Dictionar de Ghicitori PDF

Dicţionar de ghicitori
Ce vieţuitoare
Umblă dimineaţa în patru picioare,
La prânz în două,
OMUL (ASPECTUL FIZIC) OMUL Şi seara în trei?
Am un pom
Cu ramurile-n jos,
OMUL (ASPECTUL FIZIC) OMUL Şi cu rădăcina-n sus.
Spuneţi-mi acum anume:
Ce pom e acel în lume
Care ramurile sale
Toate le are la vale
Şi vinele, rădăcina
OMUL (ASPECTUL FIZIC) OMUL Îi stau în sus, cu tulpina?
Tare ca criţa şi slab ca oul;
OMUL (ASPECTUL FIZIC) OMUL Ghici, cine este?
Sunt două scăunele;
Pe scăunele —
Un polobocel;
Pe polobocel —
Un bostănel;
Pe bostănel —
Pădure,
Prin pădure
OMUL (ASPECTUL FIZIC) TRUPUL OMULUI Umblă lupii.
Am o crăcană;
Pe crăcană — un poloboc;
Pe poloboc — o cobiliţă;
Pe cobiliţă — o tărtăcuţă;
Pe tărtăcuţă — o pădure,
OMUL (ASPECTUL FIZIC) TRUPUL OMULUI Şi în pădure râmă porcii.
Am două crăcănuţe;
Pe crăcănuţe —
Un ştiubeiaş;
Pe ştiubeiaş —
O căpăţână;
Şi pe căpăţână —
OMUL (ASPECTUL FIZIC) TRUPUL OMULUI Un huci.
La o margine de crâng —
Două blăni de blid;
Lângă două blăni de blid —
Doi luceferei;
Lângă doi luceferei —
OMUL (ASPECTUL FIZIC) CAPUL O moară ferecată.
Un dovleac
OMUL (ASPECTUL FIZIC) CAPUL Cu şapte găurele.
Sus pădure,
Jos pădure;
Sub pădure — două lacuri;
Între lacuri — o muchiuliţă;
Sub muchiuliţă — un bordei;
OMUL (ASPECTUL FIZIC) CAPUL În bordei sunt două ţarcuri.
Am o pădurice;
Lângă pădurice —
Două poienice;
Lângă poienice —
Două luminice;
Lângă luminice —
Ţarcă spurcăcioasă;
Lângă ţarcă spurcăcioasă —
Moară pietroasă;
Lângă moară pietroasă —
OMUL (ASPECTUL FIZIC) CAPUL Ţap-ţaparig.
În pădure mă dusei,
O nuia îmi tăiei;
Când locul căutai,
OMUL (ASPECTUL FIZIC) FIRUL DE PĂR, PĂRUL Eu nu-l mai aflai.
La o căpăţână de vultur —
OMUL (ASPECTUL FIZIC) URECHILE Două jumătăţi de blid.
Pe-o margine de zăvoi
OMUL (ASPECTUL FIZIC) URECHILE Stau două bliduri moi.
Două bobileie de argint:
Cât le arunci, atât se duc.
OMUL (ASPECTUL FIZIC) OCHIUL, OCHII Ce e?
Am două pietre nestemate:
OMUL (ASPECTUL FIZIC) OCHIUL, OCHII Încotro le-arunc, acolo se duc.
Doi luceferei,
OMUL (ASPECTUL FIZIC) OCHIUL, OCHII Privesc lumea cu ei.
Am două lumini
OMUL (ASPECTUL FIZIC) OCHIUL, OCHII De ajung până la cer.
Două ape-aprinse
OMUL (ASPECTUL FIZIC) OCHIUL, OCHII Sub două păduri întinse.
Am doi berbecei:
Acum sunt în curte,
OMUL (ASPECTUL FIZIC) OCHIUL, OCHII Acum sunt în munte.
Am două turturele
Mici şi frumuşele.
Cât le-arunc,
OMUL (ASPECTUL FIZIC) OCHIUL, OCHII Atât se duc.
Am doi porumbei,
OMUL (ASPECTUL FIZIC) OCHIUL, OCHII Toată lumea se-oglindeşte-n ei.
Am doi pui de greieraş,
OMUL (ASPECTUL FIZIC) OCHIUL, OCHII Joacă sub un păltinaş.
Am două ferestre:
Dimineaţa se deschid,
OMUL (ASPECTUL FIZIC) OCHII ŞI NASUL Şi seara se închid.
Sunt doi fraţi gemeni:
Vor să se vadă,
OMUL (ASPECTUL FIZIC) OCHII ŞI NASUL Dar un munte îi desparte.
Pădure deasupra,
OMUL (ASPECTUL FIZIC) GENELE Pădure dedesupt.
Am două surori gemene,
OMUL (ASPECTUL FIZIC) SPRÂNCENELE Ce dorm de-a-n picioarele.
Pe coasta castelului —
OMUL (ASPECTUL FIZIC) SPRÂNCENELE Frunza pătrunjelului.
Iepuraş
OMUL (ASPECTUL FIZIC) OCHII ŞI SPRÂNCENELE Sub rozoraş.
Pe două deluşele
Stau două săgeţele;
Sub două săgeţele
Sunt doi luceferei;
Te vezi mereu în ei.
De vrei ca să-i ghiceşti,
Citeşte-n ochii mei,
OMUL (ASPECTUL FIZIC) OCHII ŞI SPRÂNCENELE Şi-i vei vedea pe-ai tăi.
Sub două păduri întinse —
OMUL (ASPECTUL FIZIC) OCHII ŞI SPRÂNCENELE Două ape-aprinse.
Am doi fraţi,
OMUL (ASPECTUL FIZIC) OBRAJII Care nu se pot vedea.
O căsuţă
OMUL (ASPECTUL FIZIC) GURA Plină cu osuţă.
Am o râşnicioară:
Toată ziua râşneşte,
OMUL (ASPECTUL FIZIC) GURA Şi noaptea se opreşte.
Am o coşăriţă
OMUL (ASPECTUL FIZIC) GURA ŞI DINŢII Plină de oiţă.
Am un coşerel
OMUL (ASPECTUL FIZIC) GURA ŞI DINŢII Plin cu mieluşei.
Sus masă,
Jos masă,
La mijloc
OMUL (ASPECTUL FIZIC) GURA ŞI DINŢII Fasole-aleasă.
Am un oboraş
OMUL (ASPECTUL FIZIC) GURA ŞI DINŢII Plin cu iepuraşi.
Am o poieţică
OMUL (ASPECTUL FIZIC) GURA ŞI DINŢII Plină de cârlani albi.
Într-o poiană
OMUL (ASPECTUL FIZIC) GURA ŞI DINŢII Pasc două herghelii de cai albi.
În jurul lacului mic,
OMUL (ASPECTUL FIZIC) GURA ŞI DINŢII Pietre albe stau chitic.
Am o fântână largă
OMUL (ASPECTUL FIZIC) GURA ŞI DINŢII Plină de pietricele albe.
Am o sobă
OMUL (ASPECTUL FIZIC) GURA ŞI LIMBA Cu cociorbă.
Unul numai cuvântează,
Doi se uită şi veghează,
Iar alţi doi, care-au rămas,
OMUL (ASPECTUL FIZIC) GURA, OCHII ŞI URECHILE Stau şi-ascultă fără glas.
Două rânduri de soldaţi
OMUL (ASPECTUL FIZIC) DINŢII În straie albe îmbracaţi
Săcuşori albi
OMUL (ASPECTUL FIZIC) DINŢII ŞI BUZELE Sub streşini roşii.
Între două maluri roşii
OMUL (ASPECTUL FIZIC) DINŢII ŞI BUZELE Stau moşnegi bătrâni la sfat.
Albişorii treieră,
OMUL (ASPECTUL FIZIC) DINŢII ŞI LIMBA Roşioara mătură.
Bălan treieră,
OMUL (ASPECTUL FIZIC) DINŢII ŞI LIMBA Roşa-ntoarce.
Am o vacă într-o luncă,
OMUL (ASPECTUL FIZIC) DINŢII ŞI LIMBA Stă-ntre lupi, şi n-o mănâncă.
Am un grajdi cu cai albi,
Şi numai unul roşu,
Şi cel roşu
OMUL (ASPECTUL FIZIC) DINŢII ŞI LIMBA Bate pe toţi cei albi.
Ghici ghicitoarea mea:
OMUL (ASPECTUL FIZIC) LIMBA Ce şade-n apă făr’ să putrezească?
Ce şade-n apă
Şi tot se adapă,
Omu-mbătrâneşte,
OMUL (ASPECTUL FIZIC) LIMBA Ea nu putrezeşte?
Am un butucaş de tei;
Umblă prin bordei
OMUL (ASPECTUL FIZIC) LIMBA Şi strigă: Maftei, Maftei.
Am o căţeluşă roşie,
Care bate totuna
OMUL (ASPECTUL FIZIC) LIMBA Printr-un gard alb de os.
Ce-i mai dulce
OMUL (ASPECTUL FIZIC) LIMBA Şi totodată mai amar pe lume?
Oase n-are, nici aramă,
OMUL (ASPECTUL FIZIC) LIMBA Dar şi pietrele le sfarmă.
OMUL (ASPECTUL FIZIC) CERUL GURII Care cer n-are stele?
Am un ciocănaş de piele
OMUL (ASPECTUL FIZIC) NASUL Cu două găurele.
Ciocănel cu două borte:
OMUL (ASPECTUL FIZIC) NASUL Fără el, rar ai păreche.
Am un fluieraş
OMUL (ASPECTUL FIZIC) NASUL Cu două borticele.
Toată lumea
Nare are,
Dar şi popa
OMUL (ASPECTUL FIZIC) NARA Are nare.
Ieşi, Ilie,
Din chilie,
OMUL (ASPECTUL FIZIC) MUCII Că te-aşteaptă cinci la uşă.
Sub muche de deal —
OMUL (ASPECTUL FIZIC) MUSTAŢA Două cozi de cal.
Sub călcâiul unui deal —
OMUL (ASPECTUL FIZIC) MUSTAŢA Două cozi de cal moscal.
Fetele şi femeile n-au
Şi nici doresc să aibă;
Bărbaţii o ţin de o podoabă,
Iar când o au
OMUL (ASPECTUL FIZIC) BARBA Cearcă să se curăţească de ea.
Drăgan la noi,
OMUL (ASPECTUL FIZIC) GÂTUL Drăgan la voi.
Am doi saci de secară,
OMUL (ASPECTUL FIZIC) ŢÂŢELE Ei pot sătura o ţară.
Am doi saci de năgară:
Dacă n-ar fi sacii de năgară,
OMUL (ASPECTUL FIZIC) ŢÂŢELE N-ar mai fi lumea în ţară.
Pere nu-s, şi-s dulci;
OMUL (ASPECTUL FIZIC) ŢÂŢELE Cu ele te culci.
Am un munte;
Pe munte sunt două dealuri,
OMUL (ASPECTUL FIZIC) PIEPTUL ŞI ŢÂŢELE Şi pe dealuri sunt doi nasturi.
Bate fără încetare,
Începând de la născare;
Iar când ceasul a sosit,
OMUL (ASPECTUL FIZIC) INIMA Atunci şi ea a tăcut!
Am o iconiţă roşie
Şade lipită-n perete.
Nimeni n-o ştie
OMUL (ASPECTUL FIZIC) INIMA Numa’ eu şi Dumnezeu.
OMUL (ASPECTUL FIZIC) BURICUL Alună pe tobă.
Cuibul ciocârlanului
OMUL (ASPECTUL FIZIC) BURICUL În mijlocul Bărăganului.
În mijlocul Prutului
OMUL (ASPECTUL FIZIC) BURICUL Stă cuibarul cucului.
Cuibul berzei
OMUL (ASPECTUL FIZIC) BURICUL În mijlocul bălţii.
În mijlocul lacului
OMUL (ASPECTUL FIZIC) BURICUL Este cuibul dracului.
Furculiţă cu cinci dinţi,
OMUL (ASPECTUL FIZIC) MÂNA, MÂINILE Căpătată din părinţi.
Am o grebluţă cu cinci dinţişori,
OMUL (ASPECTUL FIZIC) MÂNA, MÂINILE Pe zi îmi trebuie de-o mie de ori.
Balaur vărgat,
OMUL (ASPECTUL FIZIC) VÂNA În pământ băgat.
Ce se coase singură,
OMUL (ASPECTUL FIZIC) PIELEA După ce se rupe?
Am zece copilaşi
OMUL (ASPECTUL FIZIC) DEGETELE Cu câte-o jumătate de căciulă-n cap.
Peste tot găseşti în lume
OMUL (ASPECTUL FIZIC) DEGETELE Cinci fraţi cu acelaşi nume.
Două mame au
OMUL (ASPECTUL FIZIC) DEGETELE Câte cinci feciori.
Am zece cai
Albi,
Toţi
OMUL (ASPECTUL FIZIC) DEGETELE MÂINII ŞI UNGHIILE Cu postăvile-n cap.
Am
O latnică
Platnică
Ghiscovatnică
Cu cinci
Lătnicele
Plătnicele
Chiscovătnicele.
Şi făr-acea
Latnică
Platnică
Ghiscovatnică
Nimic nu se poate
Lătnici
Plătnici
Ghiscovătnici.
Şi făr-acele cinci
Lătnicele
Plătnicele
Ghiscovătnicele
Nimic nu se poate
Lătnici
Plătnici
OMUL (ASPECTUL FIZIC) PALMA Ghiscovătnici.
Am doi căluşei
OMUL (ASPECTUL FIZIC) PICIOARELE Cutreier lumea cu ei.
Am doi căluşei
Tineri sprintenei,
OMUL (ASPECTUL FIZIC) PICIOARELE Numai să m-arunc pe ei.
Am două vaci roşii:
Când le duc la apă,
Se uită acasă;
Când le duc acasă,
OMUL (ASPECTUL FIZIC) CĂLCÂIELE Se uită la apă.
Am doi boi:
Când mă duc la fântână,
Ei cată acasă;
Când mă duc acasă,
OMUL (ASPECTUL FIZIC) CĂLCÂIELE Ei cată la fântână.
Cimiligă-cimilea,
MANIFESTĂRI UMANE, SLĂBICIUNI, BOLI MINTEA Ocolesc lumea cu ea.
Ce-i mai scump în lume,
Şi ce preţuieşte
MANIFESTĂRI UMANE, SLĂBICIUNI, BOLI MINTEA Mai mult ca toate?
MANIFESTĂRI UMANE, SLĂBICIUNI, BOLI MINTEA Ce nu poţi cântări?
Nuia
Vâjia,
Ocolii ţara cu ea;
Mai rămase un crâmpei,
MANIFESTĂRI UMANE, SLĂBICIUNI, BOLI GÂNDUL (CUGETAREA) De-l făcui obor de miei.
Nuieluşă argirea,
Coprinsei lumea cu ea
MANIFESTĂRI UMANE, SLĂBICIUNI, BOLI GÂNDUL (CUGETAREA) Şi-o pusei tot acolea.
Nuieluşă vânjăţa,
MANIFESTĂRI UMANE, SLĂBICIUNI, BOLI GÂNDUL (CUGETAREA) Înconjor lumea cu ea.
Am un cal sprintenel
MANIFESTĂRI UMANE, SLĂBICIUNI, BOLI GÂNDUL (CUGETAREA) Şi-nconjor lumea cu el.
Păsărică minunată,
MANIFESTĂRI UMANE, SLĂBICIUNI, BOLI GÂNDUL (CUGETAREA) Ocoleşte lumea toată.
MANIFESTĂRI UMANE, SLĂBICIUNI, BOLI GÂNDUL (CUGETAREA) Ce fuge mai repede decât toate?
Ce trece prin perete,
MANIFESTĂRI UMANE, SLĂBICIUNI, BOLI GÂNDUL (CUGETAREA) Şi nu-l sparge?
Cine zboară fără umbră
Şi se-ntoarce fără zgomot?
Ce-i nevăzut,
De alţii neştiut,
Când îi dai drumul,
MANIFESTĂRI UMANE, SLĂBICIUNI, BOLI GÂNDUL (CUGETAREA) Înconjoară pământul?
Ce se leagă cu gura,
MANIFESTĂRI UMANE, SLĂBICIUNI, BOLI VORBA Şi nu se dezleagă cu mâna?
Dacă-i dulce, mult aduce,
MANIFESTĂRI UMANE, SLĂBICIUNI, BOLI VORBA Dacă-i rea, fug toţi de ea.
Ce-i mai dulce decât dulce,
MANIFESTĂRI UMANE, SLĂBICIUNI, BOLI SOMNUL Şi pe talger nu se duce?
Ce e dulce şi mai dulce,
MANIFESTĂRI UMANE, SLĂBICIUNI, BOLI SOMNUL Şi pe taler nu se taie?
Ce e dulce şi mai dulce,
MANIFESTĂRI UMANE, SLĂBICIUNI, BOLI SOMNUL Îl alungi şi nu se duce?
Ce e dulce, foarte dulce,
MANIFESTĂRI UMANE, SLĂBICIUNI, BOLI SOMNUL Şi nu poate să se-mbuce?
Mă vedeţi şi nu mă vedeţi,
Nu mă puteţi vedea decât nevăzând;
Eu vorbesc fără ca să vorbesc,
Fără să mişc, mă mişc, alerg;
Sunt mincinos şi totuşi uneori spun adevăr;
MANIFESTĂRI UMANE, SLĂBICIUNI, BOLI VISUL Ce sunt dară?
Râsă-mi-se,
Îngâmfă-mi-se,
Măr se face,
MANIFESTĂRI UMANE, SLĂBICIUNI, BOLI RÂSUL N-ai ce-i face.
Un butucel de jele
MANIFESTĂRI UMANE, SLĂBICIUNI, BOLI PLÂNSUL Cu două găurele.
MANIFESTĂRI UMANE, SLĂBICIUNI, BOLI LACRIMA Ce apă este-n lume fără nisip?
Apa cea mai lină
MANIFESTĂRI UMANE, SLĂBICIUNI, BOLI LACRIMA Şi mai făr-de tină.
La masă făr’ de mine nu stai,
Totuşi nu vrei să mă ai;
Când mă ai, chiar te grăbeşti
MANIFESTĂRI UMANE, SLĂBICIUNI, BOLI FOAMEA De mine să te lipseşti.
MANIFESTĂRI UMANE, SLĂBICIUNI, BOLI NECAZUL Ce e mai amar şi mai amar?
Care om
MANIFESTĂRI UMANE, SLĂBICIUNI, BOLI SURDUL Nu ascultă cântece?
Cine are urechi
MANIFESTĂRI UMANE, SLĂBICIUNI, BOLI SURDUL Şi nu aude?
MANIFESTĂRI UMANE, SLĂBICIUNI, BOLI MICROBUL Ce e cel mai mic în lume?
Restei rece,
MANIFESTĂRI UMANE, SLĂBICIUNI, BOLI JUNGHIUL Prin inimă trece.
Cinel-cinel:
De ce-o lungeşti,
NAŞTEREA, CUNUNIA,MOARTEA VIAŢA De ce mai scurtă-o faci.
Douăzeci de frumoşi,
Patruzeci de voinici,
Şaizeci de înţelepţi,
NAŞTEREA, CUNUNIA,MOARTEA ANII VIEŢII Optzeci de nebuni.
Negurile se ridică,
Viermii capete ridică,
NAŞTEREA, CUNUNIA,MOARTEA ZORILE, OAMENII ŞI SOARELE Talger de-aur se despică.
Munţii se revarsă,
Diblele cântă,
NAŞTEREA, CUNUNIA,MOARTEA ZORILE, COCOŞII ŞI OAMENII Viermii se mişcă.
Trece nevăzut,
Repede de necrezut,
Nu fuge, nu sare,
NAŞTEREA, CUNUNIA,MOARTEA TIMPUL (VREMEA) Rost mare în lume are.
Fuge fără de picioare
De n-o prinzi
NAŞTEREA, CUNUNIA,MOARTEA TIMPUL (VREMEA) Nici de-a călare.
NAŞTEREA, CUNUNIA,MOARTEA TIMPUL (VREMEA) Ce fuge fără picioare?
Ce trece pe dinaintea ochilor
NAŞTEREA, CUNUNIA,MOARTEA TIMPUL (VREMEA) Şi nu-l poţi vedea?
Ce nu poţi cumpăra
NAŞTEREA, CUNUNIA,MOARTEA TIMPUL PIERDUT Cu toate bogăţiile din lume?
Nodurel legat cu gura,
NAŞTEREA, CUNUNIA,MOARTEA CUNUNIA Te-nnoadă pe totdeauna.
Ce nod cu gura se-nnoadă,
NAŞTEREA, CUNUNIA,MOARTEA CUNUNIA Şi cu mâini nu se deznoadă?
Cărăruie-ruie,
Peste umeri suie,
Peste umeri pleacă,
NAŞTEREA, CUNUNIA,MOARTEA BĂTRÂNEŢEA Umerii s-apleacă...
În pădure fusei,
NAŞTEREA, CUNUNIA,MOARTEA BASTONUL BĂTRÂNILOR Al treilea picior ajunsei.
Am o lădiţă
Cu o porimbiţă:
Dacă zboară porumbiţa,
NAŞTEREA, CUNUNIA,MOARTEA SUFLETUL N-ai ce face cu lădiţa.
Cine nu mai întreabă
Dacă vrea să meargă
Sau dacă-i pregătit
NAŞTEREA, CUNUNIA,MOARTEA MOARTEA Pentru călătorit?
Am un iepuraş
Cu urechile de caş:
Eu vreau să i le mănânc,
NAŞTEREA, CUNUNIA,MOARTEA MOARTEA El mă apucă de gât.
Pe cea gură de vale
Vine-o matahală mare,
Cu cinci capete,
Patru suflete
NAŞTEREA, CUNUNIA,MOARTEA MORTUL ŞI CEI CARE-L DUC LA GROAPĂ
Şi-o sută de degete.
Cine îl face nu-i trebuie,
Cine îl cumpără nu e pentru el,
Şi cui îi trebuie
NAŞTEREA, CUNUNIA,MOARTEA COŞCIUGUL (SICRIUL) Nu-l ştie şi nu-l vede.
Sus cântă,
NAŞTEREA, CUNUNIA,MOARTEA CLOPOTUL LA ÎNMORMÂNTARE Jos plânge.
Ţăndurica bradului —
NAŞTEREA, CUNUNIA,MOARTEA TOACA LA ÎNMORMÂNTARE Jalnica pământului.
Care-i satul
Unde câinii nu latră,
Cocoşii nu cântă
NAŞTEREA, CUNUNIA,MOARTEA CIMITIRUL (ŢINTIRIMUL) Şi oamenii nu lucrează?
Sufleţel nevinovat,
MEDIUL FAMILIAL COPILUL ÎN FAŞĂ Mai rău ca un hoţ legat.
Suflet ţine,
MEDIUL FAMILIAL LEAGĂNUL Suflet n-are.
Am o floare-aleasă,
Şade singură în casă,
MEDIUL FAMILIAL FEMEIA M-adastă să vin la masă.
Merge dada pe cărare:
Patru mâini, patru picioare,
MEDIUL FAMILIAL FEMEIA ÎNSĂRCINATĂ Patruzeci de unghioare.
— Ivaivas,
Ivaivas,
Unde-ai mas?
— La un cap de oraş.
— Ce-ai văzut,
Ce-ai auzit?
— Ce să văd,
Ce să aud?
Am văzut un cocoş
Ş-o găină,
C-un pui
MEDIUL FAMILIAL OMUL CU FEMEIA, FIUL ŞI FIICA Ş-o puică.
— Bună ziua, omul cu omoaia!
— Mulţumim dumitale,
Dar nu sunt omul cu omoaia;
Muma lui e soacra mumei mele.
MEDIUL FAMILIAL TATĂL CU FIICA Ghici, ce rudă sunt?
Este un lucru
Pe care unii îl au întreg,
Alţii jumătate,
MEDIUL FAMILIAL PĂRINŢII Iar alţii deloc.
Toată ziua: cioca-cioca;
UNELTE GOSPODĂREŞTI TOPORUL (SECUREA) Vine sara: boca-boca.
Pac, pac,
UNELTE GOSPODĂREŞTI TOPORUL (SECUREA) Prin copac.
Am o fată mare,
Cu capul de fier,
Cu coada de lemn:
Intră în vâlcele,
UNELTE GOSPODĂREŞTI TOPORUL (SECUREA) Scoate la nuiele.
Am un pui de grec,
Face-ndec,
Îndec,
UNELTE GOSPODĂREŞTI Îndec.
SECUREA CÂND LOVEŞTE LEMNUL
Când merge de-acasă,
Acasă cată;
Când vine din pădure,
UNELTE GOSPODĂREŞTI TOPORUL PE UMĂR În pădure cată.
Cam aşa, cam aşa,
UNELTE GOSPODĂREŞTI BARDA Cam paraţatachiştea.
Pe pârăul din Cioatcă-Boatcă,
Este-o vulpe hârcă moartă;
Dă din coadă hâr-pocăr,
UNELTE GOSPODĂREŞTI FERESTRĂUL (JOAGĂRUL) Vulpe albastră în păr.
Ardelean taie-n deal,
UNELTE GOSPODĂREŞTI FERESTRĂUL (JOAGĂRUL) Aşchiile cad în vale.
Gânj gânjuit,
UNELTE GOSPODĂREŞTI FERESTRĂUL (JOAGĂRUL) Şarpe potcovit.
Are dinţi mulţi şi mititei
UNELTE GOSPODĂREŞTI FERESTRĂUL (JOAGĂRUL) Şi nu suferă niciodată de ei.
Boulean
Oţălean,
Împungaci
Şi scurmaci,
A mâncat,
S-a bălegat,
UNELTE GOSPODĂREŞTI FERESTRĂUL (JOAGĂRUL) Şi pe dată-a măturat.
Am un bou:
Intră-n coşar
UNELTE GOSPODĂREŞTI FERESTRĂUL (JOAGĂRUL) Şi lasă coarnele-afar’.
Am un junc, ce cu gura rumegă
UNELTE GOSPODĂREŞTI FERESTRĂUL (JOAGĂRUL) Şi cu coarnele flutură.
Am un berbec negru,
UNELTE GOSPODĂREŞTI FERESTRĂUL (JOAGĂRUL) Şi scoate miţe albe.
Cinel-cinel:
Am un godăcel,
UNELTE GOSPODĂREŞTI FERESTRĂUL (JOAGĂRUL) Cu râtul de oţel.
Cinel-cinel:
Picior de purcel,
UNELTE GOSPODĂREŞTI FERESTRĂUL (JOAGĂRUL) Învelit în cojocel.
Am un purcel
Cu trupul de lemn,
Cu limba de oţel:
Înainte curăţeşte,
UNELTE GOSPODĂREŞTI RINDEAUA (GEALĂUL) Şi în urmă netezeşte.
Cui cu cui
UNELTE GOSPODĂREŞTI CLEŞTELE Se scoate-afară.
Am un copil:
De-i dau pace,
Stă şi tace;
De-l iau în braţe,
UNELTE GOSPODĂREŞTI LANŢUL Plânge.
Când îl iau, ţipă şi suspină;
UNELTE GOSPODĂREŞTI LANŢUL Când îl las, s-alină.
Am o scroafă cu purcei:
Unu-n mână dacă iei,
UNELTE GOSPODĂREŞTI LANŢUL Toţi guiţă.
Ce e mică şi umflată,
UNELTE GOSPODĂREŞTI MENGHINA Şi la fălci stă mereu dreaptă?
Pe pământ – lemn,
Pe lemn – apă,
Pe apă – piatră,
Pe piatră – fier,
UNELTE GOSPODĂREŞTI TOCILA Pe fier – carne.
Trei dau,
Trei stau,
Trei se uită,
UNELTE GOSPODĂREŞTI Trei ascultă.
PIVELE BĂIEŞILOR (ŞTEAMPURILE)
Sub pădure grămădită
Şade lumea învelită;
Ziua de soare fugită,
CASA, LOCUINŢA CASA Noaptea de lună pitită.
Am o grădină din patru pereţi,
Împărţită-năuntru în mai multe părţi,
CASA, LOCUINŢA CASA Şi deasupra pusă o pălărie.
Am o vacă năzdrăvancă
CASA, LOCUINŢA CASA Şi-i vorbesc maţele din ea.
Am o cloşcă:
Noaptea strânge puii,
CASA, LOCUINŢA CASA Şi ziua-i risipeşte.
Puii – vii,
CASA, LOCUINŢA CASA Cloşca – moartă.
Moşinoi lângă moşinoi,
CASA, LOCUINŢA CASELE Numai bune pentru noi.
Ce casă-i pe care
Într-o clipă o făcea,
Într-o clipă o strângea,
CASA, LOCUINŢA CORTUL Şi pe cal o punea?
Casă cu două rânduri:
Sus câinii,
CASA, LOCUINŢA BORDEIUL Jos stăpânii.
Am o vacă mare
CASA, LOCUINŢA CASA CU COŞ Cu ţâţa-n spinare.
Am o bivoliţă,
CASA, LOCUINŢA CASA CU COŞ În frunte c-o ţâţă.
Ursul şade,
CASA, LOCUINŢA CASA ŞI UŞA Urechea îi bate.
Am un bou ce şade,
CASA, LOCUINŢA CASA ŞI UŞA Şi urechea-i bate.
Patru fraţi stau faţă-n faţă,
CASA, LOCUINŢA PEREŢII CASEI Şi nu vorbesc.
Patru fraţi se văd în faţă,
CASA, LOCUINŢA COLŢURILE CAMEREI Dar nu pot ca să se prindă.
Vacă brează:
Cu coarnele iernează,
CASA, LOCUINŢA Cu trupul vărează.
GRINDA, GRINZILE (MÂRTACII) CASEI
Am o vacă:
Cu trupul în casă,
CASA, LOCUINŢA Cu coada şi coarnele-afară.
Am doisprezece boi:
Toţi se culcă p-un căpătâi,
CASA, LOCUINŢA Şi nicidecum nu se-mpung.
Am nouă fraţi,
CASA, LOCUINŢA GRINDA, GRINZILE (MÂRTACII) CASEI
Toţi pe-un căpătâi culcaţi.
Ce e făcut la casă
CASA, LOCUINŢA CRĂPĂTURA ÎN CASĂ Fără mână de om?
Hoţul intră în casă,
CASA, LOCUINŢA CUIUL Şi capul afară-şi lasă.
Am un om mic:
Eu îl bag în casă,
El numai trupu-l vâră.
CASA, LOCUINŢA CUIUL Capu-l lasă-afară.
Trupu-mi vărează,
CASA, LOCUINŢA CUIUL Şi capu-mi iernează.
Jumătate e în casă,
CASA, LOCUINŢA CUIUL, CUIELE DE ATÂRNAT Jumătate e afară.
Am un moş într-un picior.
CASA, LOCUINŢA CUIUL, CUIELE DE ATÂRNAT Ghici, ce e?
Pui cucuieţi,
CASA, LOCUINŢA CUIUL, CUIELE DE ATÂRNAT La cumătra în pereţi.
Am o manta largă, mare
Şade pe patru picioare
CASA, LOCUINŢA ACOPERĂMÂNTUL CASEI Şi rabdă şi la ploaie, şi la soare.
Două surate
Se-ntrec care de care
Să fie mai curate:
Una — cât se spală
Şi se-mbală,
Şi-i tot cioară;
Alta — o dată-n an spălată,
CASA, LOCUINŢA ACOPERIŞUL ŞI PERETELE CASEICa ghiocu-i de curată.
O mie încheiate,
O mie descheiate,
O mie să fiţi,
CASA, LOCUINŢA ŞINDRILA O mie nu ghiciţi!
La Ilie —
Pălărie
Şi pe vară
CASA, LOCUINŢA STREAŞINA CASEI Şi pe iarnă.
În pădure născui,
În pădure crescui;
Acasă dacă m-aduse,
CASA, LOCUINŢA PRAGUL CASEI Vătaf de curte mă puse.
Nici în casă, nici afară;
CASA, LOCUINŢA PRAGUL CASEI Talpa mea e drum de ţară.
Orice musafir vine
CASA, LOCUINŢA PRAGUL CASEI Trece peste mine.
Eu la orice casă
Sunt slugă aleasă.
Eu pe orişicine
Întâmpin când vine;
Când pleacă afară,
CASA, LOCUINŢA UŞA Eu îl petrec iară.
Acasă dacă m-au adus,
CASA, LOCUINŢA UŞA Primitorul casei m-au pus.
Toată ziua: huhuri la deal,
Huhuri la vale,
CASA, LOCUINŢA UŞA Iară sara: huhuriă-hohoară.
Tilic afară,
Tilic în casă,
CASA, LOCUINŢA UŞA Titilic cine mă lasă.
Şi afară, şi în casă.
CASA, LOCUINŢA UŞA Ghici, ce e?1
Am o fată:
CASA, LOCUINŢA UŞA Cine vine îi dă brânci.
Ursul stă,
Urechea-i bate,
CASA, LOCUINŢA UŞA Rămân scorburi destupate.
Leica ţufudeica,
CASA, LOCUINŢA UŞA ŞI VÂNTUL Nea Stan fluierătorul.
Am două fete:
Una umblă şi nu mănâncă,
CASA, LOCUINŢA UŞA ŞI MASA Alta stă şi mereu mănâncă.
Unul zice: “De-ar veni
Noaptea, să mă hodinesc!”
Altul zice: “De-ar veni
CASA, LOCUINŢA UŞA ŞI PATUL Ziua, să mă uşurez!”
Avem o babă şi-un moşneag:
Baba umblă toată ziua,
Şi nu-i îmbrăcată,
Iar moşneagul stă pe loc,
CASA, LOCUINŢA UŞA ŞI CUIERUL Şi-i îmbrăcat.
Căţeluşe
Jucăuşe,
CASA, LOCUINŢA CLANŢA (CLEAMPA) UŞII Toată ziua latră-n uşă.
Intră-n casă, ies afară,
CASA, LOCUINŢA CLANŢA (CLEAMPA) UŞII Tot pe mine mă omoară.
Cine vine, cine pleacă,
CASA, LOCUINŢA CLANŢA (CLEAMPA) UŞII Îi dă mâna doar oleacă!
Ziua în plimbare
Mereu mă pornesc
Noaptea mă pun iară
CASA, LOCUINŢA BROASCA UŞII Casa să păzesc.
Ce şade la uşă
CASA, LOCUINŢA BROASCA UŞII Şi plânge din guşă?
Am un frate cu buricu-n spate:
Cum îl prind de buric,
CASA, LOCUINŢA ZARUL (ZĂVORUL) Face uic-uic!
Când îl bagi iese,
CASA, LOCUINŢA ZARUL (ZĂVORUL) Când îl scoţi intră.
Ziua sunt uitată,
Stau şi moţăiesc.
Noaptea mă pun strajă,
CASA, LOCUINŢA VERIGA PENTRU LACĂT Casa să păzesc.
Am un dulău bătrân,
CASA, LOCUINŢA LACĂTUL Şade cu uşa lângă sân.
Tortel-bortel,
CASA, LOCUINŢA LACĂTUL Îi scurmi maţele c-un surcel.
Am o cătănuţă tare,
CASA, LOCUINŢA LACĂTUL Ţine uşa în spinare.
Cocoş berg,
CASA, LOCUINŢA LACĂTUL Legat de gard.
Cerceluş cu toartă,
Nime’ nu mă poartă,
Da’ mă tot acaţă
CASA, LOCUINŢA LACĂTUL La uşa din faţă.
Am o găină buhuiată,
În cămară încuiată;
Când o descui,
CASA, LOCUINŢA LACĂTUL Haţ cu mâna de cucui!
Nu latră, nu muşcă
Şi nici nu împuşcă.
În casă
CASA, LOCUINŢA LACĂTUL Pe nimeni nu lasă!
CASA, LOCUINŢA LACĂTUL Mutul de la uşă?
Am o purcicuţă vijneaţă:
Când o prinzi de urechi
CASA, LOCUINŢA CHEIA Face fâşti în coştireaţă.
CASA, LOCUINŢA CHEIA Cine intră mai întâi în casă?
Nici în casă, nici afară;
CASA, LOCUINŢA FEREASTRA, FERESTRELE Ia, aşa, o dârdâială.
Nici în casă,
Nici afară,
Nici în cer,
CASA, LOCUINŢA FEREASTRA, FERESTRELE Nici în pământ.
Jumătate e în casă,
CASA, LOCUINŢA FEREASTRA, FERESTRELE Jumătate e afară!
La mătuşa în perete
CASA, LOCUINŢA FEREASTRA, FERESTRELE Sunt trei găini boghete.
Sunt atât de apropiate,
Le-ai crede alăturate;
Una cu-alta nu-i certată,
CASA, LOCUINŢA FEREASTRA, FERESTRELE Dar nu se văd niciodată.
CASA, LOCUINŢA FEREASTRA, FERESTRELE Care sunt ochii casei?
M-a trimis doamna de sus
La doamna cea de jos,
CASA, LOCUINŢA GEAMUL Să ţes pânză fără de rost.
