Ascultarea persoanelor in cercetarea

infractiunilor de spalare de bani

Ascultarea martorilor, a victimelor si a faptuitorilor reprezinta unul din cele mai

importante mijloace de obtinere a probelor, precum si o cale de verificare a probelor deja
existente, provenite din alte surse, scopul ascultarii fiind acela de a obtine date referitoare la
cauza cercetata, la modul savarsirii acesteia si la persoana faptuitorului, in vederea stabilirii
adevarului.

Activitatea de ascultare a martorilor, partilor vatamate si a invinuitilor sau

inculpatilor este reglementata de Codul de procedura penala, in Titlul III – Probele si
mijloacele de proba. In cadrul activitatii de urmarire penala, ascultarea martorilor, victimelor
si a faptuitorilor este de obicei precedata de intocmirea unui plan de ascultare care are ca scop
pregatirea temeinica a acestei activitati, problemele care urmeaza a fi clarificate, ordinea
acestora precum si modul de utilizare a lor in cercetarea specifica efectuata.

9.1. Ascultarea invinuitului sau inculpatului

in cauzele de spalare de bani

Invinuitul sau inculpatul este persoana centrala in procesul penal, purtatorul celor mai
multe cunostinte despre fapta cercetata si care pana la pronuntarea unei hotarari de
condamnare definitiva impotriva sa beneficiaza de prezumtia de nevinovatie, consfintita de
art. 23, punct 11 din Constitutia Romaniei din 2003.

Dupa faza relatarilor libere in care invinuitul sau inculpatul este lasat sa prezinte
liber tot ceea ce doreste sa declare, organul de urmarire penala va solicita lamuriri in legatura
cu modul de savarsire a faptei, datele obtinute urmand a fi coroborate cu celelalte imprejurari
rezultate in urma cercetarii la fata locului sau audierii altor persoane.

Avand in vedere specificul infractiunii de spalare de bani, problematica ascultarii va

cuprinde o arie diversificata de aspecte din care se va urmari, in functie de cauza respectiva
urmatoarele:

- stabilirea existentei grupului criminal organizat, tipul acestuia, structura ierarhica,

locul si rolul pe care invinuitul sau inculpatul il ocupa in cadrul structurii criminale, perioada
de timp pe care se intinde activitatea infractionala, stabilirea infractiunilor producatoare de
fonduri ilicite ce urmeaza a fi disimulate si apoi introduse in circuitul civil, traseul parcurs de
fondurile ilicite stiut fiind ca acestea sunt trecute prin contabilitatea mai multor societati
comerciale, de multe ori fictive, institutii financiare, banci, fonduri de investitii, societati de
valori mobiliare, societati de asigurare si reasigurari etc.

- se vor stabili eventualele legaturi cu personalul institutiilor din domeniu propice

spalarii banilor, care ar fi putut contribui la ajutarea invinuitilor sau inculpatilor la savarsirea
infractiunii de spalare de bani, actele folosite pentru eludarea dispozitiilor legale, sumele de
bani primite de la participanti, date despre persoanele de specialitate economico-financiara
care ii ajuta pe invinuiti sau inculpati la savarsirea infractiunilor.
 - se va stabili modul in care au fost valorificate bunurile obtinute din savarsirea
infractiunilor principale sau sumele ilicite, cu indicarea persoanelor fizice sau juridice prin
care acestea au fost introduse in circuitul comercial, precum si bunurile mobile sau imobile
cumparate cu sumele de bani rezultate din activitati ilicite.

In cazul in care infractiunile principale producatoare de fonduri ilicite ce urmeaza a

fi spalate sunt legate de infractiuni de evaziune fiscala sau infractiuni la legea contabilitatii,
se va urmari prin audierea invinuitului sau inculpatului sa se stabileasca:

- locul si rolul in societatile comerciale cercetate, colaborarea cu ceilalti angajati ai

societatilor, daca societatile au functionat efectiv sau au fost create numai pentru a ascunde
derularea unor activitati comerciale fictive, daca invinuitul sau inculpatul a avut sau nu
calitatea de administrator numit sau de fapt al societatii, daca acesta, fiind strain a intrat pe
teritoriul tarii atunci cand au fost intocmite acte de societatea pe care o conduce sau atunci
cand s-au facut declaratiile de impunere a acesteia;

- persoanele care au cunostinta de activitatile neinregistrate, natura acestor activitati

si persoanele care le-au efectuat; persoanele care cunosc despre locurile de confectionare sau
depozitare a unor produse, precum si modul de valorificare a acestora, salariatii din cadrul
subunitatilor, constituite in filiale, sucursale, puncte de lucru, magazine, nedeclarate de catre
faptuitori; persoanele care au distrus actele contabile precum si imprejurarile in care au fost
alterate memoriile aparatelor de taxat, de marcaj, ori alte mijloace de stocare a datelor, alte
persoane care mai cunosc despre activitatea infractionala desfasurata si ar putea furniza relatii
privitoare la fapta si imprejurarile comiterii ei, respectiv vecini, cerc de prieteni, anturaj etc.

- modul in care a sustras activul societatii ori dupa caz l-a distrus sau disimulat,
partile din activ vandute fara stirea celorlalti actionari, imprejurarile in care a falsificat sau
distrus evidentele societatii, depozitele in care a plasat bunurile si motivele pentru care nu a
declarat aceste depozite, sumele de bani rezultate din activitatea infractionala, destinatia
acestora, inclusiv bancile si conturile bancare in care le-a plasat, bunurile mobile si imobile
achizitionate cu sumele provenite din infractiuni.

