DRESAJ ESTE DOAR UN FEL DE A SPUNE

În toamna anului 1997 m-a su at u priete şi i-a propus să parti ip la

ela orarea proie tului u ei reviste „despre âi i". A a eptat u rezerve,
văzuse pâ ă la a ea dată eşuâ d la e ta il o ul i e de proiecte de
pu li a ii dar şi u u urie redea atu i şi ai red î ă şi a u ă, el
pu i î Ro â ia de azi, a s rie despre âi i este ai plă ut şi ai pu i
dezonorant decât a scie despre hominidul politic). în fine... La prima întâlnire
cu tripleta are for a „ olegiul dire tor" al viitoarei reviste a fost preze tat
u ui tip are de orda de e ergie şi vor ea despre âi i u vor eşte
flă â dul despre pâi e şi î setatul despre apă. U adevărat perso aj, pe
u ele său Ga riel Co u. Spe ialist î dresaj şi pro le e de o porta e t
canin, mi s-a spus.
La ur ătoarele î tâl iri a otezat revista „Câi ele eu" apoi, î et-
încet, m-a depri s u stilul i petuos şi pasio al al lui Co u şi a î eles ă
felul său de a fi, atu i â d este vor a despre âi i, poate fi e pli at î două
uvi te: dragoste şi o pete ă.
Î pri ăvara a ului ur ător a apărut pri ul u ăr al revistei „Câi ele
eu" şi de atu i, lu ă de lu ă, u ăr de u ăr, Ga riel Co u se ează
într-î sa ru ri ile „Arta Dresajului" şi „Psihologie Ca i ă". So dajele de opi ie
pe care le-a fă ut îl plasează pe Ga riel Co u pe pri ele lo uri î topul
preferi elor ititorilor. E pli a ia e a eeaşi a ea de ai sus: dragostea fa ă
de âi i şi o pete a.
Î pla perso al, di rela ia u autorul a estei ăr i -am ales cu
ur ătoarele î ordi e ro ologi ă : o eartă î grozitoare, o altă atitudi e
fa ă de âi i şi, î fi e, u o priete ie. Iu ea âi ii şi î ai te de a-l întâlni pe
Co u; de la el î să a aflat î elesuri oi ale u ui uvâ t pe are-l î vă ase
de ult, de la Mi ul Pri al lui A toi e de Sai t E uper : apprivoiser. Şi
a u e: a î lâ zi, a se o iş ui u, a o u i a, a î drăgi, a te ataşa, a
u oaşte şi a iu i î a elaşi ti p.
 Ga riel Co u ştie povestea o ului are, di vre uri i e oriale, păşeşte
alături de âi ele său şi ai ştie şi povestea âi elui are, tot de atu i,
păşeşte alături de priete ul său, o ul.
Î ă u ştiu are va fi titlul a estei ăr i, dar su t sigur ă el va o i e
uvâ tul dresaj. Mai ştiu totodată şi ă ea este, de fapt, o ars amandi: arta de
a- i iu i âi ele. Ci e u vrea să se i i ieze î a easta pierde, şi, rede i- ă pe
uvâ t, i i u ştie e pierde...
Lucian Vasilescu

. SIM URILE CÂINELUI

Cu oaşterea apa ită ilor şi totodată a li itelor âi elui e ajută să

î elege felul î are a esta per epe realitatea î o jurătoare. Pe tru a e
e pli a ai i e o porta e tul şi rea iile âi elui ave evoie de date
referitoare la si urile a estuia, deoare e, pri i ter ediul si urilor, el
pri eşte i for a ii e îi deter i ă şi îi i flue ează o porta e tul.

Si țul ta til
A esta este pri ul si are se for ează. I porta a si ului ta til se
o servă î ă di pri ele zile de via ă. Câ d se î depărtează prea ult de
ă eaua- a ă, puiul î epe să o aute, plâ ge şi îşi leagă ă apul a u
pe dul pâ ă o regăseşte, lipi du-se de orpul ei. A eastă ati gere îl al ează
si îl eli erează de stres. Si ul ta til îşi păstrează i porta a pe toată durata
vie ii âi elui. Ati gerea â gâierea ră â e ea ai puter i ă
re o pe să, hiar şi pe tru âi ii are au fost dresa i folosi d drept
stimulent mâncarea.

Gustul
Gustul, la âi i, este fu io al î ă de la fătare, dar apa itatea sa este
e tre de redusă. Spre deose ire de oa e i, are au î jur de . de
papile gustative, câinii au numai aproximativ 1.700 de papile, dispuse în zona
ante-rioară a li ii după u de o strează dr. Katheri e Houpt, de la
Aso ia ia Medi ilor Veteri ari di Ca ada .
 Î studiile fă ute asupra gustului la âi i, Katheri e Houpt a o statat ă
fe elele preferă hra a î dul ită î tr-o propor ie ai are de ât as ulii şi,
de ase e ea, faptul ă ai to i âi ii preferă hra a aldă elei re i.
Cu toate ă irosul este el e atrage i i ial âi ele ătre u ge de
â are, a est si u ai are u rol i porta t odată e âi ele î epe să
ă â e. Î tr-u e peri e t efe tuat pe âi i lipsi i de apa itatea
irosului, Katheri e Houpt a o statat ă % di tre âi ii testa i au preferat
ar ea î lo ul â ării us ate.

Auzul
Auzul câinelui este cu mult mai fin decât al oamenilor. Câinii pot auzi
su ete u fre ve e upri se î tre şi apro i ativ . de hertzi. De
ase e ea, ei pot dete ta sursa u ui su et u o i te sitate e tre de redusă
(60 de decibeli). Câinii pot auzi un sunet slab de la 25 m, pe când omul aude
a elaşi su et de la el ult - . Totodată, o ilitatea ure hilor îi per ite
âi elui să „s a eze" pur şi si plu ediul, di pu t de vedere so or.

Văzul
A est si aju ge la aturitate î jurul vârstei de lu i. Pâ ă la a ea stă
vârstă, puiul vede e lar. Capa itatea âi elui de a o serva u o ie t î
iş are este de el pu i ze e ori ai are de ât a o ului; âi ii pot sesiza şi
ele ai i i s hi ări î ediu sau î starea e o io ală a stăpâ ului.
Astfel, u âi e io ă es poate o serva de la u kilo etru u se fă ut de
â a ridi ată a io a ului. I od ert î să, âi ele vede ult ai i e
aproape de ât la dista ă.
La î tre area da ă u âi e vede sau u ulorile u se poate da î ă u
răspu s fer . Î ur a testelor realizate î la orator, u ii spe ialişti sus i ă,
rudimentar, câinii pot distinge culori.
Cu ât u âi e vede ai i e lateral, u atât vederea î fa ă este ai
redusă. A esta este otivul pe tru are u ii âi i găses u difi ultate ju ăria
e se află hiar sub nasul lor.
Pe ti p de oapte, vederea âi ilor se adaptează destul de i e, î să u
ati ge i i pe departe perfor a ele vederii pisi ilor. Ori u , oaptea
câinele vede mai bine decât omul.
 Mirosul
Un câine are aproximativ 220 milioane de celule olfactive, pe când omul
are numai în jur de 5 milioane. Dr. Roger Mugford (Marea Britanie, Institutul
pe tru Studiul Co porta e tului Ca i sus i e ă, da ă e ra ele e se
află î asul u ui âi e ar fi puse u a lâ gă alta, suprafa a a operită de
acestea ar fi ai are de ât suprafa a î tregului orp al âi elui. U âi e
o iş uit are si ul olfa tiv e tre de pro u at. El poate dete ta şi ide tifi a
mirosuri atât de diluate, încât nici cele mai sensibile instrumente nu le pot
î registra. De u de şi o serva ia: âi ii „văd u asul".
Pe a eastă î suşire e ep io ală se azează su esele o i ute de
echipele om- âi e î dete tarea su sta elor e plozive, a ar oti elor,
preluarea u ei ur e şi ide tifi area persoa elor dispărute sau a i fra torilor,
găsirea şi salvarea si istra ilor et .

. ELEMENTE DE PSIHOLOGIE CANINĂ

Câi ii su t a i ale de grupă e a eptă o du erea i pusă de u

e e plar do i a t. Di pu t de vedere a i , ordi ea î grupă u poate fi
azată de ât pe rela ia de do i are şi su ordo are, rela ie are are eritul
de a i e grupul î hegat. A est fapt i pli ă e iste a u ui o du ător şi
stabilirea unei ordini ierarhice. Întotdeauna, în cadrul grupei, un câine preia
conducerea. Rolul lui este foarte bine determinat, el fiind cel ce do i ă
grupa, sta ileşte orga izarea a esteia, e i e dis ipli a şi ierarhia î grupă.
Ur ătorul pozi io at ierarhi va fi o trolat u ai de o du ător şi, la
râ dul său, va o trola restul grupei. Şi tot aşa, fie are âi e îşi u oaşte
pozi ia ierarhi ă şi rolul său î grupă. Î a tivitatea grupei, o du ătorul îşi
e i e u fer itate pozi ia. El este el e i i iază jo uri, dă se alul pe tru
vâ ătoare, ă â ă pri ul, îşi apără teritoriul perso al, o tează pri ul
fe elele î ălduri, îşi protejează hra a şi grupa u ori e pre . ţi eî eles ă
ordi ea î grupă se s hi ă u tre erea ti pului. î totdeau a e istă al i âi i
are, la el ai i se de slă i iu e a o du ătorului, su t gata să
provoa e dispute pe tru dreptul a a ede la pozi ia e o feră maximum de
autoritate.
Câ d vă lua i u âi e, odată e l-a i adus a asă, fa ilia
du eavoastră devi e grupa sau haita lui. De aceea, prin prisma celor
e io ate ai î ai te, este e tre de i porta t a puiul să-şi u oas ă
pozi ia ierarhi ă î fa ilie. Acest lucru va asigura echilibrul nervos al câinelui,
li iştea fa iliei du eavoastră şi, totodată, va deter i a apa itatea
câinelui de a se adapta la un program de disciplinare.
I porta t! O rela ie de tip do i a t-subordonat este imperativ
necesara în ori e ge de dresaj, i difere t de etoda folosită.
Ideea ă puiul tre uie să ai ă u si gur stăpâ î fa ilie este total
greşită şi, ai ult de ât atât, dă aştere u or devieri de o porta e t
greu de ore tat î ti p, u este agresivitatea fa ă de e rii familiei (în
spe ial fa ă de a eia are su t pozi io a i i ferior î adrul ierarhiei de
grupă . De a eea, este e tre de i porta t a to i e rii fa iliei să
do â deas ă pozi ia de o du ător fa ă de âi e. Iar a est lu ru se realizează
stabilind un u ăr de reguli pe are to i e rii fa iliei tre uie să le apli e
u fer itate, păstrâ d î să o atitudi e plă ută şi hiar drăgăstoasă fa ă de
câine.
Odată e a i reuşit să vă i pu e i rolul de o du ător, a esta tre uie
e i ut î per a e ă. Câi ele, u o surpri zătoare o sta ă şi su tilitate,
vă va testa pe tru a găsi o fisură î ierarhie. El va î er a să „ âştige tere "
pri drăgălăşe ii, î să da ă va o i e pozi ia dorită, vor apărea pro le e de
o porta e t are se vor agrava odată u aturizarea. Pentru evitarea
apari iei pro le elor de o porta e t vă re o a dă să i e i sea a de
sfaturile e ur ează, pe are le propu e a pe adevărate a io e:
- Nu lăsa i puiul să sta ileas ă dire ia de ers atu i â d su te i la
plimbare.
- Când trage în lesa sau o ia î ai te, pur şi si plu ate i di pal e şi
s hi a i dire ia de ers.
- Nu lăsa i puiul să doar ă î pat, pe a apea sau pe fotolii.
- Hră i i puiul u ai la orele progra ate pe tru asa.
 - Nu vă fa e i u o i ei di a â gâia puiul e o di io at. Mâ gâierea este
o re o pe sa puter i a şi este i e să o o di io a i de e e utarea ore ta
a unei comenzi.
- Li ita i-i puiului a esul pri aparta e t şi u-i per ite i să iasă şi să
i tre pri ul pe uşa atu i â d îl s oate i sau îl adu e i de la pli are.

. PERIOADE CRITICE IN VIA A PUIULUI

Capa itatea âi elui de a se adapta şi de a se i tegra î adrul grupei

umane (familia care l-a adoptat depi de, î are âsură, de felul î are
o ul reuşeşte să o u i e u el. Câi ele ştie â d su te supăra i sau î d
su te i e dispuşi. El des ifrează a este stări ur ări du- e pozi ia orpului,
e presia fe ei, gesti a.
Î ele e ur ează voi preze ta perioadele riti e di via a âi elui,
perioade pe par ursul ărora o porta e tul a estuia este i flue at şi
odifi at de e perie ele spe ifi e fie ărei vârste î parte. Perioada riti ă
poate fi defi ită a fii d a ea „felie" de ti p di via a âi elui î are o
e perie ă apare t fără î se ătate îi i flue ează, sau hiar îi odifi ă
pentru totdeau a o porta e tul. Da ă ve i u oaşte spe ifi ul fie ărei
perioade şi ve i a io a ade vat, âi ele du eavoastră se va dezvolta
normal, armonios.

Perioade riti e î via a âi elui:

• perioada eo atală de la fătare pâ ă la zile
• perioada de tra zi ie -20 de zile)
• perioada de o ştie tizare -28 de zile)
• perioada de sodalizare la grupa a i ă -49 de zile)
• perioada de so ializare la grupa u a ă - săptă â i
• pri a perioadă de i pri are a fri ii - săptă â i
• perioada de stabilire a ierarhiei (12- săptă â i
• perioada i sti tului de e plorare -8 luni)
• a doua perioadă de i pri are a fri ii -14 luni)
• perioada de aturizare de la la a i
 De e io at ă pri ulti ele trei perioade âi ii de talie i ă tre mai
repede.

Perioada eo atală de la fătare pâ ă la zile

Î a easta perioadă puiul rea io ează la sti uli ter i i difere e de
te peratură , la sti uli e a i i ati gere şi la sti uli olfa tivi iros . Are
evoie de sti ulare fizi ă pe tru a defe a şi uri a. Nu vede şi u aude.
Co porta e tul puiului u se odifi ă pe toată durata perioadei.

Perioada de tra zi ie -20 de zile)

A u se evide iază o serie de odifi ări fizi e. La î eputul perioadei,
ochii puiului se deschid (la împlinirea a ea zile de via ă . Pâ ă la -21 de
zile, u toate ă pupila rea io ează la lu i ă, puiul u poate vedea o ie tele
şi u poate per epe i i iş area. Tot a u , puiul î epe să se deplaseze,
mai întâi târându-se, apoi mergând împleticit. Atunci când se î depărtează şi
u ai poate lo aliza fra ii de ui şi a a, puiul are pri a a ifestare de
stres, vo alizâ d s heau ă .
La apro i ativ de zile de la fătare apar pri ii di i, iar puiul îi şi
foloseşte: î epe să roadă şi să uşte. Este şi perioada î are puiul î epe să
audă fără î să a putea lo aliza sursa de su et şi să dea di oadă. î tr-o
si gură săptă â ă de evolu ie rapidă, puiul tre e de la perioada eo atală la
perioada de o ştie tizare.

Perioada de o ştie tizare -28 de zile)

Aceasta este pri a săptă â ă î are puiul aude şi vede. A u , puiul
depri de pri ele o iu i ale o porta e tului ara teristi spe iei şi î va ă
să o u i e u eilal i e ri ai ui ului. Da ă î a eastă perioadă puii su t
separa i de a ă, a est lu ru va marca negativ comportamentul lor de mai
târziu. Astfel, puii separa i de ui a u , pot a ifesta ai târziu la ilitate
psihi ă, dezvoltâ d totodată o depe de tă î pi să la e tre fată de toti
e rii fa iliei sau u ai fa ă de u ul di tre ei.

Perioada de sodalizare la grupa a i ă -49 de zile)

 A u , puiul depri de şi î epe să foloseas ă u o porta e t spe ifi
spe iei. Pe tru a aju ge să valorifi e i for a ia tra s isă ge eti , puiul
tre uie să stea î ui u a a şi u fra ii săi. Astfel, puiul î va ă să
o u i e pri i ter ediul pozi iilor orpului, al atitudi ilor şi e presiilor
fe ei, al vo alizărilor ârâit, s heu at , î er â d efe tul a estora asupra
a ei şi a fra ilor săi. Tot a u puii î va ă e î sea ă să uşte şi să fie
uş a i, e î sea ă să latre şi să fie lătra i. Mai î va ă o porta e tul şi
atitudi ea spe ifi e vâ ătorii, u să ur ăreas ă si u să pri dă vâ atul.
Luptându-se î joa ă, puiul î va ă să răspu dă la diferitele pozi ii ale orpului
adversarului, â d şi u să ata e şi să se apere. U a di tre ele ai
i porta te le ii pe are puiul o pri eşte î a eastă perioadă este să a epte
dis ipli a. Le iile de dis ipli ă le ad i istrează ă eaua a ă, are îşi î va ă
puii să u uşte foarte tare, să u vi ă la supt de ât atu ci când ea le
permite.
Cea ai severă le ie de dis ipli ă o pri es puii â d a a îi ârâie şi
le i terzi e să se apropie î ti p e ea ă â ă. Î i a i tes u Karuka, o
fe elă de Cio ă es Asiati , îşi lua osul pe are i-l oferea î afara ui ului şi
îl du ea î tre ei şase pui ai ei. ţi eî eles ă puii se repezeau la os, dar
Karuka îi pu ea i ediat la pu t u u ârâit î fri oşător. U ul di tre puii
as uli, e e plarul do i a t al ui ului, a î er at să revi ă la os. Karuka a
lătrat s urt şi s-a repezit a e i ătoare la el, î să fără să-l uşte. Puiul
insistent s-a retras, speriat. Karuka a o ti uat să roadă osul şi al i trei pui au
î er at să-i dea târ oale, dar au avut parte de a elaşi trata e t. A fost
surpri s de i telige a u are Karuka a regizat „şedi a" pe tru a-i î vă a pe
pui e î sea ă respe tul. Odată le ia î vă ată, Karuka s-a î tors ătre pui, i-
a î pi s ta dră u otul, iar pe el ai speriat, are ră ăsese ul at pe
spate, l-a li s şi l-a li iştit.
De re i ut! I a easta perioada, î tre a treia şi a şaptea săptă â a de
via a, puiul î va ă o porta e tul ara teristi spe iei. Izolarea de ui a
puiului î ai te de î pli irea a şapte săptă â i are i flue e egative
asupra dezvoltării lui ulterioare, îi poate rea serioase pro leme de
adaptare e o du la tul urări de o porta e t fa ă de al i âi i şi fa ă de
grupa u a ă.
 Perioada de so ializare la grupa u a ă - săptă â i
Î a est i terval de ti p puiul poate fi separat fără pro le e de ui şi
de a ă. Este perioada optima în care puiul poate fi cumpârat. Acum el este
foarte re eptiv şi î va ă di toate e perie ele pri are tre e. De a eea, vă
re o a d a a u să-i „regiza i" âi elui ât ai ulte e perie e ersul
pe s ări, ersul u liftul, ersul pe suprafe e alu e oase , să-i „fa e i
u oşti ă" u ât ai ulte persoa e de vârste diferite, să-l î uraja i î
aportarea ju ăriei şi să-l o iş ui i u zgo ote diverse. A u , ori e e perie a
dură, trau ati ă, î spăi â tătoare, dureroasă, are asupra âi elui u i pa t
puter i şi o i flue ă pe ter e lu g, iar i pri area fri ii este per a e tă
ve i avea u âi e fri os . Evita i ori e situa ie are poate deve i stresa tă
pentru pui.
Fi i foarte ate i, deoare e situa ii pe are le o sidera i o u e pot fi
percepute diferit de ătre âi ele du eavoastră. I a eastă perioadă,
ertâ d u fer itate âi ele, îl pute i dezo iş ui pe tru totdeau a să fa ă
lu ruri eper ise să roadă a lurile ele tri e di asă, să a epte hra ă de
la o persoa ă străi ă et .

Perioada de stabilire a ierarhiei (12- săptă â i

Î a eastă perioadă puiul for ează ota, î er â d să preia o du erea
grupei. Î epe să uşte ai tare, să latre ai i siste t, să ârâie,
desfăşurâ d u î treg arse al pe tru a se i pu e î fa a du eavoastră,
pentru a do i a. Câ d este adresat stăpâ ului, a est ge de o porta e t
trebuie descurajat cu fermitate. Pentru câine, stabilirea ierarhiei este foarte
i porta tă. Da ă i e i di oua sa fa ilie u va prelua o trolul şi
o du erea, o va fa e âi ele fără să stea pe gânduri. Acest lucru este valabil
pe tru to i âi ii, i difere t de talie şi de rasă. Cu ât puiul este ai
do i a t, u atât ai fer tre uie sâ vă î pu e i î a eastă perioadă. A u
este ti pul să o sulta i u i stru tor de dresaj sau sâ vâ adresa i u ei ş oli
de dresaj, pe tru a î epe edu a ia âi elui du eavoastră. A easta este
de i perioada î are tre uie să sta ili i şi să vă o sa ra i pozi ia fa ă de
câine.

