PROIECTANT

SC ALL PLAN PROJECT SRL

Nr 70/2018

STUDIU DE FEZABILITATE

“
ADAPOST PESCARESC IN ORASUL ISACCEA,JUDETUL
TULCEA"
 A. PIESE SCRISE

1. Informații generale privind obiectivul de investiții

1.1. Denumirea obiectivului de investiții

“
ADAPOST PESCARESC IN ORASUL ISACCEA,JUDETUL TULCEA"

1.2. Ordonator principal de credite/investitor

COMUNA ISACCEA

1.3. Ordonator de credite (secundar/terțiar)

1.4. Beneficiarul investiției

COMUNA ISACCEA

1.5. Elaboratorul studiului de fezabilitate

SC ALL PLAN PROJECT SRL
Sediu social: str. Libertatii, nr.101 A, loc. Tulcea, jud. Tulcea
CUI RO 36104550
J36/234/2016
COD CAEN – 7111 - Activitati de arhitectura
 2. Situația existentă și necesitatea realizării obiectivului/proiectului de investiții
2.1. Concluziile studiului de prefezabilitate
Anterior acestui studiu de fezabilitate nu a fost elaborat un studiu de
prefezabilitate, deoarece nu s-a considerat justificat acest aspect.

2.2. Prezentarea contextului:

Obiectivul general al proiectului îl constituie îmbunătăţirea condiţiilor de activitate
pescareasca, prin “ADAPOST PESCARESC IN ORASUL ISACCEA,JUDETUL
TULCEA "in orasul Isaccea, judetul Tulcea NC/CF 31034.
In prezent in localitatea Isaccea nu functioneaza nicio constructie care sa aiba
activitate similara,astfel pescarii nu au unde sa se adaposteasca in caz de
intemperii,intrucat activitatile pescaresti sunt des intalnite in aceasta zona propunem
construirea unui “ADAPOST PESCARESC IN ORASUL ISACCEA,JUDETUL TULCEA
‘’.
Proiectul de fata se inscrie in seria iniţiativelor UAT Isaccea de imbunatatire a
calitatii vietii urbane prin crearea condițiilor necesare redresării economice, generării
creșterii locurilor de muncă din domeniul pescuitului, acvaculturii și afacerilor maritime.
Obiectivul general al proiectului de fata este construirea unui adapost pescaresc care va
cuprinde un adapost pscaresc, si un adapost ambarcatiuni pescaresti,de asemenea
constructia va presupune si lucrari de decolmatare a canalului din imediata apropiere si
lucrari de amenajare a digului existent si amenajarea terenului din incinta.
Programul a fost aprobat prin decizia Comisiei Europene nr. 8416/25.11.2015 și
permite accesarea fondurilor structurale și de investiție prin intermediul Fondului
European pentru Pescuit și Afaceri Maritime (FEPAM).
Acest document se adresează întreprinzătorilor din domeniul pescuitului
inclusiv organismelor de drept public în scopul orientării lor în accesarea finanțărilor
nerambursabile și totodată, reprezintă un îndrumar privind întocmirea Cererilor de
finanțare și se adresează tuturor potențialilor solicitanți ai Porgramului Operațional
pentru Pescuit și Afaceri Maritime, Prioritatea Uniunii nr.1. Promovarea pescuitului
sustenabil din punctul de vedere al mediului, eficient din punctul de vedere al utilizării
resurselor, inovator, competitiv şi bazat pe cunoaştere, Măsura I.23: Porturi de pescuit,
locuri de debarcare, hale de licitații și adăposturi - investiții de îmbunătățire a
infrastructurii porturilor de pescuit și a halelor de licitații sau a locurilor de debarcare și a
adăposturilor; Construirea de adăposturi, pentru îmbunătățirea siguranței pescarilor.
Prioritatea Uniunii nr. 1 cuprinde opt măsuri printre care și Măsura I.23 - Porturile
de pescuit, locurile de debarcare, halele de licitații și adăposturile conform Art. 43
alineatele (1) și (3) și articolul 44 alineatul (1) litera (f) din Regulamentul nr. 508/2014
(CE) care pune accent pe îmbunătățirea infrastructurii specifică atât pentru pescuitul
interior cât și pentru cel marin, inclusiv îmbunătățirea siguranței pescarilor.

2.4. Analiza cererii de bunuri și servicii, inclusiv prognoze pe termen mediu și

lung privind evoluția cererii, în scopul justificării necesității obiectivului de investiții
Pornind de la unul din scopurile Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale şi
anume cel de promovare a pescuitului , se distinge necesitatea construcţiei unor
adaposturi pescaresti in oras Isaccea,judetul Tulcea.
Prezentul proiect este o cale viabilă care face posibilă rezolvarea unor mari
deziderate ale locuitorilor,astfel:
- răspunde cererilor locuitorilor care necesita locatii pentru desfasurarea activitatilor
pescaresti
- este o posibilă opţiune de promovare a activitatilor pescaresti
- va creşte popularitatea pescuitului, in randul locuitorilor
- Se va facilita accesul locuitorilor la servicii de pescuit
- Se vor creea noi locuri de munca
 Însă scopul final este acela de a crea un spatiu pentru imbunatatirea sigurantei
pescarilor

2.5. Obiective preconizate a fi atinse prin realizarea investiției publice

- Relansarea activităţilor pescaresti in zona
- Stimularea interesului pentru campaniile de promovare a activitatilor si serviciilor de
pescuit
- Creşterea nivelului de educaţie, de socializare şi a stării de sănătate.
- Ridicarea standardului de viaţă al persoanelor care practica activitati de pescuit
- Creşterea numărului pescarilor din zona

3. Identificarea, propunerea și prezentarea a minimum două

scenarii/opțiuni tehnico-economice pentru realizarea obiectivului de investiții
SCENARIU I - NICI O ACTIUNE PENTRU REALIZAREA INVESTITIEI
SCENARIU II - realizarea investitiei
Analiza si selectia alternativelor optime
Aspecte ale Optiuni Comentarii
investitiei Nici o actiune Realizarea investitiei
Aspecte Impact semnificativ Investitiile locale Investitia aduce avantaje
socio- generat de lipsa unor faciliteaza posibilitatea socio –economice, prin
economice adaposturi pescaresti extinderii ofertei serviciilor Programul accesat, iar
de ingrijire a persoanelor autoritatea locala are rolul
cu dizabilitati de a le extinde in timp
Peisaj Raport negativ intre Impact pe termen lung si Proiectul va avea un
spatiile destinate scurt rezultat din impact semnificativ
adaposturilor pescaresti ocuparea asupra peisajului social
si alte spatii . terenului; ameliorare determinand un impact pe
pentru minimizarea termen lung.
impactului pe termen lung
prin reabilitare si creare
de
trasaturi peisagistice
Patrimoniu Impact datorat lipsei de Impact asupra Investitiile
investitii; deteriorarea obiectivelor compensat locale vor permite
continua prin investitii pe termen crearea de avantaje pe
pe termen lung a lung in domeniul sanitar termen lung, printr-o
sectorului de servicii si planificare judicioasa a
activitati pescaresti resurselor
Calitatea Conditiile initiale Impactul pe termen lung: Investitia propusa ofera
activitatilor e existente ar predomina se vor organiza noi beneficii semnificative pe
pe termen lung, sectoare ale mediului termen lung comparativ cu
respectiv nu pescaresc alternativa “nici o actiune”
vor permite realizarea
unor activitati pescaresti
Performante Impactul pe termen Realizarea investitiei Investitia va avea impact
lung: lipsa conduce la performante deosebit asupra
performantelor ; Lipsa percepute la un nivel performantelor educatiei
adaposturilor superior . din oras
pescaresti nu va
permite realizarea
performantelor
3.1. Particularități ale amplasamentului:
Ţara: România
Judeţul: TULCEA
Oras: ISACCEA

Judeţul Tulcea
Judetul Tulcea este situat in SE tarii, ocupand jumatatea nordica a provinciei
istorice Dobrogea. Este strabatut de paralela de 45° latitudine nordica (care trece prin
dreptul dealului Denistepe) si de meridianul de 29° longitudine estica.
Se invecineaza la N cu Republica Ucraina, granita fiind formata de Dunare, de la
varsarea Prutului si pana la prima bifurcatie (in dreptul satului Patlageanca), apoi de
bratul Chilia, pana la varsarea acestuia in Marea Neagra. La E se invecineaza cu Marea
Neagra, de la gura bratului Musura si pana la Gura Portitei. Granita sudica are un traseu
sinuos, ce incepe de la Gura Portitei si Grindul Lupilor si continua pe directia E-V pana in
apropierea localitatii Garliciu, vecin fiind judetul Constanta. Latura vestica si nord-vestica
este data de Dunare (bratul Dunarea Veche, pana la Smardan), care desparte judetul
Tulcea de judetele Braila si Galati.

a) descrierea amplasamentului (localizare - intravilan/extravilan, suprafața terenului,

dimensiuni în plan, regim juridic - natura proprietății sau titlul de proprietate, servituți,
drept de preempțiune, zonă de utilitate publică, informații/obligații/constrângeri extrase
din documentațiile de urbanism, după caz);
Adapostul pescaresc este situat in extravilanul orasului Isaccea , cu acces direct din
P 549 , în conformitate cu prevederile planului de amplasament propus în cadrul pieselor
desenate.
Din punct de vedere juridic, terenul pe care urmează a se executa obiectivul de
investitii, este inclus în proprietatea privata a Orasului Isaccea , în conformitate cu
prevederile domeniului public , aprobat prin HCL nr. 73/29.06.2017
Din punct de vedere cadastral, terenul propus pentru amplasarea obiectivului de
investitii este situat in T 44 Nr 562/31034, nr cad/CF 31034,UAT Isaccea având
suprafata totală de 18200 mp.

b) relații cu zone învecinate, accesuri existente și/sau căi de acces posibile;

Oras Isaccea
Isaccea este un oraş în judeţul Tulcea, Dobrogea, România, pe malul drept al
Dunării. Conform recensământului din 2011, populaţia localităţii era de 5.026 persoane.
 Oraşul are în administrare 9671 ha, din care 369 ha în zonă intravilană. Traversat
de şoseaua Tulcea - Brăila, acesta este situat la 35 km nord-vest de Tulcea. Din punct
de vedere administrativ, oraşul cuprinde şi satele Revărsarea şi Tichileşti.
Terenul se afla In INTRAVILANUL localitatii Isaccea ,conform P.U.G.
-Folosinta actuala :teren neproductiv,subcategoria rape-ravene, conform incadrarii
documentatiei cadastrale.
- Destinatia preconizata: extravilan
Acces la căi de comunicaţii
Accesul in localitate se face pe cale terestra prin:
-Acces rutier prin intermediul unui dig din DJ 229P.

c) orientări propuse față de punctele cardinale și față de punctele de interes naturale sau
construite;
Adapostul pescarsc va fi amplasat in,extravilanul orasului Isaccea, avand ca si
vecinatati :
-la Nord –Dunarea, consiliul local al Orasului isaccea
-la Sud- Jugaru Paraschiva,Scurtu Ion
-la Est- P8 583 ARBDD
-la Vest –Consiliul local Isaccea

d) surse de poluare existente în zonă;

Intrucat amplasamentul adapostului se afla intr-o zona urbana,extravilan,unde nu
exista fabrici,uzine sau industrie dezvoltata nu se pune problema unor surse de poluare.

e) date climatice și particularități de relief;

Clima
 Clima este temperat-continentală. Iernile sunt lungi şi geroase. Crivăţul, venit din
zona nord-estică a Rusiei către sud-vest, produce viscol şi temperaturi foarte scăzute.
Verile sunt uscate şi călduroase.

 Solul
Solurile se prezinta sub forma unui mozaic, in functie de diversitatea conditiilode
pedogeneza (clima, vegetatie, roca). Cele mai multe fac parte din clasa molisolurilor, sub
paduri aparand si argiluvisoluri, precum si o gama variata de soluri intrazonale
(halomorfe, hidromorfe, aluvisoluri, psamosoluri).
Subsolul judetului Tulcea adaposteste o gama destul de variata de resurse, multe
din ele aflate in exploatare. Pentru importanta lor economica merita a fi mentionate
granitele (Turcoaia, Macin), si calcarele siderurgice (Mahmudia, Dorobantu). Local se
exploateaza si alte roci pentru constructii, aceasta activitate avand chiar un caracter
industrial. Din cauza lipsei rentabilitatii, recent s-au inchis exploatarile de minereu de fier
(Iulia), baritina (Somova, Mineri), cuartit (Mircea Voda), pirite cuprifere (Altan Tepe) sau
calcare (Zebil), deschizandu-se altele (Isaccea, Revarsarea, Dl. Bujoarelor, Dorobantu,
Niculitel, Tulcea), care exploateaza roci pentru constructii.
Cariera de granit de la Greci a fost abandonata deoarece face parte din
perimetrul Parcului National al Muntilor Macinului.

