Cuvânt înainte este un miracol şi fericirea terestră depinde
de sănătatea omului. Dacă eşti om nu
“În grădina naturii, floarea cea
mai aleasă e însuşi omul – şi în om,
frumuseţea spiritului său” arăta Ion
Agârbiceanu. Însuşi Dumnezeu i-a pus
numele de Adam, adică Om şi l-a strigat pe
numele său. “Şi a pus Adam femeii sale
numele de Eva, adică viaţă, căci ea avea
să fie mama celor vii”, iar “Oamenii au
fost făcuţi pentru viaţa nemuritoare”,
spunea părintele Dumitru Stăniloaie. “Şi a
făcut Dumnezeu pe om, după chipul său;
după chipul lui Dumnezeu l-a făcut; a
făcut bărbat şi femeie. Şi i-a
binecuvântat şi le-a zis Dumnezeu:
<<Fiţi roditori şi vă-nmulţiţi şi umpleţi
pământul şi supuneţi-l; şi stăpâniţi peste
mări şi peste păsările cerului şi peste
toate vietăţile care se mişcă pe
pământ>>” (Facerea I, 27-28). Şi
trimiţând pe Adam în grădina Edenului,
Dumnezeu i-a poruncit: “ Din toţi pomii
grădinii vei mânca, dar din pomul
cunoştinţei binelui şi răului să nu
mănânci, fiindcă, în ziua când vei mânca
din el, vei muri negreşti !” (Facerea 2, 16-
17).
Încercând să supună şi să
stăpânească, omul a făcut “atentatul divin”,
căci nu putea supune şi stăpâni pentru a
cunoaşte.
Iar atunci Dumnezeu n-a vrut să
frâneze setea de cunoaştere a omului. Şi l-a
pedepsit dându-i libertatea ! Libertatea
de a alege între BINE şi RĂU, de a opta
pentru unul dintre ele este esenţială.
Viaţa fiinţei umane este un miracol şi un
dar divin. Dar, aşa cum arăta Euripide: “De
bine răul nu este despărţit niciodată, ci
sunt amestecate aşa cum trebuie”. Toţi
oamenii caută să trăiască fericirea, dar cum
ei o concep diferit ajung să aleagă prost şi
încep să trăiască în păcat, departe de
Dumnezeu şi în dezacord cu natura. În
libertatea de a alege între bine şi rău, în
încercarea de a cunoaşte şi supune toate
vietăţile de pe pământ, omul a devenit
fiinţă muritoare, iar pentru el viaţa şi
sănătatea au început să reprezinte elemente
de nepreţuit. Nu fără acoperire, va spune
un mare spirit, Leonardo da Vinci: “Cine
nu preţuieşte viaţa n-o merită”. Viaţa
1
trebuie să respingi bucuria clipei. Întâlnirea
ta cu fericirea este atât de rară, că nu ştii
dacă astăzi o ratezi, când vei mai avea
privilegiul să o trăieşti. Jean Giono spunea:
“Zilele sunt frumoase, iar rostul nostru e
să ne înfruptăm din ele”.
Experienţa multimilenară arată că
fără sănătate, oricât de bogat ar fi un om,
oricâţi supuşi ar avea sau cât de preţuit ar
fi, suferă cumplit şi ar da totul ca să se facă
bine, sănătos, să nu mai sufere şi să nu se
mai chinuiască.
Nu fără acoperire se zice: Eşti
sănătos, ai totul ! Nu eşti sănătos, nu ai
nimic ! Din vremuri vechi răzbate ideea
marelui filozof antic Democrit: “Oamenii
solicită în rugăciunile lor sănătate de la
zei, fără a şti că au mijloacele apărării
lor, în propriile mâini”. Care este sfatul
de urmat: ”Pentru a conserva sănătatea şi
tinereţea, pentru a împinge viaţa peste
limite, - este suficient a trăi în
conformitate cu Natura şi Legile sale”.
Este o filozofie pe care trebuie s-o aplici
toată viaţa şi ea te va face să te simţi mai
fericit: “Omul trebuie să trăiască în
armonie cu Natura şi să-i respecte
Legile”. Nu trebuie uitat ceea ce spune un
vechi proverb arab: “De două lucruri îşi
bate joc omul când le are: tinereţea şi
sănătatea”. Pornind de la ideea lui
B.Pascal: “Omul este născut pentru
plăcere”, fiinţa umană alege greşit, se
depărtează de poruncile divine şi simţindu-
se muritor vrea să trăiască cât mai intens
viaţa terestră. Atunci păcătuieşte grav şi
rupe armonia sa cu Natura. Şi parcă-i un
făcut şi
vrem sau nu vrem trebuie să-i dăm dreptate
lui Morogan Salomie care arată: “Tot ceea
ce este bun în viaţă ori este imoral, ori
ilegal, ori îngraşă”. Cauza principală a
îmbolnăvirii fiinţei umane este fără
îndoială modul de viaţă greşit.
Îmbolnăvirile nu sunt acte de mânie ale
zeilor, pedepse primite de la Dumnezeu sau
simple fatalităţi, ci manifestări ale modului
de trai greşit, sancţiuni aspre şi dureroase
ale vieţii trăite în dezacord cu Natura şi cu
Legile ei. Vindecarea stă în puterea
Domnului, dar trebuie şi noi s-o ajutăm.
“Înţelepciunea presupune darul de a nu
spori singur răul pe care ţi l-au făcut
alţii”, ne învaţă Octavian Paler, iar marele
romancier Maurice Druon completează:
”Providenţa are grijă să ne
îndeplinească dorinţele, dar să-i dăm o
mână de ajutor ceva mai tare”. Câteva
lucruri trebuie cunoscute şi respectate:
- Doctorul Russ Jaff arăta în 1984
că: “sănătatea este mai uşor de păstrat
decât de obţinut”. Deci fiecare dintre noi
trebuie să dea atenţie sănătăţii, s-o
protejeze, ba mai mult încălcând cât mai
puţin armoniile dintre fiinţa sa şi Natură,
de fapt îşi apără viaţa de mari nenorociri şi
şi-o face mai plăcut de trăit.
- Paracelsus arată că: “Toată
lumea este o farmacie”
Pornind de la această idee
excepţională confirmată de practica
multimilenară, trebuie să găseşti ceea ce îţi
trebuie ţie ca să-ţi păstrezi sănătatea, iar
atunci când eşti bolnav să-ţi alegi din
Natură medicamentul care te va vindeca
fără să-ţi producă alt rău. Dar atenţie:
“Este uşor să prescrii medicamente, dar
este dificil să diagnostichezi boala” ne
învaţă un vechi proverb chinez.
- O altă idee este dată de un
proverb francez: “Excesul în orice este un
defect”. Atât în viaţa de fiecare zi, cât şi în
tratamente trebuie să ne ferim de excese.
Nu fără acoperire stă scrisă în piatră pe
frontispiciul templului de la Delphi vestita
maximă: “Dintre toate, cel mai bun lucru
este măsura”. Şi nu trebuie uitat niciodată,
aşa cum spune Protagoras, “Omul este
măsura tuturor lucrurilor”.
- “ Ce e greu? Cunoaşterea de
sine.
Şi ce e uşor? A da sfaturi
altora”, ne învaţă Thales din Milet.
Există o obligaţie absolut necesară
tuturor celor care se respectă ca oameni şi
care vor să trăiască fericiţi şi sănătoşi,
aceea de a se cunoaşte pe sine şi în funcţie
de aceasta să-şi trăiască viaţa în armonie cu
Natura. A nu se uita că cel mai bun doctor
al dumneavoastră trebuie să fiţi chiar voi,
căci nimeni nu vă poate cunoaşte mai bine
şi nimeni nu suferă în locul vostru atunci
când, ştiind că un lucru sau ceva vă face
rău îl consumaţi sau îl faceţi conştient.
“Nosce te ipsum” – “Cunoaşte-te
pe tine însuţi” este o lege generală pe care
2
trebuie să o aplici creativ şi s-o respecţi cu
cea mai mare stricteţe. Nu uitaţi că zicala
dacă ai bani poţi cumpăra totul poate fi
completată cu …în afară de fericire şi de
sănătate.
Un mare filozof, A.Schopenhauer
spunea: “Sănătatea nu este totul, dar
fără sănătate nu este nimic”.
- Merită aici s-o cităm pe cunoscuta
Silvia Wallimann care arată: “Învaţă de la
Natură. Ea răspunde tuturor
întrebărilor”. Urmărind animalele bolnave
cum se tratează şi cum se vindecă primim
adevărate lecţii practice în domeniul
medicinii. Din instinct şi din experienţa
genetică acumulată în mii de ani,
constatăm că animalele folosesc pentru a se
trata sau pentru a-şi alina durerile diverse
plante.
Animalele caută, în primul rând,
singurătatea, liniştea şi odihna absolută, iar
plantele în aerul curat le sunt
medicamentele cele mai bune.
Nu fără acoperire, un proverb
chinez ne învaţă: “Primele şi adevăratele
medicamente sunt plantele”, iar Claude
Naitvell scria: “în plante se află o
comoară”. “Nu-i totul să trăieşti, ci să fii
sănătos”, ne sfătuia Martial, iar Platon
declara: “Cel mai bine e să fi sănătos; al
doilea să fii frumos; al treilea să fii bogat
în mod cinstit”. Panchatantra concluziona:
“Nu e prieten la fel ca sănătatea; nu e
duşman la fel ca boala; nu e iubire la fel
ca aceea faţă de copii; nu e durere la fel
ca foamea”.
Plantele vindecă. Cu plante se pot
face vindecări miraculoase. Nu uitaţi că
Dumnezeu a zis: “Iată, vă dau toată iarba
ce face sămânţă de pe toată faţa
pământului şi tot pomul ce are rod cu
sămânţă în el. Aceasta va fi hrana
voastră” (Facerea 1;29). Alegerea
plantelor ca medicamente de excepţie nu
este întâmplătoare. Cuvier, creatorul
anatomiei comparate, după o viaţă de
muncă ştiinţifică arată: “Hrana naturală a
omului, judecând după structura sa, se
pare că trebuie să se fi compus din
fructe, rădăcini şi legume”, iar un alt
mare savant, Linné, spunea: “Organismul
omului, în comparaţie cu celelalte
vieţuitoare, arată că fructele şi cerealele
constituie hrana ce-i prieşte cel mai
bine”. Pornind de la conceptul lui
Hipocrate: “Ceea ce veţi mânca vă va fi şi
medicament”, alegem plantele cu virtuţile
lor extraordinare pentru tratamente în
armonie cu Natura şi Legile ei. Creat de
Dumnezeu ca să fie vegetarian, omul
găseşte în plante cel mai bun leac de a-şi
trata suferinţele. Nu trebuie uitat că
organismul uman ieşti din mâinile
Creatorului este o maşină perfectă, o
minune divină care are o perfectă armonie
în alcătuirea lui. Pe cât este această
armonie de perfectă, pe atât de uşor omul o
poate deregla şi vătăma. De aceea, nu fără
o puternică implicare noi trebuie:
“Să păzim echilibrul naturii
Să dăm cumpăna vieţii-napoi
Viitorul e-n mâinile noastre,
Regăsirea naturii e-n noi”
ne spune Adrian Păunescu în “Balada
pentru echilibrul naturii”. Tratamentul cu
plante porneşte de la nevoia de a regăsi în
organismul fiinţei umane atât armonia sa
internă, cât şi cea externă. Şi a nu se uita
principiul părintelui medicinii antice,
Hipocrate care spunea: “Medicus curat,
Natura sanat” – “Medicul tratează,
Natura vindecă”.

Autorul.

3
 Capitolul 1
FITOTERAPIA
Din cele trei sute şaptezeci şi cinci
de miliarde de tone de hrană care se
consumă în fiecare an pe Terra, partea cea
mai importantă vine de la plante, care cresc
şi se dezvoltă luând hrana din aer şi din sol,
cu ajutorul soarelui.
Aşa cum arată Peter Tompkins şi
Christopher Bird în cartea lor “Viaţa
secretă a plantelor”, “Alimentele,
băuturile, inclusiv cele alcoolice,
drogurile şi medicamentele care îl
menţin pe om în viaţă şi într-o stare
bună a sănătăţii atunci când sunt
administrate judicios, toate acestea le
avem în primul rând datorită
fotosintezei. Hidrocarburile plantelor
verzi ne oferă amidonuri, grăsimi,
uleiuri, diferite sortimente de ceară şi de
celuloză. Din clipa naşterii sale şi până
intră în mormânt, omul are nevoie de
celuloză ca să se adăpostească, să se
învelească şi să se încălzească: fibrele,
ţesăturile, corzile instrumentelor
muzicale, până şi hârtia pe care îşi
zugrăveşte gândurile, toate provin din
aceeaşi sursă”. F.F.Virey afirmă că
animalele au fost primii medici pe care i-a
format Natura. Celebrul Jean Valnet,
cavalerul medicini care îşi tratează
bolnavii cu “ierburi bine alese” şi le este nu
numai medic, ci şi duhovnic, reuşind
adevărate vindecări miraculoase, spune
într-o carte a sa: “Omul secolului al XX-
lea, al electronului şi mitochodrinei,
recunoaşte că-i mai greu să se apropie
de sinteza verzei, decât să întocmească
programe <<Apollo>>”
Din această cauză, mulţi, foarte
mulţi oameni în loc să caute sănătatea în
calităţile terapeutice ale plantelor şi în
armonizarea cu natura, lucruri simple, dar
extrem de eficiente, din comoditate, dar şi
din snobism şi prostie, se tratează cu
medicamente sintetice, toxice şi extrem de
dăunătoare corpului omenesc. Leon Binet,
prin experienţa lui practică demonstrează
că: “grădina este un laborator (de
farmacie) din care ar trebui să ne
servim mai des”.
4
Şi nu trebuie niciodată uitat că:
Vindecarea este întotdeauna posibilă
când există voinţa necesară de a acţiona.
Definită, fitoterapia reprezintă
vindecarea bolilor prin utilizarea
efectelor benefice ale plantelor
medicinale.
Cuvântul “fitoterapie” provine din
asocierea cuvântului grecesc “phyton” –
“plantă” şi cuvântul francez “therapie” –
“ştiinţa tratării şi vindecării bolilor”.
Fitoterapia utilizează în tratarea şi
vindecarea bolilor energiile subtile
existente în rădăcinile, frunzele, florile,
seminţele şi fructele plantelor şi se poate
spune că, în particular, se adresează direct
omului, inimii, minţii şi simţurilor fiinţei
umane. Ea este una din cele mai vechi
ramuri a terapeuticii, cu o amplă arie de
răspândire încă din antichitate şi a fost
utilizată cu succes alături de helio şi
hidroterapie, balneoterapie şi terapia cu
remedii de origine minerală.
Istoric se poate spune că fitoterapia
a fost cunoscută şi aplicată cu succes încă
din antichitate în marile civilizaţii din:
Egipt, China, Babilon, India, în ţările arabe
şi tinde să fie din ce în ce mai preţuită în
zilele noastre. După definiţia dată şi
utilizată în ţările Uniunii Europene,
fitoterapia reprezintă utilizarea în
terapie a plantelor, extractelor din
plante sau a totalului principiilor active
din plante, fără a include în acest
domeniu şi substanţa unitară, în stare
pură, izolată din plante. În ultimul caz
prezentat este vorba despre o
chimioterapie naturală. Progresele
extraordinare făcute de chimie în ultimele
două secole au făcut să se creadă că
medicamentele de sinteză vor înlocui cu
succes medicina naturistă şi în special,
produsele specifice fitoterapiei. Dacă anual
intră în farmacia circa 1200 de produse noi,
iar la nivel mondial cifra medicamentelor
de sinteză a ajuns la 250.000 – 300.000,
viaţa arată că marea majoritate a acestora
au efecte secundare, vindecă un organ şi le
îmbolnăveşte mai grav pe altele, elimină
durerea şi nu tămăduiesc organismul în
adevăratul sens al cuvântului. S-a creat o
adevărată maladie de a lua medicamente,
oamenii fiind convinşi prin publicitate şi
manipulaţi prin metodele specifice ale
mass-mediei.
Nu fără acoperire, Pierre Raymond,
un specialist francez în domeniu arată că
“(…) mulţi îşi petrec viaţa prin a fi
bolnavi. Aceştia se umflă de
medicamente în tot cursul vieţii:
dimineaţa pentru a se deştepta, la prânz
pentru a dejuna mai bine, după amiaza
pentru a nu avea dureri de cap, seara
pentru a dormi (…)”.
Efectele nocive ale medicamentelor
de sinteză sunt atât de grave şi de
necontrolat că noi recomandăm cititorilor
noştri ca atunci când se tratează cu un
medicament de sinteză să se gândească
foarte bine şi cel mai bine să caute
vindecarea prin utilizarea unor tratamente
naturiste, dintre care simplă şi extrem de
eficientă este fitoterapia. Sfântul Albert cel
Mare spunea: “Numai experienţa îţi dă
certitudinea”.
Încercaţi şi vă veţi convinge
singuri. “Prejudecăţile sunt raţiunea
proştilor”, spunea Voltaire, iar un mare
spirit, Tudor Vianu arăta: “Noi suntem
ceea ce faptele noastre sunt”,
Despre eficienţa fitoterapiei
vorbesc numeroase vindecări miraculoase
ale unor personaje celebre, care, după ce au
încercat numeroase tratamente şi au
constatat ineficienţa acestora, au apelat la
terapii utilizând virtuţile tămăduitoare ale
plantelor.
Maurice Mességué, un foarte
cunoscut fitoterapeut francez arata într-un
best-seller al său, “Oameni şi plante” că
prin miracolul fitoterapiei au fost vindecaţi:
amiralul François Darlan, Edouard Herriot,
fost preşedinte al Franţei, marii oameni
politici Robert Schuman, Winston
Churchil, Konrad Adeanauer, regele
Egiptului Farouk, pictorul Utrillo etc.
Chinezii, un popor deosebit de
inventiv şi talentat au descoperit şi utilizat
plantele în terapeutică cu circa 5000 de ani
în urmă. Astfel, în China se utiliza reventul
în vindecări fără să i se cunoască
principiile active. Tot aşa se folosea şi
Ephedra sp. în tratarea astmei, efedrina,
principiul activ al acestei plante, fiind
descoperit abia în anul 1887 (Magai).
Medicul chinez Ge Hong a scris
“Manualul de prescripţiuni pentru
5
tratamente de urgenţă”. În jurul anului
340 d.H şi în care este recomandată o
plantă pentru tratarea malariei. În China, în
permanenţă, medicii au tratat cu mare
atenţie problema utilizării plantelor
medicinale în vindecarea celor mai diverse
maladii. Un tratat foarte cunoscut în
medicina naturistă este cel scris de Li
Shizen şi a apărut la 13 secole după
lucrarea lui Go Hong,
Şi astăzi, în China tratamentele
utilizând virtuţile terapeutice ale plantelor
sunt la mare preţ. Celebrul alchimist
elveţian Paracelsus, în 1527 a arătat că
doar o mică parte din plantă este activă, şi
pe aceasta a denumit-o ”ARCANUM” sau
“QUINTA ESSENTIA”.
Marele învăţat aprecia că
“Arcanum” se găseşte în plante în cantităţi
extrem de mici. Prin această ipoteză,
Paracelsus a pus bazele noţiunii de
principii active, pe care mai târziu chimiştii
le-au putut separa din plante. Cunoscutul
scriitor şi doctor Arcadie Percek, în cartea
sa “Terapeutica naturistă”, vorbeşte despre
“Pudra iezuiţilor” sau “Pudra contesei”
preparată dintr-un arbore care creşte în
Munţii Anzi, un fel de “chinină” care a
servit la vindecarea Dauphin-ului, ceea ce
l-a convins pe Regele Soare să cumpere
secretul de fabricaţie.
Un mare enciclopedist roman,
Aulus Cornelius Celsus a scris prin anii 30-
35 d.H. o importantă lucrare tehnico-
ştiinţifică din care s-a păstrat doar volumul
“Despre medicină”. Ceea ce este extrem
de interesant în această lucrare este
aprecierea făcută de autor privind
reacţia particulară a bolnavilor faţă de
medicamente. Enciclopedistul roman
constata că fiecare bolnav are
particularităţi specifice faţă de boala pe
care a contractat-o şi totodată dispune de
reactivităţi proprii faţă de medicamentul
care i s-a prescris. Încă din antichitate s-a
descoperit principiul “Primum non
nocere”, adică “În primul rând să nu
vatămi”, prin urmare să nu faci rău prin
tratament. Ceea ce este caracteristic
fitoterapiei este că utilizarea plantelor în
terapeutică nu prezintă efecte secundare, ca
în cazul medicamentelor de sinteză. Acest
important avantaj a fost sintetizat de un
mare specialist în domeniu, Maurice
Mességué care concluzionează: “Plantele
pot vindeca, dar nu pot ucide”. Părintele
istoriei, Herodot a lăsat scris despre
iscusinţa geto-dacilor în utilizarea
terapeutică a plantelor. În secolul al V-lea
î.H. strămoşii noştri erau celebri în
cunoaşterea plantelor şi în utilizarea lor
practică în tămăduirea bolilor.
Că este aşa, o dovedeşte lucrarea
lui Discoride purtând titlul “De materia
medica”, scrisă în secolul I d.H., în care se
găsesc 27 de denumiri dacice ale unor
plante medicinale. Tezaurul de plante
medicinale de pe pământurile Daciei este
descoperit şi de marele poet latin Ovidiu,
care exilat la Pontul Euxin, va afirma în
scrisorile sale: “Pontul (n.a. – Euxin) dă
leacuri” şi “Multe ierburi rodeşte
Pontul”.
Într-un foarte cunoscut tratat
medical, celebrul savant francez Paul Savy
spune: “(…) cu puţin pământ şi soare,
docile ritmului lor etern – plantele – au
realizat aceste energii puternice care
dormitează în rădăcinile, în frunzele şi
în fructele lor. Şi, din toate timpurile,
sesizând aceste forţe latente, omul le-a
cules, cândva în sonorităţi de incantaţie
magică şi sub clar de lună, iar astăzi, în
baza unor indicaţii precise şi la lumina
Codex-ului atotputernic” (n.a. – Codexul
farmacopeic) . Bernadin de Saint-Pierre
este şi mai precis în a semnala că “natura
marchează într-un anumit fel legătura
dintre remediu şi boală”. O concluzie
clară se desprinde extrem de uşor: În
alchimia lor internă, plantele
condensează forţele subtile ale energiei
solare şi misterioasele forţe ale
pământului. Nu trebuie uitat că, deşi omul
este în sine un microcosmos, faţă de
Univers, fiinţa umană reprezintă un
microelement al Cosmosului. Altfel spus,
Arcadie Percek arăta: “Plantele
medicinale, fie că se exprimă prin
rădăcini, rizomi, bulbi, tije, ramuri,
frunze, flori sau fructe, reprezintă în
esenţă forţele benefice ale Cosmosului.
Într-un studiu al său Oku Ampofo
preciza: “Este o greşeală desigur, de a
ignora sau subaprecia experienţa
populară pe linie de terapie, transmisă
din generaţie în generaţie”. De fapt, a
ignora experienţa multimilenară adunată de
6
popoarele diferitelor civilizaţii în domeniul
utilizării terapeuticii cu plante, este ca şi
cum ai arunca la gunoi un tezaur imens, tu
aflându-te într-o societate modernă,
bolnav, sărac şi neajutorat. Un important
specialist român în materie, Ovidiu
Bojor, susţine că 50% din
medicamentele actuale, ar putea fi
fabricate din plante medicinale.
Referindu-se comparativ la
medicamentele de sinteză şi cele de origine
vegetală, profesorul Teodor Goine arata că
multe din medicamentele de sinteză au
apărut exploziv în deceniile al VI-lea şi al
VII-lea ale secolului trecut, dar tot atât de
rapid au dispărut, în timp ce muşeţelul,
simbol al plantelor medicinale, a rămas în
terapeutică neclintit de mii de ani. Dacă la
sfârşitul secolului al XIX-lea, fitoterapia
deţinea 80% din arsenalul terapeutic,
dezvoltarea extraordinară a chimiei a dus la
o avalanşă de medicamente de sinteză.
Mulţi au crezut că “era plantelor” a apus
şi că începe era chimioterapiei. Viaţa a
demonstrat că multe din medicamentele de
sinteză au efecte “secundare”, dar şi
“principale” nocive şi că, vrând, nevrând,
chimioterapia trebuie să coexiste cu
fitoterapia. În ceea ce priveşte România,
în ţara noastră se găsesc toate condiţiile
necesare dezvoltării medicinii naturiste,
iar dintre ramurile acesteia cu
prioritate, fitoterapia. La noi cresc peste
3700 de plante, adică mai mult de
jumătate din cele existente în Europa,
dintre care peste 700 au calităţi
terapeutice.
Tradiţia românească în fitoterapie
îşi are originea în antichitate şi s-a păstrat
până în zilele noastre. Numeroase
documente atestă această tradiţie:
- amintim “Herbarium”, prima
carte despre plantele medicinale, apărută la
Cluj în 1578;
- “Pravila” lui Matei Basarab,
tipărită la Târgovişte în anul 1652;
- “Lexiconul slavo-român” din
1694;
- “Hrisovul” domnitorului Grigore
Ghica emis în 1725, care prevedea, printre
altele, şi rolul farmacistului ca “ştiutor şi
cunoscător al botaniceştilor ierburi”;
- Prima farmacopee românească a
fost editată în Bucureşti în anul 1862, ea
cuprinzând circa 300 de remedii simple, prestigioşi specialişti în materie români şi
dintre care 217 erau de origine vegetală. străini, cum ar fi: Ovidiu Bojor, Sebastian
- Pe vremea domnitorului Ioan Kneipp, Virgil T.Geiculescu, Ştefan
Sturza, la Piatra Neamţ, s-au deschis Mocanu, Dumitru Răducanu, Maurice
farmacia şi cunoscutul laborator al fraţilor Mességué, Michel Bontemps, Arcadie
Vorel. Percek, Speranţa Anton, Gregorian
Continuând tradiţia născută în 26 Bivolaru, Elena Chiţimia, A.Agopian,
mai 1825, în timpurile noastre, după o Floretin Crăciun, Mircea şi Carmen
desfiinţare politică abuzivă în 1947, Alexan, Pavel şi Maria Chirilă, Alexandru
activitatea laboratorului va fi reluată şi în Doboş, Dumitru Constantin, Mircea
vechiul local seva înfiinţa un nou centru Tames, Georgeta Dumitrescu, Corina
numit “Plantavorel”. Aici se va valorifica Băban, Maria Treben, Edgar Cayce, Jean
cca 80% din flora medicinală carpatină. Valnet, Alexandru Borza,
Ceea ce este extrem de important C.Constantinescu, F.Silva, Peter
este faptul că în România postdecembristă, Tompkins, Christopher Bird etc.
care a demolat cu asiduitate toate
instituţiile, inclusiv cele medicale, pentru a
se face reformă de dragul reformei,
“Plantavorel” s-a păstrat. Într-un
interviu acordat de doamna Elena Ionescu,
director al acestei instituţii de referinţă în
fitoterapia românească, se arată că aici
continuă să se producă medicamente de
mare valoare terapeutică şi că se fac
cercetări ştiinţifice pentru a se găsi noi
medicamente de mare eficienţă.
Cât de prestigioasă este activitatea
medicală de aici, o dovedeşte faptul că, an
de an, “Mulţi români stabiliţi în
Germania, Canada, SUA şi Australia vin
şi îşi fac vacanţele la Piatra Neamţ,
pentru a urma tratamente cu produsele
Plantavorel”. În 1935, la Fundaţia Regală,
în colecţia “Cartea satului”, a apărut sub
semnătura lui Vasile Voiculescu, cunoscut
poet, prozator şi dramaturg român, lucrarea
“Toate leacurile la îndemână”. Din
spusele autorului aflăm: “(…) cartea ne
deprinde în mânuirea buruienilor şi
florilor de leac, cum şi când sunt folosite,
după felul bolii şi vârsta bolnavului.
Aceste buruieni de leac, apucate din
moşi strămoşi, ne vin ca o zestre a
trecutului, care nu este bine să fie
lepădată”.
În 1972 este publicată
“Enciclopedia de etnobotanică
românească” a lui Valer Butură, o lucrare
prestigioasă, care menţionează 3200 de
plante, dintre care 876 de specii sunt
folosite în tradiţiile terapeutice ale
poporului român. Dorim să menţionăm că
în această lucrare am folosit informaţii
extrem de utile din cărţile celor mai
7

Capitolul 2
FORMELE
FARMACEUTICE
DE UTILIZARE A
PLANTELOR
MEDICINALE
Cartea noastră are un scop concret
şi anume acela de a da cititorilor noştri
posibilitatea practică de a se trata singuri
după ce au fost bine diagnosticaţi de
medicul specialist şi au fost sfătuiţi de
către acesta. În vederea alegerii formei
farmaceutice de tratament cu plante
medicinale trebuie luate în consideraţie o
serie de elemente specifice:
- dacă sunt pentru uz intern sau
extern;
- cui îi sunt adresate: pentru adulţi
sau copii, femei sau bărbaţi etc.;
- se ţine cont de principiile active
conţinute;
- de afecţiunea pe care dorim să o
tratăm;
- de organul vegetal şi structura sa
depinzând şi forma de prezentare;
- se vor lua măsuri stricte de
conservare a medicamentului;
- se vor lua măsuri pentru
stabilitatea carcte- risticilor medicamentul
obţinut;
- stabilirea strictă a dozelor se va
face în funcţie de pacient, de vârstă, sex
etc.;
- la produsele vegetale cu aspect
sau gust neplăcut se vor găsi soluţii de tip
“placebo” care îi vor ameliora calităţile
pentru administrare;
- luarea unor măsuri tehnice stricte
pentru a împiedica contaminarea bacteriană
a produsului;
- asigurarea unei importante
disponibilităţi pentru a continua
tratamentul cu medicamentul vegetal în
cantităţi suficiente şi la o calitate bună
constantă.
2.1 – Pentru uz intern
8
Pentru administrare în uz intern,
formele farmaceutice utilizate sunt
numeroase şi variate:
- consumul direct al unor părţi
din plante. De exemplu sunt consumate:
seminţe, fructe, frunze etc. Consumul ca
atare este cel mai vechi şi este încă folosit
şi răspândit în China, India, ţările din
America Latină etc. La noi se recomandă
pentru unele seminţe care au mare conţinut
în mucilagii, cum ar fi seminţele de in.
- se poate folosi sucul plantei
proaspete obţinut prin zdrobirea
acesteia şi se bea.
Sucurile medicinale se pot prepara
în casă, din fructe coapte, muguri tineri sau
din alte părţi ale plantei prin strivire, cu sau
fără adaos de miere naturală. Sunt folosite
atât pentru vitaminizarea copiilor (în
special cei cu debilităţi fizice), dar şi a
bătrânilor şi a adulţilor.
Un loc aparte îl ocupă cidrurile,
care sunt băuturi cu un conţinut moderat de
alcool şi sunt obţinute prin fermentarea
sucurilor de fructe şi a florilor unor plante
medicinale uzuale.
Trebuie ştiut că în terapia naturistă,
cidrurile pot fi folosite cu succes datorită
conţinutului lor în substanţe active, ca
tonice vitaminizante pentru adulţii
convalescenţi sau fără poftă de mâncare.
Cidrul de fructe se prepară astfel: Se iau 2-
3 kg de fructe proaspete sau 1kg de fructe
uscate care se vor tăia în fragmente cât mai
mici. La ele se vor adăuga: 2,8-3 kg de
miere, 10 l apă, 30 g drojdie de bere, sucul
de la 2 lămâi şi coaja de la o jumătate de
lămâie dată pe răzătoare. Amestecul de mai
sus se va pune într-o damigeană de sticlă
cu un dop perforat în care se va introduce
un tub de sticlă, care să nu ajungă la
suprafaţa lichidului. Capătul tubului de
sticlă îndoit va fi pus într-un vas cu apă.
Când nu se va mai barbota bioxid de
carbon, procesul de fermentare a încetat şi
cidrul este gata preparat. În general,
fermentaţia durează 4-6 săptămâni, la
temperatura camerei. Cidrul preparat se
filtrează şi se păstrează în sticle închise în
frigider. Cidrul se consumă de către adulţi.
- se consumă sub formă de
pudră. Planta uscată (sau o parte a ei) se
macină şi se administrează sub formă de
pudră. Praful este luat fie direct, fie
introdus în capsule. Noi recomandăm ca în
tratamente să se utilizeze capsulele, căci la
ele dozarea este strictă, precizia fiind tipic
farmaceutică. Pulberea administrată în
capsule de gelatină oferă o serie de
avantaje, care trebuie luate în consideraţie:
- izolarea pulberii în capsule de
gelatină ascunde gustul neplăcut al unor
medicamente şi le face mai uşor de luat;
- eficacitatea este maximă căci
pulberile conţin toate principiile active
ale plantei fără vreun produs chimic;
- dozarea administrării este
exactă şi se poate face ţinând cont de
bolnav, de vârsta lui etc.
Observaţie ! Măcinarea plantelor
uscate se face cu ajutorul pietrelor de
moară
În uz intern sunt folosite în
tratamente şi soluţii extractive care servesc
ca solvent al principiilor active existente în
materia vegetală utilizată pentru tratament.
Cel mai des solvent al principiilor
active este apa, dar mai pot fi utilizaţi şi
alţi solvenţi cum ar fi: alcoolul, uleiul,
oţetul, vinul etc. Principalele soluţii
extractive apoase sunt: infuzia, decoctul
şi maceratul. În funcţie de starea
bolnavului, de maladia de care suferă,
acestea pot fi îndulcite cu zahăr, noi însă
indicăm a se folosi la îndulcire mierea, care
este şi ea un factor terapeutic de
excepţie. Atenţie! Nu se indică a se
îndulci soluţia extractivă apoasă în cazul
bolnavilor de diabet, obezitate, colite de
fermentaţie, gastrite hiperacide, ulcer etc.
Regula de aplicat – Necesarul de
soluţie extractivă se va prepara doar pentru
24 de ore pentru a se evita degradarea lui
prin procese fermentative, dezvoltare de
microorganisme sau chiar pierderea
eficienţei provocate de distrugerea în timp
a substanţelor active.
Infuzia
Definită, infuzia reprezintă o
soluţie apoasă obţinută prin opărire cu
apă fiartă a produselor vegetale, în
scopul extragerii principiilor active din
acestea. Astfel, se obţin infuzii de tei,
infuzii de mentă, infuzii de sunătoare etc.
Infuzarea este recomandată pentru
plantele la care pereţii celulari sunt subţiri:
9
la flori, la frunze, la partea aeriană a
plantelor şi chiar la fructe. Pentru obţinerea
infuziei se procedează astfel:
Se iau 1-2 linguriţe de plantă
mărunţită şi se introduce într-un vas din
ceramică, din sticlă de Jena sau într-un vas
smălţuit mai mare de 250 ml. Peste plantă
se vor turna 250 ml apă clocotită, se va
amesteca bine şi apoi se va acoperi vasul.
Se lasă la infuzat timp de 15-20 de minute,
iar apoi infuzia se va filtra cu o
strecurătoare sau printr-un tifon. Pentru o
extracţie mai completă, recomandăm
cititorilor a proceda astfel: Peste 1-2
linguriţe de plante mărunţite se vor turna
trei părţi apă rece şi se va ţine la macerat 5
minute. Apoi se toarnă deasupra o parte
apă clocotită. Infuzia astfel obţinută se va
mai ţine timp de 5 minute pe o baie de apă
în clocot.
După ce s-a acoperit vasul şi s-a
lăsat la infuzat 20-30 de minute, ceaiul
obţinut se filtrează.
Decoctul
Se recomandă prepararea lui în
cazul rizomilor, rădăcinilor, a scoarţelor, a
frunzelor coriacee, în general la plantele
care au pereţii mai groşi şi la acele organe
de plante la care solubilizarea principiilor
active se face mai greu. Decoctul este o
soluţie apoasă obţinută prin fierberea în
apă a produselor vegetale în scopul
extragerii principiilor active din acestea.
Denumirea de decoct vine de la cuvântul
latin “decoctus” care se traduce prin fiert,
fiertură.
Decoctul se obţine astfel: 1-2
linguriţe din planta bine mărunţită se
introduc într-un vas cu apă rece (cca 250
ml) şi se fierb la foc domol timp de 20-30
de minute (luând în consideraţie momentul
începerii fierberii). În final, decoctul se
filtrează utilizând o strecurătoare sau tifon,
iar cantitatea de lichid se reconstituie la
250 ml prin adaos de apă fiartă şi răcită,
turnată peste plantele din strecurătoare.
Atenţie ! Se indică a se prepara decoct
din: rădăcini şi coji, respectiv din acele
organe ale plantelor care au celule cu
membrane prin care procesele de
difuzare se fac mai greu, care au
îngroşări secundare etc. Mai rar se
prepară decoct din frunze, flori şi fructe şi
numai atunci când se urmăreşte a se obţine
o extracţie a principiilor active cât mai
completă.
Atenţie ! În toate tratamentele
naturiste se va evita utilizarea vaselor şi
ustensilelor din metal care influenţează
negativ remediile preparate, prin
deteriorarea principiilor active conţinute
în soluţie şi micşorează efectul curativ al
lor.
Macerarea
Maceratul este o soluţie extractivă
apoasă obţinută din plante la temperatura
mediului ambiant un timp mai îndelungat.
Termenul de “macerare” provine
de la cuvântul latin “macerare” şi are
semnificaţia de a dizolva. Maceratul la rece
se realizează astfel: plantele bine mărunţite
se introduc în apă rece (15-250C) şi se lasă
la temperatura camerei timp de 2-12 ore.
Pentru ca dizolvarea substanţelor active să
fie cât mai completă se agită din când în
când lichidul pus la macerat. După
macerare se va trece la filtrare, maceratul
obţinut fiind păstrat în sticle închise la
rece. Se recomandă ca maceratul să fie
consumat în aceeaşi zi.
Operaţia de macerare este indicată
la plantele care au organe cu un conţinut
bogat în mucilagii, ca de exemplu: vâscul,
inul, nalba etc. Atenţie ! Se alege timpul
de macerare suficient pentru dizolvarea
principiilor active din plante, dar nu
prea mare căci este posibil ca soluţia să
fie infestată de microorganisme şi în
felul acesta, calităţile curative ale
maceratului să fie compromise.
Un loc aparte îl ocupă maceratele
glicerinate din muguri. Acest procedeu se
utilizează cu succes în terapia naturistă cu
muguri. Sunt utilizaţi muguri proaspeţi,
bine mărunţiţi care sunt supuşi unei
extracţii prin maceraţie, utilizând un
amestec de apă, alcool şi glicerină.
Eficienţa unor tratamente cu macerate
glicerinate din muguri este mare, deoarece
mugurii sunt posesorii unor substanţe
active deosebite.
Siropul
Face parte din categoria
soluţiilor apoase şi se prepară din
macerate, decocturi sau sucuri din
10
plante la care se adaugă 64% zahăr
care-i asigură o bună conservarea în
timp.
Pentru cei care îl prepară acasă, la
cantitatea de 1000 ml lichid se va adăuga
un minim de 64o g de zahăr.
Prezenţa zahărului în sirop are mai
multe scopuri şi anume de conservant,
îmbunătăţeşte gustul şi totodată dă un
important aport energetic extrem de
important în cazul bolnavilor şi
convalescenţilor. În sirop se mai pot
adăuga tincturi sau alte substanţe
medicamentoase naturale, pentru a-i mări
eficienţa.
Tinctura
“Tinctura” este un cuvânt latin care
se traduce prin “vopsea”. În medicina
naturistă, tinctura reprezintă un
medicament în care principiul activ a
fost extras cu alcool din unele plante sau
din unele organe animale (tinctura
animală). În cazul tratamentelor cu plante,
tinctura este medicamentul natural
obţinut prin extracţie alcoolică a
principiilor active, la temperatura
camerei, prin macerare în “Farmacia
casei”. Zilnic, de câteva ori, lichidul se va
agita pentru ca extracţia să fie
îmbunătăţită. Macerarea durează 7-10 zile
şi se utilizează alcool de diferite
concentrate, cel mai adesea de 40-700.
Concentraţia plantelor este de 20%
la cele cu acţiune blândă şi de 10% la cele
cu acţiune puternică. După filtrare, tinctura
se păstrează în sticle brune, închise şi la
rece.
Se administrează bolnavilor sub
formă de picături, după indicaţiile
medicului.
Vinul medicinal
Se prepară prin macerarea
plantei bine mărunţite în vin de bună
calitate, la temperatura camerei. Este
recomandat pentru stimularea apetitului şi
pentru aceasta se indică a se administra cu
30 de minute înainte de masă.
Atenţie ! Pentru bolnavii de:
gastrite acide, hipertensiune, hepatite,
gravide, mame care alăptează nu se
indică vinul medicinal.
 Recomandare. Vă recomandăm a
respecta strict indicaţiile de preparare a
fiecărui medicament natural pentru a nu se
produce accidente nedorite. Timpul de
fierbere, de macerare, cantitatea de produs
sunt elemente extrem de importante în
reţeta produsului şi trebuie respectate în
mod obligatoriu.
2.2. Pentru uz extern
Oţeturile aromatice
Sunt preparate din materia
primă vegetală, bine mărunţită,
macerată la rece, în oţet din vin
de bună calitate.Se recomandă
concentraţia de 50-150 g de plantă
macerată în 1000 ml de oţet din vin,
procesul du- rând 7-10 zile.Pentru
ca extracţia substanţelor active să fie cât
mai bună, este indicat ca maceratul să fie
agitat zilnic de 2-3 ori. După timpul de
macerare, lichidul se filtrează şi se
păstrează în sticle brune, bine închise, la
temperatura de 10-200C. În tratamentele
naturiste, oţeturile aromatice sunt utilizate
la fricţiuni.
Uleiurile medicinale
Se prepară prin macerarea la rece a
materiei vegetale bine mărunţite, în ulei
comestibil, timp de 4-6 săptămâni.
Cele mai folosite uleiuri medicinale
sunt de: muşeţel, sunătoare, cimbru,
conifere, levănţică, coriandru, ienupăr etc.
Ca tratamente externe, uleiurile
medicinale sunt utilizate în: loţiuni (fricţii),
cataplasme, băi fitoterapeutice, inhalaţii,
gargarisme etc. Ele sunt recomandate şi
pentru îngrijirea degerăturilor în arsuri sau
în tratarea şi vindecarea unor plăgi vechi
infectate.
Loţiunile
Loţiunile (fricţiile) se obţin din
extrase apoase (infuzii, decocturi, alcoolice
(tincturi) sau prin diluarea unor uleiuri
volatile cu care se va fricţiona zona
bolnavă a corpului omenesc.
11
Inhalaţie
Definită, inhalaţia reprezintă o
metodă terapeutică care constă din a
absorbi prin inspiraţie vapori de apă
încărcaţi cu medicamente volatile. În
terapia naturistă se inspiră vapori de apă
cu esenţe (uleiuri volatile) care se evaporă
în timpul fierberii anumitor plante. Modul
de a trata prin inhalaţii constă în a aşeza
bolnavul acoperit cu un prosop sau un
cearşaf deasupra unui vas în care este fiartă
planta şi se emană vapori.
Un alt procedeu indicat este de a
fixa deasupra vasului în care fierbe planta
un cornet din carton sau din plastic,
iar pacientul va inspira vaporii la capătul
îngust al cornetului.
Tratamentele cu inhalaţii sunt
indicate în: astm, bronşite, faringite,
traheite etc. Se obţin bune rezultate în
calmarea căilor respiratorii şi în uşurarea
expectorării.
Gargarisme
Prin gargară se desinfectează
gura şi faringele. Se realizează prin
ţinerea în gură şi vânturarea lichidului (n.a.
– medicament pentru gargară) până ajunge
în zona amigdalelor. Terapia naturistă prin
gargarisme se reco-mandă în: stomatite,
afte, amigdalite, abcese şi dureri dentare.
Gargarismele şi apele de gură sunt
preparate lichide destinate spălării şi
igienizării cavităţii bucale şi tratării unor
afecţiuni ale cavităţii bucale şi faringelui.
Notă ! Apa de gură conţine o
infuzie din flori de muşeţel, mentol,
bicarbonat de sodiu şi câteva picături de
apă oxigenată.
Spălăturile şi compresele
Soluţiile care conţin substanţe
active sunt utilizate pentru a spăla, umecta
şi trata anumite mucoase, tegumene sau
cavităţi. Extractele vegetale folosite au
calităţi cicatrizante, calmante,
antiinflamatoare. Cel mai des folosite sunt:
infuzia din flori de muşeţel şi tinctura de
arnică, iar ca o compresă cu vată
termogenă se utilizează tinctura de ardei
iute.
Cataplasmele
 Termenul de “cataplasmă” vine de
la cuvântul englez “cataplasm” şi
reprezintă o substanţă medica-mentoasă,
păstoasă, destinată de a fi aplicată pe piele,
la cald sau la rece, ca un decongestiv local,
ca revulsiv. Ele se prepară din plante
măcinate fin în amestec cu apă până
formează o pastă care se pune între
două bucăţi de pânză curată.
Se pot aplica cataplasme cu făină
de in, de muştar etc. Popular, cataplasmele
se mai numesc prişniţe sau oblojeli.
Tratamentele naturiste cu cataplasme se fac
în scop emolient, calmant, în caz de
inflamaţii subcutanate dureroase, sau
pentru a grăbi coacerea abceselor.
Câteva sfaturi practice în
tratamentele cu cataplasme:
- pasta de materie vegetată se va
proteja cu pânză curată sau va
fi pusă într-un tifon îndoit;
- peste cataplasmă se va pune un
molton gros care va proteja şi
încălzi zona afectată;
- dacă acţiunea este prea
puternică şi pacientul nu o
suportă, se înlătură imediat
cataplasma.
Unguente
Sunt preparate medicinale cu
consistenţă moale obţinute prin
incorporarea substanţelor active în
excipient şi sunt destinate aplicării pe piele
sau pe mucoase.
Ele au acţiuni: cicatrizante,
antiacneice, antimicotice, antiinflamatoare
etc.
Băile cu plante
Sunt recomandate în medicina
naturistă pentru că, acţionând la nivelul
tegumentului, au acţiuni terapeutice
complexe: antiseptică, antiinflamatoare,
cicatrizante, având un puternic efect
benefic în tratarea bolilor de piele.
Prin băi cu plante sunt tratate: guta,
bolile de piele, reumatismul, diverse boli
interne etc. Pregătirea unei băi de plante se
face astfel:
12
1. Se introduce în apă o cantitate
precisă de decoct şi se amestecă până la
omogenizarea cu apa din baie.
2. O altă metodă constă în a se
pune plantele bine mărunţite într-un săculeţ
de tifon sau de pânză şi acesta se va
introduce în apa fierbinte a băii şi se va
ames- teca bine până ce substanţele
active vor fi dizolvate din
conţinutul vegetal.
La tratamentele cu băi de plante
sunt necesare a fi respectate câteva
indicaţii medicale:
- Băile medicinale cu plante se
fac doar cu avizul prealabil al
medicului.
- Tratamentul se face în cure de
minim 5-7 băi, curele putând
ajunge până la 21 de băi. După
fiecare cură se va face
obligatoriu o pauză.
- Durata unei băi este de 15-30
de minute, iar temperatura apei
este de 36-370C.
- Încăperile în care se fac băile
trebuie să fie ferite de curenţi
de aer rece, pentru a nu se
îmbolnăvi pacientul.
- După baie se indică pacientului
un repaus de minim 60 de
minute. Din acest motiv se pot
face tratamentele cu băi de
plante seara, înainte de culcare.
- Medical, timpul optim pentru
băi de plante este vara sau într-
un anotimp cald al anului.
Atenţie! Înainte de a face o baie cu
plante, este obligatoriu ca pacientul să-şi
spele bine corpul pentru a curăţa astfel
substanţele grase, transpiraţia şi murdăria.
Băile cu plante pot fi locale sau
generale. Cele locale sunt utilizate în
tratarea unor afecţiuni locale cum ar fi:
reumatism, plăgi purulente, hemoroizi etc.
Băile de şezut
Se va face mai întâi toaleta atentă a
regiunii anale.
Baia de şezut se va efectua la o
temperatură de 370C şi va dura 15 minute.
Se indică a se efectua două băi/zi, din
care, una seara, înainte de culcare. Aşa
cum arată Ştefan Mocanu şi Dumitru
Răducanu: “Tratamentul cu băi se
continuă până la descongestionarea
totală a hemoroizilor, uneori chiar până
la dispariţia lor şi vindecarea fistulelor
anale”.

Clismele
Cuvântul grecesc “klysma” se
traduce prin “spălătură”, iar din punct de
vedere medical, clismele reprezintă
introducerea pe cale rectală, în scop
terapeutic a unei cantităţi de lichid, cu
ajutorul unei pere de cauciuc sau a unui
irigator, în vederea destinderii
intestinului gros, pentru a evacua forţat
materiile fecale. Pentru efectuarea
clismelor se folosesc infuzii sau decocturi
de plante.
Se recomandă ca temperatura
ceaiului utilizat la clismă să fie cu câteva
grade mai mare decât a organismului
uman.

Capitolul 3
SFATURI
PRACTICE ÎN
APLICAREA
FITOTERAPIEI

13
 În cele ce urmează vă vom da
câteva sfaturi utile în obţinerea materialului
vegetal necesar atât pentru pregătirea
tratamentului propriu-zis, cât şi în aplicarea
practică a fitoterapiei:
3.1. Recoltarea, uscarea
şi păstrarea
plantelor medicinale
România este o ţară dăruită de
Dumnezeu cu imense comori de sănătate
găzduite în plantele care cresc spontan sau
care sunt cultivate cu vrednicie de oameni
pricepuţi şi devotaţi cu trup şi suflet să
aline suferinţele celor chinuiţi de boli
necruţătoare.
Un fir de iarbă, o floare, un arbust
cu fructe, un copac cu ramuri puternice etc.
găsim la tot locul, iar în ele sunt depozitate
în “cămările celulelor” misterioase
substanţe active care, folosite cu grijă, pot
alina dureri, vindeca suferinţe.
Trebuie bine înţeles că vegetalele
au căpătat o importanţă deosebită în terapii
nu numai din cauza “sărăciei şi a foamei
din lume”, ci în special datorită calităţii lor
miraculoase de a tămădui.
Plantele medicinale se vor recolta
de pe terenuri nepoluate şi se va avea grijă
ca atunci când ele vor fi cultivate,
îngrăşămintele utilizate să fie doar cele
naturale, tradiţionale. Compoziţia solului,
cât şi condiţiile de cultură au o mare
importanţă în asigurarea calităţii plantelor
medicinale obţinute.
A – Recoltarea plantelor
medicinale
Este de mare importanţă a se face
de către persoane bine pregătite şi
informate.
În ceea ce priveşte recoltarea
plantelor medicinale se va ţine cont de
anumite reguli, iar acestea sunt stabilite în
funcţie de părţile vegetale care urmează a
fi recoltate.
a) - Recoltarea părţilor subterane
ale plantelor, adică a rădăcinilor şi
tulpinilor subterane (rizomi, tuberculi,
bulbi) se va face când planta este în
stare de odihnă, adică toamna târziu sau
primăvara.
14
În cazul în care, rădăcinile sau
tulpinile subterane se spală de pământ, ele
se pun în coşuri pentru a se scurge apa şi a
se usca. Înainte de curăţare sau spălare, se
vor îndepărta părţile nefolositoare (cioturi,
părţi aeriene, rădăcini seci etc.). Sunt
plante cum ar fi “nalba” la care părţile
subterane se curăţă de coajă şi numai apoi
se pun la uscat.
b)-Recoltarea părţii aeriene a
plantei medicinale
Partea aeriană a plantei formată din
tulpină cu frunze şi flori, numită “Herba” –
“Iarbă”, se recoltează când planta este
înflorită, prin tăierea tulpinii, nu prin
smulgere.
Atunci când plantele cresc masate
în colonii, ele se recoltează prin cosire sau
secerare. După recoltare vor fi îndepărtate
plantele străine, cele înnegrite sau
decolorate, cât şi tulpinile lemnificate.
c) - Recoltarea frunzelor se face
când ele sunt complet dezvoltate, întregi,
de culoare verde caracteristică, nepătate
sau atacate de rugină sau de insecte.
d) - Recoltarea florilor se face
când acestea sunt perfect dezvoltate fără a
fi trecute. Ele se culeg fără codiţe. Operaţia
de recoltare se face dimineaţa, după ce s-a
ridicat roua, pentru a se evita umezeala şi
înnegrirea lor la uscare.
La recoltare, florile se pun în coşuri
sau lădiţe, fără a fi sufocate prin presare şi
a se încinge. Se va avea grijă ca imediat să
fie puse la uscat. Atenţie ! Sunt unele flori
care se recoltează în stare de boboci cum ar
fi cele de arnică sau de podbal care se
culeg în stare de boboci, deoarece atunci
când sunt recoltate ca flori deschise, ele la
uscare se transformă în puf şi devin
nefolositoare.
e) - Recoltarea fructelor şi a
seminţelor se face când planta a ajuns la
maturitate.
f) - Recoltarea mugurilor se face
primăvara devreme sau chiar iarna când ei
sunt bine dezvoltaţi fără însă a fi deschişi.
Atenţie ! Mugurii de plop, atunci
când conţin rezină (se lipesc între degete),
se culeg unul câte unul şi se aşează în
coşuri sau saci.
g) - Recoltarea scoarţelor se face
primăvara, când în plantă începe circulaţia
sevei.
 În ceea ce priveşte recoltarea
plantelor otrăvitoare, ea se va face numai
de către persoane autorizate, bune
cunoscătoare în domeniu.
Observaţie ! În timpul recoltării
plantelor otrăvitoare este total interzis a se
duce mâna la gură, la nas, sau la ochi. Se
interzice cu desăvârşire culegerea
concomitentă a plantelor medicinale
neotrăvitoare cu cele otrăvitoare.
B – Uscarea plantelor
medicinale
Temperatura ideală pentru uscarea
plantelor medicinale este cea a mediului
ambiant. Uscarea se face în straturi subţiri,
pe rame de lemn prevăzute cu site sau
tifon, în locuri uscate, bine aerisite, ferite
de praf, mucegai, insecte, animale, etc. Se
va trece la uscarea masei vegetale după ce
plantele au fost sortate calitativ şi spălate,
în aer liber, la soare sau la umbră, în
funcţie de principiile active pe care le
conţine organul respectiv din plantă.
a) - Uscarea rădăcinilor se
realizează după ce au fost curăţate şi
spălate, eventual tăiate, în general în
uscătorii artificiale.
În gospodării, uscarea se poate face
şi în aer liber, întinse la soare pe
rogojini, saci sau în încă- peri bine
aerisite.
Regulă ! Rădăcinile sunt uscate
atunci când se rup cu zgomot sec identic cu
cel al ruperii unui băţ de lemn.
b) - Uscarea frunzelor se face în
camere bine aerisite, materialul vegetal
fiind întins în straturi subţiri. Uscarea
frunzelor se poate realiza în aer liber, pe
rame speciale, acoperite cu hârtie, pentru
ca lumina soarelui să nu le decoloreze.
Frunzele uscate se rup cu un
zgomot caracteristic care anunţă că
procesul de uscare este terminat.
c) - Uscarea florilor este indicat a
se face imediat după recoltare pentru ca ele
să nu-şi piardă calităţile terapeutice. La
uscare, florile se întind în straturi subţiri pe
hârtie şi se are grijă să nu fie expuse direct
razelor de soare. În acest sens, ele se
acoperă cu coli de hârtie albă.
Regulă ! În timpul uscării, florile
nu se ating sau întorc, deoarece prin aceste
operaţii se produce pătarea lor.
15
d) - Uscarea ierbii (Herbei) se
face în încăperi bine aerisite, materia
vegetală fiind întinsă în straturi subţiri, sau
operaţia se poate realiza şi în aer liber, pe
rame speciale, acoperite cu hârtie, ca să
impiedice decolorarea.
Regulă ! Uscarea este realizată
când materia vegetală cuprinsă între degete
se sfarmă uşor.
e) - Uscarea fructelor şi a
seminţelor se face în uscătorii artificiale
sau în aer liber, materia vegetală fiind
întinsă în straturi subţiri pe hârtie sau pe
rame. Pentru a urgenta procesul uscării
seminţelor, ele se întorc în procesul uscării
prin lopătare.
f) -Uscarea scoarţelor se face în
uscătorii artificiale cât şi în aer liber.
Procesul uscării este terminat când ele se
rup uşor, cu un zgomot sec, caracteristic.
g) - Uscarea plantelor otrăvitoare
se face cu atenţie, în încăperi încuiate şi
separat de plantele medicinale
neotrăvitoare.
Procedeul de uscare propriu-zisă a
acestor plante nu diferă tehnic de al celor
neotrăvitoare. Atenţie ! În încăperile unde
s-au uscat plante otrăvitoare, pe sitele
utilizate, sau pe rogojinile folosite nu se
vor usca decât plante otrăvitoare.
După ce operaţia s-a terminat se are
grijă a se lua toate măsurile necesare ca
încăperile să fie bine curăţate, iar gunoiul
ars şi îndepărtat fie prin îngropare, fie dus
în locuri special amenajate.
C – Păstrarea plantelor
medicinale
Condiţiile de păstrare ale plantelor
medicinale sunt extrem de importante, de
ele depinzând ca materialul terapeutic să
nu se degradeze, să nu-şi piardă o parte
sau total principiile active. În cele ce
urmează vom da câteva reguli de urmat:
Ambalarea părţilor ierboase ale
plantelor se va realiza pe timp noros sau
dimineaţa, pe răcoare şi se va evita
sfărâmarea lor.
Există standarde speciale pentru
fiecare plantă privind păstrarea şi
ambalarea, care trebuie atent respectate.
Astfel, florile se ambalează în saci de
hârtie sau în lăzi căptuşite cu hârtie albă.
Frunzele şi iarba se ambalează în saci şi
saltele de pânză. Rădăcinile se ambalează - este strict interzis a se utiliza
în saci de pânză. Fiecare ambalaj va fi vase, linguriţe, strecurători etc
etichetat şi pe etichetă se va menţiona din metal;
denumirea plantei, partea din planta - la măsurarea cantităţilor de
ambalată, greutatea etc. Atenţie ! Plantele materie vegetală mărunţită se
otrăvitoare se vor depozita separat de vor utiliza linguriţe sau linguri
plantele medicinale neotrăvitoare. din plastic. În calcule se va
avea în vedere că o lingură are
D – Condiţii de calitate la volumul a două linguriţe.
plantele Pentru ca cititorii noştri să
medicinale poată calcula precis sau să
Cerinţele de calitate ale plantelor poată face faţă uşor la aplicarea
medicinale sunt înscrise în standardele unor reţete în practica
existente şi care trebuie strict respectate. terapeutică, dăm cantităţile
Câteva dintre cerinţele de calitatea aproximative de materie primă
obligatorii le vom prezenta şi noi în vegetală uscată şi mărunţită
continuare: echivalentă a unei linguri rase:
- Recoltarea plantelor se va face din - flori - 3-4
zone ne-poluate. Când se fac culturi de g
plante medicinale, îngrăşămintele şi - frunze - 2-3
tratamentele aplicate trebuie să fie din cele g
naturale. Se interzice utilizarea - partea aeriană - 4-5
îngrăşămintelor sintetice şi a pesticidelor g
etc. - rădăcini, rizomi - 5-7
- La recoltare vor fi alese numai g
plantele sănătoase, neatacate de rugină sau - fructe - 5-6
de insecte. g
- Frunzele se vor culege fără peţiol, - scoarţă - 6-7
cu excepţia celor care au principiile active g
în peţiol şi în nervuri. În stare uscată
frunzele vor fi întregi, alese de cele Notă în atenţia cititorilor ! În
galbene sau lipite. tratamentele în care se cer dimensiuni
- Florile nu trebuie să fie pătate, foarte precise ale cantităţilor de materie
decolorate, înnegrite etc. primă vegetală se vor utiliza balanţe
- Iarba să nu conţină rădăcini şi farmaceutice.
pământ.
- Fructele să fie bine uscate, dar 3.3. – Recomandări
fără să fie arse. medicale de
- Mugurii să nu fie desfăcuţi sau
arşi de soare. aplicat în
terapeutica cu
3.2. – Pacientul trebuie ceaiuri din plante
să ştie
Pentru a conserva frumuseţea
Bolnavul care trebuie să se trateze corpului, pentru a păstra sănătatea şi
cu plante medicinale trebuie să ştie: tinereţea, pentru a trăi peste media de
- cana sau paharul în care se vor vârstă a epocii, există o regulă clasică pe
prepara infuziile sau decocturile care trebuie s-o aplice fiecare fiinţă umană:
va fi din sticlă de Jena, din ”Omul trebuie să trăiască în armonie cu
ceramică sau din metal emailat Natura, să respecte stric legile ei”. În
şi va avea o capacitate de 250 acest sens şi tratamentele naturiste cu
ml; ceaiuri trebuie să respecte o serie de reguli
stricte.
16
 Profesorul Franz Halberg din SUA
arăta că “Un om nu este acelaşi om la
orele 10 dimineaţa şi la 10 seara”.
Cercetările medicale au dovedit că în
alternanţa zi-noapte există ritmuri specifice
de activitate pentru fiecare organ în parte
din corpul omenesc şi ele impun o
adevărată cronologie în terapeutică, în
general, iar pe fiecare individ personalizat.
Din această cauză, pentru ca prin
fitoterapie să se obţină rezultate maxime,
este necesar a se respecta strict o serie de
reguli care ţin de cronofarmacologie:
- Ceaiurile (infuzii, decocturi) cu
caracter vita-minizant se beau în mai
multe reprize în cursul unei zile.
- Ceaiurile pentru terapia
obezităţii se beau după mese.
- Ceaiurile în tratarea diabetului
se beau înainte de mese.
- Ceaiurile din plante tonice
aperitive se administrează cu 30 de minute
înainte de mese, ele având rolul de a
produce o mărire a secreţiei digestive.
- Ceaiurile vermifuge se beau
dimineaţa pe stomacul gol.
- Ceaiurile indicate în tratarea
colitelor şi enteritelor se recomandă a se
bea după mese.
- Ceaiurile laxative se beau seara,
înainte de culcare, iar dacă este necesar a
se lua şi un al doilea ceai, el va fi servit
dimineaţa, pe stomacul gol.
- Ceaiurile stomachice (n.a. –
ajută digestia) vor fi administrate la 30 de
minute după mese.
- În tratamentele afecţiunilor
hepatice (diskinezii, colecistite, stimularea
funcţiei hepatice) recomandările medicale
sunt stricte: se bea mai întâi o cană de ceai,
dimineaţa pe stomacul gol, iar apoi se va
sta culcat pe partea dreaptă 30 de minute.
A doua cană de ceai se va bea în două
reprize egale, înainte de mesele principale.
- Ceaiurile sedative, hipnotice,
cele care au un rol calmant în tulburări
cronice, astm bronşic etc. se beau, de
regulă înainte de culcare, sau porţionat, o
parte dimineaţa, iar cealaltă seara.
- Fitoterapia aparatului
respirator şi a celui urinar se face în mai
multe reprize, în cursul unei zile.
- Terapeutica cu ceaiuri în
situaţii cu simptome acute (vomă, diaree,
17
colici biliare, renale etc.) se realizează
imediat, în urgenţă.
- “Farmacia verde” de tip
fitoterapie are şi unele contraindicaţii
medicale generale sau temporare pe care
noi le vom semnala cititorilor noştri:
a) în timpul menstruaţiei nu se
vor bea ceaiuri cu caracter
purgativ, hemostatic,
anticoagulant, emenagog;
b) la gravide sunt interzise
ceaiurile cu efect purgativ
puternic sau ceaiurile
emenagoge;
c) în timpul lactaţiei este
interzisă consumarea ceaiurilor
care conţin substanţe amare sau
produc purgaţii puternice.
Atenţie ! Pentru a nu se produce
fenomene de incompatibilitate sau chiar
reacţii adverse, fitoterapia nu se aplică la
întâmplare, ci riguros, după indicaţii
medicale.
În ceea ce priveşte utilizarea
capsulelor cu prafuri de plante, Maurice
Mességué şi Michel Bontemps recomandă:
a) - Primăvara se vor administra
organismului capsule cu scopul de a
elimina deşeurile şi toxinele acumulate
în timpul iernii. În acest caz, se vor utiliza
capsule cu pudre având acţiuni depurative
asupra sângelui şi a ficatului.
b) - Vara şi iarna, când
organismul trebuie să atingă cote maxime
pentru a se apăra împotriva oboselii şi a
microorganismelor, în afara revigorării prin
expunere la soare sau la ceilalţi factori
naturali de călire a organismului, se
recomandă a se lua capsule cu prafuri
vegetale după cum urmează:
- înainte de masă - pentru a
asigura activitatea
drenajului;
- în timpul mesei – pentru a
favoriza asimilaţia;
- după masă – cu efect
digestiv.
c) - Toamna - înainte de
solicitările mari ale organismului care sunt
efectuate iarna, se vor lua capsule cu
prafuri vegetale având scopul de a
revigora sângele, respectiv organismul şi se
va avea în vedere şi îmbunătăţirea
activităţii rinichilor.
Specialiştii în materie de fitoterapie
cred că datorită eficienţei lor extraordinare,
multe din tratamentele cu ceaiuri vor putea
fi înlocuite cu capsule cu pudră de plante.

