Sunteți pe pagina 1din 12

TEMA: IMAGINEA DE SINE.

GÂNDIREA POZITIVĂ
Clasa IX
Obiective:
 Aplicarea tehnicilor de autoevaluare
 Valorizarea potenţialului personal
 Constientizarea diferentelor intre felul“cum sunt” si cum “ma vad altii”
Timp: Metodologie:
 Joc didactic, conversatie euristica, lucru pe perechi
Desfasurarea activitatii:
1. Se citeste si se discuta urmatoarea parabola:
Invitaţie la reflecţie: V-aţi gândit vreodată că singurele persoane din această lume
care pot folosi capacităţile şi deprinderile voastre sunteţi...voi înşivă ?
Poate ca parabola următoare vă va ajuta să înţelegeţi această realitate. Sus, pe un deal,
ce domina frumosul oras Veneţia, trăia un bătrân înţelept. Legenda spune că el putea răspunde
la orice întrebare care îi era pusă. Doi tineri din partea locului s-au gândit să-l păcălească pe
bătrân. Ei au capturat o pasare mică şi s-au îndreptat spre locuinţa înţeleptului. Unul dintre
tineri, ţinând pasărea ascunsă în mâinile sale, îl întrebă pe bătrân dacă pasărea era moartă sau
vie. Fără o umbră de ezitare, acesta spuse,”Fiule, dacă îţi spun ca pasărea este vie, tu vei
strânge pumnii şi o vei zdrobi de moarte. Daca îţi spun că pasărea e moartă, tu vei deschide
pumnii şi ea îşi va lua zborul. Vezi, fiule, mâinile tale deţin puterea asupra vieţii şi a morţii.”
În mâinile voastre se află seminţele eşecului – sau seminţele măreţiei: potenţialul
de creştere. Mâinile voastre sunt capabile dar ele trebuie folosite - pentru a face lucruri bune
– pentru a strânge roadele de care sunteţi capabili.
2. Se discuta frontal:
Ce este imaginea de sine?
Ce presupune crearea unei imagini de sine?
Cum va afectează imaginea de sine ?
Ce impact are imaginea despre corpul vostru asupra imaginii de sine?

