Sunteți pe pagina 1din 497

60.

5 in ye
101'
tpt n. iorga
erie notO"A romania cum era
pima." la 1918
*
4

. .

I I: r 44

ti
1,

iI
try "'If ,
k
1

1
I

TI I' I; 1 I
Ilustratia copertei : Teodor Afo;arrt
n. iorga
romania cum era
p'i'ns la 1918
1

ROMANIA MUNTEANA"
EDITIE INGRIJITA, PREFATA
I TABEL CRONOLOGIC DE LUCIAN CURSARU

BIBLIOTECA PEN TRU TOTI 1972


EDITURA -MINERVA BUCUREVI-I
Toate drepturile rezervate Editurii Minerva
N. IORGA CALATOR PRIN TARA

Cea mai nelinistitoare problema a unei consiiinte de sciiitor este


problema suprableinirii : on e talk: de local mai mare scut mai
mic pe cate-1 to octipa in istoria rultntii ri literattnii, dupe moarte,
ci de acele realizari care tor deteni zaloi permanenic, la cate toate
generaliile succesite se pot forma si provenna."
Cu aceasta lucida si revelatoare reflectie iii incepe Pompiliu
Constantinescu articolul intitulat IV. Jorge scriitor, aparut in
anul 1943 in ziarul Vtemeal. De atunci au trecut aproape trei de-
cenii, timpul a lucrat, poate nu decisiv si spectaculos e un re-
gret al nostru dar astfel incit ne oblige sa ne reamintim cind
facem istorie literati de ideologia samanatorista a lui N. Iorga,
de entuziasmul fierbinte al istoricului erudit care a cercetat zeci de
mii de documente stravechi in bibliotecile tarii si ale lumii cu o
vocalic unica si definitive ; cind cercetam presa vremii de pole-
mistul intolerant, de zaristul caracterizat printr-o versa 'tempera-
mentala iesitd din comun ; de luptatorul neobosit in slujba unui
mare ideal national, de omul care-si iubea tara si istoria ei cu o
patiTna sacra, cue animatorul cultural plin de vibratie si de energie,
de pelerinul care a strabatut de-a lungul si de-a latul pamintul
romanesc alcatuind o impresionanta monografie etnici, o tumul-

1 Articolul figureaza in volumul HI Scrieri de Pompiliu Constan-


tinescu, E.P.L., 1969, p. 253.

V
toasa cronica a naturii, sufletului, vietii, obiceiurilor, ocupatiilor,
nazuintelor suferintelor poporului raspindit in str1techile pro-
.% incii ale genezei sale ; de profesorul universitar a c5rui activi-
tate prodigioasi 1-a impus distinct si autoritar in cultura timpului.
Daca omul de gcniu a avut si sldbiciuni i instabilitate, data a
persistat in erori, daci crezul siu literar foarte transant nu a cistigat
intotdeauna in disputele din domeniul atit de schimbitor si de di-
ficil al artei, mai bine de patru decenii N. Iorga, acest urias pisc
de eruditie, de putere de mind, de pasiune istorica, de simtire
nationals a fost un stralucit exemplu de slujire a stiintei, a cultu-
rii, un patriot admirabil, increzator in virtutile milenare ale po-
porului sau, un seismograf tenace al miscarii literate romanesti, al
drumului sau anevoios spre implinire.
Nicolae Iorga este un coboritor din galeria marilor birbati inain-
tali, neobositi militanti pentru propgsirea patriei, apIratori ai cultu-
rii si fruntariilor ei, care dorm astazi in. cripte red dupi o vista
de necontenite peregrinari, de lupte si de zbucium, in care au fost
partasi la mad acte justitiare ale istoriei obtinerea independen-
tei si implinirea visului milenar al realizirii unit5tii statale. Acesti
oameni de seams, pe care redescoperindu-i, sustr5gindu-i din arbi-
trar, trebuie sa"-i vedem asa cum au fost,. chinuiti de marl con -
tulsii vizionari generosi de pur5. descendents romantics,
cer din partea noastra o noun intruchipare, o aderenta spirituals
la ceea ce edificam astazi intr-un tibu mare Neac de cultura, de
implinire ci insufletire nationa15.
Dupa trei decenii de la moartea sa tragica, Nicolae Iorga amine
pe acelasi inalt piedestal in istoria disciplinei sale de bath' si este
o cinste(41entru generatiile contemporane, ca lipsite de daunlitoare
prejudecati si false prudente, s-au interesat nu numai de opera sa
istorici ci si de dramaturgia lui (atit cit s-a jucat), de tratatul
excelent de istoria literaturii romane vechi si de istoria literatttri-
lor romanice, retiparite, de paginile alese din publicistica sa re-
elatoare si de repovestirile sale istorice, care au aleatuit cite\ a
editii, cautind sa le limpezeasca, sa inldture astfel acele confuzii
create, cu un timp in urmi, de unii critici prey prudenti si deci
abuzil de susceptibili sau de citha literati" far5 har si fdrA

VI
derunitate, care an dezvaluit si injuriat in modul cel mai ncfellcit,
tocmai acele laturi confuze sau fatal eronate ale ietii marelut
carturar, care trebuiau explicate atent si nicidecum folosite pen
tru a-1 face ridicol 5i inoportun, intirziind alorificarea operci
printr-o herborizare de defecte constituita rece, dogmatic, filistin.
De fapt, ca sa respectam cu precautie ade%arul, Nicolas Iorga
n a cucerit pe toga lumea nisi in timpul vielii, si-a facut un ma-
nunchi de aliali de ocazie dar foarte multi dusmani in politics,
in lumea literelor, artei si stiintei, cortegiul acesta numarind bra:
osebire impostor; galagiosi, dusmani politici neiertatori si meschini,
tineri confrati mediocri si arivisti, calomniatori platiti, ziartsti
negloriosi ai fetidei prese de scandal de altadata. Iorga a pole-
mizat violent cu ei, a fost Ion it Lira crutare, contestat, sicanat,
defaimat. Omul, istoricul, scriitorul, politicianul, deli con5rient ci
este vulnerabil, si-a analizat rareori erorile, in schimb a intors
loiturile fara crutare, 5i-a aparat fanatic ideile §i atitudinile sale
nu de putine on derutante. Indirlirea is a avut intotdeauna un
cople5itor sentiment omenesc, pe care rap rtindu 1 la fizionon is
epocii II intelegem destul de bine.
Nu de putine on N. Iorga s-a plins ca este un scriitor necitit,
intirnpinat cu injurii sau cu o tacere °sari de clasele exploata
toare indiferente la Nalorile culturii nationale, judecat nedrept de
contemporani, si in aceasta prisinta instinctul sau nu I iniela.
Cell/ mai male om de litese al teat-dui n Jil 11", cum 1 -a de-
Calinescu nu i-a fast cunoscuta cu adex arat opera. Unii,
cart i itiau doar articolele din press, it -au arogat, cu acre de su-
perioritate, dreptul si-1 judece numai dupa aceste sumare ele-
mente retinind docil ii superficial ca, muck carturar era fie tin
antijunimist, fie un nationalist, ca fraza sa e fungi" si nu sa-
Nanta, de mare stilist, ca in forta sa titanica de lucru se intilneau
destule curiozit.iti. Au fost astfel strarnutate fari onestitate, adese-
ori dintr-un teritoriu personal, privat, lucruri carora trebuia sii
le raspundi o constiinta literary 51 idealogica limpede si nicidecum
obtuzitatea celui interesat doar de o anecdotica ieftin5..
Fara a polcmiza cu cineva, trebuie sa" recunoaltem ca personali-
tatea lui Nicolae Iorga sty Inca sub un strat apreciabil de con-

VII
fuzii si interpretari inexpresive, rebuie sa recunoastem La gene-
ratiile mai tinere, cu tot aerul for de orgolioasa independents, nu-i
pot cunoase, fatalmente, harta psihica, jurnalul formatiei spiti-
tuale a marelui carturar, spiritul ardent si volubil, acticitatea
laborioasa nimbata de ocupatii multiple, eruditia sa uluitoare, in
egalata de altcineva, granitele sensibilitatii sale, valorile limbii, di-
mensiunile scrisului sau ale literaturii artistice, confesiunile o
icoana generoasa si categorica despre sine procesele de con-
stiinta in momentele de cumpana sau de atingere a unor inalte
culmi, caci existenta marelui carturar se implete5te cu tot ce s a
petrecut mai de seamy in viata si scena politick' si culturala a tarii
pe care a dominat-o efectiv ani de-a rindul, primind onorurile cele
mai inalte.
De aceea, data am srea sa reconstituim miniatural efigia omu-
lui si operei printre contemporanii sai am urmari un desen cu
adevarat extraordinar, fascinant, nelinistit, punctat de caderi umili-
toare, de infringeri polijice, dar si de ascensiuni remarcabile, de
recunoasterea valorii sale pe plan international, in culmi succe-
sive si definitive. Am nota acum numai faptul ca N. lorga, ne-
obositul calltor, a intrat aproape oricind a vrut in cabinetele mari-
lor oameni politici ai vremii, in palatele monarhilor europeni,
stralucitor si grandios ambasador cultural al unei tari mici nedrep-
tatita adeseori de meandrele istoriei.
Poate ca deceniul acesta, in care am pasit, va da o sentinta de-
finitive in marele sau proces, caci Thrga, orgoliosul, inegalui, pad-
masul patriot, marele animator, genialul istoric, fermecatorul ora-
tok, fulgeratorul polemist, neobositul gazetar, ignoratul scriitor, ne-
intrecutul colectionar de vestigii, sensibilul si notoriul calator pe
meridianele lumii, cere editorului sa descifreze mil de scrieri, din
primii ani de tinerete pink' la crepuscul, sa caute tot atitea ecouri,
puncte de plecare, puncte de contrast, sa identifice filiatii, sa rea-
biliteze psihologia omului sau sa explice idealul sau artistic, data
va socoti necesar, sa-1 incununeze cu lauri pentru acele valori care
au trecut definitiv in posteritate izolind, cupereti rezistenti, tribu-
latiile neclare, scrierile inexpresive, grabite, aride, fare o valoare
intrinseca, toate impuritatile -fatalmente posibile.

VIII
Si sint, desigur, in opera unui scriitor inevitabile parti atit de
interes confidential cit si parti moarte, pe care sentimentul distan-
tei le face mai evidente. Criticul si istoricul literar din trecut a
lncercat el Insusi, data a fost obiecti\, rascolind zecile de tomuri
cu pietate sau cu simpatie, sa faca un act critic necesar. De fapt
imensa can titate de scrieri, poligrafia sa aproape miraculoasa, suc-
cesiunea impresionanta a volumelor incit nu ()data s-a spus mall-
tios ca Iorga e autorut atitor carti Incit de multe va fi uitat el
insusi a le fi scris cindva, i-a fost intrucits a defavorabila, cad
acest ritm inimaginabil a alterat informatia, redactarea, deteriorind
edificii ale caror functii nu fusesera In nici un caz arbitrare.
Si Eugen Lovinescu, cu care N. Iorga a polemizat mult si am-
bitios, adeseori irascibil, cad in timp ce primul pleda pentru o
literatura moderna, ultimul apara fanatic, dogmatic si intolerant
samanatorismul, a pus cu aceeasi justete problema supravietuirii ca
scriitor a marelui carturar, generatiile mai not mind datoria sa
disocieze, sa valorifice site ira et studio opera iorghista, sa aprobe
cu pietate si recunostinta teea ce este viu si sal respinga cu dez-
amagire §i fermitate acele pagini a caror idolatrizare ar fi para-
doxala, un gresit act de restituire.
Astazi, cind avem repere destul de exacte pentru interesul pe
care opinia publica it nutreste fata de studiul si retiparirea operei
atit de vasta a lui N. Iorga, un mare si generos ajutor ni-1 °feta.
opiniile- scrierile criticilor si istoricilor nostri literari din trecut
asupra fenomenului Iorga, exegeza acestci generatii harnice si pri-
cepute, care a strabatut bine implintata traiectoria a trei patru de-
ccnii de cultura romaneasca de cea mai ridicata saloare.
Criticii si istoricii literari contemporani cu marele carturar, care
au cercetat cu obiectivitate fenomenul Iorga nu au incorporat, din
fericire, judecati apologetice, sau vadit Indulgente, nici acute re-
sentimente cind au precizat sensul si valoarea acestci opere, fresca
alcatuita aproape o jumatate de rear. De aceea putem reline multe
judecati de valoare, motivarea exacta a rcsorturilor organice si Im-
prejurarile in care N. Iorga si a urzit opera literasa, obstacolele
ce au fost ingenunchiate de constiinta sa artistica, paradoxur criti-
cului care, cu tot cistigul eruditiei sale, n a fost un sfarimator de

IY
Mertii, un partizan al inovatiei subtile, un scriitor modern, ci un
suflet patriarhal, .nostalgic ;i idilic, ,pretentios in reazemul careI
cauta in literatura timpului sau pentru aceasta conversiune.
Rezumind opiniite criticilor gi iStoricilor literari de rectmoscuta
autoritate din perioada antebelica putem lua sub seinnatiu4 de
garantie numeroase aprecieri despre opera lui N. Iorga, stabilind
astfel fara tente obscure sau emfatice ponderea ei esentiala. Ne
amintim, bunioara, ca de ceva iesit din comun, faptul ca Garabet
lbraileanu aprecia drept partea cea mai vie dirt opera lui Alec-
sandri nu poezia ci proza. In cazul lui N. Iorga beletristica pro--
priuzisa a fost privity cu raceala, cu rezerve aproape umilitoare.
Devi justitiar, tratarnentul acesta totalitar ne crispeaza patty pu-
tin ; in orice caz nu st:i in intenlia noastra de a ataca parole
vulnerabile care ar putea exista, nici de a -I maleabiliza, ci doar
de a infatisa lucrurile pentru a putea intreprinde propria noastra
forare eliberata de resentimente, de execs si patos in
structura intima a acestei opere tintuita fatal in restrictii atit de
vechi.
Ana posterisalea la alege tern din insenselc lui sautiere de
rnateriale neaderente, se za opri la setia Oamenilor can au fost,
a articolelor din Samart.itorul tau chiar a Cugetarilor. Aralo se
int gilt) an Iorga lapidar, form/daily, curent de mare frerzente,
nob cu franchetea cunoscut:i Pompiliu Constantinescu si tot el
adauga in linia acestor scrieri Opinions sinares si Opinions per-
trideuses, ca 5i unele pagini din lucrarea autobiografica 0 !laid
de on:.
In general, Eugen Lovinescu, G. Gilinescu, VI. Strainu, Pom-
piliu Constantinescu, Octav $ulntiu, Serban Cioculescu si altii au
retinut cu predenta scrierile care aveau capacitatea sa supravie-
tuiasdi omului de geniu. Cite unul a adaugat, la inventarul aces-
tora pamfletele, altul, cu retineri, pagini din Istoria likraturii
rosnsine(partea veche), coplesit de etuditia, .de bibliografia, de
temperatura scrisului, de -ethosul muncii. Desigur, ne intrebam ca
intotdeauna rind o opera masiva este Aezata definitiv 1a scam
estetid ce i se cuvine, de titre cei care au judecat opera lui Iorga
cu o reala capacitate, dincolo de coeficientul inevitabil de subiecti-

X
vism, cum este prisita ea astazi in conditiile istorice citosebite, si
pe coordonatele majore ale culturii timpului, In a.ccasta prisinta
punctul do edere explimat de istoricul literar Dan Zainfirescu
angajeazii o conceptie de justificata rigoare stiintifica si totodata
de calda receptivitate.
Svidial piintifir al tinci anfel de personal/tali ft al 'lei are-
menea opere nu adPrite simplificare apologeticii, sclectia arbitiara
a unor aspecte ti es/amp--a ea altos; '011ie pormil de la nal,-
noatterea /mai fapi pe care_ Ii canon plea blue cei care an parcurs
mai mate kagini din N, lenga: poll ;Mini In el pas,,je adttira-
bile imam, intr-o pesspectizii fundamental faith, di pa' trim le
intimpitta alteori abufniri da citesa rindfiri sail haze thzlete, ale
unor conceptii ti atitudiii distutnbile, settee ale ch.zorientarii per-
sonale tau stigmanle confuziilor epocii in bnaiti antologice, re-
prezentatice pentitc tot cc a fest mai zaloros in actithat a sa"
(Romania pamint de citilizatie rt sinter:1, pp. 86 87).

La o distatsta de peste ;apse decenii de la prima lot aparitie,


trebuie sa recunoastem, fiira aproximatii, chiar data am utmarit
detasat meandrele situarii operei sale in timp, ca notele de calii-
torie ale lui N. Iorga si-au pastrat Inlacta poate chiar sporita demni-
tatea for artistica, saiitorul fiindu. ne. si azi un tovaras de drum
fermecator, posesorul unor cunostinte enciclopedice rostite nu apo-
dictic, ci cu onorurile fastuoase ale lirismului sau ale vibiatiei in-
telectuale, care defriseaza domenii variate, impunind o gindire filo-
zofica materials si totodata poernatica, o ilustrare exemplara a is-
toriei romanesti, a irtutilor poporului roman, plasmuiri de fin le
romanesca prisind trecutul, interpolatiIe istoricului si eseistulut
avind totdeauna a certa finalitate, autonomia acestei compozitii
Carole de capatii ale ill:ism/dui 'rostra poem-, spunea tot Pom-
piliu Constantinescu, s a# reali at din substatta pei aeulni pro /
ca Rornania pitoreasca a lui i labuta ,r, ecomile [...] atdeleue din
peteglincirilc seise de d li Imo. Pitoxescul local ti sufliil de
ielonica patricLhaiii s-au armonhat h,,,-nn peitagi I moral ci intr-o
erpresie- literath inlattntrul gianitelor rroastre sufletesti. 111bl:tared
de util ,r/ plarta (d4 ahfel proprn gent ill 1) di: geoerahtle poe-

XI
lice ale acestor doi etocatori a recoltat cele mai literare Paginl, in
t he implesia depiiseste litrescul ji tiansfigureaza intentia instruc-
tiz.i".
Situarea lui Iorga alaturi de Vlahuta, facuta de o gindire atit
de ponderata 1i sistematica ca cea a cunoscutului critic, ne in
deamna sa pretindem, cel polio in rindurile de fata, sa scoatem
aceste scrieri care si-au dovedit rezistenla, din anchiloza vechilor si
scrupuloaselor aprecieri, sa le acordam notorietatea exemplars pe
care o merits. Astfel notele de calatorie, un gen cu anume prero-
gative in scrierile literare ale lui Iorga, caci nu ne putem explica
fir acesti dat numarul for foarte mare, echivaleaza cu unul din
genurile care s-au dovedit nu numai redutabile, in timp, ci esen-
tializeaza si o pozitie valorica recunoscuta cu criterii estetice
ad ecvate.
Poate parea paradoxal sa descoperim astazi ca N. Iorga a calatorit
extraordinar de mult, ea in aceste calgtorii avut sorgintea o
creatie autonoma, aproape monografica atunci rind a vizat aria
de formare si de vials a poporului roman, bogata si mobila atunci
rind s-a implicat din impresiile de calatorie peste hotare.
Calatorul si-a inceput peregrinarile dupa un mecanism obiinuit,
ca as spunem asa. La inceput a fost copilul care si-a intovarasit
mama la Suceava, la un pelerinaj, apoi calatoriile obilnuite la
rude, in vacante, prilej de fecunde meditatii, de impresii care se vor
exprimate. Mai tirziu, tinarul care a pornit sa cunoasca temeinic im-
prejurimile oraiului in care -li facea studiile, participarea la diverse
congrese studentesti care II propulseaza in Muntenia, in Capitals ;
urmeaza calatoriile de studii in strainatate si nenumaratele impresii,
aceasta expansiune a spiritului, receptivitatea la civilizalia materials
a apusului, cea stiintifica excitata de abundenta bibliotecilor si
muzeelor, sau descoperirea teritoriilor balcanice si limitrofe in care
s-a consemnat un proces complex de expansiune bizantina, apoi °to-
n-lank de cruciade, de severe Infringed si capitulari ale micilor
principate. $i ce minunate evociri a Ipcurilor, in diem rinduri,
alciiinieste N. Iorga 1 Parisul, Venetia, Viena, Haga, Bedinul,
Lipsca, Diesda, Munchen, Nfirenberg, Insbrnck, Cracovia,

XII
Kithigsbeig call Ragnza, mate inflotesc in mirajill for photesc sub
panel nurestrnlui fi pentra nostalgia 'eclat/dui" (Octav 5ututiu : Pe
maigini de aril).
Dupe Amiathi dm Italia scrise in anul 1890 si aparute in volum
In 1895, impresii de tinerele cu vadita substanfa eseistica dar care
conlin o tabulatura de preferinfe temper inentale, sub care vom
recunoalte viitoarele explorari ale scriitorului, calatoriile de studii
prin tare vor nave treptat ideea unei vaste monografii a pamin-
tului romanesc, cu monumentele istorice, bisericeiti, sate si orate,
privelisti, descrieri de itinerarii, oameni si concretul traiului lor,
eseuri social-politice §i filigran artistic, reinvieri ale trecutului
glorios i judecifi apodictice ale prezentului in care descopera
adeseori dezorientare morals si lipsa de constiima nationals, can-
grene ale viefii politice de altadata. Am putea afirma ca savantul
dornic de documentare si patriotul urmarit de ambifia crezului sau
national s-au intilnit cu acel alter-ego, care avea In singeimperativ
gustul de calatorie si aventura ; in persoana for a suscitat planul
unei opere care trebuia sa alcatuiasca o descriere exhaustive a
teritoriilor locuite de romani, cu planuri de referinfe multiple, o
modalitate literary proprie temperamentului vulcanic al marelui
carturar.
Drunzuti ti orate din Rom2nia, 1904, este prima carte destinata
sa inaugureze 09 s recomande acest ciclu. 0 calatorie anterioara
in provincia de peste munfi, inrobita de imperiul austro-ungar, se
incheiase cu volumul Sate hi preoli din Ardeal, dar ea nu este o
carte de calatorii, cum ne-am putea iluziona ; ce am putea refine
este doar faptul ca datele, impresiile culese in acest itinerariu
carturaresc, vor fi exprimate doi ani mai tirziu intr-o carte de exce-
lenta valoare literary si politica : Ariainul rontithesc in Aldeal ri
Tara Ungurcascii.
De un- efect spiritual marcat, exigent, uman, dincolo de valoarea
documentary 5i artistica sint am volumele Neamul romanesc in
Bucotina, tiparit in anul 1905 si care a gasit un larg ecou si o
integrals receptare si Tara Ronilinilor I Rontinia Jadeite'
Piahota (1910).