Capitolul 4
AFECŢIUNI ŞI
TRATAMENTE
FOLOSIND
PLANTELE
MEDICINALE
Vindecări cu adevărat miraculoase
în afecţiuni digestive, ale sângelui,
rinichilor şi organelor genitale, în diabet,
reumatism, obezitate, în stări de şoc,
18
convulsii, spasmofilie, în boli
cardiovasculare, de nervi, de piele, în
alergii, în stres, frigiditate, impotenţă,
căderea părului etc. fac din fitoterapie un
procedeu al terapeuticii moderne, dar mai
ales al viitorului. Simplitatea tratamentelor,
eficienţa lor, dar în special faptul că nu dau
reacţii secundare extrem de dăunătoare ca
în cazul medicamentelor sintetice,
determină o aplicabilitate tot mai mare a
tratamentelor cu plante.
Organizaţia Mondială a Sănătăţii
a tras cu puţini ani în urmă, un semnal
de alarmă: 60% din maladiile lumii
occidentale sunt provocate în mod cert,
de un medicament. În aceste condiţii,
apare obligatorie utilizarea din ce în ce mai
intensivă a fitoterapiei. Este interesant a
cita aici pe cunoscutul specialist în
medicină naturistă, Michel Bontemps care
arată, vorbind despre fitoterapie:
“(…) noi vindecăm prin
dragostea ce o purtăm plantelor, prin
dragostea pe care suntem în stare s-o
dăruim bolnavilor noştri. Scopul său nu
era să înlocuiască remediile chimice cu o
plantă, ci să reînveţe să avem grijă faţă
de noi, să nu abdicăm în faţa bolii”.
Să nu uităm, dragi cititori, că
plantele vă pot vindeca şi că, nu rareori ele
pot face minuni acolo unde medicamentele
sintetice şi-au dovedit neputinţa. Condiţiile
obligatorii într-un tratament cu plante sunt:
- a se cunoaşte exact diagnosticul
bolii de care noi suferim;
- să fie bine ales şi mai bine
individualizat tratamentul care
trebuie urmat;
- materialul vegetal să fie de cea
mai bună calitate, iar la
pregătiriea remediului natural
să se acorde cea mai mare
atenţie;
- cunoscându-ne reacţiile, să
urmărim conştienţi procesul de
vindecare, iar dacă apar
probleme să ne adresăm
doctorului şi să modificăm, în
caz extrem, tratamentul.
În cele ce urmează pentru ca
cititorii noştri, să-şi trateze diverse
afecţiuni, boli, suferinţe, le vom da reţete
pentru tratamente naturiste folosind
19
plantele medicinale, adevărate miracole în
terapeutică.
1. Abcesul
El reprezintă o formaţie
purulentă în interiorul unui ţesut
(conjunctiv, muscular) sau a unui organ
(plămân, creier etc) - , formată în urma
unei infecţii. În interior, abcesul este
căptuşit de o membrană groasă ( cu fibrină)
care conţine puroi, de cele mai multe ori
amestecat cu sânge şi chiaguri de fibrină.
Ajuns la suprafaţă, abcesul apare
sub forma unui punct galben înconjurat de
un ţesut tumefiat şi roşu, pacientul simţind
dureri la atingere. Clasificate, abcesele pot
fi calde, când provoacă febră (prin fistulă
se pot deschide singure spre exterior) sau
reci, când sunt produse de o infecţie
tuberculoasă (ganglionii cervicali
tuberculoşi).
Abcesele sunt de mai multe tipuri:
dentare, tegumentare (buboaie), renale,
hepatice etc. Plantele medicinale
recomandate în fitoterapie sunt: socul
sulfina, tătăneasa, urzica moartă,
volbura, coada- şoricelului, nalba mare,
podbalul, salvia, sunătoarea, cerenţelul,
muşeţelul etc.
A. – Tratarea abcesului
dentar
Abcesul dentar este o inflamaţie
circum-scrisă, cu o pungă de puroi în
jurul dintelui afectat. Tratarea se
realizează prin gargarisme cu ceaiuri din
plante medicinale.
Cu ceai de muşeţel
Infuzia se prepară din trei linguri de
flori la o cană de 250 ml apă clocotită.
Ceaiul fierbinte se ţine în gură timp de 5
minute şi se fac gargarisme, iar tratamentul
se repetă din oră în oră.
Cu ceai de sunătoare
Se face gargară şi se mestecă în
gură infuzia fierbinte preparată dintr-o
lingură de plante la 250 ml apă clocotită.
Este un ceai care calmează durerile
dentare.
Cu ceai din flori de coada
şoricelului
 Infuzia se prepară din 3 linguri de de apă clocotită. Se beau 2 căni de ceai pe
flori la 250 ml apă clocotită. Ceaiul zi, cu miere de albine şi se ţin cure de 30
fierbinte se ţine în gură şi se fac gargarisme de zile.
timp de 3-5 minute. Operaţia se repetă din b) - Cu ceai de usturoi
oră în oră. Se prepară o infuzie din 3-5 căţei
Cu ceai din rizomi de cerenţel de usturoi pisaţi în 250 ml de apă clocotită.
Se prepară un decoct dintr-o Se administrează 8-10 linguri de ceai/zi la
lingură de rizomi bine mărunţiţi la o cană adulţi. Tratamentul durează până la
de apă clocotită de 250 ml. vindecare.
Tratamentul constă în aplicarea Tratamentele sunt eficiente şi
direct pe abces a unor tampoane de vată pentru copii, dar în funcţie de vârsta
sau de tifon, îmbibate în decoct. acestora cantităţile sunt 1/4 la cei cu vârsta
Cu ceai din rădăcini de tătăneasă până la 6 ani şi 1/2 la cei cu vârsta de 6-12
Se prepară un decoct din 4-5 linguri ani.
de rădăcini mărunţite de tătăneasă la o cană
de 250 ml cu apă clocotită. Se fac
spălături timp de 5 minute, iar
tratamentul se repetă din oră în oră.
Se mai pot prepara ceaiuri
din: salvie, soc, sulfină, urzică, D – Tratarea unor abcese în
podbal, volbură. Unii astro- care sunt afectaţi şi
fitoterapeuţi recomandă în tratarea ganglionii limfatici sau
abceselor dentare crinul de grădină. dacă faringita este
El colectează şi drenează abcesele. În urmare a unei amigdalite
aplicaţii de uz extern sunt utilizate atât
a) Ceai după reţeta 1
florile, cât şi rădăcinile. El are calităţi
- Flori de muşeţel - 15
emoliente, colectează puroiul, drenează
g
abcesul şi fluidifică procesele inflamatorii
- Flori de salvie - 15
îndurate.
g
- Turtiţa mare - 50
B – Tratarea unor abcese g
ale pielii Din plantele bine amestecate şi bine
Se fac spălături cu infuzie de mărunţite se va lua o linguriţă şi se va
muşeţel la fiecare două ore. Ceaiul de prepara o infuzie cu 250 ml apă clocotită.
muşeţel se prepară dintr-o linguriţă de flori Tratamentul constă în a se face
în 250 ml de apă clocotită. gargară cu ceai fierbinte timp de 3-5
minute, din două în două ore.
C – Tratarea abcesului b) Ceai după reţeta 2
pulmonar - Frunze de salvie -100
Aşa cum arăta Virgil T.Geiculescu g
în lucrarea sa “Bioterapie”, abcesul - Frunze de podbal - 25
pulmonar se caracterizează prin “febră, g
tuse, expectoraţie purulentă, uneori - Frunze de mur - 20
fetidă şi vomică”. g
a) - Cu ceai după reţeta: - Frunze de nalbă - 25
- Roua-cerului - 50 g
g Din amestecul de plante, bine
- Lichen de piatră mărunţit şi omo-genizat, se ia o linguriţă şi
- 50 g se prepară un ceai cu 250 ml de apă
Din amestecul de plante bine clocotită. După infuzare, se face gargară cu
omogenizat şi mărunţit se vor lua două ceaiul fierbinte timp de 3-5 minute.
linguriţe şi se va face o infuzie cu 250 ml Tratamentul se repetă din două în două ore.
20

2. Aciditate gastrică
Se manifestă prin arsuri la stomac.
Tratamentul recomandat este a se bea o
cană de ceai făcut conform reţetei de mai
jos, după fiecare din mesele principale:
- Flori de violete
- 50 g
- Seminţe de fenicul
- 50 g
- Rădăcini de nalbă mare
- 100 g
- Flori de nalbă de pădure
- 50 g
- Frunze de roiniţă
- 50 g
- Coada şoricelului (planta fără
rădăcină) - 100 g
Din plantele bine omogenizate şi
mărunţite se ia o lingură şi se va
prepara un ceai, care se va lăsa la
infuzat 15 minute. Maurice Mességué şi
Michel Bontemps recomandă şi
tratamentul cu capsule:
- În timpul celor trei mese
principale se vor lua două capsule de
fenicul.
- După fiecare masă se vor lua 2
capsule de complex magneziu+vitamina D.
3. Acrocianoză
Este o afecţiune caracterizată prin
tulburarea spastică vasomotorie a reţelei
arteriale de la extremităţi şi apare mai ale
la femeile tinere. În unele cazuri se
asociază cu focare infecţioase cronice,
tulburări endocrine sau precede debutul
unor boli autoimune. Pentru înţelegerea
cititorului este o tulburare locală în
circulaţia sângelui, la mâini şi la picioare şi
apare datorită lipsei de tonicitate a
capilarelor şi venelor mici care se
comportă ca şi când ar fi paralizate.
Tratament cu ceai de talpa-gâştei
Se prepară o infuzie cu 15 g de
plantă la 250 ml de apă clocotită. Se iau 3-
4 linguri pe zi.
4. Acnee (coşuri)
21
Acneea reprezintă o dermatoză
caracterizată prin-tr-o inflamaţie purulentă
a folicului pilo-sebaceu, însoţită de secreţie
exagerată a glandelor sebacee. Ea apare la
adolescenţă sau la femei după vârsta de 40
de ani sub forma acneei rozacee.
Fitoterapeutica se face cu următoarele
plante medicinale: gălbenele, brusture,
cicoare, trei fraţi pătaţi, dud, frasin,
hamei, osul-iepurelui, sovârv, unguraş,
plop, urzică etc. precum şi cu legume ca
napul, prazul, varza, tomatele.
Atenţie ! Tratamentul de acnee este
dificil, de lungă durată şi cere multă voinţă
pentru reuşita lui.
a) - Tratament cu ceai din conuri
de hamei
Se prepară o infuzie dintr-o lingură
de conuri de hamei la 100 ml de apă
clocotită. Se aplică comprese pe zona
afectată.
b) - Tratament cu ceai din
muguri de plop
Infuzia se obţine dintr-o linguriţă
de muguri de plop zdrobiţi puşi în 250 ml
de apă clocotită. Tratamentul constă în a
aplica pe locul afectat cataplasme, spălături
şi băi locale cu acest ceai.
c) - Tratament cu ceai din
rădăcină de brusture
Se prepară o infuzie din 20-30 g de
rădăcini mărunţite de brusture la 1000 ml
de apă clocotită. Cu acest ceai, pe locul
afectat se pun comprese sau se fac
spălături.
d) - Tratament recomandat de
MauriceMességué şi Michel
Bontemps
Seara după cină, se va bea o cană
de 250 ml din ceaiul preparat după reţeta:
- Flori de iarbă neagră
- 50 g
- Coada şoricelului (planta fără
rădăcină) - 50 g
- Fructe de ienupăr
- 25 g
- Frunze de cimbru
- 50 g
- Frunze de rozmarin
- 50 g
Se va lua o lingură de plante din
amestecul bine omogenizat şi mărunţit şi se
va fierbe în 250 ml de apă, timp de 5
minute.
 Se mai recomandă a se lua
dimineaţa şi la prânz:
două capsule de brusture, 2 capsule de
urzică moartă şi 2 capsule de trei
fraţi pătaţi. Ele se vor lua toate odată. Se
indică a se consuma cât mai mult din:
păpădie, anghinare, morcovi, castraveţi,
ceapă, pere sparanghel. Alimente
contraindicate: brânză fermentată,
cafea, alcool, grăsimi animale.
e) - Tratament cu ceai din flori
de gălbenele
Se prepară o infuzie cu 15-20 g de
flori de gălbenele la 1000 ml de apă
clocotită. Acest ceai va fi utilizat la a face
băi, spălături şi a pune cataplasme pe locul
acneei. Virgil T.Geiculescu recomanda a se
utiliza în tratamente tinctura preparată din
20 g flori de gălbenele, macerate timp de 8
zile în 100 ml de alcool. Se pun comprese
cu 10 ml din tinctură diluată cu 100 ml apă
fiartă şi răcită.
f) - Tratament cu ceai din
cicoare
Se prepară o infuzie cu 20-40 g de
cicoare la 1000 ml de apă clocotită. Cu
acest ceai se fac spălături şi se pun
cataplasme pe zona vătămată.
g) - Tratament cu ceai din trei
fraţi pătaţi
Se prepară o infuzie dintr-o
linguriţă de plante la 250 ml de apă
clocotită.
h) - Tratament cu ceai preparat
după reţeta 1:
- Frunze de mesteacăn râios
- 15 g
- Frunze de salvie
- 15 g
- Frunze de roiniţă
- 15 g
- Urzică mare
- 15 g
Se iau 3 linguriţe din amestecul de
plante bine omogenizat şi mărunţit şi se
prepară o infuzie cu 250 ml de apă
clocotită. Tratamentul indică a se bea
dimineaţa şi seara câte o cană de ceai cald.
i) - Tratament după Maria
Treben
Se va prepara ceaiul după reţeta:
- Frunze de nuc
- 20 g
22
- Trei fraţi pătaţi
- 20 g
- Rădăcini de sănişoară
- 20 g
- Rădăcini de pătrunjel de
câmp - 20 g
- Flori de porumbar
- 20 g
Se iau două linguriţe din amestecul
vegetal bine omogenizat şi mărunţit şi se
fierb în 750 ml de apă, timp de 5-10
minute. Tratamentul constă în a se bea
zilnic 3 căni de ceai cald.
î) - Tratarea acneei rozacee
Tratamentul constă în a se bea
dimineaţa, la prânz şi seara o cană de ceai
preparată după reţeta:
- Frunze de rozmarin
- 40 g
- Frunze de salvie
- 20 g
- Flori de nalbă de pădure
- 10 g
- Muguri florali de portocal amar
- 20 g
- Urzică moartă (planta fără
rădăcină) - 20 g
Se ia o lingură din amestecul
vegetal bine omogenizat şi mărunţit şi se
pune în 250 ml de apă clocotită. Se lasă la
infuzat 15-20 de minute şi se va bea cu
puţină miere de păducel. Maurice
Mességué şi Michel Bontemps mai
recomandă a se administra:
a) – 2 capsule de păducel înainte
de fiecare masă;
b) – 3 pastile de complex-viţa de
vie, la prânz şi seara în timpul
meselor.
5. Actinomicoză
Este o maladie cronică, comună
omului şi animalelor, produsă de o
ciupercă, care pătrunzând în cavitatea
bucală invadează osul maxilar inferior şi
ţesuturile învecinate. Ea produce ulceraţii
şi lasă să se scurgă un puroi ce conţine
nişte grăunţe gălbui caracteristice.
Tratamentul se realizează cu un
ceai din muguri de plop negru. Prepararea
ceaiului se face dintr-o infuzie cu o
linguriţă de muguri de plop negru zdrobiţi
în 250 ml de apă clocotită. Cu ceaiul
obţinut se va face gargară de mai multe ori
pe zi.
6. Acuitate vizuală
Acuitatea vizuală (diferenţierea
unor detalii şi nuanţe de culori) scade cu
vârsta şi cu diverse modificări în structura
ochiului. Plantele medicinale
recomandate în fitoterapie sunt salvia şi
afinul.
a) - Tratament cu ceai de salvie
Infuzia se prepară din 4 linguri de
frunze la 1000 ml de apă clocotită. Se
administrează după infuzare în cursul unei
zile, între mese şi la distanţă de ele.
b) - Tratament cu ceai de afin
Se prepară dintr-o linguriţă de
frunze la 250 ml apă clocotită. Se beau 2-3
căni pe zi.
c) - Tratament cu macerat de
afin
Se obţine dintr-o linguriţă de fructe
zdrobite care se lasă la macerat 8 ore în
200 ml de apă rece. Maceratul preparat se
bea în trei reprize, în cursul unei zile.
d) - Tratament prin consum
direct de fructe
Se recomandă a se face cure de 15-
20 de zile, în care se vor consuma cca 80-
100 g de afine pe zi.
7. Aerofagie
Definită, aerofagia înseamnă
înghiţirea unei cantităţi de aer care
pătrunde în stomac, unde se acumulează.
Tratamentul constă în a se bea
înainte de masă, la prânz şi seara o cană de
ceai preparat după reţeta:
- Frunze de rozmarin - 40
g 600 ml de apă clocotită. Se fierbe 5 minute
- Rădăcină de genţiană- 20 g
- Seminţe de anason - 20
g
- Frunze de busuioc - 40
g
- Seminţe de fenicul - 20
g exulceraţii gălbui, rotunde sau ovale,
Ceaiul se prepară dintr-o lingură de
amestec vegetal bine omogenizat şi
23
mărunţit la o cană de 250 ml de apă
clocotită. Se lasă la infuzat 15 minute
înainte de a se strecura.
Maurice Mességué şi Michel
Bontemps mai recomandă a se administra:
a) – 2 capsule de angelică înainte
de masa de prânz şi cea de
seară;
b) – 2 pastile de complex-drojdie
vitaminizată în timpul prânzului
şi al cinei.
8. Afrodisiace
Afrodisiacele sunt substanţe sau
alimente care stimulează impulsurile
(apetitul) sexual. Recomandăm pentru
calităţile lor afrodisiace, fitoterapie cu
următoarele plante medicinale: busuioc de
câmp, asudul calului, morcovi de câmp (se
foloseşte inflorescenţa), ţelină (rădăcina) ,
dumbeţ, bujorei, priboi, schinduf.
a) - Tratament cu ţelină
Se consumă rădăcina de ţelină
crudă sau în mâncare de ţelină.
b) - Tratament cu ceai după
reţeta 1
Se prepară un ceai din câte o
linguriţă de priboi, de banat şi de floarea-
vântului la 2000 ml de apă clocotită şi se
fierb un minut. Se utilizează atât rădăcinile,
cât şi frunzele acestor plante bine
mărunţite.
Se administrează câte 6-8 linguri pe
zi sau se beau la cele trei mese principale,
câte 1-2 căni. Tratamentul se face în cure
de 40 de zile.
c) - Tratament cu ceai după
reţeta 2
Se prepară un ceai din: 30 g
rădăcini de lemn- dulce, 30 g seminţe de
susan, 30 g seminţe de lemn-dulce.
Amestecul bine mărunţit şi pisat se pune în
la foc iute, iar apoi încă 20 de minute la foc
moale.
9. Afte
Definite, aftele reprezintă nişte
înconjurate de un halo roşu, urmând după o
vezică uneori de origine virală, şi situate pe
mucoasa bucală, faringiană sau genitală. Se face gargară de mai multe ori
Ele sunt însoţite de o senzaţie de arsură. pe zi.
Fitoterapia se face cu: salvie, salcie, h) - Tratament cu ceai de afin
sulfină, trandafir, busuioc. Se prepară un decoct dintr-o
lingură de fructe de afin zdrobite în 1000
a) - Tratament cu ceai din petale ml de apă clocotită. Se va fierbe decoctul
de trandafir până scade volumul lui la jumătate.
Infuzia se prepară din două linguri Tratamentul constă în gargarisme repetate.
cu petale de trandafiri la 250 ml Notă. – În general, aftele apar, în
de apă clocotită. Tratamentul constă în mare măsură, ca produse de hiperaciditatea
gargarisme cu infuzie şi mestecarea stomacului. Recomandarea este ca atunci
plantelor care se află în ceai. când apar aftele, pacientul să fie tratat şi de
b) - Tratament cu ceai preparat arsuri gastrice.
după reţeta 1
- Frunze de salvie 10. Albuminurie
- 20 g
- Rădăcini de brusture
- 20 g Albuminuria este întotdeauna
- Coji de lămâie legată de o proastă eliminare a toxinelor
- 20 g din organism. Se recomandă a se face o
- Fructe de ienupăr cură de 21 de zile, mai ales toamna, când
- 20 g se va face o mare cură depurativă pentru a
- Plantă întreagă-şovârv curăţa “filtrul renal”.
- 20 g a) - Tratament cu ceai după
Ceaiul se prepară luând o lingură reţeta 1
din amestecul vegetal bine omogenizat şi - Rădăcini de brustur
mărunţit în 250 ml de apă şi se va fierbe 5- - 35 g
7 minute. Maurice Mességué şi Michel - Măduvă albă de tei
Bontemps recomandă ca în ceaiul obţinut - 35 g
să se adauge o lingură de oţet de cidru. - Rădăcini de pir
Tratamentul constă în a se face gargară de - 35 g
4 ori pe zi cu ceaiul preparat, foarte - Frunze de coacăz
fierbinte, atât cât suportă pacientul. - 35 g
c) - Tratament cu ceai de salvie - Rădăcini de păpădie
Infuzia se obţine dintr-o lingură de - 35 g
plantă în 100 ml de apă clocotită. - Frunze de trifoişte de baltă
Tratamentul constă în a face gargară cu - 35 g
acest ceai de mai multe ori pe zi. - Cozi de cireşe
d) - Tratament cu ceai de sulfină - 35 g
Ceaiul se prepară dintr-o lingură de Se iau 4 linguri din amestecul
plantă la 100 ml de apă. vegetal bine mărunţit şi se fierb 2 minute în
Tratamentul constă în a face gargară şi a 1000 ml de apă. În ceaiul obţinut se va
mesteca în gură frunzele infuziei de mai introduce o lingură din coada calului şi,
multe ori pe zi. acoperit, se va lăsa la infuzat 15 minute.
e) - Tratament cu ceai de nalbă Tratamentul recomandă a se bea
Se prepară un decoct din 50 g de 1000 ml de ceai zilnic.
rădăcină de nalbă bine mărunţită, fiartă în b) - Tratament cu capsule
1000 ml apă. Cu acest decoct se face Maurice Mességué şi Michel
gargară de mai multe ori pe zi. Bontemps recomandă a se administra:
f) - Tamponarea aftelor cu suc a) – înainte de fiecare masă 2
de lămâie capsule de pir;
g) - Tratament cu ceai de morcov b) – în timpul meselor principale 2
Se prepară un decoct din 20 g de capsule de frasin.
frunze de morcov în 1000 ml apă clocotită.
24
 c) – după fiecare masă 2 pastile de
complex-alge+coacăz negru
Speranţa Anton recomandă o
infuzie din 15 g rădăcini de ţelină,
sparanghel, mărar, ghimpe,
pătrunjel+miere sau o infuzie din păstăi de
fasole boabe.
11. Alcoolism
Alcoolismul este o maladie legată
de ingestia repetată, ani de zile a unor
cantităţi excesive de alcool. El se manifestă
prin tulburări afective, euforie, scăderea
memoriei şi a discernământului, tulburări
nervoase, leziuni organice (mai ales ciroză
şi gastrite). Alcoolismul este adesea însoţit
de probleme psihologice şi sociale.
Complicaţiile cele mai grave sunt: ciroză,
delirum tremens, halucinoză alcoolică, etc.
Fitoterapia se face cu următoarele
plante: brădişor, ardei iute, coacăz
negru, cătină albă, măceş.
a) - Tratament cu ceai de măceş
Se face o cură de dezintoxicare
până ce bolnavul este vindecat. Ceaiul se
prepară din 2 linguri de fructe zdrobite în
500 ml de apă clocotită. Decoctul se va
fierbe 5 minute şi se bea în cursul unei zile.
b) - Tratament cu ceai de cătină
albă
Infuzia de prepară din 2 linguri de
fructe zdrobite, în 500 ml de apă clocotită.
Se lasă ceaiul la infuzat 20-30 de minute şi
se bea fracţionat în cursul unei zile.
Tratamentul de dezintoxicare se
face până la vindecarea bolnavului.
c) - Tratament cu tinctură de
ardei iute
Tinctura se va prepara din 200 g de
ardei iute macerat în 100 ml alcool, timp de
7-8 zile. În curele de dezalcoolizare,
pacientul va bea un ceai amar de
anghinare, unguraş sau ţintaură în care se
vor adăuga 15-30 de picături de
tinctură de ardei iute.
d) - Tratament cu ceai de coacăz
negru
Se prepară un decoct dintr-o
linguriţă de frunze uscate în 250 ml de apă
clocotită. Se fierbe ceaiul timp de 5 minute.
Tratamentul constă într-o cură de 30-40 de
25
zile în care se va bea dimineaţa jumătate
din cana de ceai, iar seara, cealaltă
jumătate.
12. Alergie
Alergia este o hipersensibilitate a
organismului uman faţă de o substanţă
străină, fie faţă de o substanţă care în mod
natural este inofensivă (păr, praf, polen,
lapte) - , fie un produs bacterian sau
medicamentos. Ea se manifestă printr-o
reacţie imediată în diverse moduri
(eczemă, urticarie, astm bronşic etc.).
a) - Tratament cu decoct de
coacăze negre
Se prepară decoctul de coacăze
negre: 10 g la 250 ml de apă clocotită. Se
fierbe 15 minute.
Se iau câte trei linguri de trei ori pe
zi.
b) - Tratament în eczeme
alergice
Se prepară un decoct din 40 g
rizomi de pir şi 20 g de săpunariţă în 500
ml de apă. Se fierbe timp de 30 de minute.
Tratamentul constă în a se bea 2
căni pe zi, cât şi în aplicarea de comprese.
c) - Tratarea guturaiului de fân
Tratamentul recomandat: a se bea
3-4 căni de ceai de urzici în care se
amestecă o lingură de bitter suedez.
d) - Tratament cu ceai după
reţetă:
- Frunze de frag
- 35 g
- Frunze de frasin
- 35 g
- Fructe de ienupăr
- 35 g
- Rădăcini de brustur
- 35 g
Ceaiul de prepară din amestecul
vegetal bine mărunţit, fiert timp de 2-3
minute în 1000 ml de apă.
Tratamentul constă în a se bea
zilnic 1000 ml din acest ceai. Maurice
Mességué şi Michel Bontemps recomandă
şi tratamentul cu capsule: ser vor lua 2
capsule de ienupăr înainte de masă.
13. Alopecie
 - tulburări la nivelul creierului în
Reprezintă o cădere temporară, cazul migrenelor şi a sclerozei vaselor
parţială sau generală a părului. sanguine cerebrale;
A nu se confunda cu calviţia care - ca efect al acţiunii unor toxine;
este o cădere definitivă a părului. - ca rău de mare, etc.
Fitoterapia se face cu următoarele Tratamentele sunt diverse de la caz
plante medicinale: ardei iute, năsturel, la caz:
coada calului, brusture. a) - Tratament cu ceaiuri
a) - Tratament cu suc proaspăt de Se poate bea ceai de anason sau se
năsturel fac inhalaţii cu aburi de levănţică sau
Tratamentul constă într-o fricţiune esenţă de mentă.
zilnică, seara, cu suc proaspăt de năsturel. b) - Tratament cu ceai după
b) - Tratament cu tinctură de reţeta:
ardei iute - Frunze de măghiran
Virgil T.Geiculescu recomandă - 40 g
tratamentul cu tinctura preparată din 200 g - Frunze de mentă dulce
de ardei iute şi 100 ml de alcool, procesul - 20 g
de maceraţie durând 8 zile. - Flori de levănţică
Cu această tinctură se va freca - 40 g
rădăcina părului o dată sau de două ori pe - Flori de muşeţel mare
săptămână. - 20 g
c) - Tratament cu ceai de Ceaiul se prepară dintr-o cană de
brusture apă clocotită în care se va pune o lingură
Se prepară un decoct dintr-o din amestecul de plante.
lingură de rădăcini de brusture fierte 5-10 Se va bea dimineaţa, pe nemâncate
minute în 500 ml de apă. Se beau zilnic 2 şi seara, înainte de culcare câte o cană de
căni de ceai. Tratamentul creşte în ceai.
eficienţă, dacă se completează cu spălări şi c) - Tratament cu capsule după
masări ale pielii capului cu acelaşi decoct, Maurice Mességué şi Michel
o dată sau de două ori pe săptămână şi cu Bontemps care recomandă a se
ungerea pielii capului cu ulei din rădăcini lua:
de brusture. a) 1 capsulă de păducel înaintea
d) - Maria Treben recomandă: celor trei mese principale;
Loţiunea pentru creşterea b) 2 capsule de sulfină după masa
părului se prepară din 3 linguriţe amestec de prânz şi cea de seară.
de plante din reţeta de mai jos în d) - Tratament după Maria
500 ml de apă clocotită: Treben la ameţeli cu slăbirea
- frunze de mesteacăn râios memoriei, fără hipertensiune:
- 50 g Se va prepara un ceai după reţeta:
- urzică mare - Vinanţ - 30
- 50 g g
Tratamentul constă în a se spăla şi - Cimbrişor - 30
masa pielea capului cu acest ceai cald, g
dimineaţa şi seara. - Frunze de roiniţă - 100
g
Se va lua o linguriţă din amestec
14. Ameţelile peste care se va turna o cană de 250 ml de
apă clocotită şi se va infuza 5-10
Ameţelile sau crizele de ameţeală minute. Zilnic se va bea o cană de ceai
sunt produse de foarte multe cauze: cald.
- tulburări datorate unor boli ale e) - Tratament după Maria
vaselor sanguine (arterioscleroză, Treben la ameţeli cu slăbirea
hipertensiune), cât şi a hipertensiunii memoriei şi a puterii de
propriu-zise; concentrare
26
 Se prepară un ceai după reţeta:
- Flori de arnică - 5g
- Coada şoricelului - 25
g a) -
- Sunătoare - 50
g Se prepară o infuzie de muşeţel din
Se ia o linguriţă din amestec şi se
toarnă peste plante 250 ml de apă clocotită
şi se lasă la infuzat 5-10 minute. Se beau
zilnic, 2-3 căni de ceai cald.
15. Amenoree
Definită, amenoreea reprezintă
absenţa menstrelor, survenită în afara
sarcinii la femei şi la vârsta la care trebuie
să existe ciclul normal. Maurice Mességué
şi Michel Bontemps recomandă a se face,
înainte cu 3 zile de data ciclului, o baie la
picioare fierbinte în care se vor introduce 2
linguri de ulei de rozmarin. Baia va dura
10-15 minute, iar apa va fi atât de fierbinte
cât poate suferi pacienta. Ca tratament
indicat se va face:
a) - Timp de 60 de zile se va bea
un ceai după reţeta:
- Seminţe de fenicul
- 50 g
- Frunze de trifoişte de baltă
- 50 g
- Coada şoricelului (planta fără
rădăcină) - 50 g
- Frunze de rozmarin
-100g
Ceaiul se va prepara din 4 linguri
din amestecul vegetal bine omogenizat şi
mărunţit în 1000 ml de apă clocotită. Se va
infuza ceaiul 15 minute. Se va administra
pacientei o cană de ceai dimineaţa, pe
nemâncate şi alta, seara, la culcare.
b) - Tratament cu pulbere de
muşeţel mare
Se vor lua 2 capsule de muşeţel
mare înainte de fiecare masă. Tratamentul
se va completa cu regim alimentar din care
nu trebuie să lipsească pătrunjelul verde şi
şofranul natural.
16. Amigdalită
Este una dintre cele mai frecvente
maladii şi constă într-o inflamare acută sau
cronică a amigdalelor palatine. Fitoterapia
27
se face cu plantele medicinale: tei,
muşeţel, mentă, fenicul, sunătoare,
salvie, nalbă mare, cerenţel, etc.
Tratament cu ceai de
muşeţel
2 linguri de flori de muşeţel în 250 ml de
apă clocotită. Ceaiul de muşeţel este
puternic antiseptic, antiinflamator şi
anestezic, iar tratamentul constă în băutul a
2-3 căni pe zi şi efectuarea de gargarisme
de 4-5 ori pe zi.
b) - Tratament cu ceai de salvie
Infuzia se face dintr-o lingură plină
de salvie la 25o ml de apă clocotită. Se vor
bea 2 căni de ceai zilnic.
c) - Tratament cu ceai de
muşeţel şi de salvie
Se fac gargarisme cu un ceai
preparat din 2 linguri de flori de muşeţel şi
3 linguriţe de frunze de salvie în 250 ml de
apă clocotită, până la vindecarea totală.
d) - Tratament pentru
amigdalită însoţită de tuse
Se vor face gargarisme cu ceai
preparat din frunze de nuc, rug de mure şi
petale de trandafir.
e) - Tratament cu ceai de
cerenţel
Se prepară un decoct dintr-o
lingură de rădăcini de cerenţel bine
mărunţite în 250 ml de apă. Ceaiul se
fierbe timp de 30 de minute. Se va bea
zilnic, în 3 reprize, după mesele principale.
La gargară se va utiliza un decoct preparat
din 3 linguriţe de rădăcină mărunţită în 300
ml de apă rece, fiert timp de 30 de minute.
f) - Tratament cu ceai preparat
după reţeta:
- Frunze de salvie
- 45 g
- Frunze de izmă
- 45 g
- Flori de muşeţel
- 45 g
- Seminţe de fenicul
- 15 g
Ceaiul se va prepara luând o
linguriţă din amestecul vegetal bine
omogenizat şi mărunţit şi se vor turna peste
el 250 ml de apă clocotită. Cu infuzia astfel
obţinută se va face gargară la 1,5-2 ore.
 g) - Tratamente pentru copii d) - Tratament cu ceai preparat
recomandate de Maria după reţeta:
Treben - Frunze de verbină
mirositoare - 20 g
A. Tratament cu ceai din caşul - Rădăcină de genţiană
popii - 20 g
Se pune la macerat, în apă rece, - Frunze de fag
timp de 12 ore, o linguriţă din caşul popii, - 40 g
După macerare, conţinutul se va încălzi şi - Fumăriţă (planta fără
strecura. Zilnic se vor bea 2-3 căni de ceai. rădăcină) - 40 g
B. Tratament cu ceai din coada - Rotungioară (planta fără
calului rădăcină) - 40 g
Se prepară ceaiul dintr-o linguriţă Din amestecul vegetal bine
de coada calului la 250 ml de apă clocotită. omogenizat şi mărunţit se iau 2 linguri şi se
Se strecoară ceaiul cald şi se face cu el prepară ceaiul cu 500 ml de apă clocotită.
gargară. Se va fierbe 1-1,5 minute, după care se va
infuza 10 minute. Tratamentul constă în
consumarea unei căni de ceai înainte de
17. Anemie fiecare masă principală.
e) - Maurice Mességué şi Michel
Diagnosticată clinic prin paloare, Bontemps recomandă
astenie, ameţeli, tulburări trofice, anemia tratamentul cu capsule:
apare în special ca urmare a scăderii - înainte de fiecare masă se vor
numărului de globule roşii sau a lua 2 capsule de angelică;
conţinutului lor în hemoglobină.
Producerea anemiei are la bază pierderi de - în timpul meselor principale se
sânge ca urmare a unor hemoragii interne iau 2 pastile de complex-fier.
sau externe sau a unor boli cronice cu f) - Pentru creşterea poftei de
distrugerea masivă de globule roşii. De mâncare, Maria Treben
subliniat că anemia mai poate fi produsă şi recomandă a se utiliza
din cauza lipse din organism a fierului şi a următoarea reţetă de plante:
vitaminelor. Pentru fitoterapie se - Pătlagină îngustă
recomandă plantele medicinale: urzică, - 10 g
coada calului, cimbrişorul, cimbrul de - Pelin
cultură, troscotul, porumbarul, turiţa-mare, -5g
tecile de fasole uscată, angelica, genţiana, - Sunătoare
cătina albă etc. - 10 g
a) - Tratament cu ceai de cătină - Creţişoară
albă - 10 g
Se prepară o infuzie dintr-o - Unguraş
linguriţă de fructe zdrobite, în 250 ml de - 10 g
apă clocotită. Se vor bea 3 căni de ceai pe - Obligeană
zi, din care o cană seara, la culcare. - 45 g
b) - Tratament cu ceai din teci de - Rădăcină de sclipeţi
fasole fără seminţe - 10 g
Se prepară un ceai dintr-o lingură - Flori de tei
de teci de fasole fără seminţe la 250 ml de - 10 g
apă clocotită. Se beau 2-3 căni de ceai - Flori de părăluţă
zilnic - 10 g
c) - Tratament cu ceai de urzică - Frunze de urzică mare
Se prepară dintr-o linguriţă de - 10 g
plante la 250 ml de apă clocotită. Se beau 3 - Frunze de nuc
căni de cei zilnic, înainte de mesele - 10 g
principale.
28
 - Pir calului, rostopasca, anghinare, coada
- 10 g calului, păducel, vinanţ, cruşin, frasin,
- Roiniţă cicoare, cimbrişor, vâsc alb etc.
- 45 g
Tot amestecul de plante se pune a) -Tratament cu ceai după reţeta
într-un recipient cu 2 l de vin roşu şi se lasă 1
la macerat 14 zile la întuneric. - Talpa-gâştei
Tratamentul constă în a se bea - 30 g
zilnic câte un pahar din lichidul obţinut - Mentă
care va stimula atât pofta de mâncare, cât şi - 20 g
va îmbunătăţi numărul de globule roşii în - Coada racului
sânge. - 10 g
g) - Tratamente pentru copii - Cimbrişor
A. Tratament cu ceai de turiţă- - 10 g
mare - Roiniţă
Ceaiul se prepară dintr-o linguriţă - 20 g
de plantă mărunţită opărită timp de o - Soc
jumătate de minut cu 250 ml de apă - 10 g
clocotită. Se beau două căni de ceai zilnic. Se prepară o infuzie dintr-o lingură
B. Tratament cu ceai de urzică de amestec de plante în 250 ml de apă
Se prepară o infuzie dintr-o clocotită. Se beau 2-3 căni pe zi.
linguriţă de plante în 250 ml de apă b) -Tratament cu ceai după reţeta
clocotită. Se beau 2-4 căni zilnic, cu 2
înghiţituri mici. - Vâsc alb
- 20 g
18. Anafrodisiace - Flori de păducel
- 20 g
Anafrodisiac reprezintă un calmant - Vinanţ
în excitaţiile sexuale şi poate fi un aliment - 20 g
sau o anumită substanţă specială. Se - Coada calului - 20
recomandă a se bea 2 căni de ceai pe zi g
dintr-o infuzie preparată din 2 linguri de - Traista ciobanului
conuri de hamei zdrobite, în 500 ml de apă - 20 g
clocotită. Se mai poate folosi şi planta ca Se va proceda astfel: se iau 3
atare: conurile de hamei puse într-un linguriţe de vâsc alb, peste care se toarnă
săculeţ de tifon care se aşează seara pe 750 ml de apă şi se lasă la macerat 8 ore.
pernă în dreptul nasului. Cele 50 de conuri Celelalte ingrediente se amestecă în
puse în săculeţul de tifon se schimbă la 15 cantităţile indicate. Peste 3 linguriţe din
zile. amestec se toarnă 3 căni de 250 ml cu apă
clocotită şi se lasă la infuzat 5-10 minute.
Se amestecă cele două lichide până
19. Anghină pectorală la omogenizare şi se beau în timpul unei
zile 3 căni de ceai cald.
Anghina pectorală se manifestă
printr-o senzaţie de angoasă şi opresiune
toracică provocată de un aport insuficient 20. Angiocolită
de oxigen la inimă. Durerea iradiază
deseori spre membrul inferior stâng, Este o maladie care apare datorită
maxilar şi spate. Ea este declanşată de efort inflamaţiilor căilor biliare intrahepatice şi
sau de emoţie, uneori de frig. Ea se poate extrahepatice. Se întâlneşte în infecţii
calma prin repaus sau tratament. intestinale (de ex. febra tifoidă) şi în
Fitoterapia se realizează cu afecţiuni însoţite de perturbare scurgerii
următoarele plante medicinale: traista bilei pe căile biliare (calcul pe choledoc,
ciobanului, rostopască, anghinare, coada tumoare a capului pancreasului etc.).
29
Fitoterapia se face cu următoarele
plante medicinale: anghinare, frasin,
cruşin, cimbru, cimbrişor, cicoare.
a) - Tratament cu ceai de cruşin
Se prepară un decoct dintr-o
linguriţă de coajă mărunţită de cruşin (n.a.
– se utilizează după un an de la recoltare) -
cu 250 ml de apă clocotită. Se lasă la
infuzat 15 minute şi apoi se fierbe la foc
mic 15 minute. Se bea seara la culcare.
Atenţie ! Nu se bea în doze mari sau prea
concentrat deoarece poate provoca nişte
colici puternice.
b) - Tratament cu ceai de frasin
Se prepară o infuzie dintr-o
linguriţă de plante la 250 ml de apă în
clocot. Se bea fracţionat în timpul unei zile.
Este un ceai cu calităţi deosebite: colagog,
coleretic şi antiinflamator.
c) - Tratament cu ceai de cicoare
Decoctul se prepară dintr-o lingură
de rădăcină bine mărunţită de cicoare în
250 ml de apă şi se fierbe 5 minute.
Tratamentul constă în a bea ceaiul cald în
trei reprize, înaintea meselor principale.
21. Anorexie
Anorexia reprezintă o afecţiune a
organismului uman manifestată prin lipsa
poftei de mâncare cauzată fie de o
afecţiune a tubului digestiv, sau de o
tumoare malignă. Anorexia mai poate fi
provocată şi de un factor psihic.
Fitoterapia aplicată utilizează
următoarele plante: isopul, anasonul,
muştarul alb, ghinţura, hameiul, pelinul,
măghiranul, păpădia, roiniţa, ienupărul,
şovârvul, unguraşul, troscotul etc.
a) - Tratament cu ceai după
O.Bojor şi M.Alexan
Ceaiul se prepară dintr-un amestec
din: ghinţură, rizomi de obligeană, ţintaură,
schinel, pelin, măceşe şi coriandru. Din
amestecul de plante omogenizat se ia o
linguriţă de vegetale peste care se toarnă
250 ml de apă clocotită. Se beau 2 căni de
ceai pe zi, cu 30 de minute înainte de
mesele principale.
b) - Tratament cu ceai de
ghinţură
30
Se prepară un decoct dintr-o
jumătate de linguriţă de rădăcini mărunţite
de ghinţură în 250 ml de apă şi se fierb 5-
10 minute. Se bea în cursul unei zile.
c) - Tratament cu ceai de urzici
Se prepară infuzia din 1-2
linguriţe de plantă la 250 ml de apă
clocotită. Se bea în cursul unei zile,
înghiţitură cu înghiţitură.
d) - Tratament cu ceai după
reţeta 1
- Coada şoricelului
- 45 g
- Frunze de roiniţă
- 45 g
- Pelin
- 45 g
- Ţintaură
- 45 g
Se iau 3 linguriţe din amestecul
vegetal bine omogenizat şi mărunţit peste
care se toarnă 500 ml de apă clocotită şi se
lasă la infuzat 5-10 minute.
Tratamentul recomandat este a se
bea o cană de ceai cald neîndulcit cu 30 de
minute înaintea meselor principale.
22. Anxietate
Definita anxietatea reprezintă o
senzaţie de maleză psihică manifestată prin
teamă de un pericol iminent, real sau
imaginar. Se manifestă prin nesiguranţă,
nelinişte, transpiraţie, paloare, tulburări
neuro-vegetative, tahicardie. Este de fapt, o
formă de nelinişte, care se manifestă
conştient sau inconştient. Fitoterapia
foloseşte ca plante medicinale: levănţica,
obligeana, odoleanul, valeriana,
rozmarinul, roiniţa etc.
a) - Tratament cu ceai după
reţeta 1
- Sunătoare
- 50 g
- Frunze de roiniţă
- 25 g
- Rădăcină de valeriană
- 25 g
- Frunze de rozmarin
- 25 g
Din amestecul vegetal bine
omogenizat şi mărunţit se iau 3 linguriţe
peste care se toarnă 500 ml de apă
clocotită. Se lasă la infuzat 10-15 minute.
Tratamentul este de a bea seara 1-2 căni de a) - Tratament cu ceai de
ceai cald. unguraş
b) - Tratament cu ceai preparat Are calitatea de a regla ritmul
după reţeta 2 cardiac. T.V.Geiculescu recomandă a se
- Frunze de măghiran bea 2-3 căni de ceai pe zi dintr-o infuzie
preparată cu o linguriţă de plantă la 250 ml
de apă clocotită.
- 40 g Se mai indică a se prepara un ceai
- Frunze de busuioc - 40 concentrat din două linguri de plante la 250
g ml de apă clocotită. În cazul ceaiului
- Muguri florali de portocal concentrat se va lua o lingură de ceai
amar - 40 g înainte de mesele principale.
- Isop (planta fără rădăcini) b) - Tratament cu ceai din talpa-
- 40 g gâştei
- Frunze de verbină mirositoare Se prepară infuzia din 15 g plantă
- 40 g mărunţită peste care se vor turna 250 ml de
Se iau din amestecul vegetal bine apă clocotită. Se vor lua câte 3-5 linguri pe
omogenizat şi mărunţit două linguri de zi.
plante peste care se toarnă 500 ml de apă
clocotită şi se lasă la infuzat 15 minute.
Tratamentul constă din a bea seara, la c) - Tratament cu ceai de
culcare 1 cană de ceai cald şi încă o cană păducel
dimineaţa. Se face o infuzie dintr-o linguriţă
c) - Maurice Mességué şi Michel de plantă (frunze, flori, fructe) peste care se
Bontemps recomandă şi toarnă 250 ml de apă clocotită. Ceaiul
tratamentul cu capsule: obţinut se bea în cursul zilei, tratamentul
- se administrează înaintea durând până la dispariţia aritmiilor.
meselor de prânz şi de seară 2
capsule de sulfină. Pulberea de 25. Arsuri
sulfină este obţinută din
vârfurile inflorescenţelor Arsurile reprezintă leziuni cutanate
înflorite. sau ale mucoasei produse de căldură sau de
- după mesele de prânz şi de alţi agenţi fizici: radiaţii, electricitate, frig
seară se vor lua 2 capsule de etc. Există patru grade de arsuri:
muşeţel mare.
a) – gradul unu – roşeaţă şi
tumefiere dureroasă;
23. Apă de gură b) – arsură de gradul al doilea –
se va adăuga formarea de
Apa de gură se prepară dintr-o băşici;
infuzie de izmă cu care se vor face c) – arsură de gradul al treilea –
gargarisme. Infuzia se obţine din 1-2
băşicile sunt însoţite de necroză
linguriţe de frunze de izmă peste care se
dermică şi uneori de necroza
toarnă 250 ml de apă clocotită.
unei părţi a zonei afectate;

24. Aritmiile cardiace d) – arsură de gradul al patrulea

– reprezintă carbonizarea unei
Reprezintă tulburări ale ritmului părţi a corpului.
normal de contracţie a inimii. Creşterea Fitoterapia se face cu
peste 70-80 de bătăi pe minut se numeşte următoarele plante medicinale: coada
“tahicardie”, iar scăderea sub 68 de bătăi şoricelului, frasinul, gălbenelele, plopul
pe minut este denumită “bradicardie”. negru, salcâmul, schinelul, socul
stejarul, sunătoarea, tătăneasa etc.

31
 a) - Tratament cu ceai de
sunătoare
Se fac băi locale cu infuzie
preparată din 30-40 g de flori de sunătoare
peste care s-au turnat 1000 ml de apă
clocotită.
b) - Tratament cu ceai din
muguri de plop
Se vor face spălături şi băi locale
cu infuzie preparată din 20 g muguri de
plop zdrobiţi peste care s-au turnat 1000 ml
de apă clocotită.
c)- Tratament cu ceai din flori
de coada
şoricelului
Se pun comprese cu o infuzie
obţinută din 2 linguri de flori peste care s-
au turnat 250 ml de apă clocotită.
d) - Tratament cu ceai de
muşeţel
Se fac spălături şi băi locale cu o
infuzie din 2 linguri de flori de muşeţel
peste care s-au turnat 250 ml de apă
clocotită.
e) - Tratament cu cataplasme cu
frunze de varză, de vânătă, gutui
sau smochine
f) - Tratament cu macerat din
flori de crin
Se prepară maceratul din flori de
crin de grădină luat o parte şi ulei 2 părţi.
Macerarea durează 8 zile. Se vor unge
arsurile cu macerat care are un rol calmant
şi vindecător.
26. Arterită
Reprezintă inflamaţii ale arterelor,
întâlnite, mai ales, la bărbaţii tineri. Se
localizează în special la membrele
inferioare şi îşi anunţă prezenţa prin
greutăţi în glezene şi pulpe. Fitoterapia
utilizează următoarele plante
medicinale: măceşul, cătina albă,
coacăzul negru, sulfina, salvia, ghimpele,
vâscul etc. Ca tratament profilactic se
recomandă: evitarea fumatului, a expunerii
la frig, umezeala sau căldura excesivă,
evitarea traumatismelor şi a emoţiilor.
32
a) - Tratament cu ceai de coacăz
negru după
V.T.Geiculescu
Se beau 2 căni pe zi dintr-o infuzie
preparată cu 2 linguriţe de fructe de coacăz
negru zdrobite peste care se vor turna 250
ml de apă clocotită. Se pot folosi coacăzele
negre în tratament şi sub formă de sirop
sau gem.
b) - Tratament cu ceai de cătină
albă
Tratamentul constă în a se consuma
2 căni pe zi dintr-o infuzie preparată dintr-
o linguriţă de fructe zdrobite peste care se
vor turna 250 ml de apă clocotită.
c) - Tratament cu ceai de măceş
Se va prepara o infuzie sau un
decoct din 2 linguri de măceşe la 1000 ml
de apă clocotită. Se va bea ceaiul în cursul
unei zile.
d) - Tratament cu ceai de sulfină
Se beau 2 căni de ceai pe zi dintr-o
infuzie preparată dintr-o linguriţă de
sulfină la 250 ml de apă clocotită.
e) - Tratament cu ceai de ghimpe
Se beau două căni de ceai pe zi din
decoctul preparat cu 2 linguriţe de frunze
de ghimpe peste care s-au turnat 250 ml de
apă.
27. Artrită
Artrita reprezintă o inflamaţie a
articulaţiilor (încheieturilor). Plantele
medicinale utilizate în fitoterapie sunt:
lemnul dulce, porumbul, scaiul vânăt.
a) - Tratament cu ceai din
scoarţă de păr
Se va prepara ceaiul din 15 g
scoarţă de păr fiartă 20 de minute în 500
ml de apă. Tratamentul prevede a se bea o
cană de ceai dimineaţa, pe stomacul gol, a
doua la ora 17, iar a treia, seara. Ceaiul se
va îndulci cu miere.
b) - Tratament prin aplicarea pe
zona afectată de comprese cu foi
de varză încălzite cu fierul de
călcat
c) - Tratament după Maurice
Mességué şi
Michel
Bontemps
 Se va bea o cană de ceai, seara,
după cină preparat după reţeta:
- Măduvă albă de tei
- 25 g
- Frunze de frag
- 25 g
- Flori de iarbă neagră
- 25 g
- Frunze de cimbru
- 25 g
Din amestecul vegetal de mai sus
se va lua o lingură de plante peste care se
vor turna 250 ml de apă clocotită. Se lasă
ceaiul la infuzat 5-10 minute.
Se mai recomandă ca înaintea celor
trei mese să ia 2 capsule de muşeţel mare.
28. Artroză
Artroza reprezintă o afecţiune
degenerativă a ţesuturilor cartilaginoase şi
osoase, ce formează articulaţia.
Este o boală a vârstei, dar poate
apărea şi la tineri la cei care fac munci
fizice grele sau sport.
Fitoterapia apelează la
următoarele plante medicinale: muştar
negru, hrean, tătăneasă, varză, coada
calului, gălbenele, flori de fân, paie de
orez, pedicuţă, cimbru, urzică etc.
a) - Tratament cu frunze de
varză sau de
pedicuţă
Se pun comprese pe zona
respectivă cu foi de varză sau de pedicuţă.
b) - Se aplică cataplasme cu flori
de fân în apă
fierbinte.
c) - Tratament cu paie de orez în
apă fierbinte
d)- Tratament în băi generale cu
făină de
muştar
Se pune în apa băii un săculeţ cu
250 g făină de muştar şi se agită apa din
baie.
e) - Tratament cu cataplasme din
amestecul
- Pulbere de frasin
- 50 g
33
- Pulbere de argilă verde
- 100 g - Pulbere de
creţuşcă - 100 g
- Pulberea de iarbă neagră
- 50 g
Aceste pulberi, bine amestecate, se
vor combina cu apă fierbinte până se va
obţine compoziţia unei cataplasme, care se
va aşeza pe articulaţia bolnavă. Se va
păstra pe locul afectat toată noaptea.
f) - Tratament cu pernă caldă cu
iarbă neagră
Într-un sac mare de pânză de
bumbac se va pune o cantitate mai mare de
flori uscate de iarbă mare,
Se va încălzi sacul pe o plită sau
într-un cuptor, iar apoi se va aşeza pe
articulaţia bolnavă şi se va acoperi cu un
fular gros.
29. Ascardioză
(Limbrici)
Este o boală parazitară produsă de
un vierme, foarte răspândită la copii. Boala
se manifestă prin oboseală, mâncărimi
nazale şi anale, dureri de cap, scăderea
atenţiei şi a memoriei etc.
Se tratează prin ceaiuri şi sucuri.
Fitoterapia utilizează
următoarele plante medicinale: cruşinul,
coada şoricelului, iarba mare, ghinţura,
măceşul, schinduful, coriandrul etc.
a) - Tratament după Virgil
T.Geiculescu
Se prepară o infuzie din 2 linguriţe
de coajă de cruşin şi pelin amestecate în
părţi egale peste care se toarnă cca 250-300
ml de apă clocotită. Tratamentul
recomandă ca pacientul să bea ceaiul
dimineaţa, pe stomacul gol.
b) - Tratament cu ceai din coada
şoricelului
Ceaiul de prepară dintr-o infuzie cu
2 linguri de plantă la 100 ml de apă
clocotită. Se bea neîndulcit, dimineaţa, pe
stomacul gol.
c) - Tratament cu ceai de
coriandru
Se bea dimineaţa, pe stomacul gol,
o infuzie preparată din 2 linguri de
coriandru peste care s-au turnat 100 ml de
apă clocotită.
 d) - Tratament cu ceai din b) - Tratament cu ceai de cimbru
rădăcini de ghinţură de cultură sau
Ceaiul se va prepara dintr-un cimbrişor de câmp.
decoct obţinut dintr-o lingură de rădăcini Se prepară o infuzie din 1-2
mărunţite fierte în 1000 ml de apă. Se bea linguriţe de plante la o cană de apă
câte o jumătate de cană de două ori pe zi. clocotită. Se beau două căni de ceai pe zi.
c) - Tratament cu ceai preparat
30. Astenie de după reţeta:
- Flori de levănţică
primăvară - 20 g
- Flori de nalbă
Astenia de primăvară apare ca o - 40 g
stare de oboseală, ca o slăbiciune fizică şi - Frunze de podbal
mentală după iarna în care organismul - 40 g
uman n-a fost bine energizant de lumina - Frunze de mentă
soarelui şi alimentaţia a avut carenţe de - 40 g
vitamine. - Flori de coada şoricelului
Se recomandă a se bea un cei din - 60 g
următorul amestec de plante: Este o reţetă de ceai utilă în
- Rostopască - 40 tratamente pentru crize de astm. Infuzia se
g prepară dintr-o lingură de amestec vegetal
- Bobornic - 40 peste care se toarnă 250 ml de apă
g clocotită. Se recomandă a se bea 3 căni de
- Păpădie (frunze şi rădăcini) - 80 ceai pe zi îndulcite cu miere.
g d) - Tratament cu pulbere de
- Coada şoricelului - 40 valeriană
g Se administrează de 3 ori pe zi, un
- Rotungioară - 40 vârf de pulbere.
g Cu valeriană se poate face şi
Ceaiul se obţine din fierberea timp tratamentul cu ceai preparat dintr-o infuzie
de 5-10 minute a 3 linguriţe din amestecul cu o linguriţă de plantă peste care se toarnă
vegetal în 750 ml de apă. 250 ml de apă clocotită. Se bea ceaiul în
Se beau într-o zi 3 căni de ceai cursul unei zile.
cald. e) - Tratament cu ceai după
reţeta:
31. Astm bronşic - Frunze de cimbru de
grădină- 60 g
Astmul reprezintă o afecţiune care - Frunze de cimbru
se manifestă prin senzaţia lipsei de aer, cu - 60 g
expiraţie dificilă şi prelungită. Adesea, - Frunze de eucalipt
pacientul suferă şi de o tuse cu expectoraţie - 30 g
şi are senzaţia de sufocare. Fitoterapia - Frunze de mentă dulce
utilizează ca plante medicinale: isopul, - 60 g
unguraşul, şovârvul, muşeţelul, - Frunze de roiniţă
pătlagina, podbalul, vâscul, valeriana, - 60 g
talpa-gâştei, levănţica, nalba, socul, Se va lua o lingură din amestec
pinul, menta etc. peste care se vor turna 250 ml de apă
a) - Tratament cu ceai de clocotită. După o infuzare de 10-15 minute,
pătlagină ceaiul va fi băut după masa de seară.
Se prepară dintr-o lingură de frunze f) - Tratament cu vâsc de măr
peste care s-au turnat 250 ml de apă Se iau 3-4 linguriţe de plante
clocotită. Se beau 2-3 căni pe zi, îndulcite. mărunţite şi se pun într-o cană cu apă rece
şi se lasă la macerat 7-8 ore. Se beau 2-3
ceşti pe zi.
34
 g) - Tratament cu ceai de
lumânărică
Se prepară o infuzie cu o linguriţă
de plantă la 250 ml de apă clocotită. Se bea
în cursul unei zile.
h) - Tratament cu ceai din lichen
de piatră
Tratamentul recomandă a se bea 2
căni de ceai pe zi dintr-un decoct preparat
dintr-o linguriţă de plantă la 250 ml de apă.
Se amestecă cu lapte.
32. Ateroscleroză
Este o maladie cronică a arterelor
ca urmare a modificării interne şi
intermediare a pereţilor acestora şi
înlocuirea lor cu fibre conjunctive colagene
– o reacţie scleroasă – cu depunerea între
ele a unei substanţe grase (colesterol) şi a
calcului. Fitoterapia se realizează cu :
pătlagină, traista ciobanului, vâsc,
anghinare, nuc, păducel, păpădie, cătină
albă, măceş, coacăz negru etc.
a) - Tratament cu suc de ceapă
Ceapa curăţată se dă pe răzătoare
sau prin maşina de tocat. Prin presare se
obţine sucul. Tratamentul este de 30 de zile
şi constă în administrarea zilnică de 15-30
de picături de suc cu apă sau în mâncare.
Poate fi şi un tratament de prevenire a
maladiei.
b) - Tratament cu coacăz negru
Se beau 2 căni pe zi dintr-un decoct
preparat cu 5% fructe zdrobite şi fierte în
apă.
Se mai poate utiliza în tratament şi
sucul sau gemul de coacăze negre. Ceaiul
se îndulceşte cu miere.
c) - Tratament cu cătină albă
Se prepară un decoct cu 5% cătină
albă. Se beau 2 căni de ceai pe zi, îndulcite
cu miere. Se mai pot utiliza în tratamente:
sucul, marmelada şi genul de cătină albă.
d) - Tratament după
dr.Mihăescu Grigore
Se prepară un macerat din: o
căpăţână de usturoi pisat, o lămâie, un litru
de apă clocotită şi se lasă la macerat 48 de
ore. Se recomandă a se lua o linguriţă de
macerat de 3 ori pe zi timp îndelungat.
e) - Tratament cu ceai de salvie
35
Se va prepara dintr-o linguriţă de
salvie în 100 ml de apă clocotită. Se bea în
cursul unei zile.
f) - Tratament cu ceai de
mesteacăn râios
Se prepară un ceai din 3 linguriţe
de frunze în 500 ml de apă clocotită. Se
lasă la infuzat 5-10 minute. Se bea în
cursul unei zile, uniform repartizate, 3 căni
de ceai cald, îndulcit cu miere.
g) - Tratament cu macerat după
reţeta:
- Sunătoare - 30
g
- Arnică - 10
g
- Flori de roiniţă - 30
g
- Vâsc alb - 30
g
Peste 3 linguriţe de vâsc alb se
toarnă 750 ml de apă rece şi se ţine la
macerat 8 ore. Din restul plantelor
amestecate conform reţetei, se iau 3
linguriţe peste care se toarnă 750 ml de apă
clocotită şi se lasă la infuzat 5 minute. Se
amestecă apoi cu maceratul şi se strecoară.
Acest tratament, indicat de Maria
Treben, constă în consumarea în cursul
unei zile, repartizat uniform a 3 căni de
ceai cald.
33. Avitaminoză
Avitaminoza este o afecţiune gravă
produsă de lipsa vitaminelor din
alimentaţia pacientului. Fitoterapia
recomandă a se utiliza următoarele
plante medicinale: urzica, măceşul,
cătina albă.
a) - Tratament cu ceai din urzică
Se obţine infuzia dintr-o lingură de
frunze peste care s-au turnat 250 ml de apă
clocotită. Se beau 2-3 căni pe zi.
b) - Tratament cu ceai din cătină
albă
Ceaiul se obţine dintr-o infuzie din
2 linguriţe de fructe zdrobite peste care se
toarnă 500 ml de apă clocotită. Ceaiul se
bea în reprize, în cursul unei zile. Din
cătina albă, gospodinele prepară vinuri,
marmelade, gemuri, siropuri etc, toate fiind
adevărate tezaure de vitamine şi pot fi
utilizate cu succes şi cu plăcere în tratarea
bolii.
c) - Tratament cu ceai de măceşe
Măceşul este un adevărat “rege”
între plantele utilizate în tratarea
avitaminozei. Ceaiul se obţine din 3 linguri
de fructe uscate, bine zdrobite, peste care
se toarnă 500-750 ml de apă şi se fierbe 15
minute. Se infuzează 10-15 minute şi se
filtrează. Se consumă într-o zi, cu o oră
înaintea meselor principale, câte o cană de
ceai îndulcit cu miere din flori de câmp.
Siropul de măceşe se prepară din
250 g fructe uscate peste care se toarnă
1500 ml de apă clocotită şi se lasă la
macerat 12 ore. După macerare şi filtrare
se adaugă 500 g de zahăr şi se fierbe până
se obţine consistenţa de sirop. Este un bun
vitaminizant şi foarte hrănitor.
d) - Tratament cu ceai de
păducel
Infuzia se prepară dintr-o lingură
de fructe zdrobite peste care se toarnă 250
ml de apă clocotită. Se beau 2-3 căni de
ceai zilnic.
e) - Tratament cu ceai după
reţeta:
- Măceşe - 30
g talpa-gâştei, valeriana, coada şoricelului,
- Cătină albă - 40
g ienuperul etc.
- Ciuboţica-cucului - 30
g şoricelului
Ceaiul se prepară dintr-o lingură
din amestecul vegetal bine omogenizat şi
mărunţit cu 250 ml de apă clocotită. Se
beau zilnic două căni de ceai îndulcit cu
miere de albine.
34. Azotemie
Este un sindrom clinic toxic şi
apare în insuficienţa renală acută sau ca
termen ultim al unei afecţiuni renale
avansate. Fitoterapia indică următoarele
plante medicinale : porumbar, ceapă,
mesteacăn, tomate.
a) - Tratament cu tomate
consumate ca atare sau sub formă de
suc.
36
b) - Tratament cu ceai din frunze
de mesteacăn
Se recomandă a se bea 2-3 căni de
ceai pe zi dintr-o infuzie preparată din 1-2
linguriţe de frunze de mesteacăn cu 250 ml
de apă clocotită. După infuzare şi
strecurare se adaugă un vârf de cuţit de
bicarbonat.
c) - Tratament cu ceai de ceapă
Se beau 2 căni pe zi, dimineaţa şi
seara, dintr-un decoct preparat din 3 cepe
date pe răzătoare fierte într-un litru de apă.
35. Balonări
(meteorism)
Balonările reprezintă o senzaţie de
preaplin la nivelul stomacului sau în altă
parte a abdomenului, produsă de obicei de
o acumulare de gaze în stomac sau în
ţesuturi. Ele apar ca urmare a unor
toxiinfecţii alimentare, în gastroenterite,
dar mai ales din cauza fermentaţiei
glucidelor cu degajare de bioxid de carbon
sau a protidelor care degajă amoniac.
Fitoterapia se face cu ceaiuri călduţe şi
neîndulcite, băute înainte de mese sau pe
parcursul unei zile. Plantele medicinale
folosite în tratamente sunt: izma,
levănţica, anasonul, busuiocul,
măghiranul, muşeţelul, obligeana, salvia,
coriandrul, chimenul, feniculul,
a) - Tratament cu ceai din coada
Se prepară o infuzie din 2 linguri la
500 ml de apă clocotită care se bea în
cursul unei zile.
b) - Tratament cu ceai din
anason, chimion,
coriandru,
fenicul
Infuzia se prepară dintr-o linguriţă
de fructe la cana de apă. Se bea în cursul
unei zile.
c) - Tratament cu ceai de
busuioc
Infuzia se prepară dintr-o linguriţă
de frunze de plantă la 250 ml de apă
clocotită. Se beau 2 căni pe zi.
d) - Tratament cu ceai de salvie
 Infuzia se prepară dintr-o linguriţă i) - Maria Treben recomandă
de plantă peste care se toarnă 250 ml de pentru a trata balonările cu
apă clocotită. Se beau 2-3 căni pe zi. tendinţă de constipaţie, ceaiul
e) - Tratament cu ceai după după reţeta:
reţeta: - Seminţe de anason
- Frunze de rozmarin - 10 g
- 60 g - Seminţe de fenicul
- Seminţe de anason - 10 g
- 30 g - Frunze de mentă
- Frunze de busuioc - 20 g
- 60 g - Flori de muşeţel
- Rădăcină de genţiană- 30 - 30 g
g - Scoarţă de cruşin
- Seminţe de fenicul - 30 g
- 30 g Din amestecul vegetal bine
Tratamentul recomandă a se bea mărunţit şi omogenizat se iau 3 linguriţe
înainte de masă, la prânz şi seara, o cană de care se fierb 5-10 minute în 750 ml de apă.
ceai preparat dintr-o lingură din amestecul î) - Tratament în caz de bolnavi
de plante la 250 ml de apă clocotită. Ceaiul cu tendinţă de
se lasă la infuzat, iar apoi se va filtra. diaree
f) - Tratament cu ceaiul preparat Se prepară un ceai după reţeta:
după reţeta: - Rădăcină de sclipeţi
- Flori de muşeţel - 60 g
- 40 g - Pelin
- Seminţe de anason - 20 g
- 40 g - Coada calului - 60
- Seminţe de chimen g
- 40 g - Coada şoricelului
- Frunze de mentă - 60 g
- 40 g Ser va prepara un decoct din 3
- Rădăcină de valeriană linguriţe de amestec vegetal bine mărunţit,
- 40 g fierte 8-10 minute în 750 ml de apă.
Decoctul se prepară prin fierberea Se beau 3 căni de cai cald pe zi.
în 750 ml de apă, timp de 8-10 minute, a Notă. Înainte de a începe un
trei linguriţe din amestecul de plante bine tratament, vă recomandăm pur şi simplu să
mărunţite şi omogenizate. încercaţi a mânca ceva mai uşor şi să
Se vor bea 3 căni de ceai cald respectaţi orele de masă. Vă recomandăm
zilnic. şi un truc simplu: “Înainte de masă,
g) - Tratament cu ceai de respiraţi adânc de 10-15 ori!”
obligeană Recomandări medicale:
Se prepară un decoct sau macerat la În cazul unor balonări datorate şi
rece dintr-o linguriţă de plantă la o cană de unor afecţiuni nervoase se vor introduce în
apă. Tratamentul recomandă a se bea cana reţeta ceaiului şi plante sedative.Atunci
de ceai (sau de macerat) zilnic, în mai când balonarea este asociată cu constipaţia
multe reprize. se vor introduce în formula ceaiului şi
h) - Maurice Mességué şi Michel plante laxative.
Bontemps recomandă Dacă balonarea este asociată cu
tratamentul cu capsule: tendinţă de diaree, în formula ceaiului se
- Se vor lua 2 capsule de angelică introduc şi plante astringente.
înainte de masa de prânz şi cea de seară;
- Se vor lua 2 pastile de complex- 36. Bătături
drojdie vitaminizată în timpul prânzului şi
cinei. Bătăturile reprezintă o îngroşare a
stratului cărnos al pielii pe degete, pe
37
palme sau pe tălpi şi pe degetele de la
picioare.
Aşa cum arăta abatele Kneipp,
datorită presiunii neîncetate, într-o zonă a
pielii se formează , încetul cu încetul, un
ochi care se îngroaşă şi se întinde mereu,
pătrunde tot mai adânc şi formează
bătătura propriu-zisă. De notat că bătăturile
sunt dureroase şi la schimbări meteo
produc reacţii violente şi neplăcute celor ce
le deţin. Pentru a scăpa de bătături, mulţi le
taie din când în când, dar nu scapă de ele
deoarece, datorită rădăcinii lor, bătăturile
se formează din nou. Pentru tratament vă
recomandăm:
a) - Pansarea bătăturilor cu
frunze strivite
de iederă
Tratamentul se face până la
vindecare.
b) - Tratament cu decoct din
coada calului
Se va prepara un decoct din coada
calului şi se va bandaja bătătura cu un
tampon muiat în acest ceai. Când rădăcina
bătăturii s-a înmuiat bine se va curăţa uşor
cu unghia.
c) - Tratament cu tomate
Dacă bătătura este localizată la un
deget, aceasta se va introduce într-o roşie
mică. Se va bandaja şi se va ţine
cataplasma toată noaptea. A doua zi
rădăcina bătăturii va putea fi uşor scoasă
prin presare cu unghia sau cu ajutorul unei
pensete. Dacă rădăcina a fost scoasă în
totalitate, bătătura nu se va reface.
d) - Tratament cu frunze de praz
Se pune la macerat în oţet o frunză
de praz timp de 24 de ore. Se va aplica
frunza de praz peste bătătură şi se va lega.
După o noapte de aplicare, dimineaţa se va
face o baie caldă bătăturii timp de 5-6
minute. Calozitatea se va coji cu uşurinţă.
Dacă operaţia nu a reuşit de prima oară, se
va repeta tratamentul câteva zile.
37. Blefarită
Blefarita reprezintă o inflamaţie a
pleoapelor (marginile) produsă de diferite
infecţii microbiene, virale, micotice sau
38
parazitare. Ea poate avea originea şi în
urma acţiunii vătămătoare a unor agenţi
chimici, fizici sau combinaţii. Acutizarea
inflamaţiei la conjunctivite duce la
blefaroconjunctivită. Fitoterapia pentru
vindecarea conjunctivitelor şi
blefaritelor utilizează băi şi comprese
locale cu ceaiuri din: turtiţa mare,
sulfină, pătlagină, albăstrele, fenicul,
nalbă mare, nuc, gălbenele, muşeţel etc.
a) - Tratament cu ceai de sulfină
Se prepară infuzia dintr-o linguriţă
de flori de sulfină peste care se toarnă 250
ml de apă clocotită. Tratamentul constă în
comprese, băi oculare şi instilaţii în ochi.
b) - Tratament cu ceai de
muşeţel
Se prepară o infuzie dintr-o lingură
de flori de muşeţel peste care se toarnă 250
ml de apă clocotită. Tratamentul se face
prin comprese şi băi oculare.
c) - Tratament cu ceai din
pătlagină
Infuzia se prepară din două
linguriţe de frunze de pătlagină cu 250 ml
de apă clocotită. Se fac comprese şi băi
oculare.
d) - Tratament cu ceai de fenicul
Infuzia se obţine dintr-o lingură de
fructe zdrobite cu o cană de apă clocotită.
Se pun comprese şi se fac băi oculare.
e) - Tratament cu tinctură de
gălbenele
Tinctura se obţine prin macerarea a
20 g de flori de gălbenele în 100 ml alcool
de 60 0, timp de 8-10 zile.
Apoi, în 100 ml de apă fiartă şi
răcită se pun 5-10 picături de tinctură. Cu
amestecul obţinut se aplică comprese
locale.
f) - Tratament cu apă de
albăstrele
De mai multe ori pe zi se vor face
pulverizări în ochi cu apă de albăstrele.
Aceasta se va obţine din distilarea florilor
proaspete de albăstrele.
g) - Aplicaţii pe ochi cu comprese
din nalbă de
pădure
Se pune o lingură de flori de nalbă
de pădure în 250 ml de apă clocotită.
Se va filtra apa, iar florile umede şi
calde se vor aplica direct pe ochi în
comprese.