Perioada instinctului de explorare (4-8 luni)

 Câi ele î epe să i spe teze ediul î are trăieşte, să se ave tureze pe
o t propriu „î e u os ut". Tot a u se va prefa e ă u aude â d este
he at, atitudi e are poate dura de la âteva zile la âteva săptă â i. Felul
î are ve i pro eda î a eastă perioadă va fa e difere a di tre un câine
care, mai târziu, vine sau nu vine atunci când este chemat.
Atu i â d puiul u ai răspu de la he are şi pare să vă ig ore, u vă
pierde i al ul: repeta i he area şi aştepta i-l să vi ă la du eavoastră. Î
i i u az u tre uie să pedepsi i âi ele â d se î toar e la du eavoastră,
hiar da ă a i răguşit he â du-l. Da ă îl erta i sau îl pedepsi i, a est lu ru
u va fa e de ât să-l î urajeze să stea departe. Pe tru âi e, he area la
stăpâ tre uie să fie î totdeau a u prilej de u urie.
Î ele ai ulte azuri, la a eastă vârstă are lo şi s hi area de ti iei.
Ca să u vă roadă papu ii şi o ila, u păra i-i âi elui ju ării şi „oase"
speciale, de la un magazin de profil.

A doua perioadă de i pri are a fri ii -14 luni)

Perioada este ar ată de o s hi are i porta tă î o porta e tul
câinelui: dintr-odată î epe să-i fie tea ă de o ie te sau de persoa e are,
pâ ă ai ieri, îi erau fa iliare, î astfel de situa ii, âi ele u tre uie for at să
ai ă o o fru tare des hisă u o iectul sau persoana care-i provoa ă fri a,
i i u tre uie â gâiat â d îşi a ifestă tea a. Î uraja i âi ele să
evalueze si gur situa ia, lăsa i-l să des opere si gur ă tea a sa este
eî te eiată. I a eastă perioadă, u ajutorul u ui i stru tor de dresaj,
âi ele poate ăpăta ai ultă î redere î si e, poate deve i ai „stăpâ
pe situa ie".

Perioada de maturizare (de la 1 la 4 ani)

Odată u aturizarea se o stată o reştere a agresivită ii âi elui şi are
lo o ouă î er are a a estuia de a prelua o du erea î rela ia u
du eavoastră. Creşterea agresivită ii u are, eapărat, o ota ii egative.
De regulă, î a eastă perioadă, u âi e are a fost priete os u toată lu ea
devi e ai sele tiv, devi e u âi e de pază, are latră, de e e plu, â d
su ă i eva la uşă. Totodată, âi ele î epe sâ se ată sau sâ provoa e la
ătaie âi i u are, pâ ă u de ult, se ju a.
 Noua î er are a âi elui de a prelua „şefia" grupei tre uie des urajată
fer şi autoritar. De âte ori este evoie, pu e i âi ele să e e ute e er i ii
de e i ere a dis ipli ei si u uita i să-l lăuda i atu i â d le e e ută
corect.

4. TESTAREA SI EVALUAREA PUIULUI ÎNAINTE DE ADOPTARE

Alegerea la întâmplare a unui pui dintr-u ui poate avea ur ări

eplă ute după e a esta aju ge adult, fapt o statat de ul i posesori de
âi i are, eavâ d i for a iile e esare evaluării, şi-au ales puiul care le-a
ieşit pri ul î î tâ pi are o for pri ipiului „dragoste la pri a vedere".
Alte „ riterii" de sele ie des auzite, su t: „era el mai sperios,
sără u ul", „era el ai i " sau „ el ai rău di tre to i", şi e e plele pot
o ti ua. A easta este î să o a ordare se ti e tală a lu rurilor. O a aliză
ate tă a puiului î ai te de a hizi ie presupu e testarea trăsăturilor de
caracter cum ar fi: gradul de dominare pe care-l va avea puiul,
hiperse si ilitatea la ati gere, orie tarea ătre o sursă de su et, tea a de
su et. Ve i avea astfel i for a ii despre adapta ilitatea puiului la u progra
de dresaj şi despre uşuri a u are el se va adapta şi i tegra î via a şi rit ul
fa iliei du eavoastră.
Folosirea programelor de evaluare a aptitudinilor la pui nu sunt o
outate, a este progra e e istă î ă di - , â d pe tru pri a dată
au fost ela orate şi folosite î od siste ati î Elve ia, în proiectul
Fortu ate Fields, o orga iza ie fila tropi ă e ur ărea evaluarea
Cio ă es ului Ger a î vederea pregătirii pe tru o du erea or ilor. U ul
di tre ele ai apre iate progra e de evaluare este el al ătuit de Joa hi şi
Wendy Volhard. în acest program sunt combinate elemente din fiecare test
apărut a terior: Fortu ate Fields, Phaffe erger şi Ca p ell.
Este de preferat a testarea aptitudi ilor puiului să se fa ă î jurul
vârstei de şapte săptă â i. Da ă puiul este testat î ai te de şase săptă â i,
â d fu iile ere rale su t î ă e aturizate, rezultatul o i ut u va fi
releva t. Da ă testarea are lo î tre şi săptă â i, puiul va fi î pri a
perioadă de i pri are a fri ii şi sta ilirea te pera e tului şi a aptitudi ilor
nu va fi conclude tă.
 Testul î si e durează apro i ativ - i ute şi se fa e, de preferat,
î ai te de asă, atu i â d puii su t a tivi. Fie are pui este testat
individual, într-u teritoriu sau a eră e u os ute a estuia, de ătre o
persoa ă străi ă. Fazele testului tre uie par urse fără pauze ari î tre ele.
Pri ul test evaluează te pera e tul şi se azează î î tregi e pe
testarea puilor ela orată de Ca p ell. A esta e dezvăluie atra ia puiului
fa ă de grupa u a ă, gradul de o pati ilitate so ială şi uşuri a cu care
puiul a eptă ierarhia sta ilită de stăpâ .

Testarea Campbell - Evaluarea temperamentului

Atra ția so ială

Sta ileşte gradul de atra ie so ială, î rederea sau depe de a. Pu e i
puiul în zona de testare. De la 1- etri he a i puiul pocnind din palme
uşor, î a elaşi ti p lăsâ du-vă pe ge u hi. Che a i puiul di tr-un punct
opus i trării î zo ă sau a eră.

Comportament (punctaj)
• Vi e i ediat, sare şi uş ă de âi i, oada sus p
 • Vi e i ediat, dă u la ele şi li ge pal ele, oada sus (2p)
• Vi e i ediat, oada sus p
• Vi e i ediat, oada jos p
• Ezită la ve ire, oada jos p
• Nu vi e p

Î soțirea
Sta ileşte gradul de atra ie î î so ire. Lipsa ori ărei atra ii î î so ire
i di ă i depe de ă. Ridi a i-vă şi î depărta i-vă de pui u ers or al. Fi i
sigur ă puiul vă vede â d vâ î depărta i.

Comportament (punctaj)
• Vă ur ează i ediat, i tră pri tre pi ioare, us ă, ți e oada sus p
• Vă ur ează i ediat, i tră pri tre pi ioare, oada sus p
• Vă ur ează i ediat, oada sus p
• Vă ur ează i ediat, oada jos p
• Ezită să vă ur eze, oada jos p
• Nu vă ur ează sau se î depărtează p

Imobilizarea
Sta ileşte gradul de do i are sau te di a de u ili ă. Sta ileşte
modul în care puiul va accepta stresul când va fi dominat fizic sau social.
Ghe ui i-vă lâ gă pui şi, u lâ de e, roti i-l pe spate, imobilizându-l la sol cu
o si gură â ă. Me i e i-I î a eastă pozi ie ti p de de se u de.
 Comportament (punctaj)
• Se z ate viole t, zgârie, uş ă (1p)
• Se z ate viole t, zgârie p
• Stă li iştit, se z ate, stă iar li iştit, vă a eptă privirea p
• Se z ate, apoi se li işteşte p
• Nu se z ate p
• Nu se z ate, vă evită privirea p

Do i area so ială
Sta ileşte gradul de a eptare a do i ării so iale. Puiul s-ar putea să
î er e să do i e, sări d la â ă sau î er â d să o uşte. Sau îşi va arăta
i depe de a ple â d pur şi si plu. Lăsa i puiul să se ridi e, apoi â gâia i-l
u lâ de e, apăsâ d uşor u pal a por i d de pe ap, pâ ă spre oadă.
Co ti ua i pâ ă vede i o rea ie î o porta e tul puiului.

Comportament (punctaj)
• Sare la â ă, loveşte u la ele, uş ă, ârâie p
 • Sare la â ă, loveşte u la ele p
• Se ui ăreşte lâ gă du eavoastră şi î ear ă să vă li gă pe fa ă (3p)
• Se lasă pe urtă, li gâ du-vă â a p
• Se î toar e pe spate arătâ du-şi urti a, vă li ge â a p
• Plea ă şi stă departe de du eavoastră (6p)

Dominarea prin ridicare de la sol

Sta ileşte gradul de a eptare a do i ării atu i â d puiul u are
o trol asupra situației. Ridi ați puiul de urti ă și piept u a ele âi i și
ți eți-l suspendat timp de 30 de secunde.

Comportament (punctaj)
• Se z ate viole t, uş a şi ârâie p
• Se z ate viole t p
• Nu se z ate, este rela at p
 • Se z ate, se li işteşte, vâ li ge âi ile p
• Nu se z ate, vă li ge âi ile p
• Nu se z ate, ră â e î ghe at de fri ă p

Testarea Volhard - Aptitudini pentru dresaj

Aportul
Sta ileşte dori a de a lu ra u du eavoastră şi gradul de
adaptabilitate la u progra de dresaj. Apropia i-vă de pui şi atrăge i-i
ate ia u o i ge de te is. Câ d arata i teres, aru a i i gea la -2 metri
î fa a puiului.

Comportament (punctaj)
• Ur ăreşte i gea, o ia î gură şi fuge p
• Ur ăreşte i gea, ră â e î picioare deasupra ei, dar nu se întoarce
(2p)
• Ur ăreşte i gea, o pri de şi se î toar e u ea la du eavoastră p
• Ur ăreşte i gea şi se î toar e fără i ge la du eavoastră p
• Î epe să ur ăreas ă i gea apoi îşi pierde i teresul p
 • Nu ur ăreşte i gea p

Sensibilitatea la atingere
Sta ileşte gradul de reziste ă la ati gere. Pri de i o lă u ă di fa ă a
âi elui î tre degete şi apli a i o presiu e res â da î ti p e u ăra i
pâ ă la , u foarte repede.

Comportament (punctaj)
• - pâ ă e puiul are o rea ie p
• - pâ ă e puiul are o rea ie p
• - pâ ă e puiul are o rea ie p
• - pâ ă e puiul are o rea ie p
• - pâ ă e puiul are o rea ie p

Sensibilitatea la sunet
Sta ileşte gradul de se si ilitate la su et, totodată poate fi şi u test
rudi e tar pe tru depistarea surze iei. Pu e i puiul î ijlo ul a erei sau
al spa iului u de se fa e testarea şi lăsa i să adă pe sol u taler i , u apa
de oală sau u o ie t di ta lă î azul ostru, o utie de ess u o legătură
de chei).

Comportament (punctaj)
• As ulta, lo alizează zgo otul şi erge spre sursa lâtrâ d p
• As ultă, lo alizează su etul şi latră p
• As ultă, lo alizează su etul, arată i teres şi erge ătre sursă p
• As ultă şi lo alizează su etul p
• Se lasă la pă â t u tea ă, se dă î apoi, se as u de p
• Ig oră su etul, u arată uriozitate p

Rea ția la o ie te oi
Sta ileşte gradul de i telige ă adapta ilă la apari ia u or o ie te
e u os ute. Pu e i puiul î ijlo ul a erei sau al spa iului u de se fa e
testarea. Lega i u prosop i sau o u ată de ârpă u o sfoară şi aru a i-o
pe sol, la 1 - etri de pui, apoi trage i de sfoara î depărtâ d ârpa de pui u
iş ări ruşte, aşa u v-a i ju a u o pisi ă.
 Comportament (punctaj)
• Se uită la ârpă, ata ă şi uş ă p
• Se uită la ârpă, oada sus şi latră p
• Se uită la ârpă urios şi se apropie să i vestigheze p
• Se uită la ârpă, latră, oada î tre pi ioare p
• Fuge, se as u de p

Interpretarea punctajului - Concluzii

Punctaj majoritar 1
Puiul e i tră î a eastă ategorie este e tre de do i a t, poate fi u
uşuri ă provo at să uşte. Pri atura sa do i a tă va avea te di a să se
opu ă stăpâ ului şi da ă u este o dus de o â ă forte va prelua de î dată
o du erea grupei. A hizi ia se re o a dă u ai da ă ave i e perie ă u
astfel de âi i. A est ge de pui va avea î să rezultate u e î pază şi
prote ie.

Punctaj majoritar 2
Puiul este do i a t şi î rezător î si e. Poate fi provo at să uşte,
î să a eptă u uşuri ă să fie o dus de stăpâ da ă a esta este fer si
o se ve t î eea e îi ere. A est pui u se re o a dă persoa elor are u
au mai avut câini sau sunt, în general, indecise. Pe mâna unui pasionat puiul
poate deveni u âi e u de lu ru î dresaj şi u priete de ădejde pe tru
familia care l-a adoptat.

Punctaj majoritar 3
A est pui este rela at, priete os, şi se va adapta u uşuri ă la ai ori e
situa ie datorită te pera e tului său fle i il. Are o are evoie de e er i iu
fizi şi pe a est o sidere t u se re o a dă fa iliilor u opii i i sau
persoa elor î vârstă.

Punctaj majoritar 4
 Puiul u a est pu taj este uşor de o trolat, se adaptează uşor şi are o
atură u ilă are îl va fa e să aute o du erea şi de izia stăpâ ului î
per a e ă. A est pui, pli de lâ de e şi drăgălăşe ie, va fi uşor de dresat
şi u u o pa io pe tru opii.

Punctaj majoritar 5
A est pui este e tre de u il şi u are î redere î si e. Dezvoltă o
depe de ă pro u ată fa ă de stăpâ şi are evoie de ultă î urajare
pe tru a se e i e pe li ia de plutire.
Su t şa se ari să devi ă u âi e fri os.

Punctaj majoritar 6
Puiul di a eastă ategorie este î od o sta t i depe de t şi u
arată i teres pe tru fa ilie şi stăpâ . Se va maturiza într-un câine ce nu are
afe iu e fată de fa ilie si u si te evoia preze ei u a e. I ge eral
ogarii, ţase jii şi u ele rase ordi e au o predispozi ie ătre a est ge de
i depe de ă.

Concluzie
A este două teste sta iles aptitudi ile de lu ru ale âi ilor şi dau o
i agi e ge erală asupra i telige ei, e hili rului şi dori ei de lu ru u
stăpâ ul. Pe tru ajoritatea oa e ilor, puii u pu taj predo i a t şi se
dovedes a avea alită ile u ui u o pa io . Cei u pu taj ajoritar 1 sau
au alită i deose ite pe tru a deve i âi i de servi iu, pază şi prote ie.

. REGULI PENTRU O ţUNĂ CONVIE UIRE

CU PUIUL DUMNEAVOASTRĂ

Reguli de igie ă. U progra de ze e zile

Pregătirea progra ului

Vă oferi âteva i for a ii utile î pro lemele stabilirii
a plasa e tului şi a e ajării ui ului pe tru âi ele du eavoastră.
Pe tru persoa ele are u agreează ideea preze ei u ei utii sau a u ei uşti
î asă, deli itarea ui ului se poate fa e î prej ui d u ol al u ătăriei
sau al holului u o ra ă de le pe are pute i pri de plasă de sâr ă. Nu
s ăpa i di vedere faptul ă, di i teriorul ui ului, puiul tre uie să poată
ur ări e se î tâ plă î jurul său. Di e siu ile ui ului diferă î fu ie de
comportamentul puilor. Unii dintre ei e i ură e ia î î ăpere fă â du-şi
nevoile într-u ol işor, iar al ii destul de aproape de lo ul u de dor de
ui . Sta ili i a plasa e tul şi suprafa a ui ului, iar da ă puiul urdăreşte
i teriorul zo ei, i şora i suprafa a ui ului pu i âte pu i pâ ă â d puiul
nu-şi ai fa e evoile a olo. Puii are trăies î aparta e t tre uie eapărat
î vă a i să a epte lesa şi zgarda, î ai te de î eperea progra ului de
formare a obiceiului de a urina si defeca în afara casei.
O iş ui i puiul să poarte zgardă de î dată e l-a i adus a asă. Câ d deja
se arată o iș uit u zgarda, este o e tul să atașați o lesă ușoară.
A o odarea u lesa tre uie fă ută î od plă ut.
Su i io for ă u s uturați de lesă, î tru ât a est lu ru u ar fa e
de ât să sperie puiul.
Mai degra ă striga i-l pe nume pocnind din palme, încurajându-l în felul
a esta să vă ur eze. Câ d o fa e, lăuda i-l e tuziast. A u su te i gata să
î epe i progra ul de zile pe tru sta ilirea o i eiului de a uri a şi defe a
în afara casei.
Important! Nu s oate i puiul afara de ât pe tru a uri a şi a defe a.
După e o fa e, du e i i ediat puiul î apoi, î asă. Ceea e vă
i teresează a u este a puiul să aso ieze ieşitul afară u uri area şi
defe area. Î vă a i puiul să uri eze şi să defe e aproape de asă, pe tru a
evita pro le ele e se ives pe o vre e ploioasă sau pe i soare. Odată
sta ilit u lo pe tru uri are, puiul îl va ăuta şi-şi va fa e evoile tot a olo î
pli ările viitoare. Fe elele uri ează lăsâ du-se pe labele din spate, iar
masculii pro edează la fel pâ ă la - lu i â d î ep să ridi e pi iorul
î er â d să ar heze lo ul ât ai sus. A est ritual de ar are u uri ă a
teritoriului este ara teristi as ulilor are îşi a u ă î a est fel preze a
spre ştii a elorlal i as uli di zo ă. Su t astfel ar ate teritoriile de
vâ ătoare, teritoriul perso al şi u ele o ie te. Mas ulii e tre de do i a i
pot ar a î a est fel hiar şi al i âi i di grupă.
 Program de lucru de 10 zile
Se poate realiza u ai are uşuri ă de ătre o persoa ă are stă a asă
pe durata progra ului. Pre ergător î eperii progra ului, u o seară
î ai te, sta i u puiul afară pâ ă e îşi fa e evoile. I tra i î asă şi pu e i
puiul î ui ul său, lo u de îşi va petre e oaptea. Nu uita i să-i oferi i
pături a preferată şi, eve tual, o ju ărie are îl va i e o upat. Di i ea a,
trezi i-vă ai devre e de ât de o i ei şi s oate i i ediat puiul afară pe tru
a-şi fa e evoile. Este de preferat sâ i e i puiul î ra e pâ ă îl s oate i di
asă, pe tru a a esta să u uri eze î dru spre ieşire.
Du e i puiul î zo a u de a i dori să-şi fa ă evoile şi lăsa i-i ti p să
iroasă şi să-şi aleagă lo ul. De î dată e îşi fa e evoile, lăudati-l, luati-l în
ra e si du eti-l î asă. Ai i lăsati-l să stea î u ătărie î ti p e îi pregăti i
asa, î să u-l s ăpa i di o hi şi u-i per ite i a esul î restul asei. Dati-i
â area si după i ute ridi a i farfuria si oferi i-i apa. Lăsa i-I să ea ât
vrea, î să ridi a i vasul u apă după i ute. Aşa ve i pro eda pe toată
durata progra ului. Apa u va fi oferită la dis re ie pâ ă e o i eiul de a
uri a şi defe a u este i e fi at. La - i ute după e puiul a ăut apă,
lua i-l î lesă şi du e i-l î a elaşi lo u de şi-a fă ut evoile pri a dată.
Aştepta i pâ ă â d uri ează şi/sau defe ă, apoi lăuda i-l şi du e i-l î asă.
Î azul î are u îşi fa e evoile, du e i-l î asă, pu e i-l î ui şi
î er a i di ou peste -15 minute. S-ar putea să fie e esar să îl s oate i
de 4- ori î pri a di i ea ă, î să este i porta t a puiul să aso ieze ieşirea
di asa u fă utul evoilor afara. Câ d puiul îşi fa e evoile afara după pri a
asă, a esta poate e efi ia de - i ute li ere pri asă, u o di ia să-
l supraveghea i. Î et, î et, puiul va aju ge să stea î asă -30 de minute
pâ ă e va arăta di ou ă vrea să iasă să-și fa ă evoile. Du eavoastră
tre uie să ur ări i a perioadele de ti p di tre o e tele â d puiul dă
se e ă vrea să-şi fa ă evoile să fie di e î e ai lu gi.