 Relief
Relieful este alcătuit din formaţiuni prealpine (şisturi cristaline, depozite
sedimentare, magnetice, diabaze şi porfire) alpine unde se conservă şi amprente ale
mişcărilor mai vechi (hercinice şi acaledonice). Localitatea este aşezată într-o zonă unde
se întâlnesc Podişul Niculiţelului cu Depresiunea Saon (Isaccea-Niculiţel) şi Lunca
Dunării. Trăsăturile proprii reliefului colinar se regăsesc mai mult în partea de sud sud-
vest, unde apar frecvent înălţimi ce depăşesc 200 m. Nivelul de luncă, principala treaptă
genetică a reliefului fluvial, îşi modifică aspectul mai ales la viituri, ducând la formarea
ostroavelor în albia minoră a Dunării. În faţa portului a apărut, la începutul anilor 1980, o
limbă de nisip, care, cu o uluitoare rapiditate, s-a transformat într-o adevărată insulă,
năpădită întâi de ierburi, dar care astăzi găzduieşte o adevărată pădure.

f) existența unor:
- rețele edilitare în amplasament care ar necesita relocare/protejare, în măsura în care
pot fi identificate;
Nu este cazul

- posibile interferențe cu monumente istorice/de arhitectură sau situri arheologice pe

amplasament sau în zona imediat învecinată; existența condiționărilor specifice în cazul
existenței unor zone protejate sau de protecție;
Nu este cazul

- terenuri care aparțin unor instituții care fac parte din sistemul de apărare, ordine publică
și siguranță națională;
Nu este cazul

g) caracteristici geofizice ale terenului din amplasament - extras din studiul geotehnic
elaborat conform normativelor în vigoare, cuprinzând:
Pentru prezentul obiectiv nu s-a intocmit un studiu geotehnic.
Studiul topografic cuprinde planul topografic al amplasamentului cu lista de repere în
sistem de referintă national
Zonarea seismica
Conditiile seimice in amplasament conform P100-1/2013 sunt: ag = 0.20g , accelaratia
la sol in amplasament avand IMR = 225 ani; Tc = 0.70 s, perioada de colt a spectrului de
raspuns seismic;
γI = 1.2, factor de importanta seismic (clasa II de importanta seismica);
Actiunea zapezii este caracterizata conform CR 1-1-3/2012Evaluarea acţiunii
zăpeziiasupra construcţiilor,prin S0k= 2.00 kN/mp, reprezentand valoarea incarcarii cu
zapada lanivelul solului;
Conform CR 1-1-4/2012. Evaluarea actiunii vantului asupra constructiilor,
presiunea de referinta a vantului qb = 0.6 kPa.
Date geologice generale
Teritoriul judeţului Tulcea cuprinde formaţiuni geologice foarte diferite ca varstă şi
mod de formare . Sudul judeţului corespunde Podişului Casimcei, cea mai veche
formaţiune de pe teritoriul românesc şi este constituit predominant din şisturi verzi
paleozoice peste care se află discontinuu depozite jurastice şi cretacice. Orogenul Nord-
Dobrogean – este unitatea ce se desfaşoară între falia Peceneaga Camena în S şi falia
Sfâtul Gheorghe în Nord. Fundamentul este format din: roci cristaline cutate prehercinic,
roci magmatice (granite şi bazalte) şi roci sedimentare. Această unitate are următoarele
subdiviziuni:
1.Măcin – situată in vest între Dunăre şi Taiţa
2.Niculiţel – între Taiţa şi depresiunea Nalbant
3.Tulcea
4. Babadag – între Dunăre şi Marea Neagră
Depozitele loesoide apar cu grosimi variate peste aceste formaţiuni. Evoluţia
geologică se continuă actual cu depozitele deltaice. În structura geologică a Orogenului
Nord-Dobrogean se disting trei unităţi tectonice, între care există relaţii de încălecare:
Unitatea de Măcin, Unitatea Consul-Niculiţel şi Unitatea de Tulcea. Săndulescu (1984) le
atribuie valoare de pânze, cu vergenţa nord-estică; cea inferioară, Unitatea Tulcea fiind
şariată peste Depresiunea Pre-dobrogeană. Începând de la V la E, unităţile tectonice
majore ale Dobrogei de Nord sunt delimitate de următoarele linii tectonice majore
(Seghedi et al, 2001): linia Luncaviţa-Consul (între Unitatea de Măcin la V şi Unitatea
Consul-Niculiţel la E) respectiv, linia Vest Isaccea-Teliţa-Poşta-Trestenic-Izvoarele-Mihai
BravuBabadag-Enisala (între Unitatea Consul-Niculiţel la vest şi Unitatea de Tulcea la
est). Grădinaru în 1989 apreciază că aceste linii tectonice converg spre SE spre Falia
Peceneaga Camena devenind mai mult sau mai puţin paralele cu acestea.
Cadrul geomorfologic,hidrologic
Subsolul judetului Tulcea adaposteste o gama destul de variata de resurse, multe
din ele aflate in exploatare. Pentru importanta lor economica merita a fi mentionate
granitele (Turcoaia, Macin), si calcarele siderurgice (Mahmudia, Dorobantu). Local se
exploateaza si alte roci pentru constructii, aceasta activitate avand chiar un caracter
industrial. Din cauza lipsei rentabilitatii, recent s-au inchis exploatarile de minereu de fier
(Iulia), baritina (Somova, Mineri), cuartit (Mircea Voda), pirite cuprifere (Altan Tepe) sau
calcare (Zebil), deschizandu-se altele (Isaccea, Revarsarea, Dl. Bujoarelor, Dorobantu,
Niculitel, Tulcea), care exploateaza roci pentru constructii
Cariera de granit de la Greci a fost abandonata deoarece face parte din perimetrul
Parcului National al Muntilor Macinului.
Exceptand Dunarea, curs alohton, care margineste judetul la V si N, marea majoritate a
apelor autohtone sunt scurte si temporare. Mai importante sunt Taita, Telita, Slava,
Casimcea si Hamangia, tributare unor lacuri de pe litoralul Marii Negre (Babadag,
Golovita), putine indreptandu-se spre V, debusand in Dunare (Topolog, Rostiile,
Aiormanul).
Lacurile sunt putine, de tip sot (Murighiol, Saraturile, Slatina), cele antropice fiind
ceva mai mari (Traian, Ciuperca, Horia). In schimb, pe latura nordica si estica, in lunca
Dunarii, dar mai ales in delta, apar lacuri mari: Crapina, respectiv Dranov, Gorgova,
Merhei, Rosu, Matita, Zmeica, Golovita sau Razim. De altfel, lacul Razim este cel mai
mare din tara, ocupand impreuna cu Sinoie, Zmeica si Golovita 452 km².
Incadrarea obiectivului in zone de risc (cutremur, alunecari de teren inundatii)
Conditiile seimice in amplasament conform P100-1/2013 sunt: ag = 0.20g ,
accelaratia la sol in amplasament avand IMR = 225 ani; T c = 0.70 s, perioada de colt a
spectrului de raspuns seismic;
γI = 1.2, factor de importanta seismic (clasa II de importanta seismica);
Actiunea zapezii este caracterizata conform CR 1-1-3/2012Evaluarea acţiunii
zăpeziiasupra construcţiilor,prin S0k= 2.00 kN/mp, reprezentand valoarea incarcarii cu
zapada lanivelul solului;
Conform CR 1-1-4/2012. Evaluarea actiunii vantului asupra constructiilor,
presiunea de referinta a vantului qb = 0.6 kPa.
Condiţii de fundare
Din punct de vedere al Planului de amenajare al teritoriului national-Sectiunea a V-a
Zone de risc natural - cutremure de pamant - zona de intensitate seismica pe scara MSK
este 7 1/2, cu o perioada medie de revenire de cca. 50 de ani.
Din punct de vedere al Planului de amenajare al teritoriului national-Sectiunea a V-a
Zone de risc natural - alunecari de teren, potential de producere al alunecarilor - scazut,
probabilitate de alunecare - redusa.
Conform fig 3.2 "Zonarea teritoriului Romaniei" in termeni de perioada de control(colt)
Tc,a spectrului de raspuns, spatiile recreative se afla intr-o zona cu Tc= 0.7 s.
Adancimea de inghet
Valoarea adancimii maxime de inghetconform STAS 6054/77,se va considera h=90cm.
Adancimea si sistemul de fundare recomandat
Avandu-se in vedere uniformitatea pe verticala a stratificatiei terenului de fundare
adancimea de fundare se va determina conf pct C1, Anexa C din „Normativul privind
proiectarea fundaţiilor de suprafaţă” indicativ NP 112 – 2014.
 Tinand cont de stratificatia interceptata se recomanda ca fundarea sa se realizeze,
in mod direct pe stratul de praf argilos nisipos, asigurandu-se obligatoriu o compactare
viguroasa a fundului de sapatura si eliminarea pamantului cafeniu.
Evaluarea presiunii conventionale de baza (in cazul fundarii directe)
Pe stratul de praf argilos nisipos, se va putea considera o presiune conventionala de
baza de Pconv = 120 kPa.
- În faza următoare se va proceda la decaparea stratului vegetal pe o grosime de 0,20
m, urmată de nivelarea şi compactarea suprafeţei rezultate după decapare.
Compactarea se poate realiza cu cilidrii compactori cu feţe netede sau cilidrii compactori
cu pneuri multiple la un număr de 18 treceri ale utilajului pe aceeaşi urmă (9 treceri la
ducere şi 9 treceri la întoarcere). După compactarea suprafeţei se va trece la
executarea unei umpluturi organizate (până la o cotă stabilită în proiect), din pământ
argilos (argilă prăfoasă) sau material granular (pietriş cu nisip sau balast), adus dintr-o
sursă apropiată. Umplutura se va realiza prin aşternerea pământului în straturi
elementare de 20 cm , în cazul folosirii argilei prăfoase, respectiv în straturi de 25-30
cm, în cazul folosirii de balast sau pietriş cu nisip.
- Datorită caracterului granular alcătuit din pietriş cu bolovăniş şi nisip al terenului de
fundare, săpăturile pentru fundaţii nu se vor lăsa expuse precipitaţiilor, căldurii solare sau
ciclului de îngheţ-dezgheţ. Terenul se recomanda a se nivela prin lucrări de debleere,
respectiv prin decaparea acestuia pe o adâncime stabilităfuncţie de panta terenului,
obţinându-seîn final o suprafaţă orizontală. Aceste lucrări se vor executa în perioadele
lipsite de precipitaţii, pentru a se evita împotmolirea utilajelor in terenul alcătuit din
umpluturi.
- După obţinerea unei suprafeţe orizontale, se va trece la aşternerea de material
granular alcătuit din pietriş cu nisip, compactat cu un utilaj compactor (compactor cu fete
netede), în straturi elementare de 20-25 cm grosime, după care se va trece la aşternerea
unui strat subţire de 20-25 cm de pământ argilos-prăfos cu umiditate redusă (16-17%),
compactat cu acelaşi utilaj. Partea superioară a suprafeţei se va acoperii cu un strat de
pământ vegetal, care urmează a se înierba.
- În paralel cu lucrările menţionate mai sus, se va trece la sistematizarea terenului pe
verticală pentru preluarea apelor din precipitaţii şi deviate într-o zonă care să nu
influenţeze constructia.

3.2. Descrierea din punct de vedere tehnic, constructiv, funcțional-arhitectural și

tehnologic:
Construcţia adapostului pescaresc in orasul Isaccea presupune realizarea unei
construcţii moderne cu destinaţia de adapost pescaresc.
Lucrările de construcţie ale adapostului pescaresc cuprind lucrări de
terasamente, , lucrări de construcţii de rezistenţă şi arhitectură, finisaje exterioare,
realizarea de instalaţii electrice, sanitare şi termice corespunzătoare.
Asigurarea utilităţilor este rezolvată astfel:
1. Necesarul de energie electrică este asigurat prin panouri fotovoltaice.
2. Necesarul de apă potabilă şi menajeră va fi asigurat prin montarea unei mini statii de
epurare,care va prelua apa din Dunare si o va prepara astfel incat sa raspunda cerintelor
in ceea ce priveste calitatea apei.
3. Evacuarea apei pluviale se va face intr-un bazin vidanjabil.
4. S-au prevazut toalete in interiorul constructiei, diferentiate pe categorii, de persoane.
5. Necesarul de apa calda se va realiza prin intermediul unor panouri solare si a unui
boiler electric ,iar necesarul de energie termica se va realiza prin intermediul unor
vntiloconvertoare

1.Adapost pescaresc
Detalii constructive:
 Regim de înălţime Parter. Înălţimea maximă a căldirii la streasina 2.15 m, faţă de
cota 0.00, iar înălţimea la cornişă 4.40 m, faţă de cota 0.00 ,cota soclu si cota teren
natural sunt variabile.
Suprafata construita propusa Sd= 74 mp
Suprafata desfasurata propusa Sd= 74 mp
Constructia are o forma neregulata ce se inscrie aproximativ intr-un patrat cu
laturile principale de 13.20 m x 6.80 m.
Cladirea are un acces principal, pe latura de Est.
Functiuni:
-H liber=2.40m,
Terasa = 15.75 mp
Dormitor = 12.00mp
Dormitor= 12.00 mp
Bucatarie=16.00 mp
Gr s = 8.80mp

Explicitare fluxuri principale:

1 –Circuit pescari:
Adapostul are functiunile si dotarile conexe necesare pentru un numar de maxim
6 persoane Accesul principal in incinta se face de pe latura de Est a constructiei de pe
terasa catre dormitoare,bucatarie si baie.
2.Adapost ambarcatiuni pescaresti
Detalii constructive:
Regim de înălţime Parter. Înălţimea maximă a căldirii la streasina 2.15 m, faţă de
cota 0.00, iar înălţimea la cornişă 4.40
m, faţă de cota 0.00 ,cota soclu si cota teren natural sunt variabile.
Suprafata construita propusa Sd= 74 mp
Suprafata desfasurata propusa Sd= 74 mp
Constructia are o forma neregulata ce se inscrie aproximativ intr-un patrat cu
laturile principale de 16 m x 4.40.
Cladirea are un acces principal, pe latura de Nord
Functiuni:
-H liber=2.40m,
Spatiu de depozitare/reparare ambarcatiuni= 50.00mp
Spatiu de depozitare = 11.60mp

Explicitare fluxuri principale:

1 –Circuit pescari:
Adapostul de ambarcatiuni are functiunile si dotarile conexe necesare pentru un
numar de maxim 4 ambarcatiuni.Accesul principal in incinta se face de pe latura de Nord
a constructiei .
3.Ponton pentru ambarcatiuni pescaresti
Detalii constructive:
Se va realiza din prefabricate,acesta se va monta paralel cu latura de est a
adapostului pescaresc, si are functiunea de acostare ambarcatiuni.
Lungimea acestuia este de 13.20 m si beneficiaza de 5 locuri de acostare.

Finisajele propuse prevad:

Sunt alcatuite din lemn ce va fi tratat cu vopsea speciala pentru lemn pe baza de
apa.
4.Amenajare dig
Detalii constructive:
Regim de înălţime Parter.
 Suprafata construita propusa Sd= 458.30 mp
Suprafata desfasurata propusa Sd= 458.3mp
Se va consolida digul existent si se vor amenaja alveole de refugiu pe toata
lungimea acestuia la o distanta de aproximativ 50 de metri.
Digul va fi utilizat pentru circulatia autovehiculelor.
Se vor reface partile acestuia acolo unde este cazul, si se va aplica un strat de
15 cm de piatra bine compactat pentru a facilita circulatia autovehiculelor.

