Carmen Radu

ECONOMIE
- suport de curs -

EDITURA
UNIVERSITATH
„NICOLAE
TITULESCU”
BUCURE§TI

2017
CUPRINS
Introducere ...................................................................................................................................... 10
Obiectivele cursului ......................................................................................................................... 11
Competence conferite ...................................................................................................................... 11
Structura cursului ........................................................................................................................... 12
Evaluarea studentilor...................................................................................................................... 13
UNITATEA DE iNVAJARE 1. INTRODUCERE iN STIINJA ECONOMICA ...................... 14
1.1. Obiective ...............................................................................................................................14
1.2. Competence unitapi de mva(are ..........................................................................................14
1.1. Obiective ...............................................................................................................................14
1.2. Competence unitapi de mva(are ..........................................................................................14
1.3. Originea §i etapele formarii §tiinC economice ...................................................................15
1.4. Principalele contribupi §i concepte ......................................................................................16
1.5. Repere ale gandirii economice in Romania .........................................................................17
1.6. Definirea §i trasaturile §tiinC economice .............................................................................19
1.7. Concepte §i legi specifice §tiinC economice.......................................................................19
1.8. Principii de analiza in economie ...........................................................................................20
1.9. Important studierii economiei ...............................................................................................21
1.10. Teme de referate .................................................................................................................22
1.11. Test de autoevaluare a cuno§tinCor ...................................................................................22
1.12. Rezumat ..............................................................................................................................26
1.13. Bibliografie .........................................................................................................................27
UNITATEA DE iNVAJARE 2.BAZELE GENERALE ALE ECONOMIEI ............................ 28
2.1. Obiective ..............................................................................................................................28
2.2. Competence unitapi de inva^are ..........................................................................................28
2.3. Activitatea economica ..........................................................................................................28
2.4. Nevoile umane, resursele §i factorii de producpe ...............................................................31
2.4.1. Munca................................................................................................................................................ 34
2.4.2. Pamantul (natura) ............................................................................................................................ 35
2.4.3. Factorul capital ................................................................................................................................ 36
2.5. Premisa economica fundamentala ........................................................................................38
2.6. Curba posibilitaplor de producpe .........................................................................................39
2.7. Incertitudine §i risc in economie ..........................................................................................42
2.8. Test de evaluare a cuno§tin^elor (Teme de referate) ..........................................................43
2.9. Test de autoevaluare a cunoStintelor ...................................................................................43
2.10. Rezumat ..............................................................................................................................46

2
2.11. Bibliografie 47

UNITATEA DE iNVAJARE 3. SISTEMUL ACTIVITAJII ECONOMICE ........................... 48

ECONOMIA NAJIONALA §I AGENJII ECONOMICI .......................................................... 48
3.1. Obiective .............................................................................................................................. 48
3.2. Competenfele unitafii de invafare ........................................................................................ 48
3.3. Economia nafionala §i componentele ei .............................................................................. 48
3.4. Structura economiei nafionale .............................................................................................. 52
3.5. Agenfii economici ................................................................................................................ 54
3.6. Intreprinderea. Tipuri de intreprinderi.................................................................................. 55
3.7. Intreprinderea - trasaturi, dimensiuni, concentrare .............................................................. 58
3.8. Intreprinderea §i intreprinzatorul ......................................................................................... 62
3.9. Indicatorii activitafii intreprinderii ....................................................................................... 63
3.10. Circuitul §i fluxurile activitafii economice ....................................................................... 64
3.11. Test de evaluare a cunoStintelor (Teme de referat) .......................................................... 65
3.12. Test de autoevaluare a cunoStintelor................................................................................. 66
3.13. Rezumat .............................................................................................................................. 68
3.14. Bibliografie ......................................................................................................................... 69
UNITATEA DE iNVAJARE 4. COMBINAREA FACTORILOR DE PRODUCJIE §I
EFICIENJA ECONOMICA .......................................................................................................... 71
4.1. Obiective .............................................................................................................................. 71
4.2. Competence unitafii de invafare ......................................................................................... 71
4.3. Combinarea optima a factorilor de producpe ...................................................................... 71
4.4. Limitele combinarii. Legea randamentelor neproporponale ................................................ 74
4.5. Factori determinanfi ai combinarii factorilor de producpe ................................................. 74
4.6. Eficienfa economica ............................................................................................................. 75
4.7. Productivitatea ...................................................................................................................... 76
4.8. Costul de producpe ............................................................................................................... 78
4.9. Obiectivele activitafii intreprinderii. Comportamentul producatorului ............................... 82
4.10. Test de evaluare a cunoStintelor (Teme de referat) .......................................................... 84
4.11. Test de autoevaluare a cunoStintelor ................................................................................. 84
4.12. Teme de control .................................................................................................................. 87
4.13. Rezumat .............................................................................................................................. 87
4.14. Bibliografie......................................................................................................................... 88
UNITATEA DE iNVAJARE 5. ECONOMIA DE PIAJA. MECANISMUL ECONOMIC AL
SCHIMBULUI................................................................................................................................. 90
5.1. Obiective .............................................................................................................................. 90
5.2. Competenfele unitafii de invafare ........................................................................................ 90
5.3. Economia naturala. Condifiile aparifiei §i afirmarii economiei de schimb ......................... 91

3
5.4. Economia de piaja ............................................................................................................. 92
5.5. Trasaturile economiei de piaja........................................................................................... 95
5.6. Piaja §i funcjiile ei ............................................................................................................. 96
5.6.1. Conceptul de pia^a §i clasificarea pie^elor ................................................................................. 96
5.6.2. Rolul §i limitele pie^ei ................................................................................................................... 98
5.7. Mecanismul economic al schimbului de marfuri .............................................................. 99
5.8. Avantajele §i funcjiile schimbului..................................................................................... 100
5.9. Costurile de tranzacjie ....................................................................................................... 101
5.10. Utilitatea §i comportamentul consumatorului ................................................................. 104
5.11. Valoarea economica a bunurilor ...................................................................................... 112
5.12. Test de evaluare a cunoStintelor (Teme de referat)......................................................... 113
5.13. Test de autoevaluare a cunoStintelor............................................................................... 114
5.14. Rezumat ........................................................................................................................... 118
5.15. Bibliografie ...................................................................................................................... 120
UNITATEA DE iNVAJARE 6. CERERE, OFERTA, PREJ ..................................................... 121
6.1. Obiective ........................................................................................................................... 121
6.2. Competence unitajii de invajare ........................................................................................ 121
6.3. Cererea. Legea cererii........................................................................................................ 121
6.4. Oferta. Legea ofertei.......................................................................................................... 128
6.5. Echilibrul piejei. Interacjiunea ofertei cu cererea ............................................................. 132
6.6. Prejul §i funcjiile sale ........................................................................................................ 134
6.7. Tipuri de prej ..................................................................................................................... 138
6.8. Formarea prejurilor pe diferite pieje ................................................................................. 140
6.9. Test de evaluare a cunoStintelor (Teme de referat) .......................................................... 142
6.10. Test de autoevaluare a cunoStintelor............................................................................... 143
6.11. Teme de control ............................................................................................................... 148
6.12. Rezumat ........................................................................................................................... 148
6.13. Bibliografie ...................................................................................................................... 150
UNITATEA DE iNVAJARE 7. EFICIENJA ECONOMICA.................................................... 152
7.1. Obiective ........................................................................................................................... 152
7.2. Competenjele unitajii de invajare ...................................................................................... 152
7.3. Conceptul de concurenja. Modalitaji §i direcjii de desfa§urare ........................................ 152
7.4. Tipuri de concurenja .......................................................................................................... 154
7.5. Strategii concurenjiale ....................................................................................................... 159
7.6. Test de evaluare a cunoStintelor (Teme de referat) .......................................................... 160
7.7. Test de autoevaluare a cunoStintelor................................................................................. 160
7.8 Rezumat................................................................................................................................ 163
7.9. Bibliografie ........................................................................................................................ 164
UNITATEA DE iNVAJARE 8. MONEDA §I PIAJA MONETARA. FINANJAREA §I