Î asă, î tre pli ările afară, puiul tre uie per a e t supravegheat.
Puiul tre uie s os afara să-şi fa ă evoile:
• i ediat după e se trezeşte di i ea a
• după fie are asă şi după e ea apă
• după e se s oală di so î ti pul zilei
 • după e se joa ă
• mai ales înainte de culcare
A orda i ate ie a ifestărilor e pre erg şi a u ă uri area şi
defe area: s â et uşor, puiul se iş ă de olo- olo părâ d ă u-şi găseşte
lo ul, iroase pardoseala, se î vârte î er . Câ d o serva i ori are di
aceste semnale, apta i ate ia puiului, lua i-l î ra e sau î lesă şi du e i-l în
lo ul ales pe tru uri are şi defe are. A olo aştepta i pâ ă e puiul î epe să
iroasă, lăuda i-l şi aştepta i să-şi fa ă evoile. Apoi lăuda i-l entuziast. Mai
ult a sigur ă î pri ele zile ve i fi evoit să-l s oate i afară de -12 ori,
dar apoi, â d puiul se va o iş ui u rit ul i pus de du eavoastră, îl ve i
scoate de aproximativ 5-6 ori pe zi.
Nu uita i! Su esul de ersului du eavoastră depi de de ât de stri t
su te i î respe tarea progra ului i pus şi a regulilor ai î ai te
enumerate.
ţi eî eles ă vor ai fi si a ide te. î astfel de azuri u pedepsi i fizi
puiul. Da ă surpri de i puiul ă uri ează sau defe a î tr-un loc nepermis,
ad o esta i-l verbal rostind cu fer itate FUI sau NU, apoi lua i-l î ra e si
cluceti-l î zo a u de uri ează şi defe ă î od or al. Ai i aştepta i a puiul
să iroasă tere ul, lăuda i-l e tuziast şi aştepta i să uri eze sau să defe e;
apoi lăuda i-l şi â gâia i-l.
Da ă se î tâ plă a puiul sâ uri eze sau să defe e î asă, u ură a i
i iodată pata de uri ă sau fe alele î preze a a estuia. S oate i puiul di
î ăpere, ură a i i e lo ul u apă şi deterge t, apoi u o ârpă î uiată
într-o solu ie de % o et î apă. Nu ai după e a i ură at lo ul pute i adu e
puiul î apoi î a eră. Da ă puiul se du e Ia lo ul u pri i a şi-l miroase,
ad o esta i-l ver al, rosti d u fer itate FUI sau NU. Cu plea ă de a olo,
lăuda i-l.
I porta t! U rol i porta t î reuşita progra ului îl are ură e ia
puiului. Şterge i-i lă u ele şi lă i a periodi , o dată sau de doua ori pe zi.
Da ă prefera i a puiul să uri eze şi să defe e î asă, î tr-un loc
a u e, progra ul şi pro edura su t a eleaşi u difere a ă u ve i s oate
puiul afară i îl ve i duce în acel loc atunci când este cazul sau când el îsi va
se ala i te țiile. De o i ei, lo ul ales este î aie sau pe al o . Este i e
să a operi i suprafa a u pri i a u ziare. S hi a i ziarele de două-trei ori pe
zi şi u oferi i puiului hra ă sau apă î apropiere. După âteva zile o să pute i
redu e por iu ea a operită u ziare, î tru ât puiul o să î eapă să a ifeste
preferi ă ătre u a u e lo . Lăudați-I e tuziast de âte ori uri ează sau
defe ă pe ziare. Nu uita i să-i e i e i ură e ia, schimbând ziarele periodic
și urățâ du-i la ele și la a, altfel irosul de uri ă și de fe ale va fi preze t
şi î restul asei, situa ie î are puiul ar putea uri a a ide tal î lo uri
nepermise.
I difere t da ă dori i a puiul să-şi fa ă evoile î asă sau afară, este
i porta t să păstra i u stri te e progra ul sta ilit î pri a zi, pre u şi o
suma de reguli pe care le voi enumera mai jos:
1. Sta ili i şi respe ta i orele de asă. A est lu ru o stituie o parte
i porta tă a progra ului. Regula tre uie apli ată î ă di ziua î are a i
adus puiul a asă. Odată progra ul de asă fi at, ave i grijă să u lăsa i
â area la dispozi ia puiului ai ult de i ute. Da ă hră i i âi ele
între mese, acesta poate deveni un mofturos. Pentru un pui sunt normale 4
sau ese pe zi. Ulti a asă a zilei tre uie fi ată u el pu i o oră î ai te
de culcare, dându-i astfel puiului ti p să digere â area, să uri eze şi să
defe e î ai te de ora ul ării. Apa o stituie u ele e t i porta t al esei
zilnice. Apa se va oferi şi se va lua odată u â area. A esul li itat la apă
se va e i e doar î ti pul apli ării progra ului, ur â d a după e
o i eiurile de uri are şi defe are au fost fi ate, apa să fie oferită la dis re ie,
pe tot timpul zilei.
2. Lăuda i u e tuzias puiul atu i â d a esta defe a şi uri ează î
zo a per isă. Lauda reprezi tă o re o pe să puter i ă î ori e etodă de
dresaj şi tre uie oferită u ge erozitate atu i â d dori să î tări u
a u it răspu s di partea puiului.
. Cură a i u pro ptitudi e lo urile di asă u de puiul şi-a fă ut
a ide tal evoile. Pata tre uie ură ată astfel î ât puiul să u o ai poată
lo aliza. Î az o trar, puiului i se va de la şa refle ul de a uri a sau defe a
î a el lo . Cură area lo ului se va fa e, aşa u a ai spus, după e puiul a
fost dus î altă a eră de u de u poate vedea efe tul „a iu ii" sale
a ide tale. Î i i u az u erta i puiul da ă des operi i ă si-a fă ut
evoile altu deva de ât î lo ul per is. Si gura situa ie î are pute i să-l
ad o esta i este atu i â d îl pri de i „asupra faptului". Puiul va fi
ad o estat ver al si da ă revi e si iroase lo ul u de si-a fă ut a ide tal
nevoile.
. Sta ili i si e i e i u lo u de puiul va dor i, lo e va o stitui
cuibul acestuia. În azul î are folosi i pe tru ui o utie sau o uş ă,
a estea tre uie să fie i e ve tilate şi să per ită puiului să vadă e se
î tâ plă î jurul lui. Di e siu ea uştii este i porta tă: tre uie să fie
sufi ie t de are pe tru a puiul să u ati gă u apul partea superioară, să
se poată î vârti, răsu i şi tolă i î voie. Cuş a u tre uie să fie î să prea
are, deoare e ar da puiului posi ilitatea să uri eze sau să defe e î tr-un
ol al a esteia.
. Sta iliți și respe tați u progra fer pe tru orele de plimbare.

. NO IUNI DE PREDRESAJ AL PUILOR

Odata, a luat legătura u i e o persoa ă are se i teresa de e iste a

u ui progra de dresaj pe tru puiul de Do er a , î vârstă de lu i,
a hizi io at de urâ d. Dorea să stie da ă este adevărat ă va tre ui să
aştepte pâ ă â d puiul va aju ge la - lu i pe tru a î epe edu a ia lui.
Î grozită de perspe tiva de a avea î ă - lu i asa distrusă de u ă el pli
de e ergie şi o plet eedu at, stăpâ a puiului a răsuflat uşurată â d i-am
spus ă e istă u progra de predresaj pe tru puii de - lu i. Puiul i tră
într-u pro es o ti uu de î vă are şi for are de oi refle e î ă di pri ele
zile de o vie uire î oua asă. Atu i, da ă tot î va ă, de e u a folosi
a est pro es î ava tajul ostru şi al e hipei stăpâ -câine !

Reguli de ază
Î ai te de preze tarea o iu ilor de predresaj, iată ele ze e reguli e
stau la aza ori ărui progra de dresaj, aşa u le su li iază ţru e Fogle î
artea sa „The Dog's Mi d":
- ori e âi e să ătos poate î vă a la ori e vârstă, pâ ă e ătrâ e ea îi
deteriorează apa ită ile.
- el ai i e, dresajul se fa e u ră dare şi re o pe se ade vate.
Re o pe sa se atri uie î o e tul efe tuării e er i iului sau la o se u dă
după a eea.
 - re o pe sa i ter ite tă a u ei a iu i î tăreşte refle ul şi îl fa e ai
greu de stins.
- valoarea re o pe sei tre uie sâ fie propor io ală u pre izia şi
i te sitatea răspu sului di partea âi elui.
- pro esul î vă ării tre uie să fie plă ut. Şedi a de lu ru u va depăşi
minute. Se pot lucra 2- şedi e pe zi. U âi e o osit u î va ă u uşuri a.
A tivitatea lui e tală este ult ai o ositoare de ât ea fizi ă.
- pri ele e er i ii se efe tuează î tr-o zo ă lipsită de sti uli puter i i. De
î dată e răspu sul este u , se poate lucra într-o zo ă u sti uli, u de se
repetă e er i iile deja lu rate.
- âi ele tre uie să î ve e o e zile AICI, ŞE)I-AŞTEAPTA, CULCAT-
AŞTEAPTĂ, î a eastă ordi e. I azul î are u âi e u î va ă sau u tre e
peste u ul di e er i iile e io ate, nu trebuie pedepsit, ci trebuie revenit
la ivelul a terior şi reluat pro esul î vă ării. Î totdeau a şedi a tre uie
fi alizată u u e er i iu pe are âi ele îl lu rează ore t, u u prilej
pentru a-l lăuda.
- pe tru o i erea ate tei, folosi i umele câinelui. Comenzile, în general,
tre uie să fie s urte.
- â d âi ele răspu de la o e zile u ui e ru al fa iliei, el tre uie să
trea ă pri tr-u progra e o i e a eleaşi e er i ii deja u os ute si u
eilal i e ri; î a est fel î va ă ă, î ierarhia fa iliei, el u are o pozi ie
autoritară.
- pedepsele u dau î totdeau a rezultate. Ele tre uie să fie folosite u
ultă ate ie si dis er ă â t. To ul vo ii şi o privire i siste tă asupra
âi elui pot da rezultate de e ep ie.

Eu aş adăuga listei oferite de ţru e Fogle î ă două reguli:

- fiți o se ve ți. Î totdeau a, folosi i a eeaşi o a dă pe tru u
e er i iu. Î totdeau a, ere i âi elui să lu reze a eeaşi o a dă la fel de
pre is si î a eeaşi a ieră. Co se ve a este „se retul" are vă ajută să
o i e i rezultate şi î predresajul puilor. Por i d de la păstrarea progra ului
de ali e tare şi respe tarea orelor de asă, pâ ă la e i erea a eluiaşi
rit pe fie are şedi ă de lu ru, o se ve a îşi spu e uvâ tul. Arăta i
 o se ve tă î o e zi, î ore ie, dar si î laudă, şi rezultatele u vor
î târzia să apară.
- u ere i puiului eva e u poate să fa ă. Puiul tre uie ai î tâi să î ve e
să se joa e şi a ia după a eea poate fi î vă at să e e ute o e zi. Î
majoritatea cazurilor, lauda şi â gâierea su t ele ai u e re o pe se.
Puiul poate fi ore tat da ă î preze a du eavoastră fa e vreo ăz âtie. î
ajoritatea azurilor, a est lu ru se fa e u uşuri ă pri tr-o admonestare
ver ală, fă ută pe u to ai serios.
Nu uita i! Su te i la î eput şi aşa u vâ for a i puiul, aşa o sâ-l ave i
şi â d el va deve i u âi e atur.
Predresajul şi dresajul u î sea ă u ai o liga ia puiului sau a
âi elui adult de a răspu de la u u ăr de o e zi, i reprezi tă ai
degra ă u efort de e hipă, avâ d î vedere faptul ă stăpâ ul poate şi
tre uie sâ o tri uie foarte ult la reuşita e er itiilor. Ar fi i u a si
erealist să aşteptă a priete ul ostru patruped să depu ă tot efortul iar
oi să gustă doar roadele. I agi ea de e ep ie pe are un câine dresat o
dă lâ gă stăpâ ul său rezultă di î i area eforturilor a â durora. De a eea
re o a d ate ie şi ră dare î orelarea iş ărilor du eavoastră u ele
ale câinelui.
Repet! Nu a epta i la pui u ge de o porta e t are v-ar deranja la
u âi e adult, de e e plu săritul pe du eavoastră şi pe usafiri, ur atul î
ra e, â atul de pe asă, dor itul î pat et . Ave i o azia să-i for a i
puiului u o porta e t ivilizat. Nu o rata i!

Lesa și zgarda
î ge eral, puiul este a hizi io at la vârsta de 6- săptă â i, î ă di
pri ele zile este i e să-i pu e i o zgardă di piele sau di aterial te til. De
a u î olo lăsa i tot ti pul zgarda la gâtul puiului. Aso ierea u lesa tre uie
să fie plă ută. Vor i i u puiul aşa u a i vor i u u opil. ţi eî eles ă el
u va î elege e-i spu e i, dar ate ia pe are i-o a orda i îi va fa e plă ere şi
va ajuta la for area u ei legături strâ se î tre du eavoastră şi pui.
Ataşa i lesa la zgardă u ai atu i â d îl s oate i la pli are şi â d
lu ra i e er i ii de predresaj. Nu îl lega i u lesa şi u îl lăsa i să o târas ă
după el. Î ti pul deplasării, ave i grijă să e i e i lesa sla ă, astfel î ât să
for eze o u lă lâ gă zgardă. Î azul î are puiul trage î lesă sta ili d
dire ia de ers, fa e i â iva paşi, apoi s hi a i dire ia şi î uraja i-l să vă
ur eze. Lăuda i puiul â d vă ur ează şi u după ult ti p ve i avea u pui
ce-şi ur ează stăpâ ul şi u u ul are-l o du e. Î felul a esta vă sta ili i si
autoritatea si pozi ia de o du ător.

Comanda AICI
Pri ul e er i iu, e tre de i porta t, este he area. Î for area
a estui refle stăpâ ul se foloseşte de por irea aturală a puiului de a se
alătura grupei. Păşi d î apoi, he a i puiul pe u e şi lăuda i-l entuziast
atunci când vine. Su li iez: Co a da i AICI si pro u a i u ele âi elui î
ti p e păşi i î apoi. Re o pe sa pe tru ve irea la stăpâ poate fi
mâncare, minge sau mângâiere.
I porta t! Ni iodată u pedepsi i puiul â d î târzie să vi ă la
he are şi i iodată u-l che a i a să-l pedepsi i.

Ve irea la stăpâ u tre uie să ai ă i iodată ur ări eplă ute. Mai

văd, pri par uri, âte u stăpâ are, e asperat de faptul ă puiul u vi e
imediat sau a pornit într-o joa ă e u ă î preu ă u al i âi i, îl strigă, îl
chea ă, iar â d î tr-u târziu puiul se î toar e, stăpâ ul găseşte de uvii ă
să-l pedepseas ă e a t atu i â d ar tre ui să-l laude. Data viitoare, cu
ertitudi e puiul u o să revi ă u uşuri ă. Şi este de î eles. De e ar ve i u
plă ere â d he area pe tru el î sea ă „gata u joa a, ple ă a asă"
sau, ai rău, o ure heală zdravă ă.
Ideal este să he a i puiul destul de des la du eavoastră, şi de fie are
data când vine, sâ-l â gâia i şi să-l tri ite i î apoi la joa a. Repeta i
e er i iul ori de âte ori erge i î par , he â du-l des, fără să-l opri i sau
să-l lua i a asă, şi ve i avea u pui are va rea io a u u urie la auzul
o e zii AICI pe tru â aso ierea for ata va fi u a plă ută. E er i iile de
predresaj şi dresaj tre uie să se desfăşoare, pentru început, într-o zona
li iştita, lipsită de sti uli deose i i, pe tru ă î pro esul î vă ării sau
for ării de refle e ave evoie de ate ie/ e o di io ată a âi elui. U
âi e eate t, are u se poate o e tra, u poate asi ila o siste a şi
rit i itatea e er i iului.
Pe tru pui î spe ial, re o a d a o iu ile de predresaj să fie
i troduse treptat, î asă.

Co a da ȘE)I
După he area la stăpâ , ur ătorul e er i iu este o a da ŞE)I. A est
e er i iu este î vă at cu ultă uşuri ă de ătre pui da ă este sti ulat
orespu zător. i e i î â a dreaptă o u ă i ă de â are sau o i ge
după are puiul este î e u it şi ridi a i â a astfel î ât sti ule tul să-i
aju gă deasupra apului, iar el sâ îl ur ăreas ă u privirea. Dati o a da
ȘE)I si pli a i â a ătre spatele puiului. A esta, ur ări d sti ule tul u
privirea, va ve i î şezut. I ediat e fa e asta, re o pe sa i-l cu stimulentul,
spunându-i BRAVO si LIBER.
 După - repetări, puiul va e e uta ŞE)I la o a dă ver ală.
Re o pe sa i puiul de fie are dată u sti ule tul folosit la a est e er i iu şi
pri â gâiere. Co a da ŞE)I tre uie, de ase e ea, folosită î ai te de a i se
da â area. Cere i puiului să e e ute ŞE)I î ai te să-i oferi i astro ul u
â are, iar da ă u e e ută, sti ula i-l la fel, ridi â d astro ul pu i
deasupra apului şi ătre î apoi. Repeta i o a da ŞE)I şi, â d o e e ută,
lăuda i-l u ţRAVO şi lăsa i-l să ă â e.

Odată e he area AICI si o a da SE)I su t î vă ate asta u ar tre ui

să vă ia ai ult de 2- zile , pute i tre e la o a da CULCAT.
 Comanda CULCAT
Di pozi ia aşezat a puiului, u sti ulul î â a dreaptă, o ori i u
viteză â a î fa a la elor a terioare ale puiului, dâ du-i comanda CULCAT.
Lăsa i pu ul uşor î tredes his, î asa fel î ât el să poată irosi sti ulul. I
azul î are u se lasă pe la ele di fa ă î pozi ia CULCAT, aju-ta i-l
trăgâ du-i la ele spre î ai te, astfel î ât puiul să alu e e uşor î CULCAT.
De î dată e fa e asta, des hide i pu ul şi re o pe sa i-l cu stimulul,
lăudâ du-l şi dâ du-i o a da LIţER. După - repetări, ar tre ui să ave i u
răspu s u la i i ierea o e zii. Chiar da ă se lasă în CULCAT după âteva
repetări, u re u a i la se ul âi ii drepte e o oară ătre sol, î fa a
labelor, deoarece refle ele se for ează şi se fi ează u ai ultă uşuri ă
â d su t ajutate şi de o se alizare lară e î so eşte o a da ver ală.

Comanda PE LOC
A est e er i iu se î epe di pozi ia CULCAT u sti ulul î ă î â a
dreapta, aproape de nasul câinelui, în timp ce-i da i o a da PE LOC, ridi a i
şi î depărta i â a astfel î ât puiul să se ridi e î pi ioare şi, de î dată e
fa e asta, re o pe sa i-l. Unii dintre pui s-ar putea să ai ă evoie de pu i
ajutor şi î urajare. I tr-u od deli at, a să u-l speria i, ăga i-i mâna
stâ ga su urti ă şi ajuta i-l să se ridi e, ti p î are, repetâ d o a da, u
â a dreaptă efe tua i iş area des risă ai sus. Nu î târzia i să
re o pe sa i puiul de î dată e efe tuează e er i iul. Şi ai ales, u-l
pli tisi i şi u-I o osi i u prea ulte repetări.

Comanda PAS
Mersul la pas este u e er i iu de ali iere î iş are a puiului la pi iorul
stâ g al stăpâ ului, ai pre is pieptul puiului la ge u hiul stâ g al
stăpâ ului. Pe durata deplasării âi ele tre uie să-şi e i ă ate ia asupra
du eavoastră.
I porta t! Pozi io area ore ta a puiului pe durata deplasării î
o a da PAS îl i stalează pe a esta î eea e eu u es „zo a de
sigura a".
A est lu ru î sea ă ă, atât ti p ât puiul sau âi ele adult se află
paralel u du eavoastră, u pieptul ali iat la ge u hiul du eavoastră
stâ g şi păstrează ali ierea, stati sau î iş are, e se afla î zo a de
sigura a.
I zo a de sigura ă ore iile de ori e atura su t i terzise.
E er i iul î epe avâ d puiul î ŞE)I î stâ ga du eavoastră. Cu
sti ule tul la vedere, î â a stâ gă, î tr-un moment în care puiul
ur ăreşte u privirea sti ule tul, rosti i u ele puiului şi o a da PAS,
păşi d î ai te - paşi, î urajâ d puiul să vă ur eze, lăudâ du-l şi
păstrâ du-i ate ia asupra sti ule tului pe durata deplasării. Re o -pe sa i-
l la fie are pas şi după - paşi dați-i LIţER, lăuda i e tuziast puiul şi ju a i-vă
 u el. Repeta i e er i iul adăugâ d âte - paşi pe ăsură e puiul arată
î redere şi a ti ipează re o pe sa. Pe tru pri ele zile u a i u de
paşi este sufi ie t.

