– Ghid de interviu OIREP

Introducere

Numele meu este Moca Georgiana şi reprezint....................,……….

Cercetarea este realizată în cadrul unui proiect derulat in parteneriat OIREP ECOLOGIC 3R
AMBALAJE SA, Braila (Organizatii pentru Implementarea Raspunderii Extinse a
Producatorilor)

Cercetarea își propune să:

Evidentieze importanta comunicarii in mediul de afaceri, mai precis in ceea ce priveste

Gestiunea deseurilor de ambalaje

De asemenea, vom discuta

Legislatie, birocratie dar și alte aspecte pe care dumneavoastră le consideraţi utile în demersul
nostru.

Tot ceea ce vom discuta este strict confidenţial – nimeni din afara acestui proiect nu va afla ceea
ce discutăm cu dumneavoastră.

Vă cerem permisiunea de a înregistra discuţia, pentru a npierde detalii, pentru a putea realiza
raportul final şi pentru a putea decide împreună cu partenerii noștri ce este mai bine să facem
mai departe. Dacă sunteţi de acord, voi porni reportofonul.

Ne aşteptăm ca durata acestei întâlniri să fie de circa 60 de minute.

Vă mulţumesc!
GHID INTERVIU
A. Despre interlocutor și organizaţia pentru care lucrează
1. Va rog să-mi spuneţi cîteva cuvinte despre organizaţia în care lucraţi
a. Obiectul de activitate, natura activităţilor.
OIREP-urile au un rol critic in procesul de reciclare a deseurilor, acestea preluand responsabilitatea de la
producatorii de marfuri ambalate si asigurand un transfer de responsabilitate. In acest mod se evita
obligativitatea, care ar fi absurda, a producatorilor sa isi stranga propriile deseuri.

Rolul OIREP-ului este să preia responsabilitatea reciclării deșeurilor de la firmele producătoare

asigurând transferul acestora catre reciclatorul final, fară a tranzacționa sau colecta fizic
deșeurile.

2. Acum vă rog să vă referiţi la poziţia dumneavoastră în organizaţie.

Sunt Directorul Sucursalei Bucuresti al SC Ecologic 3R Ambalaje SA
a. Ce pregătire aveţi? Ce ocupaţie?
Am urmat cursurile a 2 facultati- Academia de Studii Economice Bucuresti si Facultatea de
Management,Inginerie Economica in Agricultura si Dezvoltare Rurala, USAMV Bucuresti,
ulterior mi-am completat studiile cu un masterat in Economie ecologica.
b. De cînd lucraţi în această organizaţie? Unde aţi lucrat înainte?
Inca de pe bancile facultatii am lucrat alaturi de tatal meu, care a pus bazele companiei.
Mai exact m-am alaturat echipei in anul 2010.
c. Ce faceţi în această organizaţie?
Avand in vedere ca sunt directorul sucursalei, ma ocup de coordonarea activatii. Urmaresc in
deaproape actiunile intreprinse de catre angajatii mei, particip la sedinte, conferinte, semnez
parteneriate de afaceri.
d. Relaţii de subordonare și supraordonare, relaţii orizontale.
-conduc o echipa formata din 10 persoane. Toti angajatii au studii de mediu, sau au urmat cursuri
de scurta durata si s-au perfectionat in timp participand la toate semnariile de mediu organizate la
nivel national.

