Daphne du Maurier

REBECCA

WILLIAM HBINEMANN LTD., LONDON

BY CUBTIS BROWN LTD., LONDON, 1969

CAPITOLUL 1

AM VISAT NOAPTEA TRECUTA CA

ă î apoia la Ma de le . Stătea î pi ioa e, lî gă g ilajul a ii alei, da i t a ea î i e a i te zisă,

ă i î isul eu g ilajul e a î his u u la u la ăt. Che ai po ta d, da i e i u ăspu se. P i i d
p i t e g atiile ugi ite, ăzui ă odaia lui e a goală.

Ni i u fu u se idi a di ă i şi fe est ui ile de la a sa de se ălă ă eau î oie. Apoi deodată ă

si ii î zest ată u pute ea i u ată a iselo şi ă st e u ai p i t e g atii a o ălu ă. Aleea se
î ti dea î ai tea ea u otitu a pe a e o u oştea , da pe ăsu ă e î ai ta , o se a
s hi a ea : î gusta şi p ost î g ijită, u ai e a aleea de odi ioa ă. La î eput a i at şi u ai î d
ia ple at apul, a să ă fe es de o ea gă joasă, a î eles e se î tî j plase. Natu a pusese
stăpî i e pe u ul ei şi î felul ei a ăgito îşi î fipsese î alee lu gilei degete î joase. Copa ii tot
ame i ăto i, a şi î t e ut, iz utise ă î ele di u ă să t iu fe. Se î ăl ăşeau î tu e a i şi fă ă i i
o î duială pe a gi ile aleii. Fagii despuia i, u e gile desf u zite, se ple au u ii sp e al ii,
î lă ui duşi a u ile î iudate Î ă işă i şi lădi d deasup a apului eu o oltă de ated ală. Şi ai
e au şi al i opa i, opa i de a e u i ai a i tea , steja i zg u u oşi şi ul i ăsu i i a e se
î ghesuiau î este e i, ieşi d di pă î t I to ă ăşia tufişu ilo g oza de po ite şi a pla telor pe care
u le e u oştea .

Aleea u ai e a a u de ît o pa gli ă, u a di eea e fusese fă ă piet iş ăpădită de ia ă şi de

uş hi. Copa ii îşi î ti sese ă e gile pî ă ap oape de pă î t, î piedi î d î ai ta ea pe alee ;

ădă i ile odu oase a ătau a işte ghia e de s helet. P i a eastă ju glă, e u oştea i i şi olo
tufişu ile, pu tele ălăuzitoa e de pe e u i : e au pla te d ăgu e şi î g ijite, ho te sii ale ă o flo i,
de u al ast u des his, fusese ă e u ite. Ni i o î ă u le ai î g ijea şi fie săl ăti ise ă : a u ile lo
fă ă flo i, eg e şi u îte ati geau î ăl i i î spăi î tătoa e.

Să a a ă ă uie, e fusese aleea oast ă şe puia şi u eo i u se ai edea, da eapă ea î dă ătul

u ui opa do o ît sau î t o ăltoa ă fo ată de ploaia di ia ă. Nu edea d u ul a esta atît de
lu g. Kilo et ii t e uiau să se fi î ul it î a elaşi it u opa ii şi a el d u u' ai du ea la asă, i la
u la i i t, u fel de ă ă i iş haoti . Da iată ă el se i i deodată ; î p eju i ile e au ascunse de acele
pla te şi ă op ii î ele di u ă î ai tea lui, u a su a iudată a la i ilo tăi uite de pleoape.

E a Ma de le ul ost u tai i şi tă ut, a totdeau a, u piet ele e uşii st ălu i d î lu i a lu ii isului

eu, u gea u ile ăsf i gî d pajiştile e zi şi te asa. Ti pul u putuse i i i i u ata si et ie a
a elei, a hite tu i, i i aşeza ea ei, a e e a a eea a u ui giu ae I podul pal ei.
Te asa o o a sp e pajişti, ia pajiştile se î ti deau pî ă la a e ; î to eî du ă, a ăzuto a o f u ză
de a gi t li iştită su lu i a lu ii, a u la etul u at de î t sau de fu tu ă. Ni i u al u iş a a ea
apă de is, i i u o î pi s de î tul di sp e apus u î tu e a e ul a ela palid.

Mă î to sei ia sp e asă şi u toate ă se î ăl a eati să, a şi î d a fi pă ăsito î aju , a ăzut ă

g ădi a u ase a şi po ii, legea ju glei. Rodode d o ii aju geau î i a et i şi se î to ă ăşise ă, u o
g ă adă de ălă ii fă ă u e, pla te să a e, it egite, a e se agă au de ădă i ile lo de pa ă şia fi
dat sea a de u ila lo o î şie. U lilia se î u işase u u fag şi. a să se u eas ă ai st î s, iede a
ău oitoa e, eş i a duş a ă a g a iei, î olă ea pe e hea î plasa ei. Iede a o upa u lo de sea ă î
a eastă g ădi ă, eju ile ei

lu gi se tî au peste pajişti şi se agă au hia de zidu ile asei. E au ase e ea u o i dife e te se ti ele,
ă i î ulte lo u i i du ile lo fusese ă upte de tulpi ile de e e t şi ză eau a olo, u apetele
ototolite şi luje ele epe e oi d o pote ă pentru iepuri.

Mai e a a olo şi o altă pla tă, eo o itu ă de p i pădu i, ale ă ei se i e fusese ă î p ăştiate de
ultă e e pe su opa i şi apoi uitată, ia a u , ă şălui d la u iso u iede a, îşi î ăl a se ea ă
silueta u ită, a u e e t u iaş, ăt e ia a ătăsoasă, u de ăsă ise ă a ise gal e e. P etuti de i se
ză eau u zi i, a a ga da u ei oşti i. I ă uşeau te asa su ul i ea lo , se lă ă au deasup a ă ă ilo ,
se aple au ulga e şi lălîi hia sp e fe est ele asei.

Pă ăsii aleea şi ajunsei pe terasa, de care te apropiai cu greu din pricina urzicilor, dar înaintam, în
încî ta ea isului şi i i u ă putea op i.

Razele lu ii pot ju a î hipui ii feste iudate, hia şi pe t u i agi a ia u ui isăto . Cu stătea a olo,
pie dută î tă e e şi e iş a e, putea să ju ă î t eaga asă u e a o o hilie goală, i t ăia şi ăsufla
la fel u t ăise ai î ai te.

Fe est ele e au lu i ate, pe delele f ilf ii au li î oapte şi a olo, î i liote a u uşa î t edes hisă,
t e uie să fi ă as pe asă atista ea, alătu i de asul pli u t a dafi i to ati i. Maldă ele de ă i
di i liote ă pă eau p egătite pe t u î toa e e, ia e e pla ul di Ti es sta a u at deopa te.

Odaia ai păst a ă tu iile p eze ei oast e. S u ie ele, u u u ile lo de igă i, pe ele, u u a

apetelo oast e, e uşa fo ului de le e. Şi Jaspe . u ul Jaspe , u o hii lui duioşi şi otul lu g,
t e uie să fi fost î ti s pe jos, iuli duşi u e hile la zgo otul paşilo stăpî ului său.

U o e ăzut pî ă atu i a ope i lu a, op i duse o lipă, a o î ă î tu e ată î ai tea u ui hip.

Nălu i ea ,pie i şi lu i ile fe est elo se sti se ă.

Nu ai a ea î ai tea ea de ît zidu i tă ute şi fă ă suflet.

Casa oast ă e a u o î t: tea a şi sufe i a oast ă e au î g opate î a ele dă î ătu i. Ni i îr

ai fi pututo î ia. Ci d, t ează, ă oi gî di la Ma
de le , o să ai si t i i o a ă ă iu e. î i oi a i ti g ădi a de t a dafi i î pli ă a ă, î te ele
păsă ilo î zo i, eaiul luat su asta şi uietul ă ii di olo de lo ul u de î epeau pajiştile.

O să ă gî des la lilia ul î flo it di Valea Fe i ită. Lu u ile a estea sî t eş i e şi u pot pie i. Sî t

a i ti i, a i u pot p i i ui i i u ău.

Hotă îi toate a estea î isul eu, pe î d o ul a ope ea lu a, ă i, după u . se î tî plă î so ,

ştia ă isa . De fapt ă afla Ia sute de kilo et i de Ma de le , î t o a ă st ăi ă şi a ea să ă
t ezes î odăi a goală a hotelului, a ă ei lipsă de pe so alitate e a hia î tă itoa e. Voi ofta pu i şi
deschizînd o hii, ă oi i a de a el soa e st ălu ito , de a el e atît de la g şi de se i , atît de deose it
de dul ea lu i ă a lu ii di isul eu. )iua o să se desfăşoa e î ai tea oast ă lu gă şi, fă ă î doială,
pli tisitoa e, da î zest ată u oa e a e li işte, u o se i ătate s u pă, pe a e oi o u oştea
altădată.

ISTo să o i desp e Ma de le , o săi po estes isul eu. Că i Ma de le ul u ai e al ost u.

Ma de le ul u ai e istă.

CAPITOLUL 2

NU NE PUTEM ÎNTOARCE ACOLO»

aştai sigu . T e uta! e î ă p ea p oaspăt. Lu u ile pe a e a î e at să le uită a î epe să fie

ăs olite si se za ia a eea de eli işte, îupta î pot i a u ei spai e e hi zuite potolită a u , sla ă
Do ului a putea e aşte fă ă sa şti u şi să aju gă ia .to a ăşa oast ă ie.

El e i u ai de ă dăto şî u se pK ge i iodată, hia î d îşi a i teşte, eea e t e uie să se î tî ple

ult ai des de ît ă lasă pe i e să ed.

î i dau sea a de asta după î fă işa ea lui deodată pie dută, după hipul lui d ag lipsit de o i e expresie,
pa ă spălat de o î ă e ăzută şi p es hi at î t o as ă, u lu u e e, s ulptat,, f u os, da fă ă
ia ă. Atu i fu ează iga ă după iga ă, fă ă săşi ai dea oste eala să le sti gă şi hişto u ile
li ă itoa e za î ju , pe jos? a işte petale şi o eşte u î sufle i e desp e o i e, p i ul su ie t ei
t e ep i i te, a u de i ati al du e ii lui. Se spu e ă oa e ii de i ai u i şi ai pute i i după o
sufe i ă şi a să p og esezi î lu ea asta sau î o i a e alta, t e uie să t e i prin încercarea focului.
O i ît a .' pă ea de i o i , to ai asta a şi fă ut di pli . A î doi a u os ut spai a, si gu ătatea şi
hi u ile î g ozitoa e. C ed ă pe t u o i i e,, ai de e e sau ai tî ziu, su ă easul î e ă ii. A e
u to ii de o ul ost u a e e su jugă şi e hă uieşte şi t e uie să sfî şi p i al o ate. Noi la
i uit pe al ost u ; el pu i aşa ede .

De o ul u e ai. hi uieşte. Fi eşte, a s ăpat de iză fă ă i i o pagu ă. P esi i ea pe a e o

avusesem despre dezast u fusese e a tă de la u î eput, şi a o a t i ă î fu u ată ju î d o piesă a e
o lasă e e, aş putea spu e ă plătise p e ul li e tă ii. Da a sătu at de elod a ă pe t u ia a
asta, şi aş fi e u at, u u oasă, la ele i i si u i ale ele, da ă sa ifi iul ea fi putut hezăşui
tih a şi se u itatea oast ă a tuală. Fe i i ea ui u lu u pe a e săl stăpî eşti, este o alitate, o gî di e,
o sta e sufleteas ă. Fi eşte ă a e şi oi lipele oast e de dez ădejde, da ai sî t şi altele, î d
ceasu ile pe a e u le ăsoa ă o ologiul se s u g sp e i fi it şi atu i, ăzî dul zî i d ştiu ă sî te
î p eu ă, e ge u ă la u ă , fă ă a eo io i e de gî du i sau pă e i să eeze eo a ie ă
între noi.

I t e oi u ai e istă tai e, sî te pă taşi la toate. ţi eî eles ă i u ul ost u'hotel ui lu os, ă

î a ea e p oastă şi ă zilele sea ă ă u ele u altele, da oi u e e alt e a. î a ile hotelu i a
î tîl it p ea ulte u oşti e. A î doi a e gustu i si ple şi da ă i se î tî plă să e fie u it, ei i e,
ai u e u itul de ît spai a. A e o i eiu ile oast e şi a des ope it ă a tale t deose it pe t u
le tu a fă ută u glas ta e. El ui î g ijo at de ît î d î tî zie poşta di A glia. A a ut u adio, da e
supă a zgo otul aşa ă a e u at la el ; ezultatul u ui e i de iket, ju at u ite a zile î ai te, îşi
păst ează tot i te esul pe t u oi.

Oh, e iu ile a e eau s ăpat de u it, galele de o şi hia o u su ile de ilia d ! Finalele unor
o u su i ş ola e, ale gă i de îi i, i i o peti ii iudate desfăşu ate î o itatele ai î depă tate,
toate a estea al ătuies ă i işul î fo etatei oast e o i. U eo i î i ade î î ă u u ă e hi di
Field şi ă poa tă depa te de a est ă epăsăto , sp e o ade ă ată p i ă a ă e glezeas ă. Cites
desp e pî aiele al a oase, desp e efe e ide, desp e ă işul a e se î al ă pe pajiştile e zi, desp e
stî gă ia e î p esoa ă pădu ile, la fel u e a pe e u i şi la Ma de le . Mi osul pă î tului ea ă
îş eşte pe t u i e di filele a elea to ite de ati ge ea degetelo şi zd e uite, di i eas a a ă a<
tu ei de pe la dă, di se za ia uş hiului î i at de apă, î pest i at u al di lo î lo , de
găi a u ile îtla ului.

î t o zi a găsit î e ista a eea u a ti ol desp e tu tu ele si pe î d îl itea u glas ta e, i se pă ea

ă e a di ou î pădu ile adî i ale Ma de le ului u tu tu elele z u î d deasup a apului eu.
Auzea uguitul lo lî d, atît de î io ăto î dupăa iezile de aiă ; peste o lipă Jaspe le a pu e pe
goa ă, e i d apoi la i e, p i t e tufişu i, adul e î d pă î tul u ă ile sale u ede.

Ca işte u oa e ăt î e, su p i se î ti p eşi î depli eau a lu iu ile, po u i ele îşi flutu au pe ajul

î as u zăto ile lo , up i se de o agita ie e oadă şi fă î d o la ă u plită şi afe ată u a ipile lo ;
apoi î depă tî duse, pluteau peste estele opa ilo şi se pie deau di ede e şi di auz. După e
pie ise ă şi o tă e e ouă se aşte ea deasup a lo ului, eu sti ghe ită fă ă eu oti p e is î i
dădea sea a ă soa ele u ai u zea i i u dese pe fa a f u zelo foş itoa e, ă a u ile
de e ise ă ai î tu e ate, ă u ele se alu gise ă ; şi î d ă î to ea î asă, ştia ă a ea să fie
la eai s eu ă p oaspătă.

Mă idi a atu i de pe patul eu de fe igi, s utu î du i de pe fustă pul e ea pufoasă a f u zelo de

a ul t e ut şi fluie î dul pe Jaspe , o po ea ăt e asă, disp e ui du ă, hia î ti p e e gea ,
pe t u pasul zo it, pe t u p i i ea apidă pe a e o a u a î u ă.

Ce lucru ciudat a u a ti ol desp e tu tu ele să poată t ezi t e utul atît de ult, î ît să i s hi e

glasul! î fă işa ea u suză a hipului lui ă sili să ă op es şi să î to foile e istei pî ă î d găsii u
a ti ol desp e i ket, foa te o et şi a ost Middlesse ătuse pe u te e us at pe O al, î g ă ădi d
la a ti ul său i te i a ile şi pli ti oase su ese.

Cît de ult îi i e u î tez pe a ei u i ju ăto i î fla elă, ă i după îte a lipe hipul lui îşi e apătă
li iştea şi ulo ile şi iti ă e hipa di Su rey grozav de mînios.

S ăpase de o î toa e e î t e ut şi le ia î i folosi. Da. iteştei şti i di A glia, oută i spo ti e,

desp e politi ă şi e e o ii ita i e, da pe iito păst ează u ai pe t u ti e lu u ile a e p i i uies
eplă e i. Culo ile, i es ele, su etele, ploaia şi uietul "apei, hia şi e u ile toa ei şi izul laşti ei.
o stituiau atîtea a i ti i de la Ma de le , u eputi ă de tăgăduit. Si t oa e i

a e ites ghidu î a să si tă plă e ea u o ălăto ii u eputi ă de fă ut. Şi i iul eu e poate tot atît
de iudat. Sî t o î ă de i fo a ii î e p i eşte ia a îa a ă a A gliei. Ştiu u ele tutu o
p op ieta ilo de pe î ti sul u ei la de e glezeşti şi hia şi, pe ale fe ie ilo . Ştiu îte p epeli e, î i pui
de potîrnichi şi î i e i au fost u işi. Ştiu u de es păst ă i şi u de se pes uieşte so o ul. Iau pa te la
toate a hetele, u ă es toate ale gă ile. So u esa oută ile desp e situa ia e oltei, p e ul
itelo şi olile iudate ale po ilo . ţiete t esăltă i ale ap i iului, ta d e şi e ătă ătoa e ! Sî t duş'
a ul a ă ă iu ii şi al eg etului, şi î dul es a est e il pe a e i la at as si gu i. Sla ă dist a ie, fă ă
î doială şi îtuşi de pu i i tele tuală, da iti d a ele lu u i, espi at osfe a A gliei şi pot a ea ai
ultă ă ă ie a să î f u t a est e st ălu ito .

Viile pipe i ite şi d u u ile piet oase u ai au î se ătate, deoa e e pot să uleg, după pla ul
î hipui ii ele, gu aleului şi lopo ei des hişi dea lu gul u ui ga d iu, u ed şi înfrunzit.

Dato ită a estui fapt ă î to zî itoa e şi p oaspătă a să pa ti ip şi eu la i ile dep i de i ale

gustă ii oast e. Lista de u ate ui i iodată s hi ată : două felii de pîi e p ăjită pe t u fie a e şi eai
chinezesc. Ce cuplu legat cu trup şi suflet pese e ă pă ea , agă î du e u o i e p e de t adi ie,
fii d ă aşa fă ea şi î A glia ! Pe a est al o u at, al it de ea u i de soa e, ă gî des la o a
eaiului la Ma de le şi la asa pusă î ai tea ă i ului di i liote a. Uşa des hizînduse larg cînd suna
pat u şi apa i ia tă ii de a gi t, a i i ului şi a fe ei de asă al ă. Jaspe îşi st î gea u e hile lui de îi e
de î ătoa e şi se p efă ea epăsăto la sosi ea p ăjitu ilo . Ce isipă de u ătă i, da e pu i î a
noi !

Re ăd o u ile st ălu i d de u t, a gi ea o a tă a feliilo de pîi e p ăjită şi plă i tele fie i i. E au

sa d işu i u gustu i iudate şi tu tă dul e deli ioasă, u he u a gheli ă e se topea î gu ă şi altul
ai g eu, u igdale şi st ugu i. E au destule î ă u i a să se poată h ă i o fa ilie ti p de o
săptă î ă. Na ştiut i iodată e se fă ea u e ă î ea şi ă eli iştea u eo i î d ă gî dea la
atîta isipă.

Da aş fi î d ăz it i iodată săi o es doa ei Da e s desp e asta. Ea a fi p i it u disp e , a fi

zî it u zî etul ei de ghea ă, supe io şi pa ă o şi auzea spu î d : „Na fost i iodată ust ată î
p i i a asta ît a t ăit doa a de Wi te ". Mă î t e e fi fă ut doa a Da e s, a şi Fa ell. C ed ă
e p esia u a e . ă p i ea ia dat p i a se za ie de eli işte. Di i sti t ia zis : „Ea ă ase uie
" u Re e a" ; şi u a ei se i ea î t e oi, as u ită a u tăiş...
Ei i e, a u sa sfî şit, sa î heiat şi să u ai o i de asta. Nu ai sî t hi uită de gî du i şi sî tem
li e i a î doi. Pî ă şi edi iosul eu Jaspe sa dus pe tă î ul î ăto ilo eş i fe i ite, ia Ma de le
u ai este. )a e a o o hilie goală î ijlo ul îleelii pădu ilo adi ei, î to ai u la ăzut î isul
eu. O puzde ie de ălă ii, o olo ie de păsă i. Cî d şi î d, poate eu aga o ej, a ătă i pe
o lau ii a eia, ăutî d să se adăposteas ă de o ăpăială us ă de ploaie şi, da ă u e sla de î ge
poate să u le pea olo e ătă at Da oi, pli ă e i sfioşi, a o ie i e oşi pădu ile de la
"Ma de le u sî t pe t u oi. U ase e ea i s sa putea să dea peste ăsu a di golf şi a fi fe i it su
a ope işul ei oş o it, pe a e u i a îşi ate ta ta ul. Sa putea să ai dăi uie pe a olo o a u ită
at osfe ă de î o da e... U ghe ul a ela e pe aleea e t ală ăt e ol ul u de opa ii î al ă do e iul
piet işului u este u Io î a e să poposeşti I o i e az, u după ea s ăpătat soa ele. Cî d f u zele
foş es , su etul lo adu e ult u iş a ea fu ti ă a u ei fe ei î o hie de sea ă, şi î d se î fioa ă
us şi ad şi se î p ăştie ale e pe pă î t a putea să fie de fapt, lipăi tul, lipăitul u ei fe ei a e
păşeşte zo it, ia u a lăsată pe piet iş să î se e î tipă i ea u ui" pa tof de sati u to î alt. Cî d î i
amintesc aceste lu u i, ă î to uşu ată sp e p i eliştea pe a e o ede di al o ul ost u. Ni i o
u ă u flutu ă pe a est e lu i os, iile o o ate pe dealu ile stî oase st ălu es î soa e şi
boschetul de bougainville este albit de praf.

Poate ă î t o zi oi p i i u d agoste p i eliştea. Deo a dată î i i suflă, da ă u d agoste, el pu i u

sentiment de încredere. Şi î ede ea î si e e o î suşi e, pe a e o p e uies , u toate ă a do î dito
cam tîrziu.

C ed ă felul î a e to a ăşul eu se izuie pe i e, a fă ut să fiu, î sfî şit, î d ăz ea ă. O i u ,

ia pie dut sfiala, sti ghe eala ea î fa a st ăi ilo . Ma s hi at ult di ziua î d a sosit î tîia
oa ă la Ma de le , pli ă de ădejdi î flă ă ate, î ătuşată de o stî gă ie dez ădăjduită şi î a elaşi ti p
up i să de o g oza ă do i ă de a pla e.

Fă ă î doială ă lipsa ea de sigu a ă fă ea o i p esie atît de p oastă asup a u o oa e i de felul

doa ei Da e s.tCe î fă işa e a ea eu, după Re e a ?

Amintirile mele sar peste ani, ca peste un pod, şi ă ăd u pă ul s u t, asp u, tî ă ă şi epud ată,
î ă ată u u taio p ost oit şi u u pulo e lu at de i e, tî î du ă î u a doa ei Va
Hoope , a u î z sfios şi a e u se si te la la gul lui. I t a î ai tea ea î suf age ie, u t upul ei
s u d, e u se i ea i e pe to u ile î alte, u luza î zo zo ată, u plî dui şi ai ta e pieptul a e, u
şoldu ile a i se legă au, u pălă ia ei ouă, pe eafă, des ope i d o f u te î altă, goală, a ge u hiul
u ui .ş ola . î t o î ă i ea u sa de oiaj u iaş, de felul elo a i up i d paşapoa te, ă i de_ izită
şi fişe de idge, u ealaltă, se ju a u i e ita ilul ei lo io , ăj aşul i ti ită ii elo di ju . Se
î d epta sp e asai o iş uită, î ol ul estau a tului, li gă fe east ă : apoi ridicînd lornionul la
î ăl i ea o hilo i i, î epea să se uite la e se pet e ea î d eapta şi î stî ga ; după a eea îl lăsa să
adă î toată lu gi ea pa gli ii eg e a u suspi de s î ă. „Ni i o pe soa ă u os ută. O să e
ad i ist a iei să i edu ă p e u ile. De e îşi î hipuie ă i eu ai i ? Să ă uit la slugi ?" Şi a ea să
he e hel e ul lî gă ea, u glasul ei as u it şi sa adat, tăi d ae ul a pî za u ui fe ăst ău.
Cît de ult se deose eşte i ul estau a t u de î ă azi de a ea şi pompoasa sufragerie de la
hotelul „Coasta de Azu " di Mo te Ca to, şi ît de ult se deose eşte to a ăşul eu de a u , u ă î d
eti ulos o a da i ă u îi i li iştite şi i e î g ijite şi idi î d o hii să i zî eas ă, de doa a Va
Hooper, care înconju a u îi ile g ase şi î ă ate de ijute ii o fa fu ie pli ă de pi oşti,
î edi î duse, u o p i i e ă uitoa e, ă ie u i se adusese ai ult de ît ei. Tea ă zada i ă,
deoa e e hel e ul, u păt u de ea supă ătoa e a eslei lui, îşi dăduse de ult seama de starea mea
i fe ioa ă

şi i pu ea î ai te o fa fu ie de a e e e pe a e i e a o p i ise u o ju ătate de eas î ai te,

pe t u ă e a p ost tăiată. I dig a ea a eea si ită de se ito i şi ădita lo e ă da e e au iudate. î i
amintesc cu stătea odată, u doa a Va Hoope î t o asă de a ă, şi u jupî easa u ăspu dea
i iodată la he a ea ti idă a lopotului eu, sau î i adu ea pa tofii, odată u eaiul di i ea a, e e
a ghea a, t i ti dui i fa a uşii do ito ului eu. E a la fel şi la „Coasta de Azu ", deşi î ăsu ă ai
i ă, şi îteodată i dife e a lo studiată se p efă ea î fa ilia itate, îf oasă şi jig itoa e, a e fă ea
di u pă a ea ti elo de la fu io a ul de se i iu de la e ep ie, o î e a e g eu de supo tat pe
a e ă st ăduia so e it. Cit de tî ă ă şi lipstiă de e pe ie ă t e uie să fi pă ut pe atu i şi hia aşa
ă şi si ea . E a p ea sus epti ilă, p ea e oaptă şi si ea ghi pi şi î epătu i.î atît de ultele
u i te a e, î ealitate, pă eau uşoa e î ăzduh.

î i a i tes de fa fu ia u şu ă şi li ă. E au us ate şi pu i gustoase, tăiate a o hal ă sp e pa tea

e te ioa ă, da pe a e a usese î d ăz eala să u le p i es . Mi a î tă e e, doa a Va Hoope
u gî dul u ai la î a ea ei, ştii d, după felul î a ei u gea sosul pe ă ie, ă pi oştile îi plă eau.

î i î to sei p i i ea de la a ea p i elişte eplă ută şi ăzui ă asa e i ă, a e fusese t ei zile li e ă, e a

a u di ou o upată, Maît e d'hîtelul, u salutul deose it, păst at pe t u lie ii pe a e i, aşeza la
a ea asă pe u ou e it.

Doa a Va Hoope lăsă deopa te fu uli a, a săşi ia lo io ul. Roşii pe t u ea, pe î d ea p i ea p i

lo io pe oul oaspete a e, ea î d ha a de i te esul pe a el t ezea, se uita la listă. Apoi doamna
Va Hoope î hise lo io ul şi apleeî duse sp e i e u o hii st ălu ito i, î i spuse a p ea ta e :

E Ma de Wi te , stăpî ul Ma de le ului. Fi eşte ă ai auzit o i duse desp e el. A ată ău, ui aşa ?
Se pa e ă u se poate î gîiî de moartea nevestei sale.

CAPITOLUL 3

MĂ ÎNTREţ CE AR FI FOST VIA A ea azi, da ă doa a Va Hoope a fi ad i at p osteşte tot ei la

odă.

E osti î d ă gî des ă soa ta ea a atî at a de u fi de a eastă t ăsătu ă a a a te ului ei.

I dis e ia ei e a o pati ă. La î eput fusese foa te jig ită şi î g ozito de stî je ită ; si ea
hi u ile a ale ului de o oa e al p i ipelui oşte ito , osî dit să î du e pedepsele stăpî ului său, î d
 edea oa e ii îzî d î spajele ei, pă ăsi d î g a ă î ăpe ea u de i t a ea şi hiai dispă î d î dă ătul
u ei uşi de se i iu.

Ve ea de î i a a i la hotelul „Coasta de Azu " şi afa ă

de idge, si gu a ei plă e e, u os ută a u î tot Mo te

Ca loul, e a să se î d eas ă u p iete ia tu iştilo de

sea ă, hia da ă ia fi ză it doa o dată, la elălalt apăt

al poştei. Fă ea î aşa fel a să se e o a de şi î ai te e

i ti a să se fi putut fe i de p i ejdie, o o a da u o

i ita ie. Metoda eî de ata e a atît de di e tă şi de eaş

teptată ă e a g eu săi s api. La hotel, pusese stăpi i e

pe u di a al gale iei, la ju ătatea d u ului î t e hol şi

estau a t; lua afeaua a olo şi fie a e e a silit să t ea ă

p i fa a ei.

Mă folosea u eo i a u î lig de u di ă a să at agă p ada şi atu i e a e oită, u toată sila ea, să

st ă at gale ia, du î d u ile el, o a te sau u zia , ad esa u ui agazi sau să estes des ope i ea
u ui .p iete o u , îi t e uia tai ul ei de oa e i esti i şi, u toate ăi p efe a pe tit a i, e a u o i e
pe so aj a ă ui fotog afie

o ăzuse î eo e istă Ia pagi a „Mo de ită ilo ", sau al ă ui u e se aflase î oloa a a a u ilo ;
auto , a tist, a to , hia şi di ei ai ă u i.

O fe ăd a şi î d a fi fost ie i, î a ea dupăa iază de euitat u a e i po ta ă u î i a i î u ă

stî d pe di a ul ei şi gî di duse la pla ul de ata .

Putea să ghi es , după pu ta ea ei igidă şi după felul u îşi io ă ea di ii u lo ieta, ă stătea şi

î tă ea dife itele posi ilită i. Ştia , de ase e ea, î d să ea peste dul iu i şi iugulea î g a ă dese tul,
a oia să te i e p î zul î ai tea oului e it şi să se poată i stala a olo pe u de t e uia să t ea ă el.
A u , se î toa se deodată sp e i e, u o hişo ii ei î sufle i i de lu i ă.

U ă epede, î i zise di sa, şi aută i s isoa ea epotului eu. Ştii : a eea desp e ălăto ia lui de
u tă, u fotog afiile. Adu ile u aide ît.

î elesei ăşi al ătuise pla ul şi epotul t e uia să slujeas ă de i te edia . Ia eu, fie ă i plă ea sau
u, t e uia să fa pe ajuto ul de jo gle a ei î ti de di hisu ile apoi îşi p i eşte tă ut stăpî ul, a eşi
e e ută u e ele. E a sigu ă ă oului sosit ui plă ea delo i dis e ia. Di pu i ul el aflase
desp e el, î ti pul esei, o g ă adă de „se zi e', adu ate de ea u ze e lu i î ai te di zia e, îmi
putea î hipui, î pofida ti e e ii şi a lipsei de e pe ih ă î t e u ile a estei lu i, ă a el a este
eaşteptat î si gu ătatea lui, u ia plă ea. De e a u e luase el hotă î ea de a e i la Mo te Ca lo, u
e a t ea a oast ă, p o le ele sale pe so ale îl p i eau doa pe el şi o i i e, afa ă de doa a Va
Hoope , a fi î eles a est lu u. Ta tul e a pe t u ea o alitate e u os ută, a şi dis e ia, şi di auză
ă î feala îi e a e esa ă a şi ăsufla ea, st ăi ul a ela t e uia săi fie se it pe ta ă, a săl dise e. A
găsit s isoa ea î t u se tă aş se et di s i ul ei şi a ezitat o lipă î ai te de a o o î di ou î hol.
Mi se pă ea a i p ude t sîi ai î gădui îte a i ute de izola e.

Aş fi ut să a î d ăz eala să o o di ou pe s a a de se i iu şi de a olo, t e î d p i estau a t, săl

i fo ez desp e ap a ă. Da ă op ea u a u ii ă, apoi u ştia u săl î ştii ez. Na ea alt e a
de fă ut de ît să ă aşez lî gă doa a Ya Hoope , pe î d ea, a u păia je a e, î eî tat, o săşl
easî plasa de pli tiseală î ju ul st ăi ului.

Cî d a î to s î gale ie, a ăzut ă el şi pă ăsise estau a tul şi ă ea te î duse ă o săi s ape,

î e ase săl î f u te, fă ă să ai aştepte s isoa ea. Sta hia lî gă ea pe di a . A e it sp e dî şii u
s isoa ea şi ia dato, fă ă u u î t. El se idi ă u aide ît, pe î d doa a Va Hoope , î sufle ită de
iz î dă, fă ea o iş a e o fuză sp e i e, şopti du i u ele.

Domnul de Winter ia cafeaua cu noi. Te rog cere

hel e ului î ă o eaş ă, îmi zise dînsa, cu un ton des

tul de fi es a săl fa ă să î eleagă situa ia ea. Asta

î se a ăe a o. tî ă ă de a e a ea e oie să i ă

sea ă î o o i e. Ea î t e ui a a est to , a ăsu ă

de p e ede e, ă i o dată fusese luată d ept fii a ei,

sp e a ea je ă a a î do u a. Felul ei de a ă p eze ta

a ăta ă u e a e oie să fiu luată î sea ă ; fe eile ă

salutau s u t, ia ă a ii aflau u plă e e ă se pot afu da

î fotoliile lo a i, fă ă să al e u ă u ii a.

De a eea a fost ui ită ăzî dul pe oul e it stî d î pi ioa e şi fă î d el î suşi se hel e ului.

Ie ta i ă, doa ă, zise dî sul, du ea oast ă

două o să lua i afeaua u i e, şi," î ai te a să î eleg e

se î tî plă, el se aşezase pe s ău elul ta e, e ie a des

tinat de obi ei, ia .eu pe di a , alătu i de doa a Va

Hooper.

Ea pă u la î eput e ul u ită, u asta p e ăzuse, da u aide ît îşi s hi ă î fă işa ea şi aple î duşi

făptu a, g asă sp e oaspetele ei, î epu săi o eas ă î sufle ită, flutu î d s isoa ea î i ă.

Tea e u os ut de u ai i t at î suf age ie şi

miam spus : dar e domnul de Winter, prietenul lui Billy.

T e uie săi a ăt fotog afiile di ălăto ia de u tă a lui

ţill şi a e estei sale. Iatăle. Astai Do a. Nui aşa ăi

î eî tătoa e ? Talia asta lădioasă şi o hii ăştia a i...

Iatăi pe a î doi fă î d plajă la Pal ţea h. Ştii ă ţill

e e u după ea. î ă o u oştea î d a dat a ea se

ată de la Cla idge, u de tea î tîl it. Da ed ă u i

ai a i teşti de o ăt î ă a i e?

Spuse asta cu o privi e a î ătoa e şi zî i d.

Di pot i ă, î i a i tes foa te i e, zise dî sul şi

prcîntîmpinînd amintirile întîiei lor întîlniri, spre care ea

î e a săl poa te, el îi î ti se ta a he a şi ea t e ui să

ta ă atîta ti p ît îşi ap i se iga a. Nu i pla e prea mult PalmBeach, zise dînsul, aprinzînd chibritul.

îl p i ii, gî di du ă ă de o ul u ei plaje di Flo ida u i sa pot i i delo . El ea i tea pe spe ti ele

î tă ite ale u ei etă i di ea ul al i isp eze elea, u uli e î guste piet uite şi spi alelesu i i ale
tu lelo , u de lo uito ii poa tă pa tofi pi ta i şi io api î pleti i. Chipul îi e a i te esa t, se si il, a î d
e a edie al şi i e o a u po t et ăzut î t u uzeu, u ştiu u de, al u ui oa e a e o il
necunoscut.;. Despuiat de tweedul englezes şi î ă at î t u ostu eg u, u da tela la gît şi la
î heietu ile îi iio , a fi p i it lu ea oast ă di adî ul u ui î depă tat «t e ut, u t e ut u de
oa e ii ieşeau oaptea as a i şi se as u deau î u a e hilo po talu i, u t e ut u s ă i î guste şi
tu u i î tu e ate, u şoapte i î tu e i , să ii s lipitoa e şi u te ie aleasă. Do ea să i pot a i ti
a e e a e hiul aest u a e pi tase po t etul a ela. Se afla î ol ul gale iei şi o hii te u ă eau di
a a p ăfuită.

Totuşi, pie dusem firul convorbirii lor.

Nu, i i a u douăze i de a i, zise dî sul. Lu u

ile astea u iau plă ut i iodată.

Auzii îsul pli şi i e oito al doa ei Va Hoope .

Da ă ţill a a ea o asă la Ma de le , i i el af

a ea poftă să se du ă la Pal ţeach, zise dînsa. Se pare

Că e o ade ă ată i u e.

Ea tă u, e şi d u zî et, da el o ti ua să fu eze şi eu o se ai o li ie î u tată î t e sp î e ele

lui.

„A ăzut şi fotog afii, fi eşte, stă ui ea şi a ăta a solut î î tăto . î i a i tes u ţill ia spus ă
î t e e, p i f u use e, toate lu u ile elelalte. Mă î t e da ă ai să po i supo ta eodată să le
pă ăseşti.

Tă e ea lui de e ise stî je itoa e şi o i i e şia fi dat sea a, da ea îi da zo , a o ap ă a e u lă pe

un loc interzis, iar eu ă oşii, î pă tăşi d o u ili e de a e ea i i uşi dădea sea a.

„Sigu , ă oi, e glezii, sî te i to i la fel, î d este o a de ă i ele oast e, spuse ea, u glasul es î d
tot ai ult î i te sitate, le dep e ia i a să u pă e i o golioşi. Nu se găses oa e, la Ma de le , o
gale ie a t u adu ilo şi îte a po t ete foa te p e ioase ?"

Se întoarse spre mine a şi u aştepta o e pli a ie.

„Do ul de Wi te este atît de odest, î ît u a e u oaşte a est lu u, da ed ă a est fe e ăto

ă i al lui a fost î posesia fa iliei î ă di e ea u e i ii o a de. Lu ea spu e ă gale ia
t u adu ilo este u giu ae . P esupu ă st ă u ii du itale ofe eau adesea ospitalitate egilo , la
Manderley, domnule de Winter ?"

Era mai mult decît îndurasem pînă atu i, hia di pa tea ei, da şfi hiui ea di epli a lui p o ptă fu
eaşteptată.

Nam mai primit din vremea lui Ezhelred, zise el,

el po e lit Mototolul. De fapt, po e la ia fost dată î

ti pul şede ii sale la fa ilia ea. î tî zia î od e

gulat la asă.

Pisăloaga e itase a eastă i o ie, i eî eles, şi ă aştepta so ăd s hi î duse la fa ă, da , o i ît a

pă ea de i edi il, u i tele sale u a u ă i i u e ou asup a ei şi .a fost lăsată să ă f ă î t î lo ul
ei, si i du ă a u opil a e a p i it o pal ă.
E hia ade ă at ? o ti uă ea. Ha a a ea .

Cu oşti ele ele î ate ie de .isto ie sî t foa te esi

gu e şi totdeau a î î u at la egii A gliei. Totuşi,

e lu u i te esa t aflu, t e uie săi s iu desp e asta

fiicei mele, ea este foa te studioasă.

U ă o pauză şi a si it u oşea a î i ăpădeşte o ajii. E a p ea tî ă ă, ăsta e a e azul. Da ă aş

fi fost mai vî st i ă, aş fi p i s p i i ea lui .şi iaş fi zî it, atitudi ea ei i edi ilă a fi fo at o legătu ă
între noi ; da aşa u stăteau lu u ile, e a opleşită de uşi e şi a t e ut p i t u ul di f e e tele
z u iu u i ale ti e e ii.

C ed ă el î elesese sti ghe eala ea, ă i se aple ă sp e i e şi ă î t e ă, d ăgu , da ă u ai eau

afea şi fii d ă efuzai lîti îhd di ap, si ii o hii lui op i duse asup a ea gî dito i, î t e ăto i. Se
gî dea a e e a ela ia ea e a tă u ea şi se î t e a da ă t e uia să e i ludă pe a î două î
pa a teza futilită ii.

Ce pă e e a e i desp e Mo te Ca lo ? ă î t e ă dî sul.

A eastă i ita ie la o o i e ă găsi î toa e foa te p oaste, ş olă i ă u oatele oşii şi pă ul î îl it, i
spusei e a eî se at şi p ostes desp e latu a a tifi ială a lo ului, da doa a Va Hoope ă
întrerupse.

E p ea ăzgîiată, do ule de Wi te , astaî e o o i ea u ea. Mai toate fetele şia da şi i i a di piept

pe t u şa sa de a edea Mo te Ca lo.

Asta nar abateo oare de la scopul ei ? spuse el, zîmbind.

Ea î ăl ă di u e i, suflî d u o des de fu di iga ă. Nu ed ă la Î eles i i ă a o lipă.

Cit desp e i e, eu sî t edi ioasă Mo te Ca loului. Ia a e glezeas ă u i p ieşte. No pot supo ta.
Da du eata e fa i ai i ? Nu eşti u o iş uit al sta iu ii Ai de gî d sî joci golf ?

Nu ştiu î ă, zise eL A ple at a î g a ă.,.

Chipul lui se î tu e ă spu î d a este u i te şişi î u tă pu i sp î e ele. Ea îşi eluă pălă ăgeala,
fă ă să adă i i .

Fi eşte, eg e i egu ile de la Ma de le ; astai

alt e a : i utu ile a elea di Apus t e uie să fie fe e

ătoa e p i ă a a.
El st i i iga a î s u ie ă şi o se ai o e p esie ouă î pli i ea sa, e a a e pluti edesluşit o lipă ;
si ii ă a su p i s e a ei apa i e şi a e a ă p i ea.

Da, zise dî sul tăios. Ma de le este ai f u os a

totdeauna.

Se aşte u o tă e e î t e oi, oa e u stî je itoa e şi a u eî d o p i i e sp e el, î i a i tii u şi ai

ultă tă ie, de o ilul eu e u os ut, Î făşu at î t o a tie, î fu dul u ei gale ii o tu e. Glasul
doa ei Va Hoope î i st ă ătu isul a o so e ie ele t i ă.

T e uie să u oşti foa te ultă lu e ai i, u

toate ă sî t e oită să ă tu ises ă Mo te Ca lo e

ta e t ist î ia a asta. P ea pu i e hipu i u os ute.

Du ele de Middlesse e şi el ai i, pe iahtul lui, da î ă

nam fost pe punte...

După îte ştia eu, i i u fusese eodată.

„O «u oşt , i eî eles, pe Nell Middlesse , u ă ea. Ce fe eie fe e ătoa e... Gu ile ele sus i ă al
doilea opil al lo ui fă ut u el, da eu u ed. Oa e ii Î î sta e să spu ă o i e, uî aşa, î d o
fe eie este at ăgătoa e? Şi ea este espus de f u oasă. Spu e i, e ade ă at ă a iajul Co to H slop
ui euşit

î epu să e e se u potop de î feli, fă ă să o se e

ă el u u oaşte pe i e i di t e ei a i ti i şi ă de

e ea di eî e ai e e şi ai tă ut, u it ea vorbea

mai mult.

No î t e upse i i ă a o lipă, i i u a u ă eo p i i e la eas ; e a a şi u şia fi sta ilit o o ă

de o duită, de î d o fă use de îs de fa ă u i e, şi p efe a să se i ă o iş de a eastă o ă, de ît
so jig eas ă di ou. î ele di u ă e i u se ito săl s ape, î ştii î do pe doa a Va Hoope ă o
aşteaptă oito easa î apa ta e tul ei.

El se idi ă u aide it î pi gî d s au ul.

Nu eau să ă ai e i , zise dî sul. Moda se

s hi ă atît de epede a u ... T e uie sa ă g ă i i să

u a i...
A eastă g a ă o jig i, ă i u ăzu de ît o glu ă î ea.

Ce o o ă tea î tîl it, do ule de Wi te , zise

dî sa, î tî zii d la as e so . A u , ă a î u etat

să up ghea a, ădăjduies o să te ăd di î dî î d.

Tre uie să ii să ei e a î apa ta e tul eu. Mîi e

sea ă p i es poate pe î i a p iete i. Nu ei să ii şi

dumneata ?

El î toa se apul aşa ă ul putui o se a, î ti p e ăuta u oti de s uză :

î i pa e ău, zise dî sul, îi e p o a il ă oi

pleca la Sospel şi u ştiu î d ă î to .

Ea e u ă î silă, da î ă e ai î î tea p i d eptul i t ă ii liftului.

Spe ă iau dat o a e ă u ă, hotelul e pe ju

ătate gol, aşa ă da ă î ăpe ea u e o fo ta ilă, ai

g ijă să fa i s a dal. P esupu ă aletul ia despa he

tat lucrurile, nu ?

A eastă fa ilia itate e a e esi ă, hia di pa tea ei, şi a su p i s, u oada o hiului, e p esia de pe
figura lui.

Na alet, osti el li iştit, poate ă a fa e

plă e e să ă o upa i de t ea a a easta î lo ul eu ?

De data a easta săgeata lui îşi ati se i ta, fii d ă ea se î oşi şi îse, pu i a stî je ită.

Ei, u p ea î i i e să... î epu, şi apoi, pe eaştep

tate şi î od i edi il, se î toa se sp e i e. Poate ă

iai putea fi de folos domnului de Wi te , da a V ea să fa ă e a. Eşti o opilă apa ilă, î ulte p i i e.

Do i o pauză o e ta ă, î e e e ă ăsese î e e ită, aşteptî d ăspu sul lui.

îşi o o ! asup a oast ă p i i ea, atjo o itoa e, uşo sa do i ă, u u a u ui zî et flutu înd pe

buze.
E o sugestie pli ă de fa e , zise, da eu ă i

de de iza fa iliei : „Cel a e ălăto eşte si gu , ălăto

eşte el ai epede. Poate ă a i auzit de. ea.

Şi fă ă săi aştepte ăspu sul, ple ă, lăsî du e a olo.

Ce ciudat e, zise doamna Van Hoope , hotă î

duse î sfi şit să i t e î as e so . C ezi ă a eastă ple

a e eaşteptată e o fo ă de Hu o ? ţă a ii au pu

tă i atît de u ioase... î i a i tes de u s iito foa te

u os ut a e. î d ă vedea de departe, se repezea pe scara de se i iu. C ed ă e a î d ăgostit şi se

te ea să io a ate. E ade ă at ă pe atu i e a ' ai tî ă ă.

As e so ul se op i la etajul ost u. Liftie ul des hise uşa.

Apropo, draga mea, zise dînsa pe coridor, nu te supă a ă i o es aşa, dar adineauri prea teai pus în
e ide ă. St ădui ele du itale de a a apa a dis u ia

mau stî je it şi desigu ă şi pe el. ţă a ii au g oază de aşa e a.

Nu ăspu sei. Ce e a să ăspu d ? . „Hai u te supă a, zise dî sa, idi î d di u e i şi îzî d. La u a

uremelor, eu port ăspu de ea du itale şi po i p i i sfatu ile u ei ie ei a e i poate fi a ă. Eh ie ,
ţlaize, je ie s ... după a e i t ă î tî d, î do ito , u de o aştepta oito easa.

Mă aşezai la fe east ă şi p i ii afa ă. Soa ele e a î ă foa te st ălu ito şi ătea u î t î io ăto . Peste o
ju ătate de eas o să stă la idge, u fe est ele i e î hise şi alo ife ul des his. Mă gî dea la
s u ie ele pe a e o să le deşe t, pli e de u u ile de igă i pătate u uj de uze, st i ite p i t e
sfă î ătu ile de o oa e de io olată. ţ idgeul ui uşo pe t u o i te o iş uită u piti ul galoe şi
u „jo u ile de fa ilie" ; de altfel, pe p iete ii i îi pli tisea să joa e u i e.

Notă:

I f a eză, î original : Ei bine, Blaize, vin.

Si ea ă p eze a ea ti e eas ă î g euia dis u ia, u î d ăz eau să se a u e u atîta a î t î

aza ul s a dalu ilo şi i si uă ilo . ţă a ii afişau u fel de afe iu e silită şi ă ta hi au,
î t e î du ă desp e isto ie sau pi tu ă, so oti d ă u te i ase de ultă e e ş oala, şi ă de i u
putea a ea alte su ie te de dis u ie.

Suspi ai şi ple ai de la fe east ă. Soa ele e a pli de făgăduieli şi a ea pli ă de spu ă, i iuită de u
î t pute i . Mă gî dea la a el ol di Mo a o, u de fusese u o zi sau două î ai te» u de,
deasup a u ui lo p ost piet uit, se afla o asă dă pă ată. Sus, pe a ope işul st i at, se des hidea o
fe east ă î gustă. A fi putut î ad a u pe so aj edie al. Luai o hî tie şi u eio de pe asă şi
î epui să s hi ez, isătoa e, u p ofil ultu es . O hii î tu e a i, asul t ufaş, uzele disp e uitoa e.
Adăugai u io şi u gule de da telă, ea pi to ii de altădată.

Ci e a ătu la uşă şi ăiatul de la as e so î t ă, adu î d o s isoa e. „Doa a e î odaia ei", spusei eu,
da el lăti ă di ap şi ăspu se ă s isoa ea e pe t u i e. Des hisei pli ul şi găsii o foaie de hî tie
cuprinzînd cîteva cuvinte, cu un scris necunoscut:

„la tî ă. A fost foa te oji adi eau i".

Asta e a tot. Ni i o se ătu ă, i i „D agă do işoa ă". Dar numele meu era pe pli şi o tog afiat
o e t, eea e u e a o iş uit.

E eu ăspu s ? î t e ă liftie ul, î i desp i sei o hii de la u i tele s ise.

Nu, zisei eu. Nu, ui i i u ăspu s.

Cî d ple ă, pusei s isoa ea uzu a şi i eluai dese ul, da u i ai plă ea. O azul i se pă ea
eapă şi fă ă ia ă, gule ul de da telă şi a a a eau î fă işa ea u ei deghiză i de i .

CAPITOLUL 4

DIMINEA A, DUPĂ ţRIDGE, DOAMNA Va Hoope se t ezi u o du e e î gît fi o te pe atu ă de t eize i

şi ouă de g ade. Telefo ai do to ului a e e i u aide ît şi spuse ă a e g ipă.

Să u te s oli î ai te de a i î gădui eu, zise dî sul. Nu i pla e u î i ate i i a şi o să te i de i da ă

o să te odih eşti i e A fi p efe a il, adăugă dî sul, î to î duse sp e i e, a doa a Va Hoope să
ai ă o i fi ie ă e pe i e tată. Du eata o po i idi a. ţoala poate i e eo două săptă îni sau cam
aşa e a.

Asta i se pă u a aghios şi ă î pot i ii : da , sp e a ea ea ui i e, ol a a fu de a eeaşi pă e e u

do to ul. C ed ăi plă ea să se fa ă i te esea tă, îşi î hipuia o păti i ea oa e ilo , izitele şi
telefoa ele p iete ilo , sosi ea u hetelo de flo i. Mo te Ca i o î epea so pli tiseas ă şi a eastă
eî se ată oală o stituia o di e siu e.

î dată e i fi ie a a e t e uia săi fa ă i je ii, asaje şi să ai ă g ijă de egi ul ei, fu lî gă ea ple ai,
lăsî do foa te ul u ită, stî d î apul oaselo , u te pe atu a s ăzută şi î ă ată u ea ai
f u oasă lizeuză şi u o s ufă u pa gli i. Ca uşi ată de a ea ea eselie, telefonai prietenilor ei ca
să a î izita e t e uia fă ută î sea a a eea şi o o îi î estau a t u o ju ătate de eas î ai te de
o a o iş uită pe t u asa oast ă. Maştepta să găses sala goală, ă i de o i ei

nimeni nu mînca înainte de unu. Era pustie, afara de

asa e i ă u a oast ă. Nu e a p egătită pe t u

a eastă î tîl i e. îl edea ple at la Sospel. Fă ă î iT

doială ă u î a atît de de e e de ît î ădejdea

de a s ăpa de oi la u u. Aju sese de a u la ijlo ul

sălii şi u ai putea să ă î to . Nul ai ăzuse

di aju , de la ple a ea di fa a as e so ului, ă i se

fe ise, desigu , să ă î e la estau a t pe t u a elaşi

oti a el fă ea a u să ă î e î ai te de o a o iş

uită a esei.

Nu ă si ea la la gul eu, aş fi ut să fiu altfel,

ai î î stă. Ma dus la asa oast ă, u o hii i tă

î ai tea ea, da a plătit i ediat p e ul stî gă iei

ele, ă i desfă î du i şe etul, a ăstu at asul

pli de dedi ei epe i. Apa udă fa a de asă şi i u se

pe genunchi. Chelnerul era la celălalt apăt al sălii şi u

ăzuse i i . Da î ai pu i de o lipă, e i ul eu

î i e i î ajuto , u şe etul lui î î ă.

Nu po i ă î e la asa asta udă, î i zise dî sul

us . ia tăia pofta de î a e. Ridi ăte.

î epu să ştea gă fa a de asă, pe î d hel e ul o se î d î tî pla ea, să i î ajuto .

Nu fa e i i , zisei eu, a e i i t> i po ta ă.

Sî t si gu ă.

El u ăspu se. Chel e ul luă asul şi flo ile ăstu ate.

Lasă asta, zise dî sul, şi pu e alt ta î la asa

ea. Do işoa a o să ă înce cu mine.

îl p i ii foa te stî je ită.

Oh, u, spusei eu, u pot să p i es .

De e u ? î t e ă dî sul.

î e ai să găses u oti . Ştia ă a e poftă să ă î e u i e. No fă ea de ît di u ă oi ă.

Mă gî dea ă o săi st i toată plă e ea esei. Hotă îi să fiu î d ăz ea ă şi să spu ade ă ul.

Vă og, îl ugai eu, să u ă. ede i o ligat să fi i p iete os. E foa te d ăgu di pa tea du ea oast ă,
da o să ă si t foa te i e la asa ea, după e hel e ul o să ştea gă fa a de asă.

Dar nu sînt d ăgu de lo , stă ui dî sul. A poftă să ă î i u i e. Chia da ă . ai fi ăstu at u atîta

eî de î a asul a ela, tot teaş fi i itat.

Fă ă î doială ă o azul eu t ăda o î doială, ă i el zi i.

,,Nu ă ezi ? Cu atît ai ău, i o şi aşeazăte. No să o i de ît da ă o să a e hef."

Ne aşeza ă şi el î i î ti se lista de î a e, lăsî d pe sea a ea alege ea şişi aşteptă ai depa te

, io s d'oett eul, a şi u i i u sa fi î ti plat. A ea i da apa te de a fi detaşat şi i dădui sea a
ă a fi putut pet e e tot ti pul esei fă ă să o i şi asta a fi a ut i i o î se ătate. Nu ea fi
si it sti ghe i i. Nu i a pu e î t e ă i pe te e isto i e,

Gea pă it p iete a du itale ? ă î t e ă dî sul.

îi o ii de g ipa ei. „Ce pă at, zise dî sul, apoi după

o lipă : C ed ă ai p i it î du ile ele. Mie a .î t ade ă uşi e de pu ta ea ea. Si gu a ea s uză e

ă tot t ăi d si gu , a aju s o o ă os. De a eea e foa te d ăgu di pa tea du itale ă deju ezi azi
cu mine."

Na i fost oji , zisei" eu. O i u , ea a ăgat de sea ă. E de o i dis e ie ! Nu ede i i u ău î asta.

Aşa e u toată lu ea, adi ă u oa e ii î se a i.

A t e ui să fiu ăgulit, zise el. Da de e a so oti u o î se at ?

A şo ăit o lipă î ai te de a ăspu de.

C ed ă di auza Ma de le ului, zisei eu.

El u ăspu se şi a a ut di ou a ea se za ie eplă ută, a şi u aş fi î ăl at u te e i te zis. Mă

î t e a de e e io a ea oşiei sale, de a e atî ia oa e i şi hia eu auzise o i duse, îl fă ea
totdeau a să ta ă, idi î d o sta ilă î t e el şi eilal i.

Mî a ă îtă a . e e î tă e e, ia eu ă gî dea la o a te poştală ilust ată pe a e o u pă ase ,

a feti ă,"î ti pul a a ei, î t o p ă ălie di t u sat di Apus. î fă işa o asă î ulo i ii; dar chiar
 olo itul p ost u iz utea să st i e si et ia a hite tu ii, pe o ul a e al te asei, pajiştile e zi a e se
î ti deau pî ă la a e. Plătise a tea poştală şase pe e şi ju ătate di a ii ei de uzu a pe
săptă î ă, apoi o î t e ai pe ăt î a egusto easă e î fă işa. Ea pă u ui ită de ig o a a ea.

„Da e Ma de ie ", î i zise dî sa, şi i a i tea ă ieşise di p ă ălie a jig ită, da u ai pu i

ig o a tă»

Poate ă a i ti ea a elei ă i poştale, pie dută de ultă e e î eo a te «itată, fă use să i

t ezeas ă si patia pe t u atitudi ea lui defe si ă. E a fu ios pe doa a Va Hoope şi pe ei de teapa
ei, u î t e ă ile lo i opo tu e. Poate ă plutea eo au ă de i iola ilitate î ju ul Ma de le ului, a e
fă ea di el u lo apa te ; e a u su ie t a e u supo ta să fie dis utat.

Putea să io î hipui pe doa a Va Hoope aga o dî d p i odăi, poate plăti d şi şase pe e ta ă

de i t a e, sfîşii d li iştea u îsul el as u it, sa adat. Pe se e ă i ile oast e apu ase ă pe a elaşi
d u , fii d ă î epu să, o eas ă desp e ea.

P iete a du itale... eluă dî sul. E ult ai î

î stă de ît du eata. ie udă ? O u oşti de ult ?

î elesei ă a eastă î to ă ăşi e SI i a.

Nu hia p iete ă, îi e pli ai eu. î i fa u e i ia de do işoa ă de o pa ie şi ă plăteşte u li e pe

an.

Nu ştia ă o pa ia se poate u pă a, spuse el. Pa e o ideie p i iti ă. Ce a a a „tî gul de s la i

din Orient".

Odată a ăutat î di io a u î tul ,, o pa io ", a e u os ut eu şi s ie ă î sea ă „u p iete

de i i ă",

Nu p ea ai ulte lu ă i o u e u ea, zise el."

Rîse, eea el s hi a ult; pă ea ai tî ă şi ai

pu i i dife e t. „De e fa i asta" ? ă î t e ă dî sul.

Nouăze i de li e î sea ă ult pe t u i e.

Nai rude ?

Nu, au murit.

Ai u u e fe e ăto şi o igi al.

Tata a fost u o fe e ăto şi o igi al

Po esteşte i desp e el.

îl p i ii peste paha ul eu de it o adă. Nu e a uşo sa i des iu pe tata şi de o i ei u o ea desp e
el. E a a e ea ea tai i ă. Păst ată pe t u i e, a Ma de le pe t u to a ăşul eu de asă. Nu
a ea de lo hef săl p ezi t aşa, la odul î tî plăto , pe deasup a u ei ese, î t u estau a t di
Monte Carlo.

O at osfe ă de I ealitate plutea î ju ul a estui i deju si î d il a i tes a u , era pentru mine o

iudată st ălu i e. E a a olo, eu a e a ea î ă atît de ult di t o ş olă i ă, a e a ia u o zi î u ă
stătuse alătu i de doa a Va Hoope , e atu ală, tă ută şi ştea să şi a e, după douăze i i pat u de
o e, u ai fă ea i i o tai ă di isto ia fa iliei ele, o î pă tăşea u ui ă at pe a e ul
u oştea . Di t u oti oa e a e, ă si ea î oldită să o es , pe t u ă o hii lui ă u ă eau
u si patie, ă „Ge tle a ul Ne u os ut".

Sfiala ă pă ăsise, li a î epu să i se dezlege, ă tu isi dui toate i ile tai e ale opilă iei ele,
plă e ile şi e azu ile. Mi se pă eau ă di ietele ele des ie i putea î elege e a di pute i a
pe so alitate a tatei şi e a di d agostea eo a ea a a pe t u el, e fă ea di a est se ti e t o fo ă
itală, î isufle ită, pu tî d o s î teie de di i itate î ea, î aşa ăsu ă I tt, î d a u it, fa ia a a eea
g oaz i ă, do o ît de p eu o ie, ea ui ai sup a ie ui de ît i i săptă î i şi apoi pă ăsi lu ea
a easta. Î i a i tes ă a tă ut, gîfîi d şi a ău ită. Restau a tul e a a u pli de lu e, a e
fle ă ea şi îdea, i su etele o hest ei şi zo ăitul aselo . Ridi î d o hii sp e easo i ul de deasup a
uşii, ăzui ă e a două. Pet e use î p eu ă u eas şi ju ătate şi eu î t e i use toată dis u ia.

Ma eî to s la ealitate; u îi ile fie i i, foa te uşi ată, u o ajii î i şi şi a î eput să îl îi

s uze. Dî sul u oia să ştie de ele.

ia spus adi eau i ă ai u u e î î tăto şi

o igi al. Da ă i î gădui, o să e g mai departe, spunîn

du i ă i se pot i eşte tot atît de i e a şi tatălui

du itale. Ceasul a esta pet e ut u du eata ia fă ut

o plă e e pe a e a ai si ito de ult. Mai fă ut

să uit de i e şi ai s ăpat de si gu ătate, a ei de o

nul meu de un an.

îl p i ii, şi î elesei ă spu ea ade ă ul. Pă ea ai tă ut a de o i ei, ai ode , ai o e es , u ai

e a Î o ju at de ălu i.

Ştii, zise dî sul, ă oi doi a e e a ase ă ăto :

sîntem amîndoi singuri pe lume. Oh, eu am, cei drept,

o so ă, u toate ă u e ede p ea des şi o u i ă

 ăt î ă, pe a e o ăd de t ei o i pe a , da i i u a, i i

alta u o stituie pe t u i e o to ă ăşie. Trebuie so felicit pe doamna Van Hooper. Nu i plăteşte p ea

ult ouăze i de li e pe a .

Ui i ă du eata ai u ă i , zisei, ia eu u.

A ia des hise gu a şi i pă u ău, ă i î p i i ea lui

se i i di ou a ea e p esie tai i ă, de epăt u s şia si it esufe ita je ă ă a fost lipsită de ta t. El

lăsă apul î jos a săşi ap i dă o iga ă şi u ăspu se u aidecît.

Tot aşa de si gu ati ă poate fi o asă goală a şi

u hotel pli , zise dî sul î ele di u ă. Pa tea p oastă

e ăe ai pu i i pe so ală.

Şo ăi, şi o lipă ezui ă a o i, î sfî şit, de Ma de le , da e a îl e i u şi sfî şi p i a se i ui, ă i îşi

sti se hi itul şi, î a elaşi ti p pie i şi s î teia sa de î ede e.

Aşada , do işoa a de o pa ie e li e ă ? zise el,

e e i d la to ul de plă ută a a ade ie. Ce a e de gî d

să fa ă ?

Ma gî dit la pia eta p ost asfaltată di Mo a o şi la asa u fe east a ei î gustă. Putea să fiu a olo
pe la t ei u lo ul de s hi e şi io spusei u sfiala u ui a ato fă ă tale t.

O să te du u aşi a, zise el, fă ă să i ă sea a

de protestele mele.

îmi amintii avertismentul din ajun al doamnei Van Hoope , ă ă î î sufletul oa e ilo şi ă te ui, sî
u ia u i tele ele desp e Mo a o d ept u su te fugiu a să ă o dueă. To ai aşa a fi fă ut
doa a Va Hoope şi ie a tea ă să u e o fu de î gî dul lui. Deju ul luat î to ă ăşia lui î i şi
dăduse oa e a e i po ta ă, ă i atu i î d ea s ulat de la asă, aît e d'hdtelul, se epezi să i
dea sa u ul deo pa te. El se aple ă zî i d, o plet s hi at fa ă de atitudi ea lui i dife e tă şi idi ă
atista e i ăzuse. Pî ă şi o isio a ul, a e ea des his uşa, ă p i i espe tuos. Fă ă î doială ă
to a ăşului eu de asă i se pă ea asta foa te fi es . Nu ştia i i desp e şu a p ost tăiată di aju .
So otea a eastă s hi a e, dep i a tă ; asta fă ea să ă des o side . Mil ea i tea pe tata şi
disp e ul lui pe t u deşe tă iu i.

La e te gî deşti ?

Ne î d epta sp e gale ie. Ridi î d o hii îi ăzui p i i ea u ioasă a i tită asup a ea.
„Tea supă at e a ? ă î t e ă dî sul.

Ate iile aît e d'Tioteiului fa ă de i e î i t ezise ă u şi de gî du i şi, pe î d ea afeaua, îi o ii

de ţlaize, oito easa. E a î î tată ă î duse î aju t ei o hii doa e i Va Hoope , ia eu,
o du î do apoi la as e so , io î hipuia lu î d î t o odăi ă di spatele p ă ălioa ei ei, î î site, u
u ăiat a e i , ul at pe di a . O edea osi d u o hii o osi i, u podeaua p esă ată de u ă i de
stofă.

Ei i e ? zise dî sul zî i d. I agi a ia du itale tea î şelat ?

Nu ştiu, a epli at. Na e ifi at.

Şii po estii u , pe î d su a să i ă as e so ul, ea s oto ise î să ule ul ei şi i î ti se o a otă de

o sută de f a i. „Iată, ia spus dî sa şopti d fa ilia şi dezag ea il, a esta e i ul du itale o isio
pe t u ă iai adus stăpî a î p ă ălia ea."

Roşie de uşi e a p i it şi ea a î ăl at di u e i. „Cu ei, zise dî sa, da aşai o i eiul. Poate ă

do eşti ai i e o o hie ? T e i î t u a di zilele astea pe la agazi , fă ă doa a şi o să i dau u a pe
i i a toată."

Nu ştiu de e a est i ide t ia p o o at o i dispozi ie pe a e o si ea , pe î d eram copil, cînd

î to ea pagi ile u ei ă i i te zise. Viziu ea ăiatului ol a Se isipise, î lo uită de p op ia ea
i agi e, da ă aş fi fost altfel, p i i d a ota a eea u da ă, u u zî et de î elege e şi, poate
p ofitî d azi de dupăa iaza ea li e ă, a să ă st e o î p ă ălia doa ei ţlaize şi să ies u o o hie
pe a e aş fi plătito.

Mă gî dii ă o să îdă de po estea ea stupidă, da Du ezeu ştie de e, el ă p i i gî dito ,

a este î duşi afeaua.

C ed ă ai fă ut o a e g eşeală, zise dî sul după

o lipă.

. Refuzî d ei o sută de f a i ? î t e ai eu e oltată.

Nu, pe t u Du ezeu, d ept i e ă iei ? Ma

gî dit ă ai fă ut o g eşeală e i d ai i şi î to ă ăşi

dute u doa a Va Hoope . Nu eşti fă ută pe t u

meseria asta. Mai î tîi eşti p ea tî ăfă fi p ea se si ilă. ţlaize şi o isio ul ei au i i o i po ta ă. Ci e

tea putut î de a sp e a eastă ese ie ?

Mi se pă ea foa te fi es să i î t e e. Sa li spus ă e u oaşte de ult şi i e î tîl i di ou, după

ce nu ne mai ăzuse de î i a a i.
„Teai gî dit eodată Ia iito ? ă î t e ă el, şi Ia ia a pe a e io p egătes astfel de lu u i ?
î hipuie i ă doa ei Va Hoope i se u ăşte u do işoa a ei de o pa ie, atu i eai să fa i ?"

Ia zî it şi ia spus ă asta u a fa e să i pie d u pătul Mai sî t şi alte doa e Va Hoope şi

e a tî ă ă, î ezătoa e şi Voi i ă. Da hia î ti p e o ea, ia adus a i te de e la ele a elea
ăzute î a ile agazi e de lu , u de o so ietate a i ală e ea ajuto a ea ti e elor aflate la
st i toa e : ă gî dea la tipul de pe siu e a e ăspu de e la ei fi a o dă adăpost te po a şi apoi
ă edea pe i e î să i, u u a et de s hi e efolosito , î î ă. fă ă i i u fel de alifi a e,
ăl ăji d ăspu su i la î t e ă ile se e ilo age i ai ofi iilo de plasa e. Poate ă aş fi a eptat
o isio ul de ze e la sută ofe it de ţlaize.

Cî i a i ai ? î t e ă dî sul şi î d îi ăspu sei, î epu să ida, s ulî duse di fotoliu. Ştiu ăi î sta
î ăpă î ă ii, zise dî sul, a î ede ii î iito . Ce pă at ă u e pute s hi a ! A u u ă şi ia i
pălă ia, ia eu o să s ot aşi a.

Pe î d ă î so ea la as e so , ă gî dea la î tîl i ea di aju , la t ă ă elile doa ei Va Hoope pe

care le ascultase cu o curtenie rece. îl jude ase g eşit: u e a i i asp u, i i atjo o ito , e a p iete ul
eu de a i de zile, f atele pe a e ul a usese i iodată. î dupăa iaza a eea e a i e dispusă şi el
î i a i ti a easta. Re ăd e ul pe a e pluteau ou aşi al i şi a ea. Si t î tul pe o az şi aud îsul
eu şi al lui, a e î i ăspu dea. Nu e a Mo te Ca loul pe a el u os use pî ă atu i. A ea o
st ălu i e pe a e o ăzuse i iodată. Poate ă î ai te îl p i ise u o hi t işti. Po tul e a u spe ta ol
da sa t, u apo aşe de hî tie, ia a i a ii de pe hei zî eau tot aşa de eseli a şi î tul. A t e ut
de ahtul î d ăgit de doa a Va Hoope di p i i a du alului său p op ieta , a po i

di degete zăii d ală u ile lui s lipitoa e şi, uitî duffle u ul la altui, a iz u it ia î rîs.

î i a i tes , a şi î d leaş ai pu ta şi a u , de taio ul eu de fla elă, p ost oit, de pălă ia e he u

a gi ile p ea ă i şi pa tofii u to u i joase. î t o i ă, u o pe e he de ă uşi u a şetele
ototolite, u pă use i iodată ai tî ă ă, i iodată u ă si ise ai ăt î ă. Doa a Va
Hoope şi g ipa ei u ai e istau. ţ idgeul şi o ktailu ile e au uitate, şi o dată u ele, şi situa ia ea
u ilă.

Ea pe soa ă i po ta tă. î sfî şit, p o o ase la o t eaptă supe io ă. Fata a eea a e, to tu ată de
sfii iu e, stătea î fa a uşii salo ului, ăsu i d î îi i atistă, î ti p e di ău t ul î ăpe ii e ea
zu zetul o fuz al pălă ăgelii atît de des u aja te pe t u o i t usă, se dusese pe a ipa î tului di
dupăa iaza a eea. E a o făptu ă să a ă şi ă gî dea la ea u disp e , a ia da ă î i ai pie dea
e ea să i a i tes de ea.

Vî tul e a p ea pute i a să i î găduie să dese ez, sufla î afale plă ute, î ju ul pia etei p ost
piet uită ; e î toa se ă de i la aşi ă şi po i ă u ştiu u de. D u ul lu g u a şi aşi a u a de
ase e i şi otea sp e i ful u telui, a pasă ea pe e . Cît de ult se deose ea aşi a lui de ea
î hi iată de doa a Va Hoope pe du ata sezo ului, u Dai le păt at,, de odat, a e e du ea pî ă
la Mento e,. î dupăî iezile al e, î d eu, stî d pe s ău el, u spatele la şofe , t e uia să i su es
gîtul a să ăd p i eliştea. Maşi a lui a ea a ipile lui Me u , ă gî dea , ă i e ă ă a tot ai sus şi
 hia u o iteză p i ejdioasă, şi p i ejdia î i fă ea plă e e, pe t u ă e a e a ou pe t u i e şi
e a " tî ă ă. î i a i tes ă îdea şi î f ul î i du ea îsul depa te. P i i dul, o se ai ă el u îdea ;
e a di ou o ul tă ut şi epăsăto di aju , î ăluit î tai a lui.

î i dădui sea a ă aşi a nu mai urca. Ajunsesem pe vîrful muntelui ; sub noi se întindea
pe pe di ula , d u ul şe puito pe a e e u ase . El op i aşi a şi ăzui ă a gi ea d u ului
e gea dea lu gul u ei oaste e ti ale a e se p ă uşea î gol, o pa tă a uptă de eo şase sute de
et i. A o o ît şi ea uitat î

jos. Asta ă deze eti i î ele di u ă şi î elesei ă

pu i i et i e despă eau de p ăpastie. Ma ea uda

pi io ul stî os al u telui şi, jos, asele pă eau s oi i

î t o peşte ă otu dă, lu i ate i i şi olo de un puternic

soa e po to aliu. O lu i ă deose ită s ălda pis ul u de

e găsea şi tă e ea îl fă ea ai asp u şi ai si gu ate .

Se p odusese o s hi a e, dupăa iaza oast ă pie duse

di eselia ei. Vî tul se potolise şi deodată se lăsă f ig.

Cînd vorbeam, glasul eu e a ult p ea epăsăto : e a

glasul g otes şi o e io al al ui a a e u se si te

la la gul său. ,

Cu oşti lo ul ăsta ? la î t e at. Ai ai fost pe

aici ?

El ă p i i pă î d ă u ă e u oaşte şi ia Spus, a eli iştită, ă ă uitase şi ă e a pie dut

î t u astfel de la i i t de gî du i hi iuitoa e, î ît i i u ai ştia de i e. Pă ea u so a ul şi o
lipă a ezut ,ă poate u e î toate i i ile. "Auzise o i duse ă e istă oa e i a e au u fel de
transe, care se supun unor legi tai i e desp e a e oi u şti i i şi ă u ează o di ele o pli ate
ale su o ştie tului. Poate ă e a şi el di t e a eia, ia eu ă găsea si gu ă u el deasup a u ei
p ăpăstii.

E tî ziu ; a t e ui să e î toa e ? î t e ai eu

pe u « epăsăto şi u u iet zî et, a e a fi

î şelat i i peu opil.

îl alo iase , desigu , a ea i i eo iş uit, ă i se t ezi di is şişi e u ie ta e. Mă î găl e ise şi
el îşi dăduse sea a.

Sî t de eie tat, zise dî sul şi luî du ă de a,

ă duse la aşi ă. Ne u a ă î aşi ă şi el î hise

uşa. Să u i fie tea ă, otitu a e ai pu i p i ejdioasă

decît pare.

Şi pe î d ă a po a u a î două îi ile de a hetă, el a e ă do ol, foa te do ol aşi a, a

so adu ă pe d u ul u .

Ai mai fost pe ai i ? îl î t e ai eu, s ăpată de spai ă, pe ăsu ă e aşi a o o a d u ul î gust î

zigzag.

Da, ăspu se dî sul, după o lipă de tă e e : a u î i a a i. V oia să ăd da ă sa s hi at e a...

Şi u i se pa e ? a i te esat eu.

Nu, ăspu se dî sul, nu sa schimbat nimic.

Mă î t e a el î de ase la î toa e ea asta sp e t e ut, a î du ă pe i e a a to ă. Ce s u ge e

de e e e a î t e el şi el de altădată, îte gî du i şi î tî plă i, e deose i e de te pe a e t ? Nu
oia să ştiu. Reg eta ă e isem.

Co o i ă zigzagu ile d u u ilo fă ă i i o zd u i ătu ă, fă ă i i u u î t; st atu i a i de o i se

î g ă ădeau î ai tea soa elui a e apu ea şi ae ul e a ă o os şi p oaspăt. Deodată, el î epu să
o eas ă de Ma de le . Nu i spuse i i desp e ia a lui de a olo, i i u u î t desp e el î suşi, da
î i des ise u apu e soa ele î a el lo î dupăa iezile de p i ă a ă/ ulti ele lui aze e ă sî duse
pe po î işu i. Ma ea a ăta a o pla ă de a dezie, î ă e e de pe u a ie ii î delu gate, si de pe te asă
puteai să auzi fişîitul eflu ului u spală golfule ul. Na isele e au î Mioa e, u dui d uşo î iza se ii,
u apetele lo au ii. aple ate pe luje ele lădioase, şi o i it de ulte ai fi ules, u le ă eai îndurile,
ă i es use ă dese a o a ie. Pe u al e au pla tate pi io ul o oşului, şof a e au ii, t a dafi ii şi
o , da la e ea a eea t e use ă de apogeul sple doa ei, u apul ple at şi ofilit, a işte palizi
ghio ei. Mă eşul e a ai ulga , o plă ută făptu ă as i ă, apă î d î fie a e î oagă a o u uia ă. E a
de ase e ea p ea de e e şi pe t u lopo ei, apetele lo e au î ă as u se su f u zele ăzute a ul
trecut, dar cînd se iveau, fî i d să t ea ă î u ă ioleta, ai u ilă, î ă uşeau hia şi fe igele di
pădu i, şi u uloa ea lo , a u au o sfida e e ului. Ve eau apoi al ăst i ele.

El spu ea ă u oia i iodată să le i ă î asă. Puse î aze, de e eau lî ede şi fă ă ia ă, ia a să le

ezi i toată f u use ea lo t e uia să te pli i.p i pădu i di i ea a, pe la douăsp eze e, î d soa ele
sta deasupra capului.
A eau u iz fu egos, ai deg a ă a u, a şi u p i luje ele lo a fi ale gat o se ă săl ati ă,
î epătoa e şi ze oasă. Oa e ii a e s ulgeau al ăst i e di pădu i e au işte a dali; se i te zisese
a est lu u la Ma de le . U eo i, pli î duse u aşi a p i i ut, ăzuse i i listi u u hete u iaşe
atî ate î fa a. lo de

ghidoa e, u ulo ile păli d de pe apetele lo u i u de, u luje ele ă ăşite atî î d goale şi u da e.

Mă eşul u sufe ea la fel de ult de pe u a u ui ase e ea t a ta e t, ă i u toate ă e a o pla tă a

săl ăti iei, a ea o î li a e ăt e i iliza ie şi zî ea fă ă a pu ta pi ă i ă ui, di t u ghi e i pus pe
pe azul fe est ei eu ei ăsu e, t ăi d şi o săptă î ă î t eagă, da ă i se dădea apă. Nu ad itea a
eo floa e săl ati ă să fie ulti ată u ai pe t u asă, î g ădi a î p ej uită u zidu i. T a dafi ul e a
p i t e pu i ele flo i, spu ea el, a e a ăta ai i e ules de ît es î d i li e tate. U as u t a dafi i
î t u salo a ea o to alitate şi o i eas ă adî ă pe a e u le posedase ă î ae li e . E a e a a
eglije t, a la fe eile u pă despletit. î asă flo ile de e eau iste ioase şi su tile. A ea t a dafi i î
asă, la Ma de le , opt lu i pe a . Mă î t e ă da ă i pla oşte ii. E a u ul la a gi ea pajiştei, al
ă ui i os păt u dea p i fe east a odăii. So a lui, a e e a ioaie şi p a ti ă, se plî gea ă sî t p ea
ulte i es e la Ma de le . O a e eau. Poate a a ea d eptate. Atîta pagu ă ! E a si gu a e ie pe
care o gusta el. Cea mai veche amintire a lui era aceea a crengilor mari, de liliac, în vase albe, umplind
asa de de u i os ostalgi şi păt u zăto .

Că ă uia di pa e o o a sp e a e, e a sădită u azalee şi odode d o i şi î d e geai pe ea, întro

sea ă de ai, sa fi spus ă a ele tufişu i u pleau ăzduhul. Te puteai aple a, să idi i o petală ăzută,
st i i do î t e degete, şi atu i a eai î podul pal ei ese a a ii de pa fu u i ta i şi i u ate. Toate
astea î t o petală eştejită şi st i ită. Şi aju geai la apătul ăii a a e it şi a ui a , ăt e fîşia al ă
şi solidă a plajei şi sp e apa e li tită. Ciudat o t ast şi ap oape p ea eaşteptat...

Pe î d o ea, aşi a aju sese pe şosea, se î optase fă ă să i dau sea a şi e aflam în mijlocul
lu i ilo şi zgo otul st ăzilo di Mo te Ca lo. )go otul aşi ilo ă supă a g oza , ia lu i ile e au
p ea st ălu itoa e, p ea gal e e. E a o a ia ă eade ată, a e i dădea i p esia de eospitalitate.

Aju sese ă u î d la hotel şi î d î i ăutai ă uşile î aşi ă, degetele ele dădu ă peste o a te, al
ă ui fo at su i e a ăta ă t e uie să fie o a de u olu de poezii. Ma aple at a săi ăd titlul, pe
i d auto o ilul î eti ea î fa a.i t ă ii hotelului.

Iao so iteşti, da ă i fa e plă e e, zise dî sul u

glas epăsăto . :.;.'

Plimbarea se terminase, ne întorsesem la hotel fi Manderley se afla la sute de kilometri de acolo.

Ea ul u ită " ă i ea st î s î i ă, î p eu ă u ă uşile, a tea a eea. A u ă ziua se sfî şise,

aveam e oie de u lu u a e să fie al lui.

Co oa ă, zise dî sul. T e uie să du aşi a la ga aj. Disea ă a să te ăd la estau a t» ă i u

ă î a olo. Da î i ul u es pe t u a eastă zi.
U ai si gu ă t eptele hotelului u se ti e tul de pă ăsi e al u ei opile, a ă ei ăsplată se sfî şeşte.
Dupăa iaza asta î i st i ase easu ile a e ai ă î eau şi i spusei ă ti pul o să i pa ă lu g pî ă e
o să ă u î pat şi ă i a ea, si gu ă, o să fie pli tisitoa e. Totuşi u ă putea hotă î să î frunt
o ele esele ale i fi ie ei şi poate, î t e ă ile i dis ete ale doa ei Va Hoope . De a eea, a
aşezat î t u ol al holului, î dă ătul u ui stîlp şi a e ut u eai. Chel e ul pă ea pli tisit; ăzî du ă
si gu ă u si ea e oia să se g ă eas ă şi, o i u , e a to ai pe ioada a eea de lî ezeaiă a zilei, i i
şi ju ătate t e ute, î d eaiul o iş uit sa te i at, ia o a o kteilu ilo e î ă depa te.

Si gu ă u şi t istă, a ăstu at î t u fotoliu şi a luat a tea de poe e. Volu ul fusese adesea

f u ză it şi se des hise de la si e la o pagi ă, a e, fă ă î doială ă fusese deseo i itită.

' A fugit de el, op i î t egi, zile î t egi.

A fugit su a adele ăzduhului ;

Am fugit de el prin labirinturile gîndurilor mele,

Mam ascuns de el î plî s şi î îs.

A o o ît po î işu i

P i ejdioase şi a epezit

U ă ită jă ă ăgaz de paşii lui pute i i

P i u iaşele p ăpăstii de g oază."

E a a şi u p i ea pe gau a u ei hei şi, pe fu iş, a pus a tea la o pa te.

Ca e dulău al e ului i ase î dupăa iaza a eea ăt e oli ele î alte ? M'a gî dit la aşi a lui,
aflata la doit ei et i de p ăpastia a eea de şase sute de et i, şi la e p esia pie dută, aşte ută pe fa a
lui. Ce paşi îşi pu tau e oul î i tea lui, e şoapte şi e a i ti i ; şi de e oa e, di toate poe ele,
t e uia săl păst eze to ai pe a ela î uzu ă aşul de li gă ola ? Do ea a el să fie ai pu i
î depă tat, ia eu să fiu o i i e alt i e a, afa ă de tî ă a a eea u taio şi fustă odestă şi u plă ia u
o lat, de ş olă i ă să a ă.

Chel e ul ia adus, pli tisit, eaiul, ă i a u e a si gu ă şi î eî ti ta ti ele u u t a e a eau u

gust de e uşă, ă gî dea la pote a pe a e io des isese, !a i osul azaleelo şi la lu i a al ă a
golfului cel mic.

Da ăi plă eau atit de ult toate astea, e ăuta i st ălu i ea supe fi ială di Mo te Ca lo ? Spusese
doa ei Va Hoope ă a e it fă ă pla u i şi î g a ă. Mil î hipuia o o i d I fugă a ea ă a e a
pa ului său, u haita de di i pe u ele lui.

A eluat a tea şi de data asta a des his la pagi a de titlu. A itit dedi a ia : „Lui Ma , de ta
Rebecca. ai", u u iudat s is aple at. O pată da ea ealaltă pagi ă, a şi î d a eea a e a
s is, e ă dătoa e, a fi s utu at stiloul a să u gă e eala, e se s u sese după a eea p ea epede,
î g oşî d s isul, astfel ă se ătu a Re e a se î ti dea pute i ă i eaga, u u R a e, î li at
deasupra celorlalte litere.

A î his a tea şi a puso su ă uşi ; apoi, î ti zi d a ul, a luat u u ă di lllustration de pe

u fotoliu alătu at şi a î eput săl f u ză es . E au fotog afii f u oase ale astelelo de pe Loi e şi u
a ti ol desp e ele. A itit, ate tă, a ti olul e le î so ea, da fă ă să î eleg u u î t ă a . Nu castelul
di ţlois, u tu ule ele şi spi alele lui ă p i ea di pagi a tipă ită, i hipul doa ei Va Hoope di
ajun, la restaurant.

pî di d u o hii ei i i, po i i, asa alătu ată şi i î d î sus fu uli a u pi oşti.

„O t agedie u plită, zi ea dî sa. )ia ele u o eau de ît de asta. Se spu e ă el u po e eşte

i iodată desp e a eastă î tî pla e î g ozitoa e, ă u osteşte i iodată u ele ei. Ştii ă sa î e at
î t u golf, lî gă Ma de le ... ?"

CAPITOLUL 5

SINT MUL UMITĂ CA NU FO I si i de două o i f igu ile elei dintîi iubiri. Că i e o oală şi o
po a ă, o i e a spu e poe ii. Cî d ai douăze i şi u u de a i, zilele u sî t esele. Cup i d i i işelii,
i i te e i i agi a e şi eşti atît de uşo do o ît, atît de les e ă it, î ît azi î p i ele sî e
ghimpate. Azi, î ă ata u a u a uşoa ă a ap opiatei atu ită i, i ile î epătu i zil i e a ia da a te
ati g şi sî t . epede uitate, da e g eutate a ea pe e ea a eea o o ă epăsătoa e şi u i se
î tipă ea î i te u lite e de fo , ia o p i i e a u ată pe deasup a u ă ului î i ă î ea î ap pe e i !
U efuz estea î t eitul î te al o oşului, o i iu ă se ă a u să utul Iudei. Sufletul adult poate
i i a î d o ştii a î pă ată şi hipul esel, da pe e ea a eea o i ă de ep ie î i î îia limba,
a aşî dute hia î fa a o sta olului e t e uie t e ut. « Ceai fă ut azi di i ea ă ?

O ăd şi a u pe doa a Va Hoope sp iji ită de pe e, u i as i ilitatea uşa ă a u ei ol a e a e ui

u ade ă at sufe i dă şi za e de ultă e e î pat, î ti p e i lua pa hetul u ă i di dulap
si i d u i se î ti de pe gît oşea a i o ă iei.

A ju at te is u p ofeso ul, ăspu sei eu, up i să de pa i a i iu ii, ă i e sa fi î tî plat da ă

profesorul de tenis ar fi urcat în apartament în acea dupăa iază să se plî gă ă lipsea de la le ii de
multe zile ?

~ După i e, pa tea p oastă u du eata i e a a a : u p ea ai e fa e, spuse ea, st i i duşi iga a

î tu o a de e ă de de a hiat şi, luî d ă ile le a este ă u iş a ea a ilă şi i ita tă a
jude ăto ului î ete at, s utu î dule şi fă î dule să foş eas ă.

Nu ştiu u iz uteşti să i u pli ti pul, ît e ziuli a de lu gă, o ti uă ea. Ni iodată ai eo s hi ă să i

a ă i şi î d î i e şi eu să fa i eo tî guială pe t u i e, eşti î sta e să ui i să i u pe i Ta ol. Mă a
da ă î i ei î u ătă i stilul la te is ; ai tî ziu asta î i a fi de folos. U ju ăto sla e o a e pli tiseală
pe capul elo lal i. Tot ai p a ti i se i iul u i gea, di î ă, incorect ?

Flutu ă şi a u ă da a de pi ă şi fa a a eea î tu e ată se uită la i e a Jeze el K

 Da, ia ăspu s sî îită de î t e ă ile ei, gî di du ă î să ît de just şi de ade at e a u î tul ostit de
ea. Mă des ia i e. E a i o e tă. Nu ju ase te ie u p ofeso ul ; u Ju ase de î d ză ea ea i pat
i t e use ă ai ult de i isp eze e zile. Mă î t e a de e ă agă ă de a est p ete t şi de e ui
spu ea ă ă pli a î fie a e di i ea ă u aşi a lui Ma de Wi te şi î ea u el la estau a t.

T e uie să jo i ai ap oape de plasă, i iodată o să jo i i e da ă ai să p o edezi astfel, o ti uă ea;

a ap o ato, je ată de p op ia ea ipo izie, şi a pus jos aletul de upă, după e ea lăsă da a.

A uitat ulte lu u i desp e Mo te Ca lo, e u siile fă ute di i ea a şi hia dis u iile oast e ; da
a uitat u î i t e u au degetele î d î i pu ea pălă ia pe ap şi u fugea pe sală, o o î d
s a a, p ea e ă dătoa e să aştept sosi ea î eată a as e so ului. Aju gea astfel afa ă, ati gî d î
t ea ăt uşile tu a te, î ai te a să ă ai poată ajuta o isio a ul.

Ma ă aştepta stî d la ola , iti d u zia pe a e, u ă o se a, II a u a, zî i d, pe a heta

di fu d, ea să i des hidă po tie a, zi î d : „Ce fa e î di i ea a asta do işoa a ea de o pa ie şi
unde deJ eşte să ea gă î"

Notă:

Pe so aj i li , u fel de pe se utoa e a „fe eii fatale'

Sa fi putut î î ti fă ă sfi şit de ju î p eju ul o aşului şi' u aş fi si hisit, ă i ă afla I a ea sta e

de i î ta e, î d u ai faptul ă stătea altău i de el sau i ă aple a peste pa iz, î doi du i
ge u hii, şi i se pă ea p ea ult. E a a u i ş ola , a pipe i it a e ut eşte o pasiu e pe t u
o ito ul lasei a şasea, ia el se pu ta u ult ai a a il şi se a ăta u ult ai i a esi il e u î d
Ia o i e dis e ie.

Vi tul e e e î di i ea a asta, ai fa e ai i e să i pui pa desiul eu.

î i a i tes asta, ă i e a destul de tî ă ă a să i se pa ă o fe i i e săi po t hai ele, a ş ola ul a e

poa tă t iu făto s eate ul e oului său, legî dul la gît şi u flî duse i pe e de î d ie şi faptul ăi
î p u utase hai a pu i du io î ju ul u e ilo , ă a îte a i ute, o stituia I si e u t iu f şi
dădea st ălu i e î t egii di i e i.

Mela olia şi su tilitatea desp e a e itise î o a e, u e a pe t u i e, după u u e au i i

sfida ea, i i hă uielile sau zî etul a î ăto . Na ea da ul o hetă iei şi stătea e iş ată, u ha ta
lui pe genunchii mei, cu vintul suflindumi In pă ul eu spălă it, fe i ită de tă e ea lui, şi totuşi, do i ă
de cuvintele lui. Fie ă o ea sau u, asta u s hi a i i di sta ea ea sufleteas ă. U i ul eu
duş a e a easul de la ta loul de o d al ă ui a i se ap opia, î etul u î etul, de u u. Me gea
sp e ăsă it, sp e apus, p i t e iile şi iile de sate agă ate pe oasta edite a ea ă şi u i a i tes
de nici unul dintre ele.

Nu i a i tes de ît de ati ge ea s au elo de piele, de fo a hă ii, pe ge u hii ei, de a gi ile ei

upte, de î doitu ile fe fe i ite ; î i ai a i tes u , î t o zi, uiti du ă la eas, ia zis : „A eastă
lipă de a u e a u sp eze e şi douăze i a t e ui să fie i iodată uitată". Şi a î his o hii a să
t ăies ai adi e e pe ie a. Ci d ia des his, e afla la o otitu ă a d u ului, ia o ă a ă tî ă ă e
saluta cu mîna ; o e ăd ou fusta ei pli ă de p af, u zî etul ei p iete os şi esel. Asta a i ut o lipă,
otitu a ă ase depa te, î u ă şi a ai pututo edea. Apa i ea de pe a u t e utului, u ai e a
decît o amintire.

Voia să ă î to î apoi, să p i d di ou lipa, da atu i ia t e ut p i i te ă da ă a fa e asta,

u a ai fi a elaşi lu u, pî ă şi soa ele a ea să a ate altfel pe e , a u î d altă u ă, ia ăă ua
a ea să păşeas ă apăsat, pe d u , t e i d pe li gă oi, i t alt fel, fă ă să e ai fa ă se u i aî
hip de salut, poate hia fă ă să e adă. î gî dul a ela e a e a a e te î ghe a şi uitî du ă la eas,
a ăzut ă t e use ă doa i i i ute. î u î d a ea să ati ge li ita ti pului, e il a o dase ,
fii d e oi i să e î toa cem la hotel.

Da ă sa putea ăs o i e a. zisei u î flă ă a e,

a e să păst eze o a i ti e î t o sti lă, a u pa fu ,

şi să u se p efa ă î a u i sau să aju gă sea ădă eo

dată. Ci d ai a ea hef, ai putea să destupi sti la şi să

et ăieşti lipa t e ută.

A idi at o hii să ăd e a spu e. Da el u se î toa se sp e i e : p i ea ai depa te şoseaua.

Ce lipă deose ită di ti ă a du ita ia ă ei să destupi ? zise di sul, fă ă să pot deose i, după glasul
lui, da ă ă ta hi a sau u.

Nu ştiu, a ăspu s ; apoi a la sat a e u eşte î dis u ie, fă ă sas ult e spu : Aş ea să
păst ez lipa de fa ă şi să o pie d i iodată.

E u o agiu adus f u use ii zilei sau felului î

care conduc ? zise dinsul. ri/.ind ca un frate batjocoritor.

Tă ui, opleşită deodată de lă gi ea p ăpasitei e e despî iea şi a e se ă ea şi ai ult p i

u ătatea lui fa a de i e. Atu i a î eles ă o săi o es i iodată doa e i Va Hoope desp e
e u siile ele de di i ea ă, ă i zî etul ei a jig i, ă şi îsul lui de a u . Ea a fi supă ată, i i
jig ită, a î u ta u ai foa te pu i sp i e ele, a şi î d a ede î totul po esti ea ea, apoi a
spu e, I ăl î d î găduitoa e di u e i : ,,E g oza de d ăgu di pa tea lui ă te ia u el : la. pli a e,
i u a ea, da ... eşti sigu ă ă asta ul pli tiseşte ? Apoi, ătî du ă pe u ă , a t i ite să u pă
Ta ol. „Ce u ili ă să fii tî ă ă", ă gî dii eu şi î epui să i od u ghiile.

Aş ea, zisei eu u fu ie, î ă jig ită de îsul lui

şi e u î id la o i e dis u ie, să fiu o fe ei de t eize i

şi şase de a i, î ă ată î ătase eag ă, u u olie de pe le.

Da ă ai fi aşa, ai fi u i eî aşi ă. Şi u i

ai oade u ghiile, sî t destul de u îte şi aşa.

Ştiu ă o să i pa i dis etă, e ioplită, o ti uai eu, da aş ea să ştiu de e ă iei u du eata î

fiecare zi ? Desigu ă eşti u , da de e ă alegi pe i e pe t u iloste ia du itale ?

Stătea d eaptă şi eapă ă pe lo ul eu, u toată î fu u a ea să a ă de a e e apa ilă ti e e ea.

Te i it să e gi u i e. osti el u g a itate,

fii d ă u.eşti î ă ată î t o o hie eag ă de sati , u

u şi ag de pe le la gît, i i u ai t eize i şi şase de a i.

Fa a lui e a lipsită de o e e p esie, u putea să spu da ă î si ea lui îdea sau u.

Totul e foa te i e, ştii tot e t e uie să ştii desp e i e ; de altfel, u a e lu u. Da eu u ştiu ai

ult desp e du eata de ît ştia î p i a zi a î tîl i ii oast e.

Şi e ştiai î ziua a eea ? î t e ă el.

Ei i e, ă stai la Ma de le şi... ă soia dumitale a murit.

Rostise î sfî şit u î tul e i stătea pe li ă de îte a zile „So ia du itale." Cu î tul ieşise foa te
fi es , fă ă î pot i i e, a şi î d faptul de a o po e i e a lu ul el ai eî se at di lu e. „So ia
du itale." Odată ostit, u î tul ă ase agă at î " ae , opăi d î ai tea ea şi u el îl p i i î tă e e,
fă ă să ăspu dă, u î tul se lă gi, aju gî d e a ău p e estito şi p i ejdios, u u î t efi es . Şi ul
ai putea lua î apoi, aş fi putut i iodată. Re ăzut dedi a ia de pe pagi a ele titlu a ă ii de poe e
şi iudatul ii. Mă du ea i i a, ie a f ig. No să ă ie te i iodată şi ăsta o să fie sfî şitul p iete iei
noastre.

Î i a i tes ă p i ea pa izul, e ăzî d i i di d u ul e fugea di ai tea o hilo ei,

ăsu î du i î u e hi su etul u î tului ostit. „Tă e ea se p efă ea î lipe, ia lipele î kilo et i ; şi
a u î i spu ea eu, totul sa sfî şit, o să ă ai pli i iodată u el. Mîi e o să ple e. Doa a Va
Hoope , o să se fa ă di ou să ătoasă. O să se pli e u i e, a ai Î ai te, pe te asă. Po ta ul o săi
coboare lui Max geamantanele,

şi ză ea î as e so ul de agaje, ou eti hetele p oaspăt lipite. Agita ia şi i p esia de sfî şit a ple ă ii.
)go otul aşi ii a eşi s hi ase iteza, luî d o u ă, zgo otul a ela se topi şi el î la a t afi ului
general, absorbit pentru totdeauna.

E a atît de ufu dată î a este î hipui i, ă deşi la ăzut pe po ta ăgî d î uzu a a şişul şi
î to eî duse. pe uşa tu a tă a hotelului, spu î dui, peste u ă , e a o isio a ului, u ia dat
sea a de î eti i ea itezei şi u ai î d aşi a sa op it a t ezit la ealitate. El stătea e iş at,
se ă î d ai ult a i iodată, aşa u stătea u pălă ia de fet u şi u fula ul al , u u pe so aj
medieval dint o a ă. Nu fă ea pa te di peisajul a ela st ălu ito , sa fi u e it să stea pe t eptele u ei
ated ale u silueta su i ati ă, u a tia a î î dui pe spate, a u e şeto la pi ioa e, tî şi duse să
uleagă o ezile de au ,

P iete ul, u u ătatea şi a a ade ia lui i e oitoa e, f atele a eşi ătea jo de felul î a e î i
odea u ghiile, dispă use. Nu ai ă ăsese de ît u st ăi . Mă î t e a e ăuta î aşi a lui.

Atu i el se î toa se sp e i e şi î epu să o eas ă.

Adineauri te gîhdeai la u ijlo a să păst ezi a i ti ile, zise dî sul. Miai spus ă î a u ite lipe ai
ea să et ăieşti t e utul. I p i i a asta, ă te ă ă deose es de du eata. Toate a i ti ile ele
sî t t iste şi p efe să le uit. A u u a sa î tî plat e a a e ia s hi at toată ia a şi do es să uit
toate fazele ie ii ele de pî ă atu i. Sa sfî şit u zilele a elea. All dispă ut u totul. T e uie să eî ep
să t ăies . î p i a si î d tea î til it, doa a Va Hoope a du itale a î t e at de e a e it la
Monte Carlo. Asta a pus o f i ă a i ti ilo pe a e ai fi ut să le eî ii. Nu iz utes î totdeau a, fi eşte
; u eo i i eas a e p ea pute i ă pe t u sti lă şi p ea ta e pe t u i e. Şi e istă î i e u de o
a e ea să destjipe sti la. Asta sa î tî plat î p i a oast ă pli a e, î d ea u at pe u te şi a
p i it î p ăpastie. A u î i a a i, a fost a olo u so ia ea. Mai î t e at da ă lo ul e a a elaşi sau sa
s hi at. E a a elaşi, da şi asta a fă ut fe i it iudat de epe so al. Nu păst ase i i o u ă a ei sau
a ea. Poate pe t u ă e ai du eata a olo. Ai şte s

trecutul, mai bifie decît toate luminile diri Monte Carol, unde am venit pentru asta. Fă ă du eata aş fi
ple at de ult, aş fi fost î Italia, î G e ia, poate ai depa te. Mai s utit de toate a este ălăto ii. Ma
sătu at de i ile du itale u î tă i pu ita e. Ma sătu at de pă e ile du itale desp e u ătatea şi ila
ea. î i e să ă î to ă ăşeşti pe t u ă a e oie de du eata şi da ă u ă ezi, po i să o o i
numaidecît di aşi ă şi să te î to i si gu ă a asă. Hai, des hide uşa şi plea ă... A ă as e iş ată
u îi ile pe ge u hi, eştii d da ă gî dea î t ade ă e spu ea.

Ei i e, î t e ă dî sul, e ai de gî d ?

Da ă aş fi fost u u a sau doi ai tî ă ă. ed ă aş fi izbucnit in "hohote de plîris. Lacrimile copiilor

îş es epede, la el di iip ilej. Ale ele u e au p ea depa te, le si ea î g eu î du i pleoapele,
î i si ea o azul oşi du ise, şi, a u î d o p i i e î ogli da de deasup a pa izului, ăzui
îng ozitoa ea p i elişte pe a e o î fă işau o hii ei tul u a i, o ajii oşii, pă ul eapă ieşi d de su
a ea ea pălă ie de fet u.

V eau să ă î to a asă, zisei u glas a e sta gata

să t e u e.

El po i oto ul, fă ă să spu ă u u î t, a eie şi î toa se aşi a, luî do pe d u ul pe a e e ise .

Me gea epede, hia p ea epede. î ti de ea asp ă a i utului e p i ea u epăsa e. T e u ă pe la

otitu a d u ului, a ă ei a i ti e oia so păst ez şi ă a a u ai e a a olo, ulo ile e au şte se şi nu
e a de fapt i i alt e a de ît o otitu ă de şosea, pe u de t e sute de aşi i. Mî d ia ea de adultă
fee topi şi la i ile ele de e de disp e uit, fe i ite de iz î da lo , î i u plu ă o hii şi î epu ă să i
u gă pe o aji. Nu putea să Ie e i , fii d ă e ise ă e e ute, aşa ă a fost silită să le las să u gă
eati se şi să î du , pe uze, sea a a eea, ati gî d a isu ile u ili ei. Nu ştiu da ă şia î to s apul sp e
i e, fii d ă a i tise o p i i e e li tită şi î e oşată asup a d u ului desfăşu at di ai te, .da
deodată el î ti se î a şi io luă pea ea, să utî do, fă ă a osti î ă i i u u î t, ia apoi î i a u ă
î poala atista lui, pe a e e a p ea uşi ată a sa ati g.

Mă gî dea la toate e oi ele o a elo a e a îtatt d ăgu e î d plî geau şi la o t astul a e e ista
între ele

şi i e, u o azul u flat şi u o hii oşii. Aşa se .te i a di i ea a ea, ia ziua a e ă aştepta e a

lu gă. T e uia să ă î u doa a Va Hoope î odaia ei, ă i e a ziua li e ă a i fi ie ei, apoi ă a
pu e să jo u ea ezig, u pute ea eo osită a î t e ă ii. Osă ă î ă uş î odaia a eea. E a e a
dezgustăto î pe delele ototolite, î pătu ile a e atî au, î pe a t î tită şi î opti ea pătată de
pud ă, de pa fu ă sat şi de uj de uze g as. Patul ei e a pli u pagi i de zia e, î pătu ite la
î tî pla e, o a e f a uzeşti u a gi ile î doite şi s oa ele upte şi e iste a e i a e. Mu u ile de
igă i st i ite ăsă eau p etuti de i, î o a ele de e ă de fa ă, î fa fu ia u st ugu i şi pe jos, lî gă
pat. Musafi ii e au da i i u flo ile şi asele se î g ă ădeau u ele lî gă altele pli e de tot felul de
petale, flo i de se ă î ă uşite de ă u hiu i de i oze, î o ju î d u oş a e, legat u o pa gli ă,
u de se î g ă ădeau f u te" zaharisite. Prietenii vor veni, de altfel, ai tî ziu şi t e uia să le p egătes
o ktailu i, t ea ă pe a e o putea sufe i ; sfioasă, si i du ă p ost î ol ul eu, î o ju ată de
t ă ă itul lo de papagali. Şi o să ă si t ia a ale ul de o oa e al p i ipelui oşte ito , oşi d
pe t u ea, î d, stî ită de i a eată, o să o eas ă p ea ult, o să îdă p ea ta e, stî d î pat, o să
î ti dă a ele sp e fo og af, o să pu ă u dis legă î duşi u e ii î it ul elodiei. O p efe a
e oasă şi a ăgoasă, u igudiu ile î pă şi e tî du ă ă a uitat de Ta olul ei. Asta ă aştepta î
apa ta e t, pe î d el, dujSă e o să se despa tă de i e, î fa a hotelului, o să se du ă si gu sp e
a e, si i d î tul pe o aji, u lî d su ătaia soa elui ; şi o să i se î tî ple poate să se ătă eas ă
p i t e a i ti i,, despe a e eu u ştia i i pe a e, u i le putea î pă tăşi şi o să se î toa ă î apoi
la a ii t e u i.

P ăpastia a e se ăs a a u î t e oi e a ai la gă a o i î d şi el se î depă ta de i e, u spatele

î to s, ăt e apătul ă ului. Mă si ea tî ă ă şi i ă şi g oza de î si gu ată şi i lipa a eea, î
iuda î d iei ele, a găsit atista lui şi ia suflat asul, fă ă să i ai pese delo de î fă işa ea
ea ştea să. A u u ai a ea i i o i po ta ă.

Aju ge ! zise el deodată pa ă î sufle it de e e a e, de pli tiseală, şi ă at ase sp e dî sul, t e î duşi

a ul î ju ul u e ilo ei, o ti uî d să se uite î ai tea

lui, u î a d eaptă pe ola . î i a i tes ă el o du ea ai epede. „C ed ă eşti destul de tî ă ă a

să fii fata ea şi u p ea ştiu u să ă po t u du eata", zise dî sul. D u ul se ap opia de o otitu ă
şi el t e ui să i eze sp e a u ăl a u îi e. C ezui ă o să i dea d u ul, da el o du ea ai depa te,
st î gî du ă; după e t e u otitu a şi d u ul fu ia d ept el tot uşi et ase a ul. „Po i să ui i tot e
 ia spus azi di i ea ă, zise dî sul. Toate astea sau sff şit. Să u e ai gî di i iodată la ele. Fa ilia
î i spu ea totdeau a Ma i ; ia pla e să i spui şi du eata tot aşa. Ai păst at destul de ultă
vreme tonul oficial."

Mî a lui se ap opie, pipăi du i a gi ea pălă iei, io s oase şi io a u ă pe deasup a u ă ului său,

pe a heta di spate, apoi se aple ă şi ă î ă işa.

Făgăduieşte i, zise el, ă ai să po i i iodată sati eg u.

Atu i a zî it şî el îse pfi i du î. Di i ea a îşi e ăpătase eselia, di i ea a e a st ălu itoa e.

Doa a Va Hoope şi dupăa iaza u ai a eau i i u fel de î se ătate. Toate astea o t e e
epede şi I u î d o să fie sea ă, apoi ia di i ea ă.

Mă u fla î pe e, ju ila î lipa a eea,' ap oape ă a ea u ajul să p eti d egalitate. Mă edea

i t î d, degajată, î do ito ul doa ei Va Hoope , a tî ziu pe t u pa tida de ezig, şi î d a ea
să fiu i te ogată de ea, cîs î d u degaja e îi . oi spu e : „A uitat de ti p. A p î zit u Ma i ".

E a destul de opilă oasă a să fiu î d ă de u u e de otez a de o pa ă la pălă ie ; u toate

lipele î tu e ate, el ăî ăl ase la u ou g ad de p iete ie. De alajul dintre noi nu era atît de mare
u ezuse . Apoi el ă să utase u u ae fi es , î tă ito şi li iştit. Ni i d a ati , a î ă i. Ni i
stî je ito . Asta pă ea ă î les eşte ai ult legătu ile oast e, fă ea totul ai si plu, î ele di u ă
p ăpastia, e e despă ea, e a t e ută. T e uia săi spu Ma i . Şi dupăa iaza de ezig, u doa a Va
Hoope , u fu'atît de pli ti oasă u a fi pu~ tut fi, u toate ă a ea î d ăz eala săi o es desp e
di i ea a ea. Că i, î d st î se ă ile, la sfî şitul pa tidei, a să le pu ă î utia lo , ă î t e ă u
epăsa e.

43

Ia spunemi,' te rog, Max de Winter mai e la hotel ?

Ma odit o lipă, a î otăto ul pe I a ÎJuli î : apoi

pie zî du i f u oasa ea sigu a ă, spusei:

Da, ed... Mă î ă la estau a t,

Ma gî dit ă io fi spus i e a, i e a a e ea ăzut î p eu ă, so fi plî s p ofeso ul de te is, sau ko fi

s is di e to ul şi aştepta ata ul. Da ea aşeză ai depat e ă ile î utie ăs î d uşo , pe î d eu
a a ja patul desfă ut. îi dădui pud ie a, fa dul şi ujul de uze şi ea puse la o pa te utia de idge, a
să ia ogli da de pe ăsu ă.

Eu o at ăgăto , zise dl sa, da iudat, g eu

de u os ut. C ed ă a fi putut i ita săl izitez la

Ma de le .; e a ît pea i.s fa ă dău azi, î gale ie.

Na zis i i . O p i ea luî d tu ul de uj şi dese î d u a pe guta ei asp ă.

Nu ia ăzut i iodată e asta, eluă dî sa, de

pî tî d ogli da a să adă efe tul, da ed ă e a foa te

f u oasă. Foa te i e î ă ată şi st ălu itoa e, di toate

punctele de ede e. Dădeau se ă i i u ate la Ma

de le . A fost e a u totul eaşteptat şi t agi şi ed

ă el o ado a. Î i t e uie pud a ea ai o ă u ujul

ăsta, d agă. Dă io, te og, şi pu e utia asta î se ta .

Astfel e pie du ă e ea u pud a, pafu şi uj de uze, pî ă la sosi ea oaspe ilo . Le adusei

o ktailu i, fă ă să spu u u î t. S hi a plă ile la patefo şi a u a u u ile igă ilo .

Ai ai fă ut s hi e î ulti ul ti p, i u ă do işoa ă ?

Co dialitate fo ată di pa tea u ui ăt î a he , u o o lul ălă ă i duse la apătul u ui şi et, la

a e ăspu sei u u zî et esi e :

Nu, a ai fă ut de îta a e e. Do i i o i

ga ă ?

Nu o ea eu. Eu u e a a olo. U ă ea î gî d o ălu ă, a ă ei u ă se î a ase î sfî şit.

T ăsătu ile îi e au a u ite, ulo ile edesluşite, fo a o hilo şi alitatea pă ului ă î eau î ă esigu e,
nedefinite.

A ea f u use ea a e dăi uieşte şi u zî et e u se uită. Glasul şi a i ti ea u i telo ei pluteau

undeva. Erau locuri pe care le vizitase şi lu u i pe a e le ati sese.

Poate ă dulapu ile o i eau î ă o hii pe a e ea le pu tase, păst î dui [pa fu ul. î odaia ea, su
pe ă, a ea o a te pe a e ea o i use î îi i şi o edea des hizî do la pagi a de titlu, zî i d pe
cînd scria şi s utu a stiloul. „Lui Ma , de la Re e a". P o a il ă fusese ziua lui şi ea o fi pus a tea
p i t e da u i pe ăsu a i ului deju . Şi au îs î p eu ă, upî d hî tia şi sfoa a. Ea se aple ase
poate peste u ă ul lui pe î d el itea. Ma . Ea îi spu ea Ma . E a p iete es , esel, uşo de p o u at.
Fa ilia îi putea spu e Ma i , da ă i ea. ţu i ile şi ătuşile. Şi făptu i a i e, li iştite, spălă ite şi
ti e e, şi a e u a eau i i o î se ătate. Ma e a al ei, alesese u ele ăsta, şi u îtă î edere îl
s isese pe pagi a al ă a a elei ă i f Mi a a eea utezătoa e, î li ată, î pu gî d u "stiloul hî tia
al ă, e a î săşi si olul pe soa ei ei, o pe soa ă atît de sigu ă, atît de pli ă de ea...

De îte o i t e uie săi fi s is aşa, î îte î p eju ă i, deose ite !

ţile ele s ise pe u ă i de hî tie, s iso i î d el e a ple at, pagi i şi pagi i i ti e,, oută ile lo . Glasul
ei ăsu a p i asa şi p i g ădi ă, epăsăto , fa ilia şi sigu de el, a şi dedi a ia ei de pe a te.

Ia eu t e uia săi spun Maxim.

CAPITOLUL 6

BAGAJELE. GRIJA PRESANTA A

ple ă ii. Chei ătă ite, eti hete oi, hî tii de ătase isipite pe jos. Nu pot sufe i toate astea. Chia a u ,
î d a o iş uit, î d t ăies , u se spu e, fă ă să i desfa agajele. Chia acum cînd a închide
se ta ele şi a des hide u dulap al hotelului sau dulapul di t o ilă o ilată este o hestiu e etodi ă,
de uti ă, sî t up i să de îh i e, i se pa e a pie dut e a. Ai i, spusei' eu, a t ăit, a fost
fe i i i. A esta e a al ost u pe t u o i ît de pu i ti p a fi fost. Chia da ă pet e ea u ai două
op i su u a ope iş, lăsa î u a oast ă e a di oi î şi e. Ni i ate ial, i i u a de pă de pe
o asă de toaletă, i i u tu gol de aspi i ă, i i o atistă su o pe ă, da . e a elă u it, o lipă di
ia a oast ă, u fel de a fi...

Casa a eea e adăpostea, dis uta , e iu ea î t e pe e ii a eia. Asta se pet e ea ie i. Astăzi t e ea

pe lî gă ea, o ai eda şi sî ite işte fii e deose ite, foa te pu i s hi ate. Nu vom putea fi
i iodată a solut a eiaşi. Chia da ă ea op i să p î zi la eu ha di d u şi aş du e î eo
a e ă î tu e ată, efa ilia ăj a să ă spăl pe îi i, la a uşii, e u os ută ie, tapetul a e se
ojeşte î fîşii, o iudată ogli joa ă . ăpată deasup a lighea ului, pe t u o e tul a ela sî t ale ele,
î i apa i . Ne u oştea e ip o . Mo e tul a esta e p eze tul. Nu e istă t e ut, i i iito . Iată ă
ai i, spălî du ă pe îi i şi ogli da ăpată ă î fă işează p op iilo ei o hi, de pa ă a fi suspe dată
în

timp; asta sînt eu, momentul acesta nu va trece. Şi p< u ă des hid uşa şi ă du î suf age ie, u de el
sU şi ă aşteaptă la o asă şi eu ă gî des ă î lipa a eea a î ăt î it, a t e ut, ă a ai
î ai tat u u pas ăt e un destin necunoscut. Zîmbim, ne alegem felurile pentru prînz, vorbim de unele,
de altele, da î i spu eu î si ea ea u ai sî t ea a e la pă ăsit a u i i i ute. Fii a a eea a
ă as î u ă. Sî t altă fe eie, ai î st i ă, ai atu ă...

Zilele t e ute a ăzut f it Ms zia ă hotelul „Coastei de Azu " di Mo te Ca lo îşi s hi ase di e ia
şi u ele. Odăile a eau a u altă î fă işa e şi totul fusese ea e ajat. Poate ă apa ta e tul doa ei
Va Hoope , de la etajul î tîi, i i u ai e istă. Poate ă u ai e i i o u ă di odăi a a e a fost a
ea. Ştia , î ziua î a e, î ge u hi, pe jos, ă a o ea u oas a ufă ului, a so î hid, ă o să
ă ai î to i iodată a olo.

Episodul se te i a u po etul a elei oaşte. P i ii pe fe east a, şi a ui i p esia ă î to ea pagi a

u ui al u de fotog afii. A ele a ope işu i o izo tale, a ea a e, u ai e au ale ele. Ele apa i eau
zilei de ie i, t e utului. Odăile despuiate de lu u ile oast e pă eau de pe a u pă ăsite şi tot
apartamentul a ea e a la o , a şi î d a fi ut să şi ple ă , şi să e î lo uias ă p i " oii e i i, a e
soseau a doua zi di i ea ă. ţagajele a i e au î hise şi î g ă ădite pe sală. Mai tî ziu se o fa e
alizele ai i i: Coşu ile de hî tie e au opleşite de g eutatea sti lelo de edi a e te, pe ju ătate
pli e, a o a elo de e ă desfă ute, a fa tu ilo şi s iso ilo upte. Se ta ele e au des hise, i oul
era gol.

Ea î i a u ase o s isoa e, u o di i ea ă î ai te, la i ul deju , pe î d îi tu a afeaua.

„Heîe se î a ă sî ătî pe t u Ne Yo k. Mi u a Na sufe ă de ape di ita şi i sa teleg afiat să se

î toa ă. Asta ă hotă ăşte. Ple ă şi oi. Ma sătu at de Eu opa. Ai ea să ezi Ne Yo kul ?"

Gîndul de a merge la închisoare miar fi surîs mai ult. Ce a di dez ădejdea ea t e uie să i se fi
zug ă it pe fa ă, ă i ea pă u la î eput i ată, apoi pli tisită.

52

Ce opilă difi ilă eşti. Nu te î eleg. Nu i dai sea a ă î A e i a o fată a du eata, fî ă a i se poate
amuza foarte bine ? Sînt o ul i e de ti e i şi o g ă adă de dist a ii. Şi oa e i de sea a du itale.
Po i a ea i i e de p iete i ; u a t e ui să te ii eş i de fustele ele. C edea ă u i pla e la
Monte Carlo.

Ma o iş uit, zisei eu jal i u i tea ui ă ită.

Ei i e, o să te o iş uieşti şi u Ne Yo kul. O so aju ge di u ă pe Hele la apo , t e uie să ezi

u aide ît de iletele oast e de apo . Co oa ă î dată, la e ep ie şi zo eştel pe fu io a ul el tî ă .
Azi o să fii atît de o upată î ît o să ai ti p să te î duioşezi de ple a ea oast ă di Mo te Ca lo.

Rîse dezag ea il, st i i d iga a î u tie ă şi se duse să telefo eze p iete ilo .

î sta ea î a e e a , ul putea î f u ta pe fu io a ul detla i ou. Mă dusei î aie, î uiai uşa şi

ă aşezai, pe o o ul de plută i î du i apul î t e îi i.

Sosise, î sfî şit, lipa ple ă ii. Totul se te i ase... Mîi e sea ă o să fiu î t e , du î d, a o se itoa e,
aseta de ijute ii şi pătu a ei, dî sa, stî d î fa a ea, î ago ul de do it, u la a i e să şi u
g oaz i ai pălă ie ouă î podo ită u o pa ă. O să e fa e toaleta şi o să e spălă pe di i î
o pa ti e tul î ă uşito , u uşi s î îitoa e, u hiu eta u da ă, u p osopul ud, u săpu ul u pă pe
el, u sti la pe ju ătate goală u i e ita ila ei î se a e „Sous le la d o se • t ou e u aseai, pe î d
fie a e s î f it, fie a e u uit, fie a e zd u i ătu ă a t e ului o să i epete ă ă despa t kilo et i de
el. Ia î ti pul a esta el, stî d si gu la estau a t, la asa pe a e o ştia , iti d o a te, epăsăto , u
gîndurile aiurea.

Poate ă î ai te de ple a e o să i iau ă as u î gale ie. U ă as u g ă it, di p i i a ei, şi o să'

u eze o tă e e, u zî et şi u i te a : „Da, s ie i" şi „Nu ia ul u it destul pe t u ate iile
dumitale" şi „Va t e ui să i t i i i fotog afiile. Pe e ad esă ? Ei i e : o să i s iu". Apoi o să ap i dă o
iga ă, e î d fo u ui hel e , pe î d eu a să ă gî des : „î ă pat u i ute "şi ju ătate şi o săl •
ai e ăd i iodată".

I f a eză, i o igi al : Su la o ou se află o oală.

