Jurnal de Tomnatic
Se distribui
„După 4 ani, bilanţul îl vor face cetăţenii”
C u ce gânduri porniţi în acest mandat,
domnule primar Vasiu Stoian?
Am plecat cu gândul de a satisface
necesităţile şi propunerile cetăţenilor din Tom-
natic vizavi de ceea ce nu s-a putut face în 8
ani, timp în care am fost viceprimar. Am stat,
am analizat situaţia şi consider că eu pot să le
fac.
De ce ar avea nevoie Tomnaticul în momen-
tul de faţă?
În primul rând, de grădiniţă. La ora actuală
stăm în chirie, o chirie de 1.200 de euro.
Grădiniţa trebuie pusă pe picioare cât mai re-
pede, iar la şcoala generală este nevoie de gru-
puri sanitare decente, nu de toalete în spatele
curţii. Am început deja să fac trei grupuri
sanitare, în fiecare corp de clădire. Ast-
fel, copiii nu mai sunt nevoiţi să iasă din
clădirea unde învaţă, pentru a ajunge la
baie. Lucrările au fost demarate şi pen-
tru amenajarea şi dotarea a două săli de
clasă pentru grupa pregătitoare, lucrare
ce trebuie finalizată până la 1 septem-
brie. De asemenea, în curtea şcolii am
început curăţarea resturilor de plante
şi a gunoaielor, vreau să betonez sau să
pavez careul şcolii, voi alege varianta cea
mai avantajoasă. La ora actuală, copiii se
joacă în praf. Aceste lucrări trebuie fina-
lizate până la 1 septembrie, pentru a în-
cepe anul şcolar în condiţii normale.
În ceea ce priveşte apa şi canalizarea, ce
planuri aveţi?
La reţeaua de apă lucrăm de o săptămână. E
o reţea nouă, o investiţie de aproximativ 1 mi-
lion de euro, pe care am preluat-o funcţională
la 50% din capacitate. Staţia de tratare nu
funcţionează, am luat legătura cu construc-
torul – lucrarea fiind încă în garanţie – pen-
tru a remedia problema conform clauzelor
contractuale. Constructorul a început să facă
branşamente, undeva la 50% pentru a putea
funcţiona, iar 40-50% au fost aduse până la
stradă, furtunele erau legate cu sârmă, robi-
netele erau la stradă, nici măcar în curte. În
acest mod, oameni nu puteau beneficia de
aceste branșamente. Noi am reluat lucrarea,
branşamentele sunt făcute acum în proporţie
de 99%. De asemenea, staţia de apă nu făcea
ANUL I NR. 1 - IULIE 2012
Tomnatic
Vasiu Stoian, primarul comunei Tomnatic
faţă la locuitorii Tomnaticului. Alimentăm cu
două puţuri şi pompăm cu trei pompe. Logic,
doi care aduc şi trei care transportă, nu pot face
un lucru bun. Am injectat puţurile vechi pentru
a supraalimenta, iar acum Tomnaticul are apă.
Îmi cer scuze cetăţenilor din Tomnatic că i-am
ţinut o săptămână fără apă. Asta era situaţia
de avarie. Aveam de ales între a ne sacrifica o
săptămână sau să ţinem şase luni lucrarea.
Canalizarea este acum în fază de studiu de
fezabilitate, proiectul fiind expirat. Am crezut
că preluăm proiecte în grafic, dar trebuie reac-
tualizate toate.
Rezultatul alegerilor din 10 iunie era unul
aşteptat?
Da, era de aşteptat să iau un scor bun, fiind
două mandate viceprimar. A fost o lupta grea,
dură, dar teoretic am plecat de la 50-50%.
Asta pentru că nu s-au făcut foarte multe lu-
cruri bune. Eu nu eram un factor de decizie,
eram un simplu executant, dar de acum încolo,
4 ani fac eu, iar după 4 ani, bilanţul îl vor face
cetăţenii.
Îmi vorbeaţi mai devreme despre bugetul
local. Acesta cu siguranţă nu este suficient
pentru tot ceea ce aveţi de gând să faceţi. De
unde veţi aduce fonduri pentru proiectele de
care îmi vorbeaţi?
Fiind de culoarea politică a Guvernului, cu
siguranţă voi încerca să accesez acei bani. Şi
mă voi duce, voi aduce bani în Tomnatic!
Ce v-a determinat să intraţi în politică, în
urmă cu opt ani?
e gratuit
Când am intrat în politică îmi doream să
schimb ceva. Cei care mă cunosc, ştiu că am
făcut ce-am putut în cei opt ani în care am fost
viceprimar. Tomnaticul - în momentul de faţă
- are nevoie de oameni tineri, oameni cu forţă,
care să se zbată pentru problemele comunei.
Eu am o echipă destul de tânără, iar comuna
are nevoie de idei noi, tinere. Nu putem merge
pe achiziţii făcute aiurea, pe proiecte făcute şi
nerealizate. Nu cheltuim banul public inutil.
Spre exemplu, am avut un proiect pentru asfal-
tare din mandatul trecut 9 kilometrii jumătate.
M-am interesat la Ministerul Dezvoltării şi se
pare că am pierdut trenul.
Domnule primar Vasiu Stoian, îmi vorbeaţi
mai devreme de echipă. Cât de
importantă este echipa în implemen-
tarea proiectelor şi în dezvoltarea co-
munei Tomnatic?
Este cel mai important lucru
într-o Primărie. Dacă echipa nu este
compactă şi o verigă se rupe, până la
urmă se rupe de tot.
Cum credeţi că va decurge relaţia
cu domnul viceprimar şi cu Consiliul
Local în următorii patru ani?
Eu cred că va fi o relaţie bună,
armonioasă cu toată lumea. Orgoliile
politice vor fi lăsate la o parte, iar ceea
ce va conta vor fi nevoile cetăţenilor
Tomnaticului.
Care ar trebui să fie direcţiile de dezvoltare
ale comunei Tomnatic pe viitor?
În primul rând, trebuie să facem ceea ce este
necesar. Nu ne putem gândi la nişte investiţii
care depăşesc necesarul. Trebuie să avem o
şcoală modernă, o grădiniţă modernă cu pro-
gram prelungit, o bază sportivă modernizată,
drumuri acceptabile, apă de calitate şi servicii,
canalizare, iar după aceea vorbim de dezvol-
tare, atragerea de investitori şi crearea de locuri
de muncă. Dar cele menţionate mai sus sunt
investiţiile vitale pentru bunul mers al acestei
comune. Nu poţi merge într-o şcoală să-ţi vezi
copilul că iese de la temperatura de 25 de grade
şi merge afară la toaletă la -10 grade.
- va urma -
Interviu realizat de
Monica Gaiţa
 IULIE
JURNAL DE TOMNATIC
Jurnal
de Tomnatic 2012
Nr. 1