3. Care sînt persoanele și organizaţiile (instituţiile) cu care colaboraţi cel mai des, prin natura
funcţiei?
Prin natura functiei colaborez pe linie ierarhica cu conducatorii de institutii-directori,
administrator, directori economic, consultant etc.
B. Experienţa legată de proiecte finanţate din fonduri private, in calitate de investitor
1. Vă amintiţi cînd și cum aţi auzit prima dată de propunerea legislative de a investi din
capitalul firmei in parteneriate cu institutiile statului, mai precis UAT-uri?
Prin transpunerea legislatiei europene in cea romaneasca era normal sa se adopte si la noi
aceasta oportunitate de colaborare cu insitutiile statului, pentru sustinerea si imbunatatirea
calitatii mediului. Imediat ce a aparut propunerea legislativa, in anul 2015, adoptata ulterior in
2017, noi am inceput sa pregatim propunerile de parteneriat, sa gandim strategia de
implementare a acestora pentru a obtine rezultate maxime-cresterea procentului de reciclare a
deseurilor de ambalaje generate.
2. Despre parteneriatul cu UAT Braila ace ne puteti spune? De ce ati ales sa colaborati cu ei?
Societatea avand extindere nationala, putem opta pentru colaborari cu toate UAT-urile din tara.
Am ales si Braila printre parteneri pentru ca am dorit sa contribui la bunastarea orasului natal si
pentru ca am gasit persoane implicate, cu care putem colabora cu usurinta. exceptie facand doar
barierele de ordin birocratic, dar care nu tin de colaboratorii nostril, ci de legislatia stufoasa si
extrem de rigida.
3.Care este partea cea mai dificilă a activităţii dumneavoastră? Detaliaţi...
Partea cea mai dificila, din punctul meu de vedere este faptul ca depinzi constant de oameni. Este
foarte buna vorba aceea din popor: “Lucrul cu omul este cel mai greu”.
Sa ajungi pe aceiasi lungime de unda, sa te faci inteles sis a reusesti sa convingi pionii implicati
in problematica gestionarii deseurilor de ambalaje cu privire la importanta si de beneficiile, atat
financiare cat si ecologice este extrem de complicat.
Avem 3000 de parteneri-producatori si importatori de bunuri ambalate. Oameni de afaceri, care
nu erau la curent cu prevederile legale, nu stiau ca au obligatii de reciclare pentru ambalajele
generate, nu stiau ca trebuie sa plateasca pentru gestionarea lor etc. Ganditi-va cata munca de
lamurire a fost sa ii informam si sa ii convingem ca aderarea la sistem este un avantaj foarte mare
pentru ei.
Acelasi lucru s-a intamplat initial, la aparitia legilastiei si cu autoritatile locale.

4. Care au fost problemele specifice aparute in implementarea proiectelor?

Ca in orice domeniu, orice inceput e greu. Afost greu pana am stabilit liniile directoare pentru
implementarea proiectelor si pana am reusit sa ajungem la un numitor comun cu participantii la
proiecte.
5..Care ati spune ca au fost, per ansamblu, beneficiile aduse de implementarea proiectelor de
finantare?
Pentru mine si echipa mea pe langa beneficiile financiare, care sunt vitale pentru supravietuirea
unui mediu de afaceri, exista foarte multe satisfactii profesionale si, de ce nu, personale.
Este
C. Comunicarea cu UAT-urile
In continuare am dori sa discutam despre etapele precursoare inceperii proiectelor, mai precis
despre etapele de informare si comunicare in care ati fost implicati dvs. sau organizatia pe care
o reprezentati si despre relatia pe care ati avut la inceputul proiectului

6. Inainte de initierea proiectului, in etapa de colectare a informatiilor, care a fost primul

contact pe care l-ati avut in legatura cu programul in care mai tarziu ati implementat proiectul?

Primul contact l-am avut la nivelul Ministerului Mediului, in cadrul unei conferinte legate de
modificarile legislative pe parte de gestiunea deseurilor.

7. Cît v-a luat să înţelegeţi despre ce e vorba? Ce v-a fost greu să înţelegeţi?

Inca din momentul trasarii directivelor europene si a transpunerii lor in legislatia nationala, am
luat legatura cu reprezentati din cadrul Ministerului Mediului, care sunt responsabili de
implementarea acestor proiecte.

8. Cum v-ati informat in legatura cu aceste aspecte? A fost mai degraba o informare activa (dvs.
cautati informatiile) sau pasiva (informatiile ajungeau la dvs. fara sa le fi solicitat in mod
specific)?