38. Blenoragie
Blenoragia este o boală
contagioasă produsă de gonococ şi se
caracterizează prin inflamaţia căilor
genitourinare, cu scurgere purulentă şi
dureri la micţiune. Se transmite, de regulă
prin contact sexual. Ca tratament naturist,
vă recomandăm ceaiul preparat după
reţeta:
- Sunătoare - 90 g
- Frunze de nuc - 45 g
- Fructe de ienuper - 90 g
Se prepară un decoct dintr-o
linguriţă de amestec vegetal bine
omogenizat şi mărunţit cu cană de apă de
250 ml. Se va fierbe ceaiul 8-10 minute.
Se beau zilnic 2-3 căni de ceai cald.
39. Bronşită
Definită, bronşita reprezintă o
inflamaţie acută sau cronică a mucoasei
bronhiilor. Trebuie subliniat că bronşita
cronică este o cauză recunoscută a
insuficienţei respiratorii şi un factor
favorizant al cancerului pulmonar.
Fitoterapia bronşitei utilizează un
număr mare de plante medicinale: pin,
pir, plămânărică, plop negru, podbal,
anason, busuioc, chimen, cimbrişor,
cimbru de cultură, ciuboţica cucului,
salvia, coada calului, coada şoricelului,
fenicul, iarbă mare, ienupăr, isop,
săpunariţă, scai vânăt, schinel, soc,
şovârv, sulfină, tătăneasă, tei, trei–fraţi-
pătaţi, unguraş, urzică, urzică moartă,
lemn dulce, nalbă, pătlagină etc. În
tratarea bronşitelor se urmăresc o serie de
obiective şi anume: combaterea tusei,
fluidificarea şi eliminarea secreţiilor,
tratamentul antiinfecţios etc. Cititorilor
noştri recomandăm ca tratamentul cu
plante, în prima fază, să urmărească
alinarea tusei utilizând plante emoliente, cu
conţinut mare în mucilagii, iar în faza de
cocţiune se vor folosi plante expectorante,
cu un conţinut important în uleiuri volatile
saponizide.
39
A. Tratament pentru a
combate
tusea şi
febra
a) – Cataplasme cu muştar
Se vor aplica pe piept cataplasme
cu făină de muştar alb sau negru. Ele se vor
prepara din 200-300 g făină de muştar şi
apă, la temperatura camerei, până se va
forma o pastă. Înainte de utilizare se
umezesc uşor cu puţină apă caldă pentru a
evita senzaţia neplăcută de rece. Pasta
preparată se aşează într-un săculeţ şi se
aplică direct pe piept. Cataplasma se va
acoperi cu o faşă lată sau un prosop mare.
Aplicaţia se va ţine pe pieptul
bolnavului până el va simţi senzaţia de
arsură.
b) - Cataplasme cu seminţe sau
făină de in
Se ia o parte seminţe sau făină de in
şi se amestecă cu 3 sau 4 părţi de apă şi se
fierb până se va obţine o pastă consistentă.
Se aplică cataplasme calde şi se ţin până
încep să se răcească.
c) - Tratament cu cimbrişor de
câmp, cimbru de cultură
Au calităţi deosebite în a calma
spasmele bronşice, cât şi tuse astmatică. Se
prepară o infuzie din 1-2 linguriţe de plante
la 250 ml de apă clocotită. Se beau 2 căni
de ceai cald pe zi, îndulcite cu miere de
albine.
Se poate utiliza şi o infuzie mai
concentrată preparată din 2-3 linguri de
plante la 250 ml de apă clocotită.
Tratamentul recomandă a se bea 3 linguri
pe zi, îndulcite cu miere de albine, înainte
de mesele principale.
d) - Tratament cu ceai de
unguraş
Infuzia se prepară dintr-o linguriţă
de plantă la 250 ml de apă clocotită. Zilnic
se beau 2-3 căni de ceai îndulcit cu miere
de albine. Virgil T.Geiculescu mai
recomandă ca planta să fie administrată şi
sub formă de pulbere în cantitate de 2-3 g
pe zi. Se indică atunci când bronşitele sunt
însoţite de febră.
e) - Tratament cu ceai de scai
vânăt
 Se prepară o infuzie dintr-o
linguriţă de plantă mărunţită cu o cană de
250 ml de apă clocotită. Se beau 2-3
căni de ceai zilnic şi este foarte recomandat
acest tratament în cazul unei tuse rebele.
f) - Tratament pentru vindecarea
tusei seci
Virgil T.Geiculescu indică a se bea
zilnic 2-3 căni de ceai preparat din 1-2
linguriţe amestec vegeta după reţeta:
- Scai vânăt - 50
g - pentru adulţi
- Roua-cerului - 50
g - la copiii de 10-15 ani- 40
- Turtă - 50
g - la copiii de 2-5 ani
- Castan comestibil - 50
g - la copiii până la 2 ani- 15
B. Tratarea tusei însoţite de
secreţie (flegmă) foarte
greu expectorabil
a) - Tratament cu nalbă mare
Se prepară o infuzie din 2-3 g
frunze şi flori de nalbă mare la 250 ml de
apă clocotită. Zilnic se beau 2 căni de ceai
îndulcite cu miere de albine.
b) - Tratament cu ceai din lichen
de piatră
Tratamentul recomandă a se bea 2
căni de decoct pe zi preparat dintr-o
lingură de plante la 250 ml de apă
clocotită.
c) - Tratament cu ceai din
seminţe de orz
Se prepară un decoct din 10%
seminţe de orz. Se beau zilnic1-2 căni de
ceai îndulcit cu miere de albine.
C. Tratarea tusei însoţite de
secreţie abundentă
muco-purulentă
a) - Tratament cu ceai din
săpunariţă
Ceaiul se prepară din rizomi şi
rădăcini de săpunariţă, din 2-3 g de plantă
în 250 ml de apă clocotită, după ce în
prealabil s-a făcut macerarea materialului
40
vegetal 6-8 ore la rece. Se beau zilnic 1-2
căni de ceai îndulcit cu miere.
b) - Tratament cu ceai din trei
fraţi pătaţi
Ceaiul de prepară dintr-o infuzie
obţinută cu 2 linguri de plantă la 250 ml de
apă clocotită. Se beau zilnic două căni de
ceai îndulcit cu miere.
c) - Tratament cu ceai de usturoi
Ceaiul se obţine astfel: se toarnă
250 ml de apă clocotită peste usturoi dat pe
răzătoare sau pisat în cantităţile:
- 60-30 g
g
- 25 g
g
Ceaiul este un excelent expectorant.
În conformitate cu reţetele pe vârste, se
procedează astfel:
- la adulţi se iau 8-10 linguri de
supă pe zi;
- la copiii între 10-12 ani se dau 8-
10 linguri desert pe zi;
- la copiii sub 5 ani se iau 8-10
linguriţe pe zi.
Arcadie Percek recomandă pentru
tratarea bronşitei cronice a se face băi de
mâini şi de picioare cu o infuzie preparată
după reţeta:
- Flori şi capsule de mac roşu
- un pumn
- Flori de levănţică
- un pumn
- Frunze de iederă
- un pumn
- Flori de nalbă de grădină
- un pumn
- O ceapă dată pe răzătoare
40. Bufeuri
Bufeurile sunt specifice
menopauzei şi reprezintă valuri de căldură.
Tratarea lor se poate face eficient dacă
pacienta va bea un ceai dimineaţa şi altul
seara preparat după reţeta:
 - Frunze de măghiran
- 100 g
- Flori de muşeţel mare
- 50 g
- Muguri de flori de portocal amar
- 50 g
- Frunze de măslin
- 50 g
- Coada şoricelului (planta fără
rădăcină)- 50 g
Din amestecul vegetal bine
omogenizat şi mărunţit se iau 2 linguriţe
peste care se vor turna 250 ml de apă
clocotită.
41. Calculi
Calculii reprezintă formaţiuni
dure, cu consis-tenţă pietroasă care se
constituie prin acumulare de săruri
minerale sau substanţe organice într-un
viscer cavitar, canal excretor sau glandă.
De obicei se întâlnesc calculi la nivelul
căilor biliare (litiază biliară) sau urinare
(litiază renală). Se mai pot întâlni calculi,
dar mai rar în canalele excretoare ale
pancreasului, glandelor salivare (siaboliţi) ,
în intestin (enteroliţi, coproliţi) , bronhii
(bronholiţi) , în interiorul vaselor (fleboliţi)
. probleme pacientului.
a) - Tratament cu ceai de
albăstrele
Infuzia se prepară dintr-o linguriţă
de plană peste care se toarnă 250 ml de apă
clocotită. Se beau 2-3 căni pe zi.
b) - Tratament cu ceai de mentă
Infuzia se prepară dintr-o linguriţă
de frunze peste care se toarnă 250 ml de
apă clocotită. Se beau 1-2 căni zilnic.
c) - Tratament cu ceai de
brusture
Decoctul se prepară din 3 linguri
de plantă fiartă în 1000 ml de apă. Se bea
în cursul unei zile.
d) - Tratament cu ceai de mătase
de porumb
Infuzia se prepară dintr-o linguriţă
de mătase de porumb la o cană de apă
clocotită. Se beau 2-3 linguri de ceai la 2-3
ore.
e) - Tratament cu ceai de
rostopască
Infuzia se prepară dintr-o jumătate
de linguriţă de plantă la 250 ml de apă
clocotită. Se beau 2 linguri la 3 ore, timp
de o săptămână. Se face apoi pauză de o
săptămână. Atenţie ! Doza de 2 linguri/3
ore se va respecta ca şi pauza căci planta
conţine alcaloizi toxici care pot provoca

f) - Tratament cu ceai din coada

şoricelului
Infuzia se prepară din 2 linguri de
flori de coada şoricelului peste care se
toarnă 500 ml de apă clocotită. Se beau 2
A. Litiaza biliară căni de ceai zilnic.
Se recomandă în colici cu
Litiaza biliară reprezintă o componentă nevrotică.
afecţiune a vezicii biliare datorată g) - Tratament cu ceai preparat
depunerii de colesterol, pigmenţi biliari după reţeta:
şi săruri biliare în cavitatea ei. - Flori de levănţică
Trebuie arătat că, în mod obişnuit, - 10 g
calculoza biliară este însoţită de dureri - Frunze de mentă
abdominale cu caracter de colică şi de - 15 g
tulburări neuro-vegetative, declanşând în - Flori de coada şoricelului
timp şi infecţii biliare. - 10 g
Fitoterapia litiazei biliare se face - Talpa-gâştei
cu plante medicinale cu acţiune - 30 g
antispastică şi coleretic-colagogă: menta, - Sunătoare
rostopasca, mătasea de porumb, turtiţa - 10 g
mare, brusturele, albăstrelele, iarba - Rădăcină de valeriană
mare. - 20 g

41
 - Fructe de fenicul
- 5g
Infuzia se prepară dintr-o lingură
din amestecul vegetal bine omogenizat şi
mărunţit peste care se toarnă 250 ml de apă
clocotită. Se beau 1-2 căni pe zi. Reţeta
este după Ovidiu Bojor şi Mircea Alexan,
autorii recomandând-o în colici cu
componentă nevrotică.
h) - Tratament cu ceai după
reţeta
- Frunze de trifoişte de baltă
- 30 g
- Rădăcini de pir
- 60 g
- Frunze de verbină
mirositoare - 30 g
- Rădăcini de brusture
- 60 g
- Frunze de frasin
- 60 g
- Măduvă albă de tei
- 60 g
Ceaiul se prepară din 5 linguri luate
din amestecul vegetal bine omogenizat şi
mărunţit. Se lasă la macerat 2-8 ore în
1000 ml de apă rece. Maceratul se va da
apoi în clocot şi se va lăsa la infuzat 15
minute. Ceaiul astfel preparat, se va bea
între mese.
i) - Tratament cu capsule
Maurice Mességué şi Michel
Bontemps recomandă:
- dimineaţa, pe nemâncate se va lua
o fiolă de ridiche neagră sau 3 capsule de
ridiche neagră;
- înainte de masa de prânz şi cea de
seară se vor lua 2 capsule de pir;
- după fiecare masă principală se
vor administra pacientului 2 capsule de
păpădie.
B. Litiază renală
Aşa cum arătau Ştefan Mocanu şi
Dumitru Răducanu, “litiaza renală este de
asemenea, urmarea unor infecţii ale
căilor urinare sau a unor tulburări de
metabolism, legate de regimul alimentar
şi de apa de băut.” Calculii renali sunt
formaţi din: uraţi, oxalaţi, fosfaţi sau săruri
de calciu. O alimentaţie prea bogată în
carne va favoriza precipitarea fosfaţilor şi
carbonaţilor, iar o alimentaţie bogată în
42
dulciuri şi cartofi va favoriza precipitarea
oxalaţilor. Specialiştii arată că formarea
calculilor se face mai ales în bazinete, iar
când sunt mici pot coborî pe ureter,
determinând dureri foarte mari (colică
nefritică) în regiunea lombară cu iradieri în
jos, spre organele genitale şi coapsă.
Trebuie ştiut că în colicile nefritice pot
apărea greţuri, vărsături şi uneori
hematurie (sânge în urină).
Atenţie! Litiaza urinară este o
afecţiune care recidivează frecvent, iar
pacienţii trebuie să ia măsurile medicinale
necesare pentru a o vindeca, dar şi de a o
împiedica să recidiveze. Profilactic se vor
lua următoarele măsuri:
- se vor bea cel puţin 2 litri de
lichide pe zi;
- se va evita abuzul alimentar cu
carne, orez, prăjituri, ouă,
grăsimi, în general alimente cu
caracter acidifiant;
- se va introduce o alimentaţie
bogată în legume şi fructe, dar
fără a exagera.
Fitoterapia va utiliza
următoarele plante medicinale: merişor,
mesteacăn, turtiţă mare, pin, porumb,
ceapă, urzică, coada racului, osul
iepurelui, măceş, fag etc.
a) - Tratament cu ceai din
muguri de pin
Infuzia se prepară dintr-o linguriţă
de muguri de pin zdrobiţi peste care se
toarnă 250 ml de apă clocotită. Se beau 2-3
căni de ceai zilnic.
b) - Tratament cu ceai de mătase
de porumb
Se prepară o infuzie concentrată
din 2 linguri de mătase de porumb cu 250
ml de apă clocotită. Se consumă o lingură
de ceai la 3 ore. Este indicat în calculoze
cu uraţi şi contraindicat în litiazele cu
oxalaţi.
c) - Tratament cu ceai din turtiţă
mare
Se prepară o infuzie sau un decoct
cu o linguriţă de plantă la o cană de apă
clocotită. Se beau 2-3 căni de ceai zilnic.
d) - Tratament cu ceai de
merişor
Se prepară un decoct dintr-o
linguriţă de frunze de merişor la o cană de
apă de 250 ml. Se beau 2 căni de ceai Se recomandă tratamentul în cure
zilnic. Se mai indică în tratament şi ceaiul îndelungate.
preparat astfel:
- se macerează la rece o lingură 42. Candidoză
de frunze de merişor în 100 ml
de apă, timp de o oră, după care
se strecoară; Candidoza reprezintă o afecţiune
acută, sub-acută sau cronică produsă de
- la macerat se mai adaugă 100
levuri aparţinând genului “Candida”
ml de apă şi se prepară un
(mai ales “Candida albicas”). Infecţia
decoct. Se adaugă apă fiartă şi
cuprinde în special pielea şi mucoasele şi
răcită până la nivelul apei
apare sub forma unor erupţii de mici
pierdute prin fierbere, iar în
pustule albicioase. Ceea ce se poate
ceaiul obţinut se adaugă un vâr
remarca este faptul că maladia se poate
f de bicarbonat. Se va bea o
extinde mult afectând şi organele interne
lingură de ceai la 3 ore.
cum ar fi plămânii şi aparatul digestiv. Noi
e) - Tratament cu ceapă
vom trata în acest subcapitol candidoza
Ceapa este recomandată în tratarea
bucală. Ea apare în gură, pe mucoase, unde
litiazei urice. Se vor consuma 1-2 cepe pe
se vor forma plăci albe de diferite
zi, iar cei care nu o suportă vor apela la
dimensiuni, iar în colţurile gurii se pot
tratamentul cu tinctură. Aceasta se obţine
forma plesnituri adânci, dureroase, numite
dintr-o ceapă zdrobită şi bine mărunţită,
“zăbăluţe”. Tratamentul pe care îl
macerată 10 zile în 100 ml de alcool. Se
recomandăm este cel cu ceai din muguri de
vor administra 2 linguriţe pe zi de tinctură
plop cu care se vor face gargarisme.
înainte de masa de prânz şi înainte de
Infuzia se va prepara dintr-o linguriţă de
culcare.
muguri de plop bine zdrobiţi peste care se
f) - Tratament cu ceai din frunze
vor turna 250 ml de apă clocotită. Ca
de mesteacăn
tratament mai este indicat a se face gargară
Infuzia se prepară din 2-3 linguri de
cu ceaiuri de salvie sau de cerenţel. Pentru
frunze de mesteacăn la 250 ml de apă
crăpăturile de la colţul gurii se recomandă
clocotită. După infuzare şi filtrare se va
aplicarea unor comprese cu o infuzie
introduce un vârf de bicarbonat şi se lasă
preparată dintr-o linguriţă de frunze de
ceaiul în repaos 6 ore. Seva bea în cursul
podbal la 250 ml de apă clocotită.
unei zile. Este recomandat în tratarea
pietrei la rinichi pe care o dizolvă. În
tratarea litiazei cu oxalaţi Virgil 43. Carii dentare
T.Geiculescu recomandă următoarele
ceaiuri: Caria reprezintă distrugerea
a) - Tratament cu ceai de urzică localizată şi progresivă a dinţilor. Ea
Se prepară o infuzie dintr-o lingură afectează în primul rând emailul (carie de
de frunze peste care se toarnă 250 ml de gradul întâi) , apoi dentina (carie de gradul
apă clocotită. Se vor bea 2-3 căni de ceai doi) şi în cele din urmă se ajunge la
zilnic. necroza pulpei dentare (carie de gradul
trei) .
b) - Tratament cu ceai de măceş Se recomandă evitarea consumului
Infuzia sau decoctul de prepară de zahăr şi înlocuirea lui cu glucoză şi
dintr-o linguriţă de fructe zdrobite la o fructoză.
cană de apă. Se indică a se bea 2 căni de Tratamentele pot fi diverse:
ceai zilnic. a) - Pentru a evita apariţia
c) - Tratament cu ceai din coada cariilor dentare se recomandă a se
şoricelului mesteca frunze de salvie, care curăţă dinţii
Decoctul se prepară dintr-o şi frunze proaspete de dafin, care întăresc
linguriţă şi jumătate de plantă în 500 ml de dantura.
apă. Se fierbe ceaiul 15 minute şi se bea
cald în trei reprize după mesele principale.
43
 b) - Pentru a păstra culoarea
albă, naturală a dinţilor se recomandă a se
consuma mere şi citrice.
c) - Tratament cu ceai din coada
calului
Este un ceai care are calităţi
deosebite în prevenirea cariilor. Se prepară
decoctul dintr-o lingură de plantă la o cană
de apă.
Se recomandă şi sub formă de
pulbere şi anume, se va administra zilnic
un vârf de cuţit, ca remineralizant.
44. Carminativ
Carminativul este o substanţă
chimică, de origine vegetală care are
calităţi deosebite în calmarea durerilor
abdominale, micşorând spasmele digestive
şi balonările. De menţionat că favorizează
de asemenea, expulzarea gazelor din
intestin.
Plantele medicinale cu calităţi
carminative sunt: menta, anasonul,
roiniţa, şovârvul, angelica, chimenul,
coriandrul.
45. Cataractă
Cataracta este o afecţiune care
determină opacizarea cristalinului ceea
ce duce la pierderea acuităţii vizuale.
Fitoterapia utilizează următoarele
plante medicinale: fenicul, pătrunjelul,
rostopască.
Tratamentul recomandat de
Speranţa Anton în cartea sa “Incursiune în
medicina naturistă” este:
“Se ia o lingură de fenicul şi una de
pătrunjel şi se fierb în 100 ml de apă până
ce lichidul scade la o cantitate suficientă
pentru aplicare a 3 comprese la ochi, ceea
ce reprezintă necesarul într-o zi de
tratament. Se va fierbe apoi o lingură de
rostopască în 100 ml de apă până ce
lichidul va scădea la nivelul unei linguri.
Tratamentul constă în aplicarea pe
ochi, timp de 5 minute, de comprese cu
ceai de fenicul şi pătrunjel, iar apoi
instilarea a 2 picături de ceai de rostopască.
“ această infuzie.
O altă variantă recomandată de
aceeaşi autoare este aplicarea pe ochi de
comprese cu ceai preparat din câte o
44
lingură de seminţe de fenicul, pătrunjel şi
rostopască.
46. Căderea părului
Căderea părului – alopecia a fost
tratată la subcapitolul 13.
47. Cearcăne
Pentru a elimina cearcănele, vă
recomandăm a pune comprese pe ochi cu
un macerat obţinut din 50 g de rozmarin
sau muşeţel în apă minerală, procesul de
macerare durând 24 de ore.
48.Cefalee
Cefaleea reprezintă o durere de
cap difuză sau localizată, care se poate
exacerba în urma unor factori externi
(lumină, zgomot, zguduituri) sau a unor
cauze interne (emoţii, activităţi
intelectuale). Ele pot cuprinde întregul cap
în intoxicaţii şi meningite, alteori ele se
localizează la ceafă sau numai la frunte.
Ca timp de apariţie, cefaleele se pot
produce noaptea (sifilis, tumori) ,
dimineaţa (neurastenie) , după şi înaintea
meselor (la dispepticii digestivi) . Notă !
Să nu se confunde cefaleele cu migrenele,
la care pe lângă durerea de cap apar şi
tulburări de vedere, senzaţie de vomă,
transpiraţii etc.
Fitoterapia utilizează
următoarele plante medicinale:
levănţică, muşeţel, mentă, iasomie,
busuioc, zmeur. Când cefaleea însoţeşte
sau precede ciclul sunt recomandate ca
plante medicinale: urzica, coada
şoricelului, ciuboţica-cucului, păducelul.
a) - Tratament cu ceai de mentă
Infuzia se prepară dintr-o linguriţă
de frunze de mentă peste care se toarnă o
cană de apă clocotită. Tratamentul indică a
se pune pe locul dureros comprese cu
b) - Tratament cu ceai de
levănţică
 Infuzia se prepară dintr-o linguriţă
de plantă la 250 ml de apă clocotită. Se
beau 1-2 căni pe zi.
c) - Tratament cu ceai cu flori de
muşeţel
Se va lua la câteva ore după masă 1
g de pulbere de flori de muşeţel.
d) - Tratament cu ceai de iasomie
Se prepară o infuzie dintr-o lingură
de flori de iasomie la o cană de apă
clocotită. Se beau 2 căni de ceai zilnic, iar
pe locul dureros se pun pungi cu ghiaţă.
e) - Tratament cu ceai de
busuioc
Se prepară o infuzie dintr-o
linguriţă de frunze de busuioc la o cană de
apă clocotită. Se beau 2-3 căni de ceai
zilnic
Tratamentul cefaleei care
precede sau însoţeşte ciclul
menstrual:
a) - Tratament cu ceai de
păducel
Se prepară infuzia dintr-o linguriţă
de plantă la 250 ml de apă clocotită. Se bea
în cursul unei zile.
b) - Tratament cu ceai de urzică
Infuzia se prepară din 1-2 linguriţe
de frunze de urzică la 250 ml de apă
clocotită. Se beau 2-3 căni zilnic.
În tratarea cefaleei, Maurice
Mességué şi Michel Bontemps recomandă
a se lua dimineaţa şi la prânz, înainte de a
mânca: 1 capsulă de muşeţel mare, 1
capsulă de creţuşcă, l capsulă de lucernă.
Un tratament care mai poate fi
utilizat este acela de a se lua 4-10 picături
pe zi de esenţă de păducel.
Aceasta se prepară în casă din flori
şi fructe proaspete de păducel în rachiu de
38-48%.
49. Cicatrizante pentru
răni
Pentru cicatrizarea rănilor se pot
utiliza următoarele plante medicinale:
gălbenele, levănţică, coada şoricelului,
ciuboţica-cucului, nuc, urzică, ros-
topască, sunătoare, plop, pin etc.
45
a) - Tratament cu ceai din
ciuboţica-cucului
Se prepară un decoct dintr-o
linguriţă de rădăcină la 250 ml de apă sau o
infuzie dintr-o lingură de flori la 250 ml de
apă clocotită.
Tratamentul constă în a fixa pe rană
comprese calde cu ceai de ciuboţica-
cucului.
b)- Tratament cu ceai din flori de
coada şoricelului
Infuzia se prepară din 2-3 linguri
de flori la 250 ml de apă clocotită. Se fac
băi locale sau se pun comprese cu ceaiul
astfel preparat.
c) - Tratament cu ceai din flori
de gălbenele
Infuzia se prepară din 2 linguri de
flori la 250 ml de apă clocotită.
Tratamentul constă din băi locale
sau comprese cu infuzia preparată.
d) - Tratament cu ceai de urzică
Infuzia se prepară din 4 linguri de
frunze în 250 ml de apă clocotită. Se fac
băi locale ale rănii.
e) - Tratament cu ceai din
sunătoare
Ceaiul se prepară din 2 linguri de
plante în 250 ml de apă clocotită. Se pun
comprese sau se fac băi locale.
f) - Tratament cu ceai din
muguri de pin
Infuzia se prepară dintr-o lingură
de muguri de pin bine zdrobiţi peste care se
toarnă 250 ml de apă clocotită.
Se fac băi locale ale rănii până la
vindecare.
g) - Tratament cu ceai din
muguri de plop
Infuzia se prepară dintr-o lingură
de muguri de plop bine zdrobiţi cu 250 ml
de apă clocotită. Se fac băi locale.
50. Ciroză
Ciroza reprezintă o afecţiune a
ficatului caracterizată prin degenerarea
ţesutului hepatic şi prin înlocuirea lui cu
ţesut conjunctiv, ducând astfel la
scăderea în volum, deformarea şi
induraţia organului. Este de fapt o
scleroză a ficatului, care poate ajunge până
la atrofierea organului. Fitoterapia cirozei
se face cu: anghinare, rostopască, cătină
albă.
a) - Tratament cu ceai de
anghinare
Se va prepara infuzia dintr-o
lingură de plantă peste care se toarnă 250
ml de apă clocotită. Se va lăsa la infuzat
15-30 de minute. Se recomandă a se bea
fracţionat, de 3 ori pe zi, înaintea meselor
principale. Virgil T.Geiculescu recomandă
ca după 10 zile de tratament să se mărească
doza în infuzie la 2 linguri de plantă, iar
după alte 10 zile, la 5 linguriţe.
Tratamentul durează o lună, iar
după o pauză tot de o lună, cura va fi
reluată.
De menţionat că acest ceai are rolul
de regenerare a celulelor hepatice.
b) - Tratament cu ceai de cătină
albă
Se prepară infuzia din 2 linguri de
fructe zdrobite la 500 ml de apă clocotită.
Se va lăsa ceaiul la infuzat 60 de minute şi
se va bea fracţionat în timpul unei zile.
Tratament cu ceai de rostopască
Se prepară o infuzie dintr-o
jumătate de linguriţă de plantă la 250 ml de
apă clocotită. Se va bea o lingură din 3 în 3
ore. Se face tratamentul până la completa
ameliorare.
51. Cistită
Cistita reprezintă o inflamaţie a
canalului cistic. Apare ca urmare a unei
infecţii ascendente sau descendente pe
uretră sau ureter, sau ca urmare a stagnării
urinii sau a eliminării prin urină a unor
microbi sau substanţe toxice. Se manifestă
prin dureri la hipogastru şi micţiuni
frecvente. Fitoterapia acestei boli se face
cu următoarele plante medicinale:
porumb, cireş, vişin, coada şoricelului,
dud, in merişor, osul-iepurelui, pir, pin
etc.
a) - Tratament cu ceai din
muguri de plop
Infuzia se prepară din 1-2 linguriţe
de muguri de plop zdrobite peste care se
toarnă 250 ml de apă clocotită.
Se beau 2-3 căni de ceai zilnic.
46
b) - Tratament cu ceai din cozi
de cireşe (vişine)
Acest ceai cu acţiune complexă
(bun diuretic, uşor astringent, antidiareic)
este recomandat în tratarea afecţiunilor
tractului urinar (cistite, pielite,
pielonefrite). Decoctul se prepară dintr-o
lingură de cozi de cireşe (vişine) la 1000
ml de apă. Se bea în cursul unei zile. Se
poate ajunge la un consum zilnic de 2000
ml de ceai.
c) - Tratament cu ceai din frunze
de merişor
Se iau 2 linguriţe de merişor şi se
macerează în 100 ml de apă timp de 15
minute. Se strecoară şi peste frunze se vor
turna 100 ml de apă clocotită şi se fierbe
15 minute. Se lasă la infuzat 10-15 minute
şi apoi se amestecă maceratul cu ceaiul.
Lichidul rezultat se va bea fracţionat în
cursul unei zile.
c) - Tratament cu ceai din
muguri de pin
Infuzia se prepară din 1-2 linguriţe
de muguri zdrobiţi la o cană de 150 ml de
apă clocotită. Se beau 2-3 căni de ceai
zilnic.
e) - Tratament cu ceai după
reţeta:
- Frunze de cimbru
- 60 g
- Flori de iarbă neagră
- 30 g
- Flori de levănţică
- 30 g
- Flori de nalbă de pădure
- 30 g
Se vor lua 5 linguri din amestecul
vegetal bine mărunţit şi omogenizat care se
vor opări cu 1000 ml de apă clocotită. Se
va infuza ceaiul timp de 15 minute.
Tratamentul indică a se bea minim
un litru de ceai pe zi.
f) - Maurice Mességué şi Michel
Bontemps reco-mandă a se administra
înainte de masă 2 capsule de urzică moartă
albă.
52. Cârcei
 Cârceii sunt spasme musculare
care apar datorită unei stări de
spasmofilie, de oboseală sau de proastă
funcţionare a unor organe, ca de
exemplu ficatul. Tratamentul prezintă
două direcţii:
a) - tratarea afecţiunilor care le-au
generat;
b) - sau, dacă este un rău trecător
provocat de efort muscular mare, sau de o
perioadă de oboseală şi multă solicitare
nervoasă, se va apela la următoarele
tratamente:
a) - Tratament cu ceai după
reţeta:
- Planta, fără rădăcină, de
măghiran - 80 g
- Muguri florali de portocal
amar - 40 g
- Frunze de busuioc
- 80 g
- Flori de muşeţel mare
- 40 g
- Rădăcină de genţiană
- 40 g
Se iau 4 linguri din amestecul
vegetal bine omogenizat şi mărunţit şi se
fierb timp de 1 minut în 1000 ml de apă. Se
lasă la infuzat 10-15 minute. Se va bea o
cană de ceai după fiecare masă.
b) - Tratament cu ceai din coada
racului
Un alt tratament se va face cu un
ceai preparat din 3 linguriţe de coada
racului peste care se toarnă 500 ml de apă
clocotită. Se lasă la infuzat 5-10 minute. Se
beau zilnic 2-3 căni de ceai cald.
c) - În fiecare seară, înainte de
culcare, pacientul va face o baie
generală caldă, cu esenţe de
muşeţel mare şi de pin
Baia va ajuta la relaxarea
organismului şi, destins, pacientul se va
odihni foarte bine.
d) - Maurice Mességué şi Michel
Bontemps reco-mandă a se lua zilnic,
înainte de culcare 2 capsule de sulfină
Acest somnifer natural vă va ajuta
să dormiţi bine şi să vă treziţi total odihniţi.
53. Climacteriu
Climacteriul reprezintă o amestec vegetal bine mărunţit şi
perioadă din viaţa unei femei când în
47
organismul ei se produc modificări
hormonale, somatice şi psihice care
marchează sfârşitul activităţii genitale
(menopauza).
Starea critică la bărbat se
manifestă printr-o încetinire a activităţii
sexuale (andropauza). La femei se
manifestă prin: bufeuri, transpiraţii,
excitabilitate anormală, nervozitate,
tulburări de ritm cardiac, Tulburări de
somn, ameţeli, cefalee etc. Fitoterapia se
face cu plante medicinale: urzică
moartă, păducel, porumb, talpa-gâştei,
salvie, busuioc, mentă, fenicul etc.
a) - Tratament cu ceai din urzică
moartă
Infuzia se prepară dintr-o linguriţă
de frunze de urzică la o cană de apă
clocotită. Se beau 1-2 căni de ceai zilnic.
b) - Tratament cu ceai de
păducel
Infuzia se va prepara dintr-o
lingură de păducel peste care se toarnă 250
ml de apă clocotită. Se bea în cursul unei
zile din care o treime înainte de culcare. Se
mai poate utiliza şi tinctură preparată din
20 g de plantă macerată timp de 10 zile în
100 ml de alcool. Se iau de 3 ori pe zi câte
10-15 picături, ultima priză înainte de
culcare.
c) - Tratament pentru bufeuri cu
ceai de roiniţă
Infuzia se prepară din 3 linguriţe de
plantă peste care se toarnă 500 ml de apă
clocotită. Se lasă ceaiul la infuzat 5-10
minute. Se beau zilnic 3 căni de ceai rece,
din care o cană înainte de culcare.
d) - Maria Treben recomandă
pentru tratarea climacteriului cu
tulburări următorul ceai:
- Roiniţă
- 20 g
- Flori de muşeţel
- 20 g
- Frunze de rozmarin
- 20 g
- Creţişoară
- 20 g
- Coada calului - 20
g
Ceaiul se prepară din 3 linguriţe de
omogenizat peste care se toarnă 500 ml de
apă clocotită şi se lasă la infuzat 5-10 - Fumăriţa
minute. Se beau zilnic 2-3 căni de ceai - 60 g
cald. - Fructe de verigariu
e) - La climacteriu cu tulburări - 40 g
se mai reco-mandă şi ceaiul: - Scoarţă de cruşin
- Flori de arnică - 40 g
- 40 g - Fucus
- Coada racului - 40 - 20 g
g - Rădăcini de soc pitic
- Rostopască - 40 g
- 40 g Ceaiul se prepară din 3 linguriţe de
- Coada şoricelului amestec vegetal bine mărunţit şi
- 40 g omogenizat care se fierbe în 750 ml de apă
Din amestecul vegetal bine timp de 5-10 minute. Se beau în cursul unei
mărunţit şi omogenizat se iau 3 linguriţe zile, 3 căni de ceai cald.
peste care se toarnă 500 ml de apă i) - Arcadie Percek recomandă
clocotită. Se lasă ceaiul la infuzat 5-10 ceaiul după reţeta:
minute. Se bea, dimineaţa şi seara, câte o - Flori de păducel
cană de ceai cald. - un pumn
f) - Tratarea climacteriului cu - Frunze şi tije de vâsc
tulburări asociate cu dureri de - un pumn
cap în regiunea frontală - Frunze de salvie
Infuzia se prepară din 3 linguriţe de - un pumn
rotungioară peste care se vor turna 500 ml Notă – Vâscul se va recolta înainte
de apă clocotită. Ceaiul va sta la infuzat 5- de apariţia fructelor. Se va prepara o
10 minute. Se beau zilnic, 3 căni de ceai infuzie cu care se vor face spălături
cald. vaginale, băi de mână şi băi de picioare.
g) -Tratarea climacteriului cu Acest ceai este recomandat în
tulburări asociate cu afecţiuni tratarea tulburărilor specifice menopauzei.
biliare î) - Tratament cu capsule
Maria Treben recomandă ceaiul - înainte de micul dejun şi dejun se
preparat după reţeta: vor lua 2 capsule de păducel, cu puţină apă
- Mană caldă;
- 10 g - după mesele de prânz şi de seară
- Fucus se vor lua 2 capsule de sulfină.
- 10 g
- Scoarţă de cruşin 54. Colagog
- 15 g
- Fructe de verigariu Colagog este un aliment sau un
- 15 g medicament care stimulează
- Rădăcini de soc pitic contractarea vezicii biliare şi evacuarea
- 30 g bilei în intestin. Fitoterapia se face cu
- Fumăriţă următoarele plante medicinale:
- 30 g salcâmul, săpunariţa, trei fraţi pătaţi,
Se iau 2 linguriţe din amestecul turtiţa mare, ţintaura, unguraşul,
vegetal bine mărunţit şi omogenizat şi se volbura, anghinarea, cimbrişorul,
fierb în 750 ml de apă timp de 5-10 minute. cimbrul de cultură, coada calului,
Se beau 3 căni de ceai cald în cursul unei păpădia, porumbul, rostopasca
zile.
f) Tratarea climacteriului cu
tulburări asociate cu constipaţie 55. Colecistită
cronică
Se prepară ceaiul după reţeta: Colecistita reprezintă inflamaţia
vezicii biliare, cel mai adesea fiind o
48
consecinţă a acumulărilor calculilor
biliari. Ea mai poate fi datorată şi unei
agresiuni a unor organisme patogene în
vezicula biliară care provin, de obicei,
din duoden. Fitoterapia se realizează cu
următoarele plante medicinale:
anghinare, frasin, porumb, sunătoare,
cicoare, gălbenele, turtiţă mare etc.
a) - Tratament cu ceai de
gălbenele
Infuzia se va prepara dintr-o
linguriţă de flori de gălbenele peste care s-
au turnat 250 ml de apă clocotită. Ceaiul
obţinut se va bea în cursul unei zile,
înaintea meselor principale.
b) - Tratament cu ceai de
păpădie
Infuzia se prepară din 2 linguriţe de
plantă peste care se vor turna 250 ml de
apă clocotită. Se beau 2-3 ceaiuri pe zi,
după mesele principale.
c) - Tratament cu ceai de turtiţă
mare
Infuzia se prepară dintr-o linguriţă
de plantă la o cană de 250 ml de apă
clocotită. Se beau 2-3 ceaiuri pe zi înainte
de mesele principale.
d) - Tratament cu ceai de
anghinare
Infuzia se prepară dintr-o lingură
de plantă peste care se toarnă 250 ml de
apă clocotită. Ceaiul se îndulceşte cu miere
de albine. Se bea în trei reprize în cursul
unei zile, înaintea meselor principale.
Tratamentul se face în cure de 30 de zile,
cu pauză de 30 de zile.
e) - Tratament după Vanga
Se va bea sucul unei jumătăţi de
lămâie în care se va pune o linguriţă de
bicarbonat de sodiu.
56. Coleretic
Calităţi coleretice are un aliment
sau un medicament care stimulează
secreţia de bilă din celulele hepatice.
Fitoterapia apelează la calităţile
coleretice ale următoarelor plante
medicinale: anghinarea, cimbrişorul,
cimbrul de cultură, roiniţa, volbura,
rostopasca, salvia, săpunariţa, ţintaura,
unguraşul, coada calului, coada
şoricelului, cruşinul, păpădia, pirul.
49
57. Colesterol
Colesterolul este o substanţă
organică prezentă în toate ţesuturile şi
umorile organismului uman. Originea sa
este endogenă şi exogenă.
Biosinteza sa are loc în toate
celulele vii, în special în ficat şi în cortico-
suprarenale. Cititorii trebuie să ştie că prin
oxidare, colesterolul se transformă în acizi
biliari. Totodată, el participă la biosinteza
hormonilor steroizi. Colesterolului i se
atribuie şi un rol în transportul acizilor
graşi nesaturaţi. Depunerea de colesterol şi
de săruri minerale pe pereţii arterelor le
face pe acestea să-şi piardă elasticitatea şi
este la originea ateromatozei. Fitoterapia
care determină scăderea colesterolului
în sânge se face cu următoarele plante
medicinale: păducel, anghinare,
păpădie, pătlagină. Cei care fac mult
exerciţiu fizic şi sport au un grad scăzut de
colesterol.
a) - Tratament cu ceai de
anghinare
Infuzia se prepară dintr-o lingură
de plantă cu 500 ml de apă clocotită.
O cană de ceai se bea dimineaţa pe
stomacul gol, după care se va sta în repaus
pe partea dreaptă 30 de minute. Cealaltă
cană de ceai se va bea fragmentat înaintea
meselor principale. Se fac cure de 21-30 de
zile, cu pauze de 30 de zile.
b) - Tratament cu ceai de
pătlagină
Infuzia se prepară dintr-o lingură
de frunze la 250 ml de apă clocotită.
Se ia câte o lingură la 2-3 ore.
c) - Tratament cu ceai de
păducel
Infuzia se prepară dintr-o lingură
de plante peste care se vor turna 250 ml de
apă clocotită. Se bea în cursul unei zile.
d) - Tratament cu ceai de
păpădie
Infuzia se prepară dintr-o lingură
de plante la 250 ml de apă clocotită. Se bau
2-3 ceaiuri zilnic.
e) - Tratament în cazul creşterii
în greutate şi colesterol
Maurice Mességué şi Michel
Bontemps recomandă a se bea zilnic,
înainte de fiecare masă, o cană de ceai
preparat după reţeta:
 - Frunze de fag - 100 - Frunze de fag - 60
g g Ceaiul se prepară dintr-o
- Rădăcini de pir lingură de amestec vegetal bine mărunţit şi
- 50 g omogenizat peste care se toarnă o cană de
- Rădăcini de păpădie apă clocotită şi se lasă la infuzat 10 minute.
- 50 g i) - Tratament cu capsule (I)
- Frunze de măslin Maurice Mességué şi Michel
- 100 g Bontemps recomandă a se administra
- Frunze de verbină mirositoare înainte de fiecare masă principală 2 capsule
- 50 g de pir şi 2 capsule de cozi de cireşe.
Se iau 5 linguri din amestecul î) - Tratament cu capsule (II)
vegetal bine mărunţit şi se fierb 2 minute în Pentru a accelera scăderea
1500 ml de apă. Se lasă la infuzat timp de colesterolului se recomandă a se lua
10-15 minute. Tratamentul se va face în dimineaţa şi la prânz, în timpul meselor: o
cure de 21 de zile, cu pauză de 7 zile. capsulă de usturoi, o capsulă de păpădie şi
f) - Tratament cu capsule în o capsulă de pir.
cazul creşterii în
greutate şi 58. Colici
colesterol
Maurice Mességué şi Michel Colica reprezintă o durere care
Bontemps recomandă: apare sub forma unui acces violent
- Înainte de fiecare masă se vor lua având originea într-un organ
2 capsule de păpădie. abdominal: colică biliară, colică
- În timpul celor trei mese se vor hepatică, colică nefritică etc. Fitoterapia
administra 2 pastile de complex-cimbru. colicilor se face cu urmă-toarele plante
g) - Tratament cu ceai după medicinale: anason (colică gastrică şi
reţeta: intestinală), busuioc ( colică intestinală),
- Frunze de măslin chimen (colică gastrică şi intestinală),
- 120 g coada şoricelului (colică gastrică şi
- Frunze de fag - 120 hepatică), măghiranul (colică gastrică şi
g intestinală la copii) , obligeană (colică
- Frunze de frasin gastrică şi intestinală), odolean (colică
- 60 g gastrică de natură nervoasă), roiniţă (în
- Flori de iarbă neagră colică gastrică şi intestinală).
- 60 g
- Rădăcini de pir
A - Tratamente în colici
- 60 g
Se ia o lingură din amestecul renale
vegetal bine mărunţit şi omogenizat şi se a) - Tratament cu ceai după
opăreşte cu 1000 ml de apă clocotită. reţeta:
Se infuzează ceaiul 15 minute. - Frunze de mesteacăn
Zilnic, între mese, se vor bea 2-3 căni de - 60 g
ceai. - Coada calului - 40
h) - Tratament pentru scăderea g
mai rapidă a - Conuri de hamei
colesterolului - 20 g
Se va bea o cană de ceai, seara - Mătase de porumb
dupa masă, preparat după reţeta: - 40 g
- Frunze de măslin - Fructe de măceş
- 60 g - 20 g
- Frunze de rozmarin - Rădăcini de valeriană
- 60 g - 20 g
- Măduvă albă de tei Infuzia se prepară dintr-o lingură
- 90 g de amestec vegetal bine mărunţit şi
50
omogenizat care se opăreşte cu 250 ml de
apă clocotită.
Arcadie Percek recomandă a se bea
2-3 căni de ceai pe zi pentru tratarea
colicilor renale.
b) - Tratament cu ceai preparat
după reţeta:
- Frunze de cimbru
- 40 g
- Lămâiţă (planta fără rădăcină)
- 80 g
- Creţuşcă (planta fără rădăcină)
- 80 g
- Mătase de porumb
- 20 g
- Flori nalbă de pădure - 40
g sunătoare.
- Fructe de măceş
- 40 g
- Rădăcini de pir
- 40 g
Ceaiul se prepară din 5 linguri de
amestec vegetal bine mărunţit şi
omogeniza peste care se toarnă 1000 ml de
apă clocotită. Ceaiul se lasă la infuzat 10-
15 minute. Din acest ceai se va bea zilnic
minim 4 căni.
Pentru a calma durerile se va
proceda astfel:
- se va face o baie fierbinte la
picioare cu ulei de baie pe bază
de rozmarin;
- se vor pune în zona rinichilor şi
în partea de jos a abdomenului
cataplasme cu argilă verde.
c) - Tratament cu ceai de coada
calului
Se pun 2 linguri de plantă într-un
săculeţ de pânză. Se va fierbe săculeţul
timp de 10-15 minute într-o oală cu apă şi
apoi, stors de apă, se va pune ca o
compresă caldă în zona rinichiului bolnav.
Se va izola compresa prin acoperire cu un
prosop. Se va sta la par minim 20 de
minute.
d)- Tratament colicilor renale se
poate face cu infuzii de rizomi de pir,
mătase de porumb, merişor, mesteacăn,
frunze de dafin, coada calului, muguri
de plop etc.
Nu dăm reţetele căci ele au fost
prezentate în subcapitolul 41.
51
B - Tratament în colici
diareice
a) - Tratament cu ceai de stejar
Se va utiliza scoarţa ramurilor
tinere ( 3-5 ani) recoltate primăvara şi
fructele (ghindele). Acestea din urmă vor
decorticate, prăjite şi măcinate fin. Se va
prepara un decoct dintr-o linguriţă de
scoarţă şi ghindă măcinată la 250 ml de
apă.
b) - Tratament cu ceai de
cerenţel
Se prepară un decoct din rădăcini
de cerenţel, o lingură la 250 ml de apă. Se
bea pe stomacul gol. Efectul creşte dacă în
ceai se vor introduce şi: izmă, muşeţel,
c) - Tratament cu ceai după
reţeta:
- Frunze de salvie
- 80 g
- Frunze de cimbru
- 80 g
- Flori de muşeţel mare
- 40 g
- Isop (planta întreagă)- 80
g
- Frunze de trei fraţi pătaţi
- 40 g
Ceaiul se prepară din 5 linguri de
amestec vegetal bine omogenizat şi
mărunţit peste care se vor turna 1000 ml de
apă clocotită. Se lasă ceaiul la infuzat 15
minute. Se va bea în cursul unei zile, în
cantităţi mici.
d) - Tratament cu capsule
Maurice Mességué şi Michel
Bontemps recomandă:
- înainte de fiecare masă se vor
lua 2 pastile de drojdie
vitaminizată;
- după fiecare masă se vor
administra 2 capsule de trei
fraţi pătaţi.
C-Tratamente indicate de
abatele
Sebastian
Kneipp
Pentru colici cu vărsături şi dureri
ale stomacului se recomandă:
 - Bolnavul se pune imediat la pat şi ml de apă clocotită. se beau 2-3 căni de
i se va aplica o cârpă înmuiată cu apă ceai zilnic, după mesele principale.
fierbinte pe zona dureroasă. c) - Tratament cu ceai de cimbru
- I se va da să bea o mică măsură de cultură şi
de lapte fiert cu chimen. cimbrişor
- Va urma o dietă alimentară cu Ceaiul de cimbru are o puternică
mâncăruri simple, puţin sărate şi piperate şi acţiune antimicrobiană şi inhibă formarea
uşor de mistuit. microbilor. Infuzia se prepară din 1-2
- Recomandă a se bea lapte şi apă linguriţe de plante la o cană de apă
şi chiar puţin vin şi apă. clocotită. Se beau 2 căni de ceai zilnic.
d) - Tratament cu ceai de
59. Colită cerenţel
Decoctul se prepară dintr-o lingură
Colita este o inflamaţie de origine de rădăcini bine mărunţite la 250 ml de
infecţioasă a colonului, totală sau apă. Se bea, de regulă, dimineaţa, pe
prinzând anumite segmente, în legătură stomacul gol. Efectul terapeutic al ceaiului
cu digestie necorespunzătoare a unor va creşte dacă se adaugă în el: muşeţel,
alimente sau cu o alimentaţie rău mentă, sunătoare.
echilibrată sau datorată unor cauze e) - Tratament cu ceaiul
necunoscute, cum ar fi colita ulceroasă, anticolitic
numită uzual rectocolită formula Plafar.
ulcerohemoragică. Inflamaţia colonului Infuzia se prepară din 1-2 linguriţe
este asociată de multe ori şi cu de amestec vegetal, peste care se vor turna
inflamaţia intestinului subţire în 250 ml de apă clocotită. Zilnic, după
enterocolită. mesele principale, se beau 2-3 căni de ceai
Colita poate fi: neîndulcit.
acută – când este localizată pe un
singur segment ( colon ascendent, travers, f) - Tratament cu ceaiul după
descendent) sau difuză, cu caracter reţeta:
infecţios parazitar sau toxic. Ea apare brusc - Frunze de roiniţă
şi are o durată în timp limitată. - 125 g
cronică - ca o consecinţă a unei - Flori de iarbă neagră
colite acute şi nevindecate, netratate. Ea - 125 g
are mai multe forme: colită spastică, - Frunze de măghiran
colită granuloasă, colită polipoasă, colită - 125 g
dezinterică, colită de fermentaţie, colită - Muguri florali de trandafir
de putrefacţie, atonă, ulcerohemoragică. - 125 g
Fitoterapia se face cu următoarele - Frunze de cimbru
plante medicinale: anghinare, urzică - 125 g
moartă, busuioc, in, izmă, nuc, nalbă Se iau 5 linguri din amestecul
mare, roiniţă, salvie, sulfină, cerenţel, vegetal bine mărunţit şi omogenizat şi se
cimbru de cultură, muşeţel etc. toarnă peste ele 1000 ml de apă clocotită.
a) - Tratament cu ceai de Se lasă ceaiul la infuzat 10-15 minute. Se
muşeţel bea în cursul unei zile.
Se prepară o infuzie din 1-2 g) - Tratament cu ceai preparat
linguriţe de muşeţel peste care se toarnă după reţeta:
250 ml de apă clocotită. Zilnic, după mese, - Coada şoricelului
se beau 2 căni de ceai neîndulcite. - 40 g
b) - Tratament cu ceai de - Flori de gălbenele
sunătoare - 40 g
Este recomandat în cure - Flori de muşeţel
îndelungate în tratarea colitelor cronice. - 40 g
Se prepară o infuzie dintr-o - Flori de soc negru
linguriţă de plantă peste care se toarnă 250 - 40 g
52
 - Rădăcini de nalbă mare
- 40 g
- Frunze de afin
- 40 g
Ceaiul se prepară din 3 linguriţe de
plantă luate din amestecul vegetal bine
mărunţit şi omogenizat care se fierb în 750
ml de apă, timp de 5-10 minute. Cu acest
ceai se tratează colitele uşoare, consumând
3 ceşti de ceai zilnic.
h) - Tratament cu capsule
Maurice Mességué şi Michel
Bontemps recomandă a se administra
zilnic:
- înainte de fiecare masă:2
capsule de angelică;
- în timpul micului dejun şi al
dejunului: 2 capsule de
urzică albă;
- după micul dejun şi dejun 2
pastile de complex-drojdie
vitaminizată.
În tratarea colitelor de fermentaţie,
Vanga recomandă a se consuma: morcovi,
migdale, cireşe, salată verde, pătrunjel,
păpădie, ridichi negre şi roşii, anghinare ,
varză, cicoare, hrean şi să nu se consume
alimente grase.
60. Conjunctivită
Conjunctivita reprezintă o sau de dureri înţepătoare ale
inflamaţie a conjunctivei provocate de o
infecţie bacteriană sau virală, o stare
alergică sau o iritaţie mecanică (corpi
străini, lichide, etc.).
Simptomele principale ale
conjunctivitei sunt: înroşirea şi edemaţia
mucoasei cu hipersecreţie. Conjunctivita de
primăvară se datorează sensibilităţii la
polen. Fitoterapia utilizează ca plante
medicinale: albăstrelele, feniculul, nalba
mare, muşeţelul, nucul, pătlagina,
sulfina, sunătoarea, turtiţa mare,
gălbenele.
a) - Tratament cu ceai de
muşeţel
Se fac băi de ochi cu o infuzie
preparată din 3 linguriţe de flori de muşeţel
53
la 250 ml de apă clocotită. În acest ceai se
adaugă 4 g de acid boric.
b) - Tratament cu tinctură de
gălbenele
Se iau 20 g de flori de gălbenele
care se vor macera timp de 8-10 zile, în
100 ml de alcool de 600. În 100 ml de apă
fiartă şi răcită se vor adăuga 5-10 g de
tinctură şi se amestecă bine. Cu aceasta se
vor pune comprese la ochi.
c) - Tratament cu ceai de sulfină
Se pun comprese la ochi cu o
infuzie preparată din 2 linguri de plantă la
250 ml de apă clocotită.
d) - Tratament , de mai multe ori
pe zi, prin pulverizări cu apă de
albăstrele
Apa de albăstrele se va obţine prin
distilarea florilor proaspete de albăstrele.
e) - Tratament cu ceai din nalbă
de pădure
Ceaiul se obţine dintr-o lingură de
flori de nalbă de pădure prin fierbe timp de
un minut în 250 ml de apă. După o infuzare
de 10-15 minute se pun comprese pe ochi
cu florile umede şi calde.
Speranţa Anton recomandă pentru
combaterea iritării ochilor şi a pleoapelor:
- a se pune în ochi , seara, câteva
picături de suc de varză;
- comprese cu infuzie de muşeţel
în lapte clocotit;
- să se bea ceai de coada
şoricelului în caz de lăcrimare
ochilor.
61. Constipaţie
Constipaţia reprezintă o
dificultate sau chiar o imposibilitate de a
evacua materiile fecale care devin dure
după un timp petrecut în intestinul gros.
Poate fi funcţională (simplă sau
complicată printr-o colită) sau secundară
unei leziuni organice. Fitoterapia se va
realiza cu următoarele plante
medicinale: anghinarea, cicoarea,
cruşinul, inul, lemnul dulce, muşeţelul
alb, pelinul, socul, trei fraţi pătaţi.
 a) - Tratament cu ceai de g) - Tratament cu capsule după
anghinare Maurice Mességué şi Michel
Infuzia se prepară dintr-o linguriţă Bontemps
de plantă la 250 ml de apă clocotită. Se Se administrează pacientului:
beau 2-3 căni pe zi. Acest ceai este - dimineaţa şi la prânz, înainte de
recomandat în constipaţii datorate masă: 2 capsule de cruşin, 2 capsule de
disfuncţiilor hepatice. păpădie, 2 capsule de pir.
b) - Tratament cu ceai de cicoare h) - Tratament cu ceai după
Ceaiul se prepară dintr-o linguriţă reţeta:
de rădăcină de cicoare bine mărunţită în - Plantă întreagă de cimbrişor
250 ml de apă clocotită. se beau 2-3 căni - 50 g
de ceai zilnic. - Muguri florali de trandafir
c) - Tratament cu ceai de - 50 g
volbură - Seminţe de fenicul
Are acţiune puternic purgativă. - 50 g
Infuzia se obţine dintr-o linguriţă de plantă - Flori de nalbă de pădure
la 250 ml de apă clocotită. Se bea - 50 g
dimineaţa, pe stomacul gol. Se ia o lingură din amestecul
d) - Tratament cu ceai laxativ vegetal bine mărunţit şi omogenizat şi se
Plafar opăreşte cu 250 ml de apă clocotită.
Decoctul se prepară dintr-o lingură Infuzarea se face timp de 5-10 minute.
de ceai fiert timp de 3-4 minute în 250 ml Înainte de masa de seară se va bea o cană
de apă. Se bea seara la culcare. În de ceai.
constipaţiile rebele se indică a se bea o i) - Tratament cu prune uscate
cană de ceai, dimineaţa, pe stomacul gol. Este cel mai simplu tratament
e) - Tratament după Maria pentru a scăpa de constipaţie. Dimineaţa,
Treben pe nemâncate, beţi un pahar de apă de
- Scoarţă de cruşin prune uscate sau două linguri de ulei de
- 30 g măsline. Totodată vă facem câteva
- Flori de porumbar recomandări simplu de aplicat:
- 30 g - mestecaţi hrana încet şi bine;
- Rizomi de revent - evitaţi băuturile gazoase,
- 100 g alcoolul, cafeaua şi fumatul;
Se fierbe o linguriţă din amestecul
vegetal mărunţit şi omogenizat în 250 ml - introduceţi în meniul zilnic
de apă timp de 5-10 minute. Se bea, câteva legume, precum prazul,
dimineaţa şi seara, câte o cană de ceai cald. sparanghelul, morcovii, varza,
f) - Tratament după abatele ceapa, sfecla.
Sebastian Kneipp î)- Tratament cu ceai indicat de
- Frunze de sena Arcadie Percek:
- 30 g - Flori şi frunze de nalbă
- Seminţe de fenicul - 10 g
- 20 g - Rădăcini de revent
- Seminţe de anason - 10 g
- 20 g - Coajă de cruşin
- Rădăcini de lemn dulce - 20 g
- 20 g - Frunze de cicoare
Se ia o linguriţă din amestecul sălbatică - 20
vegetal bine mărunţit şi omogenizat şi se g
fierbe în 250 ml de apă, timp de 5-10 - Rădăcini de pir
minute. - 20 g
Se beau zilnic 1-2 ceşti de ceai - Seminţe de mărar
cald. - 20 g

54
 - Frunze de frasin pune în 250 ml de apă. Se fierbe ceaiul 2
- 20 g minute şi se infuzează 10-15 minute. Se va
- Frunze de grâul bea o cană de ceai după mesele principale.
potârnichii - 20 Dacă ceaiul nu dă rezultate, tratamentul se
g completează cu administrarea a 2 capsule
- Rădăcină de lemn dulce de cruşin înainte de fiecare masă şi:
- 20 g - la prânz şi seara se vor lua, în
- Flori sau rădăcini de timpul mesei 2 capsule de
săpunariţă - 20 g ridiche neagră;
Se iau 2 linguri din amestecul
vegetal bine mărunţit şi omogenizat şi se - după cele trei mese principale
toarnă peste cele 500 ml de apă. ceaiul se se vor lua 2 pastile de complex-
va fierbe timp de 3 minute, iar apoi se lasă revent.
la infuzat încă 15 minute.
Seara, la culcare, se bea o cană cu C - Tratament în constipaţie
ceai. însoţită de
dureri
A - În caz de constipaţie abdominale
asociată cu balo-nare, Tratamentul se face cu ceaiul
recomandăm următorul preparat după reţeta:
tratament cu ceai după reţeta: - Scoarţă de cruşin
- Scoarţă de cruşin - 50 g
- 50 g - Flori de soc negru
- Coajă de portocală - 10 g
- 5g - Fructe de verigariu
- Seminţe de chimen - 15 g
- 5g Trei linguriţe din amestec se fierb
Se ia o lingură din amestecul cu 750 ml de apă timp de 5-10 minute. Se
vegetal şi se fierbe timp de 5-10 minute în beau zilnic 3 căni de ceai cald.
250 ml de apă. Se beau zilnic 2-3 căni de
ceai cald. D - Tratament în constipaţie
şi
B-Tratament în cazul nervozitate
constipaţiei Se va bea dimineaţa, pe nemâncate
produse de şi seara, la culcare, o cană de ceai preparat
după formula:
atonie
- Flori de nalbă de pădure
Apare când intestinul este leneş,
- 25 g
lipsit de vigoare şi are nevoie să fie
- Muguri florali de trandafir
stimulat. Se va utiliza un ceai recomandat
- 50 g
de Maurice Mességué şi Michel Bontemps
- Lămâiţă (planta fără rădăcini)
după următoarea reţetă:
- 25 g
- Seminţe de fenicul
- Flori de muşeţel mare
- 100 g
- 25 g
- Rădăcini de genţiană
- Muguri florali de portocal amar
- 100 g
- 25 g
- Frunze de mentă dulce
Se fierb 10 minute, 2 linguriţe de
- 50 g
amestec de plante în 250 ml de apă şi se
- Frunze de rozmarin
infuzează 10-15 minute.
- 50 g
- Seminţe de anason
- 100 g E-Tratament în constipaţie
Se ia o lingură din amestecul şi spasmofilie
vegetal bine omogenizat şi mărunţit şi se
55
 Maurice Mességué şi Michel prune se va încălzi şi se bea pe stomacul
Bontemps recomandă a se prepara un ceai gol.
după reţeta:
- Frunze de busuioc 3) - Tratament cu stafide sau cu
- 100 g
smochine
- Frunze de verbină mirositoare
Într-o cană cu apă rece se pun peste
- 50 g
noapte la înmuiat câteva stafide sau
- Muguri florali de trandafir amar
smochine. Dimineaţa, apa obţinută din
- 50 g
smochine sau stafide se bea pe stomacul
- Isop (planta fără rădăcini)
gol. Pentru a scăpa de constipaţie se va
- 100 g
alege op hrană simplă cu un mare conţinut
- Frunze de mentă dulce
de legume şi fructe. Existenţa în hrană a
- 50 g
fibrelor de celuloză uşurează tractul
Ceaiul se prepară dintr-o lingură de
intestinal şi previne constipaţia. Atenţie!
amestec la o cană de apă clocotită. Se lasă
Este important cum vă hrăniţi zilnic.
la infuzat 10-15 minute.
Constipaţia este boală modernă, ea fiind
Se va bea o cană de ceai după
cauzată în special de lipsa din alimentaţie a
mesele principale.
fibrelor de celuloză.
F - Tratament al
constipaţiei asociate cu mărirea
62. Contuzii
ficatului Contuzia reprezintă o leziune
Se face tratament cu ceai după produsă de un şoc, o lovitură, provocând
reţeta: o compresiune violentă, în general
- Frunze de mentă brutală, fără ca pielea să fie rănită.
- 80 g Ele se prezintă sub următoarele
- Scoarţă de cruşin forme:
- 60 g
- Cuişoare a) - echimoză sau infiltrare de sânge în
- 20 g ţesutul conjunctiv lax.
- Seminţe de anason În locul respectiv apare o pată
- 40 g albastră la nivel de tegumen.
Ceaiul se va obţine dintr-o linguriţă b) - bosă sanguină sau constituirea unei
de amestec vegetal bine omogenizat şi tumefacţii, bine delimitate
mărunţit în 250 ml de apă, fiert timp de 5- c) - revărsat seros, datorită acumulării
10 minute. Se infuzează 10-15 minute. Se de plasmă sau limfă.
va bea, dimineaţa şi seara câte o cană de Fitoterapia contuziilor se face cu :
ceai cald. arnică, coada soricelului, soc, coada
calului, talpa gâstii, tataneasa, ceapă,
G - Tratamentul gălbenele, etc.
constipaţiei la copii a) - Tratament cu arnică
Vă recomandăm câteva metode de Se va masa uşor contuzia cu ulei
tratament care pot fi utilizate şi la adulţi: vegetal de arnică.
Dacă vânătaia este mai importantă
se vor pune comprese cu 10 ml de tinctură
1) - Cu tărâţe de grâu de arnică în 100 ml de apă de plumb.
Două linguri de tărâţe de grâu se Tinctura se prepară prin macerarea a 20 g
amestecă cu iaurt. Se vor consuma pe flori de arnică, timp de 10 zile în 100 ml de
stomacul gol. alcool.
b) - Tratament cu ceai de coada
2) - Cu prune uscate şoricelului
La o cană de apă se pun la înmuiat,
peste noapte, 5-6 prune uscate. Apa de
56
 Infuzia se prepară din 2 linguri de Maurice Mességué şi Michel
plantă opărite cu 250 ml de apă clocotită. Bontemps recomandă a se administra:
Se pun comprese pe contuzii cu acest ceai.
c) - Tratament cu ceai de soc
- înainte de fiecare masă: 2
Ceaiul se prepară din 40 g flori de capsule de viţă de vie;
soc în 1000 ml de apă clocotită. se fac băi - în timpul meselor: 2 pastile de
sau se pun comprese pe contuzii. complex magneziu+vitamina
d) - Tratament cu ceai de coada D;
calului
Se pun comprese cu decoct preparat - după fiecare masă principală:
dintr-o lingură de plantă la 250 ml de apă. 2 capsule de complex
e) - Tratament cu ceai de talpa- AND+vitaminele E şi F.
gâştei
Se pun comprese cu u decoct
preparat dintr-o lingură de plante la 250 ml
de apă. 63. Convalescenţă
f) - Tratament cu frunze de
varză
Convalescenţa reprezintă
Pe contuzii se pun frunze de varză
perioada de timp în care pacientul este
peste care au fost rulată o sticlă pentru a
la sfârşitul unei maladii şi îşi revine la
zdrobi nervurile şi a activa sucul.
starea anterioară de sănătate.
g) - Se unge locul cu ulei de
Bolnavul este încă slăbit şi are
sunătoare
nevoie de ajutor pentru a înfrânge definitiv
boala. Se constată că de cele mai multe ori
în convalescenţă, pacientul are o acută
h) - Tratament cu fasole boabe
lipsă de poftă de mâncare.
În caz de traumatism se fierb 500 g
Fitoterapia apelează la
de fasole boabe uscată. După fiert boabele
următoarele plante medicinale: cerenţel,
se strivesc şi se aplică pe locul
schinduf.
traumatismului, acoperind cu pânză.
a) - Tratament cu ceai din
i) - Tratament prin aplicare cu
cerenţel
felii de cartof
Ceaiul se prepară din 3 linguriţe de
crud
plantă opărite cu 500 ml de apă clocotită.
î) - Tratament cu urzici
Se lasă la infuzat 5-10 minute. Se beau
Se ia o legătură de urzici şi se fierb
zilnic 3 căni.
timp de 2-3 minute în apă. Se strecoară şi
b) - Tratament cu ceai de
plantele umede se aplică direct pe contuzie.
schinduf (Trigonella foenum graecum)
k) Celor care se învineţesc uşor le
Ceaiul se prepară dintr-o l8inguriţă
recomandăm
de plante opărite cu 250 ml de apă
ceaiul:
clocotită. ceaiul se va infuza 5-10 minute.
- Coada şoricelului (planta fără
Se beau zilnic, 3 căni de ceai cald.
rădăcini) - 40 g
- Coada calului(planta fără
rădăcini) - 40 g 64. Convulsii
- Fructe de măceş
- 40 g Fie că este vorba de un copil sau
- Frunze de viţă de vie de un adult, când apar convulsiile puneţi o
- 40 g cataplasmă pe fruntea bolnavului cu ceaiul
Ceaiul se prepară din 5 linguri din preparat după următoarea reţetă:
amestecul vegetal bine mărunţit şi - Flori de muşeţel mare
omogenizat peste care se vor turna 1000 ml - 180 g
de apă clocotită. După o infuzare de 15 - Frunze de portocal amar
minute, ceaiul se va bea în timpul unei zile. - 180 g
l) Tratamente cu capsule.
57
 - Frunze de busuioc
- 180 g
Se iau doi pumni din amestecul de
plante bine omogenizat şi mărunţit şi se
fierb în 500 ml de apă timp de 3 minute.
Se va filtra ceaiul, iar frunzele
plantelor bine umezite se aşează direct pe
frunte.
Se mai poate utiliza în tratamentul
convulsiilor şi ceaiul preparat după reţeta:
- Frunze de măghiran
- 150 g
- Flori de muşeţel mare
- 75 g
- Rădăcină de genţiană - 75
g a stresului;
- Frunze de verbină mirositoare
- 75 g
Ceaiul se prepară dintr-o lingură
din amestecul vegetal bine mărunţit şi
omogenizat peste care se toarnă 250 ml de
apă clocotită.
Se lasă ceaiul la infuzat timp de 10-
15 minute.
Se va bea o cană de ceai dimineaţa
şi seara, luând totodată şi 2 capsule de
sulfină.
Mai des apar convulsii la sugari şi,
în general, ele sunt provocate de febră.
Pentru mamele ale căror copii fac
convulsii le recomandăm tratament cu
următoarele plante medicinale: coada
şoricelului, cimbru, urzică, muşeţel.
a) - Tratament cu coada
şoricelului
Se prepară o infuzie dintr-o
linguriţă de plantă la 250 ml de apă
clocotită. se infuzează ceaiul 10-15 minute.
Se va da sugarului să bea 2 căni pe zi,
repartizate în 4-5 porţii.Sunt extrem de
recomandate şi băile cu coada
şoricelului. Ceaiul se prepară astfel:
Se lasă 200 g de plantă la macerat
într-o găleată cu apă, timp de 8 ore.
După macerare, ceaiul se dă în
clocot şi se utilizează la apa băii. Durata
băii este de 15-20 de minute şi se face
numai o dată pe lună.
b) - Tratament cu băi de cimbru
Se macerează 200 g de cimbru într-
o găleată cu apă rece, timp de 8 ore. Se
prepară ceaiul dând în clocot apa care se va
folosi apoi la baia copilului. Atenţie!
58
Copilul va fi introdus în apă până la nivelul
inimii.
c) - Tratament cu băi de urzici
Se va proceda ca la “a” şi “b”,
utilizând 200 g de urzici.
65. Coşmaruri
Coşmarurile apar ca un vis urât,
înfricoşător, neplăcut, apăsător şi se
datorează unor cauze diferite:
a) – când se mănâncă mult şi
târziu;
b) – din cauza epuizării psihice şi
c) – la bolnavii psihici.
Maria Treben arată că “în orice
situaţii ceaiul de valeriană este eficient”.
El se prepară dintr-o linguriţă de rădăcină
fiartă în 250 ml de apă timp de 5-10
minute. Se beau, seara înainte de culcare 1-
2 căni de ceai cald
66. Crăpături şi pistrui
Se recomandă ca în alimentaţia
pacientului să nu lipsească varza, morcovii,
castraveţii, gutuile, măslinele etc. Pentru
mâinile aspre şi crăpate se recomandă
ungerea lor cu suc de lămâie apoi cu
glicerină sau ulei de măsline.
Se aplică comprese cu suc de ceapă
sau cu frunze proaspete de pătlagină. În
cazul pistruilor se va prepara un macerat
dintr-o mână de hrean ras în 250 ml oţet de
vin. Se macerează 5-6 zile, se filtrează, iar
apoi se ung pistruii.
67. Cruste pe cap
Cojile din pielea capului pot fi
tratate eficient prin spălări cu extract din
frunze de nuc. Ceaiul se prepară dintr-o
lingură de frunze de nuc tăiate mărunt
fierte un minut cu 500 ml de apă. În
special la copiii mici spălarea zonelor de
pe cap cu acest ceai este deosebit de
eficientă.
68. Cuperoza
 Cuperoza este acneea rozacee.
Subiectul a fost tratat şi la subcapitolul 4.
Vă recomandăm a bea o cană de ceai, supă
reţeta de mai jos, înainte de mesele
principale:
- Flori de nalbă de pădure
- 20 g
- Frunze de salvie
- 40 g
- Frunze de rozmarin
- 80 g
- Urzică moartă albă
- 40 g
(planta întreagă)
- Muguri florali de portocal amar
- 40 g
Ceaiul se prepară dintr-o lingură
din amestecul vegetal bine mărunţit şi
omogenizat cu o cană de apă clocotită. se
va infuza 15 minute, iar apoi se va bea
îndulcit cu miere de păducel.
Pentru a creşte eficienţa
tratamentului Maurice Mességué şi Michel
Bontemps recomandă a se mai lua:
- înainte de fiecare masă: 2
capsule de păducel;
- la prânz şi seara, în timpul
mesei – 3 pastile complex
deviţă de vie;
- în fiecare seară, după
curăţarea feţei, vă veţi
pulveriza faţa cu apă de flori de
tei.
69. Curăţare de sânge
Curăţarea sângelui este un
tratament care presupune eliminarea
toxinelor şi a deşeurilor şi reprezintă o
tonificare şi o revigorare a organismului.
Este recomandat a se face la
începutul fiecărei primăveri.
Fitoterapia se face cu
următoarele plante medicinale: mur,
zmeur, coacăz negru, cimbru, roiniţă,
fag, fenicul, muşeţel, mentă, soc negru
etc.
a) - Tratament cu ceai după
reţeta:
- Frunze de coacăz negru
- 50 g
59
- Frunze de zmeur
- 50 g
- Frunze de mur
- 50 g
Ceaiul se prepară dintr-o linguriţă
de amestec de plante bine mărunţite şi
omogenizate peste care s-au turnat 250 ml
de apă clocotită. Zilnic, se beau 3 căni de
ceai cald.
b) - Tratament cu ceai de soc
Se prepară dintr-un amestec
omogen, în părţi egale din flori, frunze şi
scoarţă de soc. Se iau din amestec 1-2
linguriţe care se lasă să stea 20 de minute
în 250 ml de apă rece. Apoi ceaiul se dă
într-un clocot. Se beau zilnic 1-2 căni de
ceai.
c) - Tratament cu ceai de urzici
Se iau 1-2 linguriţe de frunze de
urzică şi se opăresc cu 250 ml de apă
clocotită. Se beau zilnic 2-3 căni de ceai
cald.
d) - Tratament cu ceai după
reţeta:
- Frunze de mesteacăn
- 100 g
- Urzică mare
- 50 g
- Flori de soc negru
- 50 g
- Flori de porumbar
- 50 g
Ceaiul se prepară dintr-o linguriţă
de amestec vegetal mărunţit şi bine
omogenizat peste care se toarnă 500 ml de
apă clocotită. Se lasă la infuzat 5-10
minute. Se vor bea zilnic, 2-3 căni de ceai
cald.
70. Debilitate
A se vedea subcapitolul 17 –
Anemie
71. Degerături
Degerăturile sunt rezultatul
agresiunii temperaturi-lor joase asupra
unor părţi ale corpului omenesc. Ele apar:
(a) ca roşeaţă violacee
şi dureroasă, cu tumefierea
pielii mai ales la nas, urechi şi
degete;
 (b) ca leziuni cutanate
grave provocate de expunere la
temperaturi foarte scăzute şi
caracterizate prin producerea de
flietene uşoare.
Fitoterapia în cazul degerăturilor
apelează la următoarele plante
medicinale: gălbenele, stejar, schinel,
varză, viţă de vie, salvie, măceş, plop,
ţelină etc.
a) - Tratament cu ceai de ţelină
Se fierbe o ţelină cu frunze cu tot,
tăiată mărunt în 2000 ml de apă timp de
40-50 minute. Tratamentul constă în a ţine
părţile degerate în decoctul cât mai cald.
Ceaiul se reîncălzeşte şi poate fi utilizat de
3 ori în aceeaşi zi. Se repetă tratamentul de
3 ori pe zi timp de 3-5 zile.
- Flori de gălbenele
- 20 g
- Frunze de mentă
- 20 g
- Coajă de stejar
- 25 g
- Muşeţel
- 10 g
se iau din amestec 2 linguri de
plantă care se fierb timp de 10 minute în
250 ml de apă. Cu ceaiul obţinut se fac băi
locale şi se pun comprese.
e) - Tratament cu nap copt
Se freacă degerătura cu jumătate de
nap copt în coajă, presând uşor şi lăsând
sucul să umezească partea afectată.
f) - Tratament cu varză
Frunzele de varză fierte în vin sau
crude şi zdrobite se aplică pe locurile
degerate.