Nu uita i! I dresaj şi predresaj u există „s urtaturi". Puiul tre uie sâ

trea ă pri pro esul de predresaj par urgâ d fie are faza de pregătire î
parte.
Adăugâ d - paşi la fie are zile, î săptâ â i ar tre ui a puiul să
e e ute PAS pe dista a de - , a ordâ d stăpâ ului o ate ie de-a
dreptul e e plară. Pe tru e i erea ate iei se ere a sti ule tul să
prezinte pentru pui un interes maxim. Să-i fie a ordat a estuia î u ă i i i
şi u ai â d lu rează ore t e er i iul respe tiv. Pe durata pauzei î tre
e er i ii puiul u tre uie re o pe sat. Mâ a u sti ule tul tre uie
pozi io ată astfel î ât puiul să fie o ligat să priveas ă î sus şi spre
du eavoastră, a să-l poată vedea.
Important! Nu-i oferi i sti ule tul de ât da a puiul este total i teresat
si hiar se ridi a î ers î er â d să aju gă la â a du eavoastră sau vă
loveşte pal a u otul, î er â d să vă o vi gă să-l re o pe sa i.
Odată aju şi î a est stadiu, su te i gata să i trodu e i e er i iile deja
î vă ate ŞE)I, CULCAT, PE LOC î ersul la pas. Î e er i iul pe tru o a da
PAS este de preferat să ple a i u pi iorul stâ g, iar oprirea pe tru o e zile
ŞE)I, CULCAT şi PE LOC să o fa e i pe pi iorul drept, u stâ gul ali ii du-se la
acesta.
 Nu folosi i o a da PAS de ât atu i â d su te i pregătit să o i e i
rea ia pro pta a puiului şi pre izie î e e u ie. Pe tru si ple pli ări,
folosi i alte î de uri, u ar fi: „hai", „hai să erge " sau ori are altele,
dar su i i o for ă u folosi i o a da PAS.
Nu uita i ă PAS este o a da pe tru u e er i iu de pre izie are
i pli ă a i u de ate ie di partea puiului şi se e e ută stri t î
i teriorul zo ei de sigura ă. Pe tru î pli irea edu a iei, ideal este să se
lucreze cu puiul 2- şedi e pe zi, u u a i u de - i ute pe şedi ă,
pe o perioadă de -2 luni.

Co a da SE)I di iș are
Por i i di ŞE)I u o a da PAS. După - paşi, ti p î are a i
recompensat puiul la fie are pas pe tru e i erea ate iei, i teresului si
alinierii la piciorul stâng), opriti-vă o a dâ d ŞE)I. Î a elaşi ti p, o orâ i
â a stâ gă u sti ule tul lâ gă otul puiului, dar u-l re o pe sa i de ât
atu i â d a e e utat ȘE)I.
Mai mult ca sigur ă, la pri ele î er ări, puiul va ră â e pe lo
edu erit şi ve i fi evoit să pli a i â a u sti ule tul la vedere, uşor
ătre spatele puiului, astfel î ât a esta, ur ări d sti ule tul u privirea, să
aju gă î ŞE)I. Mai su t azuri î are puiul va fa e pas î apoi, eî elegâ d
e a t e vre i de la el. I astfel de situa ii ajuta i-l pu i , apăsâ du-l uşor pe
rupă şi ridi â d de lesă î a elaşi ti p. Re o pe sa i-I de î dată e e e ută
iş area. Repeta i e er i iul pâ ă e puiul are u răspu s un la oprirea
iş ării du eavoastră si pro u area o e zii SE)I.
I porta t! Chiar şi atu i â d puiul a deve it rapid şi pre is i
exe utarea exer i iului, u re u a i la se alul lar pe are îl oferă
iş area âi ii u sti ule tul uşor âtre î apoi.
La oprirea iş ării şi i i ierea o e zii ŞE)I, u ii pui vor ieşi di pozi ie
şi di zo a de sigura ă pe tru a vă vedea ai i e şi pe tru a păstra o
privire ai lară asupra sti ule tului. Î a est az, a ti ipa i ieşirea li
pozi ie şi lo a i deplasarea puiului u â a stâ gă, li itâ du-i iş area î
lateral, apăsâ du-l totodată u lâ de e pe rupă şi ajutâ du-l astfel să i tre
î ŞE)I. I ediat e a e e utat o a da, da i LIţER puiului şi ju a i-vă u el.
Fi aliza i î totdeau a şedi a de lu ru u u e er i iu pe are puiul îl
 u oaşte şi îl e e ută i e. Astfel ve i î heia î tr-o otă pozitivă iar lauda,
â gâierile şi joa a vor fi justifi ate.

Co a da PE LOC di iș are
E er i iul presupu e oprirea puiului di iş are fără a a esta să trea ă
î ȘE)I sau CULCAT si fără să iroasă solul. Pur şi si plu să ră â ă î patru
la e, pe lo , u ate ia la stăpâ .
Di ers la pas i se dă puiului o a da PE LOC şi se re o pe sează u
mâna în dreptul botului, împiedicându-l astfel să-şi odifi e pozi ia. De
îndată e puiul a o su at sti ule tul, i se dă LIţER şi este â gâiat şi
lăudat. După - repetări ale e er i iului PE LOC, se revi e la ersul la pas şi,
după - paşi e e uta i u ate ia ătre stăpâ , puiului i se dă LIţER şi este
lăudat şi â gâiat.
Avâ d î vedere ă puii u se pot o e tra perioade lu gi de ti p, la
predresaj este de preferat să apre ia i şi să pu e i a e t pe ate ia, pre izia
şi viteza de e e u ie a e er i iilor, şi ai pu i pe durata lor î ti p.

Co a da CULCAT di iș are
Porni d u puiul di ŞE)I î o a da PAS, după - paşi e e uta i
ore t, î ali iere si ate ie, o orâ i â a u sti ule tul la vedere pri fa a
puiului, ătre sol, o a dâ d CULCAT. Da ă stati puiul a e e utat CULCAT la
o a dă şi a fost re o pe sat la ti p, ar tre ui să u ai ă pro le e,
adaptându-se şi la efe tuarea e er i iului di iş are. Î azul î are puiul
dă se e ă u î elege e a u e dori i de la el, este re o a dat să îl
apăsa i u lâ de e pe grea ă şi ai apoi pe rupă. De î dată e aju ge în
CULCAT, re o pe sa i-l, lăsâ du-l să ă â e sti ule tul şi da i-i LIBER,
lăudâ du-l e tuziast. Repeta i e er i iul de - ori şi ve i avea u răspu s
u . Sigura a î e e u ie va apărea î el ult -3 zile.

7. SOCIALIZAREA PUIULUI

Socializarea puiului se referă la e pu erea a estuia la ediul

î o jurător, la diverse e perie e are, avâ d lo î perioada de dezvoltare
a puiului pâ ă la aturitate, ar hează o porta e tul a estuia şi, de
 ulte ori, hiar îl odifi ă. I fu ie de ât de i e este realizată
so ializarea, puiul va putea sau u să ai ă o via ă fireas ă, or ală, adaptată
la via a de grup.
Pri a perioadă i porta tă de so ializare este perioada de e pu ere la
via a de ui . Î tre şi săptă â i, adi ă î perioada de so ializare la grupa
a i ă, puiul î va ă u se o portă âi ii. î va ă să pri eas ă esaje şi să
rea io eze la ele. î va ă e î sea ă să uşte si să fie us at. Pri li ajul
trupului, adoptâ d diferite pozi ii, puiul reuşeşte să-şi găseas ă u lo î
grupă, ai pre is î ierarhia a esteia. Rela iile di tre pui su t de atură
subordonat-do i a tă, fără a a eastă ierarhie să fie per a e tă. Pri
intermediul mesajelor amintite, ierarhia se poate schimba.
So ializarea la grupa u a ă este opti să î eapă î tre vârsta de şi
săptă â i. Cu a ai spus, a easta este vârsta la are puiul poate fi
a hizi io at şi separat de ui . Odată dus î oua sa asă, puiul î epe să
trea ă pri e perie e oi e îl vor ajuta î adaptarea la oua fa ilie.
Socializarea la mediu poate fi î epută u ai după i u izarea âi elui
seria de va i uri o ligatorii . Pri a ieşire a âi elui este deose it de
i porta tă şi tre uie pregătită u ate ie. Este i porta t să ieşi i u âi ele
î lesă şi să ave i la du eavoastră o ju ărie, poate o i ge, şi hiar u pi de
â are hra ă us ată sau u ule e di ar e de vită fiartă . Puiul tre uie
lăsat să e ploreze avâ d î să grijă a e perie ele pri are tre e să fie de
atură pozitivă. Pe tru pri ele zile, pli ările tre uie să fie s urte, iar
ate ia puiului puter i otivată ătre du eavostră. Vor fi tre ători are, la
vederea u ui pui, vor vrea să-l â gâie şi poate hiar să se joa e u el. A est
ge de o ta t este pozitiv, deoare e pregăteşte puiul pe tru diversitatea
persoanelor care vor apărea î via a lui. Nu uita i î să ă â gâierea
prelu gită şi joa a for ează adâ i legături de priete ie şi, u eori, hiar
depe de ă. Persoa e străi e de fa ilie pot să â gâie pe tru s urt ti p
puiul, î să i iodată u lăsa i pe alt i eva să se joa e u puiul mai mult decât
o fa e i du eavoastră.
Folosi d sti ule tele a i tite ai î ai te, e pu e i progresiv puiul la
diferite situa ii oi: su ete, trafi , pli ări pe sol u difere e de ivel, s ări,
i terior de lift, pasaje de etrou et . Lăsa i i agi a ia să lu reze pe tru ă,
cu cât va fi mai expus, puiul va î vă a ai uşor. Câ d vor i de î vă at, e
referi evide t la for area şi e i erea refle elor, la progra ul de dresaj.

8. STRESUL, UN FACTOR IMPORTANT ÎN DRESAJ

Stresul este vital pe tru o dezvoltare ar o ioasa şi să ătoasă a âi elui.

U ivel uşor de tolerat este să ătos, sti ulativ şi î tăreşte siste ul i u itar
al patrupedului. Abia atunci când câinele este pus într-o situa ie fără ieşire,
ivelul stresului se î dreaptă ătre egativ şi starea de a ietate pu e
stăpâ ire pe el. Co tinuarea expunerii la acest nivel de stres poate duce la
i posi ilitatea âi elui de a ai „fu io a".
Adaptarea âi elui la situa ii oi şi par urgerea u ui progra de
socializare (expunerea puiului în contexte necunoscute, în mediul
î o jurător , de predresaj şi de dresaj i pli ă e pu erea a estuia la stres.
De î elegerea pe are o arăta i fa ă de âi e şi de li itele sale va depi de
ivelul a i de stres la are îl pute i e pu e pe durata edu ării. Stresul
i pu e âi elui o a u ită rea ie, a răspu s la o situa ie reată fizi sau
e tal. Rea ia âi elui este ăsura stresului la are este supus. Stresul
ăreşte viteza de ir ula ie a sâ gelui, a elerează ătăile i i ii şi respira ia.
Rea ia la stres fii d „progra ată" ge eti , âi ele u poate e ercita nici un
o trol asupra ei. E pu erea la stres pe perioade î delu gate se a ifestă
des pri rea ii evroti e şi pri i posi ilitatea de a î vă a şi de a se adapta
î od fires u or situa ii. Î fu ie de ivelul de stres, i flue a a estuia
asupra âi elui poate fi pozitivă sau egativă.

Stresul pozitiv se a ifestă pri hipera tivitate de ge ul:

• âi ele aleargă pe lâ gă du eavoastră a o ăpri ă
• latră vehe e t
• erge, pli de u urie, î fa a du eavoastră
• a ti ipează u ele o e zi
• vă prinde cu gura de mâini, haine sau pantofi

Stresul egativ se a ifestă pri tr-o stare ce poate lua mai multe forme:
• âi ele ră â e o plet e iş at, î patru la e, aşezat sau ul at
 • se pozi io ează des î spatele du eavoastră
• rea io ează e tre de lent la comenzi
• pare dezi teresat de eea e se î tâ plă î jur
• pare o osit şi, des, vrea să se ul e
• fuge de du eavoastră
• i e apul aple at şi oada î tre pi ioare, lipită de urtă
• are ersul lăsat su î ăl i ea or ală
• salivează e esiv
• orpul îi tre ură vizi il
• îi tra spira la ele atât de puter i î ât lasă ur e pe u tere us at
• are pupilele dilatate; apul râ â e e iş at î ti p e o hii, ări i,
ur ăres e se î tâ plă î jur.

Ate ie! î azuri extre e de stres egativ se poate aju ge la uri are şi
defe are adesea î for a diarei a sau, şi ai grav, la auto utilare.
Vede i i e e i porta ă are ivelul de stres î dresaj, a şi î via a de
zi u zi. Pe a est o sidere t, ori e progra de edu a ie tre uie î eput î
condi ii de stres pozitiv, ai pre is u sti ularea âi elui folosi d â area.
A ia după e âi ele răspu de i e la o e zi, î o di iile sus-amintite, se
poate trece la fixarea reflexelor, ceea ce presupune aplicarea unui stres
negativ. Atunci se va avea însă î vedere a li itele stresului să fie uşor de
tolerat, iar î rederea âi elui să fie î tărită pri laude şi pauze dese.
Stresul egativ îşi fa e apari ia î dresaj odată u i trodu erea ore iei
şi o o ite t u s oaterea âi elui de pe re o pe sa u mâncare. Cum
âi ele u ai răspu de la fel de i e atu i â d u ai este re o pe sat
u â are, stăpâ ii se si t frustra i şi au se za ia ă at pasul pe lo .
A eastă stare de ervozitate este per epută de âi e are, de o i ei, este
cuprins de nesigura ă, eea e afe tează şi ai puter i progra ul de lu ru.
Păstrarea progra ului de lu ru la -15 minute, cu pauze dese (eventual
după fie are e er i iu i e e e utat fa e a ivelul de stres egativ să
ră â ă î li ite uşor de tolerat. Nu uita i ă pri a i presie ar hează
âi ele şi, de a eea, i trodu erea u or oi e er i ii şi tre erea la alte etape
de dresaj tre uie să se fa ă î od progresiv, dâ d âi elui ti p să asi ileze
schimbarea.
 O serva i si a aliza i odul î are âi ele du eavoastră răspunde la
stres şi are su t li itele lui. Pe tru situa iile î are âi ele se stresează
pozitiv î e tre ă, adi ă atu i â d sare pe du eavoastră, pe usafiri sau
îşi a ifestă î od e o trolat u uria, folosi i o e zile ştiute ŞE)I,
CULCAT, AŞTEAPTĂ sau î epe i u progra de dresaj u ajutorul ăruia sâ
învâtati câinele aceste comenzi.
Cum contactul fizic (mângâieri prelungite) sau lauda exuberanta
provoa ă, de regulă, a este î ăr ări de stres pozitiv, evita i ati gerea
câinelui, iar pentru coma dă folosi i u to al şi uşor dista t. Fie are
o porta e t ge erat de stres, fie pozitiv, fie egativ, e esită o perioadă
de ti p pe tru a ifestare. De a eea, este o hestiu e de e perie ă să
afla i âtă vre e îi tre uie âi elui du eavoastră pe tru a se al a şi are
este li ita de stres la are pute i lu ra u el.
Atunci când câinele este sever marcat de starea de stres, el nu mai
poate i i î vă a, i i depri de refle e pozitive, i i ă ar e e uta o e zi
deja ştiute. Depi de de du eavoastră să păstra i âi ele î li ite de stres
suporta ile. î azul î are o stata i a ifestări de stres egativ, solu ia
este să opri i dresajul pe tru o perioadă de ti p şi să-i oferi i âi elui o
pli are rela a tă, ajutâ du-l astfel să-şi sta ilizeze viteza de ir ula ie a
sâ gelui şi respira ia or ală. U asaj uşor î zo a grea ă ului îl va rela a,
iar folosirea u ui sti ule t â are, i ge îl va ajuta să trea ă peste
momentul dificil.
Î i i u az u apli a i ore ie u ui âi e stresat egativ!
Acest gest ar putea avea ca efect sporirea stresului, cu rezultatele
descrise anterior.
Important! Nu uita i ă u âi e u are o trol asupra
o porta e tului său atu i â d este ar at de stres. Este datoria
du eavoastră sâ păstra i rela ia u âi ele î li ite de stres uşor de tolerat,
î ti pul lu rului şi î via a de fie are zi. Cu ră dare şi sufi ie t de ulte
repetări ale e er i iilor de predresaj şi dresaj, âi ele va î vă a să fa ă fa ă
eri elor şi o e zilor du eavoastră, pre u şi situa iilor dificile în
general.
9. PROGRAM DE DRESAJ PENTRU CÂINII
CARE AU ÎMPLINIT 6 LUNI

A est progra este al ătuit pe tru âi ii are u au par urs progra ul

de predresaj.
Pri ul pas o stă î alegerea e hipa e tului folosit. Ai i vă re o a d o
lesă di piele sau esătură uşoară, î să reziste tă, de lu gi e î tre , -2 m.
Pute i folosi zgardă de for ă sau o zgardă stra gula tă. Foarte i porta t:
zgarda tre uie să ai ă o lărgi e orespu zătoare să u atâr e î jurul
gâtului astfel î ât să pute i efe tua o ore ie trăgâ d de lesă u ai ult
de 2-3 cm.
O o di ie pri ordială pe tru reuşita progra ului de dresaj este
aptarea ate iei âi elului şi e i erea a esteia asupra du eavoastră.
Procesul de dresaj se împarte în patru etape distincte:
• otivarea âinelului
• î vă area e er itiilor
• i trodu erea ore iei î e er i ii
• verifi area refle elor î situa ii reate.

Motivarea câinelui
Pe tru realizarea otivârii âi elui se foloseşte atra ia deose ita pe
are a esta o arata ătre:
• â are
• â gâiere şi laudă
• i ge, ă sau u alt o ie t
• ârpă şi dori a de a pri de ârpa
Motivarea se realizează o di io â d a esul âi elui la sti ule tul pe
are a esta îl o sideră e tre de atra tiv. Pe tru a aso ierea să fie i e
fă ută, ori are ar fi sti ule tul preferat de âi e, a esta se a ordă u ai pe
durata şedi ei de lu ru şedi a u durează ai ult de -10 minute). Este
de preferat să se lu reze două şedi e pe zi. E er i iul pe tru otivare o stă
î he area âi elui pro u â d u ele a estuia, apoi comanda AICI, în
a elaşi ti p e e utâ d - paşi î apoi. I ediat e âi ele a aju s lâ gă
du eavoastră, spu e i-i ţRAVO şi a orda i-i stimulentul:
 • da ă folosi i â are, ave i grija să u s ăpa i i i pe jos, î tru ât a i
forma un reflex de cercetare a solului.
• da ă folosi i â gâierea şi lauda, lăudati-l e tuziast si â gâia i-l,
apoi alerga i pu i u el.
• da ă folosi i i ge sau ă , u a aju s lâ gă du eavoastră lăudati-l
u ţRAVO si aru a i-i i gea sau ă ul lăudâ du-l entuziast.
• da ă folosi i ârpa, alerga i pu i oferi d ârpa ătre ur ărire iar ai
apoi lăsa i-l să fa ă priză pe ârpă şi ju a i-vă u el, du eavoastră i â d de
u apăt iar âi ele de elălalt, pe tru -10 secunde.
După ori are di varia tele des rise ur ează o alergare şi joa ă. Î
a eastă pri ă etapă, pe lâ gă otivare, î epe de fapt şi lu rul la o a da
AICI pre u şi pregătirea ate iei âi elui ătre stăpâ . E er i iile pe tru
otivare tre uie realizate î zo a î are i te io a i să lu ra i dresajul
câi elui. A eastă zo ă tre uie aleasă u grijă, î tru ât tre uie să fie lipsită de
sti ule i puter i i o zo ă retrasă, fără zgo ote puter i e şi ir ula ie
i te să, fără âi i li eri et . Ve i lu ra la for area de refle e oi si ave i
evoie de ate ia ât ai o e trată a âi elui.
A ia după e tre e i de etapa i trodu erii ore iei şi âi ele răspu de
i e, se re o a dă, şi hiar este e esar, să s hi a i lo ul, zo a u de
lu ra i. Etapa de otivare a âi elului poate dura de la - zile pâ ă la -12
zile.