4
GESTIUNEA BANILOR.............................................................................................................. 165
8.1. Obiective ............................................................................................................................165
8.2. Competence unitajii de invajare ........................................................................................165
8.3. Natura §i funcjiile monedei ................................................................................................ 166
8.4. Masa monetara. Cererea §i oferta de moneda ...................................................................168
8.5. Valoarea §i puterea de cumparare a monedei....................................................................173
8.6. Convertibilitatea monedei ..................................................................................................175
8.7. Piaja monetara ....................................................................................................................178
8.8. Politica monetara ................................................................................................................179
8.9. Finanjarea. Conjinutul, funcjiile §i formele creditului .......................................................183
8.10. Scontul §i rescontul ..........................................................................................................187
8.11. Bancile §i sistemul bancar in economia contemporana ..................................................188
8.12. Sistemul de plaji §i decontari ...........................................................................................193
8.13. Test de evaluare a cunoStintelor (Teme de referat).........................................................197
8.14. Test de autoevaluare a cunoStintelor...............................................................................197
8.15. Rezumat ............................................................................................................................200
8.16. Bibliografie .......................................................................................................................203
UNITATEA DE iNVAJARE 9. PIATA FINANCIARA ............................................................ 204
9.1. Obiective ............................................................................................................................204
9.2. Competence unitajii de invajare .........................................................................................204
9.3. Definirea §i conjinutul piejei financiare .............................................................................204
9.4. Piaja financiara §i dezvoltarea economica .........................................................................209
9.5. Valorile mobiliare - instrumente ale piejei financiare ........................................................211
9.6. Bursele de valori .................................................................................................................215
9.7. Test de evaluare a cunoStintelor (Teme de referat) ...........................................................221
9.8. Test de autoevaluare a cunoStintelor..................................................................................221
9.9. Rezumat ..............................................................................................................................224
9.10. Bibliografie .......................................................................................................................226
UNITATEA DE iNVAJARE 10. VENITURILE §I FORMAREA ACESTORA ................... 227
10.1. Obiective ...........................................................................................................................227
10.2. Competenjele unitajii de invajare .....................................................................................227
10.3. Salariul ..............................................................................................................................227
10.4. Profitul ..............................................................................................................................235
10.5. Dobanda ............................................................................................................................243
10.6. Renta .................................................................................................................................245
10.7. Test de evaluare a cunoStintelor(Teme de referat) ...........................................................248
10.8. Test de autoevaluare a cunoStintelor .............................................................................. 248
10.9. Rezumat ........................................................................................................................... 255
10.10. Bibliografie .................................................................................................................... 257

5
UNITATEA DE iNVAJARE 11. ECHILIBRELE §I DEZECHILIBRELE ECONOMICE 258
11.1. Obiective .......................................................................................................................... 258
11.2. Competence unita^i de mvajare ....................................................................................... 258
11.3. Echilibrul economic ......................................................................................................... 258
11.4. Dezechilibrele economice ................................................................................................ 261
11.5. Infla^ia - concept, cauze, consecinje ............................................................................... 264
11.6. Politicile antiinflalioniste ................................................................................................. 267
11.7. Pia^a muncii .................................................................................................................... 268
11.8. Ocuparea §i subocuparea fortei de munca ....................................................................... 272
11.9. Test de evaluare a cunoStintelor (Teme de referat) ......................................................... 278
11.10. Test de autoevaluare a cunoStintelor ............................................................................. 279
11.11. Teme de control ............................................................................................................. 282
11.12. Rezumat ......................................................................................................................... 282
11.13. Bibliografie .................................................................................................................... 284
BIBLIOGRAFIE GENERALA ................................................................................................... 285

6
Introducere

Modulul „Economie” se adreseaza studentilor Facultatii de

Drept, specializarea Drept forma de invatamant la distant, anul I.
Suportul de curs este structurat conform standardelor §i
procedurilor de uz larg in invatamantul universitar national §i
international, care se adreseaza invatarii individuale, pe baze
interactive. Parcurgerea suportului de curs, pe baza prezentelor
instructiuni, asigura retinerea informatiilor de baza, intelegerea
fenomenelor fundamentale §i aplicarea cuno§tintelor dobandite la
rezolvarea unor probleme specializate.
Suportul de curs este structurat pe unitati de invatare.
Fiecare dintre unitatile de invatare reprezinta o categorie de
probleme distincte din materia disciplinei, care formeaza un tot
unitar din punct de vedere al specificului cuno§tintelor, al
insu§irii unui anumit aspect al fenomenologiei disciplinei precum §i
din perspectiva timpului necesar parcurgerii §i insu§irii fondului
informational respectiv. Unitatea de invafare reprezinta o componenta
omogena din punct de vedere al continutului, caracterizata de un
volum strict limitat de cuno§tinte, care pot sa fie parcurse §i
insu§ite printr-un efort continuu de concentrare intelectuala, care
se refera la continutul de idei al unitatii de invatare. Fiecare
unitate de invatare are o structura proiectata din perspectiva
exigentelor autoinstruirii, astfel ca folosirea suportului de curs
se face pe baza unui program de autoinstruire.
Recomandam astfel, cateva regului de baza in procedura de
realizare a programului de autoinstruire pe baza acestui suport de
curs:
1. Unitatile de invatare se parcurg in ordinea in care sunt
prezentate, chiar in cazul in care studentul apreciaza ca ar putea
“sari” direct la o alta unitate de invatare (de exemplu in cazul in
care studentul se afla la a doua facultate sau in alte situafii
echivalente). Criteriile §i modalitatea de “inlantuire” a unitatilor
de invatare sunt prezentate la fiecare unitate de invatare §i ele
trebuie respectate intocmai, sub sanctiunea nerealizarii la
parametri maximali a programului de autoinstruire;
2. Fiecare unitate de invatare contine teste destinate autoevaluarii
gradului §i corectitudinii insu§irii cuno§tintelor specifice
unitatii de invatare, intelegerii fenomenelor §i proceselor descrise
sau prezentate in unitatea de invatare;
3. Ordinea logica a parcurgerii unitatii de invatare este urmatoarea:
a) se cite§te scopul §i obiectivele unitatii de invatare;
b) se citesc termenii de referinta;
c) se parcurge continutul de idei al unitatii de invatare;
d) se parcurge bibliografia recomandata;
e) se raspunde la intrebarile de autocontrol, revazand, daca
este necesar, continutul de idei al unitatii de invatare;

7
 f) se efectueaza testele de evaluare dupa procedura descrisa;
rezolva exercitiile, problemele sau studiile de caz propuse pentru
laboratorul sau lucrarile practice propuse in unitatea de invatare.
Pentru cre§terea eficientei utilizarii suportului de curs §i
fixarea temeinica a cuno§tintelor dobandite, fiecare unitate de
invatare se incheie cu: teste de autoevaluare si teste de evaluare,
teme de control, teme sau referate pentru studii de caz.

8
 Obiectivele cursului
Acest modul are ca obiectiv insuprea de catrestudenfii de
la invafamantul la distanfa a nofiunilor generale §i a
limbajului economic. Scopul formativ al cursului este ca
studentul sa dobandeasca o viziune de ansamblu asupra
teoriei §i practicii economice, sa capete abilitafi in
rezolvarea problemelor economice §i sa utilizeze nofiunile
§i cunopinfele economice la disciplinele de specialitate.
Obiectivele principale ale suportului de curs sunt:
■ Cunoaperea unor concepte, teorii, modele
specifice economiei;
■ Infelegerea contextelor economiei la nivel
microeconomic;
■ Aplicarea teoriei in practica prin simulari
(studii de caz, grile, probleme);
■ Explicare unor situafii concrete la nivel
microeconomic;
■ Interpretarea atitudinilor angajaplor p managerilor in
diverse situapi;
■ Explicarea utilitafii interdisciplinaritapi;
■ Evaluarea performanfei la nivel microeconomic -
metode;
■ Evaluarea calitapi la nivel microeconomic ;
standardele de calitate;
■ Instrumente de investigare a eficienfei
microeconomice.

f j Competence conferite

1. Cunoapere p mfelegere (cunoaperea p utilizarea adecvata a nopunilor

specifice disciplinei):
■ Cunoaperea unor concepte, teorii, modele specifice
economiei
■ Infelegerea contextelor economiei la nivel
macroeconomic
■ Aplicarea teoriei in practica prin simulari (studii de
caz, grile, probleme)
2. Explicare §i interpretare (explicarea p interpretarea unor
idei, proiecte, procese, precum p a conpnuturilor
teoretice p practice ale disciplinei):
■ Explicare unor situapi concrete la nivel macroeconomic
■ Interpretarea atitudinilor angajaplor p managerilor in
diverse situapi aparute in economia naponala
■ Explicarea utilitapi interdisciplinaritapi
3. Instrumental - aplicative (proiectarea, conducerea p evaluarea
activitafilor practice specifice; utilizarea unor metode,
tehnici p instrumente de investigare p de aplicare):

9
■ Evaluarea performanfei la nivel macroeconomic - metode
■ Evaluarea calitapi la nivel macroeconomic ; standardele
de calitate
■ Instrumente de investigare a eficienfei macroeconomice
4. Atitudinale(manifestarea unei atitudini pozitive p
responsabile fafa de domeniul piinpflc/ cultivarea unui
mediu piinpflc centrat pe valori p relapi democratice/
promovarea unui sistem de valori culturale, morale p
civice/ valorificarea optima p creativa a propriului
potential in activitafile piinpfice/ implicarea in
dezvoltarea institufionala p in promovarea inovapilor
piinpfice/angajarea in relapii de parteneriat cu alte
persoane - institupi cu responsabilitafi similare/
participarea la propria dezvoltare profesionala):
■ Cultivarea unor atitudini constructive in contexte
organizafionale variate
■ Incuraj area unor comportamente morale la nivel de
parteneriate
■ Promovarea unui sistem de valori coerent
(responsabilitate, implicare, moralitate etc.).