Lumina prin ce trece
CASA, LOCUINŢA GEAMUL Şi nu se opreşte?
Două lemne
Odolene,
La mijloc
CASA, LOCUINŢA SCARA Un braţ de vrescurele.2
Am două reţe
Hodrobeţe,
CASA, LOCUINŢA SCARA Celelalte — mărunţele.
Din pământ mă nasc,
În apă mor,
La aer mă veştezesc,
CASA, LOCUINŢA CĂRĂMIDA Şi la foc mă întăresc.
Bici de foc cumplit
Peste cer zvârlit,
Dar tot focul lui
CASA, LOCUINŢA PARATRĂSNETUL Îl prind întru-un cui.
Acas’ dacă m-aduseră,
INTERIORUL CASEI, MOBILIERUL,ORNAMENTAŢIA MASA Horă-mprejur mi se puseră!
În pădure sunt născută,
În pădure sunt crescută,
Din pădure sunt adusă
INTERIORUL CASEI, MOBILIERUL,ORNAMENTAŢIA MASA Şi la mare cinste pusă.
În pădure naşte,
În pădure creşte;
Vine-acasă,
INTERIORUL CASEI, MOBILIERUL,ORNAMENTAŢIA MASA Şi e mare jupâneasă.
Patru picioare are,
Dar să şi le mişte
INTERIORUL CASEI, MOBILIERUL,ORNAMENTAŢIA MASA Nu e’n stare!
INTERIORUL CASEI, MOBILIERUL,ORNAMENTAŢIA MASA CU TREI PICIOARE Am o gâscă-n trei picioare.
INTERIORUL CASEI, MOBILIERUL,ORNAMENTAŢIA PICIOARELE MESEI Patru fraţi cu-o pălărie.
Acasă dacă m-aduseră,
INTERIORUL CASEI, MOBILIERUL,ORNAMENTAŢIA SCAUNUL Vătaf pentru stat mă puseră.
Sub un singur coperiş
INTERIORUL CASEI, MOBILIERUL,ORNAMENTAŢIA SCAUNUL Patru fraţi se ţin proptiş.
Am picioare, dar nu merg,
INTERIORUL CASEI, MOBILIERUL,ORNAMENTAŢIA SCAUNUL Oboseala o-nţeleg.
Am un purcel de tei
INTERIORUL CASEI, MOBILIERUL,ORNAMENTAŢIA SCAUNUL Fâţa-fâţa prin bordei.
Acas’ dacă m-aduseră,
INTERIORUL CASEI, MOBILIERUL,ORNAMENTAŢIA Frumos sovon îmi puseră.
CULMEA (GRINDA PENTRU HAINE)
Peste zi şed deşartă,
Seara mă încarcă,
INTERIORUL CASEI, MOBILIERUL,ORNAMENTAŢIA Dimineaţa mă descarcă.
CULMEA (GRINDA PENTRU HAINE)
Am două surioare:
Una aşteaptă seara, să se odihnească,
INTERIORUL CASEI, MOBILIERUL,ORNAMENTAŢIA CULMEA ŞI UŞA Alta — dimineaţa, să se primenească.
Am trei fete într-o casă:
Una zice că de-ar veni duminica,
Să se gătească,
Alta zice că de-ar veni noaptea,
Să se odihnească,
Şi alta zice: „Ori vie, ori nu vie,
INTERIORUL CASEI, MOBILIERUL,ORNAMENTAŢIA CULMEA, UŞA ŞI FEREASTRA Că mie totuna-mi face“.
Ce-i gata,
INTERIORUL CASEI, MOBILIERUL,ORNAMENTAŢIA PATUL Şi tot trebuie gătit?
Trei fărtaţi
Încerturaţi;
Unul zice: „Bună-i ziulica!“
Altul: „Ba-i mai bună nopticica!“
Da’ mezinul totdeauna:
INTERIORUL CASEI, MOBILIERUL,ORNAMENTAŢIA PATUL, UŞA ŞI POLIŢA „Ba mie, zău, mi-i totuna!“
Am trei surori; una zice:
„De-ar veni ziua, să mă uşurez!“
Alta: „De-ar sosi noaptea, să mă odihnesc!“
INTERIORUL CASEI, MOBILIERUL,ORNAMENTAŢIA PATUL, UŞA ŞI CULMEA A treia: „Vie zi şi vie noapte, totuna mi-este“.
Şichilinga-binga,
INTERIORUL CASEI, MOBILIERUL,ORNAMENTAŢIA PERINA Tatanica puf.
Cine are pene,
INTERIORUL CASEI, MOBILIERUL,ORNAMENTAŢIA PERINA Şi nu zboară?
Pielea vacii-i la pârău,
INTERIORUL CASEI, MOBILIERUL,ORNAMENTAŢIA FAŢA DE PERINĂ ŞI PERINA Vaca stă unde dorm eu.
Trei surori din ceea casă stau la sfat;
Una care-i mai leneşucă zice:
„Bine hodinesc eu ziua!“
Alta, hărnicuţă foc:
„Ba hodina mea-i la noapte!“
Iar mezina:
INTERIORUL CASEI, MOBILIERUL,ORNAMENTAŢIA LAIŢA2, UŞA ŞI FEREASTRA „Titiri-pitiri, mie totuna mi-i!“
Iau iepei şaua din spate,
INTERIORUL CASEI, MOBILIERUL,ORNAMENTAŢIA LADA CU HAINE I se văd maţele toate.
Am o vacă sură,
INTERIORUL CASEI, MOBILIERUL,ORNAMENTAŢIA LADA CU HAINE Cu maţe de pânzătură.
Ocolica-ocolea,
Ocolii casa cu ea
INTERIORUL CASEI, MOBILIERUL,ORNAMENTAŢIA MĂTURA Şi-o pusei mai acolea.
Cuturuşă
INTERIORUL CASEI, MOBILIERUL,ORNAMENTAŢIA MĂTURA După uşă.
Tăfălog-tăfălog,
INTERIORUL CASEI, MOBILIERUL,ORNAMENTAŢIA MĂTURA De la uşă pân’ la foc.
Nu-s frumoasă,
Fac frumos,
INTERIORUL CASEI, MOBILIERUL,ORNAMENTAŢIA MĂTURA Stau posomorâtă-n jos.
Învârtită
Şi legată
Şi ţepoasă,
Noduroasă,
INTERIORUL CASEI, MOBILIERUL,ORNAMENTAŢIA MĂTURA Dă ocol mereu prin casă.
Strâns prea tare, Doroftei
INTERIORUL CASEI, MOBILIERUL,ORNAMENTAŢIA MĂTURA Geme, bietul, sub curmei.
Împrejur mă învârtii
INTERIORUL CASEI, MOBILIERUL,ORNAMENTAŢIA GUNOIUL DIN CASĂ Şi-n ungher mă grămădii.
Ţândră mândră,
Stă în grindă
Şi arată la oricare
INTERIORUL CASEI, MOBILIERUL,ORNAMENTAŢIA OGLINDA Chipul, faţa, cum o are.
Eu n-am, din făptură,
Nici limbă, nici gură,
Dar spui la oricare
Cusurul ce are,
Şi-oricât se mânie,
INTERIORUL CASEI, MOBILIERUL,ORNAMENTAŢIA OGLINDA Tot va să mă ţie.
Eu sunt anasură
Fără ochi şi gură.
Eu orice-oi vedea,
INTERIORUL CASEI, MOBILIERUL,ORNAMENTAŢIA OGLINDA Ţie ţi-oi spunea.
Am o surioară-n lume,
INTERIORUL CASEI, MOBILIERUL,ORNAMENTAŢIA OGLINDA Şi drept ca ea nimeni nu spune.
N-are limbă şi nici gură,
INTERIORUL CASEI, MOBILIERUL,ORNAMENTAŢIA OGLINDA Şi-arată orice făptură.
Lipie pe lipie,
INTERIORUL CASEI, MOBILIERUL,ORNAMENTAŢIA OGLINDA Foaie ververichie.
Te-am văzut într-un loc
Unde n-ai fost
INTERIORUL CASEI, MOBILIERUL,ORNAMENTAŢIA OGLINDA Şi nici nu puteai să fii vreodată.
Moşul cela din perete,
INTERIORUL CASEI, MOBILIERUL,ORNAMENTAŢIA ULCICA ÎN CUI Cu mătuşa de-o ureche.
Am doi uncheşi la un loc,
CĂLDURA ŞI LUMINA STÂLPII VETREI Stau cu spatele la foc.
Timofei şi Doroftei
CĂLDURA ŞI LUMINA STÂLPII VETREI Stau în vatră mititei.
Albă şi sulemenită,
Când urâtă, când iubită;
Vara nu vor să mă vază,
CĂLDURA ŞI LUMINA SOBA Iarna toţi mă-mbrăţişează.
Iarna toţi grămadă
La tine venim,
Vara dacă vine,
CĂLDURA ŞI LUMINA SOBA De tine fugim.
Baba mea cu părul breaz,
CĂLDURA ŞI LUMINA SOBA Numai iarna are haz.
Când viscoleşte şi-ngheaţă,
CĂLDURA ŞI LUMINA SOBA Eu strâng pe muta mea-n braţă.
Am o vacă bălaie,
CĂLDURA ŞI LUMINA SOBA Care mănâncă şi lemne, şi paie.
Mănâncă toată ziua,
CĂLDURA ŞI LUMINA SOBA Şi tot flămândă rămâne.
Am o casă,
Şi-n ea o fată.
Când lipseşte fata,
CĂLDURA ŞI LUMINA CASA ŞI SOBA Îngheaţă casa.
Am un grajd împărătesc,
CĂLDURA ŞI LUMINA SOBA ŞI LEMNELE Unde caii se topesc.
Mama lata,
Tata lungu,
Ion fluierătorul,
Şi soru-mea:
CĂLDURA ŞI LUMINA SOBA, BURLANUL, FOCUL ŞI SCÂNTEIA
Uite-o, nu e.
Mama lata,
Tata lung,
Nenea fluiericiul,
CĂLDURA ŞI LUMINA Şi lelea zupăiată.
SOBA, BURLANUL, FOCUL ŞI SCÂNTEIA
Am un sac
Plin de mac;
Şade-n jos cu gura,
CĂLDURA ŞI LUMINA COŞUL CASEI (HORNUL, HOGEACUL,
Nu-şiCAHLIŢA1)
varsă strânsura.
Am un sac cu mac,
La amândouă
CAHLIŢA1) capetele dezlegat.
Am un sac rotund,
Fără nici
CAHLIŢA1)
un fund.
Ursu’CAHLIŢA1)
pe bordei.
Cine zi şi noapte tutun fumează,
Şi nu CAHLIŢA1)
se mai satură?
Sus pe casă aşezat
Şi fumează
CAHLIŢA1)
ne-ncetat.
Ciutur-mutur cel bătrân
Şade CAHLIŢA1)
sus şi bea tutun.
Tata lung,
Mama lată,
CĂLDURA ŞI LUMINA COŞUL, VATRA ŞI PARA FOCULUIŞi cumnata fâlfâiată.
Tata lungul,
Mama lata,
CĂLDURA ŞI LUMINA COŞUL, VATRA ŞI FUMUL Nenea fluierătorul.
Mama lată şi tata gros,
CĂLDURA ŞI LUMINA COŞUL, VATRA ŞI FUMUL Cântă-n fluieraş frumos.
— Unde te duci, strâmbule?
CĂLDURA ŞI LUMINA COŞUL ŞI FUMUL — Ce mă întrebi, găunosule?
— Unde mergi tu, răsucitule?
— La ce mă-ntrebi, găuritule?
Că la coadă-a aurit,
CĂLDURA ŞI LUMINA COŞUL ŞI FUMUL Nu ca tine, tot cănit.
Tata înalt,
Ginerele turbat,
Maica milostivă,
CĂLDURA ŞI LUMINA Surioară albă.
COŞUL, FOCUL, CUPTORUL ŞI PÂINEA
Şade moşul pe corlată,
CĂLDURA ŞI LUMINA FIARELE COŞULUI Şi-i atârnă nasu-n vatră.
Am patru fraţi,
P-o mânecă de cojoc băgaţi,
CĂLDURA ŞI LUMINA CORLATA ŞI COŞUL Şi toţi beau tutun cu lulelele.
Năstrapă din apă,
CĂLDURA ŞI LUMINA CREMENEA ŞI AMNARUL Ginere din lume.
Mireasa-n pădure,
Ginerele-n Ţarigrad,
CĂLDURA ŞI LUMINA IASCA, AMNARUL ŞI CREMENEA Şi nuna în gârlă.
(SCĂPĂRĂTORILE)
Rage Rujana din pădure
Şi cerbana din genune,
Şi taur
CĂLDURA ŞI LUMINA IASCA, AMNARUL ŞI CREMENEA De la faur.
(SCĂPĂRĂTORILE)
Mama-i din pădure,
Tata e din târg,
CĂLDURA ŞI LUMINA IASCA, AMNARUL ŞI CREMENEA Şi eu după prund.
(SCĂPĂRĂTORILE)
Viţelu-n târg,
Vaca la munte,
Şiştaru-n prund,
CĂLDURA ŞI LUMINA AMNARUL, IASCA, CREMENEA ŞILaptele
SCÂNTEIA
se duce-n vânt.
Cimilică
Mititică,
CĂLDURA ŞI LUMINA SCÂNTEIA Nici de Vodă nu-i e frică.
E mai mică decât un purice
CĂLDURA ŞI LUMINA SCÂNTEIA Şi mai grea decât o majă.
Uite-o
CĂLDURA ŞI LUMINA SCÂNTEIA Nu-i.
Iote-o, nu-i;
Dacă nu-i,
CĂLDURA ŞI LUMINA SCÂNTEIA Nici eu n-o spui.
Cinghiliţă
Minghiliţă,
CĂLDURA ŞI LUMINA SCÂNTEIA Pâc! Pâc! tirichiţă.
Cum naşte, muşcă,
CĂLDURA ŞI LUMINA SCÂNTEIA Cum muşcă, moare.
Ţinţiriga-n fugă,
CĂLDURA ŞI LUMINA SCÂNTEIA ŞI FUMUL Toroipanu — după ea.
Beţişor de tei,
CĂLDURA ŞI LUMINA CHIBRITUL Fără dânsul piei.
Am un bour roşu:
Unde paşte
Multă vreme
CĂLDURA ŞI LUMINA FOCUL Se cunoaşte.
Unde se culcă Boian,
CĂLDURA ŞI LUMINA FOCUL Se cunoaşte şi-ntr-un an.
Unde doarme boul roşu,
CĂLDURA ŞI LUMINA FOCUL Nu mai creşte iarbă verde.
Am un giunc roşu:
Unde zace într-o sară,
CĂLDURA ŞI LUMINA FOCUL Se cunoaşte într-o vară.
Cât a păscut Bujor într-o sară,
CĂLDURA ŞI LUMINA FOCUL Nu creşte iarbă într-o vară.
Am un bou roşu:
CĂLDURA ŞI LUMINA FOCUL Când îl uzi, moare.
Am un bou bujor,
Şi nu-l pot scoate
CĂLDURA ŞI LUMINA FOCUL Cu funia din ocol.
Am un armăsar nebun:
Unde se tăvăleşte,
CĂLDURA ŞI LUMINA FOCUL Iarba nu mai creşte.
Păsărică mică,
Nu bea, nu mănâncă,
CĂLDURA ŞI LUMINA FOCUL Pe unde-atinge, frige.
Am un copil:
CĂLDURA ŞI LUMINA FOCUL Tot mănâncă şi nu se mai satură.
Vântu-l stânge,
CĂLDURA ŞI LUMINA FOCUL Vântu-l încinge.
Cât de mic,
CĂLDURA ŞI LUMINA FOCUL Dar noaptea tot se vede.
CĂLDURA ŞI LUMINA FOCUL Ce e mai tare ca fierul şi oţelul?
— Unde mergi tu, răsucită?
— Ce mă-ntrebi tu, găurită?
CĂLDURA ŞI LUMINA PARA FOCULUI ŞI CAHLIŢA Coada mea e-ntraurită!
Aur — bucăţele,
CĂLDURA ŞI LUMINA JĂRATICUL (CĂRBUNELE APRINS)
În gura sobei mele.
Ce pui în apă
CĂLDURA ŞI LUMINA JĂRATICUL (CĂRBUNELE APRINS)Şi moare pe loc?
Îl bag roş în apă
CĂLDURA ŞI LUMINA JĂRATICUL (CĂRBUNELE APRINS)Şi iese negru.
Părinţii acum se nasc,
CĂLDURA ŞI LUMINA FOCUL ŞI FUMUL Şi copiii-s în vârful casei!
Ta-său nu-i făcut,
CĂLDURA ŞI LUMINA FOCUL ŞI FUMUL Şi fi-său joacă pe casă.
Tatăl încă nu s-a născut,
CĂLDURA ŞI LUMINA FOCUL ŞI FUMUL Şi copilul i-aleargă prin sat.
Popa-n casă,
CĂLDURA ŞI LUMINA FOCUL ŞI FUMUL Pletele-i pe casă.
Sora mea-nflăcărată,
Mama groasă,
Tata lung
CĂLDURA ŞI LUMINA FOCUL, SOBA, COŞUL ŞI FUMUL Şi nenea fluierător.
În foc s-a născut,
De foc a fugit,
De foc despărţit,
CĂLDURA ŞI LUMINA FUMUL Iute a murit.
Ciută mohorâtă,
CĂLDURA ŞI LUMINA FUMUL Umblă şovăită.
Toderel
Din firicel,
Sus se suie
CĂLDURA ŞI LUMINA FUMUL Din căţuie.
Copil negru-vânăt,
Cioară fără aripi,
Tata este roşu-luminos
CĂLDURA ŞI LUMINA FUMUL Şi zbor în rotocoale până la nori.
Moş Stan lungul
CĂLDURA ŞI LUMINA FUMUL Măsoară crângul.
Se suie moşul în pod
Fără scară,
Fără mâini
CĂLDURA ŞI LUMINA FUMUL Fără picioare.
Iese moşul din strâmtori
CĂLDURA ŞI LUMINA FUMUL Şi se-nalţă pân’ la nori.
N-are mâini, nici picioare, nici gură,
Umblă singur prin şură,
Taica-l scuipă şi-l înjură.
El nu răspunde nimica:
CĂLDURA ŞI LUMINA FUMUL Suie-n pod, să caute purcica.
Ori îi iarnă, ori îi vară,
CĂLDURA ŞI LUMINA FUMUL Suie-n pod fără de scară.
CĂLDURA ŞI LUMINA FUMUL Ce se suie fără aripi?
Tata lung,
Mama lată,
CĂLDURA ŞI LUMINA FUMUL, VATRA ŞI CORLATA Cumnata şovâlcăiată.
Am un cal negru:
Când îl bag între cei roşii,
Pe toţi îi goneşte
CĂLDURA ŞI LUMINA VĂTRAIUL (COCIORVA) Şi-i risipeşte.
Am un ocol de boi:
Când bag un taur negru-n el,
CĂLDURA ŞI LUMINA VĂTRAIUL (COCIORVA) Toţi boii-i împrăştie.
Am un moş bătrân
CĂLDURA ŞI LUMINA VĂTRAIUL (COCIORVA) Şi stă cu nasu-n scrum.
Undrulas
CĂLDURA ŞI LUMINA VĂTRAIUL (COCIORVA) Cu nasul ars.
Ispas
CĂLDURA ŞI LUMINA VĂTRAIUL (COCIORVA) Cu capul ars.
Am un grajd
Cu doi boi roşii,
Numai unu-i negru
CĂLDURA ŞI LUMINA JARUL ŞI UJOGUL (VŞTRAIUL) Şi pe toţi îi dă afară.
Tata lung şi-ncârligat,
Mama lată
Şi-afumată,
Iar băieţii — mărunţei,
CĂLDURA ŞI LUMINA VĂTRAIUL, SOBA ŞI JĂRATICUL Iese tata-afar’ cu ei.
Cresc departe,
Cresc la munte,
Iar când acasă mă aduce,
CĂLDURA ŞI LUMINA LEMNUL DE FOC, LEMNELE Bucăţele mă face.
Primăvara înverzeşte,
Toamna-ngălbeneşte,
CĂLDURA ŞI LUMINA LEMNUL DE FOC, LEMNELE Şi iarna te încălzeşte.
Indoitură
CĂLDURA ŞI LUMINA VREASCUL RUPT Cu pocnitură.
Rage buha din cenuşă,
CĂLDURA ŞI LUMINA LEMNUL ŞI VATRA Şi buhaiul din pădure.
Ghici una:
CĂLDURA ŞI LUMINA CRĂPĂTURA LEMNELOR Ce nu pui la car cu mâna?
Eu în toată viaţa
Mereu strălucesc,
Dar cu strălucirea
CĂLDURA ŞI LUMINA LUMÂNAREA Mă şi prăpădesc.
Mititeaua
CĂLDURA ŞI LUMINA LUMÂNAREA Umple-argeaua.
Mică-mititică,
CĂLDURA ŞI LUMINA LUMÂNAREA Bagă ziua în argea.
Dobra grasa
CĂLDURA ŞI LUMINA LUMÂNAREA Umple casa.
Lui Ioan lungul
CĂLDURA ŞI LUMINA LUMÂNAREA Îi pică mucul.
Trup de său
CĂLDURA ŞI LUMINA LUMÂNAREA Şi inimă de bumbac rău.
Am o fată
CĂLDURA ŞI LUMINA LUMÂNAREA Cu inima de feştile.
Omuşor de lut,
CĂLDURA ŞI LUMINA OPAIŢUL Cu părul de foc.
Ce-i mic cât pumnul,
CĂLDURA ŞI LUMINA OPAIŢUL Şi vede-n toată casa?
Sus casă,
Jos casă,
CĂLDURA ŞI LUMINA LAMPA La mijloc fereastră.
Ţândră mândră,
Stă în grindă
Şi luceşte,
CĂLDURA ŞI LUMINA LAMPA Te orbeşte.
Am o babă burduhoasă,
CĂLDURA ŞI LUMINA LAMPA Face casa luminoasă.
Şade doamna pe corlată,
CĂLDURA ŞI LUMINA LAMPA Luminează casa toată.
O lalnică-palnică,
Până nu se va lălnici
Nu se va pălnici.
Lalnica-palnica,
CĂLDURA ŞI LUMINA LAMPA Ghici covalnica!
Într-un vârf de arinaş
CĂLDURA ŞI LUMINA FITILUL LĂMPII Se zăreşte-un sorinaş.
Am un şarpe în iaz;
CĂLDURA ŞI LUMINA FITILUL LĂMPII În fiecare sară îi arde capul.
Stejar verde,
CĂLDURA ŞI LUMINA GAZUL ÎN LAMPĂ Vârfu-i arde.
În stâncă fusesem;
După ce mă scoaseră,
Frumos mă curăţiseră
CĂLDURA ŞI LUMINA GAZUL ÎN LAMPĂ Şi să luminez mă puseră.
Pe sârmă se-ntinde,
CĂLDURA ŞI LUMINA CURENTUL ELECTRIC Şi-n casă s-aprinde.
Urzitoare-nalte,
Fire răşchirate.
Stele aurii
CĂLDURA ŞI LUMINA CURENTUL ELECTRIC Ard şi-n plină zi.
L-au legat pe nea Ilie
C-un curmei de bagdadie
Şi-l hrănesc printr-o frânghie,
CĂLDURA ŞI LUMINA BECUL ELECTRIC De ia foc la scăfârlie.
O prăsadă atârnată,
CĂLDURA ŞI LUMINA BECUL ELECTRIC Dar nu poate fi mâncată.
Pe-o colină sau pe sat —
CĂLDURA ŞI LUMINA ELECTRIFICAREA Jăratic împrăştiat.
Şi la badea în unghere
CĂLDURA ŞI LUMINA ELECTRIFICAREA Ard acuma stele.
Un balaur,
Solzi de aur,
Stă în munte priponit,
Apă bând necontenit;
Şi pe nări cum suflă para,
CĂLDURA ŞI LUMINA HIDROCENTRALA Luminează toată ţara.
Cloşca-n vad s-a pitulat,
Risipindu-şi puii-n sat,
Însă noaptea, grijulie,
CĂLDURA ŞI LUMINA HIDROCENTRALA Îi hrăneşte pe-o frânghie.
Lată patelată,
Peste lată — îmbojorată;
Peste îmbojorată —
Crăcănată;
Peste crăcănată —
Măciucă;
Peste măciucă —
Limpezeală;
Peste limpezeală —
Gălbeneală;
Peste gălbeneală —
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) VATRA CU FOCUL, PIROSTRIILE, Hurduleţ.
CEAUNUL, APA DIN EL, MĂLAIUL ŞI FĂCĂLEŢUL
Şade lelea lată;
Peste lelea lată —
Lelea vâlvoroată;
Peste lelea vâlvoroată —
Lelea durdulia;
Peste lelea durdulia
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) VATRA CU FOCUL, PIROSTRIILE, Şade
CEAUNUL, APA DIN EL, MĂLAIUL ŞI FĂCĂLEŢUL
badea burduhoiul.
Lată;
Peste lată —
Bosumflată;
Peste bosumflată —
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) VATRA, BURCA2 ŞI SPUZA Chioara cu ochi.
Uţuţui la Călmăţui,
Iapa este
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) VATRA ŞI FUMUL Murgul nu-i.
Am un moş bătrân:
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) CUPTORUL Tot mănâncă, şi nu se satură.
Am o cămaşă:
Numai din petice făcută,
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) CUPTORUL Şi nu-i împunsă niciodată cu acul.
Din afară-ntunecos,
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) CUPTORUL ÎNCINS Dinăuntru luminos.
Pe sub râpile râpite —
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) CUPTORUL ÎNCINS Ciute negre, mohorâte.
Şade naşul sub uluc
Şi fumează din ciubuc;
Apoi, după ce-a fumat,
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) CUPTORUL ÎNCINS Îl hrănesc cu aluat.
Urşii —
În sat.
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) CUPTORUL ÎNCINS Câinii nu bat.
Veni titirigile;
Luă pipirigile,
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) CUPTORUL CU PÂINE Rămase doctorul gol.
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) ŢESTUL Ce stă rezemat fără picioare?
Am un ciuciulete
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) ŢESTUL Şade la perete.
Dubas
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) BĂŢUL ŢESTULUI Cu capul ars.
Unul stă,
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) PIUA ŞI PILUGUL (PISĂLOGUL) Şi unul dă.
Lenea dă,
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) PIUA ŞI PILUGUL (PISĂLOGUL) Şi munca stă.
Am o raţă fărfăreaţă,
Numai cu coada se negoaţă:
Nici pe mere,
Nici pe pere,
Numai pe nuci,
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) PIULIŢA Bucate dulci.
În pădure cioca-boca,
În câmpie mi-ho-ho,
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) SITA, SITA ŞI CERNUTUL Iar acasă lipa-lipa.
Aşchiuţă din pădure,
Mi-ho-ho din câmp
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) SITA, SITA ŞI CERNUTUL Şi liop-liop în casă.
Roată uscată,
Cu păr ferecată,
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) SITA, SITA ŞI CERNUTUL În cui acăţată.
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) SITA, SITA ŞI CERNUTUL Ce nu ţine apă?
Cinel-cinel:
Sus bat dobele,
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) SITA, SITA ŞI CERNUTUL Jos curg negurile.
Jup în deal,
Jup în celălalt deal,
În vâlcea
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) SITA, SITA ŞI CERNUTUL Tot ningea.
Icea banc,
Icea ţanc,
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) SITA, SITA ŞI CERNUTUL Devale ninge.
În pădure naşte,
În pădure creşte,
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) SITA, SITA ŞI CERNUTUL Vine-n sat şi joacă neveste.
În pădure naşte,
Pre râturi paşte;
Mama dacă o suceşte,
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) SITA, SITA ŞI CERNUTUL Ninge de hâieşte.
Ciontei-bontei,
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) PIROSTRIILE (CHIROSTEILE) Picioare de cotei.
Sunt trei fraţi,
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) PIROSTRIILE (CHIROSTEILE) Numai c-o căciulă-n cap.
Cracaia,
Negraia,
Albuş,
Gălbenuş,
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) PIROSTRIILE, CEAUNUL CU APĂ ŞI
MoşMĂLAI
NeculaeŞI deasupra.
FĂCĂLEŢUL
Am o vacă neagră:
Când o mulg
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) CEAUNUL (CĂLDAREA, TUCIUL) O întorc cu fundul în sus.
Am o vacă neagră:
Cum fată viţelul,
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) CEAUNUL (CĂLDAREA, TUCIUL) Îl mănâncă lupii.
Am o vacă neagră:
În toate zilele fată,
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) CEAUNUL (CĂLDAREA, TUCIUL) Şi băieţii stau împrejur grămadă.
Vacă bălţată,
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) CEAUNUL (CĂLDAREA, TUCIUL) În toate zilele fată.
Hurbuz-burduz,
Din Ţarigrad adus,
Sub laiţă pus,
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) CEAUNUL (CĂLDAREA, TUCIUL) Cu mămăligă uns.
Am o haită neagră:
Toţi munţii aleargă,
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) Şi numai urdă fată.
CEAUNUL (CĂLDAREA) CIOBANULUI
Punte strâmbă,
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) CĂLDAREA ŞI TOARTA Vale-adâncă.
Am un bou negru şi altul roşu,
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) CĂLDAREA LA FOC Cel roşu linge pe cel negru.
— Scurtă, groasă, un’ te duci?
— Mă întreabă ciorbul,
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) CĂLDAREA ŞI PIROSTRIILE Negru ca corbul!
— Scurtă, grasă, un’ te duci?
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) CĂLDAREA ŞI PIROSTRIILE — Răşchirat, la ce mă-ntrebi?
— Dobro groaso, un’ te duci?
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) CĂLDAREA ŞI DONIŢA — Arso-n burtă, la ce mă-ntrebi?
— Scurto, groaso, un’ te duci?
— Arso în fund, de ce mă-ntrebi?
Unde eu mă duc,
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) CĂLDAREA ŞI DONIŢA Tot ţie ţi-aduc.
A plecat hurdu-burdu la fântână
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) CĂLDAREA ŞI FEDELEŞUL Şi s-a întâlnit cu arsa-n fund.
Bute pe bute,
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) COMĂNACUL LA CĂLDAREA DE Sus
FIERTcoadă
VINARS
de vulpe.
Într-o vale-adâncă
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) FĂCĂLEŢUL (MESTECĂUL, MELESTEUL)
Descântă un popă de brâncă.
Iese moşul din colibă,
Cu nasul plin de mămăligă.
În pădure crescui,
Acasă dacă m-aduseră,
Mămăligă să fac mă puseră.
Din pământ născui,
În lume trăii,
Şi când murii,
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) OALA În gunoi mă pomenii.
Am fost la săpat;
La palme m-au luat,
În foc am intrat,
La târg am plecat.
Mulţi ani am slujit,
Pe toţi am hrănit,
Şi când am căzut,
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) OALA Ţăndări m-am făcut.
Am o mătuşă
Cu guşă:
Toată ziua horcoteşte,
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) OALA Iar noaptea se odihneşte.
A trăit
Ne-a hrănit,
A căzut,
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) OALA S-a prăpădit.
La mama sub perete —
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) OALELE Tot găini boghete.2
Cinci în brânci,
Neagra-nainte,
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) OALA CÂND SE IA DE PE FOC Tuţuruş pe urmă.
Am un frate
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) CAPACUL OALEI (FEDEUL2) Cu buricu-n spate.
Clopul tetei
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) CAPACUL OALEI (FEDEUL2) Pe gura fetei.
Cimurcei ce-i?
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) ABURUL Ce nu stă-n oală?
Am o copilă:
Când îi dau mâncare plânge,
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) TIGAIA Când nu-i dau, tace.
Şade baba în cotruţă
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) TIGAIA Şi-o tot linge-un pui de mâţă.
Cât am trăit,
Pe foc m-a pârlit;
Iar dac-am murit,
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) GRĂTARUL În drum m-a azvârlit.
Pe la noi pe sub perete —
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) BLIDELE (STRĂCHINILE) Tot găini boghete.
Fată mare-n comândare —
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) LINGURA Nici colac, nici lumânare.
Buturuguţă uscată:
O ridici încărcată
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) LINGURA Şi o laşi jos uşurată.
Buturugă cam prelungă,
Cine-o are vrea s-o ungă;
O ridică încărcată
Şi o lasă descărcată;
Când e plină,
Toţi se-nchină;
Când e seacă,
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) LINGURA Toţi s-apleacă.
Găinuşă-ncărcăţâcă,
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) LINGURA Ţuşti la moşu-n poieţâcă.
Vrăbiuţă-ncărcăţică,
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) LINGURA Huştiuluc în poieţică.
Am un cal:
Când îl sui la deal îi sătul,
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) LINGURA Când îl scobor la vale-i flămând.
Într-o vale-adâncă
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) LINGURILE ÎN STRACHINĂ Multe ciori s-aruncă.
Am o sută de găini.
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) LINGURILE ÎN STRACHINĂ Şi stau toate cu coadele peste gard.
De la locul lui Istrate
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) LINGURILE ÎN STRACHINĂ Ies coţofanele-ncărcate.
Am nişte boi:
Dau să-i bag în obor,
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) LINGURILE ÎN STRACHINĂ Şi ei intră numai cu capul.
Lupul intră în moară,
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) LINGURA, LINGURILE ÎN OALĂ Şi coada-i rămâne-afară.
Viţei mulţi într-o coşară,
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) LINGURA, LINGURILE ÎN OALĂ Şi toţi cu coadele-afară.
În stomac e apă,
În nas — o sită,
Are o singură mână,
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) CEAINICUL Şi aceea pe spate.
Buturugă bulbură,
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) PUTINEIUL Şade jos şi tulbură.
Trupinică scorbură,
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) PUTINEIUL Şade jos şi bolbură.
Am un lemn scorboros,
Pe care-l bat fiind jos,
El nu tace,
Ci tot face:
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) PUTINEIUL “Diitai geeantai!”
Am o babă şi-un moşneag,
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) PUTINEIUL Buf! în oala cu chişleag.
Ulduc — bulduc,
De barbă-l duc,
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) PUTINEIUL De barbă-l aduc.3
Hurdu-burdu prin cămară,
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) PUTINEIUL ŞI BĂTĂTORUL Ia-l de păr şi dă-l afară.
Hurduc-burduc,
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) BOTA De mustăţi te duc.
Cinel-cinel:
Am o gâscă, cioantă-boantă,
C-un chicior turlui-burlui,
Cu pliscul pahar smânceşte,
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) DONIŢA (COFA) Ia poftim şi mi-o gâceşte!
Cimurcei, ce-i?
Am o iapă,
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) DONIŢA (COFA) Tot de coadă-o duc la apă.
Am o vacă albă
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) DONIŢA (COFA) Şi-o duc de coadă la apă.
Am o iapă sureapă:
Când o duc la apă
De coadă o duc,
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) DONIŢA (COFA) De coadă-o aduc.
Slabă şi subţire,
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) COBILIŢA (COROMÂSLA) Grei cercei mai ţine!
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) COBILIŢA (COROMÂSLA) Cercei grei îmi puse.
Este-o babă-ngheboşată,
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) COBILIŢA (COROMÂSLA) Şi tot cu cercei se poartă.
Mare, lungă,-ncovoiată,
La capete înfierată,
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) COBILIŢA (COROMÂSLA) Şi pe umăr e purtată.
Mă duc cântând
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) COBILIŢA (COROMÂSLA) Şi vin plângând.
Mă duc cu cerceii seci,
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) COBILIŢA CU COFELE Şi vin cu ei plini.
Am o vacă
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) ULCIORUL Cu ţâţa-n spinare.
Am o gâscă şoaită-boaită
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) ULCIORUL Şi cu gâtul şui-burlui.
Gâlgăuţ-gâlgăuţ,
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) ULCIORUL Ciuşti cu tine-n pârăuţ!
Cât am trăit,
Ţi-am fost de toate foloasele;
După ce am murit,
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) ULCIORUL Mi-ai aruncat oasele.
Burduf-burduf:
De barbă-l duc,
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) ULCIORUL De barbă-l aduc.
Am o raţă toaipă-boaită,
C-un picior turlui-burlui,
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) GARAFA Şi unul păhărniceşte.
Am o raţă goibăraţă,
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) GARAFA Cu grumazu şoibăroi.
Am o fată urâtă şi scobită,
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) CAUCUL DE BĂUT APĂ Cine vine o sărută.
Am un băiat,
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) CAUCUL DE BĂUT APĂ Cine vine îl pupă.
Gâlgăuţ
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) CANA În pârăuţ.
Am o fetiţă,
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) CANA Sărutată de toţi în guriţă.
Retevei umflat,
La fund retezat,
La cap piperat,
Şi umblă prin sat,
Se dă peste cap,
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) PAHARUL Spune că e beat.
Pistornic bumburat,
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) PAHARUL Se dă peste cap.
Şaiculaş
Baiculaş:
Cine n-a ghici,
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) ŞIPUL3 Capul i s-a suci.