XIII
?n toti acesti ani atitudinea morals si artistica a lui Iorga fats
de insemndrile de calatorii este definitiv stabiliti, disponibilitatile
shit eidente. Un acord prealabil al istoricului 5i scriitorului se
traduce in numeroak insemnari care apar in revistele vremii : &I-
man/total, Rezista nova, Flomea dar ardor, Neamill ronanesc,
Nearcul romiinesr literal, Contorbni literati., Calendatid Ligii adtm.
rale, Gloria Rott.ittiei, Unizersftl theta,, Aderaul lilerar si artistic,
Ramu Cuget tar, sau in diNerse almanahuri si calendare, timp de
patru decenii.
0 exprimare do o inttrioritate profunda, dind garantia receptivi-
tatii scriitorului si istoricului o constitute §i prefata la prima editie
a volumului Sate si iniinartiri din Rominia din care ne propunem a
reproduce chiar inceputul : Acesta e al doilea tolum din Incrarea
ce am pliinnit asupra romanilor si Pi/ for intregi, libere si supuse.
Prin el ty'tan sa fac rtmoscnt tincamile Romaniei sub o incloia
in fail are* aceea a satelor de asazi, a naturii de care sat incunju-
rate si aceea a frumusetii istoire, intrupata in tanastiri ,ri bi erici,
rea llai trt ',pc; ci 1,1121, rea trai adezeliata ri originalii a for
podoaba."
Prezentarea intentiilor fara a fi patetica dar %adit resurectionall
cuprinde tin indoit sentiment de pietate si de indemn rostit cu
prietenie si cuviinta tulburatoare, cum se poate tedea din in-
tregul ei.
Ca o consecirita, N. Iorga marturiseste deschis pentru tine a scris
accasta carte : ..pentru mei public rare pretnitste si foloseste scrimile
mete. El nu e !tallith, in el t /I se intimpina oamtni bogati si de
ream mare, care n -au nezoie nisi de tees re spun en, nici de limba
in case spun'... Ala indrept carte rei multi, =ill sj araci : care
intatalmul si preolnl din sate, aire cetitorul de peste munti, om
cm inima curaa, alre tinerii din scolile matte si carte acei re le-au
piaisit do Mind treme pentru a intra in tiata. Sint incredintat cti
aceea ce spun aice e pe intelesul si pe inima lor."
Exprirnata in acesti termeni, dedicatia" reveleaza nu numai aces
rana deschisi a scriitorului oripilat de intelectualitatea snobs,
dispretuind limba materna, impotriva careia organizase la anul 1906
o violenta manifestatie in Plata Teatrului National, dar totodata ea

XIV
gireaza fara sovaieli sau obscuritati un program umanist si demo-
crat, care aseaza persoana scriitorului patriot intr-o lumina evident
favorabila si demna de toate laudcle.
Timpul, banii, dificultalile, greutatile vamale, suspiciunile auto-
ritatilor rind a iesit din granitele tirii, brutalitatile pe care Ie -a
avut upeori de suportat, toate ne dau masura impedimentelor pe
care le a declansat aceasta experienta indrizneata, originals" si reve-
latoare prin proportiile ei.
Ca sa intocmeasca volumul Sate fi manavili din Romania
Nicolae Iorga a calitorit trei luni de zile aproape netntrerupt,
cheltuind importante sume de bani, Infruntind drumuri proaste,
nesigure, consimtind sa doarma in hanuri grace, neospitaliere, dar
acceptind tocmai aceste rigori naratiunea se elibereazi de constrin-
gerile academismului, se opune viziunii exclusiv poetizante in care,
datorita extazului, se pierde autenticitatea, simtuI realitatii. Cu re-
ceptivitatea si inteligenta lui artistica autorul pastreaza nealterate
Nirtutile de a sesiza lumea in deplina luciditate, fara a eluda ama-
nuntul istoric ambitios, protestul, blamul, sau graN ele meditatii
pe seama existentei unei natii.
Cu cit tree anii, N. Iorga a\intat in politica, in viata publics
strabate constant lara de la un capat la altul, dar de asta data intr-o
postura noui, i-am spune dependents pentru a asista la o reuniune
politica, la un congres at Ligii culturale", calatorii grabite, fara
confort, agitate, trepidante, totusi cu scurte ti nedesminOte popa-
suri la biserici ci manastiri pentru a le cerceta, a descifra inscriptii,
a cauta carti vechi, mentiuni istorice, laudind buna pastrare a mo-
numentelor sau acuzind vehement paraginirea, degradarea produsa
atit de indiferenta localnicilor, a celor carora le erau incredintate,
sau a statului, cit §i prin restaurari dezastruoase, care au sters
capacitatea de expresie a unor biserici, a picturii for vechi, asa
cum s-a petrecut la Curtea de Arges, la Trei Ierarhi sau la ma-
nastirile bucovinene restaurate" de austriacul Romstorfer.
Cu timpul, dupa ce scriitorul a incheiat tulburatoarea monografie
a parnintului rornanesc, reeditata la intervale destul de marl, mai
vad lumina tiparului doar articole disparate, fara o anume conti-
nuitate, exceptind acele not calatorii prin Ardealul readus la

XV
parria-mama, din care, intr-o textural maturi si densa rezulta un
impunator volum despre aceasta provincie romaneasca cu care se
Implineste un intreg. Aceste ultime volume Neamul RomSnesc in
Ardcal si Tara Ungineascii, reeditat si el in anul 1939, adica cu
putin timp inainte de moartea apocaliptica a carturarului si de un
alt eveniment care va face din nou sal singere trupul tariff iubite,
si Romania cum era pin i la 1918, I si II, in care se asambleaza
primele sale volume despre sate, manastiri si orate, impreuna cu
insemnarile risipite prin reviste intr-un tot dispus pe zone geogra-
fice, atrag atentia asupra liniilor de forts pe care le-a urmarit
N. Iorga edificind si cimentind aceasta opera multipla, explorind
un univers romanesc nu imaginar sau livxesc, ci profund real, o
frumusete nu decoratia, atrofiata si saracita prin consideratii
metafizice, ci lupta pe viata Si pe moarte a unui popor inzestrat,
dornic sail conserve fiinta nationals, traditiile, radicinile sale
multimilenare. Incheind acest prnces de cunoastere adinca, rituals,
patetica, Nicolae Iorga si-a Nerificat credinta sa fat'a de un ideal
national care confruntat cu timpul a rezistat si a invins.
Dad', incepind cu anii 1930, intilnit tot mai putine ecouri la
aceasta kma, no com stabili pripit ca s-a produs nu stiu ce ruptura,
dctasare sau... seceri de inspiratie.
Iorga continua sa calatoreasca pe meleagurile tarii, gasim aceste
notatii in volumele sale de Memoui ; el reverie cu aceeasi emote
locurile pe care le-a strabatut rind era tinar si arnbitios sal cunoasca,
sa exploreze, sa construiasca dimensiunile unei descried epopeice,
.de o mare des atie morals 5i patriotica. Nu trebuie insa pierdut
din vedere ca neobositul carturar pasise in al 5aptelea deceniu de
existents, puterile sale marinate de viltoarea politica, de institu-
tine pe care le patrons, de actkitatea stiintifica, nu-i mai permiteau
sa incerce alte editii revazute, deci orchestratii noi, o resacralizare,
o noun geneza a acelor vechi texte de geografie umana pe -care
le cunoaitem si reproducem aproape integral in editia de fatal.
Scriitorul carturar, insitat tot mai des peste isotare, la congrese si
wnferinte, in uniNersitatile straine, inregistreaza noile impresii, me-
ditatii, alert, exemplar, nitiodata insa extravagant. Astfel, cu Ame-
rica fi am.iaii dm America, 1930, Plizelisli eliene, 1930, Ve-

XVI
deri din Grecia, 1931, se incheie un capitol seennificativ care a
tutelat patru.xlecenii sufletul unui om nascut sa fie neobosit calator,
caruia turnul de hides i-a fost strain si deopotri.a odios, un cm
de geniu ispitit sa-si caute febril constelatia ideals din care
facea parte, constelatia marilor spirite universale.
Nu ne vom opri acum la cartile dedicate calatoriilor in straina-
tate, deli cititorul de azi va trebui sa le redescopere, sa-1 cunoasca
pe lorga si prin aceasta structure, sa descifreze substanta acestor
texte care as configurat un program, au demonstrat o viziune, au
corespuns unui moment de reviriment al literelor romanesti. Citi-
torul de azi sa redecanta integral aceste impresii si observatii inch
sa serifice rezistenta unor asertiuni, sa reexamineze vechile teze,
sa caute manierismul --4.4aca el exists similitudini cu scrierile
anterioare ale carturarului, cu cele de circulalie din epoca apar-
linind altor personalitati scriitoricesti. SaNirsind o asemenea
revalorificare va constata poate, data are locatie, ca unele dintre
carti, slut neinchipuit de frumoase, altele, sc-rise ocazional, nu se
ridica la inaltimea irtutilor artistice la care ne-am astepta ; exists
citeodata un deficit stinjenitor, repeziciunea vizitei, care impie-
did obiectiv asimilarea si sensibilizarea impresiilor, alteori, credero
noi, autorul ezita data sa puns pe umeri hlamida de literat sau
de istoric, si din aceasta disputa adeseori obtine cistig gazetarul.
Limbajul cartilor de calatorii ale lui N. lorga nu cunoaste insa
e._hivocul ; era pe atunci o epoca no de insinuari, de inutile
precautii epistolare, ci de ointa, o competitie a tuN intului si inteli-
gcntei, o lupta a omului cu lumea cuintelor si chiar cu lumea
Masi, care era supusa, Lira incetare, unor probe de rezistenta.
Degradarea ei care incepea o data cu insca'unarea fascismului, cu
atrofierea politica a marilor tad din occidentul european, a fost
descrisa patetic sau grotesc, sinter sau partinitor si de aceea trebuie
sa ne reintilnim cu toate acele texte care ne redau manic crize si
cons ulsii ale acestui secol.
Pompiliu Constantinescu era de parere Ca : Condipile istoice
speciale in care s-a dezvoltat neamul nostru an tot mat scriitorului
colator suntan en su/let plea receptit. Romlinal cahltoteste sri In-
v* ; prectigiul citilizatiei malmiale si al confortillui apusean se

XVII
2
reflecta in notele de calatorie, ca cel mai pnteinic spectacol de care
sufletal autobton impresionat" (Scrieri, vol. III, p. 29).
Am dori si confruntam g dezvoltarn intrucit% a afirmalia, con-
ceptul, cad chiar dad cultura romans nu are in patrimoniu sute
de carti de calatorli, ci nit, o duzinii de ccirti de aillitorie, deli
scriitori de primal rang an scris nneori f; tin tolllni de impresii"
(ibldent), acele carti care s-au impus in constiinta noastra au sta-
bilit cronologic, o speciatizare, un drum, o evolutie. De la batrinul
Dinicu Golescu, cel care si-a- notat impreside cu preciziunea unui
ghid §i ca sa dam intiietatea cmenita. de la insemnarile de
drum ale spatarului Milescu este cuprinsa o intreaga perioada in
care instinctul, inocenta neofitului in care mocneste o aspiratie de-
pasesc psihologic- bariera tracului, inceposil se auda accente origi-
nale, sa apara viziuni inedite, mult mai concludente deck stiutele
compozitii invechite conventionale. Aparuse acea categoric,- de
scriitori livresti capabili sa exprime si mai pregnant nivelul
epocii lor.
In perioada in care isi incheia lunga apetenta pentru acest gen
N. Iorga, incredintau tiparului impresii de calatorie M. Sadoveanu
despre Olanda, Rebreanu despre cetatea-lumina" ; acelasi lucru
faceau Jean Bart, Ion Petro% ici, Mihai Ralea, Tudor Vianu si
multi altii pe care nu-i vom mai enumera.
Ceea ce retinem astazi cu satisfactie de la jurnalul nostru de
calatorie este marturia duratei, a rezistentei, chiar in deceniile in
care s-a rea4izat confluenla civilizatiilor continentale. Aceasta in
primul rind, pentru marea cantitate de adevar, de simt al datoriei
cu care au fost binecuvintati cei ce, in avangarda culturii noastre,
ne-au lasat aceste scrieri ca un mesa) despre nemurirea lor. $i la
cei amintiti va trebui sa-i adaugam pe I. Codru-Dragusanu,
Gh. Asachi, M. Kogalniceanu, D. Bolintineanu, Gr. Alexandrescu,
Y. Alecsandri, C. Boliac, N. Filimon.
Dad jurnalul de calatorie al spatarului Milescu she cistigat tirzin
notorietatea, si destinul istoric a facut ca Dinicu Golescu sa pre-
zideze inceputurile, in aceasta manifestare, o adevarata cautare de
sine, calitorii romani au dat dovada de o mare frenezie vitals, de
o inteligenta asociativl, de im spirit meditatiA superior, uimirea

XVIII
copilareasca patriarhala si rudimentara a primelor scrieri modeliu.
du-se necontenit dupe imperativele realitatii. Bogatia culturii, adin-
cirea sunlitii, culmea Malta: a ideii fiind marturii si ,piatra de
incercare prin care generatii succesiNe dadeau acest examen
sirguincios, grefau resursele proprii pe sensibilitatea artistica a epo-
cii lor. In acest fel, .pe aceasta traiectorie jurnalul de calatorie, in-
semnarile de calatorii s-au integrat definitiv in constiinta scrisului
rominesc, au educat un simt estenc, au impus o sensibilli matrice
stilistici.
Datil observain ca N. Iorga se angajeasa energic in aceasta intre-
prindere ambitioasi prin anul 1890, prima concluzie ce o tragem
este ca. nu sintem, de- fel, prea dcparte i) timp, de cilidariile
Migrant sal_ inaintasi, ,,primii roman moderni", acei oameni de a
avida receptivitate, optimisti, echilibrati, oluntari, care simt asa
cum s-a spus progresul omenirii prin toti porii, direct, Ara
sa-si puns intrebari abisale, dar care in scrierile for cheami la
modernizarea institutiilor si primenirea mora urilor, a raporturilor
umane intre dasele sociale, la insusirea culturii de catre popor.
Trnarul carturar este de departe, si in felul lui un nou pianier,
infometat de calatorii de studii si de cunoastere, structure tempera-
mentala explozha, cercetator zelos al bibliotecilor. arhivelor, monu-
mentelor vechi. A stabilit de curind un contact cu dsilizalia apu-
seani, e mindru de descendenta latina a neamului sau, stimulat sa
taute, sat gaseasca, sii descrie marturiile risipite in tele patru
colturi ale Orli, sa adinceasca istoria Incriod Intr.-tan ritm pe care
nu 1-am mai cunoscut poate de la Balcescu -si Kogalniceanu, cu o
incordare orgolioasa de exceptionala tinuta. Planul notelor sale de
calatorie tradeaza si ingeniozitatea striitorului si profunda recep-
tivitate a istoricului, impresiile culese sint deopotrha un trainic
document de epoca, care invite oricind la reflectie, o schita tipolo-
girl de fins patrundere, o lucrare angajata, o amply confesiune, o
carte de educatie patriotica cu o large rata cie acliune.
Avea Iorga tievoie de un alt exemplu ? Aura romantics pe care
au invocat-o i4 calatorii scriitorii pasoptisti-, chid n-au lost irnpinsi
spre ele de brutale exilari, se transforms la N. Iorga intr-un admi-
rabil tel, se completa cu idealul nobil al generatiei .sale, care

XIX
2'
dincolo de europenizarea culturii romanesti, traind pe realitati,
simtea responsabilitatea deplina pentru realizarea unitatii poporului
roman, si prin activitatea sa neobosita aceasta idee trebuia sa pa.
trunda cit mai adinc in popor, sa-L inflacareze, set-i sustina treaza
constiinta nationals, sa orienteze preocuparile sale spre apararea
fiinlei amenintate de imperil puternice, despotice, expansioniste.
In calatoriile sale numeroase, entuziaste, fructuoase, Iorga ve-
rifica la sursa trainicia sentimentelor nationale, constiinta vechii si
augustei descendente, legitimitatea ei exprimata in nenumarate vesti-
gii care se dovedesc un monument neclintit de permanents, de enti-
tate etnica si spirituals pe care nici titnpul, nici adversitatile politice
nu l-au putut subrezi.
Iorga, marele patriot, a inteles, a intuit chiar in clipele de cum-
pana ca instrainarea unor vechi provincii romanesti nu insemna tin
drum definitiv inchis, ca acea rani singerinda, acea cumplita drama
istorica prin serii de stradanii, dupa secolede-umilinta to crucifi-
earl, va cunoaste alinarea. Apararea fiinlei colective, sprijin moral
celor aflati sub stapinirea strait* fiecate rind scris de Iorga a
oficiat pentru acest nobil si permanent scop. De aid trtbuie sa
pornim ca sa intelegem ce cruda durere a incercat apostolul neamu-
lui cind, in rezonanla de iimtire a romanilor af tali sub ocupatie
strains, a intilnit si oameni dezradacinati, alterali sufleteste de vizi-
bite interese materiale, arivism politic, oportunism desfigurant.
In calatoria pe care o face in Bucovina, aflata sub ocupatie
austriaca, Iorga afla cutremurat ci fratii sai de singe au fost in-
Natati perfid, cu sprijinul ideologiei dominante, de autoritati si cite
odata chiar de politicieni romani tradatori, sa creada ca Romania
este o lath ramasa in urma, unde n-ai nimic de vazut, si nimic de
invatat, o tats cu legi si obiceiuri ciudate, cu vials neorinduita Si
desfrinata".
Pentru Iorga, vizita pe meleagurile instrainatei Bucovine este nu
numai o permanents agitatie iscoditoare ci si un prilej de emo-
lionante incursiuni paseiste, rememorari somptuoase, turnate in lim-
pezimile de cristal ale spiritului romanesc prezent in fiecare stra-
veche manastire, in mareata cetate a Sucevei neingenuncheata de

XX
dusman, in frumusetea acestor plaiuri de o vibralie sitala larga,
viguroasa.
Calatoria pe meleagurile bucovinene si ale Transils aniei Ba-
natului i-a oferit scriitorului sursa unor sincere impulsuri de admi-
ratie, de orgolioasa sensibilitate, de inflacarati veneratie pentru
marele trecut glorios in ale carei vestigii iii cauta reazimul pentru
convingeri, increderea i puterea de a spera infiorat.
and ararna clopotelor, clopotelor celor techi de tot, prince a
yid iu gemat lung, in hohote de plies risipite asupra munsilor ti
vailor, zguduind ziduri, morminte ,ri suflete, munci se satirsi minu-
nea. Aid, in noaptea care-i poate fi mantle, el era atnoi, $tefan,
$tefan al nostril, voievodul, imparmul nostril cd drept, el si nu
Francisc-losif intiielea."
Scriitorul proiecteaza aceleasi lumini tulburatoare, spectaculoase
on de cite on se intilneste cu locurile unde domnitorii de frunte
ai tarii si-au cistigat marele batalii, traieste pios tristetile for ome-
nesti, dureroasele infringeri, cauta vechile ctitorii ce pastreala chipu-
rile marilor viteji descriindu-le pe larg, cutremurat de nimbul ves-
niciei for prin veacuri, ingenunche pe piatra rece a mormintului
sacru pe care adeseori 1-au pingarit netrebnici furl fi navalitori.
0 paging memorabila e dedicata Razboienilor, locul unde s-a con-
sumat o tragica batalie, unde s-au jertfit pentru (ma toad vechea
boierime din anal nenorocirii celei mad'. Evocarea este un ade-
varat mesaj, coplesitor, teribil de omenesc, facut cu 5tiinta elabo-
rarii artistice fara gre§. Mai intii avem descrierea navalirii. Pe aid
an inaintat, in bulucuri nesfirsite, shpt tuiurile c i semiluna aurita
jozile de cal filflitoare, °stile lei Mahomed al II-lea insuri. Cri-
milele an du; prin aceste meleaguri moldovenesti, nude astad se
tarfara in pilcuri grid fi porumbul pe ramasiiele vechiului codru
de stejari, din care abia data a ramas o ram, corturile de matasa
si de brocard de aur, call impodobiii call pilau pe putanicii san-
glad an trezit rasunetele codrilor prin nechezarea for mindra ;
strainele cuvinte de comanda ale paginilor de la miazazi an despicat
cu tostul for gutural avid tare al podisolui Malt."
Urmeazi apoi lupta, cuvintele sint dispuse intr-un alt registru,
dup'a o alts arhitectura emotionala, sacadat, exact, autorul incheind

XXI
cu autoritate istorica toad demonstratia. Illpta se dada in um-
bra, in talmasagul trunchiurilor multe, prin poienile ingrate, Fa
rascrucea potedior ; tuna lupti de acidete, Vilna cdo maretie-, in
care, Pa sa inchine iteagnl, boierinrea tiuura 4, murit saps or; ir
batrinilor cad prit can lini,tili rum se spurge singele for siirac,
ultim prinos de fertfa aka larri. Apo," voiezodul iumnr plerii- 'lit-
vesmintat in sumbra con-rtlina a nenorocitii- rare; El s-a ridicat insu
iari,q, 'ell- sullen,/ mare re era in el. A urmarit, a pus pe fuel, a
aura /it jam 5ri anarci el a ridicat manastirea re re tads in fatti
vrednic monument al cada tremea noastra n-a
stint sa-i pule alaturi dent tin biet stilP cu un lulnll marvnt; itt
gradinita node tinjesr pomii suptiratece
/nsemnarile calatorului sint un laborator inepuizabil de evocare
a marilor figuri disparute, aproape fiecare paging a un iqn, un
clocot, o copTesitoare metafora, o furibunda revolts Impotriva
vicisitudinilor istoriei.
Pisind bunkara pe drumuri transilvane N. Torga evoca spontan
istoria trista a lui Petru-vodS Rare§ Domnul tradat ,ri pa, -a
de cei din mina tot areisi ai nenorochii sale "; contemplInd lini§tita
si mica minastire a Snagovului e mica, precum ski mid loam
cladirile sfinte ale rechimii noasne, menite sa strings la tat IOC- pa
credinclosii unui sat...", este preocupat sane conduce pasii in ne-
gura timpului, manastirea facind parte integrantf din istoria Tara
Romanesti timp de citeva secole. Dar cel mai dramatic episod con-
sumat aid ni se pare moartea batrinului postelnic Constantin
Cantacuzino, antologica, zguduitoare, aproape traits. Dacibantii ve-
nira noaptea de-1 ridicala din aste;nut intr-o simbani sple dUmmita.
Un radian dace pe pries inns acme la Snagov, uncle lonlea ma-
nasthii it prim; pentru a-I trece spre mark. illosneagul amnia a
doua ai liturgbia caznt in genunchi, ca unul care stia pe ce- dt run
se afla ti ce aproape-i este soshea. El i,i marturisi pat-aide si prim;
imptirasania inahrtea aliaralni... Clod se tarn sara, in ap, opioeo
cind, la care el nu mai eta sa is parte, mat ele postelnia fn at grt,
mat de un still), la 20 decembrie 1662, meangul se strinse ji albul
cap cam pe piept, pe dud clopotele din nunuri smart tugacirmea
mot Nor."