Raspunsuri posibile:
Imaginea de sine este:
 Cum vă priviţi pe voi înşivă;
 Imaginea mentală a percepţiei pe care credeţi ca ceilalţi o au despre voi;
 Cum vă reprezentaţi în plan fizic;
 Cum credeţi ca alţii vă văd din punct de vedere fizic;
 Ideea voastră (pozitivă sau negativă, raţională sau iraţională) despre cum vă prezentaţi
în faţa altora şi despre cum veţi fi ulterior judecaţi de către aceştia;
 O evaluare personală a caracterului, personalităţii,deprinderilor, abilităţilor şi a altor
atribute;
 Un puternic mecanism intern care influenţează ce simţiţi faţă de voi înşivă;
 O acumulare de scenarii care v-au fost date (conştient sau nu) şi pe care le-aţi învăţat
bine de-a lungul vieţii.
Ce presupune crearea unei imagini de sine?
Imaginea voastră de sine este determinată de cum evaluaţi următorii factori în
persoana voastră:
 Aspectul fizic;
 Forma corpului vostru;
 Realizări în plan şcolar;
 Realizări sportive;
 Deprinderi sociale;
 Sistemul de valori;
 Deprinderi, abilităţi şi competenţe;
 Relaţia cu familia, rudele, fraţii, semenii şi alţii;
 Comportamentul în situaţii sociale şi la şcoala;
 Mediul din care proveniţi;
 Rolurile jucate în viaţa: la şcoală, acasă şi în cadrul comunităţii;
 Scopuri, ambiţii şi aspiraţii.
Cum va afectează imaginea de sine ?
În funcţie de imaginea de sine voi:
 Vă etichetaţi într-un fel sau altul;
 Construiţi scenarii mentale depre cum credeţi că ar trebui să vă comportaţi
pentru a corespunde imaginii;
 Aveţi aşteptări cu privire la cum urmează să acţionaţi şi să reacţionaţi
- Dacă acţionaţi şi reacţionaţi conform aşteptărilor, atunci dezvoltaţi o imagine de
sine foarte bună.
- Dacă acţionaţi şi reacţionaţi diferit de aşteptări, vă vedeţi într-o lumină negativă,
care duce la o proasta imagine de sine.
 Vorbiţi cu voi înşivă, modalitate prin care va întăriţi continuu imaginea de
sine.
- Convorbirea pozitivă cu sine duce la comportamente de autoafirmare.
- Convorbirea cu sine negativa are ca rezultat un comportament defetist.
 Vă stabiliţi scopuri:
- Dacă imaginea de sine este prea bună sau nerealistă, vă alegeţi
scopuri care sunt de neatins sau perfecţioniste;
- Dacă imaginea de sine este nerealist de proastă, scopurile pe care vi
le stabiliţi sunt prea uşor de atins, fapt care face ca satisfacţia să nu
fie completă ;
- Dacă imaginea de sine este realistă, vă propuneţi scopuri tangibile,
singurele care pot duce la o satisfacţie deplină.
Ce impact are imaginea despre corpul vostru asupra imaginii de sine?
Imaginea despre corpul propriu, element component al imaginii de sine, este modul
în care oamenii văd propriile corpuri cu ochiul minţii. Imaginea corporală afectează modul
în care oamenii se percep pe sine deoarece:
 Înfăţişarea/aspectul fizic este o carte de vizită exterioară;
 Înfăţişarea este prima calitate pe bază căreia oamenii sunt judecaţi/evaluaţi;
 Societatea în care trăim este puternic orientată spre aspectul fizic;
 Dacă vă simţiţi atrăgători din punct de vedere fizic, veţi acţiona în consecinţă,
reversul fiind la fel de adevărat;
 Imaginea voastră de sine este afectată de modul în care ceilalţi reacţionează la
înfăţişarea voastră.
3. Se lucreaza individual:
Care este imaginea voastră despre corpul vostru?
Următorii itemi arată maniera în care oamenii îşi evaluează aspectul
fizic/imaginea corporală. Puneţi un X în dreptul afirmaţiilor care sunt adevărate pentru voi:
- Nu-mi place să mă văd în oglindă
- Îmi displace când merg să cumpăr îmbrăcăminte
- Mă ruşinez să fiu văzut în public
- Îmi place să fiu invizibil în împrejurări publice
- Sunt iniţial timid în întrunirile sociale sau când întâlnesc oameni noi
- Cred că am un corp urât
- De obicei mă îmbrac aşa încât să îmi ascund corpul
- Mă obsedează corpul meu în prezenţa unei pesoane de sex opus
- Simt că nu sunt atrăgător din punct de vedere fizic
- Mă obsedează cum arăt în costum de baie
- Evit ocaziile sociale precum petrecerile, picnicurile, etc., unde se
poartă costum de baie
- Simt că familia mea şi prietenii mei se simt deseori stânjeniţi să fie
văzuţi cu mine în public
- Îmi compar tot timpul corpul cu al altora
- Evit să apar în public pentru că mă obsedează cum arăt
- Nu-mi face nici o bucurie să particip la diverse activităţi pentru că mă
obsedează felul cum arăt.
- Nu-mi face nici o plăcere să mă îmbrac elegant pentru ocazii speciale
pentru că nu sunt niciodată mulţumit de felul cum arăt
- Mi-e ruşine să mă duc la un salon de frumuseţe datorită aspectului
meu fizic
- Sunt obsedat de excesul meu ponderal şi de felul în care acesta
afectează modul cum arăt
- Sunt negativ şi critic ori de câte ori mă gândesc la cum arăt
- Mă simt intimidat de oamenii al căror corp este mai frumos decât al
meu
Dacă aţi bifat trei sau mai mulţi itemi, imaginea voastră corporală vă afectează serios
imaginea de sine.
4. Se discuta frontal:
Modalităţi de schimbare a imaginii corporale
Este important ca voi să fiţi la curent cu imaginea voastră pentru a acţiona în aşa fel
încât să întăriţi această imagine (de exemplu, mâncând moderat, făcând mişcare etc.). Pentru
a vă ajuta să vă vedeţi aşa cum sunteţi:
 Începeţi să vă priviţi în oglindă frecvent;
 Ţineţi ataşate de frigider o fotografie a voastră mai veche lângă una nouă, aşa
încât noua imagine a voastră să fie pusă în valoare;
 Acceptaţi complimente referitoare la proporţiile corpului vostră şi credeţi în el;
 Mergeţi în magazine de confecţii şi probaţi îmbrăcăminte;
 Schimbaţi-vă coafura/pieptănătura
 Aplicaţi un fard/make-up nou;
 Începeţi să practicaţi activităţi pe care obişnuiaţi să le evitaţi pentru că vă
simţeaţi prea graşi (de exemplu: să luaţi lecţii de dans, să mergeţi la înot, să
învăţaţi să schiaţi, să jucaţi tenis, etc.)
 Rafinaţi-vă deprinderile sociale pentru a vă pune în valoare noua imagine de
sine.
Imaginea de sine este reprezentarea pe care o are un individ în raport cu propria
persoană. Ea se formează în timp pe baza autocunoaşterii în contextul ineracţiunii cu ceilalţi
înglobând cunoştinţe despre abilităţile proprii despre valori, convingeri, trăsăturile de
personalitate.