10
Resurse $i mijloace de lucru

Cursul dispune de suport de curs scris, supus studiului

individual al studenfilor, precum §i de material publicat
pe platform E-lis sub forma de sinteze, teste de
autoevaluare, studii de caz, aplicafii, necesare
intregirii cuno§tinfelor practice §i teoretice in domeniul
studiat. In timpul convocarilor, in prezentarea cursului
sunt folosite toate mijloacele pmetodele interactive §i
participative de antrenare a studenfilor pentru
conceptualizarea §i abordarea practica a nofiunilor
predate.

Structura cursului
Acest modul este structurat in 11 unitap de invafare
pentru care recomandam a fi studiate in ordinea in care
sunt numerotate deoarece este o legatura logica intre
informapile furnizate in aceasta ordine:

- Unitatea de invafare 1 Introducere in $tiinfa economica, dupa parcurgerea

careia vefi fi familiarizafi cu originea §i etapele
formarii §tiinpei economice, cu principalele contribufii
§i concepte, cat §i cu trasaturile §i caracteristicile
economice, vefi infelege rolul economiei in viafa sociala.
- Unitatea de invafare 2 Bazele generale ale economiei, dupa parcurgerea
careia vep fi familiarizap cu: activitatea economica,
nevoile umane, resursele economice §i factorii de
producpe, premisa economica fundamentala, vep infelege
curba posibilitafilor de producpe, incertitudinea §i
riscul in economie.
- Unitatea de invafare 3 Sistemul activitafii economice. Economia nafionala §i
agenfii economici, studiaza economia nafionala §i componentele
ei, structura economiei naponale §i tipologia agenplor
economici. In continuare se analizeaza activitatea
intreprinderii §i tipurile de intreprinderi,
intreprinderea §i intreprinzatorul. In final se analizeaza
principalii indicatori ai activitafii intreprinderii,
circuitul §i fluxurile activitafii economice.
- Unitatea de invafare 4 Combinarea factorilor de producfie §i eficienfa
economica, in care vefi studia intreprinderea, legatura
indisolubila dintre combinarea factorilor de producfie §i
eficienfa economica, productivitatea §i obiectivele
activitafii intreprinderii.
- Unitatea de invafare 5 Economia de piafa. Mecanismul
economic al schimbului,
pe parcursul careia va vefi familiariza cu aspectele
privind economia de piafa §i condifiile aparifiei
economiei de schimb, cu trasaturile economiei de piafa,
funcfiile, rolul §i limitele piefei, cu schimbul §i
mecanismul acestuia. In continuare sunt analizate detaliat
utilitatea §i comportamentul consumatorului cat §i

11
valoarea economica a bunurilor.
- Unitatea de invafare 6 Cerere, oferta, pref, in care vefi studia ce
reprezinta cererea, oferta §i legile acestora, cum se
realizeaza echilibrul piefei, interacfiunea dintre cerere
§i oferta, §i de asemenea vefi infelege ce reprezinta
conceptul de pref §i tipologia acestuia, funcfiile
prefului. In continuare sunt analizate detaliat
modalitafile de formare a prefului pe diferite piefe.
- Unitatea de invafare 7 Concurenfa $i formele ei, in care va vefi
familiariza cu conceptul §i formele concurenfei,
analizarea tipurilor de concurenfa §i strategiilor
concurenfiale.
- Unitatea de invafare 8 Moneda $i piafa monetara. Finanfarea $i gestiunea
banilor, dupa parcurgerea careia vefi fi familiarizafi cu
natura, funcfiile monedei, cererea §i oferta de moneda,
cat §i cu puterea de cumparare §i convertibilitatea
banilor. De asemenea, unitatea de invafare ofera nofiuni
legate de piafa monetara §i politica monetara nafionala,
formele de finanfare, creditarea, scontarea §i
rescontarea, sistemul

12
bancar in economia contemporana, cat §i despre sistemul de
plafi §i decontari.
- Unitatea de mvafare 9 Piafa financiara, studiaza confinutul piefei
financiare, rolul ei in procesul dezvoltarii economice,
instrumentele specifice de operare ale acestei piefe -
valorile mobiliare, dar §i tranzacfionarea respectivelor
instrumente pe piefele secundare.
- Unitatea de invafare 10 Veniturile §i formarea acestora, in
care vefi studia modul de recompensare a utilizarii
factorilor de producfie, cat §i veniturile generate de
inchirierea lor, respectiv salariul, profitul, dobanda §i
renta.
- Unitatea de mvafare 11 Echilibrele §i dezechilibrele economice,
in care vefi studia cum se formeaza echilibrul economic
dar §i cauzele aparifiei dezechilibrelor, respectiv
inflafia §i §omajul.
Cerinfe preliminare

Pentru parcurgerea acestui curs va fi nevoie de

cunostiinte minime anterioare de matematica §i economie
dobandite in inva^amantul preuniversitar.

Discipline deservite

Pe baza cuno§tinfelor dobandite in cadrul disciplinei

curente studentii vor fi capabili sa urmeze cursurile de
drept comercial §i management.

Durata medie de studiu individual

Timpul mediu necesar parcurgerii unei Unitati de invatare

este 2-3 ore.

Evaluarea studentilor i

Component notei finale:

• ponderea evaluarii finale (examen) 70 %;
• ponderea evaluarilor pe parcurs (teme de control,
verificari pe parcurs) 30 %.

13
UNITATEA DE INVAjARE 1. INTRODUCERE IN STIINJA
ECONOMICA

Cuprins
1.1. Obiective
1.2. Competence unitafii de mvafare
1.3. Originea §i etapele formarii ^tiinfei economice
1.4. Principalele contribufii §i concepte
1.5. Repere ale gandirii economice in Romania
1.6. Definirea $i trasaturile §tiinfei economice
1.7. Concepte $i legi specifice §tiinfei economice
1.8. Principii de analiza in economie
1.9. Importanfa studierii economiei
1.10. Test de evaluare a cuno^tinfelor (Teme de referate)
1.11. Test de autoevaluare a cuno^tinfelor
1.12. Rezumat

1.13. Bibliografie

1.1. Obiective
In aceasta prima unitate de inva^are vep fi familiarizap cu
originea §i etapele formarii §tiinC economice, cu
principalele contribupi §i concepte, cat §i cu trasaturile
§i caracteristicile economice, vep injelege rolul economiei
in viaja sociala..

1.2. Competence unitapi de mvajare

Dupa studiul acestei uni tap de in vat are vep reu§i sa:
=> Precizap originea §i etapele formarii §tiin|ei
economice;
=> Precizap principalele contribupi §i concepte economice:
■ mercantilismul §i fiziocrapa;
■ gandirea clasica §i neoclasica, liberalismul
economic;
■ keynesismul §i neokeynesismul;
■ sinteza neoclasica, neoliberalismul.
^ Enumerap cateva repere ale gandirii economice din
Romania;
^ Definip §tiinpa economica §i trasaturile sale;
^ Definip principalele concepte §i legi specifice
economiei;
^ Distingep principiile analizei economice;
^ Evidenpap principalele motive ale important studierii
economiei.

Durata de parcurgere a primei unitafi de mvafare este de 2 ore.