XXII
Citeodata domnitorul evocat, cum e cazul lui Antonie-voda, n-a
lasat testamentar, in istorie, nici a fapta de seams decit marea sa
bunitate, dar tocmai aceasta II indeamna pe scriitor sa-I inscrie ca
pe o umbra frumoasa a trecutului. Era en bun .hattin cacetnic,
traind in saracie ,ri Pied, sup, pritighmea fialui -fa 111/Mil tot
Veagoe. Is; indera domnia ,ri-,ri astepta moartea.spie a i se fromeni
namele si cirmuirea, spre a riiminea totdeauna in aminthea actiora
din cart poinise pre calm) Ptimejdioase, el acoperi cu o bi erica
maidirrui techlor dirtamatmt tie emote. Dar et trot tali ,isida gala
mitot
Pe Alexandra Lapusneanu scriitorul ni-1 individualizeaca intr-o
manieth nerepetabila, Rea* vreo intentie depreciative, lumirtind tre-
murat .un mit, un tragic destin, descriindu-ne pe larg 3i extrem de
fidel IlIanastirea Slatina, cea care a fost marea lui ambitie si
nepieritoare infaptuire. ,,Ctitorul, Alexandre Lapesneanu, care rata-
ceste in miritea ermardor ca o stafie crenta cn minile palate de
singe, a mut sa itrireaca pe to/i inaintasti fl sitamosii sirt trim
cladirea acestei puternise 111WIthill 1. Nitiodata Stefan cel Mtn sate
Petri' Rates n-au atm indianeala si darnicia ce trebeie pallitll st
dela o cladire apt de mare, asa de bogata si de felfilitii."
Patrunzind in palatul Ghiculostilor din preajma Bucurestilor,
scriitorul ,este impresionat de noblefeb. acestor vestigii trecute din
.generatie in generatie, de bogatia lor, dar el intuieste totodati
senzatia de singuratate existentiala care -domneste irevocabil "aid §1
cu acest consens el i §i modeleaza observatia, fantezia. Aleea cea
fruttioasii, in lentlifi cateia se vede casa Maki, alba, «painful», a
facet -o acelasi domnesc locuitor de avant cincizeci de ani. Copacii
Gartrioi, ills! /i, flail ca o «garda v che» a domnului kr. In fund,
tot el a 1311.1 Sal se tale prim piidurea necetcetata lungi ale), cu vederi
min/mate, cu scoborisuri si ascunzatoti a striilucire 4e pare plin-
dar ! Un lac ride in lumina si pe argintel ltri /Arced de tin tremor
remit trace a lentre ea rislele d.omoale,sminate de en khan final.'
$i Enda nu putem uita ca toate aceste stampe" le intilnim in-
.tegrate organic intr-o .carte de calatorie, sa parcurgem cu scriitorul
scara timpului istoric, sa incereim sa ne imaginam acest energic di
ambitios periplu. pe ace( am tinar, inalt, gray cu trupul crept si

XXIII
mindru, prhind cu ochii lui scrutatori, cutest, cuiburile de sublime
vitejie a neamului si satele umile, pingarite de mizerie 3i lipsuri,
falsa structure a valorilor, culturale, umane, tam ciuntita, exploa-
tata singeros, comorile istorice si de arta tau administrate, contro-
versele politice impure si ineficiente.
Sa ni-1 imaginam pipaind cu mlinile sale sensibile pricepute
vechile icoane 3i aiere bisericelti, tactile de slujba in legaturi de our
si argint, jilturi 5i catapetesme sculptate in vremea primelor ince-
puturi de viata statala, reconstituind cu adinca emotie climatul de
vasty eruditie si de efervescenta spiritualitate.
Ca sa avem dezlegarea necesara, sa-I urmirim miscindu-se in
acest spatiu, pe aceste repere, uncle trecutul apare fumegos, aproape
difuz. 51 aici a lost an sat de obiriiej, cafe n-a disparut cu totul.
$1 aid cel mai mare inzingator ;i inaliator de ziduri, 4tefan cel
Mare, a facet o biserica, ,ri-a facet biserica de reatnopinfil... numai
tit cncernicii creitini an prefacut-o deplin, cn tencitiala, sgpseli,
cl ;poor; de sfinti batatoare la ochi, schimbind chiar ;i infatilarea
turnului, zidind pe deasnpra glorioasa inscriplie care a ie,rit la
eala numai in anii din lima; gasita de an cercetator at
sir-truing,"
0 biserica oarecare, umilk tot din aceste parti vasluiene ascunde
semnificatii istorice care s-ad refuzat multi vreme, dezlegarea for
se produce in oglinda cea mai Edell a lumii inconjuratoare. Jos
se desfaitnii pina departe tot ;inlaid minunat, bogat in paduri .1;
lanuri. De cealalta parte a satului, pe culme, Vaunt Lnpit, pribeag
in aceste parfi, de frica tatchilor a durat intr-o vary o bisericii de
lemn pentru ascunzaioarea sa. Ea nu-,ri are parechea ainrea. Claditei
intormai dug: chipul bisericilor de piatra, are ,ri cadrul ferestilor ti
ciubucul de impreknuire facile dintr-un lemn tare, de stejar, care
fine de Auld cute cincizeci de ani. Pomelnicul incepe ,ri astazi en
numele lui Vasile-toletod."
Caracteristic acestor carti este faptul ca ele Incorporeaza o gran-
dioasa evocare istorica facuti cu o stiinta a concentrarii, la niveluri
de profunzime mereu sporite, cu o rigoare matematica a interpre-
arilor §i a verdictelor, cu o rare mobilitate a spiritului. Capitolul
dedicat bunioara Tirgovistei, Suceara Tali; Pomane,rti, doimind in

XXIV
limbo,: biseticilot sale, care-i shit stialacite monamente lanerarea,
este in sine o constructie dramatics. El se confunda aproape in intre-
gime cu istoria zbuciumata a vechiului scaun de domnie, cind ocupat
de turci, cind bombardat de Mihai Viteazul pentru a-1 recuceri, cind
ocupat de seimenii rasculati, cind pustiit de un incendiu necrutator
dupa ce Brinomeanu ii daduse cu rivna si stradanii ultimele zile
glorioase.
Scriitorul pornit sa investigheze satc-le, orasele gi manastirile tarii
nu ezita sa pomeneasca si sa comenteze 52 acele ctitorii mai mo-
deste, care au rezultat din binefacerile unor boieri, capitaui de osti,
binefacatori uitati. 141 schit e zidit de capitaaal, apoi aga Ba liga,
moll in birain(a de la Pinta a lai Matei-voda asupra cazacilor si
moldovenilor, la 1653.. Stilul e acela de la Arnok t: tarn ca zinzti,
Plichor, ocnite pe lahrri, dar tie; machii rasar din amfrdtara
dim alai."
La Baia de Arama este profund impresionat de biserica inaltata
de un localnic ajutat si de banul Cornea Brailoiu, ,,... biserica, a ca'rii
aleasa zagrateala, in care se deosebeste mai ales Cina cea de Taina,
se datoreste uuni calagar de la Tismana, Partenie. Icoanele de pe
calapiteasma slut shalacite, vrednice de a fi prase alatifri ca acelea
din testita manastire
La Mofleni ne semnaleaza existents uneia din cele mai a rednice
de law biserici de la sfirsitul veaclui al XV-lea. Clitoral e Stefan
banal, din vremea Mircestilor, rare marl in 1573 si se ingropa in
zidirea sa." La Cotofeni inregistreaza cu satisfactie row din cele
mai bine propogionate si mai maiestra zttgratite din tacasurile
acestor pcirti".
Descoperind gingasa bisericuta de la Inotesti, din partile Vilcii,
istoricul apreciaza a se afla in fata unui tip unit in dezvoltarea
arhitecturii noastre, de o expresivitate uluitoare. Liniile sint de o
nobleta deosebita. Dar ceea ce-i 'face originalitatea ii framuseta
e ca in local absidelor din dreapta si din stinga, pentru strane, sint
donit cladiri deosebite, dotal bisericate si mai mgrante si mai
gingase, douii jut-aril de zid patral."

XXV
Si cu toate a era vorba de un unicat artistic, vinzind pamintu-
rile Coziei, statul a instrainat aceasta pocloabi de arts, trecindu-i-o
nepasator unui particular.
Savantul aplecat sa descrie si evoce comorile inestimabile ale
trecutului, villreazi indelung in fatk nepieritoarei bogafii sufletesti
si artistice a poporului roman, dar totodata el deplinge deprecierile

ce se produc din neglijenfa sau nepasare, estimeaza lucid dimen-


siunile acestor denaturari cheami energic sa se is masuri efi-
ciente inainte de a fi prea tirziu. Exemple de acest fel avem
multe, alarmante.
La Dobrusa, de exemplu, el observa ca biserica vechii manastiri,
datind probabil din veacul al XVI-lea, are ca piste rani fatada
preflicuta in clip saraccicios", caiapiteasma o scinduricii abia sa-
pate.. La Lungesti, uncle se afla Manastirea Mamul reparata de
Brancoveanu gasete o situafie la fel de grava. Printr-o lipsa de
ingrifire ,ri de ocotealil de cat e to el/awl pit ,niche .aduri ale
ralugatilor, g dile de secularizare acne: patruzeci de ani, e narnie
pe incetul."
In acest timp al s inoSfiei, statul, clasele avute sint supuse ver-
dictelor celor mai aspre, pentru ci no numai timpul distruge un
tezaur artistic irepetabil ci gi indiferenla vinovati a contemporani-
lor. Vorbind despre Manastirea Vodifa, cea dintii ctitorie inalfata
de calugarul Nicodim pe pamintul romanesc, ,,cea dintii dintre
manastirile noastre", Iorga deplinge soarta ei nefericita pentru ca
in existenfa acestui Was si al altora, a cetafilor §i vechilor tirguri,
in port, lImba 5i obiceiuri el descifreazi straturile suprapuse de
istorie, ptocesul neintrerupt de dezvoltare, tablourile imaginare ale
veacurilor de infaptuiri, de dramatice inclestari pentru supra-
viefuire.
Contemplind Tismana, a doua manastire zidita de Nicodim, sa-
vantul animat de o curiozitate febrila, scriitorul avind o arrna
tentanta puterea combinatorie it plastid a \uvintului recon-
stituie cu mintea, dupl, urme, ambiantk pe an tablou istoric al yea-
cului lui Vladislav-vocIA, vechea. manistire. Ea trebnie sa fi lost
mica, dar armonioasii, in feltd cunt arta bizantina' s-a intpantin-
mull la sirbi sae chiar in fetal lazrelor Stintaui Matte. Aici se

)CXVI
ingioapa sfintal pe care-I aminterie astLi o aril,: lespede de pe
la 1840 intr-an meschin,,grilaj, lingo biserica nova" li tot aid si
celalt ctitor, Vhdislav-rodii. Din pietrele for de mormint, din
odoarele daruite de dinsii, din clailirea irtJasi n -a mai tames insii
nimic."
Ciutindu-i formele initiate, virtutile specifice pe care i le-a dat
timpul, istoria irepetabilii a spatiului rominesc, savantul cauta sa
descifreze cu prerogativele specializarii sale adaosurile altor veacuri,
interpreteaza miscarea istoriei din toate unghiurile posibile, adop-
tind o energici atitudine polemici fatI de cei care au denaturat,
prin restaufari nechibzuite si incompetente vechi monumente
ale aril Astfel, pe local teed mai vechi manastiri rorminesti se
*India astazi o cladire cam desantatgi pe din afar, 'intr-un cerc de
case faro arhitectura. Lipseste teldeata, florile, arboril, miscarea and
manastit i."
SaNantul is atitudine cum am mai aratat impotriva austria-
cului Romstorfer care restaurase fari vibratie o parte din nanisti-
rile bucovinene, la fel impotriva Iui de Nouy care introduce erezii
arhitectonice in reconstructia strIvechii biserici de la Curtea de
Arges, cladire de an desiivirsit echilibra al yrunursetii', care a
fost sacrificata pentru o falsa strllucire, pentru vulturi heraldici
apuseni, pentru catapeteasma de metal, madone catolice inscriptii
cu litere gotice.
Repudiind lipsa de pricepere, de onestitate profesionali, indife-
renta oficialitstii, savantul declanseaza un puternic semnal de
alarms. Uncle ni slat oamenii de rivn2i, oamenii de Pala, bine
Pic'ato i ri gospodasil, aceia cad pot fi «sarea pamiutulnie, data
Thiele& ce trebuie sa fie ?"
Doar o lectura pedestra, nereceptiva la vibratiile intime ale
acestor carti nu va dezvalui alaturi de savoarea sa literari, de
armatura sa istoriea, luciditatea cu care autorul constati cu nedesi-
mulati amara'ciune, alteori cu o potentials revolts ramtnerea in
urnaa a tarii, a satului si deopotriva a orasului, coruptia administra-
tiei, venalitatea, unor politicieni obtuzi, impurificarea moravurilor,
a artei, deteriorarea unor sfinte ideaturi nationale.

XXVII
Scriitorul cuprinde cu privirea sa aged, penetrants, de o puter-
nica sorginte morals o zona inepuizabila de problem; de aspecte,
tot ceea ce i serveste integral intentille. Un drum nereparat, un oras
nu tocmai curat, cu baltoace praf, cu strazi strimte si case
dira'Onate, un hotel pretenlios dar miter, o slujbai bisericeasca fa-
cuta anost si fara convingere, un hangiu plictisit dar lacom, birjari
murdari s i necinstiti, primari nepriceputi, toate constituie veritabile
pretexte pentru ca temperamentul sau tumultuos, ,navalnic sa anco-
reze, sa noteze, sa formuleze cu onestitatc o multime de intrebari,
de raspunsuri, s5 se intrebe 5i d-si raspunda siesi.
Dad intr-o regiune scriitorului nu-i place portul barbatilor sau
al femeilor, o spune raspicat ; de asemenea comenteaza spiritual'
cind observi o prea mare inclinare spre bautura, spre laudarosenie,
simte o mare placere sa descifreze fizionomia locuitorilor, sa laude
frumusetea ; ironizeaza taios monumentele penibile care impodo-
besc unele orase, remarci dad. gradinile publice sint ingrijite, dad
locuitorii vin sau nu sa se plimbe ; descrie cu voluptate un iarma-
roc, lauds viata cucernica din manastiri dar vitrioleaza impostura
si desfrinarea atunci cind o descopera ; face elogiul satului, at
naturii, se arata bucuros sa descrie o apa serpuitoare, un plai, o pa-
dure, dar nu-si ascunde inamicitia pentru patrunderea industriei ;
asculta si consemneaza pronuntia dialectala a unei tiganci, se chinuie
sa fotografieze nistedanciuci de o rad expresivitate fizionomica,
si trebuie sa subliniem d copiii ii impresioneaza on de cite ari ii
intilneste. Observatiile sale se extind asupra repertoriului compa-
niilor teatrale aflate in turnee, asupra locurilor de obIrsie ale unor
scriitori, oameni de stiinta sau oameni politici, citeodata cu servitu-
tile inerente timpuhfi sau in spiritul aprecierilor sale exclusiviste.
Alteori reflectiile sint confesiuni izvorite dintr-o sete devoranta de
a reinvia propria sa biografie, umbrele dragi ale celor disparuti,
ale precursorilor, dar in toate aceste notatii exists o excelenta
masura. $i spunind aceasta trebuie sa constatam Ind o data ca
in scrisul lui N. Iorga exists un permanent element de surpriza,
care poate veni atit din eruditia sa, din comentariul spiritual, din
evocarea patetica, lirica, dintr-un subtext polemic sau diu medita-
tiile gra% e asupra vietii mortii, din farmecul stilului, din con-

XXVIII
fesiunea traits, din notatiile peisagistice sau din verbozitatea sa
!atoms, acaparatoare, matrice a unui spirit iluminist, vizionar.
Este un fapt esential ca in aceste pagini de proza artistica preju-
decatile solemne si tirane ale enciclopedistului nu stinjenesc arta,
verbul poetic, transfigurarea metaforica. Sintezele istorice, la rindul
for desavirsite, sint un recitativ de o bogata expresivitate, sub ba-
gheta unui insufletitor de legende, traditii, ritualuri autentice,
durabile.
Expresie concludenta a fortei artei sale, aceste insemnari de cal.&
torie transmit peste decenii nu numai intreaga masura a valorii
intrinseci ci si destinul literar al scriitorului, de aceea ne revine
obligatia sa reeditim fara ezitari aceste pagini in care gasim con-
stituit un echilibru profund intre pasiune, fantezie si adevar, arhi-
tectul depasind prin misiunea lui sacra conditia vremelnica a altor
scrieri. Notele de calatorie sint expresia spirituly,i unui veac, ele
ne permit sa deducem puterea de comunicare a carturarului cu
lumea de toate zilele, agitata, trepidanta in mediul urban, molcoma
la sate, loialitatea scriitorului fats de cititor caruia ii comunica fara
reticence sentimentele pe care le incearca, oricit de tulburi sau
grave, oricare ar fi acestea : ura, iubirea, sfiala, violenta, sentimen-
tul tragicului national sau al grandorii, adevathile simple si mi-
turile. Iorga apostolul neamului inzestrat cu o inepuizabila
si patetica ardoare este un sacerdot poate depasit, invocind umani-
tatea, credipta, dar sincer si romantic in universul sau obsesiv.
Iorga, cu setea lui de cinste si demnitate acuza timpul, oamenii, dar
el §tie totodata sa imbarbateze : sincer, fara orgoliu si afectare,
intr-un chip care adeseori vine in atingere cu poezia.
Adesea, chiar in cei..mai alesi oameni exista o dubla ivztaza,
impermeabilitatea Ala generoase idei,sociale, cum ar fi marxtsmul
pe care Iorga 1 -a frecventat pentru putin timp in tinerete, si tot -
odata autentica dorinta de a provoca o amply resurectie socials.
Viziunea sa paseista, anacronica, a facut ca multe din reprezentarile
carturarului sa fie depasite fatal de istorie, sa-i creeze acestuii doar
un efemer regat al umbrelor frumoase.
Un examen critic a fost si este necesar, cind analizam semnifi-
catiile si timbrul celor mai sociale scrieri ale lui IN. Iorga. El se

XXIX
impune tocmai din infmita libertate pe care o aem astazi sa atin-
gem parti sensibile ale unor opere sau personalitati, sa punem pe
frontispi..iul cercetarii obiecthitatea si nu condamoarea apodicti..I,
incremenita, pietrificata.
Prin vocea li scrisul lui N. Iorga au rasunat, asa cum seltie,
cuvinte aspre la adresa evreului negustor, camatar, industrial, spo-
liator, dezaprobare pentru psihologia acestuia, pentru duritaka re-
latiilor pe care le instaureaza. Dincolo de aberatiile teoretice li
opacitate politica, cuvintele exprimau li o adinca ingrijorare fats
de spiritul intreprid, fats de infiltrarea acestei burghezii subiacente
In toate rarrturile economiei. Amestecul amenintator al strairdlor,
la acel PA de siecle, in problemele tinarului stat roman a dat glas,
unor atitudini incetosate sau lucide, la demersuri parlamentare Ii
juridice sau la manifestari inferioare, speculative. In istoria tuturor
statelor europene. gasim asemenea epoci de rizvratiri, de Incordare,
de disensiuni. Ceea ce pare de neinteles este faptul ca unul din
ginditorii de elita, cel care a facut elogiul vechii culturi a poporu-
Iui evteu, al contributiei sale la aria civilizatiei universale a eluat,
un timp, In laguna insalubra a dhersiunii.
Trebuie sa recunoaltem co la lorga au existat, in aceasta
chestiune, pozitii diferite, incercari de autoeluddare mediate de
constiinta sa critics, de necesitatea intima de a discerne si disjunge
dupii statutul fiecarui element al istoriei. Cu timpuli li avem nu-
meroase doNezi, in scrisul li opiniile sale s-a produs g distantare
vizibili. Cind vechile sloganuri au trecut cu totu1 in substanta po-
litica a miscarilor fasciste, ornul li -a revizuit simtimintele cu un
ruibil elan moral si chiar daca i-a fost greu sa cuprinda' o ark mai
intin, a eliminat toate acele date care potneau fie din suspiciune,
din amagire, fie din abuz politic. Virsta, noile conditii proiectate
dupa reintregirea tarii au trezit in N. lorga, mai mutt ca oricind,
increderea in umanitate, dincolo de rasa sau nationalitate, in min-
dria numelui de om.
Sint anii cind abuzul de violenta, vechile spectacole degradante,
intristatoare la adresa celor subversivi", trebuiau demascate, trase
concluzii limpezi. Acest punct de tangents este exprimat In decla-
ratii publice ; satisfactia ca o conceptie veche este abandonata, do-

XXX
vedeste capacitatile morale ale sat antului, care ar fi putut amine
in vechile haine comode dar infinit mai culpabile. Invingindu-si
prejudecatile, atit cit a putut, tit i-au permis timpul si etenimen-
tele ce se precipitau aproape exploziv, Iorga nu a facut un act de
generozitate calculat, un demers profitabil asa cum gasim in unii
politicieni versatili. Intuitia sa ii spunea incitant ca edificiul noii
sodetati cere nu numai o distribuire. mai dreapta a bunurilor ma-
teriale ti spirituale, dar si un, tratament egal pentru minoritati.
Cititorul care va parcurge sirul candor de calatorie ale lui
N. Iorga, articolele sale, discursurile, va gasi stratificate aceste
depuneri fertile de intelepciune §i echilibru sufletesc. Fie ca este
vorba ae o referire Ia devotamentul unui savant, ca M. Gaster, sau
de un om simplu intilnit in peregrinarile sale, de paginile cartii
Ai:erica $i lomeinii din America, unde copleseste cu laude pe evreji
emigranti care nu au uitat Cara noastra, locul de nastere ti leaganul
copilariei, simtim o iesire din carapacea ingusta, rigida, o afectivi-
tate, un ochi treaz ti o inima generoasi, care constituie in mod
esential umanitatea sa.
Ar fi pacat deci sa se umbreasca valoarea operelor si-sa se di-
minueze statura de o neobisnuita altitudine umanisa a carturarului
roman apelind, invocind exagerat ti stereotip acelea.si suspiciuni. 0
dovedesc cu prisosinta chemarile repetate la ratiune ti intelegere
intre poporul roman si minoritatile nationale, Ia Wall/area ano-
maliilor, a obstinatiei neroade, pentru a raspunde imperativelor
istorice, pe care le intilnim in scrisul ti activitatea carturarului.
In nemunarate articole N. Iorga a elogiat consecvent pe secui,
buncle relatii de veacuri intre romani ti secui fiind o garantie pen.
tru comietuire ti pentru. inflptuirea idealurilor comune.
Intr-un articol -de fond publicat in Neamul romanerc, la 31 oc-
tombrie 1922, intitulat Talburari anthemhe, N. Iorga stria : Nici
an om nu poate fi jignit flindca ape:Wile ahel natiuni fi altei 'w-
hy; decit acela cue e aplecat, pentru aceasta..sd-1 kneascii. A face
ahfel e o yelealei pe care tineretea o poaie savirti, dar pe care
anal tirzin o va recunoaste ti acela cane putea sa-ti cheltui,ascii all-
fel prisosul de eneree, lntr-an Clif int e necutilncios ti !moral." $i
mai departe, intr-un alt aliniat Tolerant,' noastra, ar rice mai