Fa{a î i a fi ispată î t u zî et fo at, o e io al, glasu i a ea să osteas ă : „Uităte la ăt î ul

a ela a aghios de a olo, ă î t e i e e ; t e uie să fie oii pe ai i". Şi a î doi a ea să i osi
ultimele lipe îzi d de u st ăi , fii d ă şi e a dea u st ăi i u ul fa ă de altul. „Spe ă i sta ta eele
o ieşi i e" petî du e, î dispe a e, şi el epli î d : „Da, a ela di s ua t e uie să fie u ; lu i a
e a e a t ea pot i ită'. După e a î doi e ufu dase î toată dis u ia a eea ăzî d de a o d, şi
o i u , pu i a ea să i pese da ă ezultatul e a e ulos şi î tu e at, pe t u ă o e tul a ela e a
ultimul, un adio final la care ajunsesem.

Pe t u ă o să fiu gata de ple a e, pe t u ă totul e a. sfi şit, u i a ai ă î e i i de spus. O să fi

a doi st ăi i, pe î d sufletul eu î du e at o să st ige : „Te iu es atît de ult ! Sî t g oza de
e o o ită. Asta u i s~a ai î tî plat, asta u i se a flîi î tî pla i iodată".

„Atu i, o. să spu eu u u zî et jal i , ul u es de ii de o i, a fost i u at..." î t e ui î d

a este u i te a e ie au o iş uite. „Mi u at" : e î sea ă asta ? Du ezeu ştie ă u ă
si hisea de asta ; sî t u i tele pe a e le foloses adoles e ii pe t u o pa tidă de ho ke , şi ît de
epot i ite e au pe t u săplă î ile pet e ute î hi u i şi î î ta e ! Apoi uşile as e so ului o să se
des hidă î ai tea doa ei Va Hoope şi eu o să st ă at gale ia î î tî pi a ea ei, pe î d # o să se
î toa ă î ol ul lui, despătu i d zia ul.

Stî d a olo, a o a aghioasă, pe o o ul de plută di aie, î i î hipuia toate astea, şi ălăto ia şi

sosi ea oast ă la Ne Yo k. Glasul as u it al Hele ei edi ie ai e e tă a a ei sale şi Na ,
î g ozitoa ea i epoată. ţăie ii de Ia olegiu u a e doa a Va Hoope , a fi ut să ă adă
u lî d, şi ti e ii fu io a i de a ă pot i i i u situa ia ea : „Să ieşi ie u i î p eu ă... Vă pla e
jazzul hot ? ţăie i u asul î , u o aji lu ioşi. Va t e ui să fiu politi oasă. Şio să do es atît de ult să
fiu si gu ă u gî du ile ele, a de pildă, a u , î hisă î aie...

Ea e i şi ătu î uşă,

Ce faci acolo ?

Vin.

Şi a p efă ut ă î to u o i et şi ă ototos u p osop. Cî d a des his uşa, ea a p i it

curioasă.

Ce ult ai stat! î di i ea a asta ai ti p să i

,'zi, sî t p ea ulte de fă ut...

E a sigu ă ă el o să se î toa ă după îte a săpu i i la Ma de le . O săl aştepte u af de s iso i î

ol, p i t e a e şi a ea, s isă de pe apo . O scrij«ire... O să ă st ădui să fie eselă şi să up i dă
de ie ea to a ăşilo ei de d u . O să stea ult ti p e i oul lui şi o să ăspu dă după săptă î i de
zile, g a ă, î ai te de asă, î t o du i i ă di i ea ă î d

so găseas ă, î dui duşi fa tu ile. Apoi o să u eze i i . Ni i pî ă la u ili ea ea di u ă, a ă ii

poşile ilust ate de C ă iu , î fă işî d Ma de le ul, poate /ua î zăpadă, î a e o să i se u eze :
C ă iu esel i u A ou u , de la Ma i ilia de Wi te ". Cu lii e de au . Da a să fie d ăgu , o să taie
u ele tipă it

o să adauge u e eală dedesu t : „de la Ma i ", şi a ă o să ai ă î ă lo , îte a u i te a ;

„Nădăjduies î i pla e Ne Yo kul". Pli ul lipit, o a ă şi a tea atală o să se î g ă ădeas ă p i t e
alte sute la fel.

îmi pa e ta e ău ă îi e ple a i, spuse fu io

a ul de la e ep ie, u telefo ul î î î. A i aflat ă

aletul îşi î epe ep eze ta iile săptă î a iitoa e ?

'oa ia Va Hoope ştie ?

A po ito u gî dul î apoi, de la C ă iu ul pet e ut i Ma de le , la ealită ile ago ului de do it. E a

i ia oa ă, după g ipa ei, î d doa a Va Hoope o o î i ă î e la estau a t şi u î do, si ea o
g eutate sto a . El îşi pet e ea ziua la Ca es, o ştia , ă i ă iştii ase di aju ., da ă te ea să
nu scape chel e ul eo o ă şi să spu ă : „Do işoa a ă î ă astăsea ă, ; de o i ei, u do ul ?"

î i t e ea u ju ghi p i i i ă, de îte o i se ap opia e asa oast ă, da el u zise i i .

î i t e ui ziua fă î d agajele, ia sea a, e i ă uos ii ii săşi ia ă as u . Mî a ă î salo aş şi ea :

ul ă u aide ît. Tot ul ăzuse . Co o îi î ga ie pe la ouă ju ătate, p ete tî d ă ă du să aut
ti hete, da el u e a a olo. Odiosul po ta zî i, ă du ă ;

Da ăl ăuta i pe do ul de Wi te , ea o u i at ă o să se î toa ă de la Ca es î ai te de iezul

op ii.

Aş ea u pa het u eti hete pe t u gea a ta e. a zis, da a ăzut, după o hii lui, ă u ă

credea.

Aşa ă pî ă la u ă, u a ea să fie i i o sea ă de adio. O a pe a e o isase î tot u sul zilei, trebuia

să io pet e si gu ă u î do ito ul eu, uitî du ă la aliza ea Re elatio şi la apa î desată.
Poate dl e a totu a, fii d ă aş fi fost o pa te e ă a ai de lu e şi pese e ă el ia fi itit pe fa ă e
si ea .

Ştiu ă î oaptea a eea a plî s u la i i a a e şi ti e eşti, u aş ai putea plî ge azi. După î sta
de douăze i şi u u de a i u ai plî gi, î ă işî d pe a. Capul Î i îjîia, o hii î i e auu fla i, gîtul
o t a tat, Şi eli iştea de di iea ă, u a e î e i să as u zi lu ii o i e u ă de du e e, spălatul u
apă e e, st opitul u apă de olo ie şi st atul uşo de pud ă, t ădăto . De ase e i tea a de a eî epe
să plî gi, şi la i ile, u gî d si gu e, t e u atul de eî lătu at al gu ii, a e te pot du e la o a e
nenoroci e. î i a i tes ă a des his la g fe east a, ădăjdui d ă ă oa ea di i e ii o să ştea gă
oşea a e se edea su pud ă. Ni iodată u i sa pă ut soa ele atît de, î î tăto , i i ziua atît de pli ă
de făgădui i. Mo te Ca lo de e ise deodată u ai u ătate, fa e , si gu ul lo si e di lu e. îl
î d ăgise . E a opleşită de duioşie. Aş fi ut să pet e toată ia a ai i. Şi ple a î ziua a eea, E
ulti a oa ă î d î i pe ii pă ul î ai tea a estei ogli zi, ulti a oa ă î d î i spăl di ii la a eastă
hiu etă. No să ai do i iodată î patul ăsta. No să ai î to i iodată o utato ul a estei lu i i.
E a a olo î apot, i duioşî du ă de o odaie a ală de hotel.

Nu eşti ă ită ? ă î t e ă dî sa la gusta ea de di i ea ă. I

Nu, îi spusei eu, cel pu i u ed, zisei, agă î du ă de a eastă s î du ă de sal a e, a e a fi putut
s ăpa ai tî ziu, da ă aş fi a ut o hii p ea oşii.

Nu pot sufe i să ă î î tes , î d totul e î pa hetat, o ă i dî sa ; a fi t e uit să e hotă î pe t u

un tren mai dev e e. La putea p i de, da ă ea g ă i, şi atu i a putea sta ai ult la Pa is.
Teleg afiază Hele ei să u i ă să e ia şi a a jează alt e dez o s.

Mă î t e ... ea se uită Ia eas ... Da, ei pot s hi a lo u i ile e i ute. O i u , pute î e a.

Co oa ă la i ou

şi i te eseazăte.

Da, spusei eu, s la a toa elo ei şi î to î du ă

î odaie să i a u apotul, să i pu i e ita ila fustă

e de lî ă, să i t ag pulo e ul lu at î asă.

Nepăsa ea ea fa ă de dî sa se s hi ase î u ă. Aşada se sfî şise, i se fu a şi ulti a ea di i ea ă.

Nu ai a ea i i o ju ătate de eas de stat pe te asă, i i ă a ze e i ute, a să i pot lua
ă as u . Pe t u

ă îşi te i ase gusta ea de di i ea ă ai epede de ît

p e ăzuse, pe t u ă ea se pli tisea. Ei i e, o să las la o

' pa te eze a şi odestia, o so ai fa pe de a.

T î tii uşa salo ului şi fugii dea lu gul o ido ului.

Naşteptai as e so ul, u ai s a a îte pat u t epte i deodată pî ă la etajul al t eilea. Ştia u ă ul odăii
: l 148 ; a ătut la uşa lui, u o azul î ujo at, gîfîi d.

I t ă, st igă dî sul, şi des hisei uşa eg etî d î

d ăz eaîa ea, u i i a z îtî du ise, la gî dul ă poate

atu i se t ezise, ă i se ul ase tî ziu î aju , ă poate

o săl găses î ă î pat, z u lit, supă ă ios...

El se ădea î ai tea ferestrei deschise, cu un halatde pă de ă ilă peste pija a, şi eu ă si ii stî ga e

şi p ea î ă ată î taio ul eu de lî ă şi u pa tofii

ei. Mă ezuse t agi ă ; u e a de ît a aghioasă,

Ge vrei ? zise dînsul. Ce sa întîmplat ?

A e it să i iau ă as u . Ple ă î di i

ea a asta.

Mă p i i, apoi puse i iul pe la oa ,

î hide uşa, zise dî sul.

O î hisei, a î î d î pi ioa e, destul de î f i oşată, u îi ile atî î d.

Ce tot î d ugi a olo ? î t e ă dînsul.

E ade ă at, ple a azi. T e uia să luă ulti ul t e şi a u ea ea săl luă pe el di tîi şi ia fost
tea ă ă o să te ai ăd. Si ea ă t e uie să te ăd î ai te de a ple a, sp e a i ul u i.

Di gu a ea ieşi ă, aşa u Î i î hipuise , u i tele e oade. E a eapă ă şi sti ghe ită ; peste o
lipă o să spu ă a fost i u at.

De ce nu thiai spus mai curînd ? zise el.

Nu sa hotă ît de ît ie i. Totul fusese fă ut î g a ă. Fii a ei ia apo ul sp e Ne Yo k î ziua de sî ată,

ia oi u ează să ple ă u ea. O so î tîl i Pa is şi ple ă p i Che ou g.

Te ia cu ea la New York ?

Da, şi a poftă să ple . No să i pla ă de Io a olo ; o să fiu foa te e o o ită.

Atunci, pentru numele lui Dumnezeu, de o te duci ?

Ştii i e ă t e uie. Mu es pe t u a i. Nu sî ogată a so pot pă ăsi.

El îşi luă di ou i iul şişi şte se săpu ul de p< o az.

Stai jos, zise dînsul. Nu mai am mult. O să i

î a î aie şi o să fiu gata î i i i ute.

îşi luă hai ele de pe s au , le a u ă pe jos î aie şa i t ă, t î ti d uşa. Mă aşezai pe pat şi î epui să
od u ghiile. Situa ia e a i eală şi ă si ea a u a e hi de ea ă. Mă î t e a e gî dea el, e o
să fa ă P i ii odaia. E a a o i e odaie a u ui ă at, fă ă pe so alitate şi î eo î duială. O g ă adă de
î ăl ă i te, ult ai ultă de ît putea să ai ă e oie şi şi u i de a ate. Masa de toaletă e a goală,
afa ă de o sti lă a e de apă de pă şi două pe ii u i e de fildeş. .Ni i fotog afii, i i i sta ta ee,
nimic de felul acesta. Căutai, di i sti t, gî di du ă ă t e uie să fie ă a u a lî gă patul lui sau î
ijlo ul ă i ului. U a a e î t o a ă de piele. Da u e au de ît ă i şi o utie de igă i.

El fu gata î i i i ute, după u î i făgăduise.

Co oa ă u i e pe te asă, it ă î , zise dî sul.

Privii ceasul.

Na ti p, zisei; T e uia să fiu la i ou a să s hi lo u ile e i ute.

Nu te si hisi de asta. V eau să i o es .

Po i ă pe o ido şi el he ă as e so ul, Nuşi dă

sea a, î i zisei, ă t e ul plea ă peste u eas şi ju ătate ? Doa a Va Hoope poate să telefo eze
di t o lipă î t alta la i ou să î t e e u de sî t. Co o i ă u as e so ul fă ă să o i , ieşi ă pe
te asă, u de e au aşezate esele pe t u i ul deju .

Ce iei ? ă î t e ă el.

Am î at şi, de altfel, a a e e de ît i i

minute.

Adumi cafea, ceru el chelnerului, un ou moale,

pîi e p ăjită u u t, a eladă şi o a da i ă ; apoi s oase o pilă di uzu a şi î epu săşi pileas ă
unghiile.

Va să zi ă doa a Va Hoope sa sătu at de Monte

Ca lo, zise el,şi a e poftă să se î toa ă a asă. Şi eu. Ea

la Ne Yo k şi eu la Ma de le . Ce p efe i ? Po i să alegi.

Nui f u os di pa tea du itale să" glu eşti, a

spus. C ed ă a fi ai i e să ă o up de ilete şi să i

spun la revedere.

Te î şeli, da ă ezi ă sî t di t e a ei a e fa
glume la micul dejun, zise dinsul. Di iea a sî t tot

" deau a u toa e. î i epet ă po i să alegi. Sau te duci cu doamna Van Hooper la New York sau vii cu
mine la Manderley.

V ei să spui ă ai e oie de o se eta ă sau de aşa

ceva ?

Nu, ătăflea o, î i e să te ăii u i e. ,ff?.

Chel e ul e i u i ul deju , ia eu a ă as u

îi ile pe ge u hi, p i i dul u pu e pe asă afei tie a şi a a de lapte.

Nu î elegi, zisei eu, î d hel e ul se î depă ta. Eu u sî t di t e a elea u a e' e îiisp i.

Ce d a u ei să spui ? ă î t e ă el p i i du ă Şi pu î duşi jos li gu i a.

Eu p i ii u se aşează o us ă pe a eladă, el o go i u u gest de e ă da e'.

Nu ştiu i e, zisei. Nu pot explica. Mai întîi nu Eac parte din lumea dumitale.

Care e lumea mea ?

Ei i e... Ma de le ! Ştii i e e eau să spu .

El apu ă ia li gu i a şi luă a eladă. !

Eşti ap oape tot atît de eştiutoa e şi de p oastă a şi doa a Va Hoope . Ce ştii de Manderley ?
Nu ai eu pot să jude da ă po i fa e sau u pa te di el. C ezi ă eu ia e ut asta fă ă să ă gî des ,
ui aşa ? Pe t u ă spui ă ai hef să ple i la Ne Yo k... C ezi ă te e de so ie pe t u a elaşi oti
a e, după pă e ea du itale, ă fă ea să te pli u aşi a şi să te i it la asă î p i a sea ă ? Di
u ătate... Nui aşa ?

Da, zisei eu.

î t o zi, u ă di sul, u gî duşi pîi ea u u t, o să i dai sea a ă u sî t hia aşa de ă i i os. Deo

a dată, ed ă u i dai sea a de i i . Nai ăspu Ia î t e a ea ea. V ei să te ăii u i e?

C ed ă i i I easu ile ele de ea ai a e I d ăz eală u iaş fi î hipuit aşa e a. Odată, fii d h

aşi ă u el, u tă ea de o u ată de e e, a î eput să i i agi ez o po este : u ă el a fi
g a ol a , a aiu a şi a he a săl î g ijes . Aju sese u po estea to ai î d îi tu a apă de
olo ie î ap î d sosi ă la hotel şi po estea ea se op i ai i. Ş altădată î i î hipuise ă t ăies
î t o lojă de po ta pe do e iul di Ma de le , şi u a ea să ă iziteze u eo i, şi să stea î fa a
fo ului di ă i . A easti eaşteptată e e e î ăsăto ie a uluit, ed ă a jig it hia . E a a şi î d
a fi e ut egele. Nu pă ea ade ă ată. Şi el î a î t u a a eladă, a şi î d totul ar fi fost firesc. în
 ă i, ă a ii î ge u hează î ai tea fe eilo , la lu i a lu ii. T ea a asta u se pet e e aşa, la i ul
dejun.

P opu e ea ea u pa e să ai ă so i de iz î dă. Cu atît ai ău ! C edea ă ă iu eşti pu i . E o

lo itu ă pe t u vanitatea mea.

Te iu es , zisei eu. Te iu es g oza . Mai fă ut foa te e o o ită şi a plî s toată oaptea, pe t u ă

a ezut ă o să te ai e ăd i iodată,

î ti p e spu ea asta, el a îs, î i adu a i te şi ia î ti s i a pe deasup a esei.

Fii binecuvîntatî pentru asta, zise dînsul. întro

zi, î d o să aju gi la î eî tătoa ea î stă de de a i,

desp e a e iai spus ă e ul ea isu ilo du ailale,

o să i a i tes a eastă lipă. Şi o să ă ezi. Ce pă

at î d ă gî des ă o să eşti ! , .,,

E a uşi ată şi supă ată pe el, pe t u ă îdea. De i fe eile u ă tu ises astfel de lu u i ă a ilo .
A ea ulte de î ă at.

Atu i ea î eles, ui aşa ? zise dî sul, fă ă

să dea d u ul pîi ii u a eladă. I lo să ii to ă ă

şie doa ei Va Hoope , o să i ii ie, ia î dato i ile

du iîale o să fie ap oape a eleaşi. Şi ie î i pla ă

ile oi, flo ile î salo şi, după asă, jo ul de ezig.

Şi i e a a e să i toa e eai. Si gu a deose i e este

ă eu u iau Ta ol, p efe E o, şi u t e uie i iodată să

ă laşi eap o izio at u a a ea spe ială de pastă de

di i.

Eu ătea da a a a u degetele pe fa a de asă, î » î doi du ă de i e şi de el. Oa e îşi ătea jo

de i e şi toate astea u e au de ît o glu ă ? El ă p i i şi o se ă ?' î g ijo a ea î tipă ită pe fa a
mea.

Mă po t a du eata a u oji , ui aşa ? zise

' dî sul. Nu aşa î i î hipuiai o e e e î ăsăto ie. Trebuia

să fie sea ă, du eata î o hie al ă, u u t a dafi î

î ă, ia î depă ta e o ioa ă să î te u vals. Iar eu, sub

u pal ie , să i fi fă ut o u te î d ă ită. Atu i ai fi fost

ul u ită. ţiet opil, e uşi e ! Nui i i , o să te du

la Ve e ia î ălăto ie de u tă şi o să e i e de î ă

i go dolă. Da o să stă p ea ult, ă i eau să i

arăt Ma de le uL i El do ea să i a ate Ma de le ul. Şi deodată i te j lesei ă toate astea o să se

întî ple, ă o să fiu so ia lui, I ă o să e pli ă î p eu ă p î g ădi ă, o să o o î . pe ă a ea
e du e la plajă. Ştia u o să stau p i i d pe te asă, după i ul deju , a u î d păsă ilo fă ă itu i şi
u pu i ai tî ziu, u o pălă ie de soa e u o. u i a i pe ap, şi u o foa fe ă de g ădi a î î ă,
o să uleg flo i pe t u asă. Ştia a u de e u pă ase l a tea poştală ilust ată î opilă ie, e a o
prevestire, un [ pas orb spre viitor.

E do ea să i a ate Ma de le ul... Gî dul eu z u a, siluete se dese au î ai tea ea, hipu i u au

alto hipu i şi toate astea pe î d el î a a eladă, î ti zî du i şi ie îte o felie, din cînd în cînd,
fă ă să ă slă eas ă di o hi:

„Nu ed ă i u oaşte i so ia : Doa a de Wi te .' Eu o să fiu doa a de Wi te .

Ma gî dit la u ele şi la se ătu a de pe e u i, de pe s iso ile ăt e fu izo i şi de pe s iso ile p i

care invitam la dineu. Ma auzit o i d la telefo : „De e să u e i i pî ă la Ma de le , la sfi şitul
săptă î ii iitoa e.?" Lu e, totdeau a o d oaie de oa e i. «Vai, da e pu şi si plu fe e ătoa e,
t e uie eapă at să fa i u oşti ă u ea." Asta se efe ea la i e, e a o şoaptă a e se desp i dea
di t o ul i e, şi eu ă î to ea , p efă î du ă ă u auzise .

O să o o î odăi a po tă esei u u oş de st ugu i şi de pie si i pe t u ăt î a ol a ă. Mîi ile ei

î ti se sp e i e : „Du ezeu să ă i e u î teze, doa ă, sî '

te i atît de u ă !" iau eu : „T i ite să ia de a asă i e i t e uie". Doa a de Wi te . Eu o să fiu doa a

Wi te . Vedea asa lust uită di suf age ie şi lu î ile a i. Ma i î fa a ea. Douăze i şi pat u de
ta< u i. Flo i î pă ul eu Toată lu ea î toa să sp e i paha ele idi ate. „Să e î să ătatea
ti e ei ăsăt ite", ia Ma i , ai tî ziu : „Nu tea ăzut i ioda atît de f u oasă".

Odăi a i, îă o oase, pli e de flo i. Odaia ea, ia u fo ul ei de le e. Ci e a ate la uşă. O femeie int
zî i d. E so a lui Ma i şi i spu e : „E î t ade ; i u at ît îl fa i de fe i it, toată lu ea e atît de u
u ită, ai atîta su es !"

Restul mandarinei de Tanger este acru, eu n;

î ao, osti el, şi a uitat la el, î e e e au ii

tele mi se urcau încet la cap, apoi miam coborît pr

virea asupra fructului din farfuria mea.

Sfe tul ă as e a ta e şi găl ui. A ea d eptate. Mat da i a e a foa te a ă. A ea u gust iute, a ă ui,
gu ă, şi a ia da ă i dăduse sea a de el.

O î ştii ez eu pe doamna Van Hooper, sau dun

eata ? î t e ă dî sul.

El îşi î pătu ea şe e elul, î pi gea fa fu ia şi eu i a , auzi dul o i d u atîta epăsa e, a şi

cînd E fi fost o a de fapte pu i î se ate, de o si pl s hi a e de pla u i, î d pe t u i e e a a
explozi unei bombe.

Spu ei du eata, epli ai eu, o să fie atît de su

pa ată !

Ne idi a ă de la asă ; e a e e ată, oşie» t u i d de e ă da e. Mă î t e a da ă o sî spu ă

es tea hel e ului, luî du i a ul şi zî i d : „T e ui să e feli i i, do işoa a se ă ită u i e". Şi
top ei lal i hel e i o să audă, o să e salute, o să zî eas î, ia oi o să t e e p i gale ie u a i de u
al de tul u a e u f ea ăt de aştepta e. Da el u zise i i . Pă ăs te asa, fă ă i i u u î t şil u ai
în as e so . T e u ă p i fa a i oului de e ep ie" şi i e i u î al i apul. Fu io a ul e eta u
tea de hî tii, o i peste u ă u ui al doilea. „El u ştie, ă gî dii eu, i o să fiu doa a de Wi te .
O să t ăies la Ma de le Ma de le o să fie al meu."

As e so ul se op i la etajul î tîi.şi o lua ă pe o ido . El ă apu a de i ă şi io legă ă, e gî d.

î i pa ta e ăt î la pat uze i şi doi de a i ? î

t e ă el.

Oh, u, ăspu sei eu epede, poate p ea epede. Nu i pla ti e ii.

Nai cunoscut i iodată ti e i, zise el.

Aju se ă la uşa apa ta e tului.

C ed ă aş fa e ai i e să ă o up si gu de asta, zise el ; da ia spu e i : tea supă a să e ăsăto i

foa te epede ? Nui aşa ă ai e oie de t usou sau p ostii de astea ? Pe t u ă sa putea a a ja uşo ui
cîteva zile. La o sulat. Apoi, u aşi a la Ve e ia sau u de ei oi.

Nu la ise i ă ? î t e ai. Nu î al , u do işoa e de o oa e şi lopote, opii şi o ? Da fa ilia şi

prietenii dumitale ?

Ui i, zise dî sul, ă a ai fă ut o astfel de ceremonie.

Ne op ise ă î ai tea i t ă ii apa ta e tului şi o se ai ă zia ul di ziua a eea e a î ă î utia de
s iso i. Na usese e e săl iti î ai te de i ul deju .

Ei bine, zise dînsul, ce spui ?

Desigu , ' ăspu sei.. C edea o lipă a o să e ăsăto i î A glia. Fi eşte, u i i i la ise i ă, i i la
lume, nici la nimeni de felul acesta.

Iam zîmbit. Chipul lui se înveseli.

No să fie a uza t ? a spus.

El apăsă la a uşii, o des hise şi e afla ă î i ul a t eu.

Du eata eşti ? st igă di salo doa a Va

Hoope . Ce d a u fă eai ? A telefo at de t ei o i la

i ou şi i sa spus ă u teau ăzut.

Fui up i să de o do i ă eaşteptată să îd, să plî g, toate la u lo , şi ă du ea î golul sto a ului. O

lipa aş fi ut pa ă să u se fi î tî plat i i , aş fi ut să fiu si gu ă, să ă pli fluie î d.

Mă te ă totul e di i a ea, zise dî sul i

t î d î salo ul a ă ui uşă o î hise î u a lui, şi a

auzit e la a ia ei de ui i e.

Apoi ă dusei î odaia ea, aşezî du ă lî gă fe east a des hisă. Asta se ă a u aştepta ea î t u
sa ato iu. A fi t e uit să f u ză es o e istă, să ă uit fotog afii, să ites a ti ole de a e să > i
a i te i iodată, pî ă la i t a ea u ei i ff iefe ha i e şi de toi i e, lipsită de o i e omenie, din pricina
a ilo de a tisepsie. „Toiul e ge foa te i e, ope a ia a euşit < i u e. Nai i i o g ijă. î lo ul
du itale, aş î toa j a asă şi aş t age u puf de so ."

Pe e ii apa ta e tului e au foa te g oşi şi u auzea i i o şoaptă. Mă î t e am cei spunea el, în ce

te e] îi o u i a estea. Poate : „Ma î d ăgostit de ea, p i a oast ă î tîl i e. Nea ăzut zil i . Şt
ea ăi pu zî d : „Ei i e, do ule de Wi te , iată lu ul ai o a ti pe a e la auzit eodată."
Ro a ti asta o să spu ă lu ea. Sa pet e ut î t u hip foa l eaşteptat şi o a ti . Sau hotă ît pe
eaşteptate să si ăsăto eas ă. Ce a e tu ă ! î i zî ea ie î să i, id I î d ge u hii, aşezată pe
a gi ea fe est ei, gî di du ît de i u at e a totul şi ît de fe i ită o să fiu. A e'a să ă ă it u
ă atul pe a el iu ea . O să fiu doa de Wi te . E a o e u ie să ă doa ă aşa î golul sto a ului,
î d e a atît de fe i ită. Fă ă î doială ă di] p i i a e ilo . A eastă aştepta e, a î a ti a e
unei clini i. De fapt, a fi fost ai fi es să i t ă îi salo , i ă î î ă, îzî d, zî i du e u ul altuia ş
a el să spu ă : „O să e ăsăto i , sî te foa te î d ăgosti i.
î d ăgosti i. Nu i o ise î ă de d agoste. Fă ă î doială, a usese e e. Totul fusese atît de
eaştepta la deju ul de di i ea ă. Ma elada şi afeaua şi a da i a î pă ită. Nu, u i spusese ă
e a î d ăgostit Nu ai ă oia să se î soa e u i e. S u t, up i zăto foa te o igi al. Ce e ile o igi ale
p e uiau ult ai ult E au ai aute tice. Nu ca celelalte. Nu ca tinerii car< spun prostii, din care nu
ed, poate de ît ju ătate. Nu a a ei ă a i foa te ti e i, foa te zăpă i i, foa te pasio a i, fă î d
ju ă i te u eputi ă de i ut. Nu u a e uto el î tîia oa ă pe Re e ea de so ie... Nu t e uie să ă
gî des la asta. E u gî d i te zis, i suflat de dia oli. î apoi, Sata o ! Nu t e uie să ă gî des la asta
i iodată, i iodată, i iodată. EI ă iu eşte, ea să i a ate Mahde le ul. Co o i ea lo u se ai
te i a odată ? No să ă he e î sfî şit î salo ?

Ca tea de poe e e a lî gă patul eu. Uitase ă io î p u utase. De i ui a o da i i o î se ătate.

„Dute, şopti dia olul, dute şi des hide pagi a de titlu. Nui aşa ă ai poftă so des hizi ? Des hide pagi a
de titlu."

E o absu ditate a spus," u fa alt e a de ît să pu a tea laolaltă u estul lu u ilo . A ăs at. Ma

î d eptat agale sp e optie ă. A luat a tea. Ma agă at, u pi io ul î fi ul lă pii de pe optie ă şi
a poti it, ia a tea ia ăzut di îihi, pe duşu ea. Sa des his si gu ă la pagi a u titlul, pu tî d
dedi a ia : „Lui Ma , de la Re e a". Ea e a oa tă şi la ei o i u t e uie să te ai gî deşti. Do ea
î pa e, şi ia a u duia deasup a o î tului ei. Cît de iu îi e a totuşi s isul, îtă fo ă oglindea. Ce
lite e iudate, aple ate î t o pa te. Pata de e eală. Pa ă e a de ie i. A ăta e a t a şi u dedi a ia a
fi fost s isă ie i. Mia luat fo fi i a de u ghii di etuiul de toaletă şi a tăiat pagi a, a u î d p i i i,
peste u ă , a o i i ală.

A h s uls pagi a di t o dată, fă ă să. las a gi ea uptă şi a tea pă u u ată şi al ă u a ea pagi ă ai

pu i . O a te ouă, a e u fusese ati să. A upt pagi a î u ă ele şi lea a u at î oşul de hî tii.
Apoi a aşezat pe a gi ea fe est ei. Da ă gî dea tot la u ă elele de hî tie ăzute î oş şi a
fost silită să ă idi să le p i es . Şi a u se edea, pe u ă elele upte, e eala g oasă şi eag ă ;
s isul u pie ise. A luat o utie de hi itu i şi a dat fo u ă ilo de hî tie. Fla ă a p oduse o lu i ă
plă ută, î eg i hî tia, î ălătu i a gi ile, fă î d s isul de e itît. ţu ă ile de hî tie z u a ă, e uşă
e uşie. Lite a R pie i ea di u ă, se ăsu i o lipă, ai a e a totdeau a, apoi se st î e şi ea ; o
î ghi ise fla ă a. Nu ai e a i i ă a e uşă, e a o pul e e i pe epti ila... Mă dusei să ă spăl pe
îi i. Mă si ea ai i e, ult ai i e. A ea se ti e tul a ela de outate, de u ă e ie, e
î to ă ăşeşte, de o i ei, u ale da ou, agă at la î eputul a ului pe zid. î tîi ia ua ie. Si ea
a eeaşi se za ie de p ospe i e, de î ede e eselă. Uşa se des hise şi el i t ă î odaia ea.

Totul e î egulă, zise dî sul ; lo itu a ia luat î itîi piuitul, da e pe ale săşi e i ă şi ă du la i ou să
ă î edi ez ă o să p i dă p i ul t e . C ed ă o

lipă a ădăjduit să fie a to a oast ă, da a p i it. IhLîe şi o eştei.

Nu spuse ă e a ul u it, ă e a fe i it. Nu ă apu ă de a , a să ă du ă salo . î i zî i, î i fă u

i se u u a şi' ple ă si gu pe o ido . Ma dus. la doa a Va Hoope . şo ăitoa e, a
î f i oşată, a o se itoa e a e a t i is, o ă p i t u p iete ă plea ă peste opt zile.
Ea stătea li gă fe east ă, gata să fu eze, siluetă o doa ă şi a aghioasă pe a e a ea so ai ad, u
ja heta a ei st î gea pieptul la g, o pălă ia idi olă pusă peo pa te.

Ei i e ! zise dî sa u glas tăios, pe a e u ed

săl fi î t e ui at fa ă de el. T e uie să e u os ă ai

fă ut o t ea ă u ă: & azul du itale, apa li ă sapă

adine. Cum ai izbutit ?

Nu ştia e să ăspu d. Nu i plă ea zî etul ei.

Ma e o o ai a ut ă a î ol ă it de g ipă, o ti uă ea. A u î eleg u î i î t e ui ai ti pul şi

de e uitai e te t i itea să fa i. Le iile de te is, d ăgu a ea ? Ştii ă iai li putut spu e şi ie...

î i e ie ta e. î gî ai e .

Ea ă p i i iudat, e etî du ă di eştet pî ă î tălpi.

Şi ia spus ă ea să se î soa e u du eata peste îf e a zile. î ă u o o , ă ai fa ilie, a e Să i

pu ă î t e ă i. Ei, da u ă p i eşte. Mă spăl pe îi i de a eastă po este. Mă î t e , totuşi e o să zi ă
p ief te ii lui,, da îl p i eşte; î i dai sea a ă.e ult ai î î stă a du eata ? .

Nare decît pat uze i şi. doi de a i zisei, ia eu sî t ăt î ă pe t u i ata ea.

Ea rîse, scuturînd'scrumul igă ii pe jos.

Cît desp e asta, aşaî, zise dî sa.

Co ti uă să ă e eteze u ate ie, u o fă use i iodată, u p i i ea u ui e u di o isia u ui

conr curs de vite. E a e a la o î p i i ea eî, e a eplă ut.

Spuhe i, î t e ă dî sa, u glas intim, se însemna

„ a î t e p iete e", ai fă ut e a a e u t e uia ?

Se ă a u ţlaize, oito easa, a e oia să i dea

ze e la sută, ttu%

Nu ştiu e ei să spui, ăspu sei eu.

Ea rîsej ridicînd dm» umeri.

Ei, da e i pasă ? Eu a ezut totdeau a ă Cetele e gleze e au işte p efă ute, u toate ifosele lo
g oza e de ju ătoa e de ho ke . Aşada , o să ălăto es si gu ă pî ă la Pa is şi o să te las ai i, pe î d
d ăgu ul du itale o sîşi p o u e uleti ul de ăsăto ie ? A o se at ă u a i itat la ceremonie.
C ed ă u ea să i ă i e i şi, de altfel, o să fii ple ată, zisei eu.

H , h , spuse dî sa. îşi luă utia de pud ă şi î epu săşi pud eze asul. Spe a ştii e fa i, u ă dî sa.
De fapt, toate sau petrecut foarte repede. O chestie de flfte a săptă î i. C ed ă e u ă at ă uia u
g eu ii i t i î oie şi a t e ui să te o iş uieşti u apu ătu ile lui. Ai dus o ia ă foa te tih ită pî ă a u
şi u po i să spui ă u a pu tat f u os u du eata. O să ai o ăspu de e g ea a stăpî ă a
Mande le ului. Ca să fiu si e ă de tot, d aga ea, u ăd u o so s o i la apăt.

Cu i tele ei su au a u e ou al elo pe a e i le spusese eu u u eas ai î ai te. Nai e pe ie ă,

o ti uă ea, u u oşti a el ediu. Nu eşti î sta e să osteşti două u i te la idgeu le ele. Ce o să
le spui tutu o p iete ilo lui ? Pet e e ile de la Ma de le e au estite, î d t ăia ea. ia o it, fi eşte,
de asta ?

Şo ăia , da , sla ă Do ului, u ă, fă ă să i aştepte ăspu sul. Fă ă î doială ă do es fe i i ea

du itale şi ă e u os ăi u ă at fe e ăto , da ... da, î i pa e ău şi eu ed ă fa i o a e
g eşeală, o g eşeală de a e o să te ăieşti a a i .

Puse la lo pud ie a. Poate ă e a, î ele di u ă, si e ă, da u oia ge ul a ela de o estitate. Nam

spus i i . A ea , poate, u 'ae u suz, fii d ă ea î ăl ă di u e i şi se î d eptă ale e sp e ogli dă,
î d eptî duşi pălă ioa a î fo ă de iupe ă. E a u u oasă ă plea ă, u u oasă ă a so ai ăd.
Pu ta pi ă lu ilo pet e ute u ea, î d fusese a gajata ei, p i ise a ii ei, păşise pe u ele ei a
ou ă, ştea să şi ută. Desigu ă e a lipsită de e pe ie ă, ă e a o idioată sfioasă şi tî ă ă. Ştia
toate a estea. Nu e a " e oie să i le spu ă. P esupu ă atitudi ea ei e a p e editată şi ă, di eu
iudat oti fe i i , e a î pot i a a estei ăsăto ii ; s a a ei de alo i fusese zd u i ată.

Ei i e, pu i î i păsa, a ea să uit de ea şi de Cu i tele ei î epate. O î ede e ouă se ăs use î

i e, î d a a s pagi a a eea şi ia isipit u ă elele T e utul a ea să ai e iste pe t u i i u ul di
oi; î epea , şi eu şi el, ia a de la apăt. T e utul fusese spul e at î î t, a şi e uşa di oşul de
hî tii. U a să de i doa a de Wi te .

U a să t ăies la Ma de le .

în curînd ea a ea să ple e, hu du î duse si gu ă î ago ul de do it, fă ă i e, ia eu a ea să fiu u

el î suf age ia hotelului, p î zi d la a eeaşi asă, fîcînd planuri de viitor. Pragul unei mari aventuri.
Poate ă, odată e ea a fi ple ată, a ea î sfî şit să i o eas ă, spu î du i ă ă iu eşte, ă, o fi
fe i i i. Pî ă atu i u fusese ti p şi, o i u , lu u i de felul a esta us uşo de ostit, t e uie aşteptat
o e tul pot i it. Ridi ai o hii şii ăzui hipul î ogli dă. Mă p i ea u I u zî et î găduitor pe buze.
î i spusei ă o să se a ate ă i i oasă, ă o să i î ti dă î a şi o să i u eze o o . Da ea u a să
zî eas ă, î î duşi u fi de pă ieşit de su pălă ie.

Cu sigu a ă, zise dî sa, ă ştii de e te ia de so ie, iui aşa ? Nu i î hipui ăi î d ăgostit de du eata ?
Di p i i ă ă îl e e ează atît de ult asa goală, î ît şia pie dut ap oape apul. Nu ai poate t ăi
singur acolo...
CAPITOLUL 7

AM SOSIT LA ÎNCEPUTUL LUNII

ai la Ma de le , după u spusese Ma i , odată u p i ele p i igheto i şi za ile. E a ea ai

f u oasa lipă î ai te de î t eaga st ălu i e a e ii ; î ale, azaleele îşi ăspî deau p o a il i eas a şi
odode d o ii sî ge ii î flo eau. î i a i tes ă a ple at di Lo d a u aşi a, di i ea a, pe o ploaie
mare a să aju ge Ia Ma de le ,. pe la i i pe t u eai.' Mă e ăd, p ost î ă ată, a de o i ei, u
toate ă e a ă itata de. şapte săptă î i; a ea o o hie de je se ej, o lă i ă gal e ă la gît şi pe
deasup a u i pe ea il fă ă i i o fo ă, ult p ea mare pentru mine, atîrnîndumi pînî la glezne.
C edea ă sî t î ă ată pot i it e ii şi ă lu gi ea hai ei o să ă î al e. St î gea î îi i o
pe e he de ă uşi u a şete şi du ea u sa a e de piele.

E o ploaie o iş uită la Lo d ă, zise Ma i , î d a ple at. Ai ă da e : soa ele o să î eapă să

st ălu eas ă pe t u ti e î d o să sosim la Manderley.

Spu ea ade ă ul, ă i o ii se isipi ă la E ete ,. des

coperind un cer albast u şi u d u al î ai tea oas

t ă. A fost fe i ită să ăd soa ele, ă i o supe sti ie

ă fă ea să so otese ploaia a o piază ea şi e ul plu

u iu al Lo d ei ă fă use tă ută.

Te si i ai i e a u ? ă î t e ă Ma i . îi zî ii şii luai î a, gî di du ă ît de uşo e a pe t u el

să se î toa ă î asa lui, să st ă ată holul, luî d s iso ile, să su e pe t u eai, şi ă î t e a ît de
ult î i ghi ea el e ozitatea şi da ă î t e a ea „Te si i

ai i e a u ?" do edea ă o î elegea. „Na e i po ta ă, aju ge u aide ît. T e uie să i fie poftă
de eai şi dete d u ul îi ei ele, pe t u ă e ap opia de o otitu ă şi t e ui să î eti eas ă.

A u , ă o e tuL e a î fa a ea, oia a el să î tî zîe. Voia să ă et ag î eu lo lău t i , î

eo afe ea, stî d lî gă fo ul di t u ă i i pe so al. Voia să fiu u ălăto pe d u , o i easă î
d agoste u so ul ei. Nu eu î să i, sosi d la Ma de le pe t u î tîia oa ă, a so ie a lui > Ma i de
Wi te . A t e ut p i ulte sate p iete oase, u de fe est ele ăsu elo a eau u ae i e oito . O
femeie, cu un prunc în bra e, î i zî i di p agul u ei uşi, î e e e u ăiat t e ea d u ul ăt e o
fî tî ă, ză gă i duşi găleata.

Do ea să e fi putut o topi eu ei, poate să fi

e i ii lo şi Ma i să se poată aple a, pe î se ate, peste

poa ta u ei ăsu e, t ăgî d di pipă, mîndru de nalba

di g ădi ă a e es use, foa te î altă, I e e > e :eu

aş fi t e ăluit p i u ătă ia u ată a u paha , pu î d

asa pe t u i ă. Pe ufet a fi stat u eas deşteptăto ,

ti ăi d zgo otos şi u şi de fa fu ii s lipitoa e,, ia după

ci ă Ma i şia "fi itit zia ul, u iz ele eze ate 'de

"g ăta ul ă i ului, ia eu aş fi î ti s i iî a sp e se ta ul

ufetului, după u tea de lu u i de î it. Mai ult

a sigu ă o astfel de e iste ă a fi paş i ă şi stato i ă;

uşoa ă, fă ă să fie necesar un model bine stabilit. Am

î eles atu i a luase tă e ea ea d ept o oseală şi ă

u ă uia ă ă te ea de a easta sosi e la Ma de

te , deşi, î teo ie, o do ea .

Nu ai a e de ît doi kilo et i, zise .Ma i . Vezi î g ă ădi ea a eea a e de opa i, pe Coli ă,

coborînd spre vale, cu marea î spate ? A olo e Ma de le ul. A eea e pădu ea.

Mă silii să zî es şi ui ăspu sei, up i să de o a e spai ă, de o eli işte de eî i s. Pie ise

plă e ea şi eselia ea, se isipise îndria mea fericita. E a a u opil, pe a el dud î tîia oa ă la
ş oală, sau a o, se itoa e ep i epută, a e a ieşit i iodată de a asă, ăutî d o sluj ă. Toată
sigu a a pe a e putuse so îştig ti pul a esto s u te săptă î i de ă itiş, «t» ai e a de ît
©••zd ea ă flutu î d 'I î t; iî se pă eai ă i ele al eî se ate 'lu u i .'î ii e au e u os ute»
ă aş e u oaşte d eapta de stî ga, ă ~aş 'şti îa ă t e

uie să. ă aşez sau să sta î pi ioa e, i i de a e fu uli ă sau li gu ă să ă slujes la asă.

I lo ul tău iaş s oate i pe ea ilul, zise dî sul, p i i du ă. Ai i a plouat. Şi pu e i a lu ea

lă i a ta a aghioasă. Să a a ea iu ită, tea zo it şi ai li ut, p o a il, să i u pe i o g ă adă de
rochii la Londra.

Mire totunat, deoarece tu u pui p e pe lu u ile astea.

Cele ai ulte fe ei u se gî des de ît la î ă ă i te, zise dî sul u gi dul aiu ea.

A otit şi a aju s la o ăspîhtie u de î epea u zid a e.

A , aju s, zise dî sul u o ouă otă de plă e e

î glas ia eu ă agă ai şi ai ta e, u îi ile, de s au

nul de piele al automobilului

Şoseaua fă ea o u ă şi la stî ga, î ai tea oast ă, U gă. asa paz i ului, ele două a atu i î alte ale
po ii ' u g ilaj se dădu ă la g deopa te, ăspu zî d î t o alee a e.. Văzui, î d a t e ut, fe e a i
spio au p i . fe east a, î tu e ată a ăsu ei şi u . opil ieşi ale gî d, p i i d u ios. Mă t ăsei î dă ăt, pe
s au , u i i a ătî d să i se upă, ă i ştia de e fe ele e au la fe east ă şi de e p i ea opilul.

V oiau să adă u a ăta . Mii î hipuia a u o i d: u î sufle i e şi izi d î . u ătă ioa ă.

„Nu ia ăzut de ît. a gi ea pălă iei, o să spu ă ei, u oia săşi a ate fa a. Oh ! O să: şti îine
di i ea ă. O să e spu ă se ito ii."'

El ghi i, î sfî şit, fă ă î doiala, e a di sfiala ea, ă i î i luă i a, să utL do şi îse pu i , pe î d

vorbea.

Nu t e uie să i pese da ă se a ată u ioşi, zise

dî sul.. Toată, lu ea ea să ştie u a ă i. Desigu ă

de săptă i i de zile u o es de ît. de asta. Nai de ît

săi fii u eşti şi au să te iu eas ă to i. Şi să ai g ijă

de asă, doa a Da e s se o upă de toate. Po i să te

izui pe dî sa. La î eput o să fie a igidă u ti e,

t e uie să i spu ăe a iudată, da u t e uie să

tef ă î i di p i i a asta. Aşa e felul ei. Vezi tufişu

ile alea ?j Fo ează pa ă u pe ete de azu î d o te

siile sini înflorite.

Nui ăspu sei, ă i ă gî dea la i u a a e u pă ase a tea poştală ilust ată, î t o p ă ălie de a ă
şi ieşise, pe soa ele a zăto , ălă ă i do î î ful. degetelo , ul u ită de u pă ătu ă şi gî di duse :
„O .să fie pe t u al u ul eu. Ma de le , e u e f u os". Şi a u fă ea şi eu pa te di oşie, e a
asa ea, o să t i it s iso i oa e ilo , spu î dule : „O să pet e e toată a a la Ma de le . O, ar
t e ui să e i i să e ede i". Şi o să e g pe aleea asta iudată şi ouă pe t u i e, dî du i pe depli
sea a de fie a e otitu ă, fie a e o ol, o se î d şi î u ii î d spusele g ădi a ului : i i, î şi ui ea
tufişu ilo , olo .tăiatul u ei ă i. O să i t u î odgi a po tă esei, a să spu : „Ei, u e ge azi u
pi io ul ?" pe î d ăt î a, ă eia o săi ai i suflu u iozitate, o să ă he e î u ătă ia ei. îl I
piz uia pe Ma i a e e a epăsăto si i duse la la gul lui, u u zî et pe uze, e a ăta tt'de
fe i it e ă se Î toa e a asă.

Mi se pă ea depă tată, ult p ea depă tată lipa î d, şi eu o sa zî es şi o să ă si t la la gul eu, şi

do ea să soseas ă epede, să fi aju » ăt î ă, la e oie u pă ă u t şi e s do ol, t ăi d ai i de
ul i a i. O i e, ai u î d de ît p oasta şi sfioasa făptu ă a e si ea ă sî t.
Po ile se î hisese ă î u a oast ă u u s î îî , I şoseaua a e, pli ă de p af, pie ise şi o se ai ă
aleea u e a a eea pe a e io î t hipuise , gî dî idu ă la Ma derley, nu era o alee mare, cu nisip,
ă gi ită de st atu i o î duite de fie a e pa te, i e ătu ată şi g e lată.

Aleea şe puia al la gă pe alo u i de ît o pote ă şi o lu gă oltă de opa i se idi a deasup a apetelo

oast e, î pleti duşi a u ile odu oase, pa ă a fi fost I i t a ea u ei ated ale. Ni i soa ele de
a iază u putea să st ă ată p i î pletitu ile f u zelo e zi, e au p ea stufoase şi î lă uite u ele de
altele ; u ai pete i i, st ălu itoa e, de lu i ă se puteau st e u a a să p esa e u au pă î tul aleii.
Totul e a foa te tă ut, foa te li iştit. Pe şoseaua ea a e, u î t esel, di sp e apus, î i i iuia
o azul, fă ea să dă uias ă ia a pe' po t iş ; da ai i u e a î t. Chia oto ul aşi ii a ea alt su et,
uruind mai încet, mai do ol a î ai te. Pe ăsu ă e aleea o o a sp e ale, opa ii ă ăleau asup a
oast ă, a i fagi u t u hiu i f u oase, al e şi etede, î ălfi î duşi ilia dele de e gi u ul sp e
altul, şi al i opa i, ă o a u le ştia u ele, e i d ap oape, atît de aproape încît îi puteam
ati ge u îi ile. T e u ă pe u pode suspe dat deasup a u ui pî îu î gust şi a ea alee, e ue ao
alee, şe puia ai depa te, a o pa gli ă fe l e ată p i t e opa ii li işti i şi î tu e a i, păt u zî d tot
ai adî , pî ă î i i a pădu ii, desigu , şi tot u se edea i i u ă de lu i iş, i T lo pe t u o
asă. Lu gi ea d u ului î epu să ă al e pe e i ; t e uie să apa ă la otitu a asta, ă gî dea ,
sau după ol ul po iu ii u ătoa e; da , de îte o i ă aple a î ai te, e a e eu deza ăgită, u
se ză ea i i p asă, i i.u î p, i i o g ădi ă î ti să şi p iete oasă, i i de ît tă e ea şi od ii adî i.
Po ile de la ăsu a po ta ului e au o a i ti e, ia pote a î altă; e a apa i î d altui ti p, altei lu i.

. Şi deodată ăzui o lu i ă î ai tea oast ă, la ăpătui aleii î tu e ate şi o pată de e ; peste o lipă
tufişu ile pie i ă şi de fie a e pa te a oast ă u zid olo at, oşupu pu iu, se idi ă ai î alt de ît oi.
Eram în ijlo ul odode d o ilo . I i ea lo eaşteptată e a e a ui ito jig ito ap oape. Pădu ea u
ă p egătise pe t u asta. Mă iz i ă u hipu ile lo ă ă izii aşezate u ele deasup a elo lalte, î t o
isipă de e ezut, elăsî d să se . adă i i o f u ză, i i o a ă, i i de ît a est oşu st ălu ito ,
î elşugat, fa tasti , e u se ă a u i i u odode d o pe a el. ăzuse pî ă atu i, îl p i ea pe
Maxim. El zîmbea.

î i pla e ? î t e ă dî sul.

D'a ziseieu, a opleşită, eştii d da ă spu ea ade ă ul sau u, ă i pe t u i e u odode d o

e a o pla tă o iş uită, de asă, foa te o e io ală, de uloa e ioletă sau t a dafi ie, sădită o do at
t u o d. Da a eştia e au o şt i î ăl a i sp e e , aşeza i a u atalio , p ea f u oşi şi p ea
puter i i, ă gî dea eu ; u ai e au pla te.

Ne ap opia de asă. Vedea aleea tă gi duse sp e otitu a pe a e o aştepta şi, tot î o ju a i de

du lul zid oşu, t e u ă de ulti ul ol şi aju se ă î fa a Ma de le uluL Da, a esta e a Ma de le ul
la care mă aştepta . Ma de le ul de pe a tea poştala de altădată. O a hite tu ă g a ioasă şi f u oasă,
afi ată şi desă î

sită, ai, î î tătoa e de ît a isase î oipo ul a estoi li ezi li iştite şi" a peluzelo a ope ite u
muscM, cu terasele coborîndJ spre g ă'd i' şi g ădi ile sp e a e. Cî d aşi a go i sp e pe o ul a e şi
e op i ă î fa a uşi des hise, ăzui, p i t e' ge ule ele u ei' fe est e, ăi holul e a plttt de lu e şM'
auzii pe Ma i î ju îhdt î et „î d ă ită' fe eie, e la ă dîhsuT, ştie ă u pot sufe ă astfel de lu u i"
după a e se op i.

Ce este T î t e ai eu. Ci e sî t to i a eşti' oa e i ?

Va t e ui să î du i şi asta,, zise dî sul e e at Doa a Da e s a adu at tot pe so alul asei şi ai'

oşiei ea să e u eze u e it.. O să ea gă foa te i e? o să ai i i de spus,, lasă pe sea a ea.

Cîutai, bîjbîindi, mî e ul po tie ei'.;, ie a feigj şji ă du ea pu i i i a după a est lu g d u . Pe d d

ă hi uia u i e ul po tie ei, ajo do ul' o o î s a a, u at de fe io , şi i des hise uşa aşi ii.

E a ăt î şi a ea uzi hip i e oito ,, ia eu: ia

zî it, î ti zî dui i a ; da ed ă sa ăzut, ă i

se ul u i să i ia pătu a şi gea a ta ul, î to î du se

sp e Ma i , pe î d a ajuta să o o . Hj,

Ei bine, am sosit,, Frith V zise Maxim s o î duşi ă uşile. A plouat î d a ple at! di ' JLo d a. Ai i se
pa e ă a plouat.. Toată lu ea e i e, să ătoasa Tt

Da, do ule. Mul u es , do ule. Nu; a a ut o lu ă ai ult se etoasă. Sî t fe i it ă do ul? sa

Mo s. Nădăjduies ă do ul se si te i e. Şi doa a de ase e i.

Da foa te i e a î doi, ul u es ,. F f h. Ca o osi i, de d u . Ne g ă i să luă eaiul. N ă

aştepta la toată po estea ăsta, adaugă dî sul u u se di ap sp e hol.

Dispozi iile doa ei Da e s, do ule, zise o ul u fa a o plet apati ă.

A fi t e uit să i î hipui, spuse Ma i i fu ios. Hai, zise dî sul; î to î due sp e i e, o să i ă ult

şii pe u ai o să i ei eaiul;

U aă î p eu ă s a a, u a i de F ith şi de feeio i a e du ea, pătu a şi i pe ea ilul eu, şi

si ea Io du e e î golul sto a ului şi o o t a ta e e oasă a gîtuluii

Azi .pot să î hid o hii şi să p i es î u ă ;şi să ă. ăd u t e uie să li fost, stî d în pragul casei,
siluetă fi a ă, stî ga e, î o hia ea de li ă st î gî d î îi ile u ede o pe e he de ă uşi u
a şete. Re ăd holul a e, de piat ă, uşile la g des hise sp e i liote ă u Pete Lel şi Va D k pe
.pe e i, u se a î î tătoa e., du î d sp e gale ia t u adu ilo şi a olo, î alu i o î duite, u ele î dă ătul
celorlalte, u plî d o idoa ele de piat ă şi suf age ia, o a e de hipu i u gu ile des hise ea o hii
u ioşi, p i i du ă a ul i ea î ai tea u ui eşafod, pe i e, i ti a u îi ile legate. Ci e a se
desp i se di a ea a eea de oa e i, o pe soa a î altă şi sla ă, 'î ă ată î t o o hie eag ă ată,
a i d' u e ii o ajilo ieşi i î afa ă şi o hii a i, adî i i fă î dui u ap de o t de u al de
pergament.
Ve i .sp e . i e, ia eu îi î ti sei i a, piz ui dui î fă işa ea de de itate ; da i d î i luă mina, o
si ii pe a ei oale şi g ea, de o ă eală o tala, pusă pe ' degetele ele a u lu u eî sufle it.

io e o a d pe doa a Da e s, zise 'Ma i , şi ea Î epu să o eas ă lăs duşi î a oa tă î t a

ea, o ii ei î e ă a i şi epă ăsi dui pe. ai ei a e. după o lipa, î e a ă săi "O oleas ă ; da
atu i î a ei se iş ă î it a ea, ia a îi e e i, şi a si it o se za ie de eli işte şi de uşi e.

Azi ' u i ai pot a i ti u i tele ei, da ştiu ă î i u ă, î u ele ei şi al pe so alului, bunvenit la

Ma de le . C d îşi sfî şi i a ei u î ta e sole ă şi a ală, ostită u glas e e, aşteptă ăspu sul eu
şi i a i tes ă a oşit, ă îl îise u fel de ul u i e şi ă, î î u ătu a ea, iau ăzut
ă uşile. Ea se ple ă să le idi e şi i d i le î ti se, ăzui u i zî et de atjo u ă pe uze şi
î elesei u aide ît ă ui 'pă ea la î ăl i ea situa iei. Ce a te î fă işa ea i ă eli iştea şL ' hia
i d îşi eluă lo ul p i t e eilal i, îi desluşea silueta eag ă de Testul ul i ii şi, u toată tă e ea ei,
ştia ă o hii săi u ă slă eau. Ma i ă luă de a şi i u u i dis u s de ul u i e, i u o
uşu i ă i u ată şi fă ă el ai i se de efo t, apoi ă duse î i liote ă, î hizî d uşile după oi,
şi a ase ă si gu i din nou.

Doi o ke i spa ioli se depă ta ă de ă i a sa e p i eas ă. îşi puse ă la ele pe pi ioa ele iui
Maxim,

u u e hile lo ătăsoase date d ăgăstos pe spate, u otu ile lo i osi dui îi ile ; apoi îl pă ăsi ă şi
e i ă la i e, adul e î du i ăl îiele, şo ăito i, a ă uito i. E au a a şi ăiatul; ă eaua ăt î ă,
hioa ă se pli tisi epede de i e şi se î toa se li gă fo î îi d, da Jaspe , fiul, îşi î î asul î î a
ea şişi puse ă ia pe ge u hii ei.,O hii lui e au pli i de e p esie, oada idi ată î sus, î d îi
î gîia u e hile ătăsoase.

Ma si it ai i e după e ia s os pălă ia şi lă i a e o o ită şi lea a u at, î p eu ă u

ă uşile şi gea ta, pe a gi ea fe est ei. Odaia e a î altă şi li iştită, u ă i aşezate dea lungul
pe e ilo , pî ă la ta a , fotolii la gi lî gă u ă i a e şi oşu i pe t u ei doi îi i, da a eştia u se
aşezau desigu , i iodată î ele, jude i d după golu ile fă ute pe pe ele fotoliilo . Fe est ele a i.
dădeau sp e pajişti şi î dă ătul pajiştilo se ză ea st ălu i ea î depă tată a ă ii.

î a eastă odaie e a u i os stătut, a şi î d a fi fost p ea des ae isită, u tot pa fu ul lilia ului şi al

t a dafi ilo e păt u dea a olo a a. Fie ă ae ul e ea î odaie di sp e g ădi ă sau di sp e a e, îşi
pie dea di p ospe i e şi aju gea să fa ă pa te di î săşi odaia u ă ile u egăite şi e itite, di
tavanul gravat cu arm orii, lambriurile întunecate, perdelele grele.

Eau i os e hi de uş hi, i osul u ei ise i i tă ute, u de.se i a eo i sluj e/u de eşte, pe

piet e, li he ul ugi iu, ia i e de iede ă se a ă ă pî ă su fe est e, O î ăpe e hă ăzită pă ii, hă ăzită
edita iei.

Ceaiul fu adus ap oape u aide ît i ă e e o ie sole ă, î depli ită de F ith şi de tî ă ul fe io şi la

a eeu u ju ai i i u ol pî ă e u se et ase ă, apoi, pe î d Ma i e eta u af de s iso i, eu
 o ăii două felii de pîi e p ăjită, u se u u t, fă î i ai o u ată de he î t e degete şi i so ii eaiul
fierbinte, .

El ridica din cînd în î d o hii şi i zî ea, apoi se î to ea la o espo de a î g ă ădită, fă ă î doială,

de îte a lu i; şi ă gî dea ă ştia ult p ea pu i e lu u i desp e ia a lui de la Ma de le , di
desfăşu a ea ei zil i ă, desp e oa e ii pe a ei u oştea el,, desp e p iete ii săi ă a i şi fe ei, desp e
fa tu ile pe a e le> plătea, desp e po u ile pe a e le dădea î asă. ti ile săptă î j t e use ă a î
,de repede, iar eu cu

i t eie î d alătu i de el, u aşi a; p i F a a şi Italia u ă gî dise de ît la dragostea mea pentru el,
ăzî d Ve e ia p i o hii lui, epu î d î t e ă i desp e t e u tul, i i desp e iito ul lu epetî dui
u i tele; fe i ită de st ălu i ea a estui i p eze t pe a el t ăia .;

Că i el e a ai esel de ît aş fi ezut, ai d ăgăstos de ît aş fi isat, î flă ă at şi pli de ti e e e î o

sută de felu i deose ite, u Ma i a ela de la p i a î l i e; u st ăi ul stî d si gu la asa lui de la
estau a t, p i i d î ai te, î ăluit î lu ea sa tai i ă. Ma i al eu îdea şi î ta, az î lea pietre în
apă, ă i ea de i ă, a ea i i o z î itu ă î t e sp î e e, u pu ta i i o po a ă pe u e i. II
u oştea a pe u a a t, a pe u p iete şi î ti pul a elo săptî î i, a uitat ă a ea o ia ă
o ga izată, etodi ă, o ia ă pe a e t e uia so eia, so u eze a şi î t e ut, f ă î d di a ea pe ioadă
dispă ută o a a ă t e ătoa e.

îl p i ea iti d s iso ile, la ăzut î tu e î duse la u a, zî i d la alta, a u î do pe u ătoa ea şi

ă gî dea ă, fă ă ajuto ul lui. Du ezeu, s isoa ea ea putea fi a olo, t i isă de la Ne Yo k şi ă
el a fi putut so iteas ă u a eeaşi epăsa e, pu i i t igat la î eput de se ătu ă, apoi a fi î pi so
î apoi, u u ăs at, p i t e elelalte, a săşi ia eaş a de eai. Gî > dul a esta ă î ghe ă. Mi se pă ea
ă î t e eea e i sa î tî plat şi eea e sa fi putut î tî pla, a e istat u d a de o o , ă i altfel el
a fi stat tot aşa î ai tea eaiului i poate u sa fi gî dit p ea. ult la i e, î i i u az u eg et pe
cînd eu, la New York, unde as fi ju at idge u doa a Va Hoope aş fi aşteptat î fie a e zi o s isoa e
e a fi e it i iodată.

Mă eze ai î fotoliu, p i i d î ju , î e î d să apăt o i ge ea ă e a î t ade ă a olo, la Ma de

le , î asa de pe a tea poştală, estitul Mă de le . T e uia să ă î ă , ă toate a estea e au a u ale
eleA ui egală ăsu ă î a ei apa i eau lui, fotoliul adi e î a e şedea , aldă ul a ela de ă i,
î ăl î duse pî ă î ta a , ta lou ile de pe pe e i g ădi ile, pădu ile, do e iul Mă de ley despre cate
itise ,. toate a estea e au a u şi ale ele, fii d ă ă ă itase u Ma i . . .L

O să î ăt î ii ai i î p eu ă, o să e e eaiul, ea doi ăt î i Ma i şi u i e, u al i' îi i, u aşii

a esto a, ia î i liote ă o să pluteas ă a elaşi i os e hi şi u egăit a pî ă a u . O să ai ă o
pe ioadă de , glo ioasă eo î duială î ti pul opilă iei ăie ilo ă I ie ilo oşt i pe a ei edea
trînti duse pe di a I u ghetele pli e de o oi, du î d după ei o p adă de sfo i, I s au e de cricket,
i ege, a u i şi săge i.

Pe asa a easta, azi u ată şi i e lust uită, o să fie I o utie u îtă u flutu i şi alta u oua de păsă i
î elite î . ată. „Nu eau at afusele astea ai i, a să spu eu, du | e ile î sala de studii, d agii
mei", ia ei o să iasă fugi d, st igî d, he î duse u ul pe altul, da el ai i o să ' ă i ă ai i,
ju î duse u ju ă iile lui, ai pu i gălăgioase de ît ale lo .

Viziu ea ea se î t e upse la zogo otul uşii des hise .:" F ith i t ă u fe io ul a să st î igă se i iul
de ceai.

Doa a Da e s î t ea ă da ă doa a ea săşi

adă odaia, î i zise dî sul.

Ma i idi ă o hii de deasup a s iso ilo .

Ceau fă ut î a ipa de ăsă it ? î t e ă dî sul. ;

După pă e ea ea e foa te d ăgu ă, do ule.

Fi eşte ă u ito ii au ă ăşit totul, pe î d lu au şi j doa a Da e s ap oape ă se te ea ă o să

fie gata la e e. Da au ple at lu ea t e ută. C ed ă do ul şi doa a o să se si tă i e a olo. A ipa
a eea a asei e şi fă ă î doială ult ai eselă.

Ai fă ut s hi ă i ? î t e ai ea. jh/ I

Oh, u a e lu u, ăspu se Ma i ; a zug ă it

şi î podo it apa ta e tul a ipii, pe a e eau săl

o upă oi. După u a spus şi F ith, e ult ai esel

î pa tea a eea şi a e o ede e i u ată sp e g ădi a

eu t a dafi i. Cî d t ăia a a, asta e a a ipa odăilo

pe t u p iete i. Te i s iso ile şi i şi eu după ti e.

Eu u p ilej să te du i epede să fa i u oşti ă u

doamna Danvers.

Mă idi ai î et, up i să de e hea ea sfială şi ă dusei î hol. Aş fi ut săl aştept şi luî duî de a ,
să izitez î p eu ă u el odăile. Na ea poftă să fiu si gu ă u doa a Da e s. Cît de a e pă ea
a u holul şi e pustiu e a ! Paşii ei ăsu au pe lespezi t i zgo otul lo se lo ea de ta a ul e ii
înapoia ca im ecou

73
şi, î to ai a î t o ise i a, e a sti ghe ită, i ti idată ă fa atîta zgo ot, esi î du ă la la gul
eu Pi ioa ele ele fă eau u zgo ot a aghios şi ă gî dea ă Fi'ith, u tălpile lui de pîslă, o fi
judecind prost.

E foa te a e, ui aşa? zisei eu u î sufle i e fo ată,, de ş olă i ă,, da el î i ăspu se foa te

ceremonios :

Da, doa ă, Ma de le e o asă a e. Nu î deaju s de a e, fi eşte,, da destul de a e. Holul acesta

slujea altădată pe t u a hete. Se pu şi a u , ese la o azii a i, a u ospă e e o ios sau u al.
Şi pu li ul poate e i o dată pe săptă i ă.

Da, a spus, o ştie tă î ă de paşii ei ăsu ăto i şi î tî p el u a , si ea ă ă o side a a

pe o izitatoa e di afa ă, ia eu ă şi o po ta a o izitatoa e, uitî du ă politi os î d eapta şi
stî ga, luî d u oşti ă de a ele de pe pe e i şi de ta lou i, ati gî d u î ile alust ada s ulptată a
s ă ii.

O siluetă eag ă ă aştepta î apul s ă ii'; şi o hii î e ă a i, ă p i eau u. stă ui ă di adî ul

apului ei de o t. îl ăutai, di i sti t, pe pute i ul F ith, da pie ise pe o ido , la elălalt apăt al
holului.

E a si gu ă u doa a Da e s. U ai s a a ea a e, î î tî pi a ea ei, pe î d ea ă aştepta

e iş ată, u îi ile î u işate î ai tea ei, u o hii i tă la o azul eu. Mă silii săi zî es , da ea u
fă u la fel; u i fu e az pe ea, ă i zî etul eu a ea i i u ost, e a e od şi silit.

Spe a u tea fă ut să aştep i, zisei eu.

Sî t ladispozi ia du ea oast ă, doa ă, ăspu se dî sa, şi ă u ă su olta gale iei ăt e u

coridor.

St ă ătu ă u palie a e, a ope it u u o o ; apoi î to î du e la stî ga şi t e îhd p i t o uşă de

steja , eo o î ă o s a ă î gustă şi u a ă alta, la apătul ă eia se afla o uşă, pe a e ea o deschise,
dî duse la o pa te a să t e eu. I t ai î t u i udua , o ilat u u di a , fotolii şi u i. i ou, e
dădea î t o odaie a e, u două patu i, u fe est e a i şi o aie alătu ată. Ma dus. d ept la fe east ă
şi a p i it afa ă.. G ădi a u t a dafi i se î ti dea la pi ioa ele ele, î pa tea de ăsă it a te asei; după
g ădi a u t a dafi i, e a u po î iş; u ia ă e u a sp e pădu e.

De ai i u se ede a ea, zisei eu, î to î du ă sp e dea a Da e s.

Nu, u se ede di a eastă a ipă, ăspu se ea. Ni i u se aude. Nu sa ede ă e aşa de ap oape, el
pu i di a ipa asta.

Vo ea î t u fel apa te, a şi u î dă ătul u i telo ei sa fi as u s e a şi su li ia e fati u i tele I

„a ipa a easta", ii d pa ă să i a ate ă apa ta e I tul unde ne aflam era mai prejos decît altele.

Pă at, zisei eu, ie d agă a ea.

Ea u ăspu se, p i i du ă ai depa te, u îi ile I î u işate î fa ă.

Da e o odaie foa te d ăgu ă şi sî t sigu ă ă o I şă i pla ă. Se pa e ă a fost a a jată di ou pentru I

î toa e ea oast ă.

Da, spuse ea.

~ Cum era înainte ?

A ea tapetul iolet şi alte pe dele ; do ului de I Wi te u i se pă ea eselă. Nu e a folosită de ît

u eo i a odaie pe t u oaspe i. Da do ul de Wi te ia spus I a a jă pe t u du ea oast ă.

El u stătea î ai te î odaia asta ? î t e ai eu.

Nu, doa ă, a lo uit i iodată î a eastă a ipă. J

Oh, e la ai eu, u ştia !

Mă ap opiai de asa de toaletă şi î epui să ă piep j tă . ţagajele ele e au desfă ute, pe iile puse
pe masă. E a ul u ită ă Ma i î i u pă ase a este pe ii şi a e au ai i aşezate su o hii doa e i
Da e s, E au i oi, ostase ă s u p şi a ea de e să oşes .

Ali e a despa hetat agajele şi o să ai ă g ijă de du ea oast ă pî ă la sosi ea a e istei

du ea oast ă, zise doa a Da e s.

Na a e istă, a zis eu stî gî i. Da sî t o i să ă Ali e o să se des u e si gu ă.

Ea a u a eiaşi e p esie pe a e io ăzuse î lipa î d î i ăzuse ă atît de eî de î ati ă uşile. •

C ed ă asta u poate e ge ultă e e aşa. O

doa ă î situa ia du ea oast ă t e uie să ai ă a e

istă.

Roşii. Ghi ea foa te i e i o ia as u să î u i

tele ei.

Da ă ezi ă e e oia, poate î i po i găsi u a,

zisei eu fe i du ă de p i i ea ei, o tî ă ă a e a putea

fi cioplită poate. '•'Jt 'j&fîl?' />'H

Cu e i. Du ea oast ă hotă î i.

U ă o tă e e. Aş fi ut să ple e. Mă î t e a #e
 e stătea a olo să ă spio eze, u i ile î u işate, pe

fusta ei eag ă.

. T e uie să fii de ultă e e la Ma de le , ai ult de ît o i i e ? zisei eu st ădui du ă să o es .

De ai pu i ă e e a F ith, ăspu se ea. F ith e a ai i pe e ea ăt î ului. do , î d do ul de

Winter era copil.

Ah, fă ui eu. Şi du eata ai e it de ît ai tî ziu ? •

Da, spuse ea.

Mam uitat î ă o dată la ea şi" ia î tîl it ia ăşi

o hii, î tu e a i şi su i, î fa a a eea al ă, i filt î du i, u ştiu de e, o st a ie se za ie de eli işte,

de nrevestire rea. A î e at să zî es şi a fost î sta e, a t ezit ă. ă "î piedi ă ochii aceia,
lipsi i de lu i ă, de o i e s ăpă a e de si patie fa ă de i e.

A e it î d sa ă itat î tîia doa ă de Wi

te , spuse dî sa, şi glasul ei, pîhă atu i î ă uşit şi fă ă

ia ă, se î sufle i deodată, pe î d o oşea ă îi a ope i

obrajii slabi.

A eastă s hi a e e a atît de eaşteptată, ă fui ui ită şi pu i î spăi î tată. Nu ştia e să zi , i i e

să fa . E a a şi î d ea a fi ostit u i te i te zise, u i te tăi uite î adî ul ei de ultă e e şi pe
care nu lear mai fi putut înfrîna. Nuşi lua o hii, de la o azul eu, ă p i ea u u a este iudat de
ilă şi de disp e , pî ă e a si it şi ai tî ă ă şi ai eajuto ată î fa a d u u ilo ie ii, ult ai
întortocheate decît crezusem.

Vedea i e ă ă disp e uia, su li ii d u tot s o is ul lasei ei, ă u e a o doa ă' di î alta

so ietate, ă e a u ilă şi. sfioasă. Da ai e a şi alt e a de ît disp e î o hii ei, e a duş ă os,
ău oito .

T e uia săi o es , u putea să i fa de lu u ai depa te, u pe iile şi săi. a ăt ă ă te ea şi u

ă î edea î ea.

Doa ă Da e s, ă auzii eu spu î d, spe ăo

să e î elege . Va t e ui să fii î găduitoa e u i e,

ă i a est fel de iată e ou pe t u i e. Do es să i/. ules şi, oi ales, săl fa fe i it pe do ul de

\Vi te . Ştiu ă pot lisa pe sea a du itale o du e ea gospodă iei. Mia spuso do ul de Wi te . Va
t e ui să o du i t e u ile aşa u au fost o duse totdeau a, u a i te ia să la eo s hi a e.
Ma op it, u ăsufla ea pu i tăiată. î ă esigu ă de i e î să i şi estii d da a spu ea e se
u e ea, ia î d ia î ăl at ia ăşi p i i ea, a ăzut ă ea se iş ase si stătea u i a pe la a uşii.

Foa te i e, ăspu se ea, spe ă o să fi i ul u

ită. Co du de ai i e .de u a a easta asă şi do

nul do Wi te u sa pli s i iodată de e a. Fi eşte ă

e a altfel î d t ăia p i a doa ă de Wi te ; se pet e ea

ult ai i, se p i ea e eu şi deşi fă ea eu toate, ea

i ea să sup a egheze si gu ă lu u ile.

Şi de astă dată a ui i p esia ăşi alegea u g ijă u i tele şi î e a să i păt u dă gî dul şi ă u ă ea

i p esia sti ită de u i tele ei pe hipul eu.

Eu p efe să ă las î ădejdea du itale. epetai u. Şi ăzui pe o azul ei e p esia, pe a e o ai

o e ase şi î hol. u fel de atjo u ă, de disp e desă i şit. Ea ştia a o ai ă î pot i es si ă ă
temeam de ca.

Pot să ai fa e a pe t u du ea oast ă ? spuse ea şi se p efă u ăşi oteşte p i i ea p i odaie;

Nu, a spus eu. u, ed i a tot e i t e uie. O să ă si t foa te i e ai i. Du eata ai fă ut' a

odaia să fie a ii de fe e ătoa e ? Ulti a f ază e a o li guşi e fi ală e ită săi iştige ap o a ea. î ăl ă
di u e i, şi totuşi u zi i.

Na fă ut de it să u ez î d u ă ile do ului de Wi te . zise a.

Ezita i p ag, u i a pe la a uşii des i se. Pa ă a ai fi a ut să i spu ă e a şi u se putea de ide

asup a u i telo , totuşi aştepta a olo, a săi ofe eu p ilejul.

A fi ut să ple e ; stătea a o u ă, pî di du ă, i tă i du î u o hii ei sti şi, î ad a i i o azul

a elei este moarte.

Da ă găsi i ă ui pe pla ul du ea oast ă e a, să i spu e i u aide it, da ? î t e ă ea.

Da. ia spus. Da, i eî eles, doa ă Da e s. da ştia ă u asta a usese de gî d să spu ă, şi

tă e ea se aşte u di ou î t e oi.

Da ă do ul de Wi te e e ga de o ul său el a e, zise ea pe eaşteptate, o săi spu e i ă a fost

i posi il săl ută . A î e at, da a putut fi t e ut pe uşile astea î guste. Ai i odăile sî t ai i i
a î a ipa de apus. Da ă ui pla e u a a a jat apa ta e tul, să i spu ă. E a g eu de ştiut u săl
mobilez.
 N?a ea g ijă, doa ă Da e s, a ăspu s eu. Sî it sigu ă ă o săi pla ă. Da î i pa e ău ă ai a ut atîta
ătaie de ap. Ha a a a ut ă a pus să fie efă ută de o a ia odăilo şi să fie e o ilate. Na fi
t e uit să i dai atîta oste eala. Sî t sigu ă ă aş fi si it tot atît de i e şi î a ipa de apus.

Ea ă p i i u ioasa şi puse i a pe i e ul uşii.

Do ul de Wi te ia s is ă o să ă pla a ai

ult ai i, zise ea. Odăile di a ipa de apus sî t foarte

a i. Odaia de « ul a e' a a elui apa ta e t e de două

a i it asta. E o odaie foa te f u oasă, eu u ta a ua

o ii. Fotoliile, tapisate au a e aloa e şi de ase e i şi

ă i ul s ulptat. E ea ai f u oasă odaie di toată asa.

Şi toate fe est ele dau sp e pajişti şi a e.

Mă si ii sti ghe ită. Nu î elegea de e o ea u to ul a ela as u s, de a tipatie ; pă ea ă ea să

spu ă ă odaia u de stătea a ea e a i fe io , u e a ed i ă de Ma de le , asşi î d a fi fost o
odaie de mîna a doua pe t u o pe soa ă de î a a doua.

î i î hipui ă do ul de Wi te păst ează ele

ai f u oase odăi a să fie a ătate lu ii, a spus eu.

Ea î epu să ăsu eas ă i e ul uşii, apoi ă p i i di ou, pî di du i o hii, şo ăi d î ai te de a

ăspu de şi î d o i, glasul ei e a ai li iştit, ai e e a la î eput.

Do itoa ele u sî t i iodată izitate de lu e, zise

dî sa. Nu ai holul, gale ia şi odăile de jos. Tă u o lipă,

e etî du ă u p i i ea. Cî d t ăia doa a de Wi te ,

ei locuiau în aripa de apus. Odaia a e»desp e a e ă o

ea , a e dă sp e a e, e a a doa ei de Wi te .

Apoi ăzui ăi t e e o u ă, pe o az şi se lipi de pe ete, I .ti p e pe o ido se auzeau ăsu i d paşii

lui Ma i a e i t ă î odaie.

Ei, te si i i e? ă î t e ă el. C ezi o să i pla ă

aici ?

P i i î ju ul lui, fe i it a u ş ola .
 Totdeau a i sa pă ut a eastă odaie foa te d ăgu ă, zise dî sul. Ani de zile fusese pă ăsită, totuşi eu a i
crezut întotdeau a ă se poate fa e e a di ea. Ai izbutit foarte bine, doa ă Da e s, î i pu o otă
u ă.

Mul u es , do ule, ăspu se ea u u hip fă ă e p esie şi ieşi, î hizî d uşa î u a ei, I';

Ma i se aple ă pe fe east ă.

î i pla a eşti t a dafi i, spuse dî sul. U ul di p î i ele lu u i de a e î i a i tes e a ă i ea

după a a, u pi io uşele esigu e, pe î d ea tăia flo ile eştede. A eastă odaie a e e a li iştit şi
fe i it; apoi e tă j ută. Nu sa ede ă eşti la i i i ute de a e.

Asta spu ea şi doa a Da e s. i

El ple ă de la fe east ă, se pli ă p i odaie, ati gî d bibelourile, 'privind tablourile, deschizînd

dulapurile, mîngîindumi rochiile atîrnate.

Cu te î elegi u ăt î a Da e s ? ă î t e ă el deodată.

Mă î to sei şi î epui să ă pieptă î ai tea ogli zii.

E a ă oasă, zisei eu după o lipă sau două. Se te

ea poate să u ă a este î gospodă ie ?

Nu ed ă asta u ia pla e, spuse dî sul.

Ridi ai o hii şi ăzui ă i p i ea hipul î ogli dă, apoi se î toa se la fe east ă fluie î d î et, î su di ă,
legă îî duse pe ălcîie.

No lua î sea ă, zise dî sul. E o 'fii ă iudată»î ulte p i i e şi u al ă ei a a te altă fe eie sa

î elege g eu. Fii li iştită. Da ă de i e î t ade ă pli ti oasă, e des oto osi de ea. Dar e foarte
destoi i ă şi o să te s uteas ă de toate g ijile gospodă iei. C ed ă pe se ito i îi a asup eşte. Pe i e
a î d ăz it i iodată să ă sî îie. Da ă a fi î e at, aş fi dato de ult afa ă.

Spe să e î elege , î d o să ă u oas ă ai i e a epli at eu epete. La d ept o i d, e fi esc

a la î eput să ai ă, iudă pe i e.

Să ai ă iudă pe ti e î Ce d a u ei să spui ? î I t e ă el.

Se î toa se sp e i e, u sp î e ele î u tate, u o î fă işa e iudată a î tă îtată, î tipă ită pe hiul

lui. Mă î t e a de e şi i pă ea ău de cuvintele rostite.

V eau să spu , zisei eu, ăi îi uşo pe t u o fe eie să se eas ă u ă at si gu . Fă ă î doială, ă sa

o iş uit aşa şi se te e să u aju g supă ătoa e.

Supă ătoa e, Du ezeule, î epu dî sul, da ă ezi... :Mi5/

Apoi se opri, veni la i e şi ă să ută pe pă .

So uită , pe doa a Da e s, spuse dî suL T e' uie să i spu ă u ă p ea i te esează. Viî . să i

a ăt Ma de le ul„

No e ăzui î sea a a eea pe do a Da e s şi a ai o it desp e ea. E a ai fe i ită după eo

alungase di gî du ile ele, ă si ea ai pu i i t usă şi, pe î d e pli a p i odăile de la
pa te şi p i ea ta lou ile, u a ul lui Ma i î ju ul u e ilo ei, ă si ii se ă î d u fe eia
a e do ea să de i , u a eea pe a e io î hipuise î isu ile ele şi a e se si ea la ea a asă la
Manderley.

Paşii ei u ai ăsu au a aghios pe lespezile holului, ă i pa tofii g ei ai lui Ma i fă eau ai ult

zgo ot a ai ei şi la ele elo doi îi i adăugau o to ă ăşie plă ută.

Am fost de asemenea feri ită şi pe t u faptul ă e a i a ea ta lou ilo du î d destul de ult, Ma i

spuse ă e a p ea tî ziu a să e ai î ă ă î ai te de asă ; a fost s utită astfel de a fi sti ghe ită
de Ali e, a e ista, a e a fi î t e at e o hie pu şi a fi ajutat să ă î a ; e ita astfel lu ga
o o î e a s ă ii, t e u î d, u u e ii goi, î t o o hie pe a e io dăduse doa a Va Hoope , pe t u
ă hui e ea i e fii ei ei. Mă te ea de e e o ia esei î suf age ia auste ă, da faptul ă u e
î ă ase a u e, fă ea totul ai plă ut şi ai uşo , a atu i î d î a î p eu ă la estau a te.
Mă si ea i e î o hia ea de îî ă, îdea şi o ea de e fă use î Italia şi î F a a, î ti p e
î a ă uita la fotog afii, ia F ith şi fe io ul e au tot atît de'i pe so ali a şi hel e ii de la hotel ;
u ă spio au a doa a Da e s.

După asă e aşeza ă î i liote ă ; pe delele e au t ase ; sau ai pus uşte i î ă i ; e a f ig

pe t u lu a ai şi eu ă u u a de ăldu a plă ută.

Era ceva nou pentru mi e să ai stau astfel li iştită, lî gă el, după asă, ă i î Italia e pli a pe jos
sau î aşi ă, i t a î afe ele, e sp iji ea de pa apetul podu ilo . Ma i se î d eptă di i sti t
sp e fotoliul a e se afla î sti gă ă i ului şi î ti se a ul să ia zia ele. Puse pe a a e su ap şişi
ap i se o iga ă. „Iată o i eiu ile lui, gî dii eu, iată e fa e totdeau a, de a i de zile".

CAPITOLUL 8

NUMI ÎNCHIPUISEM KICiOBATA

, ă ia p. la Ma de le o să fie atît de o ga izată şi de etodi ă. Lui a i tes a u . p i a di i ea ă

cî d Ma i , s ulat, î ă at, îşi s isese s iso ile î ai te de gusta ea de di i ea a şi î d, o o înd
după o a ouă, a î g ozita de he a ea i pe ioasă a go gului, la găsit ap oape te i î d asa şi
u ă i duşi i f u t.

Mă p i Lş zî i.
 Te og să ă ie i, zise dî sul, o să te o iş uieşti. La o a asta a e e de pie dut. Să ştii ă
ad i ist a ea u ui do e iu a Ma de le , î i ia ult ti p. Cafeaua şi î ă u Oe alde si i pe ăsu ă
La gusta ea de di i ea ă, e se i singuri.

Spuse e a î legătu ă u easul eu a e. ă î ea î u ă, u aia î a e stătuse p ea ult, da u

ă as ultai itea o s isoa e î u tî diitji sp î e ele.

î i a i tes it e a de i p esio ată, i p esio ată şi a spăi î fată de ogă ia acelui mic. dejun
lht u ; eai i a e de a gi t e a eai, alătu i afea, ia pe eşou, o hiu i la apa ,, slă i ă şi peşte. Pe
alt eşoti e a u păhă el u oua fie te, ia î t u ast o de a gi t po idge. Pe altă fa fu ie, şu ă şi o
u ată a e de slă i ă e e. E au şi p ăjitu ele şi pîi e p ăjită şi dife ite hisele u ge , a eladă şi
ie e,, şi fa fu ii pli e de f u te a e o pletau asa. Mi se pă ea iudat ă Ma i , a e î F a a u
î a de ît u oîssa atl şi u f u t la afea» Ia el a asă se aşeza î fa a u ui deju e ajji gea

Notă:

1 In franceza. în original; un corn.

pe t u douăsp eze e pe soa e, şi asta î fie a e zi, dea lu gul a ilo , fă ă să o se e i i araghios în
a est fapt, i i o isipă.

Văzui ă el î ase pu i peşte. Eu mîncai u ou fie t, oale. Mă î t e a e se î tî pla u elelalte

î ă u i, toate ouăle la apa , slă i a p ăjită, po idgeul, estu ile de peşte. E istau să a i, pe a e o
săi u os : şi o săi ăd i iodată, aşteptî d î dosul uşii u ătă iei po a a i ului dejun ? Sau erau
a u ate, toate, laie peste g ă adă, la lada de gu oi ? No să ştiu i iodată, o să î d ăz es i iodată
să î t e .

Sla ă Do ului, î i zise Ma i , ă a fa ilie a e : o so ă pe a e o ăd a eo i şi o u i ă oa ă.

Apropo. Beatrice sa i itat la asă. Mă a aştepta . C ed ă ea să adă u a ă i.

Azi ? spusei eu, pie zî du i u a dispozi ie.

Da, după s isoa ea p i ită azi di i ea ă. No să stea ult. C ed ă o să i pla ă. E foa te si e ă, îi pla e
să spu ă e gî deşte. Fă ă oftu i. Da ă o săi pla i, o să io spu ă î fa ă.

Asta nu mi se pî ea p ea li iştito şi ăî te a da ă u e ista eo alitate î p efă ăto ie. Ma i se

idi ă şişi ap i se o iga ă.

A o g ă adă de t e u i î di i ea a asta ; ezi ă o să te po i dist a si gu ă ? î t e ă dî sul. Aş fi ut

să i a ăt g ădi a, da t e uie săl ăd pe age tul eu C a le . Nu a o upat de toate astea î ulti a
e e. A, ap opo, i e şi el la asă. Nu te supă ă, u?

O, u, ăspu sei eu, di pot i ă.

Apoi el îşi luă s iso ile şi ieşi di odaie şi i a i tes ă ia spus ă u aşa î i î hipuia p i a ea
di i ea ă ; edea ă o să e pli ă î p eu ă, o osi i, fe i i i, ă o să găsi , la î toa e e, o asă
 e e, pe a e o so luă î t e pat u o hi, după a e o să e aşeză su asta ul pe a el ăzuse pi
fereastra bibliotecii.

A ză o it ultă e e la a eastă di tîi gusta e, a să i o o ti pul şi u ai ză i dul pe F ith, a e

ă p i ea pe după pa a a , î i dădui sea a a e a t e ut de ze e. Mă idi ai u aide ît, si i du ă
i o ată şi i e ui s uze ă stătuse a olo atît de tî ziu. El se î li ă fă ă să spu ă i i , foa te
politicos, foarte corect, dar surprinsei uimire în ochii săi. Poate ă asta ă o o a în stima lui.

Aş fi ut să ştiu e t e uie să spu şi e să fa . Mă î t e a da ă el, a şi doa a Da e s, ă uia ă

î d ăz eala, g a ia, uşu i a, u e au î suşi i î ăs ute la i e, i lu u i pe a e t e uia să le î ă ,
poate u g eutate, î et şi u p e ul ulto a ă ă iu i.

Şi iată ă, ieşi d di odaie, ă î piedi ai fă ă să î uit înaintea mea, lovind cu piciorul treapta pragului.
F ith î i să i î ajuto , idio du i atista, pe î d î dosul pa a a ului, Ro e t, tî ă ul fe io , se î toa se
săşi as u dă zî etul.

Cî d st ă ătui holul, auzii şoaptele glasu ilo lo . U ul di ei îdea, fă ă.î doială Ro e t. Poate ă îdea
de i e. Mă u ai la adăpostul odăii ele, da î d des hisei uşa, o fe eie ătu a pe jos, alta şte gea
asa de toaletă. Mă p i i ă ui ite. Mă g ă ii să ies. De i u t e uia să i t u Ia a el eas în odaie ? Nu se
aşteptau la asta. E a î pot i a o i eiu ilo gospodă iei. Co o îi Sa tă e e, ul u ită de pa tofii ei
a e u ăsu au pe t eptele de piat ă şi ă dusei î i liote ă, u de găsii fe est ele la g des hise î
f igul de di i ea ă, fo ul p egătit, da eap i s.

î hisei fe est ele şi p i ii î ju ul eu, ăutî d o utie de hi itu i. Nu găsii. Nu ştia e să fa . Nu

oia să su . Dar i liote a, atîf de ăldu oasă u o sea ă î ai te, u fo ul ei u şi plă ut di ă i ,
e a a u o ade ă ată ghe ă ie. î do ito e au hi itu i, da u oia să u a să u stînjenesc
se itoa ele. Nu putea î f u ta di ou hipu ile o uluite. Ma hotă ît să iau hi itu ile de pe
ăsu ă, după e F ith şi Ro e t a eau să pă ăseas ă suf age ia. Ieşii î hol, î î ful pi ioa elo , şi iulii
u e hile. Nu, te i ase ă de st î s, auzii zgo otul glasu ilo lo şi li hetul a gi tă iei. Apoi totul se
li işti. Desigu se duse ă la u ătă ie pe uşa de se i iu aşa ă st ă ătui holul, î to î du ă î
sufragerie. Da, după u ă aştepta , e a o utie de hi itu i pe ăsu ă. St ă ătui epede odaia şi o
luai, da î lipa a eea F ith ei t ă î suf age ie. î e ai să st e o , pe as u s, utia î uzu a , da
ăzui p i i ea lui ui ită op i duse asup a îi u ele.

Doa a aută e a ? î t e ă dî sul.

Oh, F ith, zisei eu u slî gă ie, u găsea hi itu ile.

El î i î ti se u aide ît o utie de hi itu i şi u a de igă i. Altă stî je eală pe t u i e, ă i u

fumam.

Nu; zisei eu, nui pentru asta. Mi se pare cfei'tare friE, î i liote ă; fă ă î doială pe t u ă iu di sud, şi'
a ut să' ap i d f o ul:
De o i ei î i liote ă' fo ul u se ap i de»de ît dupăa iază. Doa a» de. Wî te stătea totdeau a'
di i ea a î salo aş. A ol a de f ul. Da , fi eşte, da ă dda a do eşte fo î i liote ă,, o> să dau
o di să se fa ă.

Oh, u; spusei eu, u i i u p e . O să ă' du î salo aş. Mul u es , F ith'.

Doa a o să găseas ă hi tie de s iso i, to u i şi e eală. Doa a de Wi te îşi fă ea totdeau a

o espo de a şi telefo a după i ul deju . A olo e şi telefo ul i te io al asei, da ă doa a ea să
comunice ceva doamenei Danvers. .

Mtd u es , FHth.

Mă î to sei îh hol; f ed îhd u i te eî, a să pa la la gul eu: Putea săi spu ă i ăzuse
i iodată salo aşul, ă' Ma i u il a ătase u o sea ă î ai te ?. Ştia ă stătea î p agul suf age iei,
u ă i du ă< di o hi şi t e uia să ă fa ă ştiu u de ă du . La st ga" s ă ii e a o uşă şi eu ă
î d eptai u ajoasă î t a olo; uJ gî du ă să du ă sp e i ta ea ; da î d aju sei î d eptul ei şi
des hisei, ăzui oă dădea î t u a t eu; u fel' de de a a u de se i eau lu u ile et e ui ioase, o
asă pe t u a a jat flo ile, şezlo gu i pe t u g ădi ă, îte a i pe ea ile, atî ate î t u uie / Ieşti,
cam stî je ită di hol, şil ăzui pe F ith stî d li iştit' a olo. Sigu a a ea ul î şelase de i i i o lipă.

Salo aşul e î pa tea ealaltă a salo ului, doa ă, zise el, pe uşa a easta la d eapta, da pa tea asta a
s ă ii. Doa a a e de ît să t ea ă p i salo ul a e şi so ia la sti gă.

Mul u es , F ith, spusei eu u liă, e aiîhd ăz i d să fa pe g oza a.

St ă ătui salo ul el a e, după u î i i di ase el; e a o odaie, i u ată, de di e siu i f u oase,

dî d sp e peluze şi a e. P esupu ea ă pu li ului îi e a pe isă izita ea a elei î ăpe i şi Fiith da ă ii
o du ea a olo, desigu ă ştia po estea ta lou ilo de pe pe e i ş di e pe ioadă data o ilie ul.
Fi eşte, e a. f u oasa, ştia asta, şi fotoliile şi esele a elea p o a il ă e au ep e uite, dar cu tonte
a estea u a ea i i u hef să ză o es a olo. Nu ă edea , asezî du ă pe fotoliile

a elea foa te.s u pe, î ai tea ă i ului s ulptat, pu î d ă i pe. ese. Sa fi spus, u salo ,
î t u uzet , ;u de al o u ile sî t î hise u u ş u şi u de paz i ul î u ifo ă stă pe u s ău el,
li gă uşă, a î astelele f a eze. T e ui de i, p i a eastă odaie şi o luai la .sti gă, aju gî d la salo aşul
pe a e ul u oştea . Jaşpe e i u aide ît la i e, di d di oadă şi î î duşi otul î i a mea.
Ma a lui idi ă asul la ap opie ea ea şi ă p i i u o hii ei pe ju ătate o i; da î d adul e ă ae ul
şi î elese ă a e a a eea pe a e o aşteptase, se î toa se u u î iit şi î epu să p i eas ă fo ul.
Apoi ă pă ăsi;şi Jaspe şi se aşeză li gă a a lui li gî duşi oastele. Aşa e au ei dep i şi. Ştiau,
î to ai u ştiuse şi F ith, ă î i liote ă u se fă ea fo pî ă dupăa iază. Ve eau î salo aş di t u
î delu gat o i ei. î ai te de a p i i e a sigu ă ă fe east a dădea î lo ul u de e au rododendronii. Da,
e au î t ade ă a olo oşii şi î ă a i u flo i, u îi ăzuse u o sea ă î ai te, u tufişu ile la
«pi io ul fe est ei des hise : ot opi d aleea. I t e tufişu i.e a u i lu i iş, o pajişte î i iatu ă, î
ijlo ul ă eia se afla o statuetă î fă işî d u fau gol, î lî d di fluie .
Rodode d o ii pu pu ii îi slujeau a fo d, ia lu i işul e a. t> i ă s e ă, pe al ă ui o o gazo at, el
da sa şişi ju a olul. î odaia asta' u espi ai ae ul i osi d a u egai e plutea î i liote ă, ea u
up i dea fotolii st i ate, i i ese a ope ite u e iste e hi, a e se iteau a a eo i, da ă u u a
i iodată, da e au lăsate a olo di t o î delu gată t adi ie, fii d ă aşa oise tatăl lui Ma i , sau poate
chiar bunicul lui.

E a o î ăpe e fe i i ă, plă ută, gi gaşă, de o ul u ei fii e a e «alesese fie a e lu u u a e g ijă, a

el ai eî se at s au , el ai eî se at as, el ai i i elou să se a o izeze u estul şi u
pe soa a ei. Fii a a e a a jase a ea odaie t e uie să ii spus : „ V eau asta, şi asta, şi asta", alegî d u ul
îte u ul, p i t e o o ile Ma de le ului, lu u ile a ei plă eau, pu î d totdeau a i a. u a i sti t
e u dădea g eş, pe lu u ile de p e . Rezultatul e a iudat de pe fe t, fă ă i i di ă eala
sole ită ii salo ului, da iu, u o st ălu i e eo a i tea pe ea a odode d o ilo g ă ădi i su
fe east ă. Şi atu i o se ai ă a eştia, e ul u i i î ăşi fo ase ă s e a pe i a pajişte, i t ase ă
chiarȔn odaie.

Fe ele lo a i, p iete oase ă p i eau de sus, de pe ă i , di t u . as aşezat pe ăsu a de lî gă di a

şi se idi au de pe i ou, î t e a dela ele au ite

U pleau odaia şi hia pe e ii, su soa ele di i e ii, a i teau uloa ea lo E au si gu ele flo i a e se
aflau î a eastă a e ă şi ă î t e a da ă odaia fusese a a jată pe t u ele, ă i î altă pa te a asei
u păt u deau. E istau flo i î .suf age ie, flo i î i liote ă, da o do ate, o e io ale ; i i a e să
se e e u a eastă ogă ie. Ma aşezat la i ou şi a i at ăzî d ă a eastă, odaie, atît de
i u ată şi de olo ată, e a aşa de. i e o ga izată pe t u o u ă etodi ă. Mi se pă ea ă u » de o
de u gust atît de î î tăto , u toată e t a aga a flo ilo , a fi t e uit să fie a el al lî ez lii şi al
i ti ită ii.

Da i oul a esta, o i ît de f u os a fi fost, u e a u a di a ele ju ă ii plă ute, u de o fe eie s ie

ile ele, sugî d î ful to ului, pe a el lasă zile î t egi pe apa.Clasoiul e a eti hetat „s iso i fă ă
ăspu s" „s iso i de, păst at", „de gospodă ie", „ oşie", „liste de u ate", „di e se" ; u a elaşi
s is as u it pe a el u oştea . Şi a fost ui ită e u os î dul, ă i ul ai ăzuse de î d
dist usese pagi a al ă a olu ului de poe e. şi u ă gî dea ă o săl e ăd.

T ăsei u se ta la î tî pla e, şi egăsii a el s is, des hizî d u a et de piele al ă ui titlu : „Oaspe i la

Ma de le " a ăta u aide ît, aşezate pe săptă î i şi lu i, e usafi i e ise ă şi ple ase ă, e odăi
o upase ă şi u e î eă u i au fost ospăta i. A î to s pagi ile şi a ăzut ă olu ul e a u al u
o plet al a ului, astfel ă a fit ioa ă, p i i d, i u ă, putea să ştie, u o p e j izie de o zi, ap oape
de o o ă, a e oaspete î optase su a ope işul ei şi u de do ise şi e i se dăduse de î a e. I sertar
e au şi hî tie de s is u ad esa oşiei şi ă i de izită de u al de fildeş î utioa e.

Luai u a şi o p i ii.s o î d pli ul de hî tie de ătase : „Doa a M. de Wi te " şi î t u ol :

„Ma de le ". O pusei î dă ăt î utie şi î hisei se ta ul, si i du ă deodată i o ată, a şi î d aş fi
lo uit la i e a şi gazda ia fi spus : „Da, fi eşte, stai la i oul eu a să i fa i o espo de a",ia eu aş
fi s oto it î lu u ile ei. I o i e lipă sa fi putut î toa e î odaie şi f a fi
găsit a olo, î fa a se ta ului des his, pe a e ha ea d eptul săl ati g.

De a eea, î d telefo ul î epu deodată să su e î ai tea ea pe i ou, i i a î i t esă i şi t e u ai de

tea ă la gî dui ă fusese des ope ită. Ridi ai e epto ul u î a t e u î dă.

Cine e ? î t e ai eu. Cu i e do i i să o i i?

Se auzi u zgo ot iudat la apătul elălalt al fi ului,

apoi auzii u glas î ă uşit şi destul de sole , pe a e ul putea desluşi da ă e al u ui ă at sau al

uneifemei, eare întreba :

Va î şela i, zisei eu, doamna de Winter a murit

acum un an.

Stă a olo, p i i d p osteşte telefo ul şi u ai î d u ele fu epetat u glas eî ezăto şi pu i ai

ta e, î i dădui sea a e gafă g oza ă o isese , şi sî gele î i ă ăli î o az.

E doa a Da e s, doa ă, zise glasul. Vă o

besc de la telefonul interior.

, Stupiditatea ea e a atît de e ide tă, de a e, de eie tat, ă a ă p efa e o ig o a a fi fă ut să

pa şi ai idioată, da ă aşa e a e a u puti ă.

î i e ie ta e, doa ă Da e s, îl îi eu, telefo

ul a su p i s şi u ştia e să spu . Nu î elesese

ă eu a fost he ată, u ştia ă e ea di asă he

marea. .

î i pa e ău ă a de a jat, doa ă zise dî sa şi eu ă gî dii : „ţă uieşte ă s oto ea p i se ta ".

V oia doa să ă î t e da ă a e i e oie de i e şi da ă sî te i de a o d u e iu ile...

A, a spus eu, a, sî t sigu ă da ; adi ă ap o e iu ile. Co a dă du eata e i pla e, doa ă

Da e s, u t e uie să i a i apul să ă î t e i pe i e.

C ed ă a fi ai i e o ti uă glasul, da ă a i itit lista, e i găsi e iul zilei pe apa de i ou, li gă

du ea oast ă.

Căutai pe i ou, u î f igu a e, şi " euşii să găses o foaie de hî tie, pe. a e o ăzuse la î eput. O
itii epede : a i u ghi e şi o ez, f iptu ă de i el, spa a ghel. Nu ştia da ă e' asa de p î z sau de
sea ă : asa de p î z, u sigu a ă.

Da, doa ă Da e s, zisei eu, e foa te i e, î t ade ă foa te i e.

 Da ă e i să s hi a i e a, t e uie să i spu e i, ăspu se ea, şi o să dau u aide ît dispozi ii. Pute i
o se a ă a lăsat u lo li e lî gă u î tul sos a să spu e i e ă pla e. Nu ştiu u e o iş ui i să
se i i f iptu a de i ei. Doa a de Wi te e a foa te p ete ioasă î p i i a sosu ilo , o î t e a
totdeauna OE vroia.

Oh, zisei eu, ei bi e !... da u ştiu, doa ă Da e s. Fă a de o i ei, u ' ezi ă a fi p o edat
doamna ;de Winter.

Ie ta i ă ă a i de a jat, doa ă, î d fă ea i o espo de a.

Dar nu mai deranjat deloc, te rog mi te scuza.

Poşta plea ă la p î z ; Ro e t o să i ă să ă ia s iso ile, zise ea. Da ă a e i e a u ge t de expediat, II

pute i he a la telefo , şi i o so pu ă u aide ît la utie.

Mul u es , doa ă Da e s, zisei eu.

Mai as ultai, da ea u spuse i i ; apoi auzii u po et la apătul fi ului şi pusei la loc receptorul. Pe
u ă ia o o it ia ăşi p i i ea asup a pupit ului şi a age dei, p egătită pe t u i e, pe apă. I fa a
ea se î şi au lasoa ele eti hetate şi u i tele s ise pe ele : „s iso i fă ă ăspu s", „do e iu",
„di e se, e au a u ep oş ad esat t î dă iei ele. î ai tea ea, laso ul eti hetat e a o i puta e
adusă le ei ele. A eea, a e se aşeza ai i î ai tea ea, uşi pie dea astfel e ea. Che a la telefo ul
i te io , dădea o di e pe t u toată ziua, epede, p i epută. Ea u spu ea : „Da, doa ă Da e s' si
„Desigu doa ă Da e s" a i e. Apoi î epea să s ie s iso i : i i, şase, şapte, poate, u a el
iudat s is aple at, pe a el u oştea atit de i e. Rupea foaie după foaie di tia g oasă şi
ătăsoasă a a estui lo , î t e ui î d o g ă adă di auza t ăsătu ilo lu gi ale s isului şî te i a
fie a e s isoa e u se ătu a ei „Re e a", u lite a R depăşi dule pe elelalte.

ţătea da a a a u degetele pe i ou. A u lasoa ele e au goale. Nu e a i i o „s isoa e fă ă ăspu s

i aşteptî duşi ezol a ea, i i o otă de plătit, după îte ştia eu. «Da ă a ea e a u ge t, ia spus
doa a Da e s săi telefo ez lui Ro e t se du ă la poştă... Mă

ît e a îte s iso i u ge te a ea o i eiul să t i ită ie e a şi ui. Poate oito eselo : „î i t e uie

eg eşit a i o hia de ătase al ă" sau oafo ului : „Vi i e i şi eau săl ăd hia pe Mo sieu
A toi e. Şa po , asaj, o dula ie şi a e hiu ă". Nu, astfel de s iso i a fi fost pie de e de e e. Ea
telefo a de u ăsea ă, p i F ith, la Lo d a, spu î d: „Di pa tea doa ei de Wi te ". Eu o ti ua
să at da a a a u degetele pe i ou. Na ea pe i e i ă uia săi s iu. Doa doa ei Va Hoope . E a
î t ade ă a aghios, i o i , ă ă afla aşezată la i oul eu şi ă a ea alt e a ai u de fă ut
de ît săi s iu o s isoa e doa ei Va Hoope , o fe eie pe a e o putea sufe i şi pe a e o so ai
e ăd i iodată. Luai o foaie de hî tie, u to i şi su i e, u pe i a st ălu itoa e, fi ă şi as u ita,

tfi agă doa ă Va Hoope ", î epui eu. Şi pe î d s ia a săi spu ă spe a ă a ălăto it i e. ăşi
găsise fata să ăloasă şi ă e a f u os la Ne Yo k, o se ai p i a oa ă it de stî ga i, de efo at e a
s isul eu, fă ă pe so altate, fă ă. f u use e, hia e ulti at, s iuî u ei ele e edio e de la o ş oală
de mîna a doua.
CAPITOLUL 9

CÎND AM AU)IT )GOMOTUL MAŞI

ii pe alee, a up i s deodată spai a p i i d pe dula, ă i ştia ă sosise ă ţeat i e şi, u ă atul ei.
E a to ai a iază şi u ă gî dea ă o să i ă atît de u î d. Şi Ma i a e u se î to sese I Mă
î t e a da ă putea ieşi, fă ă să fiu ăzută, pe uşafe east ă. F ith o să le spu ă atu i, i t odu îhdui î
saloa e ; „Doa a t e uie sft fi ple at" şi asta o să pa ă foa te fi es . Cîi ii idi a ă apul i t iga i
ăzî du ă ale gî d la uşafe east ă şi Jaspe ă u ă, dî d di oadă.

Uşafe east ă se des hidea sp e te asă şi sp e i ul lu i iş gazo at di spatele asei, da î ti p e l

p egătea să t e pe lî gă tufişul de odode d o i, su etul glasu ilo se ap opie şi a dat î dă ăt,
e e i d î odaie. Ve eau sp e asă pe aleea di g ădi ă, fă ă î doială, F ith le spusese ă ă afla î
î ăpe ea a eea. Fugii p i salo ul a e şi des hise o uşă la sti gă. Ea dădea î t o sală lu gă, de piat ă
unde o luai la goa ă, dî du i sea a de p ostia ea disp e ui du ă pe t u a est a es de e i
eaşteptat da u ă si ea el pu i deo a dată, î sta e săî f u t pe a eşti oa e i. Sala pă ea ă
du e sp e depe di te. Lî gă s a ă î tîl ii o se itoa e, u o găleată şi < ătu ă. Mă p i i ui ită, a peo
ede ie eaşteptată îi a eea pa te a asei..

ţu ă di i ea a, a ostit eu, ta e î u ată luî do sp e s a ă, şi ea i epli ă : ţu ă di i ea a

doa ă, u gu a la g des hisă, u ă i du ă u o hii ei otu zi, inchizitoriali, cum urcam treptele.

P esupu ea ă pe a olo a ea să aju g la do i, toa e putî d să i găses apa ta e tul î a ipa de

ăsă it şi să stau i el a olo, pî ă oi so oti ă sa ap opiat easul p î zului, î d u ele a ie e a eau să
ă sileas ă să o o di ou.

P o a il ă a ătă it, ă i des hizî d o uşă di apul s ă ii, a aju s la u o ido a e, pe a e ui

ăzuse i iodată, destul de ase ă ăto u a el di a ipa de ăsă it, da ai a e şi ai î tu e at.

A ezitat, pe u ă a otit la stî ga, dî d de u palie la g şi de u alt şi de t epte. E a u lo foa te

li iştit şi î tu e os. Nu e a i e i a olo. Da ă se itoa ele t e use ă di i ea a pe a olo, te i ase ă
desigu 'lu ul şi o o îse ă. Nu e a i i o u ă a lo , i i di" i osul de p af e dăi uie a olo u de se
ătu ă o oa ele, şi eu ă gî dii, î . e e e şo ăia pe e d u 'să apu , ă a eastă tă e e a ea e a
eo iş uit şi pu i eli iştito , e se î tîl eşte î asele goale, î d stăpî ii sî t ple a i.

Deschisei, la întî pla e, o uşă şi găsii o odaie ufu dată î t o ez ă adî ă ; i i o ază de lu i ă u
păt u dea p i t e o loa ele î hise, da desluşea î ijlo ul odăii ul i ea o ilelo a ope ite u
huse. Mi osea a î his şi a stătut, a ea izul u ei odăi, a eo i sau i iodată folosită, ale ă ei o ie te de
a ta sî t î ghesuite laolaltă î ijlo ul u ui pat şi lăsate a olo, a ope ite u u ea şaf. Pe delele
p o a il ă u ai fusese ă t ase di a a t e ută şi da ă a fi fost date Ia o pa te a u , desehizî duse şi
o loa ele put ede, p o a il ă o olie oa tă, î hisă î dă ătul lo de lu i de zile, a ădea pe o o
lî gă u a uitat şi o f u ză us ată, z î lită de î t. î hisei î et uşa, e gî d u paşi şo ăito i dea lu gul
sălii, u de de o pa te şi de alta se aflau uşi î hise şi aju sei, î sfî şit, la o işă zidită î pe ete, u de
ă'lu i a o fe east ă a e. P i ii afa ă şi ăzui dedesu tul eu ia a etedă a "pajiştilo , î ti zî duse
pî ă la a e şi a ea de u e de st ălu ito u alu ile ei spu oase i iuite de î t ui a e ătea
dinspre apus.

Ea ai ap oape de ît î i î hipuise , ult ai ap oape ; ed ă i i la i i i ute depă ta e, hia î

spatele a elui i os het de la pi io ul pajiştei. As ul < tai, u u e hea lipită de fe east ă. şi auzii
zgo otul tala /u ilo e se spă geau pe alul u ui golfule as u s. Atu i î i dădui sea a ă
fă use î o ju ul asei şi ă ă găses î o ido ul a ipii de apus. Da, doa a Da fl e s a ea
dreptate : de aici se auzea marea. iai fi putut î hipui î ti p de ia ă ă o să i u de pajiştile, a e î
, î d şi asa, ă i hia a u , di p i i a î tului pute i , di sp e a e, e ea o ea a, u iz de sa e. U
o zo it as u se o lipă soa ele şi u stă şi p i ea , a ea îşi s hi ă us uloa ea, devenind
eag ă, ia estele al e ale alu ilo se a ăta ă a fi foarte nemiloase şi ude ; u ai e a a ea oioasă
şi s î teietoa e pe a e o p i ise ai î ai te.

De fapt e a ul u ită ă odaia ea e a î a ipa de ăsă it. P efe a g ădi a u trandafiri

zgo otului j ă ii. Mă î to s ei pe palie şi ă p egătea să . o o J u o î ă sp iji ită de pa alî ul
s ă ii, î d auzii o uşă j des hizî duse î dă ătul eu. E a doa a Da e s. Ne ] p i i ă o lipă fă ă să
e spu e i i , şi a putut să i dau sea a da ă î o hii ei e a fu ie sau u ozitate, ' ă i hipul ei
se s hi ă î t o as ă ap oape u aideeît. Cu toate ă ea u zise i i , a si it i o ată, a şi
î d aş fi fost p i să î t u lo u de a ea d eptul să ă găses şi a si it ă o ajii î i sî t up i şi
de o oşea ă e ă t ăda.

Ma ătă it, zisei eu. î i ăuta odaia.

Sî te i î ealaltă pa te a esei: Ai i e a ipa de apus.

Da, ştiu, ăspu sei eu.

A i i t at î eu a di odăi ? ă î t e ă dî sa.

Nu. Na fă ut de ît să des hid uşa, a i t at,

totul e î tu e os şi a ope it u huse. î i pa e ău. Nu oia să de a jez. i i . C ed ă ii a a ele odăi

să stea î hise.

Da ă e i, le des hid, zise dîhsa. Na e i de ît să, i spu e i. Toate odăile sî t o ilate şi pot fi locuite.

Oh, u, zisei eu, u fa e să te oste eşti.

Poate ă do i i să izita i a ipa de apus ?

Clăti ai di ap.
Nu, spusei eu, sî t aşteptată jos, şi î epui să o o

s a a. Co o î alătu i de i e, a şi î d ea a fi fost paz

i ul, ia eu u iet de inut.

Cî d o să a e i, i i de fă ut, să i spu e i şi o să ă a ăt odăile di a eastă, a ipă, stă ui dî sa,

i suflî du i o agă eli işte, pe a e o î elegea . To ul ei î i e o a o izită la işte p iete i, î d
e a opilă şi î d feti a gazdei, e a ai a e de ît i e, ă luase de a , şopti du i la u e he : „ I
dulapul a ei e î hisă o a te. V ei să e ge so p i i ?" î i a i tii hipul ei palid şi î sufle it, o hii
ei i i, st ălu ito i, şi felul î a e ă iupea de a .

Voi pu e să fie s oase husele şi după a eea e i

putea edea odăile aşa u se î fă işau î d e au folosi

te, zise doa a Da e s. Vi leaş fi a ătat azi di i ea ă,

da edea ă ă fa e i o espo de a î salo aş. Na e i

de ît să he a i, la telefo ul i te io , a e a ea, şti i,

î d a e i e oie de i e... E totuşi e oie de u s u t

ăgaz a odăile să fie gata.

Aju se ă jos, la ele îte a t epte, şi ea des hise o altă uşă, di duse î lătu i a să t e eu, ia o hii săi
eg i î i is odeau fa a.

îi ul u es doa ă Da e s, zisei eu. Eşti foa te d ăgu ă. A să te î ştii ez... .

St ă ătu ă u palie şi e u os ui, î sfî şit, lo ul : e afla i apul s ă ii elei a i, î dă ătul gale iei
trubadurilor.

Mă i ă a i putut ătă i, zise ea, uşa e du e la a ipa de apus u sea ă ă u asta.

Nu a u at pe a olo, ăspu sei eu.

Atu i a i t e ut p o a il p i spate, pe o ido ul de piat ă ?

Da, zisei eu, fe i du ă" de o hii ei, a t e ut p i t o ido de piat ă.

Ea o ti ua să ă e eteze, a şi î d se aştepta săi po estes eaşteptata spai ă e ă go ise di

salo aş sp e depe di e şi deodată si ii ă ea ştia, ă ă spio ase, ă ă p i ise poate ătă i d p i
a ipa di apus, u o hiul lipit de ăpătu a u ei uşi.

Doa a La şi aio ul La au sosit a u o lipă, zise dî sa. Lea auzit aşi a pu i după .

Oh, e la ai eu, u ştia .

F ith t e uie săi Jfi dus î salo aş, zise dî sa. E ap oape douăsp eze e şi ju ătate. A u u oaşte i
drumul, nui asa ?

Da, doa ă Da e s; a spus, şi. a o o ît pe

scara cea mare î hol, ştii d ă stătea a olo, sus, pî di

du ă.

T e uia să i t u i salo aş şi să fa u oşti ă u so a lui Ma i şi u ă atul, ei. Nu ă ai putea

as u de î odaia ea, I t î d î salo ul el a e, a i uitat peste u ă şi a ăzuto pe doa a
Danve s stî d î apul s ă ii de u de ă sup a eghea, a o sa ti elă poso o ită.

A î tî ziat o lipă, u î a pe uşa salo aşului, as ultî d zgo otul de glasu i. Ma i so fi î to s u

ad i ist ato ul lui, pe î d ă afla sus, ă i i se pă ea ă odaia e pli ă de lu e. Si ea a eeaşi
eli işte şi esigu a ă pe a e o u os use atît de i e î opilă ie, ~ î d, he ată să dau u ă ziua
u o oaspe i, apăsa pe i e ul uşii şi dădea uz a sp e e a a e i se pă ea o a e de hipu i şi o
tă e e ge e ală.

Iato, î sfî şit, zise Ma i : U de te as u deai ?

V oia să t i ite să te aute. Uiteo pe ţeat i e, şi

î estai Giles, ia a estai F a k C a le . ţagă de sea ă,

î ă pu i şi ăleai îi ele.

ţeat i e e a î altă, spătoasă, i pu ătoa e şi se ă a la o hi şi la o az u Ma i , da e a ai pu i

elega tă de ît ă aştepta ; e a o pe soa ă î ă ata î t eed, a e pă ea ă ştie săşi î g ijeas ă i ii,
ă se p i epe la ai, ă i teşte i e. Nu ă să ută. î i st i se u pute e î a, p i i du ă î o hi ; apoi,
î to eî duse ăt e Ma i : Foa te deose ită de ' eea e ă aştepta . Nu sea ă ă delo u des ie ea
ta.N

î epu ă to i să îda şi eu fă ui la fel, eştii d i e da ă a est îs e a pe so oteala ea sau u şi

î t e î du ă la e se aştepta ea şi u a des is Maxim.

il e o a d pe Giles, zise dî sul, î pi gî du ă sp e u ul di ă a i, ia Giles î i î ti se o î ă foa te

a e şi io s utu ă pe a ea st i i du i degetele, u o p i i e p iete oasă î dă ătul o hela ilo u
«rame de baga.

Frank Crawley, spuse Ma i , şi ă î to sei sp e ad i ist ato , u ă at sla şi şte s, u ă ul lui

Ada ieşit î afa ă şi î o hii ă uia a itit u se ti e t de uşu a e î d a p i it. Mă Î t e a de e,
da a ui e e să ă gî des , ă i F ith i t ă, se i du e i de Po to, pe î d ţeat i e eî epu să i
o eas ă.

Ma i ia spus ă a i î to s a ia asea ă. Nu ştia , ă i altfel a fi e it atît de epede. Ei, e pă e e

ai despre Manderley ?
Na ăzut î ă ap oape i i , ăspu sei eu, da e foa te f u os.

Ea ă p i i de sus î ,jos, după u ă aştepta , da di e t şi si e şi fă ă i i di eaua oi ă şi

duş ă ia doa ei Da e s. A ea d eptul să ă jude e, e a so a lui Ma i , El se ap opie de i e,
t e î duşi a ul li iştito pe su al eu.

A ă i ai i e, d agă, îi zise "dî sa, e etî dul, u apul ple at. Nu ai eşti t as la fa ă, sla ă Do ului.
I î hipui ă du itale î i dato ă asta, adăugă ea, f ă î du i se ul;

Ma si it totdeau a i e, zise epede Ma i . Na a ut i iodată i i . Tu î i î hipui ă to i

oa e ii a e u sî t aşa de g aşi a Giles, sînt bolnavi

Ei, spuse ţeat i e, ştii foa te i e ă a u şase lu i e spe ia î d te p i ea . C edea ă o să aju gi

eu aste i . Giles, a e e pă e ea ta ? Ulti a oa ă i d a fost ai i Ma i a ăta g oaz i şi u ia spus
ă e ît peai i să aju gă eu aste i ?