Co a da ȘE)I fro tal

Î vă area a estui e e ițiu se fa e pri sti ularea u â are. Ti eti
sti ule tul î â a stâ gă şi lăsa i âi ele să vă iroasă â a, iar â d
arată i teres ătre â are ridi a i â a deasupra apului şi uşor ătre
spatele câi elui, î a elaşi ti p o a dâ d ȘE)I. Atras de irosul â ării,
câinele s-ar putea să sară pe du eavoastră, să fa ă u pas î apoi sau hiar
să latre. Ig ora i a este rea ii şi repeta i e er i iul pâ ă e âi ele se aşează.
I ediat re o pe sa i-l dându-i să ă â e u ă i a de â are.
Dați-i LIţER și nu-l hră i i pe durata li erului. I i ia i di ou e er i iul și
re o pe sa i-l â d răspu de pri aşezare. După - repetări, âi ele va
lu ra u uşuri ă, a ti ipâ d re o pe sa.
 Co a da AŞTEAPTĂ
Se i trodu e progresiv, pri re o pe sarea o ti uă ti p de -5
se u de după e a e e utat SE)I si a pri it o a da AŞTEAPTĂ.
AŞTEAPTĂ se poate prelu gi î ti p, arătâ du-i âi elui re o pe sa şi
aşteptâ d de la - se u de, progresiv, pâ ă la -30 secunde, după are îl
re o pe sa i. Pe durata aşteptării, âi ele u are voie să se ridi e di ŞE)I. I
azul î are se ridi ă, îl repu e i î pozi ie folosi d re o pe sa u ai a
sti ule t, fără î să a i-o a orda. A ia după e efe tuează âteva se u de de
aşteptare îi a orda i re o pe sa. Ar tre ui să aju ge i la se u de de
aşteptare după - zile de la pri ul e er i iu.
 Co a da ȘE)I î lateral
Avâ d âi ele î ŞE)I fro tal, î ti p e îl re o pe sa i pe tru
aşteptare, pozi io a i-vă lateral, î dreapta câinelui, astfel încât omoplatul
drept al a estuia să fie ali iat u ge u hiul du eavoastră stâ g, iar orpul
să-i fie paralel u du eavoastră. Co ti ua i să re o pe sa i âi ele u
â a stâ gă, ți â du-i ate ia orie tată ătre du eavoastră. După âteva
se u de eli era i-l cu LIBER si jucati-vă u el.
Î epe i să vă ju a i u âi ele aru â du-i i gea spre ur ărire, i ge
pe care nu-l lăsa i să o pri dă i gea este legată u o sfoară şi joa a se fa e
a şi u a i e ăji o pisi ă . Câ d âi ele este ai „î e u it", ridi a i â a
u i gea si dati o a da ȘE)I, așa u ați lu rat u â area.
De î dată e e e ută o a da, aru a i u putere i gea raza t u
pă â tul di spre âi e ătre u pu t e terior, dâ du-i LIţER şi lăudâ du-l;
pentru început, nu lu ra i ai ult de - ŞE)I u aru area i gii î tr-o
şedi ă. La fel se pro edează pe tru ŞE)I lateral. Ur ări i pre izia pozi iei şi
apoi, după e a i o a dat AŞTEAPTĂ şi âi ele a aşteptat -2 secunde,
aru a i-i mingea.
Î tru ât ul i âi i vor refuza să edeze i gea după pri a aru are, vă
sugerez să vă pregăti i u două i gi: u a legată u sfoară şi u a li eră.
Atu i â d âi ele u vrea să adu ă i gea î apoi sau u o edează, u
i sista i, i î epe i să vă ju a i u ealaltă i ge, i vitâ du-l să parti ipe la
joa ă. Da ă re u ă la i gea pe are o are, aru a i-i ealaltă i ge. Jo ul
se ter i ă â d du eavoastră, avâ d o i ge, îl pă ăli i ă o aru a i după
ce el a cedat-o pe ealaltă şi astfel ave i a â două i gile. Este de preferat
ca re o pe sarea, după efe tuarea e er i iului, să fie fă ută u i gea
legată u sfoară, î tru ât pe a easta o pute i re upera ult ai uşor. Nu
trage i î să o ti uu de sfoară, deoare e âi ele va i e puter i u di ii de
i ge. Mai i e lăsa i-l să se joa e pu i , iar â d u se aşteaptă, s ulge i-i
mingea printr-o s u itură uşoară.
Tre erea la sti ularea u i gea e ajuta să s oate âi ele di
depe de ța față de â are, î tări d refle ul deja for at. Pro le a reata
de apari ia i gii î progra o să fie una de precizie. Câinele, anticipând
re o pe sarea u i gea, va ieşi di pozi ie foarte des, propor io al u
i te sitatea atra iei pe are o a ifestă fa ă de i ge.
 Tre erea la lu rul u i gea u este o ligatorie. Su t stăpâ i are u
pot fa e fa ă e ploziei de e ergie pe are apari ia i gii o reează. Pe tru
a eştia e io ez ă se poate depăşi stadiul re o pe sării u â are pri
eea e se u eşte re o pe sare i ter ite tă.
Re o pe sarea i ter ite tă î tăreşte refle ele for ate, astfel î ât
devi e tre de greu de şters. A easta se realizează după u ur ează:
după e âi ele răspu de u viteză şi pre izie la o a dă, după perioada de
for are şi î tărire a refle ului perioadă de - săptă â i , se poate tre e la
ruperea ritmului de recompensare. Da ă pâ ă a u a i re o pe sat la
fie are ŞE)I sau altă o a dă , de a u ve i î epe âte u progra ou î
fie are şedi ă:
O re o pe sare la fie are ŞE)I, î pri a şedi ă. Î a doua şedi ă, la
fie are două o e zi ș.a. .d., astfel î ât âi ele să anticipeze continuu,
e aiavâ d sigura a ă re o pe sa i se va a orda, dar ştii d ă da ă va
o ti ua să lu reze va fi re o pe sat î ele di ur ă. Este prefera il să
î i a i â gâierea şi lauda u re o pe sarea u â are.

Câteva cuvinte despre core ție

Core ia este o o po e tă i porta tă a dresajului şi de efi ie a
a esteia depi de su esul progra ului de fi are şi î tărire a refle elor. Este
e tre de i porta t să sta ili i reziste a âi elui la stres şi la durere.
Core ia tre uie să fie sufi ie t de puter i ă dar u tre uie să produ ă o
rea ie de tea ă. Î totdeau a, ore ia tre uie ur ată de laudă.
O ore ie i e apli ata este ea are strâ ge pe tru o fra iu e de
se u da zalele zgârzii şi apoi le eli erează. Core ia adevărata se azează pe
şo , surpriză, deze hili rare. Pe tru a-şi ati ge s opul, ore ia se dă î
o e tul i i ierii de ătre âi e a a iu ii greşite, î ti pul a iu ii greşite
sau i ediat după greşeală. Pe tru a realiza a est lu ru, dresajul vă ere
ate ie şi o e trare asupra a tivită ii âi elui pe durata lu rului.
 Co o ite t u folosirea ore iei di lesă şi zgardă, vă sugerez să
folosi i şi o ore ie ver ală u o to alitate ade vată a vo ii. I ur a aso ierii
for ate, spre sfârşitul progra ului de dresaj ore ia ver ală va prelua î
totalitate lo ul elei fizi e. Ca î totdeau a, u uita i să fi aliza i şedi a de
dresai într-o otă pozitivă, u u e er i iu pe are âi ele îl e e ută foarte
i e, u laudă, â gâiere şi joa ă.

I trodu erea ore ției

Pe ăsură e i tervi e re o pe sarea i ter ite tă sau i gea
pe tru ei are au tre ut la lu rul u i gea , âi ii vor î epe să fa ă
greşeli, se vor arăta ai eră dători. A esta este o e tul î are i tervi e
ore ia di zgardă. Î tru ât pâ ă a u , pe toată durata programului, câinele
a purtat zgarda u lesa ataşată, tre erea la ore ie u va fi difi ilă. Se ere să
vă păstra i ate ia asupra âi elui astfel î ât să-l repu e i î pozi ie
s uturâ d uşor de lesă imediat e a esta părăseşte pozi ia. Cu a reve it î
o a dă, eli era i-l u LIţER şi ju a i-vă u el. Pe tru AŞTEAPTĂ va tre ui să
o por i i de la zero, î et, î et, aju gâ d la ele de se u de de aşteptare.
Nu toti âi ii arată a eeaşi li ită la durere si la stres. Este la latitudinea
du eavoastră să afla i are este a eastă li ită şi să apli a i ore ia u
i te sitatea e esară păstrării dis ipli ei, fără î să a î grozi âi ele. Da ă,
după e l-a i repus î pozi ie î ur a ore iei, âi ele se lasă pe urtă,
î sea ă ă, poate, ore ia a fost prea puter i ă. Da ă, di o tră, âi ele
o ti uă să se ridi e, asta va î se a ă i te sitatea ore iei a fost
eî se ată. Totodată, o ore ie foarte puter i ă poate î pi ge âi ele sâ
părăseas ă de tea ă pozi ia.
Cu alte uvi te, este i porta t să vă u oaşte i âi ele şi să vă da i
sea a da ă este vor a de o greşeală a a estuia, de rea voi ă, de o fuzie
sau pur şi si plu de fri ă.
Core ia pe tru păstrarea o e zii ŞE)I-AŞTEAPTĂ se dă paralel u
solul, printr-u şo uşor u trage i o ti uu de lesă di spre ap ătre oada
âi elui şi se efe tuează după e a i repozi io at âi ele î ŞE)I. Cu alte
uvi te, a eastă ore ie se dă pe tru ridi area di AŞTEAPTĂ.
Core ia pe tru ieşirea di ŞE)I se dă pri ridicarea lesei sau, în cazul în
are âi ele se află î zo a de sigura ă, pri tr-u uplu de for e e se
realizează ridi â d lesa, î ti p e, u â a stâ gă, apăsa i pe rupă.

Eli i area sti ule tului, î tărirea reflexului și verifi area o e zii
ȘEZI în situații reate
Odatâ e âi ele lu rează o a da ŞE)I rapid şi pre is, iar AŞTEAPTĂ î
SEZI a ajuns la o durata de 3- i ute, se va î epe lu rul pe tru î tărirea
refle ului şi verifi area o e zii.
Da i o a da ŞE)I-AŞTEAPTĂ poate fi fro tal sau lateral şi pozi io a i-
vă la de âi e, avâ d lesa î â ă. Ruga i u priete să strige âi ele pe
u e şi să-i dea LIţER. De î dată e âi ele se ridi ă di ŞE)I, apli a i o
ore ie di zgardă, repu â du-l î a eeaşi pozi ie şi dâ d o a da
AŞTEAPTĂ. Repeta i e er i iul pâ ă e âi ele u se ai ridi ă la o a da
priete ului du eavoastră şi i ediat e o fa e lăudati-l cu BRAVO, dati-i liber
si jucati-vă u el.
Lu ra i î ă două repetări pe tru a elaşi rezultat, apoi opri i şedi a de
dresaj pentru ziua respe tivă. După - zile de lu ru u ajutorul a eluiaşi
priete , este ti pul să he a i o altă persoa ă u are să repeta i e er i iul.
După e o i e i a elaşi ge de răspu s î - zile, reve i i la pri a persoa ă
şi lu ra i a elaşi e er i iu. De data a easta priete ul du eavoastră îi va
aru a o i ge sau u alt o ie t pe are âi ele îl preferă.
 Ate ie! O ie tul u se aru a î âi e, i pri fa a a estuia, la
aproximativ 1-2 m.
Î ge eral, î a est pu t, ai to i âi ii se ridi ă şi stăpâ ii tre uie să le
dea o ore ie i ediată şi să-i repu ă î pozi ie u o a da AŞTEAPTĂ, dată
pe u to fer . Câ d âi ele răspu de i e, este eli erat de ătre stăpâ u
o a da LIţER şi ur ează joa ă şi alergare u stăpâ ul.
A elaşi e er i iu se ai poate realiza având ajutorul unui prieten sau
asiste t are, u u âi e î lesă, ergâ d la pas, tre e pri apropierea
du eavoastră şi a âi elui du eavoastră şi dă li er âi elui său. î azul î
are âi ele du eavoastră se ridi ă, apli a i-i i ediat ore ia di zgardă,
repunându-l î pozi ie şi dâ du-i AŞTEAPTĂ. Apoi, asiste tul du eavoastră
îşi va he a âi ele, îl va pu e î lesă şi ve i relua e er i iul pâ ă e âi ele
u se ai ridi ă di pozi ie. De î dată e e e ută ore t aşteptarea pe tru -
5 secunde, da i-i li er, lăuda i-l şi ju a i-vă u el. Perioada de aşteptare se
ăreşte î ti p, de la se u de la -5 minute.

Comanda CULCAT
Î ai te de î eperea î vă ării o e zii CULCAT, se lu rează otivarea
âi elui. Co ditio ați a esul âi elui la u sti ule t fată de are el arată o
atra ie deose ită. Ca sti ule t pute i folosi: â are, â gâiere şi laudă,
i ge, ă sau u alt o ie t, ârpa. Motivarea âi elui se fa e î od e ergi
pentru 20- se u de, î ai te de î eperea e er i iilor.
Având câinele î ȘE)I lateral, o orâ i â a dreaptă u sti ule tul la
vedere, perpe di ular pe sol, î tre la ele di fată ale âi elui. A ordati-i
âi elui sti ule tul de î dată e efe tuează e er i iul. De preferat este să
por i i folosi d â are a sti ule t. Ca şi în predresaj, mâncarea se pune
pe sol î tre la ele di fată ale âi elui. Astfel, el îşi pri eşte re o pe sa la
ivelul solului şi u di â a du eavoastră. I az o trar, a eastă a iu e
reează refle ul edorit de a ur ări â a, iar âi ele se va ridi a di pozi ia
CULCAT. Pozi ia ore tă a âi elui î o a da ul at este î „sfi ".
 Folosi d sti ule tul ore t, o a da CULCAT se î va ă î - repetări.
Re o pe sâ d i ediat âi ele, refle ul se va î tări u uşuri ă. După -4 zile
de repetări, folosi d a re o pe să â area, ti p î are âi ele e e ută
ore t şi rapid iş area, se tre e la sti ularea u i gea sau u alt o ie t de
a i ă atra ie. Di a est o e t, folosi i a el o ie t i ge, ă , ârpă
et . ai î tâi pe tru a otiva âi ele şi apoi a re o pe să pe tru u
e er i iu i e lu rat.
Î epe i pri a lu ra CULCAT IN LATERAL di pozi ia ŞE)I, folosi d
o ie tul ales, aşa u a i folosit â area. Cu a e e utat o a da,
re o pe sa i âi ele pri a ordarea sti ule tului. A easta tre uie tă ută
astfel î ât să se e i ă i teresul puter i al âi elui asupra o ie tului,
adi ă:
• da ă folosi i i gea: u a e e utat ore t o a da CULCAT,
aru a i i gea di spre âi e ătre u pu t e terior, astfel fă â d âi ele
să âş eas ă î tr-o ur ărire frene-ti ă, a iu e e-i va da satisfa ia u ei
adevărate „vâ ători".
• ârpa; folosirea a estui sti ule t ere o e perie ă deose ită î lu rul
u âi ii. Cârpa este oferită ătre ur ărire, iar â d âi ele este e tre de
i teresat să o apu e, lăsa i-l să fa ă priză. A u se î epe u jo de ge ul
„ i e-i ai tare", ti p î are du eavoastră i e i de u apăt, iar âi ele
trage di răsputeri de apătul elălalt. Jo ul tre uie să dureze -20 secunde,
după are âi ele „ âştigă" ârpa.
Important! Câinelui u i se ia ârpa u for a, i ai degra ă tre uie
pă ălit.
 Odată u folosirea oului sti ule t se i trodu e ore ia di zgardă,
î tru ât âi ele a î vă at deja e er i iul. A u ore ia este e esară pe tru
repu erea âi elui î pozi ie şi î tărirea o e zii şi a refle ului. Ea poate fi
ad i istrată fără tea a de a speria âi ele, dat fii d gradul de atra ie arătat
de a esta fată de sti ule t.
Re o pe sarea i ter ite tă este i trodusă î progra progresiv,
conform metodei explicate în capitolul anterior. Aju şi î a est pu t, se
poate î epe pregătirea o e zii CULCAT-AŞTEAPTĂ. Pregătirea a estei
o e zi se efe tuează î a eeaşi a ieră a pregătirea tuturor elorlalte
o e zi. Mai î tâi se foloseşte â area, re o pe sâ d âi ele o ti uu
după e a i dat o a da AŞTEAPTĂ î tr-o a u e pozi ie. Câ d âi ele
e e ută AŞTEAPTĂ î a ti iparea re o pe sei, pute i ări i tervalul de ti p
î tre re o pe sări, iar ai apoi tre e i la re o pe sarea i ter ite tă şi
i trodu erea ore iei. Î od progresiv, âi ele tre uie să e e ute
AŞTEAPTĂ treptat, î epâ d de la - se u de pâ ă la -5 minute.

Comanda CULCAT frontal

Avâ d âi ele î ŞE)I fro tal, da i o a da AŞTEAPTĂ și, u lesa î
â ă, fa e i u pas î apoi. Arătâ d u â a dreaptă ătre sol, da i o a da
CULCAT. Î azul î are o a da ver ală aso iată u se ul dat u â a
dreaptă u su t sufi ie te, se poate apli a o ore ie ăl â d uşor pe lesă u
pi iorul stâ g, repetâ d se ul şi o a da ver ală. În cazul în care câinele
refuză să e e ute CULCAT la ore tarea pri ăl area lesei u pi iorul, se
revi e la ore ia di lesa u â a dreapta ătre sol, apoi se dă o a da
AŞTEAPTĂ.
 Î a eeaşi a iera progresivă folosită la CULCAT î lateral, ări i ti pul
de aşteptare pâ ă la - i ute, du eavoastră fii d pozi io at la apătul
lesei (cu o lungime de 2 m).
Avâ d u răspu s u la a ele e er i ii CULCAT-AŞTEAPTĂ , este
o e tul să tre e i la î tărirea refle ului âi elui şi la o solidarea
autorită ii du eavoastră, folosi d ore ia si lauda î situa ii de stres
reate. Câi ele tre uie sp ig ore he ările la joa ă ale elor afla i
î tâ plător î par .

Mersul la PAS
Pe tru e e utarea a estui e er i iu este e tre de i porta ta
e i erea ate iei âi elui asupra du eavoastră. Da a a i ur ărit
e pli a iile date pâ ă a u vă ve i da sea a ă, î are parte, u a pe tru
pregătirea ersului la pas este deja fă ută. A est lu ru s-a realizat prin
repetarea e er i iilor de î tre i ere a otivării âi elui. Folosi du-vă de
i teresul și atra ia deose ite pe are le arată fată de o ie tul u are îl
otiva i, pozi io a i âi ele î ŞE)I lateral, e i â du-i ate ia asupra
sti ule tului, î asa fel î ât să fie evoit să-si ridi e privirea ătre fa a
du eavoastră.
Avâ d ate ia totală a „elevului" şi i â d sti ule tul la vedere, da i
o a da PAS şi fa e i - paşi î ai te, î urajâ d şi otivâ d âi ele să vă
ur eze, folosi d sti ule tul. Păstra i pozi ia âi elui paralelă u
du eavoastră, ur ări d a u ărul drept al a estuia să fie ali iat la
genunchiul du eavoastră stâ g. Î tot a est răsti p, âi ele tre uie
î urajat să păstreze ate ia asupra sti ule tului. După - paşi î a est
e er i iu, da i-i LIţER, aru a i-i mingea, încurajându-l să o pri dă. E tre de
atras de minge, câinele s-ar putea să u vrea să-i dea drumul; daca i-o ve i lua
u for a u ve i fa e de ât să ate ta i la otivarea âi elui. Or, otivarea
este de o i porta a e ep io ală î perioada î vă ării.
 Câi ii are, la vederea i gii, i tră î tr-o „e plozie" de e ergie greu de
co trolat tre uie sti ula i u â are. Mâ area oferită o ti uu a
re o pe să pe tru ersul la pas e i e i teresul şi, totodată, te perează
agita ia âi elui. î od progresiv, î epâ d u - paşi, ve i aju ge a, î tr-o
săptă â ă, avâ d ate ia totală a âi elui, să par urge i la o a da PAS -
paşi.
Mersul la pas reprezi tă aza dis ipli ei pe tru âi ele du eavoastră.
Da ă pozi ia î ersul la pas este respe tată, âi ele va putea e e uta ori e
o a dă, î li itele pe are le ve i i pu e.
Alinierea âi elui u ărul drept al a estuia la ge u hiul
du eavoastră stâ g tre uie e i ută î per a e ă, i difere t de
dire ia de ers pe are o i pu e i, şi hiar atu i â d u vă afla i î
iş are. A u su te i î pu tul î are pute i tre e la î vă area comenzii PE
LOC.

Co a da PE LOC di ȘE)I
Î epe i dâ d âi elui o a da PAS. La - paşi după por ire, da i
o a da PE LOC şi, î a elaşi ti p, tre e i pal a stâ ga pri fa a otului
 âi elui fără să-l ati ge i si o ti ua i iş area â gâi du-l pe partea
laterală pâ ă e aju ge i la pliul stâ g şi îi lo a i ersul î ai te. Avâ d
âi ele î ŞE)I lateral, pri de i lesa ai aproape de zgardă, la apro i ativ -
şi, arătâ du-i pal a stâ gă, efe tua i iş area deja lu rată la PE LOC
din mers, în ti p e u â a dreaptă trage i uşor dar o ti uu de lesă, pâ ă
e âi ele se ridi ă î patru la e. Ceea e se ere âi elui este să se ridi e di
SE)I î o a da PE LOC şi să ră â ă î aşteptare.

La o a da PE LOC, pe tru a păstra pozi ia ore tă de aliniere,

se alul tre uie dat u lâ de e şi rapiditate, astfel î ât să u per ite i
âi elui să păşeas ă î ai te şi să iasă di ali iere. I ediat după e âi ele s-a
oprit, dati-i LIBER si jucati-vă u el.
Repeta i e er i iul şi ave i grijă să tre e i pal a pri fa a otului âi elui
la o dista tă de - , î aşa fel î ât să u-l lovi i. Da ă lu ra i e er i iul
al si u ră dare, ve i o i e pri ele rezultate după apro i ativ -12
repetări. După - zile de repetare a e er i iului PE LOC di iş are având ca
rezultat o e e u ie ore tă, tre e i la î vă area e er i iului PE LOC dire t di
ȘE)I.
 De î dată e âi ele e e ută o a da, lăuda i-l şi ju a i-vă u el. Lu ra i
si a est e er i iu ti p de -6 zile cu maxim 5- repetări pe zi. Vă a i tes ă
fie are şedi ă de lu ru tre uie î heiată u u su es al âi elui u
e er i iu pe are âi ele îl e e ută foarte i e .
Folosi d a eeaşi etodă, î vă a i âi ele să e e ute PE LOC di CULCAT.
Di ou, eea e se ere âi elui este să se ridi e di CULCAT î PE LOC şi să
ră â ă î aşteptare.