b) - Tratament cu ceai de g) - Tratament cu ceapă

gălbenele Se aplică pe degerături comprese
Acest tratament constă în băi cu suc de ceapă.
locale şi comprese aplicate pe părţile h) - Tratament cu muguri de
degerate. Infuzia se prepară din 15-20 g de plop
flori de gălbenele opărite cu 1000 ml de Infuzia se prepară din 20-30 g de
apă clocotită. muguri de plop zdrobiţi în 1000 ml de apă
Se pot aplica comprese şi cu 10 ml clocotită. Tratamentul constă în băi locale
de tinctură de gălbenele în 100 ml de apă şi comprese cu acest ceai. Se mai
fiartă şi răcită. Tinctura de gălbenele se recomandă şi alifia cu 20% muguri de
prepară din 20 g flori de gălbenele, plop.
macerate 8 zile în 100 ml de alcool.
c) - Tratament cu cremă 72. Demineralizare
preparată din suc de varză
Crema se prepară astfel: Demineralizarea este un proces
Într-un vas emailat se încălzesc 10 de eliminare crescută a substanţelor
g ceară de albine şi 20 g de lanolină. (n.a. – minerale existente în organism. Ea se
Când nu aveţi lanolină o veţi înlocui cu 50 face, de obicei prin urină şi sunt eliminate
g ulei din germeni de porumb sau cu untură substanţe minerale existente în ţesuturi
proaspătă de porc) - . Încălzirea şi cum ar fi, calciul şi fosforul din oase. Acest
amestecul lor se va face la cca 600C. procedeu se observă în special în
Separat, se vor încălzi şi omogeniza îmbolnăvirile de cancer, tuberculoză, în
la 600C, deci pe o baie de apă, 60 g suc de inactivitate şi bătrâneţe.
varză, 15 ml de alcool rafinat de 40 0 şi o Vă recomandăm următoarele
linguriţă de miere. Când cele două tratamente:
componente ale cremei sunt încălzite la a) - Tratament cu ceai după
600C şi omogenizate se vor amesteca bine , reţeta:
iar alifia astfel obţinută, se va turna în - Frunze de mentă dulce
borcane de sticlă. Cu ea se vor unge - 50 g
degerăturile până la vindecare. - Frunze de cimbru
d) - Tratament cu ceai preparat - 100 g
după următoarea reţetă: - Frunze de măghiran
- 100 g
60
 - Frunze de busuioc concentrată pregătită din 3 linguri de
- 100 g talpa-gâştei opărite cu 250 ml de apă
- Rădăcini de genţiană clocotită. În acest caz se reco-mandă a se
- 50 g administra 3-5 linguri de ceai pe zi. Se fac
Ceaiul se prepară din 5 linguri din cure de 30 de zile, efectul instalându-se
amestecul omogenizat şi mărunţit peste după circa două săptămâni.
care se vor turna 1000 ml de apă clocotită. b) - Tratament cu ceai de
Se lasă ceaiul la infuzat 15-20 minute. Se levănţică
beau 1-2 căni de ceai pe zi. Infuzia se prepară dintr-o linguriţă
b) - Tratament cu capsule de plantă la 250 ml de apă clocotită. se
Maurice Mességué şi Michel beau 2-3 căni pe zi din care una ca sedativ
Bontemps reco-mandă: înainte de culcare. Se mai recomandă băi
- se vor lua înainte de fiecare cu infuzie preparată din 20-30 g la un litru
masă 2 capsule de coada de apă clocotită.
calului; c) - Tratament cu ceai după
- în timpul meselor se vor lua 2 reţeta:
capsule de cochilie de stridie; - Frunze de cimbrişor
- după fiecare masă se vor lua 2 - 60 g
pastile de complex-structural. - Frunze de levănţică
c) - Tulburările de asimilare au loc - 60 g
şi din cauza unor tensiuni, stări de stres şi - Flori de muşeţel mare
de aceea, vă recomandăm ca înainte de - 30 g
masă să căutaţi a vă relaxa. Se pot utiliza - Frunze de rozmarin
pentru aceasta băi generale calde cu ulei de - 60 g
muşeţel sau de pin, iar când sunteţi - Muguri florali de portocal amar
pregătiţi, s-o faceţi prin metode de - 60 g
autorelaxare, precum yoga. Din plantele bine omogenizate şi
d) - În cazul în care mărunţite se iau 2 linguriţe peste care se
demineralizările apar ca urmare a unor vor turna 250 ml de apă clocotită. Se
eforturi fizice uşoare, vă recomandăm a recomandă a se bea seara, după cină o cană
bea ceaiuri cu calităţi remineralizante din : din acest ceai.
coada calului, pir, osul-iepurelui, porumb, d) - Tratament recomandat de
porumbar, salcie etc. Aracadie Percek
Se va prepara un ceai după reţeta:
- Vârfuri înflorite de lipitoare
73. Depresie mirositoare - 10 g
- Flori de levănţică
Depresia reprezintă o stare - 10 g
mentală caracterizată printr-o cădere a - Mâţişori de salcie
tonusului neuropsihic şi care se - 10 g
manifestă prin: oboseală, descurajare, - Flori de păducel
tendinţe pesimiste şi nu rareori, stări de - 20 g
anxietate. - Frunze de roiniţă
Fitoterapia se face cu: talpa- - 20 g
gâştei, levănţică, rozmarin, muşeţel, - Frunze de floarea
cimbrişor, sunătoare, urzică, coada patimii(pasiflora) - 20 g
şoricelului, coada calului etc. - Frunze de cimbrişor
a) - Tratament cu ceai din talpa- - 20 g
gâştei - Rădăcină de odolean
Se prepară o infuzie din 1-2 - 20 g
linguriţe la 250 ml de apă clocotită. Se iau 4 linguri din amestec peste
Se beau 2 căni pe zi. Pentru efectul care se toarnă 1000 ml de apă şi se fierb 3
său sedativ se va bea una seara, înainte de minute la un foc potrivit. Se lasă ceaiul la
culcare. Se mai poate utiliza şi infuzia

61
infuzat 15 minute. Din acest ceai se beau 2-
3 căni pe zi.
e) - Tratament cu capsule
Tratamentul recomandă a se lua la
prânz şi seara, înainte de masă: o capsulă
de spirulină, o capsulă de măghiran, o
capsulă de lucernă.
74. Depurativ
Depurativ reprezintă un agent-
medicament care purifică organismul
uman, favorizând eliminarea toxinelor şi
a produselor de dezasimilare.
Fitoterapia se face cu următoarele
plante medicinale: urzica, trei fraţi
pătaţi, anghinarea, izma, mesteacănul,
osul iepurelui, păpădia, porumbarul,
săpunariţa, socul, schinelul.
a) - Tratament cu ceai de
anghinare
Infuzia se prepară dintr-o lingură
de plantă la 500 ml de apă clocotită. Se bea
o cană pe stomacul gol şi se stă 30 de
minute culcat şi liniştit, pe partea dreaptă.
Restul de ceai se va bea, împărţit, cu 30 de
minute înainte de mesele principale.
b) - Tratament cu ceai de
păpădie
Infuzia se prepară dintr-o lingură
de plante la 250 ml de apă clocotită. Se
beau 2-3 căni pe zi.
c) - Tratament cu ceai de soc
Infuzia se prepară dintr-o lingură
de flori la 250 ml de apă clocotită. Se beau
2-3 căni de ceai pe zi.
d) - Tratament cu ceai de
mesteacăn
Infuzia se prepară din 1-2 linguriţe
de frunze opărite cu 250 ml de apă
clocotită. se adaugă la ceai un vârf de cuţit
de bicarbonat de sodiu şi se lasă în repaos
6 ore. Se beau 2-3 căni de ceai pe zi.
75. Dermatită
Dermatita reprezintă o afecţiune
care se manifestă prin inflamaţia pielii,
cu evoluţie acută sau subacută.
62
Factorii care pot produce dermatita
sunt fizici, chimici, microbieni şi
parazitari.
Fitoterapia recomandă în
tratamente de uz intern a se utiliza plante
cu calităţi diuretice şi calmante, iar în uz
extern plante cu acţiune antiseptică,
cicatrizantă şi emolientă.
a) - Tratament cu ceai din trei
fraţi pătaţi
Infuzia se prepară dintr-o linguriţă
de plantă la o cană de apă clocotită. Se
beau 2-3 căni de ceai pe zi din care una,
dimineaţa pe stomacul gol.
b) - Tratament cu ceai de iarbă-
mare
Se prepară un decoct dintr-o
lingură de plante la 250 ml de apă. Se va
bea în cursul unei zile. Se poate face
tratamentul şi cu pulbere, adminstrându-se
1-10 g pe zi. În tratamente externe se fac
spălături ale rănilor şi se aplică comprese
pe răni cu decoct concentrat preparat din 2
linguri de plantă la o cană de apă.
c) - Tratament cu ceai de
păpădie
Infuzia se prepară din 1-2 linguriţe
de frunze la o cană de apă clocotită. Se
beau 2-3 căni de ceai pe zi. Se recomandă
şi tratamentul cu suc de plantă prin
administrarea a 1-3 linguri pe zi în cure de
21-62 de zile. Atât ceaiul cât şi sucul de
păpădie măresc diureza şi ajută la
eliminarea deşeurilor şi toxinelor.
76. Dermatoză
Dermatoza este numele generic al
bolilor de piele cu caracter degenerativ,
deci a bolilor la care predomină leziuni
degenerative (dermatoze profesio-nale,
precanceroase, microbiene, parazitare etc.).
Plantele utilizate în tratamente
sunt: trei fraţi
pătaţi, muşeţel, urzică, păpădie,
mesteacăn, brustur.
a) - Tratament cu ceai din trei
fraţi pătaţi
Se prepară o infuzie dintr-o
linguriţă de plantă la 250 ml de apă
clocotită. Se beau 2-3 căni de ceai pe zi.
b) - Tratament cu ceai de
păpădie
 Infuzia se prepară din 1-2 linguriţe
de plantă la o cană de apă clocotită. Se
beau 2-3 căni de ceai pe zi.
c) - Tratament cu ceai de
gălbenele
Se fac băi locale sau se pun
comprese cu infuzie preparată din 20-30 g
de flori de gălbenele la 1000 ml de apă.
d) - Tratament cu ceai preparat
după reţeta:
- Frunze de verbină
mirositoare - 75 g
- Frunze de urzică moartă
- 75 g
- Frunze de frasin
- 75 g
- Fructe de ienupăr
- 75 g
- Rădăcini de brusture
- 75 g
- Frunze de mesteacăn alb
- 75 g
- Rădăcini de păpădie
- 75 g Din amestecul bine
omogenizat şi mărunţit se iau 4 linguri
care se fierb în 1000 ml de apă timp de 1-
2 minute, iar apoi se lasă la infuzat 15
minute. Ceaiul obţinut se va bea în cursul
zilei, la distanţă mare de mese.
e) - Tratament cu capsule
Se indică a se administra:
- înainte de cele trei mese 2
capsule de rădăcini de brusture;
- în timpul dejunului şi al cinei
veţi lua 2 pastile de complex
AND+multimiaminoacizi;
- după dejun şi cină se vor lua 2
pastile de magneziu şi vitamina
D.
77. Dezintoxicare
A se vedea subcapitolul “ Alexan
Depurativ”.
78. Diabet
Diabetul reprezintă o tulburare a
metabolismului glucidic, care are drept
consecinţă o creştere a cantităţii de
zahăr în sânge peste 1,20 la mie
63
(hiperglicemie) şi prin eliminarea lui
prin urină (glicozurie) . Medicina
modernă consideră diabetul ca o disfuncţie
neuro-vegetativă în care pe lângă lipsa de
insulină secretată de pancreas pot interveni
şi alţi factori cum ar fi deficienţele
glandulare. Cauzele favorizante sunt:
stresul, emoţiile puternice, viaţa
dezordonată, alimentaţia neraţională,
factori genetici etc. Paralel cu tratamentul
medicamentos recomandat de un medic de
specialitate, şi fitoterapia poate fi eficientă
în tratarea diabetului. Plantele medicinale
cele mai utilizate în tratarea diabetului
sunt: afinul, dudul, nucul, urzica,
fasolea, fragul, anghinarea, brusturul,
salvia.
a) - Tratament cu ceai de afin
Infuzia se prepară dintr-o linguriţă
de frunze opărite cu 250 ml de apă
clocotită. Se beau 2-3 căni de ceai pe zi, iar
curele de tratament sunt de 21-30 de zile,
cu pauze egale ale curei.
b) - Tratament cu ceai din teci de
fasole
Decoctul se prepară dintr-o lingură
de teci de fasole în 250 ml de apă. Se beau
2-3 căni de ceai pe zi.
c) - Tratament cu ceai de urzici
Infuzia se prepară dintr-o lingură
de frunze la cana de apă clocotită. Se beau
2-3 căni de ceai pe zi.
d) - Tratament cu ceai din frunze
de dud
Infuzia se obţine din 1-2 linguri de
frunze la 250 ml de apă clocotită. se beau
2-3 căni de ceai pe zi.
e) - Tratament cu ceai dietetic
produs de Plafar
Infuzia se prepară din 1-1,5
linguriţe de plante la 250 ml de apă
clocotită. se beau 2-3 căni de ceai pe zi.
f) - Tratament cu ceai după o
reţetă Ovidiu
Bojor-Mircea
- Frunze de afin
- 40 g
- Frunze de dud
- 20 g
- Frunze de nuc
- 10 g
- Frunze de urzică
- 10 g
 - Teci de fasole
- 20 g
Infuzia se prepară dintr-o lingură
de amestec de plante bine omogenizat şi
mărunţit cu o cană de 250 ml de apă
clocotită. se beau 2-3 căni de ceai pe zi.
g) - Tratament cu ceai după
reţeta:
- Flori de muşeţel mare
- 40 g
- Frunze de eucalipt
- 80 g
- Frunze de salvie
- 80 g
- Frunze de măslin
- 80 g
Ceaiul se prepară din 4 linguri din
amestecul de plante bine omogenizat şi
mărunţit care se dau în clocot un minut în
1000 ml de apă. Ceaiul se lasă la infuzat
10-15 minute. Se bea 1000 ml de ceai pe zi
din care o cană înainte de prânz şi alta
înainte de cină.
h) - Tratament cu capsule
Maurice Mességué şi Michel
Bontemps recomandă:
- a se lua înaintea meselor
principale 2 capsule de eucalipt;
- în timpul fiecărei mese se vor
administra 2 capsule de brustur.
79. Diaforeza
Diaforeza (transpiraţia)
reprezintă procesul de eliminare a
sudorii prin piele. Diaforeza este un
proces fiziologic care are loc în timpul unui
efort fizic important sau în timpul
somnului şi patologic, în bolile febrile. Ea
este caracteristică fiecărui individ şi
depinde de starea lui de sănătate, de vârstă,
de munca pe care o prestează etc.
Fitoterapia utilizează
următoarele plante: brusturul, izma,
isopul, muşeţelul, pirul, teiul.
Pentru cititorii noştri recomandăm
un ceai împotriva transpiraţiei excesive,
având reţeta:
- Frunze de nuc - 30
g
- Frunze de salvie - 10
g cerenţel
- Coada calului - 30 g
64
- Rizomi de pir - 30 g
Se prepară un decoct dintr-o
lingură din amestec fiert timp de 15 minute
în 250 ml de apă. Se beau 1-3 căni de ceai
pe zi.
80. Diaree
Diareea reprezintă o stare
patologică caracte-rizată prin
accelerarea tranzitului intestinal, scaune
frecvente şi lichide.
Fitoterapia utilizează
următoarele plante medicinale:
pătlagina, afinul, albăstrelele, busuiocul,
cătina albă, cerenţelul, cireşul, vişinul,
coada calului, coada racului, murul,
dudul, izma, merişorul, muşeţelul,
nucul, roiniţa, plămânărica, răchitanul,
stejarul, tătăneasa, traista ciobanului,
trandafirul, troscotul, turtiţa mare,
urzica, urzica moartă, zmeurul.
a) - Tratament cu ceai de izmă
Infuzia se prepară dintr-o lingură
de frunze la o cană de apă clocotită. Se
beau 3 căni de ceai pe zi.
b) - Tratament cu ceai de afin
Infuzia se prepară dintr-o linguriţă
de frunze la 250 ml de apă clocotită. Se
beau 3 căni de ceai pe zi.
c) - Tratament cu ceai din traista
ciobanului
Infuzia se prepară din trei linguriţe
de plantă în 500 ml de apă clocotită.
d) - Tratament cu ceai de stejar
Decoctul se prepară din 2 linguriţe
de plantă în 250 ml de apă. Se bea în cursul
unei zile.
e) - Tratament cu ceai după
reţeta:
- Rizomi de sclipeţi - 40
g
- Scoarţă de stejar - 100
g
Decoctul se prepară din 3 linguriţe
de amestec vegetal fierte 5-10 minute în
750 ml de apă. Se beau 3 căni de ceai
zilnic.
f) - Tratament cu ceai de
 Decoctul se prepară din 2 linguriţe Fiecare diateză se tratează specific.
de rădăcini de cerenţel fierte în 250 ml de De exemplu, la diateza urică se utilizează
apă. se bea ceaiul pe stomacul gol. Efectul fitoterapie cu turtiţă mare.
terapeutic al ceaiului creşte adăugând în el
izmă, muşeţel, sunătoare. 82. Digestie proastă
g) - Tratament în diaree cu
crampe după Apare ca o afecţiune sau ca o
Maria Treben consecinţă a unei inflamaţii a mucoasei
Se va prepara ceaiul după reţeta: stomacului sau a constipaţiei.
- Scoarţă de stejar Tratamentul pe care îl recomandăm
- 10 g este un ceai preparat după reţeta:
- Rizomi de sclipeţi - Rădăcini de cicoare - 100
- 10 g g
- Frunze de afin - Fenicul - 30
- 15 g g
- Fructe de afin - Rădăcini de graminee - 100
- 15 g g
- Flori de muşeţel - Rădăcini de păpădie - 100
- 100 g g
Decoctul se obţine prin fierberea a Ceaiul se obţine din două linguriţe
3 linguriţe din amestecul vegetal bine de amestec vegetal bine omogenizat şi
mărunţit şi omogenizat fierte în 750 ml de mărunţit fierte 5-10 minute în 500 ml de
apă, timp de 5-10 minute. Se vor bea 3 căni apă. Se beau zilnic 2-3 căni de ceai
de ceai cald pe zi. cald.
h) - Tratament cu ceai de Pentru a ameliora o digestie lentă
sunătoare se va urma tratamentul cu ceaiul preparat
Infuzia se prepară dintr-o linguriţă după reţeta:
de plantă cu 250 ml de apă clocotită. Se - Frunze de roiniţă - 80
beau 2-3 căni de ceai pe zi. g
- Lămâiţă (planta) - - - 80
81. Diateză g
- Seminţe de anason - 80
Diateza reprezintă o g
predispoziţie construc-ţională sau - Flori de muşeţel mare - 80
ereditară a organismului unui individ de g
a contracta anumite boli. - Frunze de rozmarin - 80
În acest sens există: g
a) – diateza alergică – Ceaiul se obţine dintr-o lingură de
amestec vegetal peste care se toarnă 250 ml
predispoziţie pentru afecţiuni
de apă clocotită şi apoi se lasă la infuzat 5-
alergice: eczemă, urticarie,
10 minute. Se bea o cană de ceai după cină.
astm etc.;
b) - diateză hemoragică – este o
afecţiune constituţională sau 83. Diskinezie
dobândită, caracterizată prin
tendinţă la hemoragii, prin Diskinezia reprezintă un proces
fragilitatea vasculară sau probleme patologic caracterizat prin apariţia unor
de coagulare a sângelui.; modificări în activitatea motorie
vegetativă a organelor contractile. După
c) – diateza urică – predispoziţie locul în care apare există:
la gută şi la formarea de calculi
urinari; a) – diskinezie biliară – tulburare
motorie care împiedică
d) - diateză varicoasă – evacuarea bilei din vezica
predispoziţie la varice. biliară;
65
 b) – diskinezie intestinală –
tulburare a moti-lităţii
intestinale, cu repercusiuni
importante asupra absorbţiei şi
eliminării;
c) – diskinezie uterină –
tulburare uterină în cursul
travaliului care modifică
evoluţia normală a sarcinii;
Fitoterapia are la bază utilizarea
următoarelor plante: ţintaură, cicoare,
gălbenele, ghinţură, iarbă mare, izmă,
păpădie, porumbar, roiniţă, salvie,
săpunariţă.
A - Tratamente în
diskinezie biliară
a) - Tratament cu ceai de
anghinare
Infuzia se obţine dintr-o lingură de
plantă peste care se toarnă 500 ml de apă
clocotită. Se beau 2 căni de ceai pe zi
astfel:
- o cană dimineaţa, pe stomacul
gol, după care se stă întins pe
partea dreaptă 30 de minute;
- a doua cană se bea în două
reprize, la prânz şi seara,
înaintea meselor principale.
După 20 de zile de tratament se va
trece la un tratament cu ceai mai concentrat
(se poate ajunge a se prepara infuzia din 2
linguri de plantă). După alte 10 zile de
tratament şi cu ceaiul concentrat se face
pauză de 30 de zile şi apoi se reia
tratamentul.
b) - Tratament cu ceai de
sunătoare
Infuzia se prepară dintr-o linguriţă
de flori la 250 ml de apă clocotită. Se beau
2-3 căni de ceai pe zi.
c) - Tratament cu ceai de cicoare
Infuzia se prepară dintr-o lingură
de plantă la 250 ml de apă clocotită. Se
beau 2 căni de cei pe zi.
d) - Tratament cu ceai de
gălbenele
66
Infuzia se prepară dintr-o linguriţă
de flori la o cană de apă clocotită. Se beau
2 căni de ceai pe zi.
e) - Tratament cu ceai de măceşe
Infuzia se prepară dintr-o lingură
de fructe zdrobite la o cană de apă
clocotită. Se beau 2 căni de ceai pe zi.
f) - Tratament cu ceai hepatic
Decoctul se prepară dintr-o lingură
de amestec vegetal tip Plafar la o cană de
apă. se beau 2-3 căni de ceai pe zi, cu 30
de minute înaintea meselor principale.
B - Tratamente în
dischinezie intestinală
a) - Tratament cu ceai de
sunătoare
Infuzia se obţine dintr-o linguriţă
de plantă la 250 ml de apă clocotită. Se
beau 2-3 căni de ceai pe zi, între mese.
b) - Tratament cu ceai de
ţintaură
Infuzia se prepară dintr-o linguriţă
de plantă la 250 ml de apă clocotită. se
beau 1-2 căni de ceai pe zi.
c) - Tratament cu ceai de roiniţă
Se prepară infuzia dintr-o linguriţă
de frunze la o cană cu apă clocotită. Se
beau 2-3 ceaiuri pe zi.
84. Dismenoree
Dismenoreea reprezintă
perturbaţii dureroase privind timpul sau
durata menstruaţiilor. Ea poate apărea la
pubertate şi se numeşte dismenoree
primitivă, sau poate surveni după o
anumită perioadă normală de menstruaţie
nedureroasă şi se numeşte dismenoree
secundară. Fitoterapia utilizează pentru
tratarea acestei afecţiuni următoarele
plante medicinale: urzica moartă, traista
ciobanului, muşeţelul, lemnul dulce,
cerenţelul, coada şoricelului, frasinul,
gălbenelele.
Tratamentele se fac cu ceaiuri şi
balneoterapie.
a) - Tratament cu ceai de
gălbenele
Are calităţi de a calma durerile şi
de a regla ciclul.
 Infuzia se obţine din două linguriţe
de flori la o cană de apă clocotită. Se bea în
cursul unei zile. Cura se începe cu 7 zile
înainte de ciclu.
b) - Tratament cu ceai de
cerenţel
Acest ceai are acţiune puternic
antihemoragică şi calmează durerile.
Decoctul se obţine din 1-2 linguriţe
de rădăcini de cerenţel bine mărunţite, la o
cană de apă. Se bea ceaiul neîndulcit,
dimineaţa, pe stomacul gol.
c) - Tratament cu ceai din traista
ciobanului
Este recomandat în tratarea
afecţiunilor uterine, metroragii şi
dismenoree.
Infuzia se prepară din 1-2 linguriţe
de plantă la 250 ml de apă clocotită.
În metroragii şi dismenoree
tratamentul se începe cu 7-10 zile înainte
de ciclu. Se beau 1-2 căni de ceai pe zi. Se
poate utiliza în tratament şi tinctura care se
prepară din 20 g de plantă macerată 7 zile
în 100 ml de alcool. Se iau 3 linguriţe pe
zi.
d) - Tratament cu ceai preparat
după reţeta:
- Frunze de viţă de vie
- 100 g
- Flori de muşeţel mare
- 100 g
- Fructe de ienupăr
- 100 g
- Fumăriţă (plantă fără rădacină)
- 100 g
- Frunze de trifoişte de baltă
- 50 g
Ceaiul se obţine din patru linguri
luate din amestecul vegetal bine
omogenizat şi mărunţit, fiert 2 minute în
750 ml de apă. Se beau 2-3 căni de ceai
timp de 14 zile pe lună, înainte de ciclu.
e) - Tratament cu capsule
Se recomandă a se administra:
- înaintea meselor de dimineaţă
şi seară se iau 2 capsule de
urzică moartă;
- după mesele de dimineaţă şi
seară se vor lua 2 capsule de
sulfină.
67
Se recomandă ca tratamentul cu
capsule să se facă în cure de trei luni şi
anume cu 14 zile înainte de ciclu.
După ce s-a văzut rezultatul unei
astfel de cure, se va stabili dacă aceasta va
fi reluată peste 3 luni.
85. Dispepsie
Dispepsia reprezintă o tulburare
de digestie, o digestie dificilă şi
dureroasă provocată de cauze diferite.
Fitoterapia recomandă
următoarele plante medicinale: izma,
lemnul dulce, albăstrelele, cerenţelul,
coriandrul, ienupărul, pelinul.
a) - Tratament cu ceai de
cerenţel
Se prepară un decoct din 1-2
linguriţe de rădăcini de cerenţel la 250 ml
de apă. Se beau 2 căni de ceai pe zi.
b) - Tratament cu ceai de
ienupăr
Se prepară o decocţie slabă din 20
pseudobace la 1000 ml de apă. Se va bea în
cursul unei zile.
Se poate utiliza şi tinctura preparată
din 20 g fructe macerate 8 zile în 100 ml de
alcool. Se iau 20-25 de picături de 2-3 ori
pe zi.
c) - Tratament cu ceai de izmă
Infuzia se prepară din 1-2 linguriţe
de frunze la 250 ml de apă clocotită. se
beau 1-2 căni de ceai pe zi.
d) - Tratament cu ceai de pelin
Infuzia se prepară dintr-o jumătate
de linguriţă la 250 ml de apă clocotită.
Înainte de mese se bea un sfert de cană de
ceai neîndulcit.
86. Diureză
Diureza este un proces de
formare şi de eliminare a urinei.
Ea este un proces de curăţare a
sângelui de deşeuri şi toxine şi se
realizează cu scopuri precise în tratarea
unor afecţiuni cum ar fi: pietre la ficat sau
rinichi, nefrite cronice cu albinurie, edeme
cu oligurie, hepatite etc.
 Fitoterapia se realizează cu
următoarele plante medicinale: pin, pir,
albăstrele, anason, anghinare, brustur,
cireş, vişin, coada calului, plămânărică,
plop negru, porumbar, săpunăriţă, scai
vânăt, soc, sulfină, trei fraţi pătaţi,
urzică, urzică moartă, ienuper, izmă,
măceş, merişor, mesteacăn, păpădie,
pelin etc.
În cele ce urmează vom da câteva
tratamente cu plante:
a) - Tratament cu ceai din cozi
de cireşe (vişine)
Decoctul se prepară din 3 linguri de
cozi de cireşe în 500 ml de apă. Se bea
ceaiul în cursul unei zile. Uneori, după caz,
se poate bea o raţie dublă sau triplă de ceai.
b) - Tratament cu ceai de
mesteacăn
Ajută la eliminarea toxinelor din
corp şi în special a acidului uric. Se
prepară o infuzie din 2 linguriţe de frunze
la 250 ml de apă clocotită. La răcire se
adaugă un vârf de cuţit de bicarbonat de
sodiu şi se lasă în repaos 6 ore. Se beau 2-3
căni de ceai pe zi.
c) - Tratament cu ceai din
mătase de porumb
Infuzia se face dintr-o linguriţă de
plantă la 250 ml de apă clocotită. se beau
zilnic 2-3 căni de ceai.
d) - Tratament cu ceai de
albăstrele
Infuzia se prepară din 1-2 linguriţe
de flori de albăstrele la cana de apă
clocotită. Se bea porţionat în timpul unei
zile cu 15-20 de minute înainte de mesele
principale.
e) - Tratament cu ceai din coada
calului
Este recomandat în tratarea
reumatismelor, în insuficienţe renale,
pielite, cistite, litiaze renale însoţite de
hemoragii datorate migrării calculilor etc.
Infuzia se prepară din 3 linguriţe de plană
la 250 ml de apă clocotită. Se beau 3-4 căni
de ceai pe zi.
87. Dizenterie
Dizenteria este o infecţie
intestinală care se manifestă prin dureri
abdominale, tenesme, diaree gravă, cu
68
prezenţă de mucus şi sânge, cauzată de
mai multe specii de bacili dizenterici.
Fitoterapia utilizează ca plante
medicinale pe următoarele: urzica,
tătăneasa, răchitanul.
a) - Tratament cu ceai de urzică
Infuzia se obţine din 1-2 linguriţe
de frunze la 250 ml de apă clocotită. Se
beau 2-3 ceaiuri pe zi.
b) - Tratament cu ceai de
tătăneasă
Decoctul se prepară din 1-2
linguriţe de rădăcini la 250 ml de apă. Se
beau 2-3 căni de ceai pe zi.
88. Dureri de cap - vezi
48 – cefalee
89. Eczeme
Eczemele reprezintă afecţiuni
cutanate caracterizate prin alergii la
nivelul pielii care, evoluând, fac să apară
pete roşii, pe suprafaţa cărora sunt
vezicule cu ulceraţii, fiind însoţite şi de
prurit.
Plantele medicinale utilizate în
tratarea eczemelor sunt: trei fraţi pătaţi,
brusturele, cicoarea, păpădia,
gălbenelele, nucul, coada şoricelului,
frasinul, muşeţelul, săpunariţa,
sunătoarea.
a) - - Tratament cu ceai din trei
fraţi pătaţi
Infuzia se prepară dintr-o linguriţă
de plante la 250 ml de apă clocotită. Se
beau 2-3 căni de ceai pe zi.
b) - Tratament cu ceai de
gălbenele
Se fac băi locale sau se pun
comprese cu o infuzie preparată din 20-30
g flori de gălbenele la 1000 ml de apă
clocotită.
Comprese se mai pot aplica şi cu
tinctură obţinută din 20 g de flori de
gălbenele, macerate 8 zile în 100 ml de
alcool de 700. Se pun comprese cu 10 g de
tinctură în 100 ml de apă fiartă şi răcită.
c) - Tratament cu flori de
muşeţel
Se folosesc flori de muşeţel
pulverizate pe eczeme sau se pun comprese
cu o infuzie preparată din 3 linguriţe de - Cozi de cireşe
flori la 250 ml de apă clocotită. - 80 g
d) - Tratament cu ceai din coada - Creţuşcă (plantă fără
şoricelului rădăcină) - 80 g
Infuzia se prepară din 2 linguriţe de - Frunze de trifoişte de baltă
flori la 250 ml de apă clocotită. se beau 2-3 - 40 g
căni de ceai pe zi. - Frunze de coacăz negru
Pentru băi locale şi comprese se va - 80 g
utiliza o infuzie din 30-50 g de plantă la - Frunze de mesteacăn alb
1000 ml de apă clocotită. - 80 g
e) - Tratament cu ceai din frunze - Frunze de urzică moartă
de nuc albă - 80 g
Decoctul se prepară din 30-40 g de - Paracherniţă (planta fără
frunze la 1000 ml de apă. Se beau 1-2 căni rădăcină) - 80 g
de ceai zilnic. Pentru băi locale se Din amestecul vegetal se iau 6
utilizează un decoct din 200 g frunze de linguri şi se fierb timp de 1-1,5 minute în
nuc la 1000 ml de apă , care se va adăuga 1000 ml de apă, iar apoi se lasă la infuzat
la apa din baie. 10-15 minute. Se beau între mese 3-4 căni
f) - Tratament cu morcovi de ceai pe zi.
Se pun cataplasme cu morcov ras. b) - Tratament cu ceai de
g) - Tratarea eczemei nazale mesteacăn
Apare ca o iritare cronică a Se prepară o infuzie din 1-2
mucoasei nazale. Vă recomandăm linguriţe de frunze la 250 ml de apă
tratamentul cu ceaiul din flori de muşeţel. clocotită. La răcire se va pune un vârf de
Infuzia se prepară dintr-o linguriţă de flori cuţit de bicarbonat de sodiu şi se lasă
de muşeţel opărită cu 250 ml de apă ceaiul în repaus 6 ore. Se beau 2-3 căni
clocotită. După infuzare şi răcire, se vor de ceai pe zi.
turna cu o pipetă câte 5-10 picături de ceai c) - Tratament cu capsule
în orificiile nazale. Maurice Mességué şi Michel
h) - Tratament cu frunze de Bontemps recomandă:
varză strivite
Peste eczemă se pun cataplasme cu
- a se lua înainte de mesele
frunze de varză strivite. principale 2 capsule de pir. Se
înlesneşte tranzitul intestinal,
diureza creşte şi se face o
90. Edeme puternică stimulare a funcţiilor
ficatului şi ale rinichilor;
Edemul reprezintă o infiltraţie a - la o oră după fiecare masă se
unui ţesut cu serozitate, mai ales în vor lua 2 capsule de coada
ţesutul subcutanat şi submucos. calului.
Regiunea edematiată apare umflată şi la o
presare cu degetul rămâne o urmă B - Edemul pulmonar
persistentă. Cauzele apariţiei edemelor sunt
complexe şi diferite: insuficienţe Reprezintă o inundaţie brutală a
circulatorii, renale, cardiace, hepatice, plămânilor cu serozitate provenită din
pulmonare etc. transsudaţia capilarelor pulmonare care se
traduce prin dificultăţi respiratorii şi
A - Tratarea edemelor expectoraţie spumoasă. Este o complicaţie
localizate pe glezne, gambe, reductibilă a bolilor cardiovasculare
picioare (insuficienţă cardiacă, hipertensiune,
infarct), nefrită, a unor boli infecţioase,
a) - Tratament cu ceai după intoxicaţii.
reţeta:

69
 Fitoterapia utilizează funcţie de gravitatea emfizemului, se
următoarele: nucul, ienuperul, micşorează corespunzător. Apariţia
mesteacănul, pelinul. emfizemului are la bază cauze diferite:
bronşite cronice, scleroze pulmonare,
pneumonomicoze. Se îmbolnăvesc de
a) - Tratament cu ceai de emfizem pulmonar mai ales bărbaţii cu
ienuper vârste înaintate.
Infuzia se prepară dintr-o jumătate Fitoterapia utilizează ca plante
sau o linguriţă de plantă la 250 ml de apă. medicinale: podbalul, alunul, cimbrul,
se bea în cursul unei zile. rostopasca.
b) - Tratament cu ceai de a) - Tratament cu ceai de podbal
mesteacăn Infuzia se prepară din două
Se prepară o infuzie din 1-2 linguriţe de flori la 250 ml de apă clocotită.
linguriţe de frunze la 250 ml de apă Zilnic, se beau 2-3 de căni de ceai îndulcit
clocotită. La răcire se va pune un vârf de cu miere de tei sau din flori de munte.
cuţit de bicarbonat de sodiu şi se lasă Se poate prepara şi o infuzie
ceaiul în repaus 6 ore. Se beau 2-3 căni concentrată din 2-3 linguri de plantă la 250
de ceai pe zi. ml de apă clocotită. În acest caz se va bea
c) - Tratament prin cură cu cana de ceai în cursul unei zile.
usturoi b) - Virgil T.Geiculescu
Într-o cană cu apă clocotită se recomandă
toarnă o anumită cantitate de usturoi dat ceaiul de alun
pe răzătoare sau bine pisat, în funcţie de Infuzia se obţine dintr-o linguriţă
vârsta pacientului: de muguri la o cană de apă clocotită. Se
- la copiii sub 2 ani beau 2 căni de ceai pe zi.
- 15 g c) - Tratament cu ceai preparat
- la copiii între 2-5 ani după o reţetă a lui Gr. Constantinescu şi
- 25 g Ovidiu Bojor:
- la copiii între 10-12 ani - Cimbru - 50
- 40 g g
- la adulţi - Roua cerului - 50
- 60-80 g g
Tratamentul se face corespunzător - Rostopască - 50
vârstei: g
- se iau zilnic: 8-10 linguriţe la - Scai vânăt - 50
copiii până la 5 ani; g
- se iau zilnic: 8-10 linguri de - Anason - 50
desert la copiii de 10-12 ani; g
- se iau zilnic: 8-10 linguri de supă Infuzia se obţine din 2 linguriţe
la adulţi şi la celelalte vârste. luate din amestecul vegetal bine
omogenizat la o cană de apă clocotită. se
91. Emfizem pulmonar lasă ceaiul la infuzat 15-20 minute. Se bea
zilnic, în mai multe reprize, o cană de ceai
Emfizemul, în general, reprezintă o îndulcit cu miere de albine. Acest tratament
infiltraţie anormală şi difuză în ţesuturi, cu este recomandat în tratarea emfizemului
aer sau alt gaz. În cazul emfizemului asociat cu bronşită şi se face în cure de
pulmonar are loc o creştere de volum a lungă durată.
plămânilor prin prezenţa excesivă a 92. Emotivitate
aerului în alveole. În emfizemul pulmonar
se constată o atrofie a septurilor Emotivitatea apare ca o reacţie
interalveolare care provoacă confluarea afectivă cu intensitate sporită la anumite
alveolelor vecine între ele şi transformarea persoane, sub acţiunea unor factori
câtorva alveole mari în vezicule mai mari. externi şi se manifestă prin paloare,
Suprafaţa respiratorie a plămânilor, în roşeaţă, transpiraţie, intensificarea
70
ritmului cardiac şi respirator etc.
Cititorii noştri trebuie să ştie că
emotivitatea exagerată este specifică şi
frecvent întâlnită în bolile psihice.
Fitoterapia recomandată se face
cu: păducel, cimbru, cimbrişor, odolean,
salvie, izmă, sulfină, urzică moartă.
a) - Tratament cu ceai de
păducel
Se prepară o infuzie din 2 linguriţe
de plante în 250 ml de apă clocotită. Ceaiul
se va bea în cursul unei zile, din care cel
puţin 1/3, seara, înainte de culcare.
b) - Tratament cu ceai de cimbru
Infuzia se prepară dintr-o linguriţă
de plantă la 250 ml de apă clocotită. Se
beau 2-3 căni de cei pe zi.
c) - Tratament cu ceai de sulfină
Infuzia se prepară dintr-o linguriţă
de plantă la o cană de apă clocotită. Se va
bea, zilnic, câte o cană de ceai după fiecare
masă, iar pentru efectul său sedativ, una
înainte de culcare.
93. Endocardită
postreumatică
Endocardul reprezintă membrana
netedă care tapisează în interior cavităţile
cardiace. Endocardita post- reumatică
este o afecţiune inflamatorie în care se
constată leziuni, cu caracter progresiv,
la nivelul valvelor inimii, în special ale
orificiilor mitral şi aortic.
Leziunile atestă prezenţa nodulelor
reumatismale.
Fitoterapia recomandă
tratamente cu ceai din coajă de salcie şi
ceaiul antireumatic de tip Plafar.
a) - Tratament cu ceai
antireumatic
după reţeta
Plafar.
Infuzia se prepară din 1-2 linguriţe
de plante la 250 ml de apă clocotită. Zilnic,
se beau 2 căni de ceai îndulcit cu miere de
albine.
b) - Tratament cu ceai de salcie
Decoctul se obţine din 2 linguriţe
de coajă de salcie bine mărunţite, fierte cu
o cană de 250 ml de apă.
Se iau 3-4 linguri de ceai pe zi.
71
Se poate administra şi sub formă de
pulbere şi anume, 1-3 g pe zi luate între
mese.
94. Enterită
Enterita reprezintă o inflamaţie a
mucoasei intestinului subţire şi poate fi
provocată de o boală (febră tifoidă,
dizenterie, holeră), dar în cele mai
multe cazuri, este produsă de alimente
alterate sau de alimente care conţin
produse toxice.
Fitoterapia recomandă
tratamente cu: salvie, stejar, sulfină,
urzică moartă, anghinare, cerenţel, mur,
nalbă mare, nuc.
a) - Tratament cu ceai de
anghinare
Infuzia se prepară din 2 linguriţe de
plantă la 500 ml de apă clocotită. Se beau 2
căni de cei pe zi şi anume: o cană,
dimineaţa, înainte de masă şi apoi se va sta
culcat 30 de minute pe partea dreaptă.
Restul de ceai va fi împărţit egal înaintea
meselor principale.
b) - Tratament cu ceai de
cerenţel
Decoctul se prepară dintr-o
linguriţă de rizomi la o cană de apă. Se
beau 2-3 căni de ceai pe zi
c) - Tratament cu ceai de stejar
Decoctul se obţine din 2 linguriţe
de scoarţă mărunţită la o cană de apă. Se
bea în cursul unei zile.
d) - Tratament cu ceai de nalbă
mare
Infuzia se obţine din 2 linguriţe de
frunze la 250 ml de apă clocotită. se beau 3
căni de ceai pe zi.
e) - Tratament cu ceai de mur
Infuzia se prepară din 1-2 linguriţe
de plantă la o cană de apă clocotită. se beau
2-3 căni de ceai pe zi.
95. Enterocolită
Enterocolita reprezintă o
inflamaţie conco-mitentă a intestinului
subţire (enterită) şi a intestinului gros
(colită) de natură infecţioasă sau
alergică. Se manifestă prin dureri
abdominale şi scaune frecvente.
 Fitoterapia recomandă a fi - Frunze de coacăz negru
utilizate următoarele plante medicinale: - 80 g
afin, chimen, muşeţel, nalbă mare, - Frunze de mesteacăn alb
salvie, sulfină, urzică moartă, ciuboţica - 80 g
cucului, coada racului, coada şoricelului, - Cozi de cireşe
frasin, gălbenele, levănţică, măceş, izmă. - 80 g
a) - Tratament cu ceai de afin - Coada şoricelului (fără
Infuzia se prepară dintr-o linguriţă rădăcini) - - 80 g
de frunze de afin la 250 ml de apă - Mătase de porumb
clocotită. Se beau 2-3 căni de ceai pe zi. - 40 g
- Paracherniţă (fără
rădăcini) - - 80 g
b) - Tratament cu ceai de izmă - Frunze de trifoişte de baltă
Infuzia se prepară din 1-2 linguriţe - 40 g
de plantă la o cană de apă clocotită. Se Ceaiul se prepară din 5linguri luate
beau 2 căni de ceai pe zi. din amestecul vegetal bine mărunţit şi
c) - Tratament cu ceai de omogenizat care se dau într-un clocot cu
muşeţel 1500 ml de apă. Se lasă la infuzat ceaiul 15
Infuzia se prepară din 1-2 linguriţe minute. Toată cantitatea se bea într-o zi.
de flori de muşeţel opărite cu 250 ml de
apă clocotită. se beau 2-3 căni de ceai pe 97. Enurezis nocturn
zi.
d) - Tratament cu ceai de nalbă (pipi în pat)
mare
Infuzia se obţine din2 linguriţe de Copiii care au depăşit vârsta de trei
frunze la 250 ml de apă clocotită. Se beau ani şi care fac în continuare pipi pe ei, în
3 căni de ceai pe zi. timpul nopţii, sunt bolnavi de enurezis. În
cazuri grave, fenomenul se produce şi ziua.
Fitoterapia recomandă
96. Entorsă următoarele plante medicinale:
sunătoarea, roiniţa, turtiţă mare, coada
Definită, entorsa reprezintă o şoricelului, coada calului, sclipeţi,
leziune traumatică a unei articulaţii, cu troscotul, cârcelul.
întinderea, ruptura sau smulgerea unuia a) - Tratament cu ceai din cârcel
sau mai multor ligamente, fără Infuzia se prepară din 2-3 g plantă
deplasarea suprafeţelor articulare. Cel la 250 ml de apă clocotită. Se beau 1-2 căni
mai eficient tratament este de a pune o de ceai pe zi.
pungă cu ghiaţă pe zona dureroasă. În b) - Jean Valnet recomandă cura
cazul în care entorsa nu cedează şi cu ulei de nucă
articulaţia rămâne umflată se va trece la un Timp de 15 zile se va da copilului
tratament specific. să consume zilnic o felie de pâine prăjită
a) - Tratament cu terci din cu o linguriţă de ulei de nucă îmbibat în ea.
rădăcini de brusture c) - Tratament cu miere
Se pun comprese. Se va da copilului o linguriţă de
b) - Tratament cu ceai de podbal miere, seara, la culcare.
Se pun comprese cu decoct preparat d) - Tratament cu ceai de
din 50-100 g de frunze sau rădăcini de sunătoare
podbal la 1000 ml de apă. Infuzia se prepară dintr-o linguriţă
c) - Tratament cu frunze de de plantă la 250 ml de apă clocotită. Se
varză lasă ceaiul la infuzat 5-10 minute. Copilul
Se aplică 3 straturi de frunze de va bea, zilnic, înainte de orele 17,oo o cană
varză zdrobite şi se înfăşoară entorsa cu un de ceai cald. Se poate ajunge ca bebeluşul
prosop. să bea până la 2-3 căni de ceai pe zi.
d)- Tratament cu ceai după
reţeta:
72
 Tot ca tratament pot fi utilizate şi
băile cu sunătoare. În acest sens se va
proceda astfel:
Într-o găleată cu apă rece se pun la
înmuiat 12 ore, 100 g de sunătoare. Pentru
baie amestecul se încălzeşte şi se toarnă în
apa de baie. Se va avea grijă ca în cada de
baie cantitatea de lichid să fie suficientă
pentru ca ea să depăşească nivelul
rinichilor copilului când acesta stă pe
şezut. Durata băii este de 15-20 de minute.
După baie corpul copilului nu se şterge, ci
se acoperă cu un halat şi se aşează într-un
pat cald. Copilul este lăsat să transpire bine
timp de o oră şi apoi este schimbat cu
îmbrăcăminte uscată. În mod asemănător
se fac băi cu coada şoricelului sau cu
troscot.
98. Epilepsie
Epilepsia este o boală neurologică
având caracter cronic, definită prin
repetate crize denumite epileptice, de
formă clinică variată (mai ales crize
convulsive, parţiale sau generalizate).
Fitoterapia apelează la
următoarele plante medicinale: ţintaură,
roiniţă, valeriană, levănţică, angelică.
a) - Tratament cu ceai după
reţeta:
- Flori de muşeţel
- 40 g
- Frunze de roiniţă
- 60 g
- Rădăcini de valeriană
- 40 g
- Virnanţ
- 60 g
Ceaiul se obţine din 3 linguriţe
luate din amestecul vegetal bine mărunţit şi
omogenizat care se fierb 5-10 minute în
750 ml de apă. Se beau 3 căni de ceai pe zi.
Acest ceai este un ajutor foarte
eficient în tratarea epilepsiei.
b) - Tratament cu suc de varză
Pacientul va bea zilnic 2 pahare de
suc de varză.
c) - Tratament cu băi din decoct
de fân
Sebastian Kneipp recomandă
bolnavilor de epilepsie tratamente naturiste
simple şi anume:
73
-vara şi pe timp călduros mersul
pe jos desculţ;
- a se umbla, zilnic, pe timp
călduros, prin apă rece în 3-4
reprize de câte 3-5 minute,
nivelul apei trebuind să fie până
la genunchi;
- a se spăla în fiecare zi cu apă şi
oţet.
Unul dintre cele mai eficiente
tratamente este cel cu băi cu decoct de fân.
99. Epistaxis
Epistaxis reprezintă o sângerare
nazală provocată de diferite boli (gripă,
scarlatină, etc), intoxicaţii, traumatisme,
eforturi, hipertensiune arterială, etc.
Pentru tratarea unei hemoragii
uşoare se aplică imediat un prim ajutor
astfel: capul este aplecat înainte (Atenţie:
este total greşit a se lăsa capul pe spate) şi
se comprimă bilateral aripile nazale cu
degetul mare şi cel arătător timp de câteva
minute. Totodată se ridică mâna în sus de
pe partea la care nara sângerează.
Fitoterapia se face cu: coada
calului, porumbar.
a) - Tratament cu ceai din coada
calului
Decoctul se obţine din 2 linguriţe
de plantă la 250 ml de apă. Zilnic, înaintea
meselor principale, se beau 2 căni de ceai
cald.
Tratamentul poate fi făcut şi cu
pulbere de coada calului, luând zilnic un
vârf de cuţit.
Un alt mod de tratament îl
constituie a trage pe nas pulbere de coada
calului. Această plantă are un efect
hemostatic excepţional.
b) - Tratament cu ceai de
porumbar
Infuzia se prepară dintr-o linguriţă
de flori la 250 ml de apă clocotită. Se beau
2-3 căni de ceai pe zi.
Decoctul se prepară dintr-o
linguriţă de fructe zdrobite la 250 ml de
apă. Se beau 2 căni de ceai pe zi.
c) - Tratament cu ceai din traista
ciobanului
 Infuzia se prepară dintr-o linguriţă - Rădăcină de valeriană
de plantă care se opăreşte cu 250 ml de apă - 25 g
clocotită. Se beau zilnic 2-3 căni de ceai - Conuri de hamei
cald. - 25 g
Ceaiul se obţine prin fierberea timp
100. Epuizare de 5-10 minute a 3 linguriţe de amestec
vegetal în 750 ml de apă.
Viaţa cotidiană plină de stres aduce Se beau 3 căni de ceai pe zi.
fiinţei umane un surmenaj fizic şi psihic Maurice Mességué şi Michel
puternic şi o epuizare nervoasă greu de Bontemps recomandă:
surmontat. Pentru a o combate , vă - înainte de mese se iau 2
recomandăm să vă trataţi cu ceaiul preparat capsule de cimbru;
după reţeta:
- Coada şoricelului - 50 - în timpul micului dejun şi a
g dejunului se iau 2 pastile de
- Flori de tei - 50 complex-structural;
g - după fiecare masă se vor lua 2
- Levănţică - 50
capsule de sulfină.
g
- Rădăcini de valeriană - 50
g 103. Faringita
- Fructe de măceş - 50
g Faringita reprezintă a inflamaţie
Ceaiul se obţine din 3 linguriţe de a faringelui. În formă acută, faringita se
amestec vegetal bine mărunţit şi caracterizează prin febră, dureri de gât,
omogenizat, fierte timp de 5-10 minute în probleme de înghiţire a hranei lichide sau
750 ml de apă. Se beau zilnic 3 căni de solide, senzaţie de uscăciune locală etc.
ceai cald. Fitoterapia se face cu
următoarele plante medicinale: fenicul,
lemn dulce, stejar, şovârv, muşeţel,
101. Erupţie salvie, nuc, turtiţă mare.
a) - Tratament cu ceai de şovârv
Erupţia asemănătoare cu urticarea
Infuzia se prepară dintr-o linguriţă
şi însoţită de mâncărime este semnul unei
de plantă la 250 ml de apă clocotită. Se
alergii.
beau 2-3 căni de ceai neîndulcit pe zi sau
Vă recomandăm să vă trataţi cu
se face gargară cu el de mai multe ori pe zi.
ceaiul de urzică preparat din trei linguriţe
b) - Tratament cu ceai de
de frunze opărite cu 500 ml de apă
muşeţel
clocotită. Se lasă la infuzat 5-10 minute. Se
Ceaiul de muşeţel are puternice
vor bea zilnic 3 căni de ceai cald.
calităţi antiseptice, bactericide,
antiinflamatorii şi analgezice.
102. Excitaţie sexuală Infuzia se prepară dintr-o linguriţă
anormală de flori opărite cu 250 ml de apă clocotită.
Se beau 2-3 căni de cei pe zi şi se
Excitaţia sexuală poate avea cauze recomandă a se face şi gargară de mai
normale sau anormale. multe ori pe zi.
Când apar stările anormale se va c) - Tratament cu ceai după
renunţa la consumul produselor cu caracter reţeta:
excitant şi anume: alcool, cafea, ceai tare şi - Turtiţă mare
totodată viaţa se va ordona şi se vor - 150 g
respecta cu atenţie perioadele de odihnă şi - Frunze de salvie
de recuperare fizică şi psihică. - 45 g
Maria Treben recomandă - Flori de muşeţel
tratament cu ceaiul: - 45 g
74
 Peste o linguriţă din amestecul Se recomandă a se face gargară din
vegetal se vor turna 250 ml de apă două în două ore cu ceai din: muşeţel, rug
clocotită. se lasă la infuzat 5-10 minute. Se de mure, frunze de nuc, petale de trandafir.
recomandă a se face gargară cu ceai
fierbinte din două în două ore. 105. Faringo – laringită
d) - Tratament cu ceai din turtiţa
mare Atunci când sunt afectate atât
Ceaiul se prepară dintr-o linguriţă faringele, cât şi laringele, vă recomandăm
de plantă opărită cu 250 ml de apă. tratamentul cu ceai preparat după reţeta:
Ceaiul fierbinte este utilizat la - Frunze de salvie - 80
gargară. g
- Frunze de podbal - 20
e) - Tratament cu ceai din frunze g
de nuc - Frunze de mur - 15
Infuzia se prepară dintr-o linguriţă g
de frunze de nuc bine mărunţite opărite cu - Frunze de nalbă mare - 20
250 ml de apă. Infuzarea se face timp de g
câteva minute. Se recomandă a se face Din amestecul vegetal se va lua o
gargară cu ceaiul fierbinte. linguriţă de plante şi se va opări cu 250 ml
de apă. Se infuzează 5-8 minute.
104. Faringo-amigdalită Se face gargară din două în două
ore.
Faringo-amigdalita reprezintă o
inflamaţie a amigdalelor, a mucoasei
faringiene şi a ţesutului limfatic din 106. Febră
jurul lor.
Fitoterapia se face cu: flori de Febra reprezintă o creştere a
muşeţel, salvie, cerenţel, rug de mure, temperaturii corporale peste 380C. Pentru
frunze de nuc, petale de trandafir. limita de 37-380C se utilizează termenul de
a) - Tratament cu ceai de subfebrilitate. Febra este însoţită de
muşeţel senzaţie de căldură sau de frig, de
Infuzia se prepară dintr-o linguriţă transpiraţii, ochi strălucitori etc. la
de flori de muşeţel în 250 ml de apă temperaturi mai mari apar fenomene de
clocotită. Se beau 2-3 căni de ceai cald pe delir, depresii sau chiar excitaţii.
zi şi se face şi gargară cu ceai fierbinte, din Fitoterapia recomandă a se utiliza:
două în două ore. levănţica, salcia, unguraşul, schinelul,
b) - Tratament cu ceai din verbina, măceşul etc.
cerenţel a) - Tratament cu ceai de
Decoctul se obţine din 2 linguriţe levănţică
de rădăcini bine mărunţite cu 250 ml de Infuzia se prepară dintr-o linguriţă
apă. Se fierbe timp de 30 de minute. Ceaiul de plantă la 250 ml de apă clocotită. Se
se bea în 3 reprize, numai după mesele beau 2-3 căni de ceai pe zi.
principale. Se pot face şi fricţiuni cu oţet
c) - Tratament cu ceai de salvie aromat preparat din 30-40 g de plantă
Infuzia se obţine dintr-o linguriţă macerate 7 zile în 1000 ml de oţet.
de plantă la 250 ml de apă clocotită. Se b) - Tratament cu ceai preparat
beau 2 căni de ceai pe zi. după reţeta:
Se poate utiliza şi combinaţia de - Frunze de roiniţă
ceai preparat dintr-o linguriţă de salvie şi - 75 g
una din flori de muşeţel la 250 ml de apă - Frunze de verbină
clocotită. Se va utiliza şi la gargară. mirositoare - 75 g
d) - Tratament prin gargară - Capsule de măceş
- 75 g
75
 - Lămâie fără coajă a) - Tratament cu ceai de
- 75 g anghinare
- Lămâiţă (plantă fără Acest ceai stimulează funcţia
rădăcină) - 75 g antitoxică a ficatului, creşte diureza şi
Din amestecul vegetal bine uşurează eliminarea din organism a
omogenizat şi mărunţit se iau 5 linguri şi toxinelor, Infuzia se prepară din 2 linguriţe
peste ele se vor turna 1000 ml de apă de frunze mărunţite opărite cu 500 ml de
clocotită. Se lasă la infuzat 15 minute apă. După infuzare se va îndulci cu miere
Ceaiul se bea între mese. de albine. Se bea 1 cană de dimineaţă pe
c) - Tratamente cu capsule stomacul gol, după care pacientul se
indicate de Maurice Mességué şi Michel relaxează timp de 30 de minute aşezat pe
Bontemps: partea dreaptă.
1. Pentru febră cu dureri Restul de ceai se va bea în cursul
zilei, cu o oră înaintea meselor principale.
articulare se vor lua 6 capsule
b) - Tratament cu ceai de
de creţuşcă pe zi.
sunătoare
2. La tuse cu secreţii se vor Infuzia se prepară din 2 linguriţe de
administra 6 capsule de pin pe plantă la 250 ml de apă clocotită. se beau
zi. 2-3 căni de ceai pe zi.
3. Recomandare generală - a se
lua 6 capsule de complex fier
pe zi.
c) - Tratament cu ceai de cătină
albă
107. Febrifug Infuzia se obţine din 2 linguri de
fructe zdrobite, opărite în 500 ml de apă
Medicamentele sau mijloacele clocotită. se lasă la infuzat 20-30 de minute
utilizate pentru a scădea febra se numesc şi se bea fracţionat în timpul unei zile.
febrifuge. d) - Tratament cu ceai preparat
după formula:
- Frunze de rozmarin
- 75 g
108. Fermentaţie - Rădăcini de pir
- 75 g
Fermentaţia reprezintă procesul
- Frunze de roiniţă
de transformare a unor substanţe
- 75 g
organice (în special zaharoase) sub
- Rădăcini de păpădie
influenţa enzimelor produse de diferite
- 75 g
microorganisme. După natura
- Lămâiţă (planta fără
substanţelor care sunt descompuse
rădăcină) - 75 g
există: fermentaţie glucidică,
Din amestecul vegetal bine
fermentaţie de proteoliză etc.
mărunţit şi omogenizat se iau 5 linguri şi se
fierb în 1000 ml de apă. Ceaiul se lasă la
109. Ficatul şi infuzat 10-15 minute şi se bea, între mese,
suferinţele lui fără să fie îndulcit.
e) - Tratament cu capsule
Dacă vă doare ficatul, îl simţiţi Se vor lua 2 capsule de rozmarin
mărit şi umflat, aveţi greţuri şi senzaţie de înainte de fiecare masă. La un ficat leneş se
“gură încleiată”, vă recomandăm să treceţi recomandă a se administra câte o capsulă
imediat la un tratament de curăţire, de de ridiche neagră, o capsulă de păpădie şi o
dezintoxicare a organismului prin capsulă de măduvă de tei, dimineaţa şi la
fitoterapie. prânz, înainte de masă.

76
 110. Fimoză
Fimoza reprezintă îngustarea mai
mult sau mai puţin marcantă a inclului
cutanat care formează orificiul prepuţului,
împiedicând degajarea glandului. Se
recomandă tratament cu băi din caşul popii
la băieţi cu vârste până la 5 ani.
Baia se va face cu macerat din
caşul popii preparat astfel: se ia un pumn
din plantă şi se lasă la macerat într-o
găleată de apă rece timp de 10-12 ore. Se
filtrează şi se încălzeşte ca pentru baie. Se
fac 1-2 băi pe săptămână.
111. Fistulă
Fistula este un canal fin prin care
o colectare de puroi dintr-o cavitate
internă face legătura spre exterior.
Fistula anală face legături
secundare între rect şi pielea din regiunea
anusului.
Fistula lacrimală apare la infectarea
glandei lacrimale şi produce legătura în
colţul intern al ochiului, de obicei la
marginea pleoapei.
Apar fistule în caz de infecţii,
hemoroizi, tuberculoză etc.
Fitoterapia utilizează: murul,
stejarul
Cel eficient tratament este operaţia.
a) - Tratament cu ceai de mur
Infuzia se prepară din 1-2 linguriţe
de frunze la 250 ml de apă clocotită. Se
beau 2-3 căni de ceai pe zi.
Se pot face spălături locale cu
decoct concentrat obţinut din 2 linguri de
plantă la 250 ml de apă.
b) - Tratament cu ceai de stejar
Decoctul se prepară din 2 linguriţe
de scoarţă de stejar bine mărunţită, fiartă în
250 ml de apă. se bea în cursul unei zile.
Băile locale se fac din decoct concentrat
preparat din 2 linguri de plantă la o cană de
apă.
112. Fisuri anale
Fisurile anale sunt ulceraţii
liniare, situate în pliurile cutaneo-
mucoase ale regiunii anale. Ele sunt
77
provocate de constipaţii şi de hemoroizi şi
sunt extreme de dureroase.
Fitoterapia se face cu: mur,
muguri de plop, coada şoricelului.
a) - Tratament cu ceai de mur
Se pun comprese din infuzie
preparată din linguri de frunze de mur la
250 ml de apă clocotită.
Mai pot fi utilizate şi cataplasme cu
frunze de mur.
b) - Tratament cu ceai din
muguri de plop
Se fac băi locale cu un ceai preparat
din 15-20 g de muguri de plop zdrobiţi şi
opăriţi cu 1000 ml de apă clocotită. Se
recomandă în tratamente şi unguentul
preparat astfel:
Într-un vas închis se macerează
timp de 24 de ore , în 5 ml de alcool, 20 g
muguri de plop zdrobiţi. Se adaugă 100 g
untură şi 5 g ceară de albine. Se ţine pe
baie de apă 3 ore la temperatura de 1000C.
Se filtrează şi freacă preparatul după răcire.
Cu unguentul astfel obţinut se acoperă
zona afectată.
c) - Tratament cu ceai din coada
şoricelului
Se prepară un decoct cu 50-60 g de
coada şoricelului la 1000 ml de apă şi se
fac spălături locale sau se pun comprese.
113. Fitocide
Fitocidele sunt substanţe produse în
protoplasma celulelor unor plante cum ar
fi: usturoiul, ceapa, ridichile, eucaliptul etc.
având calităţi bactericide şi fungicide. Cele
mai multe fitocide sunt volatile şi
acţionează şi de la distanţă asupra
microorganismelor.
Plantele medicinale care pot fi
utilizate sunt: pătlagina, răchitanul.
114. Flebita
Reprezintă afecţiunea care indică
formarea de chiaguri într-o venă
(flebotromboză) asociată sau nu cu
inflamaţia mai mult sau mai puţină a
pereţilor săi (tromboflebită).
Recomandăm a se adresa de
urgenţă medicului.
 Totodată, vă indicăm a bea zilnic 4 a) - Tratament pentru
căni de ceai preparat după reţeta: emotivitate
- Flori de iarbă neagră Vă recomandăm să beţi ceai de:
- 40 g păducel, cimbru, cimbrişor, odolean,
- Frunze de salvie salvie, izmă, sulfină sau urzică moartă.
- 40 g b) - Tratament cu ceai de salcie
- Creţuşcă (plantă fără Decoctul se prepară din 2 linguriţe
rădăcină) - 40 g de coajă de salcie mărunţite, în 250 ml de
- Frunze de frag apă. Se beau 1-2 căni de ceai pe zi. Se pot
- 80 g lua şi 2-3 g de pulbere între mese.
- Fructe de ienupăr
- 80 g 118. Furunculoză
Ceaiul se prepară din 5 linguri de
amestec vegetal bine omogenizat şi Furunculoza este afecţiunea
mărunţit fiert 2 minute în 1000 ml de apă. caracterizată prin apariţia de furunculi,
simultan sau succesiv, în diferite regiuni
115. Fracturi ale corpului.
Furunculul reprezintă inflamaţia
Fractura reprezintă ruperea unui unui folicul pilosebaceu cauzată de
os cauzată de un traumatism sau poate stafilococi. Are aspectul unui burbion
apărea spontan, la nivelul unui os gălbui înconjurat de un halou roşu situat pe
bolnav. o bază tumefiată. Furunculele apar pe
Fitoterapia utilizează: tătăneasa, diverse zone ale corpului: ceafă, fese,
castanul antebraţ etc.
a) - - Tratament cu ceai de Plantele medicinale utilizate în
castane tratarea furunculozei sunt: brusturul,
Decoctul se obţine din 5-6 castane cicoarea, inul, păpădia, săpunariţa,
fierte 15 minute în 1000 ml de apă. Se socul, şovârvul, nalba mare, nucul, osul
aplică de 2 ori pe zi comprese în zona iepurelui, trei fraţi pătaţi, unguraşul,
afectată. volbura, muşeţelul.
b) - Tratament cu ceai de a) - Tratament cu ceai din flori
tătăneasă de soc
Se recomandă a se pune cataplasme Se fac băi locale şi se pun
cu macerat la rece sau cu decoct preparat comprese cu infuzie preparată din 40 g de
din 4-5 linguri de plantă la 250 ml de apă. flori de soc la 1000 ml de apă clocotită.
116. Friguri – vezi Ajută furunculul să colecteze.
“frison” b) - Tratament cu ceai de
muşeţel
117. Frison Se fac spălături şi se pun
cataplasme cu ceai preparat din 3 linguri de
Afecţiune care creează flori de muşeţel la 250 ml de apă clocotită.
pacientului tremurături neregulate Se utilizează şi la tratarea furunculilor din
însoţite de senzaţie de frig. Apare sub nas prin spălarea foselor nazale.
acţiunea directă a frigului sau a unor emoţii c) - Tratament cu cataplasme din
puternice sau în boli caracterizate prin făină de in
temperaturi ridicate cum ar fi : malaria, Cataplasmele se obţin prin
septicemia, pneumonia etc. amestecarea în apa fierbinte a făinei de in
Fitoterapia recomandă până la obţinerea unei paste. Aceasta se
tratamente cu: salcie, trandafir, traista pune între două bucăţi de pânză şi se aplică
ciobanului. pe zona afectată. Se menţin calde
permanent timp de 2-3 ore.