Cine ştie:
Care gât n-are
Nici carne,
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) GÂTUL STICLEI Nici vine?
Moşneguţ în pielea goală,
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) DOPUL Ţine vinul de năvală.
Hurdur-burdur,
Din pădure-adus,
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) FEDELEŞUL Sub laiţă pus.
Am un moş–bătrân:
De barbă-l duc,
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) FEDELEŞUL De barbă-l aduc.
Acasă de m-a adus,
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) FEDELEŞUL Plin cu apă m-a pus.
Într-un câmp înrotat
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) BUTOIUL (BOLOBOCUL), BUTEA,Şade
BALERCA
vlădica umflat.
Hurduz-burduz,
Din Ţarigrad adus
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) BUTOIUL (BOLOBOCUL), BUTEA,Şi-n
BALERCA
pivniţă pus.
Am o vacă mare
Cu ţâţa-n spinare
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) BUTOIUL (BOLOBOCUL), BUTEA,Şi-o
BALERCA
mulg pe la coadă.
Am o găină cucuiată.
O ţin în pimniţă-ncuiată;
Şi cum întru s-o descui,
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) BUTOIUL (BOLOBOCUL), BUTEA,ÎiBALERCA
pui mâna pe cucui.
Lina
Magdalina,
Cu smicele pe spinare,
La buric,
Calabalic,
La inimă, veselie;
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) BUTOIUL (BOLOBOCUL), BUTEA,Ghiciţi,
BALERCA boieri, ce să fie?
Lemnu’ ţine balta,
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) BUTOIUL (BOLOBOCUL), BUTEA,Şi
BALERCA
balta ţine lemnu.
Ce-i rotund
Şi fără fund,
Şi de vin
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) CERCUL PE BOLOLOC Îi pare bine?
Coada vulpei
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) TÂLVUL1 (PÂLNIA) Pe dăoaga buţei.
Am o pasăre roşioară,
Pe la guşe gălbioară;
Şi mai are puţin glas,
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) PLOSCA Şi nu mă-ndur să i-l las.
Am o puică cucuietă,
Şede-n căsoaie-ncuietă;
Doar să mor să n-o descui,
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) PLOSCA Să-i pun mâna pe cucui.
Am o raţă
Şoantă-boantă,
Din picior ţurlui-burlui,
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) PLOSCA Ghiciţi-o, că eu v-o spui.
Am o gâscă şoancă-boancă:
La grumaz e slăbănoagă,
Din clonţ îmi păhărniceşte,
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) PLOSCA Trudeşte-te de-o ghiceşte!
Cocoş potcovit,
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) PLOSCA De nuntă gătit.1
Găinuşă potcovită,
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) PLOSCA De nuntă însovonită.
Am o vacă de lemn,
Şi viţelul e om.
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) PLOSCA Ce e?3
Broască-ţăstoasă,
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) PLOSCA În cui atârnată.
Am o fată mare
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) PLOSCA Şi-o atârn de plete în cui.
În pădure m-am născut,
În pădure am crescut,
Apoi de om sunt făcută,
Toată lumea mă sărută
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) PLOSCA Şi necazurile-şi uită.
Am o toitană
Dolofană,
Câţi o rotesc
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) PLOSCA Se-nveselesc.
Hurduz-burduz,
Din Ţarigrad adus,
În şurub legat,
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) PLOSCA În cui aninat.
Ciutuc-butuc,
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) HÂRDĂUL De urechi te-apuc.
Fierul ţine gorunul,
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) PUTINA Şi gorunul — apa.
Alunul ţine gorunul,
Gorunul ţine tăul,
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) PUTINA CU VARZĂ (CADA CU CURECHI)
Tăul ţine broaştele.
Soarele-l soreşte,
Vântu-l răcoreşte,
Găina-l înghiţeşte
HRANA ŞI BĂUTURA MEIUL Şi se prăpădeşte.
Cotcobâna
HRANA ŞI BĂUTURA MĂLAIUL (ŞI MEIUL) Umple mâna.
Ce intră prin grădină
HRANA ŞI BĂUTURA FĂINA (PRIN SITĂ) Şi nu face urmă?
Când îi slab,
N-are os;
Cându-i gras,
HRANA ŞI BĂUTURA SACUL Totu-i os.
Tata gros,
HRANA ŞI BĂUTURA SACUL CU FĂINĂ Fără os.
Burtea gros,
HRANA ŞI BĂUTURA SACUL CU FĂINĂ Fără os.
Am două gâşte
HRANA ŞI BĂUTURA DESAGII Într-un gâtlej.
Am doi lupi
HRANA ŞI BĂUTURA DESAGII Într-un gât.
Doi câini gâtuiţi
HRANA ŞI BĂUTURA DESAGII Peste poartă azvârliţi.
Pe valea lui Berbeluş,
HRANA ŞI BĂUTURA OMUL CU DESAGII Un curcan cu două guşi.
Am o vacă:
Când o duc la câmp
O duc sătulă;
Când o-aduc acasă,
HRANA ŞI BĂUTURA TRAISTA O-aduc flămândă.
Turtel,
Burtel,
HRANA ŞI BĂUTURA TURTA (BURCA) Buză de viţel.
Când eu mâna bag în spuză,
HRANA ŞI BĂUTURA TURTA (BURCA) Pe boanca apuc de buză.
Am un bou mare,
HRANA ŞI BĂUTURA MĂLAIUL ÎN ŢEST Care de-abia are loc în coşare.
Am o vacă,
Când o bag în grajd,
E fără piele.
Când o scot,
HRANA ŞI BĂUTURA MĂLAIUL ÎN ŢEST E cu piele.
Din pământ în soare
HRANA ŞI BĂUTURA PÂINEA Din sac în dogoare.
Chinuită
Şi muncită,
Peste tot locul bortită;
Cine-o are îi bogat,
HRANA ŞI BĂUTURA PÂINEA Cine nu, îi om sărac.
Cu ciomege m-au lovit,
Între pietre m-au strivit,
Chiar în jar am fost băgată,
Cu cuţitul spintecată,
Dar deşi mă chinuieşte,
Lumea-ntreagă mă iubeşte,
HRANA ŞI BĂUTURA PÂINEA Toată lumea mă doreşte.
Roată rotită,
De om muncită
HRANA ŞI BĂUTURA PÂINEA Şi de lume-nghiţită.
Rotică, roticea
HRANA ŞI BĂUTURA PÂINEA Şi mâncă lumea din ea.
Am o găină
HRANA ŞI BĂUTURA PÂINEA Cu creasta de făină.
Uf şi uf! de scoţi sudori,
Şi-apoi fleaţ pe-o rotunjică;
Pe sub boltă faci şurhu,
HRANA ŞI BĂUTURA FRĂMÂNTATUL ŞI COPTUL PÂINII
Stai, că o mănânci acu...
Dobra grasă,
HRANA ŞI BĂUTURA MĂMĂLIGA Făr’ de oasă.
Cimel-cimel:
HRANA ŞI BĂUTURA MĂMĂLIGA Clăoi pe apă.
Cu crăcaia
Şi negraia
HRANA ŞI BĂUTURA Faci
MĂMĂLIGA FĂCUTĂ ÎN CEAUN PE mălaia.
PIROSTRII
— Bună dimineaţa, călcâie crăpăcioase!
— Mulţumesc, nesaţiul casei!
— Bună dimineaţa, saţul casei!
HRANA ŞI BĂUTURA MĂMĂLIGA ŞI PÂINEA — Mulţumesc, cinstea mesei!
Apa mă naşte,
Soarele mă creşte,
Toată lumea mă iubeşte.
Iar când mama mă-ntâl-neşte,
HRANA ŞI BĂUTURA SAREA Mă omoară, mă topeşte.
Ce îngheaţă vara
HRANA ŞI BĂUTURA LAPTELE Mai iute decât iarna?
Ce se mănâncă
HRANA ŞI BĂUTURA LAPTELE DE MAMĂ Şi nu se pune pe masă?
Am un inel,
HRANA ŞI BĂUTURA CAŞUL ÎN ZĂR Care doarme în fundul bulboanei.
La cea de jos,
Să-mi dea carne burghioasă,
HRANA ŞI BĂUTURA BRÂNZA Albă, fără oase.
Cu cât am mai multe,
HRANA ŞI BĂUTURA OCHII DIN CAŞCAVAL Cu atât cântăresc mai puţin.
Albaie
HRANA ŞI BĂUTURA OUL În paie.
La cea de jos,
Să-i dea vin şi cu rachiu,
HRANA ŞI BĂUTURA OUL Tot într-un buriu.
Şi vin, şi holercă,
HRANA ŞI BĂUTURA OUL Tot într-o balercă.
Am un butoi necercuit
HRANA ŞI BĂUTURA OUL Şi ţine şi vin, şi rachiu osebit.
Am un poloboc:
Dacă se strică
HRANA ŞI BĂUTURA OUL Nu-l poate nici un butnar tocmi.
Am un buglenaş
Cu vin şi cu vinars,
Şi nu se amestecă.
HRANA ŞI BĂUTURA OUL Ghici, ce e?
Am o bărbânţă
Cu două feluri de brânză:
Una înălbeşte,
HRANA ŞI BĂUTURA OUL Alta-ngălbeneşte.
Vinu’ voivodesei
Şi cu-a-mpărătesei
Stau într-un butoi
HRANA ŞI BĂUTURA OUL Şi nu se-amestecă amândoi.
Am o casă văruită,
HRANA ŞI BĂUTURA OUL Peste tot este boltită.
Am o căsuţă
Micuţă,
Văruită,
Şi până ce n-o spargi
HRANA ŞI BĂUTURA OUL Nu poţi să intri-ntr-însa.
Am o cămăruşă
Plină de mâncăruşă,
HRANA ŞI BĂUTURA OUL Pe nicăiri n-are uşă.
Var văruit,
Zid zidit,
HRANA ŞI BĂUTURA OUL Fără uşi, fără ferestre.
Sus albuş tare,
Jos albuş moale,
HRANA ŞI BĂUTURA OUL La mijloc galbenă floare.
Cine n-are cap deloc,
Coadă deloc,
HRANA ŞI BĂUTURA OUL Şi se face dobitoc?
Ce se naşte din însufleţit,
HRANA ŞI BĂUTURA OUL Şi-i neînsufleţit?
Ce nu poţi să pui
HRANA ŞI BĂUTURA OUL Să şază în cui?
Arunci sus, îi alb.
HRANA ŞI BĂUTURA OUL Pică jos, îi galben.
Am spart gheaţa
HRANA ŞI BĂUTURA GĂLBENUŞUL OULUI Şi-am aflat aurul.
Am o cămaşă fără nici un refec,
HRANA ŞI BĂUTURA COAJA OULUI Fără nici o deschizătură.
Am un balaur mare
HRANA ŞI BĂUTURA CALTABOŞUL (GÂLBAŞUL, CÂLBAŞUL)
Şi-l pun în frigare.
Inelul doamnei
HRANA ŞI BĂUTURA GĂLUŞCA În fundul oalei.
Ţigan afumat
HRANA ŞI BĂUTURA SLĂNINA În cui agăţat.
Ce-i mai dulce pentru gură
HRANA ŞI BĂUTURA MIEREA Şi-i strâns cu alergătură?
Ce e mai dulce şi mai dulce
HRANA ŞI BĂUTURA MIEREA Şi prin bâzâit s-aduce?
Ce stă în umezeală
HRANA ŞI BĂUTURA UNTDELEMNUL Şi nu se udă?
Tărtăcuţă roşie,
HRANA ŞI BĂUTURA ARDEIUL IUTE Plină de cârmojie.3
Roşu ca focul,
HRANA ŞI BĂUTURA ARDEIUL IUTE Uite ca dracul.
Cinga, linga-linga,
Lega-ţi-s-ar limba;
C-un fir de mătase neagră,
HRANA ŞI BĂUTURA PIPERUL, BOABELE DE PIPER Limba-n gură ţi se leagă.
Ghemuleţe creţe
HRANA ŞI BĂUTURA PIPERUL, BOABELE DE PIPER Umblă prin judeţe.
Am un măr creţ
HRANA ŞI BĂUTURA PIPERUL, BOABELE DE PIPER De la un precupeţ.
Ce-i din lumea mare-adus
HRANA ŞI BĂUTURA PIPERUL, BOABELE DE PIPER Şi la mare masă pus?
Vârâi mâna-ntr-o găleată
HRANA ŞI BĂUTURA PĂTLĂGICA MURATĂ Şi scosei pe lelea beată.
Sus piele,
Jos piele,
HRANA ŞI BĂUTURA SMOCHINA În mijloc mălai cu miere.
Sus piei,
Jos piei,
HRANA ŞI BĂUTURA SMOCHINA La mijloc boabe de mei.
Turtă peste turtă,
HRANA ŞI BĂUTURA PLĂCINTA Şi la mijloc urdă.
Petec peste petec,
HRANA ŞI BĂUTURA PLĂCINTA Sus pe desuietec.
Ghici, ghicitoare mică
Cât oul de rândunică:
Rândunica nu-l cloceşte,
HRANA ŞI BĂUTURA BOMBOANA Iară-n gură se topeşte.
Tu mă faci om!
HRANA ŞI BĂUTURA RACHIUL Eu te fac neom.
Sângele Domnului
HRANA ŞI BĂUTURA VINUL În capul omului.
Lie,
Lie,
Ciocârlie,
Că la nunta noastră joacă
HRANA ŞI BĂUTURA VINUL Sfânta poamă busuioacă.
Cingălie,
Dingălie,
Vino de la-mpărăţie,
C-am să-ţi spun o mare bucurie:
Că s-a măritat
Novidita,
Înflorita,
Feţuiala snopului,
Floarea busuiocului,
Iar la nuntă
Cine-i joacă?
Joacă:
HRANA ŞI BĂUTURA VINUL Sfânta poamă busuioacă.
La mesele cele alese
Nu lipsesc,
Şi fac poznele adese
HRANA ŞI BĂUTURA VINUL Celor ce mă prisosesc.
Cine aduce sănătate, bucurie,
HRANA ŞI BĂUTURA VINUL Dar şi nebunie?
Merge moşul prin sat
În cojoc de brad,
HRANA ŞI BĂUTURA VINUL ÎN BUTOI Cânii după el nu bat.
Nebunul satului,
HRANA ŞI BĂUTURA VINUL ÎN BUTOI În cămaşă de lemn.
Nebunul satului,
HRANA ŞI BĂUTURA VINUL ÎN BUTOI Îmbrăcat în coaja păcatului.
Gorunul ţine nebunul,
HRANA ŞI BĂUTURA VINUL ÎN BUTOI Nebunul nebuneşte oamenii.
Bolundul satului,
HRANA ŞI BĂUTURA VINUL ÎN BUTOI Cu cojoc de lemn.
Dobra, subţirica,
HRANA ŞI BĂUTURA BRAGA Umple putinica.
Am doi moşnegi:
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)PIEPTENII DE LÂNĂ Toată ziua se trag cu dinţii de barbă.
Am doi moşnegi
Cu barba şargă,
Când se-ntâlnesc
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)PIEPTENII DE LÂNĂ Se trag de barbă.
Am doi moroi,
Se trag de barbă
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)PIEPTENII DE LÂNĂ Amândoi.
Am două mâţe,
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)PIEPTENII DE LÂNĂ Care se trag de mustăţi.
Lătăruşcă, ruşcă
De bagi degetul
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)RAGILA DE LÂNĂ Te muşcă.
Iarna,
La toată casa
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)FUIORUL ÎN FURCĂ Pom înflorit.
Cumetriţa supărată
Şade tot nepieptănată.
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)FURCA ŞI MÂINILE CÂND TORC Când o piepteni, îi pică părul.
Am o vacă:
Câtă-i ziua o mulg,
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)FURCA ŞI MÂINILE CÂND TORC Până rămân numai cu coarnele pe ea.
Cinel-cinel:
Cinci sub streaşină, şi-i plouă,
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)DEGETELE LA TORS Cinci muncesc, şi n-au nici rouă.
Am cinci voinici,
Şed sub streaşină şi plâng,
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)DEGETELE LA TORS Şi cinci aleargă-n vale şuierând.
Cinci mulg
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)DEGETELE LA TORS Şi cinci aleargă.
Hur în sus,
Hur în jos,
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)FUSUL Pică noaptea burduhos.
Foltea-n sus,
Foltea-n jos,
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)FUSUL Foltea vine burdios.
Am un purcel,
Şi-l ţin de coadă
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)FUSUL Până se-ngraşă.
Sub un păltinaş
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)FURCA ŞI FUSUL Joacă-un iepuraş.
Am un moşneag burduhos
Şi o babă strenţăroasă;
Pe moşneag îl sucesc,
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)FURCA ŞI FUSUL Pe babă o smucesc.
Bete peste bete,
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)GHEMUL O mie-ncheiete.
Am un pui de urs,
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)GHEMUL Cu mii de bete-ncins.
Motofâlcă de purcea
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)GHEMUL Aruncată-ntr-o argea.
Îl ţii de coadă,
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)GHEMUL Dar el tot fuge de-a dura.
Hui în sus,
Hui în jos,
Hui un pui
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)RĂŞCHITORUL De mătăhui.
Am un moşneguţ
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)VÂRTELNIŢA Într-un picioruţ.
Oaie, oaie, oacănă,
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)VÂRTELNIŢA Şade jos şi deapănă.2
Într-un vârf de plop
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)VÂRTELNIŢA Joacă un iepure şchiop.
Am o căţeluşă;
Când îi dau cu palma,
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)SUCALA Face: tudiriu-tudiriu!
Toată ziua răcneşte,
Şi n-o doare gura;
Toată ziua se-nvârteşte,
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)SUCALA Şi nu ameţeşte.
Am o iapă cu doisprezece mânji:
Când trag de căpăstru,
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)URZITOAREA ŞI ŢEVILE Nechează toţi mânjii.
Hotara —potara,
Sairea — boirea,
HopŢESUTUL
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)RĂZBOIUL DE ŢESUT (STATIVELE), — hop!
Hâţa-bâţa,
Boca-boca;
Hodorog!
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)RĂZBOIUL DE ŢESUT (STATIVELE), ŢESUTUL
Am o juncuţă,
În frunte cu steluţă,
În spate
Cu păcate,
În şale
Cu greşale,
În pântece
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)RĂZBOIUL DE ŢESUT (STATIVELE),
Cu ŢESUTUL
descântece.
Murgu calcă-n vie,
Via se-ncovie;
Murgu-noată,
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)RĂZBOIUL DE ŢESUT (STATIVELE), ŢESUTUL
Dunărea îngheaţă.
Treapa-leapa,
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)RĂZBOIUL DE ŢESUT (STATIVELE),
Apa-ngheaţă.
ŢESUTUL
O mătuşă îmbrăcată,
Suveicată,
Tot pe lat şedea culcată,
Două fete-i joacă-n spate:
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)PÂNZA ÎN RĂZBOI Una sare, şi-alta piere.
Am două fete:
Când una se goleşte,
Alta se primeneşte.
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)SULURILE DE LA RĂZBOIUL DE ŢESUT
Sunt două fete:
Una se tot încinge,
Alta se tot descinge.
Am doi porci:
Unul e slab, şi altul gras.
Cel slab se îngraşă,
Cel gras slăbeşte.
Aţe creţe
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)IŢELE Puse-n beţe.
Baie creţe
Pe coteţe;
Eu le-ndes,
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)IŢELE Şi ele ies.
Două plăşi lipite,
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)IŢELE Peştele nu-l prinde.
Două lemne
Codolemne
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)SPATA Şi mai multe mărunţele.
Două lemne,
Două pene
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)SPATA Şi o mie de surcele.
Am o babă oarbă,
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)SPATA Care-ncheagă apele.
Am o fată:
Pe unde ea calcă,
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)SPATA Locul îngheaţă.
Felie de pepene,
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)SUVEICA (SUVELNIŢA) Trece sub poduri repede.
Felie de pepene,
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)SUVEICA (SUVELNIŢA) Intră pe rost repede.
Iapa trece,
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)SUVEICA (SUVELNIŢA) Marea-ngheaţă.
Şaica trece,
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)SUVEICA (SUVELNIŢA) Dunărea-ngheaţă.
Păsărica ici-colea,
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)SUVEICA (SUVELNIŢA) Măţiguşul după ea.
Am o păsărică:
Vâşti în crâng,
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)SUVEICA (SUVELNIŢA) Vâşti afară.
Ţuşti, şopârlă, printre gard,
C-un fir de iarbă
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)SUVEICA (SUVELNIŢA) Legat de barbă.
Peste gheaţă
Pe su-gheaţă
Printre ele
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)SUVEICA (SUVELNIŢA) Cânt-o raţă.
Am o iapă:
Până n-o înhămi de coadă,
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)ANDREAUA Nu trage.
Ce e mic, mititel,
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)ACUL Îngrădeşte frumuşel?
Mititel-mititel,
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)ACUL Mai lungă-i coada decât el.
Ce fuge mereu la vale
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)ACUL Şi-şi lasă maţele-n cale?
Ilie trece pe vale
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)ACUL Şi-şi lasă maţele-n cale.
Todirel,
Mititel,
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)ACUL Face gardul frumuşel.
Alecuţă mititel,
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)ACUL Cu buricul după el.
Gânganie fără suflare,
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)ACUL Urmă împletită are.
Am un cocoş:
Cu ciocul urzeşte,
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)ACUL Cu coada-mpleteşte.
Am o purceluşă:
Cu botul râmă,
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)ACUL Şi cu şoldurile astupă.
Am un bou:
Cu coada sparge,
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)ACUL Cu capul drege.
Am o capră albă,
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)ACUL Hamătă de coadă.
Mânz de fier,
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)ACUL Coadă de fuior.
Luciu-lucior,
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)ACUL Îi pun coadă de fuior.
Luciu luceşte,
Luciu străluceşte,
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)ACUL La gard mereu împleteşte.
Urechi are, dar n-aude,
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)ACUL E micuţ şi tot împunge.
Lunecuş, învârtecuş,
În haină-şi face culcuş,
Şi se leagă, şi se-nnoadă
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)ACUL Chiar cu propria sa coadă.
Intră, iese, intră iar,
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)ACUL Şi codiţa-şi lasă-n dar!
Aşchie lucioasă,
Coadă mătăsoasă:
Mereu găureşte,
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)ACUL Nu rupe, urzeşte.
Am o căsuţă
Micuţă,
Şi are mai multe fereşti
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)DEGETARUL Decât casele împăratului.
Am un băţ de carne
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)DEGETARUL Şi-i pui tichie de fier.
Am cinci cai:
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)CÂRLIGELE PENTRU ÎMPLETIT CIORAPI
Muşcă unul din botul altuia.
Cu cinci pari şi c-o nuia
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)ANDRELELE, FIRUL ŞI ÎMPLETITUL
Lungeşti
COLŢUNULUI
gardul cât colea.
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)HORBOTA (DANTELA) Ce-i făcut fără nivideală?
Două răţişoare
Călugăricioare:
Pe unde mergea,
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)FOARFECELE Malul se surpa.
Două surioare
Foarte tăietoare:
Pe unde trec ele,
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)FOARFECELE Surpă mălurele.
Două lungi alăturate,
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)FOARFECELE Două scurte-ncârligate.
Două oţele,
Două inele,
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)FOARFECELE Şade un cui între ele.
Am o vacă,
Până nu-i bagi deştele în ochi,
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)FOARFECELE Nu paşte.
Două aşchii
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)FOARFECELE Ş-un buric.
Două babe-ntr-un buric
Fac mereu
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)FOARFECELE Târlic, târlic.
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)FOARFECELE DE TUNS OI Cine face sâca-bâca pe sub strai?
În pădure naşte,
Vine la sate,
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)MAIUL DE RUFE Şi sub mal răcneşte.
Gârgolic peste colnic,
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)BĂŞICA DE SĂPUN Şi-năuntru nu-i nimic.
În pădure naşte,
Vine la ţară
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)MELIŢA ŞI MELIŢATUL Şi hăpăluieşte.
Merge în pădure,
Face cioc-boc,
Vine acasă,
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)MELIŢA ŞI MELIŢATUL Face treapa-leapa.
Am o căţeluşă cluşă,
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)MELIŢA ŞI MELIŢATUL Alatră p-o vâlceluşă.
Pe-o moviliţă năltuţă
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)MELIŢA ŞI MELIŢATUL latră o coteicuţă.
Latră căţeaua nevestei în bătătură
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)MELIŢA ŞI MELIŢATUL Şi-i sar dinţii din gură.
Latră alba la răscruce,
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)MELIŢA ŞI MELIŢATUL Şi din gură aţe-i cade.
Cinel-cinel:
Căţălusă
Din pădure-adusă,
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)MELIŢA ŞI MELIŢATUL Lătrătoare întreg satului pusă.
Am o căţea:
Pân’ n-o iau de coadă,
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)MELIŢA ŞI MELIŢATUL Nu latră.
Păsărică cu cucui,
Ce mi-i da să nu te spui
VEŞMINTE, PIEPTĂNĂTURĂ, ARTICOLE DE TOALETĂ, PODOABE
GLUGA C-am văzut izmene-n cui?3
Fedeleş rotund,
CĂCIULA Bagă păru-n fund.
Bucium rotund,
CĂCIULA Strânge păru-n fund.
Putinei rotund,
CĂCIULA Bagă păru-n fund.
În vârf cumaş,
PĂLĂRIA În poală gurelaş.
Scut pe soare, scut pe vânt,
PĂLĂRIA Trebuie omului numaidecât.
Şi-nvârtită, şi rotită,
PĂLĂRIA Şi se pune cu soarele-n pricină.
Am trup, dar n-am corp;
Am gât, dar n-am cap;
CĂMAŞA Am mâneci, dar n-am mâini.
Cine are un gât fără cap,
Două braţe,
CĂMAŞA Şi fără picioare?
Am o cămară cu patru uşi:
Pe una intri,
Pe trei ieşi.
Şi când te crezi afară,
CĂMAŞA Eşti tot înăuntru.
Intru pe-o uşă şi ieş pe două;
Când am ieşit pe cele două,
PANTALONII Sunt înăuntru.
Cine nu poate alerga,
PANTALONII Deşi are două picioare?
Noaptea — şopârlă,
CUREAUA Şi ziua — cerc.
Am două covăţele uşurele.
Ziua-s pline,
OPINCA, OPINCILE Noaptea-s goale.
Am două albioare:
Ziua-s pline,
OPINCA, OPINCILE Noaptea-s goale.
Am două legănuţe:
Ziua-s plinuţe,
OPINCA, OPINCILE Noaptea — goluţe.
Am o casă
Cu căpriori deasupra
OPINCA ŞI NOJIŢELE Şi coperişul dedesubt.
Raţă
Cu maţele
OPINCA ŞI NOJIŢELE Pe spate.
M-am dus în pădure
Şi-am tăiat o nuia lungă,
Şi-am îngrădit o poiată
Şi-o zăhată,
AŢA DE LA OPINCI Şi mi-a mai rămas o bucată.
Am o nuia vergelea,
Vărguii ţara cu ea;
Mai rămase un crâmpei,
AŢA DE LA OPINCI Făcui ocol la viţei.
Corb negru,
CIZMA (CIOBOTA), CIZMELE Înghite ciolanul tot.
Am două ştiubeieşe:
Ziua-s pline,
CIZMA (CIOBOTA), CIZMELE Noaptea-s goale.
Am o groapă
CIZMA (CIOBOTA), CIZMELE Până la genunchi.
Am două surori:
Toată ziua-aleargă,
CIZMA (CIOBOTA), CIZMELE Seara după uşă se bagă.
Hoţ, coţ,
Când o scoţ,
Hâr, bâr,
CIZMA (CIOBOTA), CIZMELE Când o vâr.
Am doi fraţi,
BOCANCII Cu sfori legaţi.
Piele peste piele,
PICIORUL ÎN CIZMĂ La mijloc os.
C-un pai de şovar
Învelii o casă ş-un coşar;
Întâi îl învelii,
PICIORUL ÎN CIZMĂ Şi-apoi îl mărtăcii.
Oala — piele de juncan,
Varza — lână de cârlan,
VEŞMINTE, PIEPTĂNĂTURĂ, ARTICOLE DE TOALETĂ, PODOABE Şi LÂNĂ
CIZMA ÎNCĂLŢATĂ CU CIORAP DE cărniţa de mocan.
Lânosul
CIORAPUL Poartă cărnosul.
Am o pânză lungă, lată,
Nici prin iţă, nici prin spată,
COJOCUL Numai din cuţit tăiată.
Oaie bălţată,
COJOCUL În spinare purtată.
Lână peste lână,
La mijloc e vână;
Vâna se zgârceşte,
MĂNUŞA Lâna se clăteşte.
Ce are forma mânei
MĂNUŞA Şi tot nu-i mână?
Goluşică
MĂNUŞA ‘Nflocoşică
Într-un vârf de deal
CONCIUL Este-o potcoavă de cal.1
Ţandără turcească,
PIEPTENELE Cine-o gici-o să trăiască.
Bârnuţă de os,
PIEPTENELE Duce porcii în jos.
Haidos-paidos,
PIEPTENELE Mână porcii-n jos.
Cine are dinţi mulţi,
PIEPTENELE Şi nu poate muşca?
Sus pădure,
Jos pădure,
La mijloc
VEŞMINTE, PIEPTĂNĂTURĂ, ARTICOLE DE TOALETĂ, PODOABE E loc deMARGINILE
PIEPTENELE CU DINŢI LA AMÂNDOUĂ joc.
Am doi uncheşi,
PIEPTENELE ŞI BARBA Ce se trag de barbă.
Gogoneaţa de purcea,
PERIA Fugi de-aicea, vino-ncoa.
Motofâlcă de purcea:
Ţin cu mâna,
PERIA Dau cu ea.
Totolina
PERIA Umple mâna.
Cosor de fier,
BRICIUL Dă pădurea jos.
Cu un plug de fier
BRICIUL Ar un munte de os.
Cal cu dinţi de fier
BRICIUL Paşte muntele de păr.
Am un boulean bălan,
BRICIUL Paşte părul pe ciolan.
Usturime cu durime,
CERCELUL, CERCEII Când mi-i pui îmi pare bine.
Încârligat şi-ntortocheat,
CERCELUL, CERCEII Şi de urechi e agăţat.
Drot încârligat,
CERCELUL, CERCEII În carne băgat.
Şade Făt-Frumos
INELUL, DEGETUL ŞI INELUL Pe un cal de os.
Urdel-burdel,
INELUL, DEGETUL ŞI INELUL Băgat în coadă de viţel.
Frigarea de carne,
INELUL, DEGETUL ŞI INELUL Şi puiul de aur.
Sunt o şa,
Pe care nu călăreşte nimeni;
Sunt fereastră,
OCHELARII Dar nu la casă.
Am o găină:
Când bate vântul,
EVANTAIUL Întinde coada.
Acasă de m-aduse,
CURTEA CASEI GARDUL Păzitorul curţii mă puse.
Acas’ dacă m-aduse,
CURTEA CASEI GARDUL În horă mă puse.
O sută fraţi,
Unul lângă altu-nşiraţi,
CURTEA CASEI GARDUL Şi unul de altul legaţi.
Doi boi tăvăluci,
Nu-i dai nici pe mere,
CURTEA CASEI STÂLPII PORŢII Nici pe nuci.
Am patru fraţi,
CURTEA CASEI ŞOPRONUL Într-o căciulă băgaţi.1
Căciula unchiaşului
CURTEA CASEI PĂTULUL, COŞARUL În mijlocul bătăturii.
Am o vacă:
Iarna-i grasă,
CURTEA CASEI PĂTULUL, COŞARUL Vara-i slabă.
Patru oameni
CURTEA CASEI PĂTULUL, COŞARUL Poartă toţi o căciulă.
Am un bou slab-slab;
Mă uitai pe sub coadă-i
CURTEA CASEI PĂTULUL GOL Şi-i văzui măselele.
Într-o vâlceluşă
CURTEA CASEI LESOIUL1 Latră-o căţeluşă.
Lungă, cotrovită,
CURTEA CASEI VALEUL2 În ea — nutreţ la vită.
Ciocârlan moţat
CURTEA CASEI PUŢUL CU CUMPĂNĂ (FÂNTÂNA)Strigă noaptea-n sat.
Sara, lângă smârc,
CURTEA CASEI PUŢUL CU CUMPĂNĂ (FÂNTÂNA)Hojma ţâpă-un cocostârc.
Am o gâscă potcovită,
Cu grumajii şoibârloibi:
Cu gura pahar clăteşte,
CURTEA CASEI PUŢUL CU CUMPĂNĂ (FÂNTÂNA)Multe boale curăţeşte.
Am o raţă cioaică
Boiacă,
Cu grumazul cioi
Bârloi,
Şi bea apă tulbureşte,
CURTEA CASEI PUŢUL CU CUMPĂNĂ (FÂNTÂNA)Rar voinic care-o gâceşte.
Am o vacă:
Toată lumea o mulge,
CURTEA CASEI PUŢUL CU CUMPĂNĂ (FÂNTÂNA)Şi laptele ei nu se isprăveşte.
Ce e-naltă,
Crăcănată,
Îndărăt cu jucărele,
CURTEA CASEI PUŢUL CU CUMPĂNĂ (FÂNTÂNA)Şi-nainte cu ghizdele.
Hoha-n sus şi hoha-n jos,
CURTEA CASEI PUŢUL CU CUMPĂNĂ (FÂNTÂNA)Coada hohei cât hoha.
Noaptea odihneşte,
CURTEA CASEI PUŢUL CU CUMPĂNĂ (FÂNTÂNA)Ziua cântăreşte.
Ion lungu
CURTEA CASEI PUŢUL CU CUMPĂNĂ (FÂNTÂNA)Îi spânzură bumbu.
Ivan lungu
Îi pică mucu;
Ivăneasa
CURTEA CASEI PUŢUL CU CUMPĂNĂ (FÂNTÂNA)Scorburoasa.
Căciula mutului
CURTEA CASEI CIUTURA, CIUTURA ÎN FÂNTÂNĂÎn fundul pământului.
Bâzdâbâc...
CURTEA CASEI CIUTURA, CIUTURA ÎN FÂNTÂNĂLa popa-n gură!
Vine-un cap de vulturoi,
CURTEA CASEI CIUTURA, CIUTURA ÎN FÂNTÂNĂBuştiubuc în fundul apei.
Am o vacă:
Toată ziua bea apă
CURTEA CASEI CIUTURA, CIUTURA ÎN FÂNTÂNĂŞi nu se mai satură.
Am o fată de pandură,
CURTEA CASEI CIUTURA, CIUTURA ÎN FÂNTÂNĂToată lumea-o pupă-n gură.
Urcă moşul şi coboară
CURTEA CASEI CUMPĂNA ŞI CIUTURA Cu mătuşa subsuoară.
Două ouă de sitar
CURTEA CASEI GĂLEŢILE PUŢULUI CU ROATĂ Intră popii-n posunar.
Una zice: „Ai să dăm“,
Alta zice: „Ai să stăm“,
CURTEA CASEI FÂNTÂNA, CIUTURA ŞI CUMPĂNAAlta: „Aidi în scârcium să ne dăm“.
Oglinda cerului
CURTEA CASEI APA ÎN FÂNTÂNĂ În adăpostul pământului.
La cap – furcă,
La mijloc – cotargă cu fân,
ANIMALE DOMESTICE VITA La şezut – sită.
Cât a fost mic,
În patru trâmbiţi trâmbiţa;
După ce-a crescut mai mare,
Dealurile răsturna;
Iar când a îmbătrânit,
ANIMALE DOMESTICE BOUL În crâşmă cu el juca.
Cât fusei mic,
Cântai cu patru fluiere;
Când mă făcui mai mare,
Mă purtai între două lemne;
Iar când îmbătrânii
ANIMALE DOMESTICE BOUL Îmi veni chef să joc la horă.
Până-i mic,
Ţări cuprinde;
Dacă creşte,
Pământul risipeşte;
Dacă moare,
ANIMALE DOMESTICE BOUL În joc sare.
Abia după ce-am murit,
ANIMALE DOMESTICE BOUL La horă m-am veselit.
Când suge,
Când ară,
ANIMALE DOMESTICE BOUL Când face din el ciobote.
Un mort între doi vii
Trecea printr-un viu între doi morţi.
Şi zice viul dintre cei doi morţi
Cătră mortul dintre cei doi vii:
„Nu te vârî aşa avan,
Că dacă s-ar da viul la vii,
ANIMALE DOMESTICE BOII ÎNJUGAŢI TRECÂND RÂUL Rămân numai morţii!“
Doi înainte vii,
Unul la mijloc mort,
Şi stăpânul la urmă;
Cel de la mijoc scormo-neşte,
ANIMALE DOMESTICE BOII ŞI PLUGUL Face pământul de rodeşte.
Patru neteplii
Duc patru sute de mii,
Şi le duc la împăratul
Şi le taie-ndată capul,
Şi le schimbă numele
ANIMALE DOMESTICE BOII, SACII CU GRÂU ŞI MĂCINATUL
Şi rămâne albele.