Lecţia de demnitate a Tomnaticului

Vasile TODI

Aleşii noştri locali

Î n data de 27 iunie, primarul ales,
domnul Vasiu Stoian, viceprimarul
Coman Marius-Ovidiu, dar şi consilierii locali
BÎCÎIN MARIAN
BRADATAN MIHAI
COMAN IOAN VASILE
desemnaţi de dumneavoastră, ceteţenii Tom- COMAN MARIUS – OVIDIU
naticului, prin vot liber exprimat, au fost puşi FECHETE MACEDON
în funcţie. Astfel, Comisia de Validare, comisie GYŰGE ELMAR
formată din Gyüge Elmar, Ristea Gheorghe şi JUDE FLORIN
Bereczki Laszlo a validat mandatele consilie- MICULESCU DĂNUŢ
rilor locali. Pentru următorii patru ani, Con- RISTEA GHEORGHE
siliul Local al comunei Tomnatic va fi format STAVARACHE ŞTEFAN ci ca o echipă în următorii patru ani, pentru a
din: VEREŞ TIBERIU face din Tomnatic locul dorit de cetăţenii săi.
BARBU FLORIN Domnul primar, împreună cu domnul vice-
Paula Moldovan
BERECZKI LASZLO primar şi consilierii locali ai comunei vor mun-