78
 Cataplasmele au rolul de a calma
durerile ascuţite şi de a ajuta la colectarea
puroiului.
Pentru a creşte valoarea terapeutică
a cata-plasmelor cu făină de in, se va 120. Gastrită
introduce în pastă şi pulbere din flori de
muşeţel. Gastrita reprezintă o inflamaţie
acută sau cronică a mucoasei gastrice. In
forma acută, gastrita apare ca urmare a
d) - Tratament cu frunze de excesului alimentar, mai cu seamă a celui
nalbă de alcool, sau după înghiţirea accidentală
Frunzele de nalbă se opăresc şi se sau voluntară de substanţe toxice.
aplică pe furuncul. Ele ajută la colectarea şi Se mai întâlneşte şi în cazul bolilor
evacuarea puroiului. infecţioase.
e) - Tratament cu ceai preparat Gastrita cronică este ca urmare a
după reţeta: celei acute şi apare la abuzul de alcool, de
- Trei fraţi pătaţi alimente iritante, fierbinţi. Ea poate apărea,
- 40 g de asemenea la cei care mănâncă repede şi
- Frunze de cimbru nu respectă programul de masă.
- 80 g Plantele utilizate în fitoterapie
- Frunze de măslin sunt: urzica moartă, păpădia, pelinul,
- 40 g salvia, salcâmul, schinelul, şovârvul,
- Fumăriţă (planta fără sulfina, zmeurul, ciuboţica-cucului,
rădăcină) - 40 g coada racului, coada şoricelului, dudul,
- Rădăcini de brustur izma, levănţica, măghiranul, macul,
- 40 g muşeţelul, nalba mare etc.
Ceaiul se prepară din 5 linguri de a) - Tratament cu ceai de şovârv
amestec vegetal bine mărunţit şi Infuzia se obţine din 3 linguri de
omogenizat fiert în 1500 ml de apă timp de plantă la 250 ml de apă clocotită. Se beau
2 minute. Se infuzează 15 minute şi se bea 3-4 linguri pe zi, cu o jumătate de oră
între mese. înainte de mese.
f) - Tratament cu ceai preparat Se mai utilizează şi tratamentul cu
după reţeta: tinctură de şovârv preparată din 20 g de
- Trei fraţi pătaţi plantă macerată în 100 ml de alcool de 700,
- 40 g timp de 7-8 zile. Se iau 40-50 de picături,
- Frunze de urzică cu 30 de minute înainte de mese.
- 60 g b) - Tratament cu ceai de schinel
- Frunze de nuc Infuzia se prepară dintr-o linguriţă
- 40 g de plantă la o cană de apă clocotită. Se bea
- Măceş câte o treime de cană, înainte cu 30 de
- 60 g minute de fiecare masă principală.
Infuzia se prepară din 2 linguriţe c) - Tratament cu ceai după
din amestecul vegetal bine mărunţit şi reţeta:
omogenizat la 250 ml de apă clocotită. Se - Seminţe de fenicul
beau 2-3 căni de ceai pe zi, între mese. - 10 g
- Rădăcină de lemn dulce
- 5g
119. Galactogog - Frunze de roiniţă
- 50 g
Galactogog este un produs care, Ceaiul se obţine prin fierberea a 3
ingerat, măreşte cantitatea de lapte la linguriţe din amestecul vegetal cu 750 ml
femeile care alăptează. Recomandăm de apă timp de 5-10 minute. Se beau zilnic
lăuzelor să consume ceaiuri de: urzică, 3 căni de ceai cald. Acest ceai este
soc, chimen sau de anason. recomandat în tratarea gastritei alcoolicilor.
79
 d) - Tratament cu ceai tonic
aperitiv Plafar
Infuzia se prepară dintr-o linguriţă
de plantă în 250 ml de apă clocotită. Se
beau 2 căni de ceai pe zi, cu 30 de minute
înainte de mesele principale.
121. Gastrită hiperacidă
şi ulcer gastrointestinal
Se recomandă ca în familiile în care
există bolnavi de ulcer să se renunţe la
băuturile spirtoase şi să nu se facă abuz de
medicamente.
Le sunt interzise, totodată existenţa
în dietă a mâncărilor cu grăsimi prăjite, a
alimentelor sărate, afumate, a fructelor şi a
legumelor crude. Se va renunţa, de
asemenea, la tutun.
Fitoterapia utilizează: lemnul
dulce, tătăneasa, gălbenelele,
plămânărica, obligeana, salcâmul,
zmeurul, stejarul, răchitanul.
a) - Tratament cu ceai de
gălbenele
Infuzia se prepară din 2 linguriţe de
flori de gălbenele la 250 ml de apă
clocotită. Este un ceai cu caracter
cicatrizant şi calmant.
b) - Tratament cu ceai de salcâm
Infuzia se prepară din 2 linguriţe de
flori de salcâm opărite cu 250 ml de apă
clocotită. Se beau 2 căni de ceai pe zi
înainte de mese. Se recomandă şi ca un
ceai alimentar, dar şi ca o cură de lungă
durată.
c) - Tratament cu ceai de stejar
Ceaiul se prepară din 2 linguriţe de
coajă mărunţită de stejar care se fierbe 20-
30 de minute în 250 ml de apă. Se beau 2-3
căni de ceai pe zi. Un asemenea decoct are
calităţi hemolitice şi antiseptice.
d) - Tratament cu ceai de
tătăneasă
Se prepară un decoct din 1-2
linguriţe de rădăcini de tătăneasă la o cană
de apă. Se beau 2-3 căni de ceai pe zi, cu o
oră înainte de mese. Ceaiul are calităţi
calmante şi cicatrizante, iar tratamentul se
face în cure de 30-60 de zile.
80
122. Gălbinare – vezi la
“Icter”
123. Gingivită
Gingivita este o inflamaţie a
gingiilor, ca urmare a unor mici leziuni
provocate fie de frecatul cu periuţa de
dinţi, fie de scobitori etc.
Plantele medicinale recomandate
în fitoterapie sunt: stejarul, sulfina,
sunătoarea, turtiţa mare, cerenţelul,
coada calului, murul, salvia, şovârvul,
muşeţelul, coada racului.
a) - Tratament cu ceai de
muşeţel
Infuzia caldă, preparată din 3
linguri de flori de muşeţel la cana de apă
clocotită, se foloseşte la clătitul gurii.
b) - Tratament cu ceai de
sunătoare
Se mestecă în gură şi se fac
garagarisme cu o infuzie din 2 linguri de
plante la 250 ml de apă clocotită.
c) - Tratament cu ceai din frunze
de mur
Se va clăti gura şi se va face
gargară cu ceai cald preparat din 2 linguri
de frunze de mur la 250 ml de apă
clocotită.
d) - Tratament cu ceai de sulfină
Infuzia se prepară din 2 linguri de
plantă la 250 ml de apă clocotită. Se va
clăti gura şi se vor face gargarisme.
e) - Tratament cu ceai de
cerenţel
Decoctul se obţine din 2 linguriţe
de rizomi de cerenţel la cana de apă. Ceaiul
călduţ se ţine în gură şi se tamponează
zonele afectate. E recomandat în
gingivitele sângerânde.
f) - Tratament cu infuzie după
reţeta:
- Frunze de salvie
- 45 g
- Frunze de nalbă
- 45 g
- Fructe de ienupăr
- 45 g
Se iau 2 linguri din amestecul
vegetal mărunţit şi omogenizat şi se
opăresc cu 500 ml de apă clocotită. Se lasă
la infuzat 15 minute. Se va clăti gura cu
acest ceai şi se va face gargară pentru a
mări vitalitatea dinţilor şi a trata gingivita.
g) - Tratament cu ceai din coada
calului
Infuzia se prepară din 1-2 linguriţe
de plante opărite cu 250 ml de apă
clocotită. Se clăteşte gura şi se face gargară
de mai multe ori pe zi.
124. Glomerulo-nefrite
Glomerulo-nefrita este o boală
inflamatorie renală şi apare după o infecţie
provocată de streptococ, stafilococ sau
pneumococ. Se manifestă prin prezenţa
sângelui în urină (hematurie) - , edeme şi
hipertensiune arterială.
Plantele medicinale utilizate în
fitoterapie sunt: levănţica, cerenţelul,
salvia, teiul, muşeţelul.
Profilactic, tratamentul se face
acţionând asupra focarelor de infecţie şi
anume: amigdalita, sinuzita, gripa, etc.
Pacienţii se plâng de: cefalee, astenie,
dureri lombare.
a) - Tratament cu ceai de tei
Infuzia se prepară din 4 linguri de
flori de tei la 250 ml de apă clocotită. În
ceai se va adăuga o jumătate de linguriţă de
acid boric. Se face gargară de mai multe ori
pe zi.
b) - Tratament cu ceai de
muşeţel
Infuzia se prepară din 3 linguri de
flori de muşeţel opărite cu 250 ml de apă
clocotită. După infuzare se va pune în ceai
4 g de acid boric. Se va face gargară de mai
multe ori pe zi.
c) - Tratament cu ceai de flori de
levănţică şi de
cimbrişor
Infuzia se prepară din câte o
linguriţă de flori de levănţică şi de
cimbrişor, opărite cu 250 ml de apă
clocotită. Cu acest ceai se va face gargară
de mai multe ori pe zi.
Notă. În cazul în care glomerulo-
nefrita devine cronică, tratamentul cu
plante medicinale se face cu: anghinare,
mesteacăn, zmeur, soc, urzică, trei fraţi
pătaţi, tătăneasă.
81
Pentru a creşte diureza se vor bea
zilnic 2-3 litri de lichid, fie de ceai, fie de
apă.
În general din toate ceaiurile
indicate mai sus se vor bea 2-3 căni pe zi.
125. Glosită
Glosita reprezintă o inflamaţie a
limbii. Ea poate fi acută sau cronică,
superficială sau profundă.
Fitoterapia apelează la
următoarele plante medicinale: salvie,
sulfină, trandafir.
a) - Tratament cu ceai din petale
de trandafir
Infuzia se prepară din 2 linguriţe de
petale de trandafir (de dulceaţă) opărite cu
250 ml de apă clocotită. Se face gargară de
mai multe ori pe zi.
În cazul afecţiunilor bucale la
sugari, Virgil T.Geiculescu
recomandă macerat de petale de trandafir
cu miere.
b) - Tratament cu ceai de salvie
Infuzia se prepară din 10 g frunze
de salvie opărite cu 250 ml de apă
clocotită. se va face gargară de mai multe
ori pe zi.
c) - Tratament cu ceai de sulfină
Infuzia se obţine dintr-o linguriţă
de flori în 250 ml de apă clocotită. Se beau
2 căni pe zi şi se face gargară de mai multe
ori în 24 de ore.
126. Gripă
Gripa este o boală infecţioasă
aproape întotdeauna epidemică cauzată
de mai multe virusuri. Începe brusc cu
febră, rinofaringită, tuse şi nu arareori cu
complicaţii pulmonare. Transmiterea se
face prin contact direct.
Plantele medicinale utilizate în
tratament sunt: teiul, trandafirul, socul,
pirul, busuiocul levănţica, macul de
câmp, muşeţelul, muştarul negru,
ghinţura, brusturul, scaiul vânăt,
lichenul de piatră, unguraşul, salcia,
scorţişoara, cuişoarele.
 a) - Tratament cu ceai de
busuioc
Infuzia se obţine dintr-o linguriţă
de plante opărite cu 250 ml de apă
clocotită. Se beau 3 căni de ceai pe zi, după
mesele principale.
b) Tratament cu ceai din flori de
soc
Infuzia se obţine din 1-2 linguriţe
de flori de soc opărite cu 250 ml de apă
clocotită. se beau 3-4 căni de ceai pe zi.
Acest ceai combate febra şi are
acţiune sudorifică puternică.
c) - Tratament cu ceai de scai
vânăt
Decoctul se prepară din 2 linguri de
plantă la 250 ml de apă. Se iau 4 linguri de
ceai pe zi. Este un ceai excelent în
combaterea tusei.
d) - Tratament cu ceai din coajă
de salcie
Decoctul se prepară din 2 linguri de
coajă de salcie mărunţită la 250 ml de apă.
se iau 3 linguri de ceai pe zi. Acest ceai
combate durerile musculare.
e) - Tratament cu ceai Plafar
Infuzia se obţine din 1-2 linguriţe
de amestec de plante la 250 ml de apă
clocotită. Se beau 2-3 căni de ceai pe zi.
Este un excelent ceai sudorific.
f) - Tratament cu capsule
Maurice Mességué şi Michel
Bontemps recomandă a se lua zilnic, pe
lângă ceaiuri şi câte 6 capsule de cimbrişor
şi 6 capsule de complex fier.
127. Guturai
Guturaiul este o inflamaţie acută
a mucoasei nazale care se manifestă
printr-o secreţie apoasă persistentă.
Fitoterapia recomandă
următoarele plante medicinale: teiul ,
socul, ciuboţica-cucului.
În tratament se indică pacientului
repaus la pat, regim alimentar uşor şi bogat
în lichide (ceaiuri) .
a) - Tratament cu ceai de tei
Infuzia se prepară din 1-2 linguriţe
de flori de tei opărite cu 250 ml de apă
clocotită. Se beau 2-3 căni de ceai pe zi.
82
b) - Tratament cu ceai din flori
de soc
Infuzia se prepară din 1-2 linguriţe
de flori de soc la 250 ml de apă clocotită.
Se beau 3-4 căni de ceai pe zi.
c) - Se recomandă a se face
inhalaţii cu: ulei de conifere (brad, pin,
molid), levănţică, mentă sau cimbrişor. Se
pun 6-8 picături în apa clocotită a unui
ibric şi se inspiră vaporii. Se pot face 2-4
inhalaţii pe zi.
d) - La sinuzită, Speranţa Anton
recomandă a se pune 3 straturi de frunze de
varză pe sinusurile frontale sau pe
maxilare. Se ţin câteva ore. Dimineaţa şi
seara se introduce câte o jumătate de
linguriţă de suc de varză în fiecare nară.
128. Guturai de fân
Polenul florilor de câmp, mirosul
ierburilor sau a fânului proaspăt cosit
produce la anumiţi indivizi o alergie
specifică şi care se manifestă prin guturaiul
de fân.
Pacientul are mâncărimi în
mucoasele nazale, strănută des şi prezintă o
secreţie nazală abundentă. Uneori bolnavul
are accese de astm, febră ridicată şi iritaţii
ale pielii.
a) - Tratament cu ceai de urzică
Infuzia se obţine dintr-o linguriţă
de frunze la 250 ml de apă clocotită. Se
consumă zilnic 3-4 căni de ceai, băut cu
înghiţituri mici.
b) - Tratament cu ceai preparat
după reţeta:
- Frunze de cimbru
- 60 g
- Frunze de cimbru de
grădină- 60 g
- Flori de levănţică
- 60 g
- Frunze de măghiran
- 60 g
- Muguri florali de portocal
amar - 60 g
 Infuzia se va prepara dintr-o
lingură din amestecul vegetal bine mărunţit
şi omogenizat în 250 ml de apă clocotită.
Ceaiul se va bea călduţ, înainte de culcare.
Maurice Mességué şi Michel
Bontemps recomandă cure de lungă durată
cu acest ceai la care mai indică a se lua
dimineaţa şi la prânz, înainte de mese câte
1 capsulă de eucalipt şi de mentă dulce.
129. Gută
Guta este o afecţiune (adesea
ereditară) datorată unei tulburări în
metabolismul acidului uric şi survine
aproape exclusiv la bărbaţi.
Se manifestă prin crize de artrită
acută localizată mai ales la articulaţia
metatarso-falangiană a halucelui sau prin
depozite subcutanate de uraţi (tofi), mai
ales periarticular. La gutoşi, concentraţia
de acid uric în sânge este crescută.
Tratamentul cu plante
medicinale se face cu: mesteacăn,
merişor, porumbar, pir, păpădie, urzică,
frasin, iarbă mare, cătină, ienupăr.
a) - Tratament cu ceai de
păpădie
Infuzia se prepară din 2 linguriţe de
plantă în 250 ml de apă clocotită. Se beau
2-3 căni de ceai pe zi. Se mai recomandă a
se mânca zilnic10 plante de păpădie culese
în timpul înfloririi.
b) - Tratament cu ceai de
ienupăr
Infuzia se prepară din 0,5-1
linguriţe de fructe de ienuper zdrobite, în
250 ml de apă clocotită. Se bea în cursul
unei zile. Se mai poate utiliza şi tinctura de
ienupăr obţinută din 20 g de pseudobace
macerate 8 zile în 100 ml de alcool. Se iau
20-25 de picături de 2-3 ori pe zi.
c) - Tratament cu ceai din frunze
de mesteacăn
Infuzia se prepară din 2 linguriţe de
plantă la 250 ml de apă clocotită. Se lasă
ceaiul să se răcească până la 400 C şi i se
adaugă un vârf de cuţit de bicarbonat de
sodiu şi se lasă în repaus 6 ore. Ceaiul
astfel preparat se bea în două reprize, la o
distanţă de 4 ore între ele.
d) - Tratament cu ceai din frunze
de urzică
83
Infuzia se prepară din 1-2 linguriţe
de plantă la 250 ml de apă clocotită. Se
beau 2-3 căni de ceai pe zi.
130. Helmintiază
Reprezintă infecţia organismului cu
viermi, helminţi (tenie, oxiuri, limbrici etc)
-.
Plantele medicinale utilizate în
tratamente sunt: afinul, anasonul,
cimbrişorul, cimbrul de cultură,
coriandrul, ghinţura, iarba mare,
măceşul, săpunariţa.
Modalităţile de a elimina din
organism infecţiile provocate de limbrici
au fost prezentate în subcapitolul 29 –
“Ascardioza”.
Modalităţile de a elimina din
organism infecţiile provocate de oxiuri se
vor face în subcapitolul “Oxiuraza”, iar a
teniei în subcapitolul “Teniaza”.
131. Hematoame-vezi
“Contuzii”
132. Hemofilie
Hemofilia este o boală ereditară
legată de cromozomul sexual X, transmisă
în mod recesiv de femei copiilor de sex
masculin şi caracterizată prin întârzierea
coagulării sângelui şi cu tendinţă de
apariţie a unor hemoragii grave. Un caz
cunoscut de copil bolnav de hemofilie îl
reprezintă moştenitorul ţarului rus
Niculae al II-lea, ţareviciul Alexei, care a
moştenit această boală de la mama sa,
prinţesa de Hessa.
Fitoterapia se face cu
următoarele plante medicinale: creţuşcă,
traista ciobanului, coada şoricelului,
coada calului, gutui.
a) - Tratament cu ceai după
reţeta:
- Creţuşcă - 50
g
- Traista ciobanului - 50
g
 - Ventrilică - 50
g calului
- Coada şoricelului - 50
g de plantă la 250 ml de apă clocotită. Se
- Coada calului- 50 g
Din amestecul vegetal se iau 4
linguriţe care se opăresc cu 1000 ml de
apă. Se beau minimum 4 căni de ceai pe zi.
b) - În cazul de hemoragii cu
eliminări de sânge pe gură provocate de
hemoragii ale căilor respiratorii
(hemoptizii) se vor consuma infuzie sau
decoct de gutui.
Infuzia se prepară din 30g flori de
gutui la 1000 ml de apă clocotită. Se beau
2-3 ceaiuri/zi. Se poate face infuzie şi din
50g de frunze de plante la 1000 ml apă
clocotită.
133. Hemoragie
Hemoragia reprezintă o scurgere
de sânge în afara unui vas sanguin, la
suprafaţa corpului (hemoragie externă)
sau în interiorul corpului (hemoragie
internă).
Sfaturile pe care vi le dăm în
continuare se referă doar la sângerările
mici, de mică importanţă, la nivelul nasului
sau al gingiilor. Hemoragiile grave se vor
trata la spital cu asistenţă medicală de
specialitate.
Fitoterapia utilizează: pătlagina,
salcia, stejarul, tătăneasa, traista
ciobanului, urzica, coada calului.
a) - Tratament cu suc de lămâie
Pentru hemoragiile nazale vă
recomandăm a introduce în nas mici
tampoane îmbibate cu suc de lămâie.
b) - Tratament cu ceai de
pătlagină
Infuzia se pregăteşte dintr-o
linguriţă de plantă în 250 ml de apă
clocotită. se beau 2 căni de ceai pe zi. Ca
tratament extern se pun aplicaţii pe răni cu
frunze proaspete de pătlagină zdrobite în
prealabil.
Există şi tratamentul cu pulbere de
pătlagină şi anume: se administrează 2-3
vârfuri de cuţit pe zi.
c) - Tratament cu ceai de urzică
Infuzia se prepară din 1-2 linguriţe
de frunze mărunţite la 250 ml de apă
clocotită. Se beau 2-3 căni de ceai pe zi.
84
d) - Tratament cu ceai din coada
Infuzia se obţine din 1-2 linguriţe
beau 2 căni de ceai pe zi înainte de mese.
Cu ceaiul de coada calului se pot face
spălături nazale şi se pot aplica tampoane
nazale..
O altă metodă eficientă este aceea
de a amesteca în mâncărurile de la dejun şi
cină o lingură de pulbere de coada calului
deoarece aceasta este şi un excelent
remineralizant.
e) - Tratament cu ceai de
tătăneasă
Se beau 2-3 căni de ceai pe zi
dintr-un decoct preparat din 1-2 linguriţe
de rădăcini mărunţite la o cană de apă.
Atenţie ! Hemoragiile mici, dar
frecvente arată că dumneavoastră sunteţi
obosit, stresat, anemic. Este necesar a lua
măsuri pentru a preveni o îmbolnăvire
gravă.
f) - Tratarea hemoragiilor
pulmonare
Apariţia unei hemoragii pulmonare
este un simptom de boală extrem de gravă.
Tratamentul pe care îl indicăm este cu
ceaiul preparat după reţeta:
- Vâsc alb - 40 g
- Troscot - 40 g
- Coada calului- 40 g
Se iau 2 linguriţe de vâsc şi se pun
în 750 ml de apă rece şi se lasă la macerat
8 ore. Celelalte plante se amestecă în
cantităţile indicate. Se toarnă 750 ml de
apă clocotită peste 3 linguriţe din acest
amestec vegetal şi se lasă la infuzat un
minut. Se amestecă maceratul cu infuzia şi
se strecoară. Se beau 3 căni de ceai cald pe
zi.
134. Hemostatice
Hemostaticele sunt substanţele
capabile să oprească o hemoragie fie prin
coagularea sângelui, fie printr-o
vasoconstricţie puternică.
Hemostaticele pot acţiona local
(apă oxigenată, alaun), sau prin acţiune
vasoconstrictivă şi pot fi administrate prin
injecţie în zona hemoragiei sau intravenos
(ergotină, vitamina K etc.).
 Plantele medicinale cu caracter
hemostatic sunt: pătlagina, porumbul,
răchitanul, salcia, stejarul, tătăneasa,
traista ciobanului,, urzica.
135. Hemoroizi
Hemoroizii sunt varicozităţi sau
dilataţiuni ale venelor plexului perianal.
Ei apar cu o mai mare frecvenţă la oamenii
în vârstă. Ca forme se deosebesc:
hemoroizi externi, în afara orificiului anal
şi hemoroizi interni, în interiorul anusului.
Plantele medicinale utilizate în
fitoterapie sunt: urzica, anghinarea,
cerenţelul, coada calului, coada
şoricelului, gălbenelele, frasinul, nalba
mare, pelinul, plopul negru, salcia,
stejarul, troscotul, tătăneasa.
Ca tratamente se recomandă:
ceaiuri, băi de şezut, comprese în zona
afectată.
a) - Tratament cu ceai după
reţeta:
- Coajă de cruşin
- 10 g
- Ţintaură
- 5g
- Revent
- 5g
- Coada şoricelului
- 5g
Se prepară un decoct cu o linguriţă
din amestecul vegetal la 250 ml de apă.
D.Gr.Constantinescu şi Elena Maria
Haţeganu recomandă a se bea 2-3 căni de
ceai pe zi.
b) - Tratament cu ceaiul după
reţeta:
- Flori de nalbă de pădure
- 100 g
- Coada şoricelului (planta fără
rădăcini) - 200 g
- Frunze de măghiran
- 100 g
- Flori de iarbă neagră
- 100 g
Ceaiul se prepară din 4 linguri luate
din amestecul vegetal mărunţit şi
omogenizat şi care se lasă la infuzat 15
minute într-un litru de apă clocotită. Se
beau zilnic 4 căni de ceai.
85
c) - Tratament cu cataplasme
cu flori de
lumânărică
albă
Se fierbe un pumn de flori în 250
ml de apă. Se va face o cataplasmă
utilizând o pânză sau un tifon şi se aplică
pe hemoroizi. Ori de câte ori se usucă,
cataplasma se va înmuia cu ceaiul rămas.
Tratamentul are o acţiune locală puternic
anticongestivă.
d) - Tratament cu ceai de
tătăneasă
Decoctul se prepară dintr-o
linguriţă de rădăcină mărunţită fiartă 20-30
de minute în 250 ml de apă. se beau 2-3
căni de ceai pe zi.
Pentru băile de şezut se prepară un
decoct din 4-5 linguri de rădăcină
mărunţită la 250 ml de apă. Se fierbe ceaiul
20-30 de minute, după care se toarnă în
baia de şezut. Se fac 2 băi de şezut pe zi.
Se pot pune şi comprese pe locul afectat.
e) - Tratament cu ceai de mărar
Infuzia se prepară din 1-2 linguriţe
din plantă (partea aeriană fără rădăcini)
opărite cu 250 ml de apă clocotită. se beau
2 căni de ceai pe zi.
Pentru băile de şezut se foloseşte
un ceai preparat din 4-5 linguri de plantă la
250 ml de apă clocotită care se toarnă în
baia de şezut. Se fac 1-2 băi de şezut pe zi,
din care una, seara la culcare.
f) - Baie de şezut cu ceai după
reţeta:
- Flori de muşeţel
- 5 linguri
- Frunze de frasin
- 5 linguri
- Pelin
- 5 linguri
- Coajă de stejar
- 5 linguri
Întreaga cantitate se va opări cu 5
litri de apă clocotită. Se va face baie de
şezut cu întreaga cantitate de ceai, timp de
10-15 minute, păstrând temperatura la
36-370C. Se fac 2 băi de şezut pe zi, din
care una seara, înainte de culcare. Înainte
de fiecare baie de şezut se va face o spălare
atentă a zonei anale. Tratamentul cu băi se
va efectua până la descongestionarea totală
a hemoroizilor.
 g) - Tratament cu ceai laxativ - Sulfină - 50
antihemoroid g
al Plafar - Cimbrişor - 50
Decoctul se prepară din 2 linguriţe g
de plante în 500 ml de apă. Se beau 2 - Coada şoricelului - 30
căni pe zi. Prima cană de ceai se va bea g
dimineaţa, pe stomacul gol, iar cea de a - Rostopască - 20
doua seara, la culcare. g
- Sunătoare - 50
136. Hepatita g
Infuzia se prepară dintr-o linguriţă
Hepatita este o afecţiune de amestec vegetal opărit cu 250 ml de apă
inflamatorie a ficatului, de origine toxică clocotită. Zilnic, se beau 2 căni de ceai
sau infecţioasă. Formele toxice sunt cald, îndulcit cu miere de albine.
provocate de toxine care conţin: arsenic, e) - Tratament cu ceai din
fosfor, cloroform etc. Cea mai răspândită trifoişte de baltă
este hepatita de origine virală produsă de Infuzia se prepară din 1-2 linguriţe
viruşii A sau B. de plantă la 250 ml de apă clocotită. Se
Plantele medicinale utilizate în beau 2 căni de ceai pe zi. Acest ceai
tratamente sunt: sunătoarea, stimulează funcţiile ficatului şi este indicat
anghinarea, sulfina, cicoarea, cruşinul, în tratarea hepatitei epidemice.
isopul, mesteacănul, muşeţelul, păpădia, f) - Tratament cu ceai de cătină
porumbul, rostopasca, schinelul, albă
armurariul. Infuzia se prepară din două linguri
a) - Tratament cu ceai de de fructe zdrobite la 500 ml de apă
anghinare clocotită. Se lasă ceaiul la infuzat 25-30 de
Se prepară o infuzie din 2 linguriţe minute. Se bea fracţionat în cursul unei
de frunze la 500 ml de apă clocotită. Ceaiul zile.
se îndulceşte cu miere de albine. Se bea o
cană de ceai pe stomacul gol, dimineaţa, 137. Hernie
după care se stă culcat pe partea dreaptă 30
de minute în repaus. Restul de ceai se bea
în cursul unei zile, cu o oră înaintea Hernia este o afecţiune produsă
meselor de ieşirea unui viscer (intestin etc.) din
b) - Tratament cu ceai de cavităţile naturale ale organismului, sub
armurariu învelişurile corpului, sau trecerea unui
Infuzia se prepară cu 3 linguriţe de viscer dintr-o cavitate într-alta.
fructe zdrobite la 500 ml de apă clocotită. (Exemplu: în cazul herniei diafragmice
Prima cană de ceai se va bea dimineaţa pe are loc trecerea viscerelor din abdomen
stomacul gol, după care se va sta în repaus în cavitatea toracică).
30 de minute, culcat pe partea dreaptă. A Plantele utilizate în tratamente:
doua cană de ceai se va bea fragmentat, troscot, creţişoară, traista ciobanului,
după mesele principale. Cura durează 15 ovăz.
zile, cu o pauză de două săptămâni. a) - Tratament după abatele
Atenţie! Se va face tratamentul cu Sebastian Kneipp
precauţie, deoarece poate avea efecte La copii se recomandă a se face
secundare pentru pacienţii hipertensivi. zilnic o baie de ovăz şi aplicarea de
c) - Tratament cu ceai de comprese reci până la vindecare.
sunătoare Tot Kneipp recomandă pentru a
Infuzia se obţine dintr-o linguriţă vindeca o hernie de curând apărută să se
de plantă opărită cu 250 ml de apă frece locul bolnav cu untură de vulpe şi un
clocotită. Se beau 2-3 căni de ceai pe zi. plasture de păcură.
d) - Tratament cu ceai după b) - Tratament cu ceai de troscot
reţeta:
86
 Pentru băi locale şi cataplasme se Plantele medicinale recomandate
va utiliza un decoct preparat din 3 linguri în tratamente sunt: pătlagina,
de plantă la cana cu apă clocotită. anghinarea, mesteacănul.
a) - Tratament cu ceai de
138. Herpes anghinare
Se prepară o infuzie din 2 linguriţe
Herpesul reprezintă a afecţiune de plantă la 500 ml de apă clocotită. Se
cutanată acută virală care apare sub bea dimineaţa, pe stomacul gol, o cană de
forma unei erupţii cu vezicule mici ceai, după care se stă în repaus culcat pe
transparente, adesea grupate pe un fond partea dreaptă 30 de minute. Restul de ceai
roşu. Localizarea herpesului se face în se va bea cu 30 de minute înainte meselor
general în jurul gurii şi a nasului sau în principale. Se fac cure de 20-30 de zile, cu
zona genitală. 30 de zile pauză.
Fitoterapia se face cu: brustur, b) - Tratament cu ceai de
salvie, coada calului, şovârv. pătlagină
Tratamentul se face prin comprese Infuzia se prepară dintr-o linguriţă
şi badijonări. de frunze la 250 ml de apă clocotită. Se
a) - Tratament cu ceai de beau 2 căni de ceai pe zi.
brusture c) - Arcadie Percek recomandă
Decoctul se prepară din 4 linguri de ceaiul după
rădăcini mărunţite fierte cu 300 ml de apă. formula
Se pun comprese reci sau se fac tamponări - Frunze cu rădăcini de săpunariţă
de mai multe ori pe zi. -10 g
b) - Tratament cu ceai preparat - Flori de gălbenele
după reţeta: - 10 g
- Şovârv (planta fără rădăcini) - Rădăcini de brusture
- 60 g - 20 g
- Coada calului (planta fără - Cozi de cireşe
rădăcini) - 60 g - 30 g
- Frunze de pir - Frunze sau rădăcini de cocoare
- 60 g sălbatică - 20 g
- Frunze de salvie - Păstăi uscate de fasole
- 60 g - 20 g - Grâul potârnichii
- Fumăriţă (planta fără rădăcini) - 20 g
- 60 g - Vulturică
Se iau 5 linguri din amestecul - 20 g
vegetal şi se fierb 2 minute în 1000 - Frunze de anghinare
ml de apă. Se lasă la infuzat 10-15 minute. - 20 g
Se beau 4 căni de ceai pe zi, între mese. - Frunze de creţuşcă
- 20 g
Ceaiul se obţine din 4 linguri de
139. Hipercolesterolemie amestec vegetal bine mărunţit şi
omogenizat, fierte timp de 3 minute în
Hipercolesterolemia reprezintă o 1000 ml de apă. Se lasă la infuzat 15
creştere peste limitele normale a minute. Se beau 2-3 căni de ceai pe zi.
cantităţii de colesterol în sânge (normal: Acest ceai are rolul de a diminua cantitatea
1,2 – 1,8 g la litru). Creşterea cantităţii de de colesterol din sânge.
colesterol în sânge duce la depozitarea de
grăsimi pe pereţii interiori ai arterelor, ceea
ce provoacă mărirea presiunii arteriale şi 140. Hiperhidroză
de aici apar accidentele cerebrale sau (transpiraţie excesivă)
coronariene.
Hiperhidroza reprezintă o
afecţiune manifestată printr-o
87
transpiraţie anormal de abundentă,
localizată pe mâini, pe picioare etc. sau
este generalizată.
Plantele medicinale utilizate
terapeutic sunt: stejarul, nucul, coada
calului, salvia, pirul.
a) - Tratament cu ceai de nuc
Ceaiul se prepară din 50-100 g de
frunze de nuc mărunţite, opărite cu 3-4
litri de apă clocotită. Se fac băi de mâini
sau de picioare în fiecare seară.
b) - Tratament cu ceai de stejar
Decoctul se prepară din 3 linguriţe
de coajă pisată care se fierbe în 250 ml de
apă. Se fac zilnic, înainte de culcare, băi de
mâini sau de picioare.
c) - Tratament cu ceai după
reţeta:
- Frunze de nuc
- 90 g
- Frunze de salvie
- 30 g
- Coada calului - 90
g - 10 g
- Rizomi de pir - 90
g - 10 g
Decoctul se prepară dintr-o lingură
de amestec vegetal bine mărunţit şi
omogenizat care se fierbe 15
minute, la foc potolit, în 250 ml de apă. Se
beau 1-3 căni de ceai pe zi.
141. Hipertensiune
arterială
Hipertensiunea reprezintă o
afecţiune trecă-toare sau permanentă,
care constă în creşterea tensiunii
arteriale peste valorile normale. Cifrele
normale ale tensiunii arteriale sunt:
maxima – 15/ adică 150 mm coloană de
mercur şi minima 9/adică 90 mm coloană
de mercur. Peste aceste limite apare
hipertensiunea arterială care se datorează
unor factori complecşi de natură nervoasă,
vasculară, renală, glandulară etc.
Fitoterapia se face cu
următoarele plante medicale: vâsc,
troscot, pir, isop, mesteacăn, odolean,
porumbar, sulfină, talpa-gâştei, păducel,
pătlagină, traista ciobanului.
a) - Tratament cu frunze de vâsc
88
Se lasă peste noapte (cca 8 ore) la
macerat 2 linguriţe de frunze de
vâsc în 500 ml de apă rece. După filtrare,
maceratul se îndulceşte şi se bea în cursul
unei zile. Se fac cure de 10 zile şi se vor
controla zilnic valorile tensiunii arteriale.
În caz de aritmii se întrerupe tratamentul.
Se poate utiliza şi praful de frunze
mărunţite în cantitate de 1-2 vârfuri de
cuţit pe zi.
b) - Tratament cu ceai de isop
Infuzia se prepară din 1-2 linguriţe
de plantă la 250 ml de apă clocotită. Se
beau 2 căni de ceai pe zi, îndulcit cu miere
de albine.
c) - Tratament cu ceai de
păducel
Infuzia se prepară dintr-o linguriţă
de plantă la 250 ml de apă clocotită. Ceaiul
se bea în cursul unei zile
d) - Tratament cu macerat după
reţeta:
- Flori de păducel
- Frunze de vâsc
- Usturoi pisat
- 10 g
Se iau 2 linguriţe din amestecul de
mai sus şi se lasă la macerat în 500 ml de
apă timp de 8 ore. Se beau 2 căni pe zi.
e) - Tratament cu ceai de usturoi
Se pisează 80 g de usturoi şi se
opăreşte cu 250 ml de apă clocotită. Se ţine
la fiert timp de un minut. Se consumă într-
o zi. Se fac cure de 30 de zile.
f) - Tratament cu ceai preparat
după reţeta:
- Muguri florali de portocal
amar - 75 g
- Frunze de mentă dulce
- 75 g
- Flori de levănţică
- 75 g
- Frunze de măslin
- 75 g
- Creţuşcă (planta fără
rădăcină) -150 g
Ceaiul se prepară dintr-o lingură
de amestec vegetal bine mărunţit şi
omogenizat în 250 ml de apă clocotită. Se
lasă la infuzat 5-10 minute. Se bea, seara,
înainte de culcare, o cană de ceai cald.
 g)- Tratament cu ceai după
reţeta:
- Flori de arnică
-15g
- Flori si frunze de
sunătoare -45g
- Flori de coada şoricelului
-45g
Ceaiul se prepară din 3 linguriţe
luate din amestecul vegetal peste care se
toarnă 500 ml de apa clocotită si se lasă să
stea 1 minut. Se beau 2-3 căni de ceai cald
zilnic.
142. Hipertiroidism
Hipertiroidismul apare ca o
hiperfuncţie a glandei tiroide şi duce la
tulburări importante cu slăbire (boala
Basedow).
Tratamentele se fac cu ceaiuri şi
băi.
a) - Tratament cu băi cu extract
din ace de pin
La o baie se vor utiliza 150 g
extract de ace de pin.
Baia se va face la 36-380C şi va
dura 15-20 minute. Se fac cure de 15 zile,
de 3-4 ori pe an, cu pauze între ele.
b) - Tratament cu ceai sedativ
-Plafar
Infuzia se prepară din 2 linguriţe de
plante la 250 ml de apă clocotită. Se
beau 1-2 căni de ceai pe zi din care una,
seara, înainte de culcare.
143. Hipoacuzie
Hipoacuzia reprezintă o b) - Tratament cu ceai preparat
afecţiune care constă în scăderea
acuităţii auditive. Poate fi parţială sau
totală şi apare din motive diferite:
1) – cauzată de o leziune a
aparatului de transmitere a
sunetului (urechea externă şi
medie) ;
2) – a aparatului de percepţie
(urechea internă, lezarea
nervului auditiv);
3) – a ambelor aparate de la “1”
şi “2”;
89
4) – din cauza unor leziuni a
centrului auditiv din bolul
temporal al scoarţei cerebrale.
Planta medicinală utilizată este
salvia.
144. Hipocalcemie
Hipocalcemia este o afecţiune
care constă în scăderea calciului din
sânge sub limitele normale. Ea apare în
insuficienţa paratiroidiană, tetanie,
rahitism, nefrită, scorbut etc. Se tratează
cu ceaiuri de: măceş, cătină, ciuboţica-
cucului, roiniţă şi cu băi tonifiante cu
ceai de frunze de nuc.
145. Hipotensiune
Hipotensiunea este o afecţiune care
se manifestă prin scăderea tensiunii
arteriale sub limite: maxima nu depăşeşte
10 (adică 100 mm coloană de mercur) şi
minima 6,5 (adică 65 mm coloană de
mercur). Se manifestă prin puls slab,
extremităţi reci, vertijuri, palpitaţii, leşinuri
şi tulburări de vedere.
Fitoterapia recomandă
următoarele plante medicinale:
rozmarin, salvie, mentă dulce, vâsc.
a) - Tratament cu ceai de
rozmarin
Infuzia se prepară din 10-12 g de
frunze de rozmarin la 250 ml de apă
clocotită. Se mai utilizează în tratament şi
tinctura cu 10% plantă în 100 ml de alcool
de 700. Se fac cure de 30 de zile, prin
administrarea de 20-40 picături pe zi.
după reţeta:
- Frunze de rozmarin
- 150 g
- Frunze de salvie
- 150 g
- Frunze de mentă dulce
- 75 g
Din amestecul vegetal bine
omogenizat se ia o lingură şi se fierbe un
minut în 250 ml de apă. Se lasă la infuzat
10-15 minute. Se beau dimineaţa şi seara
câte o cană de ceai îndulcit cu miere de
rozmarin.
 c) - Tratament cu ceai preparat
după reţeta:
- Flori de gălbenele
- 30 g
- Frunze de urzică
- 30 g
- Flori de păducel
- 30 g
- Vâsc alb
- 30 g
Peste trei linguriţe de vâsc alb se
toarnă 750 ml de apă rece şi se lasă la
macerat 8 ore. Din restul de plante se face
o infuzie din 3 linguriţe de amestec la 750
ml de apă clocotită. După o infuzare de 5
minute se amestecă cu maceratul şi se
filtrează. Se beau zilnic 3 căni de ceai cald.
d) - Tratament cu ceai după
reţeta:
- Vâsc alb
- 40 g
- Coada şoricelului
- 40 g
- Frunze de rozmarin
- 40 g
- Flori de păducel
- 40 g
Se iau trei linguriţe de vâsc alb, se
toarnă peste ele 750 ml de apă rece şi se
lasă la macerat 8 ore. Din amestecul de
plante al reţetei se face o infuzie din 3
linguriţe de amestec la 750 ml de apă
clocotită. După o infuzare de 5 minute se
amestecă cu maceratul şi se filtrează. Se
beau zilnic 3 căni de ceai cald.
146. Hipotiroidism
Hipotiroidismul este o boală
caracterizată prin insuficienţa glandei
tiroide. Ea duce la tulburări de creştere. Se
recomandă a se consuma: ovăz şi alge.
Este contraindicat a se consuma :
muştar şi ridichi negre. Tratamentul se face
cu un decoct preparat dintr-o parte
laminariu sau iarbă de mare (alge) la 10
părţi de apă, lăsate la macerat 4 ore şi apoi
fierte şi filtrate sau decoct cu o linguriţă de
plante la 250 ml de apă. Se fierbe 5 minute.
Se beau 4 căni pe zi.
147. Icter (gălbinare)
90
Icterul este o coloraţie galbenă a
tegumenelor şi a mucoaselor datorată
impregnării ţesuturilor cu pigmenţi biliari.
Principalele cauze sunt afectarea celulelor
hepatice (icterul din hepatite, ciroze, unele
intoxicaţii), obstrucţia căilor biliare
extrahepatice, distrugerea masivă a
globulelor roşii (hemoliză). În popor
această afecţiune se numeşte gălbinare.
Există trei forme de icter:
1- icter hepatic – datorat unor
leziuni ale ficatului, provocate
de infecţii (icter epidemic, febră
galbenă, intoxicaţii cu arsen
fosfor, alcool etc) - sau procese
tumorale (cancer hepatic sau
metastaze hepatice ale altor
tumori) ;
2- icter mecanic – produs prin
închiderea căilor biliare, de
calculi, cancer etc.;
3- icter hemolitic – apărut în
urma unui proces de hemoliză
în organism.
Fitoterapia apelează la
tratamente cu rostopască.
Se prepară o infuzie dintr-o
jumătate de linguriţă de plantă la 250 ml de
apă clocotită. Se bea în cursul unei zile.
148. Ihtioză
Ihtioza reprezintă o inflamaţie
cutanată carac-terizată printr-o îngroşare
difuză şi generalizată a pielii, ceea ce îi dă
un aspect uscat şi rugos, amintind de solzii
de peşte. Ea se dezvoltă progresiv de la
naştere.
Ca tratament se recomandă
ungerea de două ori pe zi a zonei
afectate cu ulei de cătină.
149. Impetigo
(Pecingine)
Impetigo este o inflamaţie
cutanată superficială, contagioasă,
cauzată de germeni piogeni (stafilococi
sau streptococi) , caracterizată prin
pustule care au tendinţă extensivă şi
care se acoperă de cruste groase gălbui.
Plantele medicinale utile în
tratamente sunt: rostopasca, salvia,
menta, rozmarinul, trei fraţi pătaţi,
muşeţelul, nalba.
a) - Tratament cu ceai preparat
după reţeta:
- Frunze de salvie
- 120 g
- Frunze de mentă dulce
- 60 g
- Frunze de rozmarin
- 120 g
- Lămâiţă (plantă fără
rădăcină)- 120 g
- Flori de trei fraţi pătaţi
- 30 g
- Urzică moartă albă
- 60 g
Din amestecul vegetal bine
mărunţit şi omogenizat se iau 4 linguri care
se opăresc cu 1000 ml de apă. Se lasă la
infuzat 15 minute. Se beau 4 căni de ceai
pe zi, între mese, în cure de 30 de zile. Se
fac 4 cure pe an, cu pauze între ele de 2
luni.
b) - Tratament cu capsule
Maurice Mességué şi Michel
Bontemps recomandă a se lua:
- la prânz şi seara, înainte de a
mânca: 2 capsule de complex
ADN+multiaminoacizi;
- la prânz şi seara, în timpul
mesei, 2 capsule de
ADN+vitaminele A şi D.
c) - Tratament cu rostopască
Infuzia se prepară dintr-o jumătate
de linguriţă de plantă la 250 ml de apă
clocotită. Ceaiul se bea în cursul unei zile.
Ca unguent se utilizează un preparat din 30
g de pulbere de plantă, 15 g de lanolină şi
10 picături de acid fenic. Se pun
pansamente care se schimbă la 1-3 zile.
Notă ! Nu se vor utiliza crème
decât pe bază de extracte vegetale din
muşeţel sau nalbă.
150. Impotenţă (sexuală)
91
Impotenţa sexuală reprezintă
imposibilitatea îndeplinirii în mod
normal a actului sexual.
Plantele medicinale utilizate în
fitoterapie sunt: ginseng, scorţişoară,
ienuper, pin, hamei, cimbru, rozmarin.
a) - Tratament cu ceai preparat
după reţeta:
- Frunze de cimbru
-120 g
- Frunze de cimbrişor
- 60 g
- Frunze de cimbru de
grădină- 30 g
- Frunze de rozmarin
- 60 g
- Frunze de frag
- 60 g
- Frunze de mentă piperată
- 60 g
Din amestecul vegetal de mai sus
se va lua o lingură care se va fierbe timp de
un minut în 250 ml de apă. Se infuzează
10-15 minute.
Acest ceai vă va înlocui cafeaua.
b) - Tratament cu ginseng
“Regele plantelor medicinale”,
ginsengul este cel mai bun tonic al
organismului.
Se recomandă a se lua doze mici,
zilnic într-o perioadă lungă de timp.
Tratamentul cu ginseng tonifică
organismul, stimulează activitatea
plămânilor şi a splinei, hrăneşte fluidele
vitale, echilibrază energiile interne, ridică
nivelul energetic în meridiane, susţine
imunitatea, intensifică circulaţia cerebrală,
încetineşte procesul de îmbătrânire.
c) - Tratament cu pulbere din
coarne de cerb
Este unul din cele mai folosite în
farmacopeea chineză. Pentru a avea
eficienţă maximă, cornul de cerb se taie
când este tânăr, plin de sânge şi cu
hormoni. În combinaţie ci ginsengul,
pulberea din corn de cerb este un adevărat
elixir sexual.
d) - Tratament cu ceai de coacăz
negru
Infuzia se prepară din 2 linguriţe de
frunze la 250 ml de apă clocotită. Se
beau 3 căni de ceai pe zi, în cure de 5-6
luni.
 e) - Tratament cu ceai conform c) - Tratament cu ceai după
reţetei formula:
- Asudu calului (planta fără - Frunze de cimbru
rădăcini) - 5 g - 30 g
- Tuberculi de bujorei - Seminţe de fenicul
-5g - 30 g
- Inflorescenţe de morcovi - Rădăcini de genţiană
de câmp -5g - 30 g
- Tuberculi de poroinic - Frunze de trifoişte de baltă
-5g - 30 g
- Planta şi semninţe de - Frunze de busuioc
schinduf -5g - 30 g
- Rădăcină de ţelină - Seminţe de chimen
-5g - 30 g
- Frunze de priboi - Fumăriţă (planta fără
-5g rădăcină) - 60 g
Infuzia se prepară dintr-o linguriţă Din amestecul vegetal se iau 2
de plante bine mărunţite şi omogenizate în linguriţe la o cană de apă clocotită. se va
250 ml de apă, ceaiul fierbându-se un infuza 10-15 minute. Se beau 2 căni de ceai
minut. pe zi, una înainte de prânz şi alta înainte de
Se iau 6-8 linguri pe zi. Cura este cină.
de 40 de zile. d) - Tratament cu capsule
f) - Tratament cu macerat din Se vor administra în timpul meselor
brânca-ursului principale 2 capsule de angelică, iar după
Maceratul se prepară din 50 g de fiecare masă principală 2 capsule de
frunze, fructe şi rădăcini din brânca-ursului complex-protide.
puse la macerat 24 de ore în 1000 ml de
apă. Se beau 80-100 ml înainte de mese. 152. Indigestie

151. Inapetenţă Indigestia reprezintă o tulburare

gastro-intestinală trecătoare tradusă
Inapetenţa reprezintă o printr-o senzaţie de jenă, greutate
diminuare a apetitului, de fapt o epigastrică, însoţită de greţuri şi
pierdere a poftei de mâncare. vărsături.
Fitoterapia se bazează pe În tratamente se vor utiliza
următoarele plante medicinale: angelică, următoarele plante medicinale: menta,
cimbru, urzică, obligeană, busuioc, muşeţelul, angelica, busuiocul,
cimbru, genţiană. măghiranul.
a) - Tratament cu ceai de urzică a) - Tratament cu ceai de mentă
Infuzia se prepară prin fierberea Infuzia se prepară din1-2 linguriţe
timp de un minut a 1-2 linguriţe de plantă la 250 ml de apă clocotită. Se beau 1-2 căni
în 250 ml de apă. se consumă 1-2 căni de pe zi, cu înghiţituri mici. Ca antivomitiv
ceai pe zi. ceaiul se bea rece.
b) - Tratament cu ceai de b) - Tratament cu ceai după
obligeană reţeta:
Decoctul se prepară prin fierberea - Frunze de busuioc
timp de 5 minute a unei linguriţe de rizomi - 60 g
zdrobiţi cu 250 ml de apă. Se bea în cursul - Flori de muşeţel
unei zile, înainte de mese. - 60 g
Se poate utiliza şi tinctura preparată - Frunze de măghiran
din 20 de plantă, macerată 8 zile în 100 ml - 60 g
de alcool. Se iau 20 de picături înainte de - Frunze de mentă
mesele principale. - 60 g

92
 - Frunze de verbină
mirositoare - 30 g
Ceaiul se prepară din 2 linguriţe
luate din amestecul vegetal bine mărunţit şi
omogenizat la 250 ml de apă clocotită. Se
pot face cure de 21-30 de zile.
Pentru ca infuzia să fie mai
eficientă, se recomandă a se lua şi o
capsulă de angelică.
153. Infecţie
Infecţia reprezintă o invadare a
organismului uman de un agent străin
viu (bacterie, virus, ciupercă, parazit)
capabil să se multiplice local, precum şi
modificările patologice rezultate. Infecţia
apare prin: contact direct, apă, alimente,
insecte etc.
Plantele medicinale utilizate în
tratamente sunt: afinul, albăstrelele,
busuiocul, ciuboţica-cucului, coada
calului, coada şoricelului, dudul,
ienuperul, levănţica, muşeţelul, nalba
mare, nucul, plămânărica, plopul negru,
porumbarul, scaiul vânăt, socul, sulfina,
traista ciobanului, trei fraţi pătaţi,
zmeurul.
În general, tratarea infecţiilor a fost
prezentată în subcapitolele anterioare şi
anume:
a)– infecţia urinară - Cistita
(51);
b) – infecţia oculară - Blefarita
(37) şi Conjunc-tivita (60);
c) – infecţia intestinală - Colita
(59) -
d) - infecţia căilor respiratorii –
Guturai (127-128).
154. Inflamaţie
Inflamaţia reprezintă un
ansamblu al reacţiilor care se produc în
organism ca răspuns la acţiunea iritantă
sau perturbatoare creată de diverşi
factori (microorganisme patogene,
agenţi fizici sau chimici) . Semnele
specifice sunt febra, durerea, roşeaţa şi
tumefacţia.
a) - Tratarea inflamaţiei ochilor
(conjunctivită)
93
De mai multe ori pe zi se va
pulveriza în ochi apă de albăstrele. Apa de
albăstrele se obţine prin distilarea florilor
proaspete de albăstrele.
b) - Tratarea inflamaţiei
anusului
Se va face cu baie de şezut în care
se va adăuga ceaiul obţinut din fierberea
timp de 10 minute a două mâini de coada
calului într-un litru de apă..
c) - Tratarea inflamaţiei cavităţii
bucale
Se va face cu ceai de sclipeţi
preparat prin fierberea în 250 ml de apă, 5-
10 minute, a unei linguriţe de rădăcini
mărunţite. Din două în două ore se clăteşte
gura cu acest ceai şi se va face gargară
prelungită.
d) - Tratarea inflamaţiei
mucoasei cavităţii bucale Vezi Gingivita .
155. Insolaţie
Insolaţia reprezintă o consecinţă
a unei expuneri prelungite la razele
soarelui. Pot apărea arsuri cutanate în
regiunile descoperite ale corpului, o
conjunctivită gravă şi alterări retiniene,
asociate cu febră şi iritaţie meningială
(cefalee, vărsături etc.). În funcţie de
afecţiunea contactată se va aplica
tratamentul.
156. Insomnie
Insomnia este o afecţiune
manifestată prin imposibilitatea sau
dificultatea de a adormi.
Fitoterapia apelează la calităţile
specifice ale plantelor următoare: hamei,
măghiran, odolean, salcie, sulfină, tei,
levănţică.
a) - Tratament cu conuri de
hamei
Într-un săculeţ de tifon se pun
conuri de hamei. Înainte de culcare,
săculeţul cu conuri de hamei se aşează
lângă perna pacientului.
b) - Tratament cu ceai de
levănţică
Infuzia se prepară dintr-o linguriţă
de plantă la 250 ml de apă clocotită. Se
beau 2-3 căni de ceai pe zi, din care una
înainte de culcare.
c) - Tratament cu capsule
Dimineaţa şi la prânz, după mese,
se iau: o capsulă de muşeţel mare, o
capsulă de tei, o capsulă de sulfină.
d) - Tratament cu ceai de tei
Ceaiul se prepară din 1-2 linguriţe
de flori de tei opărite cu 250 ml de apă
clocotită. Se beau 2-3 căni de ceai pe zi din
care una înainte de culcare.
e) - Tratament cu flori de
levănţică
Într-un săculeţ din tifon se pun flori
de levănţică. Înainte de somn se aşează
săculeţul cu flori de levănţică lângă perna
bolnavului.
f) - Tratament cu ceai după
reţeta:
- Rădăcină de valeriană
- 45 g
- Rădăcină de angelică
- 45 g
- Frunze de mentă
- 30 g
- Frunze de trifoişte
- 30 g
Din amestecul vegetal mărunţit şi
omogenizat se ia o linguriţă care se va
fierbe timp de 5-10 minute, în 250
ml de apă. Pentru a trata insomnia asociată
cu afecţiuni ale stomacului şi ale vezicii
biliare se beau zilnic 1-2 căni de ceai cald.
g) - Tratament cu ceai după
reţeta:
- Rădăcini de valeriană
- 30 g
- Rădăcini de ciuboţica-
cucului - 7,5 g
- Flori de ciuboţica-cucului
- 15 g
- Scoarţă de rădăcină de
dracilă - 15 g
- Frunze de măghiran
- 30 g
Din amestecul vegetal mărunţit şi
omogenizat se va lua lua o linguriţă şi se
va fierbe în 250 ml de apă timp de 5-10
minute. Se beau zilnic 1-2 căni de ceai
cald, înghiţitură cu înghiţitură. Este indicat
ca acest ceai să fie utilizat în tratarea
insomniilor asociate cu dureri de cap,
seara.
94
Notă ! În timpul tratamentului se
va întrerupe total consumul de alcool, tutun
şi cafea.
157. Insuficienţă
Insuficienţa reprezintă starea
deficitară a unui organ sau a unei glande
care nu mai este capabil(ă) să-şi
îndeplinească funcţiile în mod normal.
A - Insuficienţa cardiacă
Este o stare patologică în care
inima nu poate face faţă necesităţilor de
sânge ale organismului, nici când acesta
este în repaus.
Insuficienţa cardiacă poate fi
tratată cu ceaiuri de: păducel, traista
ciobanului, hrean.
a) - Tratament cu ceai de
păducel
Infuzia se obţine dintr-o linguriţă
de flori sau de fructe opărite cu 250 ml de
apă. Se bea fracţionat în cursul unei zile.
b) - Tratament cu ceai din traista
ciobanului
Infuzia se obţine dintr-o linguriţă
de plantă la 250 ml de apă clocotită. Se
beau 2 căni de ceai pe zi.
Insuficienţa cardiacă poate provoca
acumulare de lichid în plămâni, rinichi,
picioare, acumulare numită edem.
Simptomul principal al afecţiunii este tusea
frecventă. Tratamentul se face cu ceaiuri
din : hamei, păducel, unguraş, coada
calului, mesteacăn, dovleac, urzică,
pătlagină, măceş.
Pentru tratarea edemului
propunem următoarele:
a) - Maria Treben recomandă
ceaiul după formula:
- Unguraş - 15
g
- Conuri de hamei - 15
g
- Fructe de păducel - 50
g
Se ia o linguriţă din amestecul
vegetal peste care se toarnă 250 ml de apă
clocotită şi se infuzează 5-10 minute.
Se bea zilnic o cană de ceai cald,
înghiţitură cu înghiţitură.
 b) - Tratament cu ceai din coada
calului
Se prepară un decoct dintr-o
linguriţă de plantă la 250 ml de apă. Se bea
ceaiul în cursul unei zile.
c) - Tratament cu ceai din osul-
iepurelui
Decoctul se prepară prin fierberea
la foc moale a 4 linguri de rădăcină din
osul-iepurelui în 1000 ml de apă, timp de
30 de minute. Se beau 3-4 căni de ceai pe
zi.
B - Insuficienţa coronariană
Este caracterizată prin
dezechilibrul absolut sau relativ între
aportul de sânge oxigenat şi nevoile
miocardului, datorate unei strâmtorări
organice sau spasmotice a coronarelor,
care pot determina crizele de angină
pectorală, sindromul intermediar şi
infarctul micocardic.
Se fac tratamente cu următoarele
plante medicinale: ghimpe, rostopască,
păducel, talpa gâştei, levănţică, hamei,
coada şoricelului, valeriană, mentă.
a) - Tratament cu ceai de ghimpe
Decoctul se prepară din 2 linguriţe
de frunze de ghimpe la 250 ml de apă.. Se
beau 2 căni de ceai pe zi. Ceaiul este
recomandat în tratamente căci el evită
trombozele în infarct.
b) - Tratament cu ceai de
rostopască
Infuzia se prepară dintr-o jumătate
de linguriţă de plantă în 250 ml de apă
clocotită. Se bea din 3 în 3 ore, câte o
lingură de ceai. Rostopasca este un
excelent vasodilatator coronarian.
c) - Tratament cu ceai de
păducel
Infuzia se obţine dintr-o linguriţă
de plantă la 250 ml de apă clocotită.
Ceaiul se bea în timpul crizei, sau
preventiv în cursul unei zile.
C - Insuficienţe vitaminice
Apar ca urmare fie a unei
alimentaţii lipsite de vitamine, fie a unor
tulburări de resorbţie în organism.
Tratamentul se face prin
alimentaţie corepunzătoare şi prin
95
ceaiuri de: cătină, păducel, urzică,
maceş.
a) - Tratament cu ceai de
păducel
Se prepară o infuzie cu o lingură de
fructe de păducel la o cană de apă
clocotită. Se bea în cursul unei zile,din care
1/3 seara înainte de culcare.
b) - Tratament cu ceai de cătină
Decoctul se obţine din 1-2 linguriţe
de fructe zdrobite în 250 ml de apă. Se
beau 2-3 căni de ceai pe zi.
c) - Tratament cu ceai de urzici
Infuzia se prepară din 2 linguriţe de
frunze opărite cu 250 ml de apă clocotită.
Se beau 2-3 căni de ceai pe zi.
d) - Tratament cu ceai după
reţeta:
- Fructe de măceşe
- 80 g
- Fructe de cătină albă
- 80 g
Infuzia se prepară din 2 linguriţe de
fructe zdrobite la 250 ml de apă clocotită.
Se beau 2-3 căni de ceai pe zi.
D - Insuficienţă galactogenă
Apare ca o disfuncţie la glandele
mamare ale lăuzei caracterizată printr-o
secreţie scăzută de lapte.
Ceaiurile care stimulează secreţia
glandelor mamare sunt de: anason,
chimion, coriandru, fenicul, busuioc, soc,
măghiran.
a) - Tratament cu ceai de
busuioc
Infuzia se prepară dintr-o linguriţă
de plantă opărită cu 250 ml de apă
clocotită. Se beau 2-3 căni de ceai pe zi.
b) - Tratament cu ceai din fructe
de anason
Infuzia se prepară dintr-o jumătate
de fructe zdrobite în 250 ml de apă
clocotită. Se beau 2-3 căni de ceai pe zi.
c) - Tratament cu ceai de soc
Infuzia se obţine din 2 linguriţe de
flori de soc opărite cu 250 ml de apă
clocotită. Se beau zilnic 3 căni de ceai.
Notă ! Pentru a opri secreţia de
lapte în aşa-zisa “furie a laptelui”, se va
consuma ceaiul antigalactogog, după reţeta - Mlădiţe de soc
următoare: - 50 g
- Frunze de nuc - Frunze de urzici
- 30 g - 15 g
- Frunze de salvie - Rădăcini de păpădie
- 60 g - 15 g
- Conuri de hamei Ceaiul se prepară din 1-2 linguriţe
- 60 g din amestecul vegetal la 250 ml de apă
Din amestecul vegetal se ia o clocotită. Se beau 1-2 căni pe zi.
lingură de plante care se va infuza cu 250
ml de apă clocotită. Se beau 2 căni de ceai
pe zi, una dimineaţa şi una seara.
e) - Tratament cu ceai de urzici
158. Intoxicaţie Infuzia se prepară din 2 linguriţe
de frunze de urzici opărite cu 250 ml de
Intoxicaţia reprezintă un ansamblu apă clocotită. Se beau 3-4 căni de ceai pe
de tulburări produse de o substanţă toxică zi.
(otravă) prin acţiunea sa asupra
organismului. Intoxicaţiile pot fi: 159. Ipohondrie
alimentare, cu alcoole metilic, oxid de
carbon, cu alcaloizi, săruri metalice, gaze, Ipohondria este o manifestare a
substanţe chimice etc. unor persoane care îşi închipuie că sunt
Plantele medicinale utilizate în bolnave şi reprezintă, adesea, o
tratamente sunt: fasolea, mesteacănul, perturbare reală a sănătăţii acestora
cicoarea, osul-iepurelui, pirul, care poate fi de natură nevrotică.
porumbarul, trei fraţi pătaţi, stejarul. “Bolnavul închipuit” este greu de suportat
a) - Tratament cu ceai de stejar de ceilalţi şi în afara unui tratament
Acest tratament se recomandă în specific indicat de un medic, noi indicăm a
intoxicaţii cu: săruri de metale toxice se bea ceaiul preparat după reţeta:
(plumb, cupru, staniu) şi cu alcaloizi. - Rădăcină de valeriană
Decoctul se prepară din 2 linguriţe - 30 g
de scoarţă de stejar mărunţită, fiartă cu 250 - Rădăcini şi tulpini de
ml de apă la foc moale. Se bea în cursul cicoare - 30 g
unei zile. - Frunze de roiniţă
b) - Tratament cu ceai de teci de - 30 g
fasole - Frunze de mentă
Este un excepţional depurativ. - 30 g
Decoctul se obţine din 3 linguri de teci - Frunze de virnanţ
mărunţite în 750 ml de apă care se fierb 20 - 30 g
de minute la foc moale. Se beau 3 căni de Ceaiul se prepară din 3 linguriţe de
ceai pe zi în trei reprize. amestec vegetal bine mărunţit şi
c) - Tratament cu ceai de omogenizat care se fierbe timp de 5-10
mesteacăn minute în 750 ml de apă, la un foc moale.
Infuzia se prepară din 4 linguriţe de Se beau 3 căni de ceai pe zi.
frunze de mesteacăn mărunţite în 250 ml
de apă clocotită. După strecurare se adaugă 160. Isterie
un vârf de cuţit de bicarbonat de sodiu şi se
lasă în repaus 6 ore. Se bea o cană de ceai Isteria este o nevroză
pe zi. caracterizată printr-o exteriorizare
d) - Ceai depurativ de explozivă a unor tulburări de ordin
primăvară, după reţeta: emoţional sau afectiv, sub forma unor
- Ciuboţica-cucului diferite simptome funcţionale (dureri,
- 50 g paralizii, convulsii, contracturi)
96
simulând o afecţiuiune organică, însoţite
de tulburări psihice (catalepsie,
halucinaţii, angoase etc.) şi susceptibile
să dispară sau să se prepete sub
influenţa sugestiei. Nevroza isterică cere
un tratament specific de lungă durată sub
îngrijirea unui medic specialist. Un
tratament cu ceai poate fi cel conform
reţetei:
- Rădăcini de valeriană
- 30 g
- Rizomi de genţiană
- 30 g
- Frunze de rotungioară
- 30 g
- Flori şi frunze de levănţică
- 30 g
- Frunze de roiniţă
- 30 g
- Frunze de virnanţ
- 30 g
Ceaiul se prepară din 3 linguriţe de
amestec vegetal în 750 ml de apă, fierte 5-
10 minute. Se beau 3 căni de ceai pe zi.
161. Îmbătrânirea
Îmbătrânirea aduce nu numai
schimbări importante în primul rând
afectând fizic şi psihic fiinţa umană, dar şi
prin producerea unor modificări structurale
în funcţionarea sistemelor şi subsistemelor
care fac să funcţioneze organismul. Pentru
a se evita şi încetini procesul de
îmbătrânire, profilactic vă recomandăm:
♦ A evita pe cât posibil stresurile. Viaţa
liniştită şi armonioasă împiedică
îmbătrânirea timpurie.
♦ Cumpătarea este recomandată în tot
ceea ce faceţi şi mai ales în mâncare
şi băutură. La înaintarea în vârstă, dar
şi la tinereţe, este indicat ca omul să
mănânce de 3-4 ori pe zi, iar seara să ia
masda până la ora 20, iar alimentaţia să
fie simplă şi uşoară. O atenţie
deosebită se va acorda consumului de:
ouă, grăsimi, dulciuri, mâncăruri grele
şi alcool.
♦ Activitatea fizică şi intelectuală va
continua chiar şi la vârste înaintate
căci funcţionând şi fiind supus la efort,
97
organismul ia măsuri de întreţinere,
păstrându-se astfel vigoarea şi forţa.
Zilnic, pe lângă munca fizică şi
intelectuală, vă recomandăm plimbări
în mijlocul naturii. Este necesar să se
ducă o viaţă raţională şi să nu se uitie
că omul are nevoie şi de odihnă şi de
relaxare.
♦ Sănătatea trebuie
controlată de 1-2 ori pe an, iar
eventualele boli apărute să se
trateze cu cea mai mare atenţie.
♦ Să se consume
multe vitamine.
Longevitatea se poate realiza şi prin
mijloace fitoterapice.
a) - Ceaiul de angelică
Are reuputaţia de a prelungi viaţa.
Vă recomandăm a bea 3 ceşti de ceai pe zi
dintr-un decoct din rădăcini, rizomi şi
tulpini tinere de angelică, pregătit din 10-
20 g la 1000 ml de apă.
b) - Gingseng
Oferă nu numai un complex mare
de vitamine şi minerale, dar persoanelor în
vârstă le permite îmbunătăţirea tonusului,
fiind un energizant, le creşte rezistenţa la
boli şi la efort, le reduce oboseala şi le
îmbunătăţeşte performanţele sexuale.
Consumul de gingseng conform
indicaţiilor medicului de specialitate
reprezintă un excelent medicament şi
afordisiac, îmbunătăţeşte memoria, creşte
atenţia şi puterea de concentrare şi previne
procesul de îmbătrânire.
Medicii chinezi afrimă că
moartea omului sub vârsta de 100 de ani
este prematură.
c) - Ceaiul de frasin
Se beau 2-3 căni de ceai pe zi dintr-
o infuzie preparată cu 2 linguriţe de frunze
de frasin la 250 ml de apă clocotită. Este
un ceai care încetineşte procesul de
îmbătrânire.
d) - Mărul
Mâncaţi minim un măr pe zi. El
este un adevărat elixir al sănătăţii care
păstrează vigoare fiinţei umane şi previne
arterioscleroza şi infarctul.
e) - Ceaiurile de odolean,
sunătoare şi gălbenele previn cancerul,
depresiile psihice şi insomnia,
conservând tinereţea.
 f)- Consumaţi multe fructe (mere, muşchiul de piatră, lumânărica, nalba
alune, caise, citrice, smochine etc.) şi mare, podbalul, sulfina.
legume (morcovi, ţelină, varză, spanac, a) - Tratament cu ceai din petale
ceapă, usturoi) care având multe vitamine de mac de câmp
şi minerale sunt adevărate medicamente Infuzia se obţine dintr-o lingură de
care încetinesc procesul de îmbătrânire. flori la 250 ml de apă clocotită. Se bea
fracţionat în cursul unei zile. Se poate face
şi gargară cu ceaiul cald.
162. Înţepături de b) - Tratament cu ceai de arnică
Infuzia se prepară din 2 linguriţe de
insecte flori de arnică la 250 ml de apă clocotită.
La înţepăturile de insecte apar Se va face gargară cu ceai fierbinte, din 3-4
sindromuri specifice prin mecanism toxic ore în 3-4 ore.
sau alergic cu manifestări ca: stări de rău, c)- Tratament cu inhalaţii din
tumefacţii la locul înţepăturii, prurit local plante medicinale, după reţeta:
sau generalizat, urticarie etc. - Flori de muşeţel
Fitoterapia utilizează următoarle - 50 g
plante medicinale: pelinul, cimbrul, - Levănţică
salvia, coacăzul negru, varza, socul, - 50 g
pătlagina, busuiocul, ceapa, hameiul, - Frunze de cimbru
menta, levănţica etc. - 50 g
a) - Tratament cu frunze de - Frunze de rozmarin
varză - 50 g
Pe locul înţepăturii se aplică o - Frunze de cimbrişor
frunză de varză zdrobită cu sucul mustind. - 50 g
b) - Cu frunze zdrobite de: Din amestecul vegetal se iau 2
pătlagină, coacăz negru, soc, busuioc, linguri şi se va face o infuzie cu 1000 ml
salvie, pelin, se pot trata toate de apă clocotită. Cu acest ceai se vor face
înţepăturile de insecte, cu rezultate inhalaţii dimineaţa şi seara.
foarte bune.
c) - Se freacă locul înţepăturii cu o d) - Tratarea răguşelilor cu ceai
foaie de ceapă sau cu un tampon cu suc de după reţeta:
lămâie. - Frunze de podbal
d) - Se tamponează locul - 50 g
înţepăturii cu ulei de mentă sau cu - Rădăcini de nalbă
levănţică + alcool. - 50 g
e) - Se freacă locul înţepăturii sau - Flori de lumânărică
se aplică comprese cu decot de pelin, - 50 g
infuzie de cimbru sau tinctură de salvie. Infuzia se face din 2 linguri de
amestec vegetal la 250 ml de apă clocotită.
163. Lactaţie - vezi Se bea din acest ceai câte o lingură din oră
“Insuficienţa galactogenă” în oră.