XXXI
malt : bunatointa noastrZ, a celor cad shttent mai ntulli, deci mai
tari si desigtr mai favorizati, cu towel egalitatea egala, e an mif-
lac de a consolida tin slat, in care incercarile de deznationalizate
shit li o faptii rea fi o prostie.
Iorga subliniaza insa intr-un context similar ca prejudecati grave
exists si in mentalitatea minoritatilor ¢i ele nu trebuie tratate cu
indulgenta. Cu Mina' mince de o parte ,fi de'alta se va putea trai
si mai departe cu alte grifi decit aceea de a mai create cita lira In-
greuie azi
Era si acesta un indemn deopotriva emotionant si lucid
izvorit din inima omului care presimtea parca norii intunecati ii
tragici ce se adunau asupra omenirii.
Nicolae Iorga a fost un stralucit ambasador si emisar al culturii
si istoriei Romaniei peste hotare. Pentru N. Iorga temeliile civi-
lizatiei noastre medievale plamadite sub influenta culturii bizantine
reprezentau evaloare inestimabila. Studii, scrieri, comunicari, otga-
nizarea unor congrese in lard, invitarea unor reputati specialiW
straini pe care marele carturar ii poarta generos- prin Bucovina,
Moldova, Muntenia si Oltenia sa cunoasca si sa admire comorile
noastre de arta, virtutile 4i sufletul poporului roman. Unii, ca
Charles Diehl, renumitul bizantinolog, vor fi cuceriti, ss pins la
sfirsitul vietii for vor ramine prietenii tarii noastre. Si dad' a fost
asa, trebuie sa recunoastem ca ii datoram lui Iorga, savantului si
omului, o cunoastere tot mai exacta si mai nobill a Romaniei in
lume, a istoriei ei zbuciumate, a tezaurului ei spiritual, a nazuinte-
lor sale sincere de coexistenta pasnica, de buns vecinatate.
Spuneam la inceputul prefetei, a amanuntul este revelator, ca
N. Iorga a fost toata vista un neobosit calator, un constant admi-
rator at frumoaselor noastre manastiri, at traditiei populare, at pei-
sajului mirific al tarii. In 1931, bunaoara, it gisim rostind o cuvin-
tare la Craiova. Asta nu-I impiedeca sa cerceteze in aceeasi z,i
biserica, bine reparml, de la Molleni". In mai, trecind prin Si-
Este, viziteaza biserica veche, la Alba Julia biserica ortodoxa si
muzeul. In meoriile sale gasim curent notatii -ca acestea din pe-
regrinarile prin satele tarii : Frumoase costume, mai ales bogatele
cojoace. Nobile Lipari femeiesti. Lumea se plinge de sa.tacie. Sale

XXXII
anguresti, cu pars! framos sculptate. Ctuate prima, imi vorbeste in
limba Ini" (Memorii, vol. VI, p. 112). Sau : 2 august 1931.
Excursie la Ogretin, Star Chiojd, Cobb,. n cu alit de frumoasa
biserica "... Apoi la Mandstirea Ciolana ,ti la biserica din Isvoranu,
unde, in local mormintalai lui Luca mitropolitul, e al anui cdpi-
tan brincovenesc. TIranii, la car! de la Carol Lin n-a mai ciilcat
nirneni, sint indniosiitori de ospitalieri ; mi se dau Pere airatece si
omul, care nu primeste bani, sate prin ptlelure ca sa ni lash inainte."
La 9 august acelasi an, it vedem vizitind alit de frumoasa bisericel
ceche de la Pietrosisa", apoi pe cele din Tirgoviste si Curtea de
Arges, unde vandalismul lui Lecomte de Nouy tl umple de
indignare.
La 7 septembrie, acelasi an, trece din nou prin Pietrosita : Poto-
grafiem la biserica alit de interesantii. La Tirgovisie viziiez saptint-
rile de la palatal domnesc ti pliinuiesc o strada in Pia lui sri a bise-
ricii. Tocmai in fandal splendidei tat a Topologultti, Cremenarii,
ua interesanta
19 septembrie. Plec, pe la Trotus, cu ciudata bisericasa «rurali-
zatti», dar pa'strind frescele din secolul aI XV1I-lea ,ri o pitura de
mormint de la 1682 "... Dram bttnisor pe la Ghimej. 124ede
schimbare a caselor, a portals!, a nasal de la an tersant la alto! al
Carpasilor. a
30 septembrie. La Bertea, untie afln o inlet crania bilbricusii de
lemn. Spre Bucuresti trec pe la Buda, pentru a vedea, in mijlocal
codrilor, mormintal doamnei Neaga ti ale rudelor ei." Pe 20 oct.
o insemnare lapidara : La Bertea, pentiu cercetarea bisericir. Deci,
seful guvernului, profesorul, cercetatorul sexagenar gaseste ca e
necesar sa se reintoarca la recenta sa descoperire, sa continue studiul
unui monument necunoscut, cu acelasi entuziasm ca in tinerete.
Pentru not faptul este de o frumusete fail seaman, dar un ziar ca
Dreptatea stria cu intentii jignitoare, lulnd ca pretext comunicarea
savantului, tinuta la Academie, despre mosnenii de pe Varbilau
de pe Valea Buzaului, ea tai pierde tremea as asemenea pre-
ocupasieciud tetra arde ".
Omul, istoricul, politicianul, se sustrage des orasului, are nevoie
de spatiu, de revelatia unui colt de natura, at unui monument ne-

X X XIII
3 Romania cum era pins la t918, vol. I
curtoscut, asista bucuros In manifestari culturale, este ghidul unor
oaspeti strain, sfidind virsta si dovedind o vitalitate exeeptionala.
Trec anii si aceasta tenacitate se dovedeste o constants definitorie
a existentei sale. Iata a alta notatie, din 28 iunie 1937. ,,La HMO,
untie descoPcir =min& lui Anfilohie de Hinin fi cheva frumoase
icoane in sehitid lid Zagorel, La Cotnetri primire cit calcireji si
Praz»ic. Descopcir istotila la; Nadirgah de Ilwate."
aceasta atitudine calms, detasata, de o perfecta stapinire de
sine are loc intr-o perioada cind Garda de fier ii pregatise un pa-
rastas" in Valeni, ii trimetea perfide amenintari din cele mai in-
-festate colturi ale tarii.
Nu peste mult timp, in toarnna anului 1940 N. Iorga, titanul
culturii rominesti, se prabuseste in tarina, secerat de gloante,
batjocorit huliganic, la o margine de drum pe care 11 strabatuse
adesekm4, timp de peste trei decenii, in incursiunile sale de studiu.
Cititorii care vor parcurge aceste volume, fart nici o idee pre-
conceputa, vor gasi nu numai expresia nobilei fidelitati fats de
adevar, dar si probe nedesrnintite ale prodigiosului talent descrip-
tiv a lui N. Iorga, vocalia sa raminind nestirbita si astazi, oricita
virtualitate ar fi cistigat, in evolutia ei, proza romaneasca moderns.
Iat.i un pasaj din sutele cu care putem sa venim in fata cititorului:
De In Peril prim griiele catifelate, prim lanaile indite cit omal,
de secarci jcipoasa, de °tzar; aplecate !apt grewatea Ypicelor pie-
loase, de rapijei albdrstrie, scataatti de podoaba anralai tiers, al
florilor la banal de la r4giine,sii. In stinga, e pildarea mare,
dress', cilib al tutelar de privighetori, care nit mai Ilia acuma ce
e ziati ,ri ce e ;waive si in umbra adina a fratizelor, in aroma
inibutlitoae a salchnilor dad, a tellor cu sfillari de ',ninth; dna
o patina ce Para se atintd nescidowli spre moarte ,ri urmiireste
toksi replica strecarare mai departe a viejilor. Albastra limpede ii
sown. potolit, care se ;Pelle mai malt ca sa stancertsca, ca sa des-
kph, puler& de tiatii de preditindeni, pe care nu le topeste fi nu
le seacii, Un some de zimbet intr-an cer de netinotalie
nesfirsita."
0 tulburatoare poezie hieratica doming finalul unui capitol despre
Cimpina in care intilnisi figura lui Hasdeu, dimensiunile -umani-

XXXIV
ta tii 5i suferintelor sales neobisnuite.: D, pa grlajul de fie, cis
simboluri misfire, vera o gladinita rte ropaci Malt; p fafada ca ei
de o forma neobifintitii, pornita. din mindietoarea credinfa a nisei
lumi mai senine, mat canard, mai deplum decit. a noasha, ,wide
albele fawns/ire ale morftlov traiesa o twig de ginditsi lnnpest ri
bone, din care trirnet soke- de clef lase infelese scot r cc. piing pe
arms for fi 1111-11 of la na in salbatora pains:re tie at t, eta a in-
biplor lor. Cind sa be a, racoroa a, spflarea. finiti- a serf/ pate
dealniila de lin, infiorind ter/lama- ce 717(11 trclie to Inca lit "mparlipa
okluhri ,ti fremulii, clad- glasorde e desfac de tot.limptzi in acrid
intalwit de taiiba, rind pe and,/ suna clopotele celor dirt urmii
turn; din Ireasla.lume a iadului, clad se pololesc in vale taktiele
ti inn,/ ale celei Hai nodelna raft/rani de Parch/ d'n Thole, poll
zedca in pridloild case/ ce loibefte increzator de nemusire i de
frape Mire b mea celor ce not marl fl a celor ce an minit, cum
lair! zul curapt aruma de pat/mile ce 1-au zguduit in Hata, Mire le
cu orb, obosili a i pia podoabelo, acesini primint d pre ccve a is
mai milt decit o data ca el <nu-1 aiinge decit ui pitiorul»."
Valorde literare intrinsece ale acestor texte ar merita o lungs
exegeza, pentru ci este imperios necesar sa facem d deftnitilza
restituire literara a un.ui scrittor care are inculcat sentimentul eter-
nitatii at efemeritatii omului, o candoare fundamentala in fata
naturii, a durerii, a vie-tit simple, a tubirii, a munuii.
Cu o viltuozitate impunitoare saiitorul recta. din citeva linii nu
numai un colt de natures dar si attnosfera ten broasa a unei inchi-
sort militare, prefacutd dintr-o %eche manastire, cea,groaznicia unui
ospiciu sau un cimitir de tars'. Coucile 'pate asfnu cuprind tot
sicrl cimitir in care a coboara din ci id in ci id p nap, 1 maicilor
adowite. Uri momint e d -tot Inoaspat. o ft/ a din at case afost
edit i ddunazi ; crab/mil rugiichtsido, pew,/ ;ether a fletelor nu
s an 1 np/a,'rtiat inch' de lint, p b ad (1. cumin, 1 cll 1; genii mm fii e
Inca vend.; panglwile, florile do Lthlie, came de burl ie adar-
nice, se clatna trist la. Neale uflare" (La. Manannea Zainfiia).
Poezia vizuala.' a unei calatorii en plutele pe Bistrita este o ade-
virata" paging antologica, de un rafinament poetic si filozofic.
realmente exceptional : Sfi, oue irec parali, jos Imipea domflepe

XXXV
pe ape, cad cotiturile tapezi de la fiecare clipa ill tale I tcle.,ea asupra
glutei de-nainte si celei din urma ; genunile negre, cu fete uncle-
lemnii, dorm cittdoase, ca flare nebranile care simt cum prada,
instiinsata, se fereste de dinsele. Ti se pare uneoli, clad torba tat
pe pluth, ca inalmsita de tin farmer grew, ca to rifli ainea, intr-o
lume care nu e o lame, ci Pastreaza numai formele zadarnice, um-
briie de o jale tesnica, a lumii noastre, ca to strecoritin tacerea
pecetluita de porunci infernale, care nu se SCIM si nu se spun, a
sinuturilor mosii feircl hoiar ,ri, deci, desat iasit de line. Dar Charon
e 'Thar, ajutorul lrri prapadit ; din rind in rind, alte luntli raster pe
apa timata-verznie, de 'umbra greari amindoi strig71 prelims ca
gondolierii rind van RI se ciocneasca in marginea palatelor de pia-
in; muceda ; rapede, bardita se zrirle de la noi : ea fine in loc,
sprijinith de silinsi7alnice ale muschilor deprinsi, pe tecini, care se
dart astfcl in hituri ; din loc in loc /recent fulgerator pesre minia
spumegatoare a platalisurilor ce wzening,. 51 apoi sticla de yin
Ruth, brinza din hirtie to cheama la masa: descoperi ca the foame.
0, nu, pina la paginul Lethe ,r; la mosneagul Charon mai acem !"
Vizitind un lacas manastiresc Iorga nu uita dupe ce cpui-
zeaza interesul pentru constructia lacasului, picturile murale, carjile
de slujba, relic-vele de muzeu se priveasca si oamenii, chipurile
lot, pregatit sa ghiceasca masura in care acestia traiesc demn sau
incline spre vechea lume ca niste periculosi paraziti. De aici laude
sau obsemtii ironice, aspre, o atitudine impulsive si repulsive, sar-
castica pentru dar.ipanare si inactivitate, pentru primitivitate sau
char destrabalare.
Cartea unui scriitor, care este pe deasupra si un erudit istoric,
nu poate si nu pivoteze in jurul unor date informative de purl
specialitate. Am citat exemple, area arty portretistica distinsa, din
care vechii nostri domni coboara parca printre not excelent definiti
psihologic ; tonul afectuos, elegant, nu zdruncina temelia riguros
stiintifica a faptelor, se imbina cu o volubilitate literara incarcatl
de sclipiri. Cetatea Poenarilor, Posada, Cimpulungul, Bratocea,
Casinul si Ruginoasa, Royinele sau Valea Alba, Suceava si Baia,
Vadul malt sau Tirgovistea, ceCitile dunarene transformate, prin

XXXVI
ocupatte, in raiale turcesti, legende cronici strivechi, toate pulseazd
in aceste pagini de o inalta valoare patrioticd.
Totusi, marele carturar, cum se stie, nu a inteles intotdeauna
vremea sa, a fost vulnerabil in patina sa politica de o viata in-
treaga, care 1-a impiedicat sa vada ca societatea romineasck no se
poate intoarce la o epocd de patriarhalitate politick si literard, ca
drumul acesteia este altul. De aici antipatia, criticismul sau sever,
malitia pentru dezvoltarea industrial care stria satul, ogorul, pd.-
durea sau livada, si prin urmare ji omul, pervertindu-I, facindu-1
sii-si lepede portul, ski abandoneze ocupatia, sa adopte obiceiuri
idei in conceptia sa intotdeauna mite ci dezonorante.
Iorga deplingea cu onestitate modul in care capitalismul, mai ales
cel strain, se implinta rapace, insolent, istovitor in pdmintul bogat
al tirii. Veneticii nu §tiu romineste", calci intrind in exploatkri,
cu pasul sigur al plantatorului" gmerican de odinioara, domn peste
negrii lui. Indmstria modernii este ',Kota de cistig lute, altar si
cn disiragerea wraith"
Taranii prahoveni, pc care-i cunoaste atit de bine si in vecina-
tatea cdrora traie!te, deveniti muncitori de fabrics sint priviti cu
compasiune sau suspiciune. Cei mai multi dintre oameni s-au
lacomit th -ii Buda ogoarele, ha !Mil fi-au instil:That chiar, prin
lungi arende, lane: casei, din care aici asa nu se pricepeau ce sn
fats." In aceste imprejurari insemnarile de calatorie opereazd o
demitizare spectaculoasa, carturarul polemizeazd necrutltor, dar 5i
deznadajduit, coplesit de incertitudinile sale febrile. Dar tocmai de
aceea evocarea se justified Ii istoric si literar.
Preocupat exclusiv de laturile morale si traditionale ale existentei
naliei, carturarul a pledat energic impotriva capitalismului, i-a
demascat aspru ororile, dar negatia sa violenta, neimpdcata avea in
vedere cum se ;tie doar satul strivit de tirania noii civilizatii
ce dispretuieste valorile morale si spirituale ale omului, conservarea
idilicului rural, a unor raporturi sociale gi de clag coplesitor zdrun-
cinate. Este pOate o drama ca scriitorul care a vorbit gi scris cu o
Nibranti omenie despre taranii risculati, despre puritatea aspira-
liilor acestor truditori, orbeclia intr-o coplestoare derutd politick
se refugia in iluzii, intr-un dureros paradox, oferind ca solutii o

X XXVII
imagine rastur to a rcabtatit, o alcatutre sociala din umbre
fum
Scriitorul, istoricul care a oficiat apologetic, de%orat de path-11a
pentru idei care nu se puteau realiza Mudd reprezentau un semn
al stagnarii, a simtit, in cbiar timpul vietii esecul, si marturie ne
stau amare reflectii 5i pareri de rau. Important este cy aceste in
frit geri n au deturnat eforturile nobile ale omului, ale savantului
care trecind pe acest pamint, 111h-fa-Mind anii, epocile, destinul, la ca-
patul unui chinuitor dar impetuos drum de lupta, a cistigat inesti-
mabil nimbul veciei, dreptul 6 a ramine in istoria si cultura xarii
sale pe piedestalul cel mai Malt.
Si dad notele sale de calatorie, pe care le reclam cititorului de
azi dupe o lunga absenta, or revela o structure spirituala insolita-
o izbinda literati autentica a marelui carturar, avem dreptul sa
ne gindim sa speram la o energica valorificare a virtuozitatilor
uriase cuprinse in opera sa, monument durabil ilustru, cu temelii
adinci in istoria 5i destinul poporului caruia i a apartinut Ii pe
care 1 a cinstit pina in ultima clips.

LU CI /1"q CU RS ARU
TABEL CRONOLOGIC

1871 Act de nactere. Din anul rota mie opt sine laPte
zeci ci unit, in ,sase ale howl iunie, orele zece di-
nzineaca. Act de nagere al copiluluiNicu N.
lorga, de sex masculin, de religie ortodoxa, nascut
ieri la orele doudsprezece din noapte, in casa pa-
rinteasca in oracul Botocani, din strada Copoului,
flu al dommilui Nicu Iorga, de treizeci i trei de
ani, de profesie avocat $i a doamnei Zulnia, de
douazeci ci cinci, ambii dorniciliati in Botclani."
La 23 mai 1871 se na.ste la Tg. Frumos Garabet IbraIleanu.
La 20 august 1872 Inceteazi din vista D. Bolintineanu.

1873 Li familia avocatului Nicu Iorga se naste al


doilea fiu, George.
1875 Nicolae face prima sa cI151torie mai importana,
insoTindu-$i mama la Succava ; pe atunci Bu-
covina era incorporate la Austro-Ungaria.
Romanefte am invdtat din casa pdrinteasca,
adeca -din casa manTei, a$a cum se vorbea : lim-
pada, frumos gi mai ales puternic $i colorat, fiirg

XXXIX
anzestecul ziarului, discurvtlui fi candor de
nieces."
Se naste la Brasov St. 0. Iosif.

1876 Capul familici, avocatul Nicu Iorga, moare in


virst'a de 38 de ani (sau 39). Miatul sau se do-
vedeste un copil precoce, dotat cu o inteligentl
sca'pa.ra'toare. Era n-anz invricat a ceti fi scrie :
shit lucruri care nzi-au venit de la sine. Nu-nzi
aduc anzinte de nici ret teas de pregraire < peda-
gogicri. pentru a descoperi literele si a le inzbina
zn silabe, care pe urnzrz sa -nzi dea cuvintul."
La sase ani micul Nicolae citeste Letopisetele,
cronicele Moldovei din editia Kogalniceanu, stie
pe de rost fabulcle lui Florian si Orientalele lui
Victor Hugo, parcurge in original pe Champ-
fleury, pe Amedee Pichot si Emile Souvestre,
precum $i diversi autori romani. Mama sa, Zulnia
Iorga, it fhscrie in aprilie 1878 la scoala primary
Marchian din Botosani, vestia prin localul spa-
tios si institutorii sai buni, director fiind domnul
Balasescu. Promoveaza clasa fiind al trcilea in
ordinea mcdiilor obtinute.
La umbra until stufos arbore, tnanza lucra, co-
sea, inzpletea, supraveghind jocul destul de zbur-
dalnic al copilulni mai mic. Celrzlalt Nicu
saitea lingo ea, cu o carte in mina." (Din amin-
tirile profesorului universitar Ion Simionescu).
1877 9 mai Este proclamata independenta de stat a Romaniek
Incepe razboiul impotriva Turciei.
1878 Al. Odobescu ingrijeste si asigura aparitia volumului
htoaa romanilor sub Mihrti-z oda Viteazul de Nicolae an-
cescu.
1879 Se naste Grigore Pisculescu cunoscut in literatura
noastra sub numele de Gala Galaction.
1880 Se naste la Bucuresti Tudor Arghezi.
Se naste la Pascani Mihail Sadoveanu.

XL
1881 Nicolae Iorga teimina scoala primary Si se inscrie
la liceul din Botosani. Pablo, statea mai izolat.
La cea mai mica atingere niai vehementa it po-
didea plinsul, probabil din ciuda ca nu poate
domina cu pumnul" (I. Simione cu).
Se nalte Octavian Goga.
Se naste George Enescu.
Incepe sal apara. la Iasi revista Contemporan 11.
1882 Se nalte Vasile Parvan viitorul istoric, stralucit elev
al lui N. Iorga.
Apare Retisia pentro ;stole, atheologie ,ri f &Vogl,
Se naste Ion Agarbiceanu.

1883 Familia Iorga intimpina scrioase greutati mate -


riale. De aceea Nicolae incepe sal dea meditatii
unor colegi. O, chinul de umilire de oboseala
al lectiilor acestora, incepute aproape de la zece
ani !" Mama sa Zulnia coase, confecvioneazI lu-
cruri de arta, pentru a-si putca creste copiii.
Nu In-am facut istoric nici din carpi, nici de la
profesori, nici prin metodele seminariilor ; eram
afa de cind imi aduc aminte fi poate fi din ceea
ce ace lasat in mine altii care pe vremea for au
vazut hug istoria parii, ,ci au fi facut-o."
Apare, sub ingrijirea lui Titu Maiorescu, volumul Poezii
ffeablihai Eminescu.

1884 Nicolae Iorga scrie articole politice in ziarul


Romance din Roman, al unohiului sau, avocatul
si ziaristul Manolache Arghiropol, si ingrijeste
cronica externa a fieca'rui numa'r.
1885 Se naste iuRebreanu.

1886 Terminal clasa a cincea a liceului din Botos4ni $i


fiindca i se atribuie, pe nedrept, un act de in-
si este eliminat pentru 15 zile,

XLI
N. Iorga pa'raseste Botosanii si se inscrie intern
la liceul din Iasi.
Charles Diehl publics la Paris primul sau volum : Rat end,
Studio de arheologie bizemuna.

1887 Greutatile materiale 11 obliga pe tinarul elev sa


se angajeze ca pedagog la nn internatdparticular.
Nu 1-am vatut lenevind, odihnindu-se. La
5coala norrnala era cu cartes -n mina fi la mites
care. Cind altii hoinareau pe strazile la,cuiui, el
se infunda in libraria Kupperman.- (I. Si-
mionescu).
1888- Elev fiind, N. Iorga freeventeaza cercul socia-
list din Iasi. La 17 ani ceteam Capitalul lui
Marx, Picea»: conferinfe despre dinsul gf inzpar-
team monere din Revista sociall fi extrase din
numerele ei..."
Este din nou elimniat din liceu, pentru un alt
incident avut cu un profesar, dar i se aproba sa
dea examenele, pe care le trece stralucit, Fara a
primi insa distinctiile ce i se cuveneau. In toamna
tyi is bacalaureatul, fiind declarat intiiul, dupes
care seinscrie la Facultatea de litere a Universi-
tatii din Iasi, seccia istorico-literafa.
In tara izbucnesc rascoale taranesti.
A. D. Xenopol incepe publicarea operei sale I totit 'mud-
nilor din Dacia Traialm.