E ade ă at, d agă, ă eşti alt o , ăspu se Giles. Ai fă ut foa te i e ă ai ple at. Nui aşa, C a le ,. Că
a ată i e ?

Si ea , după î o da ea a ului lui Ma i ea e.se a po ase de a ul eu, ă se st ăduia să u se

înfurie. Pe t u u oti sau altul, a eastă o o i e desp e să ătatea lui ui plă ea, îl î tă ită hia , ia
ie i se pă ea ă ţeat i e a e ta t stă ui d atîta.

Ma i e ta e o zat, zisei eu u sfială, astai.

o eteah ă dea lui. T e uia să i ede i la Ve e ia luî d

i ul deju .pe al o şi î e i d să se î eg eas ă.

C ed ă asta îl fa e ai f u os.

To i îse ă şi do ul C a le spuse :

T e uie să fi fost i u at la Ve e ia, doa ă de

Winter, în perioada aceasta. Iar eu am spus ; Da, am

a ut o e e î t ade ă sple didă. Doa o zi u îtă, ui

aşa Ma i ? şi o e sa ia se î depă tă î od fe i it de

la te a să ătă ii lui, şi astfel t e u şi Italia, el' ai

sigu su ie t, şi la te a i e u î tată a ti pului f u os.

Acum conve sa ia se desfăşu a uşo , u ai e ea i i u

efo t. Ma i Giles şi ţeat i e dis utau desp e î t e i e ea auto o ilului lui Ma i .

Toată lu ea îse, Sa do î ul C a le ă î t e ă da ăi ade ă at ă ă ileauto o il i lo uise ă
gondolele.

C ed ă asta li e a o plet i dife e t, da î t e a a să i i ă I ajuto , e a o t i u ia lui la i a ea

st ădui ă a să a at o o i ea desp e să ătatea lui Ma i şi ia fost e u os ătoa e, si i d î el
u aliat, u toata î fă işa ea lui ştea să.

Jasper ar avea ne oie de iş a e, zise ţeat i e,

î gîi d îi ele u pi io ul; e p ea g as şi a e a ia doi

a i. Ce d a u îi dai să ă î ee, Ma i ?

S u pa ea ţeat i e, a e e a t a eleaşi dep i de i a şi îi ii tăi, spuse Ma i . Nu i da ae e ă ai ştii

mai multa decît mine despre animale.

D agul eu, u po i p eti de ă ştii u ea fost h ă it Jaspe , î d ai lipsit eo două lu i ? Nu ă lua

Ia sigu , F ith se pli a u el pî ă la poa ta p i ipală, de două o i pe zi. Cîi ele ăsta a ai dat o goa ă
de săptă î i de zile. î i pot spu e asta u p e izie după u a ată la a lui.

P efe să fie o ez de ît pe ju ătate o t de foa e a idiotul tău de îi e, epli ă Ma i .

Nui o o se a ie p ea i telige tă. Ştii ă Lio a îştigat î fe ua ie t e ut două u se la C ufts.

At osfe a e a di ou î ă ată, o edea după uta su i e de la gu a lui Ma i şi ă î t e a da ă

to i f a ii şi su o ile se io o ăiau aşa, fă î d pe ei a ei as ultau să se si tă p ost. Aş fi ut a F ith să
i ă să e he e la asă. Sau a ea să fi he a i de u go g, u o i a ie ăsu ătoa e ? Nu ştia
u se p o edează la Ma de le .

Stai depa te de oi ? o î t e ai pe ţeat i e, aşezî du ă U gă ea. A t e uit să ple i foa te de e e de

a asă ?

La pat uze i de kilo et i, d aga ea, de ealaltă pa te a T o heste ului. i utul ost u e ai u
pe t u î ătoa e. Să ii la i e, da ă Ma i a oi să te lase. O să te ia Giles.

Eu u î ez, ă tu isii eu ; a î ă at î opilă ie să ălă es , da foa te pu i şi ed ă a uitat tot e

a ştiut.

102

T e uie să î e i di ou, zise dî sa. Nu po i să t ăieşti Ia a ă şi să u ălă eşti. Altfel o să ştii e să

fa i. Ma i ia spus ă pi tezi. E foa te d ăgu , da e doa u e e i iu, ui aşa, pot i it pe t u zilele de
ploaie eî d ai alt e a de fă ut...

D agă ţeat i e, u sî te to i atît de do i i de a e ge la ae a ti e, zise Ma i .

Nu o ea u ti e, d agă. Toată lu ea ştie ă tu eşti ul u it să te pli i agale, p i g ădi ile
Ma de le uluft, ea ătî dute i iodată de la it ul .u ei pli ă i încete.

Şi ie î i pla e să ă pli , afi ai eu epede. Sî t sigu a ă o să ă pli tises st ă ătînd

Ma de te uL Şi î d o să fie ai ald, a să ă pot s ălda.

Eşti opti ista, d aga ea, spuse ţeat i e. Nu i a i tes să ă fi s ăldat ai i. E prea frig, ia p u dişu
este alunecos.

Asta u ă spe ie, epli ai eu. î i pla e foa te ult să î ot, u ai să u fie u e i p ea epezi.
Golfule ul e p i ejdios ?

Ni e i u i ăspu se şi deodată î i dădui sea a e spusese .' I i a î epu să i ată u pute e şi

ia si it o ajii a zî d. Mă aple ai, î u ată, să i gii u e hile lui Jaspe .

Lui Jaspe ia p ii pu i î ot, şi a ai' da jos

g ăsi ea de pe el, spuse ţeat i e, u î d pauza, da

iar veni cam greu în golf, ce zici Jasper ?

A ătui a î două îi ele, pe spi a e fă ă să e uită u a la alta.

Am o foame de lup. De ce dracu nu aduc masa ? zise Maxim.

E a ia u u, după pe dula de pe poli ioa a ă i ului, zise do ul C a le .

. Şi pe dula asta e totdeau a î ai te, spuse ţeat i e.

De cîtcva luni merge foa te i e, sus i u Ma i .

I lipa a eea, se des hise uşa şi F îth e pofti la

asă.

Ap opo, t e uie să ă spăl, spuse Giles, p i i duşi

mîinile.

Ne idi a ă to i, foa te uşu a i şi st ă ătu ă salo ul şi holul, ţeat i e şi u i e î f u te, ea

i î du ă de a .

Bît î ul ăsta de t ea ă, F ith, zise dî sa, u. se

s hi ă de lo . Văzî du l, ă e ăd opilă. Să u te su

pe i ă i spu asta, da ai o î fă işa e şi ai ti e eas ă

de ît ă aştepta . Ma i ia spus î sta du itale, da

pari un adevă at opil. Spu e i, eşti foa te î d ăgos

tită de el ?

Nu ă aştepta la a eastă î t e a e şi ea iti p o a il ui i ea pe hipul eu, ă i îse pu i şi i st î se

a ul.

Nu i ăspu de, o ti uă ea. î eleg e si i. Sî t

pli tisitoa e i i dis etă, ui aşa ? Nu t e uie să fii su

pă ată pe i e. îl iu es g oza pe Ma i , u toate ă

de îte o i e î tîl i e e tă a şoa e ele u pisi a. Te

feli it it de i e a ată. A ul t e ut e a to i foa te e

li işti i di p i i a lui. Da , fi eşte, ă ştii toată povestea.

î lipa a eea aju se ă î suf age ie şi ea u ai spuse i i , ă i se ito ii e au a olo şi ă a ii e

aju se ă ; da ă î t e a , aşezî du ă şi desfă î du i şe etul, e a spu e ţeat i e da ă a afla ă au
ştiu i i de a el a t e ut, i i u a ă u t desp e t agedia e se pet e use î golfule , ă Ma i
păst a a eîte lu u i pe t u si e şi ă ul î t e a i iodată desp e ele ?

Masa se desfăşu ă ai i e de ît aş fi î d ăz it să ădăjduies . Nu a u lo i i o dis u ie : poate ă

Beatrice do edea, î şfî şit, pu i ta t. O i u , Ma i şi ea o beau despre lucruri privind Manderleyul,
aii ţeat i ei, g ădi a, p iete ii lo o u i, pe î d la sti gă ea, F a k C a le pu ta u i e o
o o i e sea ădă, pe t u a ei e a e u os ătoa e, ă i u e ea i i o oste eală. Giles era mai
ate t la î a e de ît la dis u ie u toate ăşi a i tea di î d î î d de i e si i spu ea e a la
întîmplare.

Ai a eeaşi u ătă easă, fă ă î doială, Ma i ? spuse el î d Ro e t îi dădu a doua oa ă sufleu e e.

Totdeau a ia spus ţeei ă Ma de le e si gu a asă di A glia u de se ă î ă i e. Cu os de ultă
e e "sufleul ăsta u la uitat.

C ed ă s hi ă pe iodi u ătă esele, ăspu se Ma i , da u ătă ia ă î e a eeaşi. Doamna

Da e s a e toate e etele şi le spu e e t e uie să fa ă.

Ce fe eie e tao di a ă a eastă Da e s, u i se pa e ? i se ad esă Giles,

Oh, da ! zisei eu. Doa a Daî e s t e uie să fie o fe eie ad i a ilă.

Totuşi, u e şi ea u po t et î ulei ? Nu e ? osti Giles, iz u i d î hohote de rîs.

F a k C a le u spuse i i şi, î ăl î du i p i i ea, a ăzut ă ţeat i e ă o se a. Atu i se

î toa se şi î epu să dis ute u Ma i . '

Jupa i îteodată golf, doa ă de Wi te ? zise do ul C a le .

 Nu,' ă te ă u, ia ăspu s, u u oasă ă su ie tul fusese s hi at di ou, ă se uitase de
doa a Da e s, şi hia da ă u e a o ju ătoa e şi u ştia i i desp e spo tul a ela, e a
p egătită săl as ult o i ît a fi a ut poftă să o eas ă ; e a e a solid şi sigu şi pli ti os î golf, nu putea
să e p o oa e i i difi ultate. Se se i î za şi afeaua, ia eu ă î t e a da ă t e uia să ă s ol
de la asă a să a ăt ă i a se sfî şise. fi p i ii pe Ma i , da el u i fă u i i u se şi Giles î epu o
po este a î îl i î desp e u auto o il p i s I zăpadă u ştiu u aju sese la asta ia eu as ulta
politi oasă, lăt i d di î d î î d di ap u u zî et, si i d ă la elălalt apăt al esei Ma i
î epe săşi pia dă ă da ea. Giles tă u î ele di u ă şi p i sei p i i ea lui Ma i . El se î u tă uşo
şişi î toa se o hii sp e uşă.

Mă idi ai u aide ît, lo i d u eî de î a e asa, î d iş ai s au ul, eea e fă u să se ăstoa e

paharul de vin al lui Giles.

Du ezeule ! e la ai eu, estii d e să fa şi luî d fă ă ost şe etul.

Nu fa e i i , lasăl pe F ith să ştea gă, zise. Ma i . Duo î g ădi ă, ţeat i e.

Pă ea o osit, a su e at. Aş fi ut a i i u ul di ei.Tsă u fi e it. Ne st i ase ă toată ziua. E a u

efo t p ea a e, î dată după î toa e ea oast ă. Şi eu ă si ea o osită, o osită şi u ilită. Ma i
pă ea ap oape fu ios, î de î du e sa e du e î g ădi ă. Ce eî de î ate ă fusese să ă s
paharul acela !

Ieşi ă pe te asă şi o o î ă pajiştile e zi.

Pă at ă a i î to s atît de u î d la Ma derley,

spuse ţeat i e. A fi fost ai i e să ă ai pli ai

î ă.două,.t ei lu i î Italia, a să ă î toa e i ai i a a.

Ia fi fă ut ai i e lui Ma i şi a fi fost ai i a

şi pe t u du eata. O să fie destul de g eu pe t u du eata la î eput.

Oh, u ed, zisei eu. Sî t sigu ă ă o să i pla ă

la Manderley.

Ea u ăspu se. Ne pli a î lu g şî lat pe pajişti.

Vo eşte i pu i desp e du eata, ă î de ă

dî sa, î sfî şit. Ce fă eai %a sudul F a ei ? E ai u u

fel de doa ă a e i a ă ? Mia po estit Maxim.

Ia e pli at i e e a doa a Va Hoope şi u o î to ă ăşise . ţejt i e ă as ulta u si patie, da

a dusă pe gî du î.
Da, zise dînsa, cînd am terminat de povestit toate

astea. După u spui, lu u ile sau î tî plat î hip

foa te eaşteptat. Da , d aga ea, to i e u u ă şi spe

ă ă o să fii fe i ită.

Ii ul u es , ţeat i e, î i ul u es di suflet.

Mă î t e a de e spu ea ă ădăjduieşte ă o să fi

fe i i i, î lo să spu ă ă ştia asta. E a u ă, si e ă,

î i plă ea ult, da î glasul ei e a o î doială a e ă

î f i oşa. ,

Cî d Ma i ia s is a să i a u e estea, u a

dî sa, luî du i a ul, şi ia po estit ă tea des o

pe it î sudul F a ei şi ă eşti foa te tî ă ă şi foa te d ă

gu ă, ă tu ises ă ia t e ut u u it p i i i ă. Fi

eşte ă e aştepta u to ii la o fluştu ate ă, o de ă,

foa te fa dată, î sfî şit o fată u se î tîl eşte de o i ei

p i lo u ile alea. Cî d ai i t at, î ai te de asă, î salo

aş, u i e ea să i ed o hilo .

Ea îse, îsei şi eu. Dar ea u spuse da ă î fă işa ea ea o deza ăgi e sau o li iştise.

ţietul Ma i , suspi ă dî sa, a t e ut p i î e

ă i g ele. Să spe ă ă lai fă ut să uite toate astea. De

sigu , el ado ă Ma de le ul.

Ce a di i e do ea a ea să o ti ue î o di e'de idei şi să spu ă ai ulte desp e t e ut aşa, î hip

fi es , fă ă efo t, ia e a î adî ul fii ei ele do ea totuşi să u ştie, să u audă.

Nu se ă ă delo , u ă dî sa. Ca a te ele oas

t e sî t u totul deose ite. La i e, po i iti o i e pe hi

pul meu : da ă oa e ii î i pla sau u, da ă sî t ul u

 ită sau supă ată. Nu as u d i i Ma i e altfel.

Foa te tă ut, foa te eze at. Nu ştii i iodată e se pe

trece în capul lui ciudat. Eu ă e e ez pe t u u flea ,

ă supă fo , apoi .totul se te i ă. Ma i se î fu ie o dată sau de două o i pe a , da atu i sfi te

Dumnezeule e grozav. Nu i î hipui ă asta o să i se î tî ple u du eata. Pa i laji ă.

î i zî i, st î gî du i a ul şi eu ă gî dea la u i tul' laji , u u î t li iştit e i e o ă fe eie,

u f u tea etedă, stî d u î pletitu a pe ge u hi, O fe eie i iodată eli iştită, i iodată hi uită de
î doială şi şo ăială, o fe eie a e u stă i iodată î pi ioa e, a' i e, up i să de dez ădejde,
e ă da e sau spai ă, ozî duşi u ghiile, ehotă îtă de d u ul pe a e t e uie săl apu e sau steaua pe
care trebuie, fro urmeze.

Nu eşti supă ată pe i e ă i spu toate astea,

ui aşa ? o ti uă dî sa," da ed ă u t e uie să po i

pă ul aşa. De e u KL o dulezi ? E atît de d ept, u i

se pare ? T e uie să fie î g ozito su o pălă ie. De e

hul a a jezi după u e hi ?

A fă ut, as ultătoa e, aşa u ia spus, aştoptî dui î u ii a ea. Ea ă p i ea u u o hi iti , u

capul aplecat.

Nu, zise dî sa, u. C ed' ăi ai ău. E p ea ăt î es . şi u i stă i e. Nu, î i t e uie o o dula ie a e săl
idi e. Nu ia plă ut i iodată oda asta î la Ioa a d'A . Ce spu e Ma i ? I se pa e ă i i e i e ?

Nu ştiu, zisei eu, u ia o it i iodată desp e asta.

La u a u elo , sus i u dî sa, poate ăi pla e. Nu lua î sea ă e spu eu. iai fă ut o hii la Lo d a,
la Paris ?

Nu, ăspu sei eu. Na a ut e e. Ma i e a g ă it să se î toa ă. A să pot e e să i t i ită o i î d

cataloage.

Pot spu e ă după ielul î a e te î a i, se ede ă u te si hiseşti delo de odă.

A u ai o p i i e de s uză sp e fusta ea de U a,

ţa da, zisei eu.. î i pla ult lu u ile d ăgu e, da pî ă a u a p ea a ut ă i a să heltuies pe

rochii.

Mă i ă Ma i a ă as o săptă î ă sau două la Lo d a, ti pul e i t e uia a să te î a i a

lu ea. De o i ei e p ete ios. ;.'..'..
Da ? fă ui eu. Nu i sa pă ut i iodată p ete ios. C ed ă i i u o se ă e po t. C ed ă u a o dă
i i o ate ie a esto lu u i.

O, spuse dînsa, atunci sa schimbat.

întoarse pri i ea şil flui ă pe Jaspe , u îi ile î uzu a e ; apoi idi ă o hii sp e asă.

Nu folosi i a ipa de apus, ui aşa ? zise ea.

Nu, a spus. Nu, a e apa ta e tul di a ipa de ăsă it. A fost o plet efă ut.

Aşa ? spuse ea. Nu ştia asta. Mă î t e de e. p A fost ideea lui Ma i , ia e pli at. Pa e să
prefere partea aceea.

Ea u adăugă i i , se uită ai depa te la fe est e, fluie î d.

Cu te î elegi u doa a Da e s ? ăî t e ă

dî sa deodată.

Mă aple ai şi î epui să lo es uşo u pal a apul luî Jaspe şi săi î gîi u e hile.

Na stat p ea ult de o ă u ea, ăspu sei. Mă a te ... Na î tîl it i iodată o fe eie a dî sa.

ţă uies , ăspu se ţeat i e.

Jaspe ă p i i u o hi a i, u ili, a i ti idat. îi î gîiai apul ătăsos şi pusei mina pe botul lui
negru.

Nu t e uie să i fie f i ă de ea, zise ţeat i e, şi î

î o i e az u t e uie să adă asta. E ade ă at ă a

a ut i iodată deafa e u ea şi i i a poftă. Da a

fost totdeau a foa te politi oasă u i e.

Co ti ua să ati g uşo u î a apul lui Jaspe .

E p iete oasă ?

Nu, spusei eu, nu prea.

ţeat i e se po i să fluie e şi îl f e ă pe ap, u pi io ul, pe Jaspe .

Naş a ea dea fa e u ea de ît atu i î d u se poate e ita, zise ea.

Nu, am spus. Conduce casa cu mare pri epe e, eu a i i o e oie să ă a este .

A, p esupu ă u sa supă a pe t u asta ! e la ă ţeat i e.

La fel spusese şi Ma i u o sea ă î u ă şi a gî dit ă e a iudat ă ai ă a î doi a eeaşi pă e e.
î i î hipuise ă si gu ul lu u edo it de doamna Danvers era amestecul meu.

C ed ă o să de i ă p iete oasă u ti pul, zise ţeat i e, da la î eput t e uie să fie eplă ut pe t u

du eata. E, u sigu a ă e u ă de gelozie. De asta ă te ea

De ce ? întrebai eu ridicînd ochii spre dînsa; De ce ar fi geloasă ? Ma i u pa e so iu eas ă î od

deosebit.

Nu se gî deşte la Ma i , d aga ea opilă, ăspu se ţeat i e. C ed ăl espe tă, astai tot. Nu, ezi...
eluă ea, apoi tă u o lipă, p i i du ă ehotă îtă, u o î u ta e uşoa ă a sp î e elo . Pu şi si plu îi
e iudă pe du eata ă eşti ai i. Astai eplă ut.

De e ? zisei eu. De e ia fi iudă pe i e?

C edea ă ştii. C edea ă Ma i tea i fo at; O iu ea g oza de ult pe Re e a.

Oh ! e la ai eu, oh, î eleg !

A î două o ti ua săl î gîie pe Jaspe , a e, eo iş ut u atîtea ate ii, se tă ălea pe jos de

plă e e.

Iatăi şi pe ă a i, osti ţeat i e, să luă fotolii

şi să e aşeză su asta i. Cit de ult sa î g ăşat

Giles ! E dezgustăto , ai ales alătu i de Ma i . î i

î hipui ă F a k C a le o să se î toa ă la i ou.

Ce o şte s, a e i iodată i i i te esa t de spus.

ţu ă ziua la to i t ei. Ce dis uta i ? P o a il desp e felul

cel mai bun de a distruge lumea.

Rîse, pe î d eilal i se ap opiau. Giles a u ă o piat ă a săl pu ă pe goa ă pe Jaspe . To i îl u ă ea

u o hii. Do ul C a le se uită la eas.

T e uie să ple , zise dî sul. î i ul u es pe t u

i u ata asă, doa ă de Wi te .

T e uie să ii ai des, zisei eu, st î gî dui î a.

Mă î t e a da ă şi eilal i o să ple e. Nu ştia da ă e ise ă să ă î e sau săşi pet ea ă toată ziua

la oi. Spe a ă o ple a. Do ea să ă î si gu ă u Ma i şi să fie a î Italia. Ne aşeza ă u to ii
su asta . Ro e t aduse fotolii şi pătu i. Giles se î ti se it e a de lu g şişi t ase pălă ia pe o hi. După o
lipă î epu să sfo ăie, u gu a des hisă.

Taci, Giles, porunci Beatrice.

Da u do , şopti dî sul, des hizî d o hii, pe a ei î hise u aide ît.

Nu i se pă ea p ea î î tăto . Mă î t e a de e se ă itase ţeat i e u el. Poate ă şi ea se i a la fel

de ăsăto ia f atelui ei. Uîa su p i s de îte a o i i i ea, e etî iu ă, o p ii î e ui ita, editati ă

pă ea a spu e „Mă î t e e găseşte Ma i la ea" da î a elaşi ti p u ă, fă ă ea oi ă. Vo i ă de
bunica lor.

T e uie să e ge so ede , sase Ma i .

Se a oleşte, spuse ţeat i e, îi u ge î a ea pe ă ie, iata ăt î ă.

Eu % as ulta , ple ată peste a ul lui Ma i , f e î du i ă ia de î e a Lud. E1 îmi mîngîia distrat

mina, tot vorbind eu Beatrice.

«Aşa fa şi eu u Jaspe ", a ă gî dii eu. ,A u sî t a şi Jaspe , sp iji ită de eL Mă î gîie di î d î

î d, î d ede, ia eu sî t ul u ită, sî t o lipă ai ap oape de eL Mă iu eşte, u &. iu es eu pe
Jasper."

Vî tul î etase, Dupăa iaza e a oleşitoa e şi li iştită. Ia a fusese de u î d tu să şi i osea i e şi

pute i a a a. O al i ă îzîi pe deasup a f u ii lui Giles şi el o go i ou pălă ia. Jaspe lu e ă pe
po î iş a să i se alătu e, e a p ea ald la soa e, îi atîrna limba detua cot. Se tolă i li gă i e şi Î epu
săşi li gă oastele, p i i du ă u o s uză î o hii lui a i. Soa ele .st ălu ea pe fe est e şi edea
ăsf î gî duse î ele pajiştele e zi şi te asa. U fu su i e şe puia deasup a u ui ă i di ap opie e
şi ă î t e a da ă se ap i sese, a î toate silele, fo ul î i liote ă.

U stu z z u ă dea u ezişul pajiştei, ăt e a ustul de ag olia di fa a fe est ei suf age iei. Putea
să si t i eas a uşoa ă, atifelată de ag olie, u stătea a olo, pe pajişte. Totul a ea u ae
o o a il şi stato i . De la a e depă ta e, plutea pî ă la i e, ples ăitul u delo a e spălau ă ul, î
golful de dedesu t. P o a il ă î epea eflu ul. Al i ele zu zîiau ia ăşi peste oi, op i duse să guste
florile de castani, de deasupra capetelor oast e. „Aşa î i î hipuia ă o să fie, ă gî dii eu. Via a la
Ma de le e î t ade ă aşa u o. ădăjduise ."

Aş fi ut să stau aşa, fă ă să o es , fă ă săî as ult pe eilal i, păst î d a eastă lipă p e ioasă pe t u

totdeau a pe t u ă e a to i li işti i, ul u i i şi hia a so o oşi, a al i a a e îzîia î ju ul
ost u. Peste ît a ti p o să fie altfel; o să i ă îi e, apoi poi îi e, .apoi a ul iito . Şi poate o să fi
s hi a i, o isă e ai egăsi . i iodată stî d astfel. U ii o să plece

sau o să fie ol a i, sau o să oa ă ;. iito ul se desfăşu a î ai tea oast ă, e u os ut, e ăzut, altul
poate de ît el do it, de it el p e ăzut. Da lipa a easta e a sigu ă, u se putea ati ge i e i de ea.
Stă î p eu ă. Ma i şi u i e,, i ă î i ă. ia p eze tul şi iito ul a eau i i o î se ătate..
Asta e a. sigu , a est î pei de ti p de a e el o săşi a i teas ă i iodată, Ia a e o să se gî deas ă
i iodată. No săî păst eze a pe e a sfi i EI o ea desp e tăie ea u o tufişu i di alee şi ţeat i e
î u ii a, î t e upî du l, a săi dea sfatu i. Pe t u ei e a pu şi si plu t ei şi u sfe t după aşă, o
dupăa iază oa e a e, u eas oa e a e, o zi oa e a e. Nu do eau să op eas ă a eastă lipă, so î hidă,
să se asigu e de ea, a i e. EI nu se temeau.

E ti pul so po i , zise ţeat i e, s utu î duşi fi i elele de ia ă ă ase pe fustă. Nu eau să ă î to

ti ziu, îl a e pe Ca t igh La asă.

Ce ai fa e ăt î ul ? î t e ă Ma i .

Oh, a de o i ei, o eşte î t u a de să ătatea lui. A î ăt î it ult. Desigu ă o să e î t e e o

g ă adă de lu u i desp e oi doi.

Salutăl dî pa tea ea, spuse Ma i .

Ne idi a ă . Giles îşi s utu ă p aful de pe pălă ie. Ma i ăs ă şi se î ti se. Soa ele pie ise. P i ii e ul.
Se s hi ase, se pătase a pielea u ei s u ii. Di lo î lo se adu ase ă o i.

i Se stî eşte î t, zise Ma i .

Spe ă o să plouă, îşi dădu u pă e ea Giles.

Ne î d epta ă , agale, sp e aleea .u de aştepta aşi a.

Nai ăzut e sa fă ut î a ipa de ăsă it, adăugă

Maxim.

Ve i i, îi î de ai eu, o să i ă ult.

I taă î hol şi u a ă s a a ea a e, u ate de ă a i.

E a iudat î d ă gî dea ă ţeat i e .t ăise ai i atî ia a i. Cî d fusese feti ă, ea o o îse, u doi a ei,
a eleaşi t epte. Se ăs use ai i, fusese es ută ai i, u oştea totul, e a ai ult la ea a asă de u o să
fiu eu. eodată. T e uia să ai ă ulte a i ti i î hise î i i a ei. Mă î t e a da ă se gî dea eodată
la zilele t e ute, da ă îşi a i tea de opila î altă, u ozi, a e fusese, atît de deose ită de fe eia de
a u , la pat uze i şi şase de a i, oi i a şi sigu ă de ea,, altă pe soa ă...

I taă î apa ta e tul ost u şi Giles spuse, aple î duse su uşa joasă :

Cît e de d ăgu . E ult iai i e a î ai te, uî aşa ţea ?

Da d agă, e e u ii, ai fă ut, zise ţeat i e. Pe dele oi, patu i oi, totul ou. î i a i teşti Giles, ăj i
stat î odaia ăsta î d iai upt pi io ul ? Pe atu i totul e a dă ăpă at ai i. La d ept o i d, a ei u
ia plă ut i iodată p ea ult o fo tul. Apoi, u sta i e i ai i, ui aşa, Ma i ? Nu ai î d e a asa
ti sita. Pe atu i, ai i e au î g ă ădi i holteii. Ei i e, t e uie să spu ăi î î tăto . Apoi a e a dă sp e
g ădi a u t a ; dafi i, eea ei u a a taj. Pot să ă fa dez pu i ?

ţă a ii o o î ă şi ţeat i e se e a i a I ogli dă.

ţăt î a Da e s a a a jat toate astea ? î t e ă ea,

Da, ăspu sei eu. So otes ă a s oso i e la apăt.

Fi eşte, fusese d esată, zise ţeat i e. Mă î t e ît o fi ostat. Pa iez ă o su ă f u uşi ă. Ai î t e at ?

Nu, nam întrebat.

C ed ă doa ei Da e s ui pasă de asta, afi ă ţeat i e. Pot folosi piepte ele tău ? Ce f u os
se i iu de pe ii ! Da de u tă ?

Maxim mi la dat.

H ! E foa te d ăgu . Şi oi t e uie să ă fa e u da . Ce ia fa e plă e e ?

Qh, u ştiu ! Nui nevoie, zisei eu.

Nu fi a su dă, d aga ea. Nu sî t fe eia a e să i t agă hiulul u da ul, u toate ă a fost i ita i la
u tă ! .

Spe ă ai fost supă ată. Ma i do ea so fa ă î st ăi ătate.

Da fi eşte ă a fost. A i a ut d eptate. De fapt,

e a a şi... Ea se op i î ijlo ul f azei şii ăzu gea

ta. Vai, so fi stricat încuietoarea ? ! Nu, nu sa întîmplat

nimic. Ce spuneam ? Numi pot aminti. A, da, vorbeam

desp e da u i de u tă. T e uie să jie gî di la e a. P o

a il ă u ii prea mult la bijuterii...

Na ăspu s.

Eşti atît de 'deose ită de ti e ele o iş uite, u ă

ea. Fii a u ei p iete e dea ea sa ă itat zilele t e ute

şi, fi eşte, au fost opleşi i, după uza e, u le je ie, se

i ii de afea şi fotolii de suf age ie, şi toate obiectele de

ge ul a esta. Ia dat o la pă destul de d ăgu ă. Ma

costat cinci lire la Harrods. Da ă te, du i la Ee d a să i u pe i î ă ă i te, ai g ijă să te du i la
fu izoa ea ea, ada e Ca ou . A e u u gust g oza şi u te jupoaie.

Se ridi ă di fa a toaletei şişi t ase fusta. • Ai de gî d să p i eşti ult ? î t e ă dî sa.

Nu ştiu. Ma i u ia o it de asta."

Ciudat ăiat, u ştii i iodată u stai u el. A fost o e e î d u e a u pat li e î toată asa, e a
foa te ti sită. Da u p ea ăd... Ea se op i deodată, ătî du ă pe a .

Ei, zise dî sa, o să ede . Pă at ă u ălă eşti şi u î ezi, pie zi ult. Nu u a fa i ahti g ?

Nu, ăspu sei eu.

Sla ă Do ului!

Se î d eptă sp e uşă şi eu o î to ă ăşii pe o ido .

Vi o să e ezi î d ei, ă î de ă ea. Eu aştept totdeau a a oa e ii să se pofteas ă si gu i. Via a

e p ea s u tă a să t i i i i ita ii.

Mul u es ult, zisei eu.

A aju s pe palie şi p i i ă î hol. ţă a ii e au

în picioare în prag. /

Hai vino, Bea ! strigă Giles. A si it o pi ătu ă

de ploaie, şi a t as î jos apota.

ţeat i e î i luă î a şi se ple ă să i dea u să ut

scurt pe obraz.

La e ede e, d aga ea, şi ia tă ă, ia pus o

g ă adă de î t e ă i esă uite şi ia spus o g ă adă

de lucruri care nar fi trebuit. Nu prea am tact. Asta o

să i spu ă şi Ma i . Şi, u ia ă tu isit u aide

ît, u se e i îtuşi de pu i u a eea pe a e io î hi

puisem.

Ea ă p i i î o hi, u uzele st î se î t u fluie at, apoi luă o iga ă di gea tă şişi des hise bricheta.

Vezi, zise dî sa, î epî d să o oa e s a a. Te deo

se eşti atît de ult de Re e a...

Ieşi ă pe pe o , soa ele dispă use î dă ătul u ui şi de o i ; ploua ă u t şi Ro e t st ă ătu î fugă

pajiştea a să adu ă fotoliile î asă.

CAPITOLUL 10

PRIVIRĂM DISPÎRÎND MAŞINA LA

otitu a aleii, apoi Ma i ă luă de a şi zise :

Sla ă Do ului, ţi e ă sa te i at. Pu e i e

pede o a ta şi să ieşi . Dăo d a ului de ploaie ; a hef

să ă pli . Nu pot sta aşa, pe lo .

E a palid şi t as la fa ă şi ăî t e a u îl putuse o osi atît de ult izita ţeat i ei şi a lui Giles.

Aşteaptă ă, ă du să i iau a taua, spusei eu.

Sî t o ul i e de i pe ea ile î a t eu, zise el e ă dăto . Fe eile îşi pie d totdeau a ju ătate de

eas î d se u ă î odaia lo . Ro e t, adu, te og, doa ei Wi te o a ta de ploaie. T e uie să fie
i işase i pe ea ile atî ate a olo, uitate de usafi i, î dife ite î p eju ă i..

Stătea pe alee, st igî dul pe Jaspe .

Hai, i o, i e şeto le eş,, şi ai dă i jos di

osî ză. p35S

Jaspe ale ga î e u i î ju ul lui, lăt î d iste i , la pe spe ti a de a fi pli at.

Ta ă i otul, idiotule, îl ust ă Ma i . Ce ai a

face Robert ?

Ro e t se î toa se î fugă, adu î d u i pe ea il, pe a e a g ă it săl î a '. E a fi eşte, p ea

a e, da a ea e e săl s hi şi ea î d eptat sp e pădu e, st ă ătî d pajiştea, u Jaspe fugi d
după oi.

C ed ă fa ilia ea e age ează pu i , spuse Ma

xim. Beatrice e una dintre fetele cele mai bune din lume,

da ui delo su tilă.
Nu .ştia e gafă a putut o ite ţeat i e şi a . gi dit ă e a ai i e să ul î t e . Poate, ă el ai
e a supă at pe t u u i tele pe a e le spusese î ai te ă asă desp e să ătatea lui.

Cu i se pa e ? u ă dî sul.

îmi place foarte mult, a fost foarte d ăgu ă u i e.

Desp e e ia o it ai i, după asă ?

Oh, u ai ştiu! C ed ă ai ult o ea eu. Iam povestit despre doamna Van Hooper, întîlnirea
oast ă şi toate astea. Mia spus ă u e a delo u îşi î hipuise.

Ceşi putea î hipui ?

Ta ă î doială pe i e a ai elega t, ai a tifi ial. O fluştu ate ă, astai e p esia ei.

Ma i u ăspu se u aide ît, se ple ă şii a u ă

u ă lui Jaspe .

ţeat i e poate să fie u eo i i supo ta il de

p oastă.

U a ă po î işul a ope it u gazo , e do i a pajiştea şi i t a ă î pădu e. Copa ii e au foa te

ap opia i şi e a î tu e i . Căl a pe e gi upte şi f u ze de a ul t e ut, şi i i şi olo pe lădi ele e zi
ale pla telo ti e e, şi pe lăsta ii za ilelo gata să î flo eas ă. Jaspe tă ea adul e î d pămîntul. Luai
a ul lui Ma i .

î i pla e pă ul eu ? îl î t e ai.

El ă p i i ui it.

Pă ul tău ? epetă el. De e ă î t e i ? ţi eî eles ă i pla e. Da e a e ?

Oh, i i ! zisei eu. Mă î t e a u ai aşa.

Ce iudată eşti t

A aju s la u lu i iş, de u de po eau două pote i î di e ii dife ite. Jaspe , fă ă să şo ăie, o luă pe
cea din dreapta.

Nu, st i ă Ma i , u pe a olo !' Hai, Jaspe , ătrîne !

Cîi ele î toa se apul şi se op i dî d di oadă, da u se î toa se.

De ce vrea so ia pe acolo ? am întrebat eu.

C ed ă aşai o iş uit, zise s u t Ma i ; d u ul du e la .u i golf u de a e u iaht. Vi o ai i Jaspe .

O lua ă pe ă a ea di stî ga, fă ă să spu e i i .A p i it peste u ă şi a ăzut ă Jaspe e
urma,

D u ul ăsta du e la alea desp e a e ia oi>

it, osti Ma i . O să si i pa fu ul azaleelo . Nui

i i ă plouă, flo ile o i osi şi ai ta e.

A u , Ma i pe a el u oştea , pe a el iu ea pă ea ă se si te foa te i e, fe i it şi esel;. î epu

să o eas ă desp e F a k C a le , spu î d ăi u o foa te de t ea ă, se ios şi de ădejde şi de otat
Manderleyului.

„A u e ai i e, î i spusei. Sî te ia ăşi a î Italia", şii zî ii, st î gî dui a ul, ul u ită Să ăd ă

t ăsătu ile i sau desti s şi tot zi î d: „Da" şi „î t l ade ă "şi „Du ezeule d agă", gî dul eu se î to ea
la ţeat i e şi ă î t e a de el tul u ase e i ea ei şi e fă use ea; ă gî dea la tot e i spusese
desp e a a te ul lui şi de fu iile el apu au o dată sau de două o i pe a . ' ,

'Fi eşte ă ea t e uia săl u oas ă, e a doa so a lui. Da asta u se pot i ea u pă e ea eo a ea eu

desp e Ma i . Mil putea î hipui p ost dispus, difi il, e os poate, da u fu ios, u epezit. Poate ă
ea depăşise ăsu a; oa e ii îşi u os adesea foa te p ost familia.

Uite, zise deodată Ma i , p i eşte asta.

Ne afla î î ful u ei oaste î pădu ite şi pote a şe puia î ai tea oast ă, dea lu gul u ui pî îu e
o o a, î t o ale. A olo u e au opa i 'î tu e a i, i i tufişu i dese, i de fie a e pa te a ă ă ii î guste,
azalee şi odode d o i, u sî ge ii a u iaşii di alee, i oz, al i şi au ii, aple î duşi d ăgu apetele
i u ate şi plăpî de su ploaia li iştită de a ă.

Mi osul lo u plea ăzduhul şi i se pă ea ă i eas a lo se a este ase u u dele pî îului şi se

o topise, î ploaie, u uş hiul g os şi u ed pe a e ăl a . Nu se auzea alt zgo ot de ît şopotul
rîule ului şi al ploii do oale. Cî d Ma i o i, glasul lui e a de ase e i lî d, g a , a şi î d sa fi fe it
să u tul u e tă e ea.

Noi o u i Valea Fe i ită, zise el.

Stătea a solut e li ti i, fă ă a s oate o o ă, uitî du e î jos, la fe ele st ălu itoa e şi al e ale elo
ai ap opiate flo i şi Ma i idi ă o petală ăzută şi io dădu. E a st i ită şi uptă, î eg ită la apăt,
da î d o f e ai î î ă, se idi ă di ea u i os dul e şi

pute i , pe siste t a şi opă elul iu di a e se ăs use.

Apoi î epu ă păsă ile. î tîi şuie atul li pede şi p oaspăt al u ui ie loi, deasup a pî îului, apoi îi
ăspu se ă se e ii lui as u şi î pădu i şi u aide ît ăzduhul se î sufle i de î te e e e u au pe
î d o o a sp e alee, u de e î so ea de ase e i i osul petalelo al e. E a tul u ăto , •. a u lo
ăjit. Nu i î hipuise ă poate să fie atît de f u os.
Ce ul, a u î ou at şi oho ît, atît de s hi at fa ă de î eputul dupăa iezii, şi ploaia e o te ită,
i siste tă, u putea să tul u e duioasa tih ă a ăii ; ploaia şi iule ul se î i au şi ota la ă a ie lei
ădea î ae ul u ed, a o izî duse u a ele su ete. î t e e e, a dez ie dat apetele şi oi de ale
azaleelo , atît de ap oape eşteau, ă gi i d pote a. St opi i i de apă ădeau pe îi ile ele, de pe
petalele ude leoa ă. E au petale şi la pi ioa ele ele, afe ii şi î i ate de apă, pu tî duşi î ă
mireasma, împletită u u i os ai ogat, ai e hi, izul de uş hi ăt î şi de pă î t asp u de tulpi i
de fe igă şi de ădă i i ăsu ite, î g opate ale opa ilo . i ea î pal a ea i a lui Ma i . Nu
ostise i i u u î t. Mă î ăluia aja Văii Fe i ite, î sfî şit, aceasta era inima domeniului Manderley,
Ma de le ul pe a e a ea săl" u os şi să î ă săl iu es . P i a alee e a eî g ijită, pădu ile eg e,
î ghesuite, odode d o ii o ito i, t ufaşi, u a o a, lo dul eagă. Şi asa astă, tă e ea a elui hol plin
de e ou i, e li ti ea sti ghe itoa e a a ipei de apus, a ope ită u huse. A olo e a o I t usă, ătă i d
la u i ou î t u fotoliu a e u i apa i ea. Ai i e a alt e a. Valea Fe i ită u ştia de î ăl a ea
g a i elo . Aju se ă la apătul pote ii, flo ile al ătuiau u fel de oltă deasup a apetelo oast e. Ne
ple a ă ' a să t e e şi î d ă idi ai, s utu î du i pi ătu ile de ploaie di pă , ăzui ă alea se afla
î dă ătul ost u şi azaleele şi opa ii, şi ă e găsea , după u î i des i sese Ma im cu'tfteva
săptă i i î ai te la Mo teCî lo, î t u i golf pustiu, u piet i ele ta i şi al e su pi ioa e şi u a ea
spă gî duse pe p u d î ai tea oast ă.

Ma i î i zî i, u ă i du i ui i ea de pe fa ă.

E o su p iză, iii aşa? î t e ă el. Ni e i u se

aştepta la aşa e a. Co t astul e atît de ep e ăzut, î

cît :e aproape prea puternic.

Luă o piet i i ă pe a e o a u ă pe plajă şi Jaspe se epezi î u ă i ea ei, u lu gilei u e hi eg e

fluturînd în vînt.

încîntarea se risipise, farmecul fusese rupt. A de e it, ia si pli u ito i, oa e i a e se joa ă pe o

plajă. Az î lea piet i ele, fugea pe alul apei, alu ga a ele şi ă oii săl ati i şi pes uia le e
aduse de apă. î epea flu ul şi alu ile e eau să ples ăie la ă ; Stîncile mici erau acoperite, algele
spălau olo a ii. A s os o s î du ă a e a e plutea şi a ă a o pe plajă. Ma i se î toa se îzi d
sp e i e, dî duşi pă ul pe spate şi eu î i ăsu ii înecile ude ale mantalei de ploaie.

Apoi o se a ă ă Jaspe dispă use. îl he aîl şil fluie a ă , da el u e i. P i ii eli iştită sp e

apătul golfului, u de alu ile se spă geau de stî d.

Nu, zise Ma i , la ăzut. Nu se poate să fi ăzut î apă. Jaspe , p ostule, u de eşti ? Jaspe ! Jaspe !

Poate ă sa î to s la Valea Fe i ită ?

Adi eau i e a lî gă stî a asta, i osi d u pes ă uş p t, spuse Ma i .

Neam dus iar spre alee.

Jaspe ! Jaspe ! st igă Ma i .

A auzut u lăt at s u t şi î depă tat, e i d di d eapta plajei, de după stî i.

Auzi ? Sa ă ă at pe a olo, zisei eu, î epî d să

urc stînca.

Co oa ă ! st igă asp u Ma i . Nu e ge pe

. a olo. P ostul ăsta să se des u e si gu .

Poate a ăzut, d agul de el, zisei eu şo ăi d pe

sta a. Lasă să ă "du săl aut.

Jaspe lat ă ia , de data a easta ai depa te.

A; as ultă, a e la at, t e uie săl adu î dă ăt. E î o pletă sigu a ă a olo, u ? Flu ul o săl
izoleze de uscat ?

Poate să stea li iştit, spuse i itat Ma i , de e ul laşi a olo ?

Mă p efă ui ă aud şi u ai ai depa te, alu e î d şi îp i du ă de stî ile ude. Mi se pă ea ă Ma i

se pu ta u ît u Jaspe şi ul putea î elege. Afa ă de asta, flu ul eştea. Aju să în vîrful stîncii înalte,
care

ă as u dea, p i i ii î ju ul ea Sp e a ea ea ui i e, a ăzut alt golfule e se ă a u el pe

carel pă ăsise , da ai a e şi ai otu d. U stă ila de piat ă SI st ă ătea, al ătui d u i u po t
atu al. E a a o ata a olo o gea a du ă, da u se afla i i u apo aş. Plaja e a al ătuită di piet e
albe, ca acelea ce se întindeau în spatele meu, dar ai po î ită. Pădu ea o o a pî ă la îul de ia ă
de a e e i di a hota ul flu u ilo , î ti zî duşi ădă i ile pî ă la stî i. La apătul pădu ii se idi a o
lădi e lu gă şi joasă, e se ea de asă şi de ha ga de apo aşe.

Pe plajă se afla u o , p o a il u pes a , u iz e şi pălă ie i pe ea ilă de a i a ; Jaspe îi da

tî oale, lăt î d. O ul ul lua î sea ă ; aple at, e eta isipul.

Jasper ! strigai eu. Vino încoa, Jasper !

Cîi ele îşi î d eptă apul sp e el, dădu di oadă, da u as ultă. Lăt a e eu î ju ul e u os utului de
pe plajă.

Privii în spatele meu. Maxim nu era. Am coborît dea lungul stîncilor în golful pe carel descoperisem.
Pi ioa ele ele fă eau să s î îie isipul plajei şi la a est zgo ot o ul î ăl ă apul. Atu i ăzui ă a ea
o hii i i, fă ă ia ă şi gu a oşie şi u edă a u ui tî pit. El zî i, a ătî du i gi giile şti e.

ţu ă ziua, zise el. U îtă e e.

ţu ă ziua, ăspu sei, eu. Da, ui ti p p ea f u os,

El ă p i i u i te es, zî i d e eu. S o o i dî isip, după s oi i, spuse :

Ai i ui i i o s oi ă. A tot săpat de la a iază.

A, a spus, î i pa e ău ă u po i găsi i i u a.

Aşa e, zise, ai i ui i i o s oi ă.

Vino ncoa, Jasper ! strigai eu. E tîrziu. Hai, dragul meu.

Da Jaspe e a foa te a î at. Vî tul şi a ea i se

u ase ă pe se e la ap, ă i se dădu î apoi, fe i duse

de i e, lăt î d p osteşte şi î epu să ale ge î t aiu ea

î ju ul plajei. Mia dat sea a ă u oia să ău eze

şi a ea i i o zga dă. Fugi la he a ea ea, lăt î d

în vînt. Vorbii o ului, a e di ou aple at, îşi eluase

zada i ile ăută i.,

Ai o sfoa ă ? îl î t e ai.

Cu ? fă u di şul.

Ai o sfoa ă ? epetai.

Nu e corabie, zise dînsul dînd din cap. Caut de azi di i ea ă...

'El lăti ă di ap şişi şte se o hii al aşt i, des hişi şi î lă i a i.

î i t e uie e a să leg îi ele, îl lă u ii eu. Nu ea să ău eze...

Cu ? î t e ă e u os utul şi f î i iT' ietul lui zî et de ătî g ; se uită la i e esigu , apoi

ple î duse î ai te, î i ati se u î ful a ătăto ului stomacul.

E î o di e, a zise, u o tează.

Cu os îi ele, zise dî sul. Vi e dea asă...

Da, spusei eu. V eau săl du î dă ăt.

Nu e al dumitale.

E îi ele doa ei de Wi te , e pli ai eu do ol, V eau săl du a asă.

Cu ? î t e ă el.

îl chemai din ou pe Jaspe , da ale ga după u fulg alu gat de î t. î i zisei ă t e uie să e iste sfoa ă
î ha ga ul pe t u apo aşe şi ă î d eptai î di e ia a eea. A olo t e uie să fi fost o g ădi ă a e se
î ti dea pe toată lu gi ea ăsu ei, da fusese ăpădită de ia ă şi u zi i. O loa ele e au t ase. Uşa e a
î uiată fă ă î doială şi apăsai pe la ă, fă ă a e ădejdie. Sp e a ea ea ui i e se des hise şi
i t ai, aple î du i apul. Mă aştepta să găses u ha ga de apo aşe, u da ,, pli de p af şi ti sit cu
s î du i a e u ai puteau fi folosite, u sfo i şi lope i. Pe' jos e a î t ade ă p af, da u e istau i i
sfo i, i i lope i. Odaia e a o ilată, î t u ol se aflau u i ou asă, s au e, u di a lî gă pe ete.
E a .şi u dulap pli de eşti şi. fa fu ii şi poli ioa e î ă ate u ă i şi pe deasup a u odele de
apoa e. O lipă ezui ă a ea ăsu ă e lo uită de ietul o pe plajă, da p i i d ai i e, u
des ope ii i i o u ă p oaspătă de ia ă. î so ă u se ai fă use fo ; podeaua p ăfuită navea urme de
paşi; ia asul de po ela de pe dulap e a al ăst it de u ezeală, î lo ul a ela do ea u iudat iz de
u egai. Păie je işu ile îşi esuse ă u zeala peste odelele de o ă ii, al ătui d p op ia lo eleatu ă
fa to ati ă. A olo u lo uia i e i. Nu e ea i e i. Uşa să ise di ala ale, î d o des hisei. Ploaia
ăpăia pe a ope iş, u

u zgo ot su d, şi io ă ea î fe est ele a ope ite u s î du i. Stofa di a ului fusese oasă de şoa e i
sau şo ola i; E a gău ită şi dest ă ată. î ăsu ă e a f ig şi u ed .şi de ase e i î tu e i . Nu i plă ea
at osfe a a eea apăsătoa e. Na ea hef să ă î a olo. Nu i plă ea zgo otul se al ploii pe
a ope iş. Pă ea ă ăsu ă î odaie şi auzea , s u gî duse apa î g ăta ul, ugi it al ă i ului.

Căutai di o hi o sfoa ă sau e a a e a putea so î lo uias ă. Nu găsii i i . La elă alt apăt al odăii
e a o uşă ; ă dusei şi o des hisei a te ătoa e a u , a [î f i oşată, ă i a ea i p esia iudată şi
eplă ută, ă pot să dau pe eaşteptate de e a pe a e aş fi p efe at să ul ăd. Ge a a e ia fi
fă ut ău, e a g oaz i .

E a desigu stupid şi des hisei uşa. Nu e a totuşi de ît ! u ' ha ga de apo aşe u f î ghiile şi s î du ile
la a e ă aştepta , două sau t ei pî ze, o ă u ă, ăldă i de opsea şi toate uneltele .trebuincioase
folosi ei asului. U ghe de sfoa ă se găsea pe o seî du ă, lî gă u i eag ugi it. Era tocmai cemi
t e uia pe t u Jaspe . Des hisei i eagul, tăiai o u ată de sfoa a şi ă î to sei î odaia u de ploaia
curgea mai departe pri ă i . Ieşii î g a ă di ăsu ă, fă ă să p i es i u a ea, î e eî d să u ăd
di a ul upt, po ela ul hi ezes u ed şi pî zele de păia je di ju ul odelelo de apoa e.

Pe plajă, o ul u ai ăuta s oi i; ă p i ea, a î dul pe Jaspe alătu i de el."

Jasper, aici ! îl strigai eu. Vino, cîinele meu drag...

Mă aple ai şi de data asta ă lăsă săl ati g şi săl

iau de gît.

A găsit o sfoa ă î asă, ia zis eu o ului.

El u ăspu se. Legai sfoa a î ju ul gîtului lui Jaspe .

La revedere, spusei eu, t ăgî d îi ele. O ul ă p i ii u i ii lui o hi tî pi i.

Va ăzut i t î d a olo, zise el.

Da, ostii eu, e î o di e, do ul de Wi te o să se supe e.

Acu ea nu mai merge.

Nu, acum nu.

Eî a e, h ? No să se ai î toa ă ?

Nu, o să se ai î toa ă.

Nam zis i iodată uîp u ? fă u dî suL ' Da u, i i , u te ai f ă î ta, ăspu sei eu. Et îşi eluă
e etă ile, o i duşi si gu . St ă ătui

plaja şil ăzui pe. Ma i î îrftil stîncilor, cu mîindle în buzunare.

Ia tă aă, zisei eu. Jaspe i oia să i ă. A t e

uit să ă du să aut sfoa ă.

El se î toa se deodată şi o luă. sp e pădu e, î ? Nu e î apoie pe la şti i i ? î t e ai eu.

; De e, da ă sî te aka ? epli ă dî sul asp u; U a ă pe deasup a ăsu ei şi o lua ă pe pote a di

pădu e.

E vina lui Jasper cî a stat atît de ult, a spus u. Lăt a e o te it î ju ul o ului a ela. Ci e e ?

ţe , zise Ma i . U iet e o o it,' a e u fa e i i u ău. Tatăsău a fost paz i la Ma de le ,. lî gă

fe ă. U de ai găsit sfoa a asta ?

î ăsu a de pe plajă.

Uşa e a des hisă ?

Da. Na t e uit de ît so î pi g. A găsit sfoa a î ha ga , sî t a olo pî ze şi o a ă.

Oh !... oh ! da, zise el s u t, apoi adăugă după o lipă : Căsu a a eea a t e ui să fie Î hisă.

Na ăspu s i i . Nu e a treaba mea. I

ţe ia spus ă uşa e des hisă ?

Nu, spusei eu. De altfel, u pă ea să î eleagă el î t e a .

Se fa e şi ai p ost de ît e. Cî d ea, o eşte foa te desluşit. P o a il ă a i t at de ulte o i î asă,

da a ut a să ştii tu.
 Nu c ed. :Odaia e eati să, pă ăsită. Peste tot e a p af şi i i o u ă de. paşi. E foa te u ed a olo. Mă
te ă o să put ezeas ă ă ile, s au ele şi a apeaua. Şi apoi şo ola ii au gău it stofa di a ului.

Ma i u ăspu se. Me gea g oza de epede şi u j uşul plăjii e a foa te g eu. Nu se ă a u Valea
Fe i ită. Ai i opa ii e au î tu e a i şi pe a gi ea d u ului u î flo eau azalee. Ploaia se s u gea g eoi
de pe a u ile dese. Mă uda pe gît şi se st e u a dea lu gul efei. Mă s utu ai a la ati ge ea eplă ută
a unui deget rece. I Mă du eau pi ioa ele după u uşul eu eo iş uit. Şi Jaspe e gea î u a
oast ă u li a s oasă/

~ Hai, Jaspe , pe t u u ele lui Du ezeu, zise Ma i . Făl să ea gă, t agel de sfoa ă. ţeat i e a e
d eptate. Cîi ele ăsta e p ea gras.

E i a ta, ăspu sei eu. Me gi atît de epede... Nu te pute u a.

Da ă ai fi as ultat, î lo să te epezi pe stî i," ai fi a u a asă, spuse Ma i . Jaspe . u oştea foa te

i e d u ul. Nu î eleg de eai fugit aşa după el.

Mă gî dea să u fi ăzut şi ă te ea de flu .

Atu i, ezi ă eu aş fi pă ăsit îi ele, da ă a fi e istat o ît de eî se ată p i ejdie ? ia spus să

u te u i pe stî i şi a u o ă i pe t u ă eşti o osită.

Nu o ă . O i i e, hia da ă a a ea pi ioa e de o el, a o osi e gî d aşa. De altfel, edea ă ii

după i e, î d a dus săl aut pe Jaspe , î lo să ă îi i u ă.

De e aş_ fi spetit să ale g după îi e ?

Nu e a ai o osito de fugit după Jaspe pe stî i de ît pe piet ele de pe plajă. Spui asta pe t u ă ai
altă s uză,.

Da iata ea opilă, de e t e uie să ă dez i o ă es ?

Oh, u ştiu, zisei eu o osită. Să te i ă .

Delo , tu ai î eput. Ce ei să î elegi î d spui ă î e să ă s uz ? Să ă s uz de e ?

Poate pe t u ă ai î so it pe stînci.

ţi e. Şi de e ezi ă u oia să e g pe ealaltă plajă ?

Da de u de să ştiu, Ma i ? Nu ites gî du ile. A spus ă u oiai, astai tot. ia itit asta pe fa ă.

Ai citit pe chipul meu ?

ia spuso. A ăzut ă u ei să e gi. Oh, să te i ă . Mă î ol ă eşte dis u ia asta.

Toate fe eile spu aşa î d îşi dau sea a ă au d eptate. Foa te i e, u oia să e g pe
plaja ealaltă. Eşti ul u ită ? Nu ă du i iodată î lo ul a ela î g ozito , lî gă ăsu a a eea o i ilă. Şi
da ă ai a ea a eleaşi a i ti i a ale ele, i i tu ai a ea poftă să te gî deşti la ea. Pofti . Po i să te
gi deş i la a est lu u, da ă ei, şi spe ă o să i fie de aju s.

Chipul lui. e a palid şi o hii lui a eau a eeaşi p i i e î tu e ată şi pie dută, pe a e io ăzuse la p i a
î itil i e. îi î ti sei i a, io luai pe a lui şi io st î sei.

Te rog, Maxim, te rog, zisei eu."

Ce este ? î t e ă el asp u.

Nu eau să ai ut a asta; spusei. î i fa e p ea ult ău. Je og, Ma i . Să uită ea spus. E o ea tă

neroadă. î i e ie ta e, d agă. î i e ie ta e. Te og, să u e ai gî di la asta.

A fi t e uit să ă î e î Italia, ăspu se el.

Na fi t e uit să e î toa e i iodată la Ma de le .

Du ezeule, e idiot a fost ă a î to s.

Me gea eli iştit, şi ai epede a adi eau i şi a săl u ez, e a silită să ale g gîfîi d, si i d ăi gata
să ă podideas ă plî suî şi t ăgî dul pe ietul Jaspe de sfoa ă.

Aju ase ă î sfî şit la ăspî tia u de pote a oast ă se, î u işa u ea a e du ea la Valea Fe i ită. O
luase , de i, pe d u ul pe a e oia Jaspe să po eas ă la î eputul pli ă ii oast e. Ştia a u de
el at ăgea. Du ea la plaja, pe a e el o u oştea i e şi Ui ăsu ă. E a u e hi o i ei al lui. St ă ătu ă
pajiştea, fă ă să s oate u u î t. Chipul lui Ma i e a asp u şi î his. El i t ă î asă şi se î d eptă
sp e i liote ă, fă ă să ă p i eas ă. F ith e a î hol.

Ceaiul u aide ît, îi po u i Ma i şi î hise uşa

bibliotecii.

Luptai î pot i a la i ilo . Nu t e uia să le adă

F ith. O să eadă ă ea e tat şi o să se du ă la u

ătă ie să spu ă se ito ilo : „Doa a de Wi te plî gea

a u î hol. Sa spu e " ăA ş hioapătă ăs i ia".'Met

î ito sei a să u i adă hipul. Da el se ap opie de

i e şi i ajută să i s ot a taua de ploaie.. •.

' O so pu î a t eu, doa ă, zise el. v/< '.,

Mul u es F ith, ăspu sei, fă ă săl p i es .

Nu e a e e p ea f u oasă pe t u pli a e, doa f ă.

Nu, a zis eu. Nu p ea f u oasă.

ţatista du ea oast ă, doa ă, zise dî şu'l, idi î d e a a e ăzuse pe jos.

Mul u es , zisei, pu î do î uzu a . Nu ştia da ă t e uie să i t u î odaie sau să ă du după

Ma i î i liote ă, F ith duse i pe ea ilul î apoi ! a t eu; Ră ăsei î pi ioa e, şo ăi d, ozî du i
u ghiile.; F ith se î toa se şi pă u uimit ă ă găseşte a olo.

Mul u es , F ith.

î i liote ă duduie a u . u fo u , doa ă. St ă ătui î et holul, des hisei uşa i liote ii şi i t ai.

Ma i e a î fotoliul său, Jaspe la pi ioa ele lui, ă eaua ăt î ă î oş. Ma i u itea zia ul pus la
î de î ă pe a ul fotoliului. I ge u hiai lî gă el, lipi du i hipul de al lui.

Să u fii supă at pe i e, şoptii eu.

. El î i luă apul î î i şi ă p i i u o hii săi o o

si i şi eli işti i. . V.

Nu sî t supă at pe ti e, zise el.

Da ă eşti e ăjit di i a ea, e a elaşi lu u a şi î d ai fi supă at. Eşti ă it şi jig it. Nu pot sufe i să te
ăd aşa. Te iu es atît de ult...

E ade ă at ? zise el. E ade ă at ?

Mă i ea foa te st î s şi o hii lui ă î t e au, î tu e a i şi esigu i, o hii u ui opil a e a e o supă a e,

alunul copil care se teme.

Ce este, d agă ? zisei. De e ă p i eşti aşa ?

Auzii uşa des hizî duse î ai te a el să poată ăspu de, şi ă s ulai, p efă î du ă ă iau u le săl
arunc în foc, pe cînd Frith intra urmat de Robe t, după a e î epu itualul eaiului.

Ce e o ia se epetă î to ai a î aju . Masa de lî gă ă i , fa a de asă al ă î ti să, sosi ea

he u ilo şi a pii ii p ăjite, i a fla ă ă ap i să su eai i ul de a gi t, î ti p e Jaspe , dî d di
oadă, u u e hile iu Hte, î aştepta e, se uita la i e. T e u ă i i' i ute pî ă să î î e si gu i şi
î d îl p i ii pe Ma i , ăzui ăi e e ise ă ujo ii î o az, î fă işa ea lui o osită şi ătă ită pie ise
î ti dea î a. după, u sa d iş.

E vina musafirilo pe a e ia a a ut la asă, zise

el. ţeat i e, d aga de ea, ă e e ează î totdeau a. Cî d

ea i i, e ătea a o e ii. De altfel, i ult la ea.

Da oo ă u lo uieşte p ea ap oape. A, fii d ă e i

o a, t e uie să e ge î t u a di zile să o edem pe

Ku i a. Toa ă i eai, d agă, şi ia tă ă ă a pu tat

au ădă a .

I ide tul se î hisese. Nu ai t e uia să o i de asta. El î i zî i peste eaş a lui de eai, apoi luă
u zia de pe a ul fotoliului. )î etul e a ăsplata ea. Ca o i ă păl u ă pe Capul lui Jaspe . „Uite,
aşa u

stai ul at, eşti u îi e u , u ă ai de a jezi." E a di ou Jaspe . Mă găsea î a elaşi pu t.

Luai o .felie de pîi e p ăjită şi o S pă ii î t e îi i. Na ea poftă de î a e, u ie a foa e. Mă
si ea foa te o osita, foa te îh ită, zd o ită. îl p i ea pe Ma i , da ei itea zia ul, î to sese
pagi a î tîia. Degetele ele a e ati sese ă pîi ea e au g ase de u t şi s oto ii î uzu a , ăutî d
atista. S osei u a i ă de tot, u da telă. O p i ii, î u tî d sp î e ele, ă i u e a a ea. î i a i tii
ă o idi ase F ith de pe lespezile holului. Căzuse, se ede di uzu a ul a talei de ploaie. O ăsu ii î
î ă. E a ototolită şi fi e de p af, adu ate di fu dul uzu a ului, e au lipite de ea. T e uie să fi fost
de ultă e e î a taua de ploaie. î ol e au i i ialele : u R a e, aple at, î lă ui d u W. Rul
fă ea a elelalte lite e să pa ă i i, oada lui aju gea pî ă î esătu ă, depa te de latu a ă gi ită de
da telă. Nu e a de ît o atistu ă, u pete . Fusese î făşu ată, a u ghe oto , î îtă î uzu a , uitată.
.

Eu t e uie să fi fost p i a a e î ă ase a taua de ploaie, de î d se slujise i e a de atistă.

A eea a e o pu tase t e uie să fi fost î altă, su i e, ai spătoasă a i e, ă i a taua e a p ea la gă
şi p ea lu gă, ia î e ile î i ădeau pe îi i. Lipseau î i a astu i. Ea o a u ase a o apă pe u e i,
sau o pu tase des hisă, u îi ile î uzu a e.

Pe atistă e a o u ă t a dafi ie. Pu i uj de uze. îşi şte sese uzele u ea, apoi o fă use ghe oto şi o
pusese î uzu a . î i şte sei degetele u atista şi, fă î d a easta, si ii ăspî di duse u pa fu . U
pa fu pe a el u oştea , u pa fu pe a el ai' espi ase , î hisei o hii, î e î d să i a i tes .
Era ceva ca e u poate fi sesizat, u i os î depă tat, pe a e u l putea u i. îl ai espi ase o
dată, e a sigu ă, hia î dupăa iaza a eea.

Şi atu i î i dădui sea a ă pa fu ul ăspîiidit de

atistă e a a elaşi u al petalelo de azalee. st i ite î

Valea Fericirii.

CAPITOLUL 11

O SAPTĂMÎNĂ VREMEA FU UME

dă şi e e, u se î tî plă adesea la î eputul e ii î i utu ile de la apus, ia oi u ea ai î to s la
plajă. De pe,te asă şi pajişti putea edea a ea. Pă ea e uşie şi pu i at ăgătoa e, ostogolind
talazu i a i. Mi le î hipuia u î duse sp e golful el i şi spă gî duse zgo otos de stî i, apoi
o o î d, epede şi te i e, plaja po î ită. Pe te asă, a i ti d u e hea, auzea u u ul ă ii
dedesu tul eu, depă tat şi î ă uşit. E a u zgomot monoton, ce nu î eta i iodată. Pes ău şii z urau
sp e us at, go i i de î t. Se î î teau î ju ul asei, ipî d, fîlfîi d di a ipile î ti se. î epea să î eleg
de e sî t oa e i a i u pot sufe i zgo otul ă ii. A e u eo i o otă dez ădăjduită şi stă ui a ei
î săşi, " eş i ile ostogoli i şi zgo ote î i a î ă e ii. E a ul u ită ă apa ta e tul ost u se afla î
a ipa de ăsă it şi putea să ă aple pe fe east ă şi să p i es g ădi a u t a dafi i. Mi se î tî plă
u eo i să u do şi s ulî du ă di pat, î oaptea li iştită, ă du ea la fe east ă şi ă sp iji ea de
alust adă, î ae ul foa te li iştit şi tă ut.

Nauzea a ea agitată şi pe t u ă o auzea , gî du ile ele se li işteau şi ele. Nu ă du eau pe a ea

potea ă po î ită p i pădu e, sp e golful e uşiu şi ăsu a pă ăsită. Nu oia să ă gî des la ăsu ă.
Mio a i tea p ea des î ti pul zilei. A i ti ea ei ă hă uia o i de îte o i ză ea a ea de pe
te asă. Atu i e edea petele al ast e de pe po ela ul hi ezes , pî zele.

de păia je de pe ata gele odelelo de apo aşe şi gău ile fă ute de şo ola i î a apea. î i
adu ea a i te de ăpăitul ploii pe a ope iş. Şi ă gî dea la ţe u o hii lui al aşt i, spălă i i, u
zîmbetul lui viclean de tîmpit. A este lu u i ă tul u au. Do ea să le uit, da aş fi ut să ştiu şi de e
ă tul u au, de e ă fă eau e o o ită..î adî ul ugetului eu e a u d a de u iozitate
te ătoa e, as u să, a e o i îtaş fi tăgăduit eştea î et, şi u oştea toate î doielile şi eli iştile
copilului ă uia îi spui : „Nu se o eşte desp e astfel de lu u i, e i te zis".

Nu putea uita p i i ea ătă ită a lui. Ma i , î d e gea pe ă a ea di pădu e şi ui putea uita

u i tele : „ Oh! Du ezeule, e idiot a fost ă a î to s !" Toate astea erau din vina mea, nar fi
t e uit să o o î golf. Des hisese d u ul sp e t e ut; Ma i e a, desigu , ia ăşi a la î eput şi
t ăia î î elege e, do i d, î î d, pli î du e, s ii d s iso i, o o î d u aşi a î sat, da
ştia ă di ziua'a eea î t e oi e a o sta ilă.

El îşi u a d u ul de pa tea ealaltă a a estei sta ile e ă despă ea de dî sul. Ia eu t ăia u tea a
ă o o ă eso otită, o î to sătu ă, eaşteptată î t o o o i e, să ui adu ă di ou, î o hi, a ea
e p esie. î epu să i fie f i ă de o i e aluzie desp e a e, te î du ă ă de la a e aju gi să o eşti
desp e apoa e, a ide te, î e u i... Chia F a k C a le , î d î a î t o zî la oi, ă fă u să ă spe ii
î d o i de egatele di po tul Ke ith, la t ei ile de oi. ţăgai nasul în farfurie, cu un ghimpe în
i i ă, da Ma i o ea ai depa te, •pe to ît se poate de fi es , pe î d eu tă ea , şi oi d de
ăduşeală, î t e î du ă e o să se î tî ple şi u de o să se op eas ă dis u ia.

Cî d se se ise î za, F ith ieşise di odaie şi i a i tes ă a idi at şi a dus pî ă la ufet a

să i iau î ă o po ie de î ză de a e a ea poftă, a să u fiu la asă u ei; as ultî d, f edo a î
gî d o f î tu ă de elodie, u ai pe t u i e, a să u aud i i . ţi eî eles, a ea o atitudine
g eşită, o idă, e oadă ; e a o po ta ea hipe sus epti ilă a u ei e oti e, u a eului o al,
fe i it, pe a e il u oştea . Da " u ă putea stăpî i. Nu ştia e să fa . Fi eşte ă a ea
d eptate, e a stupidă, deze hili ată. Dar

a ea î ot o. Sfiala şi stl gă ia ea eşteau şi ă do o au î d e ea i e a să e adă. Că i î i

a i tes ă î ele di ii săptă î i p i i ea oaspe ilo şi a e i ilo , st î ge ile de i ă şi s u ge ea
a elo ju ătă i de eas ale izitelo ofi iale ie au şi ai eplă ute de ît

''tei î hipuise , di p i i a oii te e i, pe a e o a ea a dis u ia să u ati gă su ie te i te zise.

Neli iştea e ă up i dea la zgo otul o ilo pe alee, al so e iei, fuga sp e odaia ea, o ul de pud ă
aruncat pe as, u o i ă t e u ătoa e, piepte ele t e ut î g a ă p i pă , apoi o ătaie î uşa ea şi
ă ile de izită aduse pe o ta ă de a gi t.

Bine, cobor imediat.

Po etul to u ilo pe s a ă şi p i hol, uşa des hisă sp e i liote ă sau î salo ul a ela e e şi fă ă ia ă,
şi fe eia e u os ută a e ă aşetepta. U eo i e au hia două, sau o pe e he : ă at e astă.

Ce ai fa e i ? Ce ău î i pa e. Ma i eî g ă

di ă. F ith o să î e e săl găseas ă.

A i ut să p eze tă o agiile oast e ti e ei so ii.

U îs uşo , pu i ă fle ă eală, o tă e e, o p i i e î

ju ul odăii.

Ma de le e tot atît de î tăto . Vă si i i i e ai i ?

Oh, fi eşte !...

Şi î sfiala ea, î do i a de a pla e, î i s ăpau, f aze ş olă eşti, u i te pe a e u le î t e ui a

i iodată, afa ă de î p eju ă i de a est fel : „Oh, e t ao di a " ; „oh, i u at" şi „a solut" şi
„i o pa a il" E ed ă î to ai a şi ădu a u ui o il, a e i e î î ă o lo ietă. Uşu a ea pe a e
o si ea la i t a ea lui Ma i pie ea de tea a u ei i dis e ii şi a u ea ia , u u zî et ste eotip
pe uze, u îi ile pe ge u hi. Oaspe ii o eau atu i . u Ma i , o eau de oa e i şi lo u i pe a e
eu u le u oştea ; di î d î î d si ea p i i ea lo , op i duse asup a ea, şo ăitoa e.

Mii în hipuia spu î duşi pe d u ul sp e asă : [iJSe fe eie pli ti oasă, d agă ! De a ia des hide gu a",
apoi f aza pe a e o auzise î tîia oa ă pe uzele ţeat i ei şi a e de atu i ă hi uia e o te it, o
f ază pe a e o itea î to i o hii, pe toate gu ile : „Cît de ult se deose eşte de Re e a.

Adu a . u eo i î peie de i fo a ii e le spo eau pe ele st î se de i e î tai ă. O o ă spusă la

î tî pla e, o î t e a e, o f ază a u ată î t ea ăt; Şi da ă Ma i u e a de fa ă, f aza a eea î i fă ea
un fel de plă e e as u să, a ea i p esia u ei ştii e i o ate» do î dită pe fu iş.
Fă ea şi eu izite, ă i Ma i e a foa te se e î p i i a asta şi u ă u a delo ; î d u. ă putea
î so i, t e uia să î f u t si gu ă î e a ea. „O să p i i i ult la Ma de le , doa ă de Wi te ?" e a
î t e ată, ia eu ăspu dea : „Nu ştiu. Ma i u ia spus i i pî ă a u ". „Da, fi eşte, e î ă p ea
de e e. Altădată asa e a pli ă". Altă pauză.

„Lu e di Lo d a, şti i. Pe atu i se dădeau de o i ei işte pet e e i fo ida ile." „Da, spu ea , eu,
da, aşa a auzit. î ă o pauză, şi apoi, u glasul s ăzut, a e se foloseşte î d o eşte desp e o i, sau
î t u lo supus sa ilegiului. „Ea se u u a de o popula itate g oza ă, şti i. Ce pe so alitate a ea." „Da,
repli a , da, fi eşte." Şi după douăt ei lipe ă uita pe fu iş la eas, su ă uşă, osti d : „Mie tea ă
ă sî t e oită să ple , t e uie să fie t e ut de pat u,"

„ Nu e i să ă î e i la eai ? Totdeau a este se it laşi u sfe t". „Nu, u, ă ul u es din suflet. Iam
p o is lui Ma i "... şi f aza ea ă î ea suspe dată î ae , da se sul e a î eles. Ne idi a
ă î două, ştii d la fel de i e ă u e a a ăgită de i ita ia ei la eai, i i ea de p o isiu ea fă ută
lui Ma i , de a e po e ise . U eo i ă î t e a e sa î tî pla da ă a ai espe ta o e iile,
da ă după e aş fi u at î aşi a şi aş fi flutu at di i ă, sp e a fit ioa a a e ă p i ea di p ag,
aş fi des his us po tie a di ou, spu î d : „La o adi ă, ed ă e ai i e să u ă î to . Hai să
e ge I salo ul du itale şi să luă lo . A să ă î la i ă, da ă ei, să î optez ai i.'"

De o i ei î i pu ea î t e a ea da ă' u ele a ie e şi o e iile di o itat a î f u ta su p iza şi

da ă u zi et de u e it sa fi i o ilizat pe fa a î ghe ata. .Da i eî eles Ce î î tătoa e
sugestie, di pa tea du itale." Do ea să fi a ut u ajul de a î e a a?a e a. Da î lo de asta,
po tie a e a t î tită, aşi a po ea epede î josul etedei alei u piet iş şl ulti a ea a fit ioa ă se
î to ea î odaia ei, u u suspi Jte uşu a e, de e i d, ia ăşi ea î săşi. So ia pasto ului ated a ; lei
di t u sat e i , î i zise : „C ezi ă so ul du itale a e de gî d să eiat t adi ia alu ilo ostu ate de la
Manderley ? Ce spectacol frumos ! No săl uit i iodată." T e uia să zî es , a şi î d aş fi ştiut a este
lu u i şi să spu : Na hotă ît î ă i i . Au fost atîtea lu u i de fă ut, de o ga izat

Da, î i î hipui. Da spe ă el o să e u e. Va t e ui să fa i uz de i flue a du itale. Fi eşte ă a ul

t e ut a fost i i u al. Da il a i tes pe a el de a u doi a i u de a fost pofti i, pasto ul şi u
i e ; e a e a î î tăto . Ma de le ul se pot i eşte pe t u aşa e a. Holul e g oza . A olo se da sa şi
o hest a stătea î gale ie. G eu de o ga izat, da toată lu ea e a î î tată.

Da, ăspu sei eu. Da, a t e ui săl î t e pe Ma i .

Ma gî dit la las o ui eti hetat de pe i oul salo aşului şi i î hipuia aful de ă i de izită, lista
lu gă a oaspe ilo ; pli u ile şi edeam o femeie stînd îa acel birou, msemnînd cu o cruce numele alese,
uiî d to ul î e eală şi s ii d epede ad esele u o i ă sigu ă, u a el s is lu g, aple at

Sa o ga izat şi u ga de pa t , la a e a a fost

i ita i î t o a ă, zise so ia pasto ului Totul era încîn

tăto . Flo ile e au î pli ă st ălu i e. î i a i tes ă

e ao e e i u ată. Ceaiul e a se it î g ădi a u

t a dafi i, la ăsu e ; e a o idee atît de î î ătoa e şi

de o igi ală... Oh, desigu , ea <e a foa te deşteaptă...

Se op i, oşi pu i , te î duse ă fusese lipsită de ta t, da eu io luai u aide ît î ai te, a so s ot di

î u ătu ă şi ă auzii spu î d u î d ăzdeală, u ăldu ă :

Re e a t e uie să fi fost o făptu ă e t ao di a ă.

Nu î elegea , u putuse , î sfî şit, să ostesc acest

u e. Aşteptai să ăd e o să se î tî ple. Rostise u ele ei. Rostise ta e u ele Re e ăi. E a o

uşu a e g oza ă. Mi se pă ea ă s ăpase de o sufe i ă de eî du at. Re e a. Spusese î gu a a e
asta.

Nu ştiu da ă so ia pasto ului a ăzut u a oşit, da ea u ă î et o o i ea şi eu o as ulta u

esa , a u i s a e t age u u e hea la o fe east ă o lo ită.

Nai u os uto ? î t e a ea şi fii d ă s utu ai di

ap, ea şo ăi o lipă, u p ea sigu ă. Na a ut i iodată

legătu i foa te p iete eşti, ştii, pasto ul ui de ît de pat u a i ai i, da fi eşte a ea g ijă de oi î d

e ea la al sau la ga deippa t . I t o ia ă, a stat şi la asă, a olo. Da, e a o fii ă fe e ătoa e.
Atît de pli ă de ia ă !

Se pa e ă e a î zest ată pe t u toate, zisei eu, u glas destul de fi es , I ti p e ă ju a u a şeta

ă uşii. A a e oi î tîl eşti o fe eie, a e să fie î a elaşi ti p deşteaptă, f u oasă şi spo ti ă.

E ade ă at, zise e asta pasto ului. E a, desigu , foa te î zest ată. O e ăd d eaptă, la pi io ul s ă ii, î
oaptea alului, p i i d oaspe ii ; pă ul î his o t asta u pielea foa te al ă şi ostu ul îi e ea atît de
i e. Da, e a foa te f u oasă.

Şi ea o du ea toată asa, ostii eu, zî i d, a şi u aş fi ut să spu : „Mă si t la largul meu. Am

o i eiul să o es desp e ea" şi a o ti uat. P o a il ă a pie dut ultă e e şi ă ia e it g eu.
T e uie să ă tu ises ă eu las totul î sea a î g ijitoa ei.

Nu le po i fa e pe toate, ui aşa ? Apoi, du eata eşti foa te tî ă ă. Cu ti pul, î d o să te i stalezi...

De altfel ai o upa iile du itale. Mi sa spus ă dese ezi...

Oh, spusei eu, nui mare lucru...

E u i tale t d ăgu , zise so ia pasto ului, u o i i e poate dese a. Nu t e uie să e u i la el.

Ma de le t e uie să fie pli de ol u i f u oase de dese at.
 Da, da, desigu , zisei eu, dep i ată de eea e spusese şi ăzî du ă deodată st ă ătî d pajiştile u u
s au şi o utie de ulo i su a şi u „ i ul tale t", u spu ea ea, su elălalt. Asta se ă a u o
oală uşoa ă.

Nu fa i i i u spo t ? Călă eşti, î zei ? ă î t e ă ea.

Nu, ăspu sei u Nu i pla e. P efe să u lu pe Jos, adăugai a o jal i ă e a şă.

E el ai u e e i iu di lu e, spuse dî sa e e gi , pasto ul şi u i eu lă ult pe jos.

Mă î t e a da ă fa e î o ju ul ated alei u jo e ul lui şi u ghet e, dî d a ul e estei sale. î epu

să i o eas ă de a a ele ei de a u î i a a i, î Pe i i, î d fă eau î edie i isp eze e kilo et i
pe zi, ia eu lăti a di ap, zî i d politi os eştii d e sî t Pe i ii, î hipui du ii ta A izii, pî ă î
clipa cînd îmi

a i tii ă e a a el la de oli e î se ate u e uşiu, î ijlo ul A gliei t a dafi ii di geog afia ea.
Şi el totdeau a u jo e şi ghet e.

Tă e ea i e ita ilă, p i i ile a u ate sp e eas, ă i pe dula di salo ul ei su a st ide t o a pat u, apoi
ridicatul în picioare.

Sî t atît de u u oasă... Nădăjduies ă o să ai ii să e ezi.

Cu ea ai a e plă e e. Da ai, pasto ul a e totdeau a atîtea pe ap ! T a s itei o plimente

so ului du itale şi u uita săi a i teşti să dea di ou alu i.

Şi eu ăspu zî d : Da, da, desigu , i i d, p efă î du ă ă ştiu desp e ei o a, ia î ol ul aşi ii

a e ă du ea a asă, î i odea u ghia degetului a e şi edea holul Ma de leyului plin de 0
oa e i ostu a i, î i î hipuia uietul, fle ă elile, îsetele ul i ii î sufle ite, o hest a di gale ie,
supeul di salo , fă ă î doială u ese lu gi, lipsite de pe e i. Şi ii î hipuia pe Ma i stî d la
pi io ul s ă ii, îzî d, st î gî d îi ile, î to î duse sp e i e a de lî gă el, i e a î alt şi sla , u pă
eg u, aşa spusese e asta pasto ului u pă eg u, a e î ad a u hip foa te al , i e a ai ă ui o hi
age i a eau g ijă de o fo tul oaspe ilo , dî d dispozi ie, peste u ă , u ui se ito , i e a a e u e a
i iodată stî ga i, i iodată lipsit de g a ie şi a e, da sî d, lăsa o dî ă de pa fu î ae a o azalee al ă.

O să p i i i ult la Ma de le , doa ă Wl te ?

Auzeam din nou glasul insinuant, aproape indiscret

al acelei fe ei, la a e fusese î izită î pa tea ealaltă a Ke ithului, şi edea p i i ea ei ă uitoa e,

a e ă e eta, i e ta ii du i hai ele di eştet pî ă î tălpi, î t e î duse, u a ea g a i ă p i i e
u a e le î ălui pe toate ti e ele ăsăto ite, da ă aştepta u opil. Nu oia so ai ăd. Nu oia
să ai ăd pe i i u ul di ei. Ve eau î izită la Ma de le , doa fii d ă e au u ioşi şi is odito i. Le
plă ea să iti e î fă işa ea ea, a iele ele, figu a ea, le plă ea să o se e u se poa tă Ma i
u i e, da ă pă e ă i e u ul la altul, a după a eea să se poată î toa e la ei a asă şi să
pălă ăgeas ă, spu î d : „Totul se deose eşte ult de zilele de odi ioa ă". Ve eau fii d ă oiau să ă
compare cu Rebeccî... Ma hotă ît să u mai fac astfel de vizite.

O să io spu lui Ma i . Atîta pagu ă da ă o să ă o side e oji ă. Asta o să le fa ă să ă iti e şi ai

zd a ă . O să se poată spu e ă sî t p ost es ută. „Asta u ă i ă, o să spu ă, la u a u elo de
unde vine ?" Apoi un îs, şi o idi a e di u e i. „Ca d agă, u ştiai? A găsito laMo te Ca lo sau u ştiu
u de. Na ea o pa a hioa ă. E a do işoa a de o pa ie a u ei ăt î e." Alte îsete, p i i i ui ite. „Nu
se poate ! Ah, ă a ii sî t g oza i! Şi Ma i , Ma i a e e a atît de p ete ios. Cu a putut să fa ă
asta, după ea a uto pe Re e a?"

Atîta pagu ă ! Nu i pasă. Nau de ît să spu ă eo ea ! Cî d aşi a t e u pe li gă odăi a po tă esei,

ă î li ai săi zî es . Se aple ase, ulegî d flo i î g ădi a di fa ă. îşi î d eptă, spi a ea, î d auzi
aşi a, da u ă ăzu zî i dui. Ia fă ut se u î a şi ea a p i it i dife e tă. C ed ă u ştia
i e sî t. Ma eze at ia ăşi de spăta . Maşi a îşi o ti uă u sa pe alee. . La o. otitu ă a aleii, a
ză it,, î ai tea oast ă u ă at a e u a pe jos. E a ad i ist ato ul F a k C a le . Se op i o lipă
auzi d aşi a şi şofe ul î eti i. F a k C a le îşi s oase pălă ia şi i zî i, î d ă ză i î aşi ă.
Pă ea ul u it' ă ă ede. Ia zî it şi eu. E a d ăgu di pa tea lui ă e a ul u it să ă " adă.
Mie a si pati F a k C a le . Nu i se pă ea i i şte s, i i pli ti os, u toată pă e ea ţeat i ei, poate
pe t u ă şi eu e a ştea să. E a şte şi a î doi. Ni i u ul, i i altul a ea i iodată i i de spus.
Se ă ă u ul cu altul.

ţătui î gea şi spusei şofe ului să op eas ă.

O să ă î to pe jos u do ul C a le , a spus.

El î i des hise uşa.

Ai fă ut izite, doa ă de Wi te ? ă î t e ă dî sul.

Da, F a k, ăspu sei eu. îi spu ea F a k, a şi Ma i , da el î i spu ea totdeau a doa ă. Aşa e a

felul lui. Da ă a fi fost î p eu ă pe o i sulă pustie şi a fi t ăit a olo î t e pat u o hi, tot estul ie ii,
a fi o ti uat să i spu ă doa ă de Wi te .

Vi de la pasto , zisei eu, el u e a a asă, da e astăsa da. A î du o a le pla e foa te ult să u le pe

jos. Uneori fac cincisprezece kilometri pe zi, în Penini.

Nu u os a est i ut, spuse F a k C a le . Se pa e ă~i foa te f u os. A ea u u hi a e lo uia

acolo.

E a ge ul de e a ă fă ută totdeau a de F a k Crawley. Sigu ă, o e io ală, foa te o e tă.

So ia pasto ului oia să ştie da ă o să dă u al

costumat la Manderley, rostii eu, observîndul cu coada

o hiului. Ea a fost la ulti ul al şi a pet e ut foa te i e.

Nu ştia , F a k, ă se dădeau alu i ostumate aici.

El şo ăi o lipă î ai te de a ăspu de. Pă ea a sti ghe it.

Da, da, ăspu se dî sul î ele di u a, alul de Ia Ma de le e a o at a ie a a ului. Ve ea toată

lu ea di i ut şi hia ul i oa e i de la Lo d a. E a o se a e a e.

Trebuia să fie g eu de o ga izat.

Da, zise el.

î i î hipui ă Re e a t e uia să se o upe de toate ? adăugai u u ae i dife e t.

P i ea aleea d ept î ai tea ea, da îl ăzui î to î duse sp e i e a şi u a fi ut să i

desluşeas ă e p esia.

Ne ocupa to i foa te ult de al, zise dî sul.

E a o iudată eze ă î felul î a e spusese asta, o

oa e a e sfială a e io a i tea pe a ea. Deodată ă

î t e ai da ă u fusese î d ăgostit de Re e a. Glasul său

a ea to ul pe a e laş fi folosit şi eu î lo ul lui, da ă

aşa a fi stat lu u ile, F a k C a le fii d atît de sfios şi

de şte s, a fi spus i ă ui i i , u atît ai pu i

desprea Rebecca.

Mă te ă aş putea să dau p ea a e ajuto , da ă a da u al, eluai eu. Nu sî t î sta e să o ga izez

ceva.

N să ai i i de fă ut, spuse el. No să i se ea ă de ît să fii du eata î să i şi să spo eşti, p i

p eze a du itale, st ălu i ea se ă ii.

E foa te d ăgu di pa tea du itale, F a k. Da ed ă i i asta aş puteao fa e.

Asta o po i fa e foa te i e, epli ă dî sul..

D agul de F a k C a le , atît de pli de ta t şi de

ate ii. Ap oape ăl edea . Da , de fapt, u ă lăsa

a ăgită.

O săi o eşti lui Ma i desp e al ? î t e ai eu.

De ce riui spui chiar dumneata ?

Nu, nu,vreau.

Tă u ă . Ne u a ă d u ul pe alee. A u ă l î i sese sila de a osti u ele Re e ăi, î tîi

î ai tea so iei pasto ului, apoi î lipa a easta, de fa ă u F a k C a le , ă î oldea do i a să
o ti ui. Si ea o iudată ul u i e, pa ă e a u sti ule t. Ştia ă peste o lipă sau două a t e ui
săl epet.

)ilele t e ut a fost pe plajă, spusei eu, pe plaja di fa a digului. Jaspe e a fu ios, lăt a la e o o itul
acela cu ochii de tîmpit.

Vo eşti p o a il de ţe , zise F a k u glas fi es . Totodeau a ătă eşte pe a olo. E u o de t ea ă,

u t e uie să te te i de el. Na fa e ău i i u ei uşte.

Oh, u a te ut ! Apoi ă î t e upsei, f edo î d u î te a să i i suflu î ede e. Mă te ă a ea

ăsu ă o să se dă ăpă eze u totul, eluai eu pe u to epăsăto . A i t at să aut o sfoa ă a săl leg pe
Jaspe . Po ela u ile se st i ă şi ă ile de ase e i. De e u se î piedi ă asta ? E î t ade ă pă at.

Ştia ă o să i ăspu dă u aide ît. Se aple ă săşi lege şi etul de la pa tof.

Mă p efă ui ă e etez o f u ză di tufişu i.

C ed ă da ă Ma i a ea să a a jeze e a a olo, ia spu e, zise el, e eu aple at asup a

pantofului.

Toate a ele lu u i apa i eau Re e ăi ? î t e ai eu.

Da ăspu se el.

A u ai f u za şi ulese! alta, pe a e î epui so ăsu esc între degete.

Ce fă ea u a ea ăsu ă ? î t e ai eu ; i sa pă ut ît se poate de i e a a jată. De afa ă edea ăi u

hangar de vapoare, " 7?

La început a fost un hangar de vapoare, zise el, cu glas din nou încordat, greoi, vocea cuiva care nu se
si te la la gul lui î t o astfel de o o i e. Apoi ea la t a sfo at şi a pus să se adu ă o ile şi
po ela u i.

Mi se pă ea iudat felul î a e spu ea „ea". Nu spu ea i i Re ee a, i i doa a de Wi te , u ă

aşteptase .

Se ducea adesea acolo ?

Da, ăspu se el, adeseo i. Pe t u pi i u i la lu i a lu ii şi lu u i dalde astea.

Ne eluase d u ul, st ădui du ă să i f edo ez elodia.

Pi i u i la lu i a lu ii, t e uie să fi fost a u

za t, zisei eu î sufle ită. Te du eai şi du eata ?

'O dată sau de două o i, spuse el. Mă p efă ui ă u

o se ase ă i ăspu de i silă.

Cei cu geamandura din portul cel mic ? reluai eu.

De ce era ancorat iahtul.

Care iaht ?

Alei.

U fel de e alta e iudată ă î oldea. T e uia săl î t e ai depat e. Ştia ă a e hef să o eas ă
de a este lu u i, da putea ult şi i e săl o păti es şi să ă i dig ez pe t u î d ăz eala ea,
t e uia să o ti ui, u putea să ta . UT

Ce sa întîmplat cu iahtul ? întrebai eu. E acela

cu care sa înecat ?

Da. Sa ăstu at şi sa s ufu dat. A fost a u ată peste o d.

Ce fel de iaht era ?

Ca de t ei to e, u o a i ă i ă. , _.

Ce la fă ut să se ăstoa e ? ai î t e ai.

î golfule se pot dezlă ui fu tu i a i.

Mă gî dea la a ea a eea e de, î spu ată, pe a e o edea de pe te asă. Mă î t e a da ă întul

se stî ise pe eaştepteate, fă î d să se ple e t e u î d iahtul i , u ela al ă ul ata pe o a e
dezlă uită.

Nu i se putea venit în ajutor ?

Ni e i a ăzut a ide tul, i e i a ştiut a e a pe a e.

Avui grijă să ul p i es . A fi ăzut ui i ea de pe hipul eu. C ezuse totdeau a ă asta sa î tî plat la

o u sul de egate, ă e au şi alte iahtu i, iahtu i di Ke ith, şi ă oa e ii p i eau de pe î ful stîncilor.
Nu ştia ă fusese si gu ă, si gu ă de tot, în golf.

T e uia să se ştie asta a asă ! zisei eu.

Nu. Ple a adeseo i aşa. Se î to ea la o i e eas di oapte şi se ul a î ăsu a de pe plajă.

Nu se temea ?

Să se tea ă ? zise di sul. Nu, u se te ea de i i .

Asta... asta ul supă a pe Ma i , ă ple a aşa, de u a si gu ă ?

Tă u o lipă, apoi:

Nu iu, zise dî sul s u t şi i dădu i p esia a e? loialită i fa ă de i e a. Fa ă de Ma i , de Re e a,

sau poate fa ă de el î suşi. E a iudat. Nu ştia e să ed.

Sa î e at î e î d să aju gă î ot la al, după e sa ăstu at iahtul ? î t e ai eu.

Da, ăspu se el.

Vedea Iahtul lăti î duse şi s ufu dî duse î t u î tejj pî zele apăsî do, do o î do, us , g oaz i ,
î afala a eea de î t. T e uie să fi fost ez ă a e I golf. ă ul pă use depa te î otătoa ei.

După ît ti p a fost găsită ?

După două lu f.

Două lu i! Eu î i î hipuia Că î e a ii sî t egăsi i după două zile. C edea ă flu ul îi adu e pe plajă.

U de a fost găsită ? ai î t e ai. ..

Lî gă Edge oo e, la pat uze i de ile de aici.

Cî d a ea şapte a i, t i pet e use a a a la Edge oo e. E a o lo alitate a e, a ea u hei şi

ăga i. Ma pli at ala e pe u ăga , pe plajă.

Cu sa ştiut după atîta e e ă e a ea ?

Mă î t e a de e tă ea î ai tea fie ă ei f aze, a şi î d a fi î tă it u i tele. O iu ise oa e ? Asta SI

iş a atît de ult ?

Maxim sa dus la Edgecoombe ca so identifice, zise

dînsul.

Şi deodată ia t e ut pofta săl ai î t e . Mă si ea o osită, şi s î ita de i e. Mi se pă ea ă sî t

i ul di a ei u ioşi, a e se î ghesuie, î ădejdea de a edea i ti a u ui a ide t. Mie a iudă pe
i e. î t e ă ile ele e au lipsite de u si , jos i e. F a k C a le t e uia să ă disp e uias ă.

Am rostit repede :

A fost o pe ioadă u plită pe t u oi to i. C ed ă

nu ă fa e plă e e să i se a i teas ă de ea. Mă î t e

 a doa da ă sa putea fa e e a pe t u ăsu ă şi atîta

tot. E a e pă at a toată o ila să fie st i ată de u e

zeală.

El u spuse i i . Mă si ea p ost, e e ată. I tuise ă u g ija pe t u ăsu a pustie ă î de ase să

pu I toate î t e ă ile a elea, şi a u tă ea, fii d ă îl s a dali I zase . P iete ia oast ă a usese u
a a te de stato i ie, I o fo ta ilitate. Si ea u aliat in persoana lui. Poate ă dist usese toate
a estea şi a ea să ai ut eas ă a eleaşi se ti e te pe t u. i e.

Ce lu gă e aleea asta,, zisei eu. î i a i teşte totdeau a d u ul di pădu ea u ei po eşti de G i , ştii

a eea u de se ătă eşte p i ipele. E totdeau a ai lu gă de ît ezi, ia opa ii sî t atît de î tu e a i şi
de deşi..

Da, e ceva deosebit, spuse el.

Si ea după to ul lui ă stă î ga dă, te î duse de alte î t e ă i. I t e oi e ista o je ă, de a e u

putea să u i e sea a. T e uia so isipes , u is ul de a ă fa e de îs.

F a k, zisei eu dez ădăjduită. Ştiu e gi deşti.

Nu î elegi de e î i pu toate a este î t e ă i. î i pa

o idă, şi u ioasă, . a esufe ită. î i ju ă ui aşa.

E u ai pe t u ă... pe t u ă ă si t u eo i "atît de i

fe ioa ă. Totul i se pa e foa te ou ai i, a fost

cres ută pe t u ia a asta de la Ma de le . Cînd fac vi

zite, a azi dupăa iază ştiu ă oa e ii ă e etează

şi se î t ea ă u ,o so s ot la apăt. î i pot i agi a

ăşi spu : „Ce găseşte Ma i la ea ?" Şi atu i, F a k,

ă î t e şi eu,, şi î ep să ă î doies de i e, şi sî t

u ă ită de î g ozito ul gî d ă a fi t e uit să ă

ă it i iodată u Ma i , ă o să fi fe i i i. î elegi,

de îte o i î tîl es o pe soa ă pe a e a ai ăzuto,

ştiu ă gî deşte a elaşi lu u a şi al ii : .,Cît de ult se

deose eşte de Re e a".

Tă ui, gîfîi d,. a , uşi ată de iz u i ea ea şi

dî du i sea a ă a u pie duse o i e posi iltate de

a da î apoi. El se î toa se ăt e i e ; a ea î fă işa ea

î g ijo ată şi tul u ată.

Nu t e uie să te gi deşti la asta, doa ă de Win

Ie , zise el. Cît desp e u e, u i pot spu e it sî t de

fe i it ă teai ă itat u Ma i . Via a lui o să fie

s hi ată u desă î şi e. Si t sigu ă o să iz uteşti de

i u e. După pă e ea ea... e... e foa te î io ăto şi

î î tăto să î tîl eşti pe cineva ca dumneata, care nu

ştie tot ou fait .., oşi ăutî d u î tul e sa î tî plat

Ta Ma de le . Şi da ă i se pa e ă e i ii e iti ă, ei

i e, u t e uie să te si i jig ită, astai tot. Na auzit

i iu u î t de î feală desp e du eata, şi da ă aş

auzi eu ul, aş fa e î aşa fel a să u se ai epete

i iodată.

Notă:

î f a eză, î o igi al: de fapt,'

Este î t ade ă foa te d ăgu di pa tea du itale,

F a k, spusei eu, şi asta ă li işteşte foa te ult. T e

uie să i spu ă u ştiu de lo u să ă po t u oa

e ii, Na ăzut i iodată ul i şi la fie a e izită ă

î te u ... u o fi fost altădată la Ma de le , î d

e a ai i i e a a e se ăs use şi fusese es ut pe t u
asta, şi a e fă ea totul fă ă st ăda ie. Şi î fie a e zi

obse e i lispeşte : sigu a a, d ăgălăşe ia, f u use

ea, i telige a, spi itul. Toate î suşi ile e sî t p e uite

ai ult la o fe eie... şi pe a e ea le a ea. Nui nimic

de fă ut, F a k, i i ...

El u ăspu se. A ea u ae eli iştit, e o o it. Scoase atista şişi şte se asul.

Nu t e uie să spui asta, epli ă eL

De e ? Poate ui ade ă at ?

Ai î suşi i a e p e uies tot atît de ult şi hia ai ult. Sî t poate a î d ăz e ă i o es aşa, u

te u os î ă p ea i e. Eu sînt holtei, nu cunosc p ea i e fe eile, du , după u ştii, o ia ă foa te
li iştită la Ma de le ; da ed ă u ătatea şi si e itatea u ei fe ei p e uies pe t u so ul ei ai
mult decît tot spi itul şi f u use ea di lu e.

Pă ea foa te tul u at şişi şte se a doua oa ă asul. A ăzut ăl zd u i ase ult ai ult de ît ă
tul u ase si gu ă şi o ştii a a estei stă i a al at şi ia dat o se za ie de supe io itate. Mă
î t e a de e pu e asta atîta la i i ă. De fapt, u spusese a e lu u. îi ă tu isise u ai lipsa
ea de î ede e î d ă o pa a u Re e a. Da ea t e uia să fi a ut a ele î suşi i pe a e el i le
î fă işase a fii d ale ele. T e uia să fi fost si e ă, u ă, a să fi a ut atî ia p iete i, să se u u e de
atîta popula itate. Nu e a sigu ă e î elegea prin modestie. Era un cuvjnt pe care nul pricepusem
i iodată. Totdeau a ia i agi at ă a ea legătu ă u g ija de a te fe i să î tîl eşti eo pe soa ă pe
o ido , î d te du i sp e aie... ţietul F a k ! Şi ţeat i e, ă eia i se pă ea şte s şii i puta ă a e
i iodată i i de spus...

ţi e, a spus, a î u ată, i e, u ştiu să a

toate a este alită i. Nu ed ă aş fi foa te u ă, sau

deose it de si e ă, ît desp e odestie u ed ă a

a ut eodată ulte şa se de a fi altfel de ît odestă.

Fi eşte, a fost p ea odestă, de e e e a ă itat î felul a ela p ipit; la Mo te Ca lo şi fii d

si gu i i hotelul a ela, pî ă atu i, da poate ă astea u le t e i la so oteală ?

S u pa ea doa ă de Wi te , ezi ă i f hipui ă a o lipă ă î tîl i ea oast ă de a olo a fost

î afa a o i ă ui ep oş ? zise el u glas s ăzut.

Nu, sigu ă u, a ăspu s eu, u g a itate.

D agul de F a k, ed ă estea îl şo ase. Şi e e p esie „f a kistă" î o i e az : „î afa a o i ă ui
ep oş". Te fă ea să te gî deşti i ediat e fel de lu u i se pot i ti pla ai p ejos de ep oş.

Sî t sigu , î epu dî sul, apoi şo ăi. Sî t sigu ă Ma i a fi foa te e ăjit, foa te îh it da ă ia

' u oaşte gî du ile.'C ed ă i i ii t e e p i ap aşa e a.

No săi po esteşti ? spusei eu epede.

Nu, fi eşte, d ept i e ă iei ? Da as ultă ă, doa ă de Wi te : îl u os destul de i e pe Ma i şi

la ăzut î dife ite... stă i sufleteşti» Da ă a şti ă eşti î g ijo ată, î sfî şit, di p i i a t e utului, a fi
în

durerat, mai mult decît "orice. Asta io ju . El se si te foa te i e, a ată i u at, î să doa a
La a ea d eptate, î d a spus ă a ul t e ut e a ît peî i să se eu a

ste izeze, deşi e a o eso oti ă să io spu ă aşa, de la o az. Du eata îi fa i ult i e. Eşti
î io ătoa e şi.tî ă ă şi... şi î elegătoa e şi ai i i o legătu ă u tot e sa pet e ut." Uită toate astea,
doa ă de Wi te , uită toate astea, a el, şi a oi to i, sla ă Do ului. Ni i u ul di " oi u ea să
reînvie trecutul. Maxi ai pu i a o i i e. Şi du eata t e uie să e desp i zi de el. Nu t e uie să il
ai a i teşti.

A ea fă ă î doială d eptate, ţu ul." d ăgu ul F a k, p iete ul eu, aliatul eu. Fusese egoistă şi p ea
se si ilă, o a ti ă a o ple ului eu de i fe io itate.

Sa fi u e it să i o es de toate a estea î ai te, a spus.

Aş ea so fi fă ut, zise el. ia fi u at u ele e azu i.

Mă si t ai fe i ită, zisei eu, ult ai fe i ită. Şi o i e sa î tî pla, o să fii p iete ul eu, ui aşa,
Frank ?

Da, bi eî eles, ăspu se el.

Aju sese ă la apătul aleii î tu e ate şi dădu ă de

lu i ă. Rodode d o ii e î o ju au, î u î d o să t ea ă

şi e ea lo . E au de pe a u p ea î flo i i ap ope eşteji i. Lu a iitoa e o să le adă petalele u a îte

u a şi g ădi a ii o să i ă să le idi e. F u use ea lo t e e epede, u i e p ea ult.

Frank, spusei eu. înainte de a termina pentru tot

deau a u a est su ie t ei să i făgăduieşti ă ai să i

ăspu zi foa te si e ?
Mă p i i a ă uito .

Nu pot, zise el. Ai .putea să ă î t e i e a la a e ia fi a eputi ă să i ăspu d.

Nu, epli ai eu, u eau să te î t e aşa e a, Nui o a de i i i ti , i i pe so al.

ţi e, o să î e să i ăspu d.

Coti ă pe alee şi Ma de le se afla î ai tea oast ă, se i şi li iştit, i ijlo ul pajiştilo sale;

ui i du ă a totdeau a, p i desă î şita lui si et ie, fa e ul şi" a ea lui si plitate.

Soa ele fă ea să st ălu eas ă ge ule ele fe est elo şi pe zidu ile î ă ate a li he i se ăspî dea o
li da st ălu i e oşieti ă. O dî ă su i e de fu se u a şe pui d di ă i ul i liote ii. î i uş ai
unghia degetului mare, privindul pe Frank cu coada ochiului.

Spu e i, zisei u u glas epăsăto , spu e i

Re e a e a ta e f u oasă ?

F a k aşteptă o lipă. Nui edea fa a. P i ea depa te de i e, sp e asă.

Da, şopti el, ed ă a fost ea ai f u oasă făp

tu ă pe a e a ăzuto eodată

U aă t eptele pe o ului, i t a ă î hol şi su ai pe t u eai.

CAPITOLUL 12

PE DOAMNA DANVERS NO VEdeam mult. îmi telefona în fiecare di i ea ă, î salo aş, şi i o u i a, de

fo ă, e iu ile, da la atît se ă gi eau ela iile oast e. î i a gajase o a e istă. Cla ise, fii a u ui
o de pe oşie, o fată d ăgu ă, li iştita şi i e es ută a e, sla ă Do ului, u fusese i iodată la
stăpî , şi a ea p i ipii. a e să ă.i ti ideze. C ed ă e a si gu a di asă, a e se te ea de i e.
Pe t u ea, e a stăpî a, e a doa a de Wi te . ţî felile elo lal i u puteau so i flue eze. Cu toate
ă e a ăs ută pe oşia a eea, stătuse i altă pa te ît a ti p, fii d es ută de o ătuşă, la
doisp eze e kilo et i de Ma de le , u de e a tot atît de ouă a şi i e. Cu ea ă si ea ît se poate
de i e. Mie a uşo săi spu :

Cla ise, ei să i î peşti io apii ?

Ali e, fata di asă, îşi da ifose. O iş uia să î t ag pe fu iş, di se ta , ă aşa şi halatele de oapte şi
să i le î pes si gu ă, de ît săi e ei so fa ă. O ăzuse o dată u u a di ă ăşile ele pe a ,
e etî d esătu a o di a ă şi i a o du ă de da tela. No săi uit i iodată e p esia. Pă ea ap oape
jig ită, a şi î d sa fi adus o ofe să p estigiului său pe so al. î ai te u dăduse i i o i po ta ă
le je iei ele.,Mie a de aju s să fie u ată şi u ă si hisea delo de esătu ă sau da tela. Putea
citi descrieri de trusourî ale ti e elo ă itate, u de e au a ti ole de al itu i u duzi ele, da asta u ă
i te esa. Chipul Ali ei fu o le ie pe t u i e. Mă g ă ii să s iu la u agazi di Lo d a a să i t i ită
u atalog de le je ie. î lipa î d fă ui alege ea,

Alice nu mai era la mine, O înlocuia Clarise. Mi se pă u o isipă aşa de a e să u pă le je ie ouă di

auza Cla isei, î ît pusei deopa te atalogul, î t u se ta şi u ai t i isei i iodată o a da.

Adesea a î t e at da ă Ali e le po estea elo lalte şi da ă le je ia ea de e ea su ie t de dis u ie

î odaia se ito ilo , e a î g ozito , a e se u e ea să fie dis utat î şoaptă, î d i i u ă at u e a
p i p eaj ă. F aze a „o ă aşă de oapte pe t u ti e", de e e plu, u e au i iodată tole ate î t e
ea şi F ith.

Nu, le je ia ea e a ai se ioasă de ît ase e ea dis u ii. E a ai u i d a u az de di o auzit i

a e a '... O i u a fost u u oasă î d Ali e a p edat Cla isei. Ea a ea să deose eas ă i iodată o
da telă ade ă ată de u a falsă. Doa a Da e s se do edise judi ioasă a gajî do pe Cla ise. So otea
desigu , ă e pot i ea a î două. A u , î d u oştea p i i a pe t u a e doa a Da e s u
putea să ă sufe e, lu u ile i se pă eau ai uşoa e. Ştia ă u pe i e a u e u ă putea sufe i,
i eea e ep eze ta eu. A fi si it a eeaşi u ă fa ă de o i i e a fi luat lo ul Re e ăi. Cel pu i
o luzia asta o t ăsese după u i tele pe a e i le spusese ţeat i e, î ziua î d e ise la asă :

Nu ştii? zise ea. O ado a pe Re e a.

Cuvintele a estea ă jig ise ă atu i. Nu ă aştepta la aşa e a. Da gî di du ă i e, î epui să ă

te ai pu i pe doa a Da e s. O o păti ea . î i î hipuia e putea să si tă. P o a il ă
sufe ea o i de îte o i auzea ă i se spu e „doa a de Wi te ". î fie a e di i ea ă î d î i telefo a
şii ăspu dea : „Alo", ea p o a il se gî dea la alt glas. Cî d t e î d p i t o odaie găsea u ele t e e ii
ele, o e etă pe a gi ea u ei fe est e, u sa de lu u pe u fotoliu, se gî dea p o a il la a eea
ă eia îi apa i use ă altădată a ele lu u i. Şi eu ă gî dea la asta deşi a u os uto pe Re e a.
Doa a Da e s îi u oştea e sul, glasul Doa a Da e s u oştea uloa ea o hilo ei, zî etul,
alitatea pă ului ei. Eu i i u ă i te esa de asta ; totuşi, i se pă ea u eo i ă Re e a e a tot atît
de ie pe t u i e a şi pe t u doa a Da e s.

F a k î i spusese să uit t e utul şi do ea asta u toată a doa ea. Da F a k u e a silit, a i e, săşi

pet ea ă
Notă:

î lati eşte î o igi al: î sala tribunalului.

di i e ile î salo aş şi să ati gă to ul pe a e ea îl i use î t e degete. El u a ea e oie săşi odih eas ă

îi ile pe ta po şi să p i eas ă d ept î ai tea lui, î ti p e ea s ia î lasoa e. Nu t e uia să
p i eas ă flă ă ile, ă i ul, easul, asul de flo i, gî di duse zil i ă a ele lu u i e au ale a eleia a e
le alesese şi ă u e au îtu.şi de pu i ale ele. F a k u e a o ligat să stea pe lo ul ei î suf age ie, să
i ă u itul şi fu uli a pe a e le i use ea şi să ea di paharul ei. Nu punea pe umeri o manta care
fusese a ei şi u găsea atista ei î uzu a . Nu o se a zil i , a i e, p i i ea sti loasă a ăt înei
ă ele, a eşi î ăl ă apul, auzi du i pasul, u pas de fe eie î i liote ă şi, adul e i d ae ul, să lase
săi adă ia apul, pe t u ă u e a eu a eea pe a e o aştepta. Lu u i ă u te şi stupide î si e,, da
eu le edea , le auzea , le si ea . Du ezeule, u i ea să ă gî des la Re e a ! V oia să fiu
fe i ită şi săl fa şi pe Maxim fericit. Nu exista altă do i ă î i i a ea. Nu e a i a ea, da ă ea î i
hi uia gî du ile, isu ile, u e a i a ea da ă ă si ea st ăi ă la Ma de le , î asa ea, e gî d
p i lo u ile u de ăl ase ea, odih i du ă u de se ul ase ea. E a a u oaspete aşteptî d
întoa e ea stăpî ei asei;' F aze s u te, i pută i eî se ate io ea i teau î fie a e eas al zilei.

F ith, zisei eu, i t î d î i liote ă î t o di i ea ă de a ă. u a ele î ă ate de lilia . F ith, u de să

găses u as ? A estea sî t p ea i i.

Eu as de ala ast u al î salo , doa ă.

Oh, sa putea spa ge şi a fi pă at!

Doa a de Wi te î t e ui a totdeau a asul de ala ast u al pe t u lilia , doa ă.

Ah, bine !

Atu i î d î i fu adus asul de ala ast u, pli u apă, î ti p e aşeza amurile de lilac una cîte una în
el; î ti p e i osul iu, de lilia , u plu odaia, a este at u i osul pajiştei de u î d" osită, e it pe
fe east ă, ă gî dii : „Re e a fă ea aşa. Ea lua a u ile de lilia u a îte u a şi le aşeza î a est as al .
Nu eu a fă ut ea di tîi asta. E asul Re e ăi. E lilia ul Re e ăi..." P o a il ă hoi ă ise, ieşi d di
g ădi ă, a şi i e, u pălă ia a eea otolită, pe a e o ăzuse o dată î spatele u ui dulap, î se ă,
as u să su işte pe e e hi şi st ă ătuse pajiştea, luî do ăt e os hetele de liliac, poate fluierînd,
îngînînd o melodie, chemînd' cîinii

so u eze, i î d îa î ă foa fe ă pe a e o i ea eu

acum.

F ith, ai putea să u i etaje a a eea de ă i de lî gă asă la fe east ă, a să pu eu lilia ul aici ?

Doa a de Wi te totdeau a i ea aza de ala ast u pe asa di ău t ul sofalei, doa ă.

A i e... ezita u aza î îi i, Ia î fa a lui F ith e a i pasi ilă. Fi eşte ă a ea să as ulte de o di ul

eu, da ă spu ea ă p efe să pu aza pe ăsu a de lî gă fe east ă. A fi utat pe dată etaje a;

Pe fe t, a spus, poate ă o să a ate ai i e pe o asă ai spa ioasă. "r! ,

Şi aza de ala ast u ă ase, ea totdeau a, pe asa di dă ătul sofalei...

ţeat i e îşi a i tise de făgăduiala de a i t i ite u da de u tă. î t o di i ea ă, sosi u pa het atît de

a e ă Ro e t a ia II putu du e. E a î salo aş, u de itise e iu ile pe t u toată ziua. Pa hetele
iau plă ut totdeau a, a u ui opil S ulsei sfoa a şi upsei hî tia e uşie. O isto ie a pi tu ii, în patru
olu e a i, î so ită de o foaie de hî tie pe a e s ia : „Spe ă i pla astfel de lu u i" i se at „Cu
d agoste, ţeat i e". O edea i t î d î agazi ul de pe st ada Wig o e şi p i i d î ju ui, î felul ei
epezit, ap oape ă ătes : „Aş ea ă i pe t u i e a a e se i te esează ult de a tă", spusese dî sa
şi î zăto ul îi ăspu sese : „ţi e, doa ă, pofti i pe ai i", fia f u ză ise p o a il olu ele u u ae
a ă uito : „Da, a de su a asta oia să iau. E pe t u u da de u tă. V eau e a u . Toate
astea sî t desp e a tă ?" „Da, e ea ai u ă lu a e î legătu ă u a ta", ăspu sese î zăto ul şi
ţeat i e adăugase îte a u i te, î ti sese e ul şi dăduse ad esa: „Doa ei de Wi te , la Ma de le ".

E a d ăgu di pa tea ţeat i ei. E a' e a si e şi iş ăto î faptul ă i t ase î t o li ă ie di Lo d a

să i u pe e ă i, pe t u ă ştia ă i pla e foa te ult pi tu a, îşi î hipuia u o să stau î ai tea
u ei ese, î l t o zi de ploaie, p i i d sole ilust a iile şi poate hia luî d o foaie de hî tie de dese şi
o utie de ulo i a să opiez u a di a ele i agi i. S u pa ţeat i e ! A ui o eaşteptată şi p osteas ă
do i ă să plî g. Luai ă ile g ele, ăutî d u lo , î salo aş, u de să le puh Nu se

potriveau cu mobila deli ată. Cu atît ai ău, la u a u elo , e a odaia ea. Le aşezai î pi ioa e, la
î d pe i ou. Se lăti au î od p i ejdios, eze î duse u a de alta. Mă depă tat pu i a să ăd
efectul Poate cî iş a ea fusese a eaşteptată, ă i se zgudui ă. Cea di ii se lăti ă, şi elelalte
e i ă peste ea, ăstu î id u i E os de po ela , si gu a podoa ă a i oului î afa ă de sfeş i . Căzu
pe jos, iz i duse de a gi ea oşului de hî tii şi se sfă î ă î u ă ele. A u ai o p i i e g a i ă sp e
uşă, a u opil i o at. î ge u heai şi adu ai io u ile î î ă. Luai u pli î a e le st e u ai.
As u sei pli ul î fu dul u uia di se ta ele i oului. ,Apoi dusei ă ile î i liote ă, u de lea găsit u
loc pe rafturi.

Ma i îse î d i le a ăt ai pli ă de mîndrie.

D ăgu a de ţea ! zise dî sul. Tu t e uie săi fi plă ut ult. Ea u des hide i iodată o a te.

ia spus e a desp e... î sfî şit... desp e, eea e ede desp e i e ? î t e ai eu.

î ziua î d a e it la asă ? Nu, i i ,

C edea ă ia s is poate ceva.

ţeat i e şi u i e u e s ie i iodată, doa î d se î tî plă u e e i e t î se at î fa ilie.

Scrierea scrisorilor este o pierdere de vreme, spuse Maxim.

T ăsei o luzia ă eu u ep eze ta u e e i e t î se at. Totuşi, da ă aş fi fost î lo ul ţeat i ei şi

aş fi a ut u f ate, ia f atele sa fi î su at, u sigu a ă ă aş fi spus e a, aş fi e p i at o opi ie, aş fi
s is două u i te. Afa ă doa da ă, i eî eles, aş fi p i s a tipatie fa ă de so ie, sauaş fi so otito
epot i ită u el. Atu i, fi eşte, lu u ile a fi fost deose ite. Da ţeat i e se OST te ise să ea gă la
Lo d a şi să i u pe e ă i. Na fi fă uto, da ă u iaş fi plă ui

î i a i tes , ă a doua zi, F ith adu î d după asă afeaua î i liote ă, aşteptă pu i î dă ătul lui
Ma i şi zise :

Pot să o es u du ea oast ă, do ule ? Ma i idi ă o hii de pe zia .

Da, F ith, e este ?. î t e ă dî sul, a ui it. F ith a ea o î fă işa e eapă ă şi sole ă, u uzele

st î se. Mă gî dii u aide ît ăi u ise e asta.

E o a de Ro e t, do ule. A fost o i ă eî elege e î t e doa a Da e s şi el. Ro e t este foa te

indispus.

Du ezeule ! zise Ma i , st î î duse la i e î hip de î elege e, ia eu a aple at săl î gîi pe

Jaspe , a să ă pot stăpî i, a totdeauna, în clipele stînjenitoare.

Iată e este, do ule. Se pa e ă doa a Da e s la î i o ă it pe Ro e t ă a luat u i elou de p e

di salo aş. Ro e t adu e a olo flo i p oaspete şi pu e asele la lo ul lo . Cî d doa a Da e s a i t at
azi di i ea a î salo aşul di a e ple ase Ro e t, a o se at ă lipseşte u i elou. Spu e ă ie i
di i ea ă a fost a olo. La î i o ă it pe Ro e t ă a luat i eloul sau ă la spa t. Ro e t a tăgăduit u
tă ie şi ai e it să i se plî gă ie, do ule. Poate a i o se at ă e a o plet s hi at la p î z.

Ma î t e at de e ia se it otletele fă ă să i dea o fa fu ie, u u ă Ma i , Nu ştia ă Ro e t

este atît de se si il. Ei i e, u sigu a ă ă a fă uta alt i e a. V eo se itoa e p o a il...
Nu, domnule, doamna Da e s a i t at î odaie î ai te de a se fa e u ă e ie. Nu i t ase i e i afa ă
de doa a ie i, şi de Ro e t, de di i ea ă, u flo ile. E foa te eplă ut pe t u Ro e t a şi pe t u i e,
domnule.

Fi eşte, spu e doa ei Da e s să i ă la i e şi o să e etă hestia a ă u it. Desp e a e i elou

e vorba ?

E osul de po ela , do ule, a e e a pe i ou.

Oh, oh, da e u adi o o ile oast e ! T e uie găsit. Dute şi auto i ediat pe doa a Da e s.

Bine, domnule.

F ith ieşi di odaie şi ă ăsese ă si guri.

Ce pli tiseală, zise Ma i , statueta a eea osta

foa te ult. Şi u pot sufe i e tu ile di t e se ito i. Mă

î t e de e au e i să i spu ă ie. Astai treaba ta,

d agă...