164. Laringită
Laringita este o inflamaţie acută
sau cronică a laringelui. Această afecţiune
este, adesea, însoţită sau asociată cu boii
ale căilor respiratorii.
Plantele medicinale recomandate
în fitoterapie sunt: pătlagina, arnica,
feniculul, izma, macul de câmp,
98
165. Laxativ
Laxativ este un medicament care
provoacă scaunul.
Plantele recomandate sunt:
coada-racului, frasinul, gălbenelele,
murul, răchitanul, stejarul, urzica
moartă, trei fraţi pătaţi.
Pulberi laxativ-purgative sunt:
coajă de cruşin, frunze de frasin, rădăcină
de cicoare, fenicul, rădăcină de lemn dulce.
 Sebastian Kneipp recomandă ca din c) - Tratament cu ceai după
aceste plante să se ia zilnic câte un vârf de reţeta:
cuţit cu puţină apă. - Ventrilică
- 20 g
a) - Tratament cu ceai de stejar - Drăgaică
Decoctul se prepară din 2 linguriţe - 25 g
de scoarţă mărunţită în 250 ml de apă. Se - Coada şoricelului
bea în cursul unei zile. - 25 g
b) - Tratament cu ceai după - Pelin
reţeta: - 20 g
- Seminţe de fenicul - Mlădiţe de soc
- 25 g - 30 g
- Flori de nalbă de pădure - Flori de gălbenele
- 25 g - 30 g
- Muguri florali de trandafir - Rostopască
- 25 g - 30 g
- Frunze de cimbrişor - Urzică
- 25 g - 30 g
Ceaiul se prepară dintr-o lingură de - Sunătoare
amestec vegetal la 250 ml de apă clocotită. - 15 g
Se va infuza 5-10 minute. Se va bea, seara - Rădăcini de păpădie
înainte de masă, 1 cană de ceai. - 15 g
- Barba popii
- 25 g
Din amestecul vegetal se va lua o
c) - Tratament cu capsule linguriţă la 250 ml de apă. Ceaiul se
Maurice Mességué şi Michel va fierbe un minut şi se va infuza 5-10
Bontemps recomandă a se lua dimineaţa şi minute. Se beau 4-5 căni de ceai pe zi.
la prânz înainte de masă masă 2 capsule de
cruşin, 2 capsule de păpădie, 2 capsule de
pir. 167. Leucoree
Leucoreea reprezintă o scurgere
166. Leucemie din vagin. Ea poate proveni dintr-o
secreţie exagerată a glandelor
Leucemia este o maladie vulvovaginale sau poate avea o cauză
neuplazică, acută sau cronică, provocată patologică (infecţie bacteriană sau
de proliferarea anormală, de obicei trichomonas, iritaţie mecanică).
intensă a leucocitelor şi celulelor de Fitoterapia se face cu
origine din măduva osoasă. Se însoţeşte următoarele plante medicinale: coada
de regulă cu alterări cantitative şi calitative şoricelului, frasinul, gălbenelele, murul,
ale leucocitelor din sângele periferic. Este nucul, răchitanul, stejarul, trei fraţi
o maladie foarte gravă. pătaţi, urzica moartă, muşeţelul.
Plantele medicinale recomandate a) - Tratament cu ceai de
în tratamente sunt: coada şoricelului, muşeţel
urzica, drăgaica, pelinul, socul, Ceaiul se prepară dintr-o lingură de
gălebenelele, rostopasca, sunătoarea, flori de muşeţel opărite cu 1000 ml de apă
păpădia. clocotită. Se fac spălături vaginale cu
a) - Se recomandă a se bea suc ceaiul călduţ.
din rădăcină de nalbă de pădure. b) - Tratament cu ceai după
b) - Se indică a se bea decoct din reţeta:
boabe de grâu, porumb, ovăz, secară, - Traista ciobanului
mei. - 120 g

99
 - Urzică moartă albă Lumbago reprezintă o durere vie
- 120 g care apare brusc în regiunea lombară
Infuzia se prepară dintr-o linguriţă deseori după un efort şi poate fi
din amestecul vegetal la 250 ml de apă provocată şi de umezeală, frig şi curent.
clocotită. Se beau 2 căni de ceai pe zi, într- Afecţiunea este frecvent în relaţie cu
o cură de 5 zile. reumatismul sau cu leziunile de disc
c) - Tratament cu ceai din frunze vertebral.
de nuc Plantele medicinale utilizate în
Infuzia se prepară din 4 linguri de tratamente sunt sunătoarea şi ienupărul.
frunze mărunţite la 250 ml de apă clocotită. Bolnavul nu este capabil să muncească şi
se fac două spălături vaginale pe zi. câteva zile va sta la pat.
a) - Tratament cu ceai de
sunătoare
Se pun comprese în regiunea
d) - Tratament cu ceai de lombară cu ceai preparat din 2-3 linguri de
gălbenele plantă la 250 ml de apă clocotită.
Infuzia se prepară din 2-3 linguri de
flori la 250 ml de apă clocotită. Se va dilua b) - Tratament cu ceai din
ceaiul până la 1000 ml cu apă fiartă şi se ienuper
vor face două spălături şi irigaţii pe zi. Se pun comprese în regiunea
e) - Tratament cu ceai după lombară cu un ceai preparat din 20-30 g de
formula: plante la 1000 ml de apă clocotită.
- Flori de urzică moartă albă c) - Tratament cu ceai după
- 60 g reţeta:
- Creţişoară - Flori de păducel
- 60 g - Rădăcini de -100 g
valeriană - 40 g - Flori şi frunze de brustur
- Frunze de roiniţă -100 g
- 40 g - Flori şi frunze de
Ceaiul se prepară din 3 linguriţe din brostească -100
amestecul vegetal mărunţit şi omogenizat g
fierte în 750 ml de apă, timp de 5-10 - Frunze proaspete de urzică
minute. Se beau 3 căni de ceai cald pe zi. -100 g
- O ceapă mare dată pe
168. Leziuni ulceroase la răzătoare
Ceaiul se prepară din 4 linguri din
sâni amestecul vegetal opărit în 1000 ml de apă
clocotită. se lasă la infuzat 30-60 de
Se vor trata cu alifie de gălbenele.
minute. Se pun comprese calde în regiunea
lombară cu acest ceai.
169. Litiază biliară –
vezi “Calcul” 173. Lupus
Leziunea roşiatică, ca un fluture de
170. Litiază urinară – o parte şi de alta a nasului, care în prima
vezi “Calcul” fază poate fi tratată cu spălături, comprese
şi cataplasme cu planta coada calului.
171. Lovituri – vezi Decoctul se prepară din 100 g de plantă la
un litru de apă.
“Contuzii”
172. Lumbago
174. Mastită
100
 Fitoterapia recomandă în
Mastita reprezintă o afecţiune tratamente stejarul.
inflamatorie a glandelor mamare. Decoctul se prepară din 2 linguriţe
Fitoterapia se face cu traista ciobanului de scoarţă de stejar bine mărunţite fierte în
şi pătrunjel. 250 ml de apă. Se bea ceaiul în cursul unei
a) - Tratament cu ceai de zile.
pătrunjel
Decoctul se prepară din 50 g de 178. Memorie
rădăcini de pătrunjel rase al 1000 ml de
apă. se pun comprese şi apoi se aplică La mulţi oameni, mai ales la cei cu
frunze de pătrunjel zdrobite. o vârstă înaintată, are loc o calcifiere, mai
b) - Tratament cu ceai din traista mult sau mai puţin accentuată a vaselor
ciobanului sanguine cerebrale. Prin aceasta se va
Infuzia se prepară din 2 linguriţe de produce o afectare specifică a memoriei.
plantă la 250 ml de apă clocotită. Maria Treben recomandă un ceai de plante
cu acţiune tonifiantă asupra creierului:
175. Mătreaţă – vezi - Ventrilică - 20
“Pitiriazis” g
- Rizomi de obligeană - 20
g
176. Melancolie - Roiniţă - 20
g
Este o psihoză caracterizată printr-o - Rozmarin - 20
stare de depresie puternică, de tristeţe g
profundă, cu semnificaţii de durere morală - Flori de păducel - 20
şi se manifestă ca un delir de culpabilitate, g
de ruină fizică şi psihică, de damnaţie şi - Pelin - 20
angoasă. Persoanele bolnave au tendinţă de g
suicid. ceaiul se obţine din 3 linguriţe de
Plantele medicinale recomandate amestec vegetal bine mărunţit şi
în tratamente sunt cerenţelul şi omogenizat care se fierbe 5-10 minute la
obligeana. foc moale, în 750 ml de apă. Se beau 3 căni
a) - Tratament cu ceai de de ceai cald pe zi.
cerenţel
Decoctul se prepară dintr-o lingură
de rizomi zdrobiţi la 250 ml de apă. Se 179. Meningită
beau 2-3 căni de ceai pe zi.
b) - Tratament cu ceai de Meningita reprezintă o
obligeană inflamaţie a menigelui. Ea poate fi:
Decoctul se face prin fierberea timp cerebrală, spinală sau cerebrospinală, după
de 5 minute a 2 linguriţe de rizomi zdrobiţi cum inflamaţia afectează numai meningele
în 250 ml de apă. encefalului, ale măduvei spinale sau ale
Ceaiul se va bea în cursul unei zile. întregului nevrox. Simptomele sindromului
meningial sunt: febră care creşte rapid,
tulburări motorii şi psihice.
177. Melenă Tratamentul se face aplicând
comprese pe zona occipitală cu bitter
Melena reprezintă o evacuare suedez.
prin anus de sânge negru digerat,
cîteodată pur, câteodată amestecat cu
fecale şi care iau un aspect negru. 180. Menopauză –vezi
Afecţiunea arată că există o hemoragie “Climacteriu”
gastrointestinală înainte de colon.
Sângerările situate mai jos (în rect) sunt 181. Menstruaţie
însoţite de evacuare de sânge roşu.
101
 c) - Tratamentul amenoreei
Reprezintă sângerarea periodică după O.Bojor şi M.Alexan
(ciclul) provenită din uterul femeii, de la - Cruşin
pubertate până la menopauză. În - 30 g
problemele medicale legate de - Ţintaură
menstruaţie, plantele medicinale - 10 g
utilizate în tratamente sunt: cerenţelul, - Coada şoricelului
coada racului, coada şoricelului, - 20 g
frasinul, salvia. - Sunătoare
- 10 g
A - Tratamente în amenoree - Cimbru
- 20 g
La femeile sănătoase care au - Fenicul
raporturi sexuale normale, absenţa - 10 g
menstruaţiei (amenoree) indică sarcina. Infuzia se prepară din 2 linguriţe
Sunt cazuri când menstruaţia este absentă de amestec cu 250 ml de apă clocotită. Se
mai multe luni fără însă ca femeia să fie beau 2-3 ceaiuri calde pe zi.
însărcinată. Pentru asemenea cazuri se Notă! Este recomandat consumul
folosesc în fitoterapie veninăriţa şi de salată verde şi de păpădie.
vinanţul.
B - Tratamente în cazul
a) - Tratament cu ceai după unor menstre prea
reţeta: abundente şi pe o
- Veninăriţa - 20
perioadă prea mare
g
- Frunze de vinanţ - 25 (hipermenoree)
g
- Frunze de sena - 25 Pacienta se va adresa obligatoriu la
g un medic de specialitate. Tratamentele se
- Seminţe de fenicul - 25 fac cu următoarele plante medicinale:
g urzica moartă albă, coada calului, iarbă
Ceaiul se prepară din 2 linguriţe din neagră, hamei, nalbă, traista ciobanului,
amestecul vegetal peste care se toarnă 500 troscot, vâsc alb, stejar.
ml de apă clocotită şi se infuzează 15-20 de a) - Tratament cu ceai după
minute. Se bea acest ceai dimineaţa, pe reţeta:
stomacul gol, într-un interval de o oră. - Troscot - 50
b) - Ca tratament pentru g
menstre insuficiente cantitativ sau - Traista ciobanului - 50
absente, recomandăm ceaiul conform g
reţetei: - Coada calului- 50 g
- Frunze de rozmarin Infuzia se prepară dintr-o linguriţă
- 80 g de amestec vegetal bine mărunţit, opărit cu
- Seminţe de fenicul 250 ml de apă clocotită, ceaiul stând la
- 40 g infuzare 5 minute. Se beau 3 căni de ceai
- Frunze de trifoişte de baltă cald pe zi.
- 40 g b) - Tratament cu ceai preparat
- Coada şoricelului (planta fără după reţeta:
rădăcină) - 40 g - Urzică moartă albă
Ceaiul se prepară din 2 linguri din - 80 g
amestecul vegetal opărite cu 500 ml de apă - Flori de iarbă neagră
clocotită. Se beau 2 căni de ceai pe zi: o - 80 g
cană dimineaţa, pe stomacul gol, a doua - Conuri de hamei
cană se bea seara, la culcare. - 40 g

102
 - Flori de nalbă de pădure
- 40 g
Ceaiul se prepară din 3 linguri din
amestecul vegetal opărit cu 500 ml de apă
clocotită, ceaiul stând la infuzat 15 minute.
Se bea ceaiul în cursul unei zile.
c) - Tratament cu capsule
Se vor lua 2 capsule de coada
calului şi 2 pastile de compelx-structural în
timpul unei mese.
d) - Tratament cu ceai din frunze
şi flori de nalbă de pădure
Infuzia se prepară din 10 g plante la
250 ml de apă clocotită. Se bea fracţionat
în cursul unei zile.
C - Menstre neregulate
Tratamentul urmăreşte
reechilibrarea sistemului endocrin. Se vor
bea 2 căni de ceai pe zi preparat după
reţeta:
- Frunze de salvie
- 75 g
- Frunze de mentă dulce
- 75 g
- Frunze de urzică moartă albă- 75
g Metrita
- Creţuşcă (planta fără rădăcini)
- 75 g
Ceaiul se prepară din 2 linguri din
amestecul vegetal fiert timp de 30 de
minute în 500 ml de apă.
Se recomandă a se lua înainte de
fiecare masă 2 capsule de fenicul.
D - Tratarea menstruaţiei
dureroase
(dismenoree)
Ciclul este însoţit de dureri cu
aspect de colici.
a) - Tratament cu ceai după
reţeta:
- Virnanţ
- 100 g
- Traista ciobanului
- 20 g
- Frunze de rozmarin
- 80 g
Ceaiul se prepară din 3 linguriţe de
amestec vegetal opărite cu 500 ml de apă
103
clocotită. Se lasă ceaiul la infuzat 5-10
minute. Se beau 3 căni de ceai cald pe zi.
b) - Tratament cu ceai de
gălbenele
Infuzia se prepară din 2 linguriţe de
flori de gălbenele la 250 ml de apă
clocotită. Ceaiul se bea în cursul unei zile
şi calmează durerile şi reglează ciclul.
c) - Tratament cu ceai din traista
ciobanului
Este un ceai calmant şi
antihemoragic. Infuzia se obţine din 1-2
linguirţe de plantă la 250 ml de apă
clocotită. Se beau 2-3 căni de ceai pe zi.
d) - Tratament cu ceai de
cerenţel
Decoctul se prepară din 2 linguriţe
de rădăcini mărunţite la 250 ml de apă. Se
bea dimineaţa pe stomacul gol. Este un
ceai calmant şi puternic antihemoragic.
182. Meteorism - vezi
“Balonare”
183. Metrită
este o afecţiune
inflamatorie a uterului. Ea poate fi
localizată în: porţiunea vaginală a uterului,
în cervit, în endometru sau în musculatura
uterină.
Plantele medicinale utile în
tratamente: porumbul, cerenţelul, coada
racului, coada şoricelului, gălbenele,
salvie, creţişoară.
a) - Tratament cu ceai de
cerenţel
Decoctul se prepară din 2 linguriţe
de rădăcini mărunţite la 250 ml de apă. Se
bea dimineaţa pe stomacul gol.
b) - Tratament cu ceai de
gălbenele
Infuzia se preapră din 2 linguriţe de
flori la 250 ml de apă clocotită. Ceaiul se
va bea în cursul unei zile.
c) - Tratament cu coada
şoricelului
Se fac băi de şezut cu o infuzie din
2 linguri de plantă la 250 ml de apă
clocotită.
d) - Tratament cu ceai de salvie
 Se fac băi locale cu ceai preparat - Flori de iarbă neagră - 80
din 2 linguri de frunze la 1000 ml de apă g
clocotită. - Urzică moartă albă - 80
g
184. Metroragii Ceaiul se prepară din 3 linguri din
amestecul vegetal la 500 ml de apă
Metroragia este o hemoragie clocotită pri infuzare timp de 15 minute.
uterină suferită în afara perioadei Se beau 2 căni de ceai pe zi.
menstruale.
Plantele utilizate în fitoterapie
sunt: urzica, traista ciobanului, 185. Migrenă
răchitanul, coada calului, stejarul,
hameiul, troscotul, gălbenelele, Migrena este o cefalee intensă,
porumbul, frasinul, vâscul. caracterizată prin dureri paroxistice,
a) - Tratament cu ceai de urzică localizate la o jumătate a capului,
Infuzia se prepară din 2 linguriţe de însoţită de greţuri, vărsături şi tulburări
frunze opărite cu 250 ml de apă clocotită. oculare.
se beau 2-3 căni de ceai pe zi. Plantele medicinale recomandate
b) - Tratament cu ceai din traista în tratamente sunt: levănţica, muşeţelul,
ciobanului menta, iasomia, dediţelul.
Infuzia se prepară din 2-3 linguri la a) - Tratament cu ceai de
250 ml de apă clocotită. Se beau 2-3 căni levănţică
de ceai pe zi. Infuzia se prepară dintr-o linguriţă
c) - Tratament cu ceai din coada de flori de levănţică aopărite cu 250 ml de
calului apă clocotită. Se beau 1-2 căni de ceai pe
Decoctul se obţine din 2 linguri de zi.
plantă la 250 ml de apă. Se beau 2 căni de b) - Tratament cu ceai de mentă
ceai cald pe zi înainte de mese. Infuzia se prepară dintr-o linguriţă
d) - Tratament cu ceai după o de frunze de mentă opărite cu 250 ml de
reţetă de Ovidiu apă clocotită. Cu acest ceai se pun
Bojor şi Mircea comprese pe frunte.
Alexan c) - Comprese cu suc de lămâie
- Coada şoricelului sau felii de lămâie pe
- 20 g frunte
- Traista ciobanului d) - Tratament cu ceai după o
- 30 g reţetă de O.Bojor şi
- Coada calului - 10 M.Alexan:
g - Flori de tei
- Troscot - 40 g
- 20 g - Talpa-gâştei
- Coajă de stejar - 40 g
- 10 g - Flori şi frunze de păducel
- Conuri de hamei - 10 g
- 10 g - Frunze de roiniţă
Decoctul se obţine prin fierbere 10 - 10 g
minute din 1-2 linguri din amestecul vegeta Infuzia se prepară din 2 linguriţe de
la 250 ml de apă. Se beau 1-2 căni de ceai amestec vegetal la 250 ml de apă clocotită.
pe zi, înghiţitură cu înghiţitură. Se beau 2-3 căni de ceai pe zi.
e) - Tratament cu ceai după e) - Tratament după Vanga
reţeta: Se va spăla capul cu decoct de
- Flori de nalbă de pădure - 40 pătrunjel sălbatic sau de cimbru.
g
- Conuri de hamei - 40
g
104
 186. Miocardită medicinale: salvie, pelin, ienupăr, mentă,
trandafir.
Miocardita reprezintă o afectare a) - Gargară şi clătirea gurii cu
inflamatorie sau degerativă acută sau ceai de salvie
cronică, a miocardului având iverse Infuzia se prepară dintr-o linguriţă
origini (infecţii, tulburări metabolice, de plantă opărită cu 250 ml de apă
substanţe chimice etc.). clocotită.
Fitoterapia recomandă în b) - Gargară şi clătirea gurii cu
tratamente: păducelul, socul, arnica, ceai de mentă
rozmarinul. Infuzia se prepară din 1-2 linguriţe
Tratament cu ceai după reţeta: de frunze de mentă în 250 ml de apă
- Frunze de rozmarin clocotită.
- 100 g c) - Tratament cu ceai după
- Flori de arnică reţeta:
- 40 g - Lămâiţă:
- Flori de soc negru - 80 g
- 40 g - Frunze de rozmarin:
Ceaiul se prepară diontr-o linguriţă - 80 g
de amestec vegetal opărit cu 250 ml de apă - Frunze badian:
clocotită şi infuzat 5 minute. Se beau zilnic - 80 g
2 căni de ceai cald, înghiţitură cu - Seminţe fenicul:
înghiţitură. - 80 g
- Frunze de mentă: - 80
187. Miopie g
- Petale trandafir:
Miopia este o afecţiune a ochilor - 80 g
manifestată printr-o vedere slabă la Ceaiul se prepară din 5 linguri de
distanţă. Defectul se tratează prin amestec vegetal opărite cu 1000 ml de apă
purtare de ochelari şi fitoterapie cu: şi infuzat 10-15 minute. Se beau 4 căni de
afin, ţelină. Se vor consuma: afine, ceai / zi, în porţii mici.
legume, polen, morcovi.
a) - Tratament cu ceai de afine 189. Miros urât al
Se vor macera 8 ore 2 linguriţe cu corpului
frunze de afin în 500 ml de apă rece. Se va
da maceratul în clocot şi apoi se va bea. Se Mulţi oameni transpiră puternic şi
beau 2 căni de ceai / zi. Se poate prepara şi au un miros urât al corpului. Se ştie că
un decoct din 1 linguriţă de fructe zdrobite blonzii au un miros aproape imperceptibil,
în 250 ml de apă. pe când la bruneţi mirosul este mai
Decoctul se bea în cursul unei zile, puternic. În afara duşurilor şi băilor
înghiţitură cu înghiţitură. frecvente pe care vi le recomandăm, se
b) - Tratament cu ceai de ţelină indică şi următoarele tratamente:
Se prepară un decoct din 1 linguriţă
de rădăcină de ţelină rasă. Se picură câteva a) - Spălarea zonelor urât
picături în ochi sau se vor tampona mirositoare cu ceai de
pleoapele cu vată îmbibată în decoct. salvie
Infuzia se obţine din 3 linguriţe de
188. Miros urât al gurii frunze de salvie opărite cu 500 ml de apă
clocotită.
Mirosul urât al gurii apare din b) - Tratament cu ceai de
motive diferite: carii, infecţii în nas, ţintaură
tulburări digestive, etc. Vă recomandăm
pentru tratamente următoarele plante
105
 Infuzia se obţine din 3 linguriţe de
ţintaură opărite cu 500 ml de apă clocotită.
Se lasă la infuzat 5 minute.
Se beau 2 căni de ceai / zi, o cană
dimineaţa şi alta seara.
190. Mâncărime – vezi
Urticarie
191. Mâncărimi vaginale
Pot apărea din cauze diferite:
Tratamentul pe care vi-l
recomandăm este de a se bea zilnic 2-3
căni de ceai din coada şoricelului.
Infuzia se prepară din 2 linguriţe de
plante la 250 ml de apă clocotită. Totodată
se vor face spălături şi băi de şezut cu un
ceai preparat din 2 linguri de plante la 250
ml de apă clocotită.
192. Narcotice
Narcoticele sunt substanţe care
micşorează sau suprimă durerea,
provocând o stare de somnolenţă sau
somn profund: Opiul, veronalul, cloralul,
etc.; seminţele de mac au proprietăţi
narcotice şi se prescriu de către medici de
specialitate. Fitoterapia recomandă
calităţile narcotice ale seminţelor de mac
şi rostopască.
193. Nasul
Secreţiile excesive de mucozităţi
reprezintă un fenomen care însoţeşte
afecţiunile nazale şi ale cavităţii bucale.
Se recomandă a se face spălături şi irigaţii
cu ceai de săpunariţă pentru a ameliora sau
vindeca afecţiunea. Decoctul se obţine
dintr-o linguriţă de rădăcini de săpunariţă
în 250 ml de apă, fierte 5-10 minute la foc
mic. Cu acest ceai se vor face spălături ale
foselor nazale şi ale gâtului.
194. Nefrită
Nefrita reprezintă o inflamaţie
acută sau cronică a rinichilor.
Ea poate fi cu lezarea glomerului
(glomerulo – nefrită), dar şi a tubului
106
urinifer (tubulo – nefrită). Apariţia nefritei
este legată de un proces infecţios alergic,
produs de streptococi, ca urmare a unei
angine streptococice sau a unei scarlatine,
având un caracter difuz, o interesare
bilaterală şi o evoluţie acută. Plantele
medicinale utilizate în tratamente sunt:
mesteacănul, levănţica, cerenţelul,
salvia, teiul, muşeţelul.
Tratarea glomerulo-nefritei s-a
făcut la subcapitolul 124. În general, la
bolile de rinichi, vă recomandăm să apelaţi
la sfaturile medicilor de specialitate.
195. Negii (verugi)
Negii sunt formaţiuni benigne, cu
aspect tumoral, care apar în urma
proliferării straturilor cărnos şi papilar
ale pielii.
Negii (verugii) sunt localizaţi pe
degete şi pe mâini, mai rar pe faţă şi pe
talpa piciorului. Au dimensiuni variabile şi
sunt cauzaţi de un ultravirus. Fitoterapia
utilizează următoarele plante
medicinale: rostopasca, volbura, iarba
negilor.
a) - Tratament cu iarba negilor
Decoctul se prepară din 2 linguriţe
de plantă la 250 ml de apă. Se pun
cataplasme.
b) - Tratament cu ceai de
rostopască
Infuzia se obţine din 2 linguriţe de
plantă cu 250 ml de apă clocotită. Se pun
comprese cu ceai. Se mai utilizează sucul
lăptos al plantei aplicat direct pe negi.
c) - Tratament cu coajă de
lămâie
Se ia coaja de la două lămâi şi se
macerează 8 zile în 200 ml de oţet. Cu
maceratul se fac badijonări, de două ori pe
zi.
d) - Tratament cu alifie de
rostopască
Alifia se prepară din: pulbere de
rostopască 30 g, lanolină 15 g, vaselină 15
g, acid salicilic 0,5 g. Se ung negii cu
această vaselină, de două ori pe zi.
e) - Tratament cu suc de nuci
verzi
 Cu suc de coji de nuci verzi se fac
frecţii de 3 ori pe zi, timp de 3-4 zile.
196. Nervozitate
Nervozitatea reprezintă o stare
de nelinişte, care poate fi organică sau
psihică, fie asociate. La nervozitate se
poate adăuga o epuizare sau o oboseală
care provoacă o acutizare a afecţiunii.
Fitoterapia este recomandată, căci
nu numai că este extrem de eficientă şi
calmează şi reechilibrează pacientul, dar nu
provoacă dependenţa acestuia de un
medicament, ca în situaţia terapiei cu
medicamente sintetice.
Plantele medicinale recomandate
sunt: menta, gălbenelele, hameiul,
rozmarinul, murul, sunătoarea,
valeriana, roiniţa, trifoiştea de apă,
vâscul, pirul, coacăzul.
a) - Tratament cu ceai de vâsc
Se ia o linguriţă de vâsc la 250 de
ml de apă rece şi se lasă 8 ore la macerat.
Se strecoară şi se dă în clocot câteva
secunde. Este un ceai recomandat copiilor
cu simptome de nervozitate. Se bea o cană
de ceai / zi.
b) Tratament cu ceai după
reţeta:
- Frunze de mentă
- 25 g
- Trifoişte de baltă
- 75 g
Ceaiul se prepară din 3 linguriţe de
amestec vegetal în 500 ml de apă clocotită
şi infuzare 5-10 minute. Se beau zilnic 3
căni de ceai cald.
c) - Tratament cu ceai după
reţeta:
- Rădăcini de valeriană
- 60 g
- Trifoişte de baltă
- 80 g
- Frunze de mentă
- 60 g
Se fierb 2 linguriţe din amestecul
vegetal în 500 ml apă, timp de 5-10
minute. Se beau zilnic 1-2 căni de ceai
cald, din care una înainte de culcare.
d) Tratament cu ceai având
reţeta:
107
- Frunze de cimbru - 40
g
- Rădăcini de pir
- 40 g
- Creţuşcă (planta fără rădăcini)
- 40 g
- Lămâiţă (planta fără rădăcini)
- 80 g
Ceaiul se prepară din 5 linguri
amestec vegetal fierte 2 minute în 1000 ml
de apă. Se lasă la infuzat 10-15 minute. Se
beau 4 căni de ceai / zi, în cură de 15 zile.
Maurice Mességué şi Michel
Bontemps recomandă a se lua înainte de
fiecare masă 2 capsule de frunze de coacăz
negru, care vor permite curăţarea
organismului de toxine şi reziduri şi-i vor
da vioiciune.
197. Nevralgii
Nevralgia este o durere survenită
deseori sub formă de accese, resimţită pe
traiectul unui nerv senzitiv sau în
teritoriul care îi corespunde.
A – Nevralgia sciatică
Se manifestă prin dureri puternice,
care pleacă din zona lombară (şale) şi
coboară de-a lungul piciorului până în
călcâi şi degete. Tratamentele cu plantele
medicinale recomandă: iedera, piciorul
cocoşului, socul, muştarul negru, ulmul,
ienupărul, ceapa, dediţelul.
a) - Tratament cu ceai de soc
Infuzia se face din 2 linguriţe de
flori de soc opărite cu 250 ml de apă
clocotită. Se beau zilnic trei căni de ceai
clad. Cu ceai de soc se fac şi băi la 370 C,
timp de 15 minute. În apa la 370 C se
adaugă o infuzie din flori de soc preparată
din 50 – 100 g de plante la 300 ml de apă
clocotită.
b) - Tratament cu ceai de dediţel
Infuzia se prepară din 1 linguriţă de
plante la 250 ml de apă clocotită. Se bea o
cană de ceai / zi.
c) - Frecţii cu suc proaspăt din
piciorul cocoşului
 Se freacă zona dureroasă de câteva Durerile apar din regiunea
ori pe zi cu acest suc. cervicală şi iradiază până la mână. Unele
d) - Tratament cu ceai de iederă nevralgii sunt reumatice, altele au cauze
diverse, cum ar fi: luxaţii ale umărului,
Decoctul se prepară din 2 linguriţe
fracturi ale claviculei, hernii de disc înalte,
de frunze mărunţite ţinute mai întâi în 250
traumatisme, etc.
ml de apă rece, apoi fierte timp de 15
Fitoterapia acestor nevralgii
minute la un foc moale. Se beau 2 căni de
apelează la ceaiuri, comprese,
ceai pe zi. Se fac băi, în cure de 21 de zile
cataplasme şi frecţii din iederă, piciorul
cu decoct preparat din 100 – 150 g de
cocoşului, soc, tătăneasă, ienupăr.
frunze de iederă, fierte timp de 15 minute
în 3000 ml de apă. Acest decoct se pune în a) - Frecţii cu suc proaspăt din
apa băii de 370 C. piciorul cocoşului
Se fac 2-3 frecţii / zi în zona
B – Nevralgia facială afectată.
Poate fi provocată de probleme b) - Tratament cu ceai de soc
dentare netratate sau există o tasare a
Infuzia se obţine din 2 linguriţe de
vertebrelor cervicale, ori un blocaj la
flori de soc opărite cu 250 ml de apă
nivelul articulaţiei temporo-mandibulare.
clocotită. Se beau 3 căni de ceai calde / zi.
Fitoterapia recomandă următoarele
Se pun comprese cu infuzie preparată din
plante medicinale în tratamente: salcia,
30 g de flori de soc în 1000 ml de apă
sunătoarea, muşeţelul, coada şoricelului,
clocotită.
cimbrul, lumânărica.
a) - Tratament cu ceai de salcie c) - Frecţii cu ulei 1% şi alcool
Decoctul se prepară din 20 – 40 g din fructe de ienupăr
de coajă uscată de ramuri de salcie de 3 ani d) Comprese cu ceai de
la 1000 ml de apă. Se pun comprese şi se tătăneasă
beau 2-3 căni de ceai / zi. Decoctul se prepară din 4-5 linguri
b) - Tratament cu ceai de de rădăcini mărunţite de tătăneasă la 250
sunătoare ml de apă.
Se prepară o infuzie din 5 linguri
de flori de sunătoare în 500 ml de apă D – Nevralgia în trigemen
clocotită. Se pun comprese calde. Durerile apar în zona nervului
c) - Comprese cu flori de trigemen, adică pornind din zona
cutanată a feţei şi o parte din pielea
muşeţel, lumânărică, coada
capului până la creştet. Fitoterapia se
şoricelului, cimbru, puse în
face cu: iederă, piciorul cocoşului, soc,
săculeţ şi aplicate calde în
tătăneasă, ienupăr, spânz. Vezi reţetele şi
zona afectată
formele de tratament la “A” şi “C”.
Se beau 4 căni de ceai / zi.
d) - Tratament cu ceai de urzici
E – Nevralgia intercostală
La dureri mari se spală faţa şi se
Durerile, adesea violente, apar
fricţionează cu infuzie caldă din urzici
de-a lungul nervului intercostal.
preparată din 2 linguriţe de plantă la 250
Fitoterapia apelează la: iederă, soc,
ml de apă clocotită. Se aplică apoi un
ienupăr. Se fac tratamente cu ceaiuri,
săculeţ cu pedicuţă. Se aplică comprese cu
comprese, cataplasme şi frecţii, ca la A, B,
bitter suedez şi se ia de 3 ori / zi câte o
C şi D.
linguriţă de bitter suedez.
e) - Tratament cu capsule
Se vor lua înainte de fiecare masă:
o capsulă de măghiran, o capsulă de 198. Nevroza
muşeţel mare şi se va bea o cană de ceai de
busuioc. Nevroza este o denumire cu
caracter general dată la o serie de boli
C – Nevralgia cervico-brahială
108
psihice şi care apar ca urmare a unor
suprasolicitări. Se manifestă prin astenie,
cefalee, insomnie, tulburări
neurovegetative, anxietate, iritabilitate, etc.
Fitoterapia apelează la: cimbru,
cimbrişor, odolean, păducel, salvie,
hamei, izmă, sulfină, urzică moartă,
mărar, valeriană, levănţică, unguraş.
A – Tratarea nevrozei cardiace
Nevroza cardiacă este o tulburare
patologică funcţională, fără leziuni
aparente şi care se manifestă prin tulburări
cardiace (dureri precardiale, palpitaţii,
sufocări).
a) - Tratament cu ceai de
păducel
Infuzia se prepară dintr-o linguriţă
de plante la 250 ml de apă clocotită. Se bea
treptat în cursul uni zile. Reglează
tulburările de natură nervoasă ale inimii.
b) - Tratament cu ceai din laba
gâştii
Infuzia se prepară dintr-o linguriţă
de plantă la 250 ml de apă clocotită. Se
beau 2 căni de ceia / zi, din care una seara,
înainte de culcare. Cura este de 7 zile şi de
repetă de 6-7 ori pe an.
c) - Tratament cu ceai calmant
Plafar
Infuzia se prepară din 1 linguriţă
amestec vegetal la 250 ml de apă clocotită.
Se bea o cană de ceai seara, înainte de
culcare.
B – Tratarea nevrozelor cu ecou
asupra întregului organism
Profilactic, pentru tratarea
insomniilor se iau următoarele măsuri:
- se elimină obiceiul de a abuza
de: cafea, tutun, alcool;
- masa de seară va fi simplă,
uşoară şi se va lua până la ora
20,00;
- se elimină factorii de
disconfort: zgomot, lumină, aer
viciat, frig, căldură pre mare,
etc.;
- se elimină factorii de disconfort
psihic: certuri în familie,
probleme cu vecinii, necazuri la
serviciu, etc.
109
a) - Tratament cu ceai de
levănţică
Infuzia se prepară dintr-o linguriţă
de plante la 250 ml de apă clocotită. Se
beau 1-2 căni de ceai / zi.
b) - Tratament cu ceai de
măghiran
Infuzia se obţine dintr-o linguriţă
de plante în 250 ml de apă clocotită. Se
beau 2-3 căni de ceai / zi.
c) - Tratament cu ceai de hamei
Infuzia se prepară dintr-o lingură
de conuri de hamei zdrobite la 250 ml de
apă clocotită. Se beau 2 căni de ceai pe zi.
Atenţie ! Un săculeţ cu conuri de hamei se
poate plasa lângă perna pacientului. Ele au
un efect benefic, eliminând insomnia.
d) - Tratament cu ceai de tei
Infuzia se prepară din 1-2 linguriţe
de flori de tei la 250 ml de apă clocotită. Se
beau 3 căni de ceai / zi.
e) - Tratament cu ceai de mărar
Decoctul se obţine dintr-o linguriţă
de seminţe de mărar la 250 ml de apă. Se
bea seara, înainte de culcare o cană de ceai.
Infuzia se prepară din partea aeriană a
plantei, şi anume: se iau 2 linguriţe de
plante şi se opăresc cu 250 ml de apă
clocotită. Se bea o cană de ceai, seara,
înainte de culcare.
199. Obezitate
Obezitatea reprezintă o
acumulare excesivă, mai mult sau mai
puţin generalizată, de ţesut adipos, ceea
ce duce la o creştere a greutăţii peste
valorile normale stabilite în funcţie de
conformaţie, vârstă, sex, etc. Obezitatea
poate fi de origine exogenă, prin
supraalimentaţie, sau endogenă, prin
tulburări metabolice endocrine. Plantele
medicinale utilizate în tratarea obezităţii
sunt: cruşinul, păpădia, socul, urzica,
porumbul, osul iepurelui, ulmul.
Profilactic se va combate abuzul
alimentelor şi sedentarismul. Există cure
alimentare care au o eficienţă mare în
tratarea obezităţii.
a) - Tratament cu ceai de
păpădie
 Infuzia se prepară din 2 linguriţe de
plante opărite cu 250 ml de apă clocotită.
Se beau 2-3 ceaiuri / zi. Se recomandă
consumul de frunze tinere de păpădie sub
formă de salată.
b) - Consumarea a câteva frunze
de ulm
Frunzele verzi de ulm au calitatea
de a potoli senzaţia de foame.
c) - Tratament cu ceai de soc
Infuzia se prepară din 1-2 linguriţe
de plante opărite cu 250 ml de apă
clocotită. Se beau 2-3 căni de ceai / zi.
d) - Tratament cu ceai după
reţeta:
- Coajă de cruşin
- 75 g
- Flori de soc
- 45 g
- Frunze de mesteacăn
- 60 g
Decoctul se prepară dintr-o lingură
de amestec vegetal cu 250 ml de apă. Se
beau 2-3 căni de ceai / zi, neîndulcite, între
mese. Cura este de 30 – 45 de zile, cu o
pauză egală cu numărul zilelor de cură.
e) - Tratament cu ceai după
reţeta:
- Fucus
- 25 g
- Sunătoare
- 50 g
- Coada şoricelului - 50
g de
Ceaiul se prepară prin opărirea cu
250 ml de apă clocotită a o linguriţă de
amestec vegetal. Ceaiul se infuzează 5 – 10
minute.
Se beau zilnic 2 căni de ceai,
înghiţitură cu înghiţitură.
f) - Tratament cu cruşin
În fiecare dimineaţă se va lua un
vârf de cuţit de pulbere de cruşin.
201. Oboseală cronică
Oboseala cronică apare din cauze
diferite şi va fi tratată cu atenţie, prin
fitoterapie cu ceaiuri, comprese şi băi
relaxante. Se va aplica şi o alimentaţie în
care se va consuma: orz, ovăz, fasole
110
verde, usturoi, ceapă, multe legume şi
fructe.
Plantele medicinale utilizate in
tratamente sunt: izma, hameiul, salvia,
cimbrul, cimbrişorul, mărarul,
măghiranul, busuiocul, isopul,
scorţişoara, cuişoarele, etc.
a) - Tratament cu ceai de urzică
Infuzia se obţine din 1-2 linguriţe
de frunze de urzică uscate la 250 ml de apă
clocotită. Se beau 2-3 căni de ceai / zi.
b) - Tratament cu ceai de mentă
Infuzia se prepară din 1-2 linguriţe
de frunze opărite cu 250 ml de apă
clocotită. Se beau 2 căni de ceai pe zi.
c) - Tratament cu ceai de izmă şi
de hamei
Ceaiul se prepară din 1-2 linguriţe
de frunze de izmă şi 2-3 linguriţe de
conuri de hamei zdrobite, opărite cu 250
ml de apă clocotită. Se beau 2-3 ceaiuri
pe zi.
d) - Tratamente cu băi relaxante
din foi de dafin, cu decoct din
frunze de nuc etc. vor fi
expuse la un capitol general al
cărţii.
201. Ochi obosiţi
Oboseala oculară poate fi provocată
munca intensă, lumină
necorespunzătoare, vedere proastă sau
ochelari prost calibraţi. Pentru tratament vă
veţi adresa unui medic de specialitate.
Dacă se constată că este vorba de o
oboseală normală sau carenţe din organism
de oligoelemente vă veţi trata cu o
alimentaţie bogată în oligoelemente şi
totodată veţi lua înainte de mesele
principale: 2 pastile de complex maagneziu
+ vitamina D, iar în timpul meselor 2
pastile de complex structural.
202. Oligomenoree -
Vezi Menstruaţie

203. Oligurie
Este o afecţiune care constă în
diminuarea cantităţii de urină emisă în
24 de ore. Poate apărea chiar suprimarea
debitului urinar (anurie). Sunt indicate a se
consuma: mere, cireşe, prune, grapefruit.
Tratamentele recomandă ceaiuri
diuretice cu albăstrele, anason,
anghinare, brustur, cozi de cireşe sau de
vişine, coada calului, ienupăr, izmă,
măceş, mesteacăn, păpădie, pelin, pir,
pin, trei fraţi pătaţi, soc, ceai vânăt, etc.
Vezi şi capitolul Diureză (86).
204. Otită
Otita apare ca un proces inflamator,
şi anume:
1. în urechea externă - se
prezintă sub forma unei
inflamaţii a tegumentului
conductului auditiv extern, fie
sub forma unei eczeme acute
sau cronice. În conductul
auditiv extern pot apărea
furunculi şi pacientul are dureri
puternice.
2. în casa timpanului - otita
medie apare ca o inflamaţie
acută sau cornică. Inflamaţia
poate fi supurantă sau
nesupurantă. Este determinată
de infecţii din vecinătate, de
regulă din nas şi gât.
Tratamentele se fac cu
următoarele plante medicinale: crin alb,
muşeţel, coada calului, gălbenele,
drăgaică, lămâie.
a) - Tratament cu suc de lămâie
Se îmbibă o meşă cu suc de lămâie
şi se introduce în ureche.
b) - Tratament cu macerat din
flori de crin alb
Maceratul se obţine din: o parte
flori de crin alb în 2 părţi ulei, lăsat timp de
8 zile la macerat. Tratamentul constă în
introducerea în conductul auditiv a câtorva
picături călduţe.
111
c) - Tratament cu infuzie de
muşeţel
Se pun câteva picături de infuzie de
muşeţel în ureche, se şterge uşor zona şi
apoi se unge cu alifie de coada calului,
alifie de drăgaică sau gălbenele, pe
conductul auditiv, ca să calmeze durerile,
mâncărimea şi să protejeze pielea.
205. Oxiuraza
Oxiuraza este o boală provocată
de oxiuri, care trăiesc în intestinul
uman. Femelele ies afară, prin anus, şi,
după ce depun un număr mare de ouă pe
piele, mor. Acest fenomen dă o senzaţie de
mâncărime în jurul anusului, care
împiedică pacientul să doarmă şi-l va face
agitat.
Tratamentul se face cu ceaiuri şi
cu băi, utilizând următoarele plante
medicinale: cruşin, pelin, afin,
săpunariţă, usturoi.
a) - Băi locale cu usturoi pisat
Se iau 80 g de usturoi pisat şi se
opăresc cu 500 ml de apă clocotită. Se fac
băi de şezut.
b) - Tratament cu pulbere de
pelin
Se iau zilnic 2-3 g de pulbere de
pelin, în amestec cu miere de albine,
dimineaţa pe stomacul gol.
c) - Tratament cu ceai după
reţeta:
- Coajă de cruşin
- 40 g
- Pelin
- 40 g
Decoctul se prepară luând două
linguriţe de amestec vegetal la o cană şi
jumătate de apă. Se bea dimineaţa, pe
stomacul gol.
d) - Băi locale cu ceai de pelin
Infuzia se prepară din 20 – 30 g de
plante la 1000 ml de apă clocotită. Cu acest
ceai se fac băi de şezut şi clisme cu ceaiul
de mai sus, sau la care se mai adaugă şi
muşeţel (în cantităţi la jumătate faţă de
pelin).
e) - Tratament cu ceai preparat
după reţeta:
 - Pelin b) - Tratament cu ceai după
- 50 g
reţeta:
- Flori de muşeţel
- Frunze de busuioc
-5g
- 40 g
- Scoarţă de cruşin
- Coada şoricelului - 40
-5g
g
- Vetrice
- Frunze de maghiran
- 10 g
- 80 g
Se fierb 2 linguriţe din amestecul
- Muguri florali de portocal
vegetal cu 500 ml de apă, timp de 5-10
amar - 40 g
minute. Se bea timp de 4-5 zile, dimineaţa
- Frunze de mentă
şi seara, câte o cană de ceai cald.
- 40 g
Ceaiul se prepară din 2 linguri de
206. Paloare amestec vegetal opărite cu 500 ml de apă
clocotită. Se va infuza ceaiul 10-15 minute.
Paloarea nu este o boală, dar Se beau 2-3 căni de ceai / zi, câte o cană
poate fi un simptom că un individ se va după mesele principale.
îmbolnăvi grav. Se indică imediat un
consult medical serios. Se recomandă o c) - Tratament cu capsule
dietă cu legume şi fructe şi a se bea ceai de Se vor lua înainte de dejun şi de
urzici. Infuzia se obţine din 3 linguriţe de cină câte o capsulă de păducel şi după
plante peste care se toarnă 500 ml de apă aceleaşi mese o capsulă de sulfină.
clocotită şi se lasă la infuzat 5-10 minute.
Se beau 3-4 căni de ceai pe zi, în cură de 208. Panariciu
60 de zile.
Panariciul este o infecţie a unuia
207. Palpitaţii sau a mai multor degete, localizată în
special în jurul unghiilor, de multe ori
Emoţiile puternice, enervarea sau cu caracter purulent. Fitoterapia
orice stări psihice deosebite pot provoca recomandă următoarele plante
palpitaţii, de fapt acţionează asupra medicinale în tratament: muşeţel,
modificării ritmului cardiac normal, iar gălbenele, usturoi, pătrunjel, nalbă, soc,
pacientul percepe fenomenul ca pe o sunătoare, drăgaică.
senzaţie extrem de neplăcută. Plantele a) - Tratament cu băi fierbinţi
medicinale care sunt recomandate în de muşeţel
fitoterapie sunt: valeriana, coada Infuzia de muşeţel se obţine din 5
şoricelului, roiniţa, busuiocul, menta, linguriţe de flori de muşeţel opărite cu 250
maghiranul. ml de apă clocotită. Băile fierbinţi se fac cu
a) - Tratament cu ceai după acest ceai timp de 20-30 de minute. Se
reţeta: pune un bandaj cu argilă albă, după ce s-a
- Coada şoricelului uns zona afectată cu alifie de gălbenele.
- 100 g b) - Tratament cu ceai preparat
- Rădăcină de valeriană după următoarea reţetă:
- 30 g - Pătrunjel de câmp
- Frunze de roiniţă - 50 g
- 30 g - Nalbă mare (albă)
Ceaiul se prepară din 3 linguriţe - 50 g
amestec vegetal bine mărunţit şi - Rădăcini de ferigă
omogenizat, fiert 5-10 minute în 750 ml de - 50 g
apă, la un foc moale. - Flori de soc
Se beau 3 căni de ceai cald / zi. - 50 g
Acest ceai are o acţiune liniştitoare şi Se amestecă bine plantele şi se
deconectantă. mărunţesc. Se iau 15 g din amestecul şi se
112
macerează 8 ore în 500 ml de vin (de
obicei se lasă peste noapte la macerat).
Vinul obţinut se dă într-un clocot şi se va
utiliza călduţ în tratament. Degetul sau
degetele afectate se ţin în vin cald timp de
30-60 minute. Se aplică pe degete, local,
praf de cretă şi se bandajează.
209. Pancreatită
Pancreatita reprezintă o baie.
inflamaţie a pancreasului.
Fitoterapia apelează la
următoarele plante medicinale: anason,
lichen de piatră.
a) - Tratament cu ceai de anason
Infuzia se prepară dintr-o linguriţă
de fructe pisate opărite cu 250 ml de apă
clocotită. Ceaiul se infuzează timp de 15-
20 de minute. Se bea ceaiul într-o zi,
fracţionat în trei reprize, înaintea meselor
principale.
b) - Tratament cu ceai din lichen
de piatră
Ceaiul se prepară prin fierberea
unei linguriţe de plante, 5 minute în 250 ml
de apă. Se adaugă un vârf de cuţit de
bicarbonat şi se lasă în repaos. Se beau 3
căni de ceai rece / zi.
210. Paralizie
Paralizia reprezintă pierderea
totală a mişcării în interiorul unui
muşchi sau segment din corp.
Fitoterapia recomandă următoarele
plante medicinale: ghiocei, dumbravnic,
iarbă grasă, dediţel, floarea Paştelui,
varza.
a) - Tratament cu ceai de ghiocei
Decoctul se prepară dintr-o
linguriţă de plante (frunze, flori, bulbi) la
250 ml de apă. Se bea 1 cană de ceai / zi.
Se fac zilnic băi cu apă de 370 C în care se
introduc 3-4 litri de decoct din 50-100 g de
plante.
b) - Tratament cu ceai de
dumbravnic
Infuzia se prepară din 1-2 linguriţe
de frunze opărite cu 250 ml de apă
113
clocotită. Se beau 2 căni de ceai pe zi.
Tratamentele se fac şi cu comprese şi băi:
1. Comprese – se pun comprese
calde în zona afectată, de 2 ori
pe zi, cu un decoct din 2 linguri
de plante la 1000 ml de apă.
2. Băi – se prepară un decoct cu
50-100 g de plante la 3-4 l de
apă, pentru a se introduce în
c) - Tratament cu ceai de iarbă
grasă
Se pun comprese calde de 2 ori pe
zi în zona paralizată cu decoct din 100 g de
frunze în 2-3 l de apă.
Pentru băi se prepară un decoct cu
150-200 g de frunze în 3-4 litri de apă. Se
face o baie pe zi.
d) - Tratament cu floarea
Paştelui
Se prepară un macerat cu o mână
de floarea Paştelui în 1000 ml de oţet. Se
pune o compresă timp de 5-10 minute în
zona bolnavă.
e) - Tratament cu ceai de dediţel
Infuzia se prepară din 1-2 linguriţe
de plante la 250 ml de apă clocotită. Se bea
1 cană de ceai / zi. Acest ceai poate fi
utilizat şi în comprese.
211. Paraziţi intestinali
Bolile digestive parazitare sunt
provocate de: limbrici (Ascaridoză), oxiuri
(Oxiuroza), tricocefali (Tricocefaloza) şi
tenie (Teniază).
Pentru tratamente în Ascaridoză, în
Oxiuroză.
A – Tratamente în tricocefaloză
Este o afecţiune provocată de
pătrunderea în organism a unor viermi
rotunzi numiţi tricocefali, care se
localizează în cecum, mai rar în colon şi
apendice. Tratamentul se face cu ceaiuri
de: cimbru, cimbrişor şi schinduf.
a) - Tratament cu ceai de
cimbru
 Infuzia se prepară din 2 linguriţe de
frunze de cimbru de grădină (sau
cimbrişor) la 250 ml de apă clocotită. Se
beau 2 căni de ceai / zi.
b) - Tratament cu schinduf
Seminţele de schinduf sunt utilizate
în tratament sub formă de extrs fluid,
tinctură, sirop şi pulbere.
B – Tratamente în teniază
Teniaza este o boală provocată de
diferite specii de viermi parazitari, în formă
de panglică. Este parazitat intestinul
subţire, teniile fixându-se cu ventuzele de
mucoasa pereţilor, unde trăiesc câţiva ani.
Pacienţii îşi pierd pofta de mâncare, au
greţuri, simt o slăbiciune accentuată,
salivează mult, au dureri de cap şi ameţeli.
Fitoterapia recomandă următoarele
plante medicinale: hreanul, usturoiul,
ceapa.
a) - Tratament cu ceai de hrean
Infuzia se face din 15-30 g de hrean
ras, care s-a macerat 12 ore în 500 ml de
apă. Se dă în clocot. Se beau 2 căni de ceai
pe zi, între mese.
b) - Tratament cu ceai de
usturoi
Ceaiul se obţine din 50 g de usturoi
fiert cu 250 ml de apă. Se îndulceşte ceaiul
cu miere de albine. Se bea ceaiul
dimineaţa, pe stomacul gol. Cura va dura
până la vindecare.
c) - Tratament cu ceapă
Se taie mărunt 2 cepe de arbagic,
de mărime potrivită şi se fierb, la foc
domol, cu 200 ml de lapte timp de 15
minute. După filtrare şi răcire se va îndulci
cu miere.
Administrarea se va face astfel:
1) - Pentru adulţi şi copii mari –
se beau 3-4 pahare, de 1-2 ori
pe săptămână, timp de două
săptămâni
2) - La copii de 9-12 ani – li se
dau 3 linguriţe, seara
3) - La copii de 6-9 ani – li se dau
2 linguriţe, seara
4) - La copii mai mici de 3 ani –
li se va face o clismă, seara
114
d) - Tratament cu ceai de
usturoi şi miere
Într-un vas de ceramică sau emailat
se pun: o parte usturoi pisat şi două părţi
apă. Se fierbe la foc domol până ajunge
volumul la 50%. Se strecoară, se răceşte şi
se îndulceşte cu miere. Se administrează ca
şi laptele cu ceapă şi miere.
212. Parkinson
Este o afecţiune neurologică
cauzată de leziuni degenerative ale
corpului striat şi ale lucus-ului niger,
caracterizat clinic prin tremurături lente,
care persistă în repaos, la mâini şi la cap,
prin tulburări de tonus şi prin amnezie,
facies împietrit, mers cu paşi lenţi, etc.
Fitoterapia utilizează: măcrişul verde,
cimbrul, cimbrişorul, măcrişul-
iepurelui, coada şoricelului.
a) - Tratament cu măcriş verde
mărunt
Din oră în oră se iau 3 picături din
extract de măcris diluat cu ceai din coada
şoricelului. Se beau 3-4 căni de ceai / zi.
b) - Băi cu ceai de cimbru
Când în afara tremurăturilor apare
şi înţepenirea mâinilor, se vor face băi cu
ceai de cimbru. Ceaiul se obţine prin
opărirea a 200 g de frunze de cimbru cu
1000 ml de apă. Infuzia obţinută se adaugă
în apa băii. Se fac băi la temperaturi de 370
C, timp de 15-20 de minute.
Atenţie ! Apa din baie nu va trece
peste nivelul inimii.
c) - Tratament cu măcrişul-
iepurelui
Se iau 3-5 picături din sucul de
măcriş al iepurelui, diluate cu ceai din
coada şoricelului. Se fricţionează şira
spinării cu suc din măcrişul-iepurelui, dar
alternativ şi cu tinctură din coada
şoricelului.
213. Paradontoză
Paradontoza este o boală
caracterizată prin degenerarea
ţesuturilor care fixează dinţii, ducând la
mobilitatea şi căderea lor.
 Plantele medicinale utilizate sunt:
porumbul, scaiul vânăt, hreanul, lămâia,
stejarul.
a) - Tratamentul cu hrean
Se va mesteca zilnic o bucată de
hrean.
b) - Tratamentul cu suc de
lămâie
Se vor masa zilnic gingiile cu suc
de lămâie sau de aloe.
c) - Tratament cu ceai de scai
vânăt
Infuzia sau decoctul se fac dintr-o
linguriţă de plante la 250 ml de apă. Se
beau în cursul unei zile, în mai multe
reprize.
d) - Tratament cu ceai de
porumb
Infuzia se prepară din 1 linguriţă
flori opărite cu 250 ml de apă clocotită. Se
beau 2-3 căni de ceai / zi.
214. Păduchi de cap
În condiţii de igienă normale,
apariţia păduchilor reprezintă o raritate.
Dar tranziţia a dus multă mizerie şi sărăcie
şi, nu rar, în şcoli şi grădiniţe apar copii cu
păduchi. Micuţii agresaţi de insecte se
scarpină permanent şi îşi pot produce chiar
şi răni. Măsurile care se pot lua sunt:
a) - Spălatul şi pieptănatul părului
b) - Tratamentul cu extract din
frunze proaspete de nuc, tăiate
mărunt. Ceaiul se obţine din 2
linguriţe de frunze de nuc
mărunţite, opărite 30 de
secunde cu 500 ml de apă
clocotită. Cu ceaiul obţinut se
spală pielea capului.
215. Păr
Părul, podoaba capilară a omului,
prezintă multe probleme medicale, şi
anume:
1. Combaterea seboreei, a mătreţii
şi tonifierea lui
2. Căderea părului (alopecia)
115
3. Păr gras – păr uscat
4. Pilozităţi exagerate, etc.
A - Combaterea seboreei, a
mătreţii şi tonifierea părului
Seboreea este o stare care apare
datorită funcţionării exagerate a glandelor
sebacee ale pielii.
Mătreaţa se formează din mici coji
albicioase ale pielii capului. Ea apare la
persoanele care suferă de seboree şi are loc
şi o cădere a părului. Tratamentele
constau în frecţii, băi, spălături, etc. cu
produse ale fitoterapiei următoarelor
plante medicinale: brusture, cimbru,
mesteacăn, urzică, salvie, ţintaură,
muşeţel, porumb, nuc, hamei.
a) - Tratament cu ceai de
brusture
Infuzia se prepară din 2-3 linguri de
frunze de brusture mărunţite în 1000 ml de
apă clocotită. Se fac spălături şi frecţii
energice cu acest ceai.
b) - Tratament cu ceai de
muşeţel
Infuzia se obţine din 100 g de flori
de muşeţel la 1000 ml de apă clocotită. Cu
acest ceai se fac spălături şi frecţii ale pielii
capului. După spălare, părul capătă reflexe
blond-aurii.
c) - Tratament cu ceai de frunze
de nuc
Infuzia se obţine din 500 g de
frunze de nuc mărunţite, peste care se
toarnă 1000 ml de apă clocotită. Se fac băi
cu acest ceai, iar părul capătă reflexe
brune.
d) - Tratament cu frunze de
mesteacăn
Infuzia se prepară din 5-6 linguri de
frunze mărunţite la 1000 ml de apă
clocotită. Se fac băi şi frecţii ale pielii
capului.
e) - Tratament cu ceai de urzică
Infuzia se obţine din 50 g de plante
la 1000 ml de apă clocotită. Se fac băi cu
acest ceai.
f) - Tratament cu ceai după
reţeta:
- Frunze de urzică
- 80 g
 - Rădăcini de brusture
- 80 g
- Frunze de mesteacăn
- 80 g
Decoctul se obţine luând 2 linguri
din amestecul vegetal fiert 20-30 de
minute, la foc moale, în 500 ml de apă. Se
fac băi şi frecţii cu acest ceai de 2 ori pe
săptămână.
B – Tratament contra căderii
părului – Vezi Alopecia (13)
C – Păr gras
Se vor utiliza şampoane pe bază
de: păducel, urzică, mesteacăn, podbal,
genţiană. Îngrăşarea părului arată un
dezechilibru hepatic şi o proastă eliminare
a grăsimilor. Aveţi probabil şi un regim
alimentar bogat în grăsimi şi carne. Vă
recomandăm a avea un regim vegetarian 1-
2 zile pe săptămână.
Beţi zilnic 4 căni de ceai din cel
preparat după reţeta:
- Frunze de rozmarin
- 80 g
- Rădăcini de brustur
- 40 g
- Rădăcini de pir
- 40 g
- Frunze de cimbru
- 80 g
- Frunze de mesteacăn alb
- 40 g
- Fumăriţa (planta, fără rădăcini)
- 40 g
Ceaiul se prepară din 4 linguri de
amestec vegetal bine mărunţit şi
omogenizat, fiert 1 minut în 1000 ml de
apă. Ceaiul se lasă la infuzat 10-15 minute.
D – Păr uscat
Se vor utiliza doar şampoane cu
extract de: rozmarin, muşeţel, ienupăr.
E – Pilozităţi excesive
Tratamentele sunt următoarele:
a) - Se va unge zona cu ulei de
sunătoare sau de muşeţel
b) - Se fac băi de şezut cu coada
calului, care stimulează
circulaţia sângelui în rinichi
c) - Se ung zonele cu frunze, flori
şi tulpini de rostopască şi se
lasă aşa câteva ore. Se spală
pielea cu săpun de calitate şi se
va unge cu alifie de gălbenele,
116
ulei de sunătoare sau ulei de
muşeţel. Se beau zilnic 3-4 căni
de ceai de urzici.
216. Pecingine – vezi
Impetigo
217. Pemfigus
Este denumirea unor dermatoze
caracterizate prin formarea unor
vezicule (băşici) pline cu lichid seros pe
piele. După ce băşicile se sparg, apar pe
locul lor eroziuni foarte dureroase. Uneori
are loc o creştere a temperaturii, iar
pacientul îşi pierde pofta de mâncare,
slăbeşte şi are insomnii. Tratamentul se
face cu ceai de soc. Infuzia se prepară din
2 linguriţe de flori de soc opărite cu 250 ml
de apă clocotită. Se beau 2 căni de ceai / zi.
Pentru băi locale şi comprese, se foloseşte
ceaiul preparat din 40 g de flori de soc la
1000 ml de apă clocotită.
218. Pete senile (pete de
bătrâneţe)
Apariţia petelor senile, de fapt
pete de bătrâneţe, obligă la o cură şoc
pentru revitaminizarea organismului şi
deci şi a dermei. Se recomandă a se
consuma multe legume şi fructe, iar peste
acest regim alimentar bogat în vitamine şi
minerale se indică a se administra:
- înainte de fiecare masă
principală: 2 capsule cu
complex ADN +
multiaminoacizi;
- în timpul fiecărei mese: 2
capsule de complex ADN +
vitaminele E şi F;
- după fiecare masă: 2 capsule
de complex ADN + vitaminele
A şi D.
219. Pete pe cornee
Tratamentul se va face cu suc de
rostopască cu care se vor unge pleoapele.
Noaptea, se aplică frunze de rostopască,
proaspete şi bine spălate, peste ochii
închişi şi se leagă cu o fâşie de tifon sau de
pânză.
220. Picioare
Senzaţia de ace în picioare este
provocată de tulburări ale circulaţiei
sanguine la nivelul picioarelor.
Tratamentul recomandat este:
- Se va bea zilnic seara, la
culcare, o cană de ceai cald din
coada şoricelului. Infuzia se
prepară din 1-2 linguriţe de
plantă la 250 ml de apă
clocotită;
- Se vor face băi calde la
picioare, seara, înainte de
culcare, timp de 15 minute.
221. Pielo-cistită – vezi
Cistită
222. Pielită
Pielita este o inflamaţie a
bazinului renal, porţiune incipientă a
căilor urinare venită de la vezică
(infecţie ascendentă) sau produsă de
prezenţa unui calcul. Se poate complica
adesea cu inflamaţia rinichiului (pielo-
nefrita). Fitoterapia recomandă în
tratamente cireşul şi vişinul, merişorul,
pinul.
a) - Tratament cu ceai de
merişor
Este antiinflamator şi puternic
antiseptic al căilor urinare. Ceaiul se face
din 1-2 linguriţe de frunze fierte timp de 5-
10 minute în 250 ml de apă. Se beau 2 căni
de ceai / zi, adăugându-se un vârf de cuţit
de bicarbonat de sodiu.
b) - Tratament cu ceai de cireş
(vişin)
Ceaiul are acţiune diuretică,
antiinflamatoare şi este recomandat în
tratarea afecţiunilor catarale ale tractului
urinar. Ceaiul se prepară prin decocţia a 2
linguriţe de cozi de cireşe (vişine) în 250
ml de apă. Se beau zilnic 2-4 căni de ceai.
117
223. Pielonefrită
Este o inflamare a bazinului
renal (pielită), complicată cu inflamaţia
rinichiului (nefrita). Este cronică sau
acută, poate afecta unul sau ambii rinichi şi
apare mai frecvent la copii şi femei.
Plantele medicinale utilizate în
fitoterapie sunt: cireşul, vişinul,
ciuboţica cucului.
224. Pietre la rinichi şi
la vezica biliară – vezi
Calculi
225. Pipi în pat – vezi
Enurezis nocturn
226. Piroza
Piroza (Pirozis) apare ca o
senzaţie de arsură care porneşte din
epigastru spre esofag şi faringe şi care,
nu rareori, este însoţită de regurgitaţii
acide. Ea este produsă de tulburări în
funcţionarea stomacului, iar apariţia
hiperacidităţii se datorează alimentelor şi
băutu-rilor ingerate. Fitoterapia se face
cu: salcâm, zmeur.
a) - Tratament cu ceai de salcâm
Infuzia se prepară din 2 linguriţe de
flori la 250 ml de apă clocotită. Se beau 2-
3 căni de ceai pe zi.
b) - Tratament cu ceai de zmeur
Infuzia se prepară dintr-o linguriţă
de frunze de zmeur la 250 ml de apă
clocotită. Se beau 2 căni de ceai/zi.
227. Pitiriazis
Pitiriazisul este afecţiunea pielii
caracterizată prin descuamaţia ei fină,
asemănătoare tărâţei. Apare cauzată de
ciuperci şi prezintă diferite aspecte clinice:
1. Pitiriazis rubra – pete roşii,
rugoase, pe partea dorsală a
degetelor de la mâini şi
picioare, din cauze necunoscute
 2. Pitiriazis versicolor – pete de
culoare cafenie care se cojesc
uşor pe gât şi torace, produse de
o ciupercă.
Fitoterapia recomandă în
tratamente rostopasca.
Infuzia se prepară din o jumătate
linguriţă de plantă la 250 ml de apă
clocotită.
Se va bea ceaiul în cursul zilei. Se
pot pune cataplasme cu infuzia indicată
mai sus. Ca unguent se poate folosi
preparatul: 30 g pulbere de plantă, 15 g
lanolină, 15 g vaselină, 10 picături de acid
fenic.
228. Plaga (rana)
Plaga (rana) apare prin: tăiere,
înţepare, împuşcare, zdrobire,
penetrare, etc. Necesită tratament urgent
pentru a opri hemoragia şi a combate
infecţia. Fitoterapia se face cu: arnică,
cerenţel, cimbrişor, cimbru de cultura,
frasin, gălbenele, nuc, pelin, salcâm,
salvie, săpunariţă, stejar, sulfină,
tătăneasă, troscot, plămânărică, plop,
roiniţă, unguraş, urzică, volbură,
levănţică, coada şoricelului.
a) - Tratament cu ceai din flori
de gălbenele
Infuzia se prepară din 1-2 linguri de
flori de gălbenele la 250 ml de apă
clocotită. Se fac băi locale sau se aplică
cataplasme. Se fac spălături cu 10 g de
tinctură dizolvată în 100 ml de apă fiartă şi
răcită. Tinctura se prepară prin macerarea
timp de 8 zile a 20 g de flori de gălbenele
în 100 ml de alcool.
b) - Tratament cu tinctură din
flori de arnică
Tinctura se prepară din 20 g flori
de arnică în 100 ml de alcool, ţinute la
macerat 10 zile. Se fac băi locale şi
badijonări cu 10-20 g de tinctură diluată cu
100 ml de apă fiartă şi răcită.
c) - Tratament cu ceai din
muguri de plop
Infuzia se prepară din 2 linguriţe de
muguri de plop zdrobiţi cu 250 ml de apă
clocotită. Se fac băi locale.
118
d) - Tratament cu ceai din coada
şoricelului
Infuzia se prepară din 1-3 linguri de
flori la 250 ml de apă clocotită. Se fac băi
locale şi se pun comprese. Efectul
cicatrizant creşte prin adăugare în reţeta
ceaiului a rădăcinii de tătăneasă (1-2
linguri la cană)
e) - Tratament cu ceai de
levănţică
Infuzia se prepară din 2 linguriţe de
flori de levănţică la 250 ml de apă
clocotită. Se fac băi locale. Eficienţa
cicatrizării creşte dacă în baia de apă se
adaugă 3-4 g dintr-un amestec, în părţi
egale, de ulei de levănţică şi alcool.
229. Pleoape
Inflamarea marginilor pleoapei
este, cel mai adesea, un semn al unor boli
de ochi, de cele mai multe ori asociată cu
conjunctivita. Recomandăm urgent a se
consulta medicul specialist.
Pentru tratament vă indicăm
ceaiul din frunze de salvie. Infuzia se
prepară din din 3 linguriţe de frunze de
salvie opărite cu 500 ml de apă clocotită.
Se va lăsa la infuzat 5-10 minute. Se vor
spăla ochii de 3-4 ori pe zi cu acest ceai
cald.
În cazul în care inflamaţia
pleoapelor este mai veche şi mai puternică
se vor face spălături de 3-5 ori / zi cu
ceaiul preparat după reţeta:
- Flori de tei
- 40 g
- Frunze de soc negru
- 40 g
Infuzia se prepară din 3 linguriţe
din amestecul vegetal peste care se vor
turna 500 ml de apă clocotită. Se lasă la
infuzat 5 minute.
230. Poala albă–vezi
Leucoree
 231. Pofta de mâncare
Inapetenţa, lipsa poftei de mâncare
se poate trata cu ceaiul:
- Frunze de cimbru
- 40 g
- Seminţe de chimen
- 40 g
- Rădăcini de genţiană
- 40 g
- Frunze de trifoişte de baltă
- 40 g
- Seminţe de fenicul
- 40 g
- Frunze de busuioc
- 80 g
- Fumăriţă (planta, fără rădăcini)
- 80 g
Ceaiul se prepară din 2 linguriţe de
amestec cu 250 ml de apă clocotită. Se
beau 2 căni de ceai pe zi, una înainte de
prânz, cea de-a doua înainte de cină. Pentru
creşterea poftei de mâncare se vor lua două
capsule de angelică înainte de fiecare masă
principală.
232. Prostată
Prostata este glanda anexă a
aparatului genital masculin, situată în jurul
porţiunii iniţiale a uretrei, înaintea ampulei
rectale şi sub vezică. Produsul său de
excreţie contribuie la formarea spermei,
vehiculând spermatozoizii formaţi în
testicule. Prostatita reprezintă inflamaţia
prostatei. Hipertrofia prostatei, mai precis
a glandelor periuretrale, din segmentul
prostatic al uretrei este o afecţiune
frecventă la bărbaţii vârstnici şi se
datorează tulburărilor de echilibru
hormonal. Se poate produce o strâmtorare
chiar până la închiderea totală a uretrei,
împiedicând eliminarea totală a urinei.
Fitoterapia utilizează
următoarele plante medicinale: urzica
moartă, holera (ghimpele), castanele
sălbatice. Notă: În tratamentul de prostată
se recomandă a nu se bea alcool, a se
consuma alimente fără condimente şi a
mănca cu puţină sare.
Întrucât este o maladie care
interesează un număr mare de bărbaţi
119
vârstnici, vom da o amploare mai mare
acestui subcapitol.
a) - Tratament cu ceai de holeră
(ghimpele)
Decoctul se prepară din 1 g de
plantă fiert în 250 ml de apă, timp de 10
minute. Se beau 2 căni de ceai pe zi,
dimineaţa şi seara, înainte de mesele
principale. Cura durează 6-18 luni.
Descoperirea proprietăţilor terapeutice ale
“holerei” (ghimpele) este o prioritate
românească, şi anume a unui colectiv de la
IMF – Cluj, condus de dr. Pavel Petcu.
b) - Tratament cu ceai de urzică
moartă
Ceaiul se prepară dintr-o linguriţă
din părţile aeriene ale plantei cu 250 ml de
apă clocotită. Se beau 2 căni de ceai / zi. În
caz că sunt utilizate flori de urzică moartă,
infuzia se obţine din ½ linguriţă de flori la
250 ml de apă clocotită. Prima cană de ceai
se bea dimineaţa, iar cea de-a doua între
masa de prânz şi cea de seară.
c) - Tratament ce ceai după
formula:
- Frunze de ienupăr
- 60 g
- Urzică moartă albă
- 60 g
- Flori de iarbă neagră
- 60 g
- Fumăriţă (plantă, fără rădăcini)
- 60g
- Paracherniţă (plantă, fără
rădăcini) - 60 g
Ceaiul se prepară din 5 linguri de
amestec vegetal în 1000 ml de apă, lăsat să
fiarbă 1 minut şi apoi infuzat 10-15 minute.
Acest ceai este recomandat preventiv
bărbaţilor cu vârsta peste 40 de ani, cât şi
în tratamente. Preventiv se va face o cură
de 30 de zile / an, iar în tratamente curele
vor fi de lungă durată.
d) - Tratament cu castane
sălbatice
Se utilizează în stările congestive
ale afecţiunii. Se prepară o tinctură din 20
g de castane sălbatice mărunţite cu 100 ml
de alcool de 70 de grade, macerarea durând
10 zile. Se recomandă a se lua 2 linguriţe
pe zi. Se poate utiliza şi decoctul din 2-3
castane mărunţite în 1000 ml de apă. Se va
bea o cană de ceai, înainte de fiecare masă,
20 de zile pe lună. Cu acest decoct,
tratamentele se pot face şi cu băi de şezut.
e) - Tratament cu ulei de
dovleac
Se ia o lingură de ulei de dovleac,
seara, înainte de culcare.
f) - Tratament cu ceai după
reţeta:
- Frunze de urzică moartă
- 50 g
- Frunze de mesteacăn râios
- 50 g
- Teci uscate de fasole
- 50 g
- Frunze şi rădăcini de păpădie
- 50 g
- Coada calului
- 50 g
Decoctul se obţine prin fierbere 5-
10 minute a unei linguriţe de plante în 250
ml de apă. Se beau zilnic 3-5 căni de ceai /
zi.
g) - Un tratament recomandat
de Bela Pater
“Pentru o cană de ceai, am luat o
mână de seminţe de dovleac, le-am uscat
bine, aşa încât să fie zdrobite, le-am pisa cu
coajă cu tot şi le-am lăsat să fiarbă 5
minute, apoi am strecurat şi am băut acest
ceai cald, îndulcit. Am băut zilnic 2-3 căni
şi după 3 zile a început să diminueze
greutatea pe care o aveam la urinare.”
h) - Tratament cu băi de şezut
Se recomandă băi de şezut cu ceai
de muşeţel şi mici clisme.
i) Tratament după Ovidiu
Bojor şi Mircea Alexan
Se vor face băi de şezut şi spălături
locale, calde, cu ceai după reţeta:
- Rădăcini de tătăneasă
- 20 g
- Flori de urzică moartă-albă
- 10 g
- Flori de muşeţel
- 20 g
- Flori de gălbenele
- 30 g
- Busuioc
- 20 g
120
Decoctul se prepară din 3 linguri de
amestec vegetal la 1000 ml de apă.
Biologul Carmen Alexan
recomandă în trata-mentele calităţile
antiinflamatoare ale verzei. Recunoscuta
specialistă indică în uz extern aplicaţii cu
frunze de varză, înmuiate în apă fiartă,
curăţate de nervuri şi aplicate în zona
perianală. Tratamentul se aplică 5-7 zile.
233. Prezbitism
Presbiţia reprezintă dificultatea
de a distinge clar obiectele apropiate,
cauzată de o diminuare a puterii de
acomodare a ochiului.
Presbiţia apare după vârsta de 40-
45 de ani şi se datorează pierderii
elasticităţii cristalinului. Fitoterapia
recomandă tratamente cu: afin, ţelină,
cimbrişor, cimbru, pelin, nalbă.
a) - Tratament cu ceai din
frunze de afin
Infuzia se prepară dintr-o linguriţă
de frunze la 250 ml de apă clocotită.
Decoctul se obţine dintr-o linguriţă de
furcte zdrobite cu 250 ml de apă. Se beau
2-3 căni de ceai/zi.
b) - Tratament cu ceai de ţelină
Decoctul se prepară din 25 g de
rădăcină de ţelină rasă cu 250 ml de apă.
Se tamponează uşor sau se picură câteva
picături în ochi.
234. Prurit
Pruritul este o senzaţie de
mâncărime cutanată care poate fi
produsă de o boală de piele sau de o
afecţiune generală. Fitoterapia
recomandă: anghinarea, pătlagina,
brusturul, frasinul, cimbrul, pinul,
cimbrişorul. De la o anumită vârstă poate
apărea un prurit nocturn, sâcâitor, care nu
lasă pacientul să doarmă. Nu există nici o
metodă pentru a înlătura definitiv senzaţia
de mâncărime. Cauza fiind în interiorul
organismului, se recomandă a se bea 4 căni
de ceai pe zi, din decoctul după reţeta:
- Frunze de frasin
- 40 g
 - Rădăcini de pir
- 40 g
- Rădăcini de brustur
- 40 g
- Frunze de trifoişte de baltă
- 20 g
- Paracherniţă (plantă, fără
rădăcini) - 40 g
- Frunze de cimbru
- 80 g
Ceaiul se prepară din 4 linguri de
amestec vegetal bine omogenizat şi
mărunţit fiert 2 minute în 1000 ml de apă.
235. Psoriazis
Este o afecţiune a pielii
necontagioasă, caracterizată prin
apariţia pe piele a unor pete roşiatice
acoperite de scuame groase, stratificate,
lucioase. După îndepărtarea scuamelor
apar mici puncte hemoragice. Acestea apar
pe toată suprafaţa pielii, dar mai des în
zonele expuse traumelor mecanice: mâini,
coate, genunchi, picioare.
Psoriazisul provoacă mâncărimi,
dureri, fisuri care sângerează. Fitoterapia
recomandă următoarele plante
medicinale: tătăneasă, nuc, migdal,
gorun, mur, spanac, pin, rostopasca,
brădişor, mesteacăn.
a) - Tratament cu spanac
Se pun cataplasme din frunze fierte
de spanac în ulei de porumb.
b) - Tratament cu ceai de
tătăneasă
Ceaiul se obţine prin fierbere 20-30
de minute a unei linguriţe de rădăcini de
tătăneasă mărunţite în 250 ml de apă. Se
beau 3-4 căni de ceai / zi. Se pun comprese
cu un decoct cu 2 linguriţe de rădăcină
mărunţită la 250 ml de apă. Pentru
spălături locale sau cataplasme se foloseşte
maceratul sau decoctul concentrat cu 4-5
linguri de rădăcini mărunţite la 250 ml de
apă.
c) - Tratament cu ceai de
rostopască
121
Infuzia se prepară din jumătate de
linguriţă de plante la 250 ml de apă
clocotită. Se ia o lingură de ceai la 3 ore.
Infuzia poate fi utilizată şi pentru
comprese.
d) - Tratament cu frunze de nuc
Se ung zonele afectate cu suc din
cojile verzi de nuc. Decoctul se prepară din
20 g de frunze de nuc în 250 ml de apă.
Ceaiul se va folosi pentru comprese. Pentru
băi se prepară un decoct prin fierberea timp
de 15 minute a 100 g de frunze de nuc în 3
l de apă. Ceaiul obţinut se va amesteca cu
apa din cada băii având 370 C.
e) - Se unge pielea afectată cu
alifie după reţeta
- Untură de porc după intestin
- 50 g
- Suc de rostopască
-5g
Alifia se va păstra în frigider.
f) - Tratament cu ceai de dediţel
Infuzia se prepară din 2 linguriţe de
plante la 250 ml de apă clocotită. Se va
utiliza pentru cataplasme.
g) - Se ung părţile afectate cu
suc din tulpini tinere de
laptele cucului
h) - Maurice Mességné şi Michel
Bontemps recomandă a se lua
înainte de fiecare masă 2
capsule de brustur, iar în timpul
meselor principale: o capsulă
de complex AND + vitaminele
E şi F şi o capsulă de complex
multivitamine.
236. Purgativ
Purgativul este un medicament
care favorizează eliminarea scaunului
prin stimularea peristaltismului
intestinal. Fitoterapia recomandă:
volbura.
Volbura are calităţi de laxativ
energic.
Infuzia se prepară din 1 linguriţă de
plante la 250 ml de apă clocotită. Ceaiul se
bea dimineaţa.
 Se mai poate utiliza şi pulbere
amestecată cu miere, luată dimineaţa
înainte de micul dejun.
237. Rahitism
Rahitismul este o boală care
apare în copilărie şi adolescenţă şi se
datorează în mod esenţial unei carenţe
de vitamina D. Se produc tulburări în
metabolismul fosforului şi calciului, ceea
ce determină o calcifiere defectuoasă a
oaselor, care rămân moi şi osificaţia
întârzie.
Fitoterapia apelează la nuc.
Infuzia se prepară din 1-2 linguriţe frunze
la 250 ml de apă clocotită. Se beau 1-2 căni
de ceai / zi. Se pot face băi locale şi aplica
cataplasme cu o infuzie concentrată din 2-
3 linguri frunze de nuc mărunţite în 250 ml
de apă clocotită.
238. Ragade (crăpături
şi pistrui)
Sunt fisuri, sub formă de şanţuri,
localizate pe palme, picioare, pe
mameloane, survenite în timpul alăptării la
sân a copilului. Pot fi superficiale,
epidemice sau profund dermice.
Se tratează cu hrean. Într-un litru
de oţet se va introduce o mână de hrean
ras. Se lasă la macerat 5-6 zile. După
filtrare se va folosi la ungerea pistruilor.
Ragadele se ung cu miere sau se pun
comprese cu miere.
239. Rană – vezi Plagă
240. Boala lui Raynaud
Se manifestă prin tulburări
vasomotorii simetrice ale extremităţilor,
evoluând în pusee cu următoarele etape:
ischemie, cianoză dureroasă şi axfisie
locală cu senzaţie de degete moarte. Pot
duce la cangrenă. Aceste tulburări pot fi
122
declanşate de frig sau de şocuri emotive.
Tratamentul profilactic indică: evitarea
frigului, interzicerea fumatului, reducerea
în dietă a cărnii şi a sării. Fitoterapia
apelează la: păducel, talpa gâştii.
a) - Tratament cu ceai de
păducel
Se folosesc: frunze, flori şi fructe
de păducel. Infuzia se prepară din 1
linguriţă plantă la 250 ml de apă clocotită.
Ceaiul se infuzează 15 minute. Se bea în
cursul zilei. Acest ceai are calităţi de
vasodilatator coronarian şi periferic.
b) - Tratament cu ceai din talpa
gâştii
Infuzia se prepară din 2 linguriţe de
plantă la 250 ml de apă clocotită. Se beau 2
căni de ceai pe zi. Se poate utiliza şi o
infuzie concentrată preparată din 3 linguri
de plantă la o cană de 250 ml de apă
clocotită. La infuzia concentrată se iau 3-5
linguri de ceai / zi. Pentru comprese ale
mâinilor, în fiecare seară se va folosi un
ceai preparat din 5 linguri de plantă la 250
ml de apă clocotită.
241. Răceală – vezi
Guturai
242. Răguşeală – vezi
Laringită
243. Respiraţie urât
mirositoare
Respiraţia urât mirositoare poate fi
cauzată de o dantură stricată şi atunci se va
merge urgent la stomatolog sau de diverse
afecţiuni ale stomacului şi atunci se vor lua
măsurile de rigoare.
La bolnavi, la digestie proastă veţi
citi şi apoi veţi lua măsurile indicate la
subcapitolul Aerofagie (7). La arsuri la
stomac vă veţi trata de Aciditate gastrică
(2).
Când vă supără ficatul şi aveţi gust
amar în gură sau vă simţiţi gura încleiată,
veţi lua măsurile cuvenite pentru a trata
“Ficatul şi suferinţele lui” (109). Când
mirosul respiraţiei dvs. povine de la
stomac, vă recomandăm ceaiul după
formula:
- Seminţe de anason
- 40 g
- Seminţe de chimen
- 40 g
- Funze de mentă
- 40 g
Se iau 3 linguriţe din amestecul
vegetal şi se opăresc cu 500 ml de apă
clocotită. Se lasă ceaiul la infuzat 5 minute.
Cu acest ceai se va face gargară şi se va
spăla gura. Un alt remediu pe care vi-l
propunem este ceaiul după reţeta:
- Boboci de trandafir de dulceaţă
- 60 g
- Seminţe de fenicul
- 60 g
- Lămâiţă (plantă, fără rădăcini)
- 60 g
- Frunze de rozmarin
- 60 g
- Frunze de badian
- 60 g
- Frunze de mentă
- 60 g
Ceaiul se prepară din 5 linguri de
amestec vegetal în 1000 ml de apă
clocotită. Se lasă ceaiul la infuzat 5-10
minute. Se va bea ceaiul, în porţii mici,
într-o zi.
244. Retenţie urinară
Retenţia urinară reprezintă
imposibilitatea de a urina. Fitoterapia se
face cu: urzică moartă, creţişoară,
troscot, traista ciobanului, coada
şoricelului, coada calului.
a) - Tratament cu urzică moartă
Infuzia se prepară din 1 linguriţă
de plantă la 250 ml de apă clocotită. Se
beau 2 căni de ceai / zi. Se fac băi de şezut
cu un ceai obţinut din 5-6 linguri de plante
la 1000 ml de apă clocotită.
b) - Tratament în atonie vezicală
Se fac băi de şezut cu traista
ciobanului şi/sau coada şoricelului şi/sau
coada calului – 100 g de plante la 5 l de
apă, macerate 12 ore.
123
245. Reumatism
Reumatismul este o boală
produsă de alergia organismului la
infecţii cu streptococ hemolitic,
caracterizată prin inflamaţia ţesutului
conjunctiv din întregul organism, dar în
special din articulaţii, inimă şi vase.
Infecţia se localizează în faringe (în
amigdale), mai rar în alte focare (granulom
dentar) de unde toxinele microbului
difuzează, producând accese repetate de
reumatism acut.
Plantele medicinale utilizate în
fitoterapia reumatismului sunt: urzica
moartă, cătina albă, cimbrişorul,
cimbrul, coada calului, frasinul, iarba
mare, ienupărul, izma, levănţica,
mesteacănul, pirul, muştarul negru,
păpădia, plămânărica, plopul negru,
podbalul, porumbul, salcia, salvia, socul,
sulfina, troscotul, turtiţa mare, urzica.
A – Tratarea reumatismului
cardio-vascular
Este o îmbolnăvire a articulaţiilor şi
a inimii. Boala se numeşte reumatism
Bouilaud. Infecţia streptococică este
faringiană şi amigdaliniană.
a) - Tratament cu ceai din flori
de muşeţel
Infuzia se obţine din 1 linguriţă de
flori cu 250 ml de apă clocotită. Se beau 2-
3 căni de ceai / zi. Pentru inhalaţii se pun 2
linguriţe de flori în 200 ml de apă clocotită.
Se fac 2-3 inhalaţii / zi.
b) - Tratament cu ceai de
rozmarin
Infuzia se prepară din 1 linguriţă de
frunze cu 250 ml de apă clocotită. Se beau
2 căni de ceai / zi. Se pot face şi 2-3
inhalaţii pe zi.
c) - Se mestecă şi se suge răşina
de brad (10-15 g pe zi) până
la vindecarea amigdalelor
d) - Tratament cu ceai de salvie
Infuzia se face din 1 linguriţă de
frunze la 250 ml de apă clocotită. Se beau
2 căni de ceai / zi. Pentru gargară se
foloseşte o infuzie preparată din 5 g de
frunze la 100 ml de apă clocotită.
 e) - Tratament cu ceai de fenicul
Infuzia se prepară dintr-o jumătate
de linguriţă de fructe zdrobite în 250 ml de
apă clocotită. Se bea 1 cană de ceai pe zi,
în 3 reprize, după mesele principale.
B –Reumatism degenerativ – vezi
Artroză
C – Reumatismul abarticular
Sunt afectate ţesuturile
periarticulare: tendoane, teci sinoviale,
burse, fascii, aponevroze, muşchi, nervi.
a) - Tratament cu ceai de dediţel
Infuzia se prepară din 1 linguriţă de
flori cu 250 ml de apă clocotită. Se bea 1
cană de ceai pe zi.
b) - Tratament cu ceai de soc
Infuzia se prepară din 2 linguriţe de
flori de soc la 250 ml de apă clocotită. Se
beau 3 căni de ceai pe zi.
c) - Tratament cu ceai de iederă
Decoctul se prepară din 1 lingură
de frunze mărunţite şi fierte 15 minute, în
250 ml de apă, la un foc moale. Se beau 2
căni de ceai pe zi.
d) - Tratament cu suc din
piciorul cocoşului
În nevralgii, lumbago şi
neuromialgii se fac frecţii cu suc proaspăt
din piciorul cocoşului.
e) - Tratament cu ulei din fructe
de ienupăr
Se fac frecţii cu ulei de ienupăr, 1%
în alcool.
D – Reumatism metabolic
(pseudogută şi gută)
Este o boală cronică, legată de o
puternică dereglare a metabolismului
proteinelor. Apar depuneri de acid uric, cu
crize foarte dureroase ale articulaţiilor.
a) - Tratament cu ceai de
ienupăr
Decoctul se prepară din 15-20 de
pseudobace la 1000 ml de apă. Se beau 2-3
căni de ceai pe zi.
b) - Tratament cu ceai de
mesteacăn
124
Infuzia se face din 2 linguriţe de
frunze marunţite la 250 ml de apă clocotită.
Se lasă să se răcească şi se va introduce în
ceai un vârf de cuţit de bicarbonat de sodiu.
După 6 ore de repaos, ceaiul se va bea în 2
repreize, între ele fiind un interval de 4 ore.
Notă ! Tratamentele cu băi ale
reumatismului se vor trata într-un capitol
special.
246. Riduri
Ridurile apar ca un semn al
deteriorării fibrelor de colagen care menţin
elasticitatea feţei şi sunt un apanaj al
bătrâneţii. Tratamentul cere o regenerare a
fibrelor şi se va face prin cure cu vitamine
şi oligoelemente. O dietă cu fructe şi
legume, cât şi utilizarea unor crème de
piele pe bază de extracte naturale sunt de
un real folos.
Se va utiliza şi uleiul vegetal pur,
astfel:
a) - La tenul gras – ulei de tărâţe
de orez
b) - La tenul slab – ulei de opaiţă
(luminiţă)
c) - La tenul mixt – ulei de
trandafir
Drept creme pe bază de extracte
vegetale se folosesc:
- Sunătoare + salvie + coada
calului
- Hamei + vitamine
- Cu ceruri florale
247. Rinichi atrofiat
Distrugerea ţesutului renal şi
înlocuirea lui cu ţesut cicatriceal duce la
micşorarea rinichiului, iar bolnavul suferă
de dureri de cap, nu are poftă de mâncare,
este palid, prezintă insuficienţe
coronariene. Scade capacitatea de
eliminare renală şi apare pericolul uremiei.
Maria Treben recomandă tratamentul ce
ceaiul după reţeta:
- Rădăcini de osul câinelui
- 10 g
- Rădăcini de leuştean
- 10 g
 - Rădăcini de pir
- 10 g
- Rădăcini de salcie
- 50 g
Ceaiul se prepară din 3 linguriţe de
amestec vegetal, fierte timp de 5-10 minute
în 750 ml de apă. Se beau zilnic 3 căni de
ceai cald.
248. Rinita
Rinitele sunt inflamaţii ale
mucoasei nazale. Se manifestă prin:
strănuturi repetate, înfundarea nasului,
secreţii nazale, cefalee şi febră. Când apar
complicaţii se ajunge la: sinuzite, otite,
laringite, etc.
Tratamentele cu plante
medicinale apelează la: busuioc, soc, tei,
măceş, ţintaură, salcie, pir, ciuboţica
cucului, cuişoare.
a) - Tratament cu ceai de tei
Infuzia se face din 1 linguriţă de
plante la 250 ml de apă clocotită. Se beau
2-3 căni de ceai pe zi, se fac spălături
nazale şi inhalaţii.
b) - Tratament cu ceai de soc
Infuzia se prepară din 2 linguriţe de
flori de soc la 250 ml de apă clocotită. Se
beau 3-4 căni de ceai pe zi şi se fac 2-3
inhalaţii.
c) - Tratament cu ceai de
busuioc
Infuzia se obţine din 1 linguriţă de
plantă în 250 ml de apă clocotită. Se beau 2
căni de ceai pe zi şi se fac inhalaţii
dimineaţa şi seara.
d) - Tratament cu ceai din
rizomi de pir
Decoctul se obţine din 1 linguriţă
de rizomi zdrobiţi la o cană de 250 ml de
apă. Se beau 3-4 căni de ceai / zi. Notă !
Febra fânului, rinita alergică a fost tratată
la subcapitolul Guturai de fân (128).
249. Sarcină
a) - Pentru femeile gravide care
au ameţeli şi greţuri
recomandăm ceaiul din coada
şoricelului. Infuzia se prepară
125
din 2 linguriţe de flori la 250 ml
de apă clocotită. Se beau 1-3
căni de ceai pe zi.
b) - Pentru gravidele nervoase
recomandăm ceaiul de
sunătoare. Infuzia se face din 1
linguriţă plante la 250 ml de
apă clocotită. Se beau 2-3 căni
de ceai pe zi.
c) - Pentru gravidele care vor să
se simtă bine recomandăm ca
seara, după cină, să bea o cană
de ceai după reţeta:
- Flori de muşeţel
- 40 g
- Frunze de mentă
- 40 g
- Frunze de roiniţă
- 40 g
- Frunze de busuioc
- 40 g
Infuzia se obţine din 2 linguriţe de
amestec vegetal opărite cu 250 ml de apă
clocotită. Ceaiul se va infuza 10-15 minute.
250. Scabia (râia)
Scabia este o boală cutanată
parazitară, contagioasă, foarte
pruriginoasă. Ea produce mâncărimi
puternice şi leziuni. Plantele medicinale
utilizate în tratamente sunt: izma,
rostopasca, troscotul, nucul, iarba
amorului.
a) - Tratament cu ceai de izmă
Se freacă leziunile cu frunze
proaspete de izmă, iar apoi zona afectată se
tamponează cu infuzie preparată din 100 g
de plantă uscată la 1000 ml de apă
clocotită.
b) - Tratament cu suc de
rostopască
Se pot pune comprese cu infuzie
din 1 linguriţă de plante la 250 ml de apă
clocotită.
c) - Tratament prin spălări cu
infuzie de troscot şi de nuc
 d) - Tratament cu iarba
amorului
Se iau 100 g de rădăcini de iarba
amorului şi se mărunţesc, iar apoi se fierb
3-4 minute în 250 ml de ulei. Se strecoară
uleiul cu un tifon şi cu el se unge pielea
afectată de 2 ori / zi, timp de 3-5 zile.
Semnul că tratamentul este eficient este că
apare o erupţie care precede vindecarea.
251. Sciatică
Sciatica este o boală care se
manifestă prin dureri mari în regiunea
şalelor, care radiază de-a lungul unuia
sau a ambilor nervi sciatici, de la şold la
călcâie. Fitoterapia se face cu:
sunătoare, ciuboţica cucului, osul
iepurelui, rotungioara.
a) - Tratament cu ceai după
reţeta
- Sunătoare - 45
g drăgaică
- Ciuboţica cucului - 45
g porc topită într-o cratiţă, peste care se
- Frunze de virnanţ- 45 g
Se beau zilnic 3 căni de ceai cald
din infuzia preparată din 4 linguriţe de
amestec vegetal, peste care se toarnă 600-
750 ml de apă clocotită.
b) - Tratament cu ceai după
reţeta:
- Osul iepurelui - 45
g 255. Sinuzită
- Flori de vetrice - 45
g Rino-sinuzita este o inflamaţie a
- Frunze de rotungioară - 45
g obicei, este o complicaţie a gripei, a
Se beau 3 căni de ceai cald / zi din
infuzia preparată din 4 linguriţe de amestec
vegetal la 600-750 ml de apă clocotită.
252. Seboree – vezi Păr
253. Sedativ
Sedativul reprezintă un
medicament cu proprietăţi de a linişti o
stare de excitaţie. Fitoterapia utilizează
următoarele plante medicinale: teiul,
126
urzica, talpa gâştii, sulfina, şovârvul,
coada calului, iarba mare, levănţica,
muşeţelul, menta, roiniţa, salvia, salcia,
rostopasca, odoleanul, porumbarul.
254. Semne din naştere
Semnele din naştere sunt acele pete
colorate de pe piele, uneori acoperite de
păr, care se detaşează de aspectul
epidermei înconjurătoare. Sunt diverse
semne din naştere şi apar în locuri extrem
de diferite. Pentru unele semne din naştere,
tratamentele pot consta în:
a) - Spălături cu ceai de
drăgaică
Ceaiul se obţine din 2 linguriţe de
drăgaică opărite cu 1000 ml de apă
clocotită. Se va folosi la spălarea zilnică a
semnelor din naştere.
b) - Tratament cu alifie de
Se prepară din 500 g de untură de
toarnă 4 pumni de drăgaică şi se amestecă
bine. Se lasă să facă spumă, se amestecă şi
se trage de pe foc. Vasul acoperit se lasă 8
ore să se răcească. Apoi se încălzeşte până
se fluidifică alifia şi se va filtra printr-o
pânză curată. Alifia obţinută se pune în
cutii şi se va păstra în frigider. Cu ea se vor
unge zilnic semnele din naştere.
mucoaselor nasului şi a sinusurilor. De
guturaiului, a rujeolei şi a scarlatinei. Se
manifestă cu: cefalee, dureri frontale,
astuparea nasului cu secreţii. Fitoterapia
apelează la următoarele plante
medicinale: muşeţel, salvie, răchitan,
trei fraţi pătaţi, cerenţel, coada
şoricelului.
a) - Tratament cu ceai de
muşeţel
Infuzia se prepară din 1 linguriţă de
flori de muşeţel la 250 ml de apă clocotită.
Se beau 3 căni de ceai pe zi şi se fac 2-3
inhalaţii din 2 linguriţe de plante la 200- - Fumariţă (plantă, fără rădăcini)
300 ml de apă. - 40 g
b) - Tratament cu ceai din coada - Frunze de rozmarin
- 80 g
şoricelului
- Seminţe de fenicul
Se beau 2 căni de ceai / zi, se fac
- 80 g
inhalaţii (2-3 inhalaţii pe zi) şi se aspiră
Ceaiul se prepară din 2 linguriţe de
nazal infuzia preparată din 2 linguriţe la
amestec vegetal fiert 2 minute în 250 ml de
250 ml de apă clocotită.
apă. Se va infuza ceaiul 10-15 minute. Se
c) - Tratament cu ceai de va bea o cană de ceai după fiecare masă
cerenţel principală.
Decoctul se obţine din 2 lingurite
de rădăcini cu 250 ml de apă. Se fierbe la c) - Tratament pentru copiii
foc moale, timp de 30 de minute. Se fac cu
foarte slabi
acest ceai aspiraţii nazale.
Se prepară o infuzie din 1 linguriţă
de frunze de cimbru opărite cu 250 ml de
256. Slăbiciune apă clocotită. Se beau 2 căni de ceai / zi.