3. Decolmatarea canalului
Detalii constructive:
Se va realiza decolmatarea unei suprafete de canal de 315 m.
In prezent acest canal este inundabil,nu exista posibilitatea de navigatie,se
doreste decolmatarea acestuia pentru a permite accesul ambarcatiunilor de pe
Dunare.catre adapostutile pescaresti.

3.3. Costurile estimative ale investiției:

- costurile estimate pentru realizarea obiectivului de investiții, cu luarea în considerare a
costurilor unor investiții similare, ori a unor standarde de cost pentru investiții similare
corelativ cu caracteristicile tehnice și parametrii specifici obiectivului de investiții;
Costul estimativ al investiţiei s-a calculat pe baza soluţiilor tehnice ale proiectului
urmărind fiecare categorie de lucrări care participă la realizarea obiectivului final.
Valoarea totala a investiţiei conform devizului general, este de 1 860 993.01 Lei
cu TVA.

- costurile estimative de operare pe durata normată de viață/de amortizare a

investiției publice.
Durata de amortizare a investitie este de 10 ani.Costurile de mentenanta vor fi
asigurate din bugetul local. Costurile estimative ramase vor fi extrase din bilantul UAT
ISACCEA
pentru investitie a fost realizat pe baza urmatorilor indici spatiali:

Denumire Suprafata Euro/mp Total Euro

(mp)
Suprafata construita 151 1 061.56 160 296.72
Suprafata desfasurata 151 1 061.56 160 296.72
Suprafata utila 110.5 1 061.56 160 296.72
Suprafata amenajata dig 458.3 3.66 1 678.325
Suprafata decolmatata 315 444.10 139 893.825
Suprafata ponton acostare 28.85 321.92 9 287.60

3.4. Studii de specialitate, în funcție de categoria și clasa de importanță a

construcțiilor, după caz:- studiu topografic;
A fost intocmit un studio topografic de catre SC TOPO CONSULT SRL
- studiu geotehnic și/sau studii de analiză și de stabilitate a terenului;
Pentru prezentul obiectiv nu s-a intocmit un studiu geotehnic,acesta se va intocmi in
urmatoarea faza de proiect si anume cea de proiect tehnic de executie.
- studiu hidrologic, hidrogeologic;
Nu este necesar.

- studiu privind posibilitatea utilizării unor sisteme alternative de eficiență ridicată pentru
creșterea performanței energetice;
Nu este necesar.
- studiu de trafic și studiu de circulație;
Nu este necesar.

- raport de diagnostic arheologic preliminar în vederea exproprierii, pentru obiectivele

de investiții ale căror amplasamente urmează a fi expropriate pentru cauză de utilitate
publică;
Nu este necesar.

- studiu peisagistic în cazul obiectivelor de investiții care se referă la amenajări spații

verzi și peisajere;
Nu este necesar
.
- studiu privind valoarea resursei culturale;
Nu este necesar.

- studii de specialitate necesare în funcție de specificul investiției.

Nu este necesar.

3.5. Grafice orientative de realizare a investiției

Durata de implementare a proiectului va fi de 24 luni.
ANUL 1 AL IMPLEMENTARII
Denumirea capitolelor de
L L L L L L L L L L1 L1
cheltuieli L11
1 2 3 4 5 6 7 8 9 0 2
Capitolul 1. Cheltuieli
pentru obtinerea si
amenajarea terenului -
total, din care:
1.1 Cheltuieli pentru
obtinerea terenului
1.2 Cheltuieli pentru
amenajarea terenului
1.3 Cheltuieli cu
amenajari pentru
protectia mediului si
aducerea la starea initiala
Capitolul 2. Cheltuieli
pentru asigurarea
utilitatilor necesare
obiectivului
Capitolul 3. Cheltuieli
pentru proiectare si
asistenta tehnica - total,
din care:
3.1 Studii de teren
3.2 Obtinerea de avize,
acorduri si autorizatii
3.3 Proiectare si inginerie
3.4 Organizarea
procedurilor de achizitie
3.5 Consultanta
3.6 Asistenta tehnica
Capitolul 4 Cheltuieli
pentru investitia de baza -
 total, din care:
Constructii si lucrari de
interventii - total, din care:
4.1 Constructii si instalatii
4.2 Montaj utilaj
tehnologic
4.3 Utilaje, echipamente
tehnologice si functionale
cu montaj (procurare)
4.4 Utilaje si echipamente
fara montaj, mijloace de
transport, alte achizitii
specifice
4.5 Dotari
4.6 Active necorporale
Capitolul 5 Alte cheltuieli -
total, din care:
5.1 Organizare de santier
5.2 Comisioane, taxe
5.3 Cheltuieli diverse si
neprevazute
Capitolul 6 Cheltuieli
pentru darea in
exploatare - total, din
care:
6.1 Pregatirea
personalului de
exploatare
6.2 Probe tehnologice si
teste

4. Analiza fiecărui scenariu propus.

Din punct de vedere al analizei financiare, scenariul „Fără proiect” nu presupune
cheltuieli pentru realizarea investiţiei. De asemenea, deoarece adaposturile pescaresti
nu există, acest scenariu nu implică nici costuri de întreţinere.
Datorită inexistenţei unor adaposturi pescaresti,persoanele care practica activitati
de pescuit din orasul Isaccea intampina greutati in ceea ce priveste accesul la servicii
de calitate
Pentru UAT Isaccea în acest moment nu există fluxuri financiare de intrare sau
de ieşire aferente adaposturilor pscaresti.De aceea, nu se justifică o analiză financiară şi
nici calculul ratei interne de rentabilitate financiară.
Din punct de vedere al analizei economice, soluţia „Fără proiect” nu
generează costuri de investiţii sau de întreţinere. Apar în schimb costuri ale
externalităţilor – creşterea costurilor pentru persoanele care practica activitati de
pescuit . Din aceste considerente rezultă o amplificare a efectelor negative deja
existente. Inexistenţa beneficiilor, datorită faptului ca in oras nu exista un astfel de
spatiu , implică o valoarefoarte mică a ratei interne a rentabilităţii economice (există şi
posibilitatea ca valoarea acesteia să fie negativă).
Deoarece în localitatea Isaccea nu există niciun adapost pescaresc nu se poate
lua în calcul un scenariu minimal.
Scenariul ''Cu proiect'' presupune construirea unui adapost pescaresc , conform
specificaţiilor proiectantului, iar indicatorii financiari şi economici vor fi descrişi în
 secţiunile următoare: Analiza financiară, Analiza economică, Analiza de risc, Analiza
de senzitivitate.
Acest scenariu este denumit astfel avand in vedere obiectivul propus si anume cel de
implementare al proiectului.
În aceasta variantă se propune construirea unei cladiri cu regim de inaltime P ,care
sa aiba functiunea de adapost pescaresc ,si care sa corespunda normelor in vigoare in
ceea ce priveste fluxurile existente, delimitarea si amenajarea spatiilor,dimensionarea
instalatiilor de alimentare cu apa,de canalizare, de alimentare su energie electrica si cea
de incalzire.
Lucrarile de construire vor cuprinde atat lucrari de arhitectura cat si lucrari de
amenajare ale teritoriului.
1. Adapost pescaresc
2. Adapost ambarcatiuni pescaresti
3. Ponton pentru ambarcatiuni
4.Amenajarea digului
5 Decolmatare canal
Finisaje interioare exterioare:
Finisajele propuse prevad:
La interior : - pardoseli - gresie antiderapanta, baie, lemn pentru spatii de
dormit,bucatarie si terasa.
– finisaje pereţi interiori cu rigips, glet de ipsos si zugraveala lavabila , faianta
pentru spatiile sanitare; plafoane false din placi fonoizolante in spatiile cu activitate
intensa, tavane cu tencuială, glet pe baza de ipsos şi zugrăveală lavabilă;
- tamplarie din lemn
La exterior: - pardoseli din lemn
-finisaje exterioare la pereti de inchidere, pe suport din termosistem din placi
polistiren expantat si tencuiala pe plasa din fibra de sticla- placare caramida aparenta
( soclu), si tencuiala pe baza de praf de similipiatra
-învelitoare din stuf
. Instalatiile aferente constructiei
1 Instalatii electrice
Racordul electric se va realiza conform studiului de solutie ce se va intocmi de
catre o firma autorizata .
Instalatiile de joasa tensiune au urmatoarele caracteristici :
 joasa tensiune - 400 V
 frecventa - 50 Hz
 regim de neutru - TNC/TNS
Selectivitatea protectiilor trebuie sa fie respectata cu strictete. Pentru a asigura o
continuitate in distribuirea energiei electrice, orice defect trebuie sa provoace
deschiderea doar a disjunctorului plasat in amonte de acel defect.
Aparatele utilizate pentru protejarea si intreruperea diferitelor circuite trebuie sa
fie compatibile cu curentul de scurt-circuit posibil in regim de varf.

I Instalatii de iluminat
Iluminatul artificial in cladire se va realiza cu corpuri de iluminat tip led, in
functie de destinatia incaperilor. Corpurile de iluminat vor fi alimentate intre faza si
neutru. Circuitele de alimentare a corpurilor de iluminat sunt separate de cele pentru
alimentarea prizelor. Fiecare circuit de iluminat este incarcat astfel incit sa insumeze o
putere totala de maxim 1,2 kW.
Se interzice suspendarea corpurilor de iluminat direct prin conductele de
alimentare. Dispozitivele de suspendare ale corpurilor de iluminat (carlige de tavan,
dibluri, etc.) se aleg astfel incat sa suporte fara deformare o greutate de 5 ori mai mare
decat a corpurilor de iluminat, dar cel putin 10 kg.
 In camerele periculoase din punct de vedere electric (grupuri sanitare) nu se
vor monta aparate de comutare sau doze de derivatie, acestea fiind prevazute a se
monta in exteriorul incaperilor respective.
Carcasele metalice ale corpurilor de iluminat montate la exterior sau ale celor
montate in locuri cu inaltime libera mai mica de 2,5 m se vor lega la conductorul de
protectie.
Comanda iluminatului se va face manual, prin intermediul intrerupatoarelor.
Intrerupatoarele se monteaza pe conductorul de faza si corespund modului de pozare a
circuitelor si gradului de protectie cerut de mediul respectiv. Inaltimea de montaj a
intrerupatoarelor si comutatoarelor va fi de 0.9 m, masurata de la nivelul pardoselii finite
pina in axul aparatului.
Circuitele de iluminat vor fi protejate la suprasarcina si scurtcircuit cu
intrerupatoare automate prevazute, atunci cind este cazul, cu protectie automata la
curenti de defect, conform schemelor monofilare si specificatiilor de aparataj.
Circuitele de iluminat se vor realiza cu conductor tip FY, avind sectiunea 1,5
mm² (pentru conductorul de faza si pentru cel de neutru) si de 2,5 mm² (pentru
conductorul de protectie – acolo unde este cazul), protejate impotriva deteriorarii
mecanice in tuburi de protectie din PVC (tip IPY). Circuitele de iluminat se vor executa
ingropat in placa, tencuiala, sub pardoseala, sau mascate de peretii de gipscarton.
Se va evita instalarea circuitelor de iluminat pe suprafete calde (in lungul
conductelor pentru distributia agentului termic), iar la incrucisarile cu acestea se va
pastra o distanta minima de 12 cm. Pe traseele orizontale comune, circuitele de iluminat
se vor monta deasupra celor de incalzire.
De asemenea, distanta intre circuitele de iluminat si cele de curenti slabi trebuie
sa fie de minim 15 cm (daca portiunea de paralelism nu depaseste 30 m si nu contine
inadiri la conductoarele electrice). Pe traseele orizontale comune, circuitele de iluminat
se vor monta deasupra celor de curenti slabi.
In spatiile tehnice si grupurile sanitare sau prevazut corpuri de iluminat cu grad
de protectie ridicat.
S-a optat pentru iluminatul cu corpuri de iluminat echipate cu lampi tip led
Aspecte cantitative :
- Nivelul de luminanta reprezinta conditia cantitativa de baza in iluminatul incaperilor.
Comanda iluminatului se face cu intrerupatoare locale, montate la intrarile in
camere.
Execuţia instalaţiilor electrice de iluminat se va realiza în conformitate cu
prevederile din normativul I.7/2011 privind proiectarea şi execuţia instalaţiilor electrice cu
tensiuni pana la 1000 V c.a.
Nivelurile de iluminare au fost calculate conform cerintelor beneficiarului
exprimate in caietul de sarcini, coroborate cu valorile indicate in normativul NP 061/2001.
II Instalatii de prize
Au fost prevazute spre a fi montate prize simple si duble, dar toate vor fi de
tip cu contact de protectie, executate pentru a suporta fara sa se deterioreze un curent
de 16 A. Circuitele de prize vor fi separate de cele pentru alimentarea corpurilor de
iluminat. Inaltimea de montaj a prizelor va fi de 0.3m, masurata de la nivelul pardoselii
finite pina in axul prizei, cu exceptia celor notate altfel.
Toate circuitele de prize vor fi protejate la plecarea din tabloul electric cu
intrerupatoare automate prevazute cu protectie automata la curenti de defect (PACD) de
tip diferential (cu declansare la un curent de defect de 0,03 A) conform schemelor
monofilare si specificatiilor de aparataj.
Circuitele de prize se vor realiza cu conductor tip FY 2,5 mm² (atat pentru
conductorul de faza, pentru cel de neutru cat si pentru cel de Conductor de protectie),
protejate impotriva deteriorarii mecanice in tuburi de protectie din PVC (tip IPY).
 Distributia circuitelor se va realiza ingropat in sapa, sub pardoseala, sau mascat de
peretii de gipscarton.
Se va evita instalarea circuitelor de prize pe suprafete calde (in lungul
conductelor pentru distributia agentului termic), iar la incrucisarile cu acestea se va
pastra o distanta minima de 12 cm. Pe traseele orizontale comune, circuitele de prize se
vor monta deasupra celor de incalzire.
De asemenea, distanta intre circuitele de prize si cele de curenti slabi trebuie sa
fie de minim 15 cm (daca portiunea de paralelism nu depaseste 30 m si nu contine
inadiri la conductoarele electrice). Pe traseele orizontale comune, circuitele de prize se
vor monta deasupra celor de curenti slabi.
Pe circuitele de prize sunt prevazute prize simple sau duble, toate cu contact de
nul, cu o putere instalata de 2000 W, In conformitate cu cu prevederile normativului NP-
I7. Pe circuitele de iluminat monofazate sunt prevazute de corpuri de iluminat cu o
putere maxima instalata de 1.5kW iar pe cele trifazate maximum 5 kW in conformitate cu
cu prevederile normativului NP- I7.
Racordurile electrice sunt dispuse pe circuite independente, corespunzator
gradului de importanta a acestora. Nici un întrerupator şi nici o priza nu trebuie sa se
gaseasca la mai puţin de 0,60 m de o sursa de apa. In zonele tehnice cat si in zonele
exterioare s-au prevazut prize cu grad de protectie sporit tip IP44, cu capac de protectie,
in restul zonelor fiind de tip IP 20.