14
15
 1.3. Originea $i etapele formarii ^tiinfei
economice

In prezent, notiunea de economie comporta doua

00:00 acceptiuni:
a. activitatea §i sistemul real - prin care oamenii,
colectivitatile §i societatea i§i asigura cele necesare
traiului;
b. §tiin^a economica - ce studiaza §i explica
fundamentele §i legile acestei activitati. §tiin^a
economica i§i are originea in Grecia Antica, mentionata
in lucrarea
filosofului §i istoricului Xenophon1 intitulata
Oikonomia. Lucrarea analiza in principal probleme
legate de administrarea gospodariei (oikos - casa,
gospodarie, nomos - norma, lege). Teoria economica a
fost imbogatita §i prin contributia filosofilor Platon2
§i Aristotel3, care pe langa economia casnica au studiat
schimburile de marfuri §i modalitatile de obtinere a
bogatiei (Aristotel in lucrarea „Politica”). Acelea§i
probleme legate de obtinere a bogatiei, au intrat in
sfera preocuparilor mercantili§tilor §i
fiziocratilor.(sec. XVI - XVIII). Adam Smith4 deschide o

1Xenofon (427 i.Hr - 355 i.Hr.), a fost soldat, mercenar, elev

§i admirator al lui Socrate. Lucrarile lui Xenofon sunt o sursa
importanta pentru studiul istoriei §i al filozofiei grece.
Oeconomicus este un dialog despre agriculture §i gospodarire §i
pe langa acest subiect mai sunt tratate teme ca relatiile
dintre barbat §i femeie, viata rurala. Oeconomicus a fost
tradus in latina de Cicero.
2Platon (n. cca. 427 i.Hr. — d. cca. 347 i.Hr.) a fost un

filozof al Greciei antice. Platon a pus bazele filozofice ale

culturii occidentale. Platon a fost de asemenea matematician,
scriitor al dialogurilor filozofice §i fondatorul Academiei din
Atena, prima institute de invatamant superior din lumea
occidentals.
3Aristotel (n. 384 i.Hr. - d. 7 martie322 i.Hr.) a fost unul

din cei mai important filosofi ai Greciei Antice, clasic al

filosofiei universale. De§i Platon a pus bazele filosofiei,
Aristotel este cel care a tras concluziile necesare din
filosofia acestuia §i a dezvoltat-o. Aristotel este
intemeietorul §tiin(ei politice ca §tiin(a de sine statatoare.
A intemeiat §i sistematizat domenii filosofice ca Metafizica,
Logica formala, Retorica, Etica.
4Adam Smith (1723 -1790) a fost un economist, om politic §i
noua etapa in studierea §tiin^ei economice. Considerat a fi
parintele economiei, Adam Smith elaboreaza lucrarea „Avutia
na^iunilor”, publicata in 1776, de§i primul tratat de economie
politica apar^ine francezului Antoine de Montchrestien §i este
publicat in 1615.
O noua etapa in conturarea §tiin^ei economice (marxismul)
incepe in 1870 §i in paralel se consolideaza cele trei §coli de
gandire neoclasica (Viena, Lausanne §i Cambridge). Criza
mondiala din perioada 1929 - 1933 impune o regandire a
dimensiunilor financiar-economice asupra vietii sociale. Dupa
1930 keynesismul fundamenteaza o noua orientare in gandirea
economica, axata pe cercetari asupra echilibrelor financiare.
Problemele financiare au fost aprofundate de monetari§ti
(contributia lui Milton Friedman) §i externalizate de
corporati§ti prin institu^ionalismul actualei etape economice.
Care sunt principalele etape de evolutie a §tiin^ei economice?
Ce a adus in plus fiecare etapa comparativ cu cea anterioara?

filozofscotian. Lucrarea sa Avufia nafiunilor, cercetare asupra naturii §i cauzelor ei a

fost una din primele incercari de a studia dezvoltarea istorica
a industriei §i comertului in Europa. Lucrarea a contribuit la
crearea economiei ca disciplina academica moderna §i a furnizat
una dintre cele mai bune argumentari intelectuale pentru
comertul liber §i capitalism. A introdus in economie conceptul
de mana invizibila.
 1.4. Principalele contribufii §i concepte

1. Mercantilismul (intre 1500 §i 1750) avea in

centrul atenfiei ideea ca aurul §i argintul reprezinta
00:20 principala bogafie atat pentru individ cat §i pentru
stat. Mercantilismul spaniol interzicea ie§irea din fara
a metalelor prefioase, mercantilismul francez incuraja
protecfionismul industriei §i comerfului, iar
mercantilismul german a§eaza in centrul preocuparilor
tezaurul public.
2. Fiziocratii (mijlocul sec. XVIII), reprezentafi de
Franrcois Quesnay5, al carui Tablou economic prezinta,
pentru prima data, un model cantitativ al circuitului
economic §i al fluxurilor existente intre ramurile
economiei nafionale. Oponenfi ai mercantili§tilor,
fiziocrapi considera agricultura singura ramura
productiva, in care se creeaza produs net. Ei acorda o
atenpe sporita ordinii naturale din societate,
incurajeaza proprietatea privata, liberul schimb §i
impozitul unic pe produsul net creat in agricultura.
3. Gandirea clasica §i cea neoclasica. Liberalismul economic. Inceput
spre final de sec. XVII §i avand ca reprezentanp pe
William Petty6, Adam Smith, David Ricardo7 sau Jean
Baptiste Say, liberalismul intemeiat pe principiul
„laissez faire, laissez passer”, considera libertatea de
acpune a agenplor economici ca fiind cea mai importanta
coordonata economica. In optica liberala schimbul de
marfuri nu este dictat decat de raportul cerere -
oferta, valoarea fiind data in principal de munca depusa
la realizarea produselor, idei care se pastreaza in
prezent sub denumirea de principiul avantajului absolut
(enunfat de Adam Smith) §i principiul avantajului
comparativ (enunfat de David Ricardo). Neoclasicii
considera valoarea bazata pe utilitatea marginala, pun
accentul pe studiul microeconomiei §i analizeaza
procesele economice in termenii echilibrului economic.
4. Keynesismul §i neokeynesismul . Keynesismul, doctrina

5Frangois Quesnay (1694 - 1774) a fost un economist francez,

reprezentant al §colii fiziocrate.
6William Petty (1737 - 1805) politician britanic. A fost prim
ministru al Marii Britanii intre 1782 §i 1783.
7David Ricardo (1772 - 1823) economist englez, reprezentant al
§colii Clasice de Economie. Publica prima sa lucrare, in 1810,
cu titlul Despre marele pref al monedei ca proba a deprecierii
biletului de banca. ii urmeaza, in 1817, Principiile de economie
politica, lucrarea ce il va face celebru. In 1821 fondeaza
clubul de Economie Politica, primul de acest fel din Marea
Britanie.
 economica a sec. XX i§i datoreaza numele fondatorului
sau, economistul englez John Maynard Keynes8. Acesta
critica gandirea clasica, indreptand analiza catre
macroeconomic §i marimile globale - venit, economisire,
investifii, consum, cerere §i oferta globala, utilizand
in acest scop un model matematic bazat pe ecuafii de
echilibru: venitul nafional reprezinta suma dintre
cheltuielile destinate consumului §i investifii, iar
investifiile sunt egale cu economiile. Conform acestor
formule cererea §i oferta se echilibreaza reciproc daca
se investesc toate economiile §i se poate asigura in
acest fel ocuparea forfei de munca. Cu alte cuvinte
ocuparea forfei de munca depinde de mijloacele fiscale,
monetare §i bugetare prin care statul reu§e§te sa puna
in concordanfa inclinafia spre consum cu imboldul de a
investi. A§adar este preferabil ca toate investifiile
agenfilor economici sa se regaseasca intr-o cerere
efectiva.
Neokeynesismul spre deosebire de Keynes, care punea
pe primul plan reglementarea de catre stat a creditului
§i a dobanzii, acorda o atenfie deosebita investifiilor
de stat, utilizarii politicii impozitelor §i controlului
asupra salariilor §i

8John Maynard Keynes (1883 - 1946) a fost economist britanic ale

carui idei au avut un impact insemnat atat asupra teoriei
politice §i economice moderne, cat §i asupra politicilor
fiscale. Este cunoscut in mod special pentru pledoaria sa in
favoarea politicilor guvernamentale intervenfioniste, prin care
guvernul ar folosi masuri fiscale §i monetare in scopul
temperarii efectelor adverse ale recesiunilor economice,
crizelor economice §i boom-urilor economice. Este considerat de
mulfi economi§ti unul dintre principalii fondatori ai
macroeconomiei teoretice moderne.
 preturilor.
5. Sinteza neoclasica. Neoliberalismul. Curentul se remarca
prin imbinarea armonioasa a analizei microeconomice
neoclasice cu teoria macroeconomica keynesista,
rezultand economia mixta. Astfel se impletesc
funcponarea pietei cu intervenpa statului, cheltuielile
publice cu influenza progresului tehnic la nivelul
lntreprinderilor. Neoliberalismul proclama credinta in
mecanismul preturilor, in concuren^a §i proprietate
privata, pregatind trecerea spre noua doctrina a
instituponalismului prin lucrarea „Societatea perfecta”
a lui John Galbraith9
6 Institufionalismul se bazeaza pe urmatoarele idei:
economia trebuie studiata ca un intreg, nu ca entitap
separate, se pune accent pe rolul institupilor in
economie, se neaga echilibrul economic normal §i se
abordeaza o teorie evoluponista explicata prin faptul ca
societatea ca §i institupile din cadrul ei sunt intr-o
continua schimbare.