Co a da PE LOC de la dista ță, la o a dă ver ală și se al

Avâ d âi ele î ŞE)I-AŞTEAPTĂ, pozițio ati-vă fro tal, la lu gi ea lesei.
Stâ d u fata ătre âi e, u lesa uşor î ti sa î â a stâ gă, păşi i u
piciorul drept u pas î apoi, î a elaşi ti p î ti de i â a lateral dreapta,
paralel u solul, şi trage i uşor de lesă. Rezultatul va fi pozi io area âi elui î
PE LOC. Imediat ce s-a ridi at î PE LOC i se dă o a da AŞTEAPTĂ.
E er i iile de î tărire a autorită ii se e e ută la lu gi ea lesei şi
pregătes o a da PE LOC-AŞTEAPTĂ.
Este de aşteptat a, progresiv, âi ele să aju gă să aştepte î PE LOC
pentru 3- i ute, î ai te să tre e i la situa ii difi ile reate u ajutorul
prietenilor sau al unui asistent. Pe tru a estea, folosi i etoda e pli ată
pe tru verifi area şi î tărirea o e zilor ŞE)I şi CULCAT.
 S hi ări de dire ție î ersul la PAS
Pri a s hi are de dire ie î ersul la pas este î toar erea spre
dreapta, î lo ° pivot dreapta . Pre ergător întoarcerii, câinele este
avertizat cu comanda PAS, iar pe durata întoarcerii trebuie motivat energic,
u sti ule tul la vedere. La a eastă î toar ere, âi ele tre uie î urajat u
e tuzias , avâ d de efe tuat paşi ai ul i şi ai rapizi pe tru a păstra
alinierea.

Întoarcerea spre dreapta, în loc, din mers la PAS

Câi ele tre uie î urajat şi sti ulat o ti uu, deoare e î î toar ere el
par urge o dista ă ai are şi, pe tru a păstra ali ierea, tre uie să
ăreas ă viteza de deplasare.

Întoarcerea spre dreapta, la 90°, din mers la PAS

Î toar erea ătre dreapta î u ghi de ° este pre edată de o a da
PAS, iar î ti pul î toar erii pe perioada î vă ării e er i iului , âi ele
tre uie î urajat şi sti ulat să gră eas ă pasul pe tru a ră â e ali iat. După
7- zile de repetări se poate tre e la o a da STANGA-ÎMPREJUR, o a dă
î are âi ele e e ută iş area de „dreapta î lo ", iar du eavoastră, î
a elaşi ti p, „stâ ga î lo ". Pe tru î eput, e er i iul tre uie lu rat le t,
spre a vă da posi ilitatea să vă o iş ui i u iş area. Î ti pul î toar erii,
tre e i lesa di â a dreaptă î stâ ga, pri spatele du eavoastră, î ti p
e vă răsu i i ătre stâ ga. După î toar ere, por i i drept î ai te u o a da
PAS, iar câinele va trece în mod natural la stâ ga du eavoastră, el avâ d
deja e perie a î toar erii la dreapta î lo .
 Pe tru î tărirea refle ului şi pe tru a î tări o vi gerea âi elui ă eea
e fa e, fa e i e, hră i i-l i ediat după î toar ere, u â a stâ gă, aşa u
o fa e i pe tru sti ularea ersului la pas, iar după - paşi da i-i LIţER şi
ju a i-vă î preu ă. I ediat după o î toar ere, âi ele este eli erat u LIţER
şi se î epe joa a. Î toar erea la stâ ga, pri a î toar ere are ere
i trodu erea u ei ore ii, ur ează după o a da PAS şi este pre edată u
o fra iu e de se u dă de î toar erea la stâ ga de o ore ie uşoară ătre
înapoi.

Întoarcerea la stânga din comanda PAS

E e plu: su te i u âi ele î ers la PAS. Vre i să vă î toar e i ătre
stâ ga la °. A u a i âi ele ă ur ează o s hi are de dire ie u
o a da PAS. A easta va fi ur ată de o ore ie i iui d lesa ătre î apoi
aşa î ât âi ele să î eti eas ă ersul la pas, iar du eavoastră să pute i
efe tua estâ je it î toar erea ătre stâ ga. I ediat după î toar ere lăuda i
ăi ele şi, eve tual, re o pe sa i-l cu mâncare. Pentru câinii mai
î ăpă â a i, u ge u hi î pi s î ai te o o ite t u ore ia, poate da
rezultate.
 I porta t! Nu lovi i âi ele u ge u hiul, i doar îi stâ je i i
deplasarea obligându-l să fie ai ate t la eve tualele s hi ări de dire ie.
Pro esul de î vă are a o e zii PAS a reat li itele zo ei de sigura ă a
âi elui. Core ia va î tări a este li ite si refle ul âi elui la pri irea
comenzii.

Exer iții de ali iere

Mersul la pas este cel ai i porta t e er i iu de dis ipli a di edu a ia
âi elui. De ore titudi ea ersului la pas depi d toate e er i iile e e utate
di iş are si hiar si u ele stati e.
 Da ă a i e e utat deja toată pregătirea âi elui o for apitolelor
anterioare, maniera du eavoastră de lu ru î ersul la pas se poate
î u ătă i. Pe tru perfe io area ersului la pas se e e ută âteva e er i ii
specifice de aliniere.

S hi ări de rit
Avâ d âi ele î ŞE)I lateral, u ate ia î dreptată ătre
du eavoastră, o a da i PAS şi por i i î ai te. După - î er ări tre e i
într-u uşor pas alergător, o a dâ d âi elui TRAP. Pe u to vesel şi
e tuziast, î uraja i âi ele să păstreze pozi ia î zo a de sigura ă zo a de
ali iere ore tă î ersul la pas . După - paşi eli era i âi ele u o a da
LIţER şi ju a i-vă u el sau re o pe sa i-l u eea e şti i ă îi fa e plă ere.
Relua i e er i iul de - ori, apoi i trodu e i o a da ÎNCET după pasul
alergător.
Di pas alergător, u â a stâ gă pe lesă, u ate ia âi elui asupra
du eavoastră, î eti i i rus rit ul de deplasare, o a dâ d ÎNCET.
Por i i di ou î pas alergător u o a da TRAP iar după - paşi o a da i
ÎNCET, s hi â d iarăşi rit ul de ers. Deplasa i-vă de a eastă dată hiar
mai încet decât în mersul la pas. După al i - paşi de ÎNCET, da i li er
âi elui şi ju a i-vă u ei.

Mersul la PAS în cerc

Mersul la pas î er presupu e e er i ii de ali iere î ers la pas î tr-o
deplasare ir ulară ătre stâ ga şi apoi ătre dreapta.

Alinierea în mers la PAS, î er , ătre dreapta

Raza cercului trebuie sâ fie cam de 1 m. Mergând la pas spre dreapta, cu
âi ele aflat î e teriorul er ului, sti ulați-l entuziast având în vedere faptul
ă el va tre ui să a elereze rit ul de deplasare a să poată păstra alinierea.
 Ali ierea î ers la pas, î er , ătre stâ ga, ere o ate ie sporită di
partea du eavoastră î tru ât âi ele, aflâ du-se de a eastă dată pe
i teriorul er ului, va tre ui să î eti eas ă rit ul de deplasare şi să păstreze
limitele zonei de sigura ă ali ierea ore tă la stăpâ . Pute i spori gradul de
difi ultate a e er i iului realizâ d ele două deplasări u a după alta, ur â d
o turul i agi ar al ifrei . Pe tru a eia di tre du eavoastră are o i
rezultate foarte bune în mersul la pas î er , u e er i iu de perfe io are
este ersul î spirală ătre stâ ga şi ătre dreapta, u fi alizare î ŞE)I.

Trecerea la picior
Pe tru tre erea la pi ior e istă două varia te de e e u ie. Pri a
varia tă o stă î o olirea stăpâ ului şi se fi alizează î pozi ia ŞE)I, la stâ ga
a estuia. A doua varia tă presupu e tre erea pri fa a stăpâ ului. Pe tru
a easta, âi ele, di ŞE)I fro tal, la o a da TRECI LA PAS, vi e dire t pri
stâ ga du eavoastră şi, par urgâ d u ar de er , i tră î zo a de
sigura ă, luâ d pozi ia ŞE)I. Vă re o a d să i trodu e i î progra ul de
lu ru a ele varia te, î tru ât a easta du e la o depli ă î elegere a
respe tării zo ei de sigura ă zo a ersului la pas şi a e e utării ore te a
comenzilor.
 Varianta 1 - Ocolirea stăpâ ului
Î pri a fază de î vă are a e er i iului âi ele tre uie sti ulat u
â are. Dati âi elui o a da SE)I lateral, ur ată de o a da AŞTEAPTĂ.
Pozi io a i-vă î fata âi elui u â area la vedere î â a dreaptă. Trezi i-i
interesul pentru sti ule t, lăsâ du-l să iroasă â a î are ave i â area.
Apoi, u pi iorul drept, fa e i u pas î apoi î urajâ d âi ele, u u to
lâ d, să ur ăreas ă â a î are ave i â area. ţu ă i a de ar e se
tra sferă apoi di â a dreaptă î ea stâ gă, pri spatele du eavoastră,
e a tî o e tul â d fa e i pasul î apoi.

Câi ele, ur ări d iş area âi ii, tre uie sâ o serve „tra sferul". Cu
sti ule tul aju s î â a stâ ga, la vedere, fa e i doi paşi î ai te, î urajâ d
âi ele să vi ă pe partea du eavoastră după e v-a o olit ur ări d hra a.
După fie are repetare a e er i iului re o pe sa i âi ele i ediat e v-a
o olit şi a aju s î stâ ga du eavoastră. Dați o a d ȘE)I i ediat după e
câinele v-a o olit. Nu re u a i la pasul î apoi şi la ei doi î ai te pâ ă e
âi ele u a î vă at perfe t e er i iul pro a il după -7 zile). La fel se
e e ută u i gea.

Varianta 2 - Tre erea pri fa ă

Avâ d âi ele î ŞE)I fro tal, i e i sti ule tul î â a stâ gă şi trezi i-i
i teresul lăsâ du-l să vă iroasă â a. Dati u u to lâ d o a da TRECI
LA PAS păşi d î apoi u pi iorul stâ g î așa fel î ât âi ele să vă poată
ur ări â a stâ gă are se va afla î ti să î lateral și ât ai î spate. Atu i
â d âi ele, ur ări d sti ule tul, se află î stâ ga du eavoastră şi
depăşeşte u u ap ali ierea, fa e i doi paşi î ai te adu â d â a la şoldul
stâ g. Î felul a esta veți otiva âi ele să i tre î tr-o deplasare în PAS.
Re o pe sa i i ediat âi ele. După âteva repetări, i trodu e i o a da
ȘE)I și oferi i re o pe sa la fie are e e u ie ore ta. Î apro i ativ -7 zile
pute i eli i a paşii î apoi şi î ai te, lâsâ d âi ele să efe tueze si gur
e er i iul. Re o pe sa se eli i a după apro i ativ zile, a easta fă â du-
se treptat, pri di i uarea a tită ii de â are oferită şi pri i trodu erea
u ui ou sti ule t i gea, ă ul sau ârpa .

Lauda şi â gâierea se oferă ge eros î ă de la î eputul î vă ării

e er i iului. După e âi ele e e ută ore t e er i iul, fără a ai fi depe de t
de mâncare, se pot i trodu e ore iile. Î ge eral, a estea se apli ă
progresiv, odată u i trodu erea oului sti ule t.

Aportul
Î â de la testarea puilor, aportarea o stituie o alitate ativă e tre
de apre iată. U pui are a testat i e ar tre ui a, ai târziu, să adu ă
î apoi u o ie t aru at de ătre du eavoastră la o dista tă de -10 metri
sau chiar mai mult.
Aportul este u e er i iu utilitar i lus î toate ge urile de o peti ii de
dresaj. Î î vă area şi perfe io area a estui e er i iu, âi ii aportori nativi
sau u i sti t de vâ ătoare pro u at vor avea evoie de o perioadă de
lu ru ai s urtă. Pe tru î vă area aportării se foloses trei etode de ază:
• E ploatarea trăsăturii ative de aportare. Se foloses i gea, ă ul sau o
ju ărie preferată
• Motivarea cu mâncare. Câinele va fi recompensat cu mâncare pentru
fie are frag e t de e er i iu.
• Aportarea for ată

Exploatarea trăsăturii ative de aportare

A eastă etodă se foloseşte u su es egal la pui si la adul i. S oate i
câinele în parc (de preferat să u fie al i âi i pri preaj ă şi î epe i să-l
sti ula i u i gea. Î ge eral, âi ii ur ăres i e i gea, o pri d, dar u
ai vor să vi ă î apoi sau, da ă se î tor , u vor să edeze i gea. De a eea
este i di at să ave i la du eavoastră două i gi de a elaşi fel uloare şi
duritate).
Sti ula i puter i âi ele u u a di i gi. Câ d a esta î epe să sară
pe du eavoastră î er â d să o i ă i gea, aru a i-o, strigă du-i
âi elui APORT!. A esta va ur ări î fugă i gea şi o va pri de î gură.
Î dată e a apu at i gea striga i-l pe u e, lăsâ du-vă pe vi e şi ătâ d di
pal e. Ceea e tre uie să î ve e âi ele pe tru î eput este să se î toar ă la
du eavoastră u i gea. Câ d revi e la du eavoastră, â gâia i-l şi
lăuda i-l entuziast, fără î să a arăta vreu i teres pe tru i ge.
Fa e i - paşi î apoi, î urajâ d âi ele să vă ur eze. î er a i să lua i
i gea di gura âi elui. A eastă iş are tre uie e e utată u lâ de e, fără
i i ea ai i ă ur ă de rutalitate. Da ă reuşi i, aru a i i ediat i gea
î a eeaşi dire ie si a la a eeaşi dista tă, î urajâ d âi ele u o a da
APORT. Reve irea âi elui tre uie î urajată şi sti ulată aşa u a des ris
mai înainte.
 ţi eî eles, ajoritatea âi ilor u vor re u a u uşuri ă la posesia
i gii. Î azul a esta ar fi o are greşeală di partea du eavoastră să
î er a i re uperarea ei u for a. Arăta i-i ai degra ă ă i gea lui i i u
vă i teresează. Fa e i - paşi î apoi, s oate i ea de-a doua i ge şi î epe i
să o ate i de pă â t, î urajâ du-l să o o i ă. Vor fi âi i ai do i a i
are u vor re u a i i la i gea lor, î er â d să le i ă î gură pe
a â două. Mi gile fii d de a eeaşi ări e şi i posi il de apu at î preu ă,
âi ele, dori d să o i ă i gea du eavoastră, va re u a la a lui. De
î dată e a re u at la pri a i ge, aru a i-i a doua minge într-o dire ie
opusă aru ărilor pre ede te. Câi ele va ur ări i gea aru ată şi se va
î toar e u ea, î fugă, ătre du eavoastră. La î toar ere, repeta i
stimularea u i gea aflată la du eavoastră, repetâ d e er i iul.
După - zile î are lu ra i acest e er i iu ti p de i ute pe zi,
âi ele va ur ări pri a i ge, iar la reve ire ve re u a la ea, a ti ipâ d
aruncarea celei de-a doua.
Fie are şedi ă de lu ru se fi alizează â d du eavoastră su te i î
posesia a elor i gi. Ulti a i ge se o i e, î totdeau a, pă ăli d âi ele
ă i-o aru a i pe ealaltă.
A est e er i iu va î uraja âi ele să aporteze o sea ă de o ie te şi să
vi le adu ă la pi ioare. Î o peti iile de dresaj âi elui i se ere să aporteze
u o ie t pe are să-l adu ă i ediat, î li ie dreaptă, stăpâ ului. Aju s î fa a
stăpâ ului, âi ele tre uie să e e ute ŞE)I u aportul î gură şi să-l cedeze
atu i â d pri eşte o a da LASĂ. E er i iul se fi alizează pri tre erea la
pi ior pri spate o oli d stăpâ ul sau pri fa ă.
Reve i d la progra ul ostru, vo spu e ă î lo de i gi se ai pot
folosi două u ă i de furtu uşor, î lu gi e de - sau două ju ării
identice. De asemenea, se pot folosi butucei de aport.
I porta t! Durata exer i iilor tre uie li itata la axi i ute pe
şedi a. Fi aliza i î totdeau a exer i iul î ai te de a o osi sau pli tisi
câinele!
Nu folosi i i gile de ât pe tru e er i iul de aportare. A a do area lor
î zo a de joa ă îl va fa e pe âi e să-şi piardă i teresul pe tru i ge î
timpul lucrului la aportare.

Aportul for at și azat pe otivație

Se lu rează u â are și, de a eea, este de preferat să fa e i e er i iul
î ai te de ora esei. Î epe i u âi ele î ŞE)I fro tal u o a da
AŞTEAPTĂ. Re o pe sa se află î orsetă. Odată aşezat âi ele î pozi ia
des risă ai sus, des hide i-i gura u î a stâ gă, iar u dreapta oferi i-i
o ie tul de aport. După e apu ă aportul, â a stâ gă ră â e su a ilarul
câinelui, blocându-i iş area, iar u â a dreaptă â gâia i-l timp de 1-2
se u de, după are da i-i o a da LASĂ şi lua i-i aportul. Imediat
re o pe sa i âi ele u u u ulet de ar e fiartă. Apoi da i-i LIţER şi ju a i-
vă u el.
Important! Obiectul de aport ră â e î a est ti p as u s la spatele
du eavoastră, pâ ă î o e tul î are dati o a da ȚINE.
La î eput, âi ele î va ă să i ă aportul pe tru -3 secunde. Progresiv,
ve i ări aşteptarea u aportul î gură pâ ă la - de se u de. Câ d a i
aju s la a eastă perfor a ă, pute i e e uta a elaşi e er i iu pozi io â d
âi ele î ȘE)I lateral. La o a da ȚINE, âi ele va apu a o ie tul de aport
cu gura.
Nu re u a i la i o ilizarea axilarului!
A ia atu i â d aşteptarea î o a da INE durează pâ ă la -20 de
se u de pute i lua â a dreaptă de su a ilar, avâ d î să grijă a ate ia
âi elui să ră â ă asupra du eavoastră.
 Atu i â d o a da ȚINE va aju ge la - de se u de de e e u ie,
pute i o sidera ă su te i gata să tre e i la ersul la pas cu obiectul de
aport î gură. Avâ d âi ele î ŞE)I lateral, da i-i o a da INE, iar după e
a esta a apu at aportul şi îl i e da i-i o a da PAS şi fa e i u si gur pas
î ai te, după are da i-i o a da ŞE)I, ur ata de o a da LASĂ.
Re o pe sa i âi ele şi apoi da i-i li er. Repeta i e er i iul, ări d
progresiv u ărul de paşi efe tua i după o a da PAS. I tr-o săptă â ă ar
tre ui să pute i par urge - paşi u âi ele i â d î gură u o ie t
a elaşi u are a i lu rat de la î eput . Re o pe sa se poate elimina,
treptat, după apro i ativ - săptă â i.

Refuzul de hra ă de la persoa e străi e

Di tre toate e er i iile de i pu ere şi e i ere a dis ipli ei, refuzul de
hra a este de o i porta a ajora. Pe tru a putea î epe pregătirea
acestuia, âi ele tre uie să u oas ă şi să răspu dă i e la o e zile
CULCAT-AŞTEAPTĂ, LIţER şi la he area la stăpâ . De ase e ea, ersul la
pas u ate ia ătre stăpâ tre uie să fa ă parte di tre e er i iile deja
î vă ate.

Refuzul de hra ă - Etapa 1

Dați câinelui comanda CULCAT-ASTEAPTĂ. Așezați-vă pe vi e lâ gă el şi
repeta i o a da AŞTEAPTĂ. U asiste t pozi io at la - etri î fa ă va
aru a, la i di a iile du eavoastră, âte u re vurşti pe laterala stâ gă a
câinelui, la aproximativ un metru, sufi ie t de aproape a să-l tenteze, dar
destul de departe î ât âi ele să u poată aju ge la â are de ât da ă se
ridi ă. Î o e tul î are âi ele î toar e apul ătre â are, a operi i-i
o hii u pal a, pri iş ări repetate, stâ je itoare pe tru âi e.
Co o ite t, dați-i o a da de i terdi ie FUI, pâ ă e âi ele î toar e
apul ătre du eavoastră.
 De î dată e fa e asta, lăudati-l u ţRAVO, avâ d î să grijă să ră â ă î
CULCAT-AŞTEAPTĂ, iar după - se u de da i-i LIţER, păşi d î apoi şi
î depărtându-vă de â are. Lăuda i e tuziast âi ele şi ju a i-vă u el. Pe
ăsură e âi ele arată dezi teres fată de â area aru ată î stâ ga sa
sau are evoie di e î e ai pu i de ore ie pe tru a-şi î toar e apul
ătre du eavoastră, ere i asiste tului să aru e re vurștii ai aproape
de âi e, î să tot î stâ ga a estuia.
De î dată e âi ele î toar e apul âtre du eavoastră, lăuda i-l cu
ţRAVO şi apoi da i-i LIţER. Repeta i e er i iul de -3 ori pe zi, cu 3- aru ări
cu mâncare la fiecare repetare, folosi d servi iile a eluiaşi asiste t pe tru
primele 2- zile. Î o ti uare, este eapărat e esar să soli ita i ajutorul
alt uiva, astfel î ât âi ele să u aso ieze e er i iul u o a u ită persoa ă,
i u ai u refuzul de hra ă. A eastă pri ă etapă va dura apro i ativ -12
zile.