Tema: Stima de sine


Obiective:
 Aplicarea tehnicilor de autoevaluare
 Valorizarea potenţialului personal
 Constientizarea diferentelor intre felul“cum sunt” si cum “ma vad altii”
Timp: Metodologie:
 Joc didactic, conversatie euristica, lucru pe perechi
Desfasurarea activitatii:
 Se defineste stima de sine
Stima de sine este componenta evaluativă a eului care se referă la autoevaluările pozitive
sau negative ale persoanei”.
Aplicatie: «Cum mă văd eu şi cum mă văd alţii»
Se constituie grupuri de câte 4 persoane. Fiecare primeşte 4 cartonaşe pe care va
reprezenta printr-un simbol pe câte un membru al grupului, inclusiv pe sine. Pentru a-şi
contura propria imagine toţi membrii grupului vor colecta cartonaşele cu simbolurile care-i
reprezintă şi vor pune întrebări colegilor în legătură cu simbolurile respective. Fiecare va
nota pe o foaie pe o coloană ceea ce a aflat nou despre sine şi ar dori să menţină sau să
dezvolte şi pe altă coloană ceea ce ar dori să schimbe. Va avea loc în cadrul grupului o
discuţie în care fiecare va menţiona ceea ce a aflat nou despre sine de la colegi, ce i-a făcut
plăcere că a aflat şi ce nu i-a făcut plăcere, ce ar vrea să afle colegii despre sine.
 Lucru în perechi:
- Descrie o situaţie din trecutul tău în care ai conştientizat o diferenţă între
imaginea de sine şi imaginea celorlalţi despre tine care a generat scăderea stimei de sine.
- Cum îţi explici acea situaţie?
- Ce crezi că ai fi putut face pentru a nu trece prin situaţia prezentată?
Evaluarea:
„Autoportretul”
Realizează–ţi portretul din elemente care îţi plac la propria persoană şi care ai constatat că le
plac şi celor din anturajul tău.
TEMA: Adolescenta- varsta conflictelor interioare
OBIECTIVE
 să-şi formeze capacitatea de a identifica un conflict interior;
 să analizeze cauzele conflictului interior;
 să identifice modalităţi de rezolvare a conflictului interior;
 să adopte soluţia optimă de rezolvare a unui conflict interior

STRATEGIA DIDACTICĂ
 Folosind tehnica florii de nufăr, se va caracteriza vârsta adolescentei printr-un
adjectiv adecvat:

adolescenta,
vârstă …….