ROMÂNIA
JUDEŢUL TIMIŞ
CONSILIUL LOCAL AL
COMUNEI TOMNATIC

H O T Ă R Â R E A NR. 1 H O T Ă R Â R E A N R. 4
din data de 27.06.2012, din data de 27.06.2012,
privind alegerea Comisiei de validare privind alegerea preşedintelui de şedinţă

H O T Ă R Â R E A NR. 2 H O T Ă R Â R E A NR. 5
din data de 27.06.2012, din data de 27.06.2012,
privind validarea alegerii consilierilor locali din privind alegerea viceprimarului comunei Tomnatic,
comuna Tomnatic, judeţul Timiş judeţul Timiş

H O T Ă R Â R E A NR. 3 CONTRASEMNEAZĂ
din data de 27.06.2012, PREŞEDINTE DE ŞEDINŢĂ, SECRETAR,
privind constituirea Consiliului Local Florin BARBU Călin CIORNEI
al comunei Tomnatic

DIN REGISTRUL STĂRII CIVILE DIN REGISTRUL STĂRII CIVILE
Căsătorii Decese
HIRSCH EMANUEL COSMIN şi BUTA ALINA CURT IOAN
La ceas de mare bucurie, primăria comunei nostre urează tinerei familii CASĂ DE PIATRĂ! Dumnezeu să-i aşeze sufletul printre aleşii săi!

2
 IULIE
JURNAL DE TOMNATIC
Jurnal
de Tomnatic 2012
Nr. 1

„Lucrări în derulare”

A u fost demarate lucrările pentru amenajarea şi dotarea a două săli de clasă la Şcoala cu
clasele I-VIII Tomnatic. Acestea investiții trebuie finalizate până la 1 septembrie, pentru a
primi cei mai tineri elevi, grupa pregătitoare.

R esturile de plante şi gunoaiele

rămase în curtea şcolii vor fi
curăţate pentru a se putea începe anul
şcolar în condiţii decente pentru copiii
comunei noastre.

P entru a se putea juca şi a respecta condiţiile în care trebuie educaţi copiii comunei
noastre, Primăria Tomnatic a hotărât pavarea sau betonarea curţii şcolii - în funcţie
de bugetul disponibil - pentru mai bune condiţii pentru elevi, dar şi pentru a evita apa sau
zăpada, specifice anotimpurilor toamnă/iarnă.

A vând în vedere că până de curând grupurile sanitare folosite de elevi erau în afara clădirii
unde învăţau, administraţia locală a început construirea a trei grupuri sanitare în incinta
clădirii şcolii. S-a luat această măsură pentru a preveni microbii ce pot fi contactaţi şi pentru a
evita deplasarea elevilor prin temperaturile scăzute din timpul ierni.