îl îăsai'pe Jaspe şi idi ai sp e Ma i u o az ap i s.

D agă, zisei eu, oia să i o es ai u î d,

dar... dar am uitat. Eu am spart statueta, cînd am fost ieri

î salo aş. .

Ai sparto ? Dar de ce dracu nai spus adineauri, fiind a fost Frith aici ?

Nu ştiu. Mie tea ă să u pa idioată.

A u o săi pa i şi ai idioată. Va t e ui săl lă u eşti şi pe el şi pe doa a Da e s.

Oh, u, Ma i , te og. Spu ele tu. Lasă ă să ple .

Nu fă pe p oasta. Sa spu e ă te te i de ei.

Da hia ă te ... î sfî şit, u tea ă, da ...

Uşa se des hise şi F ith o lăsă pe doa a Da e s să

i t e. îl p i i pe Ma i , foa te e e ată.' El idi ă di u e i, pe ju ătate î eselit, pe ju ătate

e ul u it.
E o g eşeală, doa ă Da e s. Doa a de Wi

te a spa t statueta şi a uitat să spu ă, zise Ma i ;

Toată lu ea ă p i i. E a a şi u teai fi t ezit ia ăşi î opilă ie., î i dădea sea a de oşea a

i o ă iei ele.

î i pa e ău, zisei eu, p i i do pe doa a Da

e s. Nu a gî dit ă asta o săi p i i uias ă eplă

ceri lui Robert.

Statueta se poate epa ă, doa ă ? î t e ă doa a Da e s. Nu pă ea ui ita aflî d' ă eu sî t

i o ata. Se uita la i e, u o hii ei e zi di o azul ei î ad at î easta al ă. Si ea ă a ştiuto şi ă
u la î i o ă it pe Ro e t de ît a să adă da ă o să a î d ăz eala să ă tu ises .

Mă te ă u ! zisei eu, e fă ută u ă i.

Ceai fă ut u io u ile ? ă î t e ă Ma i .

A ea i p esia ă sî t o de i ută, fă î duşi depozi

ia. Cît de işeleas ă şf jos i ă i se pă ea pu ta ea ea.

Leam pus întrun plic, spusei eu.

ţi e, şi eai fă ut u pli ul ? u ă Ma i , ap i zî duşi o iga ă, pe u to î a e se a este au eselia

şi e aspe a ea. L/

La pus î fu dul u ui se ta di i ou, ăspu sei.

Sa spu e ă doa a edea ă ai so agi la î hisoa e, doa ă Da e s, spuse Ma i . O să au i pli ul

ăla şi o să t i i i u ă ile statuetei la Lo d a. Da ă u se poate epa a, ei i e, atîta pagu ă ! î egulă,
F ith, spu ei lui Ro e t săşi usu e la i ile.

Doa a Da e s ai ă ase după ple a ea lui F ith.

O să e , fi eşte, s uze lui Ro e t, zise dî sa, da

t e uie să spu ă toate pă eau săl î i uias ă. Nu i

t e use p i i te ă doa a de Wi te spă sese i eloul. Da ă o să se ai î tî ple aşa e a, doa a

de Wi te a i e oi, poate, să i spu ă şi ie? Asta.a î lătu a eplă e ile pe t u to i.

Fi eşte, zise Ma i . Mă î t e de e a fă ut

ie i. V oia to ai săi spu î d ai i t at î odaie.

 Poate ă doa a de Wi te u ştia ă e a u o ie t; atît de p e ios ? zise doa a Da e s, î to î duşi
ochii spre mine.

ţa da, ăspu sei eu la e ta il, ă gî dea ă t e uie să fie u i lu u de p e . De a eea a st i s u

atîta g ijă io u ile.

Şi leai as u s î fu dul u ui se ta , u de să u le poată găsi i e i, ai ? zise Ma i , îzî d şi î ăl î d di

u e i. Nu aşa se p esupu e ă p o edează jupî esele, doa ă Da e s ?

La Mande le u i sa î gădui i iodată u ei jupî ese să ati gă o ie tele p e ioase aflate i salo aş
domnule, rosti doamna Danvers.

Nu, u te ăd pe du eata lăsî do, spuse Ma i .

E pă at, spuse doa a Da e s. C ed ă e p i a oa ă î d se spa ge e a î salo aş. Totdeau a

u lă u ăga e de sea ă. ţa î să i a şte s p aful a olo, i epî d de a ul t e ut. Na ea pe
i e i, ă uia săi pot î edi a t ea a a easta, Cî d t ăia doa a Je Wi te , ea şi u i e şte gea
i elou ile de p e .

Ei, ui i i de fă ut, zise Ma i . E î egulă, doa ă Da e s.

Ea ieşi, ia eu ă aşezai pe a gi ea fe est ei, uitî du ă afa ă. Ma i îşi eluă zia ul. Nu o ea .

î i pa e ău, d agul eu, zisei după o lipă de tă e e. A fost atîta eî de î a e di pa tea ea... Nu
ştiu u sa î tî plat. Aşeza to ai' ă ile pe i ou a să ăd u a ată şi E osul a alu e at.

Nu te ai gî di la asta, opila ea dul e. Ce î se ătate a e ? tt'

A e. T e uia să ag de sea ă. Doa a Da e s t e uie să fie fu ioasă pe i e.

De e d a u ? Po elanul nu era al eL

Nu, da ea e atît de î d ă de toate a ele lu u i... E î g ozito î d te gî deşti ă u sa spa t i i

acolo. T e uia să fa eu î eputul. '|

Mai i e ă ai fost tu de ît ietul Ro e t

Mia fi pă ut ai i e să fie Ro e t. Doa a Da e s o să io ie te i iodată.

Pu i î i pasă de doa a Da e s. Doa o fi Du ezeu, ui aşa ? Nu te î eleg. Ce ei să spui î d

zi i ă ie tea ă de ea ?

Nu to ai tea ă. Nu i dau i e sea a. Nui asta. Nu i pot e pli a...

Fa i lu u i eo iş uite, zise Ma i . Na eai de ît so he i şi săi spui, după e ai spa t statueta : „Iată,

doa ă Da e s, dăo la epa at". Ea a fi î eles. î lo de asta, adu i io u ile î t u pli şi le as u zi
î t u se ta , a şi u ai fi o jupî easă şi u stăpî a asei.
Ştiu ă sî t di ulte pu te de ede e a o jupî easă, zisei eu î et. De a eea, ă î eleg atît de i e
u" Cla ise. Sî te pe a elaşi alapod. Şi de a eea ă iu eşte. A fost zilele t e ute săi ăd a a. Şi ştii
e ia spus ? A î t e ato da ă so otea ă fata ei e fe i ită la oi, şi atu i ia ăspu s : „Oh, da,
doa ă de Wi te , Cla ise, e foa te fe i ită, ea î i spu e totdeau a ; «Ştii, a ă, ui a şi î d aş fi la o
ade ă ată doa ă, e a şi î d aş fi u i e a deai oşt i»". C ezi ă a.fost u compliment din partea ei ?

Du ezeu ştie, zise Ma i . Da da ă ă gî des la a a Cla isei, aş fi ai u înd ispitit so iau drept o
jig i e. Căsu a ei e o o ioa ă a e i oase a a ză. La u o e t dat a ea ouă opii su u sp eze e
a i şi u la des ul ă, î g ădi i a ei, u u io ap pe ap. Ap oape ă a dato afa ă. Mă î t e u de e
Cla ise aşa de u ă i ă ?

A fost es ută de o ătuşă, zisei eu destul de u ilită. Ştiu ă fusta ea de li ă a e o pată î fa ă, da

u a pli at i iodată des ul ă şi u u io ap pe ap. A u î eleg de e Cla ise a disp e uit
le je ia ea aşa u a fă uto Ali e. Poate ă pe t u asta î i pla e ăi u î d să ă du . so ăd pe
a a Cla isei de ît pe oa e i a e asta pasto ului. So ia pasto ului u ia spus i iodată ă sînt ca
dînsa.

Nu ă i a, da ă ai fost u fusta u da ă săi fa i o izită.

Fi eşte ă u ia î ă at fusta e he. Mia pus o o hie ouă şi de altfel, a o pă e e p ea u ă

desp e oa e ii a ei jude ă pe al ii după î ă ă i te.

151

Nu cred ca so ia pasto ului să se si hiseas ă p ea ult de î ă ă i te, spuse Ma i , da t e uie să fi

fost ui ită ă ai stat tot ti pul pe ol ul s au ului spu î d „Da" şi „Nu, a o pe soa ă oa e a e, a e
i e pe t u o sluj ă, u ai fă ut î si gu a izită la a e a fost î p eu ă.

Nu sî t eu de i ă ă sî t sfioasă.

Ştiu d agă. Da i i u i dai oste eala să te î d ep i.

Nui delo ade ă at, zisei eu. î e zil i , de fie a e dată î d ies sau î d î tîl es pe i e a
e u os ut. Mă st ăduies e eu. Tu u î elegi. Pe t u ti e totul e ge de la si e, eşti o iş uit u
astfel de lu u i. Eu a fost edu ată pe t u asta.

Da de u de, zise Ma i , asta a e legătu ă u edu a ia. E o hestie de ă da e. Nu i î hipui ă i pla e

să fa izite, ui aşa ? Mă pli tiseşte î g ozito . Da sî t lu u i pe a e t e uie să le fa i.

Nui o a de pli tiseală, ăspu sei eu, .Nui i i î f i oşăto să te pli tiseşti. Ai fi alt e a, da ă asta a
pli tisi doa . Nu pot sufe i î d ă p i es oa e ii di eştet pî ă î tălpi, a pe o a ă la o u s.

, Ci e te p i eşte aşa ?

To i oa e ii de ai i. Toată lu ea.
Şi hia da ă a fi aşa, e i pasă ? Asta îi a uză.

De e t e uie să le ofe eu a eastă dist a ie şi să î du toate iti ile ?

Pe t u ă oa e ii di a est i ut u se i te esează de ît de ia a de la Ma de le .

Ce pal ă d ept peste o az t e uie să î se eu pe t u, ei, atu i.

Ma i u ăspu se. Se uita ai depa te hi zia ul luL

Ce pal ă d ept peste o az t e uie să î se eu

pe t u ei, atu i, a epetat. C ed ă de data asta teai

î su at u i e. Ştiai ă sî t ştea să, al ă şi fă ă e pe

ie ă şi ă desp e i e o să se î f eas ă.

Ma i a u ă zia ul pe jos şi se idi ă di fotoliu.

Ce ei să spui ? î t e ă eL

Chipul lui e a î tu e at şi iudat şi glasul lui ăguşit u e a el o iş uit.

Eu... eu u ştiu, spusei, sp iji i du ă de fe eas

t ă. Nu eau să spu i i . De e fa i ut a asta ?.

Ce ştii desp e î felile de aid ? fw

Ni i , zisei spe iată de felul î ae ă p i ea.

A spus a a, a să spu şi eu e a. Nu te uita aşa la

mine, Maxim. Ceam spus ? Ce este ?

Ci e ia o it ? î t e ă el î et.

Ni e i, i e i, î i ju .

De ce ai spus ceea ce ai spus ?

Da ia ăspu s ă u ştiu. Aşa ia t e ut p i ap. E a supă ată, fu ioasă. A o oa e să fa izite. Şi

miai i putat ti iditatea. A spus toate astea fă ă să ă gî des , te og să ă ezi, Ma i , ă e
ade ă at.

Na fost u lu u deose it de ag ea il de spus, ui aşa ? zise el.

Nu, a ăspu s. Nu, a fost o e a ă g osola ă, odioasă.

Mă p i ea posa , u îi ile î uzu a e, legă î duse pe îlcîie.

Mă î t e da a a h fost ta e egoist, î su î du ă

eu tine. Vorbea încet, pe gînduri.

Mă lua u f ig, ă du ea i i a.

Ce ei să spui ? î t e ai eu.

Nu sî t delo to a ăşul pot i it pe t u ti e, e ezi ? Ne despa t p ea ul i a i. A fi t e uit să aştep i şi

să te ă i i u u tî ă de î sta ta. Nu i e a a i e, a e a e o ju ătate de ia ă î u a lui.

E idi ol, spusei eu u a doa e, ştii ă î sta a e i i o î se ătate î ăsăto ie. ţi eî eles ă sî te
to a ăşi.

C ezi ? Nu ştiu, zise dî sul.

I ge u heai pe p i hi iul fe est ei şi i pusei a ul î ju ul u e ilo lui.

De e î i spui toate astea ? îl î t e ai. Ştii ă te iu es ai ult de ît o i e pe lu e; Eşti tatăl, f atele şi

fiul eu. To i laolaltă.

E i a ea, zise dî sul, fă ă să ă as ulte. Tea î pi s î sp e ăs i ie. Nu ia dat i i ă a u ăgaz

de gîndit.

Na ea e oie să ă gî des , a ea altă alege e. Nu î elegi, Ma i ? Cî d iu eşti pe i e a...

Eşti fe i ită ai i ? zise dî sul, p i i d depa te de i e, pe fe east ă. U eo i. î i pu î t e a ea asta. Ai

slă it, u ai ai ulo i î o aji.

Sigu . ă sî t fe i ită, spusei eu. î i pla e Ma de le , î i pla e g ădi a, totul î i pla e ai i. Mie
i dife e t da ă fa izite. Vo ea aşa a să te e ăjes . Da a ei, o să ia zil i i îte. C ed a ştii ă u
a eg etat o lipă ă tea luat de ă at ?

El î i dez ie dă o azul, u î fă işa ea lui g oza de dist ată, se aple ă şi ă să ută pe pă .

ţiata de ti e, u p ea ai dist a iL C ed ă ia a e g ea alătu i de i e.

Delo ; zisei u î flă ă a e, ă Î eleg ult ai i e u ti e, de ît iaş fi î hipuit. Mă gî dea ăe

î g ozito să fii ă itată, să ai, poate u ă at a e ea, a e spu e u i te u îte, sau a e o ă e
cînd pîi ea p ăjită e oale, la i ul"deju şi a e ui delo at ăgăto , i oase poate u ît. Tu u eşti
delo aşa».

Spe ă u, sla ă Do ului, zise Ma i şi zî i.

î u ajată de a est zî et, a sî it şi eu, ia luat

 îi ile şi i lea să utat.

Ce p ost eşti ă spui ă u sî te to a ăşi pot i i i, zisei eu. Uite, u stă ai i i fie a e sea ă, tu u
zia ul sau u o a te, eu u e a de t i otat... Ca u e aj e hi, de ultă, foa te ultă e e. Fi eşte ă
sî te to a ăşi pot i i i. Fi eşte ă sî te fe i i i. Vo eşti a şi î d ai ede ă a o is o g eşeală ?
Nu ezi aşa e a, ui aşa, Ma i ? Doa ştii it e de euşită ăsăto ia oast ă, i u at de euşită...

Da ă spui tu, totul e î egulă, zise el.

Nu, da tu u ezi la fel, d agă ? Nui o a de ît de i e ? Sî te fe i i i, ui aşa ? G oza de fe i i i !

El u ăspu se. P i ea ai depa te, pe fe east ă, pe

î d eu îi i ea îi ile. î i si ea gîtul us at şi o

t a tat, o hii a zăto i Oh, Du ezeule ! ă gî dea eu,

sa spu e două pe so aje, di t o piesă de teatru ; peste

o lipă o să adă o ti a, oi o să salută pu li ul şi

să e î toa e î a i ele oast e. Asta u poate fi

lipă ade ă ată di ia a oast ă, a lui Ma i şi a ea

Mă aşezai pe p i hi iul fe est ei dî d d u ul u iei

sale. Mă auzii o i d u glas asp u şi e e. I;

Da ă ezi ă u sî te fe i i i, a fi ai i e s

'spui. Nu eau să i i pui i i . Aş ea ai u î d sf

ple , să u ai t ăies u ti e.

Desigu , ă asta u se î tî pîa î t ade ă . Nu eu î o ea lui Ma i , i fe eia din odaie. îmi

î hipuiau fata a e a t e ui să joa e a est ol, î altă şi sla ă, destu de e oasă.

De e u ăspu zi ?

El î i luă o azul i îi i şi ă p i i, a atu i î d e ise F ith u eaiul, î ziua î a e fusese pe

plajă,

Ce să i ăspu d ? zise el. Nu u os i i eu ăs

pu sul. De e e e spui ă sî te fe i i i, să u e ai

gî di la asta. Eu u ştiu i i . Mă î ed î ti e. Da a
sî te fe i i i,, u atît ai i e. Nea î eles !

Mă să ută ia . şi î epu să u le p i odaie. Eu ă ăsei aşezată li gă fe east ă, eapă ă, u îi ile pe

genunchi.

Ai spus asta pe t u ă tea deza ăgit, zisei eu, Sî t stî ga e, ă î a p ost, oa e ii ă

i ti idează,, Tea p e e it la Mo te Ca lo ă o să fie aşa. C ezi ă lo ul eu u este la Ma de le ...

Nu o i p ostii. Na spus i iodată ă te î a i p ost, i i ă eşti stî ga e. Asta e u ai î

î hipui ea] ta. Cît desp e sfii iu ea ta, ia ai spus ă o să i t ea ă.

E un cerc vicios, spusei eu. Iată e î to şi la pu tul de u de a ple at. Toată dis u ia asta a început
pe t u ă a spa t E osul di salo aş. Da ă u laş fi spa t, u sa fi î tî plat i i . A fi ăut afeaua şi
a fi ieşit î g ădi ă:

Oh, a sătu at de a est E os î g ozito ! zise Ma i o osit. C ezi î t ade ă ă i pasă da ă sa spa t
î ze e ii de u ă i ?

A costat mult ?'

Du ezeu ştie. C ed ă dat. Te asigu ă a i uitat.

Toate lu u ile di salo aş sî t p e ioase ?

Da, cred.

De e sau pus toate lu u ile ele ai p e ioase î salo aş ?

Nu ştiu, pe t u ă se pot i eau a olo, poate.

Au fost totdeau a a olo ? Şi î d t ăia a a ta ?

Nu, u ed. C ed ă e a u da de u tă. Re e eî se p i epea foa te i e la po ela u i.

' Nu a uitat la el. î epui să i lust uies u ghiile. El ostise u ele î hip fi es , foa te li iştit, fă ă
efo t. După o lipă, la p i it epede. Sta î pi ioa e, î fa a ă i ului, u îi ile î uzu a e, p i i d
î ai tea lui. Se gî deşte la Re e a, î i spusei eu. Se gî deşte ăi iudat ă u da de u tă deal eu a
st i at u da de u tă al Re e ăi. Se gî deşte la E os. îşi a i teste i e la dă uit Re e ăi. îşi
a i teşte sosi ea pa hetului şi e ul u ită fusese dî sa. Re e a se p i epea foa te i e la
po ela u i. Poate ă el' i t ase î odaie, u de ea î ge u hease pe podea, desfă î id oşule ul î care
fusese î pa hetat E osul. Ridi ase, p o a il, o hii sp e el, zî i d : „Uităte, Ma , e i sa t i is"J

El e a î ge u heat pe jos, lî gă dî sa'şi p i ise ă î p eu ă E osul a e stătea î t u pi io , u a ul î

mînî. „O săl pu e î salo aş", t e uie să fi spus dî sa, ia el desigu ă î ge u hease lî gă ea să
p i eas ă î p eu ă E osul.
Eu î i lust uia ai depa te u ghiile. E au zg u u oase, a a elea ale u ui ş ola . Pieli ele a ope eau
pa tea al ă a u ghiei. A eea a degetului a ătăto e a oasă adî . Mă uitai di ou la Ma i . El sta tot î
pi ioa e î fa a ă i ului.

La e te gî deşti ? î t e ai eu.

Glasul eu e a e e şi g a , u a i i a a e î i ătea pute i şi i ea a e i e a pli ă de

a ă ă iu e şi î ă ită. îşi ap i se o iga ă, u sigu a ă a douăze i şi i ea î ziua a eea şi te i ase
a ia asa a u a hi itul î ă i ul gol şişi luă zia ul.

Nu la a e lu u. Da de e ă î t e i ? ăspu se el.

Oh, u ştiu ! Pă eai atît de se ios, atît de î depă tat...

El fuie ă dist at, u igara între degete.

Mă î t e a to ai da ă e hipa de ug 'di

Su e o să joa e î pot i a a eleia di Middlese , zise el.

Se aşeză î fotoliu şişi î pătu i zia ul. Eu p i ii pe fe east ă. Jaspe e i şi se u ă pe ge u hii ei.

CAPITOLUL 13

PE LA SFÎRŞITUL LUNII IUNIE»

Ma i t e ui să ple e la Lo d a pe t u u di eu ofi ial. U di eu de ă a i, e a a e a ea legătu ă u

o ită tul. Ple ă pe t u două zile, lăsî du ă si gu ă şi foa te eli iştită. Văzî d aşi a dispă î d la
cotitura aleii, avui i p esia u ei despă i i defi iti e, ezui ă o săl ai e ăd i iodată. O să ai ă
desigu , u a ide t şi, după asă. î d o să ă î to de la pli a e, o săl găses pe F ith a e o să
aştepte, foa te palid. Apoi a fi telefo at do to ul u ui spital: „T e uie să a e i ult u aj. Mie tea ă
ă t e uie să ă p egăti i pe t u o a e lo itu ă", ia spu e dî sul.

Apoi a e i F a k şi ea du e î p eu ă la spitaL Ma i o să ă e u oas ă. î i î hipuia toate

astea pe î d deju a . Vedea oa e ii di i ut adu a i la i iti pe t u î o întare, iar eu
sp iji ită de a ul lui F a k. Toate astea, i se pă eau atît de aie ea, ă ap oape u putui î a i i şi
a i tea u e hea să aud telefo ul.

După deju , ă aşezai u o a te su asta , da u putea iti. Cî d îl ăzui pe Ro e t st ă ătî d

pajiştea, ap oape să i i ă ău.

= Doa ă, sa telefo at de la lu ă do ul de Wi te a sosit a u ze e i ute.

închisei cartea.

Mul u es Ro e t. Cît de epede a e s..;

Da, doa ă. A fă ut o u să f u oasă.

Na e ut să i o eas ă ? Na spus i i deose it ?

Nu, doa ă. Nu ai ă a sosit u i e. Po ta ul a

telefonat.

Foa te i e, Ro e t. î i ul u es foa te ult.

Uşu a ea e a i e să. Nu ă ai du ea i i a. E a a

o de a a e după t e e ea a alului Mî e ii. A u a ăz it foa ea şi î d Ro e t sa dus î asă, a

st e u at pe uşafe east ă şi a şte pelit is ui i di ufet. Luai şase şi u ă pe a e ia î at î
pădu e, a să u fiu ăzută de. se ito i şi a să ui spu ă u ătă esei ă doa ei ui plă ea e gătea ea,
deoa e e se î dopa u f u te şi is ui i, după e u î ase i i la' asă, ţu ătă easa o să fie jig ită
şi o să se du ă să se plî gă doa ei Da e s.

A u , î d Ma i a sosit u i e la Lo d a şi î ase is ui ii, e a foa te ul u ită, a şi u aş

ai a ea i i u fel de ăspu de i.

E a a o du i i ă di e ea opilă iei ele. Na ea le ii, i i edita ie. Puteai să fa i e pofteşti. î i

t ăgeai pe ti e o ă aşă e he şi o pe e he de sa dale î pi ioa e şi ju ai „Uliul şi Po u eii" pe terenul
o u al, u o> pii a e lo uiau î asa î e i ată'.

A ea e a t a eeaşi se za ie. Nu ă ai si ise aşa de î d sosise la Ma de le . P o a il ă

se za ia se ăs use, fii d ă Ma i ple ase la Lo d a.

Ea a i dig ată pe i eî să i. Nu puteam p i epe şi pa e. Nu do ise a el să ple e. Şi a u ,

i i s ie a uşoa ă, pasul elasti ,, şi a ea i p esia a eea opilă eas ă de a oi so iau la fugă peste
pajişte şi să s ostogoles pe ă . Şte sei fi i itu ile de is ui i ă ase pe uze şil he ai pe Jasper,
Poate ă ă .si ea aşa pe t u ă e a o zi f u oasă..,,

Me se ă p i Valea Fe i ită, ăt e i a adî itu ă i alului. Azaleele se şi t e use ă, petalele lo

e uşii ş us ate se î g ă ădeau pe uş hi. Mă î ti sei pe ia i î altă, li gă za ile, u îi ile su eafă
şi Jaspe alătu i de i e. El îşi o o î p i i ea asup a ea gîfîi d, i fa a e oadă, şi de pe li ă şi di ot
îi pi u a sali a U de a, î opa i, e au po u ei. Totul e a li iştit şi tă ut. Mă î t e a de e p i eliştile
sînt atît de f u oas» î d eşti si gu . Că totul a fi o iş uit şi a al,, da ă < p iete ă a fi şezut fel lipa
a eea lî gă i e, o olegă d< lasă a e ia fi spua: „Ap opo; zilele t e ute a î tîl ito pe Hilda. î i
a i teşti de Hilda, a e ju a atît de bine te is ? E ă itată şi a e doi opii". Şi za ilele a t e e
eo se ate şi a auzi po u eii. Nu do ea pe i e i lî gă i e. Ni i hia pe Ma i . Da ă Ma i
a U ai i, aş sta aşa, î ti să, este î d u fi i el de ia ă, u o hii î hişi. Laş e eta, iaş e eta o hii,
e p esia fe ii. Maş î t e a da ă e ul u it, da ă se pli tiseşte. Maş î t e a la e se gî deşte. A u ă
putea odih i ; [ u ă si hisea de i i di toate astea. Ma i e a la Lo d a. Ce plă ut e a să fiu ia
si gu ă ! Nu, u asta oia să spu , Ma i e ia a ea, lu ea ea. Mă idi ai di t e za ile şil
 he ai pe Jaspe . Co o î ă î p eu ă sp e plajă. Flu ul e a foa te s ăzut, a ea e a li iştită şi
î depă tată. î fu dul golfului ea se ă a u u a e la li iştit. Nu io putea î hipui dezlă uită
a u , u u i putea î hipui ia a î d e a a ă. Nu e a î t, soa ele st ălu ea î ăltoa ele di
scobiturile stîncilor, unde Jasper se repezi numaidecît, u o u e he iulită, u u ae de şt e ga .

Nu pe a olo, Jaspe , ă st igat eu.

El, fi eşte, u ă as ultă. Ce pa oste şi. îi ele ăsta ! zisei ta e şi ă ă ă ai pe stî ă î u ă i ea lui,
p efă î du ă ă u eau să e g pe ealaltă plajă. „Cu atît ai ău, ă gî dii eu, t e uie. La o adi ă
Ma i ui ai i şi u ă p i eşte".

înainta ples ăi d p i ăl ile de pe stî i, f edo i d o elodie. î po t golful a ea u total altă

î fă işa e î ti pul eflu ului, u e au ai ult de t ei pi ioa e de apă. î i î hipuia ă o a ă a pluti
li iştit a olo, î d a ea a ea i el s ăzut, sta il. Gea a du a e a tot a olo. E a opsită î e de şi al .
Data t e ută u o se ase asta. Cu sigu a ă ă pe ploaie u se desluşeau ulo ile. Nu e a i i ipe ie
de o pe plajă şi a ă ă at pe zidul de jos al digului. Jaspe fugea î ai tea ea, e a o iş uit î a el
lo . î zid e a u i el i o s a ă de fie a e o o a î apă. A olo e a legat, p o a il asul şi te u ai î el
de pe s a ă. Gea a du a e a d ept î a ă, Ia o depă ta e de t eize i de pi ioa e. Se ia e a pe ea. î i
su ii gîtul a să desluşes e e a: „Je e ie s". Ce u e iudat! Cu totul epot i it pe t u u iaht. Totuşi,
poate fusese o a ă f a uzeas ă, o a ă pe t u pes uit. ţă ile pe t u pes uit au îteodată ase e ea
u e : „î toa e e fe i ită", „Sî t ai i", u e de soiul a esta. „Je e ie s", „Mă î to ". Da, ed ă e a
chiar un

u e pot i it pe t u o a a a iu e. Şi foa te pu i pot i it u a el iaht, a e a ea să se ai î toa ă

i iodată. T e uia să fie e e şi ieşi u a a a iu ea î la gul golfului, di olo de fa ul de pe
p o o to iu. î golf a ea e a al ă, da hia astăzi, î d e a atît de e li tită, î ju ul p o o to iului,
sup afa a apei, u de ale ga flu ul e a pli ă de spu ă. O a a a iu e i ă sa fi legă at î fa a î tului,
cînd ar fi ocolit capul promontoriului şi a fi ieşit di zo a î hisă î t e li ile de us at. Poate ă a ea
a fi i t at ples ăi d î ău t u, a fi ă ălit peste pu te. Pe soa a de la î ă şia fi şte s st opii de pe
o hi şi di pă , p i i d sp e ata gul a e se î o da. Mă î t e a e uloare avusese iahtul. Poate verde
şi al , a şi gea a du a. Nu p ea a e, spusese F a k, a ea o a i ă i ă. Jaspe i osea s a a de fie .

Hai, i o ! zisei eu. Na hef să fug după ti e. U ai digul sp e plajă. Căsu a de la a gi ea pădu ii u
mai avea o î fă işa e atît de î fio ătoa e. Soa ele s hi a totul. Nu ădea i i o ploaie a e să ăpăie pe
a ope iş. Mă î d epai, agale, î t a olo. La u a u elo u e a de ît o ăsu ă elo uită. Na ea de e
să ă te . O i e lo ui ă e u edă şi î fio ătoa e după e a fost pă ăsită ît a ti p. Chia ilele oi. Ai i
se dăduse ă pi i u i la lu i a lu ii. î ti pul eeke du ilo , oaspe ii e eau, p o a il, să se scalde pe
a eastă plajă, apoi se du eau să fa ă o i ă pli a e pe a e. P i ea g ădi a pă ăsită, pli ă de urzici.
Ci e a t e uia să u e e toate astea. U ul di g ădi a i. î pi sei po ti a de fie şi ă î d eptai sp e uşa
ăsu ei. Nu e a i e î hisă. E a sigu ă ă data t e ută î î tise i e ul. Jaspe î epu să î îie,
adul e î d pe su uşă. |

Nu, Jasper, iam spus.

El o ti uă să adul e e p aful, u asul î ît su ăpătu ă. O î pi sei. î ău t u e a ez ă. Ca şi î ziua
a eea. Ni i u e a s hi at. Pî zele de păia je se a este au u odgoa ele odelelo de ase î
i iatu ă. Da de data asta, uşa e du ea sp e ha ga e a des hisă. Jaspe i ii î t a olo şi a auzit
e a ăzî d. Jaspe î epu să lat e] fu ios şi se ăpusti, p i t e pi ioa ele ele, sp e ha ga , îl u ai u
i i a ti ăi d, apoi ă op ii î ijlo ul odăii.

Jasper, vino aici ! Nu face pe idiotul, zisei. El stal

î p agul ha ga ului, lăt î d a s os di fi e, u o oU

iste i ăî glas. Aşada , e a e a sau i e a î agazie. Ni i î t u az u u şo ola . După u şo ola

sar fi repezit.

Jaspe , Jaspe , i o ai i, a epetat. Nu ă as ulta.

Ma dus î et sp e uşa agaziei.

E cineva acolo ? întrebai.,

Ni i u ăspu s. Mă aple ai sp e Jaspe , i î dul de gît şi p i ii î dă ătul uşii. Ci e a sta pe i e, lipit de

zid, î t u u ghe , i e a a e; jude i d după felul u sta hi it, se' te ea şi mai mult decît mine. Era
ţe . î e a să se as u dă î dă ătul u ei pî ze.

Ce este ? Ce vrei ? întrebai eu.

Mă p i i p osteşte, u gu ă î t edes hisă.

Nu fă ea i i , zise el.

Ta i, Jaspe , po u ii eu. îi pusei i a pe ot şi s o î du i o do ul, il t e ui î ju ul gîtului a o lesă.

Ce ei, ţe ? spusei ai î d ăz ea ă. El u ăspu se. Se uită la i e, u o hii hai de idiot.

Ai fa e i e să ieşi de a olo. Do ului de Wi te ui pla e să se i t e astfel ai i.

El se idi ă, u u zî et sfios, şte gî duşi asul u dosul pal ei. Mî a ealaltă şio i ea la spate.

Cum ? zise eL

Ce ai acolo, Ben ? îl întrebai.

Cu i te a u opil, î i a ătă î a. i ea o u di ă de pes uit.

Nu fă ea i i , epetă dî sul.

U di a asta e a du itale ? a î t e at.

As ultă, ţe , îi spusei. Păst ează, da ă ei, u di a, da altădată să u ai fa i... Nui i stit să iei e e al
altora.
El u ăspu se. Clipi di o hi sp e i e.

Hai, i o, eluai u glas pute i şi t e ui î odaie,

u de el ău ă. Jaspe u ai lăt a, i osea ăl îiele

lui ţe . Nu do ea de lo să î tî zii î ăsu ă. Ieşii e

pede la soa e, u ţe , tî î duşi pi ioa ele, î u a ea;

Apoi î hisei uşa.

Ai fa e ai i e să te du i a asă, îi zisei eu lui ţe . El i ea u di a st î să î î ă a pe o o oa ă.

No să ă agi la azil ? î t e ă el.

Atu i ăzui ă e a î fio at tot de f i ă. Mîi ile îi t e u au şi o hii lui ă i plo au, a u o ie t ut.

Sigu ă u, ăspu sei u lî de e.

Na fă ut i i , epeta el, a spus i ă ui

i i . Mu eau să ă du la azil.

O la i ă se ostogoli pe hipul Iul u da .

Ni e i o să te t i ită a olo, ţe . Da u ai

t e uie să te î apoiezi î ăsu ă.

Ma î to s şi a î depă tat şi el e i după i e, ati gî du i i a.

Uite, uite, am ceva pentru dumneata.

)i ea p osteşte, fă î du i se u degetul, ii u ai. Se aple ă şl s oase o piat ă etedă di t e sti i.

Piat a as u dea o g ă adă de s oi i. Alese u a şi io î ti se.

E pentru dumneata, zise el.

Mul u es , spusei eil, e foa te f u oasă.

El zî i di ou, jf e î duşi u echea. Spaima îi pierise.

Al ochi de înger, zise dînsul.

P i ii s oi a, pu i uluită, eştii d e să spu .

Nu eşti a ealaltă, spuse el.

De i e o eşti ? Ca e ealaltă ?
El lăti ă di ap. O hii lui p i eau i depă ta e. îşi duse degetul la as.

E a î alta şi eag ă, zise el. Ca u şa pe. A ă

zuto ai i u o hii ei. Ve ea oaptea. A ăzuto: El

se op i, ă p i i păt u zăto . Nu spusei i i . Ma

uitat odată, î ău t u, şi ea sa î fu iat. Nu ă u

oşti, a spus ea," u îi ăzut i iodată ai i. Şi da ă te

p i d ă te ai ui i pe fe east ă, te ag la azil, ia spus"

ea. ia pla e la azil, hai ? Se poa tă e ilos u oa e

ii la azil, a spus ea. Na să spu i i , doa ă, a

ăspu s eu. Şi ia dus î a la şap ă, u a aşa u e

asta. El îşi s oase pălă ia i pe ea ilă. Ea a ple ai a u ,

ui aşa ? spuse el î g ijo at.

Nu ştiu e ei să spui. zisei î et. No "Să te t i

ită i e i la azil. La e ede e, ţe .

Mă î depă tai sp e ă a e, tî î dul pe Jaspe . ţietul o e a, desigu , e u . Nu ştia e o etşe. Pă ea

pu i plauzi il a săl fi a e i at i e a u azilul. Ma i a spus ă u e a de lo p i ejdios. F a k de
ase e i. Poate ă se o ise î fa ilia lui şi a i ti ea i se î tipă ise, a o i agi e u î ta. i i tea u ui
opil. T e uie să fi a ut o e talitate de opil, î e p i eşte si patiile şi a tipatiile lui. îi plă eai fă ă i i
u oti şi î t o zi

e a d ăgu eu ti e, a a doua Ei să fie o o ă os. Fusese d ăgu ea i e, pe t u ă îi spusese să

păst eze u di a de pes uit Mîi e, poate ă i i o să ă e u oas ă da ăl ot î tîl i. E a a su d să a o d
i po ta ă u i telo u ui e u . P i i sp egolf, pe deasup a u ă ului. Flu ul î epea să eas ă şi
alu ile ă ii se ostogoleau î et, î ju ul digului. ţe i dispă use î t e stînci. Plaja era din nou pustie.
)ă ea oşul de piat ă al ăsu ei p i t e opa ii î tu e a i. Deodată a ui o do i ă, i a io ală să ale g.
T ăsei de o do ul e slujea a lesă lui Jaspe şi u ai î fugă, a ia putî d să ai ăsuflu, pe ă a ea
stî oasă şi î gustă di pădu e, fă ă să ă ai uit î apoi. Da ă ai sa fi dat toate o o ile di lu e, u
aş fi î to s la ăsu ă, sau. pe plajă. E a a şi î d aa fi aşteptat i e a î g ădi i a u de eşteau
u zi i, i e a fia e stătea u u e hea la pî dă.

î ti p e e gea alătu i, Jaspe lăt a. C edea ăi eu jo ou. î e a î t u a să uşte o do ul şi

să t agă de el._ Nu i dăduse sea a ît de ap opiat eşteau opa ii a olo, u ădă i ile lo
î ti zî duse peste pote ă, ase e ea u o lade, gata să pu ă piedi ă o i ui. Ale ga a ia t ăgî du i
 ăsufla ea; gî di du ă ă toate astea a t e ui să fie u ă ate. Ma i a t e ui săşi pu ă oa e ii la o
t ea ă a asta. î egeta ia di hă işul a ela u e a i i o f u use e. Tufă işu ile î u ate a t e ui să
fie etezate, a să dea lu i ă pote ii. E a. ult p ea î tu e i a olo, ez ă. Eu aliptul a ela despuiat,
gîtuit de ugi de u e, a ăta a " ădula ul al it al u ui s helet, şi su el u gea u .pî îu eg u, ilos,
sufo at de ploile o oioase de ul i a i, s u gî duşi î tă e e fi ul de apă ăt e plaja de jos. Păsă ile u
î tau a olo a î ale. E a o li işte de o to alitate dife ită. Şi hia î ti p e ale ga , şi gîfîia , u î d
pote a, putea să aud ples ăitul alu ilo , pe ăsu ă e flu ul se st e u a î adî itu ă. A î eles de ce
Ma i u sufe ea golfule ul şi pote a. Şi eu le a tipatiza . Fusese e u ă ă e ise pe d u ul
a esta. A . fi t e uit să ă î pe plaja ealaltă, pe fîşia, al ă de ă şi să ă î to a asă p i Valea
Fe i ită.

Fui ul u ită î d. aju sei pe pajişte şi ăzui asa solidă şi sigu ă. Pădu ea e a î spatele eu. O săi e
lui Ro e t să i adu ă eaiul su asta . P i ii easul. E a ai de e e de ît edea , a ia pat u. O Să
mai

aştept pu i . Nu e a o i eiul la Ma de le să iei eaiul î ai te de pat u ju ătate. E a ul u ită ă

F ith e a li e . Ro e t o să fa ă atîtea oftu i a să i dea eaiul î g ădi ă. Cî d st ă ătui pajiştea, a
să aju g pe te asă, p i i ea î i fu at asă de s lipi ea u ei lu i i pe o sup afa ă etali ă, st ălu itoa e,
peste ve dea a o dode d o ilo , la otitu a aleii î i pusei îi ile st eaşi ă la o hi să ăd ei. Sa fi spus
ă e adiato ul u ei aşi . O fi sosit eu oaspete ? Da atu i aşi a a fi fost î ai tea asei, ia u
as u să i t e tufişu i. Mă ap opiai. Da, e a î t ade ă o aşi ă. Vedea a ipile şi apota. Ce lu u
iudat! Oaspe ii uşi lăsau i iodată aşi a a olo. Ia fu izo ii i t au pe uşa de se i iu î a ipa e hilo
g ajdu i şi a ga ajului. Nu e a i ul auto o il al lui F a k. îl u oştea i e. A easta e a o aşi ă
lu guia ă şi joasă, de spo t. Nu ştia e să fa . Da ă e au usafi i, Ro e t t e uie săi fi dus î i liote ă
sau î salo . Da ă e au î salo , aş fi putut fi ăzută st ă ătî d pajiştea. Nu oia să dau u o hii de
oaspe i î o hia pe a e o pu ta . Va 't e ui să le spu să ia eaiul u i e. Şo ăia pe a gi ea
pajiştei. Fă ă p i i ă» poate, pe t u ă soa ele s lipi o lipă pe o fe east ă, idi ai apul sp e asă şi
o se ai atu i, u ui i e, ă o loa ele u ei odăi di a ipa de apus e au deschise. Era cineva la
fe east ă. U ă at. Şi ă ăzuse, ă i se et ase epede şi i e a, a e e a î spatele lui, î ti se u a
şi î hise o loa ele. ţ a ul e a al doa ei Da e s. Re u os ui î e a ei eag ă.

O lipă ,a î t e at da ă u e a u a zi de izată şi ea p eze ta pu li ului î ăpe ile. Totuşi, u

putea fi o a de aşa e a, fii d ă de o i ei F ith se o upa de izitato i şi F ith a ea li e . Pe lî gă
a easta, odăile di a ipa de apus u e au a ătate pu li ului. Pî ă atu i i i eu u fusesem prin ele. Nu,
ştia ă u e a zi de izită. Pu li ul u e ea i iodată a ea. Poate ă e a o a de epa a ia eu ei
odăi. Da e a iudat felul î a e a a tul p i ise afa ă, felul î a e se et ăsese î d ă ăzuse, şi
repeziciunea cu care fuseseră î hise o loa ele. Apoi a ea aşi ă, as u să î dă ătul odo e d o ilo ,
a să u fie ăzută di asă. î sfî şit, e a t ea a doa ei Da e s. Nu ă p i ea. Da ă a ea p iete i pe
a ei adu ea î a ipa de apus, a ea de e să ă si hises . Totuşi, u ştia a a easta să se fi

î itî plat eodată. Ciudat ă se pet e ea to ai î ziua î d lipsea Ma i de a asă.

Mă pli a agale, a i ti idată pe pajişte, sp e asă, o ştie tă ă ei a putea î ă să ă p i eas ă
pi to ăpătu ă a o loa elo .

Am urcat t eptele şi, pe uşa a e di fa ă, a aju s î hol. Pe uie u e a i i u ă de pălă ie st ăi ă şi

i i o a te de izită pusă pe ta ă. E ide t, u e a u izitato ofi ial. Ei i e, asta u ă p i ea. I t ai î
a t eu şi ă spălai pe îi i, a să u ă ai u ia ăşi la i e.'A fi fost stî je ito să ă po e es î
fa a lo , pe s a ă sau o iu de. î i a i tii ă i lăsase î pletitu a î salo aş î ai te de asă şi ă
dusei so iau, st ă ătî d salo ul el a e, u edi iosul Jaspe după i e. Uşa salo aşului e a des hisă.
Şi o se ai ă sa ul eu de lu u fusese utat. îl lăsase pe di a şi fusese î pi s î dă ătul u ei pe e.
Pe u e tu a di a ului ă ăsese î tipă ită u a ui a, hia pe lo ul u de î i lăsase î pletitu a.
Ci e a se aşezase de u î d, î pi gî d sa ul eu a el stî je ea. Şi fotoliul de la i ou fusese iş at di
lo . Se pă ea ă doa a Da e s îşi p i ea oaspe ii î salo aş, î d Ma i şi u i e u sî te a olo.
î i fă u o i p esie foa te eplă ută. Aş fi ut ai u î d să u ştiu. Jasper mirosea fotoliul, dinei din
oadă. O i u , u e a ostil oaspetelui. î i luai sa ul u lu u şi ieşii. î lipa a eea, uşa a elui salo ,
a e du ea la o ido ul de piat ă şi la depe di e se des hise şi auzii glasu i. Mă epezii di ou î
salo aş, to ai la e e. Nu fusese ăzută. Aşteptai î spatele uşii, uitî du ă u o hi a i la Jaspe ,
ă as î p ag, a e ă p i ea u li a atî î id, dî d di oadă. Dia olul ăsta o să ă dea de gol. Stă
foa te li iştită, i î du i ăsufla ea.

Apoi am auzito pe doamna Danvers vorbind.'

T e uie să fie î i liote ă, zise dî sa. Nu ştiu de e sa î to s ai de e e. Da ă e î i liote ă, o să

po i t e e p i hol, fă ă să te adă ! Aşteaptă să ă uit.

Ştia ă o es desp e i e. Mă si ea di e î e ai p ost. Toată po estea asta a ea u a a te

e i stit. Şi u oia so p i d pe doa a Da e s î t o situa ie p oastă. Apoi Jaspe î toa se epede
apul sp e salo şi se î depă tă î t a olo, dî d di oadă.

A. iatăte, potaie i ă, zise glasul ă atului şil

auzii pe Jasper lît î d foa te esel. P i ea dez ădăj

duită î ja ul eu, î ăuta ea u ei as u zăto i. Fi eşte,

î zada . Apoi auzii u pas foa te ap opiat şi ă atul

i t ă î odaie. El u ă ăzu u aide ît pe t u ă

ea Sa spatele uşii, da Jaspe se ăpusti spre mine,

o ti uî duşi lăt ătu ile esele.

ţă atul se î toa se u aide ît şi ă des ope i. Na

ăzut i iodată pe i e a u o î fă işa e atit de ui ită.

Aş fi putut fi luată d ept o spă gătoa e, ia el stăpi u!

casei.

î i e ie ta e, zise el i sfî şit, p i i du ă di

eştet pî ă tălpi.

E a u ă at î alt, foa te ioi. destul de f u os, aşa u a ăta de st ălu ito şi de o zat. A eao hii
al aşt i, lu ito i, pe a e î deo şte îi au e i ii. Pă ul lui ătea î oşu, a şi pielea. A ea te di ă spre
i g ăşa e şi peste î i a a i, eafa i se a e ă sa peste gule . Gu a îl t ăda ; e a p ea oale, p ea
t a dafi ie. La dista a la a e ă găsea , si ea i osul de hisk al ăsuflă ii lui. î epu să
zî eas ă. Aşa u zî ea, desigu , tutu o fe eilor.

Spe ă u tea spe iat, zise el.

A ieşit di dă ătul uşii ; ă si ea stupidă şi t e uie să fi a utşi o astfel de î fă işa e.

Fi eşte ă u, ăspu sei. A auzit o i duse şi u ştia i ei. Nu ă aştepta azi dupăa iază la
oaspe i.

E foarte urît di pa tea ea, zise dî sul u glas p iete os, să pi astfel. Nădăjduies ă o să ă ie i.
To ai t e use so ăd pe ăt î a Da , o foa te e he p iete ă a ea.

Dar e foarte firesc, spusei eu. foarte bine

S u pa Da , se te e atît de ult să u te de a jeze... Nu oia să te supe e.

Oh, dar nu face nimic ! exclamai.

îl p i ii pe Jaspe , a e sa ea î eî tat. i ju ul ă atului.

Lighioa a asta i ă u a uitat, ui aşa ? zise el. Sa fă ut u a i al foa te f u os. E a i u ulti a

dată î d la ăzut. Da e p ea g as. A t e ui să u le ai ult.

Tocmai acum lam dus la plimbare.

E ade ă at ? Oh, da eşti foa te spo ti ă i

Co ti ua săl î gîie pe Jaspe şi i zî ea p iete os. Apoi îşi s oase ta a he a.

Iei una ? îmi zise el.

Nu fu ez, îi ăspu sei. Ade ă at ?

Luă o iga ă şi şio ap i se fă ă să ea ă oie. Ni iodată a dat i po ta ă a esto lu u i, da i se

pă ea iza . E a desigu gestul u ui o foa te p ost es ut, u ?

Ce mai face scumpul' Max ? întreba el.

To ul lui ă ui i. Pă ea ăl u oaşte i e. E a iudat

sîl aud ăi spu e lui Ma i , Ma . Ni e i ui spu

ea aşa. ' '

Foa te i e, î i ul u es , spusei eu. Sa dus la Lo d a.

Lăsî do pe tî ă asa e astă si gu ă ? Da e foa te ău. Nu se te e ă po i fi ăpită ?

Rîse îi gura mare. Rîsul lui u i plă ea. A ea e a o az i . Ni i el u i plă ea. Atu i i t ă doa a
Da e s. Doa ît î toa se o hii sp e i e şi si ii ă î ghe . „Du ezeule, î i zisei, ît de ult t e uie
să ă u as ă".

A, uiteo pe Da î zise ă atul. Toate ăsu ile

du itale au fost zada i e. Stăpî a asei e a as u să î

dosul uşii...

El îse ia ăşi. Doa a Da e s u spu ea i i , i o ti ua să ă p i eas ă.

Ei i e, u ă e o a zi ? î t e ă el, a să pot p eze ta o agiile ele ti e ei so ii, aşa u se u i e.

Vă e o a d pe do ul Fî ell, doa ă, zise doa a Da e s, după it i se pă u, î silă.

î î tată, zisei eu, sili du ă să fiu politi oasă. V e i să ă î e i la eai ?

Pă ea foa te esel. Se î toa se sp e doa a Da e s.

Ei, spu e, ui o i ita ie fe e ătoa e ? zise el.

A fost poftit să ă î la eai. Pe legea ea, Da ,

g oza aş a ea hef să stau.

A ăzut u î o hii ei s apă ă o p i i e de a e tis e t pe t u el. Mă si ea p ost. E a o situa ie

falsă şi a fi t e uit să fie aşa.

ţi e, poate ă ai dreptate, rosti el, cu toate acestea

ea fi dist at te i il. C ed ă aş fa e ai i e să ple ,

ui aşa ? Vi o să i ezi aşi a...

Vo ea pe a elaşi to p iete os, a o az i . Nu e a delo dispusă săi ăd aşi a. E a foa te

stî je ită.

Haide, zise el. E o aşi u ă i u ată. Mai iute

de ît o i a e a fi putut să ai ă eodată ietul Ma .

Nu găsea i i u p ete t a săl efuz. Toate astea a eau e a a su d şi efi es . Şi de e ă p i ea
doamna Danvers cu expresia aceea jignitoare în ochi ?

U dei aşina ? întrebai eu,

î dă ătul otitu ii aleii A lăsato ai î olo, te î du î să u te de a jez. Mă gî dea ă poate te

odih eşti după asă.

Na spus i i . Mi iu a e a p ea ădită. A t e ut u to ii p i salo , ieşi d î hol. La ăzut u

a u ă' o p i i e peste u ă şii fa e u o hiul doa ei Da e s. Ea a ea u ae foa te du şi u suz.
Jaspe z u da pe aleea e t ală. Dădea i p esia ăi î î tat de apa i ia su ită a izitato ului, pe a e
pă ea ăl u oaşte atît de i e.

T e uie să i fi lăsat şap a î aşi ă, adăugă dî sul, p efă î duse ă o aută u p i i ea p i hol. De
altfel, a i t at pe ai i. Ma st e u at p i spate şi a su p i so pe Da î izui a ei. Vii şi
du eata să ezi aşi a ? adăugă dî sul ăt e doa a Da e s, a e şo ăi, p i i du ă u oada
ochiului.

Nu, zise ea, u, deo a dată u ies La e ede e, do ule Ja k.

El îi luă î a şi io st î se p iete eşte.

La e ede e, Da , î g ijeştete. Ştii u de ă gă

seşti. Mia pă ut ta e i e ă tea e ăzut.

El ieşi î d eptî duse sp e alee, Jaspe să i d î u a lui, ia eu SI u ai î et, esi i du ă delo î

largul meu.

D ăgu ul, e hiul Ma de le , zise el p i i d sp e

fe est e. Nu sa s hi at ult. ţă uies ă Da se

î g ijeşte de el. Ce fe eie e t ao di a ă, ui aşa ?

Da, e foarte capa ilă, zisei eu.

Şi u i se pa toate astea ? I i pla e să fii î g opată ai i ?

î i pla e foa te ult Ma de le ul, ăspu sei eu a tăios.

Lo uia! î sudul F a ei î d tea î tîl it Ma , ui aşa ? La Mo te Ca Io, i se pa e ? Cu os i e Mo te

Carlo.

Aju se ă la aşi ă. U To pedo spo t, e de, e se pot i ea u stăpî ul lui.

Ei, e zi i ? fă u el.
Foa te d ăgu ă, zisei eu politi os.

Mă î so eşti pî ă la poa tă ? î t e ă, el.

Nu, u, ia tă ă. Sî t a o osită.

C ezi ă u se ade a stăpî a Ma de le ului să apa ă î to ă ăşia u uia a i e, ui aşa ? zise el şi îse
p i i du ă şi lăti î d di ap.

s Nu, u, zisei eu, oşi du ă toată, î t ade ă , u.

Co ti ua săşi pi o eas ă asup a ea p i i ea eselă, i pe ti e tă şi dezag ea ilă a o hilo lui al aşt i,

p iete oşi şi eplă u i. A ea i p esia ă sî t o hel e i ă de la u a . ,/;' ,,,

O, zise el, u t e uie să o sedu e pe tî ă a so ie,

ui aşa, Jaspe ? Na fi f u os.

îşi luă şap a şi o pe e he e o ă de ă uşi pe t u aşi ă. A u ă iga a pe alee.

La e ede e, zise el, u î a î ti să. A fost î î tat de u oşti ă.

La e ede e,, ăspu sei eu.

Ap opo, spuse dî sul pe to epăsăto . A fi foa te d ăgu şi loial di pa tea du itaîe să ui o eşti lui
Ma i de izita ea. Nu ştiu de e, ed ă u ă iu eşte p ea ult, şi a easta a putea p i i ui
eplă e i' ăt î ei Dînny.

ţi e, zisei eu, a stî ga e, i e, ea î eles.

Eşti foa te loială. Aşada u iai s hi at pă e ea, u ei, să fa i o i ă pli a e u i e ? Ei i e ! La

revedere. O sa t e poate î t o zi să te ăd. Co oa ă, Jaspe , tiia ole. Totuşi e u ît di pa tea lui Ma să
ple e la Lo d a, lăsî dute astfel si gu ă.

î i pla e să fiu si gu ă, spusei eu.

Ade ă at ? Ce iudat! Sa ştii ă ui i e. E u totul î pot i a fi ii. De ît ti p eşti ă itată ? T ei lu i, ui

aşa ?

Aproape.

Ah, ia pla e să fiu ăsăto it de t ei lu i u o tîhă ă e astă a e să ă aştepte a asă ! Sî t u iet

eli ata î Rîse di ou şişi t ase şap a pe o hi. Ră îi u i e, adăugă dî sul şi aşi a porni pe alee, pe
î d Jaspe o u ă ea di o hi, u u e hile ple ate, u oada î t e pi ioa e.

Hai, Jasper, zisei eu, nu mai face pe prostul.

Mă î to sei î et, sp e asă. Doa a Da e s dispă use. Su ai I hol. Aşteptai i i i ute, i e i u
venea. Sunai di ou. Ali e sosi, I sfî şit, e ul u ită.

Doa a a su at ? î t e ă ea.

Da, Ali e. Ro e t ui ai i ? Aş fi ut să i se eas ă eaiul su asta .

Ro e t a ple at azi dupăa iază şi u sa î to s î ă, doa ă, ăspu se Ali e. Doa a Da e s ia spus ă

ă î toa e i destul de tî ziu pe t u eai. F ith a ple at şi el, fi eşte. Da ă e i u aide ît eaiul, il pot
adu e eu, da ed ă ui î ă pat u şi ju ătate.

Oh, u fa e i i , Ali e. O să aştept să se î toa ă Ro e t, spusei eu.

Aveam impresia că i ediat e ple ase Ma i , totul î epuse să ea gă ala dala. Ni iodată F ith şi
Ro e t u ple ase ă î a elaşi ti p de a asă. Azi e a ziua li e ă a lui F ith. Şi doa a Da e s îl t i isese
pe Ro e t la poştă. Şi se izuia pe faptul ă eu ple ase pe t u o pli a e lu gă. I di idul a esta. Fa
el!, îşi alesese i e o e tul a so iziteze pe doa a Da e s. Ap oape p ea i e. Ce a u e a î
egulă ai i. E a sigu ă. Şi, de altfel, el ă sfătuise să ui spu i i lui Ma i . Toate astea e au foa te
eplă ute. Nu oia să eez eplă e i doa ei Da e s şi să p o o u s a dal. Mai ales u oia săl
supă pe Ma i .

Mă î t e a i e o fi Fa ell ăsta. Ii spu ea lui Ma i , Ma . Ni e i ui spu ea Ma . Văzuse u î tul

s is odată, pe pagi a de titlu a u ei ă i, u lite e su i i şi aple ate î t o pa te, a e tuate î t u od
u ios, oada lui M fii d foa te p e is t asată, foa te lu gă. C edea ă o si gu ă pe soa a îi spusese
cîndva Max...

Şi pe î d î tî zia astfel î hol, şo ăi d să e să i se adu ă eaiul, eştii d e să fa , î i t e u

deodată p i i te gî dul ă doa a Da e s e a poate e i stită, ă u eltea poate e a î spatele lui
Ma i şi ă azi, î to î du ă ai de e e de ît se aştepta, a des ope ito pe ea şi pe a el ă at, u
complice, care. a săşi a ope e et age ea şi să i i pu ă, se p efă use ăi u i ti al asei şi al lui
Ma i . Mă î t e a e fă use ă oa e î a ipa de apus. De e î hisese ă o loa ele • î d ă ză ise ă pe
pajişte. E a păt u să de o agă

eli işte. F ith şi Ro e t fusese ă ple a i. De o i ei jupî esele e au î do itoa ele lo , a să se s hi e

pe t u dupăa iază. Doa a Da e s a ea î îi ile ei î t eaga o du e e. Da da ă a el o e a u ho
şi doa a Da e s e a î sluj a lui ? I a ipa de apus e au lu u i de p e . A ui i oldul eaşteptat şi
a î spăi î tăto să ă u u aide ît î a ipa de apus şi să i spe tez hia eu odăile.

Ro e t u se î to sese î ă. A ea to ai ti p î ai te de eai. Şo ăli, î ăltî d apul sp e gale ie. Casa

a tă ută şi li iştită. Se ito ii e au to i î odăile lo di spatele u ătă iei» Jaspe Iipăia apa di asul lui
de la pi io ul s ă ii. U ai u i i a ti îind,

CAPITOLUL 14
AJUNSESEM PE PALIERUL PE CARE

e ise î p i a di i ea ă. Nu ai t e use de atu i pe a olo şi a ea i i ea ai i ă do i ă să

t e . Soa ele i t a pe fe east ă şi aşte ea dese e au ii pe la iu ile î tu e oase.

Nu se auzea i i u zgo ot Re u os ui i osul de ae stătut şi î î sit. Nu ştia î ot o so iau.

Topog afia a esto lo u i u i e a u os ută. Apoi î i a i tii ă doa a Da e s ieşise di t o odaie
di spatele eu şi i se pă u ă t e uie să fie odaia pe a e o ăuta , a eea ale ă ei fe est e dădeau
pe pajiştea di sp e a e. Apăsai la a uşii şi p i ii. E a, fi eşte, î tu e i , di p i i a o loa elor.
ţîj îi d, î to sei o utato ul şi fă ui lu i ă. Mă afla î fa a u ui a t eu i , o ga de o ă, jude i d
după dulapu ile a i u a e e au î zest a i pe e ii ; î fa a ea, altă uşă, des hisă, dădea î t o odaie
ai a e. Mă î d eptai î t a olo şi ap i sei lu i a, Ă 'stat lo ului ui ită : odaia e a o ilată şi pă ea
lo uită.

Mă aştepta să găses fotoliile a ope ite u huse şi ea şafu i pe ese. Nu e ista i i di toate
a estea. Pe asa de toaletă e au piepte i şi pe ii, pa fu u i şi pud ă. Patul e a fă ut, ăzui st ălu i ea
al ă a fe ei de pe ă şi o pătu ă g oasă pe su u e tu a atlasată. Pe asa de toaletă şi pe optie ă
e au flo i. Pe ă i ul s ulptat e au de ase e i flo i. U i apot de atlas e a a u at pe u fotoliu li gă o
pereche de papuci. O lipă, up i să de dispe a e, a ezut ă i sa zd u i at i tea, ă p i ea
î dă ăt, î ti p, şi edea î ăpe ea aşa u o iş uia să

arate înainte de moartea ei. I t o lipă o să se î toa ă Re e a, o să se aşeze la ăsu a de toaletă

î tî d şi t e î duşi piepte ele p i pă . O să ă adă I ogli dă, î pi ioa e, lî gă uşă. Aşteptai
e iş ată să ăd eo să se î tî ple. Ti ta ul pe dulei ă eaduse la ealitate. A ele a ătau pat u şi
douăze i şi i i. Ceasul eu i di a a eeaşi o ă. E a e a li iştitor in tictacul pendulei. îmi reamintea
p eze tul şi ă i u i d eaiul o să fie se it pe pajişte. Î ai ta î et, sp e ijlo ul odăii. Nu, u e a
lo uită. Flo ile u iz uteau să i uie i osul g eu de a e ă eae isită. Pe delele e au t ase, o loa ele
închise. Re e a o să se ai î toa ă i iodată î odaia ei. Doa a Da e s putea să pu ă ult şi i e
flo i pe ă i şi ea şafu i pe pat, a estea o so fa ă să eî ie. E a oa tă. Se î pli ise u a de î d
murise. Odihnea in "cripta bisericii, cu ceilal i o i di fa ilia de Wi te .

Auzea foa te desluşit zgo otul ă ii. Mă î d eptai sp e fe east ă şi t ăsei o lo ul. Da, a easta e a
fe east a la a e îi ăzuse pe Fa ell şi pe doa a Da e s u o ju ătate de eas î ai te. Lu ga dî ă de
lu i ă fă ea a st ălu i ea ele t i ită ii să pa ă gal e ă şi a tifi ială. Ridi ai ai ult o lo ul. Lu i a
zilei t i ise o ază al ă pe pat. St ălu ea pe deasup a sti lei esei de toaletă, pe pe ii şi pe fla oa e.

Lu i a zilei dădea o î fă işa e de şi ai a e ealitate odăii. Cu o loa ele t ase, su lu i a ele t i ă,

se ă a ai ult u u de o de teat u u o ti a lăsată î jos peste oapte şi u s e a gata p egătită
pe t u p i ul a t al di i e ii u ătoa e. Da lu i a zilei dădea ia ă a elei odăi. Uitai i osul de odaie
î hisă şi jaluzelele t ase ale elo lalte fe est e. E a di ou u oaspete. U oaspete edo it. I t ase
di g eşeală î odaia stăpî ei asei. Pe iile ei e au pe asa de toaletă, apotul ei pe fotoliu şi papu ii su
scaun
Î i dădui sea a ă pi ioa ele î i t e u au a a ga. Mă aşezai pe u ta u el î ai tea esei de toaletă.
I i a ea u ai ătea î t u it st a iu, a î at. O si ea g ea a plu ul. P i ii î ju ul eu u u
fel de stupiditate ută. Da, e a o odaie sple didă. Doa a Da e s u i ise î p i a sea ă. E a ea
ai f u oasă odaie di asă. Mia fi plă ut să a a el i u at ă i , a el ta a , a el pat s ulptat,
tapetele, easo i ul de pe ete şi sfeş i ele de pe asa de toaletă. Da u e au ale ele. Erau ale alteia.
Î ti sei i a să iau pe iile. U a e a ai uzată de ît elelalte. î elegea foa te i e de e. E istă
totdeau a o pe ie de a e te foloseşti ai ult. Cît de al ' şi de sla e a hipul eu î ogli dă, u pă ul
eapă şi fă ă st ălu i e...

Mă idi ai de pe ta u et şi ati sei u degetul apotul. Luai papu ii şii i ui î î ă. E a up i să de o

g oază es î dă, a e se î e i a u dez ădejdea. Ati sei u e tu a patului, u ă ii, u degetul,
o og a a odată de pe atistioa a de sati î ti să pe pe ă, lite ele R. de W., î t e esute şi
î pletite. Lite ele e au a işte o zi şi u t ăsătu i pute i e pe fo dul ate ialului de sati au iu.
Că aşa de oapte e a î s i , su i e a fi ul de păia je , a î d uloa ea pie si ii. A ati so, a t aso
afa ă di s i , a lipito de o az. E a e e, e e de tot. Da o dî ă uşoa ă de pa fu ai stă uia i t e
utele ei. Pa fu ul azaleelo al e. O î pătu ii şi o pusei la lo şi fă î d asta, î i dădui sea a, u o
du e oasă st î ge e de i i ă, ă' e a ototolită, ă u fusese ăl ată de î d o purtase ea.' iLJwf

Sti ulată de u i old eaşteptat, a depă tat de pat şi a î to s î a t eiaş, u de a des his u
dulap. E a, hia aşa u ă aştepta , pli de o hii, o hii de sea ă ; î t eză ii st ălu i ea u ei o hii de
la e a e ieşea di î elitoarea ei. E a o o hie de o a t de au . A olo, alătu i de ea, e a u a de atifea
de uloa ea i ului oşu, î gîioasă la ati ge e. E a alta u t e ă, di sati al , atî î d pe duşu ea, ou
apătul ieşit di ga de o . A u î d o o headă su î elitoa ea de hî tie sati ată, de pe u aft aflat
deasup a, ză ii u e a tai di pe e de st u .

Garderobul avea un miros straniu, îmbîcsit. Mi eas a de azalee atît de î ătătoa e şi deli ată î ae ,
de e ise stătută î ău t ul ga de o ului, î eg i d o hiile de a gi t şi de o at, ia oa ea lui plutea
ăt e i e a u , p i uşile des hise, sla ă şi lipsită de p ospe i e. î hisei uşile şi ă î to sei î odaie.
Li ă ul de lu i ă st e u at p i o lo s lipea î ă al şi la pe u e tu a au ie a patului, eliefî d î od
disti t Rul î alt şi î li at al o og a ei.

Apoi a auzit u pas î spatele eu şi, î t î du ă a ăzuto pe doa a Da e s. No săi uit i iodată

î fă işa ea t iu fătoa e, î î tată, ju ilî d de o u u ie iudată şi ol ă i ioasă. Ma spe iat g oza .

Do i i e a, doa ă ! zise ea.

î e ai zada i săi zi es . î e ai să o es

Nu ă e i e ? ă î t e ă ea u glas li d. ap opii duse de i e. Mă dădui î dă ăt. C ed ă da ă a fi

ati s, aş fi leşi at. îi si ea ăsufla ea pe o az.

Mă si t foa te i e, doa ă Da e s. ăspu sei eu. după o lipă. Nu ă aştepta să te ăd. Ci d a

fost adi eau i, pe pajişte, idi î d o hii a o se at ă u o lo u e a i e î his. Ma u at să ăd
da ă ul pot fi a. '.
A săl fi ez eu, zise ea, st ă ătî d fă ă zgo ot odaia şi se duse să î hidă o lo ul. Soa ele apusese.
Odaia pă ea di ou i eală su lu i a a tifi ială şi gal e ă. I eală şi eli iştitoa e.

Doa a Da e s se î toa se li gă i e. )î a şi î fă işa ea ei, î lo să fie epăsătoa e. a de obicei,

se fă use ui ito de p iete oasă, ap oape ade e itoa e.

De e ia i spus ă o lo ul e a des his ? zise ea.

La î his i d a ieşit di odaie. Du ea oast ă la i

des his, ui aşa ? Do ea i să ede i odaia asta: De e u

ia i spus să io a ăt ai de mult ?

Aş fi ut să fug da u ă putea iş a. îi p i ea î t u a o hii.

A u , fii d ă sî te i ai i, lăsa i ă să ă a ăt tot,

zise dî sa u glas ie os, g oaz i de fals. Do ea i de

ult s'o ede i, de î d a i e it ai i, da u î d ăz ea i

să e e i asta. E o odaie î î tătoa e, ui aşa ? Na i ai

ăzut u a aşa de d ăgu ă !

Ea ă luă de a şi ă duse î fa a patului. Nu putea să ă î pot i es . Mă p i ea u suză.

Ati ge ea îihii ei ă fă u să t esa . Şi glasul îi e a g a şi fa ilia , u glas pe care nul puteam suferi,
a e î i i sufla tea ă.

A esta e a patul ei. U pat f u os, ui aşa ?

Las pe pat u e tu a au ie, a eea a ei plă ea ai ult

Iată ă aşa ei de oapte. A i ati so, ui aşa ? A easta

e a ă aşa a e a pu tato î ulti a zi î ai te de a muri.

V e i so ati ge i di ou ? S oase di î elitoa ea ei

ă aşa si o desfă u î ai tea ea. Ati ge io, lua io,

zise ea. Cit e de oale şi de uşoa ă, ui aşa ? Nam

spălato de î d a î ă ato ulti a dată. A puso aşa,

u papu ii şi apotul, î oaptea cînd nu aa mai întors,

î oaptea î a e sa î e at. î pătu i ă aşa şi o puse la lo î s i . Fă ea totul pe t u ea, adăugă
dî saj apu î du ă de a a să ă du ă sp e apot şi pa tofi. A î e at ai ulte a e iste, da i i
u a u ia plă ut. „Tu ă se eşti ai i e a o i i e, Da , î i spu ea ea. Nu eau pe alt i e a de ît
pe ti e". Uita i, p i i ii apotul. E a ult ai î altă a du ea oast ă, ed ă ă da i sea a. Pu e il pe
du ea oast ă. Atî ă pe jos. A ea u t up sple did. Uita i pantofii ei. Avea picioare mici pentru
î ăl i ea ei. Pu e i îi ile î pa tofi. Si i i it sî t de î guşti ?

î i î î u sila pa tofii pe îi i, zî du i e eu şl pî di du i o hii. . Na i fi ezut i iodată ă e a

atît de î altă, ui aşa ? zise ea. Pa tofii ăştia sî t pe t u u pi io foa te i . E a şi foa te su i e. Nu i
dădeai sea a ăi atît de î altă, î d u e ai lî gă ea. A ea î to ai î ăl i ea ea. Da ul ată ai i, î
pat, pă ea i u ă u lădă ia ei de pă eg u î o ju î dui hipul a u i .

Ea puse pa tofii jos şi apotul pe fotoliu.

Ia i ăzut pe iile, eluă ea, du î du ă sp e asa

de toaletă. Iatăle, aşa u sa slujit de ele, de atu i

eati se. Ii pe ia î fie a e sea ă pă ul. „Hai Da ,

î epe o oada pe iatului", spu ea ea şi, î pi ioare,

a olo, î dă ătul ta u etului, o pe ia douăze i de i ute.

Nu pu ta pă ul s u t de ît de î i a a i. Cî d sa ă itat

îi e ea pî ă la talie. ll pe ia pe atu i do ul de Wi

te . De , îte o i a i t at î a eastă odaie şi la . ăzut

cu mînecile sufle ate, u o pe ie î fie a e î ă. „Mai

ta e, Ma , ai ta e", spu ea ea şil p i ea îzî d. Şi e]

fă ea u spu ea ea. E a easul î d se î ă au pe

t u di eu şi î elege i, asa e a pli ă de i ita i. „Ei, a

să î tî zii", spu ea el, a u î du i pe iile şi îzî d ă

t e ea. Pe e ea a eea e a totdeau a îzăto şi esel.

Tă u,. fă ă a i a ei să i lase a ul. Toată lu ea

a fost supă ată pe dî sa, î d şia tu s pă ul, eluă ea".

Da ei pu i îi păsa. „Asta u ă p i eşte de ît pe i e",

zi ea. Şi ade ă at e ă pă ul s u t e a ai pot i it pe t u

 ălă ie şi iahti g. Şti i ă i sa fă ut po t etul ăla e de

un artist renumit ? Tabloul a fost expus la salon. Nu

la i ăzut i iodată ?

Glăti ai di ap.

Nu, spusei eu, nu.

Se pa e ă a fă ut se za ie î a ul a ela, u a ea, da do ului de Wi te ui plă ea şi a ut săî ai ă

la Manderley. C ed ă u i se pă ea ed i de odel. V e i săi ede i o hiile, ui aşa ?

Făsă să ai aştepte ăspu sul, ă duse î a t eiaş şi des hise dulapu ile, u ul după altul.

Ai i Si păst ez lă u ile, zise ea. A u g ijă să

u le ă î e oliile. Ati ge i la a asta de he i ă.

E a u da de C ă iu al do ului de Wi te . Ea ia

spus cit a costat, dar am uitat. Blana aceasta de chin

cilla o purta mai mult serile. în jurul umerilor, foarte

des, î d se ile e au e i. Dulapul ăsta e pli u o hii

de sea ă. La i des his, ui aşa ? Cheia ui i e î

toa să. Do ului de Wi te îi plă ea so adă ai ales

I la e a gi tiu. Oh, ea putea să poa te e oia, toate

culorile Si veneau bine !... E a f u oasă î o hia a eea

de atifea. Lipi io de fa a du ea oast ă. E oale, ui

aşa ? Pute i săi si ii î gîie ea, u ? Pa fu ul e

î ă p oaspăt şi el, u ? Ai putea ap oape să i i agi

ezi ă a ia şia s oso de pe u e i. Totdeau a ştia I

ce odaie fusese î ai tea ea. Plutea o uşoa ă dî ă a

pa fu ului î î ăpe e. I dulapul a ela e le je ia ei.

Setul t a dafi iu de olo u la pu tat i iodată. Cî d

a u it e a î pulo e şi pa talo i, fi eşte, da a ea

i lea s uls şi e a despuiată, î d a fost egăsita după

îte a săptă î i.

Degetele ei î i st î se ă a ul. Se aple ă sp e i e. O hii ei î tu e a i îi ăutau pe ai ei. J 'Stî ile o

iopî ise ă, şopti ea ; hipul ei f u os e a de e e u os ut şi u ai a ea a e. Do ul de Wi te . sa
dus la Edge oo e a' so ide tifi e. Pe e ea a eea e a foa te ol a , da i ea să se du ă. Ni e i u
la putut op i. Ni i ă a do ul C a le .

Ea tă u, fă ă săşi ia o hii de la o azul eu.

O să i i put totdeau a a eastă e o o i e, eluă

ea. Mă dusese dupăa iază la Ke ith şi u ăg ă i

se să ă î to , ă i doa a de Wi te e a la Lo d a

şi t e uia să ă î ă foa te tî ziu a olo. Dar cînd mam

î apoiat pe la ouă ju ătate, i sa spus ă doa a se

î to sese la şapte, î ai te de asă, apoi ple ase di ou.

Co o îse, fi eşte, la plajă. Mă si ii eli iştită. Vî tul

ătea de la sud est. Na fi ple at da ă aş fi fost eu

ii i. Mă as ulta totdeau a. Aş fi spus : „î lo ul du ai» tale aş ieşi astăsea ă, e e ea p oastă", ia ea

ia fi ăspu s : „ţi e Da , supă ă ioaso". Şi a fi î as a î două să fle ă i , şi ea ia fi po estit,
a de o i ei, tot e a fă ut la Lo d a.

A ea a ul a o it de apăsa ea degetelo ei. îi edea hipul î o dat, u i i pete gal e e li gă

urechi.

Domnul de Winter mîncase la domnul Crawley,

u ă dî sa. Nu şfiu la e o ă sa î to s. î tot azul,

după u sp eze e. Viatul î epuse să ată foa te ta e,

to ai î ai te de iezul op ii şi ea u se î apoiase.

A o o it t eptele, da pe su uşa i liote ii u se edea

i i o lu i ă. A u at ia . Mă dusei sa at la uşa

odăii de toaletă. Do ul de Wi te ia ăspu s u

aide ît: „Ce este ? Ce ei ?" îi spusei ă e a eli

 iştită di p i i a doa ei, a e u se î to sese. El ză

o i o lipă, apoi des hise uşa, î ă at î halat. „îşi

pet e e p o a il, oaptea la ăsu ă, zise el. î lo ul du

i tale aş ul a. No să u e pî ă ai i pe o e e a

asta." Pă ea o osit şi ă te ui să ul de a jez. La u a

u elo u e a p i a oapte pe a e o pet e ea î ă

su ă şi u la pe a e pe o i e e e. De altfel, nimic

u spu ea ăi pe ia e. Poate ă se dusese să doa ă

î ăsu ă, a să se odih eas ă de o oselile Lo d ei. Spu

sei oapte u ă do ului de Wi te şi ă dusei să ă

ul . Da a ado it. Mă î t e a eo fi fă î d ea...

Naş fi ut să as ult mai mult. Aş fi ut să ple di odaia a eea.

A stat pe pat pî ă la i i şi ju ătate, o ti uă

ea. apoi u a ai putut stăpî i. Ma s ulat, ia

pus o a ta şi a o o ît, p i pădu e, sp e plajă. Mijea

de ziuă, da î epuse să pi e o u i ă ; întul încetase.

A a aju s la plajă, a ăzut gea a du a şi a a. Iahtul

plecase..

Vedea golful su lu i a e uşie a di i e ii, si ea pi ătu ile de ploaie pe o az şi ză ea , p i

ea ă, fo a edesluşită a gea a du ii.

Doa a Da e s î i lăsă a ul. Glasul ei pie duse o i e e p esie, de e ise glasul tăios şi e a i di
toate zilele.

U ul di ola ele de sal a e a fost a u at după

a iază la Ke ith, zise ea, şi pes a ii au găsit altul î t e

sti i. Flu ul a adus la ă şi u ă i de s î du i...

Ea se î toa se a să î hidă u se ta . î d eptă u ul di ta lou ile de pe pe e i. Culese u puf de pe

o o , O p i ea şi u ştia esă fa .
A u î elege i de e do ul de Wi te u ai

lo uieşte î a este odăi. As ulta i a ea...

Chiar cu ferestrele închise şi o loa ele t ase, auzea zgo otul î ă uşit al alu ilo , e se spă geau de
p u dişul golfului. Reflu ul a ea să i ă epede a u , ale gî d pe plajă la ăsu a de piat ă.

Na ai stat î a este odăi di oaptea î d s~a

înecat ea, zise dînsa. Domnul a pus să se ute lu u ile

di odaia lui de toaletă. Iam aranjat o odaie în fundul

o ido ului. Nu ed ă a do it ult, i i hia a olo.

Stătea î fotoliu. Di i ea a, î ju ul lui, e a pli de

s u de igă i. Şi ziua îl auzea F ith u lî d de olo

pî ă olo p i i liote ă. î sus şi î jos, î sus şi î

jos...

Putea şi eu să . ăd s u ul de pe podea lî gă s au ul lui. Iauzea şi eu paşii, u ,, doi, u , doi, î ai te

şi î apoi, de la u ap la altul al i liote ii... Doa a Da e s î hise î et uşa di t e do ito şi a t eul
u de e a şi sti se lu i a.

. Nu ai putea edea patul, i i ă aşa de oapte pe pe ă, i i ăsu a de toaletă sau papu ii lî gă

s au . Ea st ă ătu o ido ul, puse î a pe i e ul uşii şi aşteptă so u ez.

Vi î odăi şi şte g p aful u mîna mea, în fiecare

zi, zise ea. Da ă e i să ai e i i ai i, a e i de ît

să i spu e i. Su a i ă la telefo ul i te io . Voi î e

lege. Nu le dau oie jupî eselo să i ă ai i. Nu i e

i e i, î afa ă de i e.

Atitudi ile ei ede e i ă i si ua te, fa ilia e, eplă ute. )î etul îi e a fals.

î t o zi, î d do ul de "Wi te o să lipseas ă

şi o să ă pli tisi i, o să ă fa ă poate plă e e să e i i

î odaia asta. Na e i de ît să i spu e i. E o odaie

atît de f u oasă... Pa ă i i ai ede, ăzî d toate,

astea, ă a ple at de atîta e e, ui aşa ? Sa zi e

ă a ieşit la pli a e şi ă o să se î toa ă hia disea ă.

A zî it î silă. Nu putea o i. A ea gîtul us at. Şi ui u ai odaia asta, zise ea. Sî t îte a odăi
a astea î asă. Salo aşul, holul şi hia a t eiaşuL O si t peste tot; Şi du ea oast ă, ui aşa ?

Mă p i i u ios. Glasul ei s ăzu, de e i d o şoaptă.

U eo i, î d e g pe ai pe o ido , î i i agi

ez ă o aud hia î spatele eu. Pasul a ela iute, uşo .

Nu laş putea o fu da i ăie i. Ni i î gale ia t u a

du ilo , deasup a holului. A ăzuto î se ile de odi i

oa ă, eze î duse a olo, p i i d jos, sp e hol şi he î d

cîinii. Din cînd în cînd mio pot imagina acolo. E aproape

a şi u aş p i de u u e hea foş etul o hiei sale ă

tu î d s ă ile î d o o a la i ă.

Se op i. Mă p i i ai depa te, pî di du i o hii. C ede i ă e poate edea î a eastă lipă o i d

u p eu ă ? î t e ă ea î ist. C ede i ă o gii se î to şii p i es pe ei ii ?

A î ghi it î se . Mia î ît u ghiile în palme.

Nu ştiu, zisei eu, u ştiu.

Glasul eu e a iudat de î o dat, ul e u oştea ,

Mă î t e u eo i, şopti dî sa. Mă î t e u eo i da ă

ea, se î toa e îteodată ai i, la Ma de le . şi ă ede

î p eu ă, pe do ul de Wi te şi pe du ea oast ă...

Stătea a olo, lî gă uşă, p i i du e. Nu i putea lua o hi de la ea, atît de î tu e a i şi poso o i i

e au, î fa a a eea al ă, de oa tă, atît de ău oito i, de pli i de u ă.

După e spuse a estea des hise uşa o ido ului Ro e t sa î to s, zise ea. Sa î to s de u sfe t de o ă.
Ia dat o di să ă se eas ă su asta eaiul.

Se dădu la o pa te a să ă lase să t e . Mă olăti ai pe o ido , u edea pe u de e g. Nu i a spus

i i ,a o o ît s a a, fă ă să p i es , oti d ol ul, şi a t e ut de uşa ce ducea la odaia mea în
ealaltă a ipă. A î uiat uşa odăii şi a pus heia î uzu a .
Apoi a î ti s pe pat şi a î his o hii. Mă si ea î g ozito de p ost.

CAPITOLUL 15

MAXIM TELEFONA A DOUA Di i ea ă a să spu ă ă o să se î apoieze pe la şapte. F ith îi ăspu se.

Ma i u e u să i o eas ă. Auzise z î iitul telefo ului, pe î d î i lua i ul deju şi ă
gî dea ă F ith o să i ă î suf age ie să spu ă : „Do ul o hea ă pe doa a la telefo ". î i
aşezase şe etul şi ă s ulase . Da F ith e i î suf age ie şi i t a s ise o u i a ea. Mă ăzu u
î i î pi g fotoliul î apoi şi ă du la uşă.

A he at do ul de Wi te , doa ă, zise el, da

a lăsat o ă. Doa ă se a î toa e pe la şapte.

Ma aşezat la lo şi ia luat şe etul, F ith ă

o side ase desigu i pulsi ă şi p oastă, pe t u ă fu

gisem prin sufragerie.

P ea i e, F ith. Mul u es , ia spus.

A o ti uat să i ă î ouăle şi slă i a, u Jaspe la pi ioa ele ele, u ă eaua ăt î ă î oşul. ei

di ol . Mă î t e a u să i pet e ziua. Do ise p ost, poate fii d ă e a si gu ă, î odaie.
Fusese agitată, ă t ezise des şi î d a uitat la eas, i uta ele a ia se iş ase ă. După e a
ado it dea i elea, a a ut îte a ise esă uite. Se fă ea ă Ma i şi u i e e plimbam prin
pădu e şi el e gea pu i î ai tea ea. Nu putea săl aju g. Nui putea edea hipul. Doa spatele,
tot ti pul. T e uie să fi plî s î so ă i, î d a t ezit di i ea a, pe a e a u edă şi p i i du ă î
ogli dă, î i ăzui o hii î oşi i. E a ştea să, at ăgătoa e. Mă ujai pu i pe o aji, î e»: î d, î
chip

jal i , să apăt o î fă işa e ai a lu ea. Da e a şi ai ău.

Pe la ze e, pe î d fă î i a pîi e pe te asă pe t u păsă i ăsu ă di ou so e ia telefo ului. De astă

dată e a pe t u i e. F ith e i să i. spu ă ă doa a La do ea să i o eas ă.

ţu ă di i ea a, ţeat i e, spusei eu.

Ei bine, draga mea, ce mai faci ? zise ea.

Glasul ei la telefon era foarte caracteristic, repezit,

ap oape ă ătes şl u aştepta ăspu sul eu : V eau să ă du azi dupăa iază so ăd pe u i a.

P î zes la işte u os u i, la eo t eize i de kilo et i de oi. V ei să t e să te iau şi să e ge
î p eu ă la ăt î ă ? A fi ti pul so u oşti.
As fi d tfftă, ţestt i e, spusei eu.

Minunat, nea î eles. Atu i o să t e să te iau

pe la t ei si "Ju ătate. Giles la ăzut pe Ma i asea ă

la a het. Masă p oastă, da i ui i u ate, după îte

mia spus el. Atunci, scumpo, la revedere.

Pî îitul e epto ului "Şl ea î hise telefo ul. Mă i to sei î& g ădi ă. "E a ul i ită ă i telefo ase
isă i p opu ă să e ge săi ăd u i a. Asta u a o oto ia zilei. Mi se pă ea atît de ult pî ă la
şapte. Nu ai a ea dispozi ia ea de a a ă. Nu ai a ea poftă să ă du u Jaspe î Valea
Fe i ită, să . o o î golfule şi să a u p ie i ele i apă. I p esia de li e tate pie ise şi u ea do i a
opilă eas ă de a ale ga pe pajişti î sa dale. Mă dusei să stau î g ădi a de t a dafi i u o a te, Ti es
şi o î pletitu ă, dî du i u ae Cas i , de at oa ă, aşa u ăs a ale e, su azele alde ale
soarelui, în vreme ce albinele hîzîiau printre flori.

î e ai să i o e t ez ate ia asup a oloa elo di gazetă, apoi să ă ufu d î i t iga o pli ată a
o a ului pe a el itea . Nu oia să ă gî des la dupăa iaza de ie i şi la doa a Da e s.
încercam sî" uit ă e a. î asă î o e tul a ela, gata să ă spio eze poate p i t u a dî fe est ei
CSftS, M tufele lipe, idi a o hii de pe a te a să p i es g ădi a, a ea se za ia ă u sî t si gu ă.
Erau atît de ulte fe est e la Ma de le . atîtea odăi a e u fusese ă folosite il iodată de Ma i şi de
i e, şi a u e au goale; odăi peste a e p aful se aşte use, odăi tă ute, a e fusese ă o upate
altădată şi u de t ăise ă tatăl şi u i ul lui, u de se pet e use ult, fusese ă ul i şi se ito i. Ia fi fost

uşo doa ei Da e s să. des hidă î etişo , uşile a elea, să Ie î hidă la lo şi apoi să se st e oa e
li iştită p i î ăpe ea a ope ită a de u giulgiu şi să ă p i eas ă de după pe delele t ase.

Eu aş fi ştiut i i . Chia da ă aş fi ăsu it pe s au şi iaş fi idi at p i i ea sp e fe est e, aş fi

ăzuto. î i a i tea de u jo di opilă ia ea, u it de p iete ii ei di asa e i ă „paşii u i ii",
ia de i e „ ăt î a ăjitoa e". Trebuia să stai la apătul g ădi ii, u spatele la eilal i, şi ei se st e u au
tiptil u ul îte u ul, sp e ti e, î ai tî d u iş ă i s u te, fu işe. La îte a i ute te î to eai să te ui i la
ei şi da ă. u ul di ei e a ăzut iş î duse,. t e uia să se et agă la li ia de po i e şi so ia de la apăt.
Da totdeau a e a i e a pu i ai utezăto de ît eilal i, a e e ea foa te ap oape, u iş ă i
i posi il de des ope it, şi u aşteptai a olo, u spatele î to s, u ă î d egle e ta pî ă la ze e, ştiai
cu o ce titudi e î f i oşătoa e, ă. u peste ult ti p, poate hia î ai te de a u ă a pî ă la ze e,
ju ăto ul a ela utezăto a ea să sa ă la ti e, di spate, e estit, e ăzut, u u ipăt de iz î dă. Mă
si ea la fel de stăpî ită de î o da e şi de aştepta e a şi atu i. Ju a „ ăt î a ăjitoa e" u
doamna Danvers.

Di fe i i e, p î zul puse apăt a elei di i e i lu gi. Se i iul i pe a il al lui F ith şi hipul ai al lui
Eo e t ă dist au ai i e de ît a tea şi zia ul. Cî d ătu t ei şi ju ătate auzii aşi a ţeat i ei oti d
pe alee şi op i duse î fa a pe o ului. Ale gai î î tî pi a ea ei, gata î ă ată u ă uşile î îi i.
Ei i e, d aga ea, iată ă. Ce e e f u oasă,

ui aşa ?

T î ti după ea po tie a aşi ii şi u ă pe pe o . î i, dădu, la î tî pla e, lî gă u e he, o i ă să uta e

asp ă.

Nu, a ă i i e, î i spuse ea î dată, e etî du ă. Eşti p ea sla ă la fa ă şi p ea palidă. Cei u tî e ?

Ni i , spusei' ea u ilă, u os î d p ea i e defe tele o azului eu. Wus i iodată p ea î ujo ată.

Oh, u a ătai aşa î d tea ăzut ulti a oa ă.

P o a il ă o za ea di Italia a dispă ut, spusei eu? u î du ă î aşi ă.

Ah, e la ă ea, eşti a şi Ma i . Nu supo i să i se fa ă i i o o se a ie desp e să ătate. T î teşte

uşa, altfel u se î hide..; Ple a ă , t o o î d a p ea Iute aleea. Nu u a aştep i eu opil ? î i

zise ea, întorcînd spre mine ochii ei negri de uliu.

Nu, ăspu sei sti ghe ită, u, u ed...

Nai g e u i di i ea a şi alte lu u i de felul ăsta ?

Nu.

E ade ă at ă asta u do edeşte i i . Nu a si it i iodată ai i e de ît atu i î d îl aştepta

pe Roge . Cu o zi î ai te de aşte ea lui a ai ju at şi golf. Ştii, u t e uie să te si i je ată de lu u i
fi eşti. Da ă ai ea ai i ă Î doială, a fi ai i e să mio spui.

Nu, zău, ţeat i e, a i i de spus.

T e uie să i ă tu ises ă spe să ai î u i du oşte ito . Asta a fi i u at pe t u Ma i . Spe ă

ai să fa i i i a să p e ii asta.

ţi eî eles î u, zisei, şi ă gî dii: „Ce dis u ie e t ao di a ă".

Nu fi s a dalizată, spuse ea. Nu t e uie să iei î u e de ău e i spu eu. La u au elo , fe eiie

ti e e de azi au doa d eptul să fa ă e o . Cî d î i pla e să î ezi, e al ai ii de supă ăto să fii
î să i ată de la p i ul sezo . Astai de aju s să st i e o ăs i ie, da ă sî t a î doi î ăto i. Desigu ă
î azul tău, asta a e î se ătate. Copiii u te î piedi ă să dese ezi. Fii d ă e i o a, u e ge u
desenul ?

Nu desenez prea mult, spusei eu.

O, ade ă at ? Totuşi, e o e e i u ată de stat peafa ă. Nu i t e uie de ît u s au plia t şi o utie de

ulo i, ui aşa ? Ia spu e i, teau i te esat ă ile ele ?
Da, foa te ult. Miai fă ut u da f u os, ţeat i e.

Ea îse ul u ită. „Sî t î î tată ă i pla ", zise ea.

Maşi a e gea di e în ce mai iute. Ea u dădea delo .d u ul a ele ato ului şi lua toate tu a tele î
u ghi d ept. Doi auto o ilişti pe a e îi depăşi, se uita ă pe fe est ui ile lo , jig i i, î d t e u pe li gă ei,
ia u pieto de pe o alee o a e i ă u asto ul. Mă si ea uşi ată pe t u ea. Totuşi, ţea pă ea ă
i i u o se ă. Ma ghe uit ia pe lo ul eu de pe a heta di spate.

î t i est ul iito , Roge i t ă la O fo d, u ă

ea. Du ezeu ştie e o să fa ă a olo. Ce pie de e de

e e ! Astai pă e ea ea şi a lui Giles, da u şti u ade ă at e să fa e u el. S î to ai a Giles şi

a i e. Nu se i te esează de ît de ai. La e se gî deşte auto o ilistul a ela di fa a oast ă ? De e
ai s os î a, d aga ea ? Î t ade ă , sî t oa e i pe şosele a i a t e ui să fie o o î i...

Dădu ă pe o şosea a e, o oli d to ai la ti p o aşi ă î fa a oast ă..

Ai a ut usafi i ? î t e ă ea.

Nu, a dus o ia ă foa te li iştită.

E ult ai i e, zise ea. A spuso î totdeau a, e ep iile astea a i sî t o o oadă. La oi ai să ezi

i iodată aşa e a. A e foa te ul i e i i, foa te î dato ito i, şi sî te i ti i u toată lu ea. Mî ă
u ii la al ii şi ju ă idge fă ă să fa e efo tu i a pe t u st ăi i. J j i idge ?

Nu prea bine, Beatrice.

O, nu face nimi , de e e e u oşti jo ul. Ce ă supă ă sî t oa e ii a e u o să î e e. Ce ei să

fa i u ei, ia a, î t e eai şi i ă şi după i ă ? Nu po i doa să stai şi să o eşti î t u a.

Mă î t e a de e. Da e a ai i e să u spu i i .

A u a ă Roge e a e, e foa te a uza t, o ti uă

ea. Adu e p iete i şi pet e e î t ade ă foa te ult.

Ai fi ăzut asta da ă ai fi fost la oi de C ă iu . A

ju at şa ade. D aga ea, a fost ta e a uza t. Giles e a

î ele e tul lui. Ii pla e să se t a esteas ă şi după unul

sau două paha e de şa pa ie, e tipul el ai osti pe

a e i.lai putea î hipui. Ii spu ea adesea ă şia

atat o a ia şi ă a fi t e uit să fa ă teat u»

Mă gî d a la Giles şi la o azul lui a o lu ă pli ă, la o hela ii lui de aga. A ea i p esia ă
ufo e iile lui de după şa pa ie a fa e să ă si t p ost.

Ei şi u alt ă at, p iete la toa tă u oi. Di kie

Ma sh, sau t a estit î fe ei şi au î tat u duet. Ni e i

u ştia e a t ea ea dea fa e o i ă ia aia u u î tul

şa adă, da u o ta. Nea p ăpădit de îs u to ii.

Am zîmbit politicos.

I hipuie i e osti , a ostit eu.

îi edea pe to i, i î duse u îi ile de u tă, de îs, î salo ul ţeat i ei. To i p iete ii a eia, a e se
cu oşteau atît de i e î t e ei. Ro e t e uia să. a ate a Giles. ţeat i e îse ia , u ai a i ti duşi.

Să a ul Giles, g ăi ea.. Na săi uit i iodată

fa a, î d Di k a dat d u ul la sifo pe eafa. lui. Rîdea

o ulsi u to ii.

Mi se pă ea u ade ă at: eplă ut ă o să. fi pofti i să e pet e e C ă iunul viitor la Beatrice. Poate
ă oi ăpăta g ipă.

ţi eî eles, i te p eta ea oast ă u e i iodată p ea p ete ioasă, zise ea. Fa e doa haz, aşa, î t e
oi. A u , la Ma de le , sî t ijloa e pe t u a da o ep eze ta ie î t ade ă f u oasă. î i a i tesc de
o se a e ostu ată pe a e au dato a olo,, a u î i a a i. Au e it usafi i de la Lo d a. Fi eşte,
ge ul ăsta de pet e e i e esită o o ga iza e g oza ă.

Da, a î u ii at eu.

Ea u ă, ît a ti p să o du ă, fă ă să o eas ă.

Şi u o du e Ma i ?u ă după o lipă.

Mul u es , foa te i e, spusei.

Mul u it şi fe i it ?

Da, da, destul.

T a e sa ea u ei uli ioa e de sat îi, a apa a toată ate ia. Mă î t e a da ă a t e ui săi o es de

doa a Da e s, î legătu ă u tipul a ela, Fa ell. Mă a te ea a ea să u fa ă eo o o oa ă şi
săi o eas ă iui Ma i .

ţeat i e, ii spusei, hotă î du ă totuşi, ai auzit u a p i duse de u oa e a e Fa ell ? Ja k Fa ell ?

 Ja k Fa ell, epetă ea. Da, u os u ele ăsta. Ia stai pu i , Ja k Fa ell. Da sigu . U ădă a
î g ozito . La î tîl it odată a u î i a a i.

A e it la Ma de le so adă pe doa a Da e s.

Ade ă at ? „Oh, la u au elo , poate ă oia...

Ce ? întrebai eu.

Mi se pî e ă e a ă ul Re e ăi.

Fui foa te i ată. Nu astfel iaş fi î hipuit ă a ată ă ul Re e ăi. Ja k Fa ell, ă ul ei.

O, spusei eu, u ştia .

A ea p o a il o i eiul să i ă adeseo i la Ma de le , zise ţeat i e. Naş putea să i spu . Eu ă du ea

pe acolo foarte rar.

Vo ea s u t, a şi î d. a fi ut să stă uie asupra acestui subiect.

Nu ia plă ut p ea ult, zisei eu.

Te ed, fă u ţeat i e.

Ea u spuse ai ult şi a so otit şi eu ăi ai u i te să ui po estes ă Fa ell ia e ut săi

tăi uies izita.

Toate astea e au foa te o pli ate, şi de altfel, ajun

sese la desti a ie. Nişte.po i al e şi o alee etedă pie

t uită. t '#P

Nu uita ă ăt î a e ap oape oa ă, spuse ţeat i e,

si acum nu se simte prea bine. Am "telefonat infirmierei

a săi a u izita oast ă. • ;

Casa e a a e, de ă ă izi oşii şi u f o toa e. P o a il de la sfî şitul epo ii i to ie e. Nu e a o asă

f u oasă. Vedeai, di t o a u ătu ă de o hi, ă a ea pe so al u e os şi i pe a il. Şi toate astea
pe t u o ăt î a ap oape oa ă.

O a e istă elega tă des hise uşa.

ţu ă ziua. Norah, ce mai faci ? spuse Beatrice.

Foa te i e, ul u es doa ă. Spe ă ă si i i i e.

. A, da, sî te u to ii î flo ito i. Şi e ai fa e u i a, No ah ?

Aşa şi aşa, doa ă. î t o zi i e. î t o zi ău.

S' t sigu ă ă o să fie î î tată să ă adă.

Ea ă p i i u ioasă.

E doamna de Winter, îi zise Beatrice.

Pii t u a t eu i şi u salo î ă at de o ile, aju sese ă la o e a dă des hisă sp e o pajişte

păt ată. Pe o ul e a î podo it u ase de piat ă pli e de uş ate oşii. î t u ol al verandei era un
fotoliu pe oate, î a e stătea u i a ţeăt i ei, eze ată î pe e şi î elită î şalu i, Ap opii du ă,
ăzui ă se ă a iz ito şi ap oape supă ăto u Ma i . Aşa o să fie Ma i , da ă o î ăt î i, da ă o fi
o . I fi ie a a e sta li gă ea, se s ulă şi puse u se î a tea pe a e o itea u glas ta e. Ea zî i
ţeăt i ei.

Ce ai fa e i, doa ă La ? zise ea.

ţeat i e îi st î se i a şi ă p eze tă.

ţăt î a a ată foa te i e, spuse ea. Mă î t e u

iz uteşte la optze i şi şase de a i. Iată e, u i o, zise ea

idi î d glasul. A sosit tefe e şi e ătă ate.

ţăt î a î toa se apul ăt e oi.

S u pă ţea, spuse ea, ît eşti de d ăgu ă ă ai e it să ă ezi. Nui delo esel pe t u ti e ai i. ţeat i ie
se aple ă asup a ei şi o să ută.

ia aduso pe so ia lui Ma i , zise ea. A fi

oit să i ă ai u î d să te adă, da Ma i şi u ea au

avut multe treburi.

ţeat i e ă î pi se di spate. Să uto, şopti ea. Mă aple ai şio să utai pe o az. ţu i a î i ati se fa a
cu degetele.

Fată u a, î i zise ea.E atît de d ăgu ă ai e it... Sî t foa te î i î tată ă te ăd. A fi t e uit săl adu i şi
pe Maxim.

Ma i e la Lo d a, zisei. Se î apoiază disea ă.

A t e ui săl adu i data iitoa e. Stai î fotoliu, d agă, a să te ăd. Şi tu ţea, î pa tea ealaltă. Ce ai
fa e s u pul eu Roge ? E ăiat ău, u i e i iodată.
O să i ă î august, u lă ţeat i e. Ştii ă plea ă de la Eto la O fo d.

Doa e Du ezeule, da t e uie să fie u ade ă at ă at ! Na săl ai e u os .

E mai înalt decît Giles, spuse Beatrice.

Ea o ti uă să o eas ă desp e Giles şi Roge , desp e ai şi desp e îi i. I fi ie a s oase o î pletitu ă

u o hiu i şi î epu săşi zo ăias ă igli ele. Se î toa se sp e i e, foa te p iete oasă, foa te eselă.

Vă pla e la Ma de le , doa ă de Wi te ?

O da, foarte mult !

E foa te f u os, ui aşa ? spuse ea, lu î d de zo u igli ele. Oh, i eî eles, ă o să ai e ge

a olo ; ea a ai putea. î i pa e ta e ău. î i plă ea ta e ult să stă la Ma de le .

Ai putea să iil t o zi si gu ă, zisei..

Mul u es , u ultă plă e e. Spe ă do ul de Wi te e i e.

Da, foarte bine.

A i fă ut ălăto ia de u tă î Italia, ui aşa ? Ca tea poştală a do ului de Wi te ea fă ut o ae

plă e e.

Mă î t e a da ă î t e ui ează pe ,, oi" î se sul lui eges , sau so otea ă " u i a lui Ma i şi u

dî sa u al ătuiau de ît o si gu ă pe soa ă.

Ah, a t i is o a te poştală ? Numi amintesc;

Fi eşte. E a î î tate. Nouă e pla foa te ult lu u ile astea. A e u al u î a e lipi toate
ilust atele fa iliei. Nu ai lu u ile plă ute, fi eşte.

Ce d ăgu , spusei eu.

Auzea f i tu i di o o i ea ţeat i ei de pa tea ealaltă.

A t e uit săl o o î pe ăt î ul Ma ks a , spu ea ea. I i a i teşti de Ma ks a ? Cel ai u îi e

de î ătoa e pe a e la a ut eodată.

O, ăt î ul Ma ks a , spuse u i a.

Da, ietul ăt î ? O ise.

ţietul ăt î , epetă u i a.

Mi se pă ea ăi, poate, o lipsă de ta t îă o eşti de o i e şi ă uitai la i fi ie ă. Ea iş a î t u a, iute,

igli ele.
Vî a i oa e, doa ă de Wi te ? ă î t e ă ea.

Nu, di pă ate.

O să î ă a i poate. Nouă tutu o e pla e î ătoa ea la e u ie i i utul ăsta.

Pe doa a de Wi te o i te esează foa te ult a ta," zise ţeat i e, i fi ie ei. Ia spus ă la

Ma de le sî t o ul i e de ol u i, di a e sa putea fa e ta lou i f u oase.

Asta aşaî î u ii ă i fi ie a, î t e upî duse o lipă să ai t i oteze u atîta f e ezie. Ce î delet i i e

plă ută ! A ea o p iete ă a e fă ea i u i u eio ul ei. Odată, a fost î p eu ă î Provence, de
Paşti. Ce e hi e î î tătoa e a ai fă utI .

Ce frumos, am spus.

Vo i de dese , st igă ţeat i e u i ii. Tu u ştiai ă a e o a tistă î fa ilie ?

Ci ei a tistă ? spuse ăt î a.

Noua ta epoată. I t ea o e ia t i is a da de u tă.

Eu zî ea , aştepti d î t e a ea. ţăt î a î toa se apul sp e i e.

Ce i tot î d ugă ţea ? zise ea. Nu ştia ă eşti a tistă, Na a ut i iodată o a tistă î fa ilie.

ţeat i e glu eşte, spusei eu. Nu sî t o a tistă ade ă ată, î i pla e să dese ez, da a luat i iodată
le ii. ţeat i e ia dă uit ă i 'f u oase,

O, spuse ea foa te i ată. ţeat i e ia dat ă i ?]

Astai a şi u ai adu e apă la pî i. Sî t atît de ulte

ă iî i liote a de la Ma de le ...

Ea îse di toată i i a. A luat pa te u to ii la glu a ei. Spe a ă su ie tul a fi pă ăsit după a eea,
da ţeat i e si ea e oit să i siste asup a lui.

Nu p i epi, u i u o, zise ea. Nu e au ă i o iş

uite. E au olu e desp e a tă. Pat u."

Gu e a ta se aple ă pe t u a adăuga şi t i utul ei de lă u i i.

Doa a La î ea ă să ă fa ă să î elege i ă doa a de Wi te î d ăgeşte foa te ult dese ul,, a

o i ă a ie. Aşa ă ia dat pat u olu e f u oase, u ai desp e pi tu ă, a da de u tă.

Ce nostim din partea ei, zise bunica. Nu pun ma e p e pe ă i a da de u tă. Cî d a ă itat, îk

e i u ia dă uit eo a te. Da ă aş fi p i it,' i i u leaş fi itit.
Ea îse di ou. ţeat i e pă ea a jig ită. îi zî i i, a săi a ăt si patia ea, da u ed ă ea să fi
ăgat de sea ă.

Infi ie a îşi eluă î pletitu a.

V eau eai, spuse doa a ăt î ă,»ag esi . Nui oa e î ă pat u şi ju ătate ? De e u e se eşte
Norah ?

Cu , tea ăz it foa ea după deju ul ost u î elşugat ? spuse, i fi ie a s ulî du se, u u zî et

La g ăt e ol a ă.

Eu ă si ea destul de o osită şi ă î t e a ,; o da î du i i is ul, de e" sî t u eo i ăt î ii

po a ă. Po a ă ult ai g ea de ît a opilaşilo sau a ă eilo , pe t u ă t e uie să fii politi os. Stătea ,
u îi ile pe ge u hi, gata să ap o tot ce.se va spune. I fi ie a ătu uşo pe ele şi a a ja şalu ile.

ţu i a lui Ma i o lăsă, ă dătoa e, săşi adă de t ea ă. î hise o hii a şi î d a fi fost şi ea o osită

Se ă a ai ult a o i î d u Ma i . "Mio î hipuiau: tî ă ă, î altă, elega tă, vizitînd grajdurile din
Ma de le . idi î duşi fusta lu gă a să u se U as ă î o oi, ş>; edea talia su i e, gule ul î alt, o
auzea po u i d aleaş a pe t u easu ile două. Toate a estea se sfî şise i a u pe t u ea, toate
a estea t e use ă. So ul ei e l o t de pat uze i de a i, fiul de i isp eze e. Ea t ej uia să ă î ă ai i,
î asa asta, u i fi ie a ei, pî i d io e i şi ei easul să oa ă. Mă gî dea ît de pu ia u oaşte
gî du ile oa e ilo ăt î i. î elegea opiii, jo u ile lo , spe a ele şi î hipui ile lo . Ie i, e a opilă.
Na uitat. Da u i a lui Ma i , aşezată ai i, şalu ile ei, u ie ii ei o hi o i, e si ea oa e, la pe se
gî dea ? Ştia ă ţeat i e ăs a şi se uita e eu la eas ? Ghi ea ă a e it so ede pe t u ă
socoteam pîi i e, ăi dato ia oast ă şi ă apoi, î apoi du e [i asă, ţeat i e o să poată spu e : „A u
a o ştii a li iştită pe t ei lu i ?"

Se ai gî dea oa e eodată la Ma de le ? îşi ai li tea ă stătea î apul esei u de ă aşeza eu, ă

a ăut eaiul su asta ? Sau poate a estea e au uite, şte se, şi u ai ă î ea i i î dă ătul a elui
hip iştit şi gal e , de ît işte i i du e i şi iudate i disjzi ii eî se ate, o a e şi elă u ită
ul u i e î d St ălu eşte soa ele, u t e u î d suflă î tul ?

Aş fi ut să pu îi ile pe fa a ei"şi săi î lătu a ii.

Iş fi ut so ăd tî ă ă, aşa u a fost, u o ajii t a

pfi ii şi pă asta iu, pli ă de e e gie a ţeat i e şi

[o i d a dî sa desp e î ătoa e, desp e îi i şi desp e

pai. Şi u stî d astfel, u o hii î hişi, pe î d i fi ie a

Si ătea pe ele.

Sî te ăsfă ate azi, spuse i fi ie a. A e sa d işu i u eso la eai, ui aşa ? Vă pla e eso ul ?
E ziua eso ului ? spuse u i a lui Ma i , idi î d apul şi î t î duse ăt e uşă. Nu iai spus. De e
u se eşte eaiul No ah ?

Naş ea să fa ese ia 'du itale pe t u tot au ul di lu e, spuse ţeat i e, I şoaptă, i fi ie ei.

O, sî t o iş uită, doa ă La , ăspu se ea zî i d. ţi eî eles, a e zilele oast e p oaste, da a

putea să fie şi ai ău. De o i ei, e foa te a a ilă. Apoi pe so alul e foa te î dato ito . O i ăstaî lu ul
de ăpete ie. Uiteo pe No ah.

Ca e ista adu ea o ăsu a, de g ădi ă şi o fa ă de asă al ă.

Ce ult ia t e uit. No ah, o ă i ăt î a.

S tocmai pat u şi ju ătate, doa ă, spuse No ah u glas deose it de d ăgu şi de esel, a şi. a ela al
infirmierei.

Mă î t e a da ă u i a lui Ma i îşi dădea, sea a ă oa e ii îi o eau pe to ul a esta. Mă

întrebam cînd

au î eput şi da ă ea a o se at. Poate ă îşi spu ea; „Ei ed ă sî t ăt î ă. Cît e de ridice! !" Apoi,"
î etul u î etul, se o iş uise şi a u , e a a şi î d ei a fi o it di totdeau a aşa : asta fă ea pa te
di lu ea ti. Da u de e a oa e tî ă a u pă ul asta iu şi talia su i e, ai;e dădea zahă ailo ?

Nea ap opiat s au ele de ăsu ă şi a î eput să î ă sa d işu i u eso . Pe t u ăt î ă,

i fi ie a le fă ea di t o pîi e spe iali.

C ed ă sî te ăsfă ate, spuse ea.

Văzui u zî et uşo t eeî dui pe fa a li iştită.

î i pla e ta e ult ziua " î d se se eşte eso ; j

spuse ăt î ă.

Ceaiul e a ult p ea fie i te sp e a fi ăut. I fi ie a j îl ău pe al ei î so itu i i i.

Ceaiul e lo otit azi, spuse ea lăti î d ta e di < ap ăt e ţeat i e. Nu ă î hipui i îtă ătaie de ap j
a a să a eai fie i te. Repet şi epet. Da u sî t as ultată.

Oh, u i ai o i, sî t toate la fel, zise ţeat i e. j Eu a e u at la a ea fii d ă u se p i epea.

ţăt î ă îşi a este a u li gu i a eaiul, u o hi pie du i î depă ta e. Aş fi ut să ştiu la e se gî dea.

A i a ut e e f u oasă î Italia ? î t e ă i fi

fiera. .

Da, a fost foa te ald, ăspu sei eu.

ţeat i e se î toa se ăt e u i ăsa.

Spu e a au a ut e e foa te f u osă î Italia

pe t u ălăto ia de u tă. Ma i e a foa te o zat. •

T Ma i de e a e it azi ? î t e ă ăt î ă.

i Sa ai spus ăi la Lo d a, ăspu se ţeat i e, pie zî duşi ă da ea. La u a a het. A t e uit să se

du ă şi Giles.

Ah, î eleg. Da de e spui ă Ma i e î Italia ?

A fost î Italia, a ă a e. î ap ilie, a u sau î to s la Ma de le .

Ea o p i i pe i fi ie ă, î ăl î d di u e i.

Do ul şi doa a de Wi te sî t a u la Ma de V; le , epetă i fi ie a.

Lu a asta a fost foa te f u os, spusei, ap opii d du ă de u i a lui Ma i . T a dafi ii sî t î flo i i. A fi

t e uit să i adu t a dafi i.

Da, î i pla t a dafi ii, spuse ea u ae a. af oi p i i du ă ai de ap oape il o hii ei de u al ast u

stins :

Stai şi du eata la Ma de le ?

î ghi ii î se . Se fă u tă e e. Apoi ţeat i e i te e i u glasul ei pute i şi e ă dăto .

S u pă u i u o, ştii foa te i e ă lo uieşte a olo.

Ea şi Ma i sî t ăsăto i i.

O ăzui pe i fi ie a ăşi pu e la o pa te eaş a de eai şi o p i eşte u i te sitate pe ăt î ă, a e se

ăîtu ase pe pe e, t ăgî duşi şalul, şi gu a î epuse săi t e u e.

Vo i i p ea ult to i î i sî te i ai i. Nu î eleg.

Apoi ă p i i u sp î e ele î u tate şi apul î

epu să i se î îie. .

Ci e eşti, s u pa ea ? Tea ăzut oa e eo

dată ? Nu te u os . Nu i adu a i te să te fi î tîlnit la

Manderley. Cinei copila asta, Bea ? De ce nu mio aduce

Maxim pe Rebecca ? O iubesc atît de mult pe Rebecca...

Undei draga mea Rebecca ?

Se aşte u o tă e e lu ga, o lipă de spai ă. î i si ea o ajii î flă ă i. I fi ie a se idi ă î g a ă

a e şi se ap opie de fotoliul pe oate.

O eau pe Re e a, epetă, ăt î a. Cea i fă ut

cu Rebecca ?

ţeat i e se s ulă u stî gă ie, lo i duse de asă, lăti î d eşti şi fa fu ioa e. Şi ea e a 'toată oşie şişi
uş a uzele.

C ed ă a fi ai i e so lăsa i, doa ă La , spuse

i fi ie a destul de î ujo ată şi de f ă i tată. Pa e

a o osită şi î d î epe să ată î pii î felul ăsta,

poate &o i ă u eo i şi easu i î t egi. Aşa o apu ă di

î dî î d. E î t ade ă u ghi io ă sa î tî plat

to ai azi. Spe ă doa a de Wi te a î elege ?

Se întoarse, scuzînduse spre mine.

Fi eşte, spusei eu iute, e ai i e so lăsă î

pace.

ţeat i e şi Cu i e e lua ă ă uşile şi poşetele. I fi ie a se o upă ia ăşi de ol a a ei.

Ei i e, e sa î tî plat ? Nu ai e sa d î tu ile astea u e u eso pe a e lea fă ut a u e

pentru dumneata ?

U dei Re e a ? De e a e it Ma i u Re e a ? epli ă ea, u glas su i el şi ag esi .

Rebecca

T e u ă p i salo şi a t eu şi ieşi ă . ţeat i e dădu d u ul oto ului aşi ii, fă ă să spu ă u

u î t. Me se ă dea lu gul aleii piet uite şi t e u ă pe po ile Al e.

P i i d ept î ai tea ea. Mie a i dife e t. Da ă aş fi fost si gu ă aş fi a o dat i i o i po ta ă a estui

incide t. E a e e ată di p i i a ţeat i ei.

Toate astea e au atît de supă ătoa e pe t u dî sa...

După e a ieşit di sat, ea î i o i.

Si t g oza de îh ită, s u pa ea. Nu ştiu e să i spu ...

Nu fi a su dă, ţeat i e, asta a e i i o i po ta ă, spusei. Nu î sea ă a solut i i .

Nu i î hipuia ă o să fie aşa. Altfel u teaş fi dus i iodată a olo. Sî t u ade ă at ta e îh ită.

Nai de e să fii îh ită. Hai să u ai o i desp e asta.

Nu ai î eleg i i . Ştia totul foa te i e. Ia s is, o i dui de ti e şi de Ma i . Căsăto ia asta, î

st ăi ătate, a i te esato foa te ult.

Ui i î sta ei, spusei. De e şia adu e a i te de toate astea ? Nu fa e i i o legătu ă î t e i e şi

Ma i , î gî du ile ei, îl leagă î totdeau a de Re e a.

Ncam conti uat d u ul î tă e e. E a o uşu a e si te afli î aşi ă. Viteza a e şi i ajele epezi u ă

ai î f i oşau.

Uitase , ă o iu ea atît pe Re e a, spuse î et ţoat i e. A fost o p oastă ă u a aşteptat la e a

de felul ăsta. Nu ed ă ea a ea io at u se u i e i d a aflat de a ide t. Şi. Du ezeule, e
'dupua iază si ist ă"! Ceai să ezi oa e desp e i e ?

Te og, ţeat i e, u te e ăji. î i spu ă u ă supă .

Re e a fă ea totdeau a a e az de pă e ile ei. Şi de o i ei o i ita pe ăt î ă la Ma de le . Biata,

s u pa u i ă, e a ult ai ioaie peatu i: Se topea de îs la o i ei spu ea Re e a. Fi eşte, e a
totdeau a ta e a uza tă şi ăt i ei îi plă ea a est lu u. Re e a

. i ea ult la ea. A ea u da i u at, o es de Re e a, de aşi at age si patia tutu o : ă a i,

femei,

, opii, > ii i. Da, u i a a uitato i iodată. S u po, ai să i ul u eşti pe t u dupăa iaza asta.

Nu ă supă , u ă supă , a epetat eu aşi al.

Da ă ţeat i e a putea te i a odată u su ie tul

ăsta ! Nu ă i te esa. Cu putea să i pese de asta ? Nu putea să i i ă i i ald, i i e e.

Giles o să fie foa te supă at, spuse ţeat i e. O să ă e te, ă tea dus a olo. Pa ăl aud spu î d : „Da
e o ade ă ată tî pe ie, ţeat i e !" Ah, eo să ai aud !

Să u ai o i desp e asta, spusei eu. Mia pla e să uită toate astea. No să fa e de ît să epetă
povestea, exagerîndo.

Giles o să adă, după ut a ea, ă sa î tî plat e a. Na putut săi as u d i iodată i i .

Tă ui. Ştia u o să se ăspî deas ă po estea, î i ul lo e de p iete i. î i î hipuia g upul.

Du i i ă la deju . Cu o hii a i, u e hile iulite şi e la a iile:
„Doa e, e g oză ie ! Şi eai fi putut să fa i ?a Apoi : „Ce supă ăto t e uie să fi fost pe t u toată
lumea !" ; Singurul lu u e ă i te esa e a a Ma i să audă i iodată o i duse desp e a eastă
î tî pla e. Poate ă î t o zi a so po estes lui F a k C a le , da u a u , u aşa de epede.

Aju se ă î u î d pe şoseaua ea a e, apoi pe î ful oli ei. Vedea î depărtare primele

a ope işu i e uşii di Ke ith pe î d la d eapta, î t o s o itu ă» se î ti deau pădu ile a i de la
Ma de le şi, di olo de ele, a ea.

Eşti ta e g ă ită să te î apoiezi a asă ? ă î t e ă ţeat i e.

Nu, nu tocmai. Pentru ce ?

O să ă so oteşti u ade ă at s î oasă, da ă a să te las lapoa tă ? Da ă go es de a i î olo a

fulge ul, a să aju g to ai la ti p a săl iau pe Giles la o o î ea di t e ul de Lo d a şi aşa o să
e o o iseas ă ta iul de la ga ă.

Da , fi eşte, fă ui eu. O să o o pe jos aleea.

Mul u es foa te ult, fă u ea u e u oşti ă.

Mi se pă ea ă e a sătulă pî ă peste ap de după

a iaza a eea. Do ea să fie si gu ă şi u i ea de lo sî bea alt ceai la Manderley.

Co o îi di aşi ă î fa a po ii şi e spuse ă la e ede e, să utî du e.

St ăduiete,' a data iitoa e/ î d a sî te ăd,

să te î g aşi pu i , spuse ea. Nu i stă i e atît de sla ă.

Salută i lui Ma i şi ia tă ă pe t u z ka de asii. 'W

Se' Î depă ta î t u o de p af, ia eu pornii pe alee.

Mă î t e a da ă a eastă alee se s hi ase ult de pe e ea î d u i a lui Ma i se pli a ai i î

a îeaş ă. Tî ă ă, t e ea ăla e, zî ea paz i ei, a şi i e, î lipa asta. Pe e ea a eea, paz a fă ea
o ple ă iu e, ătu i d aleea u fusta ei lu gă. Fe eia a easta î i fă u u se u apul, apoi îşi he ă
ăie aşul, a e se ju a u o pisi ă. ţu i a lui Ma i îşi ple ase apul a să se fe eas ă de ă ile astea,
a i atî au î jos, şi alul ei e sese la t ap pe aleea pe a e a u ergeam eu. Aleea era mult mai
la gă pe atu i şi ai i e î g ijită. Pădu ea o ăpădise î ă.