Patru împlântate,
Patru spânzurate,
ANIMALE DOMESTICE VACA Şi-o pleftură.
Patru-mpinge pământul,
Doi se uită-n cer,
Doi se uită înainte,
ANIMALE DOMESTICE VACA Patru dă datoria.
Patru merg,
Patru stau
ANIMALE DOMESTICE VACA Şi vamă dau.
Înainte furcă,
ANIMALE DOMESTICE VACA Înapoi mătură.
Sunt patru şipuşoare;
Stau cu gura-n jos,
ANIMALE DOMESTICE ŢÂŢELE VACII Şi nu se varsă.
Am patru fraţi
ANIMALE DOMESTICE ŢÂŢELE VACII Şi-mpuşcă într-un corci.
Patru fee,
Pastafee,
Ş-un fiu,
ANIMALE DOMESTICE Ş-unŞIrastafiu.
ŢÂŢELE VACII, GĂLEATA, VIŢELUL ŞUŞTARUL
Caulea are patru,
ANIMALE DOMESTICE ŢÂŢELE VACII ŞI ALE IEPEI Nihaha — numai două.
Zece strâng,
ANIMALE DOMESTICE MULSUL VACII Şi patru plâng.
Sus crăpată,
Jos crăpată,
ANIMALE DOMESTICE MULSUL VACII La mijloc cinci trag de patru.
Când eram mic
Cântam din patru cavale.
Acum, când sunt mare,
ANIMALE DOMESTICE VIŢELUL Nu mai cânt din nici unul.
Opt picioare trec prin apă
ANIMALE DOMESTICE VIŢELUL DIN PÂNTECELE VACII Patru numai mi se-adapă.
În pădure
Cioca-boca,
În târg
Mi-ho-ho
Şi acasă
ANIMALE DOMESTICE CALUL Teapa-leapa.
Mândru, înalt şi frumos,
La ochi este luminos;
Urechi are, coarne n-are
ANIMALE DOMESTICE CALUL Şi te poartă în spinare.
Teleleaua pe cărare,
ANIMALE DOMESTICE CALUL ŞI ŞAUA Cuciu-muciu pe spinare.
Gâsculiţă cheptoşea,
ANIMALE DOMESTICE ŞAUA (TARNIŢA) Bine te mai ţii pe ea!
Îi şa,
Şi-i aşa,
Şi ţi-oi arăta-o,
ANIMALE DOMESTICE ŞAUA (TARNIŢA) Şi tot nu-i afla-o!
Hop pe şa şi lat-aşa,
ANIMALE DOMESTICE ŞAUA (TARNIŢA) Şi ţi-o spun şi n-o ghiceşti.
Pe sânge stă,
Sânge poartă,
ANIMALE DOMESTICE ŞAUA (TARNIŢA) Şi-n ea nu-i sânge deloc!
Treapa-leapa
Pe cărare,
Hingher-mingher
ANIMALE DOMESTICE CALUL ŞI CĂLĂREŢUL Pe spinare.
Suflet — sus,
ANIMALE DOMESTICE CALUL ŞI CĂLĂREŢUL Suflet — jos.
Pe drum merge şi grăbeşte,
Unde încet, unde mai iute;
Urechi patru şi ochi patru,
ANIMALE DOMESTICE CALUL ŞI CĂLĂREŢUL Iară unghii douăzeci şi patru.
Şase am,
ANIMALE DOMESTICE CALUL ŞI CĂLĂREŢUL În patru umblu.
Patru fug
ANIMALE DOMESTICE CALUL ŞI CĂLĂREŢUL Şi două-atârnă.
Deasupra suflet,
Dedesubt suflet,
ANIMALE DOMESTICE CALUL, CĂLĂREŢUL ŞI ŞAUA Şi-n mijloc lemne uscate.
Dupa-dupa pe podele,
Tata ursu
ANIMALE DOMESTICE CALUL ŞI CĂRUŢA După dânsu’.
Tropa-tropa pe cărare,
Enghel-menghel pe spinare,
Tetea ursu
ANIMALE DOMESTICE CALUL ŞI CĂRUŢA După dânsu’.
Stropa-stropa pe cărare,
ANIMALE DOMESTICE IAPA ŞI MÂNZUL Slatauzul după dânsul.
Un mort
ANIMALE DOMESTICE CAII ŞI OIŞTEA Între doi vii.
Ce se propteşte în cap,
ANIMALE DOMESTICE CUIUL DIN POTCOAVĂ Ca să-ţi intre-n tălpi?
E un dobitoc
Foarte nătântoc:
Urechi lungi
Minte nu are,
ANIMALE DOMESTICE MĂGARUL Are cruce pe spinare.
E sur, dar nu-i lup,
Are urechi, dar nu-i cal,
ANIMALE DOMESTICE MĂGARUL Are copite, dar nu-i bou.
Pe valea lui Ivănuş,
ANIMALE DOMESTICE MĂGARUL CU DESAGI O curcă cu două guşi.
Patru resteie
Duc un car de fân
ANIMALE DOMESTICE OAIA Şi nu se fărâm.
De pe deal pe deal —
Când în şubă,
ANIMALE DOMESTICE OAIA Când în caftan.
Am un car cu teie-teie
Şi curmeie
ANIMALE DOMESTICE OAIA În patru resteie.
Am o manta mare;
Stă pe patru picioare
Şi în vânt, şi în ploaie.
ANIMALE DOMESTICE OAIA Ghici, ce e?
Am o mie de lebede
ANIMALE DOMESTICE OILE ŞI CAŞUL Şi fac toate un ou.
Trece badea mânios
ANIMALE DOMESTICE BERBECUL Cu cojocu-ntors pe dos.
Încârligate,
Îmbârligate,
ANIMALE DOMESTICE COARNELE BERBECULUI Pe vârf de munte-aşezate.
Opt opintele
ANIMALE DOMESTICE BERBECII CÂND SE BAT Şi patru izbele.
Patru bat,
Opt opintesc,
ANIMALE DOMESTICE BERBECII CÂND SE BAT Mii şi sute se clătesc.
Două-n două se lovesc,
Patru-n patru s-opintesc,
ANIMALE DOMESTICE BERBECII CÂND SE BAT Mii şi sute se clătesc.
Butură
Pe butură,
Mii de mii
ANIMALE DOMESTICE BERBECII CÂND SE BAT Se scutură.
Ciogu-mogu-n cap cu stogu,
Când a stat şi-a chiuit,
ANIMALE DOMESTICE CIOBANUL ŞI OILE Căciuli mii s-au îmbulzit.
Ciugurele mărunţele,
Tot pe drum înşirăţele.
Ciugur-mugur cel bătrân
ANIMALE DOMESTICE CIOBANUL ŞI OILE Şade jos şi bea tutun.
Ciugur-mugur-mugurele,
Merg pe drum înşirăţele.
Ciugur-mugur ăl bătrân,
ANIMALE DOMESTICE CIOBANUL ŞI OILE Merge-n urma lor cântând.
Alunele ciugurele,
ANIMALE DOMESTICE CIOBANUL ŞI OILE Cântă moşul după ele.
Ciugurele mânânţele
Merg pe drum înşirăţele,
Ciugur-mugur
După ele;
Ciugur-mugur
Bea tutun,
Ciugurele-mânânţele
Stau şi dorm,
Halea — palea
ANIMALE DOMESTICE OILE, CIOBANUL ŞI CÂINELE Ţine calea.
Ce merge la apă
ANIMALE DOMESTICE CLOPOTUL LA OAIE ŞI LA VACĂ Şi nu se adapă?
Merge la apă cântând.
Vine-ndărăpt iar cântând,
ANIMALE DOMESTICE CLOPOTUL LA OAIE ŞI LA VACĂ Şi apă nu bea.
ANIMALE DOMESTICE CLOPOTUL LA OAIE ŞI LA VACĂ Ce se închină la apă şi nu bea?
Strigă ragură din măgură
Şi gorgan din gaură,
S-aducă căldările.
ANIMALE DOMESTICE CLOPOTUL LA OAIE ŞI LA VACĂ Să mulgă mânzările.
Barbă are,
Popă nu-i,
Coarne are,
ANIMALE DOMESTICE CAPRA Vacă nu-i.
Am un pui de drac
Cu doi dinţi
ANIMALE DOMESTICE IEDUL De greblă-n cap.
Ce are barbă.
ANIMALE DOMESTICE ŢAPUL Şi totuşi nu e bărbat?
Cineluş-cinel,
Cinel piciorel:
Cel cu patru picioare
Dă să-l mănânce pe cel cu un picior;
Cel cu doauă picioare
Îl apucă pe cel cu trei picioare
Şi-l aruncă după cel cu patru picioare,
ANIMALE DOMESTICE CAPRA, VARZA, OMUL ŞI CHIROSTEIUL
Ca să-l scape pe cel cu un picior.
Unu ară,
Doi se miară,
Patru-mping,
ANIMALE DOMESTICE PORCUL Şi-un coţofling.
Patru opintoi
ANIMALE DOMESTICE PORCUL Ş-un târnăcop.
Unul ară,
Patru umblă,
Doi se uită,
Doi ascultă,
ANIMALE DOMESTICE PORCUL Unul dă cu biciul înapoi.
Patru opintitoare,
Două bourate
ANIMALE DOMESTICE PORCUL Şi-o fâţăitoare.
Şindil, mindil;
La bot ca pitacul,
La păr ca acul;
Vara — în glod,
ANIMALE DOMESTICE PORCUL Iarna — în pod.
Unul ară,
Doi se miară,
Doi fulăi,
Patru umblăi
ANIMALE DOMESTICE PORCUL Şi-un fiţai-fiţai.
Turtă-n nas,
Cârlig în coadă,
Butoi la mijloc:
Uită-te şi te miră,
ANIMALE DOMESTICE PORCUL Gândeşte-te şi ghiceşte.
Boier cu sapa-n bot
ANIMALE DOMESTICE PORCUL Cată peste tot.
A gemut,
Nu l-a durut;
ANIMALE DOMESTICE PORCUL Caută ce n-a pierdut.
Cine geme nebolind
ANIMALE DOMESTICE PORCUL Şi caută nepierzând?
Iepuraş
Golaş,
Cum de nu eşti crunt
ANIMALE DOMESTICE UNTURA ÎN PORC Şi cât eşti de-afund?
— Cimilaş-laş,
De unde eşti isdaş?
— De pe cei munţi
Crunţi.
— Tu de ce nu eşti crunt?
ANIMALE DOMESTICE UNTURA ÎN PORC — De ce? Că eu sunt afund.
M-am suit în scai,
Ca să văd de cai;
Dar nu văzui cai,
Ci oastea lui Mihai,
Tot umblând ca vântul
ANIMALE DOMESTICE PURCEII SCURMÂND Şi răscolind pământul.
Beau boierii pe-ntrecute,
ANIMALE DOMESTICE SCROAFA ŞI PURCEII Geme butea pe nevrute.
Beau boierii pân’ se moaie,
ANIMALE DOMESTICE SCROAFA ŞI PURCEII Geme butea-n paie.
Am o butie mare,
Care tot se sparge,
Şi când este la soare,
ANIMALE DOMESTICE SCROAFA ŞI PURCEII Se adună o grămadă de buticele.
Hâra baba
Cutreieră dumbrava,
Vicleanul tălhăros
Se pune jos
Şi răpune
Capul babei jos,
Şi-şi face cină din el,
ANIMALE DOMESTICE PORCUL ŞI LUPUL Ca dintr-un miel.
Titirişcă sfârlă
Geme în mocirlă;
Titirişcuţele pişcuţele
Se dau de-a uţele
Peste titirişcă sfârlă;
Dar titirişcă sfârlă
Nu se poate da de-a uţele
ANIMALE DOMESTICE PORCUL ŞI MUŞTELE Peste titirişcuţele pişcuţele.
Am un dorobanţ
ANIMALE DOMESTICE CÂINELE Ferecat în lanţ.
Prin văi, către stânci,
ANIMALE DOMESTICE CÂINELE CIOBĂNESC Şade moşu-n brânci.
Prietenii de casă
Umblă pe sub masă;
Când se întâlnesc,
ANIMALE DOMESTICE CÂINELE ŞI MÂŢA Rău se mai sfădesc.
Are tata o oaie laie
Şi-a fătat doi miei în paie;
Eu zic bârr!
Ea face hârr!
Eu zic bârr! oaie la stână,
ANIMALE DOMESTICE CĂŢEAUA Şi ea face hap! de mână.
Este-o cuconiţă:
În piept poartă noduri
Şi sare gardul
ANIMALE DOMESTICE CĂŢEAUA Cu mâinile-n şolduri.
Mihai Sfarancioc
Şade lângă foc,
Îşi unge curelile,
ANIMALE DOMESTICE PISICA Suceşte mustăţile.
Care-i dobitocul
Ce păzeşte focul
ANIMALE DOMESTICE PISICA Şi-şi spală cojocul?
Opincă nerasă
ANIMALE DOMESTICE PISICA Zoapănă prin casă.
Labe moi, trec pe oriunde;
ANIMALE DOMESTICE PISICA În lăbuţe gheare-ascunde!
Toarce, toarce,
ANIMALE DOMESTICE PISICA Ghem nu face.
Nici tu furcă, nici tu fus,
ANIMALE DOMESTICE PISICA Şi cică la tors s-a pus!
Giupâneasă torcătoare,
ANIMALE DOMESTICE PISICA Nici fus şi nici caier n-are.
Şade baba lângă sobă
Îmbrăcată într-un cop,
ANIMALE DOMESTICE PISICA Şi tot toarce: horc-horc-horc.
Cine toarce,
ANIMALE DOMESTICE PISICA Şi ciorapi nu face?
Şoldică-boldică
Bate pe stârcea-cotârcea,
Dar stârcea-cotârcea
ANIMALE DOMESTICE PISICA ŞI ŞOARECELE Nu poate să bată pe şoldi-că-boldică.
Hodoliţă
Pe poliţă
Şi mâţă
ANIMALE DOMESTICE PISICA ŞI ŞOARECELE Pe cameniţă.
Iese timturugul
Din huliup cacancea
ANIMALE DOMESTICE PISICA ŞI ŞOARECELE Şi-ntreabă de clopoţel.
Vine buhosul
Şi-ntreabă pe grosul:
Unde-i sprintenelul?
ANIMALE DOMESTICE Facere-i-aş felul!
MOTANUL, CUPTORUL ŞI ŞOARECELE
A venit ochiosu’
Şi-a-ntrebat pe grosu’:
— Acasă-i musteciosu?
— Îmi pare rău că toarce,
ANIMALE DOMESTICE ŞOARECELE, HORNUL ŞI MOTANUL
Cojoace ţ-ar face.
La trup — pepene,
La cap — pieptene,
La coadă — secere,
La picioare — râşchitoare,
PĂSĂRI DOMESTICE COCOŞUL Împunge cu clonţu-n soare.
La cap — pieptene,
La grumaz — coş cu grăunţe,
PĂSĂRI DOMESTICE COCOŞUL Şi la coadă — secere.
Cântă badea-n zori de zi,
PĂSĂRI DOMESTICE COCOŞUL De răsună toţi câmpii.
Ţup-ţup-ţup pe sub perete,
PĂSĂRI DOMESTICE COCOŞUL Fâţa-fâţa printre fete.
Rege nu-i — coroană poartă,
PĂSĂRI DOMESTICE COCOŞUL N-are ceas, dar ora ştie.
Vine fâşna pe cărare,
PĂSĂRI DOMESTICE GĂINA Culegând la pietrişoare.
De la noi
Şi pân’ la voi
Merge nunta
PĂSĂRI DOMESTICE GĂINILE ŞI COCOŞUL Cu cimpoi.
Ce se naşte neînsufleţit din însufleţit,
PĂSĂRI DOMESTICE GĂINA ŞI OUL Şi însufleţit din neînsufleţit?
Viul naşte pe mort,
PĂSĂRI DOMESTICE GĂINA ŞI OUL Mortul naşte pe viu.
Înăuntru piele.
PĂSĂRI DOMESTICE PIPOTA GĂINII Şi carnea afară.
Ce iese din lucru
PĂSĂRI DOMESTICE PUIUL Şi se face fiinţă?
Am spart gheaţa
PĂSĂRI DOMESTICE PUIUL ÎN OU Şi am aflat aurul.
Tandalica are mere,
Tandalic vine şi cere;
Tandalica nu se-ndură,
PĂSĂRI DOMESTICE CLOŞCA ŞI MOTANUL Tandalic vine şi fură.
Gungulica fierbe pere,
Motoloi vine şi cere;
Gungulica nu se-ndură,
PĂSĂRI DOMESTICE CLOŞCA ŞI MOTANUL Motoloi vine şi fură.
Am o puică lainică, bălainică,
Chiscopainică,
Şi face nişte puişori lainici,
Bălainici, chiscopainici,
Ca şi mă-sa: lainică, bălai-nică,
PĂSĂRI DOMESTICE RAŢA ŞI RĂŢUŞTELE Chiscopainică.
La cap — ciucurene,
La trup — pepene,
PĂSĂRI DOMESTICE CURCANUL La picioare — râşchitoare.
Am o pasăre rotată,
PĂSĂRI DOMESTICE CURCANUL Stă cu coada-nvolburată.
Ce trăieşte după moarte,
GRĂDINA CU FLORI FLOAREA Şi-altul vrea ca s-o tot poarte?
Am o mâţă verde
GRĂDINA CU FLORI TRANDAFIRUL Cu ghearele roşii.
Oastea unui crai
GRĂDINA CU FLORI MACUL Într-un vârf de pai.
S-a suit în vârf de plai
GRĂDINA CU FLORI MACUL Mândra oaste-a lui Mihai.
Oastea lui sultan-tătar —
GRĂDINA CU FLORI MACUL Într-un vârf de par.
Ciutcă
Butcă,
GRĂDINA CU FLORI MACUL La vârf măciucă.
Într-un vârf de beţişor
GRĂDINA CU FLORI MACUL Am un frumos târguşor.
Târguţ
GRĂDINA CU FLORI MACUL Într-un vârf de măcăuţ.
Sub o măciulie
GRĂDINA CU FLORI MACUL Locuiesc o mie.
Stejar verde,
GRĂDINA CU FLORI BUJORUL Vârfu-i arde.
Cocoţate sus, pe sfori,
Noaptea ne ascundem faţa,
Şi când ne trezim în zori,
GRĂDINA CU FLORI ZORELELE Spunem: “Bună dimineaţa!”
Caşu-i,
Albu-i;
Pături sunt,
GRĂDINA CU LEGUME CEAPA Plăcintă nu-i.
Roş e,
Măr nu e;
Pături sunt,
GRĂDINA CU LEGUME CEAPA Plăcintă nu-i.
Îi un măr ca mărul,
Şi nu-i măr;
Îi cu păr ca omul,
Şi nu-i om;
Îi cu pături ca plăcinta,
GRĂDINA CU LEGUME CEAPA Şi nu-i plăcintă.
Sus pădure,
Jos prescure,
GRĂDINA CU LEGUME CEAPA La mijloc miezure.
Am o găină verde,
GRĂDINA CU LEGUME CEAPA Cu ou-n pământ.
La coadă verde,
GRĂDINA CU LEGUME CEAPA Şi la cap bălaie.
Fetişoară
Cu rochiţa roşioară,
Când prind a te dezbrăca
N-am de ce mă bucura,
GRĂDINA CU LEGUME CEAPA Că încep a lăcrăma!
Am o doamnă în cămară,
GRĂDINA CU LEGUME CEAPA Cu cosiţele afară.
Sus plete,
Jos musteţe,
GRĂDINA CU LEGUME CEAPA La mijloc cămaşe creţe.
Cu picioarele în vânt
GRĂDINA CU LEGUME CEAPA Şi cu barba în pământ.
Ciumel-ciumel:
Albu-mfomoiat,
GRĂDINA CU LEGUME USTUROIUL (AIUL) Gâş, ce-i acel?
Chele pe chele,
Alb ca zaharul,
GRĂDINA CU LEGUME USTUROIUL (AIUL) Şi ustură ca ţipirigul.
În pământ clocesc,
GRĂDINA CU LEGUME USTUROIUL (AIUL) În pământ scot pui.
Capu-i alb,
GRĂDINA CU LEGUME USTUROIUL (AIUL) Şi coada-i verde.
Capuri spânzurate,
GRĂDINA CU LEGUME FUNIA DE USTUROI La vânt înşirate.
Plete împletite,
Capete spânzurate,
GRĂDINA CU LEGUME FUNIA DE USTUROI În pod aruncate.
Popa în cămară,
GRĂDINA CU LEGUME MORCOVUL Şi pletele-afară.
Coadă roşie sub pământ,
GRĂDINA CU LEGUME MORCOVUL Păru’ verde joacă-n vânt.
Şede popa-n strană,
GRĂDINA CU LEGUME PĂTRUNJELUL Cu pletele-afară.
Am o sită
Rotosită,
GRĂDINA CU LEGUME CIMBRUL Umblă vara prin grădină.
Curtea — verde,
GRĂDINA CU LEGUME ARDEIUL, CHIPERUŞUL Domnul — roşu.
Într-un pomuşor
GRĂDINA CU LEGUME ARDEIUL, CHIPERUŞUL Arde-un focuşor.
Stejar verde,
GRĂDINA CU LEGUME ARDEIUL, CHIPERUŞUL Vârfu-i arde.
Roşu ca focu’,
GRĂDINA CU LEGUME ARDEIUL, CHIPERUŞUL Iute ca dracu’.
Vâr mâna prin frunze
GRĂDINA CU LEGUME CASTRAVETELE Şi-apuc pe moşu’ de buze.
La o rădăcină de lipan,
GRĂDINA CU LEGUME CASTRAVETELE Şapte bâte de mocan.
GRĂDINA CU LEGUME CASTRAVETELE Ce se naşte cu ştreangul de gât?
Bucle creţe
GRĂDINA CU LEGUME PĂTLĂGELELE, ROŞIILE Pe coteţe.
Poame creţe
GRĂDINA CU LEGUME PĂTLĂGELELE, ROŞIILE Stau pe beţe.
Am o fată trenţăroasă,
GRĂDINA CU LEGUME VARZA (CURECHIUL) Şade cu Vodă la masă.
Angheluş
C-un picioruş,
Haine verzi
GRĂDINA CU LEGUME VARZA (CURECHIUL) Până-n pământ.
Am un miel alb,
GRĂDINA CU LEGUME VARZA (CURECHIUL) Creşte-ntr-un picior.
De aici până-n hotar
GRĂDINA CU LEGUME VARZA (CURECHIUL) Tot găini într-un picior.
Hotrocol
Prin ocol,
GRĂDINA CU LEGUME VARZA (CURECHIUL) Gâscă albă-ntr-un picior.
Trupul, capul mi-e totuna,
P-un picior stau totdeauna;
Cămăşi am nenumărate
GRĂDINA CU LEGUME VARZA (CURECHIUL) Şi le port toate-mbrăcate.
Şade baba pe răstoace
Într-o sută de cojoace,
Priponită pe răzor,
GRĂDINA CU LEGUME VARZA (CURECHIUL) Ca o barză-ntr-un picior.
Rostogol
Într-un ocol,
GRĂDINA CU LEGUME VARZA (CURECHIUL) Curte verde-ntr-un picior.
Ulcioruş,
Bulcioruş,
GRĂDINA CU LEGUME VARZA (CURECHIUL) Şade într-un picioruş.
Culmeciu-culmeciu:
GRĂDINA CU LEGUME VARZA (CURECHIUL) Ţurţurel într-un picior.
Şaptezeci de haine are
GRĂDINA CU LEGUME VARZA (CURECHIUL) Fără vreo încheietoare.
Cârpitură-n cârpitură
GRĂDINA CU LEGUME VARZA (CURECHIUL) Şi nu-i nici o-mpunsătură!
Înfoiată
Şi umflată,
Dar o taie
Şi-o despoaie
Şi-o aşază în copaie,
GRĂDINA CU LEGUME VARZA (CURECHIUL) La un loc cu seu de oaie.
Strigă cel c-un picior
Pe cel cu două, să vină,
GRĂDINA CU LEGUME VARZA, OMUL ŞI CAPRA Că-l mănâncă cel cu patru.
Albă-i albuie, dar caş nu e,
Coadă are, şoarece nu e.
Frunzăare, pom nu e,
GRĂDINA CU LEGUME RIDICHEA Limbă n-are, sare linge.
Ce-i roşu, — măr nu-i;
GRĂDINA CU LEGUME SFECLA Creşte-n pământ, — ceapă nu-i?
Şad Iuda în cămară,
GRĂDINA CU LEGUME SFECLA Cu flendurile afară.
Mă dusei în pădurice;
Aflai ouă de bobice;
Luainouă,
Lăsai două,
GRĂDINA CU LEGUME CARTOFII (BARABULELE) Ca bobicea să mai ouă.
Pusei una,
Găsii două;
Pusei două,
Găsii nouă;
Pusei două,
Pusei nouă,
GRĂDINA CU LEGUME CARTOFII (BARABULELE) Găsii nouăzeci şi nouă.
Găina verde,
GRĂDINA CU LEGUME CARTOFII (BARABULELE) Şi ouăle galbene.
Am o cloşcă —
În pământ cloceşte
GRĂDINA CU LEGUME CARTOFII (BARABULELE) În pământ scoate pui.
Sus — pădure,
GRĂDINA CU LEGUME CARTOFII (BARABULELE) Jos — prescure.
Păsăruie-ruie,
GRĂDINA CU LEGUME FASOLEA Pă copaci se suie.
Albă păsăruică,
Pe arac se urcă;
N-are aripioare,
GRĂDINA CU LEGUME FASOLEA N-are nici picioare.
Rasca
Prasca
S-ar sui la cer,
GRĂDINA CU LEGUME FASOLEA Dar n-are scară.
Tăndăliţa
Măndăliţa
Cârcei
GRĂDINA CU LEGUME FASOLEA Toboliţa.
Şade baba pe arac
Şi-şi ţine boabele-n sac,
Şi-i atâta de bătrână,
GRĂDINA CU LEGUME FASOLEA Că-i cad dinţii în ţărână.
Până să se coacă miezul,
GRĂDINA CU LEGUME FASOLEA De ce-i mănânci coaja?
În buzunarul Stoichii
GRĂDINA CU LEGUME FASOLEA Stau cerceii Voichii.
Cerceluşul doamnei,
GRĂDINA CU LEGUME FASOLEA Stă în fundul oalei.
Pungi
Nu prea lungi
Cu bănuţi
GRĂDINA CU LEGUME PĂSTĂILE DE LINTE Tot mărunţi.
Mireasă frumoasă
Şade lângă casă;
Întâi cu flori se găteşte
GRĂDINA CU LEGUME LIVADA Şi pe urmă rodeşte.
Primăvara te veseleşte,
Vara te umbreşte,
Toamna te nutreşte,
Iarna te-ncălzeşte,
GRĂDINA CU LEGUME POMUL Poftim de ghiceşte.
Este-un om ciudat,
Vara-n cojoace-mbrăcat,
GRĂDINA CU LEGUME POMUL Şi iarna gol despuiat.
Jos subţire,
Sus tufos
GRĂDINA CU LEGUME POMUL Face demâncat gustos.
Un om cu capul tăiat
Ţinea p-un mort în braţe.
Cel mort striga:
„Vai de mine, am să mor!!...“
Iar cel cu capul tăiat îi zice:
GRĂDINA CU LEGUME ALTOIUL „Să nu te temi, cât eu trăiesc“.
Murgana o fată pe Rujana;
GRĂDINA CU LEGUME PRUNA (PERJA) Rujana — pe Bălana.
Am o vacă cu viţel,
GRĂDINA CU LEGUME PRUNA (PERJA) Şi-n viţel — alt viţel.
Am o vacă a făta;
Dar cum să nu fie a făta,
Când şi viţelul în ea,
GRĂDINA CU LEGUME PRUNA (PERJA) Încă e a făta?
Am un cal,
Care când îl bag în grajd
GRĂDINA CU LEGUME PRUNA (PERJA) Îi smulg coada.1
Jos subţire,
Sus tufos,
Şi mai multe mărunţele,
Frumuşele,
Roşiele,
GRĂDINA CU LEGUME MĂRUL Şi mai multe gălbinele.
Am o iapă grasă:
Până când nu-i rup coada,
GRĂDINA CU LEGUME PARA (PRĂSADA) Nu intră în grajd.
Roşior
Şi micşor,
Rotunjor,
Lucitor,
Înăuntru un oscior,
GRĂDINA CU LEGUME CIREAŞA În mână un beţişor.
Ce e nalt cât casa,
Verde ca mătasa
Şi amar ca fierea,
GRĂDINA CU LEGUME NUCUL Şi dulce ca mierea?
Înalt cât casa,
Verde ca mătasa,
În toată creanga ou,
GRĂDINA CU LEGUME NUCUL În tot oul pui.
Am un păun,
GRĂDINA CU LEGUME NUCUL Cu penele-n drum.
Patru fraţi, gemeni născuţi,
Tot îmbrăţişaţi crescuţi;
GRĂDINA CU LEGUME NUCA, MIEZUL NUCII Înveliţi într-un cojoc.
Patru fraţi
Îngemănaţi,
Prinşi la joc
GRĂDINA CU LEGUME NUCA, MIEZUL NUCII Într-un cojoc.
Patru fraţi într-o cămaşă,
Dinlăuntru îndulcită,
GRĂDINA CU LEGUME NUCA, MIEZUL NUCII Iar afară amărâtă.
Am un bordei
Cu patru viţei;
Până nu spargi bordeiu,
GRĂDINA CU LEGUME NUCA, MIEZUL NUCII Nu vezi viţeii.
Am un tăbuieţ,
GRĂDINA CU LEGUME NUCA, MIEZUL NUCII Cu patru băieţi.
Hurduc, hurduc,
GRĂDINA CU LEGUME NUCILE-N SAC Într-un burduh.
Cum îi rupi ţoalele,
CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILE)PORUMBUL (PĂPUŞOIUL, CUCURUZUL)
El râde.
Cum îi rupi hainele,
Îţi arată dinţii.
Cine se naşte-nfăşat?
Este un om cam ciudat:
Vara-n cojoace-mbrăcat,
Şi iarna gol, despuiat.
Îi înalt — dar nu-i copac,
Îi verde — dar nu-i brad,
Are copii — dar nu-i om.
Iese moşul din răgoz,
Cu cojocu-ntors pe dos.
Tinerel —
Cu mustăţi albe,
Bătrânel —
Cu mustăţi negre.
Şinel-şinel:
Merg pe drum, însă nu e drum,
Prind un pui, însă nu-i pui,
Îi smulg penile, însă nu-s peni,
Îi mănânc carnea, nu-i carne.1
Trei sute de fraţi
Galben-roşcaţi,
Pe-un băţ adunaţi.
Din ei peste noapte
Ţi-o da vaca lapte,
Şi ouă găina,
Iar porcul — slănina.
Deasupra hârtie,
În mijloc praf,
CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILE)ŞTIULETELE DE PORUMB Şi dedesubt pârhaiţă.
Botă mazarată,
CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILE)ŞTIULETELE DE PORUMB În pod aruncată.
Băţ aurit,
CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILE)ŞTIULETELE DE PORUMB În pod azvârlit.
Am o furcă cu fusele pline:
Fusele de n-ar fi
CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILE)ŞTIULETELE DE PORUMB Oamenii ar pieri.
Înalt cât casa,
Verde ca mătasa,
Şi-n vârful spicului
CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILE)GRÂUL Firul mărgărintului.
De pe câmp eu vin în şură,
Şi din şură în hambar;
CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILE)GRÂUL Afară dacă ies, viaţa mi se duce.
Într-un vârf pe pai
CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILE)SPICUL DE GRÂU Şade oastea unui crai.
Am douăzeci şi patru de purcei:
Suge unul de la altul,
CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILE)SPICUL DE GRÂU Şi cel de pe urmă e cel mai gras.
Cinel-cinel:
Se-ngroapă în pământ,
CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILE)SĂMÂNŢA Ca să scape de mormânt.
CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILE)DOVLEACUL (BOSTANUL) Ce se naşte cu ştreangul în cap?
Pe dealu’ rotat
CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILE)DOVLEACUL (BOSTANUL) Şade moşu’ bosumflat.
Pe valea lui Baibarac
CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILE)DOVLEACUL (BOSTANUL) Şade Vlad mort şi umflat.
Trece moşul peste gard
CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILE)DOVLEACUL (BOSTANUL) Şi rămâne spânzurat.
Pe un vârf de deal
CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILE)DOVLEACUL (BOSTANUL) Stau moşnegii de mână.
Hurduz-burduz,
Din Ţarigrad adus,
CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILE)DOVLEACUL (BOSTANUL) Sub laiţă pus.
Cine se târăşte ca şarpele
CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILE)DOVLEACUL (BOSTANUL) Şi-şi face cuib ca iepurele?
Am o casă:
Fără uşi, fără fereşti,
CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILE)DOVLEACUL (BOSTANUL) Înlăuntru plină de băieţi.
Am un butoiaş
CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILE)DOVLEACUL (BOSTANUL) Plin cu copilaşi.
Am un bordei.
Plin de viţei;
Până nu sparg bordeiul,
CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILE)DOVLEACUL (BOSTANUL) Nu se văd viţeii.
Am un coticior
Plin cu mânzişori
CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILE)DOVLEACUL (BOSTANUL) Şi n-are uşă nicăieri.
Bag mâna prin frunze
CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILE)DOVLEACUL (BOSTANUL) Şi-apuc pe moşul de buze.
Baba-n vale,
Ca o floare,
Moşu-n deal,
CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILE)DOVLEACUL (BOSTANUL) Ca un buştean.
Am un bou galben-roşcat,
Toată vara îl ţin legat,
CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILE)DOVLEACUL (BOSTANUL) Şi toamna se sparge de gras.
Din surcea — nuia,
Din nuia — butuc,
CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILE)DOVLEACUL (BOSTANUL) De nu pot să-l duc.
Ce este:
Aduni ghemele
CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILE)DOVLEACUL (BOSTANUL) Şi rămân aţele?
Hop îndop,
Blăni îngrop,
Aţe-ntinse,
Gheme strânse,
CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILE)DOVLEACUL (BOSTANUL) Urdubela priponită.
Blăni îngrop,
Tei întind,
CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILE)DOVLEACUL (BOSTANUL) Gheme-adun.
Pui pană
CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILE)DOVLEACUL (BOSTANUL) Şi iese ghem.
Sub o foaie de lipan
CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILE)DOVLEACUL (BOSTANUL) Stă ascuns un mocârţan.
Hop-hop,
Surcele-ngrop,
Ghemuri strânse,
Aţe-ntinse,
Malul roşu,
CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILE)PEPENELE (HARBUZUL, LUBENIŢA)
Ghizduri verzi.
Străchinuţă verde,
Untul nu se vede.
Am o fântână:
Apa e roşie,
Pereţii — verzi,
Şi pietrele — negre.
Este o baltă
Cu malurile verzi,
Cu apa roşie,
Şi cu peştii negri.
Sus — verde,
Jos — verde,
La mijoc — flacără de foc.
Hurdubelă
Priponită.
Pielea verde,
Carnea roşie,
Şi oasele negre.
Ciumel-ciumel:
Mă dusei la târg,
Şi de un crucer
Cumpărai,
Mâncai şi băui,
Şi-n cap — comanac.
Am o ulcicuţă cu miere
La cumetriţa în buruiene.
Capul, trupul mi-i totuna,
La pământ îs totdeauna.
Am o mănăstire verde,
Fără uşi, fără ferestre,
Şi-năuntru — o mulţime de călugări.
Cimu ce-i, ce-i?
Am un bou:
În funie naşte,
În funie creşte:
De nu l-îi clăti,
Acolo-a putrezi.
Care floare
CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILE)FLOAREA-SOARELUI Parcă-i soare?
Într-un vârf de gârniţă —
CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILE)FLOAREA-SOARELUI Un ocol de râşniţă.
Pălărie-mbumburată
CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILE)FLOAREA-SOARELUI Numai către soare cată.
Pe valea lui Terteleat
CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILE)VIŢA DE VIE Legai verde pe uscat.
Butucel frumos,
Curge din el şi sănătate,
Şi veselie,
CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILE)VIŢA DE VIE Şi nebunie.
A vorbit un împărat
C-un alt împărat
S-adune la pădure
CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILE)VIŢA DE VIE Copaci uscaţi cu frunza verde.
Am o ciotuţă
De tei
Şi-amiroasă
CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILE)VIŢA DE VIE A bumburei.
Am şapte fete,
Şi fiecare fată are şapte fuste,
Şi fiecare fustă are şapte buzunare,
Şi fiecare buzunar
CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILE)VIŢA DE VIE Are câte şapte bani şi jumătate.
Mă dusei în deie,
Să caut două resteie;
Nu găsii resteie,
Şi găsii un chenar cu ouă.
Luai nouă,
Lăsai două,
CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILE)BUTUCUL DE VIŢĂ CÂND SE TAIECa chenarul să mai ouă.
