Laborator tehnologic Prof. Luncan Radu Lucrarea nr.

Autotransformatorul

1. Competenţe

Să cunoască rolul, alcătuirea, materialele, funcţionarea, marcarea bornelor;

Să stabilească mărimile nominale;

Respectarea normelor de protecţia muncii.

2.Noţiuni generale
Transformatorul la care o parte din înfăşurarea de joasă tensiune este o parte din înfăşurarea de înaltă
tensiune se numeşte autotransformator. Este format ca şi transformatorul, dintr-un miez magnetic, cu
două înfăşurări, una primară şi una secundară, însă aceasta este o parte din cea primară.
Înfăşurarea primară 1 - 1' (fig. 1.a) are legătură galvanică cu înfăşurarea secundară (respectiv zona
de înfăşurare 2 - 2' este comună). Puterea se
transmite de la primar la secundar atât pe cale
electromagnetică (ca la transformatoarele
obişnuite), dar şi pe cale galvanică, prin
curentul comun care străbate înfăşurările, aşa
cum arată schema electrică din figura 1.b.
Dacă se notează cu S puterea totală transmisă
prin autotransformator, în ipoteza neglijării
pierderilor la funcţionarea în sarcină şi cu Se
puterea transmisă pe cale electromagnetică,
respectiv Sg puterea transmisă pe cale
galvanică, se pot stabili relaţiile: Fig. 1
S=Se+Sg=U2I2=U1I1
W U I
Introducând raportul de transformare: k = 1 = 1 ≈ 2 şi
W2 U 2 I 1
considerând că defazajul între curenţii I1, I2 şi Is este neglijabil,
suma lor vectorială I 1 + I S = I 2 se poate înlocui cu suma
modulelor lor (I1 + Is = I2) şi rezultă:
U K −1
S e = U 2 I S = U 2 ( I 2 − I1 ) = U 2 I 2 − 1 I1 = S şi
K K
1
S g = S − Se = S
K
Deoarece puterea Sg impune dimensionarea înfăşurărilor,
iar puterea Se dimensionarea miezului, o dimensionare optimă
Fig.2
(consum proporţional de cupru şi fier) se realizează atunci când
este îndeplinită relaţia S e ≈ S g , adică
k =2. Uzual, autotransformatoarele se construiesc pentru K ∈ (1, 3) .
I  1
Curentul din înfăşurarea secundară I S = I 2 − I 1 = I 2 − 2 = I 2 1 − 
K  K
Autotransformatorul nu realizează separare galvanică între circuitele înfăşurărilor, astfel încât
partea de joasă tensiune trebuie protejată şi dimensionată dielectric ca şi cea de înaltă tensiune.
Constructiv, autotransformatorul se poate realiza cu prize fixe sau cu cursor (fig.2).
Autotransformatoarele de puteri mici, folosite pentru tensiuni în primar de 380V şi 220V, sunt utilizate de
Laborator tehnologic Prof. Luncan Radu Lucrarea nr.
obicei ca regulatoare de tensiune. Miezul unor astfel de autotransformatoare este toroidal (fig.2), având
bobina înfăşurată pe miez, spiră lângă spiră. Pe spiră calcă peria cursorului. Prin deplasarea cursorului se
poate regla tensiunea din secundar între 0 şi 220V sau 380V.

3. Modul de lucru

Pentru un autotransformator (regulator de tensiune), număraţi câte A X
spire are. Poziţionaţi cursorul în cinci puncte (0, ¼, ½, ¾, 1 din numărul A' X'
total de spire). Măsuraţi tensiunea din secundar. Treceţi rezultatele în tabel.
Verificaţi relaţia raportului de transformare.
W1 W2 U1 U2 K

Legaţi în serie două autotransformatoare identice (regulatoare de

tensiune). În funcţie de tensiune nominală Un a autotransformatorului, a a'
alimentaţi între bornele A şi X’ cu tensiunea 2Un. Puneţi ambele cursoare pe
poziţia A şi A’. Modificaţi treptat poziţia cursorului a, apoi a cursorului a’. A U X
Măsuraţi tensiunea din secundar.

Alimentaţi un motor de c.c. de la un autotransformator (fig.3).
Modificaţi tensiunea la bornele motorului. Ce constataţi?
C

a
Fig.3 M