 În final, se va alege, individual, un atribut potrivit pentru caracterizarea acestei


vârste, iar în funcţie de caracteristicile dominante, se vor comenta opţiunile pentru
anumite aprecieri.

 Identificaţi surse de conflict interior. Se va realiza prima etapă a analizei SWOT


(puncte tari, puncte slabe)

Ce îmi lipseşte Ce am

 …………  ………………..
 ………….  ………………
 ………….  ……………..
 Evoluţia şi soluţionarea conflictului. Se vor explica etapele evoluţiei conflictului.
Cauză Posibile întrebări
a. nevoi neîmplinite Am nevoie cu adevărat?
M-ar schimba o pereche de pantofi noi?
Cum m-ar schimba un prieten?
Mi-ar schimba inteligenţa/sufletul corpul
unui top model?

b. teamă, nesiguranţă Depinde încrederea în propria-mi persoană


de achiziţionarea unui obiect pe care mi-l
doresc? Sau de un dialog eficient cu
adulţii?
Ce temeri mi-ar alunga?
c. agresiune/indiferenţă faţă de propria De ce trebuie să mă răzbun pe mine?
persoană Este aceasta soluţia problemelor mele?

d. complexul de inferioritate Ce m-ar face să mă simt mai mulţumit de


mine: vestimentaţia?
: aprecierea şi încrederea
prietenilor mei?
: afecţiunea şi înţelegerea
părinţilor?
e. izolare, introvertire Ce câştig dacă renunţ/tac?

 Dezbaterea va fi condusă de elevi.

 ….. PAŞI SPRE SUCCES!


 Vizualizează succesul!
 Drobul de sare nu cade!
 Nu crea obstacole când nu există!
 Obstacolele pot fi depăşite!
 Vorbeşte cu tine însuţi!
 Ai mai multe calităţi decât crezi!
 Creativitatea te salvează!
 Construieşte-te în loc să te dărâmi!
 Ai tot ce îţi trebuie ca să reuşeşti!

EVALUARE. Elaborarea unui afiş personal „Paşi spre succesul meu!”