Dimirlie
Cu dimirlie,
Mare veselie;
Siminoc
Cu siminoc,
Crenguţă de busuioc.
CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILE)STRUGURELE, POAMA Ce-i?
Chipul meu e tot bubos,
Şi nu-s la nimeni scârbos;
Chiar de-mpăraţi sunt cinstit,
CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILE)STRUGURELE, POAMA Şi la masă sunt primit.
Am o fată buboasă-buboasă,
CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILE)STRUGURELE, POAMA Şade cu Vodă la masă.
Am o gâscă buboasă
CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILE)STRUGURELE, POAMA Şede cu Vodă la masă.
Vacii mele-i a făta,
CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILE)STRUGURELE, POAMA Şi viţelei — tot aşa.
Ciumel-ciumel:
Găină borzoasă,
CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILE)STRUGURELE, POAMA La domni pe masă.
Găinuşă porumbacă,
CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILE)STRUGURELE, POAMA De coadă spânzurată.
Soarele o coace,
Mâna o rupe;
Piciorul o calcă,
CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILE)STRUGURELE, POAMA Gura o bea.
Mama verde,
Tata uscat,
Pruncii creţi la cap.
CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILE)HARAGUL, FRUNZA VIŢEI ŞI STRUGURII
Mama-i verde,
Tata-i uscat,
Şi copiii — dulci.
CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILE)HARAGUL, FRUNZA VIŢEI ŞI STRUGURII
Tata lung, mama lată,
Soră-mea îmbârligată,
Frate-meu, nebunul satului,
CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILE)HARAGUL, VIŢA, STRUGURELE ŞIŞade
VINULla masa-mpăratului.
Nenea lungu, mama lată,
Sora mea zgrimburată,
Frate-meu nebunul satului,
Cu cojoc de lemn îmbrăcat,
CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILE)HARAGUL, VIŢA, STRUGURELE ŞIŞade
VINULcu împăratul la masă.
Ce înfloare şi nu se coace
CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILE)CÂNEPA Şi înfloare şi se coace?
Strigă Petrişor
Din cotişor,
Să-l apere de găini,
Că de câine
CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILE)CÂNEPA Nu se teme.
Şade moşul făcăleţ
Cu cămăşile pe băţ.
De cămaşă să-l dezbrac,
CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILE)HÂLDANUL2 DE CÂNEPĂ Îl murez pe moş în lac.
La o margine de luncă
MUNCI AGRICOLE SAPA Nedelcuţa se aruncă.
Lelea Safta cea buzată
E-o dădacă minunată:
Creşte-n ţarină şi-n lunci
MUNCI AGRICOLE SAPA Zeci şi zeci de mii de prunci.
Cum e el aşa de mic,
Face treabă de voinic,
Şi din lanurile toate
MUNCI AGRICOLE OTICUL1 Buruienile le scoate.
Opt opintele,
Două scârţâiele,
MUNCI AGRICOLE PLUGUL Ş-un ţuţui după ele.
Opt împingători,
Doi fluierători,
Ghelbuia gogoaşă
MUNCI AGRICOLE PLUGUL Înaintea lui Mustaţă.
Ce hiară încornorată
Umblă cu gura căscată
Şi numai cu limba râmă,
MUNCI AGRICOLE PLUGUL Tot răstoarnă şi dărâmă?
Ce fiară cu limba râmă,
MUNCI AGRICOLE PLUGUL Şi cu spatele dărâmă?
Am un bou:
Trupu-afară
Limba-n pământ,
MUNCI AGRICOLE PLUGUL Şi coarnele-n aer.
Am un bou-bourel,
La făptură frumuşel,
Are coarnele-napoi,
MUNCI AGRICOLE PLUGUL Abia-l mişcă alţii doi.
Am un peşte:
În şezut sclipeşte,
MUNCI AGRICOLE PLUGUL Patru boi abia-l clăteşte.
Porumb vânat,
MUNCI AGRICOLE PLUGUL Cu clonţu-n pământ.
Iepure-mpănat,
Şarpe potcovit,
Poruncă de domn,
MUNCI AGRICOLE PLUGUL Meşteşug de om.
Un vânător,
Un strigător
MUNCI AGRICOLE PLUGUL Şi doi trăgători.
Mă suii în deal,
Să văd al meu cal.
Nu văzui calul,
Ci văzui vântul,
MUNCI AGRICOLE ARATUL Răsturnând pământul.
Mă suii în deal în cucă,
Mă uitai în vale-n luncă,
Văzui vântul
MUNCI AGRICOLE ARATUL Răsturnând pământul.
Într-un vârf d-anin —
MUNCI AGRICOLE BOLDUL STRĂMURĂRII2 Puţinel senin.
Am o gâscă cioantă-boantă
MUNCI AGRICOLE BICIUŞCA Cu grumajii ciobârlan.
Pe valea lui Marmarac
MUNCI AGRICOLE BRAZDELE Se dau porcii peste cap.3
Pe valea lui Maimarac
MUNCI AGRICOLE BRAZDELE Se dau turcii peste cap.4
Am un cal rotund, bordoc
Şi mănâncă numai foc,
Iar când îl pornesc la drum
MUNCI AGRICOLE TRACTORUL Sforăie şi-aruncă fum.
Bivol negru a scăpat
Dimineaţa de la sat,
Pană seara-n lung şi-n lat
MUNCI AGRICOLE TRACTORUL Dealul mare l-a zgârmat.
Râmă porcul fără viaţă
MUNCI AGRICOLE TRACTORUL Cu trei râturi dintr-o dată.
Badea Ghiţă, când lucrează,
Suflă-n pipă şi fumează.
Nici nu-l poţi urni din loc
MUNCI AGRICOLE TRACTORUL Până nu-i ia pipa foc.
Iarbă nu paşte,
Bici nu cunoaşte,
Da’ când ară
MUNCI AGRICOLE TRACTORUL Şapte pluguri cară.
Fân la iesle n-a mâncat,
MUNCI AGRICOLE TRACTORUL Şi cât zece a lucrat.
Duduie ca aeroplanul,
Dar în nori nu se ridică,
Şi răstoarnă bărăganul.
MUNCI AGRICOLE TRACTORUL Ia ghiciţi, cine-i vultanul?
Fără şa, pe-un cal călare,
MUNCI AGRICOLE TRACTORISTUL PE TRACTOR Diha-diha pe ogoare.
Dimineaţa când se scoală
Ia un sac de boabe-n poală
Şi porneşte pe ogoare
MUNCI AGRICOLE SEMĂNĂTOAREA Să dea brazdelor mâncare.
Leliţa c-un sac în braţă
A plecat de dimineaţă,
Să hrănească pe vâlcea
MUNCI AGRICOLE SEMĂNĂTOAREA Cu grăunţe o tarla.
Un arici săltăreţ,
MUNCI AGRICOLE GRAPA (BOROANA) Umblă după pluguleţ.
Răstoarnă strâmbul,
MUNCI AGRICOLE PLUGUL ŞI GRAPA Piaptănă dinţatul.
Lup tăpălăgos
MUNCI AGRICOLE PLUGUL ŞI GRAPA Coboară pe munte-n jos.
Pe valea lui Gânsac
MUNCI AGRICOLE TĂVĂLUGUL (VĂLĂTUCUL, VALUL),
Se dăTĂVĂLUGII
ariciul peste cap.
Moşu Gheorghe-ncetişor
Se dăTĂVĂLUGII
tumba pe ogor.
În valea lui pitpalac
Se dauTĂVĂLUGII
urşii peste cap.
Am un şarpe cu ciulini,
Doarme furişat în spini,
Învelit până la brâu,
MUNCI AGRICOLE OGORUL Şi-mi mănâncă-un stog de grâu.
Hurduc, burduc,
Umplu sânu’
MUNCI AGRICOLE ROATA DE UDAT Şi mă duc.
Bumburel rostogol,
MUNCI AGRICOLE BULGĂRELE DE PĂMÂNT N-are stare pe ogor.
De aici şi pân’ la munte —
MUNCI AGRICOLE HOLDELE Numai pături aşternute.
Retevei de tei
MUNCI AGRICOLE SECERA Pe mirişte de mei.
Mătuşică chercheriţă,
Cu dinţii de veveriţă,
Cu mijlocu-ncârligat,
MUNCI AGRICOLE SECERA Cu coada de lemn uscat.
Gârniţă-povârniţă,
MUNCI AGRICOLE SECERA Cu dinţi ca de ceperiţă.
Am o căţea cu gura de fier
MUNCI AGRICOLE SECERA Şi cu trupul de lemn.
Ogărcuţă neagră,
MUNCI AGRICOLE SECERA Peste câmp aleargă.
Am o scroafă mangoliţă
Cu dinţii de veveriţă,
MUNCI AGRICOLE SECERA Cu coada de lemn uscat.
Cinci în brânci,
MUNCI AGRICOLE SECERA Rânjita-nainte.
Nouăzeci şi nouă de fraţi,
MUNCI AGRICOLE SNOPUL C-un singur brâu legaţi.
Am un om mic, gros şi scurt
MUNCI AGRICOLE SNOPUL Şi strâns pe lângă pământ.
Mii de mii de ochiurele
MUNCI AGRICOLE MIRIŞTEA Se uită noaptea la stele.
Într-o tavă spoită
MUNCI AGRICOLE ARIA Şade-o nucă curăţită.
Slavă Sfântului
MUNCI AGRICOLE PARUL ARIEI (ŞTEAJĂRUL) Ţine şi el umbră pământului.
Strachină spălată,
MUNCI AGRICOLE ARIA ŞI PARUL În fund un cui poartă.
Într-un taier spălat —
MUNCI AGRICOLE ARIA ŞI PARUL Un par împlântat.
Nalt şi subţirel,
MUNCI AGRICOLE ARIA ŞI PARUL Lată lângă el.
Două lemne-hodolemne,
MUNCI AGRICOLE ÎMBLĂCIUL1 (ÎMBLĂCEUL) Cu grumazul tot de piele.
Două lemne-hodolemne,
MUNCI AGRICOLE ÎMBLĂCIUL1 (ÎMBLĂCEUL) Şi la mijloc brâu de piele.
Două noaje-ngenuncheate,
MUNCI AGRICOLE ÎMBLĂCIUL1 (ÎMBLĂCEUL) Un ciocan şi jumătate.
Unu’ ţine,
Unu’ stă,
MUNCI AGRICOLE ÎMBLĂTITORII Unu’-n cumpănă se dă.
Doi stau,
Doi dau,
Doi se miră,
MUNCI AGRICOLE ÎMBLĂTITORII Doi se-nchină.
Doi izbesc,
Doi lovesc,
MUNCI AGRICOLE ÎMBLĂTITORII Iar o mie pătimesc.
Am o viţă năzdrăvană,
Stă culcată în poiană;
Nu-i nici vacă şi nici taur,
MUNCI AGRICOLE BATOZA Iar pe nări îi curge aur.
Coseşte, dar nu e coasă,
MUNCI AGRICOLE COMBINA (COMBAINA) Taie-taie, aur varsă.
Cine-i oare, cine este
Flămânzilă din poveste?
De i-ai da un câmp de grâne,
MUNCI AGRICOLE COMBINA (COMBAINA) Tot flămând mereu rămâne.
Cimurce-i, ce-i?
Am două raţe:
Una zboară peste casă,
MUNCI AGRICOLE GRÂUL ŞI PLEAVA, VÂNTURATUL
Una nu poate de grasă!
Bălana sare peste gard,
Dar bălan nu vrea.
Bălan sare peste gard,
Dar galben rămâne.
Am nişte cai graşi
Şi nişte iepe slabe:
Iepele slabe sar gardul,
Caii graşi cad jos.
Aşchiuţa bradului,
MUNCI AGRICOLE DIMERLIA (BANIŢA) Mândruliţa satului.
Sunt patru fraţi,
MUNCI AGRICOLE STÂLPII LA OBOROC1 Şi toţi stau sub un clop.
Căţeluşa livera
MUNCI AGRICOLE COASA, COSITUL Paşte câmpul otova.
Iţa-iţa
Prin păiş,
Fâţa-fâţa
MUNCI AGRICOLE COASA, COSITUL Prin costiş.
Căţăluşă şargă,
MUNCI AGRICOLE COASA, COSITUL Mult fânaţ aleargă.
Cinel-cinel:
Tot câmpul aleargă;
MUNCI AGRICOLE COASA, COSITUL Când ajunge-n drum, stă.
Am o viţeluşă pagă,
Care tot câmpul aleargă,
MUNCI AGRICOLE COASA, COSITUL Numa-n tufiş nu se bagă.
Năpârcă neagră,
MUNCI AGRICOLE COASA, COSITUL Vara pe câmp aleargă.
Miş-miş
Prin păiş,
Haci-haci
MUNCI AGRICOLE COASA, COSITUL Prin copaci.
Fâş-fâş
Prin păiş,
Paci-paci
MUNCI AGRICOLE COASA, COSITUL Prin copaci.
Cureluşă bravă
MUNCI AGRICOLE COASA, COSITUL Peste câmpul de otavă.
Ştiuca din baltă s-aruncă,
MUNCI AGRICOLE COASA, COSITUL Dumbrava o culcă.
O porniră ştiucile
MUNCI AGRICOLE COASA, COSITUL Ca să pască luncile.
Luceşte, sclipeşte,
Pe câmpii goneşte,
MUNCI AGRICOLE COASA, COSITUL Retează tot ce-nfloreşte.
De la noi
Şi pân’ la voi —
Tot cuţite
MUNCI AGRICOLE URMA COASEI PE COSIRIŞTE Răscuţite.
Tata rage
Prin pârloage,
Mama-ngână
MUNCI AGRICOLE COASA ŞI GREBLA Prin grădină.
MUNCI AGRICOLE GRESIA (CUTEA) Cine dă la altu’ ce n-are el?
Dau
MUNCI AGRICOLE GRESIA (CUTEA) Ce n-am.
De la noi
Păsat
MUNCI AGRICOLE POLOGUL Vărsat.
Iarna sus,
MUNCI AGRICOLE FÂNUL Şi vara jos.
Cumetriţă
Nepieptănată
Şade mereu supărată.
Eu o pieptăn
MUNCI AGRICOLE FURCA LA FÂN Şi păru-i cade.
La o casă cu trei răchiţi
MUNCI AGRICOLE GREBLA Este-o fată cu trei ghimţi.
Dinţi frumoşi şi zdraveni are,
MUNCI AGRICOLE GREBLA Şi nicicând gura n-o doare!
N-are cap,
Dar are coarne de ţap;
Vulpe nu-i,
MUNCI AGRICOLE ŢĂPOIUL Dar are coadă.
La un deal rotilat,
MUNCI AGRICOLE STOGUL (CLAIA, CĂPIŢA, BOGHIA)
Şade-un moşneag borţoşat.
Pe dealul rotat
Şade moş Mohor umflat.
Am un moş:
De tare ce s-a umflat,
MUNCI AGRICOLE Cât casa s-a ridicat.
STOGUL (CLAIA, CĂPIŢA, BOGHIA)
Nenea cel gros,
Numai cu un os.
În capătul satului —
Şlicul fârtatului.
În mijocul câmpului —
Căciula voinicului.
Pe cel câmp rotat
MUNCI AGRICOLE STOGUL CU BRÂU Şade moşul bosumflat.
Am un bou, dar tare,
Iarna tot cu nasul în paie şade,
Şi de gras e ca un par,
MUNCI AGRICOLE CÂRLIGUL DE SMULS PAIE Şi burtă n-are nici un dram.
Am un bou c-un dinte,
MUNCI AGRICOLE CÂRLIGUL DE SMULS PAIE Smulge şâra toată.
Lată peste lată,
MORĂRIT RÂŞNIŢA Mazăre vărsată.
MORĂRIT RÂŞNIŢA Şi la mijoc urdă.
MORĂRIT RÂŞNIŢA Şi la mijloc bortă.
Am o găină
MORĂRIT RÂŞNIŢA Cu moţul de făină.
Meşteşug de om.
Poruncă de domn,
Casă încheiată,
MORĂRIT MOARA Pe mare aruncată.
Sus chisc,
Jos chisc,
Printre chisc,
Moţochisc,
Pui de raţă motocea;
MORĂRIT MOARA Voi ziceţi că nu-i aşa?
Fâţa-fâţa
Cotofâţa,
Pe la nări
Cu lumânări,
Pe la pântece
MORĂRIT MOARA Cu descântece.
Am o gâscă şoaică
Boaică,
Cu grumazii şobârloi,
În clon
MORĂRIT MOARA Cu nouă coreţe de orz.
Mere de cându-i,
MORĂRIT MOARA Şi tot pe locu-i!
Cu apă, cu vânt şi cu foc trăiesc,
Mâncarea pe limbă eu nu o primesc,
MORĂRIT MOARA Pentru orişicine pregătesc.
Merge şi nu merge,
De ascultat te ascultă,
Face vorbă multă,
Ce-i dai îţi dă,
MORĂRIT MOARA Cu talpa-n apă stă.
Am o vacă priiană,
MORĂRIT MOARA La tot satul dă hrană.
Am o vacă.
De ce-o mâi,
MORĂRIT MOARA De-aia se balegă.
Am o vacă neagră
Cu ţâţele-n spate:
Toată ţara
MORĂRIT MOARA Îi mănâncă zara.
Am o vacă plăviţă:
Pe la coade cu iscoade,
Pe la pântece
MORĂRIT MOARA Cu descântece.
Găină seină,
Moţul de făină,
Raţă potcovită,
MORĂRIT MOARA Gâscă-nsovonită.
MORĂRIT MOARA Se dă ciuta peste cap.
Baba Rada stă-n pârâu
Scufundată pân’ la brâu
MORĂRIT MOARA Şi mănâncă saci cu grâu.
Am o ursoaică cenuşie,
Ce se-nvârteşte-ntr-un picior;
În gură-i curg boborate
MORĂRIT MOARA DE VÂNT Şi le scoate pe urechi pisate.
Dă din aripi,
MORĂRIT MOARA DE VÂNT Dar nu zboară.
Am două fete;
Una toată ziua se spală,
Şi totdeauna e murdară;
Alta nu se spală niciodată,
MORĂRIT ROŢILE MORII Şi tot e mândră şi frumoasă.
Şase surori se învârtesc,
MORĂRIT ARIPILE MORII DE VÂNT Şi de ajuns nu se ajung.
Gânj îngânjuluit,
Şarpe potcovit,
Sudoare de om,
MORĂRIT CUREAUA DE LA MOARĂ Poruncă de domn.
Sute nesutite,
Mii nesocotite,
Merg la judele,
MORĂRIT MĂCINATUL Să-şi schimbe numele.
Pe poduri ferecate
Trec mii nenumărate,
Şi le taie capetele,
MORĂRIT MĂCINATUL Şi le schimbă numele.
Pe poduri ferecate
Trec mii nenumărate,
Străiţele rupându-şi
MORĂRIT MĂCINATUL Şi numele schimbându-şi.
Sus bat dobele,
Jos cad negurile;
Care cum ajunge,
Capul şi-l rupe,
MORĂRIT MĂCINATUL Numele-şi schimbă.
Pe o vale-ncornurată
Stă un podişor de piatră,
Şi trec mii nenumărate,
Ce-s din silă aruncate:
Care cum trece,
Capul şi-l rumpe,
MORĂRIT MĂCINATUL Numele-şi schimbă.
În râpa lui Moş Harap
MORĂRIT SACII LA COŞUL MORII Se dau popii peste cap.
Am o căţeluşă vânătă
MORĂRIT PÂRPELIŢA1 Şi face numai urdă.
Bubuie, nu-mpuşcă,
MORĂRIT MOARA CU MOTOR Hârâie, nu muşcă.
Cine-i slabă
Ca o scoabă,
Şi înghite pân’ sughiţă,
MORĂRIT MOARA ŞI MORARUL Dar se-ngraşă nenea Ghiţă?
Când am apă beau vin,
MORĂRIT MORARUL Când n-am apă beau apă.
Am o văcuţă stearpă,
STUPĂRIT ALBINA De la care mulg dulceaţă.
Uite măciuchiţa glava
STUPĂRIT ALBINA Cum înconjură dumbrava.
Măriuţa graba
Stă cu zăbava
STUPĂRIT ALBINA Şi vine cu graba.
Cimileaga grava
Încunjură dumbrava
STUPĂRIT ALBINA Şi face ciuşti în nas la Sava.
Bâz în sus,
Bâz în jos,
STUPĂRIT ALBINA Bâz în toate părţile.
Mititeaua
STUPĂRIT ALBINA Umple-argeaua.
La cap — limbă cu miere,
STUPĂRIT ALBINA La coadă — limbă cu venin.
Coarne n-are şi împunge,
STUPĂRIT ALBINA Buză n-are şi suge.
Eligă-meligă,
Merge la biserică;
Închină-se,
Miră-se,
Vine-acasă vaietă-se,
STUPĂRIT ALBINA De cap trage-se.
Jos un dop,
Sus un dop,
STUPĂRIT STUPUL (ŞTIUBEIUL) Şi la mijloc iarmaroc.
Cinel-cinel:
Butucul de tei,
STUPĂRIT STUPUL (ŞTIUBEIUL) Limbă de cotei.
Ţăndăluş
Măndăluş
Şade într-un picioruş
Şi-aruncă săgeţile
STUPĂRIT STUPUL (ŞTIUBEIUL) Mai în toate părţile.
Am o casă
Într-o grădină,
Mulţi voinici
STUPĂRIT STUPUL (ŞTIUBEIUL) În ea s-adună.
Sub perete
Ciuciulete,
Cu mustăţi
STUPĂRIT STUPUL (ŞTIUBEIUL) În toate părţi.
Ciuciulit pe sub perete,
STUPĂRIT STUPUL (ŞTIUBEIUL) Papă miere de la zeci de fete.
Mii şi mii de călugărei
STUPĂRIT ROIUL Pe-o creangă de tei.
STUPĂRIT FAGURELE CU MIERE Ce creşte de sus în jos?1
Am o rochiţă:
O spăl în foc
STUPĂRIT CEARA Şi-o usuc în apă.
La cea de jos,
Ca să-i spăl iia în apă caldă
STUPĂRIT CEARA Şi s-o usuc în apă rece.
Ce moi în foc,
STUPĂRIT CEARA Şi în apă se-ntăreşte?
N-are minte,
VÂNAT, PESCUIT CAPCANA Dar te prinde.
Am o găină cu gheb în spate:
Când pui mâna să-l iei,
VÂNAT, PESCUIT FIERUL DE PRINS PĂSĂRI Dă cu ciocul.
Tunsul,
Unsul,
Câinii
VÂNAT, PESCUIT VÂNĂTORUL După dânsul.
Şoşoi
VÂNAT, PESCUIT IEPURELE ÎNTRE VÂNĂTOR ŞI CÂINE
Între doi.
Stanca lunga, gârbova,
VÂNAT, PESCUIT UNDIŢA Prinde caii ne-nvăţaţi.
Am o babă oarbă,
VÂNAT, PESCUIT UNDIŢA Prinde caii speriaţi.
Ineluş rupt
VÂNAT, PESCUIT UNDIŢA Scoate hărmăsarii din fund.
O mie înnodate,
O mie deznodate,
O mie să vorbeşti,
VÂNAT, PESCUIT PLASA (NĂVODUL) O mie nu ghiceşti.
Întru-n casă să scap,
VÂNAT, PESCUIT PEŞTELE ÎN PLASĂ Şi casa-mi iese pe fereastră.
Găină-găină
Cu ciocul de făină,
Talpa de nac,
VÂNAT, PESCUIT MREAJA Şerpe-nşirat.
Înaintea cui
DIVERSE ÎNDELETNICIRI FRIZERUL Trebuie să-şi scoată fiecare pălăria?
DIVERSE ÎNDELETNICIRI BIRJARUL Cine stă cu spatele la rege?
DIVERSE ÎNDELETNICIRI CROITORUL Cine face toate cu măsură?
Două picioare şedea pe trei picioare
Şi se juca cu un picior de raţă;
Patru picioare o venit şi o luat piciorul de raţă;
Atunci, două picioare o luat pe trei picioare
Şi o azvârlit după patru picioare.
Atunci patru picioare o căzut jos.
Două picioare o luat piciorul de raţă
Şi l-o pus iarăşi pe trei picioare,
DIVERSE ÎNDELETNICIRI CIOBOTARUL, SCAUNUL, CÂINELE ŞI CIZMA
Începând a se juca cu el.
Păşind tot înapoi,
DIVERSE ÎNDELETNICIRI FRÂNGHIERUL Lucrează pentru vaci şi boi.
Două gâşte-ntr-un bâtlau,
DIVERSE ÎNDELETNICIRI FOIUL1 (FOALELE) Suflet au, dar maţe n-au.
Am un cocoş,
DIVERSE ÎNDELETNICIRI FOIUL1 (FOALELE) Toată ziua suflă-n coş.
Iţele-momiţele,
DIVERSE ÎNDELETNICIRI FOIUL1 (FOALELE) Zdranca, fedeleşele.
Un moş dă,
DIVERSE ÎNDELETNICIRI CIOCANUL ŞI NICOVALA (SAU TOPORUL
Şi altul stă.
ŞI LEMNUL)
La margine de oraş
Am un stup care-i fruntaş,
Iar albinele din el
INDUSTRIE, MAŞINI UZINA Fac miere din oţel.
Am aici, sub deal, un zmeu,
Care fumegă mereu.
Şi cu limba opărită
INDUSTRIE, MAŞINI UZINA SIDERURGICĂ Mestecă fontă topită.
Roade toată ziua-n fier,
Şi nu se-ngraşă defel;
Când de ros a terminat,
INDUSTRIE, MAŞINI STRUNGUL Iese lucrul drag, curat.
Moşu Ghiţă, furios,
Când se dă cu capu’-n jos
Şi pe sine se prăvale,
INDUSTRIE, MAŞINI CIOCANUL AUTOMAT Sar scântei din nicovale.
Am aicea în uzină
O sprinţară balerină,
Ce dansează-ntr-un picior
INDUSTRIE, MAŞINI BORMAŞINA Când îi cântă vreun motor.
OBIECTE DE APĂRARE, ARME CIOMAGUL (MĂCIUCA, BÂTA, BASTONUL)
Judecătorul satului mă puse.
Nu mi-e frică,
Nu mi-e teamă,
Că am capul de aramă
OBIECTE DE APĂRARE, ARME Şi piciorul plumbuit.
CIOMAGUL (MĂCIUCA, BÂTA, BASTONUL)
Am un moş:
Până nu-l iei de barbă,
OBIECTE DE APĂRARE, ARME Nu merge nicăiri.
Pe bătrâni sprijinesc,
Pe călător însoţesc,
OBIECTE DE APĂRARE, ARME Pe cei răi îi pedepsesc.
OBIECTE DE APĂRARE, ARME CIOMAGUL (MĂCIUCA, BÂTA, BASTONUL)
Cine face urma ca paraua?
Ce e verde,
OBIECTE DE APĂRARE, ARME NUIAUA Dar face dungi vinete?
Căţeluşă
Pestriluşă,
Pârai-pârai
Printre uşă,
OBIECTE DE APĂRARE, ARME VARGA S-a pârât para-napoi.
Am o frunză
OBIECTE DE APĂRARE, ARME CUŢITUL Care te omoară.
Putinei
De tei,
OBIECTE DE APĂRARE, ARME CUŢITUL Limbă de balaur.1
Barbă are,
Popă nu-i;
Gură are,
Capră nu-i;
Oase are,
Om nu e;
Scris este,
OBIECTE DE APĂRARE, ARME CUŢITUL Hârtie nu e.
Ieşi, Angheluş,
Din lăcătuş,
Că te cheamă
OBIECTE DE APĂRARE, ARME CUŢITUL ÎN TEACĂ Cinci afară.
Ieşi, Iovănică, din căscioară,
OBIECTE DE APĂRARE, ARME CUŢITUL ÎN TEACĂ Că te cheamă cinci afară.
Coadă de peşte,
Fără cinci deşte,
OBIECTE DE APĂRARE, ARME CUŢITUL ÎN TEACĂ Nu se dezlipeşte.
Suflet n-are, suflet duce,
OBIECTE DE APĂRARE, ARME SĂGEATA Şi de pământ nu s-atinge.2
Coardă strânsă,
Aţă-ntinsă,
Băţ în picioare,
OBIECTE DE APĂRARE, ARME ARCUL ŞI SĂGEATA Îndreptat în zare.
Într-o scorbură uscată
OBIECTE DE APĂRARE, ARME SABIA Şade o căţea turbată.
Limba dracului
OBIECTE DE APĂRARE, ARME SABIA În pielea şarpelui.
Retevei
De tei,
OBIECTE DE APĂRARE, ARME SABIA Limbă de balaur.
Am o vacă brâncovancă:
Când se pune brâncele,
OBIECTE DE APĂRARE, ARME PUŞCA Se răsună luncile.
Am o juncuţă
Zbârnăcuţă,
La mijloc
OBIECTE DE APĂRARE, ARME PUŞCA Pară de foc.
Cinel-cinel:
M-am suit în pod să caut iţă-cotroiţă;
N-am găsit iţă-cotroiţă,
Ci-am găsit o berbeliţă,
Pe la pântece
Cu descântece,
Pe la nări
Cu lumânări,
Pe la şele
OBIECTE DE APĂRARE, ARME PUŞCA Cu dârjele.
Ţăndurică, lemn uscat,
OBIECTE DE APĂRARE, ARME PUŞCA Face larmă-n Ţarigrad.
Am un porumb
Cu pene de plumb,
Cu oase de oţel,
OBIECTE DE APĂRARE, ARME PUŞCA Ai grijă de el!
Coţofană brează,
În munte nechează,
OBIECTE DE APĂRARE, ARME PUŞCA În Dunăre răsună.
Am o noatină neagră,
OBIECTE DE APĂRARE, ARME PUŞCA Pe dealuri rânchează.
Rage murga în cetate
OBIECTE DE APĂRARE, ARME PUŞCA Şi răsună mai departe.
Am o puică cucuiată,
Stă-n cămară încuiată;
Doar să mor, să n-o descui,
OBIECTE DE APĂRARE, ARME PUŞCA Să-i pui mâna la cucui.
Ce n-are suflet
OBIECTE DE APĂRARE, ARME PUŞCA Şi suflet fură?
Unuma,
Dunuma,
Zaia,
Paia,
Chicura,
Cucura,
Hurduc,
Burduc,
Sacalie,
Pic,
OBIECTE DE APĂRARE, ARME PUŞCA Poc.
Găinuşă cu cucui,
Ce-mi mai dai să nu te spui
OBIECTE DE APĂRARE, ARME PUŞCA ŞI GEANTA C-am văzut izmene-n cui?
Vaca muge,
OBIECTE DE APĂRARE, ARME PUŞCA ŞI GLONŢUL Viţelul fuge.
Cocoş potcovit,
OBIECTE DE APĂRARE, ARME PISTOLUL De oaste gătit.
Scurt şi gros,
Şi frumos,
OBIECTE DE APĂRARE, ARME PISTOLUL Şi te dă jos.
Am un rac
OBIECTE DE APĂRARE, ARME PISTOLUL Zbiară ca un drac.
Ce fuge
Şi muge,
OBIECTE DE APĂRARE, ARME GLONŢUL Şi-napoi nu se mai uită?
Ce fuge şi muge,
OBIECTE DE APĂRARE, ARME GLONŢUL Şi moarte aduce?
Sus zboară şi nu-i pasăre,
OBIECTE DE APĂRARE, ARME GLONŢUL Fier duce şi nu-i faur.
Nu vorbesc şi nu sunt viaţă
Dar fac zgomot de te-ngheaţă;
Stau de pază la hotară,
OBIECTE DE APĂRARE, ARME TUNUL Vărs prin gură foc şi pară.
Vara se măreşte,
UNITĂŢI DE TIMP, INSTRUMENTE DE MĂSURĂ ZIUA Da’ iarna se micşorează.
Două fete-mi poartă salbă:
Una-i neagră, alta-i albă;
Ne-ncetat se tot alungă,
UNITĂŢI DE TIMP, INSTRUMENTE DE MĂSURĂ ZIUA Şi nu pot să se ajungă.
Sunt două surori în lume,
Neasemenea la nume:
Una-i albă, luminată,
Ş-alta neagră-ntunecată;
Se gonesc prin lumea lungă,
UNITĂŢI DE TIMP, INSTRUMENTE DE MĂSURĂ ZIUA Şi nu pot să se ajungă.1
Am o cloşcă,
C-o aripă neagră şi una albă:
Cu cea neagră îşi adună puii,
UNITĂŢI DE TIMP, INSTRUMENTE DE MĂSURĂ ZIUA Iar cu cea albă îi împrăştie.
Eu nasc pe mama,
Şi mama mă naşte pe mine;
Şi totuşi, una şi alta
UNITĂŢI DE TIMP, INSTRUMENTE DE MĂSURĂ ZIUA Suntem când mari, când mici...
Vaca albă lumea scoală,
UNITĂŢI DE TIMP, INSTRUMENTE DE MĂSURĂ ZIUA Vaca neagră lumea culcă.
Vaca neagră intră-n sat,
Toată lumea s-a culcat;
Vaca albă când soseşte,
UNITĂŢI DE TIMP, INSTRUMENTE DE MĂSURĂ ZIUA Toată lumea se trezeşte.
Una albă,
Alta neagră;
Neagra adună,
UNITĂŢI DE TIMP, INSTRUMENTE DE MĂSURĂ ZIUA Alba împrăştie.
Aruncai cheile
UNITĂŢI DE TIMP, INSTRUMENTE DE MĂSURĂ NOAPTEA Şi se-nchise ţările.1
Surioară oarbă,
Ginere turbat,
UNITĂŢI DE TIMP, INSTRUMENTE DE MĂSURĂ NOAPTEA, VÂNTUL ŞI ZIUA Maică luminoasă.
Şase potcoave-ncheiate,
De meşter mare lucrate,
Ş-o mână de bucurie.
UNITĂŢI DE TIMP, INSTRUMENTE DE MĂSURĂ ŞASE ZILE ŞI DUMINICA Ghiciţi, copii, ce să fie?
Sunt şapte surori,
Şi toate domnesc
În lumea mare,
UNITĂŢI DE TIMP, INSTRUMENTE DE MĂSURĂ SĂPTĂMÂNA Şi nu au nici o schimbare.
Un frunziş între vâlcele,
UNITĂŢI DE TIMP, INSTRUMENTE DE MĂSURĂ LUNA CU 30 DE ZILE Cu treizeci de rămurele.
Doisprezece fraţi aleargă,
Anul cât este de lung;
Fug de zor prin lumea-ntreagă,
UNITĂŢI DE TIMP, INSTRUMENTE DE MĂSURĂ LUNILE ANULUI Niciodată nu se-ajung.
Floare şi soare,
Ploaie şi ninsoare
Se laie pe rând,
UNITĂŢI DE TIMP, INSTRUMENTE DE MĂSURĂ ANOTIMPURILE Zile, nopţi furând.
Cine vine cu steluţe
Albe-n frunte
UNITĂŢI DE TIMP, INSTRUMENTE DE MĂSURĂ IARNA Dinspre munte?
Am un copaci
Cu douăsprezece ramuri,
Jumate verzi, jumate uscate;
În fiecare ramură — câte patru cuiburi,
În fiece cuib — câte şapte ouă,
UNITĂŢI DE TIMP, INSTRUMENTE DE MĂSURĂ ANUL CU SUBDIVIZIUNILE LUI Jumătate albe, jumătate negre.
Am un copaci
Cu douăsprezece crăngi:
În toată cranga — patru cuibare,
În tot cuibul — şapte ouă,
În tot oul — doi pui,
UNITĂŢI DE TIMP, INSTRUMENTE DE MĂSURĂ ANUL CU SUBDIVIZIUNILE LUI Unul alb şi unul negru.
Am un pom
Cu douăsprezece crăngi:
În toată cranga — patru lămuri,
UNITĂŢI DE TIMP, INSTRUMENTE DE MĂSURĂ ANUL CU SUBDIVIZIUNILE LUI În toată lamura — şapte frunze.
Am un pom. Deşi e mare,
Numai patru ramuri are:
Una florile-nfloreşte,
Alta fructele rodeşte,
Alta frunza-ngălbeneşte,
UNITĂŢI DE TIMP, INSTRUMENTE DE MĂSURĂ ANUL CU SUBDIVIZIUNILE LUI Alta prinde strai de-argint să ţeasă.
Am un pom înaurit,
Cu flori dalbe-acoperit:
Când e vreme cam frumoasă,
Crengile lumină varsă;
Când e timp posomorât,
Crengile-arată urât;
Cu doisprezece crăcuşori,
Cu doisprezece bujori;
În tot cracul cu treizeci
Rămurele
Mititele
Şi mai mândre,
Şi mai hâde;
În tot cracul — câte şapte
Cuiburele
Frumuşele;
În tot cuibul —
Câte douăzeci şi patru de pui golăşei.