III Instalatii de protective impotriva socurilor datorate atingerilor

Schema de protectie impotriva electrocutarilor este de tipul TN-S (cu neutrul
izolat pe parcursul intregii scheme, intre tablourile generale de distributie si receptoare).
In acest sens, intre tabloul general si tablourile secundare se vor poza
urmatoarele conductoare:
- fazele de racord L1, L2, L3 ;
- neutrul N, racordat la bara de neutru a tablourilor generale din postul de transformare;
- conductorul de protectie PE, care va racorda borna PE a tabloului electric secundar la
bara de PE a tabloului general din postul de transformare.
Se va urmari ca N si PE sa nu fie in contact pe toata distributia electrica.
Neutrul (N) se va racorda la pamant (PE) la nivelul tabloului principal de joasa
tensiune al fiecarui corp de cladire.
Protectia prin legare la conductorul special de protectie.
Toate partile metalice ale instalatiei electrice care normal nu sunt sub
tensiune, dar care accidental ar putea fi strapunse si puse sub tensiune, se leaga la un
conductor special de impamantare (diferit de conductorul neutru), legat la priza de
pamint a constructiei.
Astfel, carcasele echipamentelor electrice, motoarelor electrice, cutiile
tablourilor de distributie, stelajele de sustinere a instalatiilor, conductele de ventilatie, se
vor lega la acest conductor de protectie. Se va asigura continuitatea electrica in cazul
conductelor tehnologice, inclusiv tubulaturii de ventilatie.
Astfel :
- conductorul PE al tablourilor electrice va fi racordat la instalatia PE cu al cincilea sau al
treilea
- carcasele metalice ale tablourilor se vor racorda la pamant cu conductor FY16 mm 2 sau
platbanda OL-Zn 25x4mm.
Pentru protectia impotriva supratensiunilor s-au prevazut descarcatoare, la
nivelul tablourilor principale ale fiecarui corp de cladire.
Se vor respecta cu stricteţe condiţiile de receptie şi de verificare a instalatiei de
legare la pamant de protectie conform standardelor in vigoare.
 S-a realizat de asemenea o retea de echipotentializare formata din bare de
echipotentializare montate langa tablourile electrice , barele fiind legate la bara principala
prin conductoare flexibile din Cu 25 mmp cu izolatie galben-verde.
Bara principala de egalizare de potential se leaga de priza de pamant ( de
centura inelara ) prin intermediul a 2 platbande OLZn 40x4.
Se interzice legarea in serie a maselor materialelor si echipamentelor legate la
conductoare de protectie intr-un circuit de protectie.

IV Instalatii de priza de pamant

Se va executa o priza de pamant artificiala pentru paratrasnet a carei
rezistenta de dispersie trebuie sa fie mai mica sau egala cu 10 ohm si cate una separat
pentru tabloul general TG a carui rezistenta de dispersie trebuie sa fie mai mica sau
egala cu 4 ohm.
Pentru prizele de pamant artificiale se vor monta electrozi verticali din teava
OL-Zn cu D = 2 ½ ţoli si L= 3 m legaţi între ei cu platbanda OL Zn 40x4 mm² îngropata
în pamant.
Dupa legarea prizelor de pamant la instalatiile electrice aferente celor doua
tablouri si paratrasnetului se va proceda la masurarea rezistentei de dispersie a
acestora. Daca rezistenta de dispersie depaseste valoarea prescrisa de 10 Ohm
respectiv 4 Ohm, se vor adauga electrozi pana la atingerea valorii necesare.
Toate prizele prevazute vor fi cu contact de protectie. Conductorul protectie
este montat in acelasi tub de protectie cu conductorii activi pana la tabloul in care se
racordeaza circuitul si se leaga bara de nul de protectie. Conductorul de protectie al
tabloului se monteaza in acelasi tub cu conductorii activi ai coloanei, pana in tabloul
general si se leaga la borna de neutru de protectie. Bara de neutru de protectie din
tabloul general se leaga la priza de pamant.
De asemenea, la priza de pamint se vor lega toate elementele metalice ale
constructiei (tevi de alimentare cu apa, gaze, etc) precum si toate elementele metalice
ale instalatiei electrice care in mod normal nu se afla sub tensiune dar care in mod
accidental, in urma unui defect, pot ajunge sub tensiune.

V Instalatia de paratrasnet
Instalatia contracareaza efectele trasnetului asupra constructiei: incendierea
materialelor combustibile, degradarea structurii de rezistenta datorita temperaturilor
ridicate ce apar ca urmare a scurgerii curentului de descarcare, inducerea in elementele
metalice a unor potentiale periculoase. Instalatia are de asemenea rolul de a capta si
scurge spre pamant sarcinile electrice din atmosfera pe masura aparitiei lor,
preintampinand aparitia trasnetului.
La proiectarea si executarea instalatiei de protectie impotriva trasnetului (IPT)
se au in vedere cerintele normativului i7/2011, asigurandu-se o conceptie optima tehnic
si economic si echipamente agrementate conform legii 10/1995.
Se propune dotarea obiectivului cu o instalatie de paratrasnet echipata cu un
dispozitiv electronic de amorsare cu coborari la priza de pamant a imobilului.
Dispozitivul obtine energia din campul electric atmosferic care creste
considerabil in timpul furtunilor, prin captatoarele inferioare. Cand descarcarea
atmosferica este iminenta, apare o crestere brusca a campului electric local care este
sesizata de dispozitivul electric de amorsare si primeste comanda de a restitui energia
stocata sub forma unei ionizari la varf (precizia remarcabila de declansare asigura o
functionare la momentul critic imediat premergator descarcarii principale).
Paratrasnetul cu dispozitiv electronic de amorsare achizitionat va fi insotit de
breviarul de calcul al producatorului precum si agrementarile acestuia. Priza de pamint
pentru instalatia de paratrasnet trebuie sa aiba o rezistenta de dispersie de cel mult 10
ohmi
 VI Sistemul de detectare si alarmare la incendiu
Instalatia electrica de detectie si semnalizare incendiu va cuprinde centrala
de avertizare incendiu cu doua bucle, amplasata in biroul de la parter, detectori de fum
amplasati in cabinete si holuri, butoanele de avertizare incendiu amplasate in zonele de
acces si hupe cu flash pentru alarmare. Detectorii vor fi conectati in bucla inchisa.
S-a prevazut instalatie de detectare şi semnalizare a incendiilor dotata cu
detectoare de fum şi cu butoane manuale de alarmare (standard SR EN 54 sau
compatibile EN 54), conform prevederilor art. 4.2.1. din normativul I 18/2-02.
Sistemul de detectie si avertizare realizeaza :
 detectarea incendiilor, atat pe caile de circulatie pentru functionarea normala a
constructiei, cat, mai ales, in spatiile şi incaperile auxiliare, precum şi in acele incaperi in
care incendiul ar putea evolua nestanjenit, fara a fi observat in timp util;
 anuntarea incendiului la punctul de supraveghere permanenta, automat şi/sau prin
declanşatoare manuale de alarma şi telefoane de interior, precum şi dupa caz, la
unitatea de pompieri;
 alarmarea operativa a personalului de serviciu, care trebuie sa organizeze şi sa asigure
prima interventie şi evacuarea persoanelor din cladire in conformitate cu planurile de
evacuare;
 avertizarea sonora a persoanelor din cladire asupra pericolului de incendiu;
 memorie de evenimente (alarme, defecte, lipsa alimentare)
Sistemul de detectie si avertizare este constituit din:
o centrala de alarmare incendiu de tip adresabila montata in birou, la parter
o detectoare de fum adresabile, montate in toate incaperile cu risc de incendiu
o butoane manuale adresabile de semnalizare a incendiului, montate in locuri vizibile, la
iesiri sau pe caile de acces in conformitate cu prevederile I18/2 – 2002, la maxim 30m
unul fata de altul
o sirene adresabile de interior pentru semnalizarea unui incendiu
o sirene conventionale de exterior pentru semnalizarea unui incendiu
o cabluri de semnalizare din cupru JEHSTH E30 2x2x0.8mm², cu intarziere la
propagarea flacarii, rezistent la foc 30 minute.
o cabluri de alimentare din cupru E30, 3x1.5 mm², rezistent la foc 30 minute.
Conform normativului de specialitate I18/2-2002, s-a prevazut instalatie
automata de semnalizare-avertizare incendii. Centrala semnalizare incendii respecta
urmatoarele:
-incaperea centralei respecta art 5.8.4: exista personal permanent de interventie,
incapere separata prin pereti Co-rezistenti la foc 60 minute, URF 30 minute (spre
exterior)
-amplasarea detectoarelor automate de incendiu – intre 8-40cm fata de tavan etc,
asigurandu-se distanta minima de siguranta la foc fata de, corpuri de iluminat, materiale
combustibile etc
-respectarea distantelor minime (30cm fata de celelalte echipamente de curenti
slabi, 50cm fata de echipamente-instalatii de curenti tari)
-pentru conectarea instalatiei de semnalizare incendii: priza pamant < 4 ohm (art
8.2)
-liniile: cabluri de cupru cu intarziere la propagarea flacarii (rezistente la foc minim
30 minute); s-au prevazut si butoane de avertizare incendiu (manuale)
-alimentarea cu energie electrica a centralei de semnalizare (nu face obiectul
proiectului): din tabloul general, cu respectarea I7-2011 (cu dubla alimentare, respectiv
alimentare de baza din tabloul general de distributie al beneficiarului, prin circuit propriu
alimentat inaintea intreruptorului general; alimentarea de rezerva - se realizeaza automat
prin baterii de acumulatoare (24Vcc), asigurand autonomia in functionare a instalatiei
timp de 48 ore in conditii normale (stare de veghe, respectiv stand by) si minim 30
minute in conditii de alarma generala de incendiu; toate partile componente ale
sistemului tehnic de semnalizare incendii trebuie sa aiba agremente tehnice
-in incaperea centralei de semnalizare incendiu trebuie sa existe iluminat
siguranta pentru continuarea lucrului, conform I7 (baterie locala cu comutare automata-
luminoblocuri etc);
Receptoarele cu rol de siguranta la foc: tabloul electric aferent centralei de
semnalizare incendii (analizata deja) trebuie alimentata pe traseu ferit de pericolul de
incendiu.
2.2 Instalatii sanitare
1.1 Retele exterioare
1.1.1. Retele exterioare de canalizare a apelor uzate menajere, apele uzate
menajereprovenite de la grupurile sanitare si bucatarie vor fi canalizate in bazinul
vidanjabil propus prin proiect. Retelele interioare vor fi executate din conducte PVC
etanse fara sa fie expuse înghetului sau deteriorarilor .
1.2.1. Instalatii interioare de apa : în cladire s-a prevazut urmatoarele
instalatii sanitare : apa rece potabila , apa calda menajera si incalzire centralizata
a cladirii . Dimensionarea conductelor interioare s-a facut în conformitate cu STAS
1478/90 si NP 000/96.
Apa calda menajera este preluata de la cazanul de încalzire centra,respectiv
boilerul electric. Pentru incalzire s-au prevazut ventiloconvertoare .
Materialul ales pentru executarea instalatiilor de apa rece si calda este
polipropilena PP-R, pentru care se asigura o durata de utilizare a instalatiilor de 50 ani.
Conductele vor fi montate îngropat si termoizolat cu o panta de 0,5% spre punctele cele
mai joase în care se vor monta robineti de evacuare. Lavoarul din grupurile sanitare este
din portelan alb cu picior pe console cu baterii monocomanda montat direct pe obiectul
sanitar. Vasul de closet va fi din portelan alb cu iesire laterala iar vasul de spalare se
monteaza pe vas sau la semiînaltime din material plastic .
Pentru incalzire se prevad radiatoare din aluminiu dimensionate pentru fiecare
camera in parte.
Bazinul vidanjabil se va executa din beton armat, subteran, impermeabilizat cu
solutii tip XYPEX. Acesta cuprinde camera de descarcare ape uzate si camera de
epurare chimica, fiecare camera prevazuta cu capac de vizitare. Camera de colectare va
avea capacitate de stocare de 16 mc, volum suficient, astfel incat vidanjarea sa se faca
periodic la fiecare doua- trei luni calendaristice.