Refuzul de hra ă - Etapa 2

Cu refuzul de hra ă presupu e ă, î tr-u fi al, âi ele să poată fi
lăsat î CULCAT, u stăpâ ul ple at di zo a sa de vizi ilitate, şi să refuze
hra a aru ată de o â ă străi ă, e er i iul va o ti ua u ărirea dista tei
di tre âi e si stăpâ .
Da i âi elui o a da CULCAT-AŞTEAPTĂ şi pozi io a i-vă lateral, la -3
paşi. Da ă a i efe tuat i e ore iile î pri a faza, î săşi aru area â ării
ătre âi e îl va fa e pe a esta să-şi î toar ă privirea de la â are. Î azul
î are ave i de-a fa e u u âi e ai î ăpă â at, î tări i e er i iul folosi d
comanda FUI.
 Î azul î are âi ele se î toar e u apul ătre â are, hiar şi după
e a pri it i terdi ia FUI, relua i e er i iul de la î eput aşa u a fost
des ris î pri a etapă, î tru ât refle ul u a fost for at. Presupu â d ă
e er i iul se derulează i e, î tări i î rederea âi elui, dâ du-i LIBER de
fie are dată â d răspu de u i difere ă, păstrâ d apul î tors de la
mâ area aru ată.

Vor fi âi i are, datorită ore iilor apli ate î o e tul î are s-au
uitat la re vurştiul aru at ătre ei, se vor ridi a di CULCAT î er â d să
evite hra a şi, i pli it, ore ia. A est lu ru u este o greşeală atât ti p ât
câi ele se ul ă la lo . Î uraja i âi ele să revi ă î CULCAT î tări d
comanda, dându-i din nou CULCAT-AŞTEAPTĂ, fără î să a-l repune în locul din
care s-a ridicat.
A eastă a doua etapă va dura - zile, pâ ă la î tărirea refle ului si
o i erea î rederii câinelui.

Refuzul de hra ă - Etapa 3

E er ițiul se repetă î a eeași a ieră, avâ d de data a easta âi ele la
4- etri de stăpâ .

Important!
• E er i iul tre uie î tărit la fie are - lu i, tre â d de fie are dată âi ele
prin acest program pentru numai 2-3 zile.
• Î a est e er i iu u se apli ă ore ii u zgarda.
• Si gura ore ie folosită este a operirea o hilor âi elui u pal a pri
iş ări repetate, pâ ă e î toar e apul ătre du eavoastră.
 • Este de preferat să î uraja i âi ele să se uite ătre du eavoastră şi u
ătre stâ ga, situa ie î are u pute i o serva â d a u e trage u o hiul
ătre â are.
• I ediat e âi ele î toar e apul de la â are ătre dreapta, ătre
du eavoastră, î eta i iş area de ore ie şi lăuda i-l entuziast, pe un ton
plă ut, apoi da i-i LIBER.
• Da ă e er i iul este e e utat ore t, după u ai âteva repetări âi ele
va î elege, şi va alege î toar erea apului ătre dreapta.

Pâ ă a u a e pli at felul î are tre uie for ată aza de ple are
pe tru do â direa şi fi area refle ului pe tru refuzul de hra ă de la
persoa e străi e. For area şi î tărirea a estui refle su t foarte i porta te
î preve irea otrăvirii a ide tale sau i te io ate âi elui du eavoastră.
Întrucât hrana poate fi aruncată de pe sol, dar şi oferită di â ă, vo
preze ta a u etoda de for are a refle ului pe tru refuzul hra ei oferită
di â ă. Pe tru asta, âi ele tre uie a deja să fi tre ut u su es de
pri ele trei etape ale e er i iului preze tate ai sus.

Refuzul de hra ă di â ă
Î epe i e er i iul u âi ele î CULCAT lateral î stâ ga du eavoastră.
U asiste t va aru a re vurşti î laterala stâ gă a âi elui, iar
du eavoastră tre uie să lăuda i refuzul hra ei, dezi teresul a ifestat pri
întoarcerea apului ătre stăpâ . Dati apoi âi elui LIţER şi ju a i-vă u el.
A est e er i iu îl ve i fa e a aza de por ire pe tru fie are şedi a de lu ru.
Î azul î are âi ele tre uie ore tat pe tru ă î toar e apul ătre
â are, opri i pregătirea şi relua i pri ele trei etape. Î tru ât progresul î
dresaj se azează pe e e utarea ore tă a e er i iilor deja fi ate, u pute i
î ai ta î progra pâ ă e refle ele u su t i e fi ate, ai pre is pâ ă â d
âi ele u răspu de i e la e er i iile folosite a ază de lu ru.
Da i âi elui o a da ŞE)I lateral, u AŞTEAPTĂ. Ră â e i lâ gă âi e.
Asiste tul tre uie să se apropie pâ ă la de du eavoastră şi âi e, să se
pozi io eze hiar î fa a âi elui şi să-i ofere a estuia, u iş are le tă, u
re vurşti. Î azul î are âi ele se uită la â are, ore ta i-l acoperindu-i
o hii u pal a repetat, pâ ă e î toar e apul ătre du eavoastră aşa u
l-a i ore tat a terior pe tru refuzul de hra ă de pe sol . I ediat e âi ele
întoarce capul de la mâncare, da i-i LIţER si lăudați-l entuziast. La primele 2-3
î er ări, asiste tul du eavoastră oferă â area opri du-se la 30-40 cm
de apul âi elui. Pe ăsură e răspu sul este ai u şi ai pro pt, se
poate apropia pâ ă la -10 cm de capul câinelui, împins î e tre ă, u âi e
are răspu de i e va î toar e apul efires de ult ătre dreapta. Lauda și
u uria a ifestate du eavoastră tre uie să fie pe ăsura reuşitei
âi elui. Nu lu ra i ai ult de - repetări pe zi la a est e er i iu.

Dupâ 8-10 zile de repetări u u răspu s foarte u , pute i ări

dista ta di tre du eavoastră şi âi e, păstrâ d î să î o ti uare lesa î
â ă. După alte - zile, ti p î are âi ele fa e progrese, pute i relua
e er i iul, de data asta î să u lesa aru ată pe sol. Pe ăsură e âi ele are
u răspu s u , adi ă i terdi ia ver ală FUI are efe t şi âi ele î toar e
capul dinspre mâncare
î spre du eavoastră, pute i ări dista a u -2 m în fiecare zi. Acest
e er i iu va du e, î faza sa fi ală, la refuzul hra ei, hiar atunci când
du eavoastră u su te i preze t î â pul vizual al âi elui.
Aju şi la a est ivel de lu ru, ur ătoarea etapă este să o iş ui i âi ele
să u ia hra ă de pe jos. Mai î tâi erge i u âi ele î o a da PAS şi, hiar
î fa a âi elui, u asiste t va aru a â area. Da ă totul a fost lu rat u
ate ie, âi ele ar tre ui să u a orde i i o ate ie â ării, a hiar să o
o oleas ă. Î azul î are âi ele arată i teres pe tru u ă ile de â are
aru ate pe sol, ore ta i-l u i terdi ia ver ală FUI, o o ite t u
apli area u ei ore ii di zgardă. De î dată e âi ele ridi ă privirea ătre
du eavoastră sau el pu i îşi î toar e privirea de la â are, lăuda i-l cu
ţRAVO pe u to plă ut, î să o ti ua i să erge i î o a da PAS.
Importa t! Asiste tul du eavoastră tre uie să aru e u u ăr de
8- re vurşti, astfel î ât âi ele să vadă fie are u ată aru ată.
După - zile de repetări, e er i iul se poate î tări ergâ d u âi ele î
lesă, u o a da PAS, pe u tere ou pe are î preala il au fost aru a i
re vurşti a ăror pozi ie î tere o u oaşte i.

Sărituri peste o sta ole

Săriturile peste o sta ol reprezi tă o parte i tegra tă a dresajului de
o pa ie, utilitar şi a elui o peti io al. Di pu t de vedere al dresajului
de o pa ie, a este sărituri su t o odalitate de a rela a âi ele şi de
adâ i spiritul de e hipă. Pregătirea săriturilor poate fi î epută î ă de la
vârsta de 11- săptă â i, â d puiul poate să sară peste o eava di plasti
pusă pe sol, re o pe sat pe partea ealaltă u pu i ă â are. I a est
e er i iu u este atât de i porta tă săritura î si e ât si ro izarea paşilor
astfel î ât, după două-trei î er ări, puiul să evite î goa a lui după â are
să ai al e pe eava de plasti .
I porta t! eava de plasti u se fixează pe sol, i doar se aşează
astfel î ât dea puiului o se za ie eplă ută atu i â d păşeşte pe ea.
Câ d o i e i u rezultat u la a est e er i iu, pute i plasa î ă două
evi di plasti la - u a de ealaltă, sti ulâ d puiul u â are şi
obligându-l astfel să i ă o t de toate trei, oordo â du-şi paşii.
Pe tru pri ele e er i ii, o sta olele u tre uie să depăşeas ă î ăl i ea
otului pi ioarelor di fa ă ale âi elui. Efortul săriturii peste o sta ol tre uie
să fie i i , iar aterizarea după săritură uşor de suportat pe tru arti ula iile
î ă i ature. Săriturile peste o sta ole de - î ăl i e pot fi
efe tuate u ai de âi ii e au depăşit vârsta de a .
Î azul u ui adult, î ai tea pregătirii săriturilor peste obstacole, câinele
tre uie să răspu dă la o e zile ŞE)I, CULCAT, PAS si AŞTEAPTĂ.
Pozi io a i âi ele î ȘE)I-AȘTEAPTĂ la - de o sta ol. Păşi d
peste o sta ol, arăta i-i â area sau i gea de partea ealaltă a
o sta olului. Da ă a fost sti ulat puter i , âi ele u va ezita şi va sări. După
e a i sti ulat puter i âi ele, sări i o sta olul odată u el, î ur a o e zii
ver ale HOP! A u pute i î epe săriturile: du eavoastră alergâ d pe
lâ gă o sta ol, iar âi ele sări d pe ijlo ul a estuia.
Ziua 1. Săriturile peste o sta ol î ep sti ulâ d puter i âi ele u
i ge sau â are î zo a î are se află o sta olul. Pozi io a i âi ele î
ȘE)I-AȘTEAPTĂ la apro i ativ - de o sta ol u fața ătre a esta.
Păşi d u u pi ior peste o sta ol, sti ula i-l arătâ du-i mâncarea sau
i gea de partea ealaltă a o sta olului. Da ă a fost sti ulat puter i ,
âi ele u va ezita si va sări o sta olul dori d posesia sti ule tului. Repeta i
a est e er i iu de - ori î pri a şedi ă.
Ziua 2. Dupa e a i sti ulat puter i âi ele, sări i o sta olul odată u
el, î ur a o e zii ver ale HOP. După âteva zile, î fu ie de uşuri a u
are âi ele sare o sta olul, pute i î epe să î ăl a i o sta olul u
apro i ativ pe zi, pâ ă e aju ge i la -100 cm. După săritură lăuda i-
l e tuziast şi re o pe sa i-l cu mâncare sau minge. Sunt suficiente 3-4
repetări î adrul a estei şedi e. NU UITA I! Fie are şedi ă de lu ru tre uie
să se î heie î tr-o otă pozitivă, u u su es al âi elui.
Ziua 3. Da ă ați efe tuat ore t e er i iile, ar tre ui a a u să pute i
î epe săriturile: du eavoastră alergâ d pe lâ gă o sta ol, iar âi ele
sări d pe ijlo ul a estuia.
Important! La fel a şi la e er i iile a terioare, - repetări su t
suficiente.
De asemenea, este i e de ştiut ă di a est o e t re o pe sa
î epe să se a orde i ter i te t. Î fu ie de uşuri a u are âi ele sare
o sta olul, pute i î epe să î ăl a i o sta olul u apro i ativ pe zi,
pâ ă e aju ge i la - . Î azul î are ave i posibilitatea folosirii unor
o sta ole de ge ilitar palisadă, âr ă , folosi d a elaşi ge de sti ulare,
pute i i trodu e î progra o sta ole de î ăl i i şi for e oi.
La palisadă, da ă âi ele u ur ă u ai pe tru sti ule t, vă pute i
aşeza de partea ealaltă a palisadei, ur â du-vă pe a easta, astfel î ât
âi ele să vă poată vedea, eea e îi va ări o sidera il i teresul. Totodată,
pute i o trola iş ările âi elui folosi d lesa ataşată zgărzii. Lesa tre uie să
stea pe palisadă, şi u î laterala ei. I o e tul săriturii âi elui, strâ ge i
lesa rapid pe tru a evita o eve tuală î piedi are a âi elui.
 La ersul pe âr ă âi ele poate fi sti ulat u â are la ur area pe
âr ă, sau poate fi pur şi si plu ridi at î ra e şi aşezat pe âr ă, după are
este ali e tat o ti uu și â gâiat.
Da ă arată tea ă, u-l for a i să eargă; după âteva se u de de
re o pe sare şi â gâiere, îl lua i î ra e şi îl repu e i pe sol. Ai i da i-i
LIţER şi ju a i-vă e tuziast u el. După - i ute, refa e i e er i iul şi u ai
după e âi ele se rela ează pute i tre e la ersul pe âr ă.
Re o pe sa i-I la fie are doi paşi, iar la o orârea de pe âr ă, ave i
are grijă să u sară.
Pregătirea săriturilor peste â a, pi iorul, sau hiar peste spatele
stăpâ ului se fa e folosindu-vă de o sta olele pe are âi ele le u oaşte
deja. Î epe i u pri ul o sta ol, el ai pu i î alt, î lateralele ăruia
pozi io a i doi asiste i. Efe tua i - sărituri u âi ele pri tre ei doi
asiste i, după are a eştia îşi u es pal ele la î ăl i ea o sta olului. I i ial,
âi ele va sări avâ d asiste ii î spatele o sta olului, iar după u a-două
reuşite, âi ele este pus să sară avâ d asiste ii î fața o sta olului.
După - repetări, î lătura i o sta olul âi ele u ar tre ui să vadă
a eastă iş are şi pu e i âi ele să sară doar peste âi i.
Folosi d a eeaşi teh i ă, pute i tre e la o sta olul de î ăl i e -100
, u u asiste t ghe uit î spatele a estuia. După - sărituri pute i
re u a la o sta ol, âi ele sări d dire t peste spatele asistentului
du eavoastră.
Î a est o e t âi ele poate î epe să î ve e săritura peste spatele
stăpâ ului. După e da i âi elui o a da ŞE)I-AŞTEAPTĂ î fa a
o sta olului, pozi io a i-vă uşor ghe uit î spatele sau î fa a o sta olului,
lipit de a esta. Odată u o a da ver ală HOP, atrage i ate ia âi elui
ătâ du-vă u pal a pe spate. După - repetări, eli i a i o sta olul.
A elaşi ge de pregătire se fa e şi pe tru săritura peste pi ior.

10. PROBLEME DE COMPORTAMENT

Agresivitatea cani ă
Una dintre devierile de comportament pe care le pot manifesta câinii
este agresivitatea. Pe tru a re u oaşte sau a preve i apari ia u ei ase e ea
devieri de o porta e t tre uie a agresivitatea âi elui, î ge eral, să fie
pe depli î eleasă.
Stările de agresivitate diferă, î pri ul râ d, pri origi ea lor. Astfel,
agresivitatea do i a tă este tra s isă ge eti , iar agresivitatea î tre
as uli este strâ s legată de e hili rul hor o al.
Alte for e de agresivitate pot fi ge erate de ediul î o jurător, de
o ie te aflate î iş are, de stări de spirit sau hiar pot fi do â dite pri
programe de dresaj specializate.
Chiar şi î a este azuri, stările de agresivitate su t strâ s legate de
ivelul şi li ita de stres pre u şi de gradul de e ita ie ervoasă a câinelui.
Agresivitatea u ui âi e u se a ifestă eapărat pri ata dire t, u
uş ături sâ geroase, u toate ă, î azuri e tre e, se aju ge şi la aşa eva.
Agresivitatea poate î ră a for e su tile, despri se di tr-un ritual de
o u i are și avertizare e se o retizează î e presii fa iale, pozi ii ale
orpului, lătrat, ârâit ori privire i te să și fi ă.
Starea de agresivitate poate fi de la şată ofe siv sau defe siv. Câi ii pot
alerga după o persoa ă sau u a i al şi să uşte agresivitate ofe sivă sau
pot să fugă de o persoa ă sau de u a i al şi, î ol i i fii d, să uşte
defe siv. Agresivitatea este i flue ată de se , vârstă, talie, e hili ru
hor o al, teritoriu, spa iu perso al, pozi ia ierarhi ă î grupă şi de
e perie ele trăite a terior.
Co fru tările agresive, hiar sâ geroase, pot lua for a u ei o peti ii:
lupta pe tru â are, teritoriu, ui sau rivalitatea stâr ită de preze a u ei
fe ele î ălduri. A este o fru tări reprezi tă pe tru o ata i o
oportunitate de a-şi valorifi a pote ialul ge eti î s opul supravie uirii şi
perpetuării spe iei.

O e u erare a stărilor de agresivitate u origi i diferite se prezi tă astfel:

• Agresivitate do i a tă
• Agresivitate posesivă i lude agresivitatea o petitivă
• Agresivitate di fri ă i lude agresivitatea ge erată de durere
• Agresivitate prote tivă i lude agresivitatea teritorială şi agresivitatea
ater ă
• Agresivitate î tre as uli
• Agresivitate di i sti t de vâ ătoare
• Agresivitate î vă ată
• Agresivitate idiopati ă
• Agresivitate î joa ă

Limbajul trupului - Câini cu comportament dominant

 Agresivitatea do i a tă
Câi ii au evoluat di lupi, iar o porta e tul lor ge eral şi orga izarea
î grupa su t si ilare o porta e tului şi orga izării lupilor. Aşa u a
arătat î tr-u alt apitol, âi ii trăies î adevărate „stru turi so iale", e
i pli ă u o du ător are se află î vârful ierarhiei de grupă şi su ordo a i,
u u statut i ferior. Predispozi ia ge eti ă a âi elui îl î pi ge pe a esta să-
şi aute lo ul î ierarhia de grupă, fapt e se realizează şi e i e pri tr-un
jo al esajelor de do i are sau su ordo are î tre e rii a eleiaşi grupe.
Câi ele el ai do i a t di grupă este el are îşi e er ită i flue a şi
autoritatea asupra tuturor elorlal i e ri ai grupei. Î tre su ordo a ii
a estuia, la fie are doi e ri ai grupei, se for ează o rela ie ase ă ătoare,
azată pe do i are/su ordo are, î fu ie de pozi ia ierarhi ă.
Agresivitatea do i a tă apare atu i â d u âi e u o pozi ie ierarhic
superioară si te ă este provo at ori ă este pe ale să-şi piardă o trolul
asupra u uia di tre su ordo a i. De a eea, âi ele are a do â dit o pozi ie
superioară fată de u ul sau ai ul i di tre e rii fa iliei u a e poate
rea io a agresiv atunci când un membru al familiei (considerat de câine ca
fiindu-i su ordo at se apropie de el â d se odih eşte, ă â ă, sau â d
a ea persoa ă îl fi ează u privirea, îi apli ă o presiu e fizi ă asupra apului
sau orpului, ori îl ridi ă de la sol.
În situa ii de a est ge , âi ele do i a t îşi va se ala i te ia de
agresivitate pri diferite pozi ii ale orpului, e presii fa iale sau vo alizări.
Da ă persoa a respe tivă u se retrage sau u se alează su ordo area,
câinele, într-o agresivitate escaladată, poate ata a viole t. Persoa a ata ată
poate o sidera ata ul a fii d eprovo at, dar asta u ai pe tru ă u a
recunoscut semnalele care l-au pre edat. Pe lâ gă se alele date de pozi ia
orpului, e presia fa ială, ârâit sau lătrat, âi ele îşi ai poate manifesta
ara terul do i a t şi agresivitatea do i a tă pri : lo area a esului pri
asă ul â du-se în hol sau la intrarea în camere), limitarea accesului la
fotoliu, a apea sau pat lo ul preferat al âi elui , i siste a u are ere să
fie â gâiat sau să fie s os afară. Câi ii do i a i pot deve i agresivi da ă
su t dera ja i di so , da ă li se i pu reguli de dis ipli ă, da ă su t lua i
î ra e, peria i, â gâia i sau, aşa u a e io at ai î ai te, privi i u
i siste ă. Ei pot deve i posesivi pâ ă la agresivitate asupra â ării,
ju ăriilor, lo ului sau hiar persoa ei preferate.
U âi e u o perso alitate do i a tă poate deve i o pro le ă pe tru
stăpâ ii are, di lipsă de u oşti e, u reuşes să păstreze o trolul asupra
lui. Da ă ati re u os ut î ele des rise ai î ai te a ifestări ale âi elui
du eavoastră, iată e ave i de fă ut pe tru a re âştiga pozi ia de
autoritate:
. O serva i are di tre a iu ile du eavoastră par să de la şeze
por irea agresivă a âi elui. Evita i a este a iu i pâ ă â d su te i sigur ă
ave i o trol asupra âi elui.
. Do â direa autorită ii asupra âi elui se realizează el ai rapid pri
î eperea u ui progra de dresaj, a esta ur â d să fie realizat de ătre o
persoa ă do i a tă a fa iliei re u os ută de âi e a fii du-i superioară
ierarhi . Da ă i e i di fa ilie u s-a i pus î ă î fa a âi elui, atu i
ave i evoie de servi iile u ui dresor profesio ist.
Î azul î are e istă o persoa ă pe are âi ele o respe tă, a easta
este cea care tre uie sâ î eapă progra ul de dresaj. A ia â d rezultatele
su t î u urătoare, progra ul poate fi î eput şi de o altă persoa ă di
fa ilie. Pe durata progra ului, re o pe sele de ori e atură su t a ordate
u ai o di io at de e e utarea u ui e er i iu.
E e plu: âi ele vi e şi vă î pi ge â a u otul, erâ d să fie
â gâiat. Co a da i-i ŞE)I sau CULCAT şi â gâia i-l pentru 2-3 secunde
u ai da ă e e ută ore t. Progra ul de dresaj tre uie să i ludă ŞE)I,
CULCAT şi o a da AŞTEAPTĂ. A esul âi elui î asă tre uie li itat si
o trolat. Ca pedeapsă se re o a dă ig orarea âi elui â d latră, î pi ge
u otul, vă li ge.