UNITĂŢI DE TIMP, INSTRUMENTE DE MĂSURĂ ANUL CU SUBDIVIZIUNILE LUI Cici, fârtate, asta ce-i?
Nichiduţă mititel,
UNITĂŢI DE TIMP, INSTRUMENTE DE MĂSURĂ CEASORNICUL Se ia lumea după el.
Gânganie fără suflare,
Umblă făr-astâmpărare;
N-are duh, nici nu viează,
UNITĂŢI DE TIMP, INSTRUMENTE DE MĂSURĂ CEASORNICUL Toată lumea îndreptează.
Minte are,
Suflet n-are,
Umblă fără stâmpărare,
Ce nu ştii te-nvaţă.
De-i gâci
UNITĂŢI DE TIMP, INSTRUMENTE DE MĂSURĂ CEASORNICUL Ţi-oi frige-o raţă.
Cine bate
UNITĂŢI DE TIMP, INSTRUMENTE DE MĂSURĂ CEASORNICUL Şi nu e bătut?
Am o casă mică,
De tot mititică,
Cu pitici,
Cu firfirici;
Ziua cântă,
Noaptea cântă,
UNITĂŢI DE TIMP, INSTRUMENTE DE MĂSURĂ CEASORNICUL N-are nicidecum astâmpăr.
Şede dracu’ în părete
UNITĂŢI DE TIMP, INSTRUMENTE DE MĂSURĂ CEASORNICUL Şi tot dă din două degite.
Am aici o jucărie,
Care cât e vremea ştie,
Dar nu face nici un pas
UNITĂŢI DE TIMP, INSTRUMENTE DE MĂSURĂ CEASORNICUL Dacă n-o învârt de nas.
Gură n-are,
Nici picioare,
Câteodată amuţeşte,
Dar când merge şi vorbeşte
Îl asculţi ca la poruncă:
UNITĂŢI DE TIMP, INSTRUMENTE DE MĂSURĂ CEASORNICUL Sai din pat şi mergi la muncă.
Olog, umblă ne-ncetat;
UNITĂŢI DE TIMP, INSTRUMENTE DE MĂSURĂ CEASORNICUL Mut, răspunde răspicat.
Am o păsărică bie-bie,
UNITĂŢI DE TIMP, INSTRUMENTE DE MĂSURĂ CÂNTARUL (BALANŢA) Din coadă adie.
Ţa-n sus,
Ţa-n jos,
Tandi-mandi
UNITĂŢI DE TIMP, INSTRUMENTE DE MĂSURĂ CÂNTARUL (BALANŢA) Hop!
Am o puicuţă
Cu codiţă,
Cu capul băsărăgel,
UNITĂŢI DE TIMP, INSTRUMENTE DE MĂSURĂ CÂNTARUL (BALANŢA) Cu picioare hârja-vârja.
Am un piţigoi şchiop,
UNITĂŢI DE TIMP, INSTRUMENTE DE MĂSURĂ CÂNTARUL (BALANŢA) Ţine-un bou în cioc.
Am un cocoş:
Cu picioarele cârjă-mârjă,
UNITĂŢI DE TIMP, INSTRUMENTE DE MĂSURĂ CÂNTARUL (BALANŢA) Şi cu capul şoc-mondoc.
Găinuşă-ciuşă
Cu minciunele-n guşă
UNITĂŢI DE TIMP, INSTRUMENTE DE MĂSURĂ CÂNTARUL (BALANŢA) Şi cu dreptatea-n spinare.
Unghie de gaie,
UNITĂŢI DE TIMP, INSTRUMENTE DE MĂSURĂ CÂNTARUL (BALANŢA) Cap de udubaie.
Unghie de gaie,
Coadă de tigaie,
UNITĂŢI DE TIMP, INSTRUMENTE DE MĂSURĂ CÂNTARUL (BALANŢA) Creastă de cocoş.
Ghearele uliului,
Capul vulturului,
UNITĂŢI DE TIMP, INSTRUMENTE DE MĂSURĂ CÂNTARUL (BALANŢA) Coada coţofenii.
Sus cârlig,
Jos cârlig,
UNITĂŢI DE TIMP, INSTRUMENTE DE MĂSURĂ CÂNTARUL (BALANŢA) La mijloc un basalig.
Tandalică-n sus,
Tandalică-n jos;
Dacă nu mă crezi,
UNITĂŢI DE TIMP, INSTRUMENTE DE MĂSURĂ CÂNTARUL (BALANŢA) Uite pe cristez.
Logoliţă-loga
UNITĂŢI DE TIMP, INSTRUMENTE DE MĂSURĂ CÂNTARUL (BALANŢA) Spânzură-n Moldova.
Pisicuţă
Mătăcuţă,
Cu picioare
Motăcele,
Cu capul
UNITĂŢI DE TIMP, INSTRUMENTE DE MĂSURĂ CÂNTARUL (BALANŢA) Găurele.
Am o capră găgăuţă
Cu ghearele ca de mâţă,
Face mărunt din codiţă:
UNITĂŢI DE TIMP, INSTRUMENTE DE MĂSURĂ CÂNTARUL (BALANŢA) “Na, tăicuţă, na, tăicuţă!”
Mă suii în pod
Să caut iţe-cotroiţe;
Nu găsii iţe-cotroiţe,
Ci găsii o măgăriţă:
La coadă
Cu iscoadă,
La pântece
UNITĂŢI DE TIMP, INSTRUMENTE DE MĂSURĂ CÂNTARUL (BALANŢA) Cu descântece.
Sus botă,
Jos botă,
Şi la mijloc haţa aşa:
UNITĂŢI DE TIMP, INSTRUMENTE DE MĂSURĂ CÂNTARUL (BALANŢA) Ziceţi toţi că nu-i aşa!
De-abia-i cât un ou,
UNITĂŢI DE TIMP, INSTRUMENTE DE MĂSURĂ GREUTATEA DE LA CÂNTAR Şi trage cât un bou.
Ce se frânge
Şi se strânge
UNITĂŢI DE TIMP, INSTRUMENTE DE MĂSURĂ METRUL Şi se bagă-n buzunar?
Toată casa —
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE CĂRĂRILE, POTECILE Şi făşia.
De la noi
Tot făşii de tei
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE CĂRĂRILE, POTECILE Şi capete de curmei.
De la noi
Până la voi —
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE CĂRĂRILE, POTECILE Tot şfăruţă trasă.
De aici până la munte
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE CĂRĂRILE, POTECILE Tot prăjini mărunte.
De la casă
La casă —
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE CĂRĂRILE, POTECILE Viţe de bostan trase.
Am un bou mâncat de lup:
Pe la toate casele
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE CĂRĂRILE DIN JURUL PUŢULUI Înainte i-s maţele.
Brâuleţul iernii
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE PÂRTIA DE ZĂPADĂ În marginea poienii.
S-a făcut de când e lumea
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE DRUMUL (ŞOSEAUA) Şi va fi cât va fi lumea.
Dobra lungă,
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE DRUMUL (ŞOSEAUA) Fără umbră.
Pânză-ntinsă peste deal,
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE DRUMUL (ŞOSEAUA) Ce sare din mal în mal.
De s-ar ridica-n picioare,
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE DRUMUL (ŞOSEAUA) Ar ajunge pân’ la soare.
Am un popă lung
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE DRUMUL (ŞOSEAUA) Şi n-am pânză să-l ajung.
Am un giune,
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE DRUMUL (ŞOSEAUA) Cât lumea de lung.
Ce se află pe pământ,
Care dacă s-ar scula
Ar ajunge până la cer,
Iar dacă ar avea ochi,
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE DRUMUL (ŞOSEAUA) Multe ar putea vedea?
Ştefan lungul
Ţine drumul,
Ştefăneasa
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE DRUMUL ŞI CĂRAREA (POTECA) Intră-n casă.
Toader lungul
Ocoleşte pământul;
Todereasa
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE DRUMUL ŞI CĂRAREA (POTECA) Îşi găseşte casa.
Mama lată —
Scofândată,
Nenea grosul —
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE DRUMUL ŞI CĂRAREA (POTECA) Terfegosul.
Pietricele
Mărunţele,
Cianga
Langa
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE DRUMUL PRUNDUIT După ele.
De la noi şi pân’ la voi
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE DRUMUL PRUNDUIT Sunt tot căţei de usturoi.
Sângurele-sângurele,
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE PIETRELE DE PE ŞOSEA Se-mbulzesc pe drum şi ele.
Cine ştie să-mi spuie:
Doi drugi,
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE ŞANŢURILE Cât drumul de lungi.
Stan Lungu
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE STÂLPII DE TELEGRAF Cu luleaua-n gură.
De la mare pân’ la munte —
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE STÂLPII DE TELEGRAF Numai ţăndări înfipte.
În pădure născui
Acasă de m-au adus,
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE PUNTEA Călcătoarea satului m-au pus.
Fie scurtă ori îngustă,
Fie lată ori bălţată,
Poţi s-o-ntorci
Dacă poţi:
Nimic ei nu-i pasă,
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE PUNTEA Căci te trece-acasă.
Mă dusei pe haiá;
Văzui o ghebreá;
Luai o regeá,
Dădui în ghebreá,
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE PUNTEA, NUIAUA ŞI ŞARPELE Ghebreaua fuge în haiá.
Cine trece peste gârlă,
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE PODUL Dar tot pe loc stă?
E cu clonţ, şi nu-i pasăre;
Cu coarne, şi nu-i bou,
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE TÂNJALA Cu ochi, şi nu-i fereastă.
Picioare am patru;
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE SANIA Tălpi — numai două.
Patru picioare,
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE SANIA Le-ncalţ cu două opinci.
Cuţitaş,
Toată iarna
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE SANIA Taie caş.
Iarna fuge,
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE SANIA Vara zace.
Am o vietate,
Duce-n spate
O greutate,
Încărcată cu bucate,
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE SANIA Şi dânsa nu poate gusta.
Cinel-cinel:
Cel cu două opinci
Încalţă cu două opincioaie
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE ŢĂRANUL ŞI SANIA Patru picioroaie.
Cocoş potcovit,
De oaste gătit;
Găina cârcâia,
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE CARUL Să meargă şi ea.
Teleagă, beleagă,
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE HAMURILE ŞI CĂRUŢA Şapte coţi de aţă neagră.
Chivăr cu Tichie
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE VÂRTEJUL CĂRUŢEI Duce în spinare-o mie.
Am pe un munte
Oi mii şi sute;
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE CARUL CU NUIELE Toate sunt ţintate-n frunte.
Lup tăpălăgos,
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE CARUL CU FÂN Merge pe cale frumos.
Sunt două surioare:
Una aşteaptă iarna să se odihnească,
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE CARUL ŞI SANIA Şi cealaltă — vara.
Am două surioare:
Una roade vara,
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE CARUL ŞI SANIA Şi alta iarna.
Am două surori:
Una-i oloagă vara,
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE CARUL ŞI SANIA Alta-i oloagă iarna.
Am trei lucruri laolaltă:
Unul zice: „Tare mi-i bine vara!“
Altul zice: „Tare mi-i bine iarna!“
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE CARUL, SANIA ŞI CALUL Al treilea zice: „Cum mi-i vara, mi-i şi iarna“.
Am patru fraţi:
Unul zice: „Vină, vară!“
Altul zice: „Vină, iarnă!“
Doi zic: „Ori vii,
Ori nu vii,
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE CARUL, SANIA, BOII ŞI JUGUL Nouă tot atâta ni-i.“
Am o vacă
Năzdrăvancă,
Şi prin şolduri
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE BRIŞCA Îi tot bolduri.
Un mort
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE PROŢAPUL, OIŞTEA Între doi vii.
Şotoroagă
Botoroagă,
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE PROŢAPUL, OIŞTEA Nouă coţi de lemn întreagă.
Postrungă
Lungă,
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE PROŢAPUL ŞI LEUCA Poznă cucuiată.
Cosoroabă strâmbă,
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE LEUCA1 Surlă cocoşată.
Năsărâmbă strâmbă,
Poznă cucuiată,
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE LEUCA1 La capete legată.
Cinci cârligate,
Zece băgate,
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE ROATA Şi una îndreptată.
Cinci cotite,
Zece-nfipte,
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE ROATA Şi una d-a curmeziş.
Am patru surioare,
Două mari, două micşoare:
Una pe-alta se alungă,
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE ROŢILE CĂRUŢEI Şi nu pot să se ajungă.
Patru surori gemene
Scapără din cremene;
Toată ziua se alungă,
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE ROŢILE CĂRUŢEI Şi nu-i chip să se ajungă.
Cimu ce-i, ce-i?
Am patru fraţi
Într-o cămeşe,
Şi tot fug,
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE ROŢILE CĂRUŢEI Şi nu se mai agiung.
Sunt zece fraţi,
Într-un pat culcaţi,
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE SPIŢELE ROŢII Şi nici unul nu-i pe margine.
Am zece fraţi,
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE SPIŢELE ROŢII Într-o căciulă băgaţi.
Ce-i rotund
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE ŞINA ROŢII Şi fără fund?
Am un drum:
Lat cât păşeşte găina,
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE Iar de lung, cât
URMA ROŢII DE CAR (FĂGAŞUL, VĂGAŞUL, vezi cu ochii.
HOGAŞUL, ROTAIA)
Ploscuţă cu apă neagră
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE PĂCORNIŢA1 (DIHONIŢA) Unge muta şi aleargă.
Are coarne, dar nu-i ţap;
Când merge, merge la trap;
O aleargă mic şi mare,
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE BICICLETA Dar nu cere de mâncare.
Două surioare,
Iuţi şi sprinteioare,
Toată ziua fug,
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE ROŢILE BICICLETEI Şi nu se ajung.
Ce fuge iute,
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE AUTOMOBILUL Trosneşte şi pute?1
De aici pân’ la Braşău —
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE CALEA FERATĂ (DRUMUL DE FIER)
Tot un maţ de-a’ tău.
De la noi
Până la voi —
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE Două funii de tei.
CALEA FERATĂ (DRUMUL DE FIER)
Pe drum drept şi înălţat
Trece-un şarpe înfocat;
La şes fuge nebuneşte,
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE TRENUL Iar la deal cam gâfâieşte.
Din deal gonesc,
În vale călătoresc,
Ca moara grăiesc,
Pe la cârciumi mă opresc,
Pe unii îi primesc,
Pe alţii îi gonesc
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE TRENUL Şi pe cale lungă călătoresc.
N-am avut nici eu,
Nici neam de neamul meu...
Iar dacă l-am pierdut,
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE TRENUL Zău că-mi pare rău!
Am un cal,
Nici nu-i cal.
De vreu,
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE LOCOMOTIVA Un sat duce-n spinare.
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE DRUMUL PE APĂ Care drum e fără pulbere?
Tulbure, tulbure.
Drum fără pulbere;
Când se ridic-apele,
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE DUNĂREA (CÂND APELE SE UMFLĂ ŞI PEŞTELE
Umplu NĂPĂDEŞTE ÎN JEPŞI1)
porcii jepşile.
Am un uliu care zboară,
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE PLUTA Şi nu s-atinge de pământ.
Am o raţă:
Cu ciocul bălăceşte,
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE LUNTREA, BARCA Cu coada primiteşte.
Am o raţă
Fără viaţă,
Trece apa cât de mare,
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE LUNTREA, BARCA Ba te duce şi-n spinare.
’Noată raţa-n heleşteu
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE LUNTREA, BARCA Şi mă cheamă s-o port eu.
Gâsca-n baltă,
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE LUNTREA, BARCA Şi penele-n pădure.
Am o vacă,
O trag de urechi la apă.
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE LUNTREA, BARCA Ce e?
Am o cutiuţă,
Şi-n cutiuţă — o răţuşcă;
Răţuşca cu aripele felezuia,
Cu coada vânt trăgea
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE LUNTREA, BARCA În nasul cui nu gâcea.
Pană-mpănată,
Pe apă lăsată,
Cu mână de om,
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE CORABIA, VAPORUL Cu voie de domn.
Pană-mpănată,
Pe apă lăsată,
De vânturi mânată.
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE CORABIA, VAPORUL De pământ nu se atinge.
Ţăndărică, lemn uscat,
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE CORABIA, VAPORUL Venită din Ţarigrad.
Am o gâscă pe apă,
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE CORABIA, VAPORUL Şi cu fulgii în pădure.
Pe cea vale nourată
Vine-o fiară-ncornorată,
De meşteri streini lucrată:
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE CORABIA, VAPORUL De pământ nu se atinge.
Când eram în viaţă,
Umbream cu multă dulceaţă
Pe tot omul ostenit;
Acum însă, după moarte,
D-altă soarte am eu parte:
Ca să ţin necontenit
Vii pe mine,
Vii sub mine.
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE CORABIA, VAPORUL Să vedem: ghici-vei bine?
Găinuşă gălbenuşă
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE CORABIA CU ZBATURI Trece marea-n picioruşă.
Ce veghează peste mare
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE FARUL Şi nu-i stă nimic în cale?
Alo, aici
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE TELEFONUL Se-aude, ce zici.
Ce e mic şi ţăcăneşte
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE TELEFONUL La ureche ne şopteşte?
Când eu strig
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE TELEFONUL Se aude la marginea mării.
Pe deasupra satului
Merg caii-mpăratului
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE AVIONUL Şi căruţa Radului.
Vântul ca gândul,
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE AVIONUL Nici cerul, nici pământul.
Păsărică vâjâioasă,
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE AVIONUL Zboară pe sus, curajoasă.
Suflet ţine, suflet n-are,
Umblă fără de picioare —
Nici pe drum, nici pe cărare,
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE AVIONUL Nici pe apă curgătoare.
Ce pasăre nu stă-n pom,
Duce pe spinare om,
Zboară şi se pierde-n zări,
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE AVIONUL Trece peste mări şi ţări?
Sunt umbrelă călătoare,
Nu mă tem de ploi sau soare.
Trec prin nor,
Vin în zbor,
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE PARAŞUTA Oameni, lucruri eu cobor.
Globuleţul de argint
Ce aproape-i de Pământ,
Dar nici scara cea mai lungă
N-a putut la el s-ajungă.
Numai meştera luntre
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE RACHETA ÎN LUNĂ A făcut o punte.
Cine, într-o clipită,
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE SATELITUL Pământul înconjoară?
Ce e greu peste bordei,
INSTITUŢII, FACTORI SOCIALI BIRUL Când n-ai bani de un’ să iei?
Ce greu pe bordei
INSTITUŢII, FACTORI SOCIALI BIRUL Mai mult ca pământul, dacă vrei?
Ce e greu pe casă,
INSTITUŢII, FACTORI SOCIALI BIRUL Şi cu mâna nu se ia?
Împăratul mai rar,
Iar badea Stan şi Bran
INSTITUŢII, FACTORI SOCIALI SĂRĂCIA Întotdeauna.
Şleapţul satului,
INSTITUŢII, FACTORI SOCIALI PRIMARUL Necazul săracului.
Ţiovul împăratului
INSTITUŢII, FACTORI SOCIALI PRIMARUL În mijlocul satului.
Pana cocostârcului
INSTITUŢII, FACTORI SOCIALI JANDARMUL În mijlocul târgului.
Ochiul împăratului
INSTITUŢII, FACTORI SOCIALI STAROSTELE La mijlocul satului.
Cerga dracului
INSTITUŢII, FACTORI SOCIALI PRIMĂRIA, PUŞCĂRIA În mijlocul satului.
Inima dracului,
INSTITUŢII, FACTORI SOCIALI PRIMĂRIA, PUŞCĂRIA Beleaua satului.
Fierea dracului
INSTITUŢII, FACTORI SOCIALI PRIMĂRIA, PUŞCĂRIA În mijlocul satului.
Casa dracului,
INSTITUŢII, FACTORI SOCIALI PRIMĂRIA, PUŞCĂRIA Inima vrăjbilor.1
Aşchia bradului,
INSTITUŢII, FACTORI SOCIALI TRĂGĂTOAREA Dreptatea satului!!
Ce e mare şi mai mare,
INSTITUŢII, FACTORI SOCIALI LEGEA Şi de nimeni teamă n-are?
Ce-mi cere, le dau;
INSTITUŢII, FACTORI SOCIALI BANII La nimeni nu stau.
Ochii dracului,
INSTITUŢII, FACTORI SOCIALI BANII Moartea omului.
La minte cald,
La mână rece,
Îmi schimb stăpânii —
Ca vai de ei,
Şi n-am odihnă
INSTITUŢII, FACTORI SOCIALI BANII Nici în mormânt.
Ce vă trec prin mâini,
Făr’ de-a le fi stăpâni;
Se păstrează-n sân şi-n ladă,
INSTITUŢII, FACTORI SOCIALI BANII Fără ei nu faceţi treabă?
Iţele,
Momiţele,
Ţi le dau
INSTITUŢII, FACTORI SOCIALI ÎMPRUMUTUL Şi ţi le iau.
Acel ce mă face
Nu spune, şi tace;
Când mă iai, nu mă cunoşti.
INSTITUŢII, FACTORI SOCIALI BANUL FALS Când mă cunoşti, nu mă primeşti.
Găinuşă gălbenuşă,
INSTITUŢII, FACTORI SOCIALI PUNGA Cu boabele-n guşă.
Am o raţă
Şugubaţă,
Singură coada negoaţă,
Şi cu ciocul cigăleşte;
INSTITUŢII, FACTORI SOCIALI PUNGA Pas, bădiţă, de ghiceşte!
Căciula mutului
INSTITUŢII, FACTORI SOCIALI COMOARA În fundul pământului.
Coţofană faură,
Întunecă-n gaură
Se mânecă
INSTITUŢII, FACTORI SOCIALI POPA Înspre duminică.
La un copac găunos
INSTITUŢII, FACTORI SOCIALI POPA Urlă lupul bătăios.
Rage ursul din cetate,
Şi vacile nu vin toate,
Şi viţeii-n jumătate.
INSTITUŢII, FACTORI SOCIALI POPA Popa bătând toaca
Tunica şi punică
INSTITUŢII, FACTORI SOCIALI POPA La sfânta biserică.
Am o vacă
Porumbacă,
Pe la coarne
Cu icoane,
Pe la nări
Cu lumânări,
Pe la buze
Buburuze,
La bărbii
Cu făclii,
Pe la şolduri
Cu bolduri,
Pe la pântece
INSTITUŢII, FACTORI SOCIALI BISERICA, MÂNĂSTIREA Cu descântece.
Cireş înflorit,
Şarpe-ncolăcit,
Poruncă de domn,
INSTITUŢII, FACTORI SOCIALI BISERICA, MÂNĂSTIREA Lucrare de om.
Am un cocoş roşu, potcovit
De mână de om,
Din faptă de domn,
INSTITUŢII, FACTORI SOCIALI BISERICA, MÂNĂSTIREA Din bardă şi din topor.
Am o ulcea pestricea,
INSTITUŢII, FACTORI SOCIALI BISERICA, MÂNĂSTIREA Cântă-un cocoşel în ea.
Căciula-mpăratului
INSTITUŢII, FACTORI SOCIALI BISERICA, MÂNĂSTIREA În mijlocul satului.
Ţuguiul curatului
INSTITUŢII, FACTORI SOCIALI BISERICA, MÂNĂSTIREA În mijlocul satului.
Dragostea-mpăratului
INSTITUŢII, FACTORI SOCIALI BISERICA, MÂNĂSTIREA Şade-n dricul satului.
La stâna bătrână
INSTITUŢII, FACTORI SOCIALI BISERICA, MÂNĂSTIREA Ciutele s-adună.
Când scutur frâu-n curte,
INSTITUŢII, FACTORI SOCIALI CLOPOTUL Nechează murgu-n munte.
Rage Buga-ntre hotară,
INSTITUŢII, FACTORI SOCIALI CLOPOTUL S-aude-ntr-a şaptea ţară.
Rage murga din cetate
INSTITUŢII, FACTORI SOCIALI CLOPOTUL Şi s-aude-n nouă sate.
În mijlocul satului
INSTITUŢII, FACTORI SOCIALI CLOPOTUL Rage un viţel de aur.
În mijlocul satului
INSTITUŢII, FACTORI SOCIALI CLOPOTUL Rage buhaiul împăratului.
Bululumb-bululumb,
Din Ţarigrad adus,
INSTITUŢII, FACTORI SOCIALI CLOPOTUL Şi agăţat sus.
Hurduz-burduz,
Din Ţarigrad adus,
INSTITUŢII, FACTORI SOCIALI CLOPOTUL Aice mare vodă, domn l-a pus.
Şade domnul Buzdugan,
Şade sus, într-un divan,
Şi când porunceşte,
INSTITUŢII, FACTORI SOCIALI CLOPOTUL Peste tot vesteşte.
La Orhei se taie lemne,
INSTITUŢII, FACTORI SOCIALI CLOPOTUL La noi cad surcele.
Limba cocostârcului
INSTITUŢII, FACTORI SOCIALI CLOPOTUL Bate fruntea târgului.
Putinei de aur,
INSTITUŢII, FACTORI SOCIALI CLOPOTUL Limbă de balaur.
Sună din cetate
Şi s-aude peste sate.
Pe cei vii îi cheamă,
INSTITUŢII, FACTORI SOCIALI CLOPOTUL Pe cei morţi îi plânge.
Cerbii-zbiară,
INSTITUŢII, FACTORI SOCIALI CLOPOTELE Ciutele s-adună.
Am două ulcele,
INSTITUŢII, FACTORI SOCIALI CLOPOTELE Cântă doi cocoşi în ele.
Sub o foaie de lipan
INSTITUŢII, FACTORI SOCIALI LIMBA DE CLOPOT Şade-un pui de mocârţan.
Spânzurătoare mare,
INSTITUŢII, FACTORI SOCIALI CLOPOTNIŢA Căutare are.
La noi taie lemne,
INSTITUŢII, FACTORI SOCIALI TOACA La voi cad surcele.
Badea rage
Prin pârloage,
Lelea-ngână
INSTITUŢII, FACTORI SOCIALI CLOPOTUL ŞI TOACA Din grădină.
Strigă Dobra din Moldova
Şi Neaga din Teleaga,
Să vie vacile toate—
INSTITUŢII, FACTORI SOCIALI CLOPOTUL ŞI TOACA Îmbrăcate, ne-mbrăcate.
Pana cocostârcului
INSTITUŢII, FACTORI SOCIALI CRUCEA DE PE TURLA BISERICII Bate faţa târgului.1
De aici şi pân’ la munte —
INSTITUŢII, FACTORI SOCIALI CRUCEA, CRUCILE Numai ţăpi înfipte.
Zece-n lung
Şi trei în lat
Bat picioru’ ne-ncetat:
Când la stânga,
Când la dreapta,
Azi bunicul,
INSTITUŢII, FACTORI SOCIALI PLUTONUL DE SOLDAŢI Mâine tata.
Pe deal nechează,
INSTITUŢII, FACTORI SOCIALI GOARNA Pe vale urează.
Coarnele sunt din târg,
Capul — din ogradă,
INSTITUŢII, FACTORI SOCIALI STEAGUL Coada e din pădure.
Pana cocostârcului
INSTITUŢII, FACTORI SOCIALI STEAGUL Bate fruntea târgului.
Nu vede,
Nu aude,
INSTITUŢII, FACTORI SOCIALI SIRENA Şi urlă.
N-are chip şi nici făptură,
Unde-i ea nu este ură;
E scumpă şi-atât de dragă,
INSTITUŢII, FACTORI SOCIALI PACEA C-o iubeşte lumea-ntreagă.
Fumul dracului
ELEMENTE DE MORALĂ, NĂRAVURI, VICII BEŢIA În capul omului.
De o cumperi, ea te vinde,
Îi tot udă şi s-aprinde,
Şi te arde ca un foc,
ELEMENTE DE MORALĂ, NĂRAVURI, VICII BĂUTURA Şi de dânsa n-ai noroc.
Tu mă faci om,
ELEMENTE DE MORALĂ, NĂRAVURI, VICII BĂUTURA Eu te fac neom.
La o margine de drum
Şade moşu’, bea tutun;
Bea tutun şi rachiu tare,
ELEMENTE DE MORALĂ, NĂRAVURI, VICII HANUL De cade de pe picioare.
Ochiul dracului,
ELEMENTE DE MORALĂ, NĂRAVURI, VICII CÂRCIUMA (CRÂŞMA) Ibovnica satului.
Casa dracului
ELEMENTE DE MORALĂ, NĂRAVURI, VICII CÂRCIUMA (CRÂŞMA) În mijlocul satului.
Buruienuţă gălbinuţă,
ELEMENTE DE MORALĂ, NĂRAVURI, VICII TUTUNUL Rar bărbat care te cruţă.
Tămâia dracului
ELEMENTE DE MORALĂ, NĂRAVURI, VICII TUTUNUL Plăcerea bărbatului.
Oala Necuratului
ELEMENTE DE MORALĂ, NĂRAVURI, VICII LULEAUA În gura bărbatului.
Găinuşă-ciuşă,
ELEMENTE DE MORALĂ, NĂRAVURI, VICII LULEAUA Strânge-n nas cenuşă.
Găinuşă cu guşă
ELEMENTE DE MORALĂ, NĂRAVURI, VICII LULEAUA Poartă în plisc cenuşă.
Am o găină
ELEMENTE DE MORALĂ, NĂRAVURI, VICII LULEAUA Care răsuflă pe coadă.
Am o găinuşă:
Cu trupul de pământ,
Cu inima de frunză,
ELEMENTE DE MORALĂ, NĂRAVURI, VICII LULEAUA Cu coada de lemn uscat.
Ce e cu trupul de pământ,
Cu maţul de frunză,
Cu gura de aramă,
ELEMENTE DE MORALĂ, NĂRAVURI, VICII LULEAUA Şi cu coada de lemn?
Apă de frunză,
Funie de lemn,
ELEMENTE DE MORALĂ, NĂRAVURI, VICII LULEAUA Şi puţul de pământ.
Am un lemn:
Lemnul ţine lutul,
Lutul ţine frunza,
ELEMENTE DE MORALĂ, NĂRAVURI, VICII LULEAUA Şi frunza ţine focul.
Am o vacă de pământ,
Cu ţâţa de lemn,
ELEMENTE DE MORALĂ, NĂRAVURI, VICII LULEAUA Iar viţelul — om.
Scobită,
Găurită,
Cu iarba dracului otrăvită.
ELEMENTE DE MORALĂ, NĂRAVURI, VICII LULEAUA Ghiciţi, ce e?
Sus fum,
ELEMENTE DE MORALĂ, NĂRAVURI, VICII ŢIGARA Jos scrum.
Ciucite,
Boţite,
La un capăt fum,
ELEMENTE DE MORALĂ, NĂRAVURI, VICII ŢIGARA La celălalt un nebun.
Cimilinga-blinga:
ELEMENTE DE MORALĂ, NĂRAVURI, VICII ŢIGARA Tananaua, puf.
Bala spurcatului
ELEMENTE DE MORALĂ, NĂRAVURI, VICII ŢIGARA În gura săracului.
În pădure m-am dus,
Ciubuc mi-am luat,
Laptele în târg,
Şi vaca în grădină,
ELEMENTE DE MORALĂ, NĂRAVURI, VICII CIUBUCUL, TUTUNUL, LULEAUAViţelul
ŞI SUVACUL1
în ţarină.
Ce se pune pe masă,
Se taie,
Se-mparte la fiecare,
ELEMENTE DE MORALĂ, NĂRAVURI, VICII CĂRŢILE DE JOC Dar nu se mănâncă?
Ce crai
ELEMENTE DE MORALĂ, NĂRAVURI, VICII CRAIUL LA CĂRŢILE DE JOC Nu are ţară?
Îmi schimb locul,
Sar focul
ELEMENTE DE MORALĂ, NĂRAVURI, VICII GHIOCUL Şi ghicesc norocul.
N-o poţi cumpăra sau vinde,
Nici în mână n-o poţi prinde.
Dar o poţi lua cu tine,
ELEMENTE DE MORALĂ, NĂRAVURI, VICII PRIETENIA Să te ai cu lumea bine.
Într-o râmătură de oaie
A crescut un corn de porc;
Un orb l-a găsit,
ELEMENTE DE MORALĂ, NĂRAVURI, VICII MINCIUNA Un gol în sân l-a vârât.
În râmătură de oaie, subt mal,
Găsirăm coarne de cal;
Orbul le-a văzut,
Ciungul le-a luat,
ELEMENTE DE MORALĂ, NĂRAVURI, VICII MINCIUNA Cel cu pielea goală în sân le-a băgat.
Un orb vede un iepure,
Un şchiop aleargă după el,
ELEMENTE DE MORALĂ, NĂRAVURI, VICII MINCIUNA Şi un mut strigă la un surd să-l prindă.
Astă-vară la Crăciun,
Mâncam mere dintr-un prun
ELEMENTE DE MORALĂ, NĂRAVURI, VICII MINCIUNA Şi cireşe din alun.
Pe un vârf de deal
A ouat o prepeliţă,
A clocit o bivoliţă
ELEMENTE DE MORALĂ, NĂRAVURI, VICII MINCIUNA Şi-a scos pui de mangaliţă.
Bat ei câinii,
Bat cum bat,
Dar când bat căţelele,
ELEMENTE DE MORALĂ, NĂRAVURI, VICII CLEVETITOAREA Pică toate stelele!
ELEMENTE DE MORALĂ, NĂRAVURI, VICII RUŞINEA Cine mănâncă nările omului?
De dorul căpşunilor
ELEMENTE DE MORALĂ, NĂRAVURI, VICII LĂCOMIA Mănâncă frunza.
Ciolane rupte,
ELEMENTE DE MORALĂ, NĂRAVURI, VICII LENEA Şale durute.
Gândul muştii,
ELEMENTE DE MORALĂ, NĂRAVURI, VICII LENEŞUL Laba gâştii.
La stat
Nu-i înalt,
Dar la nas
N-o să-i ajungi
Nici cu scări
ELEMENTE DE MORALĂ, NĂRAVURI, VICII ÎNGÂMFATUL Din cele lungi.
Iepurilă încălţat
ELEMENTE DE MORALĂ, NĂRAVURI, VICII FRICOSUL Stă în margine de sat.
Câmpul alb,
Oile negre,
Cin’ le vede
Nu le crede
Cin’ le paşte
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ SCRISUL (SCRIEREA) Le cunoaşte.
Cine mă-nţelege
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ SCRISUL (SCRIEREA) Cuvinte culege.
Arătură albă,
Sămânţă neagră:
Cine poate,
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ SCRISUL (SCRIEREA) Acela seamănă.
Ce rămâne pe veci
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ SCRISUL (SCRIEREA) Şi vorbeşte de trecut?
Gâsca ară,
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ SCRISUL CU PANĂ DE GÂSCĂ Omul mână.
Dă-mi de băut,
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ CONDEIUL (TOCUL DE SCRIS) Să stăm la vorbit!
Trei mă ţin, trei mă poartă,
Cinci mă duc de mă adapă,
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ CONDEIUL (TOCUL DE SCRIS) Din nasul meu curge miere şi otravă.
Am un bou:
De iute ce-i, trei îl ţin;
Glas n-are, dar grăieşte,
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ CONDEIUL (TOCUL DE SCRIS) S-aude la marginea lumii.
Eu îs vrajba şi dragostea;
De tare ce-s, trei mă ţin;
Cu capul tăiat,
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ CONDEIUL (TOCUL DE SCRIS) În două crăpat.
Ce semănătoare seamănă
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ CONDEIUL (TOCUL DE SCRIS) Grăunţe negre pe pământ alb?
Pitic sunt, de toţi m-agăţ,
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ CONDEIUL (TOCUL DE SCRIS) Şi pe toată lumea-nvăţ.
De iute ce sunt,
Trei abia mă ţin.
Din gura mea curge
Miere şi venin.
Glas nu am,
Dar să strig de voi fi pus,
M-aude în răsărit şi în apus.
Eu lumea o împac
Şi o învrăjbesc,
Pe toţi îi bucur
Sau îi întristez,
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ CONDEIUL (TOCUL DE SCRIS) După cum lucrez.
Din carne e crescut,
În carne a crescut,
Capul l-a tăiat,
Corpul a-nvelit.
La plimbare când a ieşit,
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ PANA DE GÂSCĂ PENTRU CONDEI Pe stăpânul lui a servit.
Taie-mi capul,
Scoate-mi limba,
Dă-mi să beau
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ PANA DE GÂSCĂ PENTRU CONDEI Şi să-ţi vorbesc.
Omul mână,
Gâsca trage,
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ PANA DE GÂSCĂ PENTRU CONDEI Şi eu fac brazde negre pe pământ alb.
Trei orbi duc un olog,
Întovărăşiţi de doi chiori;
Ologul seamănă pe un câmp neted sămânţa,
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ DEGETELE, CONDEIUL ŞI OCHII Şi răsar în acelaşi timp şi flori, şi sămânţă.
Zamă de boz,
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ CERNEALA Cărturarilor folos.
Ce este:
Începătură
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ HÂRTIA Fără neam de strămătură?
Buf! din pod, dar nu se strică,
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ HÂRTIA Apa însă îl destramă.