9.2. Ascultarea martorului in cauzele de

spalare de bani

Martorul este persoana care are cunostinta despre infractiunea cercetata si care prin
cunostintele sale legate de vreo fapta sau vreo imprejurare poate ajuta prin depozitia sa la
aflarea adevarului. De asemenea, persoana vatamata poate fi ascultata ca martor, daca nu se
constituie parte civila sau nu participa in prces ca parte vatamata.

Cum infractiunea de spalare a banilor murdari este o infractiune grava, in sensul

Legii nr. 39/2003 privind prevenirea si combaterea criminalitatii organizate, in cazul
cercetarii acesteia dispozitiile Codului de procedura penala, respectiv art. 78 si urmatoarele
trebuie coroborate cu dispozitiile Legii nr. 682/19.12.2002 privind protectia martorilor.
 Potrivit prevederilor acestei legi, la art. 2 lit. a se mentioneaza ca martorul este
persoana care se afla in una dintre urmatoarele situatii:

- are calitatea de martor, potrivit Codului de procedura penala si prin declaratiile sale
furnizeaza informatii si date cu caracter determinant in aflarea adevarului cu privire la
infractiuni grave sau care contribuie la prevenirea producerii ori la recuperarea unor
prejudicii deosebite ce ar putea fi cauzate prin savarsirea unor astfel de infractiuni;

- fara a avea o calitate procesuala in cauza, prin informatii si date cu caracter

determinant contribuie la aflarea adevarului in cauze privind infractiuni grave sau la
prevenirea producerii unor prejudicii deosebite ce ar putea fi cauzate prin savarsirea unor
astfel de infractiuni ori la recuperarea acestora; in aceasta calitate este inclusa si persoana
care are calitatea de inculpat intr-o alta cauza;

- se afla in cursul executarii unei pedepse privative de libertate si, prin informatiile si
datele cu caracter determinant pe care le furnizeaza, contribuie la aflarea adevarului in cauze
privind infractiuni grave sau la prevenirea producerii ori la recuperarea unor prejudicii
deosebite ce ar putea fi cauzate prin savarsirea unor astfel de infractiuni.

Ascultarea primara a martorului se realizeaza, conform practicii in domeniu, in trei

faze si anume:

a) – verificarea identitatii si ascultarea cu privire la datele personale,

b) – relatarea libera privind aspectele cunoscute care intereseaza cauza,

c) – adresarea de intrebari, ascultarea raspunsurilor si consemnarea acestora.

Dupa discutiile prealabile purtate cu martorul si continuate cu relatarile libere ale

acestuia in legatura cu fapta cercetata, un rol deosebit de important in activitatea de cercetare
a infractiunii de spalare a banilor murdari o are faza intrebarilor si de ascultare a
raspunsurilor. Aceasta faza are drept scop completarea relatarilor libere, eliminarea
eventualelor neconcordante precum si stabilirea imprejurarilor capabile sa serveasca la
aflarea adevarului.

Astfel, martorii urmeaza a fi intrebati cu privire la imprejurarile in care au luat la

cunostinta de savarsirea infractiunilor cercetate, a persoanelor implicate in organizarea
acestora, avandu-se in vedere atat infractiunile principale producatoare de fonduri ilicite ce
urmeaza a fi spalate, cat si a infractiunii de spalare a banilor murdari, modul de organizare a
infractorilor, structurile ierarhice, pozitia persoanelor cercetate in cadrul acestei structuri,
locurile prin care s-au introdus sau scos bunurile ilicite in vederea disimularii acestora sau
introducerea in circuitul civil legal, mijloacele de transport folosite.

De asemenea, martorii vor fi intrebati si cu privire la persoanele care i-au sprijinit pe

infractori, fie ca acestea fac parte din randul personalului din cadrul institutiilor financiare
obligate sa semnaleze operatiunile suspecte, avocati, notari, fie alte persoane fizice care ajuta
la savarsirea acestor infractiuni, modul in care aceste activitati sunt impartite intre infractori
in cadrul grupului infractional organizat, modul de valorificare a produselor infractiunii
inclusiv persoanele fizice sau juridice prin intermediul carora sunt valorificate acestea,
persoanele care au cunostinta despre intocmirea incompleta a unor acte contabile sau despre
modalitatile prin care faptuitorii se sustrag de la plata obligatiilor fiscale datorate bugetului
consolidat al statului sau documente fictive intocmite de acestia pentru restituirea necuvenita
a taxei pe valoarea adaugata, persoane care lucreaza fara forme legale in spatii clandestine,
persoane care fac parte din retele de trafic de persoane, proxeneti, distribuitori de substante
stupefiante sau alte persoane care cunosc despre activitatea infractionala si pot furniza relatii
cu privire la aceasta.

Martorii pot fi identificati chiar din randul angajatilor unei societati comerciale sau
ai unei organizatii criminale si pot furniza date despre modul in care au fost sustrase
registrele societatii, persoanele implicate in aceasta activitate, cine sunt persoanele care au
distrus documentele si in ce mod au efectuat aceste operatiuni de distrugere, daca s-au vandut
din activele societatii si persoanele care le-au achizitionat, modul cum au fost ascunse unele
parti din activ, cu precizarea depozitelor si a persoanelor care cunosc despre imprejurarile in
care au fost plasate bunurile respective, sumele de bani rezultate din infractiune si destinatia
acestora cu precizarea bancilor si conturilor bancare sub care au fost plasate.

In cursul activitatii de urmarire penala martorii pot fi protejati potrivit dispozitiilor

art. 861 si urmatoarele din Codul de procedura penala, iar atunci cand viata, integritatea
corporala si sanatatea acestora este in pericol, se iau masuri de protectie prin intermediul
Oficiului National pentru Protectia Martorilor constituit potrivit Legii nr. 682/2002 privind
protectia martorilor.