1. Explicap diferenta intre doctrina

mercantilista §i cea fiziocrata.
2. Ce reprezinta liberalismul economic?

1.5. Repere ale gandirii economice in Romania

Primele idei economice oarecum mercantiliste apar
in lucrarea „Descrierea Moldovei” aparpnand marelui
carturar Dimitrie Cantemir10. Din respectiva lucrare se
desprind rolul §i importanta schimburilor economice,
necesitatea cre§terii potenpalului financiar al tarii,
asigurarea unei balance comerciale active, proprietatea
feudala §i geneza ei.
Nicolae Balcescu11 avea o conceppe unitara asupra
00:30 dezvoltarii economice din Jarile Romane, anume ca
natura proprietapi determina caracterul societapi. In

9John Kenneth Galbraith (1908 - 2006) economist american,

reprezentant al §colii keynesiene.
10Dimitrie Cantemir (1673 - 1723), domn al Moldovei, autor,
carturar, enciclopedist, etnograf, geograf, filozof, istoric,
lingvist, muzicolog, om politic §i scriitor roman. A fost primul
roman ales membru al Academiei din Berlin in 1714. In opera lui
Cantemir, influentata de umanismul Rena§terii §i de gandirea
inaintata din Rusia, s-au oglindit cele mai importante probleme
ridicate de dezvoltarea social-istorica a Moldovei de la
sfar§itul secolului al XVII-lea §i inceputul secolului al XVIII-
lea.
nNicolae Balcescu (1819 - 1852) istoric, scriitor §i revolutionar
roman.
 lucrarile sale s-a referit la improprietarirea
taranilor, valoare, renta, munca productiva §i consum
parazitar.
Dionisie Pop Martian12 este inipatorul §colii
economice protecponiste §i al impulsionarii dezvoltarii
industriei. El urmare§te in lucrarile scrise sa insufle
un spirit de emancipare economica poporului roman prin
dezvoltarea industriei, a agriculturi dar §i a
protectionismului in fata concurentei straine.

12DionisiePop Martian (1829 - 1865) statistician §i economist

roman, initiator al §colii economice protectioniste. A fost
primul director al Oficiului Central al Statisticii din Romania,
organizand primul recensamant modern din Romania (1860).
 Liberalismul economic romanesc, reprezentat de Ion
Ghica13, George Bari{iu, Nicolae §u{u, continua sa
creada in dezvoltarea industriei §i agriculturii, in
realizarea unei reforme agrare dar §i in protejarea
industriei romane§ti in fa{a concuren{ei care, sa nu
uitam, se afla in plin impact al revolu{iei industriale.
De§i un critic al liberalismului P.S. Aurelian14
incuraja dezvoltarea puternica a industriei ca fiind
singura cale prin care putem fi egali cu marii
producatori straini. Mai tarziu la sfar§it de secol XIX
se contureaza in {ara noastra alte doua curente de
gandire. Pe de-o parte neoliberalismul care se dezice
oarecum de economia imperialista promovand o politica
„prin noi inline” §i {aranismul reprezentat de
profesorul Virgil Madgearu15, care considera agricultura
ca fiind un atu al {arilor care nu reu§eau sa {ina
pasul cu statele capitaliste industriale. Ambele
curente cauta solu{ii prin care {ara noastra sa poata
progresa economic fiind in acela§i timp un partener
egal de afaceri in schimburile interna{ionale.
Alta contribute majora la dezvoltarea §tiin{ei
00:50
economice au reprezentat-o lucrarile lui Mihail
Manoilescu16, care aveau in centrul aten{iei natura

13Ion Ghica (1816 - 1897) academician, autor, diplomat,

matematician, om politic §i pedagog roman de origine aromana,
prim-ministru al Romaniei de doua ori, intre 1866 §i 1867,
respectiv intre 1870 §i 1871, pre§edintele Academiei Romane de
patru ori.
14Petre S. Aurelian (1833 - 1909) academician, economist,

agronom, om politic roman, membru titular din 1871 al Academiei

Romane, pre§edinte al acesteia intre anii 1901 - 1904 §i prim-
ministru al Romaniei in perioada 2 decembrie 1896 - 12 aprilie
1897.
15Virgil Traian N. Madgearu (1887 - 1940) economistroman,

sociolog, §i politician de stanga, membru §i principal

teoretician al Partidului faranesc §i al succesorului sau,
Partidul National faranesc (PNJ). A avut o importanta activitate
ca eseist §i jurnalist §i a fost teoreticianul care a
fundamentat doctrina politica a curentului {aranist. A fost ales
membru post-mortem al Academiei Romane. A fost asasinat de un
comando legionar in 1940 in padurea Snagov.
16Mihail Manoilescu (1891 - 1950) publicist, economist, ministru

de externe §i politician roman. Printre alte func{ii publice pe

care le-a de{inut, Mihail Manoilescu a fost ministrul de externe
al Romaniei in vara anului 1940. Ideile sale economice au fost
intens popularizate §i aplicate in America de Sud.
 schimburilor economice dintre {arile industrializate §i
cele agrare, continuand §i la inceput de secol XX ideile
protec{ionismului.
Profesorul american de origine romana Nicholas
Georgescu - Roegen17 matematician §i economist a criticat
neoclasicismul considerandu-l inaplicabil in societa{ile
agrare suprapopulate, cum de altfel critica §i
Keynesismul datorita transformarii cheltuielilor
guvernamentale in factor infla{ionist. Aceste
considera{ii au determinat formarea unui nou concept
denumit bioeconomie bazat pe urmatoarele coordonate: a)
universalitatea legii entropiei care considera orice
evolu{ie in sistemele economice inchise sortita e§ecului
prin „degradarea energiei §i materiei”; b) procesul de
produc{ie este un proces natural, deci entropic, iar
evolu{ia economica se aseamana cu evolu{ia biologica; c)

17Nicholas Georgescu-Roegen(1906 - 1994) matematician,

statistician, pedagog §i economist american de origine roman,
parintele teoriei bioeconomice, o teorie care prezinta un mod
revolu{ionar de a vedea economia.
In funcfie de ce factori a fost definita §tiint
economica de-a lungul istoriei? Ce elemente
cuprinde sistemul §tiinfelor economice?

1.7. Concepte $i legi specifice ^tiinfei economice

A§a cum s-a vazut pe parcursul anterioarelor

subcapitole istoria dezvoltarii §tiinfei economice arata
ca cercetatorii s-au imparpt in cel pufin doua
categorii. Pe de-o parte se afla tabara celor care
considerau ca exista o ordine naturala in ansamblul
societafii ceea ce facea ca legile economice sa para o
nofiune abstracta sau o ipoteza de lucru, iar pe de alta
parte gruparea celor care cred in repetabilitate §i legi
statistice, considera ca un fenomen care se repeta poate
crea o lege dar §i o predicfie pentru viitor. Putem
considera ca exemplu observarea cererii care acfioneaza
in urmatorul sens: o data cu majorarea prefului
produselor, cantitatea cumparata §i consumata se va
diminua, fenomen repetabil care formeaza legea cererii
§i prevede comportamentul consumatorului.
Legile economice exprima raporturi esenfiale,
durabile, cu un grad ridicat de repetabilitate intre
procese §i fenomene economice. Cele mai multe dintre
aceste
tehnologiile se disting, inainte de toate, prin modul de
procurare a energiei; d) pentru prevenirea crizelor este
nevoie de un nou tip de tehnologii variabile, bazate pe
resurse regenerabile; e) noua §tiin{a a termodinamicii a
debutat §i este, in esen{a, ca o fizica a valorii
economice.
Comenta{i urmatorul citat:
„Romanul adevarat nu este niciodata meschin §i i§i
rade de aceea dintre compatrio{ii lui - cum sunt unii
ardeleni - care arata deprinderi ra{ionale §i cumin{i in
administrarea cheltuielilor lor. Ideea romanului despre
avere §i venit este epicuriana; scopul acestora este
consumul cu toate bucuriile lui.”
Mihail Manoilescu, Rostul §i destinul burgheziei
romane§ti, Bucure§ti, Editura Cugetarea-Georgescu
Delafras, 1942, pp. 306-307
 1.6. Definirea $i trasaturile ^tiinfei economice