Dai de piatră, nu se strică;
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ HÂRTIA Dai în apă, se despică.
La a de jos,
Ca să-i dea o cusătură
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ HÂRTIA Fără pic de tivitură.3
Fere-mă de apă,
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ HÂRTIA Că prea rău m-adapă!
Nu-i fierbinte,
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ SUGATIVA Dar usucă.
Ce lucru este în toate,
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ NUMELE Şi fără el nu se poate?
Ce întră în toate
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ NUMELE Şi rămâne după moarte?
Ce se pune anume
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ NUMELE La tot lucrul în lume?
Cinel-cinel:
Stă pe tine,
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ NUMELE Şi nu-l vede nime.
Rădăcină-mpleticină,
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ CARTEA Ales voinic o dezbină.
Rădăcină pătrăcină,
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ CARTEA Rar voinic care-o dijghină.
Găină pestriţă
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ CARTEA La popa pe poliţă.
Cine mă-nţelege
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ CARTEA Înţelepciune culege.
Are foi şi scoarţă,
Dar nu e copac.
Cine o-nţelege
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ CARTEA Minte are-n cap.
Are foi şi nu e pom,
Îmi vorbeşte ca un om.
Şi cu cât o îndrăgeşti,
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ CARTEA Tot mai mult te foloseşti.
Colea-n stâna de la noi
Sunt vreo două mii de oi,
Însă-acela le cunoaşte
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ CĂRŢILE ÎN BIBLIOTECĂ Care vine şi le paşte.
Ghici în care şcoală-nveţi
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ BIBLIOTECA Pân’ la adânci bătrâneţi?
O cetate minunată
Stă cu poarta descuiată,
Dar nu poţi în ea păşi
Dacă nu ştii a citi;
Are-n ea comori potop —
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ ŞTIINŢA Oricâţi iau, nu scade-un strop.
Ce avere este în lume,
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ ŞTIINŢA Pe care n-o poţi lăsa altuia?
Sus sună, jos răsună,
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ CLOPOŢELUL DE LA ŞCOALĂ Toţi copiii se adună.
Veste duce,
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ SCRISOAREA (EPISTOLA) Veste aduce.
Am o găină cânipie,
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ SCRISOAREA (EPISTOLA) Dă de veste la domnie.
Am o găinuşă pestriţă
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ SCRISOAREA (EPISTOLA) Duce vestea la bădiţă.
Limbă dulce sau amară:
Grăiesc la răsărit,
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ SCRISOAREA (EPISTOLA) Şi se-aude la apus.
Sunt rotundă ca un ban
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ PECETEA (ŞTAMPILA) Şi stau mândră pe divan.
Ce săruţi pe spate
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ TIMBRUL DE SCRISOARE Şi merge departe?
Ce uzi în spate
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ TIMBRUL DE SCRISOARE Şi face ocolul pământului?
Am un prieten priceput,
De toată lumea ştiut;
Îmi dă sfaturi şi îmi spune
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ ZIARUL Tot ce se petrece-n lume.
El în casă locuieşte,
Şi atuncea când vorbeşte
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ RADIO Numai cu un ochi priveşte.
Când îl priveşti se pare o cutie
Sau mai bine zis o jucărie.
Însă când vorbeşte,
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ RADIO Maică, te uimeşte!
N-are viaţă, n-are duh,
Însă prinde din văzduh
Vorbele care se plimbă,
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ RADIO Şi vorbeşte orice limbă.
Sus pe stâlpul ăsta mare
Prins-am o privighetoare.
N-are cap, n-are picioare;
Dar de-i zice o cântare
Satul ciotcă, lume multă
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ DIFUZORUL Stă-mprejurul ei şi-ascultă.
O cutie minunată
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ DIFUZORUL Duce-n casă lumea toată.
Nu-i ureche, dar aude,
Vocea ce-n văzduh s-as-cunde;
Şi-o culege după ton,
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ ANTENA Ca s-o bage-n megafon.
Pânză albă pe pereţi,
O pânză şi doi băieţi,
Şi în fiecare seară
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ CINEMATOGRAFUL Strânge lumea ca la moară.
Hai la noi ca să vedeţi
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ TELEVIZORUL Numai umbre pe pereţi.
Lumea o face,
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ GHICITOAREA (CIMILITURA) Lumea o desface.
Străina cu ochii verzi
Ar vrea brâul să-i dezlegi,
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ GHICITOAREA (CIMILITURA) Numai că tu... nu-nţelegi.
Poposind din floare-n floare,
Şapte sate-am colindat,
Şi din sacul plin din spate
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ CULEGĂTORUL DE FOLCLOR Şi pe voi v-am înfruptat.
Am o gâscă şoaită-boaită,
INSTRUMENTE MUZICALE, JOCURI CIMPOIUL Cu grumazul şoi-bârloi.
Am o raţă
Gudureaţă,
Grumăjui
Cu gudurlui;
Cine-a gici
INSTRUMENTE MUZICALE, JOCURI CIMPOIUL Şapte sate c-a zgârci.
Colea-n vale,
Colea-n deal,
Ţipă porcul
INSTRUMENTE MUZICALE, JOCURI CIMPOIUL Lui Drăgan.
Strâns şi umflat,
INSTRUMENTE MUZICALE, JOCURI CIMPOIUL Zbiară prin sat.
Ce se naşte fără suflet,
Cântă jupuit
INSTRUMENTE MUZICALE, JOCURI CIMPOIUL Şi moare ţipând?
Am două mere,
Două pere,
Două fuse de aur.
Vai de puiul cel de graur
Care se suie în nuc
Şi strigă la cuc,
Din ciubuc trăgând,
Din aripi dând,
Din gură şovârleagă-leagă,
INSTRUMENTE MUZICALE, JOCURI CIMPOIUL Nimica să nu s-aleagă.
Am un lemn de două palme:
INSTRUMENTE MUZICALE, JOCURI CAVALUL Când răsuflă, sună valea.
În pădure naşte,
INSTRUMENTE MUZICALE, JOCURI FLUIERUL Vine-acasă şi horeşte.
Subţirel şi mititel,
INSTRUMENTE MUZICALE, JOCURI FLUIERUL Joacă lumea după el.
Tura-vura neamului
INSTRUMENTE MUZICALE, JOCURI TRÂMBIŢA În mijlocul satului.
Bălaie, hurdubaie,
INSTRUMENTE MUZICALE, JOCURI TOBA Bună de bătaie.
Doi purcei negoţei,
INSTRUMENTE MUZICALE, JOCURI COBZA Bate gâsca la tiulei.
Am o vacă
Bandraboacă,
Pe la pânteci
Cu descânteci,
Pe la ii
INSTRUMENTE MUZICALE, JOCURI COBZA Cu băcălii.
Vine gâsca
De la Bâsca,
Cu-aripile mototol,
INSTRUMENTE MUZICALE, JOCURI COBZA Cu ciocul făcut pistol.
Pe o vale-ntunecoasă
Vine-o babă grebănoasă,
Pe la şele
Cu dârjele,
Pe la buze,
Cu sumuze,
Pe la nări
INSTRUMENTE MUZICALE, JOCURI VIOARA (SCRIPCA, DIBLA) Cu lumânări.
Am o haită:
Şoaită-boaită,
Cu grumajii şovârnogi,
Pas, voinici, şi mi-o ghiciţi!
De-ţi greşi
Şi nu-ţi gâci,
INSTRUMENTE MUZICALE, JOCURI VIOARA (SCRIPCA, DIBLA) Şapte maţe v-oi zgârci.
Am o scândură uscată,
De-un mare meşter lucrată,
În cui atârnată.
Când sună şi răsună,
INSTRUMENTE MUZICALE, JOCURI VIOARA (SCRIPCA, DIBLA) Toţi oamenii s-adună.
Cântă un gândac
INSTRUMENTE MUZICALE, JOCURI VIOARA (SCRIPCA, DIBLA) Pe o draniţă roşă.
Ţăndărica bradului,
INSTRUMENTE MUZICALE, JOCURI VIOARA (SCRIPCA, DIBLA) Veselia satului.
Găinuşa mea,
Când sâsâie ea,
INSTRUMENTE MUZICALE, JOCURI VIOARA (SCRIPCA, DIBLA) Se strânge lumea la ea.
Scoică uscată,
INSTRUMENTE MUZICALE, JOCURI VIOARA (SCRIPCA, DIBLA) În cui aninată.
Am o fată:
Când o iau în braţe, ţipă;
INSTRUMENTE MUZICALE, JOCURI VIOARA (SCRIPCA, DIBLA) Când o las, tace.
Când se ceartă calul cu oaia
INSTRUMENTE MUZICALE, JOCURI VIOARA (SCRIPCA, DIBLA) Şi oaia cu lemnul?
Sub o sabie uscată
INSTRUMENTE MUZICALE, JOCURI VIOARA ŞI ARCUŞUL Ţipă purceaua roşcată.
Tata — gârbovul,
Ivăneasa — scorboroasa,
INSTRUMENTE MUZICALE, JOCURI ARCUŞUL, VIOARA ŞI COARDELEŞi copiii — drepţi.
Calul pe oaie,
Oaia pe lemn,
Lemnul zbiară,
Oaia cântă,
INSTRUMENTE MUZICALE, JOCURI ARCUŞUL, VIOARA ŞI COARDELECalul tace.
Strigă gagiul din pădure,
INSTRUMENTE MUZICALE, JOCURI LĂUTARUL ŞI VIOARA Şi gajgura din gaură.
Strigă gagiu’ din copaci,
INSTRUMENTE MUZICALE, JOCURI LĂUTARUL ŞI VIOARA Găgiuleasa — de la vaci.
Unul face tri-li-li,
Altul face di-di-ri,
Iar o sută —
INSTRUMENTE MUZICALE, JOCURI LĂUTARII ŞI JUCĂTORII Târţa-pârţa.
INSTRUMENTE MUZICALE, JOCURI HORA Ce nu-mbătrâneşte niciodată?
INSTRUMENTE MUZICALE, JOCURI HORA Ce nu piere niciodată?
Am un taur
În ogradă
Rage,
Dacă-l tragi
INSTRUMENTE MUZICALE, JOCURI „BUHAIUL“ DE ANUL NOU De coadă.
Hetica,
Petica,
INSTRUMENTE MUZICALE, JOCURI SCRÂNCIOBUL („DULAPUL“) Sus cu bizuietica.
INSTRUMENTE MUZICALE, JOCURI SCRÂNCIOBUL („DULAPUL“) Se dă dracul peste cap.
Voinic vârtolomete,
Cu pipota-ntre spete,
Se suie-n slava cerului
INSTRUMENTE MUZICALE, JOCURI ZMEUL Cât ai potcovi puricele la un picior.
Sare şi cade hai-hui;
INSTRUMENTE MUZICALE, JOCURI MINGEA Niciodată n-are cucui!
Cade şi îndată sare,
Parcă ar avea picioare.
Se loveşte şi nu plânge.
INSTRUMENTE MUZICALE, JOCURI MINGEA Ce să fie oare?
Cinel-cinel:
Ciugule
ANIMALE SĂLBATICE IEPURELE Cânipel.
Cimiliga prin tufiş,
ANIMALE SĂLBATICE IEPURELE Ţuşti din iarbă-n aluniş.
Ulceluşă unsă,
ANIMALE SĂLBATICE IEPURELE Prin buruieni ascunsă.
Am un făt faur,
Cu patru cucioaie,
Cu coada acaná,
Cu urechile ţicmandru
ANIMALE SĂLBATICE IEPURELE Şi cu botul fiu-fiu-fiu.
La deal fug de nu m-ajungi,
ANIMALE SĂLBATICE IEPURELE La vale cad în brânci.
Cui îi pare dealul vale,
ANIMALE SĂLBATICE IEPURELE Şi valea deal?
Ce stă ghebos
În rogoz,
Strigi o dată
ANIMALE SĂLBATICE IEPURELE Şi se-ndreaptă?
Trece dracul ghemotoc
ANIMALE SĂLBATICE IEPURELE Pe valea lui Oţoţoc.
Fuga, bălţatule,
Goana, urecheatule!
De-l ajunge bălţatul,
ANIMALE SĂLBATICE CÂINELE ŞI IEPURELE S-a sfârşit cu urecheatul!
Am o scroafă sură,
Pură,
Cu purceii suri,
Puri,
Sug,
Fug,
ANIMALE SĂLBATICE IEPUROAICA CU PUII Ciuşti în huci!
Am o purcică
Surică,
Care moare de frică.
Are pui
Numiţi vătui,
Sug şi fug:
Uite-i, nu-i;
Cine-i purcica
ANIMALE SĂLBATICE IEPUROAICA CU PUII Surica?
Tătănita snop,
ANIMALE SĂLBATICE CERBUL Pană busuioc.
Ană codană,
Cât vrei prin poiană,
Da’ prin cotecior
ANIMALE SĂLBATICE VULPEA Mai încetişor.
Iese puica din coteţ,
ANIMALE SĂLBATICE VULPEA De n-o prinde nici un judeţ.
A luat-o Ivăra
Pe Kivăra
Şi a dus-o-n vie
ANIMALE SĂLBATICE VULPEA ŞI GĂINA S-o-nveţe cojocărie.
Şi codat,
Şi colţat,
Şi isteţ,
ANIMALE SĂLBATICE LUPUL Şi-ndrăzneţ.
Noaptea ochii îi stecleşte,
ANIMALE SĂLBATICE LUPUL Şi când urlă te-ngrozeşte.
ANIMALE SĂLBATICE LUPUL Mangu stă şi-ascultă.
Am o căţea plătănăgea
Cu doisprezece purcei plătănăgei:
ANIMALE SĂLBATICE LUPOAICA ŞI PUII Vine, suge, fuge-n tufe.
Ciugurele-mugurele,
Merg pe drum înşirăţele,
Iar Ciuguru-muguru,
Pe brânci tupilat,
ANIMALE SĂLBATICE LUPUL ŞI OILE S-a pus pe vânat.
Ţinghi-linghi-o ia pe vale,
ANIMALE SĂLBATICE LUPUL ŞI OILE Şoldu-boldu-i iese-n cale.
Jnapu-n mărunţele
ANIMALE SĂLBATICE LUPUL ŞI OILE Face drumurele.
Otrocol
Prin ocol;
Unul râde,
ANIMALE SĂLBATICE LUPUL ŞI OILE O sută plâng.
Am o oaie rapănă,
Şade-n deal şi deapănă,
Şi se-nchină rugului,
Şi se roagă cucului:
— Cucule, măria-ta,
Am venit la dumneata,
Să-mi dai calul dumitale
Să mă duc la socrul-mare,
C-am auzit c-a fătat
Sub un munte rotunzat,
Şi-a făcut trei feciori,
Trei frăţiori;
Unul a murit,
Altul a pierit,
Unu-n munte s-a suit,
Cu sângele-ntr-un săhan,
ANIMALE SĂLBATICE UNTIŞCA1 Cu maţele-ntr-un pahar.
Pe o vale-adâncă
Vine un cioban ciobâncă,
ANIMALE SĂLBATICE URSUL Şi de şale e mătâncă.
Vine moşul pe cărare
ANIMALE SĂLBATICE URSUL Cu cojocul la spinare.
Am un moş
ANIMALE SĂLBATICE URSUL Cu cojoc întors pe dos.
Vara umblu după miere,
ANIMALE SĂLBATICE URSUL Iarna dorm să prind putere.
Hanţur,
Banţur,
Trece pe uliţi
ANIMALE SĂLBATICE ARICIUL Cu o mie de suliţi.
Merge moşu’ pe cărare
ANIMALE SĂLBATICE ARICIUL Cu-o mie de ace-n spinare.
Gâfâie moş Sâvu pe cărare,
ANIMALE SĂLBATICE ARICIUL C-o mie de araci în spinare.
Merge paşa pe uliţă
ANIMALE SĂLBATICE ARICIUL Cu trei mii de suliţe.
Ce viteaz intră-n cetate
ANIMALE SĂLBATICE ARICIUL Cu multe suliţi în spate?
Am un motan mare,
Cu părul ca acul,
ANIMALE SĂLBATICE ARICIUL Cu trupul ca dracul.
Pe valea lui Ociocioc
ANIMALE SĂLBATICE ARICIUL Vine dracu’ şomoldoc.
Mă fac ghem
ANIMALE SĂLBATICE ARICIUL Şi de nimeni nu mă tem.
Cui îi place să se-mbrace
ANIMALE SĂLBATICE ARICIUL În cojoc cu mii de ace?
Zburătoare
ANIMALE SĂLBATICE LILIACUL Cu patru picioare.
ANIMALE SĂLBATICE LILIACUL Ce pasăre naşte puii vii?
Am o pasăre
Care zboară-n cer
Şi sug
ANIMALE SĂLBATICE LILIACUL Puii la ea.
Nucă nucoasă,
Piersecă flocoasă,
Dă în el!
Dă după el!
Lasă-l la focul,
ANIMALE SĂLBATICE ŞOARECELE Că şi-a găsit norocul.
Cimiligă laură,
ANIMALE SĂLBATICE ŞOARECELE Ţuşti în gaură!
Moara lui Bubuţă
ANIMALE SĂLBATICE ŞOARECELE Îmblă prin grăunţe.
Ulcicuţă pluşată,
ANIMALE SĂLBATICE ŞOARECELE Umblă noaptea toată.
Ulcicuţă laură
ANIMALE SĂLBATICE ŞOARECELE Ţuşti în gaură.
Puri-nainte, puri-napoi,
ANIMALE SĂLBATICE ŞOARECELE Pupuri-purea-napoi.
Ţuţuruţă-pupuruţă,
ANIMALE SĂLBATICE ŞOARECELE Fuge iute prin grăunţă.
Încui,
Descui,
ANIMALE SĂLBATICE ŞOARECELE Şi hoţul rămâne în casă.
Picuruşu’ picură,
ANIMALE SĂLBATICE ŞOARECELE ŞI JIRUL 1 Găvăruşu-n gaură.
Strigă Mariţa din deal
S-o aperi de găini,
Că de câini
ANIMALE SĂLBATICE NEVĂSTUICA Nu-i e frică.
Ce este:
De trăit trăieşte,
ANIMALE SĂLBATICE CÂRTIŢA Dar fără ochi se hrăneşte?
Cine trece pe lângă pom
PĂSĂRI SĂLBATICE PASĂREA Şi n-o bagă nime-n samă?
N-are mâini, lucru ciudat,
PĂSĂRI SĂLBATICE PASĂREA Dar clădeşte minunat!
Am o carte:
Vântul o-nchide,
PĂSĂRI SĂLBATICE COADA PĂSĂRII Vântul o deschide.
Două gheme de mătasă
Le-am trimis la Voduleasă,
Ca să-mi facă cusătură
PĂSĂRI SĂLBATICE COADA PĂSĂRII Fără leac de tivitură.
Are viaţă, n-are viaţă,
PĂSĂRI SĂLBATICE PANA PĂSĂRII Şi tot vine de la viaţă.
La trup sunt uşor,
Fără aripi zbor,
PĂSĂRI SĂLBATICE FULGUL Dar nu-s nici fum, nici nor.
Ce trece pe apă,
PĂSĂRI SĂLBATICE FULGUL Şi valuri nu sapă?1
Deasupra carne,
PĂSĂRI SĂLBATICE PIPOTA Înăuntru piele.
Fără mâini, fără bărdiţă,
PĂSĂRI SĂLBATICE CUIBUL Şi-a făcut bună căsuţă.
Doamnă nouă
PĂSĂRI SĂLBATICE RÂNDUNICA Cu coada în două.
O săgeată neagră,
PĂSĂRI SĂLBATICE RÂNDUNICA Merge pe deasupra lacului.
Ţintă mândră
Bate-n grindă,
Băsădeşte păsăreşte,
PĂSĂRI SĂLBATICE RÂNDUNICA Nime’ nu se nădăieşte.
Spilcă spilcuită,
De grindă lipită;
Vorbeşte nemţeşte,
PĂSĂRI SĂLBATICE RÂNDUNICA ŞI CUIBUL Se-nţelege franţuzeşte.
Purceluşă sură-pură,
Suie pură pe topură
PĂSĂRI SĂLBATICE PUII ŞI RÂNDUNICA C-un maldăr de pur în gură.
Ciuturele mugurele
PĂSĂRI SĂLBATICE VRABIA, VRĂBIILE Stau pe gard înşirăţele.
Saltă, saltă şi iar saltă,
PĂSĂRI SĂLBATICE VRABIA, VRĂBIILE Nu face un pas o dată.
Am o raţă
Târgovaţă,
PĂSĂRI SĂLBATICE PĂUNUL Singură coada-şi negoaţă.
Stejar verde,
Vârfu’-i arde;
La trupină
PĂSĂRI SĂLBATICE PĂUNUL Are-albină.
Cine-şi cântă numele
PĂSĂRI SĂLBATICE CUCUL Prin toate pădurile?
Cine umblă mut prin lume
PĂSĂRI SĂLBATICE CUCUL Şi tot se strigă pe nume?
Ce e lungă
Cât o drugă,
Şi de groasă
Cât o ceapă,
Şi nechează
PĂSĂRI SĂLBATICE COŢOFANA Ca o iapă?
Cine-i la cap ca o fată,
PĂSĂRI SĂLBATICE COŢOFANA Şi la coadă ca o daltă?
Domnul scurt,
PĂSĂRI SĂLBATICE COŢOFANA Şi puşca lungă.
Intră popa în altar
PĂSĂRI SĂLBATICE COŢOFANA Şi-şi lasă toiagu-afar’.
Mai mare aşchia
PĂSĂRI SĂLBATICE COŢOFANA Decât copacul.
Fata de pandur
PĂSĂRI SĂLBATICE COŢOFANA Cu vârghea-n spate.
Titirişca-frişca
Sare pe ţânţoi-bânţoi,
Dar ţânţoi-bânţoi
Nu poate sări
PĂSĂRI SĂLBATICE COŢOFANA ŞI PORCUL Pe titirişca-frişca.
Mic-pestric
Se suie pe moc-mondoc,
Dar moc-mondoc
PĂSĂRI SĂLBATICE COŢOFANA ŞI PORCUL Nu se suie pe mic-pestric.
Angheluşca-mengheluşca
Şade călare pe angheloi-mengheloi,
Dar angheloi-mengheloi
Nu poate şedea călare
PĂSĂRI SĂLBATICE COŢOFANA ŞI PORCUL Pe angheluşca-men-gheluşca.
Şotânga-motânga
Duce pe şotângoi-mo-tângoi,
Dar şotângoi-motângoi
PĂSĂRI SĂLBATICE COŢOFANA ŞI PORCUL Nu duce pe şotânga-mo-tânga.
Tuleaşca-fleaşca
Se suie pe tuleşcoi-fleşcoi,
Dar tuleşcoi-fleşcoi
PĂSĂRI SĂLBATICE COŢOFANA ŞI PORCUL Nu se suie pe tuleaşca-fleaşca.
Ţanţa-manţa
Şade pe ţănţoi-bănţoi,
Dar ţănţoi-bănţoi
PĂSĂRI SĂLBATICE COŢOFANA ŞI BIVOLUL Nu şade pe ţanţa-manţa.
Suliţă pestriţă,
PĂSĂRI SĂLBATICE CIOCĂNITOAREA (GHEONOAIA) Caragea de os.
Cocoş roşiu, zgaibă-n cap,
PĂSĂRI SĂLBATICE CIOCĂNITOAREA (GHEONOAIA) Toacă noaptea pe uscat.
Joacă popa crăcănat
Cu zăbunul cărărat,
PĂSĂRI SĂLBATICE CIOCĂNITOAREA (GHEONOAIA) Cu tichie roşie-n cap.
Ţapu’ mamii, ţap,
Sare pe copac,
PĂSĂRI SĂLBATICE CIOCĂNITOAREA (GHEONOAIA) Toacă noaptea lemn uscat.
Dacă-i albă, nu-i cocoană,
Dacă-i neagră, nu-i ţigancă,
PĂSĂRI SĂLBATICE GAIŢA Dacă-i lungă, nu-i prăjină.
Tărtăcuţă neagră,
PĂSĂRI SĂLBATICE CIOARA Peste câmp aleargă.
Am o ţarcă bulearcă,
PĂSĂRI SĂLBATICE CIOARA Tot câmpul aleargă.
Ţoţoi-moţoi
Duce pe ţoaţa-moaţa,
Dar ţoaţa-moaţa
PĂSĂRI SĂLBATICE CIOARA ŞI PORCUL Nu duce pe ţoţoi-moţoi.
Dudulana şade pe dudulan,
PĂSĂRI SĂLBATICE CIOARA ŞI PORCUL Dar dudulan nu şade pe dudulana.
Danţa-manţa
Şade pe dănţoi-mănţoi,
Dar dănţoi-mănţoi
PĂSĂRI SĂLBATICE CIOARA ŞI PORCUL Nu şade pe danţa-manţa.
Titirişcu-prişcu
Poate să ducă
Pe titirişca-prişca în ciuş;
Dar titirişca-prişca
Nu poate să ducă
PĂSĂRI SĂLBATICE CIOARA ŞI PORCUL Pe titirişcu-prişcu în ciuş.
Sunt două dobitoace:
Unul Tutălă,
Şi altul Mângălă;
Tutălă duce-n spate pe Mângălă,
PĂSĂRI SĂLBATICE CIOARA ŞI PORCUL Dar Mângălă pe Tutălă, nu!
74 Ce-i lungă
Şi nu-i dungă,
Şi-i albă,
Şi nu-i doamnă,
Şi-i neagră,
PĂSĂRI SĂLBATICE ŢARCA Şi nu-i ţigancă?
Strigă noaptea
PĂSĂRI SĂLBATICE CUCUVAIA Că vine moartea.
Noaptea răcneşte,
PĂSĂRI SĂLBATICE BUHA (BUFNIŢA) Ziua se-odihneşte.
Gâscă titiană,
PĂSĂRI SĂLBATICE CIUHUREZUL Zboară noaptea în poiană.
— Gaie-papagaie,
Ce duci în tigaie?
— Duc papa puiului
În valea plopului,
C-a venit vipăra
Şi-a luat pe chipăra,
Şi-a dus-o-n deal la cetăţuie,
PĂSĂRI SĂLBATICE ULIUL ŞI GĂINA Ca s-onveţe blănărie.
A venit mimura
Şi-a luat pe pipura,
Şi-o duse-n deal la vie,
PĂSĂRI SĂLBATICE ULIUL ŞI GĂINA Şi-a-nvăţat-o cojocărie.
Vine, vine viura,
Şi apucă piura;
Şi-o duce pe veneţie,
PĂSĂRI SĂLBATICE ULIUL ŞI GĂINA Şi-o-nvaţă cojocărie.
Tuchiluş pe sub perete,
PĂSĂRI SĂLBATICE ULIUL ŞI GĂINA Ciuşti între cele fete!
Ce vânător
PĂSĂRI SĂLBATICE VULTURUL Vânează din zbor?
Pe cea baltă lată
Este-o ciuciură bălţată;
Cine-o ştie, las’ s-o ştie,
PĂSĂRI SĂLBATICE RAŢA SĂLBATICĂ Că-i la bot cu scăfârlie.
Tigva albă, titiană,
PĂSĂRI SĂLBATICE GÂSCA SĂLBATICĂ Strigă noaptea în poiană.
Guşiu, guşiu, guguiană
PĂSĂRI SĂLBATICE GÂSCA SĂLBATICĂ Strigă noaptea prin poiană.
Moşul Niculae
PĂSĂRI SĂLBATICE BARZA (COCOSTÂRCUL) Doarme pe casă-n paie.
Badea nostru Nicolae
PĂSĂRI SĂLBATICE BARZA (COCOSTÂRCUL) Doarme-n horn pe paie.
Ce să fie oare
Cu-aşa lungi picioare,
Roşii peste tot,
PĂSĂRI SĂLBATICE BARZA (COCOSTÂRCUL) Roşu şi pe bot?
Singurele,
Mititele,
Se tot duc înşirăţele,
PĂSĂRI SĂLBATICE CUCOARELE Şi se duc cu mare jele.
Iarna fuge,
PĂSĂRI SĂLBATICE PASĂREA CĂLĂTOARE Vara vine.
Apa mă naşte,
Soarele mă creşte
PEŞTI, TÂRÂTOARE PEŞTELE Şi când nu văd pe mama mor.
În apă nasc,
În apă cresc,
Afară dacă ies,
PEŞTI, TÂRÂTOARE PEŞTELE Viaţa mi se curmă.
Soldat oţelit,
PEŞTI, TÂRÂTOARE PEŞTELE De oaste gătit.
Merg pe-un drum, dar nu-i drum;
Prind un pui, dar nu-i pui;
Îi smulg penele, dar nu-s pene,
PEŞTI, TÂRÂTOARE PEŞTELE Şi-i mănânc carnea, dar nu-i carne.
PEŞTI, TÂRÂTOARE PEŞTELE Cine seceră apa?
Mut s-a născut,
Mut a trăit,
PEŞTI, TÂRÂTOARE PEŞTELE Mut s-a prăpădit.
Pe sub podu’ lui Peneş-împărat
PEŞTI, TÂRÂTOARE PEŞTII DE SUB GHEAŢĂ Umblă caii lui Calafat.
Ciuşti prin apă,
PEŞTI, TÂRÂTOARE PĂSTRĂVUL Zup sub piatră.
La cea de jos
Să-i dai cerceii
PEŞTI, TÂRÂTOARE RACUL De pe fundul mării.
Cerceluşul mării
PEŞTI, TÂRÂTOARE RACUL Pe fundul căldării.
Cerceluş cu coarne,
PEŞTI, TÂRÂTOARE RACUL Fierbe-n fundul oalei.
Cu cozoroc la căciulă,
Cu foarfeci la mână,
Cu mustăţile ca hăţurile,
PEŞTI, TÂRÂTOARE RACUL Şi din coadă: lip-lip-lip.
Îl bagi negru-n apă
PEŞTI, TÂRÂTOARE RACUL Şi iese roşu.
Pe valea lui Saravac
PEŞTI, TÂRÂTOARE RACUL Vine un turc înarmat.
Ghici:
Ce e cu opt picioare
PEŞTI, TÂRÂTOARE RACUL Şi cu două perechi de coarne?
PEŞTI, TÂRÂTOARE RACUL Cine nu-şi ascute foarfecele niciodată?
Răsbuc pe cărare,
PEŞTI, TÂRÂTOARE MELCUL (CULBECUL, CULBECIUL)
Cu doba-n spinare.
Coarne are, şi bou nu e,
Samar poartă, măgar nu e,
PEŞTI, TÂRÂTOARE Mâini n-are,-n copaci se suie.
MELCUL (CULBECUL, CULBECIUL)
Cu coarne ca boul,
Cu şa cu un cal,
PEŞTI, TÂRÂTOARE Se urcă pe copaci ca un şarpe.
Am un bou:
Cu trupul în grajd,
PEŞTI, TÂRÂTOARE Cu coarnele afară.
De tare ce e — duce o casă-n spate,
De slab ce e — o găină-l bate.
Vine moşul pe cărare
Şi-şi duce casa-n spinare.
Am un ou, şi nu-i ou,
Şi cu coarne, dar nu-i bou.
Am un bou
Cu ochii în coarne.
Găină seină,
Cu moţul de făină;
Veveriţă nu e,
Pe copac se suie.
Totdeauna sunt acasă
Şi de poaie nu îmi pasă...
Merg încet, dar chibzuit:
Pe-unde merg las drum albit.
Am şi coarne,
Şi le fac
Lungi sau scurte —
După plac.
Sus copaie, jos copaie.
PEŞTI, TÂRÂTOARE SCOICA La mijoc carne de oaie.
Sus cer,
Jos cer,
PEŞTI, TÂRÂTOARE SCOICA La mijloc carne de miel.
Căţăluş de lângă baltă,
PEŞTI, TÂRÂTOARE BROASCA Saltă, latră, şi iar saltă.
Lângă balta seacă
PEŞTI, TÂRÂTOARE BROASCA Mereu bate toaca.
Ce-i goală-goală
Ca o oală,
PEŞTI, TÂRÂTOARE BROASCA Şi nechează ca o iapă?
Nu-i pasăre, dar pe copaci şade;
Nu-i vacă, dar paşte iarbă verde;
Nu-i peşte, dar în baltă înoată;
PEŞTI, TÂRÂTOARE BROASCA Nu-i lăutar, dar cântă noaptea toată.
Sub o foaie de leuştean
PEŞTI, TÂRÂTOARE BROTĂCELUL (BURATECUL) Ţipă-un pui de moldovean.
Am un pui de grec
Ce se suie pe ceoflec
PEŞTI, TÂRÂTOARE BROTĂCELUL (BURATECUL) Şi face: „Indec... Indec...“
Sus găvan,
Jos găvan,
PEŞTI, TÂRÂTOARE BROASCA-ŢESTOASĂ La mijloc carne de cal.
Pe o vale nisipoasă
PEŞTI, TÂRÂTOARE BROASCA-ŢESTOASĂ Merge o babă grebănoasă.
Sus casă,
Jos masă,
PEŞTI, TÂRÂTOARE BROASCA-ŢESTOASĂ La mijloc carne grasă.
Hocă mare,
Hocă mică,
De sub hocă
Pui de ciocă,
Hoca cu monicu-n cap,
Cu cioricu’ după cap,
C-un talger de brânză-n buze,
Paşte iarbă pe costişă,
PEŞTI, TÂRÂTOARE BROASCA-ŢESTOASĂ Na-ţi-l ţie de-l sumuţă.
Cureluşă verde,
PEŞTI, TÂRÂTOARE ŞOPÂRLA Prin iarbă se pierde.
Cimurcei ce-i:
Curăluşă unsă
PEŞTI, TÂRÂTOARE ŞARPELE În iarbă ascunsă?
Pesteu rece,
PEŞTI, TÂRÂTOARE ŞARPELE Dunărea o trece.
Am o bâtă tărcată,
PEŞTI, TÂRÂTOARE ŞARPELE Pe câmp aruncată.
Mă dusei în pădure
Să caut două resteie;
Nu găsii două resteie,
Găsii două ouă de hechea-bechea,
Hechi să le iau,
Hechi să nu le iau;
Hechi mă temui
PEŞTI, TÂRÂTOARE ŞARPELE ŞI OUĂLE DE ŞARPE De hechea-bechea.
Covâl-covâl
Prin iarbă;
Lungă-i,
PEŞTI, TÂRÂTOARE NĂPÂRCA Şarpe nu-i.
Ce e mic, nesăturat,
PEŞTI, TÂRÂTOARE LIPITOAREA Şi suge pân’ la crăpat?
Obială neagră tătărască,
PEŞTI, TÂRÂTOARE LIPITOAREA Cine n-o ghici să se zgârcească.
Cine te muşcă
PEŞTI, TÂRÂTOARE LIPITOAREA Spre a-ţi face bine?
Strigă Dobra din Cosoba
Că e mică-mititică
PEŞTI, TÂRÂTOARE RÂMA, RÂMELE Şi de găini i-este frică.
Strigă lelea Anghelina,
Ca s-o apăr de găină,
Şi tot strigă şi mă cheamă,
PEŞTI, TÂRÂTOARE RÂMA, RÂMELE Că de câine n-are teamă.
Cureluşă unsă
PEŞTI, TÂRÂTOARE RÂMA, RÂMELE Pe sub pământ dusă.
Am nişte fete:
Când îţi vin în curte,
Să nu le aperi de câini,
PEŞTI, TÂRÂTOARE RÂMA, RÂMELE Să le aperi de găini.
Ce trăieşte în pământ
PEŞTI, TÂRÂTOARE RÂMA, RÂMELE Şi n-are oase?
Cinel-cinel:
Mititel
Ciup-pipel.
Ce e mic mititel
INSECTE PURICELE Se tulbură Vodă de el?
Am un căluşel
Mic şi sprintenel,
Negru ca corbul,
Iute ca focul:
Unde sare,
Urmă n-are,
Unde paşte,
INSECTE PURICELE Se cunoaşte.
Ce-i mic ca şi-un fir de mac,
INSECTE PURICELE Şi sare-n sus ca şi-un ţap?
Peste-o măciuchiţă
INSECTE PURICELE Sare-o neghinuţă.
Ţup de ici,
Ţup de colea,
Popârlita
INSECTE PURICELE Popârlea.
Peste-un tălerel
INSECTE PĂDUCHELE Trece-un uncheşel.
Ce e mic şi mititel
INSECTE PĂDUCHELE Şi-şi ia Vodă căciula la el?
Burdujel umflat,
INSECTE PLOŞNIŢA Umblă noaptea pe sub pat.
Mititel,
Vineţel,
INSECTE PĂIANJENUL Ţese frumuşel.
Ce e mic şi mititel
INSECTE PĂIANJENUL Şi umblă cu funia după el?
Dumitrică ghiburel
Şi-mpleteşte casa el,
INSECTE PĂIANJENUL Ş-o-mpleteşte frumuşel.
Am un frate:
Ţese-o pânză minunată,
INSECTE PĂIANJENUL Fără iţe, fără spată.