Starea de slăbiciune exagerată se

poate datora unei subnutriţii cronice. În
257. Somn neliniştit
această stare se poate apela la tratamentul
Înainte de culcare se va bea o cană
cu plante. Deficitul de fier, de săruri
de ceai din tei, levănţică, urzică moartă,
minerale, vitamine, etc. poate fi tratat cu
muşeţel, etc. (Vezi subcapitolul – Sedativ )
plantele medicinale: muşeţel, coada
sau un pahar cu lapte cald, îndulcit cu
şoricelului, ţintaură, schinduf, busuioc,
miere de albine.
fenicul, rozmarin, genţiană, etc. Dacă
persoanele subponderale sunt tratate cu
ceaiuri trebuie arătat că ceaiurile măresc 258. Stări depresive
pofta de mâncare şi, deşi nu îngraşă,
compensează lipsurile de vitamine şi Există un număr mare de preparate
minerale din corp, facilitând îmbunătăţirea antidepresive. Plantele medicinale din
proceselor metabolice de asimilare a care se pot prepara aceste antidepresive
harnei. sunt: sunătoarea, levănţica, valeriana,
socul, muşeţelul, teiul, roiniţa, sehinelul,
a) - Tratament cu ceai după măghiranul.
reţeta:
- Ţintaură a) - Tratament cu ceai după
- 40 g reţeta:
- Coada şoricelului - 40 - Flori de muşeţel
g - 20 g
- Flori de muşeţel - Frunze de levănţică
- 40 g - 40 g
Se beau 3 căni de ceai cald / zi din - Frunze de rozmarin
infuzia preparată cu 3 linguriţe de amestec - 20 g
vegetal, opărit cu 500 ml de apă clocotită. - Muguri florali de portocal
Ceaiul se va infuza 5-8 minute. amar - 40 g
- Frunze de cimbrişor
b) - Tratament cu ceai preparat - 40 g
după reţeta: Din amestecul vegetal se ia o
- Frunze de busuioc lingură care se va opări cu 250 ml de apă
- 40 g clocotită. După o infuzare de 5-10 minute
- Muguri florali de portocal amar se va strecura ceaiul. Se va bea o cană de
- 40 g ceai, seara, după cină.
- Rădăcini de genţiană
- 40 g
127
 b) - Tratament cu ceai după a) - Tratament cu ceai de
reţeta: ventrilică
- Frunze de roiniţă Se iau 3 linguriţe de ventrilică,
- 40 g peste care se toarnă 500 ml de apă clocotită
- Schinel şi ceaiul se va infuza 5-10 minute.
- 40 g Se beau zilnic 3 căni de ceai cald.
Ceaiul se prepară din 3 linguriţe de b) - Tratament cu suc de vâsc
amestec vegetal opărite cu 500 ml de apă
Speranţa Anton recomandă a se lua
clocotită, cu infuzare de 5 minute. Se beau
25 de picături de suc de vâsc pe zi,
zilnic 2-3 căni de ceai cald.
dimineaţa şi seara.
c) - Tratament cu ceai după
reţeta: 260. Stomahic
- Flori de muşeţel
- 40 g Stomahic reprezintă un produs
- Sunătoare care favorizează digestia prin excitaţia
- 40 g sucurilor gastro-intestinale. Fitoterapia
- Flori de soc negru apelează la următoarele plante
- 40 g medicinale: talpa gâştii, ţintaura,
- Rădăcini de valeriană unguraşul, cicoarea, roiniţa, cimbrul şi
- 40 g cimbrişorul.
- Flori de levănţică - 40
g
- Flori de tei
- 40 g 261. Stomatita
Ceaiul se prepară din 3 linguriţe din
amestec vegetal fiert cu 750 ml de apă, Stomatita reprezintă orice
timp de 5-10 minute. Se beau zilnic 3 căni inflamaţie a mucoasei bucale. Stomatita
de ceai cald. Acest ceai este excelent apare ca urmare a ingerării de lichide
pentru a trata stările de depresie, având fierbinţi, substanţe iritante sau a unor
totodată şi o acţiune liniştitoare şi infecţii. Plantele medicinale utilizate în
tonifiantă. tratamente sunt: stejarul, turtiţa mare,
nucul, şovârvul, muşeţelul, urzica,
d) - Tratament cu ceai de salcia, pătlagina, murul, cerenţelul.
sunătoare
Infuzia se prepară din 2 linguriţe de A – Tratarea stomatitei catarale
plante opărite cu 250 ml de apă clocotită.
Se beau 2 căni de ceai / zi, una dimineaţa şi a) - Tratament cu ceai de
alta seara, înainte de culcare. muşeţel
Notă ! Cititorii trebuie avertizaţi că Se face gargară de 3-5 ori / zi cu un
un consum îndelungat de ceai de sunătoare ceai preparat din 3-4 linguriţe de plante
poate instala în organismul uman o opărite cu 250 ml de apă clocotită.
sensibilitate faţă de lumina puternică a
soarelui (fotosensibilitate) b) - Tratament cu ceai de
cerenţel
259. Sterilitate Se face gargară de 3-5 ori / zi cu un
decoct din 2 linguri de rădăcini mărunţite
Sterilitatea reprezintă de cerenţel fierte cu 250 ml de apă.
incapacitatea de a procrea. Cu toate c) - Tratament cu ceai pentru
cuceririle medicinii moderne, rămânem gargară tip Plafar
încă fideli fitoterapiei cu următoarele Infuzia se prepară din 1-2 linguriţe
plante medicinale: ventrilică, vâsc. de amestec vegetal opărite cu 250 ml de
apă clocotită. Se fac 3-5 rânduri de gargară
pe zi cu acest ceai.
128
 infuzare de 5 minute. Se beau zilnic 3 căni
B – Tratamentul glositei de ceai cald.
Inflamaţia limbii se numeşte b) - Tratament pentru a stimula
glosită.
secreţia deficitară de suc
a) - Tratament cu ceai de salvie gastric
Se va face de 3-5 ori pe zi gargară Se utilizează ceaiul având reţeta:
cu un ceai preparat din 5 g de frunze de - Pelin
salvie opărite cu 100 ml de apă clocotită. - 60 g
b) -Tratament cu ceai de - Schinel
- 60 g
trandafiri de dulceaţă
- Ţintaură
Se va face gargară de 3-5 ori / zi cu
- 60 g
un ceai preparat din 2 linguriţe petale de
Infuzia se prepară din 1 linguriţă de
trandafir opărite cu 250 ml de apă
amestec vegetal la o cană de 250 ml de apă
clocotită.
clocotită. Ceaiul se va infuza 5 minute. Se
c) - Tratament cu ceai de sulfină beau zilnic 2-3 căni de ceai.
Se beau 2 căni de ceai / zi şi se face
de 3-5 ori / zi gargară cu ceaiul 263. Sughiţ
preparat din 1 linguriţă de flori cu
250 ml de apă clocotită. Sughiţul apare ca o contracţie
spasmodică involuntară a diafragmului,
262. Suc gastric determinând o secusă bruscă a
abdomenului şi toracelui şi care se
Lipsa sucului gastric sau o secreţie însoţeşte de un zgomot răguşit
insuficientă a acestuia împiedică realizarea caracteristic, prin constricţia glotei şi
normală a digestiei şi stă la baza apariţiei a vibraţia caracteristică a coardelor vocale.
numeroase maladii, dintre care menţionăm: Fitoterapia apelează la următoarele
anemia (de diverse forme), colita, unele plante medicinale: fenicul, mărar,
boli infecţioase, unele forme de constipaţie, lămâie.
etc. a) - Tratament cu suc de lămâie
Plantele medicinale utilizate în Se iau câteva picături de suc de
fitoterapie sunt: schinelul, pelinul, lămâie.
obligeana, genţiana, ţintaura.
b) - Tratament cu ceai din
a)- Tratament pentru seminţe de mărar
stimularea secreţiei Se prepară un ceai neîndulcit din 1
stomacale cu ceaiul după linguriţă de seminţe de mărar la 250 ml de
reţeta: apă clocotită. Se bea ceaiul cu înghiţituri
- Coajă de portocale mici.
- 45 g
- Rădăcini de genţiană c) - Tratament cu ceai de fenicul
- 45 g Într-o cană de apă clocotită se pune
- Rădăcini de obligeană o linguriţă de seminţe de fenicul şi se lasă
- 45 g la infuzat 10 minute. Se inspiră profund de
- Frunze de trifoişte de apă câteva ori, apoi se va bea ceaiul.
- 45 g d) - Se mai poate trata şi astfel:
- Ţintaură - se bea un pahar cu apă rece;
- 60 g - se ia o linguriţă de zahăr;
- Pelin - se reţine respiraţia câteva zeci
- 60 g de secunde.
Ceaiul se obţine fierbând în 750 ml
de apă, la foc mic, trei linguriţe de amestec
vegetal, timp de 5-10 minute şi făcând o
129
 264. Surditate
Se recomandă a se consuma:
varză, migdale dulci. Surditatea poate fi
produsă şi de otoscleroză: osificarea
labirindului, în jurul vârstei de 50 de ani.
a) - Tratament cu suc de lămâie
Se fac instilaţii repetate în urechi.
b) - Tratament cu suc de varză
Se fac instilaţii repetate în urechi.
c) - Tratament cu ceai de salvie
Infuzia se prepară din 1 linguriţă de
plantă la 250 ml de apă clocotită. Se
introduce o meşă în ureche îmbibată cu
acest ceai.
265. Surmenaj
intelectual
În cazul unui surmenaj intelectual,
tratamentele sunt foarte diversificate:
a) - Pentru îmbunătăţirea
memoriei se va bea suc de
lămâie sau se va consuma
lămâie cu zahăr. Se recomandă
şi 2 căni de ceai de urzică pe zi.
b) - Pentru eliminarea
nervozităţii se va bea suc de
varză sau se va consuma salată
de varză albă.
c) - Pentru îmbunătăţirea
puterii de concen-trare se va
bea ceai de mentă, coada
calului, ventrilică.
266. Tabagism
Tabagismul reprezintă
intoxicaţia cu nicotină şi se datorează
fumatului. Ea poate fi acută şi se
manifestă prin ameţeli, paloare,
vomitismente, oboseală de tip cronic când
apar palpitaţii, dureri de tip anginos,
nervozitate, in-somnie, scăderea memoriei,
leziuni vasculare, bronşită.
Fitoterapia apelează la
următoarele plante medicinale în
tratamente: arnică, salvie, mentă,
podbal, castan sălbatic, urzici.
130
a) - Tratament cu frunze uscate
de arnică
Ele ajută la a dezvăţa de fumat pe
fumătorii înrăiţi.
b) - Tratament cu frunze uscate
de salvie
Se fac ţigări care fumate îi fac pe
fumători a se lăsa de fumat.
c) - Combaterea fumatului cu
rădăcină uscată de obligeană:
Mestecarea lentă a rădăcinii
uscate de obligeană şi apoi
scuiparea ei.
d) - Tratament cu suc de podbal
Se iau 2-3 linguriţe de suc de
podbal / zi pentru a trata tusea tabagică.
e) - Tratament cu ţigări pentru
a combate tabagismul
Izma, sânziana de pădure, podbalul
se vor lăsa în apă îndulcită peste noaptela
macerat. Se usucă plantele la aer şi se toacă
mărunt. Din ele se fac ţigări pentru a
combate tabagismul.
267. Tahicardie
Tahicardia este o accelerare a
frecvenţei cardiace, care depăşeşte
valoarea normală fiziologică
corespunzătoare vârstei şi sexului.
La omul adult, în mod normal,
inima pulsează de 70 de ori pe minut.
Pulsul creşte în timpul unui efort fizic
susţinut, în stările de excitaţie, cât şi în
stările febrile. Plantele medicinale care
pot fi utilizate în fitoterapie sunt: vâscul,
păducelul, unguraşul.
268. Tăieturi – vezi Plăgi
269. Ten
Îngrijirea pielii şi în special a
tenului, mai ales la femei, este una din
problemele de mare importanţă în viaţa
cotidiană. Plantele medicinale
recomandate pentru întreţinerea tenului
sunt: arnica, brusturul, cimbrişorul,
cimbrul de cultură, coada şoricelului,
gălbenelele, sunătoarea, salvia, nalba
mare, muşeţelul.
A – Ten palid
Pentru activarea circulaţiei
periferice se pun comprese din ceai de
arnică. Infuzia se face din 1 linguriţă de
flori de arnică la 250 ml de apă clocotită.
B – Ten înroşit, iritat
Se pun comprese cu ceai din:
coada şoricelului, muşeţel, păpădie, pin,
sunătoare, pătlagină, nalbă, pătrunjel.
Compresele se menţin pe faţă timp de 15-
20 de minute, după care tenul se unge cu o
cremă calmantă.
C – Tenuri uscate
În tratamente vor fi utilizate plante
medicinale cu calităţi emoliente şi de
activare a circulaţiei periferice, si anume:
gălbenele, muşeţel, sunătoare, rădăcini
de nalbă, florile de pin, etc. Ca
demachiant se indică sucul de castravete.
Se recomandă a se bea înainte de fiecare
masă o cană de ceai preparat după reţeta:
- Frunze de rozmarin
- 60 g
- Frunze de mentă
- 60 g
- Rădăcini de genţiană
- 60 g
- Frunze de cimbru
- 60 g
- Seminţe de fenicul
- 60 g
- Frunze de măghiran
- 30 g
Infuzia se prepară dintr-o cană de
apă clocotită tur-nată peste 2 linguriţe din
amestecul vegetal bine omogeni-zat şi
mărunţit. Ceaiul stă la infuzat 10–15
minute.
D – Tenuri grase
În cazul tenului seboreic, gras, cu
pori dilataţi, tratamentele se fac cu:
muşetel, podbal, brustur, cimbrişor,
cimbru, hamei, nuc, mentă, salvie, ceai
chinezesc, mărar, salcie, coşu-popii. Se
pot pune comprese cu aceste ceaiuri sau se
fac măşti cosmetice cu tomate (roşii), se
loţionează faţa cu suc de lămâie, castravete
+ alcool şi mască de fragi + albuş bătut.
Pentru persoanele care au tenuri
grase recomandăm să facă o cură de
curăţire a tenului de 3-5 zile, bând 4 căni
131
de ceai / zi din decoctul preparat după
reţeta:
- Flori din coada şoricelului
- 40 g
- Rădăcini de pir
- 40 g
- Rădăcini de brustur
- 40 g
- Frunze şi flori de păpădie
- 40 g
- Frunze şi flori de lămâiţă
- 80 g
- Frunze de fumăriţă
- 40 g
Ceaiul se obţine prin fierberea a 4
linguri din amestecul vegetal bine
omogenizat şi mărunţit, timp de 2 minute,
la un foc moale, în 1000 ml de apă. Ceaiul
se bea neîndulcit. După această cură de
curăţare a tenului, puteţi utiliza cosmetice
recomandate de specialişti.
E – Tenuri cu afecţiuni
În cazul unor afecţiuni ale pielii
(acnee, furuncule, eczeme, urticarie, etc.)
se vor folosi pentru uz intern ceaiuri cu
caracter depurativ: brusture, trei fraţi
pătaţi, teci de fasole, cât şi băi şi
comprese cu plante antiseptice şi
cicatrizante: muşeţelul, sunătoarea,
salvia, levănţica, socul, isopul, troscotul,
sulfina, nucul, pătlagina, muguri de pin,
stejarul, salcia, iarba mare, tătăneasa.
Ceaiul de sunătoare, sub formă de
comprese, înviorează tenurile uscate şi
îmbătrânite.
F – Eliminarea ridurilor – vezi
Riduri
270. Tendinita
Tendinita reprezintă inflamarea
unui tendon.
Apare în condiţiile efectuării unui
efort fizic sau făcând sport. Dacă există
tendinţa de a face tendinită des, este
necesar a efectua de urgenţă o cură de
eliminare a deşeurilor şi toxinelor din corp
şi de remineralizare a organismului. În
acest caz, vă recomandăm a lua înainte de
fiecare masă 2 capsule de coada calului,
dimineată şi la prânz, în timpul mesei 2
pastile de complex – germeni de grâu.
Atenţie şi la dieta dvs.
 Completaţi regimul alimentar cu
multe fructe şi legume. Vă recomandăm
să beţi 2 căni de ceai de urzici pe zi sau să
vă remineralizaţi cu ceaiuri de măceş,
cătină sau afin.
271. Teniază – vezi
Paraziţi intestinali
272. Topirea substanţei
osoase
În cazul topirii substanţei osoase,
al apariţiei de umflături la os,
osteomielită (inflamaţia măduvei osoase)
se fac tratamente cu: coada şoricelului şi
schinduf.
a) - Tratament cu ceai din coada
şoricelului
Infuzia se prepară din 2 linguriţe de
plante opărite cu 250 ml de apă clocotită.
Se beau zilnic 2 căni de ceai de coada
şoricelului repartizate în 4 porţii. În două
jumătăţi de cană de ceai se va adăuga ½
linguriţă de seminţe de schinduf.
b) - Trupul se unge cu tinctură
de coada şoricelului.
273. Traheită
Traheita reprezintă inflamaţia
mucoasei traheei. Se manifestă prin:
pierderea vocii (disfonie), tuse seacă,
dureri la stern. Plantele medicinale
recomandate în tratamente sunt: nalba
mare, pătlagina, pinul, şovârvul, isopul,
izma, lemnul dulce, muşchiul de piatră,
cimbru, cimbrişor, scaiul vânăt.
a) - Tratament cu ceai de nalbă
mare
Infuzia se prepară din 2-3 g de flori
şi frunze de nalbă mare opărite cu 250 ml
de apă clocotită. Se beau 2-3 căni de ceai
pe zi şi foloseşte la tratarea tusei însoţite de
secreţie (flegmă) greu expectorabilă.
b) - Tratament cu ceai din lichen
de piatră
Decoctul se prepară din 2 linguriţe
de plante fierte cu 250 ml de apă. Acest
132
ceai are calităţi emoliente, sedative şi
antibiotice. Se beau 2 căni de ceai / zi.
c) - Tratament cu ceai de
pătlagină
Infuzia se prepară dintr-o linguriţă
de plantă opărită cu 250 ml de apă
clocotită. Se beau 2 căni de ceai / zi. Se pot
lua şi 2-3 vârfuri de cuţit pe zi din plantă
bine mărunţită. Se pot face tratamente şi cu
sucul plantei.
274. Transpiraţie – vezi
Diaforeză
275. Tricofiţie
Este o boală provocată de
ciuperci microscopice şi se manifestă
prin căderea părului, cruste şi
îngroşarea pielii în plăgi. Plantele
medicinale utilizate în tratamente sunt:
brusturul, mesteacănul, muşeţelul,
urzica. A se vedea şi Păr (214)
276. Troficitate
Troficitatea se referă la starea de
nutriţie a diverselor organe şi ţesuturi.
Ea este strict determinată de intensitatea
activităţii fiecărui organ sau tesut, cât şi de
necesităţile nutritive de ansamblu ale
organismului uman. Sistemul endocrin este
cel care coordonează troficitatea în
organism. Tulburările specifice de
troficitate produc distrofii, adică scăderea
în volum a organelor sau ţesuturilor
corespunzătoare. Plante medicinale care
sunt utilizate: anghinare (trofic hepatic),
urzica, etc.
277. Tuberculoza
Tuberculoza este o maladie infecto-
contagioasă datorată bacilului Koch. Poate
îmbrăca diverse forme, după locul
inoculării, întinderea leziunilor, după
modul evolutiv, etc.
A - Tratarea tuberculozei
pulmonare
 Este o boală contagioasă, localizată - Frunze podbal
la nivelul aparatului respirator, prin - 40 g
pătrunderea şi înmulţirea bacilului Koch în - Tei
branhiolele şi plămânii omului sănătos. - 20 g
Fitoterapia recomandă în tratamente Decoctul se prepară din 5 linguri de
plantele medici-nale: hameiul, troscotul, amestec vegetal fiert în 1500 ml de apă. Se
usturoiul, coada calului, lemnul dulce, beau, îndulcite cu miere, 3-4 căni de ceai /
ciuboţica cucului, roua cerului, salvia. zi, în cură de 6-24 de luni.
e) - Tratament cu ceai
a) - Tratament cu ceai de hamei remineralizant după reţeta
Infuzia se face din 10 g conuri de următoare:
hamei zdrobite în 250 ml de apă clocotită. - Coada calului - 20
Se beau 2 căni de ceai pe zi, în cură de g
lungă durată. - Hamei
b) - Tratament cu ceai de troscot - 20 g
- Troscot
Infuzia se prepară din 1-2 linguriţe
- 15 g
de plantă la 250 ml de apă clocotită. Se
- Frunze podbal
beau 2-3 căni de ceai / zi în cure de lungă
- 20 g
durată.
- Mentă
c) - Cura cu usturoi -5g
Se vor consuma 3 căţei de usturoi - Rizomi de pir - 15
pe zi sau se va bea apă usturoiată. Apa g
usturoiată, conform recomandării lui Virgil - Fructe de ienupăr
Geiculescu, se prepară astfel: se toarnă -5g
într-o cană 250 ml de apă clocotită peste o Decoctul se prepară dintr-o lingură
cantitate de usturoi curăţat şi dat pe de amestec vegetal bine mărunţit şi
răzătoare. omogenizat la 250 ml de apă. Se beau
Stabilirea cantităţii de usturoi se va zilnic 2-3 căni de ceai, în cure de 3-6 luni.
face în funcţie de vârsta pacientului, şi În timpul acestor cure se recomandă a se
anume: consuma săptămânal 500 g miere
1- pentru copii sub 2 ani amestecată cu 1-2 rădăcini de hrean ras. Se
- 15 g va lua câte o lingură din amestecul miere-
2- pentru copii de 2-5 ani hrean cu 30 de minute înainte de dejun şi
- 25 g cină.
3- pentru copii de 10-12 ani B – Tratarea tuberculozei
- 40 g cutanate
4- pentru celelalte vârste Este o boală contagioasă
- 60-80 g localizată la nivelul pielii. Se tratează cu:
Tratamentul cu apă usturoiată se rostopască, muguri de plop, trei fraţi
face după cum urmează: pătaţi.
1- pentru copii până la 5 ani – se iau zilnic a) - Tratament cu rostopască
8-10 linguriţe
Se amestecă 30 g de plantă
2- pentru copii de 10-12 ani - se iau zilnic
mărunţită până la stadiul de pulbere cu 15
8-10 linguri
g de lanolină, 10 g vaselină şi 15 picături
3- pentru celelalte vârste - se iau zilnic 8-
de acid fenic. Cu alifia astfel obţinută se va
10 linguri supă
unge rana şi se va schimba pansamentul
d) - Tratament cu ceai după o din 3 în 3 zile până la vindecarea
reţetă de O. Bujor şi Mircea afecţiunii.
Alexan:
- Coada calului - 40
g

133
 b) - Tratament cu ceai din
muguri de plop
Infuzia se face din 20-30 g de
muguri de plop zdrobiţi, opăriţi cu 1000 ml
de apă clocotită. Se fac băi locale sau se
pun cataplasme înainte de ungere cu
propolis.
c) - Tratament cu ceai după
reţeta:
- Steluţa
- 40 g
- Coada calului
- 40 g
- Pătlagină
- 40 g
- Pelin
- 40 g
Ceaiul se prepară din 3 linguriţe de
amestec vegetal peste care se toarnă 500 ml
de apă clocotită şi se infuzează timp de 5-
10 minute. Se beau zilnic 3 căni de ceai
cald.
278. Tulburări de
vorbire
Tulburările de vorbire, respectiv
bâlbâiala, sâsâiala, etc. nu sunt întotdeauna
rezultatul funcţionării defectuoase a
organelor vorbirii (maxilare, dinţi, limbă,
gură, etc.), ci apar adesea din cauza unei
stări de iritare nervoasă anormală,
declanşată de un şoc sau de o altă
îmbolnăvire. În cazul copiilor la care
bâlbâiala are o cauză emoţională sau
afectivă vă recomandăm următoarele
tratamente după Maria Treben:
a) - Tratament cu ceai de
sunătoare
Infuzia se prepară din 2 linguriţe de
plantă cu 250 ml de apă clocotită. Se beau
2-3 căni de ceai pe zi.
b) - Tratament cu frecţii
Se iau în părţi egale flori de coada
şoricelului, muşeţel, sunătoare şi traista
ciobanului, se amestecă şi se mărunţesc.
Apoi se pune amestecul de plante într-un
vas la macerat timp de 10 zile, la căldură,
peste care se toarnă rachiu de secară sau de
fructe (38-40%).
134
După macerare şi filtrare se vor
face copilului 2-4 frecţii pe zi.
c) - Tratament cu băi generale
cu cimbru sau cu urzici
La o baie se vor utiliza 200 g din
una dintre plante. Toată cantitatea de plante
se pune într-o găleată cu apă rece şi se lasă
acolo peste noapte la macerat. A doua zi se
va da într-un clocot şi se va turna în apa
băii.
Atenţie ! Apa va trece de rinichii
copilului, dar nu va depăşi nivelul inimii.
Baia durează 15-20 de minute şi se face la
36-370 C. După baie copilul nu se şterge, ci
se culcă acoperit cu un prosop pluşat. Cura
se face timp de 7 zile cu băi de cimbru şi 7
zile cu băi de urzici, până la vindecare.
279. Tumoare
Tumoarea apare ca o umflătură
sau o excrescenţă la nivelul unui organ
sau al unui ţesut. După natura lor,
tumorile pot fi benigne, caz în care
seamănă din punct de vedere structural cu
ţesuturile din care au plecat, cresc încet, nu
invadează ţesuturile înconjurătoare şi se
separă de acestea printr-o capsulă, putând
fi inlăturate uşor prin operaţii chirurgicale
şi tumori de origine malignă, care nu au
structuri asemenea cu cele din care au
plecat, cresc rapid, invadează ţesuturile
înconjurătoare, recidivează după operaţie şi
produc metastaze. Plantele medicinale
utilizate în fitoterapie sunt: rostopasca,
tătăneasa, urzica moartă, vâscul.
280. Tuse
Tusea nu este o afecţiune
propriu-zisă, ci un simptom care apare
datorită diverselor afecţiuni respiratorii,
reprezentând un act reflex produs de o
iritaţie a mucoasei căilor respiratorii, fie
de prezenţa unor corpi străini, cel mai
adesea acestea fiind produse patologice
(mucus în exces, sânge, spută).
Tratamentul cu plante medicinale prezintă
mai multe faze:
a) - faza iritativă a tusei când
tusea este seacă se indică a se utiliza în
tratamente plante emoliente, bogate în
mucilagii;
 b) - faza de cocţiune când sunt c) - Tratament cu ceai din
utile plantele expectorante, cu conţinut
muguri de pin
mare în uleiuri volatile, saponozide.
Infuzia se prepară dintr-o linguriţă
Pentru faza iritativă se vor utiliza
de muguri de pin zdrobiţi cu 250 ml de apă
plantele medicinale: macul de câmp,
clocotită. Se beau 2-3 căni de ceai pe zi. În
lumânărica, nalba de cultură, nalba
tratamente se poate utiliza şi uleiul de pin,
mare, podbalul, teiul, pătlagina, lichenul
care se administrează astfel:
de piatră.
Pentru faza de cocţiune a tusei se - se iau pe o bucăţică de zahăr 3-
vor utiliza în tratamente plantele 4 picături de 5-6 ori pe zi;
medicinale: ciuboţica cucului, pinul, - la copii se iau într-o linguriţă
isopul, scaiul vânăt, iarba mare, cu zahăr 2-3 picături de 5-6 ori
ienupărul. pe zi.
A – Tratarea tusei în faza iritantă
d) - Tratament cu ceai de isop
a) - Tratament cu ceai de mac de Infuzia se face din 1-2 linguriţe de
câmp plantă la 250 ml de apă clocotită. Se beau 2
Infuzia se prepară dintr-o linguriţă căni de ceai pe zi.
de petale opărite cu 250 ml de apă. Se bea
ceaiul fragmentat în timpul unei zile. e) - Tratament cu ceai de iarbă
mare
b) - Tratament cu ceai de tei Decoctul se prepară din 3-4 linguri
Infuzia se prepară din 1-2 linguriţe de plantă la 250 ml de apă. Se iau 4 linguri
de flori cu 250 ml de apă clocotită. Se beau de ceai pe zi.
2-3 căni de ceai pe zi. De notat că ceaiul de C – Tratament în tusea
tei are şi calităţi expectorante. persistentă
a) - Tratament cu ceai după
c) - Tratament cu ceai de reţeta:
pătlagină - Coada calului
Infuzia se face cu 2 linguriţe de - 40 g
plantă la 250 ml de apă clocotită. Se va bea - Mierea ursului
treptat în cursul zilei. - 40 g
d) - Tratament cu ceai de podbal - Frunze de podbal
Infuzia se prepară din 1-2 linguriţe - 40 g
de plante la 250 ml de apă clocotită. Se Ceaiul se obţine prin fierberea unei
beau 2-3 căni de ceai / zi. linguriţe de plante în amestec cu 250 ml de
B – Tratarea tusei în faza de apă, timp de 5-10 minute. Se beau 3 căni
cocţiune de ceai cald pe zi.
a) - Tratament cu ceai de scai b) - Tratament cu ceai pectoral
vânăt după formula Plafar
Decoctul se prepară din 4 linguriţe Infuzia se prepară din 1-2 linguriţe
de plantă la 250 ml de apă. Se iau 4-6 la 250 ml de apă clocotită. Se beau 2-3 căni
linguri de ceai / zi. de ceai pe zi. Acest ceai are acţiune atât
emolientă, cât şi fluidifiantă şi antiseptică.
b) - Tratament cu ceai din
ciuboţica cucului c) - Tratament cu ceai după
Infuzia se prepară din 1-2 linguriţe reţeta:
de flori la 250 ml de apă clocotită. Se beau - Cimbru
2-3 căni de ceai pe zi. Se poate utiliza şi - 45 g
decoctul dintr-o linguriţă de rădăcini - Seminţe de in
mărunţite la 250 ml de apă. La ceaiul din - 45 g
rădăcini se va adăuga un vârf de cuţit de - Seminţe de fenicul
bicarbonat de sodiu. Se beau 2-3 căni de - 30 g
ceai / zi.
135
 - Seminţe de anason
- 30 g
Decoctul se obţine fierbând timp de
5-10 minute o linguriţă din amestecul
vegetal la foc moale, în 250 ml de apă. Se
beau 3 căni de ceai pe zi.
281. Tuse convulsivă
Tusea convulsivă este o boală
foarte contagioasă şi este produsă de
bacilul pertusis.
Ea se caracterizează clinic prin
catarul căilor respiratorii şi accese de tuse
puternică. Tratamentul se face cu
următoarele plante medicinale: fenicul,
porumbar, scai vânăt, vâsc, şovârv,
cimbru, soc, roua cerului, anason, nalbă
mare, salvie, pătlagină, isop, mac de
câmp, salcâm, schinel, tei, urzică, zmeur.
a) - Tratament cu ceai de podbal
Se prepară infuzia din 1-2 linguriţe
de plantă opărite cu 250 ml de apă
clocotită. Se beau 2-3 căni de ceai cald pe
zi.
b) - Tratament cu ceai de
pătlagină
Infuzia se prepară dintr-o linguriţă
de plantă la 250 ml de apă clocotită. Se
beau 2 căni de ceai pe zi.
c) - Tratament cu ceai de scai
vânăt
Decoctul se obţine din 2 linguri de
plante la 250 ml de apă clocotită. Se iau 4
linguri de ceai pe zi.
d) - Tratament cu ceai de şovârv
Infuzia se prepară dintr-o linguriţă
de plantă cu 250 ml de apă clocotită. Se
beau 2-3 căni de ceai pe zi.
e) - Tratament cu ceai având
reţeta:
- Pătlagină
- 45 g
- Flori de soc negru
- 45 g
- Roua cerului
- 30 g
- Toporaşul doamnei
- 30 g
Infuzia se face dintr-o linguriţă de
amestec vegetal bine omogenizat şi
136
mărunţit, peste care se toarnă 250 ml de
apă clocotită şi se lasă la infuzat 5-10
minute. Se beau zilnic 1-2 căni de ceai cald
282. Ulceraţii
Ulceraţia reprezintă o pierdere
de substanţă la nivelul pielii sau
mucoasei, mai ales când prezintă o slabă
tendinţă de cicatrizare şi o evoluţie
cronică. Tratamentele se fac cu: coada
calului, caşul popii, rostopască,
gălbenele, pătlagină, cimbru, urzică.
a) - Tratament cu pătlagină
Se pun cataplasme cu frunze de
pătlagină zdrobite.
b) - Tratament cu suc de
rostopască
Se ung marginile rănii cu suc de
rostopască, iar apoi se aplică alifia de
gălbenele.
c) - Se spală ulceraţia cu decoct
din coada calului şi cu decoct
din caşul popii, alternativ.
Decoctul din coada calului se
prepară din 100 g de plante la 1000 ml de
apă. Decoctul din caşul popii se obţine din
50 g de frunze la 1000 ml de apă.
Notă ! Se vor bea ceaiuri de
curăţire a sângelui din
a) - urzici, ventrilică, gălbenele,
coada şoricelului
Se ia câte o linguriţă din fiecare
plantă la 250 ml de apă. Se beau 2-4 căni
de ceai pe zi.
b) - Ceai după reţeta:
- Urzică
- 100 g
- Gălbenele
- 300 g
- Coada şoricelului - 100
g
Se beau 2-4 căni de ceai pe zi.
283. Ulcer gastric
Ulcerul gastric reprezintă o
afecţiune a stomacului caracterizată
prin apariţia pe mucoasă a unei
ulceraţii, de obicei rotunde, cu margini
neregulate, cu tendinţe scăzute de a se Ulcerul varicos reprezintă o
vindeca. dermatoză care apare la gambe, în
Pacientul are dureri, vărsături, general la indivizi care au tulburări de
tulburări în tranzitul alimentar, hemoragii circulaţie (varice, periflebite, arterite) şi
şi pot chiar apare perforări ale stomacului. se prezintă sub formă de plăgi, cu
Fitoterapia apelează la următoarele tendinţe reduse de vindecare.
plante medicinale: sunătoarea, salcâmul, Tratamentul se face prin ceaiuri,
tătăneasa, volbura, busuiocul, coada comprese, cataplasme şi băi, apelând la
calului, dudul, frasinul, gălbenelele, calităţile terapeutice ale următoarelor
lemnul dulce, pătlagina, plămânărica, plante medicinale: tătăneasă, păpădie,
răchitarul. salvie, răchitan, rapiţă, varză albă,
coada şoricelului, pătlagina, urzica,
a) - Tratament cu ceai de urzică moartă.
sunătoare
A – Tratament cu ceaiuri
Infuzia se face din 1-2 linguriţe la
250 ml de apă clocotită. Se beau 2 căni de a) - Tratament cu ceai de
ceai pe zi. păpădie
b) - Tratament cu ceai din flori Infuzia se prepară din 2 linguriţe de
plantă la 250 ml de apă clocotită. Se beau
de gălbenele
2-3 căni de ceai pe zi.
Infuzia se prepară din 2 linguriţe de
flori cu 250 ml de apă clocotită. Se beau 2 b) - Tratament cu ceai de salvie
căni de ceai pe zi, de preferinţă pe Infuzia se prepară din 2 linguriţe de
stomacul gol. frunze la 250 ml de apă clocotită. Se beau
c) - Tratament cu ceai de salcâm 2 căni de ceai pe zi.
Infuzia se face din 2 linguriţe de c) - Tratament cu ceai de
flori la 250 ml de apă clocotită. Se beau 2 tătăneasă
căni de ceai pe zi, între mese, neîndulcite. Decoctul se obţine dintr-o linguriţă
d) - Tratament cu ceai de de rădăcini mărunţite la 250 ml de apă,
fierte 20-30 de minute, la foc mic. Se beau
tătăneasă
2-3 căni de ceai pe zi.
Decoctul se prepară din 1-2
linguriţe de rădăcini la cana de apă. Se d) - Tratament cu ceai preparat
beau 2-3 căni de ceai pe zi, neîndulcite, după reţeta:
între mese. - Frunze de mentă
e) - Tratament cu ceai după - 60 g
- Frunze de viţă de vie
reţeta:
- 60 g
- Flori de urzică moartă albă
- Frunze de cimbru
- 30 g
- 60 g
- Flori de muşeţel mare
- Rădăcini de brusture
- 75 g
- 60 g
- Flori de nalbă de pădure
- Rădăcini de pir
- 75 g
- 60 g
Ceaiul se prepară din 2 linguri de
Se iau 4 linguri din amestecul
amestec vegetal opărite cu 500 ml de apă
vegetal şi se lasă la macerat timp de 2 ore
clocotită. Se lasă la infuzat 10-15 minute.
în 1000 ml de apă rece. Se dau într-un
Se va bea o cană de ceai înainte de fiecare
clocot şi apoi se lasă la infuzat 10-15
masă.
minute. Se vor bea zilnic 3-4 căni de ceai.

B – Tratament cu sucuri,
284. Ulcer varicos comprese şi băi locale
a) - Tratament cu frunze de
varză albă
137
 Se pun frunze de varză albă bine
zdrobite pe rană şi se bandajează.
Tratamentul durează până la vindecare.
b) - Tratament cu frunze de
rapiţă
Frunzele de rapiţă se lasă pe ulcerul
varicos 24 de ore. Se pot pune şi comprese
din infuzia preparată cu 50 g de plante la
1000 ml de apă clocotită.
c) - Băi locale şi comprese cu
ceai de coada şoricelului
Infuzia se prepară din 30-60 g de
flori din coada şoricelului cu 1000 ml de
apă clocotită.
d) - Băi locale şi comprese cu
ceai de tătăneasă
50 g de rădăcini mărunţite de
tătăneasă se fierb la un foc moale, timp de
20-30 de minute.
285. Umflarea sânilor
a) - Se vor bea zilnic 4 căni de
ceai preparate după reţeta
următoare:
- Frunze de mentă
- 40 g
- Rădăcini de pir
- 40 g
- Frunze de frag
- 80 g
- Seminţe de fenicul
- 80 g
Se fierb timp de un minut 5 linguri
din amestecul vegetal în 1000 ml de apă.
Ceaiul se infuzează timp de 15 minute. Se
recomandă a se introduce în regimul
alimentar multe fructe şi legume.
b) - Se vor aplica cataplasme cu
ceaiul preparat din doi pumni
de frunze de frag în 1000 ml
de apă clocotită
286. Unghii casante
138
Ruperea unghiilor este un semn
că in organism lipseşte calciul. Unghiile
friabile sau accidentate se ung cu suc de
ceapă sau de piciorul cocoşului un timp
îndelungat.
În cazul unei inflamaţii la patul
unghiei, se lasă 50 g de nalbă la macerat în
2-3 litri de apă rece, timp de 8 ore. Înainte
de a merge la culcare, se fac băi încălzite la
picioare sau la mâini, timp de 20 de
minute. Maceratul se poate utiliza de 2-3
ori. Se va unge unghia cu alifie de
gălbenele. Maurice Messéngué şi Michel
Bontemps recomandă a se lua zilnic:
- înainte de fiecare masă 2
capsule de coada calului;
- în timpul meselor principale 2
pastile de complex structural;
- după mese 2 capsule de
cochilii de stridii
287. Uree – uremie
Dacă nivelul ureei în sânge are
tendinta să crească, trebuie consultat
imediat un medic specialist care să vă
recomande un tratament de drenare, de
purificare, de curăţare a întregului
organism (sânge, rinichi, ficat, intestine).
Uremia reprezintă ultimul stadiu al
insuficienţei renale, caracterizat prin
creşterea foarte mare a ureei în sânge şi
a altor produşi toxici. Pacientul prezintă
clinic stări de vomă, convulsii, putând
chiar să ajungă în comă. Pentru o cură de
“mare curăţire” a organismului de toxine,
vă recomandăm ceaiul;
- Frunze de rozmarin
- 60 g
- Rădăcini de pir
- 60 g
- Rădăcini de păpădie
- 60 g
- Frunze de salvie
- 60 g
Ceaiul se prepară din 4 linguri de
amestec vegetal fierte în 1000 ml de apă,
timp de 2 minute, cu infuzare de 5-10
minute. Se vor bea zilnic, între mese, 3-4
căni de ceai. Tot pentru curăţarea
organismului se mai recomandă a se lua:

- dimineaţa, pe nemâncate: 3
capsule de ridichi negre;
- înainte de masa de prânz şi
seară: 2 capsule de brustur;
- în timpului dejunului şi cinei:
2 capsule de salcie.
Tratarea uremiei se face astfel:
a) - Cu suc de afine sau cu ceai
de afine
Infuzia se prepară dintr-o linguriţă
de frunze de afin la 250 ml de apă
clocotită. Se beau 2-3 căni de ceai pe zi.
Acest ceai este un excelent diuretic şi un
foarte bun dezinfectant al tubului urinar.
b) - Tratament cu ceai de
porumbar
Infuzia se prepară dintr-o linguriţă
flori la 250 ml de apă clocotită. Decoctul
se obţine dintr-o linguriţă de fructe în 250
ml de apă. Se beau 2-3 căni de ceai pe zi.
Acest ceai este excepţional în tratarea
uremiei.
c) - Tratament cu ceai din ceapă
Decoctul se prepară din 3 cepe mari
rase cu 1000 ml de apă clocotită. Se beau 2
căni de ceai pe zi, una dimineaţa şi alta
seara. Acest ceai este un excelent diuretic.
d) - Tratament cu suc de tomate
Se beau 1-2 pahare de suc pe zi.
e) - Tratament cu suc de ceapă
Se beau 1-2 pahare de suc pe zi.
f) - Tratament cu ceai din
frunze de mesteacăn
Infuzia se prepară din 1-2 linguriţe
de frunze mărunţite în 250 ml de apă
clocotită. La răcire se adaugă un vârf de
cuţit sau bicarbonat de sodiu şi se lasă în
repaos 6 ore. Se beau 2-3 căni de ceai pe
zi.
288. Uretrită
Uretrita reprezintă inflamaţia
uretrei. Cititorii noştri ştiu că uretra
reprezintă canalul de comunicare al vezicii
urinare cu exteriorul, prin care se elimină
urina.
Tratamentul se face cu ceai de
pin. Infuzia se prepară dintr-o linguriţă de
139
muguri de pin la 250 ml de apă clocotită.
Se beau 2-3 căni de ceai pe zi.
289. Urticarie
Urticaria este o afecţiune
cutanată caracterizată printr-o erupţie
cu papule roz sau albicioase,
asemănătoare urzicăturilor şi dând
senzaţia de arsură. Urticaria dă senzaţia
de mâncărime şi este însoţită de prurit. Cel
mai des apare datorită unor toxiinfecţii
alimentare sau medicamentoase, dar poate
apărea şi pe un fond alergic. Plantele
medicinale utilizabile în tratament sunt:
nalba mare, pelinul, salvia, urzica,
cătina albă, trei fraţi pătaţi, izmă.
a) - Tratament cu ceai din trei
fraţi pătaţi
Infuzia se prepară dintr-o linguriţă
de plantă la 250 ml de apă clocotită. Se
beau 3 căni de ceai / zi.
b) - Tratament cu ceai de izmă
Infuzia se prepară dintr-o linguriţă
de frunze la 250 ml de apă clocotită. Se
beau 3 căni de ceai / zi.
Se pot face şi băi în care se vor
introduce cca 3-4 l de ceai de izmă pregătit
din 8-10 linguri de frunze la 3000-4000 ml
de apă clocotită.
c) - Tratament cu ceai de cătină
albă
Infuzia se prepară din 2 linguri de
fructe zdrobite cu 500 ml de apă clocotită.
Se infuzează ceaiul 30 de minute. Se beau
2 căni de ceai în cursul unei zile.
d) - Tratament cu ceai de pelin
Se fac spălături, se fac băi sau se
pun comprese cu ceai preparat din 5-8
linguri de plante la 3000-4000 ml de apă
clocotită.
290. Urinare dificilă
Coada calului este un diuretic
excepţional. Vă recomandăm în cazul
acestei afecţiuni a vă trata cu ceai din
coada calului preparat din 3 linguriţe de
plante peste care se toarnă 500 ml de apă
clocotită. Se infuzează ceaiul timp de 5
minute. Se beau zilnic 3 căni de ceai cald.