Tema: Managementul resurselor materiale
Clasa X
Obiective:
 Formarea atitudinii responsabile si dezvoltarea capacitatii de autocunoastere
 Dezvoltarea capacitatii de identificare si solutionare a unor probleme
 Dezvoltarea capacitatii de valorizare a potenţialului personal
Timp: 50 min
Metodologie: studiu de caz, conversatie euristica, exercitii individuale si de grup
Desfasurarea activitatii:
1. Exercitiu individual:
 Subliniaţi în lista de mai jos cuvintele şi expresiile care reflectă viaţa pe cont
propriu: independenţă financiară, responsabilitate, distracţie, libertate în luarea
deciziilor, fonduri financiare proprii, autogospodărire, distracţie, întemeierea
unei familii, răspundere, democraţie, linişte, probleme, detaşare de părinţi,
autogestionarea fondurilor, imtimitate , viaţa sub control, locuinţă, salariu, loc
de muncă, a te descurca, dependenţă, riscuri, curaj, temeri, căutarea soluţiilor
pentru problemele personale obligaţii cetăţeneşti....
 Alegeţi cuvântul sau expresia care consideraţi că a reprezentat sau va reprezenta
pentru voi începutul vieţii pe cont propriu şi discutaţi cu un coleg despre acest
moment. Puneţi accent pe ceea ce aţi gândit şi aţi simţit în acel moment.
2. Pot fi prezentate în plen câteva opinii ale elevilor
3. Studiu de caz(Lucru în grupe de câte 4 elevi):
De ziua lui, Andrei, elev în clasa a XII a, a primit o garsonieră de la bunici şi a
hotărât să sa mute în ea încă de a doua zi,. împreună cu prietenul său Relu, elev în clasa a
X a. Deşi părinţii celor doi le-au cerut să mai aştepte pentru a clarifica unele probleme, ei
s-au mutat (chiar dacă se înţelegeau bine cu părinţii). Erau foarte fericiţi când au luat
această decizie.Ei şi-au sunat colegii şi prietenii pentru a le da vestea cea bună. Mutându-
se în garsonieră au constatat că dispuneau de un aragaz, un frigider şi un pat. A doua zi o
vecină le-a atras atenţia că au dat muzica prea tare şi i-a anunţat că trebuie să stea acasă
între orele 16-18 pentru citirea contoarului.(„chiar în timpul programului nostru de
pregătire pentru meciul de săptămâna viitoare”, gândi Andrei.)
Seara când s-au întors au găsit frigiderul gol, hainele pe jos, atenţionarea de la
I.R.E. Bucuria de pe faţa celor doi prieteni a dispărut şi în locul ei s-au instalat
îngrijorarea şi tristeţea.
 Răspundeţi la întrebările de mai jos.
1. Ce credeţi că a generat starea de fericire a celor doi prieteni?
2. Care credeţi că erau problemele pe care considerau părinţii lui Andrei şi Relu
că ar fi trebuit să le clarifice?
3. Explicaţi cauzele tristeţii şi îngrijorării celor doi prieteni şi precizaţi ce ar
putea face pentru a depăşi această situaţie.
4. Material de distribuit elevilor(individual):
Incearcă să completezi această listă şi în acelaşi timp bifează situaţiile pentru care eşti
deja pregătit.
Viaţa pe cont propriu presupune:
- să fii pregătit pentru conducerea propriei vieţi
- să ai control asupra propriului timp (să ştii să-l planifici pentru a realiza un
echilibru între timpul pentru sine, timpul pentru familie şi timpul pentru alţii)
- să ştii ce vrei şi să acţionezi în sensul dorit (să-ţi fixezi obiective şi să acţionezi
pentru a le realiza)
- să ai capacitatea de a te adapta la condiţii diverse
- să ai control asupra vieţii tale emoţionale (să-ţi conştientizezi emoţiile,
sentimentele, dispoziţiile şi să le poţi stăpâni, controla)
- să ai capacitatea de a lua deciziile cele mai bune pentru tine
- să ai un sisem propriu de valori
- să conşientizezi ce obligaţii ai ca cetăţean şi cum poţi te achiţi de ele
- să ai capacitatea de a-ţi asigura fondurile financiare
- să ai o orientare clară asupra propriei vieţi (să nu te laşi „dus de val”)

5. Aplicaţie:

1. Formulează o problemă pentru care tu ar trebui să iei o decizie.


2. Realizează un inventar al informaţiilor pe care le ai despre
această problemă.
3. Stabileşte ce informaţii ţi-ar mai fi necesare şi identifică sursele
din care ai putea să le obţii.
4. Întocmeşte o listă cu persoanele cu care te-ai putea sfătui în
legătură cu această problemă.
5. Formulează soluţii posibile.
6. Pentru fiecare soluţie stabileşte consecinţele pozitive şi negative
pentru tine şi pentru cei care sunt importanţi pentru tine.
7. Formulează soluţia cea mai potrivită

Evaluarea va viza:
- Calitatea solutiilor identificate
- Identificarea necesitatii de stabilire a prioritatilor, obiectivelor in dezvoltarea
personala
Tema: Cine m-ar putea ajuta?