4.1. Prezentarea cadrului de analiză, inclusiv specificarea perioadei de referință și

prezentarea scenariului de referință
Este important sa mentionam faptul ca in prezent statul roman a subevaluat si
marginalizat, in mediul rural si urban ,activitatile pescaresti
In absenta unui spatiu care sa corespunda ncesitatilor locuitorilor in institutii
responsabile si competente, finantate de catre stat nu se poate realiza, un climat social
civilizat si o cultura nationala bogata. UE concepe ca si masura prioritara pentru
cresterea eficientei si echitatii sistemelor de dezvoltare regionala, si a activitatilor de
pescuit.
Aceasta abordare implica anumite costuri si presupune printre altele o arhitectura
specifica astfel de amenajari. Este un fapt foarte important, avandu-se in vedere ca in
prezent persoanele care realizeaza activitati de pescuit nu pot beneficia de servicii in
localitate.
Trebuie avuta in vedere situatia serviciilor existente pentru comunitatea locala,
faptul ca infrastructura fizica de baza este slab dezvoltata regional, cauzele care
limiteaza dezvoltarea serviciilor de baza fiind printre altele: facilitati culturale,
recreationale, care sunt slab dezvoltate sau in unele cazuri chiar inexistente.
 Prin realizarea proiectului se intenţionează realizarea unor adaposturi pescaresti
in orasul Isaccea.
Realizarea proiectului vizează ameliorarea efectelor sociale şi economice
negative
existente în prezent.
Avantajele ecnomice aşteptate se referă la:
-reducerea costurilor referitoare la exploatarea unor astfel de spatii din alte
localitati.
Realizarea proiectului va aduce o serie de beneficii sociale:
- Cresterea potentialului sistemului in zona prin construirea unui adapost pescaresc
- Permite persoanelor care realizeaza activitati de pescuit sa aiba acces la servicii de
calitate
-Influenteaza in mod pozitiv dezvoltarea zonei
-Cresterea potentialului zonei prin crearea unor noi locuri de munca

4.2. Analiza vulnerabilităților cauzate de factori de risc, antropici și naturali, inclusiv de

schimbări climatice, ce pot afecta investiția
Investitia implementata prin realizarea unui adapost pescaresc prezinta un risc
scazut la factori antropici si naturali,datorita clasei de importanta in care este inclusa
constructia si datorita faptului ca amplasamentul acestora este unul ferit de intemperii si
actiunea factorilor naturali, aceasta aflandu-se in extravilanul orasului Isaccea.De
asemenea constructia a fost dimensionata tinandu-se cont de normativele in vigoare si
de de valorile impuse de acestea pentru incarcarile din zapada, vant, cutremur si etc,
astfel constructia a fost asigurata din punct de vedere al rezistentei structurii la calamitati
naturale.
Principalul risc la care se supune cladirea il constituie utilizarea defectuoasa a
spatiilor acesteia,si deteriorarea mobilierului din componenta .

4.3. Situația utilităților și analiza de consum:

- necesarul de utilități
Alimentarea cu apa - in prezent nu exista retea de alimentare cu apa, in zona
Instalatii electrice – in prezent nu exista retea de alimentare cu energie electrica,
in zona.
Telefonizarea obiectivului – in zona exista retea de telefonie
Incalzirea - in prezent in zona nu exista furnizor de energie termica

- soluții pentru asigurarea utilităților necesare.

Alimentarea cu apa a obiectivului se va face prin intermediul unei mini statii de
epurare care va prelua apa din Dunare si o va prelucra astfel incat sa corespunda
normelor in vigoare in ceea ce priveste apa potabila si de consum.
Evacuarea apelor uzate menajere se va face prin coloane de scurgere spre bazinul
vidanjabil propus.
Evacuarea apelor pluviale- se va efectua gravitational catre spatiul verde.
Instalatii electrice – prin intermediul unor panouri electrovoltaice
Telefonizarea obiectivului – se doteaza cu o centrala telefonica automata care sa
asigure o foarte buna functionare a serviciului, cu o retea de internet si cu o retea cablu
TV.
Incalzirea se va realiza prin intermediul unor ventiloconvertoare,iar necesarul de apa
calda se va efectua prin intermediul unor panouri solare si a unui boiler electric.

4.4. Sustenabilitatea realizării obiectivului de investiții:

a) impactul social și cultural, egalitatea de șanse;
 -adaposturile pescaresti sunt structuri care asigura siguranta pescarilor si
amatorilor de activitati pescaresti.
-locuintele protejate in sistem public se infiinteaza prin hotarare a consiliului local,
in subordinea acestuia, fara personalitate juridica.
-adaposturile pescaresti sunt amenajari individuale, aflate in posesia primariei
Isaccea, acestea nu genereaza profit sau servicii.
-adaposturile pescaresti, ca servicii, trebuie sa indeplineasca standarde minime
de calitate.
-Pentru asigurarea calitatii serviciilor, activitatea adaposturile pescaresti se vor
supune controlului institutiilor abilitate, conform legii.
Finantarea cheltuielilor necesare organizarii si functionarii adaposturilor pscaresti
din sistemul public se realizeaza din urmatoarele surse:
1.bugetul Consiliul Local;
2.sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat;
3.contributii lunare ale parintilor/reprezentantilor legali;
4.donatii;
5.sponsorizari;
6.alte surse legal constituite.
Proportia si, dupa caz, cuantumul sumelor necesare finantarii adaposturilor
pescaresti din sistemul public se stabilesc prin hotarare a Guvernului.

b) estimări privind forța de muncă ocupată prin realizarea investiției: în faza de realizare,
în faza de operare;
Număr de locuri de muncă create în faza de execuţie :23
Număr de locuri de muncă create în faza de operare :1
c) impactul asupra factorilor de mediu.
Protecţia aerului, protecţia solului şi subsolului, protecţiaîmpotriva
zgomotului şivibraţiilor, protecţiaîmpotrivaradiaţiilor
În regim de funcţionare normală, proiectul “ADAPOST PESCARESC IN ORASUL
ISACCEA,JUDETUL TULCEA’’, nu reprezintă o sursa de zgomot sau de vibraţii, o sursă
de poluare a aerului, nu reprezintă sursa de poluare a solului şi subsolului şi nici nu
necesită măsuri pentru protecţiaîmpotrivaradiaţiilor.

Protecţia ecosistemelor terestre şi acvatice

Având în vedere specificul investiţiei ce urmează a se realiza, “ADAPOST
PESCARESC IN ORASUL ISACCEA,JUDETUL TULCEA’’, putem spune că aceasta nu
reprezintă o sursă de poluare a ecosistemelor terestre şi acvatice.

Lucrări de refacere/Restaurare a amplasamentului

La finalizarea, lucrărilor aferente investiţiei proiectul “ADAPOST PESCARESC IN
ORASUL ISACCEA,JUDETUL TULCEA’’, recomandăm următoarele:
- curăţirea zonei aferente investiţiei, prin evacuarea din amplasament a deşeurilor
specifice şi transportul acestora la cel mai apropiat depozit de deşeuri autorizate;
- evacuarea din amplasamente a tuturor utilajelor utilizate la execuţiainvestiţiei.

Prevederi pentru monitorizarea mediului

Avândîn vedere tipurile de impacturi generate de realizarea investiţiei , “ADAPOST
PESCARESC IN ORASUL ISACCEA,JUDETUL TULCEA’’, considerăm că nu sunt
necesare dotărişi măsuri speciale de supraveghere a calităţii mediului şi monitorizare a
activităţilor destinate protecţiei mediului, deoarece în condiţii de funcţionare normală
aceasta investiţie nu va afecta factorii de mediu.
 4.5. Analiza cererii de bunuri și servicii, care justifică dimensionarea obiectivului
de investiții
Analiza socio-economica
Avand in vedere amplitudinea impactului economic si social al proiectelor de
infrastructura finantate de UE, rezultatele analizei financiare sunt semnificative doar in
masura in care sunt sustinute si completate cu cele ale analizei socio-economice.

Metodologie
Analiza socoi-economica a fost realizata in conformitate cu indicatiile din “Ghidul
pentru analiza cost beneficiu a proiectelor pentru investitii, editia 2002 si “Guidance on
the methodology for carrying out cost benefics analysis” the new programming period
2007-2013.
Aceasta abordare are si rolul de a asigura comparabilitatea optiunilor alternative,
in vederea verificarii fezabilitatii financiare si economice a solutiei propuse prin Studiul de
Fezabilitate.
Calculul ratei interne a rentabilitatii economice a investitiei;
In urma calcularii indicatorilor socio-economici rezulta urmatoarele aspecte
referitoare la proiect:
 nivelul ENPV este relevant pentru a putea sublinia importanta proiectului si
capacitatea acestuia de a genera valoare adaugata pentru comunitatea locala;
 ERR prezinta un nivel suficient de ridicat pentru a acoperi rata de discount social;
 Rata Beneficiu/Cost este supraunitara, ceea ce denota ca proiectul este suficient
din punct de vedere economic, veniturile acoperind costurile totale.

 Beneficii economice
atragerea de venituri suplimentare la nivel local coroborata cu crearea
semnificativa de locuri de munca directe si indirecte va avea ca rezultat direct cresterea
gradului de competitivitate locala;
de asemenea, proiectul va contribui la reducerea somajului local;
cresterea valorii imobilelor si a terenului din zona dupa implementarea proiectului.
principalul beneficiu ce nu poate fi evaluat strict in termeni economici este
reprezentat de imbunatatirea calitatii vietii pentru populatia interesata de aceasta
interventie. Aceasta imbunatatire
este consecinta urmatoarelor efecte sociale ce derivadin realizarea proiectului:
cresterea valorii imobilelor;
imbunatatirea imaginii localitatii;
beneficii legate de diminuarea impactului asupra mediului inconjurator;
beneficii la nivelul practicantilor de activitati pescaresti
beneficii in termenii unei majore socializari la nivelul populatiei;
beneficii in termeni de competitivitate datorate existentei adaposturilor pescaresti

4.6. Analiza financiară, inclusiv calcularea indicatorilor de performanță financiară: fluxul

cumulat, valoarea actualizată netă, rata internă de rentabilitate; sustenabilitatea
financiară
Principalul obiectiv al analizei cost-beneficiu financiare este de a calcula indicatorii
performanţei financiare a proiectului (profitabilitatea sa). Această analiză este dezvoltată
din punctul de vedere al Primăriei Isaccea
Metoda utilizată în dezvoltarea CBA financiară este cea a „fluxului net de
numerar actualizat”.
Orizontul de analiză considerat pentru un proiect referitor la infrastructura de
pregătire este de 20 ani.
Rata de actualizare recomandată în cadrul analizei financiare este de 8%.
Analiza financiară va evalua în special:
a) profitabilitatea financiară a investiţiei şi a contribuţiei proprii investite în proiect;
b) cantitatea optimă de intervenţie financiară din partea fondurilor guvernamentale;
c) durabilitatea financiară a proiectului în condiţiile intervenţiei financiare din partea
fondurilor guvernamentale.
Ipoteze în evaluarea alternativelor (scenariilor) (Ipoteze la diferite niveluri,
Ipoteze privind analiza financiară şi analiza economică)
Ipoteze de lucru
 Rata de actualizare utilizata pentru fluxurile de numerar viitoare a fost sabilita la 5%
 S-a optat pentru utilizarea de preturi constante pentru realizarea analizelor financiare ele
avand avantajul ca sunt ajustate tinand cont de inflatie si sunt fixate la anul de baza.
 Se face abstractie de faptul ca investitia se realizeaza in 12 luni calendaristice si se va
considera anul 1 anul de realizare a investitiei, toate costurile urmand a fi atribuite
conform graficului de implementare;
 Cheltuielile neprevăzute din Devizul general nu vor fi luate în calcul deoarece nu sunt
cuprinse în cheltuielile eligibile ale proiectului
 Veniturile si costurile recurente se vor considera la sfarsitul anului se vor actualiza pe
intregul an.
Ca si investitie noua pusa in functiune, costurile de intretinere s-au luat in calcul,
incepand cu al primul an de functionare.
 Costurile de intretinerea curenta au fost estimate cu o interventie de 0.5%/an din
valoarea investitie;
= Reparatie periodica (RK)– in analiza s-a apreciat ca noua investitie va beneficia
reparatii periodice odata la 5 ani, estimandu-se un grad de deteriorare de 2%;
= Costuri de inlocuire / marcajele rutiere – in analiza s-a apreciat ca noua investitie
va beneficia de costuri de inlocuire a marcajelor rutiere, odata la 3 ani,
estimandu-se un grad de deteriorare de 10%;
= Cheltuielile neprevăzute din Devizul general nu vor fi luate în calcul deoarece nu
sunt cuprinse în cheltuielile eligibile ale proiectului. Ele nu sunt luate în calcul în
determinarea necesarului de finanţat, atât timp cât ele nu constituie o cheltuială
efectivă, ci doar o măsură de atenuare a anumitor riscuri.
=
Tabel Centralizator costuri de intretinere si reparati
In RON inclusiv TVA
Proiectul propus spre finantare nu este generator de venituri tangibile. Deoarece in
literatura de specialitate nu sunt prezentate indicatori de cuantificare a beneficiilor socio-
economice, acestea fiind practic imposibil de calculat, in analiza de fata, beneficiile
proiectului s-au apreciat la nivelul costurilor necesare sustinerii activitatilor economice de
interes local.
 Proiectul isi propune imbunatatirea infrastructurii publice prin realizarea unui
adapost pescaresc. Necesitatea acestui proiect este justificata de caracteristicile zonei, a
situatiei infrastructurii publice, a nevoilor grupurilor tinta, a indeplinirii obiectivelor
strategice si se concretizeaza in cresterea atractivitatii zonei.
Rata Interna de rentabilitate financiara
Indicator Valoare obtinuta Explicatii si propuneri
Rata Interna de rentabilitate
financiara Rata este mai mica de 5%, deci nu se
3% poate sustine singur. Necesita finantare
din fonduri nerambursabile
Valoarea Actualizata Neta (108,230) Valoarea este negativa aratand ca
proiectul nu este fezabil din punct de
vedere financiar. Necesita finantare din
fonduri nerambursabile
Durabilitatea financiara
(Beneficiu/Cost) 0.2050 Raportul Beneficiu cost este subunitar
deci necesita intervenia fondurilor
nerambursabile