291. Vaginită
Vaginita este o inflamaţie a
mucoasei vaginului. Plantele medicinale
care pot fi utilizate în tratamente sunt:
nalba mare, pelinul, salvia, urzica,
gălbenele, hamei, iasomia.
a) - Tratament cu ceai de
gălbenele
Infuzia se face din 10% flori de
gălbenele cu apă clocotită. La o spălătură
vaginală se utilizează 3-5 l de ceai.
b) - Tratament cu ceai din
conuri de hamei
Infuzia se prepară din 100 g de
conuri de hamei zdrobite, la 1 l de apă
clocotită. Pentru o spălătură vaginală se pot
utiliza 2-5 l de ceai.
c) - Tratament cu ceai de
iasomie
Infuzia se prepară din 100 g de
plantă la 1 litru de apă clocotită. La o
spălătură vaginală se utilizează 2-5 litri de
ceai.
292. Varice
Varicele reprezintă o dilatare
venoasă patologică permanentă la
nivelul reţelelor superficiale ale
membrelor inferioare.
Varicele apar între 20-40 de ani,
fiind mai frecvente la femei. Printre factorii
externi, unul din cei mai importanţi este
profesiunea care obligă să se stea mult în
picioare (profesori, coafori, ospătari,
bucătari). Plantele medicinale utilizate în
tratamente sunt: păpădia, salvia, coada
şoricelului, pătlagina, răchitanul,
tătăneasa, turtiţa mare, urzica, urzica
moartă.
a) - Tratament cu ceai de
păpădie
Infuzia se face din 2 linguriţe de
plante în 250 ml de apă clocotită. Se beau
2-3 căni de ceai pe zi, după mesele
principale.
b) - Tratament cu ceai de salvie
Infuzia se prepară dintr-o linguriţă
de plantă la o cană de apă clocotită. Se
140
beau 2 căni de ceai pe zi. Cu ceai de slavie
se pun şi comprese, dar reci.
c) - Tratament cu ceai preparat
după reţeta:
- Frunze de cimbru
- 60 g
- Frunze de salvie
- 60 g
- Frunze de frag
- 60 g
- Coada şoricelului (planta, fără
rădăcină)- 60 g
- Frunze de rozmarin
- 60 g
Infuzia se prepară din 5 linguri de
amestec vegetal opărite cu 1000 ml de apă
clocotită. Ceaiul se lasă la infuzat 10-15
minute. Se beau zilnic 3-4 căni de ceai.
d) - Cură de 30 de zile cu
preparatul după reţeta
următoare:
- 600 ml suc
de ceapă roşie
- 300 g miere
de salcâm sau de fâneaţă
Se amestecă bine cele 2
componente, iar preparatul se ţine
(obligatoriu) în frigider. Se iau câte 50 g
înainte sau după cele 3 mese principale,
timp de 30 de zile. După cură se face o
pauză de o lună de zile. Tratamentul se
face de 2 ori pe an, primăvara şi toamna.
e) - Tratarea ulcerelor varicoase
Se fac tratamente cu băi şi
cataplasme cu plante care îmbunătăţesc
circulaţia şi au proprietăţi antiseptice şi
cicatrizante: muşetel, coada şoricelului,
frunze de alun, rădăcini de tătăneasă.
293. Vomă
Voma reprezintă eliminarea
explozivă a conţinutului gastric prin
cavitatea bucală. Senzaţia de vomă nu
este o boală propriu-zisă, ci un semn de
boală. Este corect ca pacientul să se
adreseze medicului specialist. Fitoterapia
se face cu următoarele plante
medicinale: anghinare, roiniţă, izmă,
cerenţel, busuioc, muşchi de piatră,
pelin, odolean, păducel, coada
şoricelului, etc.
 Se lasă la infuzat 10 minute. Se bea cu
a) - Tratament cu ceai de izmă înghiţituri mici, la prânz şi seara, înainte de
Infuzia se prepară dintr-o linguriţă mese.
de plantă la 250 ml de apă clocotită. Ceaiul Notă ! Când prezentaţi
se va bea rece, înghiţitură cu înghiţitură, indispoziţii, greţuri, stresuri digestive vă
neîndulcit. recomandăm să mâncaţi mai puţin, mai
b) - Tratament cu ceai de uşor sau deloc. Veţi evita regimurile
păducel alimentare cu grăsimi, prăjelile, carne
Infuzia se prepară din 1-2 linguriţe multă, etc., în general toate mâncărurile
de plantă în 250 ml de apă clocotită. Se bea grele.
în cursul unei zile, înghiţitură cu Dacă aveţi predispoziţia de a
înghiţitură. vomita uşor, luaţi 2 capsule de muşeţel
c) - Tratament cu ceai de zilnic, la micul dejun, până vomele vor
busuioc dispare.
Infuzia se face dintr-o linguriţă de
frunze opăritecu 250 ml de apă clocotită.
Se bea în cursul unei zile.
d) - Tratament cu ceai de
cerenţel
Este un ceai cu o acţiune complexă:
excelent dezinfectant, calmant foarte bun şi
astringent eficient. Ceaiul se prepară dintr-
o linguriţă de rizomi mărunţiţi la 250 ml de
apă şi se va fierbe 20-30 de minute. Efectul
lui va creşte dacă se combină cu muşeţel,
mentă şi sunătoare.
e) - Tratament cu ceai după
reţeta:
- Scoarţă de stejar
- 40 g
- Frunze de plop
- 40 g
- Frunze de mentă
- 40 g
- Rostopască
- 40 g
Ceaiul se prepară din 3 linguriţe de
amestec vegetal fiert în 750 ml de apă,
timp de 5-10 minute. Se beau în cursul unei
zile 3 căni de ceai cald.
f) - Tratament cu ceai după
reţeta:
- Frunze de mentă
- 60 g
- Seminţe de fenicul
- 60 g
- Muguri florali de portocal
amar - 60 g
- Flori de muşetel
- 60 g
- Frunze de busuioc
- 60 g Capitolul 5
Ceaiul se prepară dintr-o lingură de
amestec vegetal în 250 ml de apă clocotită.
141
 TRATAMENTE CU BĂI nivelul tegumentului, a diverselor
principii active şi cu acţiuni specifice:
CU PLANTE antiseptice, antiinflamatoare,
MEDICINALE cicatrizante, atât în bolile de piele, dar şi
într-un larg domeniu de alte afecţiuni,
cum ar fi: reumatism, nevroze, gripe,
Apa a fost şi rămâne cel mai la
insomnii, gută, etc. Băile cu plante şi
îndemână şi cel mai simplu mijloc
arome erau folosite în Egiptul antic şi în
terapeutic avut la dispoziţie de om pentru
Roma veche atât pentru păstrarea
a-şi trata diverse afecţiuni.
frumuseţii fizice, dar şi pentru întreţinerea
Din cele mai vechi timpuri, în apa
sănătăţii şî relaxare. Prin băile cu plante, o
utilizată, pentru a-i creşte virtuţile
serie de principii active ajung în zone
terapeutice, au fost introduse plantele
subiacente (NA – aceasta explică acţiunea
medicinale. În numeroase papirusuri
lor vindecătoare în reumatism, gută, etc.)
egiptene, în cărţile de lut, în Vedele
sau sunt transportate apoi, prin curentul
indiene, lucrările marilor medici şi
sanguin, în întregul organism, cu efecte
naturalişti ai antichităţii sunt arătate cât de
tămăduitoare în cele mai diverse maladii
bine erau cunoscute şi aplicate terapiile
ale organelor interne. Nu trebuie
naturiste şi cum era practicată
subestimat faptul că prin respiraţie,
fitobalneologia.
substanţele active din baie pătrund în
Vechiul afroism “Spăla-mă-voi cu
organism prin aerul inhalat şi acţionează ca
isop şi de toate voi fi curăţat, atribuit
un vindecător.
legendarului rege evreu David, arată că din
Ca mod de tratament, băile cu
antichitate se cunoşteau şi se foloseau cu
plante medicinale sunt utilizate în două
succes efectele curative ale plantelor. Se
moduri:
crede că proverbiala “tinereţe fără
bătrâneţe” a reginei Nefertiti şi a) băi generale (în cadă) şi cu
frumuseţea nu mai puţin celebră a reginei acţiune asupra întregului corp;
Cleopatra se datorau, în cea mai mare b) băi locale – sunt aplicate doar
parte, întreţinerii lor cu băi dese cu plante
pe o anumită zonă a corpului
şi uleiuri aromate. Un adevărat fanatic al
uman.
tratamentelor cu apă rece este cunoscutul
Practic se fac băi de ochi, de
părinte Kneipp. Şi totuşi acest celebru
mâini, de picioare, de şezut, pentru
terapeut arăta: “Când fac băi cu apă cladă
anumite plăgi, etc.
nu folosesc niciodată sau cel puţin foarte
Notă ! Tratamentele cu băi cu
rar apă simplă. Eu adaug întotdeuna
plante se fac în cure de lungă durată şi,
diferite plante medicinale.” La rândul lor,
deşi rezultatele sunt adesea
Maurice Messéngué şi Michel Bontemps,
spectaculoase, ele nu apar decât după
doi mari terapeuţi contemporani spun în
tratamente făcute, adesea, luni şi chiar
cartea lor “Secretele plantelor”:
ani.
“Practicarea băilor cu plante sau de
Pentru ca rezultatul tratamentului
uleiuri esenţiale, ori cu săruri sau cu ape
cu băi cu plante medicinale să fie mai rapid
gazoase, sulfuroase, ori baie simplă,
şi cu o eficienţă crescută trebuiesc aplicate
rece, caldă ori alternativă, mai bine spus
o serie de reguli, şi anume:
a băilor medicinale, îşi are originea
1) plantele să fie mărunţite cât mai fin;
undeva în negura timpului; în toate
2) plantele utilizate să fie recoltate din
mitologiile, indiferent de originea lor, de
zone nepoluate
ţările care le-au dat naştere, regăsindu-
3) planta uscată, mărunţită se va
se ideea apei ce regenerează, o baie de
introduce într-un săculeţ de tifon, iar
întinerire.”
peste săculeţ se va turna apă
Astăzi, băile cu plante au căpătat o
clocotită;
mare dezvoltare şi tind să fie aplicate în
4) la prepararea ceaiurilor utilizate se
terapeutică, atât în staţiuni balneare, cât şi
vor aplica strict instrucţiunile
acasă la pacienţi. Terapeutica cu băi cu
specifice.
plante se bazează pe acţiunea directă, la
142
 În băile cu plante sunt utilizate
infuzii şi decocturi. Cantitatea de produs
vegetal este variabilă şi specifică fiecărui
tratament. Orientativ, ea este de 5-10 g/l
în cazul băilor generale şi 20g/l pentru
băile locale. O regulă care se va respecta
strict este că temperatura băilor cu
plante va fi de 36-37,50 C, egală cu cea a
corpului uman. Se evită astfel a se
produce contracţii, spasme, cât şi o
vasodilataţie accentuată care să favorizeze
absorbţia substanţelor active într-un ritm
nenatural.
În cele ce urmează, vom da o serie
de recomandări medicale utile în tratarea
unor maladii, folosind băile cu plante
medicinale:
1 – Alergie
Alergiile care pot fi alimentare, la
atingerea unor substanţe produc papule
asemenea unor urzicături, însoţite de
mâncărimi, urticarie, eczeme, edeme,
prurit, etc.
Se fac băi de izmă, urzică,
drăgaică, coada şoricelului, muşeţel,
coada calului, urzică + soc, orez.
a) - Băi tonice cu izmă
Băile cu izmă se prepară cu 2 l de
infuzie concentrată având 30-40 g de
frunze la 1 l de apă clocotită, care se
adaugă în apa căzii de baie. Se mai poate
prepara din 3-5 g amestecate în părţi egale
de ulei de mentă şi alcool. Durata unei băi
este de 15 minute. Se face cura până la
vindecare.
b) - Tratamente cu băi de
muşetel
Se fac băi locale sau se pun
cataplasme cu infuzia preparată din 30-40
g flori la 1 l de apă clocotită.
c) - Tratamente cu băi din coada
şoricelului
Se fac băi sau se pun comprese cu o
infuzie preparată din 2 linguri de plante la
o cană de apă clocotită.
d) Tratamente cu băi de soc
Se fac băi locale cu o infuzie din
30-40 g / 1 l de apă clocotită. Pentru a se
creşte eficienţa, se pot utiliza băi de soc +
urzică, cele două plante fiind luate în părţi
egale.
143
2 – Anorexie
Scăderea accentuată a poftei de
mâncare sau chiar pierderea ei se poate
trata printr-o baie cu cimbrişor sau cimbru
cu 50 g plantă / 1 l de apă. Se recomandă a
se face o asemenea baie cel puţin o dată pe
lună, ea având rolul de a întări şi sistemul
imunitar. Atenţie ! În timpul băii, apa nu
va acoperi nivelul inimii.
3 – Arsuri
Plantele medicinale utilizate
pentru tratamentele cu băi sunt: plopul,
coada şoricelului, tătăneasa, stejarul,
gălbenelele, socul, sunătoarea.
a) - Tratamente cu băi din flori
de muşeţel
Băile locale folosesc infuzia
preparată din 2 linguri la 250 ml de apă
clocotită.
b) - Tratamente cu băi din flori
de gălbenele
Se fac băi sau se pun cataplasme cu
o infuzie preparată din 15-30 g de flori la 1
l de apă clocotită.
c) - Tratamente cu băi din
sunătoare
Se fac băi sau se pun cataplasme cu
o infuzie preparată din 30-40 g de flori la 1
l de apă clocotită.
d) - Tratamente cu băi din
muguri de plop
Se fac spălături şi băi locale cu
infuzie preparată din 20 g de
muguri de plop la 1 l de apă
clocotită.
4 – Arterite, flebite
Se recomandă băi terapeutice cu:
rozmarin şi caşul-popii.
a) - Tratamente cu băi cu
rozmarin
1-2 linguri de extract de rozmarin
se adaugă în apa dintr-o baie, la o
temperatură de 36-370 C. Durata unei băi
este de 15-20 de minute şi se face o baie pe
zi, în cure de 21 de zile.
 b) - Tratamente cu băi cu caşul-
popii
Se fac spălături şi băi locale cu
decoct concentrat din 50 g de frunze la 1 l
de apă.
5 – Artrite
Se recomandă baie de şezut cu
coada calului. Se va utiliza un decoct
concentrat cu 100 g de plante la 1 litru de
apă.
6 – Artroza şoldului
Plantele medicinale utilizate în
tratamente sunt: coacăzul, nucul,
frasinul.
a) - Băi cu infuzie de coacăz
negru, nuc şi frasin
Se pun câte un pumn de frunze din
fiecare în 10-15 l de apă şi se fierb câteva
minute. După strecurare, se toarnă în apa
băii. Se fac cure de 21 de băi, care se pot
repeta după o pauză de 4 luni.
b) - Băi generale cu făină neagră
de muştar
Se pun într-un săculeţ de tifon 250
g de făină de muştar. Acest săculeţ se agită
în baie câteva minute, pentru ca în apă să
se dizolve substanţele active. Baia se face
la 36-370 C şi are o durată de 15-20 de
minute. Se fac cure de 21 de băi.
c) - Băi cu flori de fân sau cu
paie de ovâz
Se fierb într-un vas câteva minute
doi pumni cu flori de fân (flori, seminţe,
frunze) în 5 l de apă. După filtrare, lichidul
obţinut se va turna în apa băii având 36-380
C. Se fac cure de 21 de băi.
7 – Arteroscleroză
cerebrală
Tratamentele cu băi sunt
eficiente în semipareze. În acest sens, sunt
recomandate băile cu flori de fân. Se iau
1,5 kg de flori de fân şi se fierb la foc mic,
30 de minute, în 5 l de apă. Se filtrează
ceaiul şi se introduce în apa având 36-380
C. Se fac băi zilnice, cu durata de 15-20 de
minute, în cure de 21 de zile.
144
8 – Bacterii (Clamidia
Trachomatis, Mycoplasma
Hominis, Ureaplasma
Urealyticum)
Sunt boli venerice care se
manifestă cu uretrită (dureri la micţiune şi
secreţie uretrală), cât şi metroanexită
(dureri în fosele iliace şi scurgeri
abundente). Tratamentul se face prin băi de
şezut calde cu macerat din coada
şoricelului. Maceratul se obţine din 200-
300 g de coada şoricelului puse să stea cu
apă rece într-un borcan timp de 24 de ore.
Baia se face la 36-380 C.
9 – Cicatrizări de răni
În tratamente sunt recomandate
şi băi locale cu infuzii şi decocturi din:
gălbenele, levănţică, nuc, plop,
sunătoare, pin, arnică, cimbrişor,
cimbrul de cultură, frasin, pelin, salcâm,
salvie, săpunariţă, stejar, sulfină,
tătăneasă, troscot, turtiţa mare, muşeţel.
Tratamentul are scopul de a opri
hemoragia, de a combate infecţia şi de a
ajuta la refacerea ţesutului afectat. Dacă
sunteţi într-o situaţie în care nu puteţi face
o baie locală ca la carte, şi vă găsiţi în
lunile iunie, iulie, august, culegeţi flori de
sunătoare, zdrobiţi-le într-un mojar şi
aplicaţi-le direct pe rană. Cataplasma
aplicată va opri sângerarea şi va grăbi
cicatrizarea rănii.
a) - Băi locale cu flori de
levănţică
Se va folosi o infuzie preparată din
2 linguriţe de flori la 250 ml de apă
clocotită.
b) - Băi locale cu flori de
gălbenele
Se utilizează o infuzie cu 2-4
linguriţe de flori la 250 ml de apă clocotită.
c) - Băi locale cu flori din coada
şoricelului
Infuzia se prepară din 2-6 linguriţe
de flori la 250 ml de apă clocotită.
d) - Băi locale cu frunze de
urzică
Infuzia se prepară din 6-8 linguriţe
de frunze la 250 ml de apă clocotită..
 e) - Băi locale cu muguri de pin
Infuzia se prepară din 2 linguriţe de
muguri de pin la 250 ml de apă clocotită.
10 – Circulaţie
periferică
Pentru îmbunătăţirea circulaţiei
periferice se fac băi locale cu: castan,
urzică.
a) - Băi locale cu frunze uscate
de castan
Se fac băi locale cu 200 g de frunze
uscate de castan, mărunţite bine, la 4-5 l de
apă la 37-380 C. Baia se face zilnic, timp
de 30 de minute, în cură de 12 zile pe lună.
După o pauză de 3 luni, se reia tratamentul.
b) - Băi locale cu frunze de
urzici
Infuzia se prepară din 6-8 linguriţe
de frunze la 250 ml de apă clocotită.
11 – Cistita
În afara tratamentelor cu ceaiuri
indicate la cap. 4 – 51 Cistita, indicăm a se
face băi de şezut cu urzică moartă, cât şi
băi cu aburi cu coada calului.
12 – Clavus (bătături)
Tratamentele se fac prin
comprese, cataplasme şi băi locale cu:
urzici, păducel, gălbenele, etc. Vă
recomandăm consumul de ceai de urzici,
băi locale cu macerat de urzici şi după baie
a se unge bătătura de câteva ori pe zi cu
esenţa de urzici.
13 – Conjunctivita
Se tratează şi prin băi de ochi cu
ceaiuri de: muşeţel, fenicul, pătlagină,
sulfină, albăstrele.
a) - Băi oculare cu ceai de
muşeţel
Infuzia se prepară din 2 linguriţe de
flori la 250 ml de apă clocotită.
b) - Băi oculare cu ceai de
pătlagină
145
Infuzia se prepară din 2 linguriţe de
frunze la 250 ml de apă clocotită.
14 – Contuzii
Se tratează cu comprese,
cataplasme şi băi locale cu ceaiuri din:
coada şoricelului, flori de soc, coada
calului, talpa gâştii, tătăneasă, arnică.
a) - Băi locale din coada
şoricelului
Infuzia se prepară din 60 g de flori
de coada şoricelului în 1000 ml de apă
clocotită.
b) - Băi locale cu flori de soc
Infuzia se obţine din 40 g de flori
de soc în 1000 ml de apă clocotită.
c) - Băi locale cu coada calului
Decoctul se prepară din 2 linguriţe
de plantă la o cană de apă.
15 – Degerături
Tratamentele cu comprese şi băi
locale se fac cu ceaiuri din: gălbenele,
schinel, stejar, plop, ţelină, soc, cicoare,
nuc, coada şoricelului.
a) - Băi cu decoct din coada
şoricelului
Decoctul se face din 30-50 g de
plante la 1000 ml de apă.
b) - Băi cu decoct de ţelină
Se taie o ţelină cu frunze cu tot
mărunt şi se fierbe 45 de minute, la foc
moale, în 2000 ml de apă. Se introduce
partea degerată în decoctul cât se poate de
cald. Decoctul se încălzeşte de trei ori pe zi
şi se utilizează în tratament.
Operaţia se repetă zilnic, timp de 3-
5 zile.
c) - Băi locale cu coajă de stejar
Se prepară un decoct cu 20-30 g de
scoarţă de stejar mărunţită în 1000 ml de
apă.
d) - Băi locale cu muguri de plop
Infuzia se prepară din 20-30 g de
muguri mărunţiţi în 1000 ml de apă
clocotită.
16 – Depresii
 Tratamentele recomandă băi de
şezut cu coada calului, sunătoare,
cimbru.
17 – Diaforeză
(transpiraţie)
Plantele medicinale recomandate
în tratamen-tele antisudorifice sunt:
brusturul, isopul, izma, muşeţelul, teiul,
florile de câmp, stejarul, salvia, nucul.
a) - Băi cu decoct din coajă de
stejar
Decoctul se prepară din 3 linguriţe
de coajă pisată de stejar la 250 ml de apă
rece.
b) - Băi cu decoct din frunze de
nuc
Decoctul se prepară din 50-100 g
de frunze mărunţite de nuc în 3000-4000
de apă rece.
c) - Părintele Sebastian Kneipp
recomandă o baie întăritoare pentru
picioare cu flori de câmp
Se opăresc 5 pumni de flori de
câmp în 1000 ml de apă clocotită şi se lasă
la infuzat 10 minute. Cu acest ceai, având
florile de câmp incluse, se va face baia de
picioare. Ea are un efect excepţional, căci
vindecă picioarele bolnave, cu transpiraţie
fetidă, şi în cazul în care ele au răni de tot
felul. Baia se face de trei ori pe zi, iar cura
durează 7-15 zile.
c) - Băi de picioare cu paie de
ovăz
Kneipp recomandă această baie
pentru pacienţii care transpiră puternic la
picioare, cu bătături, încarnaţia unghiilor,
noduri din cauza podagrei, reumatisme şi
chiar răni deschise, purulente şi degete
rănite, arse de sudori fetide.
Baia se prepară din paie de ovăz
cca 1 kg într-o oală de 6-8 l cu apă rece. Se
fierb paiele de ovăz 15-30 de minute, iar
baia se va face de 3 ori pe zi şi va dura 20-
30 de minute.
e) - Marele medium american
Edgar Cayee recomandă în Lectura
1005 –15: “Ar fi bine să spălăţi
picioarele în apă foarte caldă, adăugând
146
muştar pentru a activa circulaţia în
aceste părţi ale corpului (…)”
“Şi în cazuri de gripă, răceli,
ţineţi picioarele în apă la care se adaugă
muştar. Ţineţi picioarele în apă până la
genunchi şi chiar până la şold.”
18 – Eczeme
A – Tratarea eczemelor
zemuinde
a) - Băi locale cu ceai de coada
şoricelului
Infuzia se prepară din 30-60 g cu
flori de coada şoricelului la 1000 ml de apă
clocotită.
b) - Băi locale cu ceai de
gălbenele
Infuzia se obţine din 20-30 g de
flori de gălbenele la 1000 ml de apă
clocotită.
c) - Băi locale şi generale cu
frunze de nuc
Decoctul se prepară din 200 g
frunze la 1000 ml de apă şi care se
amestecă cu apa din baie. La băile locale
decoctul se va prepara din 30-40 g de
frunze de nuc mărunţite la 1000 ml de apă.
d) - Băi locale din ceai de
săpunariţă
Ceaiul se prepară din 30-60 g de
plante la 1000 ml de apă.
B – Tratarea eczemelor uscate
a) - Tratament cu ceai de iarbă
mare
Se pun comprese şi se fac băi
locale cu decoctul din 20-50 g de rădăcini
de plante mărunţite în 1000 ml de apă.
b) - Tratament după Sebastian
Kneipp
Baia parţială cu flori de câmp are
un efect general terapeutic şi serveşte
“contra umflăturilor şi bubelor externe”.
5 pumni de flori de câmp se pun într-un
săculeţ de tifon şi se fierb la foc mic 15-30
de minute în 1000 ml de apă.
 19 – Endocardită
postreumatică
Endocrinita este o inflamaţie a
endocardului care poate fi localizată la
nivelul valvelor. Tratamentul cu băi se
face cu flori de fân şi cu făină de fructe
de castan.
a) - Băi cu flori de fân
1-1,5 kg de flori de fân se fierb 25-
30 de minute în 5 l de apă. Ceaiul strecurat
se adaugă la o baie cu apă caldă având
200-250 l. Durata unei băi este 15-20 de
minute, iar temperatura de 36-380 C. Baia
se face zilnic, cura fiind de 21 de zile.
b) - Băi cu făină de castane
1-1,5 kg de făină din fructe de
castan se fierb în 5 l de apă, timp de 30 de
minute. După filtrare se adaugă în cada băii
cu 200-250 l de apă caldă. Se face zilnic o
baie, iar cura este de 21 de zile.
20 – Epilepsie
Printre tratamente este indicat şi cel
de calmare şi revigorare cu băi utilizând ca
ingredient decoctul de flori de fân. Pentru
preparare vezi mai sus.
21 – Fisuri anale
Ceaiul din muguri de plop are
proprietăţi antiseptice şi analgezice. Se
recomandă în tratamente a se face băi
locale cu infuzie preparată din 15-20 g de
muguri de plop zdrobiţi cu 1000 ml de apă
clocotită.
22 – Foliculită
Tratamentele se realizează cu băi
locale şi cataplasme cu ceaiuri din:
muşetel, soc, urzică, volbură, urzică
moartă albă, plop.
a) - Băi locale cu ceai de urzică
moartă albă
Infuzia se prepară din 50 g de
plante la 1000 ml de apă clocotită.
b) - Băi locale cu ceai de soc
Infuzia se prepară din 40 g de flori
de soc opărite cu 1000 ml de apă clocotită.
147
c) - Băi locale cu ceai de muşeţel
Infuzia se prepară din cca 10
linguri de flori de muşeţel la 1000 ml de
apă clocotită.
23 – Furunculoză
Tratamentele se fac cu comprese
şi băi locale cu ceaiuri de brustur,
cicoare, in, păpădie, soc, săpuna-riţă,
şovârv, nalbă mare, nuc, osul iepurelui,
trei fraţi pătaţi, unguraş, volbură, flori
de câmp.
a) - Băi cu ceai din frunze de
nuc
Decoctul din frunze de nuc se
prepară din 1000 g de plantă mărunţită cu
3-4 l de apă. Lichidul obţinut se amestecă
în cadă cu cca 200 l de apă caldă la 370 C
şi se stă în baie 15-20 de minute. Se fac
tratamente până la vindecare.
b) - Tratament cu decoct de
brusture
Decoctul se obţine din 200 g de
rădăcini proaspete de brusture mărunţite la
1 l de apă.
c) - Tratament cu ceai din flori
de muşeţel
Se fac băi parţiale sau se pun
cataplasme cu o infuzie preparată din 3-4
linguri de flori la 250 ml de apă clocotită.
d) - Tratament cu ceai din flori
de soc
Se fac băi locale sau se pun
cataplasme cu o infuzie din 40 g de flori de
soc la 1000 ml de apă clocotită.
24 - Gută
Se recomandă băi cu tătăneasă.
25 – Hemoroizi
Aceste varice veno-rectale pot fi
tratate cu băi din plantele medicinale
următoare: stejar, muşeţel, salvie,
frasin, pelin, tătăneasă, mărar.
a) - Tratament cu băi din ceai de
tătăneasă
Se fac 2 băi de şezut pe zi din
decoctul de rădăcini de tătăneasă. Ceaiul se
prepară din 4-5 linguri de rădăcini mentă la 5 l de apă clocotită. Acest ceai se
mărunţite care se fierb timp de 20-30 de adaugă în apa băii, iar baia se face la 36-
minute, în 250 ml de apă. Acest ceai se 380 C, timp de 15-20 de minute. Se face o
introduce în baia de şezut. Se pun baie pe zi, iar cura durează 21 de zile.
comprese şi se fac băi de şezut, una
dimineaţa şi alta seara, înainte de culcare. 27 – Hipotensiune
b) - Tratament cu băi din ceai de
mărar Se recomandă băi cu infuzie de
Infuzia se prepară din 4-5 linguri rozmarin preparată din 50 g de plante
din partea aeriană a plantei, la 250 ml de opărite cu 500 ml de apă clocotită. Ceaiul
apă clocotită. Ceaiul se toarnă în baia de obţinut se adaugă în apa căzii, care este la
şezut. Se fac 2 băi de şezut / zi. 37-380 C. Baia durează 15-20 de minute şi
c) - Tratament cu băi din ceai se recomandă a se face o baie pe zi.
preparat din: Tratamentul se realizează în cure de 21 de
- Frunze de zile.
frasin
- Coajă de
stejar 28 – Insomnie
- Flori de
muşeţel Tratamentul cu băi din plante
- Pelin medicinale al insomniei se face cu:
Pentru o baie de şezut, se iau 5 levănţică, tei, cimbru de cultură,
linguri din fiecare plantă în parte şi se cimbrişor.
opăresc cu 5 l de apă clocotită. Se fac a) - Tratament cu băi cu ceai din
zilnic 2 băi de şezut cu acest ceai, din care flori de tei
una înainte de culcare. În prealabil se va Aceste băi sunt recomandate pentru
face toaleta regiunii anale, iar băile de copiii cu iritabilitate crescută. Infuzia se
şezut se fac la 36-380 C şi au o durată de 15 prepară din 50 g de flori de tei la 1 l de apă
minute. Tratamentul se va executa până la clocotită. Se adaugă ceaiul în baia
descongestionarea totală a hemoroizilor şi copilului. Pentru cei mari, ceaiul se va
a fisurilor anale, atunci când ele există. prepara din 100-150 g de flori de tei în 3-4
d) - Tratament cu băi după l de apă clocotită. Ceaiul se adaugă la baie.
reţeta lui D.Gr. b) - Tratament cu băi cu ceai de
Constantinescu şi Elena levănţică
Maria Haţieganu: Ceaiul se prepară din 100 g de
- Coajă de levănţică în 3 l de apă clocotită. Se adaugă
stejar la apa băii. Durata unei băi este de 15-20
- 10 g de minute, iar temperatura băii de 370 C.
- Salvie c) - Băi cu tinctură de valeriană
La o baie totală se adaugă 250 ml
-5g de tinctură de valeriană sau o infuzie
- Muşeţel preparată din 100 g de rădăcini de
valeriană. Această baie are un puternic
-5g efect calmant şi stimulează somnul. Baia se
Cu amestecul de plante de mai sus va face doar seara, înainte de culcare.
se prepară 1000 ml de ceai şi se fac 1-2 băi
de şezut pe zi. 29 – Lumbago

26 – Hipertensiune Tratamentul constă în a aplica pe

regiunea lombară comprese cu o infuzie
arterială caldă şi apoi a face băi de mâini şi picioare
cu ceaiul preparat după reţeta:
În tratamente sunt recomandate băi - Flori de păducel
cu o infuzie din 300-500 g de frunze de - un pumn
148
 - Flori şi frunze de brustur
- un pumn
- Frunze proaspete de urzică
- un pumn
- Frunze şi flori de floarea
broştească - un pumn
- Ceapă dată pe răzătoare
-o ceapă mare
Volumul de apă este de 3-5 l.
Reţeta este indicată de dr. Arcadie Percek.
30 – Afecţiuni
metabolice
Baia cu flori de fân este excelentă
în tratarea unor afecţiuni metabolice. Ea se
prepară din 500 g de flori de fân, fierte
timp de 30 de minute într-o oală cu 5 l de
apă. Sebastian Kneipp o recomandă sub
formă de baie de şezut în tratarea:
constipaţiei, hemoroizilor şi pentru
dizolvarea stagnărilor în pântece.
31 – Tulburări de
menstruaţie
În tratarea durerilor lombare
cauzate din motive ginecologice este
recomandată o baie de şezut cu coada
şoricelului. La femeile cu tulburări de
climacteriu sunt indicate băi totale cu
levănţică. În cazul tulburărilor legate de
menopauză, dr. Arcadie Percek recomandă
pacientelor a face spălături vaginale şi băi
de mâini şi picioare cu infuzie caldă
preparată din:
- Flori de păducel
- un pumn
- Frunze de salvie
- un pumn
- Frunze şi tije de vâsc - un
pumn
Notă ! Frunzele şi tijele de vâsc se
vor recolta înainte de apariţia fructelor.
Amestecul de plante se va prepara în 3-4 l
de apă clocotită.
32 – Nefrită
Se tratează cu băi de şezut cu ceai
din coada calului. Decoctul este foarte
concentrat şi anume 100 g la 1 l de apă.
149
33 – Nevralgii
Apar ca dureri pe traiectul sau
ramificaţia unui nerv senzitiv. Tratamentul
se poate realiza cu băi locale de muştar.
Acestea se prepară din 25-30 g făină de
muştar în 2-3 l de apă caldă. Baia durează
15-30 de minute.
În cazul băilor generale, se vor
folosi 250 g făină de muştar pusă într-un
săculeţ. Durata unei băi va fi de 20-30 de
minute.
34 – Nevrită
Cauzate de diverse maladii,
nevritele apar ca paralizii mai des ale
picioarelor, însoţite de amorţeli, arsuri,
furnicături, etc. Tratamentele cu băi se
fac din: muşeţel, mentă, muştar.
a) - Tratament cu băi cu flori de
muşeţel
Se infuzează 500-1000 g de flori de
muşeţel în 4-5 l de apă clocotită. Acest ceai
se pune în cca 200-250 l de apă ai căzii,
baia făcându-se timp de 15-20 de minute,
la 370 C. Se recomandă a se face o baie pe
zi, în cure de 21 de zile.
b) - Tratament cu băi cu ceai de
mentă
Infuzia se prepară din 300-500 g de
frunze de mentă în 4-5 l de apă clocotită.
Ceaiul se va introduce în apa băii la 370 C.
Durata unei băi este de 15-20 de minute. Se
fac cure de 21 de zile, cu o baie zilnică.
c) - Tratament cu băi de muştar
50-100 g de muştar se amestecă cu
apă călduţă de 22-250 C. Pasta se va
introduce într-un săculeţ de pânză. Se va
agita săculeţul în cei 200-250 l ai apei din
cadă până substanţele active se vor dizolva.
Se face o baie pe zi, timp de 15-20 de
minute.
35 – Nevroza
Sunt tulburări patologice
funcţionale ale creierului, cu ecou asupra
întregului organism. Ele se manifestă sub
diverse forme: nevroză astenică, obsesivo-
fobică, isterică.
A – Tratarea cu băi cu plante a
nevrozei astenice
a) - Tratament cu băi cu extract
de ace de pin
150 g de extract de ace de pin se
pun la o cadă de apă având 37-380 C.
Durata băii este de 15-20 de minute şi se
face o baie pe zi. Cura de băi este de 15-20
de băi, iar anual se fac 2-3 cure.
b) - Tratament cu băi cu extract
de levănţică
Se amestecă 2 linguri de extract de
levănţică la o cadă de apă având 37-380 C.
Baia durează 15-20 de minu-te şi se face o
baie pe zi. Tratamentul recomandă cure de
15-20 de băi pe serie, iar curele se repetă
de 2-3 ori pe an.
c) - Tratament cu băi cu decoct
de angelică
Ceaiul preparat din 100-300 g de
rădăcini de angelică fierte în 3 l de apă este
excelent în reechilibrarea nervoasă. El va fi
introdus şi amestecat cu cei 200-250 l de
apă ai băii la 37-380 C. Baia va dura 15-20
de minute.
B – Tratamente în nevroza
anxioasă
Se recomandă în tratamente băi de
şezut cu coada şoricelului sau cu cimbru.
C – Tratamente în nevroza
cardiacă
Tratamentele cu băi se fac cu:
esenţă de conifere, valeriană, pin,
levănţică (vezi mai sus reţetele).
D – Tratamente în nevroza
isterică
Se recomandă a se face o baie pe
lună cu decoct de cimbru sălbatic.
36 – Oboseala cronică
În oboseala cronică sunt
recomandate băi de: dafin, chimen, nuc.
a) - Tratament cu băi relaxante
de foi de dafin
Reţeta este de 2 linguriţe de plante
la 1 l de apă.
b) - Tratament cu băi de frunze
de nuc
Ceaiul se prepară din 200 g de
frunze mărunţite la 1 l de apă. Se introduce
în apa căzii de baie. Este o baie tonică care
150
se face la 370 C, timp de 15-20 de minute.
Se va face câteva zile pentru a se elimina
oboseala cronică.
c) - Tratament cu băi cu mentă
Într-un săculeţ cu tifon se pun 200-
250 g de frunze de mentă care se vor agita
în apa băii pentru a se dizolva substanţele
active. Baia durează 15-20 de minute şi se
face la 37-380 C.
d) - Băi în care se introduc: 3
picături de ulei de chimen, 3 de ienupăr,
8 de rozmarin, 2 linguriţe de sare de
lămâie. Toate aceste ingrediente vor fi
amestecate în apa băii. În timpul băii care
se va face în condiţiile de 37-380 C
temeperatură şi durata de 15-20 de minute,
se va bea şi sucul a ½ lămâie.
37 – Panariţiu
Se fac de mai multe ori pe zi băi
fierbinţi de muşeţel. Se unge zona afectată
cu alifie de gălbenele şi se pune bandaj cu
argilă albă.
38 – Paralizia şi pareze
ale nervilor periferici
a) - Băi cu decoct de iarbă grasă
Pentru băi se prepară decoctul din
150-200 g de plantă cu 3-4 l de apă. Acest
decoct se va introduce în apa căzii. Se face
o baie pe zi.
b) - Băi cu decoct de ghiocel
Pentru băi se utilizează decoctul
din 50-100 g de bulbi, flori şi frunze de
ghiocei la 3-4 l de apă. Decoctul se
amestecă cu apa din cada băii, temperatura
apei fiind de 37-380 C. Se face o baie pe zi.
c) - Băi cu decoct de măcriş
mărunt
Decoctul utilizat pentru o baie se
prepară din 100-200 g de măcriş mărunt în
3-4 l de apă. Se face o baie pe zi, cu durata
de 15-20 de minute, la 37-380 C.
39 – Păr
 Îngrijirea părului, păstrarea lui
sănătoasă, cu aspect strălucitor, cât şi lupta
împotriva căderii lui, a seboreei etc.
implică o serie de tratamente specifice cu
plante medicinale.
Speranţa Anton recomandă în
cartea sa “Incursiune în medicina
naturistă”: “Eu am obţinut rezultatele
bune prin: introducerea regimului
naturist, a spălării părului după
şamponare cu gălbenuş de ou trecut prin
tifon în amestec cu 2-3 picături de suc de
lămâie şi 1-2 picături de ulei de ricin,
porumb sau măsline, iar apoi clătirea cu
decoct de plante.”
Părul se spală cu decoct din:
cimbru, cimbrişor, coajă de stejar, brustur,
ţintaură şi infuzie din frunze de mesteacăn,
urzică, hamei, salvie, muşeţel sau cu plante
proaspete: frunze de nuc (dă părului reflexe
brune) + mesteacăn + soc + 1 tulpină de
rostopască - infuzie. Sucul de lămâie dă
părului nu numai strălucire, ci şi supleţe.
41 – Polinevrite
Definită, polinevrita reprezintă o
afecţiune de-generativă a mai multor
nervi periferici, caracterizată prin
deficit motor bilateral, simetric, asociat
cu tulburări senzitive. Apar pareze sau
paralizie simetrică a membrelor, mai ales a
picioarelor, însoţite de amorţeli, arsuri,
furnicături, etc. Tratamentele cu băi de
plante medicinale se fac cu: flori de
muşetel, frunze de mentă şi muştar.
a) - Tratament cu băi din flori
de muşeţel
Se opăresc 500-1000 g de muşeţel
în 4-5 l de apă clocotită şi apoi acest ceai
se va introduce în apa căzii (cca 200-250 l).
Baia se face la 37-380 C, durează 20-30 de
minute, iar cura este de 21 de băi. Se va
repeta tratamentul după 4-6 luni.
b) - Tratament cu băi cu frunze
de mentă
Ceaiul se prepară din 300-500 g de
frunze de mentă opărite cu 4-5 l de apă
clocotită. Infuzia se toarnă peste apa din
cada băii care are 37-380 C. Se face o baie
pe zi care durează 20-30 de minute.
Tratamentul se recomandă în cure de 21 de
băi şi se repetă la 4-6 luni.
c) - Tratament cu băi de muştar
151
Se iau 50-100 g de muştar şi se
amestecă până se face o pastă cu apă
călduţă de 22-250 C. Pasta de muştar se va
introduce într-un săculeţ de pânză care se
va agita până la dizolvarea substanţelor
active în apa băii. Temperatura apei este de
36-380 C, baia durează 20 de minute şi se
face o baie pe zi. Cura este de 21 de băi, iar
tratamentul se repetă la 4-6 luni.
41 – Sechele
poliomielitice
Sechelele poliomielitice constau
în: atrofieri musculare, pareze şi
tulburări trofice. Tratamentele recomandă
a se face zilnic o baie cu rozmarin, cu
durata de 20 de minute, cu 21 de băi pe
cură. Se va repeta tratamentul la 4-6 luni.
Pentru o baie se vor utiliza 1-2 linguri de
extract de rozmarin (procurat de la
farmacie).
42 – Psoriazis
Această boală de piele se tratează
cu băi de plante, în felul următor:
a) - Tratamentul cu băi din
tătăneasă
Se prepară decoctul din 10 linguriţe
de rădăcini mărunţite de tătăneasă în 5 l de
apă. După strecurare se adaugă ceaiul şi se
amestecă cu apa băii la 37-380 C. Baia
durează 15-20 de minute şi se face o baie
pe zi.
b) - Tratament cu băi din frunze
de nuc
Pentru băi se fierb 15 minute, 100 g
de frunze de nuc mărunţite, în 3-5 l de apă.
Lichidul rezultat se introduce în apa băii
care este la 37-380 C. Se face o baie pe zi,
timp de 15-20 de minute.
c) - Băi cu caşul-popii şi coada
calului
Se fac 3 băi pe săptămână. Plantele
se pun peste noapte la macerat în apă rece,
200 g pentru o baie şi se dau în clocot
înainte de a se introduce în apa băii. Baia
durează 25-30 de minute. Nivelul
lichidului apei nu va depăşi nivelul inimii.

43 – Reumatism
Este o maladie produsă de infecţia
organismului cu streptococul hemolitic,
caracterizată prin inflamarea ţesutului
conjunctiv din întregul organism, dar în
special din: articulaţii, inimă şi vase.
A – Tratarea reumatismului
abarticular
În reumatismul abarticular sunt
afectate: tendoanele, tecile sinoviale,
muşchii, nervii. Tratamentele cu băi pe
care le recomandă sunt:
a) - Tratament cu băi de
tătăneasă
Decoctul se prepară din 100-200 g
de rădăcini mărunţite de tătăneasă, fierte în
3-5 l de apă. După strecurare, decoctul se
adaugă în apa băii de 37-380 C. Durata unei
băi este de 15-20 de minute. Se face o baie
pe zi, în cure de 21 de zile.
b) - Tratament cu băi de iederă
Decoctul se prepară din 100-150 g
de frunze de iederă, în 3-5 l de apă. După
filtrare, ceaiul se va introduce în apa băii
de 37-380 C. Se face o baie pe zi, în cure de
21 de zile. Durata unei băi este de 15-20 de
minute. Se obţin rezultate bune în tratarea
unor boli, precum sciatica şi mialgia
parestezică.
c) - Tratament cu băi de soc
Infuzia se obţine din 50-100 g de
flori şi fructe de soc opărite cu 3-5 l de apă
clocotită. Ceaiul filtrat se va introduce în
apa băii cu temperatură de 37-380 C.
Durata unei băi este de 15-20 de minute. Se
face o baie pe zi, cura fiind de 21 de băi.
d) - Tratament cu ceai de
muştar
250 g de făină de muştar se pun
într-un săculeţ de pânză. Acest săculeţ se
va agita în apa băii pentru a se dizolva
substanţele active. Temperatura băii este de
37-380 C, durata ei este de 15-20 de minute
şi se face o baie pe zi, în cure de 21 de băi.
B – Tratarea reumatismului
cardio-articular
Este vorba de a trata îmbolnăvirea
articulaţiilor şi a inimii. Recomandăm
următoarele tratamente realizate cu băi din
plante medicinale:
152
a) - Tratament cu băi din flori
de fân
Se prepară decoctul fierbând 1,2-
1,5 kg de flori de fân în 5 l de apă, timp de
30 de minute. Se filtrează ceaiul şi se va
introduce în apa băii care este de 37-380 C.
Durata unei băi este de 15-20 de minute, se
face zilnic, iar cura este de 21 de zile.
b) - Tratamentul cu băi din
frunze de frasin
Ceaiul se prepară din 500 g de
frunze de frasin fierte în 5 l de apă. După
filtrare, ceaiul se va introduce în apa băii
care este de 37-380 C. Se face o baie pe zi,
iar durata ei este de 20 de minute. Sunt
recomandate în tratament cure de 21 de
băi. Se fac 2-3 cure pe an.
c) - Tratament cu băi de castan
Se fierb 1-1,5 kg de făină de fructe
de castan timp de 30 de minute, în 3-5 l de
apă. După decoctare, se adaugă lichidul în
apa băii care este la 37-380 C. Durata unei
băi este de 15-20 de minute, se face zilnic
o baie, iar cura este de 21 de băi.
C – Tratarea reumatismului
degenerativ
Apar îmbolnăviri cronice ale
articulaţiilor, de natură degenerativă,
caracterizate prin deteriorarea cartilajului
articular, cât şi leziuni proliferative osoase
de vecinătate. Se recomandă a se face băi
generale cu făină de muştar negru. Se vor
pune 250 g de făină de muştar într-un
săculeţ de pânză şi se va agita în apa băii
de 37-380 C. Baia durează 20 de minute, se
face zilnic şi cura este de 21 de băi.
44 – Combaterea
seboreei, mătreţii şi
tonifierea părului
Pentru tratament recomandăm a se
face următoarele băi cu plante medicinale:
a) - Tratament cu băi cu cimbru
de cultură
Se fac băi şi spălări ale capului cu
decoct din 10-12 linguri de plante la 1000
ml de apă.
b) - Tratament cu băi din
scoarţă de stejar
Se prepară un decoct din 6 linguri
de scoarţă mărunţită la 1000 ml de apă. Se
fac 1-2 băi şi spălări pe săptămână.
 c) - Tratament cu băi cu frunze Pentru o baie, decoctul se obţine
de nuc din 200 g de trifoi roşu la 3-5 l de apă.
Se fac băi şi spălări ale părului cu o Tratamentul recomandă a se face o baie pe
infuzie din 50 g de frunze de nuc, la 1 l de zi, în cure de 21 de băi. Se repetă cura de
apă. Dă părului reflexe închise. 2-3 ori pe an.
d) - Tratament cu băi din flori
de muşeţel 46 – Disfuncţii ale
Se fac spălări şi băi ale părului cu o
infuzie preparată din 100 g de flori de glandelor sudorifice
muşeţel la 1 l de apă clocotită. Părul capătă
reflexe blond-aurii. Pentru a combate sudoraţia
excesivă vă recomandăm următoarele
tratamente cu băi cu plante medicinale:
45 – Spondilita a) - Tratament cu băi cu frunze
anchilozantă de nuc
Decoctul din 50 g de frunze de nuc
Spondilita anchilozantă este o mărunţite fierte în 3-5 l de apă se va utiliza
inflamaţie reumatismală a articulaţiilor la o baie de picioare.
coloanei vertebrale, cu evoluţie b) - Tratament cu băi din coajă
progresivă pentru anchiloză.
de stejar
Tratamentul cu plante medicinale
Se fac băi locale cu un decoct din
recomandă:
20-30 g de coajă de stejar mărunţită, fiartă
a) - Tratament cu băi din
într-un litru de apă.
rădăcini de tătăneasă
Decoctul se prepară din 60-80 g de
rădăcini mărunţite de tătăneasă în 1000 ml
de apă. Ceaiul filtrat se va introduce în apa
băii la 37-380 C. Durata unei băi este de 47 – Sedative
15-20 de minute şi se face o baie pe zi. Se
fac tratamente în cure de 21 de băi, curele Băile cu caracter sedativ au
efectuându-se de 2-3 ori pe an. calitatea de a linişti o stare de excitaţie.
b) - Tratament cu băi cu flori de Vă recomandăm băi cu ulei de cimbru cu
fân alcool (în părţi egale).
Se opăresc 2 pumni de flori,
seminţe şi frunze de fân cu 5 l de apă 48 – Tremurul
clocotită. După filtrare, lichidul se va
introduce în apa băii. Se face o baie pe zi,
membrelor
cu durata de 15-20 de minute. Tratamentul
Se recomandă a se face băi de şezut
constă în cure de 21 de băi, de 2-3 ori pe
cu vârfuri proaspete de molid, sunătoare,
an. În mod asemănător se pot face băi cu
coada şoricelului sau cimbru. Se fac 3 băi
paie de ovăz. În acest caz, se vor lua 1-2
în 15 zile, la fiecare baie utilizându-se 100
mâini de paie tăiate şi se vor fierbe timp de
g de plante.
30 de minute în 5 l de apă.
c) - Tratament cu băi cu frunze
de frasin 49 – Tuberculoza
Decoctul se prepară din 500 g de cutanată
frunze de frasin mărunţite, fierte în 5 l de
apă. După filtrare, lichidul se va amesteca Vă recomandăm tratamentul cu băi
cu apa băii având 37-380 C. Durata unei locale cu o infuzie din 20-30 de muguri de
băi este de 20-30 de minute, se face o baie plop zdrobiţi opăriţi cu 1 l de apă clocotită.
pe zi, în cure de 21 de zile. Se recomandă a
se efectua 2-3 cure pe an.
d) - Tratament cu băi din trifoi
50 – Ulcer varicos
roşu
153
 Ulcerul varicos este o dermatoză
care apare la gambe, la persoanele care au
probleme cu circulaţia periferică.
Tratamentele cu băi locale, cu plante
medicinale pe care vi le recomandăm sunt:
a) - Tratament cu băi din
tătăneasă
Se fac băi locale cu decoct din 50 g
de rădăcini de tătăneasă mărunţite, fierte
30 de minute într-un litru de apă.

b) - Tratament cu băi din coada

şoricelului
În băile locale se va utiliza infuzia
cu 30-60 g de plante la 1 l de apă clocotită.
Atenţie ! Această infuzie se va folosi rece.

Capitolul 6
FORŢA
TĂMĂDUITOARE
A FLORILOR ŞI A
COPACILOR
Studiile au arătat că atât florile cât
şi copacii au o forţă tămăduitoare
154
extraordinară. Edward Bach, medic şi
cercetător englez, a descoperit o formă de
tratament cu plante, pentru un grup restrâns
de oameni cu dificultăţi psiho-sociale,
utilizând esenţe sau concentrate de flori.
Au fost aduse 38 de plante medicinale cu
care dr. Edward Bach a obţinut rezultate
excepţionale în lecuirea unor grupuri de
indivizi cu dificultăţi, şi anume:
1 – care suferă de nesiguranţă;
2 – cărora le este frică;
3 – care sunt singuratici;
4 – care nu manifestă suficient
interes pentru situaţii prezente;
5 – care sunt descurajaţi şi
disperaţi;
6 – care sunt hipersensibili;
7 – care îşi fac griji pentru alţii.
Terapia cu flori a dr. Bach dă
rezultate excepţionale. Întrucât sunt
preparate de laborator şi nu se obţin acasă
de fiecare pacient, vă recomandăm de unde
pot fi găsite şi cumpărate: Dr. Edward
Bach Centre, cu adresa Eppendorfer
Landstrasse 32, D-2000 Hamburg,
Germania.
Pentru cititorii noştri, oferim câteva
tratamente cu flori extrem de eficiente:
A – Tratamentele cu petale de
narcisă albă
Încă din vremuri străvechi, petalele
de narcisă albă au fost utilizate în
vindecarea bolilor de piept şi a bolilor de
inimă. În tratamente se folosesc în special
ceaiurile care se prepară astfel: în puţină
apă se pun 2 linguriţe de flori şi frunze
uscate de narcisă şi se lasă acoperite la
macerat 2-3 ore. Se filtrează şi peste flori şi
frunze se pun 250 ml de apă clocotită, se
amestecă, se acoperă şi se lasă la infuzat
ceaiul 15-20 de minute.
Se filtrează şi în ceaiul obţinut se
adaugă şi filtratul de la macerat. Se beau 2-
3 căni de ceai pe zi. Tratamentele cu
narcisă albă recomandate de noi sunt:
a) - În stări de nervozitate, de
anxietate, depresii şi nevroză astenică se
indică pacientului să consume 3 căni de
ceai pe zi, în cure de 15-21 de zile.
b) - În stări de panică, coşmaruri,
frică, emoţii mari, pacienţii vor consuma
înainte de culcare cu o oră o cană de ceai
155
de narcisă albă. Pentru ca eficienţa ceaiului
să fie mai mare, se poate adăuga în el ½
linguriţă de pulbere de talpa gâştii.
c) - Tratarea nevrozei cardiace şi
a tahicardiei se fac cu un ceai preparat
din petale de narcisă albă şi flori de
păducel în părţi egale. Se beau 3-4 căni de
ceai pe zi, în cure de lungă durată.
d) - Tratarea astmului se va face
cu un ceai după reţeta:
- Petale de narcisă albă
- 50 g
- Cimbrişor
- 50 g
- Frunze de mentă
- 50 g
Din amestecul vegetal se iau 2
linguriţe care se vor opări cu 250 ml de apă
clocotită. Se beau 2-3 căni de ceai pe zi,
consumat cald, îndulcit cu miere de albine.
O cură durează 30 de zile şi se fac
3 cure pe an.
e) - Tratarea tusei se face cu ceai
cald de flori de narcisă albă în amestec cu
frunze de mesteacăn (în părţi egale)
f) - Dulceaţa din petale de narcisă
albă este nu numai deosebit de hrănitoare,
dar are şi valori terapeutice excepţionale.
Ea este recomandată în tratarea tusei (se
iau 2-3 linguriţe pe zi), în stări de panică,
frică, coşmaruri, nervozitate astenică, etc.,
atât la copii, cât şi la adulţi (2-5 linguriţe
pe zi).
Dulceaţa se prepară prin a se pune
într-un borcan straturi succesive de miere
de albine şi petale proaspete de narcise
albe. Se va porni cu un strat de meire gros
de cca 0,5-1 cm şi se va sfârşi tot cu un
strat de miere de aceeaşi grosime. Borcanul
ermetic închis se va păstra la rece timp de 2
luni. După trecerea acestui interval de
timp, dulceaţa se poate consuma. Este un
aliment excepţional, cu calităţi terapeutice
deosebite.
B – Tratamente cu flori de măceş
Ceaiul din flori şi frunze de măceş
se prepară din 2 linguriţe de plante opărite
cu 250 ml de apă clocotită. Trebuie ştiut că
ceaiul preparat din flori proaspete are
calităţi laxative, iar cel preparat din flori
uscate este astringent şi antiseptic pentru
intestin, fiind recomandat şi în tratarea
diareei. În cele ce urmează, vă
recomandăm câteva tratamente cu flori de
măceş:
a) - Pentru tratarea constipaţiei
se indică a se bea 2-3 căni de ceai pe zi din
flori de măceş proaspete. Ceaiul se va bea
pe stomacul gol. Eficient este a se consuma
şi flori de măceş, cu sau fără miere de
albine.
b) - Pentru alergie la polen se
indică a se consuma 3-4 căni de ceai pe zi
preparat din flori uscate de măceş
c) - În inapetenţa sau intoxicaţia
alimentară se recomandă a se bea 3-4 căni
de ceai pe zi, cu 30 de minute înainte de
mese.
d) - În tratarea afecţiunilor
renale şi a cistitei se indică a se bea un
ceai dintr-o linguriţă de flori şi frunze de
măceş şi o linguriţă de boabe de ienupăr la
o cană de apă. Se beau 4 căni de ceai pe zi.
C – Tratament cu flori de
păducel
Florile de păducel reprezintă un
adevărat elixir şi sunt utilizate în
vindecarea a peste 50 de afecţiuni, dintre
care amintim ca fiind de mare importanţă
afecţiunile nervoase şi cele cardiace. Nu
trebuie uitat şi faptul că florile de păducel
sunt un adevărat elixir al bătrânilor;
francezii îl consumă zilnic şi cred că viaţa
lor se prelungeşte cu 10 ani bând ceaiul din
flori de păducel. Infuzia se prepară din 2
linguriţe de flori şi frunze la 250 ml de apă
clocotită. Întrucât în carte am tratat pe larg
utilizarea ceaiului de păducel în cele mai
diverse tratamente, aici nu vom face decât
să reamintim că el este recomandat în
vindecarea şi ameliorarea unor afecţiuni ca:
tulburări cardiace cu substrat nervos,
hipertensiune arterială, tensiune oscilantă,
angină pectorală, arteroscleroză, tulburări
de menopauză, ca tonic cardiac, varice, etc.
Pădurea, copacii au o putere
tămăduitoare, pe care o simte fiecare din
noi. În pădure găsim liniştea visată, simţim
că suntem apăraţi de stresurile vieţii, ne
relaxăm, iar în noi pătrunde o forţă subtilă
care ne dă nu numai noi energii, dar şi mai
multă încredere în viaţă, ne îmbărbătează,
ne purifică şi în acelaşi timp ne dă speranţe
de mai bine.
În mijlocul pădurii sau sub un
copac favorit, vă tămăduiţi de spaimele
156
vieţii cotidiene, vă goliţi creierul de
gânduri negre şi griji şi simţiţi cum corpul
şi sufletul se tonifică, capătă noi energii.
Trebuie ştiut că atât grecii antici, dar şi
dacii şi germanii străvechi cunoşteau forţa
tămăduitoare a copacilor şi o utilizau cu
toată încrederea.
Nu fără o acoperire, Mihai
Eminescu, poetul nostru plin de romantism
a ales teiul ca simbol al dragostei curate. S-
a constatat prin studii că teiul are darul de a
alina durerile sufleteşti, îmblânzeşte chiar
şi inimile celor mai duri indivizi,
limpezeşte sentimentele. Teiul este capabil
să creeze armonia între minte şi suflet, să
aline durerea, să alunge suferinţa şi să facă
fiinţa umană mai puternică şi mai
încrezătoare în ea. Astfel, nu surprinde pe
nimeni că ceaiul din flori de tei este
neurosedativ, antispastic şi hipnotic,
calmează tusea şi este recomandat în
surmenajul intelectual, insomnii, etc.
Cercetările au arătat că fagul oferă
până la o distanţă de trunchi de 10-15 m o
adevărată purificare sufletească. El
reuşeşte nu numai să crească puterea de
concentrare a fiecăruia dintre noi, dar are
calităţi de a crea o asemenea stare de spirit,
încât simţim cum se armonizează
sentimentele şi ne alungă stresul.
Fitoterapia cu frunzele de fag este legată
de câteva calităţi ale acestui copac, şi
anume: îmbunătăţeşte randamentul
bioritmic, alină durerile de cap şi
elimină din corp deşeurile şi toxinele.
Despre frasin, o călugăriţă celebră
din secolul al XII-lea, Hidebrand, spunea:
“Este simbolul judecăţii cuminţi”.
Stând în apropierea frasinului, vă
veţi simţi mai puternic, mai hotărât, mai
puţin apăsat de greutăţi, mai decis de a
înfrunta viaţa cu toate neplăcerile ei. Cei
care au studiat acest copac au constatat că
prin câmpul său energetic el face posibilă o
mai bună legătură între conştient şi
inconştient şi prin aceasta dă fiinţei umane
mai multă încredere, independenţă şi
posibilitatea de a lupta cu problemele vieţii
de zi cu zi. Fitoterapia frasinului permite
eliminarea deşeurilor şi toxinelor din
organismul uman, vindecă bolile de
ficat, durerile reumatice şi febra
musculară.
 Nu putem uita de puterea
tămăduitoare a castanului. La umbra lui,
fiinţa umană găseşte liniştea sufletească, îşi
vindecă rănile sufletului şi îşi încarcă
bateriile cu energie. Fitoterapia
castanului stimulează metabolismul,
accelerează irigaţia sanguină şi vindecă
crampele musculare, drenează şi
fortifică ţesuturile.
Nu trebuie uitat să discutăm despre
forţa tămăduitoare a pădurii de conifere,
cât şi a copacilor individuali, oricare ar fi
ei: bradul, molidul, pinul, etc. Ei aduc
liniştea în suflet, dau încredere, vindecă de
frică, încarcă bateriile cu energie benefică.
Fitoterapia pinului vindecă bolile
aparatului respirator, ajută la
eliminarea toxinelor din organism,
tratează reumatismele, dă o nouă
frumuseţe tenului.

Capitolul 7
TERAPIA CU AROME
Aromoterapia este o ramură
distinctă a fitoterapiei şi are ca esenţă
utilizarea aromelor în prevenirea şi
tratarea unor afecţiuni.
Terapia cu ajutorul aromelor este
cunoscută din vremuri imemoriale.
Cercetările arheologice arată că în anticul
Babilon parfumurile erau la mare preţ, iar
în vechiul Egipt, cu uleiuri esenţiale şi
diverse arome se făceau terapii şi se
vindecau bolnavii. Astfel, faraonii
distribuiau zilnic miilor de truditori de la
piramide raţii de usturoi şi ceapă, alimente
cu specific aromatic care protejează
157
împotriva îmbolnăvirilor şi mai ales a
epidemiilor. În mormintele faraonilor s-au
găsit recipiente cu esenţe parfumate, ceea
ce demonstrează locul şi rolul parfumurilor
în civilizaţia epocii. Tot în Egiptul antic,
tămâia era arsă pentru purificarea minţii,
iar la îmbolnăvirea trupurilor erau utilizate
esenţe aromate al căror secret s-a păstrat
până astăzi. Conform legendei, Hipocrate a
folosit parfumurile pentru a alunga o
epidemie de ciumă care decima locuitorii
Atenei. El a adus în fiecare casă flori
mirositoare, a răspândit pe străzile cetăţii
arome puternice şi a reuşit să învingă
teribila maladie.
Cititorii noştri trebuie să ştie că în
anul 3000 î.H., un vestit împărat chinez a
scris “Cartea mirodeniilor”, o excepţională
mărturie a rolului jucat de arome, nu numai
în alimentaţia oamenilor, ci şi în păstrarea
bunului lor cel mai de preţ, sănătatea.
Secole de-a rândul, populaţia din Orientul
apropiat şi din India a utilizat usturoiul şi
alte plante aromatice atât în bucătăria
tradiţională, cât şi ca mijloace de protecţie
şi terapeutice în lupta împotriva bolilor. La
marile civilizaţii ale antichităţii, dacă
aurul era simbolul puterii, parfumul
reprezenta forţa spiritului. Edgar Cayce,
un mare medium american, arată într-una
din lecturile sale că “în Egiptul antic
parfumurile aveau o mare importanţă în
viaţa religioasă, cât şi în vindecare, căci
cele două elemente sunt strâns legate
între ele. Rolul parfumurilor era să
favorizeze meditaţia, contribuind la
<<deschiderea centrilor glandulari>>
(chakre), în cursul acesteia indienii (din
India) n-au uitat funcţia parfumurilor.”
La rândul lor, grecii vor descoperi efectul
sedativ şi stimulator al plantelor aromatice
şi-l vor folosi pentru masaje şi băi. Biserica
Ortodoxă a utilizat şi utilizează cu mare
succes efectul binefăcător al aromelor. Cei
credincioşi ştiu că în Biserică se arde
tămâie, se dă aghiazmă şi se miruiesc
enoriaşii. Atât aghiazma cât şi Sfântul mir
sunt pregătite cu o grijă deosebită şi au în
compoziţia lor o întreagă serie de plante
aromate.
În Evul Mediu, cei care
comercializau parfumuri au constatat că
erau imuni la marile flageluri ale epocii:
ciuma, holera sau variola. Răsfoind un
158
dicţionar Larousse, aflăm că în timpul
epidemiilor de holeră care s-au abătut
asupra Londrei şi Parisului nici un vânzător
de parfumuri nu s-a îmbolnăvit.
Totodată, s-a constatat că, în
afara rolului lor terapeutic, parfumurile
ascut simţurile şi sunt favorabile
excitaţiei sexuale şi meditaţiei. Utilizarea
uleiurilor esenţiale a fost mai mult intuitivă
până în prima jumătate a secolului al XX-
lea, iar cercetările legate de ele au avut un
caracter limitat, episodic. Şi aceasta în
condiţiile în care cei vechi aveau suficiente
cunoştinţe despre arome. Cine citeşte
Vechiul Testament, în Întâia carte a lui
Moise (30, 37-43) va fi surprins, căci aici
este descrisă în amănunt o creştere
selectivă a oilor, utilizând terapia cu
arome.
În 1904, Cuthbert Hall a descoperit
efectele antiseptice ale uleiului esenţial de
eucalipt. La sfârşitul secolului al XIX-lea,
J. Miguel a făcut cercetări şi va semnala
calităţile excepţionale ale vaporilor de
cimbru de a distruge bacteriile din
laboratorul său. P. Griffon a demonstrat
practic că dispersia sub formă de aerosoli
de esenţe de mentă, lavandă, rozmarin, pin,
cimbru, scorţişoară şi cuişoare distrug
mucilagiile şi stafilococii din încăpere.
Noţiunea de aromoterapie a apărut
în 1937 şi i se datorează francezului René
Maurice Gatefosse. Tot de numele unui
cunoscut om de ştiinţă francez, dr. Jean
Valnet, sunt legate studii asupra uleiurilor
esenţiale care au fost utilizate în terapia
unor afecţiuni medicale specifice. Lucrarea
sa “Aromoterapia – tratamentul bolilor prin
esenţe de plante” este celebră. M.
Jourdain arată că toate gospodinele, la
gătit, utilizând ceapa, usturoiul, cimbrul,
mărarul etc. practică fără să-şi dea
seama fito şi mai ales aromoterapia”.
7.1. – Uleiurile esenţiale
Uleiurile esenţiale se obţin din
plante aromatice prin diverse metode:
antrenare cu vapori, extracţie şi, mai rar,
prin presare. Compoziţia lor este foarte
variată şi depinde de natura plantei din care
se extrag, de stadiul ei de dezvoltare, de
climă, de sol, altitudine, momentul
recoltării, etc.
 La prepararea uleiurilor esenţiale se trata: indigestii, aerofagii, cu scop
va ţine cont de: antiseptic (spasme gastrice, colici
- se folosesc doar flori şi plante intestinali, biliari), antivomitiv, coleretic-
proaspete, aflate la maturitate, colagog şi antilitiaza biliară. El este un
culese din locuri nepoluate; puternic dezodorizant al încăperilor şi al
- înainte de utilizare, masa gurii, corijând mirosul neplăcut al acesteia.
vegetală se spală cu apă, iar Sub formă de inhalaţie este indicat
uscarea se va face la soare sau în tratarea laringitelor şi traheitelor.
cu prosoape absorbante. Se Amestecul a 5 ml de ulei de mentă dizolvat
impune o uscare completă a şi a 95 de ml de alcool este eficient în
plantelor; tratarea mâncărimilor urticariene, prin
- plantele se mărunţesc cât mai frecţii locale. O. Bojor şi Mircea
mult posibil înainte de Alexan recomandă în tratarea durerilor de
extracţie; cap, a migrenelor sâcâitoare şi a guturaiului
- uleiurile medicinale aromatice următoarea reţetă:
folosite în scopuri teraputice se - Ulei de mentă
obţin prin macerarea plantelor - 10 g
în cauză în ulei comestibil timp - Ulei de fenicul
de 4-5 săptămâni. Macerarea se -5g
face cu ulei de măsline (de - Ulei de pin
preferinţă), de floarea soarelui -5g
sau de soia. La macerare se - Glicerină
utilizează vase de sticlă, iar - 20 g
plantele se acoperă cu ulei cca - Spirt eterat
2-3 cm; - 50 g
- macerarea se face la soare sau Cu acest amestec se vor unge
la căldură. fruntea şi tâmplele, de 2-3 ori pe zi. pentru
Tratamentele cu uleiuri esenţiale a preveni descuamarea pielii în zonele
pot fi interne sau externe. respective, aceasta se va unge în prealabil
cu vaselină sau lanolină. Pentru prevenirea
1 – Uleiurile de conifere răcelilor, cât şi pentru stimularea circulaţiei
sângelui, vă recomandăm băi utilizând ca
Au efecte antiseptice şi adaosuri:
antiinflamatorii asupra căilor respiratorii şi - Ulei de ienupăr - 3
sunt utilizate în tratarea bronşitelor şi picături
traheofaringitelor. Tratamentele se fac prin - Ulei de levănţică - 5
inhalaţii. Într-un vas cu apă clocotită se picături
toarnă câteva picături de ulei volatil şi - Ulei de mentă - 2
pacientul va respira adânc şi repetat vaporii picături
cu ulei volatil. Un alt tratament este acela
de a lua cu zahăr, de 3 ori / zi, 6-8 picături 3 – Uleiul de sunătoare
de ulei de conifere. Cu ulei de conifere se
mai tratează: durerile gastrice şi intestinale, Este recomandat în a trata: răni
colecistita, litiaza biliară. Utilizat în deschise, entorse, hematoame, inflamaţii,
apartamente, în băi şi ca dezodorizant, ganglionare, dermatoze, acnee, dureri de
uleiul de conifere aduce în spaţiul locuit spate, sciatică, reumatism, lumbago, arsuri.
ceva din aroma pădurilor şi veghează la
sănătatea noastră.

2 – Uleiul de mentă 4 – Uleiul de muşeţel

Este un tonic general, inclusiv un Are acţiune terapeutică în:

tonic nervin. Este recomandat pentru a nevralgii, eczeme ale picioarelor, oboseala
159
picioarelor. În tratarea băşicii bolnave se
pun comprese în amestec cu apă. La cei
care au insomnii sau care adorm greu
recomandăm o baie caldă de 36-380 C,
având ca adaosuri:
- Ulei de muşeţel - 2
picături
- Ulei de levănţică - 5
picături
- Ulei de flori de portocal - 2
picături
Băile cu adaos de ulei de muşeţel şi
ulei de pin sunt indicate în a trata:
nervozitatea, insomnia, stresul, spasmele
musculare, durerile articulare la persoanele
nervoase şi având reumatism. Baia se va
face timp de 15 minute, la temperatura de
36-380 C şi se termină cu un duş rece la
picioare, cu insistenţă la glezne.
5 – Uleiul de cimbru
Este cel mai puternic pe scară
antiseptică. Este recomandat în tratarea:
paraliziilor, apoplexiei, în scleroză
multiplă, atrofie musculară, reumatism şi
luxaţii. El este un excelent dezinfectant
digestiv în enterocolite, respirator în
bronşite şi chiar dă un sprijin preţios în
tratarea TBC-ului şi colibaciloze.
El este un tonic eficient în a trata:
stările de astenie, nervozitatea şi angoase şi
un excelent stimulator al circulaţiei
capilare. Uleiul de cimbru produce
ridicarea tensiunii arteriale şi poate fi
utilizat la tratarea celor hipotensivi.
Atenţie ! Este contraindicat celor
hipertensivi. El se foloseşte ca antitusiv şi
expectorant în: astm, tuse convulsivă,
enfizem. Dr. Arcadie Percek recomandă în
tratarea bronşitelor şi stărilor gripale reţeta:
- Ulei de cimbru
- 1g
- Ulei de pin
-1g
- Ulei de fenicul
-1g
- Ulei de mentă
-2g
- Ulei de salvie -1g
- Ulei de eucalipt
-2g
- Alcool etilic
- 100 ml
160
Se vor lua 25 de picături din acest
amestec şi se vor amesteca cu apă călduţă
şi îndulcită. Se vor lua de 3 ori pe zi. Uleiul
de cimbru este carminativ şi un stimulent al
digestiei. Puternic vermifug, este utilizat
împotriva oxiurilor, teniei, ascarizilor, etc.
Se iau 3-5 picături de 3 ori pe zi. Sub
formă de soluţie alcoolică 2% se fac frecţii
în tratarea durerilor sciatice, reumatismale
şi de gută. Baia cu adaos de ulei de salvie
şi ulei de mentă este indicată în tratarea
obezităţii, menstrelor neregulate şi a
oboselii cronice.
6 – Uleiul de levănţică
Are o paletă largă de utilizări în
terapeutică:
- sedativ în iritabilitate crescută,
spasme, migrene, vertijuri,
insomnii;
- afecţiuni respiratorii: astm,
tuse convulsivă, gripă, bronşită
- atonie gastrică sau intestinală
Se indică în tratamente a se lua 4-5
picături de 3 ori pe zi. Pentru tratarea unor
răni atone, infecţii, cangrene, şi dermatoze
se folosesc soluţii de ulei comestibil, 1
parte şi ulei de levănţică, 1 parte. Atenţie !
O baie cu adaos cu ulei de portocal şi ulei
de levănţică este nu numai plăcută, dar şi
odihnitoare şi relaxantă.
7. Uleiul de ienupăr
Este indicat în tratarea
dezechilibrului uric, oliguriei,
reumatismului, gutei şi a afecţiunilor
respiratorii, contribuind la fluidificarea
secreţiilor bronhice. Tratamentul constă în
a lua 3-5 picături de 3 ori pe zi. În uz
extern, se fac frecţii cu o soluţie alcoolică
2% pentru a calma durerile reumatismale.
O baie făcută dimineaţa cu adaosurile din
reţeta de mai jos are nu numai un caracter
tonifiant, ci şi relaxant:
- Ulei de ienupăr - 5
picături
- Ulei de mentă - 2
picături
- Ulei de rozmarin - 3
picături
 flamator, antiseptic şi calmează tusea.
8. Uleiul de coriandru Totodată, el alungă stresul, eliberând
sufletul de tensiune.
Este un bun carminativ şi stomahic, Ardeii iuţi - Sunt foarte bine
un stimulent al memoriei şi se recomandă apreciaţi de gurmanzi. Terapeutic, ei
în tratarea asteniei nervoase. Se indică a se omoară bacteriile, fac să scadă febra şi au
lua 3-5 picături de ulei de coriandru de 3 un rol important în circulaţia sanguină şi
ori pe zi, după mese. digestivă. Ca o curiozitate pentru cititori,
ardeii iuţi combat timiditatea.
Chimenul - Se utilizează la
9. Câteva reţete de băi preparate de patiserie, varză murată şi la
supe. Este foarte bine apreciată supa de
Reţetele de mai jos au fost chimen. Terapeutic, potoleşte crampele şi
recomandate în revista “Medicina balonările, alină suferinţele aparatului
naturistă”: respirator şi aduce o stare de calm şi
a) - Adaos în baie pentru relaxare.
eliminarea oboselii cronice: Coriandrul - Ajută la eliminarea
- Ulei de salvie - 5 stărilor de depresie, reglează somnul, ajută
picături digestia şi scapă bolnavii de migrene şi
- Ulei de lămâie - 10 epuizare.
picături Cuişoarele - Aduc arome extrem
- Ulei de levănţică - 15 de apreciate în arta culinară şi totodată fac
picături bine digestiei, calmează durerile, sunt
b) - Adaos în baie pentru depurative şi au acţiune antibacteriană.
tratarea depresiei şi a Cimbrul de grădină şi cimbrul de
insomniei: câmp ocupă un loc şi un rol important în
- Ulei de salvie - 15 bucătăria tradiţională. Ei aromatizează
picături preparatele din ciuperci, fasole, mazăre,
- Ulei de lămâie - 10 condimentează preparatele de grătar
picături (mititei, fripturi, cârnaţi, etc.), sarmalele,
- Ulei de levănţică - 5 tocanele, etc. Terapeutic, au efect de
picături excitare a secreţiilor gastrice şi efecte
c) - Adaos în baie pentru carminative.
tratarea anxietăţii: Fenicul este larg utilizat în
- Ulei de iasomie - 10 bucătăria tradiţională. Terapeutic este util
picături în: oprirea răcelilor, aduce starea de calm şi
- Ulei de levănţică - 10 elimină tensiunea nervoasă, fortifică
picături sistemul imunitar, scade balonările.
- Ulei de geroniu - 10 Măghiranul este folosit în
picături aromatizarea preparatelor din vânat, păsări,
carne de porc, pateuri, salate orientale,
7.2. Folosirea plantelor ciorbe de roşii, etc. Terapeutic aduce calm
aromatice în bucătăria în stările de anxietate, înlătură migrenele,
fiind şi sedativ, carminativ, antiseptic şi
tradiţională măreşte diureza.
Menta se foloseşte în condimentare
Plantele aromatice sunt folosite în preparatelor din carne, a omletelor, ca şi a
bucătăria tradiţională, dând gust bucatelor celor din cartofi noi. Terapeutic, acţionează
şi în acelaşi timp transformând alimentele ca: antispetic intestinal, antidiareic,
în adevărate medicamente culinare: antivomitiv, carminativ, nervin, diuretic,
Anasonul – Este folosit în antitusiv şi analgezic.
condimentarea preparatelor de patiserie şi a Piperul este foarte util în
verzei murate. Ca efecte terapuetice, condimentarea prepara-telor culinare.
anasonul activează digestia, este antiin- Terapeutic, piperul stimulează digestia,
161
măreşte asimilarea substanţelor nutritive formă de aerosoli (în inhalaţii, 1-3 picături
din alimente, combate oboseala şi lipsa de în vasul cu apă clocotită), unguente (1
concentrare, alungă răceala şi elimină picătură de ulei la 1 g bază de ungere), băi
constipaţia. generale sau locale (5-8 picături la apa
Rozmarinul este utilizat în căzii) sau în tratamente interne, singure sau
condimentarea preparatelor marinate, a asociate, diluate în ulei vegetal, miere sau
fripturilor de pasăre şi a celor de miel. apă în care s-a dizolvat miere (1 linguriţă
Terapeutic, este un stimulent nervos şi al de miere la o ceaşcă de apă caldă), soluţii
circulaţiei, iar în aplicaţii externe, el alcoolice, etc. Notă ! În utilizarea
stimulează funcţiile pielii. uleiurilor vegetale se va asculta cu toată
Scorţişoara este extrem de bine atenţia de sfaturile medicului specialist
apreciată în preparatele de cofetărie. sau de instrucţiunile medicale specifice.
Terapeutic, ea este utilă în activitatea În tratamentele aplicate cu uleuri
cerebrală, întăreşte memoria şi calmează aromatice se va ţine cont de următoarele
emoţiile. recomandări generale:
Salvia - Dă gust bun şi aromat la - nu se vor folosi niciodată
rulade cu carne, preparate de vânat şi nediluate;
gâscă, marinate şi preparate pe bază de - se respectă strict indicaţia de
fasole şi mazăre. Este folosită pentru a trata administrare sau
bronşita cu expectoraţie abundentă, recomandările medicului
amigdalita, inflamaţiile din cavitatea specialist.
bucală şi gât, balonările. Sub nici un motiv nu se acceptă
Tarhonul se foloseşte sub formă idei personale în tratamente, şi anume:
de frunze verzi sau frunze uscate şi sub - nu se vor pune mai multe
formă de macerat în ulei. Cu tarhon sunt picături decât indică
condimentate preparatele reci din vânat, tratamentul;
pui, peşte, cât şi sosurile pentru peşte, - numărul de administrări zilnice
salatele de crudităţi, ciorbele şi preparatele nu va fi mai mare de trei;
pe bază de ouă. Terapeutic, tarhonul - durata unui tratament nu va
stimulează digestia şi apetitul, este depăşi 21 de zile;
carminativ, diuretic, cu eliminare puternică Cele mai importante
de acid uric, expectorant şi calmant al contraindicaţii în aromoterapie sunt:
spasmelor bronhice. - în hipertensiuni arteriale
Vanilia este folosită în cofetărie. severe se interzice a se utiliza:
Vanilia ajută foarte puternic sistemul cimbrişorul, cimbrul de
imunitar şi elimină micozele din organism. cultură, rozmarinul,
eucaliptul.
7.3. Recomandări şi - la copii este interzis
contraindicaţii tratamentul cu: cimbrişor,
cimbru de cultură, fenicul, isop,
Monteigne spunea: “Medicii ar busuioc, salvie. Când însă
putea să tragă mai multe foloase din acestea sunt utilizate, depăşirea
arome, decât o fac”. Noi considerăm că în dozelor şi durata tratamentului
cazul terapeuticii naturiste pe care o dau posibilitatea apariţiei la
promovăm, aromoterapia trebuie să joace micuţi a unor forme convulsive.
un rol din ce în ce mai important. Ca - pentru femeile însărcinate se
ramură a fitoterapiei, aromoterapia îşi recomandă a se evita arome
bazează tratarea diverselor afecţiuni pe cum ar fi: busuiocul,
folosirea uleiurilor esenţiale. Administrarea maghiranul, menta,
uleiurilor esenţiale se face ţinând cont de muşetelul, salvia, iasomia,
caracteristicile lor, de pacient, de afecţiuni trandafirul, rozmarinul.
şi de tratament. În tratamentele externe, Legat de utilizarea condimentelor şi
uleiurile esenţiale sunt folosite diluate, sub mirodeniilor în alimentaţia cotidiană, noi
suntem adepţii principiului decretat de un
162
mare spirit, Pitagora, care spunea: “În
cumpătare stă forţa spiritului”.

163