Economia a fost definita in maniere diferite de-a

lungul timpului. Astfel, adepfii clasicismului
considerau §tiinfa economica o §tiinfa a avufiei sau
bogafiei, impresionafi fund de ideile mercantile §i
fiziocrate. Mai tarziu economia devine o §tiinfa a
schimburilor de marfuri, conform concepfiei neoclasice.
In sfar§it, dupa marea criza economica din perioada
1929-1933, economia a inceput sa fie definita ca fiind
o §tiinfa a gestionarii resurselor rare §i a alegerilor
eficiente. Oricum ar fi fost privita economia in
trecut, astazi este considerata de majoritatea
01:10
cercetatorilor ei ca fiind o §tiinfa sociala, care
situeaza omul in centrul atenfiei dar §i relafiile pe
care acesta le stabile§te in procesul muncii. Din acest
context se desprinde definifia economiei ca fiind o
§tiinfa sociala, care studiaza procesele §i fenomenele
economice in stransa legatura cu factorii §i
imprejurarile care le determina, producfia, repartifia,
schimbul §i consumul de bunuri §i servicii, in vederea
desprinderii legilor §i raporturilor de condifionare,
interdependent §i funcfionalitate §i a punerii in
evident a metodelor §i solufiilor de utilizare
eficienta a resurselor §i a mobilurilor care ii anima
pe agenfii economici in activitatea economica. Se poate
spune ca §tiinfa economica este o §tiinfa istorica ce
incearca sa observe obiectiv §i sa explice o
repetabilitate a fenomenelor, formand legi, concepte §i
teorii care vin sa imbogafeasca continuu aceasta
§tiinfa. De aceea, consideram in prezent, ca economia
utilizeaza un aparat format dintr-un complex de §tiinfe
ca istoria, statistica, econometria, matematica,
sociologia §.a.
Sistemul §tiinfelor economice integreaza: §tiinfe
economice general teoretice §i istorice (economie
politica, istoria gandirii economice, istoria economiei
nafionale); §tiinfe economice teoretico-aplicative
(finance, moneda, banci, economia muncii, industriei
sau agriculturii); §tiinfe de masurare §i funcfionale
(statistica, management, marketing, sociologie sau
cibernetica economica).

Sa ne reamintim... Economiareprezinta o §tiinfa sociala,

care studiaza procesele §i fenomenele economice in
stransa legatura cu factorii §i imprejurarile care le
determina, producfia, repartifia, schimbul §i consumul
de bunuri §i servicii, in vederea desprinderii legilor
§i raporturilor de condifionare, interdependent §i
funcfionalitate §i a punerii in evident a metodelor §i
solufiilor de utilizare eficienta a resurselor §i a
mobilurilor care ii anima pe agenfii economici in
activitatea economica.
 raporturi sunt de cauzalitate, altele exprima
funcCionalitatea sistemelor economice, iar unele sunt
raporturi de interdependent §i variate reciproca a
fenomenelor. Cu toate acestea se poate na§te firesc
dilema, cum poate fi prevazut comportamentul
consumatorilor atata timp cat ace§tia sunt oameni cu
dorinje §i gusturi diferite, ba chiar mai mult orice
consumator poate fi in situajia de a conduce propria
afacere deci de a fi §i producator. La aceasta dilema
raspunde poate cel mai bine Robert L. Heilbroner care
afirma: „PiaCa care reprezinta culmea libertaCii
economice individuale este totodata cel mai riguros
dispecer §i supraveghetor. Pe piaja fiecare poate sa
faca ce vrea. Daca face ceva ce piaja dezaproba, prejul
libertaCii economice va fi ruinarea economica”18 Cum de
altfel se remarca §i in literatura romana ca „
extinderea §i amplificarea liberta^ii economice nu
afecteaza cu nimic nici statutul ontologic al
necesita^ii economice §i nici manifestarea ei ca
imperativ.”19
Ce reprezinta legile economice?

1.8. Principii de analiza in economic

Economia, ca de altfel orice §tiin^a imbogaCita

continuu de-a lungul istoriei, s-a format pe anumite
principii de analiza teoretica §i practica.
> Relajia logic-istoric. Abordarea proceselor §i
fenomenelor se face pornind de la istoria lor reala §i
de la factorii care le-au favorizat aparipa. Economia
fiind o §tiint logica ce utilizeaza un set de idei,
teorii §i concepte abstracte, are in vedere formularea
unor teorii nu in ordinea producerii lor ci in ordinea
producerii cauzelor lor. Cu alte cuvinte fenomenele
economice o data produse pot cauza efecte, dar
repetarea lor creeaza consecinje incluse in teoriile
economice;
> Deducjia §i inducCia sunt metode
utilizate in analiza economica. Daca inducCia
reprezinta observarea manifestarii unor fenomene,

18Robert L. Heilbroner, „Filosofii lucrurilor pamantef’, Ed.

Humanitas, 1991, p. 61-62.
19 Aurel Negucioiu, Gh. Ditu, Anton Dragoescu, Sabin Pop
„Economie Politica”, vol. I, Ed. George Baritiu, 1998, p. 98.

01:20
acceptarea §i injelegerea lor, atunci deducjia presupune
selectarea noCiunilor, adica definirea lor §i stabilirea
unor axiome, extragerea din postulate a deducCiilor
logice §i verificarea teoriilor in realitate;
> Enunjul ipotezelor este destul de dificil
deoarece acestea pot fi ipoteze in care se prezinta
condiciile de aplicare a teoriei de referinCa §i ipoteze
care se refera la reacCiile mediului analizat. De
asemenea dificultatea enunjului rezida din variabilele
care acjioneaza asupra mediului economic;
> Analiza statica §i dinamica. Am vazut
preocuparea economi§tilor de a descoperi un echilibru in
relaCiile economice. Clasicii abordau fenomenele §i
procesele economice in mod static, a§a cu se prezinta
ele pe intervale scurte de timp. Mai tarziu din punct de
vedere istoric, procesele economice au fost urmarite pe
termen mediu §i lung ceea ce a determinat o abordare
dinamica a acestora;
> Microeconomia §i macroeconomia. Microeconomia
studiaza comportamentul individual al unitaCilor
economice, clasificate in categorii de agenji economici
(intreprinderi, societal financiar bancare, companii de
asigurari, administraCia publica §i restul lumii).
Macroeconomia reprezinta ansamblul formelor de economie
din cadrul unei Cari, privite in unitatea §i
interdependent lor cu procesele microeconomice.
Mondoeconomia studiaza economiile najionale in context
global;
> Analiza §i sinteza fac necesara utilizarea
unui aparat matematic in studierea conexiunilor §i
interdependence^ dintre fenomenele §i procesele
economice.
In acela§i context al principiilor ce stau la baza
studierii economiei, menjionam
 §i finalitatea §i valoarea acesteia, raportul economic-
juridic in economie §i cele doua abordari, de economie
pozitiva §i economie normativa. Abordarea pozitiva a
economiei o face explicativa, reprezentand o descriere a
realitafilor evidente din universul in care traim.
Abordarea normativa prezinta economia ca o §tiinfa
prescriptiva care incearca sa analizeze ce ar trebui sa
fie §i se produce sau nu in fapt.
Care este diferenfa dintre metoda deductiva §i cea
inductiva in studiul economic? In ce consta
diferenfa dintre macroeconomie §i mondoeconomie?