In mediul de afaceri, mai ales in domeniul in care activam daca nu esti intoteauna la curent cu
toate proiectele legislative si toate propunerile de proiecte care apar, nu poti supravietui.

Este obligatoriu sa te informezi pe toate caile.

9 Cum ati descrie relatia pe care ati avut-o cu UAT-ul din Braila si UAT-urile in general?

Relatia cu UAT-urile depinde de la caz la caz. Acum, dupa ce a trecut ceva timp de la initierea
colaborarilor si informatiile s-au sedimentat si rolul fiecarei parti a fost clar stabilita este mult
mai usor.
10. Ce informatii au lipsit din comunicare, cu alte cuvinte, ce informatii ati fi dorit sa obtineti in
faza incipienta, dar nu a fost posibil sau accesul la informatii a fost dificil? Din partea cui ar fi
trebuit sa vina aceste comunicari si prin ce canale ati fi dorit sa primiti informatiile?

Initial, datorita faptului ca eram doar 3 firme de profil, una dintre ele cu legaturi politice foarte
solide, au existat mici blocaje, sau mai bine zis intarzieri in primirea unor informatii esentiale.

Ne-am fi dorit ca la momentul respective sa se pastreze un echilibru si transparenta in

transmiterea informatiilor, mai ales ca se urmea un interes comun, de a ajuta la indeplinirea
obiectivelor de reciclare a ambalajelor si de creste gradul de reciclare la nivel national.

11.Ce ar fi putut merge mai bine in toata aceasta etapa incipienta de informare/ comunicare?
La modul ideal, cum ati fi vrut sa vi se comunice aspectele importante si relevante legate de
programul de care erati interesati?

Ar fi fost ideal ca la nivelul Ministerului Mediului sa se faca o convocare cu toate personajele

implicate in sistemul de reciclare, sa se redacteze material de informare, sa se discute deschis si
transparent. Ironic e faptul ca ni se ascundea diferite informatii noua, celor care contribuiam cu
fonduri in mod direct. Practic noi cei care scoteam bani din buzunar eram tinuti deoparte, pentru
a fi favorizati concurentii.

12. In ce a constat, mai exact, comunicarea cu UAT-ul dupa semanrea parteneriatului?

(helpdesk, discutii cu ofiterul de proiect, discutii prin e-mail sau utilizand cai mai oficiale –etc.)

Pentru eficientizarea maxima a sistemului am creat o platforma informatica, unde UAT-urile prin
firmele de salubritate aflate in subordinea primariei ne raporteaza cantitatile de deseuri de
ambalaje colectate selectiv si trimise catre reciclatorii finali. O data cu confirmarea cantitatilor,
noi le platim respectivele cantitati, conform contractului de colaborare semnat.

Orice neclaritati se rezolva telefonic sau pe email. Variantele moderne de comunicare sunt foarte
utile.

13. In aceasta etapa ati obtinut informatiile din surse din afara Ministerului Mediului?

Da, avem cativa parteneri de afaceri care au sucursale deschise in afara tarii. Ei ne aduc la
cunostiinta constant noutatile din spatial European. In prima faza, am auzit la unul dintre
parteneri ca in Franta si tarile dezvoltate economic, protectia mediului se face la unison, cu totii
contribuie, nu se asteapta totul pe tava de la Guvern.

14. Care considerati ca au fost principalele obstacole care au intervenit in implementarea

planului de propus, din punct de vedere al comunicarii cu tertii?

Ca toata lumea ne lovim constant de birocratie. O alta bariera a fost durata de intelegere a
sistemului de catre reprezentatii UAT . Multora li s-a parut intrigant ca ii contactam pentru a le
oferi bani, nu pentru a le cere. Au fost necesare mai multe intalniri si discutii telefonice cu
fiecare UAT in parte pana cand s-au convins ca venim in sprijinul lor cu adevarat.