3

DIE ALTE FRAU RENARD
P ână nu demult, Frau Donat, aştepta gratulări din partea regelui, când de Carol al II-lea se apropie Herr
născută la Tomnatic, a fost Renard, unul dintre gonacii din sat. Respectuos, şvabul îi şopti ceva la
considerată, la cei 105 ani ai săi, cea ureche Majestăţii Sale, păstrând un zâmbet reţinut pe faţă...
mai vărstnică băştinaşă din „marele Carol ascultă cu atenţie vorbele gonaciului, apoi se întoarse către fe-
sat francez”, chiar dacă aceasta trăia cior şi-l mustră, uşor amuzat: „Măi, Mihăiţă, se poate să puşti tu mâţa
de ani buni în Germania. S-a stins neamţului?!” Lucrurile se lămuriră rapid: Mihai împuşcase în focul
însă din viaţă la scurt timp după ce vânătorii un biet cotoi roşcovan al unuia dintre sătenii cu casa aflată în
a revendicat şi a dobândit imobilul marginea aşezării, nu foarte departe de terenul de vânătoare, motan care
în care funcţiona grădiniţa din satul nimerise, nu se ştie cum, în apropierea vulpilor hăituite de gonaci şi astfel,
ei natal. Aşa a rămas, pentru scurtă în cătarea puştii regale...
vreme, mama farmacistei Else Re- Else Renard a urmat prima şcoală în Tomnatic, liceul la Temesburg -
nard, la cei 102 ani ai săi împliniţi în 2009, „Die alte Frau”, adică cea Timişoara, apoi a terminat Facultatea de Farmacie. A profesat câţiva ani
mai vârstnică doamnă născută la Tomnatic. Else Renard (foto) a avut o la Deta, apoi s-a stabilit la Timişoara, şefă la o mică farmacie de pe Bule-
copilărie fericită la Tomnatic şi povestea odinioară o întâmplare pe care vardul Vasile Pârvan. În anii ‘80 şi-a luat mama şi a plecat în Germania,
o auzise de la tatăl ei, întors într-o seară de la o mare vânătoare regală. stabilindu-se la Baden-Baden. Iar când „Die alte frau Renard” nu va mai
Era pe la mijlocul anilor ‘30 ai veacului trecut şi la Tomnatic venise la fi, Else, fiica ei născută la Tomnatic, se va întoarce cu siguranţă în „ihr
vânătoare însuşi Regele Carol al II-lea şi suita sa cinegetică. Era însoţit liebes Banat”, acolo unde şi-a chivernisit, prevăzătoare ca orice şvab care
de feciorul său, Mihai, de vreo 12-13 ani pe atunci, care purta cu mân- se respectă, un apartament la bloc. Iar atunci când o va apuca nostalgia
drie pe umăr o puşcă făcută pe măsura sa de armurieri vestiţi. Gonacii, după anii copilăriei, va face mici călătorii la Tomnatic, satul în care, în
printre care şi tatăl Elsei Renard, „băteau” vânatul dinspre pădure către urmă cu 250 de ani familia Renard din Mulhouse (Mulhausen) a pornit-o
sat: iepuri, căprioare, dar şi vreo două-trei vulpi roşcovane stârnite din către capătul estic al Europei ca să-şi facă un rost, unul mai bun decât în
vizuină de sunetul cornului de vânătoare. locurile lorene de baştină...
Carol al II-lea îşi îndemnă fiul, aflat la prima sa vânătoare regală, să
folosească puşca din dotare. Micul Mare Voievod de Alba Iulia duse arma Material realizat cu sprijinul „Micului atlas al jud. Timiş”,
la ochi, ţinti, trase şi răsuflă uşurat când văzu cum pică la pămant o fiară ed. a IV-a, coordonat de scriitorul Dinu Barbu, lucrare declarată
care, după ce se zvârcoli un pic, rămase nemişcată în scaieţi. Mihai tocmai Cartea anului 2009 de către Uniunea Jurnaliştilor din Banatul Istoric