Situatia Cash-Flow Financiar actualizat

 An Investitie Rata Indicator de Costuri de Total iesiri Total intrari Cash-flow
actualizare operare actualizate cumulat
actualizate actualizat
1 94189.4895 5% 0.92524 54889.88231 181337.3728 94189.4895 54889.882
2 0 5% 0.907 191595.3251 191595.3251 100469.494 191595.33
3 0 5% 0.863 187174.6673 187174.6673 100469.494 187174.67
4 0 5% 0.8227 183125.7467 183125.7467 100469.494 183125.75
5 0 5% 0.7835 384529.0427 384529.0427 215603.612 384529.04
6 0 5% 0.7462 175439.8304 175439.8304 100469.494 175439.83
7 0 5% 0.7107 171873.1634 171873.1634 100469.494 171873.16
8 0 5% 0.6768 168467.2475 168467.2475 100469.494 168467.25
9 0 5% 0.6446 165232.1298 165232.1298 100469.494 165232.13
10 0 5% 0.6139 132359.0577 132359.0577 215603.612 132359.06
11 0 5% 0.5847 159214.0071 159214.0071 100469.494 159214.01
12 0 5% 0.5568 156410.9083 156410.9083 100469.494 159214.01
13 0 5% 0.5303 153748.4667 153748.4667 100469.494 153748.47
14 0 5% 0.5051 151216.6354 151216.6354 100469.494 151216.64
15 0 5% 0.481 319308.95 319308.95 215603.612 319308.95
16 0 5% 0.4581 146494.5692 146494.5692 100469.494 146494.57
17 0 5% 0.4363 144304.3342 144304.3342 100469.494 144304.33
18 0 5% 0.4155 142214.5688 142214.5688 100469.494 142214.57
19 0 5% 0.3957 140225.2728 140225.2728 100469.494 140225.27
20 0 5% 0.3769 296864.6139 296864.6139 215603.612 296864.61

In ceea ce priveste ratele de rentabilitate ale capitalului ele sunt calculate in Anexa
si prezentate
in tabelul urmator:
Rata Interna de rentabilitate a capitalului
Indicator Valoare obtinuta Explicatii si propuneri
Rata Interna de rentabilitate a Rata este mai mica de 5%, deci nu se
capitalului -2% poate sustine singur. Necesita finantare
din fonduri nerambursabile
Valoarea Actualizata Neta a
capitalului (293,642) Valoarea este negativa aratand ca
proiectul nu este fezabil din punct de
vedere financiar. Necesita finantare din
fonduri nerambursabile
Durabilitatea capitalului
(Beneficiu/Cost) 0.3528 Raportul Beneficiu cost este subunitar
deci necesita intervenia fondurilor
nerambursabile

Sustenabilitatea proiectului este evaluata prin fluxul net de numerar cumulat care
este pozitiv pe intreaga perioada de analiza (excluzandu-se perioada de implementare).
Consiliul Local trebuie sa asigure din fonduri proprii contributia proprie la investitie
impreuna cu finantarea nerambursabila din fonduri structurale. Costurile operationale
(personal, utilitati, mentenanta) vor trebui suportate in intregime tot de catre Consiliul
Local. Aceasta face ca fluxul net de numerar cumulat sa fie pozitiv pe toata perioada
analizata. Asadar in urma evaluarii indicatorilor rezulta ca proiectul necesita finantare
pentru a fi rentabil financiar.

4.7. Analiza economică3), inclusiv calcularea indicatorilor de performanță economică:

valoarea actualizată netă, rata internă de rentabilitate și raportul cost-beneficiu sau, după
caz, analiza cost-eficacitate
Analiza economica nu este necesara deoarece proiectul este non-major.

4.8. Analiza de senzitivitate

Nu este necesara deoarece proiectul este non-major.

4.9. Analiza de riscuri, măsuri de prevenire/diminuare a riscurilor

Managementul riscului presupune urmatoarele etape:
* Identificarea riscului
* Analiza riscului
* Reactia la risc
Identificarea riscului - se realizeaza prin intocmirea unor liste de control.
Analiza riscului - utilizează metode cum sunt: determinarea valorii asteptate, simularea
Monte Carlo şi arborii decizionali.
Reactia la Risc - cuprinde masuri şi actiuni pentru diminuarea, eliminarea sau
repartizarea riscului.
Numim risc nesiguranta asociata oricarui rezultat. Nesiguranta se poate referi la
probabilitatea de aparitie a unui eveniment sau la influenta, la efectul unui eveniment în
cazul în care acesta se produce. Riscul apare atunci cand:
ˇ un eveniment se produce sigur, dar rezultatul acestuia e nesigur;
ˇ efectul unui eveniment este cunoscut, dar aparitia evenimentului este nesigura;
ˇ atat evenimentul cat şi efectul acestuia sunt incerte
Identificarea riscului
Pentru identificarea riscului se va realiza matricea de evaluare a riscurilor.

Analiza riscului
Aceasta etapa este utila in determinarea prioritatilor in alocarea resurselor pentru
controlul si finantarea riscurilor. Estimarea riscurilor presupune conceperea unor metode
de masurare a importantei riscurilor precum si aplicarea lor pentru riscurile identificate.
Pentru aceasta etapa, esentiala este matricea de evaluare a riscurilor, in functie de
probabilitatea de aparitie si impactul produs.

Reactia la Risc
Tehnici de control a riscului recunoscute in literatura de specialitate se impart in
urmatoarele categorii:
- Evitarea riscului – implica schimbari ale planului de management cu scopul de a
elimina aparitia riscului;
- Transferul riscului – impartirea impactului negativ al riscului cu o terta parte (contracte
de asigurare, garantii);
- Reducerea riscului – tehnici care reduc probabilitatea si/sau impactul negativ al riscului;

Planuri de contingenta – planuri de rezerva care vor fi puse in aplicare in momentul

aparitiei riscului.

Tip de risc Elementele riscului Tip Actiune Metoda Eliminare

Corectiva
Riscul constructiei Riscul de aparitie a Eliminare risc Semnarea unui
unui eveniment care contract cu termen de
 conduce la finalizare fix
imposibilitatea
finalizarii acesteia la
timp si la costul
estimat
Riscul de intretinere Riscul de aparitie a Eliminare risc Semanarea unui
unui eveniment care contract cu clauze de
genereaza costuri garantii extinse astfel
suplimentare de incat aceste costuri sa
intretinere datorita fie sustinute de
executiei lucrarilor executant
Obtinerea finantarii Riscul ca beneficiarul Eliminare risc Beneficiarul impreuna
sa nu obtina cu consultantul vor
finanatarea din fonduri studia amanuntit
structurale documentatia astfel
incat sa nu apara o
astfel de situatie
Solutiile tehnice Riscul ca solutiile Eliminare risc Beneficiarul impreuna
tehnice sa nu fie cu proiectantul vor
corespunzatoare din studia amanuntit
punct de vedere documentatia astfel
tehnologic incat sa fie aleasa
solutia tehnica cea mai
buna.
Grad de atractivitate Riscul ca oamenii sa Eliminare risc Realizarea unei
scazuta a investitiei nu aprecieze sistemul promovari intense a
nou creat, chiar sa investitiei in zona si
vandalizeze si astfel corelarea acestei
sa nu se realizeze investitii cu alte
beneficiile urmarite proiecte de
imbunatatire a
infrastructurii publice.
Nerealizarea cresterii Riscul de Eliminare risc Promovarea intensa
preturilor la implementare a zonei si sprijinirea
proprietatile imobiliare proiectului fara un tinerilor de a se muta
ajutor din partea in zona respectiva.
populatiei locale
privind importanta
zonei respective
Preturile materialelor Riscul ca preturile Diminuare risc Semnarea unui
materialelor sa contract de executie
creasca peste nivelul ferm cu durata mai
contractat mica de 1 an de zile si
urmarirea re

Dupa cum se poate observa riscurile de realizare a investitiei sunt destul de reduse iar
gradul lor de impact nu afecteaza eficacitatea si utilitatea investitiei.

5. Scenariul/Opțiunea tehnico-economic(ă) optim(ă), recomandat(ă

Scenariul “fără proiect : ”
Acest scenariu presupune că proiectul nu se implementează. Avand in vedere ca
investitia este una care doreste construirea unui adapost pescaresc, analiza este
construită pe baza costurilor de intretinere si operare din anii precedenti.
În această variantă, primaria nu investeşte în realizarea obiectivului propus. Scenariul
inerţial implică renunţarea la orice tip de investiţii de capital. Astfel pentru varianta Vo,
fara investitie, s-au luat in considerare costurile de intretinere si functionare existente la
data prezentului studiu. Cheltuielilor de operare şi întreţinere în varianta fără proiect V0
nu implica cheltuieli din partea primariei.
Scenariul “cu proiect :”
Costurile de functionare si intretinere (recurente)
Analiza incrementala presupune cunatificarea costurilor operationale generate de
implemenetarea proiectului. Costurile de exploatare sunt acele costuri generate in cursul
activitatii curente. Aria de timp luata in analiza este de 20 de ani incepand cu primul an
de functionare. – situatia prezentata mai sus.

5.1. Comparația scenariilor/opțiunilor propuse, din punct de vedere tehnic, economic,

financiar, al sustenabilității și riscurilor
Din punct de vedere al analizei financiare, scenariul „Fără proiect” nu
presupune cheltuieli pentru realizarea investiţiei. De asemenea, deoarece adapostul
pscaresc nu există, acest scenariu nu implică nici costuri de întreţinere.
Datorită inexistenţei adapostului pescaresc pescarii au intampinat probleme in
ceea ce priveste accesul la servicii .
Pentru Primăria Isaccea în acest moment nu există fluxuri financiare de intrare
sau de ieşire aferente dispensarului. De aceea, nu se justifică o analiză financiarăşi nici
calculul ratei interne de rentabilitate financiară.
Din punct de vedere al analizei economice, soluţia „Fără proiect” nu generează
costuri de investiţii sau de întreţinere. Apar în schimb costuri ale externalităţilor.. Din
aceste considerente rezultă o amplificare a efectelor negative deja existente. Inexistenţa
beneficiilor, datorită inexistenţei adaposturilor pescaresti, implică o valoarefoarte mică a
ratei interne a rentabilităţii economice (există şi posibilitatea ca valoarea acesteia să fie
negativă).

5.2. Selectarea și justificarea scenariului/opțiunii optim(e) recomandat(e)

În cadrul prezentului studiu de fezabilitate se propune construcţia unor adaposturi
pescaresti in orasul Isaccea ,jud Tulcea . Tema de proiectare este în conformitate cu
Programul Operațional pentru Pescuit și Afaceri Maritime (POPAM) 2014 – 2020 .
Programul a fost aprobat prin decizia Comisiei Europene nr. 8416/25.11.2015
și permite accesarea fondurilor structurale și de investiție prin intermediul Fondului
European pentru Pescuit și Afaceri Maritime (FEPAM).

Proiectant,
SC ALL PLAN PROJECT SRL
J 36/234/2016 ,CUI 36104550 /adm. Ing. PINDIC
RALUCA GEORGIANA
DEVIZ GENERAL
al obiectivului de investiţii

ADAPOST PESCARESC IN ORASUL ISACCEA, judetul Tulcea

Nr Valoare fără Valoare cu
TVA
. TVA TVA
Denumirea capitolelor şi subcapitolelor de cheltuieli
cr
t. lei lei lei
1 2 3 4 5
CAPITOLUL 1 Cheltuieli pentru obţinerea şi amenajarea terenului
1. Obţinerea terenului 0.00 0.00
1
1.
2 Amenajarea terenului 30,189.08 5,735.93 35,925.01
1. Amenajări pentru protecţia mediului şi aducerea
3 terenului la starea iniţială 0.00 0.00
1.
4 Cheltuieli pentru relocarea/protecţia utilităţilor 0.00 0.00
Total capitol 1 30,189.08 5,735.93 35,925.01
CAPITOLUL 2 Cheltuieli pentru asigurarea utilităţilor necesare obiectivului de investiţii
2.
1 Asigurare utilitati 0.00 0.00 0.00
2.
2 0.00 0.00
2.
3 0.00 0.00
Total capitol 2 0.00 0.00 0.00
CAPITOLUL 3 Cheltuieli pentru proiectare şi asistenţă tehnică
3.
1 Studii 1,200.00 228.00 1,428.00
3.1.1. Studii de teren 700.00 133.00 833.00
3.1.2. Raport privind impactul asupra mediului 500.00 95.00 595.00
3.1.3. Alte studii specifice 0.00 0.00 0.00
Documentaţii-suport şi cheltuieli pentru obţinerea de
3.
avize,
2
acorduri şi autorizaţii 0.00 0.00 0.00
3.
3 Expertizare tehnică 0.00 0.00 0.00
3. Certificarea performanţei energetice şi auditul
4 energetic al clădirilor 0.00 0.00 0.00
3.
5 Proiectare 72,000.00 13,680.00 85,680.00
3.5.1. Temă de proiectare 0.00 0.00
3.5.2. Studiu de prefezabilitate 0.00 0.00
3.5.3. Studiu de fezabilitate/documentaţie de avizare
a lucrărilor de
intervenţii şi deviz general 42,000.00 7,980.00 49,980.00
3.5.4. Documentaţiile tehnice necesare în vederea
obţinerii
avizelor/acordurilor/autorizaţiilor 0.00 0.00
3.5.4. Documentaţiile tehnice necesare în vederea
obţinerii
avizelor/acordurilor/autorizaţiilor 0.00 0.00
3.5.5. Verificarea tehnică de calitate a proiectului
tehnic şi a
detaliilor de execuţie 0.00 0.00 0.00
3.5.6. Proiect tehnic şi detalii de execuţie 30,000.00 5,700.00 35,700.00
3. Organizarea procedurilor de achiziţie 0.00 0.00
6
3.
7 Consultanţă 75,000.00 14,250.00 89,250.00
3.7.1. Managementul de proiect pentru obiectivul de
investiţii 60,000.00 11,400.00 71,400.00
3.7.2. Auditul financiar 15,000.00 2,850.00 17,850.00
3.
8 Asistenţă tehnică 11,000.00 2,090.00 13,090.00
3.8.1. Asistenţă tehnică din partea proiectantului 4,000.00 760.00 4,760.00
3.8.1.1. pe perioada de execuţie a lucrărilor 2,000.00 380.00 2,380.00
3.8.1.2. pentru participarea proiectantului la fazele
incluse în
programul de control al lucrărilor de execuţie, avizat
de către
Inspectoratul de Stat în Construcţii 2,000.00 380.00 2,380.00
3.8.2. Dirigenţie de şantier 7,000.00 1,330.00 8,330.00
Total capitol 3 159,200.00 30,248.00 189,448.00
CAPITOLUL 4 Cheltuieli pentru investiţia de bază
4.
1 Construcţii şi instalaţii 1,398,987.40 265,807.61 1,664,795.01
4. Montaj utilaje, echipamente tehnologice şi
2 funcţionale 0.00 0.00 0.00
4. Utilaje, echipamente tehnologice şi funcţionale care
3 necesită montaj 166,809.00 31,693.71 198,502.71
Utilaje, echipamente tehnologice şi funcţionale care
4.
nu necesită
4
montaj şi echipamente de transport 0.00 0.00 0.00
4.
5 Dotări 27,510.00 5,226.90 32,736.90
4.
6 Active necorporale 0.00 0.00
Total capitol 4 1,593,306.40 302,728.22 1,896,034.62
CAPITOLUL 5 Alte cheltuieli
5.
1
Organizare de şantier 10,000.00 1,900.00 11,900.00
5.1.1. Lucrări de construcţii şi instalaţii aferente
organizării de
şantier 0.00 0.00
5.1.2. Cheltuieli conexe organizării şantierului 10,000.00 1,900.00 11,900.00
5.
2 Comisioane, cote, taxe, costul creditului 6,994.94 0.00 6,994.94
5.2.1. Comisioanele şi dobânzile aferente creditului
băncii
finanţatoare 0.00 0.00
5.2.2. Cota aferentă ISC pentru controlul calităţii 6,994.94 0.00 6,994.94
lucrărilor de
 construcţii
5.2.3. Cota aferentă ISC pentru controlul statului în
amenajarea
teritoriului, urbanism şi pentru autorizarea lucrărilor
de construcţii 0.00 0.00
5.
3 Cheltuieli diverse si neprevazute 4% 46,152.59 8,768.99 54,921.59
5.
4 Cheltuieli pentru informare si publicitate 15,150.00 2,878.50 18,028.50
Total capitol 5 78,297.53 13,547.49 91,845.02
CAPITOLUL 6 Cheltuieli pentru probe tehnologice şi teste
6.
1 Pregătirea personalului de exploatare 0.00 0.00
6.
2 Probe tehnologice şi teste 0.00 0.00
Total capitol 6 0.00 0.00 0.00
TOTAL GENERAL
1,860,993.01 353,588.67 2,214,581.68
din care: C + M (1.2 + 1.3 +1.4 + 2 + 4.1 + 4.2 + 5.1) 1,439,176.48 273,443.53 1,712,620.01
PROIECTANT
SC ALL PLAN PROJECT SRL