iiiD* 1.9. Important studierii economiei

Importanfa studierii §tiinfei economice provine

din faptul ca fiinfa umana tinde sa-§i minimizeze
efortul pe unitatea de efect util, sau cu alte cuvinte,
sa-§i maximizeze rezultatele pe unitatea de efort.
Drept urmare, teoria economico-sociala tinde sa
rafioneze asupra practicii, sa-i selecteze elementele
esenfiale §i sa le combine logic spre a scoate
concluzii care sa fie de folos.20 in condifiile
economiei contemporane, care se dezvolta continuu,
orice activitate umana se realizeaza cu eforturi
deosebite care atrag cheltuieli corespunzatoare de
resurse materiale, umane §i financiare. A§a cum s-a
putut remarca pe parcursul prezentului capitol, in
permanent omul a cautat sa se adapteze cat mai bine le
schimbarile economice, depunand eforturi considerabile
in infelegerea §i transformarea acestor schimbari in
teorii utile societafii. Cunoa§terea proceselor §i
fenomenelor care se petrec in viafa dau posibilitatea
alegerii celor mai bune variante de optimizare a
raportului avantaje - dezavantaje. „Economia este, cu
siguranfa, un studiu liber. Fiecare are nevoie sa §tie
pufina economie, deoarece ea explica cadrul
prosperitafii, iar o viafa libera este posibila numai
atunci cand exista prosperitate. Chiar §i astazi, numai
acolo unde economia este puternica se pot intalni
oameni crufafi de producfie, care sa creeze obiecte
frumoase, sa picteze tablouri nemuritoare sau sa
compuna melodii nepieritoare. Cel mai umil muncitor din
astfel de societafi este innobilat de munca sa,

20Acad.Prof. N.N. Constantinescu, „Nevoia actuala de teorie

economica, in Restructurarea teoriei economice, invafamantul in
fafa unor noi provocari”, Ed. Economica, Bucure§ti, 1996, p. 17.
 deoarece numai ea face posibila cultura timpurilor
lui”.21
Cunoa§terea economiei ne ofera posibilitatea de a
infelege §i de a anticipa evenimentele care se succed cu
repeziciune in jurul nostru. Numai prin calcule §i
rafionamente alternative, ceea ce denota o buna
cunoa§tere a §tiinfei economice, putem lua hotarari care
influenfeaza activitafile noastre prezente §i viitoare.
Pregatirea economica a celor ce lucreaza in
intreprinderi, organisme financiar bancare,
administrafie publica sau chiar in propriile gospodari
este baza organizarii intregii viefi economico sociale.
O societate cu economie viabila, funcfionala §i
puternica este o societate sanatoasa §i prospera, care
de§i nu o fere§te de crize le poate face fafa mai u§or.
Altfel, o societate care nu incurajeaza creafia de
avufie, avand o economie slaba va ramane vulnerabila in
fafa crizelor de orice natura.
Comentafi urmatoarea opinie: „Profesiunea de economist de
azi i§i pierde credibilitatea, dat fund faptul ca
activeaza intr-o Casa a §tiinfei divizata sau dezbinata:
Economia moderna a dezechilibrului, Economia clasica a
echilibrului stabil. Nici un progres de durata nu este
posibil - in teorie sau in practica - pana ce aceasta
interpretare eronata, sau dilema metodologica, mo§tenita
din trecut, nu va fi solufionata adecvat. A venit, deci,
momentul unei a treia revolufii in gandirea economica.
A§a cum scria Victor Hugo: “Exista ceva mai puternic
decat toate armele din lume, §i aceasta este o idee
careia i-a venit timpul.”
Anghel Rugina: “Principia Aeconomica”, Editura
Academiei Romane, Bucure§ti 1993

21Geoffrey Whitehead, „Economia”, Ed. Sedona, Timisoara, 1997,

p. 401
 1.10. Teme de referate

1. inceputurile economiei;
2. Mercantilismul $i fiziocrajia;
3. Clasicismul §i neoclasicismul;
4. Keynesismul;
5. Repere ale gandirii economice in Romania.

1.11. Test de autoevaluare a cuno^tinjelor

(timp necesar: 20 min.)

Completaji spajiile libere

1) Mercantilismul avea in centrul

atenpei ideea
ca
01:40
2) §coala clasica a pus bazele curentului de
gandire economica numit

3) a scris lucrarea „Avupa napunilor, cercetare asupra

naturii
§i cauzelor ei”.
4) Una dintre coordonatele liberalismului economic
presupune libertatea de acpune a

5) Legile economice exprima raporturi durabile, cu un

grad ridicat de repetabilitate, intre fenomene §i
economice.

Alegeji raspunsul corect

1) Mercantilismul a fost o doctrina ce avea in centrul
ei:
a) liberalismul economic;
b) legea debu§eelor conform careia orice oferta i§i
creeaza propria cerere;
c) aurul §i argintul reprezinta principala bogape, atat
pentru indivizi cat §i pentru state;
d) teoria conform careia concuren^a libera nu este
spontana, ci trebuie sa se sprijine pe o ordine
legala realizata prin intervenpa limitata a statului.

2) Diferenja intre doctrina liberala $i neoliberala

consta in:
a) libertatea de acpune a oamenilor §i intreprinderilor;
b) modul in care se efectueaza schimbul de marfuri;
c) intervenpa statului in economie;
d) zonele geografice diferite in care s-au manifestat.

3) Principiul „laissez faire, laissez passer” este

specific:
a) liberalismului;
b) mercantilismului;
c) keynesismului;
d) fiziocrapei.
4) Bulionism-ul sau interzicerea ie^irii din jara a
lingourilor de metale prejioase
a fost specific:
a) mercantilismului francez;
b) mercantilismului spaniol;
c) mercantilismului englez §i olandez;
d) mercantilismului german.
5) “Tabloul economic” primul model cantitativ al
circuitului economic $i a
 fluxurilor dintre ramurile economiei nafionale a fost
conceput de:
a) Aristotel;
b) Francois Quesnay;
c) Adam Smith;
d) John Maynard Keynes.

6) Care din aprecierile urmatoare considerafi ca

sintetizeaza cel mai bine
definirea obiectului ^tiinfei economice ?
a) studiaza comportamentul oamenilor in intreaga lor
existenja;
b) fundamenteaza administrarea resurselor limitate in
vederea satisfacerii nevoilor cat
mai diversificate ale oamenilor;
c) fundamenteaza setul de solupi economice pentru
introducerea eficienta a
progresului tehnic;
d) da solupi §i raspunsuri problemelor concrete cu care
se confrunta fiecare agent
economic.

7) Legile economice exprima:

a) norme de comportament economic care se stabilesc
intre consumatori in procesul
cumpararii §i consumului;
b) norme stabilite §i acceptate de producatori in
procesul schimbului;
c) raporturi durabile, cu grad ridicat de
repetabilitate intre procese §i fenomene
economice (raporturi de interdependen(a);
d) raporturi intamplatoare intre agenjii economici
producatori §i consumatori.

8) Macroeconomia studiaza:
a) comportamentul individual la nivelul unitaplor
economice;
b) comportamentul individual al §efilor de
intreprinderi, comercianjilor, deponenjilor
la banci §i al bancilor;
c) fenomenele aparute la nivelul ramurilor, sectoarelor
§i zonelor (regiunilor)
economice;
d) ansamblul formelor de economie din cadrul unei (ari,
privite in unitatea lor.
9) Metoda deductiva utilizata in analiza economica nu
presupune:
a) selectarea nopunilor;
b) extragerea din postulate a deducpilor logice;
c) utilizarea teoriilor false;
d) verificarea teoriei in realitate.

10) Analiza microeconomica se face la nivelul:

a) economiei naponale in ansamblul ei;
b) strict financiar bancar;
c) economiei mondiale;
d) unitaplor economice.

11) Economia nu a fost definita ca:

a) §tiin(a a avupei sau bogapei;
b) §tiin(a a schimbului de marfuri;
c) §tiin(a a conducerii centralizate;
d) §tiin(a a alegerilor eficiente;.
Alegefi combinafia de raspunsuri corecta

1) Coordonatele fundamentale ale liberalismului

economic sunt:
a) libertatea de actiune a oamenilor §i intreprinderilor;
b) indivizii au comportamente rationale fondate pe
preocuparea pentru maximizarea raportului avantaj
e/dezavantaj e;
c) pe piata se schimba marfuri contra marfuri §i ca
urmare moneda nu este decat un val dincolo de care se
afla procesele reale, economia reala;
d) piata este motorul reglarii economiei, alcatuind acea
“mana invizibila “ care ghideaza pasiunile,
sentimentele §i alegerile individuale, catre binele
tuturor;
A = a + b; B = b + c + e; C = a + d + e; D = a + b + c
+ d.
2) Economia a fost definita de-a lungul timpului ca:
a) §tiin^a a avutiei sau bogatiei;
b) §tiin^a a schimbului de marfuri;
c) §tiin^a a conducerii centralizate;
d) §tiin^a a alegerilor eficiente;.
A = a + b + c; B = b + c + d; C = a + b + d; D = a + c
+ d;
3) Gandirea neoclasica s-a format in cadrul a trei
$coli:
a) §coala de la Viena;
b) §coala de la Moscova;
c) §coala de la Lausanne;
d) §coala de la Cambridge.
A = a + b + c; B = b + c + d; C = a + b + d; D = a + c
+ d;
4) Cei mai de seama reprezentanfi ai liberalismului
economic au fost:
a) Jean Baptiste Colbert;
b) Adam Smith;
c) David Ricardo;
d) John Stuart Mill.
A = a + b + c; B = b + c + d; C = a + b + d; D = a + c
+ d;
5) in concepfia lui J. M. Keynes nivelul ocuparii forfei
de munca depinde de:
a) cheltuielile consumatorului;
b) nivelul investitiilor facute de intreprinzatori;
c) rata dobanzii;
d) neintervenpa statului in economia muncii.
A = a + b + c; B = b + c + d; C = a + b + d; D = a + c +
d;