Limbajul trupului - Câini cu comportament defensiv

 Î i i u az u ate i âi ele. Pe tru âi ii deose it de agresivi vă
re o a d lu rul e er i iilor de dresaj folosi d ot i ă, halt sau să apela i la
serviciile unui profesionist.

Agresivitatea ătre stăpâ

Cu e ep ia âtorva azuri de agresivitate provo ată de tea ă sau
durere, în general membrii fa iliei su t agresa i de ătre âi ii lor di tr-o
por ire do i a tă. Preve irea apari iei u ui astfel de o porta e t se
poate fa e î ă de la sele tarea puiului. Evita i puii u trăsături do i a te
puter i e. De ase e ea, evita i puii prove i i di pări i u agresivitate
do i a tă.
Evita i i i ierea jo urilor u ârpa. A estea u fa alt eva de ât să
ăreas ă gradul de e ita ilitate, dori a de o peti ie fizi ă şi agresivitatea
do i a tă. Î epe i progra ul de predresaj î dată e a i o i ut puiul,
folosi d â area a otiva ie.
Important! Nu uita i regula u ărul : puiul tre uie să lu reze pe tru
ate ie, â gâiere şi laudă să vi ă la he are, să e e ute ŞE)I et . La pui
 u i sista i pe aşteptare! Co di io a i puiul să vă a epte a superior şi
co du ător de grupă.
Câi ele are se repede la stăpâ fa e asta, î ajoritatea azurilor,
pe tru ă îşi si te a e i ata pozi ia ierarhi ă. Di a est otiv, progra ul
de ore tare a u ui astfel de o porta e t tratează î pri ul râ d rela ia
stăpâ -câine sau familie-câine.
De a u î ai te, i i u ai este „gratis"!
Progra ul de ore tare va fi e e utat, pas u pas, după u ur ează:
• Câi ele u va avea a es î pat, pe fotolii sau a apele. Da ă ati gerea
provoa ă agresivitate di partea âi elui, lăsa i ataşată per a e t de zgardă
o lesă s urtă - astfel î ât să-l pute i o trola fără a-l ati ge. Da ă
tentativa de a-l da jos de unde s-a i stalat pat, fotoliu sau a apea provoa ă
rea ii agresive şi ris a i u ata , atu i aştepta i să re u e si gur şi, ulterior,
i terzi e i-i accesul în camerele respective.
• Evita i sâ repeta i situa ii are, a terior, au ge erat agresivitatea.
Pe tru a o liga âi ele să reevalueze rela ia u du eavoastră, lua i-i toate
ju ăriile şi hiar şi pătura. Mesajul u ui astfel de gest va fi: o ouă ordi e e pe
ale să se i staureze.
• Ig ora i âi ele î totalitate, u-i pro u a i u ele, u vă uita i ătre
el. Câ d vi e ătre du eavoastră erşi d â gâiere, ridi a i-vâ şi părăsi i
lo ul. Evita i situa iile î are âi ele vi e şi se ui ăreşte lâ gă
du eavoastră, ati gâ du-vă, gest are u este alt eva de ât u fel de
„autore o pe sare". Nu per ite i a est lu ru. După două-trei zile de
i difere ă se poate î epe progra ul de dresaj. La î eput folosi i â area
drept sti ule t, iar după două-trei zile eli i a i progresiv â area şi
î lo ui i-o u laude şi â gâieri. De a u î ai te, âi ele va fi ati s,
â gâiat, lăudat u ai după e e utarea u ei o e zi. Mâ gâierea se
a ordă pe tru a i se u de.
• Câi ele u ai are voie să iasă şi să i tre pri ul pe uşă. Da ă fa e
a est lu ru, por i i î se s opus fără să-i da i satisfa ia de a fi el a ela are
sta ileşte dire ia de ers si ordi ea ierarhi ă. De âte ori su te i pe ale de
a i tra sau de a ieşi de u deva ere i âi elui ŞE)I-AŞTEAPTA, după are
tre e i du eavoastră pri ul, iar după două-trei se u de he a i-l şi pe el.
 • Nu lăsa i âi ele să tragă î lesă pe stradă şi i i să sta ileas ă dire ia
de ers. Cu î ear ă să o ia î ai te, î toar e i-vă î dire ia opusă
strigându-l pe u e. Lesa folosită la a est e er i iu poate fi de -5 metri
lungime.
• La ora de asă, â area se oferă u ai după e ăi ele e e ută
ŞE)I-AŞTEAPTĂ.
• Nu lăsa i pri asă i i o ju ărie sau i ge şi i i u os. Mi gea se
poate oferi u ai după e e utarea u ei o e zi. Joa a va fi i i iată de ătre
du eavoastră si tot du ea-voastră ve i fi aliza jo ul, lăsâ d i gea şi
părăsi d î ăperea.
Repet! Regulile stabilite în acest program trebuie respectate de câtre
to i e rii fa iliei.

Agresivitatea ătre alți âi i

Câi ii are îşi a ifestă agresivitatea ata â d al i âi i au u ele trăsături
specifice:
• au a ifestări do i a te î rela ia u stăpâ ul
• u au fost so ializa i u al i âi i î perioada riti ă de so ializare
• au fost ata a i de alti âi i
• au fost e e plare do i a te î ui
• au li ita de stres o orâtă
• a ifestă gelozie î apropierea stăpâ ului
În majoritatea cazurilor, luptele dintre câini sunt provocate de
nerespectarea limitelor de teritoriu. Limita de teritoriu este, în mod normal,
ar ată pri uri are. Odată u deli itarea teritoriului vi e si e esitatea de
a-l proteja. Di a est otiv este de preferat să u lăsa i âi ele să ar heze
toată strada, evitâ d astfel evoia de a provo a la tot pasul lupte pe tru
prote ia teritoriului. Sta ili i u si gur lo pe tru uri are şi u per ite i
âi elui să „ude" î altă parte. Totodată, î epe i u progra de dresaj are
tre uie să i ludă he area AICI, o a da ŞE)I u AŞTEAPTĂ si CULCAT u
AŞTEAPTĂ.
După for area refle elor se i pu e fi area a estora î o di ii de
sti uli puter i i i lusiv preze a altor âi i u are âi ele du eavoastră
este te tat să se lupte . Sti ulii se i trodu progresiv, de la dista ă, pâ ă e
o a da ŞE)I este respe tată hiar şi u stimulul la numai 2-3 metri.
Pe tru o a da LIţER oferi i î totdeau a o i ge sau ju ăria preferată.
Al i âi i preze i, folosi i drept sti ul, tre uie să fie şi ei î lesă şi să se afle
su o trol să u a ifeste agresivitate .
Agresivitatea între masculi, î azul î are i i o altă etodă u a dat
rezultate, poate fi o ătută pri astrare, ştiut fii d ă u o porta e t
agresiv este strâ s legat şi de e hili rul hor o al.

Câi i are rod o ila și hai ele

To i âi ii au o perioadă î via ă î are rod şi distrug o ie te şi lu ruri
di asă. La pui, a est lu ru este fires î perioada s hi ării de ti iei.
S hi area di ilor irită gi gia şi, da ă u su t supraveghea i, puii pot
distruge o ie te di asă î î er area de a eli i a a est stres. I od
or al, odată e de ti ia este fi alizată, pro le a dispare de la si e.
Câi ii are o ti uă să roadă diverse o ie te şi după a eastă perioadă
au motive generate de stres, cum ar fi:
• ple ările şi sosirile stăpâ ului de a asă su t î ăr ate de e o ie
• â gâieri şi ate ie a ordate î e es atu i â d stăpâ ul este a asă
• stăpâ ul u are autoritate î fa a âi elui
• pedepsirea âi elui pri izolarea a estuia î alta a era
• âi ele este ătut sau ertat atu i â d stăpâ ul aju ge a asă, adi ă
la o u ă u ată de ti p după e a esta a distrus u o ie t
• s hi ări î progra ul de asă
• s hi ări î progra ul zil i o iş uit
• pli tiseală
Nu uita i! Pe tru a da rezultate, ori e ore ie tre uie apli ata î
ti pul greşelii sau i ediat după. Altfel, âi ele u va ai aso ia ore ia u
o porta e tul sau, i ai degra ă u persoa a du eavoastră.
O i eiul de a roade o ie te poate fi şi ur area u ui o porta e t
edu at! A easta se î tâ plă atu i â d stăpâ ul i i iază şi î urajează jo uri
folosind, în lo de pâ ză de sa , o ie te perso ale.
 Program de corectare a comportamentului
Pri ul pas este să ide tifi a i auza de la şării o porta e tului. Apoi,
î epe i să lu ra i pe tru do â direa şi e i erea autorită ii. A easta
i pli ă par urgerea u ui program de dresaj sau predresaj (pentru pui).
Câi ele va î vă a o e zile ŞE)I-AŞTEAPTĂ, CULCAT-AŞTEAPTĂ şi ersul la
pas. Stăpâ ul lu rează u âi ele - şedi e pe zi î asă şi, după e o i e
u rezultat satisfă ător, e er i iile pot fi reluate afară.
O zi pe săptă â ă âi ele tre uie dus î zo e total e u os ute, î lesă
retra ta ilâ de , şi tre uie lăudat e tuziast ori de âte ori vi e la stăpâ . La
a est e er i iu stăpâ ul se î depărtează tot ti pul de âi e. E er i iul poate
dura 20-30 de minute.
Atu i â d ră â e si gur î asă, âi elui i se lasă u os, pe tru a-i
a aliza te di a de a roade şi a-l elibera de stresul provocat de plecarea
stăpâ ului. Da ă î preze a stăpâ ului âi ele vrea să roadă vreu o ie t,
tot e ave i de fă ut este să-l striga i, sâ-i distrage i ate ia şi să-i oferi i osul,
lăudâ du-l entuziast atunci când se arata interesat.
Ig ora i âi ele ti p de i i i ute, î ai te de a ple a de a asă. Nu-i
adresa i i i o vor a. Cu alte uvi te, eli i a i e o ia despăr irii. La
î toar erea a asâ ig ora i âi ele pe tru âteva i ute. Nu ai după e
acesta s-a rela at şi s-a aşezat sau s-a ul at îl pute i â gâia, pre de -5
se u de. Apoi, o perioadă de âteva i ute, u-l ai ăga i î sea ă, i i
ă ar u vă uita i la el. Lauda şi â gâierea u se a ordă î zo a uşii de la
i trare. Stresul fii d legat de ple ările şi sosirile stăpâ ului, zo a uşii este
lo ul î are âi ele se si te u adevărat frustrat. A eastă regulă este foarte
greu de respe tat, pe tru ă toti su te e o io a i de e tuzias ul u are
âi ele e î tâ pi ă la reve irea a asă şi a ia rezistă te ta iei de a-l
mângâia.
Î azul î are ve i i a asă şi o stata i ă a distrus u o ie t, u-i
atrage i ate ia asupra a estuia. Ori u , âi ele a ros e a avut de ros si da ă
l-ati certa sau l-ati ate u ar î elege de e e pedepsit. Ig ora i âi ele pâ ă
e se rela ează şi, după o s urtă â gâiere, s oate i-l din camera unde a
produs pagu a. A ia a u î epe i să fa e i ură e ie. Pe tru perioada î
are âi ele ră â e si gur a asă e i e să-i li ita i a esul î a ere,
lăsâ du-l în hol sau într-u spa iu restrâ s, u o si gură ju ărie sau u os.
 Ate ie! A est spa iu tre uie folosit î a est s op şi â d su te i a asă,
pentru perioade scurte de timp, astfel încât câi ele să u i terpreteze
izolarea lui drept pedeapsă.

Câi i are sar pe e rii fa iliei şi sau pe străi i

Motivele pe tru are âi ii sar u la ele pe du eavoastră şi sau pe
alte persoane pe care le întâlnesc sunt:
• Săritul reprezi tă o for ă de salut e îşi are rădă i a î a iera î
are puii şi âi ii adul i salută reî toar erea u or e ri ai grupei, li gâ du-i
pe ot, u e iu ea ă puii o i î ur a a estui salut şi regurgitarea hra ei
de ătre adul ii grupului.
• Mul i stăpâ i î urajează săritul pe ei, pri te tativa de a te pera
âi ele î er â d să-l dea jos. Chiar şi atu i â d to ul vo ii de otă supărare
sau este fer , ati gerea fizi ă pri are spera i să-l potoli i o stituie pe tru
âi e o re o pe să e tre de puter i ă.
• Joa a rezultată î ur a a estui salut o stituie, de ase e ea, o
re o pe să deose ită.
Î ge eral, stăpâ ii se plâ g de a est o porta e t a ia atu i â d
âi ele le urdăreşte hai ele hiar î ai te să ple e la o î tâl ire
i porta tă... Î alte situa ii, â d âi ele se o portă a solut la fel, i e i
nu pare a fi deranjat.

Prevenire
O etodă de preve ire a a estui ge de salut se apli ă u uşuri ă la
pui. Câ d puiul vi e u uros să vă salute, lăsa i-vă pe vi e, î piedi â du-l să
sară pe du eavoastră î î er area de a vi se apropia de fa ă. De
ase e ea, î vă â d puiul să e e ute o a da ŞE)I, pute i preve i a est
comportament.

Program de corectare a comportamentului

Pri a fază a progra ului este preve irea săriturii pe stăpâ :
• ig ora i âi ele la ve irea a asă, u-i adresa i i i o vor ă, tre e i pe
lâ gă el hiar da ă sare pe du eavoastră •după e âi ele, edu erit, se
potoleşte, da i-i o a da ŞE)I da ă u e e ută, îl pu e i î ŞE)I u u
minimum de atingere)
• după e e u ie â gâia i âi ele pre de a i u trei se u de, după
are îl ig ora i.
Î azul î are âi ele sare pe usafiri, regiza i âteva vizite ale u or
priete i. Cu âi ele î lesă, o a da i ŞE)I. Musafirii tre uie să ig ore total
câinele pe durata vizitei. Câi ele, î ă î lesă, este pus î CULCAT-AŞTEAPTĂ.
După apro i ativ i ute, da ă este li iştit, poate fi lăsat li er.
Repeta i a est e er i iu de -7 ori, în zile diferite.

Uri area şi defe area î asă

Mar area u uri ă a teritoriului perso al şi a proprietă ii este u
o porta e t i sti tiv, atât la fe ele ât şi la as uli. Mar area pri
defe are este şi ea deseori î tâl ită, ai ales la fe ele. Î dori a de a-şi
ar a proprietatea, âi ii uri ează pe u teritoriu, u o ie t, u a i al, u
alt câi e sau hiar şi pe o persoa ă. Mar area u uri ă şi o pararea
mirosurilor acesteia pot genera conflicte, uneori sângeroase, între doi
as uli do i a i.
Î azul uri ării sau defe ării î asă, auzele pot fi ur ătoarele:
• eedu area âi elui la ti p î eea e priveşte regulile de igie ă şi
respectarea acestora
• s hi area ali e ta iei
• âi ele suferă de o afe iu e fiziologi ă
• âi ele este o fuz şi esigur î rela ia u e rii fa iliei u a e
• âi ele este izolat di auza u ui o porta e t nepotrivit atunci când
vin musafiri
• î ve i ătate se află o fe elă î ălduri
• s hi area lo ui ei.
Având în vedere multitudinea de cauze care pot genera acest
o porta e t, tre uie ai î tâi să deter i a i u de şi â d se produ e
uri area, i for a ie e vă va ajuta să sta ili i î od ore t auza. U âi e
are uri ează o a titate are î tr-u si gur lo di asă şi refuză să uri eze
afară u a fost i e edu at. Aşa u şti , pâ ă e puii u au fi alizat seria de
va i uri o ligatorii u pot ieşi afară şi e pro le a oastră să sta ili u lo
u de ei îşi pot fa e evoile. Câ d î să puiul poate ieşi, u vă aştepta i a
lu rurile să se s hi e de la si e. Stăpâ ul tre uie să-şi fa ă ti p şi să
î eapă progra ul de edu are şi de sta ilire a oilor reguli.
Î azul î are âi ele uri ează âte pu i ridi â d pi iorul şi
„preferâ d" zo a uşii de la i trare sau zo a ferestrelor, se poate spu e ă
a esta are u ara ter do i a t şi prote tiv. Co porta e tul arată
preocuparea câinelui de a transmite un mesaj ătre âi ii di zo ă şi, ai
ales, de a-şi fa e si ită preze a. Câi ii are se a ifestă astfel su t lăsa i,
de o i ei, să uri eze pe u de apu ă â d su t s oşi la pli are şi uri ează
âte pu i , ar â d strada î ai ulte lo uri.
A să e e plifi u u az e tre de i teresa t, â d u as ul, după
e uri a pe ai toată strada, reve ea î asă şi se posta la gea , ur ări d
apari ia altor âi i pe teritoriul lui. La î eput, se ul u ea să a e i e de la
dista ă lătrâ d î furiat atu i â d al i as uli marcau, la rândul lor,
teritoriul. După o perioadă a î eput să latre hiar şi la tre ători. Frustrarea
âi elui a dus, pâ ă la ur ă la uri area pe o ilă, perdele şi peretele u
ferestre e dădeau spre lo ul supravegheat.
În cazul în care câinele este î vă at să uri eze afară si u ai î od
a ide tal se ai s apă şi î asă, gâ di i-vă da ă u a avut lo o s hi are î
ali e ta ia a i alului sau o sulta i u edi veteri ar pe tru a eli i a
posi ilitatea u ei afe iu i re ale.
Apari ia u ui ou pui î asă poate, de ase e ea, ge era „a ide te",
datorită stresului reat de pierderea afe iu ii stăpâ ilor.
Core tarea o porta e tului i pu e ur ătoarele ăsuri:
• o di io area â gâierii şi a laudei de e e utarea u ei o e zi
• î eperea u ui progra de dresaj bazat pe motivarea câinelui.
• î azul uri ării sau defe ării a ide tale, ig ora i o plet
eve i e tul si u fa e i urat î preze ta âi elui. S oate i âi ele di
î ăpere şi ură a i lo ul.
• î azul î are, la reve irea î a eră âi ele iroase lo ul proaspăt
ură at, ore ta i ver al u FUI sau NU E VOIE. De î dată e âi ele îşi ută
privirea sau se î depărtează de lo ul respe tiv, lăuda i-l entuziast.
I porta t! To i e rii fa iliei tre uie sâ trateze âi ele î a eeaşi
maniera.
 In azurile riti e li ita i a esul la apă. Nu pri i i al i âi i î vizită pe
durata programului de corectare.

Coprofagia
A est o porta e t i di ă o defi ie ă digestivă, de o i ei o proastă
asi ilare a protei elor. O vizită la edi ul veteri ar se i pu e, pentru a
larifi a situa ia. Parazi ii i ter i, de ase e ea, pot auza oprofagia. O altă
auză poate fi şi hră irea î e es a âi elui. A easta du e la supraî ăr area
aparatului digestiv şi i posi ilitatea digerării o plete a â ării. După
defecare, âi ele îşi ă â ă fe alele o -siderându-le î ă su sta e
nutritive.
U progra de ore tare i pli ă odifi area a tită ii de hra ă şi a
u ărului de ese, pre u şi păstrarea ură e iei lo ului respe tiv, după
defecare. In cazul în care câinele a defe at î asă, de preferat este să-l
uta i î tr-o a eră de u de să u vă vadă â d strâ ge i fe alele.

Bibliografie
Man Meets Dog, Lorenz, Konrad, New York: Penguin Books, 1964
On Aggression, Lorenz, Konrad, New York: Harcourt, Brace & World, Inc; 1966
The Behaviour of Domestic Animals, W.H. Freeman & Co, New York, 1985
Genetics and the Social Behaviour ofthe Dog, Scott & Fuller's, New York & Oxford, 1988
Superdog, Raising the Perfect Canine Companion, New York: Howell Book House, 1990
The New Knowledge of Dog Behaviour, Clarence J. Pfaffenberger, New York: Howell
Book House, 1963
Understanding Your Dog, Dr. Michael W. Fox, New York: St. Martin's Press, 1972
Behaviour Problems in Dog, William E. Campbell, California: American Veterinary
Publications, Inc., 1992

---***---