Nu a gî dit Ia ea aşa u e a a u , ză î d eze ată de pe ele a elea, u şalul î ju ul u e ilo . O

edea î e ea ti e e ea sale, î d Ma de le ul e a ă i ul ei. O edea hoi ă i d p i g ădi ă, a
u ăie aş tatăl lui Ma i t opăi d î spatele ei, pe alul lui de le . Pu ta o hai ă No folk st î să pe
el, u uh gule al , otu d. Pi i u ile î golfule î se au pe t u el o e pedi ie, o desfăta e î oia
ă eia u te lăsai p ea des. T e uia să e iste pe u de a o fotog afie, î t u e hi al u i î t eaga fa ilie
stî d d eaptă şi eapă ă î tu ul u ei fe e de asă î ti să pe plajă, u se ito ii î fu dal, alătu i de u
 oş u iaş u p o izii. Şio e edea de ase e i, sî t î i a a i de atu i, pe u i a lui Ma i , a u
ăt îhă, pli î duse pe te asa de la Ma de le , sp iji ită î t u asto . Şi i e a e gea lî gă ea,
îzî d, i î do de a . O făptu ă î altă şi lădioasă, foa te f u oasă şi a e a ea da ul, cum spunea
ţeat i e, să îştige si patia oa e ilo . Ea plă ea, ed, foa te uşo , e a les e iu ită.

Aju gî d, î sfî şit, la apătul aleii, ăzui aşi a lui Ma i î fa a asei. I i a î i ătu să se spa gă.
Ale gai î hol. Pălă ia şi ă uşile lui e au pe asă. Ap opii du ă de i liote ă, a auzit glasu i, ai
ales: u ul di ele î spe ial, ăstit, idi at, auto ita , e a a ela al lui Ma i . Uşa e a î hisă. Mî codii o
lipa să i t u.

Ai putea săi s ii di pa tea ea să aî ai al e

piciorul la Manderley, mîi î eles ? Pu îtt i te esează

i e ia spus. Asta a e i i dea fa e. Ştiu ă aşi a lui a fost ăzută ai i ie i dupăa iază. Da ă ei
săl ezi, săl ezi î altă pa te, u la Ma de le , astai tot Nu eau să i ă ai i» ai î eles ? Şi agă i bine
î ap, ă io spu pe t u ulti a oa ă.

Mă st e u ai sp e s a ă. Auzii des hizî duse uşa i liote ii. A u at epede s a a şi a as u s î

gale ie. Doa a Da e s ieşi di i liote a, î hizî d uşa î u a ei. Ma lipit de zidul gale iei, a să u
fiu ăzută, îi ză ise fa a. E a î ătă de î ie, ispată, o i ilă.

U ă s a a iute de tot şi fă ă zgo ot şi dispă u' hi spatele uşii e du ea la ealaltă a ipă.

Aşteptai o lipă, apoi o o îi î etişo î i liote ă. Des hisei uşa şi i t ai. Ma i stătea î fa a fe est ei,
u işte s iso i î î ă. E a u spatele la i e. O lipă a gî dit să ies, fă ă săi at ag ate ia şi să ă
sui î odaia ea. Da el ă auzise, se ede, ă i se î toa se, spu î d e a e e at.

Acum ce mai vrei ?

Am zîmbit cu manile întinse :

ţu ă ziua.

A, tu erai...

Di t o a u ătu ă de o hi, ăzui ă fusese foa te supă at. Gu a lui e a asp ă, ă ile al e.

Ceai fă ut si gu ă ? spuse el.

Mă să ută pe pă şifi t e u a ul î ju ul u e ilo ei. Mi se pă ea ă se î toa e după o a se ă lu gă;

A fost să i ăd u i a, zisei. ţeat i e a dus azi dupăa iază a olo. , V

Ce ai fa e ăt î a ?

Foarte bine.
Şi eai fă ut u ţea ?

A t e uit să ple e i ediat a să i ia pe Giles.

Ne aşeza ă pe a gi ea fe est ei îi luai i a î t ale ele.

Mie a dudă pe ti e ă ai ple at ia si it

grozav de mult lipsa, spusei eu.

Ade ă at ? zise eL

Ra ase ă o lipă fă ă să e o i . Ii i ea e eu i a.

A fost tare cald la Londra ? întrebai

Da, î g ozito . Nu pot să sufă Lo d a.

CAPITOLUL 16

ÎMI AMINTESC CA ERA ÎNTRO DTJ

i i ă ; dupăa iază fu ă i ada i de oaspe i şi î ziua a eea se aduse p i a oa ă î dis u ie p o le a

alului ostu at, F a k C a le e ise să ă î e şi e p egătea să pet e e tust ei o dupăa iază
li iştită, su asta , î d .auzi ă zgo otul fatal al u ei aşi i oti d pe alee. E a p ea tî ziu a săl ai
pu e pe F ith să spu ă ă u sî te a asă ; to ai ieşea pe te asă, u pe e şi zia e pe a e ;
aşi a e ea d ept sp e oi.

T e uia să e ge î î tî pi a ea oaspe ilo eaştepta i. A eştia a eau să fie desigu , u a i, de al ii.

O a doua aşi ă sosi peste o ju ătate de eas, apoi ai apă u ă t ei e i i, e i i pe jos, di Ke ith aşa
ă a t e uit să e u ă la ziua oast ă de odih ă, şi să p i i g upu i după g upu i de u os u i
ei te esa i, fă î d u ei î o ju ul g ădi ii de t a dafi i, pli î du e dea lu gul pajiştilo şi î Valea
Fe i ită.

Ră ase ă, fi eşte, la eai şi î lo să stă t î dă i d su asta , iuguli d sa d işu i' u ast a e i, a

t e uit să supo tă e e o ialul u eia di gustă ile a elea igide luate î salo , pe a e u le putea
sufe i. F ith e a î ele e tul său, di ijî dul pe Ro e t di t o î e itu ă de sp i ea ă, pe î d eu ă
agita uu e o eai i de a gi t şi u i i , de a e u ştia să ă slujes . Ha a a ea î d
t e uia să to apa lo otită peste eai şi î i e ea şi ai g eu să ă o e t ez asup a fle ă elilo a e
se s hi au li gă i e.

F a k C a le e a foa te p e ios î ase e ea î p eju ă i, î i lua eştile di i ă şi le întindea

oaspe ilo , ia î d ăspu su ile ele de e eau ai agi a de o i ei, di p i i a ate iei î d eptată sp e
eai i ul de a gi t, el lua hia pa te la dis u ie, a să a s uteas ă pe i e. Ma i se afla la elălalt
apăt al odăii, a ătî d o a te u ui pisălog, e pli î d u ta lou, ju î d pe i u atul stăpî al asei î
felul lui pe so al şi i i ita il, se i ea eaiului fii d u a ă u t a e pe el ul I p i ea, Ceaş a lui se
ă ea, uitată pe o ăsu ă, alătu i de u as u flo i, pe î d eu, ăduşită leoa ă, î spatele eai i ului,
ia F a k jo glî d u p i epe e u p ăjitu elele şi he ul, t e uia să e o upă de e oile te est e ale
musafirilor.

Lad C o a , o fe eie pli tisitoa e şi e u e a tă, di Ke ith, fu ea a e des hise fo ul. Se p oduse o
pauză î o o i e, u se p odu totdeau a î ju ul eselo de eai, şi edea uzele lui F a k
p egăti duse să osteas ă stupida şi i e ita ila o se a ie asup a î | ge ului a e t e e, î d lad
C o a , i î d o u ată de he deasup a fa fu ioa ei, idi ă o hii sp e Ma i , a e e a lî gă ea.

Oh, do ule de Wi te , do es de ultă e e să

te î t e e a. Spu e i te og, pute spe a să ai

vedem un bal mascat la Manderley ?

I ti p e o ea îşi aple ă î t o pa te apul, fă î d săi st ălu eas ă di ii, p ea ieşi i î afa ă, Sa eea e
edea ea ă a fi u zî et. Mia lăsat i sta ta eu apul î jos şi a p efă ut te i il de o upată u
so i ea eaiului, as u zî du ă î dă ătul eai i ului.

Ma i u ăspu se u aide ît, da î d o fă u, gla

sul lui era cît se poate de calm. •

Nu a gî dit la asta şi u ed ă se gî deşte i e a.

Oh, da te asigu ă" da, p otestă lad C o a . E a at a ia e ii î i ut. Ni i u i î hipui e plă e e ]

e fă ea; C ezi ă te pute uga să ai î ede e a est lu u ?

Nu ştiu, ăspu se s u t Ma i . ţalul a fost tot deau a e a g eu de o ga izat. Ai fa e ai i e săi \

spui lui F a k C a le , asta îl p i eşte pe eL

Oh, do ule C a le , fii aliatul eu. stă ui ea,

pe î d al i doi t ei i se alătu au ; ştii, a fi minunat.

To i eg eta pet e e ile de la Ma de le .

Auzi lî gă i e glasul li iştit al lui F a k.

Nam nimic împot i ă să o ga izez alul, da ă Ma i a e i i o o ie ie de fî u . Depi de de el şi de

doamna de Winter.

Fui i ediat asaltată de ugă i i. Lad C o a îşi ută s au ul a să ă adă ai i e î spatele

ceainicului.

Hai, doa ă de Wi te , hotă ăşte i ă atul. Pe du eata o să te as ulte. Spu ei ă t e uie să dea u
bal în cinstea dumitale.
 E ade ă at, zise u ul di ă a i. Ni i a fost invita i la u ta du itale. E uşi os să e lipseşti de
toate petrecerile noastre. Ci ei pe t u al ostu at să idi e î a. Ai ăzut, de Winter ? Acceptat cu
unanimitate.

U a ă îsete şi aplauze.

Ma i ap i se o iga ă şi o hii Iui Si î tîl i ă pe ai ei pe deasupra ceainicului.

Ce zi i ? ă î t e ă dî sul.

Nu ştiu, spusei esigu ă. Mie i dife e t.

Fi eşte ă o să fie î î tată î d o să se dea u al i i stea ei ! e la ă lad C o a . Ca e e tî a

fe eie ă eia u ia fa e plă e e ? Ai să fii î î tătoa e, doa ă de Wi te , a păsto i ă de Sa a, u
pă ul idi at, su u t i o a e.

Eu ă gî dea la îi ile ele eî de î ati e, la u e ii ei, ăzu i. F u oasă păsto i ă de Sa a,

î t ade ă ! Ffe eia asta e a idioată. Nu ă i a ă i e i u se alia pă e ii ei şii fui ia
e u os ătoa e lui F a k e a ătu dis u ia e se pu ta desp e i e.

Ade ă ul e, Ma i , ă i e a ia o it desp e al zilele t e ute. „No so să ăto eas ă pe tî ă a

ăsăto ită, tdo ule C a le ? Mia pla e a do ul de W te să dea dftn nou un bal î Era atît de
dist a ti pe t u oi to i !" Asta o spu ea şi Tu ke de Ia fe a Ho e, adăugă el, ăt e lad C o a .
Sigu ă lo le pla e o i e ge de spe ta ol. „Nu ştiu, ia spus. Doa a de Wi te u ia o u i at
nimic.

Vezi, zise lady Cro a t iu fătoa e, ad esîhduse î t egului salo . Ce spuneam eu ? Chiar oamenii
dumitale do es u al. Da ă ul o ga izezi pe t u oi, o săl o ga izezi, u sigu a ă, pe t u ei.

Ma i ă p i ea e eu u î doială deasup a eai i ului, î i spusei ă poate se gî dea ă, sfioasă, u

ă ştia p ea i e, o să ă si t la î ăl i ea a estei isiu i. Nu oia a el să eadă asta. Nu do ea
ca el sî ai ă i p esia ă aş ea să i asu ăspu de ea.

C ed ă a fi foa te a uza t, zisei eu.

Maxim se întoarse, ridicînd din umeri.

Ei i e, iată e hotă ăşte totul, zise el. Nea Î eles : F a k, o să o ga izezi alul. Ai face bine so rogi pe
doa a Da e s să te ajute. T e uie săşi adu ă a i te u se p o edează.

Uluitoa ea doa ă Da e s e tot la du ea oast ă ? î t e ă lad C o a .

Da, ăspu se Ma i u glas se . Mai do i i pu i he ? Da ă a i te i at, o să e î toa e î g ădi ă.

Ieşi ă pe te asă, fie a e dis utî d de pe spe ti ele alului şi datele al pot i ite ; apoi, sp e a ea
ea uşu a e, auto o iliştii hotă î ă ă e a e ea săşi ia ă as u şi ei a e e ise ă pe jos,
a epta ă să fie lua i î aşi ile lo .
Mă î to sei î salo şi ăui altă eaş ă de eai, pe a e o sa u ai pe î delete, a u ă se te i ase
o oada p i i ii : F a k e i după i e şl I ghi i ă p ăji tu elele ă ase u ae e de o spi ato i.

Ma i îi a u a lui Jaspe piet e pe pajişte. Mă î t e a da ă aşa se pet e ea î toate asele ; da ă

si eai a eeaşi î î ta e după ple a ea oaspe ilo . Noi u o i ă u aide ît desp e al, da î d îmi
isp ă ii eaiul.şi i. şte sei degetele ă lăite pe atistă, îi spusei lui F a k :

Spunemi sincer, ce ezi de a eastă idee a alului costumat ?

F a k ezită, pe ju ătate î to s, a să se uite'pe fe east ă la Ma i , aflat afa ă pe pajişte.

Nu ştiu, zise el, Maxi pa e să ai ă i i o o ie ie, ui aşa ? C ed ă a p i it fa o a il sugestia.

E a g eu pe t u el să ea io eze altfel, ia spus. Ce pe soa ă o ositoa e e lad C o a . C ezi hia ă

to ii oa e ii de p i î p eju i i dis ută şi u isează altceva decît un bal costumat dat la Manderley ?

C ed ă to i » u u a de o i e spe ta ol, osti

F a k. P i pă ile astea sî te foa te o e io ali, ştii, cînd e vorba de asemenea lucruri. Nu cred,
sincer vor i d, ă lad C o a e age a î d apu ea ă trebuie să se fa ă e a î onoarea dumitale. La
urma urmei, doa ă de Wi te , sî te i o i easă.

Ce po pos şi stupid su a f aza a eea. Aş fi ut a F a k şă u fie totdeau a atît de te i il de o e t.

Nu sî t o i easă, ia spus. Ni i ă a a a ut pa te de p ută a lu ea. Na a ut o hie al ă şi flo i

de lă îi ă, sau t e ă dusă de do işoa e de o oa e. Nu eau a î o oa ea ea să se o ga izeze işte
da su i p osteşti.

Este u spe ta ol foa te f u os Ma de le e fete,l ăspu se F a k. Desigu ă o să i pla ă. No să" ai

i e ştie e de fă ut P i eşti oaspe ii, astai tot. Poate ă o să i a o zi u da s ?

D agul de F a k ! î i plă eau ae ele lui u te itoa e şi sole e.

Cîte ei, zisei eu. No să da sez de ît u du eata şi u Ma i .

Oh, u hiap aşa, zise F a k foa te se ios. Oa e ii a fi jig i i. Va t e ui să da sezi u to i ei a i te o

invita»

Ma î to s . a să i as u d zî etul. Pe t u i e e a o u u ie ă uşi dădea sea a i iodată î d

este luat peste picior.

i se pa e u ă sugestia ladyei C o a , a să ă deghizez a păsto i ă de Sa a ? î t e ai eu pe fid.

El ă p i i foa te ate t, fă ă să zî eas ă.

Da, zise el. C ed ă ia e i foa te i e. Iz u ii î îs.

Oh, F a k, eşti ado a il, zisei, pe î d el oşea

pu i şo at,, ed, de e u e a a ea şi pu i jig it de rîsul meu.

Nu ăd ea spus a aghios ! zise el igid. Ma i apă u la uşafe east ă, u Jaspe î u a lui.

Cei u eselia asta ? î t e ă el.

F a k e atît de gala t, ăspu sei eu. I se pa e ă ideea lîdyei Crowan de a ă ostu a a păsto i ă de
Şa a ui delo idi olă.

Notă:

î f a eză, î o igi al : i să ătoa e.

Lad C o a e foa te agasa tă, zise Ma i . Da ă ea a t e ui să s ie toate i ita iile şi să o ga izeze

toata po estea, a fi ai pu i i i tată. Da aşa a fost totdeau a. Oa e ii de ai i so otes Ma de le ul
a u azi o, o ligat să le o ga izeze pet e e i. Va t e ui să i ită tot o itatul.

A listele la i ou, zise F a k. No să fie atît de g eu. Mai ult ti p o să e ia lipi ea ă ilo .

O să te î să i ez pe ti e u asta, zise Ma i zî i du i.

Oh, asta o să se fa ă la i ou, spuse F a k. Doa a de Wi te HM a t e ui să se o upe de i i .

Mă î t e a e a spu e ei da ă iaş î ştii a deodată ă a de gî d să ă o up de toată o ga iza ea

serbă ii. Fă ă î doială ă a îde şi a î epe să o eas ă de alt e a. E a desigu ul u ită ă fusese
s utită de o i e ăspu de e, da ă u ilea pu i di auză ă dădea i p esia ă u e a î sta e
ă a să lipes ă ile. Mă gî dea la i oul di salo aş, la laso ul eti hetat, la s isul a ela aple at şi
as u it.

Tu u o să te î a i ? îl î t e ai pe Ma i .

Eu u ă t a estes i iodată. E si gu ul p i ilegiu de a e se u u ă stăpî ul asei, ui aşa, F a k ?

Nu pot totuşi să ă î a a păsto i ă de Sa a, spusei eu. Cu pot să ăi a aşa ? Nu sî t p ea

î zest ată pe t u deghiză i. &&

Pu e i o fu dă î pă şi făo pe Ali e ta a a i u ilo , zise Ma i glu i d. îi se e i aşa u stai

a u i,. u degetul î gu ă.

Fii politi os, epli ai eu. Ştiu ă a pă ul asp u, da totuşi u hia aşa. V eau să ă spu , ie şi lui F a k,
ă o să fi i g oza de i a i î d ă e i edea şi o să ă e u oaşte i.

Di o e t e u iî eg eşti o azul si u te deghizezi î ai u ă, ă spăl pe îi i, zise Maxim.

Nea î eles. O să fie o su p iză, ostii eu. No să ă spu i i desp e ostu ul eu pi ă î ulti a
lipă. Hai, Jaspe , poate să spu ă e o , ouă u e pasă, ui aşa ?

Cî d ieşii î g ădi ă, auzii pe Ma i îzî d şi spu î dui lui F ak e a, e u î elesei.

De e t e uia să ă so oteas ă o opilă, o opilă ăzgîiată şi i espo sa ilă, pe a e o ali i di î d tu

cînd,

i d ai hef, o ui i de ele ai ulte o i, da pe a e, după o i gîie e pe u ă , o î de i să se du ă să

se joace mai departe ? Aş fi ut să se î ti ple e a, a e a fi fă ut să pa ai î eleaptă, ai atu ă.
Oa e aşa o să fie î totdeau a ? El u supă ă ile, pe a e u i le î pă tăşea , u g ijile tai i e, pe a e u
i le u oştea ? No să fi i iodată î p eu ă so . şi so ie, u ă la u ă , i ă î i ă, fă ă i i o
p ăpastie î t e oi ? Nu oia să fiu o opilă. Aş fi ut să fiu so ia lui, a a lui. Aş fi ut să fiu ăt î ă.

Stă î pi ioa e pe te asă, ozî du i u ghiile, p i i d sp e a e, şi ă î t e a , poate pe t u a

douăze ea oa ă, da ă di po u a lui Ma i ă i eau i ta te odăile di a ipa de apus. Mă î t e a
da ă se du ea, a doa a Da e s, să ati gă pe iile de toaletă, să des hidă uşile dulapu ilo de hai e şi
săşi t ea ă îi ile p i t e o hii.

Aici, Jasper ! strigai eu. Hai, "hai, fugi cu mine.

Şi ă a î tai pe pajişte, ijelioasă, fu ioasă, u la i i

în ochi pe cind Jasper fugea î u a ea, lăt î d a u nebun.

Vestea iito ului al ostu at se ăspî di epede. Cla ise, tî ă a ea a e istă, u o ea decît
desp e asta, u o hi st ălu ito i. Aflai de la ea ă tot pe so alul e a î î tat.

Do ul F ith zi ea ă o să fie a altădată, spuse Cla ise. La auzit azi di i ea ă pe o ido spu î d asta
Ali ei. Cu ă ostu a i doa ă ?

Nu ştiu, Cla ise, ha a am.

Ma a spu ea ă t e uie săi" po estes , zise Cla ise. îşi a i teşte de ulti ul al dat la Ma de le şi u
la uitat i iodată. Vă gî di i ă o să î hi ia i u ostu

de la Londra#

î ă u a de is, Cla i e, ia ăspu s. Da să i spu e a. Cî d o să ă de id î sfî şit, a să i spu

ie şi i ă ui alt ui a. Va fi u se et î t e oi, pe a e t e uie săl păst ă u ju ă î t.

Vai, doa ă, e palpita t, şopti Cla ise. ji i u ştiu u a să fiu î sta e să aştept î ziua a eea.

Aş fi fost u ioasă să ştiu u p i ise doa a Da e s a eastă este. Di dupăa iaza a eea, ă
te ea pî ă şi de su etul glasului ei î pîl ia telefo ului i te io şi, folosi du a de Robert ca mediator,
eram scurtî de ac. Nu putea uita e p esia htpă ăsise i liote a, după dis u ia oului, nu mî ăzuse
as u sa i e a . da ăşi î hipuie ă u ii le izita lui Fa ell. Atunci mar fi utremurai. amintindumi de
atinlaful ei mieros, intim, lîngî uresî i a i tes de dupăa iaza ui o ea i i ă a la pe t u al
o ti uau. Totul se fă ea la . Ma i şi F a k se î tîl eau a olo î fie ă. După u spusese" F a k,
a ea e e a. C ed ă a lipit i i o a ă. I ia eli iştes î legătu ă u ostu ul eu. ă ,
i posi il să u găses i i , şii t etă pe to i ei a e a eau să i ă di Ke ith pi. pasto ul şi e asta lui,
a e pet e use ă pata t e ută, ţeat i e şi Giles, a ea i supo ta ilă lad C o a şi ul i al ii pe a e ui
u oştea şi a e u ă ăzuse ă i iodată. Fie a e o să ai ă e a de spus î pot i a ea şi o săşi
manifeste curiozitatea fa ă de i e. I dispe a e de auză ă gî dii la ă ile pe a e i le dăduse
ţeat i e şi ă aşezai, î t o di i ea ă, i i liote ă, f u ză i d al u ele, î t o ulti ă ădejde, t e î d,
u u fel de spai ă, de la o ilust a ie la alta. Ni i u i se pă ea bun ; toate acele costume bogate de
atifea şi atlaz, di ep odu e ile lui Ru e s, Re a dt şi al ii e au atît de o pli ate şi de
p ete ioase. Luai o u ată de hî tie şi u eio şi opiat u ul, două, da u i plă eau şi a u ai,
scîrbitî, s hi ele î oş, e î d să ă ai gî des la ul%.

Sea a, pe i ul ăî ă a pe t u asă, i e a ătu la uşa odăii ele.

I t ă, spusei eu, ezî d îi Cla ise. Uşa se des hise, da u e a Cla ise. E a doa a Da e s. i ea o
u ată de hî tie î i ă.

Ie ta i î ă ă de a jez, zise ea, da u ştia da ă a i a u at di adi s a este dese e. Mi se adu

totdeau a oşu ile de hî tie di asă pe t u azul i d a fi ăzut di g eşeală î ele, eu lu u de p e .
Ro e t ia spus ă a găsit asta î oşul di i liote ă.

Vede ea ei ă î ghe ase şi u putui o i u aide ît. Ea îmi întinse o foaie. Erau desenele pe care le
fă use di i ea a.

Nu, doa ă Da e s, ăspu sei eu după o lipă.

Se pot a u a. Nu si i de it s hi e p oaste. Na e

voie de ele.

Prea bine. zise. Am so otit ă e azul să ă i te

esez la du ea oast ă pe so al, a să e it o i e fel de

eî elege e.

Da, a spus, fi eşte.

C edea ă o să ple e, da ea î ase e iş ată li gă

uşă.

Atu i u a i hotă ît î ă pe t u ostu ?î

t e ă ea. E a pu i ă atjo u ă î glasul ei, u o u ă de

 iudată ul u i e. Mă gi dea ă ă auzise o i dui

Cla isei de şo ăielile ele.

Nu, ăspu sei eu, u a hotă ît î ă.

Ea o ti ua să se uite a i e, u i a pe la a uşii. Oe e u ă i spi a i di I u ul di ta lou ile din

ale ie ? spuse dî sa. Mă p efă ea ă i piles u ghiile, a e şi aşa e au ea s u te, a să ă stăpî es şi
să ă fe es de a o i i. Da, o să ă gî des , zisei eu, î t e î du ă u u i t e use asta p i ap ai
u î d. Fi eşte, ă a fi o solu ie u ă, da a oia săi a ăt şi i pilea ai depa te u ghiile.

O i a e ta lou di gale ie a fi o idee u ă de

costum, spuse doamna Danvers, mai ales acel al fetei

S al a eşi i e pălă ia î î ă. Mă î t e de e do

ul de Wi te . u dă u al de epo ă, la a e toată lu ea

să se î a e ap oape la fel, sp e a al ătui u a sa lu.

N ; i sa pă ut i iodată f u os să ăd u lo da

sî d u o doa ă u pe u ă şi alu i e a tifi iale.

Si t oa e i ă o a le pla e a ietatea, zisei eu. Co side ă ăi ai a uza t aşa.

Mie u i pla e, ăspu se doa a Da e s.

Glasul ei e a ui ito de fi es şi p iete os, ia eu

ă î t e a de e' se oste ise să i adu ă ea s hi ele. V oia să se î pa e i sfî şit u i e? Sau îşi
dădea sea a ă u eu ii o ise lui Ma i de Fa eti şi. oia astfel să i ul u eas ă pe t u tă e ea
mea?

Do ul de Wi te u a sfătuit e ostu să ă fa e i?

Nu, spusei, după o lipă de şo ăială. Nu, eau săl fa o su p iză, a şi do ului C a le . Nu eau să
ştie i i .

Eu nu sînt, desigur, în ăsu ă să dau sfatu i, zise ea, da î d să ă hotă î i, ed ă o să fie ai i e,

să ă fa e i ostu ul la Lo d a. Ai i \ e i ui î sta e să euşeas ă aşa e a. Ştiu ă Vo e, di st ada
ţo d, e o asă foa te u ă.

O să i a i tes , zisei eu.

Da, spuse dî sa, des hizî d uşa, î lo ul du ea oast ă, doa ă, aş studia po t etele di gale ie, ai
ales a ela de a e a spus. Şi să u ă fie tea ă ă o să ă t ădez. No să suflu i ă ui o o ă.
Mul u es , doa ă Da e s, zisei eu.

Ea î hise uşa î et î u a ei. Eu o tihuai să ă î a , ui ită de atitudi ea ei atît de deose ită de

ea de la î tîl i ea t e ută şi î t e î du ă da ă o dato a esufe itului de Fa ell.

Vă ul Re e ăî. De e ul putea sufe i Ma i pe ă ul Re e ăi ? De e ui î găduia să i ă la

Maiîderley ? ţeat i e spu ea ăi u ădă a . Şi u ît ă gî idea ai ult la asta, so otea ă a ea
d eptate. O hii lui al aşt ii ii, gu a a eea oale şi îsul a ela fa ilia ! Sî t oa e i a e la fi o side at
foa te f u os. Vî zătoa ele de ofetă ie a e se fî îie î dosul tejghelei sau plasatoa ele de i e a.
'Ştia u le p i ea, zi i d şi fluie î d î et. Ge ul de p i i e şi tipul de fluie at e ite sî fa ă pe
i e a să se si tă p ost. Ma î t e at ît de i e u oştea do e iul Ma de le . La Ma de le pă ea
a la el a asă şi Jaspe îl e u os use, da asta u se pot i ea u o ele spuse de Ma i doa ei
Da e s. Şi î o ep ia ea desp e Re e a, u putea fa e legătu a di t e ea şi el. Cu putea a ea
Re e a, u f u use ea, fa e ul şi eşte ea ei, u ă a Ja k Fa ell ? î i spusei ă el t e uie să fie
li heaua, uşi ea fa iliei şi ă Re e a, iloasă di fi e, îl i ita di î d î î d la Ma de le , î d lipsea
Ma i poate, ă i ştia ă a putea săl sufe e. Sau do dă it p o a il di auza lui; Re e a lo fi apă at şi
de atu i, de îte o i se ostea u ele! se i ea î t e ei o sti ghe eală uşoa ă.

Aşezî du ă la asă, î suf age ie, la lo ul o iş uit, î fa a lui Ma i , io î hipuise pe Re e a sti d

î a elaşi lo , luî d fu uli a de peşte, apoi z î îitul so e iei telefo ului şi F ith a u î d : „Do ul
Fa ell o hea ă pe doa a la telefo ". Atu i Re e a se s ula de pe s au , a u f d, î fugă, o p i i e
sp e Ma i , a e u spu ea i i şişi î a ai depa te peştele. Şi. i d se î to ea, după e te i ase
o o i ea şişi eluase lo ul la asă, Re e a î epea să o eas ă desp e ulte şi ă u te, u
epăsa e şi eselie, a să isipeas ă o işo ul e se i ise î t e ei. La î eput Ma i e a posa , ăspu zî d
în monosilabe, dar treptat ea îl fă ea săşt e apete u a dispozi ie, po esti dui eo isto ioa ă di
e ea ei, desp e i e a ăzut la Ke ith, şi după e te i au felul u ăto , el îdea ia ăşi, î ti zî duşi
mina peste a ei, dea u ezişul esei,

La ce dracu te gî deşti ? ă î t e ă Ma i . .

T esă ii, ă oşii, ă i î lipa a eea s u tă, şaize i de

se u de poate, ă ide tifi ase atît de ult u Re e a, î ît pe soa a ea ştea să u ai e ista, u

i t ase i iodată la Ma de le . Ret ăii î gî d şi î pe soa ă ti pul t e ut.

Ştii ă fă eai işte ut e iudate, î lo să i ă

î i peştele ? zise Ma i . Ai î eput să i a i teşti u e

hea a şi î d ai fi auzit telefo ul, iai iş at uzele

şi iai a u at o p i i e. Apoi ai dat di ap, ai zî it

ai ridicat din umeri. Totul jga petrecut cam întro se

u dă, î i epe i apa i ia la alul ostu at ?

Se uită la i e, îzî d, şi a î t e at ea spu e da ă ia u oaşte u ade ă at gî du ile şi i i a şi ă
pe t u o se u dă fusese Ma i el de a ul t e ut, ia eu fusese Re e a.

Ai î fă işa ea u ei i i i i ale. Ce este ?

Ni i , zisei eu. Ce să fie ?

Spunemi la ce te gîndeai ?

De e ? Tu u i spui i iodată la e te gî deşti.

Nu ed să ă fi î t e at eodată,

ţa da, o dată.

î i liote ă.

Se poate. Ce ia ăspu s ?

Miai spus ă te gî deşti i e o să joa e î e hipa Su e î pot i a Middlese uluL

Ma i î epu să îdă.

T e uie să fi fost deza ăgită. La e te aşteptai să ă gi des ?

La cu totul altceva.

La ce anume ?

Oh, u ştiu !

ţă uies . Da ă ia spus ă ă gî dea la e hipa Su e , î sea ă ă ă gî dea la e hipa Su e .

ţă a ii sî t . ai si pli de ît ezi tu; d aga ea opilă. Da eea e se pet e e î sufletul o pli at al
fe eilo depăşeşte i agi a ia. Ştii ă u ai se a ai delo u ti e adi eau i ? A eai u totul altă
expresie. Wtfl

Eu ? Ce fel de expresie ?

Nu ştiu u să i e pli e a t. Pă eai deodată ai i st i ă, a ăgitoa e. E a a eplă ut.

Na a ut a eastă i te ie.

Nu, î i î hipui ă u.

A ăut pu i ă apă; p i i dul peste a gi ea paha ului.

Nu ei să pa ai ăt î ă ? Ja spus.

Nu.
De ce nu ?

Pe t u ă u ia sta fai e.

î t o u ă zi oi fi ăt î ă. Nu se poate e ita asta. Voi a ea pă ă u t, idu i şi eteşugu i

Nu i pasă de asta.

Atu i, de e i pasă ? .

Nu eau să a ă i aşa u ai a ătat a u două i ute. A eai u i tus al gu ii şi î o hi s lipi eau ei

fe ei u ultă e pe ie ă. Nu e pe ie e di t e ele ai pot i ite.

Mă si ea ta e u ioasă, ai deg a ă a î ată.

Ce ei să spui, Ma i ? Ce fel de e pe ie e nu sînt potrivite ?

O lipă u i ăspu se. F ith se î toa se î î ăpe e şi s hi ă fa fu iile. Ma i aşteptă pî ă e F ith

dispă u î dă ătul pa a a ului şi ieşi pe uşa de se i iu, î ai te de a o ti ua o e sa ia»

Nu ştiu, î d tea î tîl it i tîia oa ă, a eai o

a u ită e p esie a fe ei, zise el î et şio ai ai şi a u .

A easta a şi fost, de altfel, u ul di oti ele pe t u a e

tea luat de so ie. Adi eau i, pe î d ju ai s e a a eea

iudată, î fă işa ea a eea a pie it. î lo uise alt e a.

Ce a u e ? Lă u eşte ă, Ma i , î t e ai eu u

î flă ă a e. .

El mî o se ă o lipă, u sp i e ele î u tate, f ie î d î et.

As ultă, d aga ea. Cî d e ai feti ă u i sa i te zis eodată să iteşti a u ite ă i, ia tatăl tău u
î uia a ele ă i ?

Ba da, zisei eu.

ţi e. La u a u ei u ă at u se deose eşte p ea ult de u tată. Sî t a u ite lu u i, pe a e

p efe să u le u oşti. Mai i e să le î hid u heia. Astai tot. A u ă î ă i pie si ele şi u i ai
pu e î t e ă i, sau te pu la ol .

De e te po i totdeau a u i e a şi î d aş a ea sase a i ? î t e ai. %1""

Cu ai ea să ă po t ?
Cu se poa tă eilal i ă a i u so iile lo .

V ei să spui ă le at ?

Nu fa e pe p ostul. De e glu eşti totdeau a ?

Nu glumesc. Sînt foarte serios.

Nu. Văd î o hii tăi. Te jo i e o te it u i e, a şi î d aş fi o feti ă p oastă.

Ali e î aa i u ilo . A a ut o idee foa te u ă. iai u pă at o do ul şi fu da de: pă ?

Tea p e e it. O să fii foa te su p i s î d să i ezi ostu ul.

Sînt sigur. Ter i ă i pie si a şi u ai o i u gu a pli ă. A o g ă adă de s iso i de fă ut după as.

Nu aşteptă a eu să te i . Se idi ă şi se pli a p i î ăpe e, e î dui lui F ith să adu ă, î i liote ă,

eş iile u afea. Eu stătea e li tită, poso o ită, î î d ît de î et putea , spe î d să i lu u ile
î lo şi săl i it, da F ith u i u sea a de i e şi de pie si a ea, i aduse u aide ît afeaua şi Ma i
t e u si gu î i liote ă.

După e te i ase asa, ă u ai î gale ia t u adu ilo , a să a u o p i i e la ta lou i. Sigu ă

a u le u oştea i e, da u le e etase i iodată u gî dul de a opia eu odel de ostu .
Doa a Da e s a ea a solută d eptate. Cît de p oastă fusese ă u ă gî dise ai u î d la asta !
î i plă use de la î eput fata a eea tî ă ă, î al , a e i ea o pălă ie î aî ă.

E a u Rae u şi po t etul e a al Ca oli ei Wi te , o so ă a st ă u i ului lui Ma i . Se ăsăto ise ou u

estit i ist u hig şi fusese a i dea î dul o e u ită f u use e di Lo d a, da portretul ei fusese
fă ut î ai te de a se ă ita. Ro hia al ă e a destul de uşo de opiat. Mî e ile î foiate, e u ile,
o sajul î gust. Cu pălă ia e a ai g eu şi i t e uia o pe u ă. Pă ul eu li s u sa fi putut o dula
i iodată astfel. Poîfe ă Vo e asta di Lo d a, de a e î i po e ise doa a D'a e s, putea să i
p o u e totul. O săi t i it o s hi ă a po t etului u ăsu ile ele, spu î dui so opieze î to ai

Ce uşu a e ă hotă îse î sfî şit l A ea o g eutate ai pu i pe ap. î epui să ă gî des u plă e e
la al. Poate ă, la u a u elo , o să pet e , ap oape tot atît de i e a şi Clarise.

A s is la agazi , di i ea a, pu î d o s hi ă a po t etului şi a p i it u ăspu s foa te fa o a il, î

a e se a ăta ă sî t p ea o o a i să' apete sti ata ea o a dă adăugi d ă lu a ea a fi î epută pe
lo şi ă se o î g iji de ase e i de pe u ă.

Cla ise a ia îşi putea stăpî i tul u a ea şi pe ăsu ă e se ap opia ziua ea a e, ă up i dea şi pe
i e î f igu a ea. Giles şi ţeat i e t e uiau să ă î ă să doa ă la Ma de le , da u ai ei, sla ă
Do ului, u toate ă fusese i itată ultă lu e la di eul alului. Eu ă gî dea ă o să fi sili i să
găzdui o ul i e de oa e i peste oapte, da Ma i hotă î ă u

ţalul e şi aşa o t ea ă destul de g ea, zise el şi eu ă î t e a da ă o fă ea u ai pe t u i e şi da ă

î t ade ă , îl pli tisea d oaia a eea de oa e i, aşa u spu ea. Auzise o i duse atîtea desp e
 e ep iile de la .Ma de le , u oa e i do i d hia şi î ăi şi pe di a e. Şi a u eram singuri în casa
asta astă, u ă î dui a oaspe i doa pe ţeat i e şi pe Giles.

Casa î epea să apete o at osfe ă de aştepta e. Lu ăto ii e ise ă să aşeze î hol u podiu pe t u
da s ; se s oase ă apoi o ilele di salo ul a e, a să se poată pu e mesele lungi ale banchetului. Se
i stala ă lă pi pe te asă şi î g ădi a u t a dafi i. P etuti de i se o se au p egăti ile i te se a e se
fă eau. P etuti de i e au lu ăto i şi F a k î a a u sil i la oi. Se ito ii u

1 Hcnry Raeburn, portretist englez (1756l823). 3 Membru al partidului liberai.

812

o eau de ît desp e al şi F ith se u fla î pe e, a ş î d tot su esul a E1 depins deel.

Ro e t îşi a pie duse apul i î u a î t u a t e u ile ofe i d la p î z, legu e î lo ul şe etelo .

A ea o e p esie hă uită, a u o a e t e uie să p i dă eapă at u t e . Cli ii se si eau e o o i i
Jasper se tîra prin hol, u oada î t e pi ioa e, şii adul e a pe to i u ito ii. Stătea ai ult pe te asă,
lăt î d p osteşte şi apoi se epezea a tu at sp e u ol al pajiştea şi î ea ia a, a apu at de o
f e ezie. Doa a Da e s u e a i iodată stî je itoa e, da o si ea peste tot. Ii auzea glasul i
salo ul u de se pu eau esele ; dădea i st u iu i pe t u a a ja ea flo ilo î hol. De îte ori intram eu
î s e ă, totdeau a ea to ai dispă ea, î t eză ea o f î tu ă di fusta ei foş i d la ati ge ea uşii:, sau
îi auzea zgo otul paşilo pe s ă i. Eu u e a de ît o figu a tă efolositoa e i ă ui. Rătă ea la
î tî pla e, efă î d alt e a de ît să î u pe ei a e lu au. „îe ta i ă doa ă", spu ea u glas î
spatele eu şi u ă at a e du ea două s au e î spi a e, ă depăşea, u u zî et de s uză pe fa a
lui ăduşită.

Oh, ia tă ă, spu ea eu depă tî du ă epede,

apoi spre ami ascunde le e ia, adăuga : pot să te ajut ?

Da ă a pu e a este fotolii I i liote ă ?

O ul ă p i ea ui it.

Doa a Da e s a po u it să le du e î depe di e, doa ă, a sî nu încurce.

Oh, da desigu , zi ea eu. Ce p oastă sî t! Pă u ia apus.

Mă î depă ta epede, şopti d e a î legătu ă u o hî tie şi u eio pe a e e ise să le aut,

te tati ă zada i ă sp e al fa e pe lu ăto sî eadă ă sî t o upată, pe î d el st ă ătea ui it holul şi i
dădea sea a ă u la î şelat i i o lipă.

Ziua cea mare î epu î ea a, u u e o os. da a o et ul a ăta e e f u oasă şi e a li işti i.

Cea a e a u se u . Ea se isipi pe la u sp eze e, aşa u p e ăzuse Ma i , şi a u ă o zi
 i u ată, fă ă u o pe e ul al ast u. Toată di i ea a, g ădi a ii adusese ă flo i î asă, ulti ele
e gi de lilia al , atifelu e u tulpi ele lu gi, sute de t a dafi i şi i i de tot soiuL

Doa a Da e s apă u î sfî şit; al ă, li iştită, le apuse g ădi a ilo u de să pu ă flo ile şi le a a ja
chiar

213

ea, potrivi d azele u degete apide, is usite. Co te plă fas i ată felul i a e a a ja ază după ază,
du î dufe u îi ile ei p i se ă sp e salo , şi î dife ite ol u i ale asei, î g ă ădi dule e a t î
a titatea pot i ită, pu î d o otă de uloa e a olo u de se e ea, lăsî d pe e ii goi a olo u de o
at osfe ă auste ă e a ai de efe t.

Ma i şi u i e î a ă î apa ta e tul lui F a k, lî gă i ou, a să u sti ghe i i i . To i t ei

a ea a eeaşi eselie a a elo a e se î to de la o î o î ta e. Fă eam tot felul de glume, cu
gî dul I t u a la easu ile e a eau să i ă. Mă si ea a î a eeaşi sta e a î di i ea a u ii
ele. A elaşi si ă î t de eli işte ă a aju s p ea depa te a să ai dau î dă ăt»

Va t e ui să î du a eastă sea ă. Sla ă Do ului, asa Vo e î i t i isese o hia la ti p. Pă ea i u ată

î utele hî tiei sati ate. Pe u a e a şi ea euşita. O î e ase după gusta ea de di i ea ă şi fusese
ui ită de t a sfo a ea ea. Pă ea d ăgu ă şi u totul deose ită. Nu ai e a eu. Ma i şi F a k ă
întrebau mereu de costumul meu.

No să ă e u oaşte i, zisei. O să fi i a i doi ui i i.

Spe a o să te deghizezi î lo , zise Ma i spe iat. No să fie e a a aghios ?

Nu, nu nimic de felul acesta, spusei eu, dî du i i po ta ă.

Ar fi t e uit să te î a i a Ali e i aa i u ilo , spuse el.

Sau cu pî ul du itale, se pot i ea să te î a i a Ioa a d'A , zise sfios F a k.

Nu a gî dit la asta, spusei eu u ă eală, eea el fă u pe F a k să se oşeas ă.

Oh, sî t sigu ă o i u o să fie foa te i e, adăugă el u ae ul lui el ai e e o ios.

No î u aja F a k, zise Ma i . E de pe a u atî de î d ă de i u atul ei ostu , ă uşi ai î ape

S piele. Di fe i i e, ţea o să te pu ă la lo ul tău. Da ă o săi pla ă ostu ul, o să se sfias ă să i
spu ă. S u pa, ăt î a ţea, totdeau a a ată e a t i e s de u t e uie, î ase e ea o azii,
Du ezeu so i e u î teze, î i a i tes , o dată u a e it ostu ată a doa a de Po pa lou ,
cum sa poticnit, cî d e gea la i ă, şi u i sa su it pe u a î t o pa te, „Nu pot supo ta leste at

iile astea", a zis ea u glasul a ela dogit şi a z î lito pe u s au şi a stat toată sea a u pă ul ei, st î s
î tTMfla o . Nu i po i i agi a u a ăta, pe fo dul u ei i oli e de sati leu pal, sau eo mai fi fost
o hia aia. Să a ul Giles a i e ito î a ul a ela. A e it ostu at a u ăta şi a stat p i a toată
oaptea, u u ae a solut e o o it. C ed ă îşi dădea sea a ă ţea îl lăsase altă.

Nu, u e a asta, zise F a k, îşi pie duse di ii di fa ă, ălă i d p i a dată o iapă edo esti ită, u i
a i teşti, şi se sfia atît de ta e, ă u oia să des hidă gu a.

A, asta e a ? ţietul Giles. De o i ei îi fa plă e e t a estiu ile.

ţeat i e sus i e ă îi pla e să joa e şa ade, a spus eu. Mia spus ă totdeau a se apu au de şa ade, de
C ă iu .

Ştiu, zise Ma i . De asta u a pet e ut i iodată C ă iu ul u ea.

Nu ai iei pu i spa a ghel, doa ă ? Ca tofi ?

Nu zău, F a k, ul u es , u ie foa e.

Ne ii, zise Ma i , lăti î d di ap. Nui i ic, mîine pe vremea asta, va fi trecut.

Sper sincer, zise Frank serios. I te io a să po u es a toate aşi ile să fie gata de ple a e la i ei
di i ea a

î epui să id u la i i.

Şi da ă sa t i ite teleg a e tutu o sa le spu ă sî u ai i ă ? zisei eu.

Hai, pu i u aj, zise Ma i . După asta o să fi lăsa i î pa e î i a a i. F a k, ed ă a t e ui să te

du i să ezi e se pet e e î asă. Ce zici ?

F a k ap o ă şi ia u at fă ă oie, ea î d hef să pă ăses i u a suf age ie î î sită, am

i o fo ta ilă, a e e a atît de tipi ă pe t u gospodă ia de u la a lui F a k şi a e î ziua a eea î i
pă ea î t u hipa ea tih ei şi a pă ii. Cî d a aju s a asă a aflat ă o hest a sosise şi uzi a ii
stăteau p i hol, a t a dafi ii la o az şi a i ti ida i, î ti p e F ith, ai pli de i po ta ă a
o i î d, le ofe ea ă o itoa e. Muzi a ii u au să fie oaspe ii oşt i toată oaptea şi după~ e lea u at
u e it şi a s hi at u ei îte a glu e ăsuflate, pot i ite u î p eju a ea, o hest a ii fu ă
o duşi î a e ele lo , după a e u au să fa ă tu ul do e iului.

Nea î to s î asă şi dupăa iaza. ţe s u gea î et a easu ile di ai tea u ei ălăto ii, î d agajele
si i fă ute. Rătă ea & . odaie î odaie, tot aşa de fă ă ost a şi Jaspe , a e se i ea după i e.

Nu e a de i i u folos i ă ui şi a fi fost ai u i te di i pa tea ea să fa o pli a e lu gă u

li ele. î lipa î d a hotă ît, e a p ea tî ziu, Ma i şi F a k e u ă eaiul al î d eaiul se te i ă
sosi ă ţeat i e şi Giles. Fai oasa sea ă şi î epuse.

E î to ai a altădată, zise ţeat i e, să utî dul pe Ma i şi p i i d î ju ul ei. Feli ită ile ele, iai adus
a i te de toate a ă u tele. Flo ile sî t i u ate, adaugă dî sa, î to i duse sp e i e. Du eata leai
aranjat ?
Nu, ăspu sei eu pu i je ată. Doa a Da e s a a ut g ijă de toate.

Oh, î defi iti ... ţeat i e uşi sfî şi f aza şi se î toa se sp e F a k a sîşi ap i dă iga a, da după asta
pă u ă a uitat ea ut să spu ă.

La i pus pe Mit hell să se o upe de dul iu i, a de o i ei ?' î t e ă Giles.

Da, ăspu se Ma i . Nu ed ă a fast s hi at eu a ă u t, ii aşa, F a k ? A ea toate

î se ă ile, jos, la ofi iu. Na fost uitat i i şi u ed ă a fost s ăpat di ede e i e a. .

Ce plă e e ă u sî te de ît oi, elua ea. î i a i tes ă a e it î t o zi pe la easul ăsta şi a găsit

el pu i douăze i şi i i de pe soa e, toate i itate să ă î ă şi. peste oapte.

Ce ostu e a e i ? zise Giles. ţă uies ă Ma i , a de o i ei, a e ostu .

Ca de obicei, zise Maxim.

C ed ăi o g eşeală. Totul a a ea ai ultă ia ă, da ă ai pa ti ipa şi tu.

Ai ăzut Ia Ma de le eu al lipsit de a i a ie t

Nu» d agul eu, o ga iza ea e foa te u ă. Da so otes ă «tăpî ul asei a t e ui să dea e e plu.

Aju ge stăpî a asei, zise Ma i . De e ei să ă î popo o ez u u ostu a e să i i ă ald, să ă

stî je eas ă şi, pe deasup a, să ă fa ă şi a aghios ?

Oh, da eşti a su d. Ni e i u i e e să te /a i a aghios. Cu silueta ta, Ma i , ai putea î ă ao i e

ostu . Nu a elaşi lu u se î tî plă u ietul Giles.

Gata o să fie ostu at Giles, da ă i eî eles ui u se et de stat ? î t e ai eu.

Oh, nu, zise Giles încîntat, costumul7neu e destul de izbutit. Croitorul sa descurcat foarte bine. O să fiu
şei a a .

Du ezeule ! fă u Ma i .

Nui ău de lo , zise ţeat i e, ăldu os. Fi eşte ăşi î eg eşte fa a şisî s oate o hela ii. Peruca e
aute ti ă. A î p u utato de la u p iete , a e a t ăit S O ie t ; ia î e p i eşte ostu ul, oitorul
la fă ut după g a u i şii i e foa te i e lui Giles.

Şi du eata, doa ă La , u o sa fii î ă ată ? î t e ă F a k.

Oh, ă te ă o să fie p ea euşit! zise ţeat i e. A e a o ie tal, a e să se pot i eas ă u Giles, da

a p ete ie de aute ti itate. A ulte ă gele şi u ăl pe o az.

T e uie să fie i u at, zisei eu politi oasă.

 O, ui ău. E uşo de pu tat şi asta o tează. Da ă o să i fie p ea ald, s ot ălul. Da tu u o să fii
î ă ată ?

No î t e a, zise Ma i . Nu ea să spu ă; Ni iodată o tai ă a fost atît de i e păst ată. C ed hia ăa

scris la Londra pentru asta.

D aga ea, zise ţeat i e, a i p esio ată, u spu e ă iai o a dat ostu ul a să e fa i pe toate
de uşi e ? Al eu e fă ut î asă, ştii.

Nu te e ăjii, ia ăspu s îzî d, este e a eal e te si plu. Da Ma i ă tot ta hi a şi ia spus ă îi

oi fa e ea ai a e su p iză di ia a lui.

Şi foa te i e ejL'fa e, ap o ă Giles. Ma i p ea se a ată supe io tutu o . Ade ă ul e ă îl oade

gelozia. A ea să se î a e a estul u ito ilo şi ui pla e să ă tu iseas ă.

Fe eas ă el de sus, zise Ma i .

Şi du eata, C a le ? î t e ă Giles.

F a k pă ea ai u î d ăşi e e s uze.

A a ut atîtea d« fă ut, ă a lăsat totul pe t u

ulti a lipă. A găsit ie i işte pa talo i e hi şl u

pulo e î du gi şi ed ă o să i pu o legătu ă pe o hi şi o să fiu u fel de pi at.

Ai fi putut să e s ii, ia fi putut î p u uta e a, zise ţeat i e. A ea ostu ul de ola dez, pe a e lî

î ă at ia a t e ută Roge î El e ia. ia fi e it i u at.

Nui dau oie ad i ist ato ului eu să se pli e a ola dez, spuse Ma i . Ni e i o săi ai plăteas ă
pe u ă a e da. Lăsa il să se t a esteas ă î pi at. Poate ă atu i o să se tea ă pu i de el.

Sea ă ă u o i e, afa ă de pi at, î i şopti ţeat i e la u e he.

Mă p efă ui ă aud. ţietul F a k ! E a totdeau a atît de asp ă u el.

Cît ti p o să du eze pî ă i opses fa a ? zise Giles.

Cel pu i două easu i, spuse ţeat i e. î lo ul tău aş şi î epe să ă gî des la t ea a asta. Citi o să fi
la asă ? î t e ă ea.

Şaisp eze e so oti du e şi pe oi, ăspu se Ma i . Nu sî t st ăi i. Cu oşti toată lu ea.

O să fie foa te plă ut, zise ţeat i e. Sî t ul u ită ă teai hotă ît să dai di ou u al, Ma i .

Ei t e uie săi ul u eşti, spuse el, p i i du ă.

Nui ade ă at, zisei eu. Toate astea sînt din vina ladyei Crowan. t
Cîtuşi de pu i , zise Ma i zî i du i. Şi ştii foa te i e ă eşti tul u ată a u opil la p i ul al.

Nu sî t delo tul u ată.

A d de do i a să i ăd ostu ul, zise ţeat i e.

Oh, ui î t ade ă i i g oza . )ău ă ui,

a stă uit eu.

Doa a de Wi te e asigu ă ă o so e u oaş

tem, zise Frank.

Toată lu ea ă p i ea zî i d. E a ul u ită şi î sufle ită. Oa e ii e au d ăgu i. E a, î t ade ă ,

plă ut să dai u al şi să fii stăpî a asei.

ţalul se o ga izase pe t u i e, î i stea ea, deoa e e u e a tî ă a i eas ă. Stă pe asa di

i liote ă şi i ălă ă ea pi ioa ele, î o ju ată de ei to i şi do ea să i a ăt o hia şi să î e
peruca î fa a ogli zii. E a e a ou a eastă se za ie eaşteptată pe ta e o si ea , ăzî dui pe Gilles,
Beatrice, Frank, Maxim,

p i i du ă, o du i de ostu ul eu şi i e uid să des ope e u o să fie. Mă gî dea la o hia

ătăsoasă, al ă î alu ile hî tiei sati ate, edea u o să i as u dă silueta d eaptă şi u e ii ăzu i.
Mă gî dea la u lele etede şi st ălu itoa e, a e o să i a ope e pă ul eu asp u.

Cît e easul ? î t e ai eu u epăsa e, ăs î d, a şi î d a fi a ut i i o î se ătate. Mă î t e da ă

a t e ui să e u ă ?

Pe î d st ă ătu ă holul a e, a să aju ge î odăile oast e, î i dădui p i a oa ă sea a de felul

i u at î a e se pot i ea asa pe t u a eastă î p eju a e; Chia , i salo ul a e, după gustul eu,
e e o ios şi e e î d e a si gu i, e a a u o st ălu i e de ulo i, u flo i î toate ol u ile, ase de
a gi t pli e u t a dafi i oşii pe fe ele al e ale eselo şi pe fe fest ele î alte, des hise sp e te asa
u de, u a e i oaptea, o să se ap i dă lă pile. Muzi a ii îşi şi dusese ă i st u e tele î gale ia
t u adu ilo , deasup a holului şi hia holul a ea o î fă işa e iudată, de aştepta e, a ea o ăldu ă pe
a e o u oştea , dato ită se ii atît de li iştite şi de lu i oase, flo ilo de su ta lou i, îsetelo
noastre, pe cînd urcam scara.
Ve hea auste itate pie ise. Ma de le se t ezise la ia ă î t u fel pe a e u laş fi so otit posi il. Nu e a
li iştitul, î e e itul Ma de le u os ut de i e. A ea a u o a u ită i po ta ă pe a e o
avusese înainte. Un ae de agita ie, ai deg a ă t iu fătoa e, plă ută. E a a şi u asa şia fi a i tit
de zilele de odi ioa ă, u ult, ult î u ă, î d holul fusese î t ade ă eze at oaspe ilo , u a e şi
tapise ii atî ate pe pe e i, ia ă a ii stăteau la o asă lu gă şi î gustă, î e t u, îzî d ai zgo otos
de ît îdea oi a u , st igî d să li se adu ă î atu i, să ăsu e î te ele, a u î d, peste ă ile de
ăut, hal i a i de a e îi ilo a ipi i. Mai tî ziu, î al i a i, î ăpe ea a ea să ă î ă eselă, dar cu o
a u ită g a ie şi de itate, ia Ca oli e de Wi te , pe a e u a so î fă işez î sea a a eea, a ea să
 o oa e t eptele late, de piat ă, pu tî d o hia ei al ă, a să da seze u e uet. Aş fi do it să pute
î lătu a a ii s u şi şi so ăd î ai tea ea. Aş fi oit să u fi " e oi i s$ dezo o ă asa u ode ele
oast e elodii u it u i f e eti e, atît de epot i ite şî lipsite de o a tis . Nu

se pot i ea u Ma de le ul. Mă t ezea deodată ă o ap o pe doa a Da e s. A II putut p egăti u

bal dedi at u ei pe ioade, u tal eş al eşul de oa e i a e u a să fie, Î p eu ă a Giles, ietul de
el, i e i te io at şi i i os, apă î d i hip de şei a a .

O găsii pe Cla ise a e ă aştepta î odată ea, u fa a ei otu dă, oşie de plă e e. Ridea a işte
ş olă i e şii spusei să î uie uşa. Se auzi u foş et iudat de hî tie sati ată. Vo ea î et a doi
o spi ato i /k e gea I î ful fe ioa elo . A ea i p esia ă sî t o opilă î sea a de C ă iu . A el
dutevino în odaia mea, rîsetele noastre re i ute, e la a iile oast e î ă uşite, î i a i teau epo a
î depă tată, î d î i pu ea pa toful î fa a ă i ului. Ma i e a î odaia lui de toaletă, uşa de
o u i a ie e a î uiată. Cla ise e a si gu a ea o fide tă şi aliată. Ro hia î i e ea i u at.
Ră ăsei li iştită, stăpî i du i u a e g eutate e ă da ea, pe î d Cla ise î i î heia o hia u
degete neîndemînatece.

E d ăgu ă, doa ă, epetă ea, i îl i duse pe ăl îie şi dî duse î dă ăt să ă p i eas ă. E o o hie

pentru regina Angliei,

Ce are la u ă ul sti g ? zisei eu eli iştită. Oa e u se ede pa gli a de la o i ezo ?

Nu, doa ă, u se ede i i .

Cu este ? Cu a ăt ?

Nui aşteptai ăspu sul şi ă î î tii î fa a ogli zii a i, î u tai sp î e ele, zî ii. Mă şi si ea alta,
persoana ea ştea să e a t a sfigu ată.

Dă i pe u a, spusei eu, foa te a alată. ţagă de

sea ă să o st i i, să ui tu teşti u lele. T e uie să i

încadreze obrazul. .

Cla ise e a î pi ioa e, î dă ătul eu ; îi edea hipul î ogli dă, pe deasup a u ă ului meu, ochii ei
st ălu ito i, gu a î t edes hisă. î i dete pă ul după u e hi. Apu ai, u o î ă t e u î dă, u lele
ătăsoase şi st ălu itoa e, îzî d pe as u s, î d ă uita la Cla ise.

Oh, Cla ise, eo să spu ă do ul de Wi te ?

îmi acoperi bietul meu pă u pe u a u lată, ia eu

î e ai să i as u d iz î da şi să i î f î ez zî ef uL Ci e a ătu la uşă

Ce este ? î t e ai eu î g ozită, Nui oie!

Nu sî t de ît eu, u l fie tea ă, zise ţeat i e. Eşti

gata ? V eau să te ad i ».

Nu; nu, am spus, nu se poate, nu sînt gata.

Cla ise se agita î p eaj a ea, u î a pli ă de a e

de ap pe a e le lua , u ul îte u ul, a să p i d u lele e se ototolise ă î utie:

O să o o u sî t gata ! st igai eu. Co o î i to i. Nu ă aştepta i; Spu e lui Ma i să u i ă.

Ma i e jos, zise ea. A e it la &L A spus ă a ătut la uşa odăii tale, da î ai ăspu s. Nu î tîrzia prea
ult. Sî te to i atît de u ioşi... Eşti sigu ă î u pot să te ajut ?

Nu ! st igai eu e ă dătoa e,, pie zî du i apul. Co oa ă, o oa ă...

De e e ea să ă pli tiseas ă î t o astfel de lipă ? Asta ă e e a, i i u ai ştia e fa . Mă

hi uia u u a de pă , î u î d o u lă. No ai auzii pe ţeat iee, îşi' o ti uase p o a il d u ul pe
coridor. Mă î t e a da ă e a ul u ită de oalu ile ei o ie tale şi da ă Giles iz utise săşi î eg eas ă
fa a. Ce a su de e au toate astea. De ee le fă ea ? De e e a atît de opilă oşi ?

Nu e u oştea hipul a e ă p i ea î ogli da. O hii e au ai a i, gu a ai i ă, pielea al ă şi

î ti să. ţu lele î i î ad au apul a o au eolă. Mă p i ea , a şi î d aş fi fost eu şi zî ea uu
zî et ou, epăsăto .

Oh, Clarise, exclamai eu, Clarise !

Apucai fusta cu amî două îi ile i fă ui o ple ă iu e î alu ile de atlas. I agi ea îse, oşi, pu i
stî je ită, da î î tată. î i dădea ifose î fa a ogli zii:

Des hide uşa, zisei, o o . Fugi î ai te, să ezi da ă

sînt acolo.

. Ea se duse, îzî d î t u a şi o u ai pe o ido , idi î du i fusta. Ea se î toa se şi i fă u se ,

Sî t jos, şopti ea, do ul aio şi doa a La .

Do ul C a le a e it a u . Sî t to i î hol.

A u ai o p i i e peste a pa s ă ii la gi, jos î hol.

Da, e au to i a olo : Giles î u uzul lui al de a a , îzî d foa te ta e şi a ătî d pu alul pe a el pu ta

la brîu ; Beat iee, î popo o ată u e t ao di a e ălu i e zi şi şi agu i lu gi de sti lă ; ietul F a k,
stî je it şi a a aghios î pulo e ul u du gi şi iz e de a i a ; Ma i î f a , e a si gu ul i s
î ă at o al di g up.
Nu ştiu e fa e, zise el. E e trem de mult timp de

î d e î odaia ei. Cit e easul, F a k ? Oaspe ii o sosi

di t o lipă î t alta pe t u di eu.

Muzi a ii se şi aflau î gale ie. U ul di t e ei îşi a o da ioa a. Cî tă î et o ga ă, apoi fă u să i eze;

o oa dă î t e degete. Lu ia st ălu ea ipe po t etul C&W oli ei de Wi te .

Da, o hia e a e a t opiată după s hi a po t ei ului fă ută de i e. Mî e a ufa tă, o do ul lat, eşa fa
şi pălă ia a e pe a e o i ea î î ă. Şi u lele e au î to ai a ale ei, î i î o ju au o ajii a şi pe
po t et! C ed ă i iodată u ă si ise atît de î sufle ită, de fe i ită şi de î d ă. Fă ui se
io istului şi pusei u deget pe uze a să ta ă. El zî i şi se î li ă. St ă ătu gale ia a să i ă la i e.

Spu ei to oşa ului să ă a u e, şoptii eu. Să ată

to a» u se fa e, ştii, şi să esteas ă ta e : do işoa a

Ca oli e de Wi te . V eau săi su p i d pe ei de jos.

El î li ă di ap ; î elesese. I i a î i ătea e u eşte şi o ajii î i a deau. Cît de a uza t e a,

p osteşte, opilă es de a uza t ! )î ii Cla isei, a e o ti ua să stea pitită î o ido şi i apu ai fusta
cu amî două îi ile. Deodată se auzî zgo otul to ei î gale ie, su p i zî du ă hia şi pe i e, a e
ă aştepta la a eas ta. Ii ăzui pe to i ui i i, î hol, idi î d capul.

Doa işoa a Ca oli a de Wi te , st igă to oşa ul,

î ai tai sp e apul s ă ii şi ă op ii, zî i d, i î

du i pălă ia î î ă, a tî ă a di po t et. Aştepta aplauzele şi îsetele e t e uiau să u eze, pe î d

coboram încet scara. Nimeni nu aplauda, i e i u se iş a. To i ă p i eau a şi î d a fi fost
î piet i i. ţeat i e s oase u ipăt şişi duse î a la gu ă. Eu zî ea î t u a şi pusei î a pe a pa
s ă ii.

ţu ă sea a, do ule de Wi te , zisei eu.

Ma i u se iş ase, ă p i ea u u paha î î ă; Se s hi ase la fa ă. E a al a a ul. îl ăzui pe

F a k du î duse ăt e el, da Ma i îl î depă tă. A şo ăit, u u pi io î t e două t epte. Ce a u e a
î egulă. Nau î eles. De e ă p i ea Ma i aşa ? De e stăteau to i e iş a i a işte oameni în
t a să ?

Apoi Ma i î ai ta sp e s a ă, fă ă să ă slă eas ă di o hi.

Cesai fă ut ? zise el. O hii lui s lipeau de fu ie. E a

o plet al la fa ă.

Nu putea să ă iş . Stătea e li tită u o î ă pe pa a lî .

E portretul... zisei eu, îngrozită de o hii, de glasul

lui. E portretul cel din galerie.

U ă o tă e e lu gă. Ne p i ea î o hi. Ni e i u iş a î hol. î i î ghi ii u i tele, î i dusei i a la

gît.

Ce este ? zisei. Cea fă ut ?

Da ă ă a u a p i i to i u a este hipu i e li tite. Da ă ia spu e " ă a i e a e a. Cî d

Ma i î epu să o eas ă", u ia e u os ut glasul. E a li iştit şi î ghe at.

Dute şi s hi ăte, zise el. Pu e o i e, o i e o hie

de sea ă, o i e. Dute epete, î ai te de a te edea i e a.

Eu nu puteam vo i. Co ti ua săl p i es . O hii lui e au si gu ul lu u iu di as a li idă a hipului

său.

Ce ai aştep i ? zise el u glas iudat şi asp u. Nai

auzit e ia spus ?

Mă î to sei şi ă u ai di ou î fugă. î t e e e, o se ai hipul ui it al to oşa ului a e ă a u ase.

îl î î ii, ă poti ii, fă ă să p i es î ai tea ea. La i ile ă o eau. Nu î elegea i i di ele
întî plate. Cla ise u ai e a a olo. Co ido ul e a pustii». Ma 'uitat î ju ul eu, î e e ită, p ostită,
a o fii ă hă uită. Apoi ăzui ă uşa a e du ea la a ipa de apus e a la g des hisă şi ă i e a stătea î
prag.

E a doa a Da e s. No să uit i iodată e p esia atjo o itoa e, t iu fătoa e a hipului ei. Fa a u ui

dia oj, a e si te o a e u u ie. Sta î pi ioa e şi ă p i ea zî i d.

O luai la fugă pe o ido ul î gust, a e du ea sp e a

ea ea, poti i du ă la fie a e pas î faldu ile o

chiei.

CAPITOLUL H

CLARISE MA AŞTEPTA ÎN DORMI

ito ul eu. Cu ă ăzu, o podidi ă la i ile. A ata palidă şi spe iată. Nu spusei i i Mă apu ai să
t ag de op ile o hiei, dest ă î d stofa. Nu iz utea să ă dez a şi Cla ise î i e i îh ajuto ,
o ti uî d să pli gă zgo otos.
E î o di e, Cla ise, ui i a du itale, ia spus şi ea lăti ă di ap, u la i ile u gî dui pe obraji.

Ro hia du ea oast ă f u oasă, doa ă, spu ea ea. F u oasa du ea oast ă o hie al ă.

Nu fa e i i , spusei eu. Nu ezi ata a a ? Colo, jos. Şi ai e alta alătu i.

Ea pipăia u îi i t e u î de, p i t e op i euşi d ult' ai pu i i e de ît i e şi ăutî d săşi

î ă uşe sughi u ile de plî s.

Ceo să pu e i a u a, doa ă ? spuse ea.

Nu ştiu, ăspu sei eu, u ştiu,

Ea iz uti î ele di u ă să i des heie o hia, pe a e o dez ă ai.

Cla ise, aş ea să ă î si gu ă, spusei. Fii d ăgu ă, lasă ă. Nu fii î g ijo ată. O să ă des u . Uita e
sa î tî plat. Aş ea să te dist ezi la e ep ie.

Na i ea să ă al o hia ? spuse ea, p i i du î u o hii u fla i şi î e a i î la i i. No să i ia ai

mult de un minut.

> Nu, u te e ăji, ai i e lasă ă. Apoi, Cla ise.»

Da, doa ă.

Nu... nu pomeni nimic despre cele întîmplate.

Nu, doa ă.

Izbucni In alt torent de suspine.

Ai g ijă să u te adă eilal i, ia spus. Dute

i do ito ul du itale şi fă e a să i li işteşti fa a. Nai

i iu oti să plîngi, absolut nici unul.

Ci e a ătu la uşă. Cla ise î i a u ă o p i i e spe iată.

Cinet ? întrebai eii.

Uşa se des hise şi ţeat i e i t ă î a e ă. Se î d eptă iute sp e i ei iudatele ei ălu i o ie tale şi

ă gelele eL

Scumpo, scumpo, spuse ea întinzîndumî mîinile.

Cla ise se st e u ă afa ă di odaie. Mă si ii deodată

e te uată. Mă dusei să aşez pe pat. î i dusei îi ile la ap şi i s osei pe u ă pli ă de î lio i.
ţeat i e stătea î pi ioa e şi ă p i ea i tă.

Cu te si i? ă î t e ă ea. Eşti al ă a a ul.

Di p i i a lu i i, spusei eu. Totdeau a e aşa.

Odih eştete îte a lipe şi o să te si i foa te i e.

Stai să i adu u paha u apă,

Se duse î aie, zo ăi duşi ă ă ile la fie a e pas şi se î apoie, i î d î î ă u paha de apă.

Băui, a săi fa plă e e, deşi a ea i iu hef. Apa e a aldă ; o lăsase să u gă.

A î eles î adtă, fi eşte, ă e a o g eşeală î g ozitoa e, zise ea, Tu a eai de u de să ştii J

Ce să ştiu ? î t e ai eu.

Ei i e, ă... o hia, să a a de ti e, o hia po t etului pe a e tu ai opiato... a fost ostu ul Re e ăi

la ulti ul al de la Ma de le . E ai a olo,. î apul s ă ii, şi ti p de o lipă g oaz i ă i sa pă ut...

Ea uşi sfî şi f aza, ă ătu pe u ă .

ţiata fată, e Î t ade ă u ghi io . De u de ai ft putut să ştii ?

A fi t e uit să i î hipui, spusei eu p osteşte, p ea î do ito ită a să î eleg. A fi t e uit.

E' a su d. Şti u to ii ă tu u puteai să ă uieşti i ide u aşa e a. Nu ai ă a fost u şo ; u

glu ă, î elegi ? Ni i u ul di oi u se aşteaptă la aşa e a, ia Ma i ,..

Da... Maxim ? spuse eu.

C ede ă ai fă uto î adi s, î elegi ? Ai fă ut p i soa e ă o săi fad o su p iză, ui aşa ? Ia spus î dată

ă tu u eşti î sta e de u ase e ea lu u şi ă doa p i t o î tî pla e e o o ită iai ales ta loul

acela;

Ar fi trebuit sîştiu, epetai, E i a ea. A ii tff uit să ă uies . "•" •,

Nta, u, u te f ă î to, O săl lă u eşti hia tu, li iştită, şi el o să î eleagă. P i ii usafi i soseau î d
veneam spre tine. Li se ser es ăutu i. Totul e ge Di e. Ia spus lui Giles şi lui F a k sî le e pli e ă u
ia euşit ostu ul şi ă eşti foa te deza ăgită.

Na ăspu s i i . A ă as pe pat u îi ile pe ge u hi.

Ceai să î a i ? spuse ţeat i e, dezs hizî du i ga de o ul. Cei u o hia asta al ast ă ? E î î tătoa e.
Pu eo pe asta. No să age i e i de sea ă. Iute. A să i ajut.
Nu, spusei eu. Nu, a să o o .

ţeat i e ă p i ea, up i să de o ae îh e, i î d pe a o hia ea al ast ă.

Dar, draga mea, trebuie, spuse ea, des u ajată. Nui u puti ă să u i fa i apa i ia.

Nu, ţeat i e, u o o . Naş fi î sta e să dau o hii u ei, după ele î itî pla e.

Da i e i u a şti ea fost u o hia, zise eaj F a k şi Giles u Vo sufla î ia a lo o o ă. A ti luit

noi i e toată po estea. Magazi ul a t i is, di g eşeală alt ostu , a e u ia' e it i e, aşa ă tu
po i î lo ul lui o o hie de sea ă o iş uită. Tutu o a o să li se pa ă pe fe t o al. Sea a u a fi u
i i s hi ată.

Tu u î elegi, zisei eu. De o hie, pu i î i pasă. î i pasă de e sa î tî plat, de e a fă ut... Nu pot să

cobor, Beatrice, nu pot...

Da , s u po, Giles şi F a k au î eles foa te i e Şi Ma i de ase e i. A fost doa p i ul şo ... A Sf

î e săl iau deopa te o lipă şi săi e plic

Nu ! spusei eu. Nu !

Puse o hia ea al ast ă li gă i e pe pat.'

Toată lu ea o să soseas ă di t o lipă î t altal

osti ea, foa te î g ijată şi foa te tul u ată. O să pa ă

atît de e t ao di a da ă u o o i... Nu pot spu e ă tea

apucat subit durerea de cap...

De e u ? a spus o osită. Ce o tează ? N&ŞWK eşt e tu o i e ei. Ni ă ui o săi pese, i iu ul

di t e i ita i u ă u oatşe.

Haide, s u po, spuse ea, î gîi du i î a. Fă u efo t. Pu e o hia asta f u oasă, al ast ă.
Gî deştete la Ma i . T e uie să o o i pe t u el.

Nu ă gî des de ît la Ma i , spusei eu

Atunci ?

Nu, zisei eu, ozî du i u ghiile şi legă î du ă pe a gi ea patului. Nu pot... Nu pot...

Ci e a ătu la uşă.

O, Doa e, i e ai a ai e ? e la ă ţeat i e,

ducînduse la uşă. Ce este ?

Des hise uşa. Giles stătea hia î p ag.

Toată lu ea e a olo, spuse el. Ma i ă t i ite

să ăd e se ti plă.

Nu ea sa o oa e, fă u ţeat i e. Ceo să se spu ă?

)ă ii pe Giles, a e ă p i ea p i ăpătu a uşii.

Du ezeule,' e î u ătu a ! şopti el şi se î toa se sti ghe it, dî duşi sea a ăl edea .

Ce săi spu lui Ma i ? o. î t e ă el pe ţeat i e. E t e ut de opt.

Spu ei ă a e o ig e ă, da ă o să î e e să o oa e ai tî ziu. Să se aşeze lu ea la asă. Vi ş: eu.

î dată e totul e î egulă.

ţi e, fă u el.

A u ă o ouă p i i e sp e i e. î a elaşi ti p p iete oasă şi u ioasă. Se î t e a e fă ea , stî d pe

pat, şi o ea î et a după u a ide t, î d e aşteptai do to ul.

Alt e a u pot să fa î t e ă el.

Nu, ăspu se ţeat i e, o oa ă A să i şi eu peste o lipă.

El o as ultă şi se î depă tă, tî î duşi u uzul. Ma gî dit ă e a u ul di o e tele de a e a să id

după a ide zile, de a e oi spu e : „ ii i te u e a î ă at Giles î a a şi ţeat i e a ea u ăl pe
fa ă şi işte ă ă i ză gă itoa e la î heietu ile u ii ?" Şi ti pul a do oli a i ti ea, a fa e di ea u
oti de îs. Da a u u e a osti , a u u i e ea delo să îd. Asta u u a să se pet ea ă î
viitor, ci se întîmpla acum. Era prea însufle it şi p ea eal. Stătea pe a gi ea

patului, ju uli d salteaua te puf, t ăgî d afa ă o i ă pa ă di t o gau ă aflată î t u ol .

Da ă ai ea pu i a d ? spuse ţeat i e:f t M> ulti ă st ăda ie. Ştiu foa te i e ă ui de ît o

biciuire a nervilor, da u eo i u st i ă.

Nu, zisei eu, a poftă de i fe.

T e uie să o o . Giîes spu e ă toată lu ea aşteaptă să se se eas ă asa. Eşti sigu ă ă te pot lăsa
si gu ă, d aga ea ?

Da, şi ul u es , ţeat i e.

Oh, draga mea, nai de ce. V oia doa să fa e a. Ea se ple ă iute î fa a ogli zii şi se pud ă di ou.
Doa e, e o az ! spuse' ea, oalul ăsta leste at se st î ă e eu. Pă at, a ei fa e.
Ieşi, î hizî d uşa. Si ea ă o deza ăgise e oi d să o o . Ea u î elesese. Apa i ea altei specii
de ă a i şi de fe ei, di altă asă de ît a ea. Fe eile di asa ei au u aj. Nu sî t a i e. Da ă
ţeat i e a fi fost î lo ul eu, şia fi pus altă o hie şi a fi o o ît di ou a săşj p i eas ă oaspe ii, u
zî etul pe uze. A fi stat alătu i de Giles st î gî d î a i ita ilo , u u zî et pe fa ă Eu u putea .
Naveam curaj. Eram prost educate

Vedea e eu o hii lui Ma i s î tei d pe fa a lui al ă, ia î spatele lui, pe Giles, ţeat i e şi F a k,

a e se uitau la i e î piet i i.

Mă s ulai şi ă dusei să p i es pe fe east ă. G ădi a ii . e ifi au ilu i atul g ădi ii de t a dafi i,

ap i zî id lă pile, a să se î edi eze î fu io au toate. Ce ul e a pal, u i i a o i de uloa ea
ă gea ului, î ti zî duse sp e apus, î î se a e. î a u g, lă pile a eau să fie toate ap i se. Se aflau
a olo ese şi s au e pe t u pe e hile a i oiau să se ae iseas ă. Si ea pa j fu ul t a dafi ilo de la
fe east a ea. ţă a ii o eau şi îdeau. „Cel de olo sa st i at, a auzit u glas st igî d afa ă. Po i
să i fa i ost de alt e ule ? U ul di alea al ast ă, ţill !" ţă atul a a ja lu i ile. Fluie a u şlagă la
odă peatu i, pli de o î ede e uşu ati ă şi a gî dit ă poate î sea a a eea o hest a, ă î ta
ia ăşi a eeaşi elodie, î gale ia t u adu ilo , de deasup a holului. „Sa fă ut, zise o ul, î î ti d
o utato ul, sti gî d şi ap i zî d lu i a. Aid totul e î ot di e. Na ai po it i i u ul. Haide să ede
te asa" şi

se î depă tă fluie î d o a ie la odă. li piz uia pe o ul a ela. Peste pu i ti p, î p eu ă CV

to a ăşul său, o să p i eas ă sosi ea aşi ilo pe alee, u îi ile î uzu a e, u şap a pe eafă. Pe
u ă o să se du ă să ea id u la asa lu gă, pusă î t u ol al te asei pe t u oa e ii de pe oşie. ,,E
tot aşa a altădată", o să spu ă el. Da to a ăşul său o să dea di ap t ăgî d di pipă. „Cea ouă ui a
doa a de Wi te a oast ă", o să ăspu dă el. Ia o fe eie de lî gă el, di ul i e, o săl ap o e, ia
altele o să spu ă : „Astai ade ă at" şi o lăti a di ap.

„U dei ? Na e it pe te asă"

„Nu, sî t sigu . Na ăzuto,.."

„Doa a de Wi te e a p etuti de i."

„Asta aşai."

Şi fe eia se a î toa e ăt e e i ii ei u o ut ă iste ioasă.

„Se spu e ă i i a o o ît astăsea ă."

„Haida de I"

„Aşa u i i spu . Intreabo pe Mary."

„E ade ă at. U a di a e iste ia spus ă doa a de Wi te a ieşit di odaie toată sea a.

„Ce a e î E ol a ă ?"
„Nu, e î uf ată. Se pa e ă ui pla e o hia."

Hohote, o iz u i e de îs şi u u u î ul i ea a eea u p ea u e oasă.

„Sa ai po e it aşa e a ? E u af o t pe t u do ul de Wi te ."

„Eu, î lo ul lui, aş supo ta aşa e a, şi î ă de la o ase e ea puştoai ă."

„Poate ă ui delo ade ă at."

„ţa e a solut ade ă at." Sus, î asă, u o es de ît de asta. îşi şoptes u ul altuia. Fie a e îi o u i ă
estea e i ului, O pal ă peste u ă , u lipit di o hi, O Î ăl a e di u e i. U g up, apoi altul. Şi
oaspe ii, pli î duse pe te asă, pe pajişti. Pe e hea, a e peste t ei easu i o să stea J fotoliile di
g ădi a u t a dafi i, su fereastra mea.

„C ezi ăî ade ă at ea auzit Tî

„Ceai auzit ?"

„Ei i e, ă ui delo sufe i dă, i ă sau e tat g oaz i şi & ea u ea să o oa e

,,Nu ?" i se a ăspu de u sp î e ele î u tate, u» zele î e ite, î t u fluie at lu g.

„O i u , pa e a iudat, u ezi ? Nu te apu ă aşa hodo o t o du e ea de ap.".

„Toata po estea asta, e după i e, o pă a ie a u za ă."

„El i se pa e u suz." .

„Şi ie."

„De altfel, a şi auzit spu î duse ă e ajul u e ge p ea i e.

„E ade ă at ?"

„Mi sa repetat din mai multe locuri. Se spu e ă el î epe săşi dea sea a ă a fă ut o a e p ostie. Ştii,
ui i i ă a f u oasă."

„Da, după ît se pa e, foa te i sig ifia tă. "Ci eL?'

„O oa e a e. A u os uto î tî plăto , i sudul F a ei. O gu e a tă sau a aşa e a."

„Du ezeule !"

„Da... Cî d te gî deşti la Re e a..."

P i ea fotoliile goale. Ce ul de ă gea se. fă use e uşiu. Lu eafă ul st ălu ea deasup a apului eu.
I pădu ile di spatele g ădi ii de t a dafi i se auzeau ulti ele fîlfîi î uşoa e ale păsă ilo , î ai te de
ăde ea op ii. U pes ă uş sti ghe z u ă dea u ezişul e ului. Ple ai de la fe east ă şi ă î to sei
sp e pat. Ridi ai o hia al ă, ă asă pe jos şi o pusei î a to ul pli u hi tie sati ată. Aşezai de
asemeni peruca în cutia ei. Apoi ăutai î t u dulap aşi u a de ăl at de a e ă slujea la Mo te
Ca ol pe t u o hiile doa ei Va Hoope . E a î fu dul u ui aft u işte pulo e e, pe a e u le ai
pu tase de ult. E a u a di aşi u ele ele t i e da ălăto ie a e se potrivesc la toate voltajele. O
pusei la p iza şi î epui să al o hia al ast ă, pe a e o s osese ţeat i e di ga de o , î et, etodi ,
aşa u ăl a o hiile, doa ei Va Hoope la Mo te Ca lo.

Cî d a te i at, a î ti s o hia pe pat. Apoi iia şte s de pe fa ă a hiajul, pe a e il fă use

pe t u, alul ostu at. Ma pieptă at şi a spălat pe îi i." Mia pus o hia al ast ă şi pa tofii
aso ta i', Ma e. găsit ea de altădată, a e o o a î holul f otelultji = u doa a Va Hoope . A
des his uşa şi a a ieşit pe uloa . Totul e a li iştitei tă ut Nai îi ezat ăi o se a e. A e s î î ful
picioarelo pî ă la apătul uloa ului,

apoi aj dat ol ul. Uşa a ipei di sp e apus e a î hisă. Nu se auzea i i u zgo ot. Cînd am ajuns la
galeria de deasup a s ă ii, a auzit u u u şi zu zetul o o i ilo di suf age ie. Di eul u se
sfî şise. Nu e a i e i î hol, i i î gale ie. Se ede ă şi uzi a ii e au gata să ia asa. Nu ştia e se
p egătise pe t u ei. So fi o upat F a k de asta. F a k sau doamna Danvers...

)ă ea , de u de ă afla , po t etul Ca oli ei de Wi te apă i d î fa a ea, î gale ie. Mia a i tit

de so ia pasto ului spu î d : „Na so uit i iodată, toată î al , u lădă ia a eea de pă eg u." A fi
t e uit să i a i tes asta, a fi t e uit să ştiu. Ce î fă işa e a aghioasă a eau i st u e tele uzi ale,
si gu e î gale ie. Mi ile pupit e pe t u uzi a i, to a a e. U ul di ă a i îşi lăsase atista pe u
s au . Ma aple at peste alust adă şi a uitat î holul de jos. Cu î d a ea să fie pli de lu e, aşa
u spusese so ia pasto ului, ia Ma i a ea să stea î apul s ă ii, di d î a u i ita ii, pe ăsu ă e
i t au î hol. Su etul glasu ilo lo a ea să t ezeas ă e oul plafo ului, ia după a eea o hest a a ea să
cînte din gale ia u de ă aple a î o e tul a ela, iolo istul a zî i legă i duse î ta tul uzi ii.

Na ea să ai fie delo li işte. O s î du ă t os i î gale ie. Ma î to s uitî du ă la o ido ul di spatele

meu. Nu era nimeni acolo. Galeria era pustie, la fel cu fusese şi pî ă atu i. U u e t de ae î i suflă
î fa ă ; i e a t e uie să fi lăsat o fe east ă des hisă î t u ui di uloa e. )u zetul o ilo o ti ua î
suf age ie. Mă î t e a de e t os ise s î du ă, î d eu u ă iş ase de lo . Poate di auza
ăldu ii op ii le ul ăt î se u flase pe u de a. Totuşi, u e tul de ae î i ai sufla î fa a. O foaie
u ote uzi ale z u ă de pe u pupit u şi ăzu jos. P i ii î spatele eu. Cu e tul e ea de a olo. Mă
î to sei şi, i t î d î uloa ul lu g, ăzui ă uşa e du ea la a ipa de apus e a la g des hisă şi dată de
pe ete. E a î tu e i ez ă î o ido ul di sp e apus, i i o la pă u e a ap i să. Si ii pe fa a ea
î tul stî it de o fe east ă des hisă. Căutai o utato ul, îj îi d dea lu gul pe etului şi ul găsii.
Vedea fe easua î t u ol şi pe deaua ei legă î duse uşo Lu i a e uşie a a u gului a u a u e
iudate pe jos. P i fe east a des hisă ăz ea zgo otul ă ii, fîşîitul do ol al flu ului pe p u diş.

Nu ă dusei să î hid fe east a. Ră ăsei a olo o lipă, t e u î d î o hia ea uşoa ă, as ultî d u

a ea suspi a şi pă ăsea ă ul. Apoi ă î to sei iute de tot şi î hizî d uşa a ipii de apus, ă î apoiai
pe s a ă, p i gale ie.
Mu u ul glasu ilo eştea a u , e a ult ai pute i de ît adi eau i. Uşa suf age iei e a des hisă.
Lu ea se idi a de la asă. Ii ăzui pe Ro e t stî d lî gă uşă ; se at zi u s î îit de s au e, zgo ote de
convorbiri, rîsete.

Coborîi încet în întîmpinarea lor.

Cînd miaduc aminte de primul meii bal la Manderley, p i ul şi el di u ă, ia ti tes de i i fapte

izolate, pe pî za astă şi pî loasă a se atei. Fo dul e a e la , u o ea de fe e elă u ite, pe a e u le
u oştea , î W tejul le t al uzi ii, î tî d u als e u se ai sfî şea. A eleaşi pe e hi t e eau şi ia
t e eau u a eleaşi zî ete î e e ite, şi pe t u i e, a e stă u Ma i la pi io ul s ă ii, a săi
p i i pe î tî zia i, pe e hile a elea de da sato i pă eau işte a io ete, a e se î î tes la apătul
u ei sfo i i ută deo i ă e ăzută.

E a şi o fe eie, al ă ei u e u la ştiut i iodată, pe a »a ai ăzuto i iodată, a e pu ta o

o hie oz u i oli ă şi u ala of, aluzie elă u ită la ea u ile t e ute, aş fi ştiut să spu a e, da ă
era vorba de al XVIIlea, al XVIIIlea sau al XlXlea, şi de îte o i t e ea p i fa a ea se auzea edesluşit u
als, ia ea se ple a şi se î î tea zî i du i. Asta eî epea de fie a e dată, a o iş a e auto ată, a
a ele pli ă i pe pu tea u ui apo î a e î tîl eşti totdeau a a eiaşi ălăto i, î a eleaşi lo u i. Şi
ştia , u o e titudi e i pla a ilă, ă ii o depăşi lî gă pasa elă.

O pot edea a u , u da tu a ei Ieşită î afa ă, u o pata eselă de oşu, plasată sus, pe po e ii

obrajilor, cu zîmbetul ei distrat, fericit, bucurînduse de sea a a eea. Mai tî ziu a ăzuto lî gă asa
î ti să pe t u supeu, e etî d u o hii ei păt u zăto i î a ea, u plî d o fa fu ie u felii de so o şi
aio eză de a i şi et ăgî duse î t u ol . Mai e a lad C o a , o st uoasă î ostu ul pu pu iu ai
nu ştiu ă ei figu i o a ti e di t e ut, Mă ia A toi etta sau Nell G e, sau ai ştiu eu e iu dat
a este e oti di a î două şi epeta e eu, u glasul ei şi ai as u it a de o i ei, di p i i a
şa pa iei. „Mie t e uie să i ul u eşti pe t u toate astea, u so ilo de Wi te !"

Mil a i tes pe Ro e t ăstu î d o ta ă u î ghe ate şi e p esia lui F ith î d a ăzut ă i o atul e
Ro e t, ia ' u u ul di hel e ii supli e ta i. Do ea să ă du Ia Ro e t, săl apă şi săi spu : „Ştiu e
si i, î eleg. Eu a fă ut e a şi ai ău astăsea ă". Si t î ă pe fa a ea zî etul ste eotip e u se
pot i ea u t iste ea o hilo ei. O ăd pe ţeat i e, s u pa ţeat i e» p ite eoasă şi fă ă ta t,
o se î du ă, deşi da sa u o i ă iş a e de î u aja e a apului, u ă ă ile ălă gă i dui se Ia
î heietu ile îi ilo , u ălul alu e î dui pe f u tea asudată. Mă e ăd de ase e i î î i du ă î ju ul
sălii, î t u da s dispe at u Giîes, a ă ui i i ă u ă a oit să i ă sea a de efuzul eu şi a e a i ut
să ă o du ă itejeşte p i ul i ea e se î ulzea, aşa u îşi i a aii la u se. Pa ă îl aud
spu î idu i : „Ai o o hie i u ată. Toate elelalte sî t idi ole pe li gă a ta". Şil i e u i tez pe t u
a el gest iş ăto de î elege e şi de si e itate, ă i so otea, s u pul Giîes, ă e a deza ăgită di
p i i a o hiei, ă e a p eo upată de î fă işa ea ea, ă e a î g ijo ată de asta.

F a k fu a ela a e î i aduse o fa fu ie u pui şi şu ă, pe a e u le putui i a, F a k, a e stătea lî gă

mine, întinzî du i u paha de şa pa ie, pe a e a pututo ea.
„î ea ă, spu ea el laji . C ed ă o să i fa ă i e", şi a so it de t ei o i, a săi fa plă e e. Legătu a
eag ă pe a e o pu ta pe o hi îl fă ea a aghios, îl s hi a, îl î ăt î ea. Pe hipul Iui erau zbîrcituri, pe
a e u le ăzuse î ai te.

T e ea p i t e oaspe i, a şi u a fi fost tot u a fit io , i g iji duse să se si tă i e, să fie

ap o izio a i u ăutu ă, şi î a e şi igă i, şi ai şi da sa, î t u stil sole , dî duşi ultă oste eala,
oti duşi pa te e ele p i odaie, u fa a î o dată. Nu se si ea la la gul lui î ostu ul de pi at, ia
fa o i ii z u li i pe a e şii. Epise su as aua oşie pusă pe ap, a eau e a t agi . Mă gî dea u
stătuse î fa a ogli zii di do ito ul lui pustiu de u la , ăsu i duşi fa o i ii î t e degete. ţietul F a k!
p agul F a k I Na î t e at i iodată, a aflat i iodată îtă o oa e îi fă use ulti ul al ostu at dat
la Mandeiiey.

i; O hest a î ta e eu, ia pe e hile se î î teau a işte a io ete p i i holul a e şi e e eau, şi u

ei e a a eea a e le p i ea , u o fii ă se si ilă, fă uta di a e şi di sî ge, i u fel de a e hi ,
u u zî et î e e it pe fa ă. Fii a a e stătea alătu i de i e e a şi ea de le . Fa a ei e a o as ă,
zî etul u e a al ei. O hii u e au o hii ă atului pe a e îl iu ea , ai ă atului pe a e îl u oştea .
P i eau p i i e, di olo de i e, e i, fă ă ia ă, sp e u lo de t iste e şi de du e e, u de eu u
putea să păt u d, sp e eu tai i iad lău t i , pe a e ul putea î pă tăşi..

Nu mia vorbit deloc. Nu a ati s delo . Stă u ul lî
î p eu ă. îi o se a a ie ele u te itoa e. A u a u
unui al treilea, st iga peste u ă pe u al pat ulea, ia
lu u pe a e îl spu ea, fie a e gest pe a e îl fă ea, e a
a to i î tpo piesă, da e a despă i i, u ju a î p eu
să jo a ea o edie la e ta ilă pe t u oa e i pe a i
eodată.
gă altul, stăpî ul şi stăpî a asei, şi u e a
u î t u ui usafi , o glu ă altuia, u zî et
i e i, afa ă de i e, uşi î hipuia ă fie a e
e a i , e a iş a ea u ei aşi i. E a a doi
ă. T e uia să î du toate astea si gu ă, t e uia
ui u oştea şi pe a e u do ea săi ai ăd

Se pa e ă so iei du itale u i sa li at ostu ul

la ti p, spuse u ă at u i işoa e i ete st ă ătî

dui pielea fe ei, şi îse, dî dui o pal ă zd a ă ă lui

Ma i . E e oltăto , hai ? î lo ul du itale laş da î

jude ată pe oito şi iaş e e despăgu i i. A elaşi lu u

sa î tî plat o dată so iei ă ului eu.

' Da, e foa te eplă ut, spuse Ma im.

As ulta i ă, spuse a i a ul, î to î duse sp e i e, a e i de ît să spu e i ă sî te i ostu ată î

„ iozotis". Sî t al ăst ii, ui aşa ? Sî t işte flo i ele d ăgu e, li se ai spu e şi „ u ă uita". Nui aşa ă
a d eptate, de.iWi te ? Spu e so iei du itale ăi o floa e de „ u ă uita". E o idee u ă.
Se î depă tă îzî d şi F a k apă u di ou î spatele eu u alt paha î î ă ; de astădată e a
it o adă.

Nu, ul u es , F a k, u ie sete.

De e u da sezi ? Ia de u ei, i o să stai jos pu i . E u ol işo pe te asă.

Nu, î i pla e să stau î pi ioa e. Na hef să şed.

V ei să ă du să i adu e a, u sa d iş o. pie si ă ?

Nu, nu doresc nimic.

Ia ăşi e a a olo doa a î oz ; de data asta uita să i zî eas î. Se oşise la fa ă după supeu. Se uita
î t u a la hipul pa te e ului ei. E a foa te î alt, foa te su i e, a ea o ă ie a o ioa ă.

Valsul desti ului, f u oasa Du ă e al ast a, Vădu ă esela, u doit ei, u doit ei, î l î ti i ă, î î ti i ă,
u doit ei, u doit ei, î î ti i ă, î î ti i ă. Doa a î oz ; o doa ă î e de ; ia ţeat i e, u ălul
ăzut pe eafă. Giles, u fa a asudată şi ia ăşi a i a ul op i duse li gă i e, u o da satoa e, pe a e
o e u oştea î ostu de pe e ea Tudo ilo a e Tudo ? u u gule î e it î ju ul gîtului şi o
o hie de atifea eag ă.

Ci d o să ii să e ezi ? spuse ea, a şi î d e a

p iete e e hi. Ia eu ăspu se ; O, î u î d, desigu ,

to ai o ea de asta zilele t e ute, i u î du ă de

uşu i a u a e i ea deodată fă ă i i cel mai mic

efort.

Ce se ată î î tăoa e ! Te feli it, spuse ea. Ia eu :

Mul u es foa te ult. E foa te plă ut, ui aşa ?'

Se pa e ă sa o is o g eşeală u p eda ea ostu ului du itale ?

Da, e stupid, ui aşa ?

Fu izo ii ăştia sî t to i la fel. Nu te po i izui pe ei. Da eşti î î tătoa e î o hia asta f u oasă
al ast ă. Şi desigu ă te si i ult ai i e de ît eu î atifeaua asta g oasă. Nu uita, t e uie să e i i
a î doi ît de u î d să i a i la palat.

O să e fa ă plă e e.

Ce oia să spu ă : u de, a e palat ? Nu u a i itase la pet e e e işte e i ai fa iliei egale ?

Ea se î depă tă î a ele a i a ului pe alu ile Du ă ii al ast e, o hia de atifea ătu î d podeaua,
şi a ia ult ai tî ziu î i a i tii, î t o oapte, î d u iz utea să do , ă fe eia î ostu Tudo
e a so ia pasto ului, a e u la pe jos î Pe i i.

Cît e a easul ? Nu ştia delo . Se ata o ti ua, eas după, eas, eadu î d a eleaşi hipu i'şi a eleaşi
a ii. Di î d î î d ieşeau di i liote ă ju ăto ii de idge, a işte el i di s oi a lo , a sî p i eas ă
da sato ii, apoi se î apoiau. ţeat i e, u ălu ile e flutu au î u a ei, î i şopti la u e he.

De e ou stai jos ? A ă i de pă ea ai fi oa tă.

Mă si t foa te i e.

Giles,. u suli e eala topită, u iet i s la de apă su u uzul lui a a , se ap opie de i e şi i spuse :

Vi o să ezi de pe te asă fo ul de a tifi ii.

î i a i tes ă stătea i pi ioa e pe te asă, p i i d e ul, pe a e peta dele se î ăl au şi e ădeau.

Mi u a Cla ise e a a olo, î t u ol u u ăiat de pe oşie, zî i d î î tată, î ti p e o po itoa e
plesni la picioarele ei.

Hello, o să fie o pet e e e st aş i ă! E a Giles, u

apul lui « a e, lăsat pe spate, u gu a ăs ată. Uiteo ă

vine. Bravo, e un spectacol tare frumos.

;. Şuie atul î et al a tifi iilo î ăl î duse ta ăzduh, detu ătu a, î p ăştie ea stelu elo de s a ald. Ua
u u de ap o a e al ul i ii, ipete de plă e e, aplauze. Doa a î oz stătea f u oas, î fa ă, u
o ajii ap i şi de aştepta e, a î d o o se a ie de fă ut pe t u fie a e a tifi iu a e ădea... „Vai, e
f u use e.» Ia uita i ă a u la ăsta... Tii, e f u use e... O, ăsta di u ă a po it... Ia sea a, i e
sp e oi... Ce fa oa e ii a eia de olo ?" Pî ă şi pust i ii îşi pă ăsi ă î logu ile şi e i ă să se alătu e
da sato ilo , pe te asă. Pajiştile e au eg e de oa e i. A tifi iile a e po eau st ălu eau pe fe ele lo
îndreptate spre cer.

U a după alta, a hetele se a î tau î ăzduh a işte săge i şi e ul se fă ea de pu pu ă şi au .

Mande le se detaşa a o lo ui ă fe e ată, u toate fe est ele st ălu itoa e, zidu ile e uşii, olo ate
de ploaia de stele. O asă i eală ăsă i di fu dul pădu ilo î tu e ate. Şi î d ăzu ulti a a hetă,
st igătele de u u ie se sti se ă, oaptea a e, î ai te pă ea f u oasă, apă u, p i o t ast, ştea să, şi
su ă. Mi ile g upu i de pe te asă şi de pe alee se isipi ă. Oaspe ii se g ă i ă sp e a ile uşife est e a
să se î apoieze î salo . Se a ea e a pe sfî şite. Stă a olo u fe ele lipsite de e p esie. Cineva îmi
î ti se u pa a de şa pa ie. Auzii pe alee fego otul aşi ilo , ale ă o otoa e e au puse î
fu iu e.

„î ep să ple e, gî dii eu. Sla ă Do ului, ă î ep să ple e". Doa a î oz î epu să ă î e ia . Mai
t e ui» ti p a să se goleas ă holul, li ăzui pe F a k fă î d se o hest ei. Stă î uşă, î t e salo şi
hol, alătu i de u ă at pe a e ul u oştea .
Ce se ată i u ată ! spuse el.

Da, zisei eu.

A pet e ut foa te i e, fă u el.

Asta î i fa e plă e e, spusei eu.

Molly o să fie fu ioasă ă a fost şi ea, spuse dî sul.

Ade ă at ? î t e ai eu.

O hesta î epu să î te o elodie e he. O ul ă luă de i ă şi î epu sa se lege e.

Haide i, st igă el» haide i, e i i

Ci e a ă luă de ealaltă i ă şi i se alătu a ă şi al i i ita i, îzî d. A î ti s o ho ă a e, î tî d ît

e i ea gu a. ţă atul a e pet e use atît de i e şi a e spu ea ă Moll o să fie fu ioasă ă a fost şi
ea, e a ostu at î a da i şi îi i t au î î e ă u ghiile false î d e legă a îi ile. Se tă ălea de
îs. Rîdea u to ii. „De ji a e hea p iete ie să fie uitată..." î > ta oi.

Veselia asta e u eas ă se t a sfo ă epede de' tot î se iozitate î d, după e se sfî şi ho a,
to oşa ul ătu p eludiul de eî lătu at al lui God sa e the Ki g. )î etele pie i ă de pe fe e, pa ă
şte se u u etele. Ma da i ul stătea î pozi ie de d ep i, u îi ile dea lu gul " ipuştei pa talo ilo .
î i a i tes ă ă î t e a î od ag da ă e a î a ată. Ce iudat a ăta, u fa a lui lu gă a u
ăt ai şi ustă ile lui pleoştite a de a da i , î i a i tes o hii doa ei î oz. God sa e the Ki g o
su p i sese u o fa fu ie de pateu de fi at î i ă. O i ea î fa a ei, eapă ă, a şi î d a fi fă ut o
hetă la ise i ă. De pe hipul ei pie ise toată î sufle i ea. î o e tul î d se sti se ulti a otă a
i ului a io al, ea se desti se şi ata ă pateul de fi at u u fel de fu ie, o i d pe deasup a u ă ului
u a ale ul ei. Ci e a se ap opie de i e şi ă lău de î ă.

Nu uita i ă i a i Ia oi î paisp eze e, lu a u ătoa e.

Ade ă at ?

Ma uitat la el u i dife e ă.

Da, o să i ă şi u ata du ea oast ă !

Oh, o să fie a'şa de plă ut...

Opt şi ju ătate, î s o hi g. Atu i pe u î d.

Da, da, a î eles.

Oa e ii î epeau să fa ă oadă a săşi ia a as u . Ma i e a la elălalt apăt al sălii. î i eluai

zi elul e se topise după Auld ha g S e.
De ult a ai fost la o se ată atît de f u oasă.

Asta ă u u ă foa te ult.

Mul u es espus de ult pe t u i u ata se ată.

Sî t î î tată.

Vede i, a ă as pî ă î ulti a lipă.

Da, ă ul u es .

Nu e ista altă fo ulă î li a e gleză ? A fă ut o e e e ă şi a zî it a o păpuşă de ea ă,

ăutî dut u p i i ea, peste apetele ul i ii, pe Ma i . E a p i s î t u io hi e de oa e i, lî gă
bibliotecă. ţeat i e e a şi ea î o ju ată, ia Giles o dusese u pil , de i ita i, ătă i i pî ă la asa di
suf age ie la a e se se eau î ă u i e i. F a k ieşise afa ă pe aleea auto o ilelo , î g iji duse a
lu ea săşi găseas ă aşi ile. E a î ghesuită de st ăi i.

„La e ede e" şi „Mul u es di i i ă". „Sî t atît de u u os"...

Holul a e î epu să se goleas ă. A ea deja ae ul a ela posa , pă ăsit, al u ei se i i osite şi zo ii u ei

zile, obosite. Pe te asă se i ise o lu i ă e uşie. Putea să ăd siluetele hioş u ilo de la sa e a
a tifi iilo ăpătî d o tu pe pajişti.

La e ede e. Ce sea ă i u ată !

îmi pare foarte bine.

Ma i se duse după F a k pe alee. ţeat i e e i la i e, s o î duşi ă ă ile ză gă itoa e.

Nu ai pot să le supo t. Du ezeule, sî t oa tă»

C ed ă u ia s ăpat u da s. I o i e az, e u su es

st ălu ito .

Ade ă at.? î t e ai.

A t e ui să te du i să te ul i, s u po. Pa i zd o ită de o oseală. Ai stat ap oape toată sea a î

pi ioa e. U de sî t ă a ii ?

Afa ă, pe alee.

A să iau o afea şi ouă u şu ă. Şi tu ?

Nu, ţeat i e, ed ă a să iau i i .

Ai fost î î tătoa e î o hia ta al ast ă. Toată lu ea a spuso. Şi i e i u sa î doit de... de ade ă . Aşa
ă u fi eli iştită.'
Nu.

î lo ul tău aş s ula tî ziu iî e di i ea ă. Nu e ede o ligată să te s oli. Ia i i ul deju î pat.

Da, poate ă aşa a să fa .

V ei săi spu lui Ma i ă teai dus sus ?

Te rog, Beatrice,

Nea î eles, s u pa ea, do i li iştită.

Ea ă î ă işa epede,' ătî du ă pe u ă şi se duse săl găseas ă pe Giles la ufet. A u at î et de

. tot s a a. Muzi a ii sti sese ă lu i ile î gale ie şi se dusese ă şi ei să se efa ă, î î d ouă şi
slă i ă. Pejos e au isipite ote de uzi ă. U s au e a ăstu at, s u ie ă pli ă de u u i. Ca după
pet e e e. Po ii pe uloa ul e du ea la a e a ea. Di lipă î lipă zo ii zilei păt u deau ai ult î
odaie şi păsă ile î epeau să î te. Na t e uit să ai ap i d lu i a a să ă dez a P i fe east a
des hisă i t ă u î ti el ă o os. Se fă use deştul de e e. P o a il ă î ti pul alului ul i o fi ieşit î
g ădi a de t a dafi i, ă i toate fotoliile e au laie peste g ă adă. Pe u a di ese e a o ta ă u paha e
goale. Ci e a îşi uitase să ule ul pe u s au . T ăsei pe delele a să fac întuneric în odaie, dar lumina
e uşie a di i e ii se st e u a p i fe est e.

Mă u ai î pat, u pi ioa ele ta e o osite, şi o du e e păt u zătoa e î şoldu i. Mă î ti sei si î hisei

o hii, u u i du ă de odih a ă o oasă a ea şafu ilo al e şi u ate. Aş fi oit ă i tea să i se
odih eas ă tot aşa a şi t upul, să se desti dă, să se ufu de î so . Nu să zu zăie u fă ea, să
opăie după uzi ă, să se î î teas ă pe u o ea de hipu i. î i t e ui li ile peste o hi, da i agi ile
u se şte se ă.

CAPITOLUL 18

PROţAţIL CA AM DORMIT PU IN după şapte. î i a i tes ă e a ziua a iaza a e şi ă pe delele u

slujeau la i i . Lu i a st ă ătea p i ele, p i fe east a des hisă şi aşte ea pete pe pe ete.. A auzit
oa e ii aşezî d esele şi fotoliile î g ădi a de t a dafi i şi s o î d la ul de e u i ele t i e. Pa ul lui
Ma i e a gol şi eati s. Mă î ti sei dea u ezişul patului eu, eu a ele la o hi, î t o pozi ie iudată,
foa te pu i pot i ită pe t u so , da aju sei să u i ai dau sea a de i i şi te ele di u ă a
ado it. Cî d a t ezit, t e use de u sp eze e şi Cla ise t e uie să fi i t at fă ă so fi auzit, ă i li gă
i e e a o ta ă şi u eai i a e se ă ise, ia hai ele ele e au a a jate, o hia ea al ast ă pusă di
nou în garderob.

Mia ăut eaiul e e, î ă a o ită, î do ito ită de so ul eu s u t şi g eu, p i i d pe etele

di ai tea ea. Patul gol al lui Ma i ă eaduse la ealitate, u u şo iudat î i i ă, şi ă up i se
di ou toată eli iştea di aju . El u se ul ase. Pija aua lui sta î pătu ită pe ea eaful eati s. Mă
î t e a e o fi ezut Cla ise î d a e it î odaia ea u eaiul. O se ase ? Se dusese să po esteas ă
şi elo lal i se ito i ia ei o ise ă desp e asta î ti p eşi luau gusta ea de di i ea ă ? Mă î t e a
e ă i te esa asta şi de e gî dul la se ito ii a e o eau la u ătă ie î i p i i uia o astfel de
dez ădejde. Poate ă a ea u spi it î gust, o tea ă o e io ală şi jos i ă î pot i a î felilo .

De a eea o o îse u o sea ă î ai te î o hia al ast ă, î lo să ă î as u să î odaia ea. Fapta

asta nu

do edea i i f u os sau u ajos ; u e a de it o la e ta ilă je tfă adusă o e iilo . Nu o o îse

din iubire pentru Maxim, nici pentru Beatrice, nici din dragoste pentru Manderley. Cobo îse pe t u ă
u oia a oaspe ii să eadă ă a e tat u Ma i . Nu oia să se î toa ă a asă spu î d :' „Da
desigu ă u se î eleg. Se.pa e ă el ui delo fe i it." Co o îse pe t u i e, pe t u i a ea
a itate pe so ală. ţî d eaiul e e, ă gî dea u u se ti e t o osit şi a a de dez ădejde, ă aş
a epta să t ăies la u apăt al Ma de le ului şi Ma i la elălalt, da ă lu ea a şti. Da ă a ai fi
si it d agoste pe t u i e, da ă u a ui fi să utat i iodată u ia ai fi o it decit strictul
e esa , ed ă aş fi putut î du a totul, da ă aş fi fost sigu ă ă i e i a fi ştiut i i , afa ă de oi
doi. Da ă a fi iz utit a se ito ii să u o eas ă, să e ju ă olul î fa a u oşti elo , î ai tea
Beatricei, apoi, cînd am fi fost si gu i, să e et age fie a e î odaia oast ă, du î d ie i sepa ate.

î i spu ea , stî d î pat, p i i d pe etele, soa ele i t i d pe .fe east ă şi patul gol al lui Ma i , ă u
e ista i i ai uşi os, ai î josito , de ît o ăsăto ie eiz utită. Neiz utită după t ei lu i, a a ea.
Că i u i ai fă ea iluzii, u ai î e a să ă a ăges . Noaptea t e ută io do edise p ea i e :
ăsăto ia ea e a u eşe . Tot e oa e ii puteau să spu ă, da ă ştiau, e a ade ă at. Nu e î elegea .
Nu eram to a ăşi. Nu e a pot i i i. E a p ea tî îrî pe t u Ma i , p ea lipsită de e pe ie ă şit eea e
e a şi ai î se at, u e a di lu ea lui. Faptul ăl iu ea u o d agoste ol ă i ioasă, jig ită,
dez ădăjduită, a u opil sau a u îi e, u s hi a i ic din toate astea. Nui trebuia o astfel de
d agoste. A ea e oie de alt e a, pe a e .eu u il putea dă ui şi pe a el a usese altădată. Mă
gî dea la u u ia ti e eas ă şi esă uită, la î d ia u a e î ă itase , i hipui du i ăi adu ea
fericirea lui Maxim, care cunoscuse o fericire cu mult mai mare înainte. Chiar doamna Van Hooper, cu
pă e ile ei ulga e şi ideile ei a ale, î elesese ă fă ea o g eşeală. „Mă. te ă o să i pa ă ău, î i
spusese ea. C ed ă fa i o a e g eşeală."

No ascultasem. Mi se pă ea asp ă şi . ea. Da a ea d eptate. A ea depli ă d eptate. Ultima ei

o se a ie,

î ai te de MX& spu e la e ede e : „Nu i î ehipui, ed, ăi î d ăgostit de du eata ? E singur, casa
a eea a e,pustie, li e esufe ită", e a si gu ul lu u a io al, si gu ul lu u ade ă at pe a e la spus
eodată î ia a ei. Ma i u e a î d ăgostit de i e, u ă iu ise i iodată. Călăto ia oast ă de
u tă, î Italia, a usese i i .o î se ătate pe t u el, u a usese i i ia a oast ă o u ă. Ceea e
c ezuse ă e d agoste pe t u i e, u e a d agoste. E a ă at, eu e a so ia lui, şi e a tî ă ă, ia el
e a si gu , asta e a tot. Nu i apa i ea delo , apa i ea Re e ăi. Ea se ai afla î odaia a eea di a ipa
de apus, aşa u spusese doa a Da e s, se ai afla î i liote ă, î salo aş, î gale ia de deasup a
ho ului. Chia şi î a t eiaş, u dei atî a a taua de ploaie. Şi î g ădi ă, şi î pădu e, şi î ăsu a de
piat ă, de pe plajă. Paşii ei ăsu au pe o ido , pa fu ul ei stă uia pe s a ă. Se ito ii fă eau e
poruncea ea, felurile pe care le mîncî e au a elea a ei plă eau ei. Flo ile ei p efe ate u pleau odăile.
Veş i tele sale e au î ga de o u ile di odaia ei, pe iile ei se aflau pe asă, pa tofii su fotoliu,
halatul de noapte pe patul ei. Tot Re e a e a stăpî a Ma de le ului. Re e a e a tot doa a de
Wi te . Na ea . e ăuta ai i. Mă ătă ise a o idioată pe u te e i te zis. ,,U dei Re e a ? st igase
u i a lui Ma i . O eau pe Re e a. Ceai fă ut u Re e a ?" Nu ă u oştea. Nui păsa de mine. De
e ia fi păsat ? Pe t u ea e a o st ăi ă. Nui apa i ea lui Ma i sau do e iul Ma de le . Şi
ţeat i e, la p i a oast ă î tîl i e, ăsu î du ă de sus pî ă jos, î i spusese u f a he e î fa ă : „Eşti
îtît de diie ită de Re e a" F a k, eze at, sti ghe it î d o ea desp e ea, detestî d î t e ă ile
e ă sate peste apul lui, hia la fel u le detesta eu î să i şi apoi ăspu zî d la ulti a, î d e
ap opia de asa, u glasul g a şi li iştit : „Da, ea e a ea ai f u oasă făptu ă pe are am întîlnito în
ia a ea".

Re e a, e eu Re e a. De îte o i ă pli a p i Ma de le , o iu de ă aşeza , pî ă şi î

gî du ile şi isele ele o î tîl ea pe Re e a. A u îi u oştea hipul, pi ioa ele lu gi şi s elte, u
tălpile i i "şi î guste. U e ii ei e au ai la i de ît ai ei, îi ile e au p i epute, î de î ate e. Mîi i
a e puteau o du e o a a a iu e, puteau i e î f îu u al. Mîi i a e a a jau flo i, fă

eau odele de o ă ii şi s iau : „Lui Ma , de la fte e a", pe pagi a de titlu a u ei ă i îi ştia i fa a

i ă şi o ală, u pielea st ălu itoa e, al ă, u lădă aia ei de pî eg u. Cu oştea pa fu ul folosit de
ea, putea săi ghi es îsul, da ă laş fi auzit, fi ştia zî etul; hia di t o ie iaş fi e u os ui o ea.
No să s ap i iodată de Re e a.

Poate ă o hi uia şi eu u ă hi uia ea ; p i ea de sus, di gale ie, u spusese doa a Da e s,

şi sta li gă i e î d î i fă ea o espo de a la i oul ei. Ma taua de ploaie pe a e o pu tase ,
atista de a e ă slujise e au ale ei. Poate ă a ăzut î d lea luat. Jaspe fusese li ele i .şi fugea
a u după i e. T a dafi ii e au ai ei şi eu îi ulegea .. Se te ea şi ea de i e şi ă u a, u o u a
ea? Do ea a Ma i să fie di ou si gu î asă ? Aş fi putut lupta î pot i a u ei fii e ii, u î pot i a
u ei oa te. Da ă a fi e istat la Lo d a o fe eie pe a e Ma i so fi iu it,» i e a ă eia săi fi s is, pe
a e so fi izitat, u a e să fi î at şi să se fi ul at, aş fi putut să lupt u ea. Te e ul a fi fost egal între
ea şi i e. Nu aş fi te ut. Fu ia, gelozia sî t lu u i pe a e le po i i ui. î t o zi, fe eia a eea a
î ăt î i sau sa pli tisi, sau sa s hi a şi Ma i a ai iu io. Da Re e a o să î ăt î eas ă
i iodată. Re e a o să fie totdeau a a eeaşi. Şi u ea u putea lupta. E a p ea pute i ă pe t u i e.

Ma dat jos di pat şi a t as pe delele. Soa ele a ă ălit î odaie. G ădi a ii î lătu ase ă dezo di ea
di g adi a de t a dafi i. Mă î t e a da ă lu ea o ea desp e al, aşa u se o e tează a doua zi
după o pet e e e

„So oteşti ă a fost tot atît de iz utit a e ep iile lo de altădată ?"

„Oh, da t"

„O hest a i ta a î et, după pă e ea ea."

„Masa e a foa te u ă.": .

„Fo u ile de a tifi ii au fost destul de euşite."

„ţoa La î epe să î ăt î eas ă."

„Ce ei, î ostu ul a ela..."

„Mi sa pă ut a el a ată foa te p ost."

„Ca totdeau a."

„Cu i se pa e tî ă a so ie V

„Ştea să. Mai u î d pli tisitoa e." „Mă t e da ăi o ăsăto ie iz utită... Da, ă î t e . Atu i î i dădui
seama ă o s isoa e e a st e u ată su uşă. Mă dusei so iau. Re u os ui s isul hotă ît al ţeat i ei. O
s isese după asă u eio ul:

„A ătut î zada la uşa ta şi a î eles a i u ezi sfatul şi ă te odih eşti după o oseala op ii.
GUes e g ă it să se î apoieze, ă i i f G telefo at de a asă eS t e uie sa î lo uias ă azi pe i e a î t u
e i de i het, a e î epe la două. Nu ai Du ezeu ştie u ii ©sî joa e după atîta şa pa ie ăută
astă oapte. if sî t pi ioa ele a oi, da a do it a u uştea . F ith ia spus ă Ma i a o o ît
di i ea ă săşi Ut i ul deju şi ă a ai fost e ăzut! Te tog « t a s i i o pli e te di pa tea
oast ă; ul u i ile oast e pe t u se ata la a e a pet e ut î t ade ă , i e. Nu te ai gî di la
costum. (Asta era subli iat . Cu. d ag, ţea". Şi î posts iptu : „T e uie să e i i î u î d a î doi la
noi.a

Ea s isese î g a ă ; oua ju ătate, la î eputul s iso ii şi e a ap ape u sp eze e şi ju ătate.

Ple ase ă de două easu i. A u o fi aju s a asă. Mio î hipuia pe ţeat i e, după e şia desfă ut
aliza, ieşi d î g ă U a ei şi elui duşi t e u ile o iş uite, ia pe Giles p egăti duse pe t u e iul lui,
î oi d legatu ile la osă. Dupăa iază, ţeat i e o să se î a e î t o o hie uşoa ă şi o săşi pu ă o
pălă ie a e şi o săl p i eas ă pe Giles u joa ă i het. Apoi o să ia eaiul su o u elă, lui Giles o săi
fie foa te ald şi fa a lui o să fie foa te oşie, ia ţeat i e o să o Seas ă şi o să îdă u p iete ii ei. „Da,
am fost la balul de la Manderley. A fost foa te plă ut. Mă î t e u a ai fost Giles sta e să joa e."
)î i dui lui Giles, î gîi dul pe spate. E au a î doi î t e două î ste şi lipsi i de o a tis . E au
ăsăto i i de douăze i de a i şi a eau u ăiat a e a e t e uia să i t e la O fo d. E au foa te fe i i i.
Căsăto ia lo e a euşită. Nu eşuase a a ea, după t ei lu i.

Nu putea să ză o es ai ult î do ito ul eu. T e uia să se de eti e. Poate ă totuşi Cla ise u
o se ase patul eati s al lui Ma i . La ototolit, a să

eadă ă a dormit în el. Nu oia să afle se itoa ele, da ă u le spusese u a Cla ise.