5.3. Descrierea scenariului/opțiunii optim(e) recomandat(e) privind:

Construcţia adaposturilor pescaresti in orasul Isaccea presupune realizarea unei
construcţii moderne cu destinaţia de adapost pescaresc.
Lucrările de construcţie ale adapostului pescaresc cuprind lucrări de
terasamente, , lucrări de construcţii de rezistenţă şi arhitectură, finisaje exterioare,
realizarea de instalaţii electrice, sanitare şi termice corespunzătoare.
Asigurarea utilităţilor este rezolvată astfel:
Necesarul de energie electrică este asigurat prin panouri fotovoltaice.
Necesarul de apă potabilă şi menajeră va fi asigurat prin montarea unei mini statii de
epurare,care va prelua apa din Dunare si o va prepara astfel incat sa raspunda cerintelor
in ceea ce priveste calitatea apei.
Evacuarea apei pluviale se va face intr-un bazin vidanjabil.
S-au prevazut toalete in interiorul constructiei, diferentiate pe categorii, de persoane.
Necesarul de apa calda se va realiza prin intermediul unor panouri solare si a unui boiler
electric ,iar necesarul de energie termica se va realiza prin intermediul unor
vntiloconvertoare

1.Adapost pescaresc
Detalii constructive:
Regim de înălţime Parter. Înălţimea maximă a căldirii la streasina 2.15 m, faţă de
cota 0.00, iar înălţimea la cornişă 4.40 m, faţă de cota 0.00 ,cota soclu si cota teren
natural sunt variabile.
Suprafata construita propusa Sd= 74 mp
Suprafata desfasurata propusa Sd= 74 mp
Constructia are o forma neregulata ce se inscrie aproximativ intr-un patrat cu
laturile principale de 13.20 m x 6.80 m.
Cladirea are un acces principal, pe latura de Est.
Functiuni:
-H liber=2.40m,
Terasa = 15.75 mp
Dormitor = 12.00mp
Dormitor= 12.00 mp
Bucatarie=16.00 mp
Gr s = 8.80mp
Explicitare fluxuri principale:
1 –Circuit pescari:
Adapostul are functiunile si dotarile conexe necesare pentru un numar de maxim
6 persoane Accesul principal in incinta se face de pe latura de Est a constructiei de pe
terasa catre dormitoare,bucatarie si baie.
Structura:
Date generale
Structura de rezistenta pentru cladirea studiata raspunde urmatoarelor cerinte:
amplasarea in zona cu intensitate seismica 8 ;
- crearea unor posibilitati multiple de alcatuire functionala, de distributie a spatiilor in
incaperi si de exprimare plastica si volumetrica arhitecturale;
- asigurarea unui grad de protectie antiseismica corespunzator, prin dispunerea
rationala a elementelor verticale (stalpi, diafragme) obtinerea pe cele doua directii a unor
rigiditati laterale apropiate si incadrarea excentricitatilor in limitele admise de normativul
P100/1-2013;
- reducerea greutatii constructiei prin utilizarea materialelor usoare la realizarea peretilor
de compartimentare si inchiderilor perimetrale;
- realizarea structurii cu un consum redus de manopera;
In vederea reducerii consumurilor de materiale si energie care sa conduca la
incadrarea acestora in volumul de resurse alocate precum si pentru reducerea
consumurilor de manopera in vederea cresterii productivitatii muncii pe santier, la
proiectare s-au propus urmatoarele:
Fundaţie:
- Terenul de fundare este praf argilos nisipos. Se calculează presiunea pe talpa de
fundare ţinând cont de Pa teren de 120 Kpa in gruparea fundamentala.
Sistemul de fundare este format din piloni din lemn montati ingropat si acoperiti
cu imbracaminte de bitum pana la -0.1 fata de cota 0 a constructiei,acestia se vor monta
respectand adancimea de inghet de min 1.00 m. Acestia vor fi montati pana la
adancimea de -1.90 m fata de cota 0 a constructiei.
In aceste conditii transmiterea incarcarilor gravitationale la teren se face mai
eficient şi reduce riscul deformǎrilor din diferenţe de compresibilitate.

Stalpi, grinzi:
Cerinţele pe care trebuie sǎ le îndeplineascǎ structura de rezistenţǎ au condus la
sistemul cu stalpi şi grinzi din lemn.
Stalpii de lemn se vor realiza din lemn de fag cu diametre de 15,respectiv
20 de cm.
Grinzile se vor realiza din lemn de fag si vor avea dimensiunea de 20x20
respectiv 15x15 cm.
Transmiterea încǎrcǎrilor verticale la pereţi şi stâlpi şi conlucrarea de ansamblu a
structurii este asiguratǎ de planşeu, care are rol de şaibǎ rigidǎ.
Peretii se vor realiza multistrat din lemn si vata minerala.
Tencuielile se vor realiza la final, numai după trasarea şi pregătirea suprafeţelor,
curăţirea de excesul de mortar din rosturi, respectând strict tehnologia de execuţie.

Planşee din lemn

Placa de la cota zero va avea grosimea de 10 cm şi va fi realizata din lemn de
fag.
Şarpanta:
Tavanul podului se realizează din faţa inferioară a şarpantei şi se asigură termo şi
hidroizolarea. Ansamblul va avea acoperiş şarpantã din lemn.
Şarpanta se execută din lemn cu popi din lemn 14x14, cosoroabe din grinzi de
12x12 cm şi căpriori de 10 x 15 cm, cleşti din dulapi de brad, închisă cu astereală din
scândură de brad geluită, termoizolată cu un strat de vată minerală de 20 cm grosime.
Învelitoarea va fi din stuf

Finisajele propuse prevad:

La interior : - pardoseli - gresie antiderapanta pntru baie si pardoseala pentru
restul camerelor.
– finisaje pereţi interiori vor fi finisati cu placi de rigips, glet pe baza de ipsos şi
zugrăveală lavabilă;
- tamplarie din lemn
La exterior: - pardoseli- lemn pentru terasa,
-finisaje exterioare la pereti de inchidere, pe suport din termosistem din vata minerala
si tencuiala pe plasa din fibra de sticla
-tamplarie din lemn,
-învelitoare din lemn acoperita cu stuf
Asigurarea cu utilitati:
- energie electrica- se va realiza prin intermediul unor panouri fotovoltaice
sistem de incalzire – se va realiza prin intermediul unor ventiloconvrtoare
 apa calda de consum- se va realiza prin intermediul unor panouri solare si a unui
boiler electric.
 alimentare cu apa potabila se face printr-o mini statie de epurare
pentru sistemul de canalizare – se va executa un bazin vidanjabil
Dotări:
Spatiile de dormit se vor dota cu paturi si noptiere.
Bucataria se va dota cu aparatura specifica,respctiv un aparat de gatit, masa,scaune,etc.
Grupurile sanitare vor fi dotate cu 2 wc-uri,doua dusuri si 2 lavoare.

2.Adapost ambarcatiuni pescaresti

Detalii constructive:
Regim de înălţime Parter. Înălţimea maximă a căldirii la streasina 2.15 m, faţă de
cota 0.00, iar înălţimea la cornişă 4.40
m, faţă de cota 0.00 ,cota soclu si cota teren natural sunt variabile.
Suprafata construita propusa Sd= 74 mp
Suprafata desfasurata propusa Sd= 74 mp
Constructia are o forma neregulata ce se inscrie aproximativ intr-un patrat cu
laturile principale de 16 m x 4.40.
Cladirea are un acces principal, pe latura de Nord
Functiuni:
-H liber=2.40m,
Spatiu de depozitare/reparare ambarcatiuni= 50.00mp
Spatiu de depozitare = 11.60mp

Explicitare fluxuri principale:

1 –Circuit pescari:
Adapostul de ambarcatiuni are functiunile si dotarile conexe necesare pentru un
numar de maxim 4 ambarcatiuni.Accesul principal in incinta se face de pe latura de Nord
a constructiei .
Structura:
Date generale
 Structura de rezistenta pentru cladirea studiata raspunde urmatoarelor cerinte:
amplasarea in zona cu intensitate seismica 8 ;
- crearea unor posibilitati multiple de alcatuire functionala, de distributie a spatiilor
in incaperi si de exprimare plastica si volumetrica arhitecturale;
- asigurarea unui grad de protectie antiseismica corespunzator, prin dispunerea
rationala a elementelor verticale (stalpi, diafragme) obtinerea pe cele doua directii a unor
rigiditati laterale apropiate si incadrarea excentricitatilor in limitele admise de normativul
P100/1-2013;
- reducerea greutatii constructiei prin utilizarea materialelor usoare la realizarea
peretilor de compartimentare si inchiderilor perimetrale;
- realizarea structurii cu un consum redus de manopera;
In vederea reducerii consumurilor de materiale si energie care sa conduca la
incadrarea acestora in volumul de resurse alocate precum si pentru reducerea
consumurilor de manopera in vederea cresterii productivitatii muncii pe santier, la
proiectare s-au propus urmatoarele:
Fundaţie:
- Terenul de fundare este praf argilos nisipos. Se calculează presiunea pe
talpa de fundare ţinând cont de Pa teren de 120 Kpa in gruparea fundamentala.
- Sistemul de fundare este format dintr-o placa din beton armat de 25 de
cm si un strat de 30 d cm de piatra la -0.55 m fata de cota 0.00 a constructiei,aceasta
placa va avea si rolul de trotuar de garda.
In aceste conditii transmiterea incarcarilor gravitationale la teren se face
mai eficient şi reduce riscul deformǎrilor din diferenţe de compresibilitate.

Stalpi, grinzi:
Cerinţele pe care trebuie sǎ le îndeplineascǎ structura de rezistenţǎ au condus la
sistemul cu stalpi şi grinzi din lemn.
Stalpii de lemn se vor realiza din lemn de fag cu diametre de 20 de cm.
Grinzile se vor realiza din lemn de fag si vor avea dimensiunea de 20x20.
Transmiterea încǎrcǎrilor verticale la pereţi şi stâlpi şi conlucrarea de ansamblu a
structurii este asiguratǎ de planşeu, care are rol de şaibǎ rigidǎ.
Peretii se vor realiza multistrat din lemn si vata minerala.
Tencuielile se vor realiza la final, numai după trasarea şi pregătirea suprafeţelor,
curăţirea de excesul de mortar din rosturi, respectând strict tehnologia de execuţie.

Planşee din lemn

Placa de la cota zero va avea grosimea de 10 cm şi va fi realizata din lemn de
fag.
Şarpanta:
Tavanul podului se realizează din faţa inferioară a şarpantei şi se asigură termo şi
hidroizolarea. Ansamblul va avea acoperiş şarpantã din lemn.
Şarpanta se execută din lemn cu popi din lemn 14x14, cosoroabe din grinzi de
12x12 cm şi căpriori de 10 x 15 cm, cleşti din dulapi de brad, închisă cu astereală din
scândură de brad geluită, termoizolată cu un strat de vată minerală de 20 cm grosime.
Învelitoarea va fi din stuf

Finisajele propuse prevad:

La interior : - pardoseli - din beton sclivisit
– finisaje pereţi interiori vor fi finisati cu placi de rigips, glet pe baza de ipsos şi
zugrăveală lavabilă;
- tamplarie din lemn
La exterior: - pardoseli- lemn pentru terasa,
 -finisaje exterioare la pereti de inchidere, pe suport din termosistem din vata
mineralasi tencuiala pe plasa din fibra de sticla
-tamplarie din lemn,
-învelitoare din lemn acoperita cu stuf
Asigurarea cu utilitati:
- energie electrica- se va realiza prin intermediul unor panouri fotovoltaice
sistem de incalzire – se va realiza prin intermediul unor ventiloconvertoare
 apa calda de consum- se va realiza prin intermediul unor panouri solare si a
unui boiler electric.
 alimentare cu apa potabila se face printr-o mini statie de epurare
pentru sistemul de canalizare – se va executa un bazin vidanjabil

3.Ponton pentru ambarcatiuni pescaresti

Detalii constructive:
Se va realiza din prefabricate,acesta se va monta paralel cu latura de est a
adapostului pescaresc, si are functiunea de acostare ambarcatiuni.
Lungimea acestuia este de 13.20 m si beneficiaza de 5 locuri de acostare.