Într-un vârf de pai
INSECTE PĂIANJENUL Mânăstire de crai.
Pusei chila-n poliţă
INSECTE PĂIANJENUL Fuştele sub poliţă.
Şade-n grindă, ţităieşte,
INSECTE MUSCA Nu şti’ nime ce vorbeşte.
Spuneţi-mi cum mă numiţi,
Şi vara pentru mine
INSECTE MUSCA De ce vă pălmuiţi?
Îs mititel şi slăbuşor,
INSECTE ŢÂNŢARUL Şi mă hrănesc cu sânge de om.
Hidedişi
INSECTE ŢÂNŢARUL P’ îngă criş.
Zboară, dar nu face ou,
INSECTE BONDARUL Şi mugeşte, dar nu-i bou.
Am o vacă neagră,
INSECTE RĂDAŞCA (RUDEŞIŢA) Şi tot prin aer aleargă.
Cerbul nergu
INSECTE RĂDAŞCA (RUDEŞIŢA) Zboară-n cer.
La cap dâc,
La dos dâc,
INSECTE FURNICA, FURNICILE La mijloc fiu-fiu-fiu!
La cap bobâlc,
La mijloc fifichi,
INSECTE FURNICA, FURNICILE Şi la coadă fofâlc.
La cap nod,
Dinapoi nod,
INSECTE FURNICA, FURNICILE În mijloc şft!
La cap gâlcă,
La dos modâlcă,
INSECTE FURNICA, FURNICILE La mijloc un fir de aţă.
Ciumile-i, ce-i, ce-i:
INSECTE FURNICA, FURNICILE Gârgânţe, pârânţe, ce-i?
De la noi
Până la voi —
Tot mărgele
Mărunţele,
INSECTE FURNICA, FURNICILE De fuge mâţa de ele.
De-aici pân’ la munte —
INSECTE FURNICARUL, MUŞUROAIELE CUTot
FURNICI
zale mărunte.
Pe drumul lui Scarlat —
FURNICI
mei vărsat.1
De la Nistru pân’ la mare —
INSECTE FURNICARUL, MUŞUROAIELE CUFunduri
FURNICI negre de căldare.
De-aici până-n Seleuş —
FURNICI
căldări cu fundu-n sus.
De aci până la Beci —
FURNICI
capete de berbeci.
De la noi şi pân’ la munte
INSECTE FURNICARUL, MUŞUROAIELE CUSunt
FURNICI
tot căciule rotunde.
Într-un vârf de munte
INSECTE FURNICARUL, MUŞUROAIELE CUClocoteşte-o
FURNICI oală de linte.
Am un nepot:
Ziua tace,
INSECTE GREIERELE Şi noaptea cântă.
Cine cântă toată vara
INSECTE GREIERELE Prin fâneţe, cu ghitara?
Ce e mică-mititea,
INSECTE VIESPEA De fuge Vodă de ea?
Săritură de ciută,
INSECTE LĂCUSTA Urmă de nimic.
Am o vacă:
Unde zace,
Strat nu face,
Dar topeşte
INSECTE LĂCUSTA Ce-nfrunzeşte.
Sare iepureşte
INSECTE CĂLUŢUL DE IARBĂ (COSAŞUL) Cântă scripcăreşte.
Aripi are,
Cioară nu-i;
Trup subţire,
INSECTE FLUTURELE Vierme nu-i.
Scânteioară
Albăstrioară,
Zboară pe-ntuneric, zboară;
Luminează ici-colea.
Ce-i: felinăraş sau stea?
Licăreşte... licăreşte...
INSECTE LICURICIUL Numele cine-i ghiceşte?
Clopoţel
Mititel,
Scoate capul din zăpadă,
FLORA SĂLBATICĂ GHIOCELUL Primăvara să o vadă.
Pe-o potecă şovăită,
Merge mierla-nsovonită:
FLORA SĂLBATICĂ MURA Suflet n-are, sânge are.
Am un lucru cu gustare:
FLORA SĂLBATICĂ MURA Suflet n-are, sânge are.
Lung e, funie nu e;
Gheare are, pisică nu e;
Mărgele are, salbă nu e.
FLORA SĂLBATICĂ RUGUL CU MURE Ce e?
Lung este, şarpe nu e;
Verde este, guşter nu e;
Gheare are, pisică nu e;
Roade face, pom nu e...
FLORA SĂLBATICĂ RUGUL CU MURE Atunci, ce e?
Şarpe cu unghioare
FLORA SĂLBATICĂ RUGUL Se caţără la soare.
Verde-i, verde, nu-i şopârlă,
FLORA SĂLBATICĂ RUGUL Are dinţi şi n-are gură.
Hârbuliţ
Cârbuliţă,
Cu gură
FLORA SĂLBATICĂ SPINUL De hărpăriţă.
Într-o foaie, catrifoaie
FLORA SĂLBATICĂ FRAGA Şade o oaie oacănă.
Mică, roşie, parfumată,
FLORA SĂLBATICĂ FRAGA Şade pe pământ culcată.
Mânăstire-ntr-un picior,
FLORA SĂLBATICĂ CIUPERCA, BURETELE Ghici, ciupercă, ce e?
Tatarita-ntr-un ocol,
FLORA SĂLBATICĂ CIUPERCA, BURETELE Curte albă-ntr-un picior.
Cetate albă,
FLORA SĂLBATICĂ CIUPERCA, BURETELE Stă într-un picior.
FLORA SĂLBATICĂ CIUPERCA, BURETELE Gâscă albă-ntr-un picior.
Omuşor într-un picior,
FLORA SĂLBATICĂ CIUPERCA, BURETELE Ghici, rufoaso, ce-i?
Hotrocol
Într-un ocol,
FLORA SĂLBATICĂ CIUPERCA, BURETELE Babă albă-ntr-un picior.
Pălăria voinicului
FLORA SĂLBATICĂ CIUPERCA, BURETELE Pe marginea drumului.
Am o casă văruită,
FLORA SĂLBATICĂ CIUPERCA, BURETELE Într-un picior sprijinită.
Am o casă:
Pe dinafară văruită,
FLORA SĂLBATICĂ CIUPERCA, BURETELE Pe dinăuntru şindrilită.
Răsări lângă proţap,
FLORA SĂLBATICĂ CIUPERCA, BURETELE Pricolici cu cuşma-n cap.
Colăcel,
Bolăcel,
FLORA SĂLBATICĂ IEDERA Într-un vârf de muncel.
Am un ţurţar:
De-ar avea un par,
S-ar sui pe el
FLORA SĂLBATICĂ HAMEIUL Până la cer.
Ce-i:
Mică — verdicică,
La mare — floricică,
FLORA SĂLBATICĂ BOZIA La bătrâneţe — călugăriţă?
Ce n-are limbă
Şi ciupeşte
FLORA SĂLBATICĂ URZICA De prăpădeşte?
Ce buruiană
FLORA SĂLBATICĂ URZICA O poate cunoaşte şi orbul?
Pe valea lui Handrabac
FLORA SĂLBATICĂ SCAIUL Se dă ursul peste cap.
Bute peste bute,
FLORA SĂLBATICĂ TRESTIA, STUFUL Sus, coadă de vulpe.
Jos — copac,
La mijloc — poloboc,
FLORA SĂLBATICĂ TRESTIA, STUFUL Sus — coada vulpii smoc.
Ce om şade cu capu-n jos
Şi cu picioarele-n sus
FLORA SĂLBATICĂ COPACUL Şi n-ameţeşte?
Vara îmbrăcat,
FLORA SĂLBATICĂ COPACUL Şi iarna dezbrăcat.
Ulceluşă unsă,
FLORA SĂLBATICĂ RĂDĂCINA COPACULUI Pe sub tufă-ascunsă.
Ce-i înalt cât pădurea
FLORA SĂLBATICĂ MĂDUVA (INIMA) COPACULUI Şi nu vee defel lumea?
FLORA SĂLBATICĂ SCOARŢA COPACULUI Ce are şi copacul şi cartea?
Ce cade-n apă,
FLORA SĂLBATICĂ FRUNZA Şi nu face stropi?
Vara sus,
FLORA SĂLBATICĂ FRUNZA Iarna jos.
Vara sus
Frumos,
Iarna-n glod
FLORA SĂLBATICĂ FRUNZA Pe jos.
Ce trece prin copac
FLORA SĂLBATICĂ PUTREGAIUL Şi nu se aude?
Singur se face,
FLORA SĂLBATICĂ PĂDUREA, CODRUL, CRÂNGUL Singur se desfae.
Cine se dezbracă
FLORA SĂLBATICĂ PĂDUREA, CODRUL, CRÂNGUL Tocmai când e frig?
Se vaită ciocoiul Radu
FLORA SĂLBATICĂ PĂDUREA, CRÂNGUL FĂRĂ FRUNZĂ
Că ia fugit satu’.
Se vaită coconatu’
Că i-a perit satu’.
S-a speriat cocoratul
Că i-a fugit satul;
Are bucurie
C-aşteaptă să vie.
Ciuta mare şade-n cale
FLORA SĂLBATICĂ MĂRĂCINELE Şi aşteaptă carne moale.
Stă-n cărare,
FLORA SĂLBATICĂ MĂRĂCINELE Jânduind mâncare.
Ce stă în călecică
FLORA SĂLBATICĂ MĂRĂCINELE Şi aşteaptă cărnicică?
Ce e cu pană,
Şi nu-i cătană,
Zgârie,
FLORA SĂLBATICĂ MĂCEŞUL Şi mâţă nu e?
Cişcoi roşiu
FLORA SĂLBATICĂ MĂCEŞUL Cu zgaibă-n cap.
Ce are ţâţă,
Şi nu-i mâţă,
Şi-i verde,
FLORA SĂLBATICĂ MĂCEŞUL Şi nu-i şopârlă?
Tărtăcuţă roşie,
FLORA SĂLBATICĂ MĂCEAŞA Plină de gârbojie.
Mă dusei într-o pădure
Să iau o poală de mure;
Nu găsii mure,
FLORA SĂLBATICĂ PORUMBELELE Ci găsii grăunţe sure.
Memurică-memură,
FLORA SĂLBATICĂ ALUNA Şade-n vârf şi tremură.
Cucuiată, vai de ea,
FLORA SĂLBATICĂ ALUNA Şade-ntr-un vârf de nuia.
Domnişoara, vai de ea,
FLORA SĂLBATICĂ ALUNA Şade-ntr-un vârf de nuia.
Aulea-aulea,
Într-un vârf de nuia;
Vină, bade, şi mă ia,
FLORA SĂLBATICĂ ALUNA Că rău mă tem c-oi cădea.
El — lung, ea — scurtă,
FLORA SĂLBATICĂ ALUNUL ŞI ALUNA Frunza-i bate, şi ea-i mută.
Vâjăitul sărmănel,
FLORA SĂLBATICĂ ALUNUL ŞI ALUNA Puiu-n vârf de curcudel.
Mă dusei la pădure
Şi găsii un cuib ochi-bechi;
Luai una, lăsai două,
Ca ochi-bechi să se mai ouă,
FLORA SĂLBATICĂ TUFA CU NUIELE Dar ochi-bechi nu se mai ouă.
Ce se prinde degrabă
FLORA SĂLBATICĂ SALCIA, RĂCHITA Şi nu face roadă?
La care copac
FLORA SĂLBATICĂ PLOPUL Tremură frunzele fără vânt.
Frunte albă, naltă,
An cu an se saltă;
Creşte în zăvoi,
FLORA SĂLBATICĂ PLOPUL Şuieră din foi!
Lemne-nlemnite,
Troace întrocite,
FLORA SĂLBATICĂ GHINDA Păhăruţ cu coadă.
Am un lemn —
Nici de-o şchioapă,
Nici de-o palmă,
Şi face:
Două mese mesuite
Şi două albii scobite
FLORA SĂLBATICĂ GHINDA Şi-un potcap călugăresc.
Am un lemn bun —
Nici d-o palmă,
Nici d-o şchioapă,
Şi acela-n două crapă
Şi se face două durbace,
Două feţe de masă,
FLORA SĂLBATICĂ GHINDA Un copac de lulea.
Picuruşul picură,
Trepăduşul treapădă,
Gâdea-ăl mare
Şade-n cale
FLORA SĂLBATICĂ GHINDA, PORCUL ŞI LUPUL Şi ar mânca carne moale.
Picuruşul picură,
Trepăduşul treapădă,
FLORA SĂLBATICĂ GHINDA, PORCUL ŞI LUPUL Mongea şade-n dosul tufei.
Acasă de m-aduse,
FLORA SĂLBATICĂ BRADUL Să joc în horă mă puse.
Iarna-n frig, vara la soare,
FLORA SĂLBATICĂ BRADUL Neschimbat e la culoare!
Creştetu-i în nori se pierde
FLORA SĂLBATICĂ BRADUL Şi totdeauna este verde.
Ce e nalt cât casa,
Verde ca mătasea
Şi nu se usucă
Nici vara, nici iarna,
FLORA SĂLBATICĂ BRADUL ŞI FRUCTELE LUI Şi spânzură jar pe mâini?
Răţoi potcovit,
FLORA SĂLBATICĂ BRĂDUŢUL DE NUNTĂ Pe bordei suit.
Ce-i mai mic decât acul
FLORA SĂLBATICĂ CETINA BRADULUI Şi mai înat decât bradul?
Oricât îi zbura,
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE PĂMÂNTUL Tot sub tine-a rămânea.
Ce e mai gras
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE PĂMÂNTUL Decât toate în lume?
Cine mănâncă,
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE PĂMÂNTUL Şi nu se mai satură?
Ia gândeşte-te şi spune:
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE PĂMÂNTUL Cine-i mai bogat pe lume?
Am o bătătură întinsă
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE PĂMÂNTUL Cât ţine ochii.
Eu la toţi le dau mâncare,
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE PĂMÂNTUL Şi ei mă calcă în picioare.
Cât e iarnă
Bei şi-ngheţi.
Cât e vară
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE PĂMÂNTUL Crăpi şi usci.
Ce stă în apă,
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE PIATRA Şi nu putrezeşte?
Eu sunt mititică
Şi în pământ cresc,
Afar’ de mă scoate,
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE PIATRA De toţi mă lovesc.
Am un cal sur,
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE BOLOVANUL ÎN APĂ Se văd dinţii ca prin ciur.
De la munte
Pân’ la munte —
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE RÂPELE Numai blăni înfipte.
Am un moş înalt,
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE DEALUL Vede toată lumea din sat.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE MUNTELE CARAIMANUL Cine este vecin cu Omul?
Care găină
De mai multe sute de ani
Trăieşte şi acum?
N-are cioc, n-are pene;
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE MUNTELE GĂINA De uliu, de vulpi, nicicând se teme?
Când iei, creşte
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE GROAPA Când pui, scade.
Eu îi iau, şi ea tot creşte,
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE GROAPA Dacă-i dau, se micşorează.
De ce o mănânci,
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE GROAPA Se face mai mare.
Pe apă înoată,
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE CĂRBUNELE Şi-n pământ nu putrezeşte.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE RUGINA Cine poate mânca fierul?
Dumbră,
Sumbră,
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE APA Fără umbră.
Maică lungă,
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE APA Fără umbră.
Lungă-lungă, lată-lată,
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE APA Şi nu mai stă niciodată.
Dacă n-ar fi,
Lumea ar pieri,
Iar dacă multă este,
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE APA Lumea prăpădeşte.
Dacă nu-i deloc — mori,
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE APA Dacă-i multă — tot mori.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE APA Ce nu stă în ciur?
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE APA Ce nu arde-n foc?
Mama naşte fata,
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE APA ŞI GHEAŢA Şi fata pe mamă.
Mama o face pe fiică-sa,
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE APA ŞI GHEAŢA Şi fiică-sa o face pe mamă-sa.
Rag gioielele-n genuni,
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE APA ŞI VÂNTUL Rădurenele-n păduri.
Am un ghem de mătasă,
Şi-l trimit la-mpărăteasă,
Să-mi ţeasă o ţesătură
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE GHEAŢA Făr’ oleac’ de bătătură.
La cea de jos,
Să-i dea un procov:
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE GHEAŢA Neurzit, neţăsut, necroit.
Tot în jos,
La vadu’ gros,
Coase lelea cusutură
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE GHEAŢA Fără leac de tivitură.
La cea de jos,
Să-i fac pod peste mare,
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE GHEAŢA Dar fără picioare.
Ce pod pe apă e aruncat
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE GHEAŢA Şi de mână nelucrat?
În apă pluteşte,
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE GHEAŢA În foc se topeşte.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE ŢURŢURELE DE GHEAŢĂ (SLOIETELE)
Ce creşte cu rădăcina-n sus?
Este un pom:
Cu vârful în jos,
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE Şi cu rădăcina-n sus.
ŢURŢURELE DE GHEAŢĂ (SLOIETELE)
Creşte-n gios
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE ŢURŢURELE DE GHEAŢĂ (SLOIETELE)
Ţurţuros.
Am un purcel
Mic-mititel,
Şi când pui mâna pe el
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE IZVORUL Face: „Guic... guic...“
Mic şi bun de gură,
Să-l opreşti nu poţi;
Nu-l adapă nimeni,
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE IZVORUL I-adapă pe toţi.
Ce luceşte,
Şerpuieşte,
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE PÂRÂIAŞUL Şi la vale o porneşte?
Rudă lungă,
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE RÂUL, VALEA, GÂRLA Fără umbră,
Fără umbră,
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE RÂUL, VALEA, GÂRLA Lungă, lungă.
Zi-noapte călătoreşte,
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE RÂUL, VALEA, GÂRLA Şi nu se mai oboseşte.
Cine-şi roade mereu patul
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE RÂUL, VALEA, GÂRLA Şi aleargă cu sfărâmiturile-n gură?
Ziua-noaptea fuge,
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE RÂUL, VALEA, GÂRLA Şi tot în albie rămâne.
Am un bou medelean:
Pe unde paşte
Se cunoaşte,
Pe unde sare
Urmă n-are
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE RÂUL, VALEA, GÂRLA Şi fuge-n mare.
Am două surori:
Se tot uită una la alta
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE MALURILE ŞI APA Şi nu se pot întâlni.
Unu’ viu
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE MALURILE ŞI APA Între doi morţi.
Ruda se duce,
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE MALURILE ŞI APA Boii stau.
Într-un vârf de plai
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE LACUL DE MUNTE CU PEŞTE Şade cu oastea un crai.
Glie-glie,
Ghemul meu
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE VALUL Merge-n vale pe pârău.
De la noi şi pân’ la voi,
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE MOCIRLELE Numai plăcinte moi.
Ce trece peste apă,
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE NORUL, NORII Şi nu se scufundă?
Ce trece peste apă,
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE NORUL, NORII Şi nu face valuri?
Grămezi de câlţi,
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE NORUL, NORII Peste munţi.
Sute de sacale
Trec pe sus agale,
Ca s-adape pe aice
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE NORUL, NORII Turmele de spice!
Sus bat tobele,
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE PLOAIA, PICĂTURA DE PLOAIE Jos curg lacurile.
Ghicăţica
Mărunţica
Înverzeşte
Şi-nnegreşte,
Şi priieşte,
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE PLOAIA, PICĂTURA DE PLOAIE Şi beleşte.
Multe fire de argint
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE PLOAIA, PICĂTURA DE PLOAIE Leagă cerul de pământ.
De dorit, toţi mă doresc,
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE PLOAIA, PICĂTURA DE PLOAIE Şi când vin, toţi fug de mine.
Din pământ şi ape am ieşit,
Pe pământ şi ape am căzut,
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE PLOAIA, PICĂTURA DE PLOAIE În pământ şi ape am intrat.
Strugur nu-s, nici piatră nu-s,
Însă cad din nori de sus;
Flori multe prăpădesc,
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE GRINDINA Şi la căldură mă topesc.
Scânteioară-ioară,
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE FULGERUL Pe om îl omoară.
Ţăndărică lemn uscat,
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE FULGERUL Luminează-n Ţarigrad.
Eu vin când nici nu gândeşti
Şi mor la naşterea mea;
Cine mă însoţeşte
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE FULGERUL Niciodată nu vine fără larmă.
Săgeata împăratului
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE FULGERUL Sparge casa dracului.
Urlă lupul la hotară
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE TUNETUL Şi s-aude-ntr-altă ţară.
Strigă bica-ntre hotară
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE TUNETUL Şi se-aude-ntr-altă ţară.
Am un bou mare-mare,
Şi când zbiară,
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE TUNETUL S-aude peste nouă hotare!
Huhurezul huhurează,
Peste munţi înalţi nechează,
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE TUNETUL Şi nimene nu cutează.
Sus în munte
Se răspunde,
Jos la ţară
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE TUNETUL Se resciară.
Bate toba la Moldova,
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE TUNETUL Şi s-aude la Craiova.
Moşu’ taie lemne-n deal,
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE TUNETUL ŞI FULGERUL Aşchiile sar în vale.
Cimu, ce-i, ce-i?
Lanţ înfocat,
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE CURCUBEUL Peste casă-aruncat.
Şerpe vărgat,
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE CURCUBEUL C-un cap peste sat.
Bolbuc în genune,
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE CURCUBEUL Trosc peste pădure.
Şerveţel îndoieţel,
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE CURCUBEUL Peste mare-aruncăţel.
Ştergar vărgat,
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE CURCUBEUL Peste Dunăre-aruncat.
Năframă vărgată,
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE CURCUBEUL Peste mare aruncată.
Un peşchir învărgat,
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE CURCUBEUL Peste mare aruncat.
Am un brâu vărgat,
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE CURCUBEUL În cer spânzurat.
Şapte fete, şapte bete:
La izvoare le spălară,
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE CURCUBEUL Şi de nori le atârnară.
Plăntică colorată,
Peste văi aruncată;
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE CURCUBEUL De gâceşti, îţi dau o raţă.
Pe o vale cotită
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE CEAŢA, NEGURA, PÂCLA Vine mierla-nsovonită.
Am o vacă
Brâncovancă:
Când întinde brâncile,
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE CEAŢA, NEGURA, PÂCLA Acoperă luncile.
Am o vacă surie,
Vine din pustie,
Cuprinde luncile
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE CEAŢA, NEGURA, PÂCLA Cu brâncile.
Am o vacă brâncălaie:
Când sloboade ţâţele,
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE CEAŢA, NEGURA, PÂCLA Umple toate luncile.
Ce trece prin vamă,
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE CEAŢA, NEGURA, PÂCLA Şi nimeni n-o bagă-n seamă?3
Mă suii în deal
Ca să-mi văd de cai,
Şi nu văzui caii,
Prăpădii cheile,
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE CEAŢA, NEGURA, PÂCLA Se-ncurcară văile.
Aruncai cheile
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE CEAŢA, NEGURA, PÂCLA Şi se-nchise ţările.
Singură se face,
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE CEAŢA, NEGURA, PÂCLA Nimeni n-o desface.
Ce merge prin pădure
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE CEAŢA, NEGURA, PÂCLA Şi nu sună?
Cerceluşul doamnei
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE ROUA Din fundul mării.
Când ieşii afară,
Lacrimi jos picară;
Luna le văzu,
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE ROUA Soarele le luă.
Ziua-i aer,
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE ROUA Noaptea-i apă.
Vine moşul pe portiţă
Şi îşi scapă o cheiţă;
Vine luna şi n-o ia,
Vin stelele şi n-o ia,
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE BRUMA (ŞI ROUA) Vine soarele şi-o ia.
Mă suii pe scară,
Cheile-mi picară;
Luna le văzu,
Şi să le ia nu vru;
Dar cum le văzu soarele,
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE BRUMA (ŞI ROUA) Îmi şterpeli cheile.
Ce se naşte cu luna
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE BRUMA (ŞI ROUA) Şi piere cu soarele?
Ileana
Cosânzeana
Când o întins brâncele
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE ZĂPADA (OMĂTUL, NEAUA) O umplut luncele.
De la munte pân’ la munte
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE ZĂPADA (OMĂTUL, NEAUA) Picură stele mărunte.
Laptele gerului,
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE ZĂPADA (OMĂTUL, NEAUA) Sub streaşina cerului.
Câte stele logustele,
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE ZĂPADA (OMĂTUL, NEAUA) Pică pe hainele mele.
De la vale
Pân’ la munte,
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE ZĂPADA (OMĂTUL, NEAUA) Numai stele mărunte.
Vin oiţele din munte
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE ZĂPADA (OMĂTUL, NEAUA) Cu steluţe albe-n frunte.
S-a dus Chică-Vodă
La Vodean,
Să-nceapă un izvor lat,
Cu mare cusutură,
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE ZĂPADA (OMĂTUL, NEAUA) Fără leac de tivitură.
Mă nasc îmbătrânind
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE ZĂPADA (OMĂTUL, NEAUA) Şi mor întinerind.
Naşterea mi-i sclipicioasă,
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE ZĂPADA (OMĂTUL, NEAUA) Îngropăciunea mi-i tinoasă.
Nu-i făină, dar se cerne;
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE ZĂPADA (OMĂTUL, NEAUA) Nu-i covor, dar se aşterne.
Zoroclie-clie,
Întinsă-n câmpie,
Nu sunt borangic,
Dar sunt pe colnic,
Şi pe deal în sus
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE ZĂPADA (OMĂTUL, NEAUA) Primăvara nu-s.
Alb ca creta,
Moale ca lâna,
Uşor ca pana,
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE ZĂPADA (OMĂTUL, NEAUA) Şi piere ca spuma.
Moale, albă şi pufoasă,
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE ZĂPADA (OMĂTUL, NEAUA) Pentru câmp e haină groasă.
Ce vine ca un domn,
Ca un leu,
Şi când se duce
Se duce ca un câine
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE ZĂPADA (OMĂTUL, NEAUA) Cu coada între vine?
Zboară-un stol de porumbei:
Uliul fuga după ei,
Şi-i apucă fără gheară;
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE NINSOAREA (FULGII DE ZĂPADĂ)NuŞIse vede unu-n ţară!
SOARELE
Mii de păsărele zbor:
Vine-un om fără picioare,
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE NINSOAREA (FULGII DE ZĂPADĂ)ŞiŞIleSOARELE
mănâncă fără gură.
Urlu şi mă învârtesc,
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE VISCOLUL Pe drumeţi îi îngrozesc!
Sus stele,
Jos stele,
Vai de picioarele mele;
Iar steloiul cel mai mare
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE GERUL ŞI BRUMA Rău mă frige la picioare.
Sus stele,
Jos stele,
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE GERUL ŞI BRUMA Vai de zilele mele!
De n-aş fi eu,
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE AERUL Nime n-ar trăi pe lume.
N-are culoare, nici miros,
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE AERUL Dar la toţi îi de folos.
Cinel-cinel:
Trece peste apă,
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE CHIOTUL, SUNETUL Şi nici nu se-adapă.
Ce trece de-aici la celălalt mal,
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE CHIOTUL, SUNETUL Şi nu face nici umbră, nici val?
Cinel-cinel:
Cine aude fără urechi,
Vorbeşte fără gură,
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE ECOUL Pe orice limbă?
Îţi vorbeşte
Şi turceşte,
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE ECOUL Şi-orce limbă nimereşte.
Murgul rage
În pârloage,
Lelea-ngână
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE ECOUL În grădină.
Cine te-ngână
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE ECOUL Şi nu te superi?
Ghici mici:
Cât e zare
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE APA MORŢILOR (FATA MORGANA)
E numai mare.
Şi eu am.
Şi tu ai,
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE UMBRA Şi cel mai mic fir de iarbă are.
Mă vezi,
Te vezi,
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE UMBRA Să mă prinzi nu poţi.
Ce şade pe apă
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE UMBRA Şi nu s-adapă?
Pe apă merge,
Nu stropeşte;
Prin trestie trece,
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE UMBRA Şi nu lărmuieşte.
Cine trece gârla
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE UMBRA Şi nu face talazuri?
Ce trece prin tină,
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE UMBRA Şi nu se întină?
Lată-lată,
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE UMBRA N-are urmă niciodată.
Fug de tine,
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE UMBRA Şi tu musai după mine.
Ce este mare cât o biserică
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE UMBRA Şi nu cântăreşte nici cât o cireaşă?
Ce nu e nimic,
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE UMBRA Şi tot se vede?
Cu ochii o poţi vedea,
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE UMBRA Dar în mână n-o poţi lua.
Ce n-are corp
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE UMBRA Şi tot se vede?
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE UMBRA Ce nu atinge soarele niciodată?
Cine trece cu miresme prin vamă,
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE VÂNTUL Şi vameşii nu bagă de seamă?
Cine trece pe la poartă,
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE VÂNTUL Şi cânii la el nu latră?
Este un iepure şchiop
Într-un vârf de plop,
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE VÂNTUL Şi vântură bob.
Nea Stan
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE VÂNTUL Fluieră p-afar’.
Tuchiluş prin păiuş,
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE VÂNTUL Moş Ilie te-o ajuns.
Amânar de mischiu,
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE VÂNTUL De la Dunăre viu.
Merge tată-tău pe drum,
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE VÂNTUL Şi boieru-i suflă-n spate.
Ce-i în mână
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE VÂNTUL Şi-i minciună?
Îl simţi şi nu-l vezi,
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE VÂNTUL Te bate şi nu fugi.
Ce zboară pe sus
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE VÂNTUL Şi nu-l vezi?
Iliuţă cu tichie
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE VÂNTUL Ridică mai mult (mai sus) de-o mie.
Turchează neagră,
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE VÂNTUL Tot câmpul aleargă.
Am un ceaun umflat,
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE CERUL Peste lume răsturnat.
Am un pom mare-mare:
Noaptea înfloreşte,
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE CERUL Şi ziua păleşte.
Ce-i mai lung decât drumurile
Şi mai lat decât mările,
Mai frumos decât florile
Şi mai urâcios decât babele,
Mai drag decât icoanele
Şi mai rău decât tunurile,
Mai luminos decât lumânările
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE CERUL Şi mai întunecos decât pivniţele?
Un ţol bortelit
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE CERUL Toată lumea a acoperit.
Ziua tavă,
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE CERUL Şi noaptea dârmoi.
Am un crin:
La rădăcină veşted,
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE CERUL Şi la vârf înflorit.
Am o sucnă mirie,
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE CERUL ŞI STELELE Plină de puzderie.
Am o rochioară
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE CERUL ŞI STELELE Plină de pozdeioară.
Am o piele de taur
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE CERUL ŞI STELELE Ţintuită cu ţinte de aur.
Este-n lume o gheaţă lată,
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE CERUL ŞI STELELE Cu mazăre-mpestriţată.
Pe câmpul lui Basarab —
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE CERUL ŞI STELELE Numai mei vărsat.
Foaie mare, albăstrie,
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE CERUL ŞI STELELE Scris de aur pe hârtie.
Am un copac:
La rădăcină uscat,
La mijloc îi verde,
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE PĂMÂNTUL, AERUL ŞI CERUL Şi la vârf îi cu flori.
La vârf înflorit,
La mijloc uscat,
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE PĂMÂNTUL, AERUL ŞI CERUL La rădăcină verde.
Tata — nalt,
Mama — groasă,
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE CERUL, PĂMÂNTUL ŞI VÂNTUL Frate-meu — de la unul la altul.
Nalt e tata,
Groasă-i mama,
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE CERUL, PĂMÂNTUL ŞI VÂNTUL Nebun e frate-meu.
Bulgăre de aur,
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE SOARELE Joacă pe-o piele de taur.
Bulbuc de aur
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE SOARELE În piele de taur.
Am un ou de aur,
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE SOARELE Se joacă pe piele de taur.
Am un măr aurit,
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE SOARELE Umblă pe sus rătăcit.
Cimurce-i, ce-i:
Talger înfocat
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE SOARELE Peste casă aruncat?
Iese Barna de după munte
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE SOARELE C-un frâu de aur în frunte.
Mic mititel,
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE SOARELE Joacă fulgerii pe el.
Am un bruş de unt,
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE SOARELE Cu el toată lumea ung.
Ce se scaldă în apă,
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE SOARELE Şi nu se udă?
Un măr de argint
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE SOARELE Leagă cerul de pământ.
Pana cocostârcului
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE SOARELE CÂND RĂSARE Bate-n faţa târgului.
Cine fuge şi n-ajunge;
Cine stă
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE SOARELE ŞI PĂMÂNTUL Şi treaba-i merge?
Închisei uşile,
Lăsai perdelele,
Şi hoţul — tot în casă:
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE LUMINA Şade şi nu vrea să iasă.
Am o vacă roşie,
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE SOARELE ÎN AMURG De se uită seara prin leasă.
Dă în piatră,
Nu se strică;
Dă în apă,
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE RAZA SOARELUI Se despică.
Trece prin fereastră,
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE RAZA SOARELUI Şi n-o sparge.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE PULBEREA ÎN RAZA SOARELUI Am o funie de nisip.
Ce se ascunde sub pat
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE ÎNTUNERICUL Când intru cu lampa-n odaie?
Frate şi soră —
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE SOARELE ŞI LUNA Nu se-ntâlnesc niciodată la horă.
Două talere-nfocate,
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE SOARELE ŞI LUNA Peste casă aruncate.
Am două talgere pe măsură:
Unul arde,
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE SOARELE ŞI LUNA Cellalt nu.
Am doi bulgări de aur,
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE SOARELE ŞI LUNA Se joacă pe-o piele de taur.
Am două gheme de mătasă,
Le azvârli peste casă
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE SOARELE ŞI LUNA La crai şi la crăiasă.
Dintr-un ciurel de alune,
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE SOARELE ŞI LUNA Numai două găsii bune.
Am o strachină cu doi peşti:
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE SOARELE ŞI LUNA Unul cald şi altul rece.
Zi şi noapte călătoresc,
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE SOARELE ŞI LUNA Şi nu se mai obosesc.
Două surioare,
Iuţi şi sprintenioare,
Toată viaţa fug,
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE SOARELE ŞI LUNA Şi nu se ajung.
Ce trece prin pădure
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE SOARELE ŞI LUNA Şi nu sună?
Din deal în deal
Şi din vie în vie —
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE LUNA Floricică nărângie.
Am o vacă bălaie-bălaie,
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE LUNA Joacă noaptea prin gunoaie.
Mânză bălană,
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE LUNA Paşte noaptea în poiană.
Am o oaie bălăoaie,
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE LUNA Umblă noaptea prin pâraie.
Ce stă-n apă
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE LUNA Fără umbră?
Găinuşă gălbinuşă,
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE LUNA Trece Dunărea în picioruşă.
Gâscă tutuiană,
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE LUNA Umblă noaptea pe poiană.
La marginea satului —
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE LUNA Căciula fârtatului.
Cine umblă noaptea prin sat,
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE LUNA Şi nu-l latră câinii?
Uite-i
Spânzurate-n nour
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE LUNA NOUĂ (CRAI-NOU) Coarnele de bour.
Bulgăraş de aur,
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE LUNA NOUĂ (CRAI-NOU) Cu coarne de taur.
O secere fără dinţi
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE LUNA NOUĂ (CRAI-NOU) Păşeşte peste munţi.
În vârful dealului —
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE LUNA NOUĂ (CRAI-NOU) Potcoava calului.
Inelul vădanei
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE LUNA NOUĂ OGLINDITĂ ÎN APĂ În fundul bulboanei.
Am o cloşcă cu pui:
Seara s-adună,
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE LUNA ŞI STELELE Şi dimineaţa se risipeşte.
Am o strachină de alune,
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE LUNA ŞI STELELE Şi-n vârf — o nucă.
Pe valea lui Sgaidarac —
O chilă de mei vărsat,
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE LUNA ŞI STELELE Numai unul bobonat.
Cercelul doamnei
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE STEAUA OGLINDITĂ ÎN APĂ În fundul apei.
Peste munţi,
Peste mări,
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE STELELE Numai ochi licăritori.
Licuricii zărilor
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE STELELE În adâncul mărilor.
De aici până la munte —
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE STELELE Numai zale de aur mărunte.
De aici şi pân’ la munte
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE STELELE Numai ţinte sunt bătute.
De-aicea până la muncei —
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE STELELE Tot căruţi de fulgerei.
Am un poloboc,
Peste poloboc un prosop,
Peste prosop măzărele,
Printre măzărele
Două tălgerele,
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE PĂMÂNTUL, CERUL, STELELE, SOARELE ŞI LUNA ele.
Ce s-aseamănă-ntre
Ce este:
Două stau,
Două aleargă,
Două se schimbă
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE Şi două
CERUL ŞI PĂMÂNTUL, SOARELE ŞI LUNA, se sfădesc?
ZIUA ŞI NOAPTEA, VIAŢA ŞI MOARTEA
Două merg
Şi două stau,
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE Două judecată
SOARELE ŞI LUNA, CERUL ŞI PĂMÂNTUL, n-au.ŞI APA
FOCUL
Două merg,
Două stau,
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE Două duşmănie-şi
SOARELE ŞI LUNA, CERUL ŞI PĂMÂNTUL, FOCULau. ŞI APA

Dictionar de Ghicitori PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Dictionar de Ghicitori PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Dicţionar de ghicitori

S-ar putea să vă placă și