6) Institufionali$tii considera ca:

a) economia trebuie studiata ca un intreg;
b) exista un echilibru economic natural ce determina o
armonie sociala;
c) institutiile au un rol important in viata economica;
d) societatea §i institute ei sunt intr-o continua
schimbare.
A = a + b + c; B = b + c + d; C = a + b + d; D = a + c +
d;
7) Sistemul $tiinfelor economice cuprinde:
a) §tiinte economice general teoretice §i istorice;
b) §tiinte economice teoretico-aplicative;
c) §tiinte de masurare §i functionale;
d) §tiinte inutilizabile in domeniul economic.
A = a + b + c; B = b + c + d; C = a + b + d; D = a + c +
d;
8) Legile economice exprima anumite raporturi, intre
fenomene §i procese
economice, ce pot fi:
a) esentiale;
b) unice;
c) durabile;
d) cu grad mare de repetabilitate
A = a + b + c; B = b + c + d; C = a + b + d; D = a + c
+ d;
9) Principiile analizei in economia politica sunt:
a) relatia logic-istoric;
b) analiza statica;
c) deductia §i inductia;
d) enuntul ipotezelor
A = a + b + c; B = b + c + d; C = a + b + d; D = a + c
+ d;
Stabilifi valoarea de adevar a urmatoarelor propozifii

1) a) Colbertismul sau mercantilismul industrial pune in

centrul cercetarii problemele tezaurului public.
b) Colbertismul sau mercantilismul industrial consta
in interzicerea ie§irii din tara a metalelor pretioase
§i cre§terea exportului.
2) a) Fiziocratii preiau §i continua sa cerceteze
problemele considerate de mercantilist. b) Fiziocratii
critica argumentele mercantili§tilor.
3) a) Deviza “laissez faire, laissez passer” a fost
formulata de adeptii marxismului. b) Deviza “laissez
faire, laissez passer” a fost formulata de liberali.
4) a) §coala de la Cambridge (§coala echilibrului
partial) a fost reprezentata de Leon Walras §i Vilfredo
Pareto.
b) §coala de la Lausanne (§coala echilibrului general)
l-a avut drept conducator pe Alfred Marshall.
5) a) In conceptia lui Keynes nivelul ocuparii fortei de
munca depinde de cheltuielile consumatorului.
b) In conceptia lui Keynes nivelul ocuparii forfei de
munca depinde de nivelul investitiilor.
6) a) Afirmatiile pozitive se refera la ceea ce ar
trebui sa fie, depind de judecatile noastre de valoare
despre ceea ce este bun sau rau.
b) Afirmatiile normative se refera la ceea ce este in
fapt sau va fi, ele sustin §i descriu realitati
evidente.
7) a) Microeconomia reprezinta ansamblul formelor de
economie din cadrul unei tari, privite in unitatea §i
interdependenta lor.
 b) Macroeconomia pune accentul pe comportamentul
individual al unitatilor economice.
8) a) Economia este o §tiinta sociala.
b) Economia este o §tiinta a raporturilor intre
fenomene §i procese economice
9) a) Fiziocratii au introdus in teoria economica
notiunea de legi „naturale”.
b) Reprezentantii §colii clasice au introdus in teoria
economica notiunea de legi „naturale”.
 10) a) Abordarea economiei
poate fi pozitiva. b)
Abordarea economiei poate
fi explicativa.
Raspunsuri:
Completafi spafiile libere 1) aurul $i argintul reprezinta principala
bogafie.
2) liberalism economic.
3) Adam Smith.
4) agenfilor economici.
5) procese.
Alegefi raspunsul corect 1. c 2. c 3. a 4. b 5. b 6. b 7. c 8.d 9. c 10. d 11.c

Alegefi combinafia de 1. D 2. C 3. D 4. B 5. A 6. D 7. A 8. D 9. D
raspunsuri corecta
Stabilifi valoarea de adevar a 1. aF bA 2. aF bA 3. aF bA 4. aF bF 5. aA bA
urmatoarelor propozifii 6. aF bF 7. aF bF 8. aA bA 9. aA bF 10. aA bA

1.12. Rezumat

V §tiinfa economica i§i are originea in Grecia

Antica, menfionata in lucrarea filosofului §i
istoricului Xenophon intitulata Oikonomia;
Mercantilismul avea in centrul atenpei ideea ca
aurul §i argintul reprezinta principala bogape atat
pentm individ cat §i pentm stat;
Fiziocrapi considera agricultura singura ramura
productive, in care se creeaza produs net. Ei acorda
01:50 o atenfie sporita ordinii naturale din societate,
incurajeaza proprietatea privata, liberul schimb §i
impozitul unic pe produsul net creat in agricultura;
Liberalismul intemeiat pe principiul „laissez faire,
laissez passer”, considera libertatea de acfiune a
agenfilor economiei ca fund cea mai importanta
coordonata economica;
Keynesismul, doctrina economica a sec. XX i§i
datoreaza numele fondatorului sau, economistul
englez John Maynard Keynes. Acesta critica gandirea
clasica, indreptand analiza catre macroeconomic §i
marimile globale - venit, economisire, investifii,
consum, cerere §i oferta globala, utilizand in acest
scop un model matematic bazat pe ecuafii de
echilibru: venitul nafional reprezinta suma dintre
cheltuielile destinate consumului §i investifii, iar
investifiile sunt egale cu economiile;
Neokeynesi§tii acorda o atenpe deosebita
investipilor de stat, utilizarii politicii
impozitelor §i controlului asupra salariilor §i
prefurilor;
Neoliberalismul se remarca prin imbinarea armonioasa
a analizei microeconomice neoclasice cu teoria
macroeconomica keynesista, rezultand economia mixta;
Adeppi clasicismului considera §tiin|a economica o
§tiin|a a avupei sau bogapei, impresionap fiind de
ideile mercantile §i fiziocrate;
Economia devine o §tiin|a a schimburilor de marfuri,
conform conceppei neoclasice;
Economiareprezinta o §tiin|a sociala, care studiaza
procesele §i fenomenele economice in stransa
legatura cu factorii §i imprejurarile care le
determina,
 producpa, repartipa, schimbul §i consumul de bunuri
§i servicii, in vederea desprinderii legilor §i
raporturilor de condiponare, interdependent §i
funcponalitate §i a punerii in evident a metodelor
§i solupilor de utilizare eficienta a resurselor §i
a mobilurilor care ii anima pe agenpi economici in
activitatea economica;
# Legile economice exprima raporturi esenpale,
durabile, cu un grad ridicat de repetabilitate intre
procese §i fenomene economice;
# Microeconomia studiaza comportamentul individual
al uni tap lor economice, clasificate in categorii de
agenp economici (intreprinderi, societap financiar
bancare, companii de asigurari, administrapa publica
§i restul lumii); Macroeconomia reprezinta ansamblul
formelor de economic din cadrul unei |ari, privite in
unitatea §i interdependent lor cu procesele
microeconomice; Cunoa§terea economiei ne ofera
posibilitatea de a in|elege §i de a anticipa
evenimentele care se succed cu repeziciune in jurul
nostru.

1.13. Bibliografie
I. Bibliografie obligatorie
■ Cornescu Viorel, Nistor Cornelia, Papuc
Razvan, Radu Carmen, Radu Liviu, „Economie - ghid
practic”, Editura Tribuna Economica, Bucure§ti,
2001;
■ Cre^oiu Gheorghe, Cornescu Viorel, Bucur Ion,
„Economie”, ed a II-a Ed. C.H. Beck, Bucure§ti
2008;

II. Bibliografie facultativa

■ Lipsey R., Christal K. Alec, „Economie pozitiva”
Editura Economica, Bucure§ti 1999;
Samuelson Paul, Nordhaus D. Wiliam: „Economics”, 12th Edition,
McGraw - Hill