1889 La 19 ani, Inca student, N. Iorga cere aprobarea


sa-si suscina licerrta aratind ca sanatatea sa se
afla tntr -o stare precara. Des,i intimpina impo-
trivirea unor profesori (printre ei Aron Densu-
,ianu), cererea e sprijinita de istoricul A. D. Xe-
nopol si aprobata de minister.
In decembrie, dupe ce sustinuse, pentru a obvine
absolvirea, 27 Ole examen. N. Iorga iyi des exa-
XLII
menul de licema obtinind calificativul Magna
cum laude% A. D. Xenopol organizeaza un
banchet pentru a-I sarbatori pe proaspatul licen-
tiat, care realizase o performanta cu totul ne-
obisnuita.
In acejasi timp N. Iorga solicits un post de pro-
fesor suplinitor la liceul din Focsani. 5tie
foarte bine litnbile clasice, cunoage franceza,
spaniola ,si- italiana, mai- pucin gem:arta cu care
insa se ocupa. El a facut admiratirr noastra a
tuturora fi ar merits sa se creeze o bursa anume
pentru dinsul" (Stefan Vargolici).
Incepe sa colaboreze cu studii istorice, articole
.i recenzii-asupra literaturii universale la revista
ieseana Arhiva. Fostii sai profesori $i alti cartu-
rari ieseni, care cunosc sarkia in care se zbate
tinarul profesor si-i apreciazi exceptionalele cu-
nostinte, talentul, intervin si solicits pentru el o
bursa.
In ziva de 15 iunie moare M. Eminescu.
In ziva de ,1 decernbrie moare Ion Creanga.

1890 N. harp se casatoreste cu Maria V. Tasu ; la


1_ aprilie 1890 a fost numit prin concurs titularul
catedrei de limba Latina la liceul din Ploiesti.
Primeste bursa de studii, 4i la 15 aprilic pleats
in Italia. beep astfel pasionantele sale ealatoiii
in strainatate, care se vor converti in numeroast.
insemnari, articole, carti. La scirsitul aceluiasi an
se afla la Paris, uncle va urma cursurile Scolii
de inalte studii (Ecole des .Hautes Etudes).
In acdasi an publicl poezii in Conternporanul
si Revista nova i primelc irnpresii de calatorie
in Revista noun : Din Italia (Napoli, Venetia,
Padova, Vicenza, Verona, Milano, Florenta).
XLUI
1891 A. D. Teodoru, until din prietenii lui N. Iorga
ii cere acestuia poezii si articole pentru publi-
caliile socialists din Iasi. Ace lasi lucru it face,
peste un an, Dobrogeanu Gherea.
V. A. Urechia iii incepe publicarea, cursului unhersitar
Istoria romanilor.
Ion Bogdan publics volumul Vechtle ctortici moldotettesti
pins la Ureche.
Moare Mihail Kogalniceanu.
Karl Krutnbacher publics la Miinchen Istoria literaturii
bizantine deschizind o noun etapa in istoria studiilor dedicate
acestei perioade.

2892 N. Iorga isi continua c5.1a'toria de studii stabi-


lindu-se la Paris. Taieste ca un schimnic, stu-
diaza, audiaza' cursuri. Cu lucrarea sa de istorie
universals asupra lui Philippe de M6zieres ob;ine
titlul de elev diplomat al Scolii de inalte studii
din Paris.
Se naste Cezar Petrescu.

X893 Apare la Iasi prima carte a lui N: Iorga huhu-


lel Schite din literatura roinana Volumul I cu-
prinde : Alecsandri, Balcescu, Fili3non ; volu-
mul II : Bolintineanu, Ion Creana, V. Miele,
Doi inuvelisti (Slavici si Gane), A. Naum.
In acelasi an, la Bucuresti vede lumina tiparului
volumul Poezii (1890-1893), insumind 130 pa-
gini.
N. Iorga isi continua cala'toria de studii in
Germania, cu popasuri la Berlin, Niirenberg si
Leipzig uncle iii da' doctoratul cu lucrarea
Tomas 111 Marquis de Saliices. Etude historique
et Atteraire, avec un introduction sur la politique
de ses preaTesseurs et un appendice de texte, care
confirms interesul tia.rului savant Dentru istoria
XLIV
universals $i cea medievala in special. Lucrarea
va apare la Paris, in editura H. Champion.
Cu aceste caytorii Iorga incepe sa caute in arhi-
vcle Europe]. si documente referitoare la romani,
documente care arunca o noun lumina asupra
trecutului romkesc.
Se infiinteaza Partidul Social-Democrat al Muncitorilor
din Romania.
Apare volumul Balade ,ri idile de G. Cosbuc.
Apare la Iasi revista Ezenimenta Irterar,

1894 Dupa ce funcvioneaz5; citeva luni ca profesor la


liceul din Ploiesti, N. Iorga se prezinta la con-
cursul pentru catedra de istorie medic si moderns
de la Universitatea din Bucuresti.
La 1 noicmbrie iii vine lec%ia de deschidere :
Despre concepria actuaki a istoriei i geneza ei.
La 1 ianuarie apare la Bucuresti revista Vatra, sub redactia
lui Sla.vici, Cosbuc si Caragiale.
In primiivara au loc rascoale taranesti in jedetele Tecuci,
Tutor a, Falciu, Bacau.
Se naste Camil Petrescu.

1895 Dupa ce susvine un nou concurs, N. Iorga de-


vine profesor univcrsitar titular. Apare volumul
Amintiri din Italia. Giosue Carducci (Venetia ;
Padova ; Vicenva ; Verona ; Milano, Turin ; Ge-
nova ; Piza ; Roma ; Florenva ; Napoli). Spicuim
din pref45. : Cind amintirile din Italia au lost
compose, autorul era foarte tanar, sau mai bine
prea dna,- ti ek au insufirile i defectele c'eirrilor
frzcute inainte de 20 de ani".
Tot in acest an publics primul volum din cule-
gerea Acte i fragmente cu privire la Istoria
romlinilor adunate din depozitele de manuscrise
XLV
ale Apusului. In. 1896 si 1897 vor aparea urrra-
toarele doua volume.
Se na,ste Lucian- Blaga.

1896 N. Iorga pleaci din nou in striinatate, de aster


data pentru o perioadi m4i lung. aproapc
trci ani. Cutreier'a bibliotecile $i transcrie nu-
meroase documente privitaare Ia istoria romani-
lor.
1898 La Bucuresti, Academia Romani it alege mem-
bru corespondent. forgo public. lucririle :
Cu ltura romans sub fanariori, Lupta rornanilor
cif turcii de la Mihai Viteazal ineoace.
1899 Incepind colaborarea la. gazeta bucuresteana
L'Intljpendence rournaine cu o suits de articole,
N. Iorga isi va alcitui volumul intitulat Opi-
nions sinceres, La vie intelectuelle des Rounrains
en 1899.
Publicg.' la Paris : Notes et extraits pour servir a
l'histoire des croisailes au XV-e siecle, vol. 1
6 II.
Sc na§te Tudor Vianu.

1900 ill. Iorga reurreste in volum Opinions perni-


cieuses d'an ruauvais patriote, alts serie de arti-
cole de critics 5i de ista-rie publicate in L'inde-
pendence rournaine. Se dcsparte de prima sotie.
1901 Se recasatore.,,Ae cu. L catering Bogdan, sora sla-
vistului gi istoricului Ion Bogdan. Pleaci din
nou 11-1. striinitate. Academia Romani li res-
pinge."de la premiere o lucrare de ktorie literara.
Ii spare Isturia literat:rrii roniiine in seco1u1 at
XLVI
XVIII-lea, in doua volume. Incepe publicarea
culegerii Studii i documente cu privire la istoria
romanilor proiectatsa in 31 de volume. Apar,
de asemenea : lstoria lui Mihai Viteazul pentru
poporid rornanesc, Scrierile Cantacuzinilor, Do-
camiente privitoare la Constantin-voda Brinco-
veanu, Fragmente de cronici 91 tiri despre cro-
nicari.
Apse monumentala monografie a lui Ch Mel 1 : 1 ail-
nian ,ri citilizana hitonna in secolul al VI lea.
lese de sub tipar la 2 decembrie primul numar al revistei
Samanatouil sub directia lui Vlahuta si G. Cosbuc.
La 10 decembrie apare is Bucuresti, Ro a' ca ill tuna.

1902 lorga publica, printre altele, volumul Sate fi


preoti din Ardeal rod al unei calatorii in Ardeal
si Ungaria, al,descoperirii unor documente ine-
dite. Continua seria cercetarilor despre fami-
liile Cantactizino si Callimachi.
Apare la Budapesta revistaromineasca Li eafuri 1.
lorga se adreseaza revistei si _roman i lor transih an eni
Sive!, in II vri 1 ebuie a lujnon'.

1903 Publica o alto serie de volume din care spicuim :


Cuvinte adevarate (articole tiparite in ziarul
Epoea), Carpi domne ,cti, zapise fi rava,se (3 vo-
lume, ultimul in 1904).
1904 Implinindu-se patru sure de ani de la moartea
lui Stefan cel Mare, N. Iorga desfawara o sus-.
tinuta" activitate publicistica din care rezulta
si cartea Istoria lui .5tefan cel Mare povestita
neamulni roinanesc. O scinteie din aceasta }la-
cara e cartea de fate , incheie el prefata. Tot
in acest an apar : Pe drumuri departate, note
XLVII
de calatorie europene, si Drunzuri ;t Fra,se din
Romania.

1905 N. Iorga trece la conducerea revistei .Slitnalit:i-


torul, al ea" rui colaborator constant fusese pina
atunci. Vad lumina tiparului alte carti de ca-
latorie : Sate ,ci miinastiri din Romania, Nca-
mid ronzazzesc in Bucovina.
La Gotha apare Geschichte des Rmniinische
Volkes iin Rohnzen seiner Staatsbildungen (2
vol.). Alte volume : Inscriptii din bisericile Ro-
maniei, vol. I., lstoria romEinilor in chipuri fi
icoane (2 vol.), Oanzeni fapte din trecutul
romanesc, Ginduri ji slaturi ale unui onz ca orz-
care altul.
La Craiova iii ineepe apariOa revista Ramuri de orientare
sEirranatoristl.

1906 Iii incepea aparitia, in aprilie, publicatia Nea-


mid romanesc care, cu unele intreruperi, iii va
dezvolta programul Oda in anul 1940. In oc-
tombrie, N. Iorga se retrage de la conducerea
S'iinan'atorului datoritsa unor neinTelegeri cu co-
laboratorii sal. Cu aparina celor dotty volume,
Neamul romanesc ha Ardeal ci Tara Ungu-
reasc'ii, savantul dezvola ciclul notelor sale de
calatorie consacrate pamintului romanesc.
1907 In luna ianuarie N. Iorga infiinteazsa revista
Floarea darurilor. Clod in tarsi izbucnesc marile
rascoale fara'nesti, savantul patriot is apararea
faranilor prin scris 1i prin conferinte, face co-
lecte qi trimite ajutoare celor ce au avut de su-
ferit in urma singeroasei represiuni ordonate de
guvern. Aceasta atitudine curajoasa. ii aduce,
XLVIII
ca si lui Sadovaanu, acuzatia de instigator".
Este ales in comitetul Ligii pentru unitatea cul-
tural:I a romanilor. Intreprinde o noua calatorie
peste hotare, din care rezulta volumul Prin Bul-
garia la Constantinopole. La Londra ii apare
volumul The Byzantin Empire, iar in caea Is-
toria literaturii ronzanefti in veacul al XIX-lea
vol. I (Vol. II si III vor apairea in 1908 yi 1909).
La Berlin, I. L. Caragiale scrie vigurosul pamflet 1907, din
pritniiiara pins -n ioaninn.

.1908 Din acest an, ckturarul editeaza 4i Neamul ro-


manesc literar. Este ales secretar al Ligii cultu-
rale, in cadrul ckeia desfasoara o vie activitate,
doneaza o bibliotecl insumind 10 000 de caqt.
Stingherit de greutki materiale se muta la Val-
lenii de Munte uncle va infiinta N estita Univer-
sitate populara frecventatal $i de numerosi invi-
tati de peste hotare. Aici, la 21 mai, intemeiaza.,
cu sprijinul prietenilor si admiratorilor, o tipo-
grafie de sub teascurile ckeia vor iesi nume-
roase brosuri, calendare, carti, reviste. La
Gotha, in aceeasi colectie ingrijita de Karl Lam-
precht, apare Geschichte des Osmanischen Rei-
ches (5` vol. pins in 1913).
1910 N. Iorga creeaza partidul nationalist- democrat.
Incepe sa apara Neamul romartesc pentru popor.
Va'd lumina tiparului : Istoria arnzatei roma-
negi, vol. I. (vol. II in 1919), Balada popularg
romaneasCa, Viata femeilor in trecutul roma-
nesc, piesa Doamna lui Ieremia-Voda% si volu-
mul de insemnari Tara romanilor, Romania.
Judeol Prahova.
XLJX
4
La 31 ianuarie 1910 se tine, la Bucuresti, Congre ul de
constituire al Partidului social democrat din Romania

1911 N. Iorga este primit membru activ al Academie'


Romane. Discursul sau de receptie este intitulat
Douci concep(ii istorice, 1i apar numeroase lu-
cAri de istorie, Mihai Viteazul (schita de poem
dramatic), Cuget'ari3Oameni can au lost, scriere
care va fi reluata, adaugita si reeditata, Paging
din istoria culturala, Fen:61e in viata neamului
nostru. Cerind aprobarea pentru un ciclu de
conferinte in Transilvnaia primeste din partea
guvernului'habsburgic un raispuns negativ.

1912 ti a'd lumina tiparului, la Valenii de Munte, alte


scrieri istorice, precum si volumul Trei drame
(Mihai Viteazul, rnvierea lui Pefan cel Mare,
Un don pribeag).
8 9 iunie. Moare, la Berlin, I L Caragiale
21 iunie. Moare St. 0. Iosif.

19.3 N. Iorga participa la Congresul de istorie de


la Londra. Publics, printre altele, Note de
drum : Prin Germania (Colonia ; Spre Bruxe-
les ; Prin Franta de Nord la Calais ; Rinduri
din Anglia x Oxford, Windsor ; Paris, Versai-
lles).
1914 N, Iorga impreua. cu N . Parvan si G. Murgoci
Infiinteaz`i Institutul de studii sud-est europene
sl publicatia acestuia Bulletin de l'institut pour
?etude de l'Europe aud-orieritale. Lucrari mai
mportante ale savantului I Venezia in Marea
ilc

r.
Neagra, 3 volume ; Cnnci conferinfe despre Ve-
nezia, 0 lila literara, vol.. I (vol. II, in 1916),
traduce din Goldoni Hangifa, public& de ase-
menea drama in cinci acte Constantin Brinco-
veamr, Histoire des Etats balcanique a l'epoque
nzoderne, Pagini despre Serbia de azi.
Incepe primul razboi mondial.
Savantul se mute din nou la Bucurevi.

1915 An de framintalri politic; de intensI activitate


publicistica. Savantului ii apar alto numeroase
lucrari : istoria conzercului ronreinesc, vol. I,
Histoire des Rounrains de Transylvanie et de
Hongrie, vol. I, (vol. II, in 1916), Notes et
extrais, vol. IV-V, Documente grecegi privi-
toare la istoria romanilor, vol. I, (vol. II, 1917).

1916 La 15 august Romania intra in razboi, de partea


Antantei. Savantul desfasoara o amply activi-
tate de tiparire, pledeaza pentru drepturile is-
torice ale Romaniei asupra provinciilor aflate in
stapinire strains. Mentionam scrierile : Acte
romanefti din Ardeal, Drumuri i ara,$.e, editia
a II-a, Sate ,si mancistiri din Romcinia, editia a
1I-a.

1917 Refugiat la Iasi,, profesorul continua aceeasi


munca. neobositL Devi lipsit de tiparnita de la
Valeni, Neamul romanese iii continua aparitia,
vestejind faradelegile ocupantilor, pe politicie-
nii germanofili tradatori, ridica." moralul ostasi-
lor si poporului, scoate in evident& ajutorul' unor
tari aliate dat Romaniei.
1.1
44
In .paginile ziaru1ui apar indemnuri pentru so-
luponarea problemei Iara'nesti. Menvionam din -
tre lucrarile tiparite : Developpement de la
question rurale en Roumanie, Documente gre-
cesi privitoare la istoria roninilor, vol. II.
Izbucne§te Marea Revolutie Socialists din Octombrie.

1918 Revenit din refugiu, N. Iorga se gtabileste din


nou la Bucuresti. Tipografia, casa, Universitatea
popular din Valenii de Munte, dupa ce au
servit un scurt timp ca spital pentru ranilii nos-
tri, fusesera ocupate de comenduirea germansa si
transformate in inchisoare si laga'r, deteriorate.
Cu mari sacrificii savantul incepe restaurarea
tor.
13 decembrie. Manifestatia muncitoreasca din Piata Teatru-
lui National este singeros reprirriata.
Moare George Cc4buc.

1919 Ales dcputat, N. Iorga va fi presedintele noii


Camere. Tine lcctii la $coala de razboi, la Uni-
versitate §i, un timp, la Academia comercialI
Savantul reincepe prodigioasa sa activitate po-
ligrafia Va'd lumina tiparului Br&e histoire
de l'Albanie et du peuple albanais, Istoria po-
porului francez, Drepturile romanilor asupra te-
ritoriului for national unitar, Histoire des Ron-
mains de la Peninsule des Balcans, Medici ,fi
medicin?i in trectitul romanesc.
Ch. Dichl face a doua calatorie in Romania impreuna cu
misiunea military francezi.
Moare istoricul Ion Bogdan.
Moare Al. Vlahuta.

Lit
1920 Savantul desfasoara nu numai o vie activitate
politics si universitara% ci si una stiintifica si li-
terar. Apar : Histoire de Rounzains et de leur
civilisation (2 vol., Paris), Istoria literaturilor
ronzanice (3 vol., ultimul in 1925), /storia ro-
miinilor prin c'ella tori, vol. I (vol. II, 1921), Can-
tepzir Ith' trinul, drama istorical in cinci acte.
Moare istoricul A. D. Xenopol.
Apare romanul Ion de Liviu Rebreanu.

1921 S'a'riAtorit cu prilcjul implinirii a 50 de ani,


prietenii si colaboratorii ii dedia un volum
omagial editat la Ramuri" Craiova. Printre
lucea:rile pe care Iorga le tipa'reste in acest an se
nutria'r'i. : In Franca, Drunzuri ale unui istoric,
Nz'zboiul nostru in note zilnice, vol. 1, Din opera
poetica (volumul de versuri editat la Craiova),
Tudor Vladimirescu,-drama, Pagini de critics din
tinerece, Les latins d'Orient g.a.
La 8 mai is fiinta Partidul Comunist Romin.

1923 N. Iorga rupe colaborarea cu A. C. Cuza $i se


retrage din partidul al ca'rui fondator fusese. In
aprilie particiii' la Congresul de istorie de la
Bruxelles. Va'd lumina tiparului : Cozztes Rou-
mains, Paris, L'art populaire en Rounzanie, Pa-
ris, Istoria artei medievale, Le Royaume dace et
la civilisation roumaine, Lyon, Relations entre
l'Orient et l'Occidezzt au Moyen Age-, Rapporti
politici tra ?Italia e Romania, uncle din ele
fiind lectiile tinute la cursurile de la Sorbona.
Moare istoricul D. Onciul.

LIII
1924 N. Iorga devine presedintele pc viaTa .al Ligii
culturale. Cu un an inainte el donase Mmisteru-
lui instrucTiunii publice casa din Bucuresti, bi-
blioteca, carTile, obiectele istorice si de arts
aflate intr-insa, precum fi acele ce se vor g'eisz
la incetarea sa din via1a ".
La Bucuresti se deschid, intr-un cadru solemn,
lucrarile primului Congres international de studn
bizantine, dupa care oaspeTii stnt invitati la o
excursie documentara prin Tara.
1925 1926 Apar, in Tara si in strainatate Londra,
Paris, Bruxelles, Geneva, Genova numeroase
scrieri ale savantului roman : Coup d'oeil soar
fart roumain (Geneva), La litterature populaire,
source de haute litterature, Les ecrivains rea-
liste en Roumanie (Paris), Istoria literaturii ro-
maneti (vol. II i III, in 1928 -si 1933), Essai
de synthese de l'histoire de l'humania', vol. I
Paris, (in 4 volume, ultimul apare in 1928).
Scriitorul face calatorii prin Tara, Tine confe-
rinTe, primeste oaspeTi straini, is parte ca sena-
tor la viata politica (Trei f edinte pe zi care ne
storc"). In ianuarie 1926 este in_FranTa, Tine
lect-ii la Sorbona. Urmeaia o vizita in Dane-
marca si Suedia, treclnd prin Germania.
Vasile Parvan tipireste lur_rarea sa Getica 41926).
7 noiembrie j926 Se pune piatra fundaroentali a palatului
Ligii culturale.

1927 Apar alte scrieri : Guide historique de la- Rou-


;lunar, vol. I, Istoria industriei la romani, Essai
de synthese, vol, II, Rizzboiul pentru indepen-
dent-a Romaniei etc. N. Iorga intreprinde alte ca,
la'torii in strainatate : In ianuarie este in Franca
LIN,
(Paris, Dunquerque, Lille), de aici trece In Spa-
nia. Se reintoarce in taxa prim Franta si Italia
unde tine conferinte, se tntilneste cu personali-
tati culturale'si politice.
Publics volumele : Citeva zile prin Spania gi
In Serbia de dupa razboi.
Se stinge dirt viata Vasile Parvan.