Fă ui o aie, ă î ă ai şi o o ii. Ri gul de da s şi flo ile fusese ă s oase. Pupit ele uzi a ilo u
ai e au î gale ie. P o a il ă uzi a ii luase ă u t e de di i ea ă. G ădi a ii ătu au, de pe
pajişte estu ile fo ului de a tifi ii. î u î d o' să ai fie i i o u ă] a alului ostu at de la
Ma de le . Cit de lu gi pă use ă p egăti ile şi ît de epede se fă use u ă e ia !
Miam amintit de doamna in roz, stînd î pi ioa e lî gă uşa di salo ul el a e, u fa fu ia î î ă şi i
sa pă ut ă a isat toate astea sau sa îhtî plat de ult de tot. Ro e t lust uia asa di suf age ie. E a
ia ăşi î sta ea lui o ală, a ost, pli ti os, u fii a efe es e tă, a î ată, di i ulti ele săptă î i:

ţu ă ziua, Ro e t, zisei eu.

ţu ă ziua, doa ă.

Lai ăzut pe do ul de Wi te ?

A plecat numîide ît după i ul deju , doa ă, î ai te a să fi o o ît aio ul şi doa a La . De

atunci nu sa mai întors.

Nu ştii u de sa dus?

Nu, doa ă, aş putea spu e.

A fă ut î i a paşi, la î tî pla e, î to î du ă p i hol. A st ă ătut di ou holul şi a i t at î

salo aş. Jaspe ' sa epezit la i e şi ia li s îi ile, up i s de o î î ta e f e eti ă, de pa ă aş fi fost
ple ată ultă e e. Pet e use sea a pe patul Cla isei şi ul ăzuse de la eaiul de sea ă. Poate ă
o ele se s u sese ă şi pe t u el la fel de î et a şi pe t u i e.

A idi at e epto ul telefo ului şi a e ut i oul oşiei. Poate ă Ma i e a la F a k. Si ea ă

te uie săi o es , fie hia şi u ai două lipe. T e uia săi e pli ă o fă use i te io at oaptea
te ută. T e uia să io spu , hia da ă după asta a fi t e uit să ui ai o es i iodată. Fu io a ul
î i ăspu se la telefo ă Ma i u e a a olo.

Do ul C a le e ai i, doa ă, adăugă dî sul.

V e i săi o i i ?

Voia to ai să e u , da el u i dădu ăgaz şi î ai te de & î hide, a auzit glasul lui F a k.

Ce sa î tî plat ? î t e ă dî sul.

Era un mod ciudat de a intra în materie. Nu spunea „ u ă ziua", i i „ai do it i e ?" De e î t e a „ e

Sa întîmplat" ?

Frank, eu sînt, zisei. Undei Maxim ?

Nu ştiu, u la ăzut. Azi di i ea ă a fost pe ai i.'

Na fost la birou ?

Nu.

A, i e, a e i i o i po ta ă.
Lai ăzut la i ul deju ?

Nu, u e a s ulată.

Cum a dormit ?

Şo ăia . F a k e a si gu a fii ă ă eia oia să ă destăi uies .

Nu sa ul at astă oapte.

U ă o tă e e la apătul elălalt, a şi î d F a k" se gî dea adi e, î ai te de .a ăspu de.

A, p i ep, şi apoi după u i ut : Mă te ea să u se î tî ple e a...

F a k, a ostit eu u dispe a e, ea spus azi oapte, după ea ple at toată lu ea ? Cea i fă ut u to ii?

A î oat îte u sa d iş, î p eu ă u Giles şi doa a La ,spuse F a k. Ma i a e it. A găsit el o

s uză şi sa dus î i liote ă. Ma î to s a asă ap oape i ediat. Poate doa a La o să i spu ă ai
mult.

A ple at, a zis, sau dus i ediat după i ul deju . Mia t i is u ile el. S ie ă u la ăzut pe Ma i .

A, spuse Frank.

Nu ia plă ut e la a ia. Nu ia plă ut felul u o spusese. E a tăioasă, î ă ată de p e esti i.

U de ezi ă sa dus ? îl î t e ai.

Nu ştiu, spuse F a k. Poate ă doa să se pli e.

A ea glasul do to ilo de la sa ato ii, î d pă i ii

ol a ului i să se i te eseze desp e el.

Fra k, t e uie săl ăd, zisei. T e uie săl lă u

es î legătu ă u ele pet e ute asea ă.

F a k u ăspu se. î i î hipuia fa a lui eli iştită, z î itu ile de pe f u tea lui.

Ma i ede ă a fă uto î t adi s, zisei u u

glas care se frîngea cu tot efortul meu, pe cînd lacri

ile, a e ă o ise ă î " aju fă ă să le pot ă sa, ă

podidise ă a u u o î tî zie e de şaisp eze e easu i. Ma i ede ăi o fa să, u a jos i ă, o fa să

g oaz i ă:

Ba nu, zise Frank, ba nu.

ţa da, io spu . Nu ai ăzut o hii, a i e. Nai stat toată sea a alătu i de el a i e a săl o se i. Nu
ia o it, F a k. Nu a p i it i iodată ă a . A stat u ul li gă altul toată oaptea fă ă să s oată o
o ă.

Nu se putea, u to i oa e ii a eia a e îl sî îiau, ăspu se F a k. Fi eşte ă a o se at asta Ca şi i d

u laş u oaşte pe Ma i ! As ultă..

Nu ie iudă pe el, î t e upsei eu. Da ă ede ă a fă ut fa sa a eea i fa ă şi a je tă, a e d eptul săşi

î hipuie desp e i e ele ai ele lu u i, a e d eptul să u i ai o eas ă i iodată, să u ai ă
adă i iodată.

Nu o i aşa, zise F a k. Nu ştii e spui ! Lasă ă să iu sus să te ăd. C ed ă î i pot e pli a.

Ce ost a ea să i ă F a k să ă adă, să stă a î doi î salo aş, F a k să ă li işteas ă, F a k să fie

plin. de ta t, să fie ge til u i e ? î lipele a elea u do ea a a ilitatea i ă ui. E a p ea tî ziu.

Nu, a spus, u, u eau să o luă de la apăt şi să dis ută ia ăşi şi ia ăşi, desp e faptul a ela. Sa
întîmplat, acum nu se mai poate schimba nimic. Oh, poate ă o i e ău e sp e i e! Asta ă fa e să
î eleg e a fi t e uit să ştiu î ai te, e a fi t e uit să i î hipui ă itî du ă u Ma i .

Ce ei să spui ? î t e ă F a k.

Glasul lui era strident, bizar. Mă î t e a el i te esa ă Ma i u ă iu eşte. De e oia să i

as u dă asta ?

E o a de el şi de Re e a, zisei. Şi î d ia os

tit u ele, i sa pă ut iudat şi dezag ea il a u u

î t i te zis ; u e a o uşu a e pe t u i e, o plă e e de

al spu e, i o uşi e a zătoa e, a ă tu isi ea u ui

pă at

F a k u ăspu se u aide ît. Si ea CUIţ îşi t age ăsufla ea la elălalt apăt al fi ului.

Ce ei să spui ? î t e ă el di ou, u glas ai

ioi şi ai st ide t î ă. Ce ei să spui ?

Nu % iu eşte, o iu eşte pe Re e a, zisei. Na

uitîto niciodată, se gî deşte e eu la ea, zi şi oapte.

Nu aa iu it i iodată, fta k. E istă e eu Re e a, Re e a, şi ia Re e a I

îl auzii pe F a k s o î d u st igăt de p otest, da u i păsa da ăl s a dalizez.

Uite, a u ştii e gî des , spusei e. A u , î elegi.

As ultă, spuse el. T e uie să te ăd. T e uie, î elegi. E de o "i po ta ă itală ; u i pot o i la
telefo . Alo, alo, doa ă de Wi te ! Doa ă de Wi te !

î hisei telefo ul şi ă depă tai de i ou. îfti oia păl ăd pe F a k. Nu putea fa e nimic pentru mine.
Ni e i u putea fa e i i de ît eu î să i. Fa a ie a oşie şi u flată de la i i. U la p i salo aş
uş î d ol ul atisei, sfîşii dui ti ul.

E a foa te sigu ă ă o săl ai ăd i iodată pe Ma i. E a o e titudi e ăs ută di t u instinct

o s u . El ple ase, a să u se ai î toa ă. Ştia foa te i e ă şi F a k edea aşa şi u oia să io
ă tu iseas ă la telefo . Nu oia să ă spe ie. Da ă laş he a di ou la i ou î lipa a easta, a ai
fi a olo. Fu io a ul ia spu e : „Do ul C a le a ple at hia adi eau i". Şil edea pe F a k, fă ă
pălă ie, u eî duse î po ositul lui „Mo is", a să fugă săl aute pe Ma i .

Mă dusei la fe east ă şi p i ii i ul lu i iş, u de fau ul î ta di fluie . Rodode d o ii se ofilise ă. No

să ai î flo eas ă de ît peste u a . Tufişu ile a i pă eau î tu e ate şi despuiate, a u î d u ai
a eau i i o uloa e. O ea ă se idi ă di sp e a e şi u ai edea pădu ea di spatele po î işului:
E a foa te ald, î ă uşito . Mii î hipuia pe oaspe ii di aju spu î duşi u ii alto a : „No o ă a fost
ea ă ie i ; fo ul de a tifi ii a fi fost iz utit". T e ui î salo ul el a e şi de a olo, pe te asă. Soa ele
dispă use î dă ătul u ui zid de ea ă. Sa fi spus ă o filo e ă se a ătuse asup a Manderleyului, lipsindul
de e ul şi lu i a zilei. U ul di t e g ădi a i t e u ă pe lî gă i e u o oa ă pli ă de u ă ele de hî tie,
estu i şi oji de f u te lăsate pe pajişti, de i ita i, oaptea t e ută.

ţu ă di i ea a,, ia spus.

ţu ă di i ea a, doa ă.

Mie tea ă ă alul de astă oapte a dat ult de lu u ia zis. afij J

Nu fa e i i , doa ă, epli ă el. C ed ă toată lu ea sa dist at i e şi di toată i i a şi ăsta e

p i ipalul, ui aşa ?

Da, aşa p esupu , a zis.

îşi a u ă p i i ea peste pajişti, ăt e lu i işul di pădu e, u de alea se î li ă sp e a e. Copa ii

î tu e a i se i eau î depă ta e, u siluete su i i şi edesluşite.

Se lasă o ea ă foa te deasă, o e tă el.

Da, am spus.

No o ă a fost aşa oaptea t e ută, u ă g ădi arul.

Da, iam spus.

Aşteptă o lipă şi apoi duse i a la şap ă şi se depă ta, hu du i duşi oa a. St ă ătui pajiştile pî ă la
a gi ea pădu ii. Cea a se adu ase pe opa i şi şi oia pe apul eu des ope it a o ploaie ă u tă.
Jaspe ă u a t ist, u oada î t e pi ioa e, u li a t a dafi ie s oasă afa ă. )go otul ă ii ăz ătea
pî ă la i e, î ăl î duse î ă uşit şi î et di golfu i, de ealaltă pa te a pădu ii. Cea a al u ie ă
î o ju a, se u a sp e asă u u iz de sa e udă şi de alge. Pusei i a pe la a lui Jaspe . E a udă. Ci d
a uitat sp e asă u ai desluşea oşu ile, i i o tu ul zidu ilo ; u ză ea de ît ag asa,
fe est ele a ipei di sp e apus şi lăzile de flo i de pe te asă. O lo ul odăii di a ipa de apus e a des his şi
la fe east ă e a i e a a e p i ea pajiştile. E a î u ă şi î t o lipă de spai ă a ezut ăi Ma i .
Apoi se iş ă, ăzui u a î ti s a e oia să î hidă o lo ul şi a ştiut ă doa a Da e s e a a olo.
Mă o se ase pe î d stătea e iş ată la a gi ea pădu ii, s ăldată î ea a al u ie. Mă ăzuse
o o î d î et de pe te asă so e pajişte. Putuse auzi o i i ea ea u F a k p i fi ul telefo i a e
lega salo aşul u odaia ei. Aflase de i ă Ma i uşi pet e use oaptea u i e. Poate î i auzise glasul,
ştiuse ă a plî s. Ştia u î i ju ase olul î ti pul easu ilo lu gi, i pi ioa e, î o hia al ast ă,
lî gă Ma i , a e u ă p i ise, a e u i o ise. Ştia, deoa e e ea do ise a easta. E a i to ia ei şi
i to ia Re e ăi.

Mio a i tea u o ăzuse u o sea ă î aju , spio î du ă p i uşa des hisă a a ipei di sp e apus,
u zî etul a ela dia oli pe fa a ei al ă şi z î ită şi i

spu ea ăi o fe eie ie a şi i e, espi a, e a fă ută di i a e şi sî ge. Nu u ise a Re e a.

Putea săi o es ei, da ă ui putea o i Re e ăi.

St ă ătui pajiştile, up i să de o do i ă eaşteptată de a ei t a î asă. St ă ătui holul şi u ai s a a

ea a e. A otit pe o ido , la ieşi ea di gale ie, a a t e ut pe uşa a ipei de apus şi a luato pe
coridorul întunecat şi tă ut, pî ă la odaia Re e ăi. A apăsat la a uşii şi a i t at.

Doa a Da e s e a lî gă fe east ă, o lo ul e a des his.

Doa ă Da e s, zisei eu, doa ă Da e s.

Ea se î toa se şi ăzui ă o hii ii e au oşii şi u fla i de .la f i i a şi ai ei şi ă pe hipul ei al e au

umbre adinei.

Ce "este ? î t e ă ea u glasul ăguşit de plî s

a şi al eu.

Nu ă aştepta so găses aşa. Mio î hipuia zî itoa e, a î aju , udă, pe fidă. Nu ai e a delo
aşa ; e a o fe eie ăt î ă, t istă şi ol a ă.

Şo ăii, u î a pe i e şi u ştia e să spu , i i e să fa .

Ea ă p i ea e eu u o hii ei oşii şi u fla i, şi u găsea e săi ăspu d.

Am pus meniul pe birou, ca de obicei, zise ea.

Do i i eo odifi a e ?

Cu i tele ei ăî ă ăta ă: Mă dezlipii de lî gă uşă şi î ai tai i ijlo ul odăii.

Doa ă Da e s, zisei eu. Na e it să i o

es de e iu. Ştii i e, ui aşa ?

Ea u ăspu se. Mî a ei sti gă se des hise şi se î hise.

Ai euşit eea e do eai, ui aşa ? zisei eu. Ai vrut

să se î tî ple a easta, ui aşa ? A u eşti ul u ită,

eşti fe i ită ?

Ea î toa se apul si p i i sp e fe east ă, u fă ea' î lipa i d i t ase î a e ă.

De e ai e it ai i ? zise ea. Na ea e oie de du eata la Ma de le . Ne si ea foa te i e î ai te

de venirea du itale. De e ai ă as a olo, î F a a ?

Se pa e ă ui i ăl iu es pe do ul de Wi te , spusei eu.

Da ă lai ft iu it, « fi t e uit să te ăii i i

odată u el, zise ea.

Nu ştia e să spu . Situa ia e a esă uită, i eală. Vo ea ai depa te î felul a ela î ă uşit, sti s, u
apul î to s î altă di e ie.

C edea ă te u ăs , da a u u te ai duş ă es , spuse ea, pa e să se fi ati s de la si e toată

pornirea, mea.

De e să ă u ăşti ? a î t e ato. Ce ia fă ut a să ă u ăşti ?

Ai încercat să iei lo ul doa ei de Wi te , zise ea.

Tot u se uita la i e Stătea a olo oho îtă, u

capul întors.

Nam schimbat nimic la Manderley, spusei eu.

Na dat dispozi ii, tea lăsat să fa i e ei. iaş fi

fost p iete ă, da ă al,fi ut, da ai luat de la început

atitudi e î pot i a ea. A ăzuto pe hipul du itale

î lipa î a e ia st î s î a.
Ea u i ăspu se, î a ei se des hidea şi se î hidea e eu st î gî duşi fusta.

Sî t ul i oa e i a e se ăsăto es de două o i, şi ă a i şi fe ei, ăspunsei. In fiecare zi, se fac mii

de ăsăto ii. Sa spu e ă a o is o i ă ăsăto i du ă u do ul de Wi te , u sa ilegiu î pot i a
oa tei. Oa e a ea d eptul să fi fe i i i a o i a e ?

Do ul de Wi te fi fe i it, zise ea, p i i du ă. P i ul i e il şia da sea a de asta. Nai de ît sî te ui i

î o hii lui. E î t u a hi uit a iad şi aşai e eu, de î d a u it ea.

Nui ade ă at spusei eu. Nui ade ă at. E a fe i it î d e a a î doi î F a a, e a ai tî ă , ult ai

tî ă şi îdea, e a fe i it.

Ei şi ? E ă at doa ! epli ă ea. O ălăto ie de u tă e totdeau a plă ută pe t u u ă at. Do ul de

Wi te a î pli it î ă pat uze i şi şase de a i

Ea a u u îs atjo o ito şi idi ă di u e i.

Cu î d ăz eşti să i o eşti astfel, u Î d ăz

neşti ? zisei eu.

Nu ă ai te ea de ea. Mă ap opia! şii s utu ai a ul.

Du eata ai fă ut să î a ostu ul a ela

asea ă, zisei eu. Fă ă du eata u ia fi t e ut p i

i te aşa e a. Ai fă uto pe t u ă oiai săi fa i ău do ului de Wi te . săl fa i să sufe e. Na sufe it

î deaju s fă ă să ai pui la ale fa sa a eea jos i ă f C ezi ă du e ea şi supă a ea lui o so eadu ă pe
do;imna de Winter ?

Ea îşi eli e ă a ul, u al de fu ie ii î sufle i hipul gal e .

De ce ma. sinchisi de durerea lui, el u sa si hisit i iodată de a ea. C ezi ă asta e ia ă pe t u i e

să te ăd sti d î lo ul ei, e guid pe u ele ei, ati gi dui lu u ile ? Ce ezi ă au î se at pe t u
i e toate lu u ile a elea, ştii d ă s ii la i oul ei, î salo aş, ă foloseşti hia to ul î t e ui at de
ea, ă o eşti la telefo ul i te io de u de o iş uia să stea de o ă u i e i fie a e di i ea ă dată
de Du ezeu, î ă de i d a e it p i a oa ă la Ma de le ? Şi săl aud o IVuh şi pe Ro e t şi pe eilal i
ă î i spu „doa ă de Wi te ? „Doa a de Wi te a ieşit să se pli e". ..Doa a de Wi te a e ut
aşi a pe t u o a t ei. ,. Doa a de Wi te u a fi a asă pî ă la o a i i." Pe i d doa a ea, u
zî etul şi hipul ei f u os şi statu ai f u oasă, ade ă ata doa ă de Wi te , za e e e, uitată, î
ipta ise i ii. Da ă el sufe ă, a e de it e e ită, pe t u ă sa î su at u o U a ă a du eata.
î ai te de a t e e ze e lu i. Ei i e, a u plăteşte ! Ia ăzut hipul, ia ăzut o hii. Şia fău it si gu
iadul şi u poate î i o ă i pe i e i, Ştie ă ea ii ede, ştie ă i e oaptea şil p i eşte. Nu i e
i e oitoa e, oh. a esta u e a felul de a fi al doa ei ele. Nu e a o fe eie a să î ghită astfel de
jig i i i tă e e. „O săi ăd î iad, Da , o să spu ă ea. Săi ăd ai î tii i iad.'
„P ea i e, d aga ea, a săi spu , i e i o să i i pu ă e să fa i. Teai ăs ut pe lu ea asta a să le
u u i it po i de ia ă." Şi hia aşa se pu ta, ui păsa, u se tR a de i i Doa a de Wi te a ea
a ea u ajul si î d ăz eala u ui ă at. Ia spus adesea ă a fi t e uit să fie ă at Eu a es uto i d
e a i ă. Ştiai asta, ui aşa ?

Nu, zisei eu, u, doa ă Da e s, şi la e u toate astea ? Nu eau să aud ai ult. Nu eau sî ştiu.
Na şi eu se ti e te la fel a du eata ? Nu po i i

elege e î sea ă asta pe t u i e, so aud po e ită e eu, să stau ai i şi să as ult u î i po esteşti

despre ea...

Dar ea nu mascultî, o ti uă 'să ată î pii a o e u ă, degetele ei lu gi ototoli d stofa eag ă a

fustei.

Ce d ăgu ă e a pe atu i, zise ea. E a f u oasă a

o i oa ă, ă a ii î to eau apul după ea şi a ea i i

doisp eze e a i. D ă oai a edea i e asta şi i fă ea

se u o hiul. ..O să fiu foa te f u oasă, ui aşa,

Da .? î t e ă ea. „O să e o upă de t ea a asta,

iu i ea ea, o să e o upă ", ia spus. Ştia tot atît

de ulte lu u i a u o a e. E a î sta e să i t e

î o ă u ă a i d. fe ei, pu tî d o o e sa ie la

fel de istea ă şi pli ă de haz a şi o fată de optsp eze e

a i. îl du ea de as pe tatăsău şi a fi fost la fel şi u

ai ăsa, da ă a fi t ăit. Şi i e i a ea atîta î d ăz

eală a ea. Cî d a î pli it paisp eze e a i, î ao

t ăsu ă u pat u ai şi ă ul ei, do ul Ja k, pe s au ul

de alătu i, î e a săi ia hă u ile. Sau ătut eo t ei

mi ute a pisi a u îi ile, î ttap e aii luase ă î t.

Da doa a ea a î i s pî ă î ele di u ă. A po

it di i i pe deasup a lui şi el şia ple at apul, î

ju î d şî îzî d. Ah, ea şi do ul Ja k, al ătuiau î

t ade ă o pe e he. Lau silit să î t e î a i ă, datf

el a putut sufe i dis ipli a şi ul osî des . E a p ea

î d u a să as ulte, e a a doa a ea.

Eu o p i ea fas i ată şi pli ă de g oază. A ea pe uze u iudat zî et e tati , a e o î ăt î ea şi

ai ult şii'î sufle ea apul de o t.

Ni e i a a ut ulti ul u î t u ea, u ă dî sa.

Fă ea ei plă ea, t ăia după pofta i i ii. Şi e a oi i îJ

î to ai a u pui de leu. Mio a i tes la şaisp eze e

a i, ălă i d u a al tatălui ei, u al a e, ă ă aş,

p ea î fo at, după u spu ea î daşul. Da el a t î ;

tito di şa. O e ăd u pă ul î î t, a aşî d alul

pî ă la sî e şi î figî dui pi te ii î oaste. Şi î d a

o o ît, alul t e u a, a ope it de spu ă şi de "sî ge.

„Asta o săl î e e i te, ui aşa ?", zise ea şi se duse

să se spele pe mîim\ foa te al ă. Şi aşa sa pu tat î ,

ia ă î d sa fă ut a e. O edea . E a u ea. Nu

se si hisea de i e i. Şi la sfî şit a fost î i să. TDat

u de u ă at, u de o fe eie. Ma ea a euşit so

254

doboare. Marca a fost mai tare decit ea. Marea ia venit de hac.

Ea se op i, gu a i se iş a iudat şi i se dădea î jos la ol u i. î epu să plî gî zgomotos, gifîind, cu gura

des hisă şi o hi us a i.

Doa ă Da e s, zisei eu, doa ă Da e s.

Stă î ai tea ei, eştii d e să fa . Nu ai t ebuia

so î f u t. Nu ă ai î spăi î ta. Da ede ea a estei fe ei hohoti d, u o hii us a i, ă fă ea să ă
î fio , ă î ol ă ea. „Doa ă Da e s, zisei eu. u ie i e, a t e ui să te ul i. De e u te odih eşti
î odaia du aitale ? De e u te du i să te ul i ?" Ea ă p i i u săl ăti ie.

Nu po i să ă laşi î pa e ? spuse ea. Ce te i te esează ă i dez ălui du e ea ? Nu ie uşi e, eu u ă

î ui a să plî g. Eu u ăso odaia î lu g şi î la g, a do ul de Wi te , î dă ătul uşii î uiate.

Ce vrei să spui ? Do ul de Wi te u fa e asta.

A fă uto după oa tea ei. U la de olo pî ă olo p i i liote ă. La auzit, la şi ăzut, u o dată, pe
gau a heii. De olo pî ă olo, a o fia ă săl ati ă î uş ă.

Nu eau să ştiu, zisei eu, u eau !

Şi.pe u ă spui ă lai fă ut fe i it î lu a de ie e, zise ea. lai fă ut fe i it du eata, o tî ă ă fată

eştiutoa e, destul de tî ă ă a săi fii fii ă ? Ce ştii du eata desp e ată ? Ce ştii desp e ă a i ? Vii
ai i şi ezi ă po i lua lo ul doa ei de Wi te . Du eata Să iei lo ul doa ei ele ! Cu , păi şi
se ito ii au is de du eata,' î d ai e it la Ma de le . Pî ă şi î dîşoai a de Ia u ătă ie, pe a e ai
î tîl ito pe o ido ul di spatele asei î p i a di i ea ă pet e ută ai i. Mă î t e la e sa gindit domnul
de Wi te î d sa î apoiat ai i, la Ma de le , după e sa te i at p e ioasa lui lu ă de ie e. Mă î t e
ea gî dit î d tea ăzut pe t u î tiia oa ă stî d la asa di suf age ie.

Mai i e ai î eta u asta, doa ă Da e s, a spus. Ai fa e ai i e să te du i î odaia du itale.

Să ă du î odaia ea, epetă ea,' i itî du ă. să ă du î odaia ea. Stăpî a asei so oteşte ă aş
fa e ai i e să ă du î odaia ea. Şi după asta ? O să ale gi săi spui do ului de Wi te : „Doa a
Dan

255

e s a fost d ăgu a u i e, doa a Da e s a fost e u ii ioasă". O să ale gi săi po esteşti, a î

ziua î d a e t do ul Ja k să ă adă.

Nu ia po estit i iodată, zisei eu.

Mi i, iz u i dî sa. Ci e a fi putut să io spu ă, da ă u du eata? Nu e a i e i ai i.'F ith şi Ro e t

ple ase ă şi i i u alt se ito sa ştia. î ziua a eea a hotă îf să i dau o le ie, şi lui de ase e i. Să
sufe e, asta ia spus. Ce ă i te esează ? Ce ă i te esează da ă sufe ă ? De e aş a ea d eptul săl
ăd pe do ul Ja k la Ma de le ? E si gu a legătu ă e i ai î î e u doa a de Wi te . „Nu eau
să i ă ai i, zi ea el. Te î ştii ez ă e pe t u ulti a dată ! î o i e az i şia uitat gelozia

Mă e edea pitită î gale ie, î d sa des his uşa i liote ii. îmi aminteam glasul Iu Maxm, înfuriat,
rostind cuvintele pe care le repetase doamna Danvers. Gelos,' Maxim gelos...

E a gelos pe ea î d t ăia şi e gelos şi a u » î d

e oa tă» zise doa a Da e s. Ca şi altădată îi i te

zi e do ului Ja k să i ă ai i. Asta do edeşte ă a

uitato, u ezi ? Fi eşte ă e a gelos. Şi eu. Şi to i ei

a e o u oşteau. Ea îşi ătea jo de asta. „A să t ăies ,

după u ul eu pla , Da , zi ea ea, şi lu ea î

t eagă o să ă op eas ă." ţă a ii eo p i eau şi

înnebuneau. A ăzut ai i ă a i pe a e ia î tîl it

la Lo d a şi pe a e îi adu ea pe t u eeke du i. îi

adu ea să se s alde, a u î duse de pe iaht, fă ea pi

i u i, sea a, î ăsu a di golf. Desigu ăi fă eau

u te, i e u ia fi fă ut ? Ri dea, î i po estea cînd se

î to ea eau spus şi eau fă ut. Nu dădea i i o i

po ta ă a esto lu u i, e a u jo pe t u ea, u jo

Cine nar fi fost gelos ? E a to i geloşi, to i e u i

după ea, do ul de Wi te , do ul Ja k, do ul C a

le , to i a ei a e o u oşteau, to i a ei a e e eau

la Manderley.

Nu eau să ştiu, spusei ett. Nu eau să ştiu.

Doa a Da e s e i li gă i e, îşi ap opie fa a

de a mea.

E î zada , ui aşa ? zise ea. Ni iodată a!

săi iei lo ul. E î ă stăpî ă ai i, hia da ă e oa tă.

Ea este ade ă ata doa ă de Wi te , « a du eata.

Du eata eşti u a Şl fa to a. Du eata eşti uitată şi edo ită şi î pi să la o pa te. Ei, de e u laşi
Manderleyul pe seama ei ? De ce nu pleci ?
Mia a ătut p i i ea de la ea, uitî du ă pe fe east ă şi î suflet i se t ezea e hea spai ă şi o oa e.
Mă luă de a şi il st î se a î t o e ghi ă.

De e u ple i ? epetă. Ni i u ul di oi u te

ea.El u te ea, i iodată u tea ut. Nu o poate

uita. V ea să fie ia ăşi si gu , î asă, u ea. Dumneata

sa u e i să za i a olo, î ti să î ipta di ise i ă,

u ea. Du eata sa u e i să fii oa tă, u ea.

Mă î pi se sp e fe east a des hisă. Vede te asa dedesu tul eu, edesluşită şi e uşie î ea a
alburie.

P i eşte; zise ea. E uşo ui aşa ? De ce nu

sa i ? No să i p i i uias ă i i o du e e. E u ijlo a

pid şi u . Nu e a şi î d teai î e a. De e u î e i ?

Cea a u plea fe east a des hisă, al u ie şi u edă, i se lipea de o hi şi de ge e. Mă i ea u

a i două îi ile pe pe azul fe estrei.

Nu te te e, zise doa a Da e s, o să te î

ping. O sî sa i si gu ă. La e u să îm îi la Manderley ?

Nu eşti fe i ită. Do ul de Wi te u te iu eşte. Ce ai

de la ia ă ? De e u sa i şi so te i i ? No să .fii

ai e o o ită după asta.

Vedeam hî daiele de flo i de pe t e asă şi al ast ul o pa t al o te siilo . Lespezile e au e uşii şi

etede. Nu e au eegale, i i zg u u oase. Cea a le fă ea să pa ă atît de depă tate. Da ele u e au atît
de depa te, fe east a u e a atît de î altă.

Haide, şopti doa a Da e s, de e u sa i ? De

ce nu încerci ?

Cea a se î g oşase, u ai edea te asa. Nu ai desluşea lăzile de flo i, i i lespezile etede. Nu ai

e a i i î p eju de ît ea a a eea al u ie, u edă şi e e, a e i osea a alge de a e. Singura
ealitate e a pe azul fe est ei su îi ile ele şi î leşta ea doa ei Da e s pe a ul eu stî g.
Da ă aş fi să it, aş fi ăzut u olo a ii se î ăl au să ă î tî pi e, ea a i ia fi as u s. Durerea ar fi
fost as u ită şi us ă, u . .spu ea ea. Căde ea ia fi f î t gîtul. Nu a fi fost o se za ie le tă, a
î e ul. Sa fi sfî şit epede. Şi Ma i u ă iu ea. Ma i oia să fie ia ăşi si gu u Re e a.

Haide, şopti doa a Da e s, haide, u i fie tea ă.

î hisei o hii. A e ise p i i d î jos, pe te asă, şi degetele ă du eau tot i î d st î s a gi ea

fe est ei. Negu a î i păt u dea î ă i şi se aşte ea peste uzele ele, a ă şi u edă. E a î ă uşitoa e
a o pătu ă, a u a estezi . î epuse să uit de efe i i ea ea şi de d agostea ea pentru Maxim.
î epuse so uit pe Re e a. Cu î d a ea să ai fiu e oită să ă gî des eodată la Re e a...

Cî d îi ile ele au pă ăsit pe azul fe est ei, ea a al u ie şi tă e ea a e o î so ea fu ă deodată

isipite, sfîşiate a de o detu ătu ă a e s utu ă fe east a la a e stătea . Gea u ile se ut e u a ă î
e e elele lo . Des hisei o hii şio p i ii pe doa a Da e s. Se auzi o a doua detu ătu ă, apoi o a t eia,
după a eea a pat a. )go otul a elo e plozii zguduia' ae ul, ipetele p elu gite ale păsă ilo e ăzute,
a e z u au di sp e pădu e, le ăspu deau a u e ou.

Ce este ? î t e ai fă ă să î eleg. Ce se pet e e ?

Doa a Da e s î i lăsă a ul.

Sî t se ale, zise ea. T e uie să se/fi î pot olit

un vapor în golf.

As ulta ă î p eu ă, e etî d ea a. Apoi auzi ă u zgo ot de paşi fugi d pe te asa de dedesu tul
nostru.

CAPITOLUL 19

ERA MAXIM, NUL VEDEAM, DAR

li auzea glasul. Di goa ă îl st iga pe F ith. L a auzit pe F ith ăspu zî d di hol şi ieşi d pe te asă.
Siluetele lor se desp i deau elă u it î ea ă.

Se î pot oleşte u as, spuse Ma i . La ăzut

de pe p o o to iu, î d eptî duse sp e golf şi luî do

d ept sp e stî i. No săl pute dezpot oli u flu ul ăsta.

O fi luat golful d ept po tul Ke ith. Jos, ea ai a u

zid. Spune î asă să i ă p egătită o asă şi i , da ă

e hipajul a a ea e oie de e a. Şi telefo ează do u

lui C a le , la i ou, a săl i fo ezi de e se î tî plă.

Mă î to a olo să ăd da ă pot să fa e a. V ei să i

t i i i igă i ?

Doa a Da e ş. ple ă de la fe east ă. Fa a ei lipsită de o i e e p esie e a ia as a e e şi palidă, pe

a e o u oştea .

A fi ai i e să o o î , zise ea. F ith o să ă

aute. Do ul de Wi te o să adu ă poate oa e i a asă,

u a spus. Fe eşte i îi ile, î hid fe east a.

Mă dădui î apoi sp e odaie, ui ă ită, î do ito ită, î doi du ă de ealitatea ea şi a ei. A p i ito
i hizî d o loa ele şi fe east a şi t ăgî d pe delele.

No o ă a eai li iştită,, spuse ea. Altfel a ai

fi s ăpat p o a il. Da pe e ea asta ui primejdie.

Nu ai p op ieta ul îşi a pie de asul da ă sa lo it de

stî i, aşa u a spus do ul de Wi te .

P i i î ju ul ei a să se asigu e ă totul e a î o di e. Netezi u e tu a de pe patul a e, apoi des hise

uşa şi se dădu deopa te a să ă lase să trec. ;\\

259

O să spu la u ătă ie să se p egăteas ă o asă

e e î suf age ie, zise ea. Aşa o să po i deju a î d o să

ei. Sa putea a do ul de Wi te să u ea să se

epeadă î dă ăt la o a u u, da ă. ai e o upat u asul.

Mam uitat la ea io p i i e i e p esi ă şi pe u ăa ieşit pe uşa des hisă, eapă ă ă u a e hi .

Cî d îl ezi pe do ul de Wi te , doa ă, ei săi spui să uşifa ă i i o g ijă, da ă ea să adu ă

oa e ii de pe apo ? La o i e o ă, o găsi o asă aldă p egătită pentru ei. ..

Da, ia spus. Da, doa ă Da e s.

Ea se î depă tă pe o ido sp e s a a de se i iu, siluetă su i e î ă ată î eg u, ătu î d pă î tul

uj fusta ei de odă e he. Apoi dispă u după ol ul o ido ului.
A e s î et pe o ido pî ă la uşa de li gă a adă, u i tea î ă î e oşată şi g eoaie, de pa ă a ia
aş fi t ezit di t u so lu g. A păşit ai depa te, îh eşti e, o o î d t eptele fă ă i i u el F ith,
a e se î d epta sp e suf age ie, ă ăzu şi ă aşteptă la pi io ul s ă ii; pî ă i t at î hol.

Do ul de Wi te a t e ut a u o lipă, doa ă,

î i spuse el. Şia luat igă i şi sa î apoiat la plajă. Se

pa e ă a eşuat u apo ...

Da, zisei eu. " A i auzit" a hetele, doa ă? ă î t e ă F ith

Da, leam auzit.

E a la u ătă ie u Ro e t, î d sau auzit se alele şi ai î tîi a ezut ă u g ădi a a az î lit î

ae o a hetă ă asă de la fo ul de a tifi ii. Ia spus lui Ro e t': „Cfe idee pe u ti p a ăsta! A fi fă ut
ai i e,da a. a fi păst ato a săi fi dist at pe opii î t o sî ătă sea ă !" Apoi sa auzit al doilea se al,
apoi al t eilea. „Nui fo de" a tifi ii, a spus Ro e t, e u as î p i ejdie." „Mi se pa e ă ai d eptate",
ia ăspu s, şi pe î d i t a î hol, do ul de Wi te a st igat pe te asă.

Da, spusei ett.

Ei, e e i, u p ea ai de e să te i i pe ea a

asta, doa ă. Asta ia spus lui Ro e t hia adi eau i.

E g eu să te o ie tezi pe şosea, u atît ai ult pe apă...

Da ă doa a ea să dea de do ul, poate săl aju gă,

ă i a ple at de două i ute, tăi d pajiştea, spuse F ith.

Mul u es , F ith.

A ieşit pe te asă. Vedea ©opa ii e apătî dtHşi

fo a î spatele pajiştilo . Cea a se isipea, se idi a î

ou aşi pe e . Se ăsu ea î ju ul apului eu, a işte

ghirlande de fum. Ridicai ochii spre ferestre. Erau închise,

u o loa ele t ase. A ătau a şi u ţU se o ai des hide

i iodată.

Cu i i i ute î ai te ă aflase la fe east a ea a e di ijlo . Cît de î altă pă ea deasup a apului

eu, î altă şi depă tată ! Pa ajul e a ta e su pi ioa ele mele. îl privii, apoi ridicai din nou ochii spre
fe east ă şi fă î d asta, î i dădui sea ia ă i se î î teşte apul şi ie ta e ald. U fi işo de sudoa e
î i u gea pe fa ă. Pete eg e î i ju au î ai tea o hilo . Mă î apoiai î hol şi ă aşezai pe un scaun.
Ma ile î i e au u ede. Statui e iş ată, i î du i ge u hii u îi ile.

F ith, st igai eu, F ith, eşti î suf age ie

Da, doa ă.

El ieşi î dată şi se ap opie de i e.

As ultă F ith, e stupid, da aş ea pu i a d .

î dată, doa ă

î i i eam mîl depa te ge u hii u a ele şi stătea a solut e iş ata.

Se î apoia î t ade ă u aide ît t u u paha de li hio pe o ta ă de a gi t.

Doa ei ie ău ? So he pe Qa ise ?

Nu, o să i t ea ă, F ith, Mia fost ta e ald, astaî tot.

E o vreme curioasă; doa ă. P ea ald. Sa putea spu e hia o ăldu ă apăsătoa e.

Da, F ith, foa te apăsătoa e.

ţăui d a ttl şi pusei la lo paha ul pe ta a de a gi t.

Zgomotul semnalelor a speriato poate pe doamna, spuse Frith.

Da, î t ade ă .

Poate ă ăa p i i a di i e ii dogo itoa e şl op ii pie dute u ă si i i p ea i e, doa ă, spuse

Frith.

Da, se poate, ia ăspu s,

Da ă doa a ea să se odih eas ă pu i , î i liote ă e foa te ă oa e.

Nu, ed ă a să ă du să au pu i ae . Nu t» î g iji de ine. Frith.

Foa te i e, doa ă.

El se et ase, lăsî du ă si gu ă î hol. E a li işte şi ă oa e, e a odih ito . Pie ise' o i e u ă a se ă ii.

Pa ă i i u sa fi dat eodată. Holul e a a totdeau a e uşiu, tă ut şi auste , u po t ete şi a e pe
pere i. A ia î i e ea să ed ă î sea a t e ută stătuse a olo, î apul s ă ilo , î o hia ea
al ast ă, dî d î a u i i sute de oa e i. Nu putea ede ă fusese u hioş pe t u uzi a i î
gale ia t u adu ilo şi ă a olo î tase o o hest ă, u o u o ioa ă, altul u o to ă... Mă s ulai şi ieşii
ia pe te asă.
Pî la se isipise, se idi a pî ă î î ful opa ilo . Vedea pădu ea la apătul pajiştei. Deasup a apului
eu lu i a u ui soa e palid î e a să st ăpu gă e ul a ope it. E a ai ald a i iodată. Apăsăto ,
u spu ea F ith. O al i ă îzîi î ju ul eu, u lî d după pa fu u i, z u î d zgo otos, apoi se
î fu dă î t o floa e şi î dată tă u. Pe po î işul pli de ia ă de deasup a pajiştilo , g ădi a ul î epu să
oseas ă. U piet oşel spe iat fugi di t e fi ele de ia ă a e foş eau uşo , luî do sp e g ădi a de
t a dafi i. G ădi a ul se aple ă peste î e ele se e ătoa ei şi po i î et dea lu gul alului, î p ăştii d
î ju fi ele de ia ă s utu ate şi apetele a gă ăliile de a , ale a ga etelo ". Mi eas a plă ută şi
aldă a ie ii e ea pî ă la i e şi soa ele, îş i d pute i di egu ă, î epu să .st ălu eas ă di pli . îl
fluie ai pe Jaspe , da u e i. Mă uitai la eas. T e use de douăsp eze e şi ju ătate, e a ap oape u u
fă ă douăze i. Ie i, la o a asta, Ma i şi u i e stă u F a k î g ădi i a lui aşteptî d deju ul.

De atu i au t e ut douăze i şi pat u de easu i. Ei ă ta hi au î legătu ă u o hia ea. „No să ă i ă

să ă ede i o hilo ", spusese eu.

Ea ol a ă de uşi e, adu î du i a i te de u i tele ele. Apoi î i dădui î tîia oa ă sea a ă

Ma i u ple ase, u ă te use . Glasul, pe a e îl auzise pe te asă, e a li iştit şi fa ilia . E a
glasul pe a e îl u oştea . Nu e a glasul de asea ă, î lipa î d o o a s ara. Maxim nu plecase. Era
jos, î golf. E a hia el, teafă şi aşa u îl ştia de o i ei. Se dusese doa sî se plimbe, cum spusese
F a k. E a pe p o o to iu î d a ăzut ap opii duse asul de oastă. Toate te e ile ele e au
nemotivate. Maxim era în sigu a ă. Ma i se si ea foa te i e. Desigu , eu t e use p i t o
e pe ie ă u ilitoa e, g oaz i ă, esă uită ; i se î tî plase e a pe a e, hia a u , ul î elegea
u desă î şi e, pe a e u i ea să il a i tes , pe a e do ea săl as u d pe t u totdeauna în cele
ai adi ei tai i e ale i ii ele, î p e u ă u e hile spai e uitate ale opilă iei, da hia şi a easta
u ai î se a i i , de e e e Ma i e a să ătos.

Pe u ăa po it şi eu pe pote a îpoasă a e şe puia p i pădu ile î tu e ate, ducînd la plaja de jos.

Cea a se isipise ap oape de tot şi î d aju sei î golf, ăzui î dată asul î pot olit la eo două ile de
oastă u î fu ile ata gu ilo lui î d eptate sp e alul îpps. O luai dea lu gul digului de a e se
spă geauaîu ile şi ă op ii la apăt, sp iji i du ă de zid. Pe alul îpos se şi afla o ul i e de oa e i
a e e ise ă, se ede, di Ke ith pe ă a ea a eşilo . Falezele şi p o o to iul i eau de Me de le ,
dar publicul se bucurase totdeauna de dreptul de trecere. Curioşii o o î ă de pe " al a să adă ai de
ap oape asul auf agiat. E a ul at pe o oastă, u p o a î sus, şi u e oase ă u e îl şi î o ju au.
ţa a de sal a e se ap opia. Văzui î t î sa pe i e a idieî duse şi st igî d î t u egafo , da a
auzit e spu ea. î golf ai e a pî lă şi u edea za ea. Altă a ăauto o il, de uloa e g iî his apă u
î lu i ă u ai ul i oa e i la o d. U ul di ei e a î u ifo ă. E a p o a il o a da tul po tului
Ke ith, î so it, desigu , de age tul de asigu ă i. Se ap opie o altă a ăauto o il, pli ă de ilegiatu işti
di Ke ith, î ostu e de aie. Se î î ti ă de ai ulte o i î ju ul asului, o i d u ultă î sufle i e.
Auzea glasu ile lo deasup a apelo li iştite.

Pă ăsii digul po tului şi golful sui d pote a falezei 'sp e lo ul u de se î g ă ădea lu ea. Nul găsii pe
Ma i i ăie i. F a k sta a olo de o ă u u g ă i e . Văzî dul, a oit so şte g î apoi, sti ghe ită la
î eput. Nu e a de ît u eas de î d plî sese , o i dui la telefo . Nu ştia e să fa . El ă ăzu
î dată şi i fă u se , Ma ap opiat de el şi de g ă i e ul, a e ă u oştea.

A i e it să ede i spe ta olul, doa ă de Wi te ? spuse el, zî i d. C ed ă o să fie o t ea ă uşoa ă.

Re o he ele o săl eadu ă la sup afa ă poate, da u sint sigur. Sa împotmolit adine de tot.

Ceo să fa ă ? î t e ai eu.

O să fie o o ît î dată u s afa d u a să adă da ăi spa t fu dul asului, ăspu se el. Tipul a ela u
o etă oşie, t i otată. V e i să p i i i p i i o lu ?

Luai i o lul şi p i ii. Vedea u g up de a i a i î g ă ădi i la p o ă. U ul di ' ei a ăta e a. O ul de

pe a a de sal a e o ti uă să st ige p i egafo .

Comandantul portului Kerrith se dusese la marinarii de pe prora vasului împotmolit. Scafandrul cu

o eta t i otată stătea î a aauto o il e uşie.

ţa a u î otăto i o ti ua să se î î teas ă î ju ul asului, fe eie, a e stătea î pi ioa e, fotog afia.

U stol de pes ă uşi ipa deasup a apei, î ădejdea u ei p ăzi

î apoiai g ă i e ului i o lul

Se pa e ă u se î tî plă i i , spusei eu..

O săl o oa e î dată pe s afa d u, zise el. Desigu ă dis ută ai î tîi pu i , a to i st ăi ii. Uita i
WSmorcherul,

No să poată fa e i i , spuse F a k. P i eşte u ghiul î a e e ul at.

Stî a e destul de î altă, lă u i g ă i e ul. No agi de o i ei î sea ă, î d st ă a i golful î t o ă u ă.

Da u as u o o ă aşa a asta, se lo eşte i e de tot de ea.

E a î p i ul golf di josul ăii, î d au dat se alele, spuse F a k. î lipa a eea, a ia da ă se edea

pî ă la t ei et i. Şi lu u ile pie eau, î ăl î duse pa ă sp e e .

Mă gî dea ă to i oa e ii e au la fel î î p eju ă i de i te es o ştes . F a k e a leit F ith, po esti d î

felul lui î tî pla ea, a şi î d a easta a fi a ut V eo î se ătate, a şi î d a easta near fi interesat.
Ştia ă se dusese pe plajă săl aute pe Ma i . Ştia ă fusese î g ijo at a şi i e. Şi iată ă totul
fusese uitat, î lătu at : o o i ea oast ă la telefo , spai a oast ă o u ă,
Notă:

A sa lu eziste t şi eta ş, o stituit di s heletul u ei a e, di î elişul ei e te io şi di el al

pu ilo .

stă ui a Iui de a ă edea. Şi a easta pe t u ă u aa eşuase pe ea ă.

U ăie aş e i sp e oi, opăi d.

O să se î e e u a a i a ii ? î t e ă ei.

Nu, nui primejdie, puştiule, spuse g ă i e ul Nui i i u ă de al. De data asta o să fie i ti e.

Da ă sa fi î tî plat î oaptea t e ută u ia fi auzit de lo , spuse F a k. T e uie să se fi la sat eo

i ize i de a hete la pet e e e, î afa ă de ele i i.

Leam fi auzit o i u , spuse g ă i e ul.. A fi ăzut fulge a ea şi a fi ştiut î e di e ie e. Ah, uitel pe

s afa d u, îl ede i, doa ă de Wi te , u îşi pu e as a ?

V eau săl ăd pe s afa d u, spuse ăie aşul.

A olo, ezi, spuse F a k aple î duse, o ule ul a ela a e îşi pu e as a. O să fie o o ît î apă.

Wo să se î e e ? î t e ă opilul.

S afa d ii u se î ea ă, zise g ă i e ul. Li se t»$ ite tot. ti pul ae . P i eştel u se s ufu da î apă. A
plecat.

Sup afa a apei, o lipă iş ată, se li işti di nou.

A ple at, spuse ăie aşul.

Undei Maxim ? întrebai eu.

A dus pe u e u al e hipajului la Ke ith, ăspu se F a k. O ul îşi pie duse apul şi a să it peste

o d, a să se du ă să şil aute, p o a il. La găsit a ă î duse pe u a di stî i, olo, la piciorul falezei,
ud leoa ă, fi eşte, şi e u î d di tot o pul. ţi eî eles ă u ştia o oa ă e glezeşte Ma i sa dus la
el şi la găsit sî ge î d a u po di t o a ă, pe a e şia fă uto lo i dse de stî ă. Ia o it I e eşte.
Apoi a chemat una di ă ileauto o il di Ke ith a e se fh î teau î ju a işe e hi i şi Ia dus la
do to săl pa seze. Cu pu i o o , o săl găseas ă pe ăt î ul do to Philips la asă.

Cînd a plecat ? întrebai eu%

Chiar înainte de a veni dumneata, sî tot fie vreo cinci minute. Mă i ă ă ai ăzut a sauto o iî.
Ma i stătea la pupă u ea ul ăla.

O fi t e ut î lipa efed ă suia pe faleză.

Ma i e fo ida il î astfel de î p eju ă i, u ă F a k. Fa e tot e se poate. O să ezi ă o sî invite tot

echipajul la Ma de le şi pe deasup a o săî dea de î fo a e şi o săl ul e a olo.

E ade ă at, spuse g ă i e ul, şia da şi ă aşa pe t u oa e ii de pe oşia sa. Nea t e ui ul i a

dînsul în comitat.

Da, asta nar strica, spuse Frank.

Co ti ua să p i i asul. Remorcherele erau tot acolo, dar barca de salvare se înapoiase la Kerrith.

Azi u li se poate da i i u ajuto , spuse g ă i e ul.

Nu, zise F a k. C ed ă i i e o he ele. De astădată t ea ă u ă o să fa ă el a e o să u pe e

epava vasului.

Pes ă uşii se î î teau î z o , s o î d ipete as u ite şi tî guitoa e, a e se ă au u io lăitu ile u o

pisi i î fo etate ; u ii se aple au pe a gi ea falezei, pe î d al ii, ai î d ăz e i ; ati geau sup afa a
apei foarte aproape de vas.

G ă i e ul îşi s oase as heta şişi şte se f u tea.

E zăduf, u ? fă u el.

Da, spusei eu. .

ţa a de ag e e t u oa e ii a e luase ă fotog afii plutea sp e Ke ith.

Sau sătu at pî ă gît, spuse a eşul.

li î eleg, fă u F a k. C ed ă o să se î tî ple e a de ît peste cîteva ceasuri. înainte de a se încerca

despot oli ea asului, s afa d ul t e uie săşi fa ă apo tul.

Aşa e, spuse g ă i e ul.

Na e e să ai fa e ai i, spuse F a k. Aş ea să ă î ,'fii d ă ie foa e.

Nu spusei i i . El se odi. Si ii p i i ea lui a i tită asup a ea.

Du eata e fa i ? ă î t e ă el.

Mă gî des să ai î pu i ai i, spusei. Pot să ă î î d eau. Aş ea să ăd e o să fa ă

scafandrul...
Nui putea î f u ta pe F a k î lipa a eea. A ea e oie să fiu si gu ă sau u i e a pe care nul
u oştea , u e a g ă i e ul.

Nai să ezi i i , zise F a k. Nui i i de ăzut. Hai să iei asa u i e.

Nu, spusei eu. Nu, ul u es .

ţi e, fă u F a k. O i u , ştii u de ă găseşti. Ră î la i ou toată dupăa iaza.

Foarte bine, spusei eu.

îl salută pe g ă i e şi se î depă tă, î josul sti ii, ăt e golfule . Mă î t e a da ă u u a ii

jig ise . Nu i putea î lătu a a eastă î doială. Toate lu u ile a estea a eau să fie lă u ite î t o u ă
zi, î d a. Pă eau să se fi î tî plat atitea, de î d o ise la telefo u el, şi u oia să ă ai
gî des la i i . Do ea doa să stau a olo, pe st î ă, şi să ă uit la as.

Eu o de t ea ă do ul C a le , zise g ă i e ul.

Da, a î u ii at eu.

Şia da i a d eaptă pe t u do ul de Wi ter.

Da, ed ă a fa e asta, a spus.

ţăie aşul opăia e eu pe ia ă î fa a oast ă.

Cî d o să se î apoieze s afa d ul ? î t e ă el.

Nu î ă, puştiule, spuse g ă i e ul.

O femeie tî ă ă, î o hie oz u du gi şi u o o etă de ho o i ă pe ap, se apropie de noi.

Cha lie, Cha lie, u de eşti ? st igă ea.

Uiteo pe ai ăta. O să ape i îte a s atoal e, spuse g ă i e ul.

Ma ă, la ăzut pe s afa d u, ipă ăie aşul.

Fe eia e salută şi zî i. Nu ă u oştea. E a o se

zo istă di Ke ith.

Nui mare lu u de ăzut, ui aşa ? spuse ea. Se spu e ă asul o să za ă zile î t egi a olo, pe faleză.

Se aşteaptă apo tul s afa d ului, zise g ă i e ul.

Nu î eleg u o si t să o oa e aşa, î fu dul apei, spuse fe eia. T e uie să fie i e plăti i.

Chia şi sî t, afi ă g ă i e ul.

Ma ă, eau să ă fa s afa d u, zise ăie aşul.

T e uie săl î t e ă pe tata, s u pule, ăspu se fe eia, p i i du e îzî d. E u ol işo f u os ai i,

ui aşa ? adăugă ea, ad esî du ise. Nea adus î a ea de p î z. Na ştiut ă o să a e o astfel de
ea ă şi pe deasup a şi u auf agiu. Ne p egătea să e î apoie la Ke ith, î d a auzit se alele.
Ai fi spus ă e au hia î fa a asului ost u. A să it î sus. Ia spus ă atului eu : „Doa e, e sa
întîmplat ?" El ia ăspu s : „E u as î p i ejdie. Hai să ede şi oi".

Tul ai po i s oate de a olo, e «ud ău de ît opilul ăsta. Nit î eleg e poate să Eie interesant în asta.

Da, ui a e lu u de ăzut, spuse g ă i e ul.

Pădu ile de olo sî t f u oase, «ise fe eia. T e uie să fie o p op ietate pa ti ula ă.

G ă i e ul tuşi a sti ghe it fii ă p i i, fa epui să uş u fi de ia ă, î to î d o hii.

Da, toate astea sî t pa ti ula e, fă u eL

ţă atu eu spu e ă toate p op ietă ile astea a i o să aju gă î t o u ă zi să fie e p op iate şi ă o

să se idi e pe ele ile i i, zise fe eia. Mia plă ea să a ai i o ilişoa ă u ede e la a e. Cu toate ă
iarna, aici...

Da, ia a ai i e ta e li iştit, zise g ă i e ul.

Eu tot este a fi ul de Ia ă. ţăie aşul ale ga de ju î p eju . G ă i e ul îşi p i i easul.

Ei, fă u el, t e uie so şte g. Dupăa iază plă ută ! Mă salută şi o luă pe pote a Ke ithului.

Vi o, Cha lie, hai săl ăută pe tata, spuse fe eia.

Mă salută u a a ilitate şi se î depă tă, ăie aşul să i d pe ăl îie. U ă at sla î şo t kaki şi laze
î du gi le fă u se . Se aşeza ă lî gă u tufiş şi fe eia î epu să desfa ă pa hetele.

Aş fi' ut să i pot pie de ide titatea şi să ă du la ei. Să ă î ouă ta i şi sa d işu i u a e

o se ată, să îd a zgo otos, să ă a este î o o i ea lo şi pe u ă să hoi ă es u ei, î
u sul dupăa iezii, pî ă la Ke ith şi să ă ălă es pe plajă, să e lua la î t e e e dea lu gul fîşiei de
isip,. ale gî d pî ă la lo ui a lo şi să a e e ete la eai. î lo de asta t e uia să ă î apoiez si gu ă
p i pădu e şi săl aştept pe Ma i la Ma de le . Şi u ştia eo să e spu e , u e o hi o să e
pi i , u săi fie glasul. Stătea ai depa te a olo, pe stî ă. Nu ie a foa e. Nu i ea să
ă î .

Al i oa e i e eau pe faleză a să adă asul. Adu ea o otă de at a ie î p og a ul dupăa iezii. Nu

u oştea pe i e i. Nu e au de ît sezo işti. Ma ea e a al ă şi sti loasă. Pes ă uşii u se ai oteau
deasup a apului, ă e a o zi de. tî g pe t u a agii di Ke ith. S afa se fi ase ă pe apă, Ia i ă
dista ă de as. I u sei dupăa iezii apă use ă i alte ă i î hi iate. Pese e
d ul se i i la sup afa ă şi apoi se afu dă ia . U ul di e o he e pufăia î za e, î ti p e elălalt î ă
ai stătea p i ap opie e. Co a da tul po tului se î toa se î a a lui u oto , e uşie, luî d eu el
î i a oa e i şi s afa d ul ieşi la sup afa ă pe t u a doua oa ă. Echipajul vasului se rezema He
alust adă, a u î d fi i itu i pes ă uşilo , î e e e ilegiatu işlii di ă i îsleau î et î ju ul
asului. Nu se î tî pla i i . Flu ul s ăzuse a u ; se edea eli ea asului. Cîte a s a e de o i se
fo a ă î apus şi soa ele de e ise al . )ăpuşeala e a tot a e. Fe eia î o hia u du gi se s ulă şi
ăie aşul de ase e i şi o po i ă pe pote a Ke ithului ; ă oatul î şo t îi u a, du î d oşul u
merinde.

Mă uitai la eas. E a t e ut de t ei. Mă idi ai şi o o îi di golf. E a li iştit şi pustiu a de o i ei P u dişul

e a de u e uşiu î his. Apa micului port era lucie a o ogli dă. Pi ioa ele ele s oase ă u s i îit
iudat, î d a t e ut pe p u diş. G ă ezi de o i al u ii a ope eau a u tot e ul deasup a apului
eu şi soa ele se as u sese. Aju gî d Ja elălalt apăt al golfului, SI ăzui .pe ţe stî d pe i e li gă o
ăltoa ă, î t e două stî i, p i zî d a i de a e u i a. U a se aşte u, î t e e e, pe apă. El î ăl ă
apul şi ă e u os u.

ă ziua, spuse el, des hizî d gu a î t u fel de zî et.

ţu ă ziua, ăspu sei eu.

El se s ulă u stî gă ie fi desfă u o as a soioasă, i a e îşi pusese a ii.

Vă pla a ii ? fă u el. Nu oia săl jig es .

Mul u es , spusei eu.

EI dădu d u ul la eo doisp eze e î î a ea> ia eu îi pusei î uzu a ele fustei.

Sî t foa te u i u pu e şi u t. Da t e uie săi f ie e i î tii, spuse el.

Da, ştiu.

Mă p i i zî i d.

A i ăzut asul ? î t e ă el.

Da, spusei eu. A naufragiat.

Cu ? fă u el.

Sa s ufu dat, epetai eu. C ed ă a e o gau ă a e, u de a, î fu d...

Fa a lui de e i i e p esi ă şi idi olă.

Aha, zise el, a stat peai i toată oaptea. No să se ai î toa ă.

Poate ă o săl s oată e o he ele î d i e eflu ul, a spus eu.

El u ăspu se. P i ea ăt e asul eşuat. Di lo ul u de stătea îl putea edea î lat, u pa tea oşie
aflatăsu apă, o t astî d u fu dul eg u al, oastelo şi u si gu ul lui oş aple î duse z elt sp e
sti ile di spate. E hipajul se ai eze a şi a u de alust adă, h ă i d pes ă uşii şi p i i d î apă.
ţă ile se î apoiau la Ke ith.

Eu as ola dez, ui aşa ? zise ţe .

Nu ştiu, a ăspu s eu. Ge a sau ola dez,

O să se lo eas ă de sti i, a olo u de e, o ti uă el.

Mie tea ă, ă aşa se a î tî pla, a î u ii at eu.

Fa a lui luă o e p esie ătă ită, apoi zî i di ou şişi şte se aăul u dosul pal ei.

Ăsta o să se du ă la fu d a el i . Au î ato peştii, ui aşa ?

Pe cine ?

El fă u u degetul el g os u gest deasup a u ă ului, a ătî dsp e a e.

Pe ea, spuse el, pe ealaltă...

Peştii u ă î i ă asele u a u i, ţe , ia spus.

Hai ? î găi ă el. Se uită la i e, a i d ia o p i i e i e p esi ă şi a aghioasă.

A u t e uie să ă du a asă, a zis eu. ţu ă ziua."

îl pă ăsii şi u ai pote a p i pădu e. Nu p i ea ăsu a. Ştia ăi a olo, la d eapta, e uşie şi tă ută.

Mă dusei d ept sp e pote ă şi opa i. La ju ătatea d u ului, ă op îi şi p i i d p i t e „a o i, ai ză ii
asul eşuat, aple at sp e plajă. Toate ă ile î hi iate ple ase ă. Pî ă şi e hipajul dispă use su pu te.
C estele o ilo a ope eau î t egul e . U , î tule se stî i di se i şi i suflă î o az. O f u ză î i
ăzu pe î ă di t u apa . T e u a , fă ă i i u oti . Pe u ă î tul se potoli şi ae ul de e i î i s
şi î ă uşito a ai î ai te.

Vasul pă ea pă ăsit aple at î t o î ă, fă ă i i u o pe pu i, şi u oşul Iul eg u şi su i e î d eptat

sp e ă . Ma ea e a atît de li iştită, î ît alu e î duşi apele pe piet iş, u se auzea de ît u fîşîit
ol o . Apu ai ia pe pote a po î ită di pădu e, u pi ioa ele a o ite, u apul g eu şi' u o
p esi i e iudată.

Cî d ia apă ut di ai te, după e a ieşit di pădu e şi a st ă ătut pajiştile, asa a ea o î fă işa e

foa te paş i ă. Stî d a olo şi p i i do de sus, de pe alu i, ia dat sea a, pe t u p i a oa ă, u u
se ti e t ui ios de ului e şi î d ie, ă e a ă i ul eu, îi apa i ea şi Mahde le î i apa i ea
ie. Copa ii şi ia a şi flo ile di hî daiele de pe te asă, se ăsf î geau î fe est ele u pe azu i. O
oloa ă fi a ă de fu se î ăl a î ăzduh, di t u ul di oşu i. Ia a p oaspăt tăiată de pe pajişti a ea u
miros dulce ca fî ul. O ie lă î ta î t u asta . U flutu e gal e îşi edea de d u ul lui e u ate ,
î a ipat, î fa a ea, pe te asă.

I t ai î hol, apoi î suf age ie. Ta î ul eu e a î ă pus, da al lui Ma i fusese luat. Ca ea e e şi

salata ă aşteptau pe ăsu ă: Ma odit, apoi la su at pe Ro e t.

Sa înapoiat domnul ? îl întrebai.

Da. doa ă, sa î apoiat la două şi a î at e a, apoi a ple at ia . A î t e at de doa a şi F ith ia spus

ă doa a sa dus să adă asul.

A spus î d se î apoiază ?

Nu, doa ă.

P i ii a ea e e şi salata. Mă si ea sleită de pute i, da u ie a foa e. Na ea poftă de a e

rece;

V e i să lua i asa ? î t e ă Ro e t.

Nu, Ro e t, adu i eai î i liote ă, spusei eu. Să u i adu i he sau p ăjitu ele us ate. Numai ceai
CU piine cu unt.

ţi e, doa ă.

Mă dusei să ă aşez pe a gi ea fe est ei ţi liote ii. Luai Ti es şii î to sei pagi ile fă ă să le ites . Mi
se pă ea ă aştept a la de tist. Ştia ă a să stau lo ului i i o lipă, î delet i i du ă u oşetatul
meu, cu le tu a u ei ă i. Aştepta e a e u a să se î tî ple, e a ep e ăzut. G oaza di i e ii,
auf agiul asului şi postul eu se î i au a să i p i i uias ă u fel de a î a e pe a e o î elegea .
E a a şi î d aş fi

i t at î t o ouă fază a ie ii, î a e i i o să ai ifie e a t a î ai te. Tî ă a ie eie a e, asea ă se

gătise pe t u alul ostu at dispă use. Toate a estea fusese ă î ai te, e a ult deatu i. A eea a e
stătea pe a gi ea fe est ei e a o făptu a ouă, deose ită...

Robert îmi aduse ceaiul şi eu î ai u a e poftă pîi ea u u t. Mai adusese p ăjitu ele us ate,
sa d işu i şi u he u a gheli ă. So otise pese e ă o gusta e doa u pîi e u să u u t ui ed i ă
de Ma de le . Mî ai p ăjitu elele şi he ul u plă e e. Mia a i tit' ă no luasem decît un ceai rece la
u sp eze e şi ju ătate şi i i o gusta e de di i ea ă. î i te i a de ăut eaş a a .t eia î d se
înapoia Robert.

Do ul de Wi te u sa î to s, ui aşa, doa ă? ă î t e ă el.

Nu, da de e ? E ăutat ?

Da, doa ă. A telefo at ăpita ul Sea le, o a da tul po tului Ke ith. î t ea ă da ă poate e i săi
o eas ă do ului de Wi te pe so al.
 Nu ştiu e să ăspu d, zisei eu. Do ul o să se î toa ă poate foa te tî ziu... Spu ei să he e di ' ou la
cinci.

Ro e t ieşi şi se î apoia după îte a i ute.

Căpita ul Sea le a do i so adă pe doa a, da ă doa a î găduie, zise Ro e t. Spu e ăi pe t u o

hestiu e u ge tă. A î e at să telefo eze do ului C a le , da a ăspu s i e i.

Fi eşte î a săl p i es , da ăi e a u ge t, • ăspu sei. Spu ei să i ă î dată. A e aşi ă ?

C ed ă da, doa ă»

Ro e t ieşi di a e ă. Mă î t e a e aş putea săi spu î t ade ă ăpita ului Sea le. P o a il ă e a

e a î legătu ă u asul eşuat. Nu î elegea e la putea p i i pe Ma i asta. Ar fi fost cu totul altceva
da ă asul a fi eşuat î golf, a e e a p op ietatea Ma de le ului. Atu i a fi fost poate e oie să se
ea ă lui Ma i î u ii a ea de a se a u a stî ile î ae , sau să se ia o i e altă ăsu ă t e ui ioasă
ta să se u eas ă asul. Da la gul golfului si î g ă ădi ea de stî i ui apa i eau lui Ma i . Căpita ul
Sea le îşi pie dea e ea e i d să ă adă.

Sa U at p o a il, î aşi ă î dată după e a telefo at, ă i a t e ut i i u sfe t de eas şi a şi fost

poftit î i liote ă.

Î i pa e ău, ăpita e Sea le, so ul eu u sa î apoiat î ă, zisei eu. A fost silit să se î toa ă pe faleză ;
a fost mal înainte la Kerrith. Nu la ăzut toată ziua...

Da, i sa spus ă a fost la Ke ith, da a putut săl î tîl es , spuse ăpita ul po tului. Se ede ă sa
î apoiat pe jos pe faleză, pe î d eu e a î a aauto o il. Şi a putut să dau i i de do ul
Crawley.

Nauf agiul ăsta a dezo ga izat azi ia a tutu o , spusei eu. A fost pe faleză şi i i a deju at ;
domnul Crawle a fost a olo ai de e e. Ce se a î tî pla u asul a ela ? C ede i ă e o he ele o
săl poată despot oli ?

Căpita ul Sea le fă u o oată ae u îi ile.

. A e o gau ă atît de a e. î hilă, zise el. No să ai e adă i iodată Ha u gul. Da u e o upă de

as. Astai t ea a p op ieta ului şi a age tului de asigu a e. Nu, doa ă de Wi te , u pe t u apo a
e it să ă ăd. Adi ă, i di e t, astai auza izitei ele. î sfî it, iată desp e ei o a... A săi dau o
este do ului de Wi te şi u ştiu u să p o edez...

Mă p i i d ept I fa ă, u o hii lui al aşt i, foa te lu i oşi.

Ce fel de este, ăpita e Sea le ?

El s oase o atistă a e, al ă di uzu a şişi şte se asul.

Nu ai ă ezi, doa ă de Wi te , estea ui

p ea plă ută i i pe t u du eata. Naş fi ut pe t u i

i î lu e să ă p i i uies eplă e i sau e azu i du

itale sau so ului du itale. îl iu i u to ii atît de ult

pe do ul de Wi te la Ke ith şi fa ilia lui a fă ut tot

deau a ult i e. E eplă ut pe t u du eata de ase

e i şi ai i e a fi să u e ati ge de t e ut. Da

u p ea ăd u a putea so fa e , i î d sea a de Î

p eju ă i.

Tă u, Îşi puse atista la lo i uzu a , apoi o ti uă ai î et, u toate ă e a si gu i î î ăpe e.

Sa t i is u s afa d u să e eteze fundul iahtu

lui, zise dî sul şi a esta a fă ut o des ope i e. După e a

sta ilit lo ul gău ii î hila asului, sa dus î ealaltă pa te

să adă e st i ă iu i sî t, î d a dat peste u elie i , « ufu dat i fu dul apei, i ta t şi a e u e a

delo sfă î at. U o di i ut a e u os ut î dată asul. E a i ul elie al ăposatei doa e de
Winter.

P i ul eu gî d fu să i e u î tez e ul ă Ma i u e a a olo. Lo itu a asta, Î dată după as a ada

di aju , e a de u plită i o ie.

Ce t iste e, spusei eu încet. Sî t lu u i la a e desigu ă u te aştep i. E hia e oie săl î ştii ă pe

do ul de Wi te ? Na putea lăsa asul a olo u de e ? So otes î u fa e ău i ă ui.

Ni i eu aş ea altfel, doa ă de Wi te , da ă sa putea. Nu ştiu eaş da, o spus, a săl u pe

do ul de Wi te . Da asta ui tot, doa ă. O ul eu sa î î tit î ju ul elie ului şi a fă ut o altă
des ope i e, ai î se ată. Uşa a i ei e a î hisă, a şi hu lou ile. A spa t u ul u o piat a şi sa uitat
î a i ă. E a pli ă de apă, a e a i t at p o a il p i t o gau ă di fu dul asului; se pa e ă altă
st i ă iu e a fost. Şi atu i, doa ă, a a ut u a di a ele e o ii...

Căpita ul Sea le tă u, p i i pe deasup au ă ului său, a şi î d u se ito a putea as ulta.

Un cada u ză ea pe jos, î a i ă, spuse el foa te

î et. E a, fi eşte, des o pus, u ai a ea a e delo .

Da e a totuşi u o p. Ia deose it apul şi ădula ele.

Atu i a e e it la sup afa ă şi ia fă ut u apo t.

$i a u , î elegi doa ă, de e t e uie săl ăd pe so ul.

dumitale.

La p i it ai î tîi uluită, apoi e o io ată, după a eea e a it pa i să leşi .

Se edea ă a iga si gu a ? şoptii eu. Atu i o fi fost i e a u ea, pe a e i e i ul ştia ?

Aşa se pa e, spuse o a da tul po tului.

Cine putea să fie oa e ? Sa o it atît de ult î zia ele de pe e ea a eea desp e e o o i ea asta...
Da ă i e a a fi fost dat dispă ut, udele a fi aflat, u ? A fi fost e a atît de e t ao di a da ă o
pe soa ă sa fi aflat î a i a ei şi î săşi doa a de Wi te a li fost s oasă di apă la ulte ile
depă ta e după îte a lu i de zile ?

Căpita ul Sea le lăti ă di ap.

Nu ştiu ai ult de ît du eata, spuse el. Tot ce

se poate spu e, e ă e istă u ada u, şi t e uie să fie

raportat faptul. Mie teamă ă o să se fa ă pu li itate,

doa ă de "Wi te . Nu ştiu u să pute e ita a est

lu u. E foa te du e os pe t u du eata şi pe t u do

[ ul de Wi te . Sta i ai i, î tih ă, î e î d să fi i" fe i

i i şi a u a, iată, toată po estea asta...

A î eles î sfî şit tîl ul p esi i ii . ele. Nu asul auf agiat e a p e estito de ele, i i ipetele
pes ă uşilo . Ci li iştea apei î tu e ate şi lu u ile tai i e e se as u deau î ea. S afa d ul, a e se
ufu da î a ele adî u i e i şi dădea peste asul Re e ăi şi peste to a ăşul o t al Re e ăi. E1
ati sese asul, se uitase î a i ă, pe î d eu stătea pe faleză, fă ă să ă uies e a. Da ă a putea
el pu i să ui spu e , zisei eu. Da ă a putea el pu i săi as u de toate astea.

O, da ă sa fi putut, doa ă de Wi te , spuse

comandantul portului, dar sentimentele mele personale

au e ăuta î t o astfel de hestiu e. T e uie să i

fa dato ia. T e uie să apo tez desp e ada u...

Se î t e upse î d se des hise uşa. I t ă Ma i . .

ţu ă ziua, spuse el. Ce sa înlîmplat ? Nu credeam

să te găses ai i, ăpita e Sea le. Sa î tî plat e a ?

Nu putea î du a ai ult. A ieşit a o laşă di odaie. î hiz d uşa î u a ea. Ni i ul p i ise

ă a pe Ma i . A ea i p esia agă să pă ea o osit ă e a u apul des ope it şi iufulit.

Mă dusei să aşed î hol î fa a uşii p i ipale. Jaspe ău zgo otos di ast o ul său. Dădu di oadă
î d ă ăzu şi so i ai depa te. Apoi opăi sp e i e şi se idi ă î două la e, ati gî du i o hia. Lam
să utat pe eştet şi a dus pe te asă. Ve ise iza ; t e uia so î f u t. T e uia să i i f i g e hile
te e i, eî ede ea, .sfiala, se ti e tul eu e aspe a t de i fe io itate. Da ă u iz utea , îveam
să ai euşes , i iodată. Mă î de a să fiu u ajoasă u o dez ădejde oa ă, î fi gî du i u ghiile î
pal e. Statui aşa i i i ute să p i es pajiştile e zi şi hî daiele u flo i de pe te asă. Auzii zgo otul
u ei aşi i, a e po ea pe alee. T e uia să fie ăpita ul Sea le. Ii a u ase estea lui Ma i şi ple ase.
Ma s ulat şi a î to s î et î i liote ă. î î tea i uzu a e e e ii, pe a e ii dăduse ţe . îi
i ea st î s î î ă.

Ma i stătea î fa a fe est ei u spatele la i e. Aş

teptai In prag. El nu ac întoarse. îmi scosei manile din

uzu a e şi ă î d eptai sp e el. li luai i a şi o pusei

pe o azul eu. Nu spu ea . i i . Stătea ai depa te

acolo.

Sî t atît e ih ită, şoptii eu, te i il, teribil de mîh ită.

El u ăspu se. Mi a îi e a î ghe ată. Ii să utai dosul pal ei, apoi degetele u ul îte u ul.

Nu eau să î du i asta si gu , spusei. V eau să

î pa t totul u ti e. De douăze i şi pat u de easu i a

i ăt î it. Ma i . Na să ai fiu i iodată opilă...

El ă î ă işa şi ă st î se la pieptul său. Reze a ea e a sfă î ată, a şi sfiala ea. A ea fa a lipită

de u ă ul lui.

Mă ie i, ui aşa ?

.V i î sfî şit

Să te ie t ? spuse el. a e a să i ie t ? Asea ă ai ezut ă a fă uto î adi s.

Ah, asta ?... A şi uitat. Ma î fu iat pe ti e ?

Da, zisei. El tă u. Co ti uă să ă i ă st î s lî gă u ă ul lui.

Ma i , spusei eu. Na putea oa e să luă totul

de la î eput ? Na putea oa e să po i di ou de azi

şi să î f u tă lu u ile î p eu ă ? Nu i e să ă iu

eşti, u e i posi ilul. A să fiu p iete a ta, a a ada

ta, u fel de ăiat. Nu doresc mai mult.

El î i luă o ajii î t e îi i şi ă p i i. O se ai î tîia oa ă it îi e a de sla ă fa a, de t ase li iile

obrajilor. Şi a ea ea ă e a i su o hi.

Cit de ult ă iu eşti tu ? î t e ă el.

Nu putea ăspu de. Nu putea de ît săl p i es , săi p i es o hii î hişi şi du e oşi, fa a lui' palidă şi
slă ită.

E prea tîrziu, scumpa mea, prea tîrziu, spuse el. Nea pie dut i a oast ă şa să de fe i i e.

Nu, Maxim, nu, zisei eu.

ţa da, fă u el. A u totul sa sfî şit. Sa î tî plat e t e uia să se i U ple.

Ce anume ?

Cea p e ăzut î totdeau a, e isa î toate zi

lele, î toate op ile. Nu sî te fă u i, tu şi u i e, să

fi fe i i i.

Se aşeză pe a gi ea fe est ei, ia eu î ge u heai î fa a lui, u a ile pe u e ii săi.

Ce vrei să spui ? î t e ai.

îşi puse îi ile peste ale ele şi ă p i i d ept î fa ă.

Re e a a îştigat, zise el,

îl p i ea , u i i a ătî du i î hip eo iş uit, u îi ile ele e i î t aje lui,

Umbra ei e tot timpul între noi, spuse el. Umbra ei blestemată, a e e despa te. Cu aş fi putut să te
păst ez astfel, s u pa ea d agă, u tea a e eu î i i ă de eea e t e uia să se î tî ple ? î i
a i tes u p i eau o hii ei î lipa o ii sale. î i adu a i te de a el zf et pe fid. Ea ştia ă aşa o
să se î tî ple. Ştia a o să sfî şeas ă p i a iştigă.

Ma i , şoptii eu, e spui, e ei să spui ?

'« A fost găsit asul ei, fă u el. S afa d ul îa găsit azi,dupăa iază.

Da, ştiu. Mia spuso ăpita ul Sea le. Te gî deşti la ada ul a e a fost găsit î a i a ei ?

Da.

Asta î sea ă ă u e a si gu ă, zisei eu. Şi tu ei să ştii i e e a u ea ? Astai, Maxim ?

Nu, zise el. Nu î elegi...

V eau să î pa t asta u ti e, s u pule, spusei. V eau să te ajut...

Nu e a i e i u Re e a, e a si gu ă, zise el. Eu stătea î ge u heată, pî di dui fa a, o hii.

Nu, strigai eu, nu !

Femeia înmormî tată î iptă ui Re e a, u ă

el. E trupul unei necunoscute, pe care na revendicato

nimeni. Na fost nici un accident. Rebecca nu sa înecat.

Eu am omorîto. Cu un revolver. Am ucis«o pe Rebecca

î ăsu a di golf. Ia dus t upul î a i ă, a ieşit u

asul î oaptea a eea, la fă ut să se s ufu de î lo ul

u de a fost găsit azi. Pe podeaua a i ei Re e a za e

î ti să, o tă. Mai po i a u să ă p i eşti î o hi şi

să i spui ă ă iu eşti ?

CAPITOLUL 20

TOTUL ERA FOARTE LINIŞTIT IN

. i liote ă. Nu se auzea alt zgo ot de ît el pe a el fă ea Jaspe , li gî duşi la a. A ea, se ede u

spi î ea. Apoi, ti ăitul easului de pe î a lui Ma i , a e ătea iî gă u e hea ea. Micile zgomote din
fie a e zi. Şi ia ă i i o p i i ă, ia a i tit u p o e stupid di opilă ie : „Ni i ti pul şi i i flu ul
aşteaptă pe i e i''. Cu i tele se epetau si gu e, ia ăşi şi ia ăşi : „Ni i ti pul şi i i flu ul aşteaptă
pe nimeni". Acu si gu ele zgo ote di î ăpe e e au ti ăitul easului lui Ma i şi ele p oduse de
Jaspe , a eşi li gea la a, î spatele eu, pe podea.

C ed eă atu i î d supo i o lo itu ă a e, a pie de ea u ei fii e sau a u ui ădula , o si i

u aide ît. Da ă i se etează î a d eaptă, îte a i ute i i u ştii ă ia fost etezată. Ai ai depa te
se za ia degetelo . Le î ti zi şi a i ta tul u ele, u ul îte u ul, deşi u ai ai i i î a i i deget.
Stătea î ge u hi lî gă Ma i , u t upul lui li gă al eu, u îi ile pe u e ii lui şi u si ea i i ,
i i du e e, i i tea ă ; u e a î g ozită. Mă gî dea la spi ul, pe a e a t e ui săl s ot di la a lui
Jaspe . î i spu ea ă Ro e t o să i ă să st î gă eştile de eai. Mi se pă ea atît de a aghios ă
a"pot gî di la a este flea u i : la a lui Jaspe , easul lui Ma i , Ro e t şi ta a de eai. E a e oltată
de lipsa ea de e o ie şi de a se a iudată şi e e a du e ii. î et, î et, o să i i î si i i, ia
spus, î et, î et, oi î elege. Tot e ia spus el şi tot e sa

î tî plat a ădea la lo ul lui, fie a e pa te, a u ă ile di t u jo o pli at de ă da e. Se o pot i i

u a u alta, e o stitui d dese ul. î lipa asta u sî t i i , u a i i ă, i i i te şi i i si , sî t
doar un obiect, de le , aflat î a ele lui. Ma i . Apoi el î epu să ă să ute, u u fă use
i iodată. î i î u işai a ele după eafa lui şi î hisei o hii

Te iu es atît de ult, şopti el, atît de ult...

Asta isa eu săl aud spu î du i, î fie a e zi, î

fie a e oapte, şi iată ă a u o spu ea î sfî şit. Asta îmi închipuiam la Monte Carlo, în Italia, aici la
Ma de le . A u o spu ea. Des hisei o hii şi p i ii u ol de pe dea de deasup a apului. El ă să uta
î t u a, u î flă ă a e, u dez ădejde, şopti du i u ele. P i ea e eu ol ul pe delei, o se î d ă
se de olo ase de soa e şi ă e a ai des hisă de ît pe deaua de alătu i. „Cît de al ă şi de e e sî t, ă
gî dea . P i es u ol al pe delei şi Ma i ă să ută. Pe t u p i a oa ă î i s >u e ă ă iu eşte."

Apoi el se op i deodată, ă î pi se la o pa te şi pă

ăsi pe azul fe est ei.

Vezi, zise el, aveam dreptate. E prea tîrziu, tu nu

ă ai iu eşti. De e ai iu i ?

Se duse şi se eze ă de ă i .

„O ţă uită de asta, spuse el, o să se ai î tîmple." Deodată î i e ii î fi e şi i i a î i t esă i î t u

a î t de pa i ă.

Nui p ea tî ziu, zisei eu epede, idi î du ă şl e gî d săi pu a ele î ju ul gîtului. Nu spu e asta, tu
u î elegi. Te iu es ai ult de ît o i e pe lu e. Da î d ai sărutat adineauri, eram atît de
tul u ată ă u si ea i i . Nu putea sa păt u d i i u i tea. Ca şi u aş ai fi a ut i i u
d a de si i e. &.<

Nu ă iu eşti, spuse el. De asta u si eai i i Ştiu, î eleg. A e it „p ea tî ziu, ui aşa ?

Nu, zisei.

Asta t e uia să se î tî ple a u pat u lu i, o ti uă el. A fi t e uit să fi ştiut. Femeile nu sînt ca

ă a ii.' Te og, ai să ută ă, îl ugai pe Ma i .
Na, zise el, acum e de prisos.

Nu e ai pute pie de a u spusei eu. T e uie să fi totdeau a î p eu ă,, fă ă tai e, fă ă u ă.

TţM og, d agă, te og...

Nu mai avem vreme, zise el. Nu e ai ă î . poate de ît îte a easu i, îte a zile. Cu a ai putea
fi î p eu ă a u ? ia spus ă asul a fost egăsit. Au egăsito pe Re e a.

Lam ptt it p ostită, fă ă să p i ep.

Ceo să fa ă ? k î t e at.

O săi ide tifi e ada ul, zise el. A olo, î a i ă, se află tot e e e esa a să ă dea de gol.
Veş i tele pe a e le pu ta, pa tofii, i elele de pe degete. Q săi ide tifi e ada ul şi pe u ă îşi o
a i ti de ealaltă, de fe eia î g opată olo sus, î iptă.

Ce ai de gî d să fa i ? a şoptit. . V

îM$ Nu ştiu, zise el. Nu ştiu.

Si u ile î i e e eau î etul u î etul. Mîi ile u i ai e a e i, e au alde fi u ede. A si it

cum fa a şi gjtul î i sî t up i se de u al de ăldu ă. O ajii î i a deau. Ma gî dit la ăpita ul Sea îe,
la s afa d u, la age tul o pa iei Llo d, la to i oa e ii a eia de pe asul eşuat, eze î duse de
alust adă, p i i d î jos, la apă. Mă gî dea la p ă ăliaşii di Ke ith, la o isio a ii a e fluie ă pe
st adă, la i a ul ieşi d di I ise i ă, la lad C o a tăi d t a dafi i î g ădi a ei, la fe eia î o hie oz
şi la ăie aşul ei, de pe stî i. Cu î d a eau să afle. Peste îte a easu i. Mîi e, pe la i ul deju . „Au dat
de iahtul doa ei de Wi te . Re e a ză ea a olo, pe duşu eaua a i ei. Nu e a i ide u î iptă.
Altă fe eie ză ea î iptă. Ma i o u isese pe Re e a. Re e a u se î e ase. Ma i o u isese. O
î puş ase î ăsu a di pădu e. îi t a spo tase o pul pe iaht şi s ufu dase iahtul î golf. î ăsu a
a eea e uşie, tă ută u de ploaia ăpăia pe a ope iş. Piesele jo ului de ă da e ădeau dese şi g ă ite
peste capul meu. Imagini risipite se trezeau încetul cu încetul în mintea mea. Maxi lî gă aşi ă, pe u
d u di sudul F a ei. „Sa î tî plat e a a u ap oape u a , a e ia s hi at toată ia a. A
î eput să t ăies , luî d totul de la apăt..." Tă e ile lui Ma i , toa ele lui, faptul ă u o ea i iodată
desp e Re e a. Faptul ă ui po e ea i iodată u ele.

A tipatia lui Ma i fa ă de golfule ul a ela, de ăsu a de piat ă. „Da ă ai a ea a i ti ile ele, u teai
duce acolo." Felul î a e se ă ă a pe pote ă; p i pădu e, fă ă a se uita î apoi. Ma i pli î duse î
sus şi jos p i i liote ă, după e Re e a u ise. î sus şi jos. I sus şi jos. „A e it ai i î ae
g a ă", spusese dî sul doa ei Va Hoope , u o î u tătu ă î t e sp î e e. „Se pa e ă u se poate
o sola de oa tea e estei..." „ Costu ul de la alul di oaptea t e ută şi eu, o o î d di apul
s ă ilo pu tî d o hia Re e ăi. Ma i spusese „A .u iso pe Re e a. A î puş ato î ăsu a di
pădu e." Şi s afa d ul o găsise ză î d a olo pe duşu eaua a i ei...

Ceo să fa e ?a spus. Ce o spu e ?

Maxim nu răspu se. Stătea a olo li gă ă i , u o hii

la g des hişi, uitî duse i tă î ai tea lui,, fă ă să adă i i .

Ştie i e a ? a spus, ştie eo pe soa ă ? El lăti ă di ap şi ăspu se :

Nu. E1'

Ni e i afa ă de ti e şi de i e?a î t e at.

Nimeni afa ă de ti e şi de i e, osti el.

F a k, a spus us , eşti sigu ă F a k u ştie ?

Cu a putea şti zise Ma i , a olo u e a alt i

e a d'e ît eu u ea. E a ez ă...

Se op i. Ma dus. şi a î ge u heat alătu i de el. O lipa stătu a solut e iş at. Iam dat la o parte
îi ile de pe o az şi la p i it d ept î o hi.

Te iu es , ia şoptit. Te iu es . A u ai să ă

crezi? t ;

El ă să ută pe o az şi pe îi i. î i st î se foa te ta e îi ile, a u opil a e ea să îştige

încredereacuiva.

Am crezut ă o să i pie d i ile, osti el,, stî d

ai i, zi de zi, aşteptî d să se î tî ple e a. Stătea la

i oul de olo, a să ăspu d la te i ilele s iso i de o

dolea e. Şti ile apă ute î zia e, i te iu ile, tot s u tul

ăsti p de după oa te. Sî ă î i şi să ei,, st ădui

dute să te o po i o al, să fii u i tea î t eagă.

Frith, servitorii, doamna Danvers, doamna Danvers pe

a e u a ea u ajul so î depă tez, fii d ă aşa u

o u oştea pe Re e ea a fi putut ă ui, a fi putut ghi i... F a k era mereu prin preajma mea. discret,
o păti ito „De e u ple i u de a ? î i tot epeta. Pot eu să u o up de ad i ist a ea do e iului.
A t e ui Să ple ii" Şi Giles şi ţea, iata, s u pa ţea lipsită de ta t. „A a i î spăi î lăto de îu. u po i
să te du i să te
 adă u dictor ?

Ce este ? zisei. Ce este ?

Se î toa se şi ăp i iî u tat.

C ezi ă o iu ea pe Re e a ? zise el. C ezi ă a

u iso di d agoste ? Doa e, o u a . Căsăto ia oas

t ă a fost de Ia î eput o o edie. E a ea, desf î ată,

st i ată pî ă î ădu a oaselo . Nu ea iu it i iodată,

a a ut i i o lipă de fe i i e î p eu ă. Re e a u

e a î sta e de d agoste, de afe iu e, de pudoa e. Nu e a

o ală.

Stă pe jos, u a ele î ju ul ge u hilo idi a i, u p i i ea î d eptată sp e el.

Da, e a deşteaptă, zise el. De o deşteptă iu e dia

oli ă. Văzî do, i e i a fi putut ă ui ă u e făp

tu a ea ai ă i i oasă, ea ai u ă, " ea ai î zes

t ată di lu e. Ştia î to ai e t e uie să spu ă fie ă

uia. Da ă ai fi u os uto, sa fi pli at u ti e la a,

p i g ădi ă, he î dul pe Jaspe , o i d desp e flo i,

uzi ă, pi tu ă, a să i pla ă, ai fi fost şi tu u e ită, a şi

eilal i. Ai fi stat la pi ioa ele ei şi ai fi ado ato.

Măsu a i liote a î lu g şi î lat.

Cînd a î su at eu ea, i sa spus ă sî t el ai fe i it o di lu e, o ti uă el. E a atît de i u ată,

do desă î şită, de eselă. ţu i a, atît de p ete ioasă pe e ea a eea, a ado ato u aide ît. „A e ele
t ei î suşi i a e sî t i po ta te la o so ie, î i spu ea dî sa : edu a ia, i telige a şi f u use ea." Şi o
edea , sau ă st ăduia so ed. Da tot ti pul a ea i o ă uială. E a e a î o hii ei...

Re o stitui ea se fă ea di ou, u ată u u ată, şi Re e a ea ade ă ată ieşea di lu ea ei de

întu e i , a o fii ă ie pe fo dul u ui ta lou. Re e a a aşî duşi alul, Re e a gustî d ia a di pli
; Re e a t iu fătoa e, sp iji i duse de gale ie, u u zî et pe uze.
Mă e edea pe plajă, î ai tea ietului ţe spe iat. „Eşti u ă, spusese el, u a ealaltă. Nui aşa ă o
să ă t i i i la azil ?" El se gî dea p o a il la i e a a e u la tfaptea p i pădu i, i e a î alt şi
lădios, a e î i dădea i p esia u ui şa pe.

Ma i o ea ai depa te, ăsu î d odaia î lu g şi î lat.

Am demascato numaidecît, zise el, la cinci zile

după ăsăto ia oast ă. î i a i teşti de ziua 'î d tea

dus u aşi a pe oli ă li gă Mo te Ca lo ? î i adu i

a i te ă oia să ă î to î a el lo , să i e

a i tes . Re e a stătuse a olo, îzî d, u pă ul eg u

în vînt; "îmi vorbea despre ea, îmi povestea lucruri pe

a e o să le ai epet i iodată eu ei fii e. Atu i

a î eles e a fă ut, u i e ă î su ase . F u u

se ea, i telige a şi edu a ia, Doa e sfi te !

Deodată tă u. Se duse la fe east ă de u de p i i pajiştile, î epu să îdă. Stătea a olo şi îdea. Na ai

putut să î du ; ă spe ia, ă î ol ă ea.

Maxim ! strigai eu. Maxim !

El îşi ap i se o iga ă şi ă ase a olo, fă ă să spu ă

i i , apoi îşi eluă pli a ea p i odaie. f

Pu i a lipsit să o o or acolo, zise dînsul. Ar

fi fost atît de uşo . U pas g eşit. I i a i teşti p ăpastia ?

ia fost f i ă atu i, ui aşa ? C edeai ă si t e u .

Poate ă e a î t ade ă . Poate ă sî t şi a u a. Ştii

ă ui p ea să ătos să t ăieşti u dia olul.

îl priveam plimbinduse. E u ă:

A fă ut o î oială u i e, la a gi ea p ăpastieL

„A să i o du asa, ia de la at ea, a să a g ijă

de d agul tău Ma de le şi, da ă ei, a să fa di el

 apodope a i utului. Şi oa e ii o e i să e adă, e

o piz ui şi o o i desp e oi ; se a spu e ă sî

te pe e hea ea ai fe i ită şi ai f u oasă di A glia.

Ce glu ă u ă, Ma ! Ce t iu f !" Ea sta pe oasta oli

ei şi îdea st i i d o floa e î t e degete.

Ma i a u ăî ă i ul gol iga a, di a e fu ase

Nam uciso acolo, zise el. Mam uitat la ea. Nam

spus i i ,, a lăsato să îdă. Nea u at î aşi ă

şi a ple at. Şi ea ştia ă o să fie aşa u p opusese :

o să e î toa e ai i, la Ma de le , o să des hide asa,

o să p i i şi o să se o eas ă desp e ăsăto ia oast ă

a de iz î da ea ului. Ştia ă o să je tfes î d ie,

o oa e, a o p op iu, toate i tu ile de pe pă î t ai U

î d de ît să î f u t i ul ost u e , la o lu ă după

ăsăto ie. Ştia ă o să di o ez, ă o so de u , ă

o să î du a oa e ii să e a ate u degetul, ca ziarele

să e tî as ă î o oi, a toată lu ea de ai i să şopteas ă auzi du i u ele şi a to i tu iştii di Ke ith,

t e î d |H fa a po ii, să spu ă, a u î d o p i i e sp e pajişte : „A olo lo uieşte el. .A estai
Mande le . E p op ietatea a eluia a e a di o at, ştii, de a e sa o it î zia e. I i a i teşti e a spus
jude ăto ul de e astăsa ?..." El se op i î ai tea ea, u îi ile î ti se.

Mă disp e uieşti, ui aşa ? ă î t e ă el. Nu po i

sî i î elegi uşi ea şi sîrba ?

Na zis i i . î i i ea îi ile pe i i ă. Ni i u i pasa de uşi ea lui. Ni i d e i spusese a ea

î se ătate î o hii ei. Nu ia ă as î i te de ît u lu u şi u Î eta să il epet. Ma i o
iu ea pe Re e a. Na iu ito i iodată, i iodată, i iodată. Nau u os ut i iodată i i o lipă de
fe i i e. Ma i o ea şi eu îl as ulta , da u i tele lui a eau i i o î se ătate pe t u i e. Nu ă
interesau.

Mam gîndit prea mult la Manderley, zise el, Man

derley venea în primul rînd pentru mine, deasupra tutu

o . O astfel de d agoste ui u ă. Nui a eea a e se

p edi ă î ise i ă. H istos a o it desp e piet e, ă

ă izi, i i desp e zidu i, desp e d agostea pe a e u

o poate so ut eas ă pe t u o u ată de pă î t, pă î

tul lui, micul lui regat.

~ Dragul meu, zisei, Maxim al meu, dragostea mea... Miam pus mîinile Iui pe obrazul meu, i leam atins cu
buzele mele.

Mă î elegi oa e, spu e ? î t e ă el. ;

Da, ăspu sei, da, iu itule, d agostea ea.

Da î i î to sei o azul să u il adă. Ce î se ătate a ea da ă î elegea sau u ? I i a ie a

uşoa ă a u fulg î t. El o iu ise i iodată pe Re e a.

Nu eu să i a i tes de a ei a i, zise el î et,

Ni i u eau să ii po estes . A ea uşi e şi de ăde e...

Mi iu a î a e t ăia , ea şi u i e. Cu plita o edie

jos i ă pe a e o ju a î p eu ă. î fa a p iete ilo , a

u oşti elo şi hia î fa a se ito ilo , a u o oa e i

loiali, edi ioşi, a ăt î ul F ith. Toată lu ea edea

ai i î ea, toată lu ea o ad i a, i e i u ştia um rîdea

de ei î spatele lo , îi atjo o ea, îi ai u ă ea. î i a i

tes a u ite zile de să ătoa e, î d asa e a pli ă, la

ga de pa i sau la se ă i. T e ea de la u ul la altul, u u zî et de î ge , u a ul ei su al eu,

î pă i d p e ii u ei i i cete de copii ; apoi, a doua zi pleca în zori la Londra, zbura spre apartamentul
pe a el î hi ase pe hei, u fuge,o ji i ă î izui a ei î pu ită şi se î to ea ai i la sfî şitul săptă î ii,
după i i zile, u eputi ă de po estit. O, u ăl a delo o di iile î oielii oast e ! Na dato de gol
i iodată. Gustul ei p ete ios a eat Ma de le ul de azi. C ezi ă g ădi ile, tufişu ile, hia şi azaleele
di Valea Fe i ită e istau ai i pe e ea tatei ? Du ezeule, pa ul e a o ju glă, fe e ătoa e
î t ade ă , săl ate ă şi f u oasă î felul ei, da e î d î g iji i şi a i, pe a e el u sa fi gî dit săi
heltuias ă, pe a e i i eu u aş fi gî dit săi dau... fă ă Re e a. Ju ătate di o ilie ul odăilo u
e ista la î eput. Salo ul, aşa u e azi, salo aşul, toate astea se dato es Re e ăi. Fotoliile, pe a e le
a ată F ith tu iştilo u atîta î d ie, î ziua eze ată izită ii pu li e şi pa oul a ela de tapise ie tot
Re e a a pus să le adu ă. A, o pa te di lu u i e au ai i, i i o ă depozitate î odăile di spatele
asei tata u se p i epea de lo la o ilie sau la ta lou i da ajo itatea au fost u pă ate de
Re e a. F u use ea Ma de le ului, pe a e ezi azi, Ma de le ul desp e a e o eşte lu ea, a e
este fotog afiat şi pi tat, este î î t egi e ope a Re e ăi.

Eu u spu ea i i . îl i ea st î s î ă işat. Do ea să o eas ă ai depa te desp e asta, a să

s ape de a ă ă iu ea, de u a î ă uşită, de s î a şi de o i la a ilo pie du i.

Şi a t ăit aşa, lu i, a i de zile. Ac epta totul di p i i a Ma de lş ului. Ce fă ea la Lo d a u ă

i te esa deoa e e u ati gea Ma de le ul. Şi î p i ii a i a fost p e ăzătoa e, u sa auzit o şoaptă, o
î feală, î p i i a ei." Apoi î etul u î etul de e i epăsătoa e. Ştii u î epe să ea u ă at ? La
î eput o ia uşu el, ea pu i , di î d î î d ; poate îte o e ie la fie a e şase lu i. Apoi di e î e
ăsti pu ile se i şo ează. După s u tă e e se î ată o dată pe lu ă, la fie a e două săptă î i, î
fie a e zi. Aşa a fost şi u Re e a.

Î epu săşi adu ă p iete ii ai i. I ita u ul sau doi î I ijlo ul u ei a i pet e e i sau eeke d, astfel
ă la I î eput u e a a solut sigu . O ga iza pi i u i î ăsu a ei di golf. î t o zi ă î to sei di
S o ia, u de I fusese să î ez şi a găsito u eo sase i şi, pe a e I ui ăzuse i iodată.. Cî d a
p e e ito, a idi at di u e i. „Ce te p i eşte ?" zise ea. Ia spus ăşi putea Vedea p iete ii la Lo d a,
da ă Ma de le ul e a al eu. T e uia să espe te a eastă o di ie a î oielii. Ea zî i, fă ă să
ăspu dă. După asta î epu să se lege de F a k, de ietul F a k. atît de ti id şi de i stit. El e i î t o zi
şi i spuse ă ea să ple e de la Ma de le , ! săşi s hi e sluj a. A dis utat două easu i, ai i î I
bibliotecă ; apoi a î eles. Re u a la eze a de la î eput şi i po esti totul. Ea ui dădea pa e i i o
lipă, î i zise dî sul; e ea î t u a la el şi î e a sal at agă î ăsu ă. ţietul F a k e a ta e îh it. El U
ştia, ezuse totdeau a ă e a o pe e he fe i ită. Fă ui asp e i pută i Re e ăi şi ea se î fu ie
u aide ît, i sultî du ă şi î p oş î du ă u ele ai g oaz i e u i te di o a ula ul ei spe ifi . A
fost o s e ă jos i ă. După a eea a ple at la Lo d a, u de a ă as o lu ă. La î eput, după î toa cere, a
stat, li iştită. C edea ă le ia îi folosise. ţea şi Giles e i ă să pet ea ă u eeke d, la oi şi a
î eles eea e altădată ă uise u eo i. ţea o iu ea pe Re e a. C ed ă dato ită felului ei a aghios
de a fi, utal şi si e , a i tuit di p i a zi, u i e a e dea fa e, ghi i d ăul di ea. A fost u eeke d
dezag ea il. Giles se dusese să fa ă o pli a e, pe a e, u Re e a. ţea şi | u i e t i dă ea pe
pajişte. Cî d sau î to s, a î eles după eselia lui Giles şi p i i ea Re e ăi, ă se legase de el a şi de
F a k. Văzui ă î ti pul esei, ţea \ îl p i ea pe Giles, a e îdea ai ta e a de o i ei şi o ea a
p ea ult. Şi î tot a est ti p, Re e a, aşezată la apătul elălalt al esei, a o a ae ul ei de î ge .

Se asa lase ă toate piesele jo ului de ă da e. Fo ele iudate şi defo ate pe a e î e ase să le
î p eu , îj îi d u degetele, fă ă să iz utes . Pu ta ea iudata a lui F a k î d o ea desp e
Re e a şi felul, iudat al ţeat i ei de a se uita î altă pa te. Tă e ea, pe care o luam drept un omagiu al
eg etului, e a al ătuită
di uşi e şi j e ă. Cu u î elesese ? Mă î t e a î i oa e i puteau să fie pe lu e a e sufe ă şi
a e o ti uă să sufe e, pe t u ă u pot upe alul de sfială şi de eze ă şi a e, î oarba lor nebunie,
idi au î fa a lo u . zid î alt e as u dea ade ă ul. Asta fă use eu. Plăs uise i agi i false şi ă
op ise la ele. Na usese i iodată u ajul să p eti d ade ă ul. Da ă aş fi fă ut u si gu pas a să ies
din sfiala mea, Maxim miar fi povestit toate aceste lucruri, cu patru cinci luni înainte;

A fost ulti ul eek e d pe a e ţea şi Giles lîu

petrecut la Manderley, zise Maxim. Nui mai invitam

i iodată si gu i. Ve eau u ai la a ile e ep iiofi iale,

baluri, gardenparluri. Bea nu mia po e it i iodată

i iu u îht, i i eu ei. Da ed ă i ghi ea ia a,

ed ă ştia. Cu F a k, Re e a de e i di ou p e

ăzătoa e. Pu ta ea ei e a i ep oşa ilă î afa ă. Da et ii

lipsea de la Ma de le şi ea e a ai i, u putea fi sigu

i iodată de e o să se î tî ple. Se legase de F a k şi df

Giles. Putea sijşi a u e o hii, pe eu ul di lu ăto ii

oşiei, pe i e a di Ke ith, pe o i i e... Şi atu i <

să e plodeze o a, î felile, pu li itatea, de a e ă

temeam.

Mi se pă ea ă e a di ou lî gă ăsu ă, î pădu e, şi ă auzea ploaia s u gî duse pe a ope iş. A

ăzut p aful depus pe odelele de o ă ii, gu ile fă ute de şo ola i î di a . La ăzut pe ţe , u o hii
lui de să a idiot. „No să ă dud la azil, ui aşa ?" Re edea pote a î tu e oasă şi po î ită şi ă
gî dea ă da ă o fe eie sa as u de a olo,'î dă ătul u ui opa , o hia ei de sea ă a f îlf îi î iza
op ii.

A ea u ă , ehiă Ma i î et, u o a e t ăise î st ăi ătate şi lo uia di ou î A glia. î epu să i

zilnic, cînd lipseam. Frank îl vedea. îl chema Jack FavelL

îl cunosc, zisei eu, a venit în ziua cînd erai plecat la Londra.

Lai ăzut şi tu ? î t e ă Ma i . De ce nu miai spus nimic ? Am aflato prin Frank, care îi recunoscuse
aşi a î d otea după poa tă.

Nu oia , spusei eu. Mă gî dea ă o să E• ea i teas ă pe Re e a. .Svi

Să io ea i teas ă ! şopti Ma i . Ah, Du e

zeule, a şi î d aş fi a ut e oie să io ea i teas ă !

P i ea î ai tea Iui, î t e up duşi isto isi ea, da eu ăî te a da ă se gî dea, a şi i e, la a ea

a i ă i u dată de apele golf ului.

îl p i ea pe tipul a ela, Fa ell, î ăsu ă, zise Ma

i . Spu ea se ito ilo ă se du e pe a e şi u se î

torcea decît di i ea a. Şişi pet e ea oaptea u el a olo.

A ai p e e ito o dată. Ia spus ă da ă o săl î

tîl es ai i, o iu de o fi pe oşie, îl î puş . A ea o fai ă

g oaz i ă... Nu ai gî dul a estui ă at, pli î duse

p i pădu ile Ma de le ului, î lo u i a Valea Fe i ită,

ăî e u ea. îi spusei ă o să pot î du a asta. Ea i

dică di u e i. Uită să leste e. Şi o se ai ă e ai

palidă a de o i ei, ă a ea e a e os, a ătă it. Mă

î te a e o să se î tî ple u ea î d p să î eapă să

pa ă ăt î ă, să si tă ă î ăt î eşte. )ilele t e eau fă ă

nici un eveniment. Apoi, întro u ă di i ea ă, ple ă la

Lo d a şi se î toa se hia î ziua a eea, eea e u o iş

uia. No aştepta . î sea a a eea, î a la F a k ;

pe atunci aveam mult de lucru.

Vo ea a u î f aze s u te, î t etăiate. îi i ea îi ile st î se î t ale ele,

Mam î to s după asă, pe la ze e ju ătate şi

ia ăzut eşa fa şi ă uşile î hol. Ma î t e at de

e d a u se î to sese. Ma dus î salo aş, da ea u e a

a olo. Atu i a .î eles ă o o îse î '.golf. Şi ia

dat sea a ă o să ai pot î du a ultă e e ia a

a eea de i iu ă, de ti ăloşie şi de fă ă i ie. T e uia

săi pu ă odată apăt, î t u fel sau altul. Ma ho

tă ît să iau u e ol e şi săl ag î spe ie i pe a a t,

săi spe ii pe a î doi. A o o ît di e t la ăsu ă. Se

ito ii au ştiut i iodată ă fusese pe a asă. Ma

st e u at î g ădi ă, apoi a luato p i pădu e. A

ăzut lu i ă la fe east a ăsu ei şi îm intrat numaidecît.

A fost su p i s găsi do pe Re e a si gu ă. E a î

ti să pe di a , u o s u ie ă pli ă de u u i de igă i

lî gă ea. Pă ea ol a ă, iudată. Ia o it u aide ît

desp e Fa ell şi ea ă as ultă, fă ă să s oată o o ă.

„A t ăit ultă e e î p eu ă a eastă ia ă u ili

toa e, zisei eu. A u sa sfî şit, î elegi ? Ce fa i la

Lo d a u ă p i eşte. Po i t ăi a olo u Fa ell sau cu

i e pofteşti; Da il ai i, la Ma de le ." Ea tă u o lipă. Mă p i i, apoi zi î. „Şi da ă i pla e să t ăies

ai i ?" î t e ă ea. „Ştii o di iile oast e, zisei. Mia espe tat a gaja e tul di î oiala ta u da ă,
ui aşa ? Da tu ai t işat. C edeai ă po i să fa i di asa ea, di ă i ul eu, eai fă ut u staulul tău
de la Lo d a. A î du at ulte, da , pe t u u ele lui Du zeu, Re e a, astai ulti a ta şa să." î i
a i tes ă ea şia sti s iga a î . s u ie ă, sa î ti s, idi î duşi a ele deasup a apului. „Ai d eptate,
Ma , zise dî sa. A sosit ti pul să î ep o ia ă ouă." Mi se pă u foa te palidă şi slă ită. î epu t să se
pli e î lu g şi î lat u îi ile î uzu a ele pa talo ilo . Pă ea u ăiat î ostu ul ei de a i a , u
ăiat u hipul u ui î ge al lui ţotti elli, „Teai gî dit eodată, zise ea, e g eu ia fi să o ii o hotă î e
jude ăto eas ă î pot i a ea ? ţi eî eles, î ai tea u ui t i u al. Da ă ai ea să di o ezi. I i dai
sea a ă ai i i ea ai i ă do adă î pot i a ea ? To i p iete ii tăi, hia şi se ito ii ed ăsăto ia
oast ă e e pla ă." „Da F a k ? zisei eu. Da ţeat i e ?" Ea îşi ăstu ă apul pe spate şi î epu să îdă.
„Cea putea să î d uge F a k î pot i a ea ? î t e ă dî sa. Mă u oşti doa ă ! Cît despre Beatrice, are
toate şa sele să apa ă la a a a to ilo a tipul de fe eie geloasă, al ă ei ă at şia pie dut o dată
apul şi sa fă ut a aghios. Oh, u, Ma i , iai ate g oza apul, fă ă să iz uteşti să do edeşti e a." Sta
în picioare, privindu ă, u îi ile î uzu a e, u u zî î et pe fa ă. „Nu i dai sea a ă aş putea so itez
pe Da , a e ista ea şi ă ea a ju a tot e iaş e e ? Şi ă estul se ito ilo , î t o oa ă ig o a ă,
o u a e e plul ei şi o ju a la fel ? Ei ed ă t ăi la Ma de le a so şi so ie, ui aşa ? Şi aşa ed
to i p iete ii oşt i, toată i a oast ă so ietate. Ei i e, u o să le pute do edi ă lu u ile stau
altfel ?" Ea se aşeză pe a gi ea esei, ălă ă i duşi pi ioa ele şi p i i du ă. „Oa e a ju at am
p ea i e olul ost u de so i d ăgăstoşi ?" zise dî sa. î i a i tes ă u ă ea ălă ă itul pi io ului ei
î sa dalele u a ete şi ă o hii şi i tea ea î epu ă să a dă iudat. „Da şi u i e tea putea
ridiculiza grozav, zise ea încet. Team putea face atît de ridicol, încît nimeni nu tear

ede, Ma , i e i !" Pi io ul ei se ălă ă ea e eu î ai te şi î apoi, pi io ul a ela leste at î

sa dalele u a ete al ast e şi al e. Co o î deodată de pe asă şi se idi ă î ai tea ea, e eu
zîmbitoare, cu îi ile î uzu a e. „Da ă aş a ea u opil. Ma , zise ea, i i tu, i i i e i pe lu e a
putea do edi ă ui al tău. A eşte ai i la Ma de le ,. ia pu ta ti ele, ai putea fa e i i . Ia la
moartea ta, Mandeiieyul ar fi al lui. Nu lai putea împiedi a. Ai fi fe i it, ui aşa, să ai u oşte ito
pe t u d agul tău Ma de le ? ia fa e plă e e, ui aşa, să i ezi ăiatul î ă u io ul lui. su asta ,
opăi d pe pajişte, ale gi d după flutu i î Valea Fe i ită ? Nui aşa. asta a fi ea ai plă ut e o ie di
iata ta, să i ezi es î d ăiatul şi să i spui ă toate a estea o să fie ale lui, după oa tea ta ?" Ea
aşteptă o lipă legă î duse pe ăl iie, apoi ap i se o iga ă şi se duse sp e fe east ă. î epu să îdă. Rîse
î delu g. Mă gi dea ă o să se ai op eas ă i iodată. ,,Doa e, e hazliu e, spuse ea, e de u haz
e aipo e it ! ia spus, ui aşa. ă eau să î ep o ia ă ouă ? A u ştii de e. O să fie fe i i i to i
a ă î ii de ai i şi to i p ăpădi ii tăi de ă a i. O să fiu o a ă pe fe tă, Ma , după u /a fost
totdeau a o so ie pe fe tă. Şi i i u ul di ei o să ghi eas ă eodată, i i u ul di ei o să ştie." Se
î toa se sp e i e, zî itoa e, u o î ă î uzu a , u ealaltă i î d iga a. Cî d a o o îto, tot ai
îdea. Ia i tit i i a. Glo tele a păt u s d ept î ea. Na sa 'p ă uşit i ediat A ă as a olo, î pi ioa e,
p i i du ă, u zî etul a ela oale pe hipul ei, u o hii a i des hişi...

, Glasul lui Ma i slă ise atît î ît u ai e a de ît o şoaptă. Mî ape a e o i ea î t ale mele, era
e e. Nul p i ea . Mă uita la Jaspe le e i d lî gă i e, pe o o , dî d di î d î î d di odi ă.

Nu ă gî dise ă atu i î d u izi pe i e a u ge atîta sî ge, zise Ma i , şi glasul lui e a a u sti s,

obosit, inexpresiv.

Covorul lîngă oada lui Jaspe a ea o gau ă. O a su ă de iga ă. Mă î t e a de îtă e e e a a olo.

Sî t oa e i a i spu ă s u ul o se ă o oa ele.

A t e uit să ă î to I golf, zise Ma i . A t e

uit să fa a eta î t e asă şi golf a să iau apă. E istau

u e de sî ge hia şi î ol ul ă i ului, a au şi î

p eju ul ei, pe jos, u de ză ea î ti să. Apoi î tul î epu

să sufle. Fe east a u se î hidea. Se hî î ă, pe î d eu

ea î ge u heat u u p osop şi o găleată K gă i e.

„Şi ploaia de pe a ope iş, ă gî dii eu, el uită ploaia de pe a ope iş. Ea apăia, epede, uşoa ă."

A duso pe as, o ti uă dî sul. T e uie să fi

fost u sp eze e ju ătate oaptea. E a ez ă. Vî tul ătea

di sp e apus. A duso î a i ă şi a lăsato a olo.

Apoi a t e uit să idi 'a o a şi sî scot vasul din port, în

o t a flu ului. Vî tul ie a p iel i , sufla li şi e a

apă at de el, da e ea di sp e p o o to iu. î i a i tes

ăa î ăl at ela a e la ju ătatea ata gului. Nu ai

o dusese de ult iahtul, ă î elegi ? Nu e geam

i iodată u Re e a pe a e. Şi a gî dit la flu

e epede şi e pute i e ea î golfule . Vî tul sufla

di sp e p o o to iu a u oş de apo . A s os iahtul

î la gul golfului. La dus a olo, di olo de fa şi a

ăutat să o oles a gi ea stî ilo . Mi a elă de la p o ă

se legă a pe alu i. Na putut săi î al pî zele. Se

stî ise o pală de î t şi pî zî i se upse di îi i, şi

se î olă i î ju ul ata gului. Vela pî îia. T oz ea a u

i i deasup a apului eu. Ni i u e a î sta e să i

amintes e t e uia fă ut. Nu i putea a i ti, ă st ă

duia să aju g u î a la ela a eea a e şuie a dea

sup a ea, î ăzduh. Altă ă uf eală de î t se a ătu

d ept peste i e. A î eput să pluti î de i ă, ai

aproape de creasta de stînci.

E a ez ă, o ez ă, atît de adî ă î ît u edea i i pe pu tea î tu e ată şi alu e oasă. A găsit

,to' tuşi uşa a i ei. A i t at. A ea o epuşa de î ătoa e. Da ă aş fi p o edat aşa, a fi fost p ea
tî ziu. Cu e tul e î pi gea sp e stî ă şi î îte a lipe, depă tî du e astfel, a fi aju s la oastă. .A
des his o i etele de sigu a ă. Apa a î eput să i t e î as. A î fipt epuşa î t e s î du ile di fu dul
asului, A t e ut p i t e ele. La s os şi a fă ut altă gau ă, ai depa te. A ea pi ioa ele î apă. Am
lăsato pe Re e a î ti să pe jos. A î his ele două fe est ui i ale a i ei. Cî d a
292

suit pe pu te a ăzut ă e a la douăze i de a zi de stî ă. A a u at î apă o pa te di lu u ile

a e pluteau pe pu te. E au a olo o e tu ă de sal a e, o pereche de vîsle lungi, un colac de frînghie.
Ma u at i i a a ă şi a depă tat de elie ; apoi, sp iji it pe tlope i, a p i t u plutea iahtul
î oia alu ilo . Se s ufu da şi " hia î lipa a eea p o a se afu dă. Fo ul se u fla şi şuie a ca un bici.
Mi se pă ea ă i e a t e uie săl audă, eu pli ă e o tu , î tî ziat pe faleză, eu pes a di
Ke ith, pluti d î dă ătul eu î golf, î t o a ă pe a e o edea . Velie ul des eştea ăzî d u o hii,
u ai e a de ît u ă eag ă pe apă. Cata gul î epu să se lati e şi să pî îie. Chila se ufu dă
deodată şi î lipa [a eea ata gul se f î se us de la ijlo . Cola ul de sal a e pluti pe alu i. Vasul u
ai e a a olo. î i a i tes ă a p i it ai depa te lo ul, u de fusese u o lipă î ai te. Apoi a îslit
spre golf. Ploua.

Ma i tă u. P i ea î ai tea lui, apoi î toa se o hii sp e i e, a e stătea pe jos lî gă el.

Astai tot, zise el. ia po estit tot. A legat

a a de hei, u a fi fă ut şi ea. A u at î ăsu ă

şi a uitat. Podeaua e a pli ă de apă să ată. A luato

î apoi pe ă a ea di pădu e. Ma î to s a asă, a

u at s a a, a i t at î a i etul de toaletă. î i adu

a i te ă a dez ă at. î epuse să plouă u galeta,

î tul sufla foa te ta e. Stă î pat, î d doamna Dan

e s ătu la uşă. Ma dus săi des hid î halat. E a

î g ijo ată di auza Re e ăi. Ia spus să se du ă să se ul e. A î uiat uşa. Ma aşezat lî gă

fe east ă p i i d u plouă, as ultî d alu ile a e se spă geau î golf.

Tă u ă a î doi. îi i ea î ă îi ile e i. Mă î t e a de e u e ea Ro e t să st î gă ta a şi
eştile de eai.

Sa s ufu dat p ea ap oape, zise Ma i . T e uia săl fi s os di golf, atu i a ai fi fost egăsit
i iodată. E a p ea ap oape... :;v

Astai din pricina naufragiului, zisei. Nu sa fi î tî plat. i iodată, da ă a fi fost auf agiul. Ni e i a
fi ştiut e a.

A fost prea aproape, spuse Maxim.

Notă:
1 Pînzî t iu ghiula ă sus i ută de o p es la p o a u ei a e.

U ă o ouă tă e e. Mă si ea foa te o osită.

Ştia ă o să se î tî ple î t o zi, o ti uă Ma i . Chia î d a dus la Edge oo e a să ide tifi

cadavrul acela. Nu era decît o chestie de timp. Re e a o să sfî Şeas ă p i a îştiga. Faptul ă tea
u os ut a s hi at i i , ui aşa ? Faptul ă te iu eas u î piedi ă desfăşu a ea lu u ilo . Re e a
ştia ă î ele di u ă o să îştige. Ia ăzut zî etul î lipa î d a u it.

Re e a e oa tă, zisei eu. Nu t e uie să uită asta. Re e a e oa tă. Ea u poate o i, u poate

depu e ă tu ie. Nu i ai poate fa e ău.

E istă ada ul ei, spuse el, la ăzut s afa d ul. E a olo, jos î a i ă.

Va t e ui să găsi o e pli a ie. A putea fi ada ul ui a pe a e ul u oşteaf. Ci ie a pe a e u lai

ăzut i iodată.