Competenţa specifică: Dezvoltarea abilităţilor de autocunoaştere şi intercunoaştere, prin:


• exerciţii de identificarea a punctelor tari şi a celor slabe ale subiectului, pornind
de la informaţiile conţinute în eseu
• identificarea modalităţilor şi a formelor de intervenţie care să favorizeze o
dezvoltare personală profitabilă

Timp de lucru: 50 minute

Metode şi strategii: studiul de caz, munca individuală, frontală şi în diadă, exerciţii de


asociere

Desfăşurarea activităţii
Activitate se desfăşoară pe două secvenţe

I. Prima parte a activităţii se desfăşoară individual.


Fiecare elev primeşte textul următor şi are sarcina de a completa, folosind informaţiile
din text, tabelul care urmează textului, după model:

Sunt un adolescent de 17 ani, înalt şi suplu, blond şi prietenos, elev în clasa a X-a
matematică-informatică. Consider că cea mai valoroasă calitate a mea este sinceritatea.
Poate acesta este şi motivul pentru care nu pot comunica cu toţi colegii mei şi sunt rare
momentele în care mă simt bine la zile aniversare şi alte reuniuni de acest gen. Mă simt
mai bine când trebuie să lucrez singur sau sunt lăsat să-mi aleg colegii cu care voi lucra.
Trebuie să recunosc că-mi plac mai mult poveştile fetelor, decât isprăvile povestite de
băieţi.
Imi place să desenez, să fac sport (handbal şi alergare, dar nu fotbal) , să citesc cărţi
istorice şi ador să lucrez probleme la matematică. Mă simt ridicol şi am senzaţia că toată
lumea se distrează când sunt ascultat în faţa clasei la engleză şi la limba română.
Mi-ar place să fiu pilot dar am rău de înălţime; mi-aş dori să fiu ghid turistic, pentru a
oferi turiştilor o parte din informaţiile acumulate, dar nu ştiu să povestesc frumos şi nici
limbi străine nu ştiu. Să devin profesor de istorie ar fi o soluţie, dar oare pot să mă
descurc cu copiii? Oare de ce e aşa complicat pentru mine? Cine m-ar putea ajuta?

Puncte tari: Puncte slabe:


• sinceritate; • probleme de comunicare;
• aspect fizic plăcut • timiditate

Fiecare elev face o listă cu punctele tari şi punctele slabe ale elevului care se descrie în
text.
Acestea sunt contabilizate la tablă sau pe o foaie de flipchart.

II. Se împarte clasa în grupe de 4-5 elevi; fiecare grupă are menirea de a identifica soluţii
pentru valorizarea punctelor tari ale elevului şi a depăşire a punctelor slabe (20 minute).
După expirarea timpului, soluţiile fiecărui grup sunt prezentate clasei şi argumentate.
Activitatea se finalizează prin emiterea de observaţii şi concluzii.

Soluţiile pot fi de genul: câţiva colegi, iniţial pe rând şi apoi în grup, îl roagă să
povestească un fragment dintr-o carte citită, îi adresează întrebări sau îi cer explicaţii
legate de rezolvarea unei probleme de geometrie, pentru a-l ajuta să-şi depăşească
timiditatea.

Concluzii necesare:
• Identificarea punctelor tari şi a celor slabe al fiecărui subiect, reprezintă momentul
de început al unei dezvoltări personale profitabile/avantajoare
• Prietenii te pot ajuta la identificare, modelarea este, în mare parte, rezultat
individual prin acceptarea intervenţiei şi perseverenţă

Evaluarea activităţii vizează:


• Abilitatea de a identifica punctele tari şi a punctele slabe ale subiectului
• modalităţile şi formele de intervenţie identificate, argumentarea acestora
• consecinţele pe care elevii le prevăd după perioada de intervenţie

Tema: Oare care este decizia bună?

Competenţa specifică: Dezvoltarea personală în scopul obţinerii performanţei, prin:


• analiza alternativelor din perspectiva propriului sistem de valori
• luarea de decizii în funcţie de propriul sistem de valori