1928 In februarie se afla la Paris unde tine cursuri,


conferinte, se intereseaza de Scoala romarra, in-
fiintata de el la Fontenay-aux-Roses. 15rnartie
viziteaza Spania si Portugalia, tine conferinte,
umbla prin muzee-1 La Evara .unde aflu o
icoana bizantina ,ci un nou partret al lui Mihai
Viteazul" (Meniorii, vol. V, p. 276).
Reintors la Bucuresti sustine un ciclu de confe-
rinte despre Portugalia si publica volumul :
Tara Latina cea mai departata chin Europa :
Portugalia.
Vizite prin tali, notatii scurte, nervoase : 4
iimie... Mormintul lui Mihai Viteazul e acoperit
de un praf gros." 5 iunie. La Cobia, gingaja cla-
dire de la 1572, invefmintata in cararnizi smal-
ruite. Apoi la Butoiu, cu resturile unei manas-
tiri din veacul al X1V-lea, refacuta supt Matei
Basarab, apoi stricata de tzeglijenta egumenilor
greci." In august savantul este la Oslo.
1929 Din nou calatoria obisnuita la Paris, la incepu-
tul anului, pentru lectii si conferinte. Reintor-
cindu-se prin Italia semneaza un contract pentru
infiintarea Casei romanesti din Venetia. In mai,
august, noiembrie urmeaza alte calatorii in Ita-
lia, apoi in Spania la un Congres international
de istorie. Vad lumina tiparului : lstoria lite-
LV
raturii romancpe, cari reprezentative, vol. III.,
Domnii romani do:fa portrcte ;i fresco contem-
poraaP, Karl .X11 och Rumi:?,ien. Note istorice
asupra editarii operei poetise a lui Eminescu,
Tari scandinave : Suedia §i Norvegia.
1930 La Paris. La 17 ianuarie se imbarca pentru Sta-
tele Unite. Viziteaza, intre altele, New York,
Washington, Chicago, Indiana Harbour, Cleve-
land, Pittsburgh, Detroit, Los Angeles, Balti-
more, Philadelphia, Boston. La reintoarcerea in
Tara incepe un ciclu de conferinte despre Ame-
rica.
La 23 aprilie pleaci. in Anglia ; liniversitatea
din Oxford ti acorcra titlul de doctor honoris
causa".
Se intoarce prin Franta, conferentiaza la Berna
$i Zurich. Apar not carti de calatorie : America
i romanii din America, Note` de drum si con-
ferinte, 0 mica tara Latina, Catalonia ;i expo-
zit/a din 1929, note fie drum si conferinte, Pri-
vel4ti elvettene.
In octombrie este la Atena, la cel de al III-lea
Congres international de studii bizantine. Dupa.
Congres face o vizita prin Grecia. Intors acasa
incepe un ciclu de confermte despre aceasta
taxa%
Pc ultima Ma a Afemoriilor (1930) noteazN. :
Craciun de eapada ;i de molo;ag. Lumea e sa-
raca, trista ;i fara incredere in viitor."
1931 Obisnuita caratorie in Franca. Vizite, lectii, con-
ferinte, receptii.
In aprilie se formeaza .guvernul Iorga-Argeto-
tanu. Cu prilcjul impluurn a 60 de ant este sar-
bkorit, se in conferinte jubiliare. Este ales

LVI
,doctor honoris causa" at UnUvensit5tii din
Roma, membru cerepondent al SocietAii de
studii istorice din Turin.
Ies de sub tipar : Anciens documents de droits
roumain, vol. II, C'eirti reprezentative in viata
onzenirii, vol. IV, Les grandes families byzanti-
nes, Memorii, vol. I-II, Poeziile lui Enzinescu,
vol. I, Vederi din Grecia de azi.
1932 In fruntea guvernului impreudi cu Argeto-
ianu, dar atmosfera politics este extrem de agi-
tata, datorita" efectelor crizei, profundelor con-
tradicTii sociale declansate de impozitele apa'si-
ware, de dez.strul financiar in care se afla. Tara.
Este ales doctor honoris causa" al Universi-
tAii din Bratislava. In iunie, guvernul cade. Pro-.
fesorul e injuriat de Calendarul, de Uiliversul.
In jurnalul sa'u gisim : 16-21 august : Scriu
istoria ultimilor ani din viata Roinciniei", 18
octonzbrie : Inzi sose ,cte editia olandezrz a cartii
',tele Art et litterature". 25 decembrie : Sint
ales la Academia degli Arcadi din Roma".
Publics : Memorii, vol. III -'V, Poeziile lui Mi-
bai Eminescu, vol. II, Scrisori de fenzei, My
american lectures ; i se joaa picsa 0 u/tina
rani.
1933 Intreprinde o cMtorie in Italia $i Franca. Se
intoarce la 28 februarie. Noteaza : Obiputita
descurajare. Marasmul e in aer". Presa scrie
furibund despre afacerea Skoda, tulburrile or-
ganizate de garda de fier ; in Germania, Hitler
si-a netezit drumul spre putere si pregateste po-
litica Anschluss-ului. 26 mai : La Academie
adinci jigniri pe care nu le merit" (Memorii,
vol. VII, p. 91),
LVII
0 srrisoare primitl de la H. Tiktin, care tri-
ieste la Berlin $i are 83 de ani, it emotionea-zi
profund : Scrisoarea e frumoasa, sigura,
dreapta, in cea mai bunii limbs ronuineasca
...Voi eau sg-i date ceva de la Lig'a,, de la Insti-
tutul meu. Data urea, sa-i olefins sin adapost la
Fontenay-aux-Roses."
In august face o clatorie-inPolonia, la un Con-
gres de istorie. In octombrie moare fratele sau
George Iorga. 'storied, impresionat de asasi-
narea lui L G. Duca pe peronul &aril Sinaia,
condarrma bestialit4ile legionarilor si averti
zeaza Inca odat'i pe cei care au stat pasivi sau
le-au inlesnit monstruozitsitile Crima e conta-
gibasa".
Din artile publicate : fextes historiques du
nzoyen-age, lstoria literaturii rornanegi, vol.
III, B. P. Hasdeu, Radii Cantacuzino, Argin-
tariile ronsanefti.

1934 N. Iorga e tot maidezamag' it de vulgaritatea


politicienilor", de injuriile pe care i le aduc o
seama de istorici si publicisti romani. Continua
aspra polemid cu N. Titulescu, pornita atit
din motive politice cat si din resentimente mai
vechi. E ingrijorat de atmosfera politic5, din
Sara, uncle a inceput procesul ga'rzii de fier, dar
cIpeteniile.acesteia, desi profund vinovate, nu
patesc nimic.
18 februarie : Cercetez ruinele de la Tirfor.
0 mare parte dins fresce cri partristele domnilor
au disparut.' to martie face o draltorie in
Franca. La 6 aprilie moare mama sa, Zulnia
Iorga, femeia energia si curajoas'il, cultg. si har-
nicI, cea care ficuse totul pentru cresterea si
instructia exemplari a fiilor ei.
L4111
;16 s ptembrie., Pe valea Slanicul'ii din Buzau.
Pustietate §i mizerie."
Publics t Istoria literaturii roraine,sti content-
porane, vol. I-II, Oanteni cari au fast, piesa
Moart a liii Astir, Histaine de la vie byzantine,
3 vol.
19.35 N.'` Iorga desfasoar'ai aceeasi activitate multila-
terala : tine conferinte, cursuri universitare, se
ocupa de -mar, de studentii roman de peste ho-
tare, se judeca cu detractorii, iii continua ne-
obosit scrierile, primeste vizita unor personal",
tasi culturale-i stiintifice de peste hotare. In
februarie este la Paris. ././ februarie : A doua
conferinta destul de cercetat'a. Asista Diehl, Col-
linet, Halphen, d-ra Vacarescu." 12 februarie :
Conferinta prezidata de Rogues, la Societatea re-
volutiei franceze. El spune cuvinte care ma
mi,ea despre legaturile noastre, netulburate, de
treizeci de ani ,ci despre directia mea, de carac-
ter ctunivecsal* in studiile istorice" (Memorii,
vol. `II, p. 224. La intoarcere se opreste in
Italia uncle tine conferinte, viziteaza Monte-Cas-
sino, Viterbo, Orvieto, Florenta, Perugia, Ve-
netia. I se joaca piesa Singele lui Minos.
Italia fascista ataci Etiopia.

1936 In ianuarie e la Paris pentru a-si tine cursurile.


Continua ciclul de conferinte la Lille, Nancy,
Rouen, Bruxelles, Haga, Amsterdam, Utrecht,
Leyda, Gand.
Primeste, la Paris, Cordonul Legiunii de Onoare.
Revenit la Bucuresti tine conferinte despre
Olanda, pregkeste deschiderea Congresului in-
ternational de studii istorice, intocmeste progra-
LIX
mul de .izite al invitalilor. Tip5reste noi
incepe un ciclu de conferinte la radio, pe care
k va publica sub titlul Sfaturi pe intuneric,
1936-1938.
Revista sa Cuget clar, intr-o nou'a serie, incepe
sa apar5. saptaminal, subintitulata" Nord Sami-
nator revista de directie literara, artistica
culturale. Tine neobosit conferinte la Con-
stanta, Iasi, face comunicari la Academie.
Incepe razboiul civil din Spania.

In toamn51 lorga este invitat la Venetia_si la


Roma, la congrese de istorie. Continua eallatoria
vizitind Napoli si coasta arnalfitan5.. La ca-
mera, la senat, scandal, busculade, agitatie cu-
zisfa si legionati.
1937 Savanna primeste numeroase sentime de con-
damnare la moarte din partea legionarilor. Este
tngrijorat de ceea ce se face cu tineretul de ca-
tre politicienii iresponsabili si demagogi. 21
februarie : La Valeni. Mi s-a pregatit un qm-
rastaso de-al garzii de fier. Oraplul e plin de
politie."
Prins de nenuma'ratele sale obligatii, isi ia un
concediu de la Universitate, dar tine comunicari
la Academie, se ingrijeste de Lig'a, de scolile de
la Valeni, primeste oaspeti stralni. Academia de
istorie din Chile '11 alege membru corespondent_
22 octombrie : Mebedinti Ina ataca iarafi, zn-
tr-o comunicatie de etnografie, ca f iind un dui-
man al natiei mele, un laudator al evreilor, 1172
impitt care a atacat wiuninteaA). In noiembrie
pleaeal la Paris, pentru a tine noi conferime._In
decembrie, cind guvernul ia msura suprimarii
unor gazete democrate, N. lorga noteaza in me-
LX
mori:le. sale : 30 decembrie. N-aF putea m'acar
sa ramin intr-o (cog condusa de asemenea Gaze".
1938 Anul incepe cu aceeasi febea politics, cu insta-
bilitatea deplorabira a virfurilor", cu agitatii
legionare. Se-instaureaza dictatura regara, se di
o noua Constitutie careincalca grosolan dreptu-
rile omului desi plebiscitul o... aproba.
Savantul tai desfasoara neab'atut activitatea sa
stiintifica si culturara. Participa la Congresul
international de istorie de la Zurich, infiinteazsa,
la Valenti de Munte, un teatru in aer liber, pu-
blics diverge lucrari.
1939 in Tara si in strainatate se petrec evenimente
politice care ii dau o legitima ingrijorare. Cel
de-al doilea razboi mondial a inceput o data cu
ocuparea Cehoslovactei de catre nazisti si in-
vadarea Polonici.
ca'rturarul este improscat cu invective si ame-
mon, figureaza pe faimoasele liste negre" in
care fusesera trecuti toti cei ce urmau a fi su-
primatt. In acele zile grele publics studii, teatru,
tai stringe opera poetics (al doilea volum va
aparea in 1940), scpe o noua editie a volu-
mului de caratorii Neamul romanesc in Ardeal
Si Tara (Ingo-cased si primul volum din lucra-
rea Romania cum era pin' la 1918.
1940 La 30 august i se impune Romaniei odiosul Dic-
tat de la Viena, prin care se fapeste %aril Nor-
dul Transilvaniei. Dictatura regal aduce la
putere guvernul generalului Antonescu. Carol
II abdica in favoarea fiului sau. Statul natio
nal-lcgionar" instaureaz'a o politics brutala, anti-
democratica, o teroare singcroasa impotriva co-
LXI
mun4tilor si antifascistilor, asupra tuturor celor
care ii demascasera neerutaton ca ttichitori de
tarsi si odiosi crimniali. In semn tie protest fats
de politica guvernului legionar, la 11 oetombrie
N. Iorga suspends aparitia gazetei sale Neumu/
romanesc. In aceeasi hint Romania este invadat'a:,
cu consimOntintul guvernantilar tadttori, de ar-
matele Germanici nazism. In tarsi teroarea atinge
formele singeroase ale. evului mediu,In noaptea
de 26 -27 noiembrie, la. Jilava, legionarii ma-
celaresc 64 de fosti demnitari printre care s-au
aflau Victor Iamandi, fost ministru. de justioe,
generalul C. Argeseanu, fost prim-ministru. In
ziva urmatoare o echipa a mortii" 11 ridica 4i
impusc5, in padurea Snagov pe profesorul Vir-
gil Madgearu. La 27 noiembrie. aceiasi ucigasi
it smulg de la masa. de lueru pe LET.. Iorga sub
pretextul ca trebuie sa mearg.. la politia le-
gionara pentru a da o declaratie". In noaptea
de 27-28 noiembrie savantul a fost supus, tor-
turii, batjocorit si schingiuit in locuinta prima-.
rului legionar din comuna Tcisani- Prahova. Ca-
davrul desfigurat i mutilat al celui care a fost
Nicolae Iorga, savantul de renume mondial,
exceptionala personalitate a culturii romanesti,
fost gaeit aruncat pe o miriste la marginea so-
selei Ploie.stii-Strejnie.
Zguduitoarea veste a acur inconjurul tarn in-
doliate, indignate, indurerate. Aproape 50 de
Universittti din lume, printre care cele din Pa-
ris, Oxford, Geneva, Roma, Bratislava au ar-
borat drapele to berna'.
Sfidind avertismentele legjonarilor, ceta"tenii ca-
pitaler au participat intr-un., numar impresio-
nant la tnmormtmarea marelui arturar. Cznd
LXII
am pafit pe poarta cimitirului .vBelluv din toate
tufiprile ,ci de dupa morminte ne pindeau ochi,
prieteni de-ai asasinilor salt cine ;tie
chiar vreunul dintre ei voia sa treaca in revisal
pe cei veniti sa aduca un ultim salut profesortt-
lui. Nu erau multi. Era frig. Am intrat inain-
tea celorlalti in biserica. M-am apropiat de ca-
tafalc. Am privit. Nat 1-am putut recunoafte pe
kitrinul din acea trista dupa-amiaza de toanzna,
pe Nitrinul cu barba fluturinda in vintul toanz-
nei, 11 chinuisera groaznic. Barba. ii fusese
smulfa, tar chipul capiitase astfel expresia de
uimire a unui copil.
Auzeam parca intrebarea ; Pentru ce ?
1-am privit miinile, ci sufletul mi s-a crispgt a
fusesera trziate rupte ; se vedea osul... Erau
miinile, care, poate cindva, vor fi mingiiat frun-
tile celor din genera(ia ucigtqilor sai." (Eugen
Jebeleanu, Din veacul XX, articolul Nzcolae
lorga, atunci.)
L. C.
NOTA ASUPRA EDITIEI

In aceste doua prime volume editorul reproduce insetrufarile de


alitorie ale lui N. Iorga a;a cum an aparut ele in edilia ulthria
inetulata Romania cum era pina la 1918, I, Romania Munteana',
tiparit in anul 1939 ;i voIumiil al doilea (Moldova si Dobrogea),
ap-rut un an mai tirzin la Valenii de Munte. Aceasta lucrare finals
a autorului cuprinde intr o noua organizare a textelor, pe provincii
5i judete, vechile volume Drumari ,ri ora,re din Romania (1904),
Sate ti man:, tiri din Romania (1905), Tara romanitor, Romania,
fruletul Prahoza (1910), precum li insemnarile de calitorie pu-
blicate in periodice §i ap'a.r" ute chiar 5i dupi. anul 1918, inserrmari
care u-au Post incluse pink atunci in cuprinsul unor volume.
Din motile objective editorul nn a putut reproduce in intregime
ultima edilie, excluzind unele capitole sau pagini. In schimb el a
publicat in Addenda unele insemnari de drumetie sau materiale
bunaoarl din volumul judejul Prabova care n-au Post uri-
I'zate, probabil din lipsa de spatiu, in cele doua volume editate
in an'i 1939-1940.
Editorul a corectat tacit unele erori tipografice, clad a Post cazul.
El a intervenit, de asemenea, pentru restaurarea textului tinind
seama de evolulia unor forme fonetice in chiar scrisul autorului,
apreciind totodati ;i frecventa lor, acordind atentie unor solutii
justificate apartinind altor ingrijitori de eclitik tocmai spre a u;ura

LXV
5 Romania cum edit piny la 1918, vol. I
lectura cititorului de azi. Astfel, am preferat forma pica (in loc
de pans), loran (in loc de teran, teranime, dat am reprodus forma
Ferns sau perm), romanesc (in loc de romanesc), pentru a nu
scoate in evidenti, in mod nejustificat, acele citeva curiozitati fo-
netice, pe care limba roulade: nu le-a asimilat. In sehimb, editorul
a pastrat formele proprii de limba care fac farmecul scrisului lui
Nicolae Iorga 1i care isi au sorgintea in vechi, cronici si docu-
mente istorice : cari (pentru pluralul masculin al relativului)
ni, dinnuntru, innuntru, mine, pine, cellalt, acestalalt.
Editorul a optat pentru unificarea formelor auxiliarului in cazul
slat (fats de alternanta smut-sin!), dar a pastrat forma sups (0 in
cuvintele dedesupt, suptirOuptsuoara) ca 1i alternanta subt con -
siderindu-le proprii scrisului autorului. Au fost pIstrate moldove-
nisme ca : adeca, baltace, branduse, baialii, baratce, biel,tug, catarte,
coloare, calau, circimele, coperemint, crucilite, congediu, daunazi,
despretuita, directs, fafii, epoce, foaste, framuseta, ferega, flacarile,
Remit, gramagioarele, harlagosi, hrapita, incunjura, ieftene, intrare,
jupaneasa, laboratoriul, litedea, manastire, mantali, marama, mas-
line, minile, micsureaza, molfeca, multameasca, nicairi, nirndrui,
Parefi, pini, pastrama, patrahir, pahar, parechea, paserile, peteci,
Peire, petroliu, preutimi, privigheaza, primbla, privazul, propove-
duilor, popupi, rapareata, rapede, ratunde, rdmiind, resfringe, sama,
sfarmate, spuie, stresinii, streidia- sans, smelt, spoveduiasca, str
fide, stinse, steclind, sprenlare, serpelni, sere, stituita, stub, scirsn0,,
tatari, tinjasc, talhareste, tiriau, tiro, trenferosi, Ferrol, tesetura,
linen, vremile, vrista, vapseala, zimbet, zugrumata, zbenguie etc.
In transcrierea textelor s-a mentinut, on de cite on se justifica,
grafia cu majuscule pentru nume de institutii, sarbatori etc., s-au
reprodus notele de subsol ale autorului sau, partial, sublinierile
prin cursive.
Editorul a preferat, de asemenea, sa pIstreze si uncle nume pro-
prii pe care autorul le-a reprodus intr-o grafie deosebiti de cea de
azi : Siretiul, Jiiu, Mecin, Agiud §.a.
Notele de subsol ale autorului poarta mentiunea (n. a.) si
atunci cind le-a datat anul respectiv. Unele explicatii pe care

LXVI
editorul a considerat necesar s5 le dea figureazi in subsolul pagi.
nilor cu menoiunea (rt. ed.).
Ciclul insemnirilor de calitorie prin tara ale lui N. Iorga in
curs de tipkire in Biblioteca pentru toti", se va incheia cu vo-
lumele Neamul romeinesc in Ardeal qi Tara Ungureasth §i Nea-
mul romeinesc in Bucolina.

L. C.
I
ROMANIA MUNTEANk`
Tovardiei mete de drum
PREFATA LA EDITIA I
DIN DRUMURI 51 ORA$E

Sintem un popor care nu se cunoafte pe sine i nu-fi


cunoa,te fara. Daces le-ar cunoaite, le-ar pretui fi ar
capita o incredere in viitor care, de fapt, ii lipsepe.
tricine e dator sa intature pe cit poate aceastri ne-
tiintrz plinrz de urmari rele. Am crezut deci ca folo-
sesc celor din tetra mea )ci din neamul meu, vorbin-
du-le despre romani 1i pamintul ronlanesc, liber sau
supus altos.
Voi da intii pentru fiecare provincie a romaniinii
o descriplie, o )eproducere a intiyaririlor ce mi-a la-
sat. Intli se vor zuglrivi drumurile ci orasele", apoi
satele pi rWinastirile". Mi se va ierta dacei amintiri
ale mele, noua sau vechi, multe-putine, vor ranzinea
impletite cu vederea lucrurilor. Daces am feicut cartea
pentru allii, am facut-o, afa, getin, fi pentru mine.
Mai tiintific se vor inja(4a : partea a doua, care
va da o privire geografica populara asupra fiecarui
finut rornanesc, i partea a treia, consacrata trecutu-
pe linga datoria de pietate bra de din-
sul -
lui, care
nu e mort, ci traie)ste in alcrttuirea sufletclor
3
noastre, caci viata unui popor, schimbindu-se, se
continua. 1
Incep cu Romania ; celelalte pr zincii ale neinnt-
lui vor fi tratate pe rind, dupa insemn'atatea lor.
Inchei dorind ca aceastcl crirtuic'a sa nu se inip2 r-
trueasdi de indiferenta c a primit fi a omorit pe "(-
tele, ci sa razbatsa. Nu pentru mine insumz, ci pentru
Linde pe care stunt s'gur ca, oricum, ii poate face.
Octombrie 1903

1 Nu le am mai d t. Dar i nu rni le a mut drneni (ed a


2 a) 1 (n. a)
PREFATA LA EDITIA I
DIN SATE $1 MANAST1R1

Acesta e al doilea I volutn din lucrarea ce tun pa-.


nuit asupra ronuinilor fi (Zi rii for intregi, libere §z
supuse.
Prin el vreau sa Jac cunoscut thzuturile Romaniei
supt o indoita inf44are : aceea a satelor de astazi fi
a naturti de care sint Incunjurate A aceea a frunzusep
istorice, Intrupatrz in ntamistiri si biserici, cea mai
scunira i Tara, cea mai adevt'irata. §i originalii a for
podoali.
Pentru aceasta am ceiltorit trei luni de zile, aproape
neintrerupt, cheltuind pretutindeni banii mei fi Para
ncidejdea unei despIgubiri kane§ti din partea publicu-
lui, care tut va crede\poate ca mi se cuvine nacar o
desp4ubire morall
M-am 2-Mors cu aceasta carte ,ci cu un sentiment mai
puternic despre insufirile alese ale ;gni "1 poporului
nostru. Amintirile mele despre oameni sint mai toate
butte, si, dac.4 am intimpinat neplc-z,ceri, aceasta a fast
totdeauna la tirgoveti,, la fruntaiii lor, fi nu la sateni.
Cel dinar e D trnzuri i orate din Romania, edilia a II-a, Bucu-
re5ti, Pavel Suru, 1916. Vezi mai sus (a, a).