O să se găseas ă lu u ile ei, spuse dî sul. I elele de pe degete. Chia da ă hai ele au put ezit î apă, o
să ă î ă u i di iu. Nui a leşul u ui î e at, lo it de stî i. Ca i a e i ta tă ; ea t e uie să za ă î ă
î ti să pe jos, aşa u a lăsato. Iahtul a ă as tot ti pul a olo. Ni eni na clintit nimic.

U ada u se des o pu e î apă, ui aşa ? a şoptit eu, hia da ă i e i ul ati ge,îl des o pu e
apa.

Nu ştiu, zise el, u ştiu.

Cu ai putea şti ? spusei.

S afa d ul se ufu dă ia îi e la i i şi ju ătate di i ea a, zise Ma im. Searle sa ocupat de asta. Va

î e a să idi e asul. No să fie i e i. Mă du şi eu u ei. T i ite el a a să ă ia di golf. Mîi e, la
i i şi ju ătate di i ea a.

Şi atu i ? î t e ai. Da ă idi ă asul ?

Sea le a a ea u şlep a e a o at ap oape. Da ă le ul elie ului ui put ezit, da ă s î du ile se ai

i , a a aua o sîl poată u a pe şlep. După a e, ei se o î toa e sp e Ke iti. Şlepul pluteşte foa te
uşo . Cî d e eflu , a olo e o oi şi u se poate îsli pî ă î ' pu tul a ela. Lo ul va fi numai al nostru.
Sea le spu e ă şlepul o să a osteze î i ul po t efolosit, la ju ătatea d u ului sp e Ke ith. No să
fim dera ja i. El spu e ă a t e ui s u să apa di as, pî ă se goleşte a i a. T e uie adus u do to . .

Ce să fa ă ? zisei eu. De ce un doctor ?

Nu ştiu.

Da ă des ope ă ăi Re e a, a t e ui să spui ă leşul di iptă e o e oa e, o g oaz i ă e oa e. Va

t e ui să spui ă e ai atît de ol a î d teai dus la Edge oo e ă u ştiai e fa i. Nu erai absolut sigur.
Teai î şelat. E o e oa e, o e oa e, astai tot. O să spui asta, ui aşa ?
Da, zise el. Da.

Nu se poate do edi i i î pot i a ta, zisei. Ni e i u tea ăzut î oaptea a eea. E ai ul at. Nu se
poate do edi i i . Ni e i u ştie, afa ă de ti e şi de i e. Ni e i pe lu e. Ni i ă a F a k. Nu ai
tu şi u i e, Ma i . Tu şi u i e.

Da, fă u el.

O să se eadă ă iahtul sa s ufu dat pe î d ea e a î a i ă, spusei. O să se eadă ă a o o ît să ia o

sfoa ă sau alt e a şi ă î e ea asta î tul a e a ătui di sp e p o o to iu, a fă ut să se ăstoa e
asul şi a Re e a e a î hisă î a i ă. Asta o să te eadă, ui aşa ?

Nu ştiu, zise dî sul. Nu ştiu.

Deodată î epu să su e telefo ul î odăi a e i ă u i liote a. , >.."

CAPITOLUL 21

MAXIM SE DUSE IN MICA INCApe e şi se î hise a olo. Ro e t e i peste îte a i ute a. să ia se i iul
de eai. Stătea î pi ioa e, u spatele la el, a să u i adă fa a. Mă î t e a î d o să se afle pe
oşie, la u ătă ie, î Ke ith hia . Mă î t e a ît îi t e uie u ei eşti a să se ăspî deas ă.

Auzea glasul lui Ma i î i a î ăpe e de alătu i. Si ea o se za ie eplă ută de aştepta e î golul

stomacului. Sa fi spus ă so e ia telefo ului î i t ezise to i e ii. Şezuse a olo, pe podea, lî igă
Maxim, întrun fel de is, u î a lui î t a ea, u o azul eu lipit de u ă ul lui. îi as ulta isto isi ea
şi si ea ă o pa te di fii a ea e gea î u a lui a o u ă. Şi eu u isese pe Re e a, şi eu
a s ufu dat asul î golf. As ultase u el î tul şi alu ile. O auzise , pe doa a Da e s ătî d la
uşă. Toate astea lea sufe it u el, toate şi ai ult î ă. Da estul fii ei ele stătea pe o o ,
esi ito şi i dife e t, egî di duse, esi hisi duse' de ît de u lu u, epetî d fă ă să o oseas ă
a eeaşi fază : „El o iu ea pe Re e a, el o iu ea pe Re e a." Cele două eu i ale ele sau î tîl it di
ou şi sau o topit î d a "su at telefo ul. Ma egăsit a eeaşi a ai î ai te. Da î i e e ista e a
ou. I i a ea, u toatăspai a, e a uşoa ă şi li e ă. Ştia ă u ă ai te ea de Re e a. No ai
u ă . A u î d ştia ă fusese ea,. st i ată şi pe e să, o ai u a . Nu ai putea să i fa ă ău. Aş
putea să ă du î salo aş, să stau la i oul ei şi săi ati g to ul şi săi p i es s isul pe laso . Asta "Qo
să i ai fa ă i i o i p esie. Aş putea să ă du

î î ăpe ea a ipei de apus, să ă aple pe fe east ă, a azi di i ea ă, şi u ia ai fi tea ă. Pute ea

Re e ăi se isipise î ăzduh a şi pî la. No să ă ai hi uias ă. Ma i o iu ise i iodată. Eu no mai
u a . T upul ei e e ise, asul ei fusese egăsit u u ele lui iudat de p ofeti : „Je e ie s", da eu
e a li e ă pe t u totdeau a.

A u e a li e ă să fiu î p eu ă u Ma i , săl ati g, săl iu es . Na să ai fiu i iodată o opilă. De

aici î ai te, o să ai e iste eu, eu, i oi. O să fi î p eu ă. O să î f u tă î p eu ă est iştea, el şi
 u i e. Căpita ul Sea le, şi s afa d ul, şi F a k, şi doa a Da e s, şi ţeat i e şi to i oa e ii di
Ke ith a e îşi ites gazetele o să e ai poată despă i de a u î ai te. Fe i i ea oast ă u e ise
p ea tî ziu. Nu ai e a sfioasă. Nu ă ai te ea . A să lupt pe t u Ma i . A să i t, a să ju ,
a să fiu spe ju ă, a să hules şl a să î şel. Re e a u îştigase, Re e a pie duse.

Robe t ple ase u ta a şi Ma i se î apoie î odaie.

E a olo elul Jul a , spuse el. La ăzut to ai pe Sea le. Vi e u oi îi e di i ea ă.

Cinei colonelul Julyan ? întrebai eu, Cinei ?

Magist atul di Ke ith. T e uie să fie şi el de fa ă.

Ce ia spus ?

Ma î t e at da ă ştia e a desp e ide titatea a estui ada u.

Şi tu eai ăspu s ?

A spus ă u ştia . Ia spus ă oi a ezuto pe Re e a si gu ă pe o d.

Na mai spus nimic altceva ?

Ba da.

Cea spus ?

Ma î t e at da ă u u aa putut să ă î şel Ia Edge oo e.

A spus asta ?

Da.

Iar tu ?

Ia spus ă se poate, ă u ştia ..:

Şi atu i e ge u ti e îi e a să adă elie ul ? El, ăpita ul Sea le şi u do to ?

Şi i spe to ul Wel h.

Inspectorul Welch?

Da.

De ce ? De ce inspectorul Welch ?

Aşai o i eiul î d se des ope ă u ada u. Na zis i i . Ne p i ea . Si ea ia i a ea

durere din golul stomacului.

Poate ă asul u a putea fi eadus la sup afa ă ? a spus eu.

Poate, zise el.

Atu i o să poată s oate ada ul, ui aşa ? întrebai.

Nu ştiu. El p i ea pe fe east ă. Ce ul e a al şi jos, a atu i î d a pă ăsit faleza. Da u e a î t. Totul

e a tă ut şi li iştit.

A u u eas aş fi ezut ă î tul o să se stî eas ă de la SudVest, da sa potolit î dată, zise el.

Da, spusei eu.

S afa d ul o să ai ă o e e li iştită îi e î d se a s ufu da î apă, spuse el.

Telefo ul de alătu i su ă di ou. Su etul a ela st ide t şi zo it "al se alului a ea e a î g ijo ăto .
Ma i şi u i e e p i i ă . Apoi el se duse î odăi ă a să ăspu dă, î hizî d uşa, a adi eau i.
Du e ea iudată a e ă hi uia, u ă pă ăsise delo . Re e ise şi ai ta e la z î îitul telefo ului.
Se za ia a eea ă pu tă î dă ăt, peste a i, î pli ă opilă ie. E a du e ea pe. a e o î e ase î d
era ta e i ă şi peta dele ăsu ase ă pe st ăzile Lo d ei şi eu stătuse t e u î d fă ă să î eleg,
pitită su u dulăpio de lî gă s a ă. E a a eeaşi i p esie, a eeaşi du e e.

Ma i se î apoia î i liote ă.

începe, spuse el încet.

Ce ei să spui ? Ce sa î itî plat ? fă ui eu deodată î ghe ată.

E a u epo te , spuse el, u i di id de la Cou t Ch o i le. î t e a da ăi ade ă at ă a fost găsit asul

primei doamne de Winter.

Ce iai ăspu s ?

Ia spus ă dă, sa găsit u as, da ă astai tot e ştia şi ă sa putea foa te i e să u fie asul a ela

E tot cea spus ?

Nu. A î t e at da ă aş putea săi o fi z o ul ă sa fi des ope it u ada u î a i ă.

Nu!

ţa da. O fi t ă ă it i e a. Nu Sea le, de asta sî t sigu . S afa d ul sau eu ul di p ietenii lui. Nui
po i fa e pe oa e ii ăştia să ta ă. Mii e di i ea ă, la i ul deju , tot Ke ithul o să u oas ăf it eaga
poveste.

Ceai ăspu s u p i i e la ada u ?

Că u ştiu, ă a ea de fă ut i i > de la a ie şi ă leaş fi î dato at să u i ai telefoneze.

O săi jig eşti. O săi î tă i i o t a ta.

Na e le fa e. Na să dau i i o de la a ie gazetelo . Nu eau a oa e ii ăştia să i telefo eze şi

să i pu ă î t e ă i.

Poate ă o să a e e oie de ei.

Da ă o să aju ge la luptă, o să lupt si gur, zise el. Nu vreau sprijinul ziarelor.

Repo te ul o să telefo eze alt ui a. Colo elului Jul a sau ăpita ului Sea le.

Tot o să afle ai ult, zise Ma i .

Da ă el pu i a putea fa e e a, spusei eu. Ti pul.t e e. Mai a e atît de pu i e easu i î aintea

oast ă şi oi stă ai i, să e li ti , aşteptî d di i ea a de îi e.

Nu pute fa e i i , ăspu se Ma i .

Nea dus să stă î i liote ă. Ma i luă o a te, da ştia ă u itea. Di î d î î d îl edea

idî î duşi apul a şi î d auzea di ou telefo ul. Da u su ă. No să e sti ghe eas ă i e i. Ne
î ă a ă pe t u i ă, a de o i ei. î i pă ea i edi il ă î sea a t e ută, la a eeaşi o ă î i pu ea
o hia al ă, stătuse î fa a ogli zii ele de toaletă, a a jî du i pe u a u lată. E a a un vechi
oş a uitat, e a de a e î i a i teşti u î doială şi eî ede e, după lu i de zile de la ele î tî plate.
Nea aşezat la i ă. F ijth e se i, a de o i ei. Chipul lui e a sole şi şte s. Mă î t e a da ă fusese
la Ke ith, da ă ştia e a.

După asă ea î to s î i liote ă. Ne o ea pu i . Mă aşezai pe jos, la pi ioa ele lui Ma i , u

apul pe ge u hii lui. îşi t e u degetele p i pă ul eu. î t u fel deose it de felul u ă
dez ie dase altădată, pie dut î gî du i. Nu ai se ă a deloc cu mîngîerea

a o dată lui Jaspe . Ia si it î ful degetelo hia pe easta apului. U eo i, el ă să uta. Cîteodată
î i o ea. Nu ai e ista i i o u ă î t e oi, şi tă ea , fii d ă a î doi do ea a ea tă e e. Mă
întrebam cum puteam fi atît de feri ită î d i ul ost u u i e s e a atît de î tu e os. E a o fe i i e
iudată. Ni i di eea e isase sau aşteptase . Nu e a fe i i ea pe a e io î hipuise î easu ile
ele de si gu ătate. Na ea i i î f igu at, i i eli iştito . E a o fe i i e li iştită şi tă ută. Fe est ele
i liote ii e au la g des hise şi î d u e o ea , p i ea e ul î tu e at.

î oaptea a eea t e uie să fi plouat, ă i, î d ~a t ezit a doua zi di i ea ă la şapte şi a s ulat,

a ăzut pe fe east ă ă t a dafi ii di g ădi ă e au aple a i şi şi oiau de pi ătu i de apă şi ă taluzu ile
gazo ate, e du eau sp e pădu e, e au u ede şi a gi tate. î ăzduh plutea u iz uşo de ea ă şi de
apă, i osul e î so eşte p i ele f u ze ăzute. Mă î t e a da ă toa a o să i ă u două lu i ai
de e e. Ma i u ă t ezise, î d se s ulase la i L So fi st e u at di pat şi o fi t e ut fă ă zgo ot î
a i etul lui de toaletă. A u e a a olo, î golf, u olo elul Jul a , ăpita ul Sea le şi oa e ii de pe
şlep. Şlepul ăsta t e uia să fie a olo u a a aua şi la u ile lui a să se idi e elie ul Re e ăi la
sup afa ă. Mă gî dea la asta u ă eală, li iştită, fă ă e o ie. Mii î hipuia pe to i olo jos, î golf şi
 a e a i ă, eag ă a iahtului î ăl î duse î et, la sup afa ă, leoa ă de apă, pi u î d, u ie u ile de
a e, e zi, şi u s oi ile lipite de o hii Re e ăi. Cî d iahtul o să fie u at pe şlep, apa o să şi oias ă pe
fla u ile lui şi se a î toa e î a e. Le ă ia i ului as t e uie să fie lu ioasă şi e uşie, i osi d a
îl şi a ugi ă şi a pla te di t a elea eg e a e es su stî i, pe a e a ea u le dă la i eală
i iodată. Poate ă u ele ai e opsit pe p o ă : „Je e ie s", î lite e e zi şi de olo ate. Şi î suşi
Re e a e a a olo, lu gită, î a i ă.

Fă ui aie, ă î ă ai şi o o îi pe t u i ul deju , la ouă, a de o i ei. Pe fa fu ia ea e a u tea

de s iso i. S iso i de la oa e i a i e ul u eau pe t u al. î i a u ai o hii pe ele. F ith ă î t e ă
da ă t e uie; să i ă ald i ul deju pe t u Ma i . Ia spus ă u ştia î d o să se î apoieze.

A fost silit să ple e foa te de e e, a adăugat eu.

P ith a« zis i i . A ea o î fă işa e sole ă, foa te g a ă. Ma î t e at di ou e a u e ştia.

Ma s ulat de la asă şi a luat o espo de a u i e î salo aş: î ăpe ea u fusese ae isită. A

des his la g toate fe est ele a să i t e ae ul u at şi p oaspăt. Flo ile de pe ă i tî jeau\ multe erau
ofilite. Petalele ză eau pe jos. A su at şi Maud, a doua a e istă i t ă î odaie.

De odaia asta nu sa ati s i e i î di i ea a asta,

a zis eu. Nu sau des his i i ă a fe est ele. Şi flo

rile sînt ofilite. Iale te rog de aici.

Ea pă u i ti idată şişi e u ie ta e.

Să u se ai epete, fă ui eu.

Nu, doa ă, zise ea. Ieşi di a e ă luî d. flo ile.

Naş fi ezut i iodată ăi atît de les e să te a ă i

asp ă. Mă î t e ă ii de e pî ă atu i i se pă use atît de g eu. Me iul e a pe i ou. So o e e u

aio eză, otlete î aspi , piftie de pasă e, sufleu. A e u os ut felu ile a estea de i a e pe t u ă
le ăzuse pe ufetul supeului di oaptea alului. Tot oi î a estu ile. E a desigu p i zul e e, e
ai fusese se it î aju şi de a e eu u ă ati sese . Mia spus ă pe so alul îşi a fă ea de ap.
A şte s e iul şi la he at pe Ro e t.

Spu ei doa ei Da e s să o a de e a ald, zisei eu. Da ă ai ă î u ate e i a e u sau

î at, u ai e să e fie aduse la asă.

P ea i e, doa ă, î u ii ă el.

La u at afa ă di î ăpe e şi a dus după foa fe ele eu, î se a ea i ă. A i t at î g ădi a de

t a dafi i să uleg î i a o o i. Vî tul eee se potolise. O să fie tot atît de ald,, tot atîta zăpuşală a î
aju . Mă î t e a da ă o ai fi î golf sau da ă so fi î apoiat sp e e hiul po t di Ke ith. A să ştiu
în curînd. Maxi se a î toa e î dată şi i a po esti tot. O i e sa î tî pla, t e uie să ă î li iştită.
Orice sar întî pla, u t e uie să ă te . Tăiai t a dafi ii şii dusei î salo aş. Co o ul fusese ătu at,
petalele st î se de pe jos. î epui să pu flo ile î asele pe a e Ro e t le u pluse u apă. Te i ase
ap oape, î d i e a ătu la uşă.

I t ă, spusei eu.

Era doamna Danvers. i ea e iul î î ă. E a palidă şi pă ea o osită. A ea ea ă e a i su o hi.

ţu ă di i ea a, doa ă Da e s zisei eu.

Nu î eleg pe t u e îa i t i is î apoi e iul p i Ro e t, î epu ea. De e a i fă ut asta ?

O p i ii, i î d u t a dafi î î ă.

Cotletele şi so o ul a ela au fost se ite ie i, ăs

pu sei eu. Lea ăzut pe ufetul el i . Azi aş p efe a

e a ald. Da ă estu ile u pot fi î ate la u ătă ie,

a u ăle. E atîta isipă î asa asta, î ît, î t ade ă ,

e a ai ult sau ai pu i

Ea ă p i i fă ă să spu ă i i .Eu pusei t a dafi ul î as, alătu i de eilal i.

Nu i spu e ă ai sa e dai i i alt e a, doa ă Da e s, zisei. Du eata t e uie să ai e iu i

pentru toate prilejurile.

Nu sî t dep i să să i se t i ită o ă p i Ro e t, epli ă ea. Cî d doa a de Wi te do ea să

schimbe meniul, îmi telefona.

C ed ă eea e fă ea doa a de Wi te u ă p ea p i eşte, spusei eu. A u eu sî t doa a de

Wi te .. Şi da ă o să i pla ă să i t i it i st u iu ile p i Ro e t, a să i le t i it.

î lipa a eeea, Ro e t i t ă î odaie.

Doa ă, telefo ează, de la Cou i Ch o i le, zise el.

Spune celor de la Country Chro i le ă u sî t ai i fă ui eu.

ţi e, doa ă, spuse el, pă ăsi d a e a.

Ei i e, doa ă Da e s, e ai aştep i ? î t e ai. Ea o ti ua să ă p i eas ă, fă ă să spu ă e a.

Da ă u ai ai să ă î t e i e a, .u ai eu, a fi ai i e să te du i să le spui elo de la u ătă ie e

au de gătit pe t u p î z. Eu a t ea ă,
Ce o ei de la Cou t XJh o i le ? î t e ă ea.

Habar nam.

E ade ă at, o ti uă ea î et, e i sa spus ie i lui F ith î d e a la Ke ith, ă sa găsit iahtul doa ei de
Winter ?

Sa spus asta ? fă ui eu. Nu ştia i i .

302

Căpita ul Sea le, o a da tul po tului Ke ith a e it ie i, ui aşa ? F ith spu e ă la Ke ith se
po esteşte ă s afa d ul a e sa ufu dat su apă a să e eteze asul auf agiat î golf, a des ope it
velierul doamnei de Winter.

Poate, spusei. Da ai fa e ai i e să aştep i să se î toa ă do ul de Wi te a săl î t e i pe dî sul.

De e a ple at atît de de e e do ul de Wi te ? î t e ă ea.

Astai t ea a do ului de Wi te , ăspu sei.

Ea o ti ua să ă p i eas ă.

F ith spu e ă se po esteşte ă î a i a asului e u ada u, zise ea. Cu se poate ? Doa a de

Wi te a iga totdeau a si gu ă. .

Nu ai î t e a degea a, doa ă Da e s, o î t e upsei eu. Nu ştiu ai ult de ît du eata,

Ade ă at ? fă u ea încet.

Mă p i ea î t u a. Mă î to sei şi pusei asul pe u a di esele de lî gă fe east ă.

Mă du să dau o di ele pe t u asă, zise ea.

Aşteptă o lipă. Eu u spusei i i . Apoi ea ieşi. Nu

ă ai te ea de dî sa. îşi pie duse pute ea î a elaşi ti p u Rebecca. De acum înainte numi va mai
păsa de e a putea fa e sau spu e. Ştia ă ie a duş a ă şi u i ai păsa. Da da ă o să afle
ade ă ul asup a ada ului de pe as şi o să aju gă şi duş a a lui Ma i ? Mă aşezai î fotoliu, pusei
foa fe ele de g ădi ă ie pe asă. Nu ai a ea hef să pu t a dafi ii î ază. Mă î t e a e fă ea
Ma i . Mă î t e a de' e telefo ase di ou epo te ul zia ului Cou t Ch o i le. Ve hea se za ie
du e oasă ă up i se di ou. Mă aple ai pe fe east ă. E a ta e ald. î ăzduh se si ea fu tu a.
G ădi a ii î epu ă să tu dă ia ia a. îl edea pe u ul di ei e gî d î ai te şi î apoi u aşi a, pe
a gi ea alului. Nu ai putea sta î salo aş. Mia luat foa fe ele şi t a dafi ii şi a dus afa ă pe
te asă, A î eput să o st ă at de la u apăt la altul, Jaspe lipăia î spatele eu, î t e î duse de e
ul s ot la pli a e. La u sp eze e şi ju ătate F ith e i după ai e I hol.
Do ul de "Wi te ă hea ă la telefo , doa ă,

spuse el.

303

A t e ut, p i i liote ă, î î ăpe ea alătu ată. Mîi ile î i t e u au î d luai e epto ul.

Tu eşti ? zise el. Ai i e Ma i , I i telefo ez de la

birou. Sînt cu Frank.

Da ? întrebai.

U ă o tă e e.

Vi a asă u F a k şi u olo elul Jul a , la u u, la asă, spuse el.

Da.

Aşteptai. Aşteptai a să o ti ue.

Vasul a putut fi s os, zise el. To ai ă î to sese î golf.

Da.

E au a olo Sea le, olo elul Jul a , F a k i eilal i, î i spuse el.

Mă î t e a da ă F a k stătea li gă telefo şi da ă di p i i a asta Ma i e a atît de e e şi de

rezervat.

Atu i ea Î eles, fă u el. O să fi a asă la

unu.

Aşezai e epto ul î fu ă. El u i spusese i i . Tot u ştia e se î tî plase. Mă î apoiai pe te asă,

după e ia spus lui T ith ă o să fi pat u la p i z î lo de doi.

Trecu un ceas, e se tă ăgă i î et, i te i a il. Ma u at să i pu o o hie ai uşoa ă. Am coborît

di ou şi a aşteptat î salo . La u u fă ă i i a auzit o aşi ă pe alee, apoi glasu i î hol.
Mia a a jat pă ul î fa a ogli zii. E a foa te palidă. Mia iupit o ajii a săi ai î oşes . Ma i
i t ă u F a k şi u olo elul Jul a . Mia a i tit ăl ăzuse la al, t a estit î C o ell. Azi pă ea
foa te deose it, ai z î it, ai •s u d.

Ce mai faci ? spuse el. Vorbea foarte blajin, foarte grav, ca un doctor.

Spu ei lui F ith să adu ă po to ; zise Ma i . Mă du să ă spăl pe i i i.

Şi eu, spuse F a k:

F ith apă u u po to î ai te de al fi su at. Colo elul Jul a u oi să ea. Luai u paha a să ă

stăpî es . Colo elul Jul a stătea alătu i de i e, li gă fe east ă.

E e a foa te du e os, doa ă de Wi te , spuse el î dato ito . î i pa e foa te ău pe t u so ul

du itale şi pe t u du eata.

Mul u es , fă ui eu.

ţăui o î ghi itu ă de po to, apoi pusei paha ul pe asa. Mie a tea ă să u o se e ă i t e u ă mîna.

Ce o pli ă totul, e faptul ă so ul du itale a ide tifi at a ul t e ut p i ul ada u, spuse el.

Nu î eleg, fă ui eu.

• Nu ştii de i e a des ope it azi di i ea ă ?

Ştiu ă"e istă u ada u. S afa d ul a des ope it u ada u, spusei:

Da, zise el, apoi p i i d pe deasup a u ă ului, sp e hol, o i î et: Mie tea ă ă sa putea să fie ea,
după toate apa e ele. Nu pot să ă dau a ă u te, da i di iile au fost de aju s pe t u a so ul
du itale şi do to ul Philips so poată ide tifi a>

Se opri b us şi se î depă tă de i e. Ma i şi P a k se î apoiau î odaie.

Masa e gata, spuse Maxim.

T e ui î suf age ie, u i i a g ea, a de piat ă, pa alizată. Colo elul Jul a se aşeză la d eapta ea.
F a k la sti gă. Nul p i ea pe Ma i . F ith şi Ro e t adu . se ă p i ul fel. "Vo i ă desp e e e.

A itit î Ti es ă ie i, la Lo d a, au fost peste t eize i de g ade, spuse olo elul Jul a .

Ade ă at ? î t e ai eu.

Da. T e uie să fi fost g oaz i pe t u e o o i ii a e au ple at i ăie i.

Groaznic, da, spusei.

La Pa is poate să fie şi ai ald de ît la Lo d a, zise F a k. Miadu a i te ă ia pet e ut a olo u ,,

eeke d î ijlo ul lui august Na putut să do . Nu se si ea i i o oa e de ae î tot o aşul.
Te o e : t ul a ăta peste pat uze i de grade,

Şi f a ezii do totdeau a u fe est ele î his ui aşa ? î t e ă olo elul Jul a .

Nu ştiu, spuse F a k, stătea la hotel, u de e au ai ales a e i a i.

Cu oşti i e F a a, doa ă de Wi te ă î t e ă olo elul Jul a .

Nu, nu atît de bine, ăspu sei.

Ah, edea ă ai pet e ut a olo ai ul i "a i;.

Nu, spusei.

Cînd am cunoscuto nu, e a la Mo te Ca lo, spuse Ma i . Nui to ai F a a.

Nu, desigur, zise colnelul Julyan. T e uie să fie destul de os opolit Da oasta e f u oasă, ui aşa ? .

Foa te f u oasă, spusei eu.

Nu hia atît de a ide tală, ui aşa ? Totuşi, ştii e iaş do i. P efe A glia, î d este o a de a te
sta ili u de a. A olo ştii pe e lu e te afli.

Aş zi e ă şi .f a ezii au a eleaşi se ti e te, î d este o a de F a a, osti Ma i .

A, fă ă î doială, ad ise olo elul Jul a .

Co ti ua să î ă î tă e e. F ith stătea î pi ioa e î spatele s au ului eu. Ne gî dea u to ii la

a elaşi lu u, da t e uia să e ju ă o edioa a di p i i a lui F ith. î i î hipuia ă F ith se gî dea
la a elaşi lu u a şi oi şi ă gî dea ă totul a fi ult ai uşo da ă, î lătu î d deodată o e iile,
a î epe să o i u el. Ro e t tu ă i . Se s hi a ă fa fu iile. T e u ă la al doilea fel. Doa a
Danvers numi uitase dori a de a e se i o asă aldă. Luai di t o fa fu ie o u ată de a e u sos de
ciuperci.

C ed ă toată lu ea sa dist at la i u ata pet e e e pe a e a i dato alaltăie i sea ă, spuse olo elul
Julyan.

Sî t ta e u u oasă, a spus.

Petreceri de acest fel ofe ă ultă satisfa ie lo al i ilo , o stată el.

• Da, p esupu ă aşa e, a zis.

Do i a de a se deghiza î eu fel oa e a e ui

u i sti t u i e sal al spe iei u a e ? î t e ă F a k.

Atu i eu t e uie să fiu foarte inuman, zise Maxim.

Presupun ă e o î li a e atu ală afi ă olo

elul Jul a , pe t u o i a e di oi, să a ătă altfel de ît

sî te . î t u fel sau altul, to i sî te opii.

Mă î t e a îtă plă e e îi fă use lui faptul ă se deghizase î C o ell. Nul p ea ăzuse la al.
Petrecuse ai toată sea a î salo aş, ju î d idge.
Jo i u a golf, doa ă de Wi te ? ăî t e ă

colonelul Julyan.

Di pă ate u, spusei eu.

A .t e ui să î e i. Fii a ea ea a e este O ju ătoa e pasio ată şi u găseşte i ăie i ti e et a să

joace cu ea. Ia dă uit de ziua ei o aşi ă, pe a e o o du e hia ea. Me ge ap oape î toate zilele pe
oasta de o d. ASta o fa e să ai ă o î delet i i e.

E î î tăto , spusei.

Sa fi pot i it a ea să fie ăiat u ă el. Fiu eu e u totul altfel. Nui fă ut pe t u spo tu i. îşi pet e e
ti pul s ii d e su i. C ed ă o săi t ea ă asta.

Oh, desigu ! spuse F a k. La î »sta lui fă ea şi eu e su i. De atu i a ai s is i iodată.

Spe şi eu, e la ă Ma i .

Nu ştiu de la i e a oşte it ăiatul eu î li a ia asta, spuse olo elul Jul a . Desigu ă u de la

ai ăsa, i i de la i e.

U ă o ouă tă e e. Colo elul Jul a ai luă iupe i.

Doa a La a ăta foa te i e. oaptea t e ută, spuse el.

Da.

Costumul îi venea prost ca de obicei ; zise Maxim.

Trebuie să fie ta e g eu să po i eş i te o ie tale, zise olo elul Jul a , şi totuşi şti i ă se spu e ă a
fi u ult ai o ode şi ai ă o oase de ît tot eea e pu ta i du ea oast ă fe eile di A glia.

, Ade ă at ? fă ui eu.

Da, aşa se spu e. Se pa e ă toate a ele ălu i la gi î lătu ă ăldu a şi soa ele.

Ce u ios, spuse F a k, ai ede di pot i ă.

Ei i e, aşai totuşi, zise olo elul Jul a .

Cu oşti O ie tul, olo ele ? î t e ă F a k.

ExtremulOrient. Am petrecut cinci ani în China. Apoi la Singapur.

Nu acolo se face curry ? întrebai eu.

Da, aveam un curry foarte bun la Singapur, spuse el.

Îmi place grozav curry, zise Frank.

Oh, î A glia u se fa e u ade ă at, zise olo elul Jul a .

Se st î se ă fa fu iile. T e u ă la sufleu şi la salata de fructe.

C ed ă ati te i at de ules oa ăzele, zise olo e

lul Jul a . A fost o a ă f u oasă pe t u oa ăze. Noi

a fă ut o ul i e de o a e de dul ea ă.

Mie u i se pa e u a dul ea a de oa ăze, spuse F a k. A e totdeau a atî ia sî ui i i...

A t e ui so guşti pe a oast ă,, zise" olo elul Jul a . Na e ul i sî u i.

A ul ăsta o să a e g oza de ulte e e la Ma de le , zise F a k. îi spu ea lui Ma i a u îte a

zile, ă o să fie u a e o d. O să pute t i ite la Lo d a a tită i a i.

So oteşti ă e ită u ade ă at oste eala ? î t e ă ol elul Jul a . Cî d plăteşti oa e ii. pe t u o ele
supli e ta e, pe u ă î pa hetatul şi t a spo tul, ezi ă i ai ă î e u îştig a Ui ea ?

Ai d eptate, epli ă F a k.

Sufleul şi salata de f u te fu ă te i ate foa te iutei Ro e t apă u u î za şi is ui ii şi îte a i ute

al tî ziu, F ith adu ea a feaua şi igă ile. Apoi, ieşi ă a îhd i di odaie î hizî d uşa. Ne ău ă î
tă e e afeaua. EU î i p i ea ij î ăpă î a e fa fu ioa a.

De Wi te , spu ea so iei du itale, î ai te de asă, î epu olo elul Jul a , eluî duşi to ul său
o fide ial, ă î toată a eastă afa e e eplă ută lu ul el ai supă ăto e faptul ă du eata ai
identificat primul cadavru.

Da, desigu , î u ii ă Ma i

i C ed ă e oa ea e a ît se poate de fi eas ă, i h i sea a de î p eju ă i, i te e i F a k u î sufle i e.

Auto ită ile s isese ă lui Ma i e î dui să i ă la Edge oo e, pe t u ă se edea ă leşul e a al
doa ei de Wi te . Ia Ma i u se si ea atît de i e pe atu i. A ut săl î so es , da el a stă uit
să se du ă si gu . Nu e a î sta e să fa ă u d u de felul ăsta.

E stupid, spuse Ma i ,, ă si ea foa te i e.

La e u să dis ută li ou toate astea, zise ol elul Jul a . Du eata ai fă ut a eastă p i ă

ide tifi a e, şi a u tot u ai a e i i o altă posi iîate de ît să ad ite e oa ea. De astădată, pa e
ă u ai e istă i i o î doială.

Ni i u a, ăspu se Ma i .
Aş. oi să pot să i u fo alită ile şi pu li itatea u ei a hete, u ă ol elul Jul a , da ie tea ă ă
o să fie u eputi ă.

ţi eî eles, spuse Ma i .

Nu ed ă o să i ă p ea ult. O să fie de aju s a să o fi i ide titatea şi să a e ă tu ia oi Ta e,

î p i i a stă ii elie uluî, î lipa î d se afla pe şa tie . Că i spu eai ă el at a sfo at asul î d la
u pă at so ia du itale di F a a. Ştii, o si plă fo alitate. Da e e esa ă. Nu, eea e ă supă ă, e
pu li itatea, leste ată a afa e ii. E atît de t ist şi de supă ăto pe t u du eata şi so ia du itale...

Nu fa e i i , spuse Ma i . î elege foa te i e.

E î t ade ă o e o o i e ă asul a ela leste at a eşuat to ai a olo. Da ă a fi fost auf agiul asta,
u sa ai fi po e it i iodată de hestia asta.

Desigur, spuse Maxim.

Singura mîngîiere e ă a u şti ă oa tea să a ei doa e de Wi te a fost apidă şi i sta ta ee.

Ni i a ai putut fi o a să î e e să î oate.

Ni i o ă, spuse Ma i .

O fi o o ît să aute e a, apoi uşa sa t î tit şi u al a a ope it ' asul atu i î d u se ai găsea

i e i la î ă, zise olo elul Jul a . E g oaz i .

Da, spuse Maxim.

C ed ă î felul ăsta sa pet e ut oa tea. Du eata e ezi, C a le ? î t e ă olo elul Jul a

întorcînduse spre Frank.

Oh, i i u ai î ape î doială, spuse F a k.

Ripcai o hii şi ăzui ă F a k îl p i ea pe Ma i .

El î toa se î dată apul, da u î ai te a eu să fi ăzut şi î eles e p esia o hilo lui F a k ştia. Şi Ma i

u ştia ă ştie şi el. Co ti uai să i a este afeaua. Mi a ie a aldă, u edă.

E de e ezut ă ai de e e sau ai tî ziu o ite u to ii g eşeli de ta ti ă, spuse olo elul Jul a ,

ş.i o pă i . Doa a de Wi te t e uia să ştie u ită fu ie ă ăleşte î tul î golful ăsta şi ăi pe i ulos
să dai d u ul î ei u ui as i a a ela. T e uie să fi a igat si gu ă de ulte o i pe apele astea. Apoi
î d soseşte lipa, o ite o i p ude ă... şi i p ude a asta o o oa ă pe lo . E o le ie pe t u oi to i.

Se î tt plă atît de iute u a ide t, spuse F a k, hia şi oa e ilo elo ai e pepe i e ta i.

Gîndeştete la u ă ul elo o o î i î to i a ii la î ătoa e.

Da, ştiu. Da , de o i ei a olo, alul ade şi te az î le jos. Da ă Doa a de Wi te a fi dat d u ul

 î ei asului, a ide tul u sa ai fi î tî plat i iodată. E î t ade ă e t ao di a . A u ă ito u p K
i ea deseo i la egatele de sî ătă di Ke ith şi a ăzuto i iodată fî î d eo g eşeală de
a e a e. Asta e g eşala u ui î epăto . Şi to ai lî gă stî ă...

Ma ea e a foa te ijelioasă î oaptea a eea, e pli ă F a k. So fi upt e a. Atunci ea a coborît probabil

să aute u u it.

Desigu , desigu . î sfî şit, o să şti i iodată. Şi u ed ă o fi ai lu i a i, da ă a şti. Va spus,

aş oi să pot op i a heta asta, da u pot. A să aut să a a jez totul, pe a i di i ea ă şi să du eze
ît se poate de pu i . O si plă fo alitate. Da ie tea ă ă o să pute s ăpa de gazeta i.

Se aşte u o ouă tă e e. A so otit ă sosise lipa săi i dau s au ul la o pa te.

Cea fi să e du e î g ădi ă ? p opusei eu.

Ne s ula ă u to ii şi ieşi ă pe te asă. Colo elul

Julyan îl mîngie ne Jasper.

E o ă ea f u oasă, zise el.

Da, ăspu sei eu.

O să ai ă ă ei f u oşi.

Da.

Ra ase ă aşa u i ut, apoi el se uită la eas.

Mul u es pe t u asa i u ată, spuse el. A foa te ultă t ea ă dupăa iază şi spe ă o să ă
ie ta i ă ă pă ăses atît de iute.

Da i eî eles, zisei eu.

î i pa e î t ade ă foa te ău de eea e se î tî plă. Vă u u a i de toată si patia ea. Co side ăi şi

ai eplă ut pe t u du eata de ît pe t u so ul du itale. î sfî şit, după e so î heia a heta, a
t e ui să ă g ă i i să uita i a î doi asta.

Da, o să î e ă .

Maşi a ea e pe alee. Poate ă aş putea sîl du pe C a le . C a le ? Da ă i o i e, te las î fa a

biroului dumitale.

Cu plă e e, spuse F a k.

El e i sp e i e şi i luă î a,.

Pe curînd, zise.
Da, fă ui eu.

Nul p i ea . Mie a tea ă să u i iteas ă i o hi. Nu oia să ştie ă eu ştia . Ma i îi î so i pî ă lai

aşi ă. După e ple a ă, el ă aju se pe te asă.Mă luă de a . Stătea î pi ioa e, p i i d pajiştile e
se î ti dea î fa a ă ii.

Lucrurile se vor aranja foarte bine, zise el. Sînt

li ştit. A î ede e. Ai ăzut u sau o po tat Jul a

şi F a k la asă. No să fie iei o difi ultate la audi

e e. O să ea gă foa te i e.

Eu nam spu i i . îi i ea st î s a ul.

Nu putea fi i i o lipă o a să u e u os ada

ul, spuse el. Ceea e a ăzut e a de aju s a do to ul

Philips săl poată ide tifi a, hia fă ă i e. Nu e istă

i iou ă di eea e a făptuit. Glo ul a ati s osul.

U flutu e z u ă p i fa a oast ă, p ostă a şi uşu ati .

Ai auzit eau spus, u ă el. So otes ă ea sa

po e it î hisă î a i ă. Aşa o să eadă şi ju iul la

p o es. Phillips o so e pli e î felul ăsta.

Tă u. Eu tot u o ea .

Doar pentru tine ă f ă î t, spuse ej. Altfel u

ia pă ea ău de i i . Da ă "a t e ui so fa di ou,

aş p o eda altfel. Sî t fe i it ă a o o îto pe Re e a,

a să a i iodată e us ă i, i iodată, i iodată. Da

tu ? Nu pot uita ît ău ia p i i uit. Te p i ea şi

u ă gî dea la i i alt e a î tot ti pul esei. A

pie it pe t u todeau a î fă işa ea a eea ti e eas ă şi aga

a e i plă ea. No să ai e i ă i iodată. A u is

şi asta, o i du i de Re e a... A pie it î douăze i

şi pat u de o e. Teai atu izat atît de mult acum...

CAPITOLUL 22

ZIARUL DIN LOCAUTATE PE CARE

il aduse î sea a a eea 'F ith a ea a şete a i. El îl puse pe asă. Ma i u e a a olo, se u ase
de e e a să se î a e pe t u i ă. F ith se op i o lipă, aşteptî d să spu • e a şi i se pă u stupid
să ă p efa ă ig o o î tî pla e, a e a ea p o a il atîta î se ătate pe t u to i se ito ii di asă.

E îngrozitor, Frith, zisei eu.

Da, doa ă, sî te to i i p esio a i, ăspu fse el,

E atît de eplă ut ă do ul t e uie să t ea ă prin toate astea.

Da, doa ă, e t ist. Da atu i u ai î ape i i o î doială ă ă ăşi ele pă î teşti găsite pe iaht sî l
ale doamnei de Winter ?

Nu, F ith, i i o î doială.

Nu euşi să e e i î fi e, doa ă, u a pu tut să se lase astfel su p i să. A ea o e pe ie ă atît

de a e a a iga iei pe a e...

Da, F ith, aşa spu e to i. Da e istă a ide te. Şi ed î t ade ă ă o să şti i iodată u sa
întîmplat.

Fă ă î doială, doa ă, da e o lo itu ă. La ofi iu,' to i sî te p ofu d i p esio a i. Şi hia după al !

Asta î t ade ă ui d ept.

Nu, Frith.

Se pa e ă o să fi o a hetă.

Da. O si plă fo alitate.

ţi eî eles, doa ă. Oa e o să he e pe eu ul, di oi a a to ?

Nu cred.

• Aş fa e u d ag o i e, a sî ajut familia, domnul de

Wi te o ştie. 18

Da, F ith, fi eşte ă ştie.

Leam spus la oficiu sî u o eas ă de asta, da e g eu săi sup a eghezi, ai ales pe ti e ele se itoa e.
Cu ţo e t a î eles, fi eşte. C ed ă estea a fost o a e lo itu ă pe t u doa a Da e s.

Da, Frith, şi eu ă gî dea la asta.

Sa urcat in odaie numaidecît după asă şi a ai o o ît. Ali e sa dus adi eau i săl du ă o eaş ă de
eai şi zia ul. Spu ea ă doa a Da e s pă ea î t ade ă foa te ol a ă.

A fa e ai i e să se odih eas ă ai depa te, zisei. Nu t e uie să se s oale, da ăi ol a ă. Săi spu ă

Ali e. Pot să dau şi eu dispozi ii şi să ă î eleg u u ătă easa.

Da, doa ă. Nu ts ed, doa ă, ăi ol a ă t upeşte, e doa şo ul des ope i ii doa ei de Wi te .

Doamna Danvers o iubea foarte mult pe doamna de Winter.

Da, spusei eu» da, ştiu.

F ith ieşi di odaie şi eu a g ă it să ă uit î zia , î ai te de a o o î Ma i . î pagi a î tîia e a o

oloa ă î t eagă desp e e e i e t şi o fotog afie a lui Ma i , g oaz i de e la ă şi a e data, p o abil
de el pu i i isp eze e a i. E a î spăi î tăto şăl ăd aşa, î ijlo ul pagi ii î tîia p i i du ă. Şi i a
f ază de la sfî şîtul a ti olului a e ă p i ea, spu î d ă Ma i se ăsăto ise a doua oa ă u i e şi ă
to ai dăduse u al ostu at la Ma de le ... Toate astea pă eau atît de e i şi de ulga e î tipa ul
eg u al zia ului. Re e a de Wi te e a des isă f u oasă, pli ă de tale te, iu ită de to i ei a e o
u oşteau, î e ată de u a , ia Ma i e ăsăto i duse î p i ă a a u ătoa e, adu î duşi tî ă a
e astă di e t la Ma de le aşa s ia şi dî d u al ostu at î i stea ei. Apoi, a doua zi di i ea ă, e
egăsit t upul elei di tîi so ii î a i a iahtului, î fu dul golfuluL

Repo tajul e a, desigu , ade ă at, deşi o i at u îte a i e a tită i, făeî d di a eastă î tîmplare
eplă ută o h a ă sa u oasă pe t u sutele de itito i a e p eti d asta pe t u a ii lo . Ma i apă ea î
a el a ti ol jos i ,,u fel de sati , adu î duşi „tî ă a e astă", u zi eau ei, ia Ma de le şi dî d u al,
a şi î d a fi. să e e hi ă î fa a lu ii.

As u sei zia ul su pe a fotoliului a să ul adă Ma i . Da ui putui as u de edi iile di di i ea a

u ătoa e. Se o ea desp e asta şi î zia ele di Lo d a. E istă şi o fotog afie a Ma de le ului.
Ma de le ul e a î zia e, a şi Ma i . Lui îi spu eau Ma de Wi te . Su a i i de e t, o i il. Toate
a ti olele s oteau î e ide ă faptul a Re e a fusese des ope ită după al, a şi î d a eastă lipă
fusese i te io at aleasă. Cele două zia e î t e ui au a eeaşi e p esie : i o ia soa tei". Da, fă ă
î doială, e a o i o ie a soa tei. E a o po este f u oasă. îl edea pe Ma i la i ul deju , î găl e i d
din ce în ce mai mult, cînd citea ziarele u ul după altul, apoi gazeta lo ală. El u zise i i . Mă p i i
u ai şii î ti sei î a peste asă.

Ce ti ăloşi, u u ă el, e ti ăloşi !

Mă gî dea la tot ea putea spu e ei, da ă a u oaşte ade ă ul. Na s ie o oloa ă, i i i sau şase.
Afişe la Lo d a. Vî zăto ii de zia e a st iga pe st ăzi î fa a i t ă ilo et oului. î g ozito ul u î t î
ijlo ul a şetei, u lite e eg e, g oase.
F a k e i după i ul deju . E a palid şi o osit, a şi j î d a fi do it.

A dat o di telefo istului a toate he ă ile tele fo i e pe t u Ma de le să le t a s ită la i ou,

zise el lui Ma i . Aşa ă da ă telefo ează zia iştii, o es eu u ei. Şi de ase e i î elelalte zile. Nu
eau să te pli tiseas ă. A si p i it 'ai ulte o u i ă i, di î p eju i i. A ăspu s de fie a e dată
a elaşi lu u : a spus ă do ul şi doa a de Wi te e au e u os ăto i de toate do ezile de si pati
şi ă spe ă ă p iete ii lo o să î e' leagă ă u p i es pe i e i ai î ai te de îte a zile. Doa a
La a telefo at la opt şi ju ătate. Voia să i ă u aide ît.

Du ezeule ! e la ă Ma i .

Nu fi eli iştit. Ia spus foa te si e ă u ed ă p eze a ei ea putea ajuta şi ă u ei să ezi pe

i e i de ît pe doa a de Wi te . V oia să ştie î d o. să se jude e p o esul, da ia spus ă î ă u sa
hotă ît. Da . u ştiu u a putea so î piedi ă să, i ă, da ă o edea e s iu zia ele.

314

Repo te ii ăştia leste a i! se î fu ie Ma i .

E ade ă at, zise F a k. Ai ea săi gîtui pe to i, da t e uie să î elegi şi pu tul lo dt ede e. Ăstai
mijlocul lor de e iste ă. P o a il ă da ă u pu î a pe u epo taj, eda to ulşef îi o ediază. Da ă
eda to ulşef u s oate pe pia ă o edi ie a e să se î dă, p op ieta ul zia ului îl o ediază. Şi da ă
zia ul u se i de, p op ieta ul îşi pie de to i a ii. De altfel o să ai dea fa e u ei, Ma i ; ă o up eu
de asta. P egăteşte i î li işte de la a ia pe a e o so fa i la t i u al.

Ştiu e a de spus.'

Desigu , da u uita ă jude ăto ' e ăt î ul Ho idge. E foa te se e , i t ă î a ă u te a e au i i o

legătu ă u p o esul, a să a ate ju iului ît e de o ştii ios. Nu t e uie săl laşi să te i ti ideze.

De e d a u a i ti ida ? Nu e istă i i ae ă poate i ti ida.

Desigu . Da a asistat la a este i te ogato ii ale jude ăto ului şi euşo să i pie zi ă da ea. Nu t e uie
săl supe i.

F a k a e d eptate, zisei eu. îl î eleg. Cu ît o să ea gă lu ul ai epede şi fă ă difi ultă i, u atît o să

fie ai i e pe t u toată lu ea. Cî d o să t ea ă a eastă po este g oaz i ă, o so uită u to ii, ui aşa,
Frank ?

Da, fi eşte, î u ii ă F a k.

Mă fe ea de o hii lui, da e a ai o i să a o i î d ă ştie ade ă ul. îl ştiuse î totdeau a. Mia

a i tit p i a oast ă î tîl i e, î ziua î d ţeat i e Giles şi u el e ise ă să deju eze la Ma de le , şi
cînd ţeatfi e stă uise, lipsită de ta t, asup a să ătă ii lui Ma i . Mil a i tea pe F a k şi felul î a e
s hi ase o o i ea şi e ise î ajuto ul lui Ma i . A e siu ea lui iudată de a o i desp e Re e a,
felul lui igid, a aghios şi po pos de a î t e i e o e sa ia, o i de îte o i e ap opia de u stadiu
adu î d a i ti itate. î elegea totul. F a k ştia, da Ma i u ştia ă el ştie. Şi F a k u do ea a
Ma i să ştie ă el ştia. Şi e a îteşt ei a olo p i i du e, u a este i i a ie e î t e oi.

Notă:

î o igi al o o , adi ă a hetato al de eselo suspe te.

Telefonul nu ne mai deranja. Toate o u i ă ile e au t a s ise i oului. Jiu a eau de ît să aştepte. Să
aştepte pî ă a i.

Na ăzuto de lo pe doa a Da e s, Me iul î i fu p eze tat pe alea o iş uită şi u s hi ai i i .

O î t e ai de să ătatea ei pe i u a Cla ise, a e î i spuse ă Doa a Da e s îşi edea de t ea ă a de
o i ei, da ă u o ea u i e i. Mui a î odaia ei.

Cla ise hol a işte o hi a i, î od izi il u ioasă, da u ia pus î t e ă i şi a ea i i o poftă să

dis ut i i u ea. E a ădit u i ul su ie t de o o i e la u ătă ie şi pe oşie, î a i a paz i ilo , î
fe e. C ed ă u se o ea de ît de asta la Ke ith. Ra ase ă la Ma de le , î g ădi ă, aproape de
asă. Nu ea dus i i ă a pî ă î pădu e. Fu tu a u iz u ise. E a tot atît de ald, tot atît de
apăsăto . Ae ul e a. î ă at de ele t i itate şi e ul î tu e at şi al a e i a a ploaie, da ea u ădea.
Audie a fusese hotă îtă' a i, la două.

Mî a ă la u u' fă ă u sfe t. F a k e a a olo. Sla ă Do ului, ţeat i e telefo ase ă u poate e i.

Roge , fiul ei, e a a asă şi a ea o eio ; a ea oie să iasă i i u ul di asă. Nu a putut stăpî i să u
i e u î tez o eio ul. Nu ed ă Ma i să fi putut î du a p eze a ţeat i ei, si e ă, eli iştită şi
d ăgăstoasă., da pu î d tot ti pul î t e ă i. Pu î d fă ă î eta e î t e ă i.

Deju ul fu luat î g a ă şi î t o sta e de e e a e. Nu o ea de lo . Si ea di ou ju ghiu i î golul

stoma ului. Nu putea să î ghit i i . Fu o uşu a e î d a est si ula u de asă sa te i at î sfî şit şi
la auzit pe Ma i .du î duse să ia aşi a. )go otul oto ului ă ai î ă ăta. Asta î se a ă
t e uie să ple ă , ă a ea e a de fă ut. Nu să stă doa la Ma de le . F a k, e u a î aşi u a
lui. A stat u î a pe ge u hiul lui Ma i tot ti pul ît a o dus. Pă ea foa te li iştit. î i i u az
e os. A ea i p esia ă î so es pe i e a la o li i ă. Şi fă ă să ştiu eo să se i tî ple. Da ă ope a ia
o să iz uteas ă. A ea a ile foa te e i. I i a î i ătea î t u od iudat, spas odi . Şi a ea
e eu a pe î golul sto a ului. A heta t e uia să se fa ă la La o , o aş p i ipal, la i i kilo et i
de Ke ith. Pa a ă aşi a î pia a a e. Auto o ilul do to ului Philips e a a olo, a şi a ela al
colonelului Julyan.

Mai e au şi altele. Văzui pe u t e ăto , p i i dul pe Ma i ufios şi at ăgî d asup a lui ate ia
î so itoa ei sale.
C ed ă a să ă î ai i, zisei. Na hef să i t u..

Nu vroiam să ii, spuse Ma i . De la î eput a fost î pot i ă. A fi fost ai i e să ă îi la

Manderley.

Nu, u. O să ă si t i e, ai i, î aşi ă. F a k se ap opie de po tie ă.

Doa a de Wi te u o oa ă ? î t e ă el.

Nu, ăspu se Ma i . V ea să ă î ă î aşi ă.

C ed ă fa e i e, zise F a k. Na e î t ade ă i iu oti să i ă î ău t u. No să stă ult.

Foa te i e, ăspu sei eu.

î i păst ez u lo , da ă î i s hi i pă e ea, î i făgădui F a k. y>

Se depă ta ă, lăsî du ă a olo. E a ziua î d a ti itatea înceta mai devreme. P ă ăliile e au î tu e oase
şi oho îte. Nu e au ult f e e tate. La o e a p ea depa te de a e a să fie u e t u de
ilegiatu ă. P i ea li iştită p ă ăliile şi i utele t e eau. Mă î t e a e fă eau a olo jude ăto ul,
Frank, Ma i , olo elul Jul a . Ma dat jos di aşi ă şi a î eput să ăso , u paşi a i pia a î olo
şi Î oa e. Ma op it î fa a u ei it i e. Apoi ia eluat pli a ea î lu g şi î lat. A ăgat de
sea ă ă u age t de poli ie ă p i ea u ios. A luato după ol a săl e it.

A o se at ă, fă ă să eau, ă î d epta sp e lădi ea t i u alului. Nu se fă use a e pu li itate î

p i i a o ei şi i i o ul i e u aştepta î fa a uşii, aşa u ezuse şi ă te use . Pia a pă ea
pustie. Am urcat treptele pe o ului şi a op it î a t eu.

U poli ist ăsă i î ai tea ea.

Do i i e a ? ă î t e ă el.

Nu, nu» zisei.

Nu pute i ă î e ai i, spuse el.

O ă e ie ta e, ăspu sei eu şi ă î to sei gata să o o pe o uL

S uza i ă, doa ă, eluă el, u sî te i doamna de Winter?

Ba da.

Atu i e alt e a. Pute i ă î e, da ă do i i. V e i să sta i a olo ?

Mul u es , zisei eu.

El ă i t oduse î t o odaie goală, î a e u e ista de ît u i ou. Se ă a u sala de aştepta e a u ei
gă i. Mă aşezai a olo, u îi ile pe ge u hi. T e u ă i i i ute. Nu se î tîmpla nimic. Era mai rîu
de ît să aştept afa ă, de ît să stau î aşi ă. Ma idi at şi a dus î a t eu. Poli istul e a tot a olo.

O să ai du eze ult ? î t e ai eu.

Mă pot du e să ăd, da ă e i.

El dispă u întrun coridor. Se întoarse curînd.

C ed ă o să ai du eze ult, zise el. Do ul de Wi te şia fă ut to ai depozi ia. De ase e i

ăpita ul Sea le, s afa d ul şi do to ul Phillips. Nu ai t e uie as ultat de ît u a to : do ul Ta e,
constructorul de vapoare din Kerrith.

Atunci e pe terminate, zisei eu..

C ed ă da, doa ă, ăspuse el. Apoi adăugă, pa ă î oldit de u gî d eaşteptat ; ,,Nu e i să as ul

ta i sfî şitul ? E u lo li e U gă i t a e. Da ă sta i a olo, u stî je i i pe i e i".

Da, spusei, da, e o idee.

Audie a e a ap oape te i ată. Ma i îşi fă use depozi ia. Mie a i dife e t să aud estul. Pe Ma i
u oia săl aud. Mă e e a să as ult ă tu ia lui. De a eea a i t at u el şi u F a k de la u
început: Acum nu mai avea ni i o î se ătate. Rolul lui se sf i şise.

îl u ai pe age t, a e des hise o uşă î fu dul o ido ului. Mă st e u ai şi ă aşezai hia li gă i t a e.

Sala e a ai i ă de ît ezuse eu. î ău t u e a o ăldu ă î ă uşitoa e. î i î hipuise ă t e uie să
fie o sală a e, goală, u ă i, a î t o ise i ă. Ma i şi F a k stăteau u ul lî gă altul. Jude ăto ul e a
u ăt î sla , u pi e ez. E au. oa e i pe a e ui u oştea . Mă uitai la ei u oada o hiului. I i a
î i t esă i us î d o e u os ui pe doa a Da e s. E a î fu dul sălii. Ia Fa ell e a .lî gă ea. Ja k
Fa ell, ă ul Re e ăi. E a aple at î ai te, u ă ia î îi i, u o hii i tă la do ul Hoo idge,
jude ăto ul. Nu ă aştepta săl găses a olo. Mă î t e a da ă Ma i ' lo fi ăzut. Ja es Tabbe,
o st u to ul de apoa e, sta î pi ioa e a u şi jude ăto ul îi pu ea o î t e a e.

Da, do ule, ăspu dea Ta e, eu a t a sfo at o ă ioa a doa îei de Wi te . La î eput fusese
u as de pes uit f a ez şi doa a de Wi te îl u pă ase di ţ eta ia pe o i i a toată. Ma
Î să i at pe i e săl t a sfo î t u fel de iaht i .

Vasul putea e ge pe a e ? î t e ă jude ăto ul.

Putea, î d la p edat î ap ilie a ul t e ut. Doa a de Wi te îl lăsase î o to ie t e ut, a de

o i ei, pe şa tie ul eu ; apoi, îh a tie, ia t i is o ă a săl p egătes de ple a e, eea e a şi
fă ut. E a al pat ulea sezo de î d doa a de Wi te a iga u asul ăsta, de î d îl t a sfo ase .

Se ştie da ă asul ăsta sa ai s ufu dat eodată ?

 Nu, domnule. Doa a de Wi te a fi î u oşti at i ediat. După îte î i spu ea, e a î î tată di
toate punctele de vedere de vasul ei.

Desigu ă a e a ea a elui as e ea o a e p ude ă ?

Şti i, do ule, î totdeau a t e uie o a u ită p eze ă de spi it a să o duci un velier, nu pot spune
altfel. Da asul doa ei de Wi te u e a o a lă di t alea pe a e o po i slă i i i o lipă di o hi, a
a u ite ase pe a e le ede i la Ke ith. E a u as solid, a e putea să î f u te u î t pute i .
Doamna de Winter a a igat u el şi pe o fu tu ă ai a e de ît a fost î oaptea a eea. Vî tul a suflat
atu i de ît î a ale s u te. Asta a spus tot ti pul. Na î eles i iodată u u as a al doa ei de
Winter sa putut scufunda pe o astfel de noapte.

Totuşi, da ă doa a de Wi te , după u se ă uieşte, a o o ît săşi ia o a ta şi î a eeaşi lipă a

iz u it o afală pute i ă di sp e p o o to iu, a fi fost sufi ie t a să s ufu de asul ? î t e ă
jude ăto ul.

Ja es Ta e lăti ă di ap.

Nu, zise el, î ăpă î at, ed ă asta a fi fost de aju s.

Totuşi aşa t etfuie să se fi î tî plat, do ule. Nu ed ă do ul de Wi te sau a e a di t e oi te

so oteşte îtuşi de pu i i o at de a ide t, pe t u felul u ai fă ut epa a ia. Du eata ai epus
vasul în fu iu e la î eputul sezo ului, astai tot e do ea să ştiu. Doa a de Wi te a slă it, di
e o o i e, o lipă paza şi şia pie dut ia a, asul s ufu dî duse î p eu ă u ea. Nu este primul
a ide t a e sa î tî plat astfel. î i epet, ă u eşti u i i vinovat.

Ie ta i ă, do ule, eluă o st u to ul de apoa e, da asta ui hia totuL Şi CU î gădui a

du ea oast ă aş ea să adaug e a.'

Foa te i e, u ează îl î de ă jude ăto ul.

Iată, do ule, desp e ei o a. A ul t e ut, după a ide t, ul i di Ke ith au spus lu u i eplă ute
desp e u a ea. Sî t u ii a e au spus ă a lăsato pe doa a de Wi te săşi î eapă sezo ul u u
as e hi, put ezit. A pie dut douăt ei o e zi di auza asta. E a o a e ed eptate, da asul se
s ufu dase şi eu u putea spu e i i î t u apă a ea ea. Apoi, după u şti i, sa î tî plat
auf agiul a elui apo şi iahtul doa ei de Wi te a fost egăsit şi adus la sup afa ă. Căpita ul Sea le
ia dat î u ii a ea ie i să ă du săl e etez şi a fost. V oia să ă î edi ez ă lu ul eu e a
t ai i , i î d sea a de faptul ă asul stătuse douăsp eze e lu i şi ai i e î fu dul apei.

E a foa te fi es , zise jude ăto ul. Spe ă ai fost ul u it.

Da, domnule, am fost. Din punctul de vedere al muncii pe care am efectuato, velierul navea nimic
defe tuos. La e etat î toate ol u ile pe şlep u de îl idi ase ăpita ul Sea le. Se s ufu dase pe u
a de isip, după u ia spus s afa d ul î d la î t e at. Nu se lo ise de stî ă, Stî a e a la o
depă ta e de el pu i u et u şi i ize i. Vasul e a pe isip şi a e i i o u ă fă ută de eo stî ă.
El se op i. Jude ăto ul îl p i i î t e ăto .

Ei i e, fă u el, asta oiai să spui ?

Nu, do ule, ăspu se Ta e u e fază, asta ui totul. V eau să ştiu u lu u : i e a fă ut gău ile di
duşu ea ? Nus fă ute de stî i. Stî a ea ai ap opiată e a la u et u şi i ize i' de a olo. De altfel
astea ul sî t u e lăsate de stî i. Sî t u e fă ute u u i f as u it de etal.

Eu u ă uitai la el. î i î d eptase p i i ea î jos. Podeaua e a a ope ită u li oleu e de.

Mă î t e a de e jude ăto ul u ăspu de i i . DL, e se p elu gea a eastă tă e e ? Cî d o i î

ele di u ă, glasul lui pă ea ă i e de depa te.

Ce ei să spui ? î t e ă el. Ce fel de gău i ?

Sî t î total t ei, zise o st u to ul de apoa e. U a li gă i el, dedesu tul li iei de pluti e. Celelalte
două, foa te ap oape u a de alta, î ijlo ul hilei iahtului. Şi asta ui toi. Ro i etele de sigu a ă e au
deschise.

Robinetele de sigura ă ? Ce sî t astea ? î t e ă jude ăto ul. f:.»

Dispoziti ul a e î hide e ile e i de la la oa sau loset, do ule. Doa a de Wi te a ea u i

a i et de toaletă pe elie . Şi la p o ă e a u o i et pe t u spălat. E a u ul a olo şi u ul î a inetul
de toaletă. Ci d eşti pe a e, ele sî t î totdeau a î hise, ă i altfel a i t a apa. Cî d a e etat ie i
elie ul, Cele două o i ete de sigu a ă e au la g des hise.

E a ald, ult p ea ald. De e u se des hidea o fe east ă ? O să e î ă uşi da ă o să ă î e î

a eastă at ose ă, u atî ia oa e i espi î d a elaşi ae , atî ia oa e i.

Cu gău ile î fu dul asului şi u o i etele de

sigu a ă des hise, do ule, u t e uia ultă e e

pe t u a u as i a ăsta să se s ufu de. După pă e

rea ea, u ai ult de ze e i ute. Gău ile u e i

stau î d asul a pă ăsit şa tie ul eu. E a ul u it

de lu ul eu şi doa a de Wi te de ase e ea. Pă e ea

ea, do ule, e ă asul u sa ăstu at. A fost s ufu

dat i te io at.

T e uia să î e să aju g la uşă. T e uia să î e să ă î to î sala de aştepta e. Nu era aer în acea

odaie şi pe soa a de li gă i e o upa p ea ult lo , p ea ult... Ci e a se idi ă î fa a ea şi o i, de
ase e i toată lu ea o ea. Nu ştia e se î tî pla. Nu putea să ăd i i . E a ald, atît de ald I
Jude ăto ul e u tutu o să ta ă şi spuse e a î legătu ă u „do ul de Wi te \ Eu nu vedeam nimic. In
fa a ea e a ofe eie u pălă ie. A u Ma i e a î pi ioa e. Eu ul putea p i i. Nu t e uia săl
p i es . Mai si ea o dată asta. Cî d sa î tî plat oa e ? Nu ştiu. Nu i a ites . O, a da, u doa a
Da e s. î ziua î d doa a Da e s a stat foa te ap oape de i e la fe east ă. Doa a Da e s e a
a u î a eastă sală, as ultî dul pe jude ăto . Ma i e a î pi ioa e. Căldu a se idi a di pă i t I
unduiri

î ete. Ii ii ati gea ii ile u ede şi lu e oase» î i ati gea gîtul, ă ia, o azul.

Do ule de. Wi te , ai auzit depozi ia do ului Ja es Ta e, ă uia îi fusese î edi at asul

doa ei de Wi te ? Ştii e a desp e a ele gău i fă ute î fu dul asului ?

Absolut nimic.

Ai ea idee i e a fi putut sa le fa ă ?

ţi eî eles ă u.

Auzi pe t u p i a oa ă o i duse de ele?

Da.

A easta te tul u ă, desigu ?

A 'fost destul de tul u at î d a aflat ă a u u a a î şelat asup a ide tifi ă ii şi iată ă a u

i se spu e ă p i a ea so ie u u ai ă sa î e at î a i a iahtului ei, da ă gău ile au fost fă ute
î fu dul asului u i te ia deli e ată de a se s ufu da iahtul. Şi ă. i a i ă a easta ă tul u ă ?

„Nu Ma i , u. Aşa o săl s o i di să ite. Ştii e ia spus F a k. Nu t e uie săl e e ezi. Nu glasul ăsta.
Nu glasul ăsta î ios, Ma i . El o să î eleagă. Te og. d agă, te og ! Oh, Doa e, fi a Ma i să u
se î fu ie ! Fă a Ma i să u se î furie."

Te og să ezi, do ule de Wi te , ă î pă tăşi

u to ii ju e ea du itale. Desigu ă ai si it o pute i ă

e o ie î d ai aflat ă so ia du itale sa î e at î . a

i ă, ia u î otî d, u p esupu eai. Şi eu a hete? pe

tru dumneata acest lucru. Do es să des opă î od

e a t, pe t u i ele du itale, u şi de e a u it ea.

Nu î t epi d a eastă a hetă pe t u p op ia ea dis

t a ie:
îmi închipui.

Să ădăjdui . Ja es Ta e ea spus adi eau i ă asul a e up i dea ă ăşi ele pă i teşti ale primei
doa e de Wi te a ea t ei gău i. Şi ă o i etele de sigu a ă e au des hise. Te î doieşti de ă tu ia
Iui ?

Fi eşte ă u. E o st u to de apoa e şi ştie e spu e.

Cine se îngrijea de vasul doamnei de Winter ?

Ea si gu ă.

Navea nici un marinar t

Nu, pe nimeni.

Vasul era ancorat în portul particular al Mandorleyului ?

Da.

Da ă u st ăi a fi ut să to pile/e asui, a fi fost ăzut ? Nici un drum nu duce în port ?

Nici unul.

Po tul e izolat, ui aşa, şi î o ju at de opa i ?

Da.

Un ăufă ăto a fi putut i t a fă ă să fie ăzut ?

Poate.

Da Ja es Ta e a spus, şi a ea i i u te ei să ul ede , ă u as u astfel de gău i şi CU

o i etele de sigu a ă des hise u putea pluti ai ult de ze e pî ă la i isp eze e i ute,

Aşa şi este.

De i pute î depă ta ă uiala ă asul a fost to pilat î ai te a doa a de Wihte să se î a e

pe t u pli a ea ei o tu ă. Că i atu i iahtul sa fi s ufu dat la ieşi ea di po t.

î t ade ă .

Aşada t e uie să ad ite a gău ile di fu dul asului au fost fă ute hia î oaptea a eea ia
o i etele de sigu a ă au fost des hise î d asul se şi afla pe a e ?

P esupu ăi aşa,

Neai şi spus ă uşa a i ei e a î uiată, hu lou ile de ase e i şi ă ă ăşi ele pă î teşti ale so iei
dumitale e au pe jos. Asta u i se pa e foa te iudat, do ule de Wi te ?
ţi eî eles.

Nu po i da i i o sugestie ?

Nu.

Do ule de Wi te , o i ît de eplă ut ia fi, ă ăd silit să i pu o î t e a e foa te i ti ă.

Da.

Rela iile di t e p i a doa ă de Wi te şi du eata e au pe depli fe i ite ?

Văzui petele eg e di fa a o hilo ei, dă ui d, t e u î d î ae ul tul u e, şi e a ald, atît de ald,

CAPITOLUL 23

ŞEDEAM DIN NOU ÎN ODĂI A CARE

se ă a u o sală de aştepta e a u ei gă i. Age tul de poli ie era aplecat deasupra mea, întinzîndumi'un
paha de apă, ia pe a ul eu e a o î ă, î a lui" F a k. Stătea a solut e iş ată, duşu eaua,
pe e ii, hipu ile lui F a k şi al poli istului î epu ă să apete o tu u i p e ise î ai tea ea.

Sînt foarte mîh ită, spusei. E o idio ie. E a atît de ald î sala a eea...

Nui de lo ae î ău t u, o fi ă age tul, lu ea sa plî s adeseo i, da u sa fă ut i iodată i i . Au

ai fost doa e a e au leşi at.

Te si i ai i e, doa ă de Wi te ? î t e ă F a k. i''Z%'.

Da, da, mult mai bine. O să i t ea ă. Nu ă aş tepta...

Te duc înapoi la Manderley.

Nu.

ţa da. Ma ugat Ma i . Nu. T e uie să ă î u el.

Ma i ia spus să te î so es la Ma de le . Mă luă de a.

Po i să e gi pî ă la aşi ă sau ei so adu pî ă ai i ?

Pot să e g. Da p efe să ă î . Aş ea săl aştept pe Ma i .

Ma i poate să fie e i ut ultă e e.

De e o ea aşa ? Ce oia să spu ă ? De e u ă p i ea ? Mă luă de a şi ă o duse î esti ul,
spre

ieşi e, apoi ă ajuta să o o pe o ul. Ma i putea să fie e i ut ultă e e.

Nu e o ea . Aju se ă la aşi u a Mo is a lui F a k. El des hise po tie a şi ă ajută să ă u .

Apoi se sui şi el şi dădu d u ul oto ului. Pă ăsi ă pia a ti gului, st ă ătu ă o aşul pustiu şi lua ăm
drumul Kerrithului.

De e du ează aşa de ult ? Ce o să fa ă T

Sa puteta a a to ii să fie audia i di ou. F a k p i ea d ept î ai tea lui d u ul o osito şi al .

Au luat toate depozi iile, spusei eu. Nu ai e i i de spus.

Nu se ştie i iodată,' zise F a k. Jude ăto ul da i st u ie poate să pu ă şi alte Î t e ă i. Tabbe a

s hi at totul. Jude ăto ul t e uie să e a i eze lu u ile su alt u ghi. '

Ce u ghie ? Ce ei să spui ?

Ai auzit depozi ia ? Ai auzit ea spus Ta e desp e as ? Nu se mai crede întrun accident.

E a su d, F a k, e idi ol. Ta e a t e ui să fie as ultat. Cu poate să ştie el, după atîta e e, u

au fost fă ute gău ile î t u as ? Ce ea să do edeas ă ?

Nu ştiu.

Jude ăto ul o săl hă uias ă pe Ma i , o săl fa ă săşi pia dă ă da ea, o săl fa ă să spu ă lu u i pe a i
u le gî deşte. F a k, o săi pu ă î t e ă i peste î t e ă i, ia Ma i o să le supo te ; ştiu ă o să le
suporte.

F a k u ăspu se. Co du ea foa te iute. P i a oa ă de î d îl u oştea , u găsea nici un subiect

a odi de o e sa ie. Asta do edea ă e a p eo upat, foa te p eo upat. Şi de o i ei o du ea aşi a
atît de î et şi atît de p e ăzăto , se op ea la toate ăs u ile, p i i d la d eapta, apoi la stî ga şi
la so î d la'toate otitu ile şoselei.

E a şi tipul a ela, spusei eu, tipul a ela a e a e it î t o zi la Ma de le so adă pe doa a Da e s

V ei să spui Fa ell ? î t e ă F a k. Da, la ăzut.

Şedea a olo u doa a Da e s.

Da, ştiu.

De e asista el la a hetă ? Cu e d ept ?

Era ă ul ei.

Nui i e ă doa a Da e s şi el şî t a olo şi as ultă depozi iile F a k, a' î ede e î ei.

Nici eu.

A putea fa e e a, a putea fa e eu ău.

Di ou F a k u ăspu se. î elesei ă de ota e tul, lui fa ă de Ma i e a atît de a e, î cît nu voia

să se lase a t e at î t o dis u ie i i hia u i e. Ni i aş putea spu e u e titudi e it de ulte ştia
el. E a alia i, u a a eeaşi ale, da u putea să e p i i . Ni i u ul di oi u se î u eta să fa ă
o destăi ui e. Coti ă î pa ul do e iului, pe li gă lo ui a po ta ului apoi o lua ă pe lu ga şi
î to to heata alee î gustă a e du ea sp e asă. A e a at pe t u p i a dată ă î flo isea ă
ho te siile, i i duse, u apetele lo al ast e di ijlo ul f u zişului e de di spate. Cu toată
f u use ea flo ilo , p eze a lo a ea e a su u, fu e a ; e au a işte o oa e o tua e, epe e ,şi
a tifi iale, pe a e le ezi su ad e de sti lă î t u i iti st ăi . Stăteau a olo, î şi ate dea lu gul
î t egii alei, al ast e şi o oto e, î to ai u o spe tato i ali ia i pe o st adă a să e p i eas ă u
trecem.

A aju s, î sfî şit, a asă şi ea op it î fa a pe o ului.

A u ie ai i e ? ă î t e ă F a k. Te ei du e să te î ti zi pe pat ?

Da, zisei eu, poate.

Eu ă î to a La o , spuse el. Ma i poate să ai ă e oie de i e.

Se u ă e t e de epede î aşi a a e se î depă tă. Ma i a putea să ai ă e oie de el... De e a

spus ă Ma i a putea să ai ă e oie de el ? Pfate ă jude ăto ul de i st u ie o săl i te ogheze şi pe
F a k, o săl hestio eze asup a .a elei se i di a ul t e ut î d Ma i i ase la F a k.. V oia să ştie î
od e a t la ît a ple at de la F a k. Voia să ştie da ă ul ăzuse i e i pe Ma i î to î duse a asă.
Da ă se ito ii ştiau a el e a a olo. Da ă i e a putea do edi ă Ma i sa dus di e t să se ul e. Poate
ă o să fie i te ogată şi doa a Da e s. O să i se ea ă poate doa ei Da e s să depu ă ă tu ie. Şi
Ma a î epe săşi pia dă ă da ea, şi să de i ă li id la fa ă...

Ma u at I odaia ea şi a î ti s pe pat, aşa u ă sfătuise F a k. Mia pus îi ile pe o hi.

Vedea î t u a sala a eea şi toate fe ele. Chipul z î it şi se e al jude ăto ului de i st u ie, o hela ii
lui de au pot i i i pe as.

„Nu î t ep i d a eastă a hetă pe t u p op ia ea dist a ie." Jude ata lui o ştii ioasă şi fi ea lui
i ita ilă... Ce spu eau u to ii a u ? Ce se î tî pla ? Şi da ă F a k se î to ea si gu la Ma de le ?

Nu ştia e se pet e e. Mia adus a i te de fotog afiile di zia e î fă işî d oa e i pă ăsi d săli a
a eea şi a e e au duşi su es o tă. Şi da ă Ma i a fi î his ? Nu a lăsa lî gă el. Nu a lăsa săl ăd.
A t e ui să ă î i ai i, la Ma de le , a t e e zilele, a t e e op ile, eu aş aştepta î t u a, aşa u
aştept a u . Oa e i, u e olo elul Jul a , a fi a a ili u i e. Oa e ii a spu e : „Nu t e uie să
 ă îi si gu ă. Vi o să e ezi!" Telefo ul, gazetele, telefo ul. „Nu, doa a de Wi te u poate p i i pe
i e i. Doa a de Wi tes a e de fă ut i i o de la a ie zia ului Cou t Ch o~ i le." Şi î ă o zi. Şi
î ă u a. Săptă î i oho îte şi fă ă o siste ă. F a k du î du ă, î sfî şit, săl ăd pe Ma i . E1 ar fi
slă it, iudat, a oa e ii di spitale...

Şi alte fe ei au t e ut p i asta. Femei, despre care am citit în ziare. Ele trimiteau scrisori ministrului de
justi ie, da asta u ajuta la i i . Mi ist ul ăspu dea totdeau a ă justi ia t e uie săşi u eze u sul.
P iete ii t i eteau de ase e ea.peti ii, toată lu ea le se a, da i iodată i iste ul de justi ie u
putea face nimic. Şi oa e ii a e iteau î gazete desp e a este de e su i, spu eau : „De e să fie
eli e at i di idul ăla, şia u is, da o i a, e asta ? Pe iata fe eie asasi ată o plî ge i e i !
Se ti e talis ul a e e e desfii a ea pedepsei u oa tea u fa e de ît să î u ajeze i a. O ul
a ela a ea de ît să se gî deas ă la toate a estea î ai te de aşi o o î e asta. A u e p ea tî ziu. O să
fie spî zu at a to i u igaşii. Şi aşa şi e ită. Asta să slujeas ă de a e tis e t alto a."

Mia a i tit ă a ăzut î t o zi o fotog afie, î ulti a pagi ă a u ei gazete, î fă işî d o ul i e de

oa e i adu a i î fa a po ii u ei î hiso i, pe î d u poli ist lipea u afiş pe ea. Afişul o ea de
e e uta ea u ui o «osî dit la oa te. „Azidi i ea ă, la ouă, a

fost executată o o da a e la oa te, î p eze a gu e ato ului, a edi ului î hiso ii şi a şe ifului
p o i iei." Moa tea p i şt ea g e a apidă. Moa tea p i şt ea g ui du e oasă. i se f î ge i ediat
gîtuL Nu, ui ade ă at. Ci e a a spus odată ă u se î tî plă totdeau a u aide ît, i e a a e
u oştea u di e to de î hisoa e. i se î ă apul î t u sa şi stai î pi ioa e pe i a platfo a, apoi
pă î tul î i fuge de su pi ioa e. î t e lipa î d ieşi di î hisoa e şi a eea î d eşti spî zu at, t e e a t
t ei i ute. Nu, i ize i de se u de, spu ea i e a. Nu, e a su d. Asta u se poate î tî plă î i ize i
de se u de. E istă îte a t epte a e o oa ă sp e ha ga pî ă la g oapă. Medi ul se du e să adă. Mo i
pe lo . Nu, asta ui ade ă at. T upul se leagă ă ît a ti p, gîtul u se f î ge totdeau a. Da , da hia şi
aşa, tot u si i i i . Ci e a spu ea ă da. Ci e a, a e a ea u f ate do to î t o î hisoa e, spu ea
ă u se po e eşte ' i i u u î t pe t u ă asta a stî i s a dal, da ă ei u o totdeau a î dată.
O hii le ă î des hişi foa te ultă e e.

Doa e, fă să u ai gî des la asta. Lasă ă să ă gî des la alt e a. De pildă, la doa a Va Hoope ,

î A e i a. A u t e uie să fie la fii ăsa, î asa a eea di Lo g Isla d, î a e lo uiesc vara. Or fi jucînd
idge. Se du la ale gă i de ai. Doa a Va Hoope ado a u sele. Mă î t e da ă ai poa tă
pălă ioa a a eea gal e ă. E a p ea i a pe t u o azul ei a e. Doa a Va Hoope stî d î g ădi a
din Long Island, avînd pe genunchi reviste şi zia e. Doa a Va Hoope des hizî . duşi lo io ul şi
he î duşi fata : „As ultă, Hele . Se pa e ă Ma de Wi te şia fi u is p i a lui so ie. Mi sa pă ut
totdeau a ă a ea e a iudat, e a deose it de al ii. A p e e ito pe e u a aia ă fa e o a e
g eşeală, da u a as ultat. î sfî şit, la u au elo , şia o dus i e t e u ile. C ed ă o să i se fa ă
p opu e i st ălu ite î i e atog af."

Ci e a î i ati se i a, E a Jaspe . E a Jaspe , a e îşi î fu dă asul lui u ed şi e e î î a ea. Se

luase după i e î d suise . De e li ii î i stî es plî sul ? Au e a atît de tă ut şi de dez ădăjduit î
 ila lo ... Jaspe ghi ea e o o i ea, a to i li ii. ţagajele a i se î hid, aşi ile î fa a po ii. Gîi ii î
picioare, cu coada

în jos, cu ochii t işti... î to î duse la oşu ile lo di a t eu, î d zgo otul aşi ilo sa sti s...

A ado it p o a il, ă i a t ezit să i d î sus la p i ul tu et. Ma aşezat î pat. Pe dula a ăta

i i. Ma s ulat şi a dus la fe east ă. Nu se si ea i i o adie e de vînt. Frunzele atîrnau în copaci
î t o e li tită aştepta e. Văzduhul e a de u e uşiu plu u iu. U fulge azdă e ul. Al doilea
u uit de tu et se auzi î depă ta e. Da u ploua. A ieşit pe uloa şi a t as u u e hea. Na auzit
nimic. Mam dus pî a la gale ie. Ni i u se de ia ă. Holul e a î tu e at de a e i a ea fu tu ii. A
o o ît pe te asă. Tu ă di ou. O pi ătu ă de ploaie î i ăzu pe i ă. O pi tă uă. da u ai ult. E a
destul de î tu e i . A ză it a ea, di olo de ale, a u la eg u. Altă pi ătu ă î i ăzu pe i ă, alt
tu et u ui. O a e istă î hise fe est ele î ăpe ilo de la p i ul etaj. Ho e t e i să î hidă, î u a
mea, ferestrele salonului.

Do ii t sau î apoiat î ă, Ro e t ? î t e ai.

Nu, doa ă î ă u. C edea ă sî te i u ei/ doa ă.

Nu, mam întors de cîtva timp.

Să adu eaiul, doa ă?

Nu, a să aştept.

Sa spu e, doa ă, ă a să iz u eas ă» sf i sit, fu tu a.

Da.

Nu ploua. Afa ă de ele două pi ătu i de pe î a ea. Ma î apoiat şi a dus î i liote ă. La i ei şi

ju ătate Ro e t e i să i spu ă :

Doa ă, aşi a a i t at î pa . i Ce aşi ă ? î t e ai.

Maşi a do ului de Wi te . I Co du e u a do ul ?

Da, doa ă.

î e ai să ă s ol, da pi ioa ele i se pă eau de plu şi u se u eau di lo . Ră ăsei î pi ioa e,

sp iji ită de di a . A ea gîtul us at. După o lipă, Ma i i t ă î odaie. Se op i î p ag;

Pă ea o osit, î ăt î it. A ea î ol ul uzelo z î itu i, pe a e ule o se ase i iodată î ai te.

Sa treminat, spuse el.

, Aşteptai. Tot u putea o i, i i să păşes sp e el.

Si u ide e, spuse el, fă ă do ezi sufi ie te sp e a

e pli a sta ea i tală a dispă utei. ţi eî eles, ei au

priceput nimic.

Mă aşezai pe di a .

Sinucidere, spusei eu, dar pentru ce motiv ? Care a fost motivul ?

Du ezeu ştie, zise el. El u pa delo să eadă ă e a e oie de u oti . ţăt î ul Hoo idge ă
st ăpu gea u p i i ea, î t e î du ă da ă Re eo a a ea g iji ă eşti. G iji ă eşti, Doa e sfi te !
XjiiCf

El se duse la fe east ă, p i i pajiştea e de.

O să plouă, spuse el. Sla ă Do ului, o să plouă î sfî şit I

Ce sa tî plat ? î t e ai eu. Ce a spus jude ăto ul de i st u ie ? De e ai stat atîta ?

Şia pi dut e ea, eluî d e eu a eleaşi pu te, ăspu se Ma i . Mi i a ă u te desp e vas, care nu
i te esau pe i e i. E a g eu să î to i o i etele de sigu a ă ? U de se află, u p e izie, p i a gau ă
fa ă de a doua ? Uşa a i ei "se î hidea i e ? De e p esiu e de apă e a e oie a să.î pi gă uşa ?
C edea ă î e u es . Da ia păst at sî gele e e. Mia a i tit e a ea de fă ut, î d tea
ăzut lî gă uşă. Da ă ai fi leşi at a olo, aş fi putut i iodată să ă stăpî es . Asta a fă ut să i e i .
Ştia î to ai e a de spus., La p i it tot ti pul, î fa ă, pe Hoo idge, a pă ăsit i i o lipă, di
o hi, t ăsătu ile lui i i... şi o hela ii lui de au î ăle a i pe as. A să i adu a i te de fa a asta pî ă
î ziua ea di u ă. Sî t o osit, s u pa ea, atît de o osit ă u ai ăd i i , u ai aud i i » u
mai simt nimic.

Se aşeză pe pe azul fe est ei, aple at î ai te, u apul î îi i. Mă aşezai lî gă el. Cile a i ute ai
tî ziUj F ith îşi fă u i t a ea, u at de Ro e t, a e adu ea ta a u eai. Ritul sole se desfăşu a a î
toate zilele. Fa a al ă, de asă, î ti să, flă ă uia a zî d su eai i ul de a gi t. P ăjitu i us ate,
sa d işu i, t ei felu i de he . Jaspe se aşeză lî gă asă, oada lui lo ea podeaua di î d î î d, î
o hii lui a i ti i asup a ea a ătau ă aşteaptă. E a aghios, gî dii eu, u o i eiu ite ie ii îşi u ează
u sul ; o i e sa î tî pla, fa e a eleaşi gestu i, i a , do i , e fa e toaleta. Ni i o

iză i dest a ă igiditatea e esi ă a o i eiu ile". Tu ai eai lui Ma i . îl dusei la fe east ă, îi î ti sei
o felie de pîi e p ăjită, şimi unsei una cu unt pentru mine,

Undei Frank ? întrebai eu.

Sa dus la i a . A fi t e uit să ă du şi eu, da ă g ă ea să aju g li gă ti e. Mă gi dea tot ti pul

la ti e, a e aşteptai ai i, si gu ă, fă ă să ştii e se î tî plă.
De ce la vicar ? întrebai.

Disea ă o să fie la ise i ă e a.,. O e e o ie, ăspu se el.

La p i it uluită. Apoi a î eles. O să fie î o î tată Re e a. O o du e î apoi pe Re e a de la

o gă.

E la şase şi ju ătate, spuse el. Nu ştie i e i, afa ă de F a k, olo elul Jul a , i a ul şi u i e. No să

fie lu e. Aşa sa hotă ît ie i. Ve di tul u s hi ă i i .

La ît t e uie să ple i ?

A î tîl i e u ei la ise i ă, la şase şi douăze i şi i i.

Na spus i i . Co ti ua să i eau eaiul. Ma i puse î apoi sa d işul lui neatins.

Mai e î ă foa te ald, ui aşa ? spuse el.

Fu tu a e de i ă, ăspu sei. Nu ea să iz u eas ă. Pluteşte î ăzduh.

A tu at î lipa î d ple a di La o , zise el Ce ul e a a de e eală deasup a apului eu. De e o

fi ploînd, pentru numele lui Dumnezeu !

Păsă elele a u ise ă î opa i. E a î ă î tu e i .

î i pa e ău ă ple i ia , spusei eu.

El u ăspu se. Pă ea o osit, o osit de oa te.

O să o i disea ă, î d a să ă î to , ăspu se el us . A e atîtea lu u i de fă ut î p eu ă, ui

aşa ? Vo eî epe totul. Î fost pe t u ti e el ai g oaz i di t e so i.

Nu, protestai eu, nu.

O să eluă totul de la î eput după e o t e e asta. O pute fa e, tu şi u i e. Nu e a şi u a fi

si gu i. T e utul u poate să e ati gă de e e e sî te î p eu ă. Apoi, o să a e opii.

După o lipă, se uită la eas.

E şase şi ze e, spuse el. T e uie să ple . No să i ă

p ea ult. Nu ai ult deo ju ătate de eas. T e uie să o o î î iptă, îi luai î a.

Me g şi eu, zisei. No să i fa ă i i o i p esie. Lasă ă să i u ti e.

Nu, u, u eau să ii, spuse el.

Şi ieşi. A auzit zgo otul aşi ii pe alee. Apoi zgo otul se sti se şi a ştiut ă a ple at.
Ro e t e i să st î ga de la asă. E a a î o i a e altă zi. Nu se s hi ase i i di o i eiu i. Mă
î te a da ă a fi fost tot aşa da ă Ma i u sa fi î apoiat de la La o . Mă î t e a da ă Ro e t a
fi staf a olo, u e p esia a ea igidă î tipă ită pe fa a lui de ieluşel, pe ii d u î a fi i itu ile de pe
fa a de asă al ă a zăpada, idi î d asa şi du î do afa ă di odaie.

După ple a ea lui, î i liote ă pă ea ă do eşte o a e li işte. î epui să ă gî des la ise i ă, la

i t a ea lo , la o o î ea lo pe, s a a i ă a iptei. Nu fusese i iodată a olo. Văzuse doa uşa. Mă
î te a u a putea fi o iptă, da ă e au oş iuge a olo. A elea ale tatălui şi a ei lui Ma i . Mă
î t e a e o . fa e u si iul eleilalte fe ei, a e fusese dus a olo di g eşeală. Mă î t e a i e e a
ea, biet suflet, pe care nimeni nul revendi a, despuiat de î t şi de alu i. A u a fi u ou oş iug î
iptă. O să se odih eas ă şi Re e a a olo. Oa e a olo o să ofi ieze i a ul sluj a fu e ă, a î dui
alătu i pe Ma i , pe F a k şi pe olo elul Jul a ? ă î ă a e se î toa e î ă î ă. Rebecca se
p efă use î fă î e î d fusese găsită î ti să î a i ă. Nu Re e a odih ea î oş iugul a ela di iptă.
Ci doar o mîna de pulbere.

Ploaia a î eput să adă.pu i după şapte. Mai î tîi î et, u u i foş et î opa i, şi atît de ă u tă,
ă i i o edea . Apoi ai zgo otoasă şi ai epede, a u . şu oi ăzî d pieziş di e ul plu u iu, a
apa u ei ata a te. Lăsai fe est ele la g des hise. î pi ioa e, î fa a lo , t ăgea î piept ae ul p oaspăt
şi u at. Ploaia î i st opea fa a şi îi ile. Nu edea ai depa te de pajişte ; ploaia ădea epede şi
ă u tă. O auzea şi oi d î jghea u ile de su fe east a ea şi îş i d pe lespezile te asei. Nu tu ă
delo . Ploaia i osea a uş hi şi a ă î ă şi a s oa ă eag ă de opa i.

333

Nu lam auzit pe F ith i t î d. E a la fe east ă şi ă uita u plouă. Nul ăzui de ît î d fu li gă i e,

Ie ta i ă, doa ă, spuse el. Do ul o să se î toa ă tî ziu ?

Nu, zisei eu, nu prea.

Î t ea ă u do de dî sul, doa ă, spuse F ith şo ăi d pu i . Na ştiut e t e uie să spu ; Stă uie

aşa de ult săl adă pe do ul....

Ci ei ? î t e ai eu. ÎL u oşti ?

F ith pă u sti ghe it.

Doa ă, zise el. E u do a e e ea deseo i ai i,

pe ti pul doa ei de Wi te . Se u eşte Fa ell.

îngenuncheai pe pricniciul ferestrei şi t ăsei o loa ele. Ploua pe pe e. Apoi ă î to sei şii spuse Iui
Frith :

Spu ei do ului Fa ell să i t e.

P ea i e, doa ă.

Mă dusei să ă eze de ă i . Poate ă a să iz utes să ă des oto oses de Fa ell î ai te de

î toa e ea lui Ma i . Nu ştia e a săi apu , da ai ie a tea ă.

După îte a lipe, F ith se î toa se, i t odu î dul pe Fa ell. E a tot aşa u îl ăzuse , da e a ai
g osola , da ă se ai putea aşa e a, ai eî g ijit. Apa i ea a elei atego ii de ă a i a e u poa tă
ni iodată o pălă ie, pă ul e a de olo at de soa ele ulti elo zile şi pielea îi e a foa te' o zată. O hii li
e au i je ta i de sî ge. Mă î t e a da ă ăuse. .,

Di pă ate, Ma i ui a asă, îi spusei. Şi u ştiu î d se î toa e. Na fi ai i e să sta ileşti o î tîl i e

a săl ezi î t o di i ea ă la i ou ?

Nu ă supă ă să aştept, epli ă Fa ell, şi ed, de altfel, ă o să a ult de aşteptat. Cî d a t e ut,

a a u at o p i i e i suf age ie, şi a ăzut ă ta î ul lui Ma i e a pus pe t u i ă.

Nea s hi at pla u ile, spusei. E posi il a Ma i să u i ă la i ă.

A şte so ? fă u Fa ell, u u zî et e i displă u. Mă î t e da ăi ade ă at. T e uie să spu , ă

i î d sea a de î p eju ă i, astai tot e a e ai u de fă ut. Sî t oa e i ă o a nu le plac bîrfelile. Nui
aşa ăi ai, i e să le e i i ?

Nu ştiu e ei să spui, fă ui eu.

Ade ă ut se i ă el. Haide, haide, u spe i să ă fa i să ed asta, ui aşa ? Da , ia spu e i, ie ai

i e ? A fost eplă ut leşi ul a ela la audie ă.. Aş fi să it î ajuto ul du itale, da a ăzut ă a eai u
a ale . F a k C a le u so fi pli tisit. Iai dat oie să te du ă a asă. Da ai ut să fa i i i o sută de
et i î aşi a ea, î d ia p opus.

Pe t u e ei săl ezi pe Ma i ? î t e ai eu.

Favell se aple ă peste asă şi luă o iga ă di utie.

Nu te supă ă ă fu ez ? spuse el. Nu ie tea ă ă

o să i fa ă ău la i i ă ? Cu fe eile ti e e, u po i să

ştii i iodată la e să te aştep i.

Mă p i i pe deasup a i hetei lui.

Sa spu e ă ai ai es ut pu i de î d tea

ăzut ulti a dată, zise el. Mă î t e e ai fă ut. Pli

ă i su la de lu ă u F a k C a le ?

Suflă u o de fu .
Ia spu e i, tea de a ja săi spui ăt î ului

F ith să i adu ă hisk şi sifo ?

Nu ia ăspu s. Su ai. El se aşeză pe a gi ea di a ului, legă î duşi pi oa ele. u zî etul lui uşo pe
buze. Veni Robert.

Whisk şi sifo pe t u do ul Fa ell, po u ii eu.

Ei i e, Ro e t ? zise Fa ell. E ult de î d u tea ai ăzut. Tot ai f î gi i i ile fetelo di Ke ith?

Robe t se î oşi. Mă p i i g oza de sti ghe it.

Haide, d agul eu, a să te dau de gol. Şte

geO şi adu iu hisk du lu.

Ro e t dispă u. Fa ell îdea, s utu i d s u ul igă ii

pe jos. ktî

Mam plimbat cu Robert întruna din zilele lui li

e e, e pli ă el: Re e a fă use p i soa e u i e, pe o

a otă de i i li e ă a so fa . Mia îştigat

a ota. A fost u a di ele ai plă ute se i di ia a

ea. Cea ai îs, Doa e ! Ro e t, î d îşi dă d u ul,

e de ep e uit. Şi t e uie să spu ă se p i epe la femei.

A aleso pe ea ai f u oasă di ele a e i sau p opus

In seara aceea.

Ro e t se î toa se u hisk şi sifo pe o ta ă. E a î ă ta e oşu şi foa te fîsti it. Fa ell, zî ito , îl p i i

u toa ă hisk ~ui, apoi î epu să îdă, eze î duse

de b a ul di a ului. Fluie ă u î te , p i i dul' e eu pe Ro e t.

Asta e a, ui aşa ? î t e ă el. E a hia a ia asta ?

Tot î i ai pla oş o a ele, Ro e t ?

Ro e t îi zî i t ist. Pă ea foa te e o o it. Fa ell îse şi ai ta e. Ro e t ieşi.

ţietul ăiat, spuse Fa ell. Nu ed să ai fi pe

t e ut atît de i e a atu i. Idiotul a ela ăt î de F ith

îl i e sti î s.

î epu săşi ea hisk ul u sifo , p i i d î ju ul lui, op i duşi di î dî î d p i i ea asup a ea u u

zîmbet.

C ed a o să ă laşi să ple , da ă Ma iu se î a

poiază să i eze, spuse el. Dumneata ce zici ?

Nu ia ăspu s i i . Stă î pi ioa e, lî gă ă i , u îi ile la spate.

No să laşi lo ul a ela gol la asă, ui aşa ? spuse el. Mă p i i, zî i d e eu, u apul ple at.

Do ule Fa ell, u eau să fiu oji ă, da t e uie să i spu ă sî t foa te o osită. A a ut o zi destul
de e te ua tă. Da ă u po i să i spui pe t u e do eşti săI ezi pe Ma i , a e i i u ost să ă îi ai i.
Mai i e ai fa e eea e tea sfătuit şi să t e i îi e di i ea ă pe la i ou.

El alu e ă de pe a ul di a ului şi e i sp e i e, u paha ul î î ă.

Nu, u, zise el, u, u fi ăută ioasă. Şi eu a a ut

o zi isto itoa e. Te asigu ă sî t u o a to i oa e ii

Ma i t e uie să i fi spus o g ă adă de i iu i desp e

mine.

Nu ia ăspu s.

Mă iei d ept u st igoi ? Da ui de lo ade ă at..

Sî t u o a to i oa e ii şi a solut i ofe si . Pu ta ea

du itale i se pa e i u ată î toată po estea asta, a

solut i u ată. )ău, î i s ot pălă ia î fa a dumitale;

A este ulti e u i te e au ostite u glas ie os. î i pă ea ău ăi spusese lui F ith săl pofteas ă
î ău t u.

Vii ai i, la Ma d ele , zise el legă î duşi le eş

a ul. P i eşti toată şa d a aua asta a e, î spi a e,

fa i u oşti e u sute de oa e i pe a i u iai ăzut idK

odată, îl supo i pe Ma şi toa ele lui, u te si hiseşti de

 i e i şi i ezi li iştită de d u . Mi se pa e ăi u efo t

st aş i şi a so epet î fa a o i ui. U efo t st aş i i

Nu se i ea p ea i e pe pi ioa e. Se s ulă şişi puse paha uTgol pe asă. Ştii, afa e ea asta ia dat o
lo itu a, spuse el. O lo itu ă î spăi î tătoa e. Re e a e a a ă ea. O iu ea g o az de ult.

Da, spusei eu. î i pa e foa te ău pe t u du eata.

A es ut î p eu ă, u ă el. Totdeau a a fost p iete i la toa tă. Iu i d a eleaşi lu u i, a eiaşi

oa e i. Rîzî d de a eleaşi glu e. C ed ă i e i pe lu e a iu ito ai ult a i e. Mă" iu ea şi ea.
Toate astea au fost o lo itu ă g ea.

Da, zisei eu, desigur.

Şi Ma e a e de gî d să fa ă î p i i a asta ? Iată e eau să ştiu. C ede oa e ă a u a e de ît să

stea li iştit, după e sa î heiat a heta a eea idi olă ? Spu e i, te og.

Nu ai zî ea. Se aple ă sp e i e.

Ce d eptate pe t u Re e a şi a şo o i , zise el,

vorbind din ce în ce mai tare. Sinucidere !... Dumnezeule

atotpute i , a olitul a ela de jude ăto a fă ut ju iul

să afi e ă a fost o si u ide e. Noi şti , du eata şi u

i e, ă a fost o si u ide e, ui aşa ? Se ap opie şi

mai mult de mine. Hai ? repetatei încet.

Uşa se des hise şi i t ă Ma i u at de F a k. Ma i se op i pe lo , fă ă să î hidă ujşa, p i i dul pe

Favell.

Ce d a u au i ai i ? î t e ă el.

Favell se întoarse, cu mîinile în buzunar. Aşteptă o lipă, apoi î epu să zî eas ă.

Ei bine, Max, scumpule, a eait să te feli it pe t u ezultatul a hetei.

V ei să pă ăseşti asa asta, îl pofti, Ma , sau aştep i a eu şi u C a le să te z î li afa ă ?

Li işteştete pu i , li işteştete pu i , spuse Fa ell. Ap i se altă iga ă şi se aşeză di ou pe a ul

divanului.

Desigu ă u ii a F ith să audă e a să i spu ? zise el. Totuşi, aşa o să se î tî ple, da ă o să î hizi
uşa a eea.
Ma i u se iş ă. îl ăzui pe F a k ă î hide foa te î et uşa.

A u , as ultă ă, Ma , spuse Fa ell. T e uie să

e u oşti ă ai s ăpat foa te i e di afa e ea asta. Mai

i e de ît ai fi spe at. Da, da, a fost la audie a de azi

dupăa iază şi ed ă ai ăzut. A stat de la î eput

337

pî ă la sfî şit. ia ăzut so ia leşi î d î o e tul I iti şi a ea şi de e, e zici Max ? Na lipsit mult ca
'} ancheta să se te i e altfel, ui aşa, Ma ? Şi ai a ut o o ă sa te i at aşa. Nu iai î ă at u a
le ia ii pe eti ii ăia di ju iu ? Sa fi putut ede.

Ma i fă u u pas sp e Fa ell, da a esta idi ă i a.

îmi îngădui o lipă ? spuse el. Na te i at î ă.

Nui aşa, s u pul eu Ma , ă î i dai sea a ă, da ă aş

oi, aş putea fa e a lu u ile să fie destul de eplă ute

pe t u du eata ? Da e spu eplă ute... pe i uloase.

Mă aşezai î fotoliul de lî gă ă i . St î gea u pute e a ele fotoliului. F a k se ap opie şi ă ase î

spatele . meu. Dar Maxim nu se clinti. Privirea lui nu se mai dezlipea de pe chipul lui Favell.

Ade ă at ? î t e ă el. Şi u aşa, pe i uloase ?

As ultă, Ma , spuse Fa ell. ţă uies ă u e istă se ete î t e du eata şi so ia du itale şi da ă a fi

să. ă iau după apa e e, C a le de olo o pletează t iu ghiul. Pot să o es de i, pe fa ă, aşa a
să fa . Şti i u to ii e a fost î t e Re e a şi i e. E a a a i. Na tăgăduit i iodată şi a s fa
i i a u . ţu . Pî ă a u edea a to i eilal i i e ili, ă Re e a se i e ' ase î golf şi ă t upul ei
a fost găsit la Edge oo e J după îte a săptă î i. Pe t u i e asta a fost o lo itu ă, I o lo itu ă
g oaz i ă. Da ia spus : astai u ade ă at

o oa te pe t u Re e a, a ple at u a t ăit, luptî d.

Tă u ; stătea pe a gi ea di a ului şi e p i ea î d pe î d.

Şi iată ă a u îte a zile des hid zia ul de sea ă, j

şi aflu ă s afa d ul i utului a dat p'este asul Re e ăi

şi ă î ău t u, î . a i ă, e a u ada u. Nu î elegea
nimic. Pe cine dracu o fi luat cu ea Rebecca pe iaht ?

Asta a ea i i o « oi ă. A e it pî ă ai i, a ,t as

Ia u ha de lî gă Ke ith şi a ăzuto pe doa a Da

e s. Atu i ea ia spus ă t upul găsit î a i ă e al

Re e ăi. Chia şi aşa, a o ti uat să ed, a toată

lu ea, ă p i ul ada u a fost e u os ut, di e oa e şi

ă Re e a.so î his î a i a ei, o o î d sîşi ia o

a ta. I sfî şit, azi dupăa iază, a asistat la audiş ă,

după u ştii. Şi totul a e s st u ă pî ă la depozi ia

lui Ta e. Da după a eea ? Ei, Ma , s u pule, e ai de

spus desp e gău ile di fu dul asului şi desp e o i etele de sigu a ă des hise ?

î i î hipui, spuse î et de tot Ma , ă după easu ile a elea de dis u ii, o so iau de la apăt u
du eata ? Ai auzit depozi iile şi ai auzit e di tul. Asta a fost de aju s jude ăto ului de i st u ie, şi
ăsta t e uie să i fie de aju s şi du itale.

Aşada o si u ide e ? spuse Fa ell. Re e a u î dui ia a. Aşada , asta i se pot i eşte ei, ui aşa ?
As ultă ă, du eata u ştiai ă eu de i s isoa ea asta. A păst ato pe t u ă e ulti a pe a e ia
s iso. A să io ites . C ed ă o să ă i te eseze.

Scoase din buzunar o foaie de hî tie. Re u os ui s isul a ela su i e şi aplecat.

„A î e at să i telefo ez di apa ta e t, da u i sa ăspu s, iti el. Mă î tat di e t la Ma de le .

A să fiu disea ă la ăsu ă. Da ă p i eşti la ti p î du ile astea, ia i aşi a şi î tîl eştete u i e
a olo. A să i pet e oaptea î ăsu ă şi a să las uşa des hisă pe t u ti e. A să i spu e a şi aş
ea să te ăd it ai epede posi il, Re e a."

El puse foaia de hîrtie înapoi în buzunar.

Nui to ai s isoa ea u ei fe ei a e ea să se

si u idă, zise el. A găsito î apoi du ă a asă pe la

pat u di i ea a. Nu ă uise ă Re e a e ise î ziua

a eea la Lo d a, altfel aş fi fă ut tot posi ilul a so

ăd. Ghi io ul a oit a să fiu la o se ată î oaptea

a eea. Cî d a itit s isoa ea, la pat u di i ea a,

a gî dit ăi p ea tî ziu a să go es u aşi a şase

easu i pî ă la Ma de le . Ma ul at, u i te ia să

telefo ez peste zi. Ceea e a şi fă ut pe la p î z. Şi a

aflat ă Re e a sa î e at.

El se aşezase a olo, p i i dul pe Ma . Ni i u ul di oi u o ea.

Să e î hipui ă jude ăto ul a fi itit s isoa ea asta azi dupăa iază, u ezi, Ma , s u pule, ă asta
ar fi complicat lucrurile ? V

Atunci, zise Max, de ce nai dato ?

Li işteştete, s u pule, li işteştete. Să u e p ipi . Eu u i eau ăul, Ma . Du ezeu ştie ă u iai

fost i iodată p iete , da eu u i po t pi ă. To i

ă a ii so iilo f u oase sî t, p i fo a î p eju ă ilo , geloşi. Şi sî t u ii a e u se pot op i să u fa ă

pe Othello. Aşai fi ea lo Nu sî t supă at pe ei, îi plî g. Şti i, eu sî t u tip iudat î felul eu şi u
euşes să î eleg de e tipii ăştia uşi î pa t so iile î lo să le u idă. Ce le pasă ? Ai totuşi pa tea ta de
plă e e. O fe eie f u oasă ui o ielă de oto , u se uzează. Cu ît o foloseşti ai ult, u atît e ai
î fo ă. Atu i, Ma , să ju ă u ă ile pe fa ă. De e să u e î ele " ge ? Eu u sî t ogat. î i
pla e p ea ult jo ul de ă i a să pot fi. Da eea e ă dep i ă e ă a i i el ai i apital. De i,
da ă aş a ea asigu ată o e tă de două sau t ei ii de li e pe a pe t u tot estul ie ii ele, aş putea
so s ot foa te i e la apăt. Şi a să te ai pli tises i iodată. Ju î fa a lui Du ezeu, i iodată.

Tea ai poftit, să pă ăseşti asa asta, zise Ma i . Na să te ai poftes î ă o dată. Uşa e î spatele
du itale. O po i des hide hia du eata.

O lipă, Ma i , spuse F a k. Asta ui hia aşa de si plu.

F a k se î toa se ăt e Fa ell.

Văd u de ei să aju gi. Di e o o i e, e ade ă i

at ă du eata ai putea, aşa u ai spuso, să o pli i

lu u ile şi săi p o o i difi ultă i lui Ma i . Nu ed I

ă el îşi dă sea a atît de la a i e. Ca e e su a e a i

ta pe a e o p opui a Ma i so depu ă pe t u du

neata ?
îl ăzui pe Ma i fă î duse al a a ul şi o î ă i ă u flî duise pe f u te.

Nu te a este a, F a k, spuse el. Asta ă p i eşte u ai pe i e. No să edez u ui şa taj.

C ed ă so ia du itale u do eşte să fie a ătată u degetul a ădu a u ui asasi , a u uia a e a

fost spî zu at, zise Fa ell, şi î epu să îdă p i i du ă. .

Crezi ă ă spe ii ? epli ă Ma i . Ei i e, te î şeli. Fă e pofteşti, u ie f i ă. I odaia alătu ată e

u telefo . V ei săl he eu pe olo elul Jul a şi săl J og să i ă î oa ? El e jude ăto ul. Po estea
dumitale

o săli te eseze.

Favell îl privi rîzînd

Bine jucat, spuse el. Dar bluful nu prinde. No

să î d ăz eşti să telefo ezi ăt î ului Jul a : A destule do ezi, d agul eu Ma , a să fa să fii

spî zu at. Ma i st ă ătu î et i liote a şi t e u î odăi a de alătu i. Auzii de li ul telefo ului.

Op eştel, îi spusei lui Fa k. Op eştel pe t u numele lui Dumnezeu !

F a k ă p i i şi ieşi î a e g a ă. A auzit glasul lui Ma i foa te e e, foa te stăpî it, „Da i i

Ke ith, u ă ul ", spuse el. Fa ell p i ea uşa u o e p esie i te să.

Apoi îl auzii pe Ma i spu î dui lui F a k : „Lasă ă î pa e". Şi peste două i ute : „Colo elul Jul a ?
Ai i de Wi te . Da, da ştiu. Ai putea să ii î dată ? Da, la Ma de le . E destul de u ge t. Nu pot să i
e pli la telefo , da o să afli tot î d ii ai i. Te og să ă ie i ă tea de a jat. Da. Mul u es foa te
mult. La revedere."

El ieşi di odăi ă.

Julyan vine nurnaidecît, spuse el.

'Se duse să des hidă la g fe est ele. Tot ai ploua u găleata. Ma i stătea î pi ioa e, e iş at, u
spatele la oi, t ăgî d î piept ae ul p oaspăt.

Maxim, zise Frank încet, Maxim...

El u ăspu se. Fa ell î epu să îdă şi luă altă iga ă.

Da ă ii ult să fii spî zu at, s u pule, ie ie

totuna, spuse el.

Luă u zia de pe asă şi t î ti duse pe di a , îşi î u işa pi ioa ele şi î epu să î toa ă pagi ile. F a k
şo ăi, o hii lui se pli au de la i e la Ma i . Apoi se ap opie de fotoliul eu.
Nu po i să fa i i i ? ii î t e ai î şoaptă. Da ă

teai du e î î ti pi a ea olo elului, a săl op eşti să

i t e ai i ? Ai săi spui ă a fost o g eşeală.

Ma i spuse de la fe east ă, fă ă să se î toa ă :

F a k o să iasă di odaia asta. Eu sînt acela

a e hotă ăs î afa e ea asta. Colo elul Jul a o să fie

aici exact peste zece minute.

Nu ai o i ă . Fa ell îşi itea zia ul. Nu se auzea de ît zgo otul eî etat al ploii. Cădea fă ă
î t e upe e, u egula itate, u u su et o oto . Mă si ea des u ajată, fă ă laga. Nu putea să
fa i i . Ni i F a k. î t o a te sau î t o piesă aş fi găsit u e ol e , la fi o o it pe Fa ell şi ia fi
ascuns corpul întrun dulap.

Naveam nici un revolver. Nu e ista i i u dulap. Lu u ile u se pet e aşa. Ni i u putea

î ge u hea' î fa a lui Ma i ugî dul săi dea a i lui Fa ell. T e uia să stau a olo, u îi ile
î u işate î poală, p i i d ploaia ăzî d, p i i dul di spate pe Ma i , a e stătea î fa a fe est ei.

Ploua p ea ta e a să auzi aşi a. )go otul ploi/ le a ope ise pe toate elelalte. Nu afla ă de sosi ea
olo elului Jul a de ît î o e tul î d se des hise uşa şi F ith îl pofti să i t e.

Ma i se î toa se î dată, pîe î d de la fe east ă.

ţu ă sea a, spuse el. Ne î tîl i di ou. Ai e it foa te iute.

Da, ăspu se olo elul Jul a . Miai spus ăi e a u ge t aşa ă a e it i ediat. Di fe i i e, aşi a
numi fusese ga ată. Ce zi!

El se uită şo ăito la Fa ell, apoi e i sp e i e şi i st i se i a, salutî dul I a elaşi ti p pe Ma i .

E i e ă plouă, zise el. A e i a de ultă e e.

Spe ă te si i ai i e.

Mu u ai e a, EI ă ase î pi ioa e, p i i du e, î d pe u ul, î d pe altul şi f e î duşi îi ile.

Teai gî dit, desigu , ă u tea ugat să ii,

î t o zi a asta, î epu Ma i , a să e t e e e ea

fle ă i d, aşteptî d o a esei. il p ezi t pe Ja k Fa ell,

ă ul p i a al p i ei ele so ii. Nu ştiu daoă ă

 u oaşte i.

Colo elul Jul a dădu di ap,

Figu a du itale ie u os ută, spuse el. Tea î tî lit p o a il, ai i, pe e u i.

Cu sigu a ă, spuse Ma i . Haide, dăi d u ul, Fa ell.

Fa ell se s ulă de pe di a şi puse zia ul ototolit pe asă. A ele ze e " i ute pă eau ă lau t ezit di
e ie. Me gea d ept. Nu ai zî ea. Mi se pă ea ă ui p ea î î tat de u sul pe a el luase ă
e e i e tele, şi u e a delo p egătit pe t u î tîî i ea u olo elul Jul a . î epu u glas ta e, destul de
auto ita . As ultă, do ule olo el, ui e oie să e as u de după degete. Moti ul a e a adus ai i
e ă u sî t ul u it de e di tul p o u at azi dupăa iază.

Oh, fă u olo elul Jul a , a fi ai deg a ă de

Wi te î d ept să p otesteze de ît du eata ?

Nu ed, spuse Fa ell. A d eptul să o es u

u ai î alitate de ă al Re e ăi i şi a iito ul ei so , da ă a fi t ăit.

Colo elul Jul a pă u uluit.

Oh, e la ă el. Oh, atu i se s hi ă lu u ile. E ade ă at de Wi te ? ,

Ma i dădu di u e i.

Aud p i a oa ă asta, spuse el.

Colo elul îi p i ea î d pe î d, fă ă să ştie e să eadă.

Atunci, Favell, zise el, de ce te plîngi dumneata ?

Fa ell îl p i i o lipă. Vedea ăşi î to eşte î

i te u pla , ă u e a î ă destul de t eaz a săl du ă Ia apăt. îşi î î î et i aî uzu a ul hai ei şi

s oase s isoa ea Re e ăi.

S isoa ea asta a fost s isă u îte a easu i î ai te a Re e a săşi fi luat si gu ă ia a pe a e. Iato.

Te og so iteşti şi să spui da ă fe eia a e a s is s isoa ea asta e a hotă îtă săşi u e zilele.

Colo elul Jul a îşi s oase o hela ii di to şi iti

scrisoarea. Apoi o înapoia lui Favell. ..

.Nu, zise el, la p i a a u ătu ă de o hi, u. Da

u ştiu la e fa e aluzie s isoa ea. Poate ştii du eata.

Sau poate de Winter ?

Ma i u ăspu se. Fa elll î î tea foaia de hî tie î t e degete, fă ă săl pă ăseas ă di o hi pe olo el.

Ad i i ă a ă ea î i dădea o î tîl i e p e isă

î s isoa ea asta ? î t e ă el. Mă uga atego i să i

la Manderley în noaptea aceea pe t u ă a ea să i spu ă

e a. Desp e e putea fi o a, u ed ă o să ştiu eo

dată, da asta u i te esează. Ea a sta ilit î tîl i ea şi

t e uia săşi pet ea ă oaptea î ăsu ă, a să ă adă

si gu . Faptul ă a ple at pe a e a ea e să ă su

p i dă. Fă ea adeseo i astfel de pli ă i deu . eas sau

două, î d se î apoia după o zi o ositoa e de la Lo d a. Da

să fa ă gău i î a i ă şi să se î e e de u ă oie, a u

ştiu e fe eiuş ă eu aste i ă, asta u, do ule olo el

Julyan, pe Dumnezeul meu, nu !

E a oşu şi ulti ele u i te le u iaşe. Pu ta ea lui ul slujea de fel şi edea , după z î itu ile fi e e
î o ju au gu a olo elului Jul a . ă a ea si patie pe t u Fa ell.

D agul eu p iete , îi spuse el, e a solut i util să

te înfurii pe mine. Eu u sî t jude ăto ul a e a o dus

a heta azi dupăa iază, i i e u al ju iului a e

a rostit verdictul. Nu sînt decît magistratul districtului.

Do es , i eî eles, să i fiu de folos, a şi lui de Wi te .

Du eata spui ă efuzi să ezi ă a a dumitale sar

fi si u is. Pe de altă pa te, ai auzit, a şi oi, depozi ia

o st u to ului de ase. Ro i etele de sigu a ă e au

des hise, iahtul a ea gău i. ţi e. Hai să e ge pî ă

la apăt, Du eata e ezi ă sa i tî plat ?

Fa ell î toa se apul şil p ivi încet pe Maxim. Invîrtea întruna scrisoarea între degete.

Re e a a des his i iodată o i etele, i i a

fă ut gău ile a elea î fu dul asului; Re e a u sa

si u is. Miai e ut pă e ea şi, pe Du ezeul eii, o

ei a ea. Re e a a fost u isă. Şi da ă ei să ştii i ei

u igaşul, uitel olo, î fa a fe est ei, u afu isitul a ela

de zî et supe io pe fa ă. Na putut să aştepte să t ea ă

ă a a ul a să se î soa e u p i a fată a e ia ieşit

în cale. Iatîl, iată asasi ul. El se u eşte do ul Ma i

milia de Wi te . P i eştel i e. O să a ate f u os î

spî zu ătoa e, ui aşa ?

Şi Fa ell î epu să îdă, îsul u ui e i , as u it şi e age at, ăsu i d î t u a s isoa ea Re e ăi î t e

degete.

CAPITOLUL 24

DOMNUL FIE LĂUDAT PENTRU Rl

sul lui Favell. Dumnezeu fie i e u î tat pe t u degetul lui î ti s, fa a lui o gestio ată, o hii lui
i je ta i de sî ge. Du ezeu fie i e u î tat ă se lăti a pe pi ioa e. Că i u a easta şl la î depă tat pe
olo elul Jul a şi la fă ut să fie de pa tea oast ă. Văzui s î a zug ă ită pe hipul lui şi uzele
ispî duise epede. Colo elul Jul a ul edea. Colo elul Jul a e a de pa tea oast ă.

O ul ăsta este eat, zise el. Nu ştie e o eşte.

Si t eat ? u lă Fa ell. Eu u, d agul eu p iete . Po i să fii agist at pî ă poi îi e şi olo el pe

deasup a, asta u i i suflă tea ă. De data asta a legea de pa tea ea şi o să ă las dus de as. Mai
sî t şi al i agist a i î a eastă a ă jos i ă. Oa e i, a e au e a î ap şi a e î eleg e î sea ă
d eptatea. Nu solda i s oşi la pe sie pe t u i o pete ă şi a e se pli ă u edaliile de ti i hea pe
piept» Ma de Wi te a u iso pe Re e a şi a so do edes .

O lipă, do ule Fa ell, zise u lî de e olo elul Jul a . Ai asistat la i te ogato iu, ui aşa ? î i
amintesc că tea ăzut. Da ă ai a ut o ige ea ă se fa e o ed eptate, de e ai spuso u aide ît
ju iului, jude ăto ului ? De e ai a ătat a eastă s isoa e ?
Fa ell îl p i i şi î epu să îdă.

De e ? fă u el. Ia aşa, pe t u ă u i plă ea. P efe a săi spu două o e lui de Wi te pe so al.