Timp de lucru: 50 minute

Metode şi strategii: studiul de caz, analiza SWOT, turul galeriei, argumentare şi


dezbatere

Desfăşurarea activităţii
Activitate se desfăşoară pe două secvenţe

I. Prima parte a activităţii se desfăşoară individual.


Fiecare elev primeşte textul următor pentru lectură cu sarcina de a lua o decizie pentru
Ionel.
Ionel este elev în clasa a XI-a SAM, specializarea instalator gaz şi apă. Mai este o lună
până la terminarea şcolii şi nu ştie ce va face. Mama îi cere să continue studiile şi să
termine liceul, cel puţin. Tata ar vrea să-l angajeze la firma unde lucrează. El ar prefera să
plece în Spania, cu prietenul lui, la cules portocale sau orice altceva, chiar dacă nu are un
contract de muncă.
Când îşi aminteşte ce greu a suportat eşecul de la sfârşitul clasei a VIII-a, când, în loc să
ajungă într-o clasă de matematică-informatică, a ajuns aici, nici nu vrea să audă de liceu.
Părinţii i-au reproşat că este un ratat care le-a trădat aşteptările şi speranţele.
Nu are chef nici să urmeze sfatul tatălui, sub nici o formă: program de 8 ore în fiecare zi,
bani puţini, supraveghere zilnică din partea tatălui.
Si ce dacă va lucra din greu 10 – 12 ore/zi în Spania?, va avea mai mulţi bani, nu-l mai
obligă nimeni să dea examene, nu-i mai dă nimeni sfaturi peste sfaturi.
Dacă munca este prea grea şi nu rezistă? Dacă se îmbolnăveşte şi nu mai poate lucra?
Oare care este decizia bună?

II. Partea a doua a activităţii se desfăşoară pe grupe: fiecare grupă realizează o analiză
SWOT, pornind de la cele două ipoteze: rămasul în ţară, respectiv munca în Spania.

Puncte tari Puncte slabe

Oportunităţi Ameninţări

Fiecare grupă expune analiza, pentru turul galeriei. Activitatea se finalizează prin
argumentarea deciziei de a continua studiile sau de a pleca în Spania

Activitatea se finalizează cu analiza sistemelor de valori:


• Valori de natură materială şi valori de natură spirituală
• Valori imediate şi valori de perspectivă

Evaluarea activităţii ţine cont de:


• Analiza SWOT realizată de fiecare grup de lucru
• Corelarea sistemului de valori cu decizia de continuare a studiilor, respectiv de
plecare la muncă
Observaţie: Activitatea se adresează unei clase de băieţi. Pentru o clasă de fete (de
exemplu, o clasă de comerţ) se schimbă specializarea, activitatea şi pentru o clasă mixtă
se pregătesc fişe pentru băieţi şi fişe pentru fete.
TEMA: STAREA DE BINE
Clasa. a X-a
Obiective - identificarea elementelor şi contextelor care asigură starea de bine;
- personalizarea acestora;
- sensibilizarea grupului la nevoile individuale.

Timp de lucru: 2 ore

Metode şi strategii:
- ciorchinele, analiza şi asocierea, turul galeriei;
- activitate frontală pe şi individuală.

Desfăşurarea activităţii
I. Identificarea elementelor şi contextelor care asigură starea de bine:
a) fiecare elev scrie pe o foaie elemente (minim 5) care descriu starea
sa de bine;
b) gruparea tuturor elementelor sub forma unui ciorchine
c) definirea, prin cuvinte proprii a stării de bine
d) asocierea elementelor la următoarele criterii prestabilite: sistem de
valori, context (persoane, ambient), resurse şi disponibilităţi

II. Sarcină de lucru individual: Asociază elementele de pe foaia de hârtie la criteriile


prestabilite anterior şi completează următoarele propoziţii lacunare Cel mai mult
contribuie la starea ta de bine………….. Cea mai mică influenţă o are ……….

III. Sarcină de lucru individual: Realizează un eseu (desen, colaj, poveste…) pornind
de la starea de bine ideală pentru tine (timp de lucru 10 minute. Afişează produsul pe
suportul pregătit.

IV. Turul galeriei şi comentarii pe marginea produselor.

V. Evaluarea activităţii vizează diversitatea şi originalitatea produselor.


pertinenţa produselor şi produsele elevilor.