1
bare tarani m-am simtit oricind ca intre oamenii cei
nai vrednici, mai de onteniesi mai gata de ajutox.
Cartea de fats ar trebui sa indentne la calatorii in
Romania pe multi dintre aceia cari cred ca numai
frumusetile strainatatii sint vrednice de vazut. Cei ce
vor fi ispititi sa strabata Cara, vor fi multumiti. Traiul
si drumul sint ieftine. Daca Sc..' cetesc atitea plingeri
prin ziare, motivul e numai infumurarea celor mai
multi calatori, cari socot ca nici un pat, nici o min-
care, Wei o trasura nu sint vrednice de niste oameni
a ,ca cum sint ei. Ntca'iri poate nu sint atitia snobi
(adeca oameni cu mofturi) ca la noi, si, data snobul
suparri pe altii, el isis strica totdeauna si lui place)ea.
Tireste ca acel care vine cu gura mare, forna'ind cu-
vinte si batjocurind orice e mai prejos decit in Bucu-
resti, va fi rau primit si wile se vor inchide inaintea
nasului .prea mare si prea suptire. Dar oricine va veni
cu cuvunta in orice colt al tarii nu va avea sa se
plinga de ce va intimpina. Poporul nostru e bun.
Am scris mai molt pentru acel public care pre-
tuieste si foloseste scrierile mete. El nu e stralucit, in
el nu se intimpina oameni bbgati si de neam mare,
cari n-au nevoie nici de ceea ce spun eu, nici de limba
in care spun t in el nu se intimpina intelectuali fini,
cari cauta sentimente prefacute, idei de o falsa origi-
nalitate si cuvinte abatute de la intelesul for obisnuit,
cum se afla in brztrinele literaturi europene : acesti
intelectuali si oameni inva'tati nici nu inteleg felid
7neu de a scrie, care e acela in care s-a scris ping la
introducerea modelor apusene, felul de a scrie al cro-
nicarilor si talmacitorilor bisericesti, care corespunde
felului de a vorbi al poporului. Ma indrept catre cei
multi, umili saraci : catre invrita'torul si preotul din
sate, catre cetitorul de peste munti, om cu inima cu-
rata, catre tinerii din scolile inalte i catre acei ce
le-au parasit de putina vreme pentru a intra in viata.
6
Sint incredinrat ca aceea ce spun afire e pe in;elesul
ji pe inia lor.
In anal viitor li voi infar4a, urmind desfa fizrarea
planului melt, descrierea Ardealuliti, a partilor unt-
reiti locuite de rornani f i chiar a Bucovinei. [Vor fi
retiparite tot de editorul nzeu, caruia ii mulramesc
indeosebi pentru ingrijirea sa prieteneasca (1916)11.
0 lucrare de total asupra Tarii Roma'nefti fi Po-
porului romanesc va veni la stirfit. 0 voiri? j1916).
inscripriile de la bisericile ,ci manastirile descrise
aici se dau in cartea mea Inscrimii din bisericile
Rorniiniei (Bucure )cti, 1905).

1 Vezi mai deParte (n. a.).


OLTENIA
I
MEHEDINTI
1. DIN JOSUL DUNARII SPRE SEVERIN

[ ]

In dimiDeata zilei de toamn'a cu cierul jos, plum-


buriu, Vidinul intinde indoitul sau chef alb, dincolo
de care bulgarii au clkit sau reparat citeva oficii
greoaie, v5Ipsite in colori triste. Pe linga dinsele se
desfac strade, printre case mici. Ceva mai departe, in
sus, o ciudata bisericsa, galbena st rosie, inatiseaa
izolata, turnuri multe si Mici pe un parete Malt. lar,
in alt masiv, cel din urrna", st, ca un leu adormit,
marea cetate a Vidinultu, unde au domnit tali se-
paratisti ai vechii .Bulgarii, pe unde au trecut fran-
cesi, germani venitt in numele Crucii ca sa scape TU.-
s'ritul de na'valirea, pe atunci noua, a turcilor si pe
care au fost infipte pe rind, de la 1365 la 1369, stea-
gurile cu flori de crin ale regelui Ludovic Ungurul si
bandierele lui Vladislav-Voc15. Munteanul. Ce fii-
mint'airi de pofte cuceritoare au strins cu patina' aceste
ziduri, inaintea earora s-a hot'a'rit de atitea on soarta
intregii acestei pa'rti din malul drept ! La 1877,
aproape patru sute de ani in capat de la cucerirea
indra'znettilui voievod din veacul al XIV-lea, tunuri
rohlanesti au fulgerat de pe termul sting spre Vidinul
11
atita vreme seapinitpr, spre cuibul de unde purce-
sera, cu mai putin de un secol in urma, jafurile far
num'ar ale tisculatilor turci calauziti de Pazvantoglu,
seapinul, impo.riva vointii imp'arsatesti, al Vidinului !
0 oaste romaneasca s-a apropiat peste citeva luni
dc c tatea raufacatoare, dar n-a putut sa duca a doua
oara steagul nostru Om sus pe ziduri.
E . 1

Ca un semn al celor din urrra lupte ale noastre


aici, malul romanesc inalfa ceva mai in susul apei
un monument. El domina, cki aici malul ne ajuta
pe not : pentru intlia oara in acest unghiu oltean al
Durarii not avem inaltimile.
Dar si aici taminem cu livezile noastre, ai caror ar-
bori, frumosi inca, tmpodobesc dealul scorburos si
taiat de dungi. De la aceste doua daruri ale naturii,
Calafatul, care e vechi numai ca schele si nu ca ora ,
isi capata o parte din frumusela prietenoasa. Iar alta
parte 1-a dat-o gustul nostru pentru ceea ce e elegant,
dr4ut. Cele doua biserici sint frumoase, 5i pe malul
aparat de cheiuri de piatra se va.c1 case placute, ye-
sele, primitoare. Printr-o taietura adinel a dealului,
,Inainteazi o frumoasa stracil plantafa cu arbori. 5
din mijlocul unci dumbravi priveste o asufa Ora"-
neasca iiicayatoare si curatI, ca o afirmare a vietii
de sate, stapina, de unde pornesc oltenii zdraveni,
cu figura nobila, can asteapta la ponton sau pazesc
mindri pe mal, is uniforma ostirii noastre.
Mai incolo numai imbrka'mintea verde a copacilor
face o deosebire intre cele doua maluri joase, prin
care peste putin riul soseste, in linie aproape dreapta-,
de la Severin.
Cetate. Cetatea" Ara fi fost alts data. Acum e
numai tin sat, destul de departe de term, un mare sat
12
cu o mare biserica. Dar vaporul austriac se opreste
aid si. linga pontonul lui, inamteaza pontonul rival
al rusilor, cari fat pe Dunare negotul ce nu se-vede,
ci se simte. Pe mal e o invalmasealI de cara, a .ca'ror
ii eircatura" de saci cu gnu o stramut'a taranii nostri
pe slepurile grecesti, italiene, unguresti, ce se tin Inca
lant de-a lungul malului jos. In toiul transporturilor,
=side vecine ale Doljului, Gorjului si Mehedintilor
ar trimete la aceasfa mare,,sehele de pine, cea mai
mare, mi se spune, pe toata Dunarea, crt sa incarce
pina la o mie de slepuri ale tuturor neamurilor.
De la Cetate Incolo pe malul drept se Nid barci
o casa cu mai multe rinduri termul bulgIrese se
suie In dealuri de lut goale, care privesc linia seasa a
Ro n nisi, margenita de pa'duri sau de grupuri raz-
1.. e de arbori.
Acest term drept, pe lingl care trece vaporul, e
de o mare frumuseta. Din dealuri fisnesc pe alocurea
sun i goale asupra apei. Lanuri vinete, finete verzi,
struri maiestrite de copaci se tot schimlia. In mtjto-
ul arbortlor plini Inc de toata frunza lor," gospo-
dartile Ingramadite, casele de zid cu copereminte de
vigle fat pe calator sa se gindeasca la Apusul liber
de tiranii ruiale. Ca'ci aid exploatatorul, ciocoinl, a
fo t strainul, turcul, begul, si prin Invierea natio-
a a, care a fost si o revolutie sociaa, a fost ade-
sea dat peste granrCA. Aceasta s-a intimplat mai
mutt, si de mai multi vreme, in Serbia vecina. N-
cat numai ca aici acesti harnici gospodari de tali'
n-au putut da in o suta de ani alts clas1 conducl-
t are decit niste incapabili fara inteligenta si cinste,
falea idei conducatoare si fa'ra nici un simt de ra's-
pundere. 1
I Asa era to ultnnii ani al Obrenos icifor. Ce s-a intimplat pe
-, stim cu tOtli (T916) (n. a ).

13
6
Pe malul nostru, largi intinderi se descSsoara li-
bere, cu lanuri nemargenite si parageni, ceea ce arata
marea proprietate, care a dat si satele mai rare si
mai putin frumoase ale serbilor de odinioarI
De o parte si de alta, plutesc mori de lemn pe
vase.

Dup5, un lung sir de frumoase yaduri, pe un mal


ridicat,,,statia vamari Gruia, linga un sat marmite!,
prezinta tntr -un singur front magaziile ei si vama.
Intre slepuri va'd unul rusesc, cu numele Chiliei pe
dtnsul, si, pe bord, un calmuc unit, cu degetul in na-
sul salt' borchinos.
In fats, citeva case de piatra inseamn'i pe mal
Raduievatul sirbesc. Doi soldati, unul in uniforms
de infanterist german, celalt in costumul obisnuit
albastru, cu boneea cilindrica de aceeasi coloare,
pazesc la ponton. Dupa ce ai va"zut pe inving5Itorii
lor, bulgarii, acesti soldati par frumosi si bine im-
blicati. Mai in sus se v5.d insa alte tipuri, care p'ot
da o p'a'rere mult mai joas51.
Printre paduri, mai dese pe -malul nostru, paduri
de tcramn" cu verdele stropit de our si singe, prin-
tre coaste de artura proaspa't'a' si de imasuri ves-
tede, pe linga ostroave OrIsite spre Severin. Ca-
sele sent rare : dincolo albe supt coperisul rosu, din-
coace ascunse supt c'aciulile de stuh ale sa'raciei. Dru-
muri se infunda inluntrul larii, spre culmile ce se
va'd in fund, ca un zid cu virful muscat, de un al-
bastru Latut de bruma". Apa se face deodata ingusts,
si nisipul ce-i zacuse in fund, prelungeste acuma ter-
mul. Carpatii se apropie de Dunre, s-o stina, si
valurile-i strimtorate se vor lovi dincolo, indata, in
straja Balcanilor. Mintuirea e numai in sa'parea adin-
cului, undo, si acolo, se tinpotrivesc stinci ascutite.
14
Mai nerabdatori sint deocamdat'a Carpatii. Ei scot
mai inainte sttncile lor, invelite cu iarba uscata, cu
arburi si tufisuri, verzi, roseate. Ele se dau insa in
laturi, si un cerc se deschide intr-un mal mai jos.
Pe acesta e prins Severinul, cu nenumaratele-i case
in colori vesele, cu gradina-i strabatuta de turnul"
echi cel mai frumos din orasele acestei regiuni
a Dunarii.

2. DE LA SLVLRIN SPRE FIOTARUL VECIII

Ceva mai depart; dincolo de Cladova sirbeasca,


cu case albe risipite, pe cind malul romanesc, mar-
genit de linia trenului, sta in fatal tnalt, gol, sint
Portile de Fier. Totusi malurile nu se string aici
pentru o inclestare, nu arunca rtul infuriat in adin-
cimi care trebuie sal -i ineapa restristea, ci, de o parte
ii de alta, ele au infatisarea for de mai inainte. Nu-
mai cit apa nu mai are acelasi curs pasnic de puter-
nic drumet Para pripa, ci ea se mime pe alocurea,,,se
rupe n fasii spumegate, se invirte rotocoale. Caci
stinca din fund inalta colturi ascutite care cheama
apa la lupta, iar corabiile la peire. Si, pe dud micile
luntri ale oamenilor dibaci cari locuiesc malurile,
bine cunoscute, ale Dunarii tai gasesc drumul printrc
degetele de piatra ale minii raparete, civilizatia, re-
prezintata prin Austro-Ungaria, a deschis un larg
canal singur, cu adincul supus, pentru marile corabii
care duc bogatille.
Cind parasesti apa disciplinata a canalului, intro
malul strbescsi cel romanesc, liber intii, apoi cel
romanesc de supt unguri, un ostrov tai inalta din
valuri spinarea miloasa. Ostroave mai sint pe

15
6*
Duna're, dar ca acesta nici unul. In celelalte sent oa-
meni, pe acesta ratacesc stafiile unui trecut tngropat
pentru totdeauna. In Ada-Cale pazesc catanele im-
paratului din \ ierra, crai in Buda,. dar peste ca-,
sutcle vechi, peste gradini si stradite inguste, stap'-
neste. virful minaretului. La marile im.psartiri d. pa-
mtnturi, mai daunazi, acest colt de mat durfarean a
fost uitat in minile sultanulai indepartat, care nu
poate face alta decit sa-si trimeatl in fiecare an po-
mana pentru tovarasii sa'i de lege lamas' intre strami:
Cealalta hrana o da contrabanda.
Virciorova a ramas in urm5., pe malul o tru, si
acum Orsova ungurilor isi ogliageste casele albe in
apele riului. Pe stinca din dasul ei, ca o ultima salu-
tare sau ca un cuvint de buna venire, o rn'n'a pi a a
a sons cuvintul de legatura : RomAnia".

3. TL'RNL'L SEVER1V

Severin, se chema lc:Kul : satut lui &vein un


nume foarte obisnuit in aceste parti ; Turnu e o
amintire a turnului presupus roman pe care-1 ct-
prinde acum o frumoasa gradina publics, ce se co-
boara spre Dun'are, cu alet, poduri, inscriptii inca-
drate si ra'masite, solid rinse cu ciment ca piatra,
ale unor ziduri incumuratoare din bolovani neregu-
lati si din budti de cazamida lucru vidit medie-
val din care face parte si turnul.
Orasul e unul din cele mai tinere ale noastre :
frate cu Alexandria, cu Giurgiul si Braila, fia al
Regulamentului Organic si al gospo6riel bune a cL-
lor trei domni munteni de dupa 18-29. El s-a dez-
16
voltat pe acest teren unde odata, in vecinatatea ime-
diata a primejdiosului mat turcesc, nu mai ramasese
nimic decit inalta stinca goals a malurilor. Ingineri
an desemnat piata larga, incunjurata de man cla-
diri ale statului, de o,cluri moderne si cafenele pen-
tru i fratirea neamurilor, ei an facut sa radieze stra-
dele, care n-au inaintat, deci, de-a lungul anilor dupa
sporirea gospodariilor si initiativa capricioasa a fie -
caruia, ca aturea. Modelul cladirilor 1 -a dat iarasi
statul, cu oficiale sale administrative, si colonistii
straini, nemtii, svabii" din Banat, cari au treat in
acest unghi romanesc o colonie maruntica a tor, pas-
nica si zimbitoare, cu sfioasa ei biserica luterana,
ling care se ridica acum, din subscriptii .private, o
frumoasa biserica catolica. Boierii de prin prejur
si-au facut si ei case in orasul nou, de care i-a legat
ceva mai tirziu poli ica unui nou regim de lupte in-
terne. Primblari bogate in arbori, o grading care sta-
pineste privelistea mareata a Dunarit calatoare, alba,
albastra, trandafirie, sura, dupa cerurile nestator-
nice, au crescut pe urma podoaba. Mahalalele nu
exista, se poate zice, mahalalele strimbe, scunde, rau
legate sat degenerat si oras decazut care sint
caracteristice pentru intregul Orient Ft pentrp o maw
pane di i Tara noaqra. Oamenii saraci slot tarani
rataciti, gari i-au schimbat pentru zdrente frumo-
sul for port. Sirbi trecuti de peste larga apa de ho-
tar, tigani cu picioarele goale, negre mai-mai ca o
cizma rau vacsuita.
Un liceu impunator, bine ingrijit, in millocul unui
parc carat. in el, statuia regelui, cu eptgrafe mai
mutt cornice, prin care judetul asigura pe maria-sa
de devotamentul" sau (primiti, va rog, incredin-
tarea consideratiei mete deosebite"), sau asa ceva.
In cancelarie, se poate vedea principele Carol in
co,tum national, i ititul it Carol al II-lea" §i ceea

17
ce e mai interesant imperator Daciae. 0 ! veche
scoara de copilarii trufase dectt care ar fi mai budi
puling munca onesea. Elevii in uniforme, cu grade la
mineci, fac buns impresie, dar prea par mindri de
dinsa si ar putea crede "cal yin la gcoala pentru sapca
si lampasuri. Li place a vorbi prea mult de Tudor
Vladimirescu, to privinta caruia toata lumea are cite
o legends, fireste inedita, si... neadevarata.
Biblioteca e marisoara% 0 compun -.Lusa mai mult
carti frantuzesti, uneori nefolositoare, ba chiar vata-
matoare. Literatura romaneasca e mai in coada.
Stiinta ca vai de capul s'au. Gustul de cetit pare
destul de putin raspindit chiar intre profesori, can
ar trebui sa dea exemplul.

[ . . I
Ici $i colo cite un evreu [...]. Multi greci, sirbi in
negot. Daca nu lipsesc cradiri frumcase, chiar ale
particularilor, praful asteapta prea de mult timp o
ploaie binefacatoare. Daca de la Dunare orasul se
vecle foarte frumos, cu turnurile celor citeva biserici,
cu santierele care cladesc Si dreg vapoare si luntri, cu
debarcaderul bine pietruit, curat si plin de viata
dealul ce suie de pe mal spre oras e inca salbatec
si ar trebui inlocuit printr-o priveliste mai potriviel
cu insemnatatea orasului si cu faptul ca e granita,0
indoita granita, spre sirbi si unguri, si recomanda, prin
urmare, tam.

4. CERNETUL. TOPOLN/TA.

La vreo jumatate de ceas dc la Severin, peste un


ses sarnanat rar cu cazarmi si fabrici, e Cernetul, ras-

18
pindit in neorinduiala supt dealuri de lut gtrbove.
Azi nu se vad acolo dectt casute scunde, cite o tainita
de tigani potcovari, locuri ingradite, dar goale, si trei
biserici, dintre care una, cea mai mare, a fost facuta
de Grigo ,re Ghica to veacul al XVII-lea $ff, ca si aceea
din Dragoslave, infatiseaza in mai mic turnul manas-
tirii din Cimpulung. Pe cind se coseau balarii pe ma-.
lul unde turnul" rasarea deasupra Dunarii marete,
Cernetul era o capitals de judet. Negustorii tineau
pravaliile in vale ; mai sus, drumul spart, cu farime
de caldarim intre curti pustii, era cuprins de case, de
amindoua laturile, ca la Diiu (Vidin) ", spune un ba-
trin care a mai apucat vremile acelea. Uncle e culmea
aceea dezgolita, se inaltau curti boieresti, caoi aici
era orasul penult' boierinasii si boierii mehedinteni,
Glogovenii, Miculestii $i atitia altii, tntre cari. Tudor
insusi.
Dar Alexandru voda Ghica porunci sa se zideasca
Sevcrinul. Cernetul nu mai putu sta alaturi, cum [...]
Hirlaul, vechea capitals de judet, mai sta pe linga
Botosanii cari i-au luat cirmuirea Sff bogatia. Boierii
plecara dupa resedinta, negustorii dupa cistigul por-
tului. Case le se inrosira, se innegrira, apoi cazura in
gramezi de caramida, care se vindura pentru cele ce
se cladeau in Severin. Azi Cernetul e o mahala raz-
leata a acestuia, locuitorii n-au pamint ca satenii,
data n-ar fi munca la boierul de aproap si scutirea
de lucrul soselelor, ciobanul ar trece cu oile acolo de
unde s-a stapinit trei veacuri unul din judetele ear
In Cernet rasuna un cintec ciudat. Flacaii, in
haine care nu erau de sarbatoare, mergeau cite doi,
cu cimpoiul la gura sau batind din toba, ca sa theme
la nunta. Ei se cheami cumnati de mina §i poftesc
necurmat, des-de-dimineata, din casa in casa, la sar-
batoarea care se face abia dupa-amiazi.
19
Nici intr-un alt juder nu se pastreaza atita ca in
Mehedinti vista veche cu toate formele si datinele ei.
El mi s-a si parut cel mai la o parte du cursul schim-
barilor si innoirilor.
Pe valea Topolnitii, care nu se Neck, pr'ntre pajisti
si. lanuri de porumb. tnaltimi g lase, dealuri impa-
durite margenesc soseaua. Deasupra unei culmi, che-
ma-0 de vreo praci, vultani plutesc rotindu-se.
Din loc in Inc se va'd conace urite ; conace se cheama
si aici, dupa cuvintul- turce c, trecut poate prin sir-
beste, locul uncle sea domnul pamintului, curtea din
Moldova ; in Gorj se intrebuint.aza alt cuvint tur-
cesc : culci, turn.
Satul Halinga are case bune, printre care se cad
uncle coperite cu tigle si zidite foarte tngrijit, din
caramida. Hanuri cu soproane 5i cu trupuri, cu piei de
oaie. spinzurate- Aici 5i mai departe sent multe chipuri
putermce, cu fata mare, avind profild foarte curat,
ochii bine deschisi, nasul drept, mic, buzele fine, bar-
bia hotairiea si mintuitl cu o usoara: gu 5., ca in uncle
profiluri din monedel grecesti.
Drumul apuca pe coasta dealului Grader, al drui
nume inseamna in graiul slavilor ce au Post prin aceste
parts si can au limas in Serbia : Cearuie. El duce la
satul Balta. Coborindu-se Iasi in vale, in-ilnesti in-
data: cursul [impede., vesnic sopotitor al Topolnith,
care zoreste pe un pat de prundis, 5i schitul insusi nu
e departe.
Mergi spre ef, pe pripoare de piatra, pe poteci cati-
felate de iarba^, si nu-/ vezi. In dreapta ai dealul im-
padurit, unde ar fi Cetatea lui Mircea Voda", dupa
spusa Iocuitorilor, can stiu de scarile 5i de poarta ei,
ascunse intre arborii de sus. 0 femeie ne lamureste
to aceasa privinta, si vorba ei e plin'a de particulari-
tAi dialectale si de cuvinte nou'a, cum e a tuturora
20
de aici. Ei zic ca in Banatul vecin carte, parce,
pentru carte", parte", binie pentru bine. Feracia
arata pe inaltime o padht3 (rostit : pagina), un re f
(platou). Un mosneag care alearga de depai..e ca sa
ni marturiseasca ce viata grea duce, ca om fara pa-
mint, supus la dijma, indoire si intreire (adeca sa dea
jumatate sau a treia parte din rodul pamintului ce i
s-a incredintat ca sa -1 lucreze), se mai plinge ca, pe
linga zile de lucru, atitea la pogon" (pentru fiecare
pogon incredintat lui), mai cla si zile de ciubete (zile
pe deasupra). Ace lasi batrin rosteste vorbease, soco-
teacte. Birjarul, un severinean, spune ca in anume lo-
curi nu e nici o ripara (Tipenie) de orn. Din acest grai,
ca $i din imbracaminte si din cladirea caselor, se des-
face impresia ca aici esti intr-un lac deosebit de cele
multe care sint aproape -deopotriva.
Intre un deal portocaliu, dezgolit Si cu fata raruita,
$i intre altul sc zareste un turn alb. Peste puTin ai
inainte-ti schitul.
E zidit de capitanul, apoi aga Buliga, mort in bi-
ruinta de la Finta a lui Matei vocla a.supra cazacilor
si moldovenilor, la 1653. Stilul e acela de la Arnota :
turn cu zimti, pridvor, ocnite pe laturi ; dar trei muchi
rasar din umflatura altarului. Zugraveala, buns, e fi-
cut de doi mesteri, cari arata ei insii ca au fost until
grcc, altul vlah". Buliga si soda, apoi o fiica a lui,
dorm in pronaos, care e despartit de_naos printr-un zid
strabatut de o usa joasa. Ca indcobste inaintea lui
Brincoveanu, podoabele in piatra sapata lipsesc cu
totul.
De jur-imprejurul schitului alb sint raspindite ca
florile de primavara multe of alb; al caror cioban nu
se vede. Supt dealurile verzi si rosii, alba Topolnita
fuge, in sopote, la vale.