De a eea ia telefo at, i te e e i Ma i , ple î d de la fe east ă. Ia pus a eeaşi î t e a e. De e a

î pă tăşit ă uielile sale jude ăto ului ? Mia spus

ă ui ogat şi ă da ă o să a g ijă săi asigu două pi ă la t ei ii de li e e tă pe ia ă, o să ă lase î

te. F a k şi e asta ea e au ai i. Amîndoi lau auzit.

po i î t e a.

E a solut ade ă at, do ule, o fi ă F a k. e pu şi si plu u şa taj.

ţi eî eles, spuse olo elul J ui a , u ai ,ă şa tajul u e i iodată foa te pu şi i i deose it de

si plu. Poate p i i ui o ul i e de e ul u i i ulto pe soa e, hia da ă şa taj istul e I ele di
u ă î his. U eo i şi e i o a ii sî t duşi la î hisoa e. I azul de fa ă e să e ită asta. Nu ştiu
da ă eşti destul de so u a să ăspu zi la î t e ă ile ele, Fa ell, da da ă î i do oleşti to ul şi e i i
dig esiu ile i utile, o putea pu e. epede apăt a estei afa e i. Ai adus o g a ă a uza e lui de Wi te .
A eastă a uza ie se izuie pe eo do adă ?

O do adă ? zise Fa ell. Ce i ai t e uie ! Nu « sî t de aju s gău ile fă ute î o a ie ?

Fi eşte ă u, doa da ă po i ita u a to a e la ăzut fă î dule. U de ie a to ul ?

La d a u a to ii ! zise Fa ell. Nu ai Î ape j î doială. Wi te lea fă ut. Ci e altul a fi pututo

ucide pe Rebccca ?

Ke ith e a u e oşi lo uito i, ăspu se olo J elul Jul a . Nai ai ulte do ezi î pot i a lui de
Wi te , u ai a ea, de pildă, î pot i a ea.

Văd eu e este, zise Fa ell. Eşti de pa tea lui. Nu ei săl pă ăseşti pe de Wi te pe t u ă ă î i la

el. j ia el la du eata. E u o de sea ă î i ut. E p o i p ieta ul Ma de le ului. Să a e s o !

ţagă de sea ă, Fa ell, agă de s a ă !

Vă ede i ei ai ta i, u ? C ede i ă p o esul eu u se poate sus i e î fa a u ui t i u al. O să ă

găses do ezi, u ă fie tea ă. Vă spu ă de Wi te i a u iso pe Re a di p i i a ea. Ştia ă sî t
a a tul ei şi e a gelos, g oza de gelos. Ştia ă ea aştepta i ăsu a de pe plajă şi sa dus în noaptea
a eea şi a u iso. Apoi ia t a spo tat t upul pe iaht pe a e la s ufu dat.

E o ipoteză destul de i ge ioasă î felul ei, Fa ell, da î i epet ă ai i i o do adă. P ezi tă u

a to , I a e a ăzut toate astea şi o să î ep să te iau î se ios, '

Cu os ăsu a de pe plajă. U fel de pa ilio pe t u pi i u i, ui aşa? Doamna de Winter avea obiceiul

să i ă a olo e hipa e tul pe t u iaht. Po estea du itale a îştiga da ă ai putea t a sfo a ăsu a
î t o ilă u alte i ize i de opii ide ti e î . Ju ul ei. A e ista atu i o şa să a u ul di lo ta i să fi
ăzut î t eaga desfăşu a e a a estei î tî plă î.

Aşteaptă, zise î et Fa ell, aşteaptă.. E istă o

şa să a de Wi te să fi fost ăzut î oaptea a eea.

O şa să se ioasă. A e ita oste eala să e etă î

a eastă di e ie. Ceai spu e da ă &ş a ea u a to ?

Colo elul Jul a î ăl ă di u e i. îl ăzui pe F a k a u î d o p i i e î t e ătoa e so ului eu. Ma i

u zise i i . îl p i ea pe Fa ell. Deodată a î eles e oia să spu ă. Şi î t o st ăfulge a e de tea ă şi
g oază, î elesei ă spu ea ade ă ul. Fusese u a to î oaptea a eea. Mi i f aze î i e e eau î
e o ie. Cu i te pe a e u ie î elesese , u i te pe a e le luase d ept gî du i ăzle e ale u ui iet
ătî g. „Ea, e la fu d, ui aşa ? Ea o să se î toa ă." „Na spus i ă ui." „No să fie egăsită, ui aşa ?
Peştii au î ato, ui aşa ?" „Ea o să se ai î toa ă." ţe ştia. ţe ăzuse. ţe , u i tea lui de
ătî g, fusese a to la tot. El se as u sese î oaptea a eea. î pădu e. îl ăzuse pe Ma i du î d
iahtul pe a e şi î to î duse si gu î a ă. Si ii u î i pie e tot sî gele di o aji. Mă sp iji ii de
pernele fotoliului.

E idiotul satului a e îşi pet e e e ea pe plajă, zise Fa ell. Se î î tea totdeauna pe acolo cînd veneam
să ă î tîl es u Re e a. La ăzut adeseo i. Do ea î pădu e sau pe plajă î d e a ald. ţăiatul e
i it a e i i iodată si gu . Da da ă a ăzut e a. î oaptea a eea, ă î să i ez eu săl fa să
o eas ă. Şi e istă o şa să g oza ă, a el să fi ăzut e a.

Ci ei ? Desp e, i e o eşte ? î t e ă olo elul Jul a .

V ea să o eas ă desp e ţe , zise F a k, a u î d o ouă p i i e lui Ma i . E ăiatul u uia di

fe ie ii oşt i. Da u ştie e spu e, i i e fa e. E idiot di aşte e.

Ce a e a fa e ? spuse Fa ell. A a o hi, u ? Ştie e ede. No să ai ă de spus deeît da sau u. î epe să ă

agaseze, u ? Nu ai a e i sigu a a a eea i u ată !

A putea fi găsit ăiatul şi săl i te ogă ? î t e ă olo elul Jul a .

Desigu , zise Ma i . F a k, spu ei lui Ro e lî să dea o fugă pî ă la fe ă' şi săl adu ă.

F a k şo ăi. Văzui ă ă p i eşte u oada o hiului.

Du>te, pe t u Du ezeu ! î de ă Ma i . T e

uie să sfî şi o dată u po estea asta.

F a k ieşi. Eu î epui să si t di ou du e ea a eea e he î piept.

F a k se î toa se după îte a i ute.

Ro e t ia luat aşi a, zise el. Da ă ţe e a asă, u du ează ai ult de ze e i ute pî ă se î toa e.

Pe ploaia asta e sigu a asă, zise Fa ell. O să i ă şi o să ede i u o săl fa eu să o eas ă.

Rîse, p i i dul pe Ma i . E a tot oşii la fa ă. Emo

ia îl fă ea să ăduşeas ă ; pe f u te îi u geau i i

pi ătu i de sudoa e. O se ai ă eafa i se e ă sa pe

deasup a gule ului şi ă U e hile îi e au aşezate foa te

jos. No săşi păst eze ultă, e e a eastă î fă işa e

î flo itoa e. E a de pe a u î de li , uhăit. El luă altă

iga ă.

Ai i, la Ma de le , al ătui i'u ade ă at i si

di at, spuse el. Ni i u ul ul t ădează pe elălalt. Pî %

şi agist atul i utului fa e pa te di a dă. O ie t,

fi eşte, pe tî ă a so ie. O so ie u depu e i iodată ă

tu ie î pot i a ă atului ei. Fi eşte ă lau î ă at

le ia şi pe C a le . Ştie ă da ă a spu e ade ă ul

şia pie de sluj a. Şi da ă ăd li pede î sufletul lui,

e şi u pu i ă piz ă î pot i a ea. Nai a ut, p ea ult

su es la Re e a, ui aşa, C a le ? Pli a ea su

la de lu ă a dat ezultatul pe a el do eai ? De

astădată e ai uşo . Tî ă a e astă o să i fie e u os

ătoa e ăi î ti zi a ul du itale f ă es de fiecaftS

dată î d o să leşi e. O săi p i dă foa te i e a est

a î d o să audă ă jude ăto ul îi osî deşte ă atul'

la moarte.

Totul se petrecu foarte repede. P ea epede, a să pot î elege e fă ea Ma i . Da îl ăzui pe Fa ell

lăti î duse, î piedi î duse de a ul di a ului şi î ti zî duse pe jos. Ia Ma i sătea î pi ioa e lî gă
el. Mă si ea foa te p ost. E a e a u ilito î faptul ă Ma i îl lo ise pe Fî elL Aş fi p efe at să u fi
asistat

la asta. Colonelur Julyan nu zise nimic. Era foarte î tu e at la fa ă. El le î toa se spatele şi e i sp e

mine.

C ed ă a fi ai i e să te du i sus, î i zise

dînsul blajin.

Eu lftti ai di ap. Nu. a şoptit, u.

î sta ea î a e se află i di idul ăsta. e apa il

să spu ă o i e. Ceai ăzut, a fost prea frumos, nui

aşa ? So ul du itale a e, fi eşte, d eptate, da e eg e

ta il ă a est lu u sa î tî plat î fa a du itale.

Na ăspu s i i . îl p i ea pe Fa ell, a e se idi ă î et, apoi se aşeză g eoi pe di a , du i duşi

batista la obraz.

Ceva de ăut. da i i e a de ăut.

Ma i II p i i pe F a k, a e ieşi. Nici unul din noi nu vorbea. Frank se întoarse aproape numaidecît cu
hisk şi sifo pe o ta ă. Le a este ă î t u paha , pe a e il dădu lui Fa ell. A esta ău u lă o ie, a
un animal. Felul î a e îşi du ea paha ul la gu ă do edea o se zualitate u îtă. ţuzele i se î e eau
iudat pe paha . A ea o u ă oşie pe fal ă, î lo ul u del lo ise Ma i . Ma i se î toa se la fe east ă.
îl p i ii pe olo elul Jul a şi ăzui ăl e eta pe Ma i . P i i ea lui e a iudat de păt u zătoa e. I i a
î epu să i ată foa te ta e. De el p i ea olo elul Jul a pe Ma i ?

Asta î se a ă î epea să se î doias ă, săl suspe teze ?

Ma i ul edea. El se uita u plouă. Ce ea de sus o u i ă ă u tă şi deasă. )go otul u plea

odaia. Fa ell îşi te i ă hisk ul şi puse paha ul pe asa de li gă di a . Răsuflă adî . Nu e p i ea pe
nici unul. Se uita la covorul de la picioarele lui.

So e ia telefo ului ăsu ă deodată î odaia alătu ată F a k se duse să ăspu dă.

ţl se î toa se ap oape u ade ît şi se uită la olo elul Jul a .

E fata du itale, zise el. î t ea ă da ă t e uie să

te ai aştepte la asă.

Colo elul Jul a lăti ă di i ă u e ă da e

Spu ele să se aşeze la asă, zise el, spu ele ă

u ştiu î d o să ă î to . Se uită la eas. Ce idee să

telefo eze, o ă i dî sul. Şia şi găsit o e tul

F ak se î toa se î odăi ă, a să t a s ită ăspu sul. Mă gî dea la tî a a de la elălalt apăt al fi ului.

Era.

probibal, aceea care juca golf. Mia închipuiam spu î d su o ii sale : „Tata zi e să e aşeză la asă. Ceo
fi fă î d a olo ? ţifte ul o să fie. a o talpă de gheată." Mi a lo gospodă ie dată peste ap di auza
oast ă. O i eiu ile di fie a e sea ă tul u ate. Toate a este i e î od a su d î u ate, pe t u ă
Ma i o u isese pe Re e a. îl p i ii pe F a k. Chipul lui e a palid şi se ios.

La auzit pe Ro e t î to î duse u aşi a,

zise el olo elului «Jul a . Fe east a de olo dă sp e aleea

pe t u aşi i.

El ieşi di i liote ă î hol. Favell ridicase apul !a u i tele lui F a k. Se s ulă şi ă ase î pi ioa e, u
o hii i tă la uşă. A ea u zî et ăută ios pe fa ă.

Uşa se des hise şi i t ă F a k. El se î toa se a să o eas ă ui a ă as î hol.

Haide, Ben, spuse el încet, domnul de Winter vrea

să i dea igă i. Nai de e te te e.

ţe i t ă sfios. îşi i ea pălă ia i pe ea ilă î î ă. Pă ea iudat şi eî ă at, fă ă pălă ie. O se ai

pe t u p i a oa ă ă a ea apul as. A ăta î g ozito .

Sa fi spus ă lu i a îl o ea. P i ea u o î fă işa e e oadă î ju ul odăii, lipi d di o hii lui i i. Mă

ză i« şi i zî i uşo şi ap oape t e u i d. Nu ştiu da ă ă e u os use sau u. Apoi Fa ell î ai ta î et
şi ă ase î pi ioa e î fa a lui.

ţu ă' ziua, îi zise el. Ce ai ai fă ut de la ulti a

oast ă î tîlnire ?

ţe îl p i i.. Na ea i i o e p esie pe hipul . lui. El u ăspu se.

Haide, zise Fa ell. Ştii i e i e sî t, u ?

ţe îşi tot î î tea pălă ia î t e degete. .J|

Hai ? zise dînsul.

Ia o iga ă, spuse Fa ell, î ti zî dui utia. ţe îl p i i pe Ma i şi apoi pe F a k.

Da, da, zise Maxim, ia cîte vrei.

ţe luă pat u igă i şişi st e u ă două după fie a e u e he. Apoi î epu di ou săşi î î teas ă pălă ia.

Mă e u oşti, ui aşa ? stă ui Fa ell.

Da ţe u ăspu dea. Colo elul Jul a se ap opia i de el.

O să te î to i u aide ît a asă. ţe , zise el.

Ni e i o să i fa ă eu ău. V oia să e ăspu zi

u ai la u a sau două î t e ă i. îl u oşti pe do ul Fa ell, ui aşa ?

De data asta ţe lăti ă di ap.

Nu la ăzut i iodată, zise el.

Nu ai fa e pe idiotul, zise Fa ell u utalitate. Ştii foa te i e ă ă u oşti. Mai ăzut î ăsu a de pe
plajă, ăsu a doa ei de Wi l . Mai ăzut, ui aşa ?

Nu, zise ţe , a ăzut pe i e i.

Ti ălos s î os, idiot i i os, se î fu ie Fa ell. Po i să i spui ă u ai ăzut a ul t e ut pli î du ă,

î pădu e, u doa a de Wi te şi î t î du ă i ăsu ă ? Nu lea su p i s o dată spio î du e pe
fe east ă ?

Hai ? fă u ţe .

Iată u a to o i găto , zises olo elul Jul a atjo o ito .

Favell se întoarse spre el.

Asta a fost pus la cale, zise dînsul. Cineva a dat

a i a estui idiot a să ta ă. Vă spu ă a ăzut de

ze i de o i. Ei, asta o să te fa ă să i a i teşti ?

El s oto i î uzu a ul di " spatele pa talo ilo şi s oase u po t o eu. Flutu ă o a ota de o li ă
înaintea lui Ben.

A u ă e u oşti ? zise el.

ţe lăti ă di ap.

Nu a ăzut i iodată, spuse d i s ui apoi, apu î d a ul lui F a k : A e it să ă du ă la azil ? î t e ă

el.
O, u, zise F a k, i eî eles ă u, ţe .

Nu vreau să e g la azil, zise ţe . A olo se poa tă ău u oa e ii. V eau să ă î a asă. Na fă ut i i

u ău.

Foarte bine, Ben, zise colonelul Julyan. Ni e i u ea să te du ă la azil. Eşti sigu ă u lai ăzut i i<
dată pe a est o ?

Nu, zise Ben, nu la ăzut i iodată.

io a i teşti pe doa a de Wi te , ui aşa ? Cp i uă olo elul Jul a .

ţe a u ă o p i i e şo ăitoa e sp e i e.

Nu, zise u lî de o olo elul Jul a , u doa a asta. Doamna care se ducea la ăsu ă.

Hai ? zise Ben.

io a i teşti pe doamna care avea un iaht ?

Ben clipi din ochi.

A plecat, zise dînsul.

< Da, şti , zise olo elul Jul a . Se du ea să se pli e pe a e u iahtul. E a pe plajă i d a ple at
ulti a dată pe asul ei ? î t o sea ă, a u u a . Şi î d u sa ai î to s ?

Be îşi î î tea pălă ia. îl p i i pe F a k, apoi pe Ma i .

Hai ? zise dînsul.

E ai a olo, ui aşa ? zise Fa ell ple î duse î ai te. Ai ăzuto pe doa a de Wi te i t î d î ăsu ă, apoi
lai ăzut şi pe do ul de Wi te . El sa dus după ea î ăsu ă. Ce sa întîmplat atunci ? Hai, spune... Ce sa
întîmplat ?

ţe se et ase î dă ăt pî ă la zid.

Na a ăzut i i , zise el. V eau să ă î a asă.

Nu ă du la azil. Nu tea ăzut i iodată. Ni iodată.

Nu tea ăzut i iodată u ea î pădu e.

El î epu să hohoteas ă de' plî s a u opil.

C eti ti ălos, zise. Fa ell î et, lepădătu ă ti

ăloasă !
ţe îşi şte gea o hii u î e a.

Ma to ul du itale u pa e să i fie de a e ajuto , zise olo elul Jul a . Nu i se pa e ă a eastă

comedie a fost mai curînd o pierdere de e e ? Mai ai săl î t e i alt e a ?

E u o plot, u lă Fa ell/ u o plot î pot i a ea ! Va i î eles u to ii. Idiotul a fost plătit, î i spu .
Plătit a să de iteze u zeala asta de i iu i.

C ed ă ţe poate să se î toa ă a asă, zise olo elul Julyan. »T

ţi e, ţe , zise Ma i , Ro e t o să te o du ă a asă. Şi u te te e o să te du ă i e i la azil. Spu ei

lui Rorebt sîi dea e a la u ătă ie, adăugă el lui F a k. Ca e e e sau eo ea.

Plata se i iului fă ut» zise Fa ell. Şia î depli it i e î să i a ea pe a e iai dato du eata, Ma i .

Frank îl conduse pe Ben. Colonelul Julyan îl privi pe Maxim.

ţăiatul ăsta este foa te spe iat, zise el. T e u a

a a ga. îl p i ea . Na fost i iodată alt atat ?'

Nu, zise Maxim, este absolut inofensiv şi la lăsat totdeau a î pa e.

T e uie să fi ăgat i e a f i a î el. îşi dădea o hii peste ap a u îi e a e se aşteaptă să fie ătut.

A fi t e uit săl a i, zise Fa elL Da ă lai fi ătut, şia fi a i tit de i e. Da u, o să i se dea o asă
bună pe t u oste eală. No să fie ătut.

Nii tea se it, zise olo elul li iştit. A ă as tot la a elaşi pu t. Nai i i ea ai i ă do adă
î pot i a lui de Wi te şi ştii asta. Moti ul pe a e îl h o i u ezistă u ei e etă i. Spui ă e ai iito ul
so al doa ei de Wi te şi ă a eai î tîl i i. tai i e u ea î ăsu a de pe plajă. Şi hia ietul idiot, a e
a fost adi eau i ai i, ju ă ă u tea ăzut i iodată. Nu po i do edi i i ă a a est lu u.

Nu pot ? zise Fa ell şil ăzui zî i d. Se î d eptă sp e ă i şi su ă.

Ce fa i ? î t e ă olo elul Jul a .

Aşteaptă, o să ezi, zise Fa ell.

A ghi it u aide ît e o, să se î tî ple. F ith ăspu se la he a e.

Spu e doa ei Da e s să i ă î oa e, îî zise

Favell.

Frith îl privi pe Maxim cart încuvii ă di ap. F ith ieşi.

Doa a Da e s ui e aje a ? î t e ă olo elul Jul a .

 E a şi p iete a i ti ă a Rete ăi, zise Fa ell. A stat u ea î p eu ă î ai te de a se ă ita.Se poate
spu e ă a es uto. O să ede i ă Da ui a to de felul lui ţe .

F a k se î toa se î i liote ă.

Ai fost săl ul i pe ţe ? zise Fa ell. Ia dat o asă u ă şi iai spus ă a fost foa te as ultăto ? De data
asta o să fie pu i ai g eu pe t u oi...

Va e i doa a Da e s, lă u i olo elul Jul a . Fa ell ede ă o să află e a de la ea.

F a k se i ită epede la Ma i . Colo elul Jul a o se ă a eastă p i i e. Văzui ă uzele i se strîng.

Asta u i plă ea. Nu, u i plă ea de lo . î epui să i od u ghiile. ..

Aştepta to i, p i i d sp e uşă. Şi doa a Da e s ] I t ă.

;"; Poate pe t u ă de o i ei o edea si gu ă şi. ă iî gă i e pă ea î altă şi us ă i ă, i sa .pă ut î

sea a a eea hi ită, pipe i ită şi o se a ă t e uie să idi e o hii a săi p i eas ă pe Fa ell, pe F a k
şi pe Ma i . Sta î pi ioa e, I p ag, u îi ile Î u işate, p i i du e î d pe î d.

ţu ă sea a, doa ă Da e s, zise olo elul Jul a ,

ţu ă sea a, do ule, ăspu se ea, u glasul dogit, sti s, e a i , pe a el auzise de atîtea o i.

Mai î tîi, doa ă Da e s, eau să i pu o î t e a e, eluă olo elul Jul a . Şi î t e a ea e

u ătoa ea : u oşteai legătu ile î t e p i a doa ă şi Wi te şi do ul Fa ell, a i de fa ă ?

E au e i p i a i, ăspu se doa a Da e s.

: Nu o es desp e legătu ile de fa ilie, doa ă ] Da e s. Mă efe la legătu ile ai i ti e.

: Nu î eleg p ea i e, do ule.

Hai, Da , zise Fa ell, ştii p ea i e e ea ' să spu ă. Eu iam spuso colonelului Julyan, dar nu
pa e să ă eadă. Re e a şi u i e t ăia de ul i a i, ui aşa ? E a î d ăgostită de i e, ui aşa ?

Sp e a ea ea ui i e, doa a Da e s îl p i i o lipă fă ă să o eas ă, ia î p i i ea ei e a disp e .

Nu e a î d ăgostita de du eata, zise dî sa.

Ne u ă ăt î ă... î epu Fa ell, da . doa a Da e s îl î t e upse.

Nu era îndrăgostita de du eata, i i de do ul de Wi te Nu e a î d ăgostită de i e i. Ea

disp e uia ă a ii. E a deasup a a esto lu u i. Fa ell se î oşi de fu ie.

As ultă ă... Nu o o a pe ă e ea di pădu e a sa se î tîl eas ă oaptea u i e ? Nuşi pet e ea

u;eefcendurile cu mine la Londra ?

Şi e da ă ? zise doa a Da e s u o fu ie eaşteptată. Şi e da ă ? Poate ă ja ea şi ea d eptul să

pet ea ă. D agostea e a u jo pe t u dî sa, u jo şi atîta tot. Ea ia .spuso. Fă ea toate astea a să
pet ea ă. Îşi ătea jo de du eata, a şi de al ii A ăzuto î to îhduse aşezî duse pe pat şi
st î î dust de îs î d se gî dea Ia oi to i.

E a e a î g ozito î a est eaşteptat şu oi de u i te. Ce a î g ozito şi ep e ăzut. Deşi o ştia de

mai înainte, asta ă e olta. Ma i se fă use al la fa a. Fa ell îl p i ea i tă,. a şi î d a fi î eles.
Colo elul Jul a îşi ăsu ea ustă ioa a. Ni e i u spuse i i îte a i ute. Şi u se ai auzi alt
zgomot decît acela ai inevitabilei ploi. Apoi doamna Darrvers î epu să plî gă. Plî gea a î di i ea a
a eea î do ito No putea p i i. A t e uit să ă î to . Ni e i u spu ea i i . Nu se auzeau de ît
două zgo ote odaie, ploaia a e ădea şî plîhsul doa ei Da e s. Voia să ip. Voia să fug, di
odaie şî să ip fă ă să ă op es

Ni e i u se duse la ea săi o eas ă sau so î gîie. Plî gea e eu. î sfîşit, după u ti p ît o eş i ie,
î epu să se stăpî eas ă. î etul u î etul plî suJ î etă. Ră ase î pi ioa e, e iş ată, u o azul
î leştat,, ototoli d u îi ile, stofa eag ă a fustei. î ele di u ă, tă u. Colo elul Jul a îi o i
î et, u u de e.

Doa a Da e s,. îi zise el, u oşti eu oti

ît de î depă tat, a e a fi putut î de a pe doa a

de Wi te să se si u idă. ?

Doa a Da e s îşi î ghi i u i tele. îşi ototolea e o te it fusta şi lăti a di ap.

Nu, zise ea. Ni.

Vezi ? zise epede Fa ell. E u eputi ă. Ea si ea şi i e. ia ai spus o dată.

Ta i di gu ă, te og,, spuse olo elul Jul a . Laso pe doa a Da e s să se gî deas ă. Sîhte u to ii

de pă e e ă la p i a ede e lu ul pa e a su d şi lipsit de se s. Nu dis ut si e itatea, i i
aute ti itatea s iso ii. ia s iso î ti pul pe a e la pet e ut la Lo d a. A ea să i spu ă e a. Poate ă,
da ă a şti e a u e, a a ea dezlegarea acestei probleme îng ijo ătoa e. Dă doa ei Da e s
s isoa ea ao iteas ă. Poate ă o să e poată lă u i.

Fa ell idi ă di u e i. S oase s isoa ea di uzu a şi o a u ă pe jos, la pi ioa ele doa ei Da e s.

Ea se aple ă şi o idi ă. Noi îi p i ea uzele iş î duse, pe i d o itea. Ea o iti de două o i. Apoi
lăti ă di ap.

Asta u î sea ă i i , zise ea. Nu ştiu desp e e oia să i o eas ă. Da ă a fi a ut e a î se at de

ă tu isit do ului Ja k, ia fi o it al î tîi ie.

Nai ăzuto î sea a a eea ?

Nu, ple ase . A pet e ut dupăa iaza şi sea a la Ke ith. No să io ie t i iodată. Ni iodată, pî ă la
ultima mea suflare.
 Aşada u ştiai să ai ă i i o p eo upa e, u po i să e dai i i o sugestie, doa ă Da e s ? A este u
', i te : „A sî~ i spu e aa u i ea i tes i i ?

Nu, do ule, ăspu se dî sa. A solut i i .

.Ştie i e a u şia pet e ut ulti a zi la Lo d a ?

Ni e i u ăspu se. Ma i lăti ă di ap. Fa ell

înjura încet.

As ulta i, zise el, dî sa a lăsat s isoa ea asta la j i e a asă la t ei dupăa iaza. A ăzuto po tă easa.
O fi po it la d u a să se î apoieze u aide ît după a eea. T e uie să fi go it u aşi a a fulge ul.

Doa a de Wi te a ea o ă la oafo de la două sp eze e la u u ju ătate, zise doamna Danvers. îmi

a i tes , pe t u ă a telefo at u îte a zile î ai te. . De la douăsp eze e la u u ju ătate. Mî a
totdeau a . la lu , î d ieşea de la oafo , a să poată sta u i I gudiu ile î pă . E ai ult a sigu ă a
î at şi î ziua aceea la club.

Să spu e ă ia t e uit ju ătate de eas a să ] î î e. Cea fă ut de la două la t ei ? A t e ui să

e ifi ă asta, spuse olo elul Jul a .

Doa e, Du ezeule, e poate să i te eseze asta ? e la ă Fa ell. Ea u sa si u is şi ăsta e singurul Iu

. CTU a e a e î se ătate.

A age da ei î odaia ea, zise î et doa a Da e s. A păst at toate lucrurile astea. Domnul de
Wi te u i lea e ut i iodată. Poate săşi fi î se at î tîl i ile di ziua a eea. E a foa te o do ată.
î se a totul şi fă ea o u e î d eptul lu u ilo pe a e le fă use. Da ă ede i ă poate să ajute la
e a, ă du să adu age da.

Ce spui, de Wi te ? î t e ă olo elul Jul a . Ai eo o ie ie de fă ut a să e etă age da ?

Fi eşte ă u. Ce o ie ie aş a ea ?

Văzui î ă o dată u olo elul Jul a îi a u ă o p i i e păt u zătoa e şi u ioasă. De astă dată a
o se at şi F a k. îl ăzui pe F a k ăl p i eşte şi el pe Ma i , apoi î toa se o hii sp e fe east ă.
Tul u ată, ă idi ai şi ă ap opiai de fe east ă. Mi se pă ea ă u ai ploua atit de ta e. Mî ia e ului
t e use: Ploaia a e ădea a u a ea u zgo ot ai li iştit şi ai î ă uşit. Lu i a e uşie a
a u gului up i sese e ul. Pajiştile e au î tu e ate şi ude. Auzii a e ista, deasup a ea, t ăgî d
pe delele pe t u oapte, o lo i d fe est ele a e î ă u fusese ă î hise. Mi a uti ă zil i ă se
desfăşu a î od i e ita il. Pe delele t ase, pa tofii puşi î fa a uşii sp e a fi u ă a i, halatul î ti s pe
scaunul din baie, robinetul de la baie des his. Patu ile fă ute, papu ii î ai tea patu ilo . Şi oi stă
a olo, î i liote ă, tă u i, ştii d I adî ul sufletelo oast e ă a uza ia a e i se adu ea lui Ma i e a
o hestiu e de ia ă sau de oa te.
Mă î to sei auzi d zgo otul uşii a e se î chise încet. Era doamna Danvers. Se întorcea cu agenda în
î ă.

A ea d eptate, zise dî sa li iştit. îşi î se ase

după u a spus, î tîl i ile. Iatăle pe a elea di ziua

o ii ef.

Des hise age da, o age dă de piele oşie. O dădu olo elului Jul a . El scoase din nou ochelarii din tocul
lo . U ă o tă e e lu gă, pe î d el e eta pagi a. î lipa a eea, pe î d el itea pagi a age dei, ia oi
aştepta I pi ioa e, plutea e a î at osfe ă, a e î i spăi î tă ai ult de ît tot e se î tî lase î
sea a espe ti ă.

î i î fipsei u ghiile î pal e. Nul putea p i i pe Ma i , Colo elul Jul a auzea i i a ea ătî d şi
ieşi du i di piept ?

357

Ah ! zise el cu degetul în mijlocul paginai.

„O să se î tî ple e a, ă gî dii eu, e a î g ozito ."

Da, reluă el, astai. Coafo ul la p î z, aşa u a

spus doa a Da e s. Şi o u e. A fost de i a olo. Masa

la lu şi o u e. Da ei ai i ? O a "două, ţake . Ci e

era Baker ?

îl p i i pe Ma i , a e lăti ă di ap, apoi pe doa a Da e s.

ţake ? epetă ea. Ea u u oştea iei u ţake . Na auzit i iodată de u ele ăsta.

E totuşi î se at ai i, zise olo elul Jul a , î tizî dui age da. Uitătt şi du eata : ţake . A fă ut o
u e a e .alătu i, a şi î d a fi ut să upă eio ul. Lia ăzut, desigu , pe a est Baker, oricine ar fi el.

Doa a Da e s p i ea u ele î s is î age dă şi u ea eag ă de alătu i.

Baker» zise ea, Baker...

C ed ă da ă a şti i ei a est ţake ,, a da de fo dul p o le ei, spuse olo elul Jul a . Ea a ăzut
pe î a ă ăta ilo , ui aşa ?

Doa a Da e s ii ăsu ă di ap pî ă î pi ioa e disp e uito e.

Doa a de Wi te ? fă u dî sa.

Sau a şa tajiştilo ? u ă olo elul Jul a î d eptî duşi p i i ea sp e Fa ell.

Doa a Da e s «lati ă di ap.

ţake , epetă, ea, ţake ...

Na ea eplă e i, i e i a e so a e i e,, i e i de a e să se tea ă ?

Doa ei de Wi te să i fi tea ă ? zise doa a Da e s. Nu se te ea de i e i şi de i i . Nu e a

de ît' u lu u a e o eli iştea, gî dul de a S ăt î i, de a fi ol a ă, de a u i. în patul ei. Mia spus de
o sută de o i: „Cî d o să o , Da , aş ea să se te » i e epede a atu i î d sufli î i lu î a eVE
si gu ul lu u a e a o solat după oa tea ei Se pa e ă u sufe i î d te î e i, ui aşa ?

Se uită, s utătoa e, a olo elul Jul a , da el u ăspu se. Şo ăia, îşi ăsu ea usta a. îl ăzui a u î d
o ouă p i i e sp e Ma i .

La ce bun toate fleacurile astea, zise Favell înain

tî d. Ne î depă tă de hestiu e. Ce amestec are Baker

în toate astea ? E probobil un negustor de ciorapi de

ătase sau de p oduse de f u use e. Da ă a fi a ut

ea ai i ă î se ătate, Da la fi u os ut. Re

ee a a ea tai e fa ă de Da .

Da eu o p i ea pe doa a Da e s. i ea age da şi î to ea pagi ile. Deodată e la ă :

E ceva aici, la ulti a pagi ă u u e ele de telefo . ţake ! Şi u u ă alătu i : ; da ui t e ut

numele biroului.

ţ a o, Da ! zise Fa ell. Teai ş e he it Ia ăt î e e. Da u u a p ea tî ziu. Da ă ai fi fă ut t ea a

asta acum un an, ar fi putut avea un folos.

Da, zise olo elul Jul a ; iată u ă ul alătu i de ţake . De e a t e ut u ele i oului ?

Î ea ă la toate i uo ile di Lo d a, î ji Fa ell. O să i pie zi toată oaptea, da u sî te p ea g ă i i.

Ma u se uită la ota de plată a telefo ului, ui aşa Ma ? V ei să îştigi ti p şi î io ul du itale aş fa e
la fel. ...,.4

E e a alătu i de u ă , da u se ede p ea i e, zise olo elul Jul a . A u ă o p i i e, doa ă

Danvers. Nui oare un M. ?

Doa a Da e s eluă age da.

Poate, zise ea, u î doială. De o i ei u fă ea aşa pe M., da poate ă a s is foa te epede. Da, sa
putea să fie u M.

Mayfair, 0488, zise Favell, ce cap, ce geniu I

Atu i, zise Ma i , ap i zî duşi p i a lui iga ă, t e uie să fa e e a. F a k dute şi telefo ează la

Lo d a şi e e Ma fai .

Du e ea di pieptul eu se a e tua. Stătea e iş ată, u îi ile «U i d pe jos. Ma i u ă

privea.

Haide, F a k, zise el. Ce aştep i ?

F a k se duse ia odăi ă. Noi aştepta ă , î ti p e el e ea u ă ul. Se întoarse peste o lipă.

O să ă he e, zise dî sul î şoaptă.

Colo elul Jul a Îşi î u işa a ele la spate şi î epu să u le î lu g şi î la g p i odaie. Ni e i u

spu ea i i . După eo pat u i ute, se auzi z î îi d so e ia telefo ului, st ide tă, stă uitoare, cu
su tetul a ela e e a t şi o oto , e esteşte o u i a iile i te u a e. F a k se duse să ăspu dă :

Ma fai ? î t e ă el. Pute i să i spu e i da ă

a e i pe i e a u u ele de ţake ? Ah ! Ie ta i ă.

Da, t e uie să fie g eşit u ele. Mul u esc nuilt.

Se auzi po etul e epto ului pus î apoi î fu ă. Apoi F a k se î toa se î i liote ă. „Lad Eastleigh a e
u ă ul Ma fai . E o asă di st ada G os e o . Nau auzit iodată o i duse de ţake .

Favell izbunci întrun hohot de rîs ca o gîlgîire de ape.

Mă ela ul, uta ul, lu î ă a ul... Şiau pie dut

u to ii fi ea di t u flea , zise el Ei i e, t e uie să

o ti uă , do ule dete ti . Ca e e i oul u ăto pe

lista dumitale ?

î ea ă la Museu , zise doa a Da e s. F a k îl p i i pe Ma im.

Dute, zise Maxim.

Co edia eî epu. Colo elul Jul a îşi eluă pli a ea î odaie. Di ou t e u ă i i i ute şi se auzi
so e ia telefo ului. F a k se duse să ăspu dă. Lăsase uşa la g des hisă.

Alo ? Museu ? A i putea să i spu e i

da ă a e i pe cineva cu numele de Baker ? Oh... Ah !

Ci e o eşte ? U ' paz i de oapte ? Da, da, î eleg.

Nu i ou ile. Nu, fi eşte. A i putea să i da i ad esa ?

Da, e ceva destul de important. El se întrerupse. Nu

spuse peste u ă : C ed ă a dat de el.

O, Dum ezeule, fă să u fie ade ă at. Fă să u fie des ope it ţake . Doa e, te og, fă a ţake să fie
o t. Eu p e edea i e e a ţake . Ştiuse i ediat. îl p i ea pe F a k, p i uşă, îl ăzui deodată
aple î duse luî d u eio şi o u ată de hî tie.

Alo ? Nu, u ple . Pute i să ai sila isi i u ele ?

Mul u es . Mul u es ult. ţu ă sea a. El se î toa se

în bibliote ă, i î d î î ă u ata de hîrtie. Frank,

a el iu ea pe Ma i şi a e u şlie ă u ă i a a eea de hî tie i ută î î ă e a si gu ul ele ent de

do adă e a ea eo aloa e î tot oş a ul a estei se i; F a k, a e u ştia ă a ătî do, îl putea dist uge
pe Ma i , tot atît de sigu , a şi î d a fi a ut u pu al î î ă şi la fi lo it pe la spate.

Era paznicul de noapte al unei case din Bloo s u , zise el. Ni e i u lo uieşte a olo. Casa e a
î hi iată u ui do to , a e dădea ziua o sulta ii. Se pa e ă ţake u ai p ofesează şi ă a pă ăsit
asa a u şase lu i. Da o săl găsi uşo . Paz i ul ia dat ad esa lui. A s iso pe hî tia asta.

CAPITOLUL 25

,> îN CLIPA ACEEA MAXIM MA p i i. Mă p i i pe t u p i a oa ă î sea a a eea. Iam citit în ochi salutul
de ă as u . E a a şi u sa , fi sp iji it de asti gajul u ui pa he ot, ia eu aş fi ă as pe hei. Al i
oameni îi vor atinge umerii lUJi u ă ul eu, da oi ui o edea. Şi u e o ai o i, ă i î tul şi
dista a a î p ăştia su etul glasu ilo oast e. Da iaş ejdea o hii şi el ia edea pe ai " ei î ai te a
asul să pă ăseas ă heiul. Fa ell, doa a Da e s, olo elul Jul a , F a k, u u ă i a lui de hî tie î
i ă, u ai e istau î a ea lipă. A ea f a iu e de ti p, suspe dată î t e două se u de, e a a
oast ă, eî ti ată. Apoi el se î toa se şi î ti se i a sp e F a k.

Pe fe t, zise el. Şi a ei ad esa aeeasta ?

Undeva, lî gă ţa ett, î a tie ul de o d al Lo d ei, zise F a k, dî dui hî tia. Da a e telefo . Nul

putem chema.

Ai fă ut o t ea ă u ă, C a le , zise olo elul Jul a , a şi du eta, doa ă Da e s. A u

problemaa devenit mai limpede pentru dumneata ?
Doa a Da e s lăti ă di ap.

Doa a de Wi te a a ut i iodată e oie de

do to . Ca to i oa e ii o uşti, îi disp e uia. La he at

doa o dată pe do to ul Phillips di "Ke ith, î d şia

s li tit î heietu a îi ii. Na auzit i iodată o i duse de a est doctor Baker, ea nu ia rostit
i iodată u ele î ai tea ea.

Va spus ă t e uie să fie u fa i a t de p oduse de f u use e, zise Fa ell. Şi e i po ta ă a e asta ?

Da ă a ff fost e a î se at Da a fi ştiut. Vă spu ă t e uie să fie u fel de nebun care a
des ope it u ou siste de opsit pă ul sau de al it pielea. î di i ea a a eea i e a ia fi dat Re e ăi
ad esa la oafo şi ea p o a il sa dus a olo dupăa iază, di si pH u iozitate

Nu, zise F a k, ed ă te î şeli. ţake i e a u şa latan. Paznicul de noapte de la Museum 048S mia
spus ă e a u gi e olog foa te u os ut.

O, zise olo elul Jul a , t ăgî duse de usta ă, o fi fost totuşi sufe i dă. E u ios ă a suflat i ă ui
eo o ă, i i ă a du itale, doa ă Da e s.

Era prea sla ă, zise Fa ell. Eu io spu ea , da ea îdea. Spu ea ă o p i de i e. Poate ă la o sultat
pe ţake a săi ea ă u egi . jvV;

Asta i se pa e u puti ă, doa ă Da e s ? î t e ă olo elul Jul a .

Doa a Da e s lăti ă î et apul. Pă ea uluită de cele ce aflasem despre Baker.

Nu î eleg, zise ea. Nu. ştiu i ei ţake ăsta. U do to ţake ! De e u ia spus i i ? De e ia

ascuns ? îmi povestea doar total.

Poate ă u oia să te eli işteas ă, zise olo elul Jul a . P o a il ă a sta ilit o întîlnire ca el, la
o sultat şi tea fi î ştii at la î toa e e.

Şi s isoa ea ăt e do ul Ja k, spuse deodată doa a Da e s. S isoa ea a eea ăt e do ul' Ja k ;

„A să i spu e a. T e uie să te ăd". Voia săf î ştii eze şi pe el ?

E ade ă at, zise î et Fa ell. Uită s isoa ea. El o s oase di uzu a şi iti ta e : „A să i spu e a şi
eau să te ăd it ai u ă u puti ă. Re e a".

Nu î ape i i o î doială, spuse olo elul Jul a , î to î duse sp e Ma i . î p i i a asta, aş pu e

ă ăşag pe ii de li e. V oia săi o u i e Iui Fa ell ezultatul o sulta iei do to ului ţake .

I defi iti , poate ă ai d eptate, zise Fa ell. Se

pa e ă e ista o legătu ă î t e s isoa e şi a eastă î tîl

 i e. Da desp e e e a o a, asta aş ea să ştiu ? Ce

avea ?

Ade ă ul ăsă ise î fa a lo şi ei ul edeau. E au to i î pi ioa e p i i duse şi u se î elegeau. Nu I ;

d ăz ea să ă uit la ei. Nu î d ăz ea să ă iş , de tea ă să u ă t ădez. Ma i u spu ea
i i . Se î to sese la fe east ă şi p i ea î g ădi a a e e a tă ută, î tu e ată şi li iştită. Ploaia î etase
î sfî şit, da pi ă' tu i ădeau di f u zele ude şi di jghea ul de deasup a fe est elo .

T e uie să fie uşo de e ifi at, zise F a k. Iată ad esa a tuală a do to ului. îi pot s ie şi î t e a da ă îşi
a i tea de o izită fă ută a ul t e ut de doa a de Wi te .

Nu ştiu da ă a i e sea a de asta, zise olo elul Jul a . Ştii, se etul p ofesio al... Si gu ul ijlo de a
afla e a e a de Wi te săl adă î pa ti ula şi săi "e pli e î p eju ă ile. Ce spui, de Wi te ?

Ma i ple ă de la fe east ă.

Sî t gata să fa o i e ezi ăi util, spuse dî sul li iştit.

Cît ti p îştigat, hai ? zise Fa ell. Cîte lu u i u se pot fa e î douăze i şi pat u de easu i ? Să iei
t e ul, să te u i pe u pa he ot, să z o i u a io ul...

Văzui p i i ea ie a doa ei Da e s pli î duse

epede de la Fa ell la Ma i şi atu i î i dădui sea a

ă doa a Da e s u ştia de î i ui ea lui Fa ell.

î epea» î sfî şit să î eleagă. Io itea pe fa ă. Pe

ea: era î s isă î doiala, apoi ui i ea a este ată u u ă,

după a eea sigu a a. Di ou, îi ile ei lu gi şi iolă

oase ototoli ă e os stofa o hiei şişi u ezi uzele

u li a. îl. p i ea î t u a pe Ma i . Nul slă ea de

lo di o hi. „K p ea tîrziu, gîndii eu, ea nu mai poate

i i î pot i a oast ă, ăul a fost fă ut. Ma i o

o se ase sau da ă e a o ştie t de p eze a ei, o t ăda

prin nici un semn,

El vorbea cu colonelul Julyan.

Ce zi i ? î t e ă el. Să ă du îi e di i ea ă Ia ad esa asta di ţa ett ? Pot teleg afia lui ţake să ă
aştepte.

No să ple e' si gu , zise Fa ell îzî d s u t. A d eptul să e asta, u ? Ti i itel u i spe to ul Wel h şi
u oi ai fa e i i o o ie ie.

Nu ai da ă doa a Da e s u sa uita aşa la Ma i . Şi F a k o se ase asta. O p i ea u ate ie,

uluit, eli iştit. îl ăzui a u î d o p i i e pe u ă i a de hî tie, pe a e î se ase ad esa do to ului
ţake . Apoi p i i u lua ea i te pe Ma i . C ed ă i lipa a eea o i tui ie a ade ă ului t e uie săşi fi
croit drum î o ştii a lui. ă i se fă u gal e a ea a şi puse hî tia pe asă.

Nu ăd la e la a este a pe i spe to ul Wel h

î a eastă hestiu e... deo a dată, zise olo elul Jul a ,

Glasul lui e a deose it, ai asp u. Nu i plă ea felul î a e spusese „deo a dată". De e spusese asta ?

Da ă îl î so es pe do ul de Wi te , stau u el

tot ti pul şil adu ai i, eşti ul u it ? î t e ă el.

Fa el îl p i i pe Ma i , apoi pe olo elul Jul a . E p esia hipului lui e a u îtă, p eo upată şi a ea şi o

lu i ă de t iu f î o hii lui al aşt i, lu i oşi,

Da, zise el î et. C ed ă da. Da pe t u ai ultă sigu a ă, a de a ja da ă i şi eu ?

Nu, zise olo elul Jul a . C ed, di e o o i e, ă ai d eptul să e i asta. Da da ă ii, a şi eu d eptul
să i p eti d să u fii beat.

Nu te si hisi de asta, epli ă Fa ell, a e î epu să zî eas ă. O să fiu foa te so u. So u a şi

jude ăto ul a e îl a o da a pe Ma i peste t ei lu i. î ep să ed ă a est do to ţake e a ofe i
dovada tezei mele.

Ne p i i pe î d şi î epu să îdă. C ed ă şi el î elesese, î sfi şit, se sul a estei izite la edi .

Ei i e zise el. La ît ple ă îi e di i ea ă ? Colo elul Jul a se uită la Ma i .

La ît po i să fii gata ? iu>"

La e o ă ei, spuse Ma i . ~ La ouă ?.

La ouă, zise Ma i .

Şi u o şti ea o a şte ge î oaptea asta? | î t e ă Fa ell. A fi de aju s să ea gă la ga ajşi săfşi

ia aşi ai
 Cu î tul eu î i aju ge ? î t e ă Ma i , î to eî duse sp e olo elul Jul a . Şi pe t u'î tîia oa ă,
colonelul ] Jul a şo ăi. îl ăzui' p i i dul! pe F a f . O oş ată a ope i hipul l ij Ma i . îl ăzui'
i işoa a z ătî &efse pe fi u te.

Doa ă Da e s,, zfee eP fheef, î d doa a de Wi te şi u i e o să e u ă disea ă să e ul ă ,

ei să ii să î ui uşa pe di afa ă ?' Şj; e ei t ezi îi e di i ea ă la şapte.

Da, do ule; zise doa a Da e s. A ea o hii a$ ~ j ti i asup a lui şi îi iîe' ei o ti uau: să

ototoleas ă fusta.

Va să zi ă ea î eles, spuse olo elul Jul a u us he e.. Voi fi ai i îi e e a t La ouă. Ai loe

pe t u i a î aşi ă, de Wi te ? ,

Da, zise Maxim..

Iar Fa ell o să e u eze î t a îui ?

Pe u ele dt iitale, d agă p iete e, pe u ele dfe ifeale, zise Fa ell.

Colo elul Jul a e i Ia « i e şi i' luăJ î a

Noapte bu ăj î i u ă: els. Na e oie să i spu e

si t pe t u du eata î lipa asta. î ea ă săî k eul i

de e e ă atul. O să ai ă o zi o ositoa e.

' î i i u o lipa i a apoi se depă ta. î i o olea o hii. î i p i ea ăV iî. F a k ft iuşa des hisa, a
săilîse să iasă Fa ell se aple ă şi luă f ettt& de igă i eîte a> a saşi t ple ta a he a.

C ed a u ă op i i la asă, zise dî suf.

Ni e i ui ăspu se. El' îşi ap i se o iga ă şi s oase

un. nor de.fum.

O să pet e de i o oapte foa te li îştîtă Ia hanul J

de pe şosea, a e a e o se itoa e saşie, zise eliGe oapte,

Du ezeule ! Nui i i , o să ă gîh Fese kt ziua de

îi e. Noapte u ă, Da , d aga ea. Nu uita? săl î ui \

pe do ul de Wi te , ui aşa ?

Se î d eptă apoi sp e i e u a i a î ti să. Ca un copil prostcrescut, le dusei p>ale mele la spate. El rîse
şi .se î li ă.
Ce pă at, ui aşa ? 'spuse dî sul. U do ău

tă ios a j i e, a e ă st i ă totul. Nu ă si hisi i, o să

fie pasio a t pe t u du ea oast ă î d p esa s a da

loasă a î epe să pu li e po estea ie ii oast e şi î d

e i edea î a şetă : „De la Mo te da io la Ma de le .

A e tu ile so iei u ui u igaş". Mai ult o o pe t u data

viitoare.

El ple ă fă î d u se u î a sp e Ma i , a e ă ăsese lî gă fe east ă.

La e ede e, d agul eu, zise el. Visu i plă ute şi

p ofita i de oaptea oast ă î dă ătul uşii î uiate.

Se î toa se sp e i e îzî d, apoi ieşi. Doa a Da e s îl u ă. A ă as si gu ă u Ma i . El o ti ua

să stea lî gă fe east ă. Nu se ap opie de ine. Jasper veni in fuga mare din "hol.

Fusese i ut de o pa te toată sea a. Se epezi sp e i e, uşeî du i, î joa ă, a gi ea fustei.

Vi şi eu a ti e îi e, îi zisei lui Ma i . Voi e ge

u ti e la Lo d a' î aşi ă.

El u ăspu se u aide ît. P i ea e eu pe fe east ă. Apoi zise u glas ee p esi :

Da t e uie să fi Î p eu ă.

F a k se î toa se. El se op i u î a pe la a uşii. : Fa ell şi olo elul Jul a au ple at, zise el. ţi e,
Frank, spuse Maxim.

Pot fa e e a pe t u oi ? î t e ă F a k. Să te

leg afiez, să a a jez e a ? Nu e alt e a de ît să e

Tghez toată oaptea, da ă asta poate să ă fie de eu folos. Ah, am sa trimit telegrama aceea lui
Baker.

Nu te f ă î ta, zise Ma i . Deo a dată, ui i i de 'fă ut. Poate ai tî ziu. Vo edea asta la timpul
pot i it. Astăsea ă e sa fi si gu i. Ne î elegi, u ?

Da, spuse F a k, fi eşte.

El aşteptă o lipă î p ag.

Noapte u ă, zise el.

Noapte u ă, ăspu se Ma i .

Cî d F a k ple ă şi uşa se î hise di ou î u a lui, Ma i se ap opie, de i e, lî gă ă i . Deschisei

a ele şi el se epezi la pieptul eu a u opil. îl î ă işai. A stat ultă e e aşa, fă ă să spu e
e a. îl i ea lipit de i e şil î gîia u laş fi î gîiat pe Jaspe , da ă Jaspe sa fi ă it şi a fi e it
să i se plî gă.

• Vei e i lî gă i eî aşi ă, zise el,

Da, îi ăspu sei.

Julyan nu va spune nimic.

Nu.

Vo a ea şi oaptea de îi e, spuse dî sul. Nu o fa e i i u aide ît, poate u î ai te de douăze i

şi pat u de easu i.

Nu, spusei eu.

Acum u ai sî t aşa de se e i, zise el. Te lasă să ezi oa e i. Şi p o esul du ează foa te ult. Voi
î e a săl iau pe'Hasti gs a a o at, da ă pot. E el ai u . Hasti gs sau ţi kett. Hasti gs îl u oştea
pe tata.

Da, îi ăspu sei.

" Va t e ui săi s >u ade ă ul, zise el. E ai uşo pe t u ei. Aşa ştiu e au de fă ut.

Da, am spus eu.

Uşa se des hise şi i t ă F ith. îl î depă tai pe Ma i . Stă î pi ioa e, eapă ă şi o e io ală,
aşezî du i pă ul.

Pot să se es asa ? î t e ă dî sul, sau ă s hi a i întîi ?

F ith, azi o să e î ă ă de sea ă.

ţi e, doa ă.

El lăsă uşa «des hisă. Ro e t e i să t agă pe delele. Aşeză, pe ele, a a ja la lo ă ile şi zia ele pe
asă. Luă hisk ul, sifo ul şi s u ie ele u da e. îl ăzuse fîcînd aceste lucruri pe care le executa ca
u . it, ap oape î toate se ile de î d e a la Ma de le , da I sea a a eea gestu ile lui ăpătau u
î eles deose it a şi î d a i ti ea lo a t e ui să dăi uie totdeau a, a să pot spu e, ultă e e
după a eea, î t o altă ia ă : ,,î i a i tes a eea lipă".

Apoi F ith e i să a u e asa,'

î i a i tes toate «a ă u tele di sea a a eea. î i a i tes supa e e, î eşti, fileu il de
li ăde a e şi pulpa de iel.

î i a i tes s î tî a u zahă şi gustul a işo al a a elului.

în sfeş i ele de a gi t e au lu i ă i al e, su i i şi foa te Î alte. Şi ai i pe delele t ase î depă tau lu i a

poso o ită şi e uşie a se ii. Pă ea iudat ă stătea I suf age ie şi u edea pajiştile. E a a u
î eput de toa ă.

Beam cafeaua în bibliote ă î d. î îi so e ia telefo ului. De data asta a ăspu s eu. Re u os ui la

elălalt apăt glasul ţeat i ei.

Tu eşti? zise ea, a î e at de îte a o i să telefo ez. Nu e a li e .

Oh, ăspu sei, e eplă ut.

A p i it zia ele de sea ă a u două easu i, spuse dî sa şi se ti a ea dat o g ea lo itu ă. Ce spu e

Maxim?.

A fost o lo itu ă pe t u toată lu ea, spusei eu.

Da d agă, astai a su d. De oe sa fi si u is Re e a ? A fi fost ulti a pe soa ă di lu e a e a fi putut

să î şi aşa e a. T e uie să fie o g eşeală!

Nu ştiu, zisei eu.

Ce spune Maxim ? Undei ?

A a ut oaspe i, pe olo elul Jul a şi pe al ii. Ma i e foa te o osit. Mîi e ple ă la Lo d a.

Dar de ce, Doamne sfinte ?

E î legătu ă u se ti a. Nu i pot e pli a p ea i e.

Ar trebui să o i e i a ula ea se ti ei, spuse ea. E idi ol, o plet idi ol. Şi toată a eastă pu li itate
o i ilă e atît de p oastă pe t u Ma i ... îi a fa e ău.

Da, zisei eu.

Colo elul Jul a a putea, desigu , să î t ep i dă e a, spuse dî sa. E agist at. La e slujes agist a ii
? ţăt î ul Hoo idge di La o t e uie săşi fi pie dut apul. Şi a ei oti ul i o at ? E el ai a su d
lu u pe a e la auzit î ia a ea. T e uie o it u Ta e, Cu poate să ştie ă gău ile a elea di as
au fost fă ute di adi s sau u ? Giles spu e ă u î ape î doială ă sti ile au gău it iahtul.

i pa să eadă ă u

Da ă aş fi putut ă a să i a olo, zise ea. Aş fi e ut să fiu audiată. Ni e i u pa e să fi depus eu

efort. Maxim e tare zdruncinat ?
E obosit, zisei eu. Mai ales obosit. f/«j

Aş ea să pot e i la Lo d a u oi, spuse ea, da u ed ăi posi il. Roge a e f igu i, să a ul, şi

i fi ie a pe a e o a ea e o idioată fă ă pe e he, o poate sufe i. I i i u az uI pot pă ăsi.

Sigu , ăspu sei eu, nu trebuie.

U de o să fi i la Lo d a ?

Nu ştiu. Toate astea sî t destui de o fuze.

Spu ei Iui Ma i să î e e să o i ă s hi a ea se ti ei., E atît de eplă ut pe t u fa ilie... Am spus

tutu o ăi o p ostie. Re e a u sa fi si u is i iodată. Nu e a fe eia a e să fa ă aşa e a. Ta e aş
ea să s iu hia eu jude ăto ului.

E prea tîrziu, zisei eu. Mai bine nu teai ocupa de asta. Nar folosi la nimic.

Mă su p i de atîta p ostie, zise ea. Giles şi u i e

ede ă da ă gău ile au fost făcute de stînci, alunei

î t t ea a eu ui aga o d sau a alt ui a. Ma i ă he ă di i liote ă.

Nu po i să io etezi ? Desp e e o eşte ?

ţeat i e, zisei eu e te uată, o să î e să i telefo ez de la Lo d a.

Şi da ă laş î ştii a pe Di k Godolphi ? î t e ă dî sa. E deputatul ost u. îl u os foa te i e, ult

mai

i e de ît Ma i . A î ă at î p eu ă u Giles la O fo d.

î t ea ăî pe Ma i da ă ea săi telefo ez lui Di k, să adă da ă se poate asa e di tului.

Nu ai e ită oste eală, zisei eu. Nar sluji la

i i . Te og, ţeat i e, să u fa i i i . Asta a putea

p i i ui de ît ău, ult ău. Re e a putea să fi a ut

eu oti pe a e oi să ul u oaşte . Te og ţea

t i e, lasă altă ăsta...

Ah, ul u es lui Du ezeu ă a e it azi la oi ! Du ezeu fie i e u î itat ă a pe t u asta. Se

mai auzi un. zbîrnîit în receptor. Auzii glasul Beatricei strigînd :

..Ala, alo, u î t e upe i I" apoi u ă u de li şi tă e ea.

Mă i to sei e te uată, î i liote ă. Cîte a lipe ai tî ziu telefo ul î epu sî su e ia . Nu ă iş ai. îl
lăsai să su e. Stă la pi ioa ele lui Ma i . Telefo ul su a e eu. Nu ă idi ai. î ele di u ă î etă
a î t o t esă i e de e aspe a e. Ceasul de pe ă i ătu o a ze e. Ma i ă î lă ui şi ă at ase sp e
el. î epu ă , să e i ătişe u î f igu a e, u dez ădejde, a doi a a i i o a i, a e se să ută
p i a oa ă.

CAPITOLUL 26

CÎND MAM TREZIT A DOUA ZI DI

i ea î, pu i după o a şase, a s ulat şi a dus la fe east ă, pe ia ă plutea o ouă e oasă, a e

se ă a u u a, ia opa ii e au î ălui i de egu ă al u ie. Ae ul e a e e, ătea u î tule tăios şi
i osea a toa ă f igu oasă şi al ă.

Aple ată pe a gi ea fe est ei, p i i d g ădi a de t a dafi i, u de flo ile se aple au pe tulpi ele lo , u
petalele rugi ii şi st i ite de ploaia se ii, edea î tî plă ile di aju î t o depă ta e i eală. Aici, la
Ma de le , î epea o ouă zi, lu u ile di g ădi ă u e au ati se de g ijile oast e. U ie loi z u ă
deasup a g ădi ii de t a dafi i, sp e pajişte, u filfii i s u te şi epezi de a ipi, o o î d di î d î î d pe
pă î t să aute h a ă u io ul lui gal e . U stu z îşi edea şi el de t ea ă, a şi două i i odo atu i
a e se u ă eau şi u stol zgo otos de ă ii. U pes ă uş pla a sus, î ae , tă ut şi li iştit, apoi ătu
di a ipi şi pie i sp e pădu e şi Valea Fe i ită. A este lu u i o ti uau, u puteau fi s hi ate de g ijile
şi eli iştile oast e. î u î d o e i g ădi a ii, a e o ătu a de pe pajişti p i ele f u ze ăzute şi
vor grebla aleile. Găle ile o ză gă i î u tea di spatele asei, feti a de la u ătă ie a î epe să
o eas ă, p i uşa des hisă, u oa e ii de la fe ă. Mi osul plă ut al şu ii a u ple u ătă ia.
Servitoarele vor trage perdelele groase la ferestre.

Cîi ii o ieşi di oşul lo , ă ă î duse, o ăs a, se o î ti de, o fugi pe te asă şi o lipi di o hi

p i i d ele di tîi î e ă i ale soa elui palid a să iasă di

ea ă. Ro e t a pu e asa pe t u i ul deju , a adu e p ăjitu elele us ate, ouăle, hiselele de cristal

pli e u ie e sau u dul ea ă, f u tie a u pie si i, oşule ul u st ugu i eg i, p oaspăt uleşi di se ă şi
a ope i i i ă de u ă.

Se itoa ele o ătu a salo aşul, salo ul ; ae ul u at şi ă o os a i t a p i fe est ele î alte. Fu ul se

a î ăl a di î i u i şi ea a toa ei se a isipi î etul u î etul, opa ii, po î işu ile şi pădu ile
desluşi duşi fo ele ; sup afa a ă ii a st ălu i i soa e di olo de e e i pe i ul p u diş.

Pa ea Ma de le ului. Li işte şi fa e . Oricare ar fi ia a e se s u gea î t e pe e ii săi, o i a e a fi g ija

e sa st e u a î el, o i a e a fi eplă e ea sau du e ea pe a e ai si io, o i îte la i i sa e ă sa ai i,
pa ea de la Ma de le u a pie i, i i f u use ea a estei ase u Va fi i i ită. Florile moarte vor
î flo i e eu, a eleaşi păsă i îşi o fa e ui u ile, a eiaşi opa i o î f u zi. A est i os li iştit de
uş hi se a ăspî di î ae , al i ele se o î toa e, g eie ii se o ui ă i ia î adî i ea pădu ii.
Flutu ii o dă ui ho a lo oioasă peste pajişti, păia je ii îşi o ese u zeala diafa ă, ia iepu aşii. a e
 au altă t ea ă de ît să î al e hota ele do e iului, îşi o î î apetele p i t e tufişu i. O să e iste
e eu lilia şi ap ifoi, ia o o ii ag oliilo al e se o des hide î etişo su fe est ele suf age iei.
Ni i o să tul u e eodată Ma de le ul. El să se odih eas ă e eu î upa lui, a u lu u fe e at,
st ăjuit de pădu i, o otit, pe î d alu ile ă i se o spa ge, se o î depă ta şi o e e i pe icul
p u diş.

Ma i o ti ua să doa ă şi u u la t ezit. )iua oast ă a ea să fie lu gă şi o ositoa e. Şoseaua u

stîlpi teleg afi i, o oto ia pasajelo de t e e e ale i ula iei, îpeeti i ea itezei pe st ăzile Lo d ei. Nu
ştia e e aşteaptă la apătul ălăto iei. Viito ul e e a e u os ut. U de a, i o dul Lo d ei, t ăia u
o u it ţake , a e auzise i iodată de oi, da a e i ea iito ul ost u i podul pal ei lui. I
u î d şi el se a t ezi, se a î ti de, ăs î d, ăzî duşi de t e u ile zil i e. Ple ai de la fe east ă şi ă
dusei să i p egătes ala. A este lu u i ă u te a eau a eeaşi î se ătate pe t u i e, a şi
gestu ile lui Ro e t a a jî d i liote a» u o sea ă î ai te.

Fă use de ulte o i# auto at, a este lu u i,, da azi î od o ştie t ufu da u etele î apă, î i
p egătii halatul pe s au , ă î ti sei î aie şi' lăsai să i u gă apa pe t up. Fie a e lipă e a p e ioasă,
up i dea o ese ă a e ă gi itului. Cî d ă î to sei î odaie să ă î a , a auzit u pas uşo
oprittduse î fa a uşii şi heia î to î duse î et î oas ă. U ă o lipă de tă e e, apoi paşii se
depă ta ă. E a doa a Da e s. Nu uitase. Pe epuse a elaşi zgo ot u o sea ă î ai te, î d e
u ase î a e ă. Nu se auzise de ît zgo otul paşilo şi î î titul heii î oas ă. Faptul ă t ezi la
ealitate şi îa se ti e tul iito ului foa te ap opiat.

Te i ai u î ă atul şi p egătii aia lui Ma i .

Cla i e e aduse eaiu ile. îl t ezii pe Ma i . El ăp i i

î tii a u opil ui it, apoi î i î ti se a ele. ţău ă

Ceaiul. Ma i se s ula a să se du ă să fa ă aie, şi eu

î epui să i fa , etodi , aliza: Poate ă o să îita si

li i să do i la Lo d a."'

î pa hetai pe iile pe a e i le dă uise Ma i , o ă aşă de oapte,, u apot, papu ii, o o hie şi o

pereche de pantofi de schimb. Valiza ea u l se pă ea de lo u os ută atu i î d a s oso di
fu dul dulapului. Mi se pă ea ă u a slujit de ea de foa te ultă e e ; totuşi u t e use ă de ît
pat u lu i. Mai pu ta î ă u a etei de la a a di Calais. î t u uzu a a găsit u ilet de o e t
de la azi oul di Mo te Ca ia La ototolit şi la a u at î ojul de ha ii; Apa i ea altei epo i, altei
lumi.

Odaia ea î epea să se e e u toate odăile pe a e le pă ăseşti. Masa de toaletă e a goală, fă ă pe ii.

Pe jos, hî 'tie. şi o eti hetă e he. Patu ile î a e d ise a eau o î fă işa e g oaz i de goală..
P osoape ototolite se î g ă ădeau pe jos, î aie. î i pusei pălă ia a să u ă ai u , î i luai
geanta, mî uşile, aliza. Mî uitai în ju ul eu a să ăî edi ez ă a uitat i i . Cea a se isipea,
soa ele păt u dea p i ea şi al ătuia dese e pe o o . Aju să la ijlo ul d u ului pe o idot, a ui
i p esia iudată, i e pli a ilă, ă t e uie să ă î to şi să i p i es î ă o dată odaia. Ră ăsei o lipă
să o te plu dulapul des his, patul gol şi ta a de eai pe asă. Le p i ea , î egist i dule pe t u totl
deau a î gî d. î t e î du ă de u de au a este lu u i

pute ea să ă î duioşeze, să ă î t isteze a işte opii a e a ea să ă î piedi e să ple .

Co o îi să ă î . î suf age ie e a e e, ă i soa ele u aju sese î ă la fe est e şi afeaua fie i te şi

ta e şi slă i a h ă itoa e e au i e e ite» Ma i şi u i e î a i tă e e. Di î d î î d el se uita
la pe dulă. La auzit pe Ro e t pu î d alizele şi pătu a î hol, apoi zgo otul aşi ii, a e fu t asă î
fa a pe o ului.

Ieşii pe te asă. Ploaia pu ifi ase at osfe a şi gazo ul a ea u i os p oaspăt şi. ag ea il. Va fi plă ut
î d soa ele se a î ăl a pe e . Mă gî dii la pli a ea pe a e a fi pututo fa e î ale,.î ai te de asă
şi la odih a de su asta , u ă i şi zia e. î hisei o lipă o hii şi si ii ăldu a soa elui pe hipul şi pe
miinile mele;

Ma i ă he ă. î tă i şi F ith ă ajută să i pu

pardesiul. Auzii zgomotul unui al doilea automobil. Era

Frank. '

Colo elul Jul a te aşteaptă la poa tă, zise el. A so otit i util să ai u e pî ă î asă.

Bine, zise Maxim.

O să fiu la i ou toată ziua şi o să i aştept telefo ul, spuse F a k. Poate ă o să ai e oie de mine Ia
Lo d a, după el ei fi ăzut pe ţake .

Da, ăspu se Ma i . Poate...

E to ai ouă. A i fost e a i. O să fie f u os. O să a e i u d u plă ut.

Da.

Spe ă o să te o oseas ă p ea ult, doa ă, spuse dî sul. E u d u lu g pe t u dumneata.

Nui i i , ăspu sei eu.

Ma uitat la Jaspe , a e stătea li gă pi ioa ele ele, . u u e hile pleoştite şi o hii t işti, pli i de
mustrare.

Dul pe Jaspe u du eata î dă ăt, la ofi iu, a spus. A e u ae atît de jal i ...

Da, zise el. Da, îl voi duce.

A fa e ai i e să ple ă , spuse Ma i . ţăt î ul Jul a o săşi pia dă ă da ea. La e ede e, F a k.

Mă u ai î aşi ă alătu i de Ma i . F a k î hise po tie a.

O să telefo ezi, ui aşa ? zise el.

Fi eşte, spuse Ma i .

Eu priveam casa. Frith sta î pi ioa e, pe pe o , Ro e t î spatele lui. O hii i,se u plu ă, fă ă oti , de

la i i. Mă aple ai să pu aliza la pi ioa ele ele, a să u ă adă i e a plî gî d. Apoi Ma i puse

aşi a î iş a e, oti ă pe alee i asa pie i di fa a o hilo oşt i.

Ne op i ă Ia poa tă, a săl luă pe olo elul Jul a . El se u ă î fu dul aşi ei. Pă u ui it ă ă
vede.

O să fie o zi o ositoa e, spuse eL Na fi t e uit să ii. Ştii ă puteai să i î edi ezi ă atul.

A ut să i şi eu, zisei.

Nu mai po e i i i desp e asta. El se aşeză î t u ol .

E f u os, totuşi, zise el.

Da, ăspu se Ma i ,

Fa ell ăla, a spus ă o să e î til eas ă la ăspî tie. Da ă ui a olo, ul aştepta ; e pute foa te i e
dispe sa de el. Aş ea a a eastă o e să u se fi trezit la timp.

Da î d aju se ă la ăspî tie, ăzui apota lu gă şi e de a aşi ii lui şi i i a i'se st î se.

Nădăjduia ă osă fie pu tual. Fa ell şedea la ola , fă ă pălă ie, u o' iga ă î t e uze. Văzî du e,
gura i se schimonosi întrun zîmbet şi e fă u se u î a. Mă aşezai o od pe t u d u ul lu g, u
î a pe ge u hiul lui Ma i . Ceasu ile t e eau şi kilo et ii u au u ii după al ii. P i ea , î t u fel
de to opeală, şoseaua di ai tea ea. I fu dul aşi ii, olo elul Jul a do ea ; î d ă î to sei, îi
ăzui apul ăstu at pe pe e, u gu a des hisă. Maşi a e de e u ă ea de ap oape, e depăşea
u eo i, alteo i se lăsa. dista ată. Da o pie du ă i iodată. La u u e op i ă să î ă la u ul di
inevitabilele hoteluri demodate, de pe st ada p i ipală a o aşelo p o i iale. Colo elul Jul a luă o
asă î toată egula : supă, peşte, os if şi udi ă.

Ma i şi u i e o a da ă şu ă şi afea. "

Mă aştepta ap oape sîl ăd pe Fa ell e i d după oi î estau a t, da î d a ieşit, ia ză it

auto o ilul î fa a u ei afe ele; de ealaltă pa te a şoselei. Ne ăzuse p o a il pe fe east ă, ă i u
t e use ă i i t ei i ute de î d e gea şi e a di ou î spatele ost u.

Am ajuns la periferia Londrei pe la trei. în clipa aceea începui să ă si t o osită ; zgo otul şi iş a ea
egulată a aşi ii î i zu zuiau î ap. Şi apoi e a foa te ald la Lo d a. St ăzile a eau î fă işa ea lî edă
şi pli ă de
p af di lu a august, ia f u zele atî au fă ă ia ă de ă ile opa ilo oho î i. Fu tu a oast ă t e uie
să fi fost lo ală : ai i u plouase.

Fe eile e au I o hii su i i şi ă a ii fă ă pălă ie. Mi osea a hî tii e hi, a oji de po to ale, a

ăduşeală şi ia ă us ată. Auto uzele e geau î et şi ta iu ile se tî au. Ml se pă ea ă o hia se lipeşte
de i e şi ă io apii ă a d.

Colo elul Jul a se idi ă şi p i i p i po tie ă.

Aici na plouai zise el,

Nu, ăspu se Ma i .

Totuşi a st i a.

Nu.

Na iz utit să e des oto isi de Fa ell, e tot i u a oast ă.

Da.

St ăzile o e iale ale a tie elo ă gi aşe e au aglo e ate. Fe ei o osite, u opii plî gî d, î
ă u ioa ele lo , p i eau it i ele, î zăto ii a ula i st igau, şt e ga ii se agă au î dă ătul
a ioa elo . E a p ea ulta lu e, p ea ult zgo ot, Chia şi ae ul e a i ita t, î ă uşito , i espi a il.

St ă ate ea Lo d ei i se pă u esfi şită şi î d ea aflat î spa iul li e , de di olo de Ha pstead, a

si it u î i z î eşte apul şi i a d o hii.

Mă î t e a it de o osit e a Ma i . E a palid şi a ea ea ă e la o hi, dar nu spunea nimic. Colonelul

Jul a ăs a î dă ătul ost u. Des hidea gu a a e şi, ăs a zgo otos, apoi s otea u oftat adi e. Fă ea
aşa la fie a e îte a i ute. Si ea ă ă up i de o e e a e stupidă şi ă a ia putea să ă
stăpî es să u ă î to la el st igî d să î eteze.

Cî d t e u ă de Ha pstead, el s oase di uzu a o ha tă Î to ită pe s a ă a e şi î epu săl

di ijeze pe Ma i sp e ţa ett. D u ul e a uşo şi e istau stîlpi i di ato i, da el i ea să e se aleze
fie a e tu a tă şi da ă Ma i a ea o lipă de şo ăială, olo elul Jul a se aşeza la po tie ă şi î t e a pe
u t e ăto a e este d u ul u .

Aju şi la ţa ett, îl silea pe Ma i să se op eas ă i fie a e lipă.

Nea i putea spu e u dei ila Rosela d ? E a u ui

doctor Baker, ca e sa utat a olo de pu i ă e e.

Atu i t e ăto ul se op ea, î uta sp î e ele, edu e it, ig o a a zug ă i duse la pe hipul lui.

Do to ul ţake ? Nu u os i i u do to ţake . E istă o ilă a t a dafi ilo , li gă ise i ă, da e lo uită

de un domn Wilson.
Nu, oi ăută ila Rosela d, asa do to ului ţake , zi ea olo elul Jul a şi po ea di ou a să e
op i ia ăşi î ai tea u ei doi i şi a u ui ă u io de opil.

A i putea să e spu e i u dei ila Rosela d ?

î i pa e ău, da sî t de u î d e ită ai i.

Nul u oaşte i pe do to ul ţake ?

i Nu, pe doctorul Davidson, eu 3 cunosc pe doctorul '

Davidson.

Nu, oi îl ăută pe do to ul ţake ,

îl p i ii pe Ma i . Pă ea foa te o osit. i ea gu a |

st î să.. Fa ell se tî a după oi, î aşi a lui e de, pli ă Ide p af.

î ele di u ă u ' poştaş e a ată asa. O asă păt ată, a ope ită de iede ă, fă ă i i u u e la
poa tă şi p i 'fa a ă eia ai t e use de două o i.

Auto at, î i luai poşeta şi i t e ui pe o az pud a e i ai ă ăsese pe puf.

Ma i t ase aşi a la a gi ea st ăzii. Nu i t ă u ea î g ădi ă.

Ei i e, iată e aju şi, zise olo elul Jul a şi e

i i şi douăsp eze e i ute. O săl de a jă to ai la

eai. Mai i e să aşteptă pu i .

Ma i ap i se o iga ă, apoi î i î ti se î a. Nu zi ea i i . îl auzii pe olo elul Jul a desfăşu î duşi

harta.

A fi putut e i di e t, fă ă să ai t e e pi

Lo d a, spuse ei. A fi îştigat el pu i pat uze i de

minute. Am mers bine primii doua sute de kilometri

După Chis i k, a pie dut e e.

U ăiat pe i i letă a e t a spo ta lie ilo ă fu ile u pă ate, e depăşi, fluie î d. U auto a se
op i i ol şi di el o o î ă două fe ei. U de a u o ologiu ătu sfe tul. îl ză ea pe Fa ell pe
ju ătate î ti s î aşi a • lui, aflată î spatele ost u, fu î d o iga ă. Mi se pă ea ă u ai si t
i i . Şedea p i i d la lu u ile ă u te fă ă î se ătate,. Cele două fe ei di auto a e geau dea
lu gul şoselei. ţi i listul. dispă u la otitu ă. O a ie să i î ijlo ul d u ului, iuguli d o alegă.
C ed ă ţake ăsta u i © ştie e a © g ădi a »

spuse olo elul Jul a . Uităte Ia ă ile astea a e de

păşes zidul. A fi t e uit să fie tăiate.

EI st î se ha ta şi o puse î uzu a .

Ciudat ol işo pe t u u lo de et age e, zise eL

La doi paşi de şosea şi u ase î toate pă ile. Nu ia

pla e aşa e a. Da î ai te de a se fi lădit, p o a il ă

a fost f u os. T e uie să fie u te e u de golf î

apropiere.

El tă u o lipă» apoi des hise po tie a şi o o î di aşi ă.

Hai de Winter, zise eL Ce spui ?

Sînt gata, zise Maxim.

Ieşi ă di aşi ă. Fa ell e i şi el u aide ît.

Ce ai aştepta i ? Vă î îi i de f i ă ? î t e ă el.

Ni e i ui ăspu se. I t a ă î g ădi ă şi o lua ă

pe aleea e du ea sp e asă. Al ătuia u g upule iudat. O se ai u te e de te is î dă ătul asei şi

auzii po etul u ei i gi. U glas de ăiat st igă : Ci ize i şi i i, u t eize i. Nu i a i teşti, ă ai
t i is i gea î aut, ătă ăule ?

T e uie săşi fi terminat ceaiul, spuse colonelul a a .

Şo ăi o lipă p i i dul pe Ma i . Apoi apăsă pe so e ie.

Ea ăsu ă u de a, i fu dul lo ui ei. A aşteptat ult ti p. O se itoa e foa te tî ă ă e i să e

des hidă. Pă u ui ită ă ede atît de ul i i şi.

Ak& stă do to ul ţake ? î t e ă olo elul Jul a .

Da, do ule. Pofti i î ău t u.

Ea des hise o uşă la sti gă a t eului. E a p o a il salo ul, pu i folosit a a. Pe perete era portretul unei
fe ei oa heşe, foa te u îtă. Mă î t e a da ă e a doa a ţake . Fotoliile şi di a ul e au tapisate u u
creton înflorat, ou şi st ălu ito . Fotog afiile a doi olegie i u hipu i otu de şi zî itoa e,
î podo eau ă i ul. î t u ol , lî gă fe east ă, e a u apa at a e, de adio. Atî au de el işte sî e
şi o a te ă. Fa ell î epu să se uite kt po t etul fe eii de pe perete. Colonelul Julyan se sprijini de
ă i . Ma i şi u i e p i ea pe fe east ă. )ă i ă u şezlo g şi'spatele u ui cap de femeie.

Te e ul de te is e a p o a il de ealaltă pa te. Auzea st igătele ăie ilo , U ăt î fo te ie se

s ă pi a Sh ijlo ul u ei alei. Aştepta ă eo i i i ute. Mi se pă ea ă t ăia ia a alt ui a, ă
e ise î asa a eea a să p ezi t o listă de su s ip ii a ita ile. A easta u se ă a u i i di e
u oştea . Nu si ea i i , i i o du e e.

Uşa se des hise î sfî şit şi u ă at i t ă î a e ă. E a de statu ă ijlo ie, u fa a ai ult p elu gă şi
o ă ie as u ită. Pă ul, de uloa ea isipului, î ă u ise. A ea pa talo i de fla elă şi u laze
albastruînchis.

Ie ta i ă ă a fă ut să aştepta i, zise el, tot

aşa de su p i s a şi se itoa ea, ăzî du e atît de u

e oşi. A t e uit să ă du să ă spăl pe îi i. Ju a

to ai te is î d a i su at. Lua i lo .

El se î toa se ăt e i e. Luai fotoliul el ai ap opiat şi aşteptai.

T e uie să i se pa ă o ade ă ată i azie, do to e, zise olo elul Jul a . Te og si e să ă ie i ă te

do», a jă astfel. Mă u es Jul a . I i e o a d pe do ul de Wi te , doa a de Wi te şi pe
do ul Fa ell. Ai ăzut toate u ele do ului de Wi te de u î d î zia e.

Oh, zise do to ul ţake , da, da, i se pa e. E a o a de o a hetă, ui aşa ? Ne asta ea iteşte toate
astea.

Ju iul a ostit u e di t, ap e ii d ă a fost o si u ide e, spuse Fa ell, î ai tî d sp e oi. Eu pu la

î doială a est e di t. Doa a de Wi te e a e işoa a ea. O u oştea foa te i e. Na fi fă ut
i iodată aşa e a, u atît ai ult u ît a fi a ut i i u oti . Ceea e do i să şti e de e d a u a
e it la du eata hia î ziua o ii ei ?

Ai fa e ai i e săl laşi pe Jul a sau pe i e să o i , zise Ma i u lî de e. Do to ul ţake u

î elege o o ă ă a di eea ei po esteşti.

El se î toa se sp e do to ul a e stătea î pi ioa e î t e ei doi, u sp î e ele î u tate şi zî etul lui

de u e it î ghe at pe uze.

Vă ul p i ei ele so ii ui ul u it de se ti ă,

zise Ma i , ia oi a e it la du eata pe t u ă ia

găsit u ele şi u ă ul de telefo al fostului du itale

 a i et de o sulta ii î age da so iei ele. Se pa e ă sta ilise o î tîl i e u du eata şi ă a fost pe la
ora două, î ulti a zi pe a e a pet e uto la Lo d a. Ai putea e ifi a asta pe t u oi ?

Do to ul ţake as ulta u a e i te es, da î d Ma i sfî şi, lăti ă di ap.

î i pa e espus de ău, zise el da pe se e ă

te î şeli. Miaş a i ti u ele de Wi te ... Nam îngrijit

i iodată î ia a ea pe o doa ă de Wi te .

Colo elul Jul a s oase po t o eul şii î ti se pagi a pe a e o upsese di age dă.

Iată, zise dî sul, e s is ai i ţake , o a două, şi o

u e a e, a e a ată ă a fost la du eata. Şi iată şi

u ă ul de telof . Museum 0488.

Do to ul ţake e etă foaia.

E iudat, foa te iudat. Da, a estai u ă ul...

Nu sa putea să te fi o sultat su u u e fals ? î t e ă olo elul Jul a .

Fi eşte ăi posi il. Da asta u se o iş uieşte. Eu a î u ajat i iodată ase e ea lu u i. Nui bine
pe t u p ofesiu ea oast ă a oa e ii să eadă ă e pot t ata astfel.

Ai eu i di iu desp e a eastă izită î fişele du itale ? î t e ă olo elul Jul a . Ştiu ă î t e a ea

ea e o t a ie uza elo , da şi î p eju ă ile sî t foa te eo iş uite. C ede ă izita ei la du eata
poate a ea eo legătu ă u situa ia e e i te esează şi u... si u ide ea ei.

Asasinat, zise Favell.

Do to ul ţake idi ă sp î e ele şil p i i î t e ăto pe Ma i .

Nu ştia ăi o a despre asta, zise el încet.

Atu i, î eleg şi o să fa tot e i stă î puti ă a să

ă ajut. Da ă ă ie ta i îte a lipe, o să ă du să i

e etez fişele. T e uie să fie î egist ată u de a fie a e

o sulta ie a ută î u sul a ului şi o des ie e a azului

espe ti . Lua i, ă og, igă i. E p ea de e e pe t u

po to, ui aşa ?
Colo elul Jul a şi Ma i lăti a ă di ap. C edea ă Fa ell o să spu ă e a, da do to ul ţake
ple ase di odaie, î ai te a el să fi a ut e e să osteas ă eu u î t.

Pare un tip bine, zise colonelul Julyan.

De e u ea dat hisk ? î t e ă Fa ell. îl i e

a sigu a ă î uiat. Nu i p ea pla e. C ed ă o să

ne fie de prea mare ajutor.

Ma i u spu ea i i . Auzea zgo otul i gii de te is. Fo te ie ul .lăt a. U glas de fe eie îi st igă
să ta ă. Va a ă de a ă. ţake ju a u fiii lui. Lea î t e upt o i eiu ile. Pe ă i , o pe dulă au ită, su
u glo , ti ăia foa te ta e. Alătu i e a o a te poştală a la ului Le a . ţake ii a eau p iete i î El e ia.

Doctorul Baker se î toa se î a e ă adu î d u egist u a e şi o utie de fişe. Le puse pe asă.

A adus fişie ul di a ul t e ut, zise el. Nu la

f u ză it de î d ea utat. Na e u at la edi

i ă de ît de şase lu i.

Des hise egist ul şi î epu să î toa ă pagi ile. îl p i ea fas i ată. O să găseas ă, desigu . Nu ai e a
acum decît o chestie de clipe.

La şapte, opt, ouă, şopti el, ai i ui i i . î

douăsp eze e, a i spus ? La două ? Ah

Ni i u ul di oi u li ti, fi p i ea to i hipul.

A ăzut o doa ă Da e s, î douăsp eze e, la două, zise el.

Danny ? Ei, astai, începu Favell, dar Maxim îi taie vorba.

îşi dăduse, fi eşte,, u u e fals, zise el. E a li pede de la î eput. I i a i teşti de a eastă izită,
doctore ?

Do to ul ţake îşi şi f u ză ea fişele. Văzui îi ile adî i duise î despă itu a î se ată u lite a D.
Găsi ap oape u aide ît. Se uită epede la p op iul lui s is.

Da, zise el încet. Da, doamna Danvers. Acum îmi aduc aminte...

î altă, sla ă, oa heşă, foa te elega tă ? î t e ă olo elul Julyan încet.

Da, zise doctorul, da

El iti fişele, apoi le puse î se ta

Fi eşte, zise el, p i i dul pe Ma i , astai î

pot i a uza elo oast e p ofesio ale. Noi îi p i i pe

ol a i a la î pă tăşa ie. Da so ia du itale a u it

şi î eleg p ea i e ă î p eju ă ile sî t eo iş uite.

V ei să ştii da ă so ia du itale a ea eu oti să se

si u idă ? C ed ă da. Fe eia, a eşi spu ea doa a

Da e s, e a ău ol a ă.

El se op i şi e p i i pe i i.

Mio a i tes pe fe t, zise el eluî d fişele. Ve ise

să ă adă p i a oa ă a o săptă î ă. î ai te de data

pe a e a i i di ato. Se plî gea de a u ite si pto e

şi a adiog afiato. A doua oa ă a e it a să u oas ă

rezultatul radiografiei. Nam aici' radiografiile, dar am de

s ie ea lo . O e ăd stî d î . picioare în cabinetul meu

î ti zî d i a sp e adiog afii. „V eau să ştiu ade ă ul,

ia spus dî sa. Nu eau să fiu u ată şi să aud u i te

de î gîie e. Da ă sî t pie dută, po i să i spui."

El tă u şi e etă di ou fişele.

Eu aştepta , aştepta . .De e u sfî şea şi u. e lăsa să ple ă ?E a sili i să stă a olo, să aşteptă
u o hii i tă la fa a lui.

Ea oia să ştie ade ă ul, zise el, de i i la spus.

U ii ol a i se si t ai i e. după asta. A eastă doa ă

Danvers, sau mai curînd doamna de Winter, nu era o

fe eie a e să se ul u eas ă u o i iu ă. T e uie să

şti i asta. A supo tat foa te i e lo itu a. Na li tit.

Mi a spus ăşi î hipuia asta de ît a ti p. Apoi ia

plătit o o a iul şi a ple at. Na e ăzuto i iodată.

El î hise fişie ul şi egist ul. Du e ea e a î ă sla ă, da hoala e a adî î ădă i ată, zise dî sul, şi după
t ei sau pat u lu i a ai fi putut t ăi de ît u o fi ă. O ope a ie a fi fost zada i ă.' Ia spuso. ţoala
e a p ea î ădă i ată. î 'astfel de azu i ai alt e a de fă ut de ît să ad i ist ezi o fi a şi sa aştep i.

Ni e i u s oase u u î t. Mi a pe dulă ti ăia pe ă i şi ăie ii ju au te is î g ădi ă. U a io îziia

pe sus.

Fi eşte, a î fă işa e, zise dî sul, pă ea pe fe t

să ătoasă. î i a i tes ăe a a sla ă, a palidă,

da aşai oda; u toate ăi pă at. Du e ea sa fi î

te it î să di săptă î ă î săptă î ă şi după u a

spus, după. pat u sau i i lu i a fit e uf la o fi ă,

î i a i tes ă adiog afia s otea î e ide ă o a u ită

deforma e a ute ului, a e o fă ea i apa ilă să ai ă

opii, da asta e a alt e a, a ea i i o legătu ă u

boala.

î i a i tes ă la auzit o i d pe olo elul Jui a , spu î d e a desp e a a ilitatea do to ului

ţake şi desp e oste eala lui.

Neai spus tot ce do ea să şti , zise el. Şi da ă a putea a ea opiile fişelo ; ea fi foa te util.

Da fi eşte, zise do to ul.

Toată lu ea e a î pi ioa e. Mă s ulai şi eu de pe fotoliu. St î sei î a do to ului ţake . îi st î se ă taft

î a. îl u a ă î sală.'O fe eie des hise o uşă de ealaltă pa te a sălii şi se et ase î d e ăzu. La
etajul î tîi se p egătea aia şi apa u gea zgo otos. Cîi ele e i di g ădi ă şi î epu să i i oase
ăl îiele.

Vă t i it du ea oast ă apo tul sau do ului de Wi te ? î t e ă doctorul.

Poate ă o să a e e oie, ăspu se olo elul Jul a . U ul di oi, de Wi te sau ei , î i a s ie. Iată
a tea ea de izită.

Sî t î î tat ă a putut fa e u se i iu, zise do to ul ţake . Na ea ha a ă doa a de Wi tetf şi

doamna Danvers sî t u a şi a eeaşi pe soa ă.

Fi eşte, zise olo elul Jul a .

Vă î toa e i, desigu , la Lo d a ?

Da, probabil.

D u ul el ai s u t e la stî ga, după utia de s iso i şi e ge i pî ă la ise i ă. După a eea o lua i

drept înainte.

Mul u es , ul u esc mult.

St ă ătu ă di ou g ădi a şi egăsi ă aşi ile..

Do to ul ţake i t ă î asă, t ăgî d îi ele de zga dă. Auzii uşa î hizî duse. U o , a e a ea de ît u
pi io şi du ea o flaş etă î epu să î te la elălalt apăt al şoselei, T a dafi ii din Picardia.

CAPITOLUL 27

STĂM LÎNGA MAŞINA. ClTEVA

lipe i e i u s osese o o ă. Colo elul Jul a ofe i fie ă uia ta a he a des hisă u igă i. Fa a lui
Fa ell e a pă î tie şi pă ea foa te zd u i at. O se ai ăi t e u au îi ile î d şia ap i s iga a.
Flaş eta ul se op i pu i di î tat şi se epezi la oi u şap a î î ă. Ma i îi dădu doi şili gi. Apoi
o ul se î toa se la flaş etă şi î epu alt î te . O ologiul ise i ii ătu şase. Fa ell î epu să o eas ă.
Glasul lui e ă degajat, da fa a îi e a tot pă î tie. Nu se uita la i i u ul di oi} p i ea iga a pe a e o
ăsu ea î t e degete

Ca e , zise el. Nu se ştie oa e da ăi olipsito ?

Ni e i ui ăspu se. Colo elul Jul a idi ă di umeri.

Na ă uit i iodată, zise Fa ell. Nu spusese

i ă ui i i , i i lui Da . Ce î tî pla e î g ozi

toa e, u ? Ci e şia fi î hipuit asta desp e Re e a ?

Nu e i să e i e a ? Mă u ises ă sî t o plet dezu

flat. Cancer ! Dumnezeule !

Se eze ă de aşi ă şişi duse îi ile la o hi.

Spu e i idiotului ăluia de flaş eta so ştea gă, zise el. Nu pot sufe i uzi a lui leste ată.

Na fi ai si plu să ple ă oi ? zise Ma i . Po i să i o du i si gu aşi a sau ei să o du ă Jul a

?
Lasă ă o lipă, şopti Fa ell. O să i t ea ă. Du eata u po i î elege. Asta a fost o lo itu ă pe t u
mine.

i e i fi ea, pe t u u ele lui Du ezeu, spuse olo elul Jul a . Da ă ei să ei e a, î toa ete î

asă şi e ei lui ţake . El t e uie să ştie să t ateze astfel de azu i. Da u te fa e de îs pe st adă.

O, du eata eşti g oza epli ă Fa ell, î d eptî

duse di şale şi p i i dui pe olo elul Jul a şi pe

Ma i . A u u ai a e e să ă ai pese. A u Ma i e la adăpost, u ? A u u oşti oti ul şi

ţake , u .; o să il e i, o să il p o u e î s is eg u pe al , fă ă heltuieli de t a spo t. O să po i i a o
dată pe săptă î ă la Ma de le , pe t u oste eală şi o să te si i î d u de du eata. Fă ă î doială ă
Ma o să te oage să fii aşul p i ului lui opil.

Cea fi să e u ă î aşi ă ? zise olo elul

Jul a lui Ma i . O să e pute fa e pla u ile pe d u .

Ma i des hise po tie a şi olo elul Jul a se u ă. î i eluai lo ul î fa ă. Fa ell e a tot sp iji it de
auto' o il şi u se iş a.

Te sfătuies să te du i di e t a asă şi să te bagi

î pat, zise tăios olo elul Jul a , şi o du î et, ă i

altfel o să i t i la î hisoa e pe t u o u ide e. Şi a u

pot să te ai p e i , ă i o să te ai ăd, ă eu, a

agist at, a a u ite pute i de a e o să i dai sea a

da ă ai pui eodată piciorul la Kerrith sau prin îm

p eju i i. Şa tajul ui o ese ie p ea f u oasă, do

ule Fa ell. Şi oi şti u t e uie să e pu tă u ei

a i îl e e ită, o i ît de iudat i sa pă ea asta.

Favell îl privea pe Maxim. Culoa ea pă î tie a fe ei

sale dispă ea şi zîmbetul lui dezagreabil îi revenea pe buze.

Da, a fost un mare noroc pentru dumneata, Max,

ui aşa ? zise el î et. C ezi ă ai îştigat, u ? Da le

gea te poate î ha ă ia , a şi pe i e.

Ma i dădu d u ul oto ului aşi ii.

Mai ai ceva de spus ? î t e ă el. Pe t u ă altfel,

ai fa e ai i ie să te g ă eşti.

Nu, zise Fa ell, u te ai e i . Po i să ple i.

El se dîdu î i&ă ăt sp e t otua , zî i d. Maşi a

po i. Cî d să oteas ă după ol , a uitat î dă ăt şi la ăzut u sta î pi ioa e şi. e u ă ea di

o hi ; fă ea se e u i a, îdea.

Me se ă îtă î e e î tă e e. Apoi olo elul Jul a î epu să o eas ă.

Nu poate să fa ă i i , zise el. )î etul şi salutul

ăsta fa e pa te di luful lui. To i tipii ăştia se asea

mî ă. Na e i i ea ai i ă do adă u a e săşi sus i ă teza. Mă tu ia Tui ţake a î lătu ao epede.

Ma i u ăspu se. îl p i i pieziş, da fa a iui u i Epu ea i i .

A ea î t ade ă i p esia ă ţake o să e dea

dezlegarea, spuse colonelul Julyan; caracterul tainic al

a estei î tSl i i şi faptul ă ea u spusese i i doa

ei Da e s... Vede i, a ea ă uielile ei. Ştia ă e a g a

ol a ă. E g oaz i , desigu . E g oaz i . Asta a fi fost

deaj u s să fa ă pe o fe eie tî ă ă şi f u oasă săşi

pia dă apul.

Mergea pe şoseaua d eaptă. Stîlpi teleg afi i, auto a e, aşi i spo t, ile i i, izolate I g ădi ile' lo .
Toate astea ale gau î ai tea o hilo ei, i p i î du i i i te i agi i de a e o să i adu a i te
totdeauna.

C ed ă ai ă uit i iodată i i , de Wi te ? î t e ă olo elul Jul a .

Nu, ăspu se Ma i , u.
 Sî t oa e i a e au o tea ă ol ă i ioasă, o ti uă olo elul Jul a . Fe eile ai ales. A elaşi lu u
t e uie să se fi î ti plat şi u ea. A ea u aj pe t u toate. Nu ai pe t u asta u. Nu se putea o iş ui u
gî dul ă a sufe i. î sfî şit, de asta a fost el pu i u ată.

Da, spuse Maxim.

C ed ă a fi ău să las să se î eleagă p i Ke ith şi î o itat, ă u do to di Lo d a ea e pli at

oti ul si u ide ii. î az ă sa fle a i. Ştii, u po i să p e ezi i iodată. Oa e ii sî t u eo i iuda i. O
să fie ai i e pe t u du eata, da ă o să se afle desp e oala doa ei de Wi te .

Da, zise Ma i . î eleg.

E u ios şi foa te e e a t, spuse. î et olo elul Jul a , ît de depa te se ăspî des î tî plă i di
a estea p i dist i tele u ale. Ni iodată u ştii de e t e uie să se î tî ple aşa, da , di efe i i e, astai
ealitatea. Nu î sea ă ă aş p e edea eo eplă e e di t asta, da e ai i e să fi i p egăti i. Oa e ii
sî t î li a i să spu ă ele ai esă uite lu u i, da ă li se ofe ă ea ai

. i ă o azie.

Da, spuse Maxim.

Du eata şi u C a le , i eî eles, pute i să î ă uşi i î faşă o i e a su ditate la Ma de le sau pe

do e iu, ia eu ă pot o upa de aşa e a î od efi a e, la Ke ith. A săi spu două o e şi fetei
ele. Ea se ede u o d oaie de oa e i ai ti e i, a e foa te adesea pă ătuies el ai ău, î d este
o a de î d ugat po eşti. Nu i î hipui ă zia ele ă o ai sî îi şi asta e u lu u t?u . O să ede i,
peste o zi sau două, o să se uite u totul de a eastă hestiu e.

Da, spuse Maxim.

St ă ătu ă ahalalele di o d şi t e u ă di ou p i Fi hle şi Ha pstead.

Şase şi ju ătate, spuse olo elul Jul a . Ce i

te ii a e i ? A o so ă a e lo uieşte la St. John's Wood

şi aş a ea hef să ă du să luă asa de sea ă la ea

fă ă so a u ; şi apoi a săiau ulti ul t e la Paddi i

gto . Ştiu ăi a olo. Sî t sigu ă a fi î î tată să ă'

adă şi pe oi a î doi.

Ma i şo ăi şi se uită la i e.

E foa te d ăgu di pa tea du itale, îi ăspu sei eu, da e p efe a il să e ede de d u ul ost u.
T e uie săi telefo ez lui F a k şi ai a u ele lu u i de fă ut. C ed ă o să î a li işti i o iu de şi o
să e pet e e oaptea î t u ha de pe d u . Da, credea asta o să fa e .
Foa te i e, spuse olo elul. Vă î eleg. Va supă a da ă a i lăsa la so ă ea ? E pe u ul di
bulevardele astea.

Ma i , op i aşi a pu i ai î olo de poa tă. „Mie i posi il să i ul u es pe t u tot e ai fă ut

aî ' spuse el. Ghi eşti e si t, fă ă să ai a e oie să io spu ."

Dragul meu, zise colonelul Julyan, sînt foarte fe

i it. Da ă a fi ştiut el pu i e ştia ţake , u sa

fi întîmplat absolut nimic. Dar nu te mai' gîndi la asta.

T e uie să le ui i pe toate, a pe u episod eplă ut şi

e o o it. Sî t ap oape sigu ă Fa ell o să ă ai

p i i uias ă eplă e i. Da ă eî epe, ă izui pe oi

a să ă î ştii a i i ediat. Ştiu eu u săi i de ha .

Coborî di aşi ă, st î gî duşi pa desiul şi ha ta, î lo ul ost u, adăugă el fă ă să e p i eas ă, aş,

ple a. Du e i ă de ă odih i i.

Noi u Sa ăspu s. .Colo elul Jul a se ăz ea săşl

î pătu eas ă ha ta.

î El e ia e foa te plă ut pe ti pul ăsta, spuse el.

î i adu a i te ă a pet e ut .a olo îte a a a e u

fetele ele şi ea a uzat foa te i e. Sî t pli ăi

încî tătoa e.

Şo ăi pu i , apoi îşi d ese glasul.

Sa putea să se idi e u ele o testa ii eî se

nate, spuse el, nu din partea lui Favell, ci din partea

îto a pe soa e di i ut. Nu pute şti e a t e a putut

spu e Ta e, e a olpo tat şi et ete a. Fi eşte ăi a

su d. Da u oaşte i p o e ul : „O hii a e u se ăd,

se uită". Cî d oa e ii u sî t de fa ă u se o eşte des

p e ei. Aşai totdeau a.

Stătu o lipă săşi u e e lu u ile. C ed ă a . luat tot. Ha tă, o hela i, asto , pa desiu. A totul.
Atu i, la e ede e a î du o a. Nu ă o osi i p ea ult. )iua a fost isto itoa e.

I t ă pe poa tă şi u a pe o ul. Văzui o fe eie ap opii duse de fe east ă, zî i d şi flutu î d î a. Ne

elua ă d u ul şi oti ă după ol ul ule a dului. Mă î ti sei pe ju ătate pe s au ul eu şi î hisei
o hii. A u , ă e a di ou si gu i şi spai a pie ise, si ea o se za ie de uşu a e, ap oape p ea
pute i ă. E a a şi î d sa fi spa t u a es. Ma i u spu ea i i . Si ea î a lui a ope i do pe a
ea. Maşi a oast ă alu e a p i t e ehi ule şi eu u le edea . Auzea îzîitul auto uzelo , t o peta
ta i et elo , uietul eî etat al Lo d ei, da u fă ea pa te di a est o aş. Mă odih ea î t alt lo
ă o os, li iştit şi tă ut.. A olo u i se ai putea î ti pla i i . S ăpase de iză.

Cî d Ma i op i aşi a, des hisei o hii şi ă idi ai. E a î fa a u uia di e u ă atele i i

estau a te de pe st ăzile î guste di Soho. P i ii î ju ul eu a o ită şi stupidă.

Eşti o osită, spuse Ma i . Sleită de o oseală şi

u ai eşti u ă de i i . O să te si i ai i e după

e o sa ă î i. Şi eu. Să i t ă ai i şi să o a dă

i ediat să e adu ă de î a e. î a elaşi, ti p, aş pu

tea săi telefo ez lui F a k.

Co o î ă di aşi ă. î estau a t u e a i e i de ît dît e d'hotel, u pi olo şi o fe eie tî ă ă î

spatele asei. E a Î tu e i şi ă oa e. Ne aşeza ă la o asă, î u ol . Ma i alese e iul.

Fa ell a ea d eptate şa ea ă ăutu i al ooli e,

spuse el. A şi eu e oie, şi tu. Q să iei u a d

Maet e d'holel e a g as şi zî ito . Ne aduse pîl işoa e o a te. î epui să de o ez u a. ţ a d ul eu

e a dul e, ăldu , espus de î tă ito .

După i ă po i di ou, î et de tot, .spuse Ma i . O să fie şi ai ă oa e. O să găsi pe d u u

sat u de să pet e e oaptea. Şi o să fi îi e di i ea ă la Ma ide le .

Da, ăspu sei.

Na eai hef să i ezi la so a lui Jul a ?

Nu.

Ma i îşi goli paha ul. O hii lui î e ă a i pă eau > şi ai a i. î paloa ea fe ei e au î tu e a i.

C ezi ă Jul a a ghi it ade ă ul ? î t e ă el. ,

' La p i it pe deasup a paha ului eu şi a spus i i .

Ştie, zise Ma î et. Ştie u sigu a ă.

Da ă ştie, o să spu ă i iodată i i . Ni iodată, i iodată.

Nu, fă u Ma i .

Ceru chel e ului î ă u a d .A stat li işti i şi tă u i î ol işo ul ost u î tu e os.

Mă gî des , eluă Ma i , ă Re e a a i it

di adi s. "Ulti ul luf. Ea oia a so u id. P e ăzuse

totul. De aceea rîdea. De aceea a murit rîzînd.

Nu spusei nimic. îmi ăui a d ul u sifo . Totul se sfî sîse, totul se te i ase u i e. Asta u ai a ea
i i o î se ătate. Nu ai e ista i i u oti , a Ma i să fie atît de palid şi de e o io at.

Asta a fost ulti a ei fa să, spuse Ma i . Cea ai u ă.' Şi u sî t i i hia a u sigu da ă a îştigat.

Ce ei să spui ? Cu poate să fi îştigat ?

Nu ştiu, zise el. Nu ştiu.

îşi goli al doilea paha . Apoi se s ulă de la asă.

Mă du săi telefo ez lui F a k, î i spuse el.

Ră ăsei î ol ul eu şi pi olul î i aduse o farfurie

u la guste. E au alde şi foa te u e. A ai ăut şi eu u a d u sifo . Mă si ea foa te i e

a olo şi i i u ai a ea i po ta ă. îi zî ii pi olouluL Ce ui

di ou pîi e î f a uzeşte, fă ă să ştiu pe t u e. Restau a tul a ela e a d ăgu şi i ti . Ma i şi u

i e e a î p eu ă. Totul se sfî şise. Totul se a a jase. Re e a u ise. Re e a u ai putea să e.
fa ă ău. Ju ase ulti a ei fa să, u spu ea Ma i . A u u ai putea să e fa ă i i . Ma i se
î toa se după~ ze e i ute.

Ei bine î t e ai u u glas, a e î i su a i u e hi, a şi u e ea de depa te. Ce face Frank ?

Foa te i e, spuse Ma i . Aştepta la i ou, aştepta de peste pat u easu i săi telefo eze. Ia po estit
ce sa întî plat. Pă ea ul u it, uşu at.

Da, zisei.

Da e e a iudat, spuse Ma i î et de tot, u o ută î t e sp î e e. El ede ă doa a Da e s a

ple at. A dispă ut. Na spus i ă ui i i , da p o a il ă şia pet e ut ziua fă î duşi agajele; odaia ei e
goală şi ha alul de la ga ă a e it pe la pat u a săi ia agajele. F ith a telefo at î lipa a eea lui F a k,
a e ii, spusese să io t i ită pe doa a Da e s la i ou. A aşteptato, da ea a e it. Ca u eo ze e
 i ute î ai te de al fi he at eu, F ith la he at pe F a k săi spu ă ă sa telefonat de la Londra pentru
doa a Da e s, ă a dat legătu a u î ăpe ea ei şi ă dî sa a ăspu s. T e uie să fi fost pe la şase şi
ze e. La şapte fă ă u sfe t, a ătut la uşa ei şi a găsit odaia goală. A fost ăutată î toate pă ile, fă ă să
fie găsită. Se ede ă a ple at. O fi pă ăsit asa di e t p i pădu e. Na t e ut pe poa tă.

Asta ui e a u ? î t e ai. O să e u e o ul i e de eplă e i. Oricum, trebuia so concediem.

C ed ă asta a ă uit şi ea. Ie i sea a a ea o e p esie iudată. Pe î d e ea azi di i ea ă î aşi ă,
ă gi dea to ai la asta,

Numi place asta, zise Maxim. Numi place asta.

Ea u poate să fa ă i i , stă ui eu. Da ă a ple at u atît ai i e. Nu ai î ape î doială ă ia

telefo at Fa ell. T e uie săi fi po estit e a spus ţake p e u şi e a spus olo elul Jul a . Colo elul
Jul a ia spus ă da ă o să fa ă ea ai i ă î e a e de şa taj, săl î ştii ă . Ei o să' î d ăz eas ă.
Nu pot. Primejdia e prea mare.

Nu ă gîhdea la şa taj, spuse Ma i . :

Altceva cear putea fa e ? T e uie să u ă sfatul

olo elului Jul a . T e uie să uita toate astea. Să>

u e ai gî di la ele. Sa sfî şit, d agule, sa sfî şit.

A t e ui să ul u i î ge u hi lui Du ezeu.

Ma i u ăspu se. P i ea î ai tea lui î gol.

i e ă eşte la gusta, spusei eu. Mă î ă, d agă.

O să i fa ă i e. Ai e oie să ă î i. Eşti o osit.

îi spu ea u i tele pe a e i le spusese el. Mă si ea ai i e, ai pute i ă. A u a ea eu

grijii de el. El era obosit, palid. Dar nu mai avea de ce să se ffă î te. Doa a Da e s ple ase. Şi pe t u
asta a fi t e uit săi ul u i lui Du ezeu.

Mă î ă, îi spusei.

Totul o să se s hi e î iito . Na să ai fiu i ti idată de se ito i. O dată doa a Da e s ple ată,

a să î ă î etul u î etul să o du asa. A să o es u şeful u ăta . Voi fi iu ită, espe tată.
Vo uita îii u î d ă doa a Da e s a po u it eodată. Voi îtt | ă a să o du şi oşia. îl oi uga
pe F a k să i e pli e totul. E a sigu ă ă F a k ă si patiza. Şi eu ut ea si patie pe t u el. Mă oi
du e să î ă u sî t o duse toate astea. Ce se fă ea la fe ă. Cu se hotă ăs lu ă ile pa ului. Mş.
oi apu a şi de g ădi ă it şi, u ti pul, oi fa e s hi ă i. Nu i plă ea pajiştea a eea i ă şi păt ată, u
statuia faunului î fa a fe est ei salo aşului. Voi pu e să se s oată fau ul. Sî t o ul i e de lu u i pe
a e leaş putea fa e î etul u î etul. Vo e i oaspe i şi u oi ai sufe i di auza asta. Va fi
i te esa t să le a a jez î ăpe ile, să pu flo i şi ă i î ele, să o a d e iu ile. Vo a ea opii. Vo
a ea eapă at opii.

Ai te i at ? î t e ă deodată Ma i . Nu ai

eau de ît afea. Neag ă, foa te ta e, te og, şi plata,

adăugă el, ad esî duse hel e ului.

Mă î t e a de e t e uia să ple ă atît de de e e. Ne si ea i e î estau a tul a ela şi u e

zo ea i i î alta pa te. î i plă ea a olo u apul eze at de spăta ul a hetei, isî d u iito plă ut.
Aş fi putut sta aşa foa te ultă e e.

îl u ai pe Ma i u paşi şo ăito i şi ăs î d.

As ultă î i zise el, î d fu ă afa ă. C ezi ă ai putea do iî aşi ă, da ă te î eles u pătu aşi te
aşed i spate ? Ai a olo pe e şi pa desiul eu.

C edea ă o să do i u de a pe d u , spusei eu. î t u hotel.

Ştiu, da a i p esia ă t e uie să e î apoie astă oapte. C ezi ă ai putea do iî aşi ă ?

Da, ăspu sei eu şo ăi d. Poate.

E opt fă ă u sfe t. Da ă ple ă î dată, pute fi a asă la doua şi ju ătate. Nu ed să fie p ea ae

î ulzeală pe şosea.

O să fii o osit, spusei eu, g oza de o osii

Nu. El lăti ă di ap. A să ă si t foa te i e. V eau să ă î apoiez. A olo se pet e e e a g a .

P esi t. V eau să ă î apoiez.

Chipul lui e a î g ijo at iudat. Des hise po tie a aşi ii şi î epu să aşeze pătu a şi pe e ele î fu d.

Ce lucru grav sar putea întîmpla ? îl întrebai. E

a aghios să te f ă l i aşa, î d totul e î egulă. Eu

u te î eleg.

El u ăspu se. Mă u ai î fu dul aşi ii şi ă ul ai. El ă î eli u pătu a. E a ult ai

o fo ta ilde ît iaş fi putut î hipui.

Stai bine ? mă î t e ă el.

Da. spusei zî i d. Stau i e. A să do . Nu i să ă op es la u hotel. E ult ai i e să e

î apoie di e t a asă. O să fi la Ma de le î ai te de asă itul soa elui.
El se instala la volan. Eu a î his o hii. Maşi a po i şi si ea su i e legă a ea uşoa ă a a u ilo .
î i î fu dai fa a î t o pe ă. Miş a ea aşi ii e a egulată şi i tea ea îi u ă ea it ul. Sute de
i agi i se pe i deau î dă ătul o hilo ei î hişi, lu u i ăzute, Iu u i ştiute, şi lu u i uitate. Se
perindau î t u dese lipsit de logi ă. Pa a pălă iei doa ei Va Hoope , s au ele u spăta ele d epte
di suf age ia lui F a k, fe east a a e "a a ipei d epte de la Ma de le , o hia oză a doa ei
zî ă e e la alul ostu at, o ă a ă pe d u li gă Mo te Ca lo.

U eo i îi edea pe Jaspe î î d flutu i pe pajişte, alteo i pe fo te ie ul do to ului. ţake

s ă pi î duşi

u e hea lî gă şezlo g. Pe poştaş, a e e a ătase astăzi asa şi pe a a Cla isei, a e şte egea pe t u
mine un scaun, în odaia de primire di spate. ţe î i zî ea, i î d î îi i flo i de e e o , ia so ia
pasto ului ă î t e a da ă eau să ă î la eai. Si ea de pe a u plă e ea ea şafu ilo e i di
p op iul eu pat şi piet i elele de pe pete ul de plajă di golfule . Si ea i eas a pădu ilo ,
uş hiul u ed şi petalele azaleelo eştejite. Mă ufu dai î t u so iudat, e e i d di î d î î d
la ealitatea pozi iei ele î ghe uite şi la spatele lui Ma i di fa a ea. ţez a luă lo ul a u gului. Pe
şosea t e eau aşi i lu i ate. Se edeau sate u lu i i e lipi d la fe eset ele aselo , î spatele
pe de elo t ase. Mă î to sei pe ealaltă pa te şi ado ii di ou.

Vedea s a a Ma de le ului şi pe doa a Da e s, î a ată î eg u, aşteptî du ă. Cî d ă u a

pe s a ă, ea se dădea î apoi su oltă şi pie ea. O ăuta şi o găsea . Apoi hipul ei ă p i ea p i t o
uşă şi st iga , ia ea pie ea di ou.

CSte e oeasul ? întrebai.

Ma i se î toa se. î u a aşi ii, fa a lui e a gal e ă şi fa to ati ă.

E u sp ăze e şi ju ătate, î i ăspu se «I. A fă ut ai ult de ju ătate di d u . Mai î ea ă să

dormi.

Mie sete, zisei.

El se op i î o aşul u ăto . O ul de la ga aj spuse ă e astăsa u do ea şi ă o să e fa ă eai.

Co o î ă di aşi a şi i t a ă î ga aj. ţătea di pi ioa e a să i pu sî gele î iş a e Ma i
fu a. E a f ig. U î t asp u sufla p i uşa des hisă şi lo ea a ope işul de ti i hea. T e u ai şi i î heiai
pardesiuL

Da, e a ă oa e astăsea ă, zise ga agistul, po pî d e zi a. Valul de ăldu ă a t e ut şi ăstai ulti ul

al di a a asta. î u î d a t e ui să fa e fo î so e. j

La Londra a fost foarte cald, zisei eu.

Daa ? rosti ei. Ei, acolo totdeauna au parte de extreme, nu ? Primele semne de vreme rea leam avut

acolo. Pinî îi e di i ea ă o să sufle ta a î tul pe oastă.

Ne astăsa e aduse eai. A ea gust de le a u, da e a fie i te. îl. ăui u lă o ie, u plă e e, Ma i
se şi uită la eas.

A t e ui să ple ă , zise el. E douăsp eze e şi ze e.

Pă ăsii u pă e e de ău adăpostul ga ajului. Vintul

rece îmi biciuia obrazul. Printre stele, treceau nori.

Da zise ga agislul, iată sfî şitul e ii.

Ne u a ă di ou î aşi ă, a e po i. Mă aşezai ia su pătu ă. Eu î hisei o hii. O ul u pi io ul de

le î to ea a i ela flaş etei şi elodia Trandafirilor din Pieurdia mi se învî tea î ap î legă a ea
a u ilo auto o ilului. F ith şi ţo e t adu ea eaiul î i liote ă. Po tă easa ă salută u ă eală şişi
he ă ăie aşul. Vedea odelele de apoa e î ăsu a di golf. Vedea pî zele de pai je agă ate de
ata gu i. Auzea ploaia pe a ope iş şi zgo otul ă ii. V oia să e g I Valea Fe i ită, da u e a
a olo. î p eju ul eu e au opa i, u e a Valea Fe i ita. Ni i de ît opa i î tu e a i şi desişu i ti e e.
ţuf i ele ipau jal i . Lu a st ălu ea pe fe est ele Ma de le uhii. î g ădi ă e au u zi i.

Maxim, strigai eu, Maxim ! Da, zise el. Sfiit aici.

Am avut un vis, zisei eu,

Ce anume ?

Nu ştiu, u ştiu.

Căzui di ou î adî u i eli iştitoa e şi pli e de iş a e. S ia s iso i î salo aş. E au i ita iile pe
a e le t i itea . Eu î să i le s ia pe toate u o pe i ă g oasă, eag ă. Şi î d p i ii e s isese ,
ăzui ă u e a s isul eu i , la , i u s is lu g, aple at, u t ăsătu i as u ite. î pi sei i ita iile la o
pa te şi le as u sei: Ma idi at şi a dus la ogli dă. Mă p i ea u hip, a e u e a al eu. E a foa te
palid, foa te d ăgu şi î o ju at de pă eg u. O hii se î e i ă şi zî i ă. ţuzele se depă ta ă. Chipul
di ogli dă ă p i ea şi îdea. Şi ăzui ă ea e aşezată î ai tea esei de toaletădi odaia ei şi ă Ma i
îi pe ia pă ul. Ii i ea pî ul î ii i şi tot pe iî dul, îl î făşu ă a să fa ă o

fu ie lu gă şi g oasă. Coada se î făşu ă a u şa pe şi el o luă u a î două îi ile şi tot zî i d

Re e ăi, io t e u în jurul gîtului.

Nu, u, u lai eu. Nu. Nu. Să ple ă î El e ia.

Colo elul Jul a a spus ă t e uie să e du e î El e ia.

Si ii î a lui Ma i pe o azul eu. Cei ? zise dinsul. Ce sa î tî plat ? Mă aşezai şi i dădui pe spate
pă ul e i a ope ea fa a.

Nu pot să do , zisei. Nu . eau să ă ai hi uies .

Ai do it, zise el. Ai do it două easu i. E două şi u sfe t. Sî te la t ei kilo et i di olo de La o ,

Era la fel de frig ca mai înainte. T e u a î î tu e i ul aşi ii.

Viu li gă ti e, zisei eu. O să fi a asă la t ei.

Mă ă ă ai peste spăta şi ă aşezai alătu i de el, p i i d î ai tea ea p i pa iz. Pusei î a pe

ge u hiul lui. Clă ă ea di di i.

ie f ig, spuse dî sul.

Da.

Coli ele se idi au î ai tea oast ă şi pie eau şi se idicau din nou. E a foa te î tu e i . Stelele pie ise ă,
: Cit ai spuse ă e easul ? î t e ai eu.

Două şi douăze i.

E u ios. Sa spu e ă o să se i eas ă zo ile, olo î dosul oli elo . Da u se poate, e p ea de e e.

Nui a olo, zise el. Tu te ui ii spre apus.

Ştiu, zisei eu. E iudat, ui aşa ?

El u ăspu se, ia eu e eta ai depa te e ul. Pă ea ă se lu i ează pe ăsu ă e p i ea . E a a

p i a lu i ă oşie a ăsă itului. î etul u î etul, ea se î p ăştie pe e .

Ia a se ede au o a o eală, ui aşa ? zisei eu.

Nu vara ?

Nui au eola o eală, ăspu se el. E Ma de le .

îl p i ii şii ăzui hipul. Ii ăzui o hii.

Ma i , zisei. Ma i , e este ? El o du ea di e î e ai epede. U a ă oli a di ai tea oast ă şi

ăzu ă La o î ti zî duse întro ale la pi ioa ele oast e. La stî ga oast ă e a fi ul a gi tiu al îului
e se lă gea sp e golful di Ke i h, la i i kilo et i depă ta e. Şoseaua Ma de le ului e a î ai tea
oast ă. Nu e a lu ă.

Cerul de deasupra capetelor noastre era negru ca şi e eala. Da î za e, e ul u e a eg u delo . E a

up i s de o oşea ă pu pu ie, pa ă pătat de sî ge. Şi e uşa z u a î î tî pi a ea oast ă î p eu ă u
î tul să at al ă ii.

Sfî şit
Tiparul executat sub comanda nr. 30104 la

I p i e ia „CORESI" ţu u eşti

ROMÎNIA