Limitele istorice ale Banatului

D e-a lungul timpului Banatul, deşi un teritoriu relativ mic şi destul de uni-
tar, a suferit nenumărate împărţiri şi divizări administrative, în funcţie
de interesele de moment ale stăpânitorilor săi. Mai ales în ultimul secol, aceste
împărţiri au ajuns să ţină cont din ce în ce mai puţin de specificul său şi de dorinţele
locuitorilor. De aceea, acum, când s-a iniţiat o nouă discuţie privitoare la reorga-
nizarea administrativă a ţării, este bine să cunoaştem datele istorice, pentru a şti
mai bine ce avem de făcut în vederea refacerii unităţii regiunii noastre.
Banatul istoric are o suprafaţă totală de 28.526 kmp, care în 1919-1920 au
fost împărţiţi între trei state astfel: 18.966 kmp au revenit României (66,5%),
9.276 kmp se află acum în Serbia (32,5%) şi 284 kmp în Ungaria (1%). De formă
pătrată, Banatul are limite naturale în trei părţi (Mureşul la nord, Tisa la vest şi
Dunărea la sud), o limită convenţională fiind doar cea de la est, care îl desparte de
Transilvania şi Oltenia.
Divizat după 1779 în comitate şi după 1920 în judeţe, Banatul a suferit unele
separaţii care ar fi putut foarte bine să fie evitate, ţinând cont de suprafaţa sa
relativ mică, asemănătoare cu cea a Belgiei sau Olandei. Din păcate, de multe
ori interesele de la centru au urmărit atât tăierea sa în unităţi teritoriale distincte
şi fără legături între ele, conduse în spirit centralist, cât şi detaşarea unor zone de
margine, care au fost alipite în mod discreţionar altor regiuni. Acum, când fali-
mentul împărţirii în judeţe începe să fie recunoscut şi la nivel oficial, acest lucru
poate fi observat cel mai bine tocmai în regiunea noastră.
La începutul anului 2012 am efectuat un sondaj pe Facebook, întrebând: „Dorim revenirea la regiunea istorică prin mijlocul oraşelor Arad
Banat?” Peste 96% dintre repondenţi au spus „Da”. Practic aproape întreaga suflare a regiunii doreşte refacerea unităţii şi Lipova. Lipova este un
acesteia. În aceste condiţii, am examinat modul în care ar trebui efectuată această refacere, astfel încât să fie potrivită vechi oraş bănăţean, iar
dorinţei locuitorilor. zona Aradului din stânga
În vremea administraţiei maghiare, Banatul a fost divizat în trei comitate, care acopereau fâşii verticale de terito- Mureşului este formată
riu mergând de la nord la sud. Cel vestic se numea Torontal, fiind acum în cea mai mare parte a sa inclus în Serbia din trei foste sate bănăţene
(Voivodina) şi Ungaria. Partea centrală o ocupa comitatul Timiş, cuprinzând regiunea Timişoara, dar şi teritorii din sud, (Aradu Nou, Sânnicolau
actualmente în Banatul sârbesc (Vârşeţ, Biserica Albă). Zona estică o forma comitatul Caraş-Severin. Mic şi Mureşel).
După 1920, divizarea în judeţe (termen până atunci necunoscut în Banat, unde în perioada medievală fuseseră dis-
tricte, cu suprafaţă mult mai mică) s-a făcut pe orizontală. Partea nordică a devenit judeţul Timiş-Torontal (ca un ecou Mircea Rusnac
al pretenţiilor teritoriale faţă de treimea din Banat cuprinsă în alte ţări), iar judeţul Caraş-Severin a fost în scurt timp
divizat la rândul său în cele două componente. Această situaţie s-a menţinut până în anul 1950. “Jurnal de Tomnatic”
Trecerea de la judeţe la regiuni nu a însemnat imediat refacerea unităţii Banatului, însă succesivele modificări ale Revistă membră a
acestora au adus în cele din urmă forma dorită, care a existat în intervalul 1960-1968. Lăsând la o parte aspectele Uniunii Jurnaliştilor din
Banatul Istoric
negative ale perioadei comuniste, putem spune că în sfârşit organizarea administrativă din acei ani respecta realitatea
istorică. Preşedinte:
Vasile TODI
Revenirea la judeţe în 1968 a lovit din nou puternic în unitatea regiunii. Doar judeţul Timiş face parte din Banat în
Redactor regional:
mod integral. Caraş-Severinul cuprinde trei localităţi care aparţin Transilvaniei (Hunedoara). La rândul său, judeţul Monica GAIŢA
Hunedoara a primit satele bănăţene Sălciva şi Pojoga, iar Mehedinţiul a primit oraşul bănăţean Orşova şi încă 11
Tel.: 0721 935 392
localităţi , limita istorică între Banat şi Oltenia fiind în realitate la Vârciorova. De asemenea, aproape tot malul stâng al
Mureşului a fost inclus în judeţul Arad, care în cea mai mare parte nu aparţine Banatului. ISSN: 1453-2700
Unele probleme apar la delimitarea nordică, întrucât Mureşul, care reprezintă limita naturală a Banatului, trece