Finisajele propuse prevad:

Sunt alcatuite din lemn ce va fi tratat cu vopsea speciala pentru lemn pe baza de
apa.
4.Amenajare dig
Detalii constructive:
Regim de înălţime Parter.
Suprafata construita propusa Sd= 458.30 mp
Suprafata desfasurata propusa Sd= 458.3mp
Se va consolida digul existent si se vor amenaja alveole de refugiu pe toata
lungimea acestuia la o distanta de aproximativ 50 de metri.
Digul va fi utilizat pentru circulatia autovehiculelor.
Se vor reface partile acestuia acolo unde este cazul, si se va aplica un strat de
15 cm de piatra bine compactat pentru a facilita circulatia autovehiculelor.

3. Decolmatarea canalului
Detalii constructive:
Se va realiza decolmatarea unei suprafete de canal de 315 m.
In prezent acest canal este inundabil,nu exista posibilitatea de navigatie,se
doreste decolmatarea acestuia pentru a permite accesul ambarcatiunilor de pe
Dunare.catre adapostutile pescaresti.
a) obținerea si amenajarea terenului;
Obtinerea terenului nu va fi necesara deoarece, terenul care are ca obiect
amplasamentul adapostului pescaresc face parte din domeniul privat al Unitatii
Administrativ Teritoriale Isaccea
b) asigurarea utilităților necesare funcționării obiectivului;
Necesarul de apă potabilă şi menajeră va fi asigurat, prin montarea unei mini
statii de epurare.
Apele uzate si apele pluviale vor fi dirijate prin conducta catre bazinul vidanjabil
propus
Necesarul de caldura si apa calda va fi asigurat prin ventiloconvertoare,panouri
solare si un boiler electric
Racordul la instalatia electrica se va face prin panouri fotovoltaice.

c) soluția tehnică, cuprinzând descrierea, din punct de vedere tehnologic, constructiv,

tehnic, funcțional-arhitectural și economic, a principalelor lucrări pentru investiția de
bază, corelată cu nivelul calitativ, tehnic și de performanță ce rezultă din indicatorii
tehnico-economici propuși;
vntiloconvertoare

1.Adapost pescaresc
Detalii constructive:
Regim de înălţime Parter. Înălţimea maximă a căldirii la streasina 2.15 m, faţă de
cota 0.00, iar înălţimea la cornişă 4.40 m, faţă de cota 0.00 ,cota soclu si cota teren
natural sunt variabile.
Suprafata construita propusa Sd= 74 mp
Suprafata desfasurata propusa Sd= 74 mp
Constructia are o forma neregulata ce se inscrie aproximativ intr-un patrat cu
laturile principale de 13.20 m x 6.80 m.
Cladirea are un acces principal, pe latura de Est.

2.Adapost ambarcatiuni pescaresti

Detalii constructive:
Regim de înălţime Parter. Înălţimea maximă a căldirii la streasina 2.15 m, faţă de
cota 0.00, iar înălţimea la cornişă 4.40
m, faţă de cota 0.00 ,cota soclu si cota teren natural sunt variabile.
Suprafata construita propusa Sd= 74 mp
Suprafata desfasurata propusa Sd= 74 mp
Constructia are o forma neregulata ce se inscrie aproximativ intr-un patrat cu
laturile principale de 16 m x 4.40.
Cladirea are un acces principal, pe latura de Nord

3.Ponton pentru ambarcatiuni pescaresti

Detalii constructive:
Se va realiza din prefabricate,acesta se va monta paralel cu latura de est a
adapostului pescaresc, si are functiunea de acostare ambarcatiuni.
Lungimea acestuia este de 13.20 m si beneficiaza de 5 locuri de acostare.

4.Amenajare dig
Detalii constructive:
Regim de înălţime Parter.
Suprafata construita propusa Sd= 458.30 mp
Suprafata desfasurata propusa Sd= 458.3mp
Se va consolida digul existent si se vor amenaja alveole de refugiu pe toata
lungimea acestuia la o distanta de aproximativ 50 de metri.
Digul va fi utilizat pentru circulatia autovehiculelor.
Se vor reface partile acestuia acolo unde este cazul, si se va aplica un strat de
15 cm de piatra bine compactat pentru a facilita circulatia autovehiculelor.

3. Decolmatarea canalului
Detalii constructive:
Se va realiza decolmatarea unei suprafete de canal de 315 m.
In prezent acest canal este inundabil,nu exista posibilitatea de navigatie,se
doreste decolmatarea acestuia pentru a permite accesul ambarcatiunilor de pe
Dunare.catre adapostutile pescaresti.

d) probe tehnologice și teste.

Nu este cazul.
 5.4. Principalii indicatori tehnico-economici aferenți obiectivului de investiții:
a) indicatori maximali, respectiv valoarea totală a obiectului de investiții, exprimată în lei,
cu TVA și, respectiv, fără TVA, din care construcții-montaj (C+M), în conformitate cu
devizul general;
Valoarea totala a investiţiei
cu TVA exclusiv TVA

în RON în EURO în RON în EURO

1 712 620.01 368 107.47 1 439 176.48 308 968.75

b) indicatori minimali, respectiv indicatori de performanță - elemente fizice/capacități

fizice care să indice atingerea țintei obiectivului de investiții - și, după caz, calitativi, în
conformitate cu standardele, normativele și reglementările tehnice în vigoare;
Suprafata construita a adapostului pescaresc este de 151 mp, aceasta are
capacitatea pentru un flux de aproximativ 4-6 persoane.
La proiectarea constructiei s-a tinut cont de legislatia in vigoare, in ceea ce priveste
spatiul rezervat unei persoane /mp dar si adaptarea spatiilor aferente constructiei la
catgoria de folosinta.

c) indicatori financiari, socioeconomici, de impact, de rezultat/operare, stabiliți în funcție

de specificul și ținta fiecărui obiectiv de investiții;
 asigurarea unei stari optime de siguranta a persoanelor care practica activitati de
pescarie.
 facilitarea accesului la spatii de dormit si depozitare pentru activitati pescaresti
 dezvoltarea potentialului in zona si a activitatilor specifice
 cresterea potentialului turistic in zona
 cresterea nivelului activitatilor pescaresti si de publicitate

d) durata estimată de execuție a obiectivului de investiții, exprimată în luni.

Execuţia lucrării va începe după ce antreprenorul şi-a adjudecat execuţia proiectului,
urmare a licitaţieişiîn urma încheierii contractului cu beneficiarul.
Piesele principale pe baza cărora constructorul va realiza lucrarea sunt
următoarele:
 planuri de situaţie, de amplasament;
 detaliile tehnice de execuţie ce cuprind cote, dimensiuni, planşe de detaliu pe
subcategorii de lucrări;
 caiete de sarcini cu prescripţii tehnice speciale pentru lucrarea respectivă;
 graficul de eşalonare a execuţieilucrării.
Execuţialucrărilor va fi urmărită de consultanţa de specialitate din partea
beneficiarului, inspectoratul de stat înconstrucţii şi proiectant prin asistenţa tehnică de
specialitate.
Contractanţii au deplina libertate de a-şi prevedea în oferta de achiziţie a lucrării
propriile consumuri şi tehnologii de execuţie precum şi sursele de aprovizionare pe care
le agreează, cu respectarea însă a exigenţelor calitative şi cantitative prevăzuteîn
proiectul tehnic, în caietele de sarcini, în actele normative în vigoare şiîn avizele şi
acordurile obţinute pentru realizarea investiţiei conform legii.
Calitatea lucrărilor executate va fi asigurată prin respectarea prevederilor din:
 Legea 10/ 1995 acalităţiilucrărilor cu toate reglementările ce decurg din aceasta;
 HG 925/ 1995 privind responsabilul tehnic cu asigurarea calităţiilucrărilor;
 Buletinul Construcţiilor 4/1996 – prescripţii tehnice pentru verificarea calităţiilucrărilor,
inclusiv controlul pe faze determinate.
Durata de realizare este de 6 luni calendaristice.
Durata de implementare a proiectului este de 12 luni din care durata de realizare a
investitiei este de 36 luni.
Eşalonarea investiţiei (INV/C+M)
fără TVA
investiţie în RON în EURO
1 860 993.01 399 998.497
Anul 1
fără TVA
C+M+I în RON în EURO
1 439.176.48 308 968.75

5.5. Prezentarea modului în care se asigură conformarea cu reglementările specifice

funcțiunii preconizate din punctul de vedere al asigurării tuturor cerințelor fundamentale
aplicabile construcției, conform gradului de detaliere al propunerilor tehnice
Prezentul proiect respecta toate normele tehnice si de securitate in vigoare si a fost
intocmit conform legislatiei in vigoare.

5.6. Nominalizarea surselor de finanțare a investiției publice, ca urmare a analizei

financiare și economice: fonduri proprii, credite bancare, alocații de la bugetul de
stat/bugetul local, credite externe garantate sau contractate de stat, fonduri externe
nerambursabile, alte surse legal constituite.
Din valoarea totală a investiţiei de 399 998.497 Euro fara TVA, cheltuielile eligibile
sunt in suma de 475 998.21 euro, ajutorul public nerambursabil este de 0 Euro.
Cursul de schimb Euro/Leu publicat pe pagina web a Bancii Central Europene
www.ecb.int/index.html de la data intocmirii Studiului de Fezabilitate este 4.6525 lei/euro
de la data de 01.01.2018

Plan Financiar
cheltuieli eligibile cheltuieli neeligibile

Ajutor public nerambursabil (contribuţie 399 998.497 39 999.84

UE şi cofinanţare naţională)
Cofinanțare privată, din care:
- autofinanțare
- împrumuturi
Buget local 47 599.82 475 .998
TOTAL PROIECT 475 998.21 47 599.82 475 .998
Procent contribuţie publică 0
Avans solicitat 250 000
Suma avans mai mica de 50%
Procent avans solicitat ca procent din din ajutorul public
ajutorul public nerambursabil

6. Urbanism, acorduri și avize conforme

6.1. Certificatul de urbanism emis în vederea obținerii autorizației de construire
Certificat de urbanism Nr 59 din 06.06.2018.

6.2. Extras de carte funciară, cu excepția cazurilor speciale, expres prevăzute de lege
In curs de obtinere.
 6.3. Actul administrativ al autorității competente pentru protecția mediului, măsuri de
diminuare a impactului, măsuri de compensare, modalitatea de integrare a prevederilor
acordului de mediu în documentația tehnico-economică
in curs de obtinere

6.4. Avize conforme privind asigurarea utilităților

Aviz Enel -in curs de obtinere
Aviz CJ - in curs de obtinere

6.5. Studiu topografic, vizat de către Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară

In curs de obtinere.
6.6. Avize, acorduri și studii specifice, după caz, în funcție de specificul obiectivului
de investiții și care pot condiționa soluțiile tehnice
Nu este cazul.

7. Implementarea investiției
7.1. Informații despre entitatea responsabilă cu implementarea investiției
Primaria Isaccea
Reprezentant legal - primar Moraru Anastase Adresa:str 1Decembrie nr 25
Localitatea Isaccea
Judetul Tulcea
Tel: 0240 540 112
7.2. Strategia de implementare, cuprinzând: durata de implementare a obiectivului
de investiții (în luni calendaristice), durata de execuție, graficul de implementare a
investiției, eșalonarea investiției pe ani, resurse necesare
Strategia de implementare va cuprinde urmatoarele etape:
1) Managementul proiectului va fi asigurat de angajatii primariei care vor colabora cu
firma de consultanta;
2) Efectuarea achizitiilor care va cuprinde: Elaborare caiet de sarcini, licitarea efectiva si
desemnarea constructorului; Constructorul va fi selectat de catre beneficiar, acesta va fi
o societate comerciala cu activitate in domeniul constructiilor si va avea rolul de a derula
activitatile de constructie , avand obligatia sa respecte schitele tehnice ale constructiei
oferite de catre proiectant;
3`) executia lucrarii: Adapost pescaresc,adapost ambarcatiuni,ponton acostare
ambarcatiuni pescaresti,Amenajare dig,Decolmatare canal ;
4) solicitarea cheltuielilor la rambursare;

7.3. Strategia de exploatare/operare și întreținere: etape, metode și resurse necesare

Date privind forţa de muncă :
7.3.1 Total personal existent 23
din care personal de execuţie 22
7.3. 2 Estimări privind forţa de muncă ocupată prin realizarea investiţiei
1. Locuri de muncă nou-create 1
7.3.3 Responsabil legal (nume, prenume, functie in cadrul organizatiei, studii şi
experienţă profesionala) , relevante pentru proiect
Reprezentantul legal al proiectului este Moraru Anastase-primar al Uat Frecatei

7.4. Recomandări privind asigurarea capacității manageriale și instituționale

NU ESTE CAZUL
8. Concluzii și recomandări
B. PIESE DESENATE
În funcție de categoria și clasa de importanță a obiectivului de investiții, piesele desenate
se vor prezenta la scări relevante în raport cu caracteristicile acestuia, cuprinzând:
1. plan de amplasare în zonă
2. plan de situație;
3. planuri generale, fațade și secțiuni caracteristice de arhitectură cotate, scheme de
principiu pentru rezistență și instalații, volumetrii, scheme funcționale, izometrice sau
planuri specifice, după caz;
4. planuri generale, profile longitudinale și transversale caracteristice, cotate, planuri
specifice, după caz.
Proiectant4)
Data:
SC ALL PLAN PROJECT SRL
........
administrator Pindic Raluca
..
Georgiana