21
5. SPRE VIRCIOROVA. RUINELE VODITE!

Pc soseaua, cind rupta pe margeni, cind insemnael


cu stilpi, care merge de la Severin spre apes pe malul
Dunani.
Apa nu pare a curge, ci a luncca dintr-o singura mis-
care, a inainta intr-o singura pornire ling, puternica.
In fislitura ce intovk'aseste aceasta miscare, se amcs-
tea tin surd tisunet al adineurilor.
Dincolo, se vad pe rind biserica 1i casele Cladovei,
turnurile vechilor ei intarituri. Apoi, aproape uncle de
altele, sate frumoase, intinse, infipte chiar pe mal, in-.
tre livezi. Locuitorii for situ tot romani, trecuti poste
Dudare in vremuri de restriste. Pia. la Negotin, unde
se vorbeste si limba noastra% si pe valea Timocului se
afla inca de acesti copii rsazleti ai ncamului nostru.
JJincoace se inalla sure, intr-un sir necurmat, stinci
golase. Creasta for e zimluita in forme ncobisnuite :
col° unde se pare a un om girbov vine spre o batrina
asezat'a pe pa'mint, locuitorii recunosc pe Mosul si
Baba. Alvi mosi" si alte babe" au fost linga dinsii,
dar cu vremea piatra s-a mkinat si a azut la vale in
aschii si faximaturi. Tot acolo sta crucca Sfintului
Petru, pe care satenii au furat-o inapoi acum citiva
ani, de la protopopul care o adusese de la Severin si
lasase astfel, dupa pkerea lor, ca seceta s. cads asu-
pra tinutului. E o cruce-pomelnic : alta ca dinsa nu se
mai afla ins in Mehedinti, unde numai in partile de
sus vezi cite o cruce de lemn nevapsita, sprijinind doua
erucilite supt un coperis de sindila.
Sate le, $chela Cladovei, adea portul care tis-
punde acelui oral si Gura Vail locul unde o vale,
tin ritt, iese din munte sint bogate in gospodarii
bune, intcmeiate si cu binefaterile contrabandei. Mai
departe, Virciorova intinde strada ei cu cladiri destul
22
de tngrijite. Vechiul sat fusese mai departe spre Or-
$ova, iar cel de astazi s-a injghebat in epoca Regula-
mentului Organic prin sosirea de oaspeTi din multe
locuri vecine, $i chiar din ostrovul turcesc Ada-Cale,
chiar in faTa. Frumoasa gars 1 nu e ins'a potrivita cu
acele casule, in cea mai mare parte putine si ma.runte.
Un cor de glasuri copilare$ti, care inalta o rugaciune,
cheama la o cladire care e $coala. Se incepe anul $co:
lar, $i hancile sent iara$1 pline de fetice $i baieTi, mai
curati $1 mai murdari, mai bine $i mai rau imbracap,
dar toTi. vioi $i foarte bucuro$i ca tncep din nou lucrul
pentru luminarea mintii. Dirigintele, un preot batrin,
care e nascut aici $i conduce de treizeci de ani $coala,
pe care el a tntemeiat -o, Tine o scurta cuvtntare, $i la
sfir$it imnul regal zboara de pe buzele fragede cu un
avant si o mindrie care-Ti umplu ochii de lacrami.
0 strada de sat, apoi o potecI prin pietri$ duce la
o ruins de biserica. Zidurile grosolane, de bolovani
printre cari se amestec'a rinduri de c'ar'amida, lacind $i
boltile, stau pe un tap$an, deasupra riuleTului limpede,
o stiviT5, de ap'a sura. In dreapta, in sttnga, in fund
sent munri acoperiTi cu paduri. Iar, in faTa, malul sir-
besc ridica Gevrinul, care se mintuie cu un ascuTi$ de
piatra.
Biserica darimat'a e cea dintii ctitorie facut'a de
Sf. Nicodim pe Omintul romanesc, $i deci cea dintii
dintre ma"nastirile noastre, VodiTa. intemeietorul alese
bine acest loc ascuns $i imbel$ugat in frumusefa, de
undo avea in once clips inaintea sa Tara de na$tere.
Cladtrea a avut nouasprezece metri in lung, iar in lat
opt alpi. Fara pridvor, ea cuprindea un pronaos, des-
partit de naos printr-un parete cu Lisa inalta" la mij-
loc, o absida $i un altar, a carui temelie se mai vede.
AstAzi sAlbatec rupta in doui, pentru a procura ci§tig unui an-
treprenor (1939) (n. a.).

23
or n ai fi fost adaose si lucrari in piata., care s-au
fur t cau zac Inca acoperite de pamint.
Vodita n-a avut norocul Tismanei. Inca in cea din-
ti- jumatate a veacului al XV-lea, domnii munteni
picrdura Tinutul Banatultri, in care ea fusese asezata.
17rurii din Severin nu mai avura grija de biserica
ortodoxa. La inceputul secolului urmatori turcii smul-
sera cetatea, si poate to atunci ei facura un sfirsit si
Yoditei, asa de apropiate. Cind Radu Paisie innoi Tis-
mana $i Cozia, din Vodita nu mai era, poate, decit
cam ce se vede si asta'zi. Cea mai veche manastire a
romanilor isi ind.eiase via %a. Totusi vedem calugari
aid desttrl de tirziu in veacul al XVII-lea.
Poporul n-a uitat insa pe Nicodim. La Ialovita se
arata in alter rtfpida iaraYi o ctitorie a lui. Iar la
Panoare, pe acelasi drum at Baii de Arama, se poves-
teste ca locuitorii n-au vrut sa-1 lase a cladi, de frica
sa nu li is domnul,mosiile sere a le darui manastirii
celei noua. El porn' blastammdu-i ca nimic sa nu li
rodeasca si sa fie sill-6 a-si cistiga iga in rost de
cimpoieri, cum s-a si intimplat. La plecare, ei ar fi
pus chiar o gains in desagii sfintului $i, facindu-se a-1
prinde cu fort, 1-ar fi $i Iovit tntr -un sat al earui nume
aminteste aceasfa intimplarel. Asa ar fi trecut Nicodim
in Ardeal, uncle i se pune in sama zidirca manasti-
rii Prislopului. Nicodim $i Mircea n-au petit din con-
stiinta mehedintenilor.

6. MANAST.IREA STREHAIA

Calea ferata spre Strehaia merge intii pe priporul


Dunarii, intr-un valma'sag de dcaluri. Ea se fauna
s Duper spusa parintelui protopop Galici (n. a.).

24
apoi intr-o vale, m5rgenitI de inalvimi care puvin se
Irnbrad tntr-un vesmint de pldure Tesuta'. des. Stre-
haia se afra aproape de locul uncle aceasti vale 1'1.6'1-
neste cursul, crescut acum, al Motrului, pe care I-am
lasat la coborirea de pe culmile gorjene.
Marcie sat e la vreun sfert de teas de la gara.
Ii alcItuieste un sirag de case, dintre care uncle au
tipul gorjean ; se vad si de acelea al eiror pirete din
fafa inainteazi pe o lature, mintuindu-se cu o ferea-
stii.
Maina'stirea de odinioarsi e acum biserica din mijlo-
cul Strehaii, biseric.1 foarte bine pIstrat $i
Pe acest loc, supt dealuri, in mijlocul unor paduri din
care an limas numai pilcuri, un intii Ica de .rugi--
dune fu intemeiat de aceiasi boieri cad stilt ciitorii
Bistrith : Craiovestii de pe la 1500. Chipurile for se
aad pe p5.retii bisericii celei noua : intii, banul Barbu,
de la care se si cheam'a Livada Banului until din pa-
minturile inconjuritoare, care a fost in zestrea veche
a mlnastirii, apoi frgii lui, vornicii-mari Ptrvu si
Danciu. Dar, peste vreo suti cincizeci de ani, la 1645,
Matei Basarab a fa'cut o noua zidire, inla'turind $i te-
meliile celeilalte, care va fi fest cu totul darimatal.
El a pus ssi, se Ingle turnuri ca acela, strIvechi si
neobisriuit de mare si puternic, pe care-I dresese la
intrarea mana'stirii din ampulung. Unul din ele sea
si aici deasupra intrarii, celalt e turnul bisericii, ase-
zat deasupra pronaosului si fa.'cind astfel parte din fa-
tacti. Aceast'a facacra.' a fost apoi tencuita si netezita,
puindu-i-se tnainte, la 1826 poate, dud cu noua zugr5.-
veala, un pridvor deschis, cu arcadele eizimate pe
zece stilpi in cinci colturi. Dar pe laturi se recunosc
anca aceleasi podoabe de zimti, de ciubuce simple, de
ocnite in doul caturi, cele de sus rotunde, cele-
lake, pitrate care se desfac i pe turnuri,
25
Yn naos se vede, ca la singura Biserica Domneasca
din Tirgoviste, un cafas pentru doamna, care asculta
de la aceasta inaltime slujba. Case le Iui Matei erau li-
pite pc. lature cu biserica : cum vor fi fost insa, nu se
mai poate sti caci daunati s-au ras si cele din urma
frinturi de zid, ramlind numai beciul si o fintina stri-
cata, unde fusese mai inainte un foisor. Dar puterni-
cul zid imprejmuitor cu multe feresti de straja sta inca
si astazi in fiinta, neclintit. Jos o apuspara, Strehaita,
se scurge in riusorul inalt si inverzit de mucegai care
se cheama Uzmta sau Puturoasa.
Azi, e ziva crucii, si, cind treci de usa frumos sapata
in lemn de un Ghiura mesterul", care si-a insemnat
numele pe dinsa, to gasesti ca intr-o zgomotoasa piaci
de tirg. Femei in cele mai scumpe camisi si opreguri 4i
zavelce ale for stau linga gramagmara de struguri,
mere, pere, nuci, pinisoare in chip de cruce, linga sti-
clutele de yin, intre care sta infipta o luminarica de
ceara. Preotul binecuvinteaza grabit aceste daruri ale
toamnei si-si is partea, iar biserica intreaga rasuna
de dezbaterile nevestelor ce-si impart acum prinosul
blagoslovit.

In sus, drumul duce spre Baia de Aram (eareia i


zice aici numai Baia), spre Tirgul Jiiului si Severin.
Dealurile printre care trece sent acoperite cu paduri
muscate, zdrentuite, forte ingustate, sau se inalta
despoiate. In 4esul larg se intind lanuri lungi de po-
rumb, care arata ca aici stapineste proprietarul mare.
In dreapta si in stinga, nu in gropi sau in ascunzatori,
ci pe muchi de dealuri, in vileag, se desfasura sate,
care n-au nimic deosebit decit coperisurile de stuh
ale unor case. Biserica din Jirov, de la 1833-1835,
pomeneste pe imparatul Nicolae Pavlovici", cea din
Covrigi are un pridvor cu stilpi frumosi, cea din Cor-
cova, zidita in veacul al XVIII-lea de Constantin
26
Sirimbeanu, imiteaza ciubucele rupte de la Stelca din
Tirgoviste, are ocnite asemenea intrucitva cu ale
Strehaii, aimti si cadre de piatrg sculptata la fereti.
La Tarnita, uncle ne asteapta prieteneste familiile
Hirgota si Popescu, sintem, ni se spune, in locul
celor mai vechi exploatari de aram'a : s-ar cunoaste
sa'p'aturile de atunci, si, de o parte si de ilta a 4oselei,
se ra'sfirg praful pietrei cotlite.
Ar fi fost ctndva aici o mai insemnaa asezare. Zi-
duri de biserica ni se arata in curtea unui satean, si
casmaua lui rascoleste scaftr1ii galbene, rotunde. Azi
insa casele sent putine, destul de gospodaresti inssa, dar
sa"race, cu vetre primitive de lut in ocraile flea eateara;
ceea ce intereseaza mai molt in acest tip de cradiri
din lemn intretinute si muruite cu lut, cu acoperisul
triunghiular ca o gluga, de sindrila sau de lati, e scara
piezisa, care stra'bate interiorul, ductnd la rtndul de
sus, scara vizibira din afara, cu margenea ei impodo-
biea. Bisericuta de pe muncel e tot ce poate fi mai
smerit, cu injghebarea-i de lemn abia uns, cu timpa"
ei de lemn si rindul de icoane al mesterului rural de
la 1799.
Aici e satul romanesc. La Baia de Aram', alaturi,
vezi altceva. Ling aceeasi iute, veselg, limpede apa a
Bulbei, care o napusteste adesea de la un capa't la al-
tul, casutele stau ingramgdite intre inaltimile pe care
le domina, departe, piscurile mari ale Carpatilor, cu
piatra" Closanilor si Oslea de Mehedinti, care nu
intimprator sarang la nume cu Ossa antichieatii
traco-elenice. Si aici cele doua rtnduri, cel de jos mai
solid, din piatra, ceralalt inseilat in lemn, si aici Iipsa
cerdacului, si aici gluga acoperisului. Dar peavalia
s'arn'anat'a printre case are adesea ceva provizoriu, in
neispravirea si neingrijirea ei. Se vede omul venit de
aiurea, dupa chtig, locuitorul neineadacinat.
27
Si, in adevar, chiar data aceastI Baie, pe linga: a
Aloldovei, a Marammisului (Baia-Mare), a Crisului
este foarte veche, deli la inceput se va fi lucrat ei mai
incolo, catre Tarnita, chiar dac'a de aici se va fi scos
arama pentru grosolanii bani dacici, imitind pe ai regi-
lor macedoneni si daca romanii au lucrat arci pentru
armele for de bronz, daca Mircea I se intelegea cu un
sas pentru exploatarea gropilor, daa, in sfirsit, intr-o
vreme mai noua, supt Matei Basarab, se scotea de aici
minereul pentru a 1 arde, cum spline calatorul siria,n
Pavel de Alep, clrciumarii, negustorii, mesterii par a
fi venit de peste Dunke, din sirbime, incetkenin-
du-se apoi in acest colt muntean de Oltenie. De aid
aspectul tirgului balcanic, care se mentine.
Supt Brincoveanu, un I:alas" de aid, Milco, aju-
tat si de banul Cornea Bralloiu, care a facut darni $i
la Tismana, a ridicat, in multi ani, cu truda, de la
1699 la 1703, biserica, a earii aleasa zugra'veala, in
care se deosebeste mai ales Cina cea de tainal, se da-
toreste unui calugar de la Tismana, Partenie. Icoanele
de pe catapiteasma sint stralucite, vrednice de a fi
puse alaturt cu acelea din vestita manktire vecina ;
usita din mijloc, dusa de d. profesor Baracilal la Mu-
zeul din Severin, trebuie neaparat restituita si pus la
locul ei.
Ce e mai frumos decit tot ce a putut da vechea area,
decit chiar cadrul de natura, asa de impunkor totusi,
e portul skenilor muntelui. Vazut in oral chiar sau in
alaiul coborit de ckre Tismana on ling iziroarele
ce se joaca pe pietre in Valea aamii, el da, in nea-
saima'nata varietate a florilor 4i liniilor de pe oprege,
in nesfirsitele variante ale riurilor de la git, de pe mi-
neci, de pe piept, o priveliste neuitata.
Regalele cuskuri se leaga'na ritmic, maramele ca
spuma joaca; in vint, fluturi si salbe hi scl-iimb'al jocu-
rile, si deasupra multimii ciobanul cu eaciula Inalta
28
on cu palariula rotuna ardeleneo.sc, b`trinul preot
de sat cu barbs incilcita, calari, doming vuietul, stri-
Iucirile 5i scinteierile.
Acesti .oameni, fr:imiutati cu mocani de clintolo.
dintre can sent ctitorii de la Tarnita an in ei posibi-
E,Zti nesfirsite de mai inalea civilizatie. /n margenea
tirgului, fara invaiator si saturtor, fara", indemn si
ari carte, rnesterul loan Tortoreanu si-a asezat ate-
lierul, cu inaensa roat5., lucrat'a de el, care-1 pune in
miscare. E calltas, cu tot ce se cere de la breasla lui,
e morar, e tot ce vreti si mai ales tot ce vrea el. Spune
cu rnindrie ea are doua:sprezece meserii. Si bunul stat
roman il incurajeaza" punindu-1 la bir pentru fiecare
din de
Spre Severin, ltrig,-apa.neastimpa'rata*, curgind spre
Motru, intre sate mai _bine Injghebate, dar in care
iara'si arta nu e in locumta, ci in vesmint, Nedanova
are un sunet slavon arhaic, care mirai, ala'turi d2
Gheorghieni, de Balcytesti si Callinesti, de poeticul iz-
vor al Berzei".
Deodatg in stinga, supt inaltimi se ridica ziduri
inalte ca de cetate spartl si linga ele, deasupra ca'su-
telor satului, un ricas bisericesc care to cheam'a din
drum prin simplicitatea liniilor sale-asa de bine chib-
zuite, ca i prin covorul viu al zugraivelilor. E bise-
ricuta cu hramul Vovideniei, al ,,Ovideniei", pe care
a ridicat-o la 1818, a impodobit-o prin talentul lui
Matei, lui Fotache silui Constantin zugravii, in 1837,
Ion si fiul sa:u Costache pe olteneste : Costaiche
Burnaz. Acesti sirbi de nearn intrasera cu totul in viata
tariff : imbr'a.cati in haine de eaietura veche, Ion $i Ana,
Costache si Ruxandra au linga ei copii can poarta cu
mindtie uniformele celei dintii scoli militare in prin-
cipatul munfean. Unul dintre mesteri a infa4isat le-
nea femeilor" in fats cu chipul curnplit al Samodivei
legendare.

29
7 RomAnia cum era pin& la 1918, vol. I
Din Severin apudm dtre satul din care d. Gomoiu
vrea sa faca pentru ai s5i ceea ce-i doreste num.
Drumul alearga pe culme deasupra Dun 5rii, care se
incoaceste la vale, stdlucitor de alba in rasfringe-
rile lumii tad. Tinut de hran5 cu asez5ri trainice. Nu-
mele arat5 vechimea, nume din familia celor termi-
nate in -ova, care merg de la Orsova pin5 la aceste
Hinova, Rogova si se intind tntr -o mare parte a Ser-
biei de nord ; gindindu-te la Berzava dacic5., r o in-
trebare dad sufixul slay nu s-a asternut asupra unuia
dacic, mai vechiu.
Vinjul Mare, unde sintem asteptgi, Vinjuletul sent
dincolo de hotarul mindrelor oprege $i al c5m5stlqr
Inflorite. Aici, casa a biruit. Si tot,ea doming aspec-
tul satelor, cu stilpii de zid solizi, la Viasu, la Vatulele,
unde sufletele bune n-au stiut ce s5 mai faca pentru
a ne intimpina. Sufletele bune 5i viteze, in osebirile
politice de azi ca si in luptele eroice din alte timpuri
c5ci vecinele sate Rosiori $i Viditori par a fi
vechil.
La Viasu sau M5rd5stet, Fratostitenii au facut bise-
rica, de cel mai frumos tip, $i zugravul Petru dip Cra-
iova, cu calla" sa, Ilie, ni-a p5strat, cu fa%a $i haina
lor, tot neamul, imbelsugat at polcovnicului Raidutu,
plus un logocalt, un abagiu, un boiangiu, cite un preot
cu o preoteasa linga dinsul. Duinas5 intov5r5sire a
unui sat intreg, Cu boierinasul in frunte !
Tot drumul pin5 la Oltenita e pe ling case de pro-
prietari expropriati, unele pe calea ruinei, indat5 dup5
plecarea st5pinului, pe ling bogate ogoare de gnu si
porumb. BogaTia aceasta o-c5ra la Dudare o linie in-
gusta c5cuta de nemtiS acuma rusine si scandal !
eine vrea tai is vergi de fier din sine, $i micutele va-
goane ruginesc. Ai impresia c51 treci printr-o Tarsi' to-
1 Nume interesante : la Darvari (Lemnari"), la Minor, la
Terpezita (Mesuta") (n. a.).

30
tat neadministrata. La Plenita foarte mare sat, s-a dat
de curind dreptul de comuna urbanal : atitea altele as-
teapta aici ca si aiurea ! Va veni vremea gospodarirei,
prin politics sau si in .ciuda politicei ? Aceste focuri,
ca pamint si ca oameni, sint vrednice de toate ingri-
jirile.

7. PE DUNARE SPRE GRANITA SIRBEASCA

Dincolo de Portile de Fier, Duna'rea curge intre


muntii inchii. ai Serbiei si intreinaltul mal bana'fean,
pe care liliecii din dumbrava, persicii si caisii din
gra'dini desfIsuea ninsoarea for all, roza. Valuri de
miresme plutesc o clips deasupra apelor line si se im-
pra'stie iute, ca o iluzie.
In stinga, dupa ce s-a inchis paretele de stinca im-
brIcat cu arbori rari, nici o tipenie de om nu se za-
reste ; doar ctteva capre se catara, luned, se prind
din nou : condueatorul for r'amine nevazut. Inauntru,
e miscare si viat5, bruta, in minele de arama de la
Maidanpec ; aici, spre apele ce-si tnsolesc alergarea
spre strimtori nimic decit calmul maiestos si trist al
coastelor sure, scrijelate, goale. In dreapta pins sus
pe deal se dischide ogorul, in mersul lin al boulenilor
surf. Dar 5i in aceasta parte, Ca o amintire dainuitoare
a vechilor vremi cumplite, cind singe vrista apele cu
luciu de olel, casa se fereste a iesi la ivea15., parca ar
sta sa ra'sara de dincolo din ascunzatori tilharul, pi-
ratul de Duna're. 0 steaveche stare de vesnic razboi
pare sa apele Ina, clupa atitea schimba'ri si,prefaceri,
aceste ape despa'rtitoare de 0'6 si neamuri.

31.
Doar dad Roma $i aici a facet, pe vremile ei,
pace, buna pace de munca roditoare. Table le cu ins-
criptiile imparatilor in dare si sup%iri caractere la-
tine sint inei legate de scheletul stmcilor. Soselele de
azi, de-o parte si de alta, sint in leOtuta cu drumurile
pe care cazmaua romans in mini voinice de soldati
le-a deschis intiia oars. Se v'd'd inea ga'urile spate i
piatra" de uneltele lor. Amintiri care au chemat i
cheama la refacerea creatiunilor disparute.
intr-un tirziu, la locul unde riul se despiel pe itru
a incunjura un ostrov in care se desteaptl verdeata
sllciilor cu cra'cile moi, ziduri se infrunea de-o parte si
de alta. Marea opera a Romei a fast rt pta pentru
totdeauna rupta $i in locul imperiului singur acum,
in evul media, regate care se pi idesc si se infruntl
lasind, in rivalitatea for Tacoma, far stapin si f5ri
folos, imensul, m5.retul drum de apI.
De o parte, suit cu zidurile-i tari pe trepte c roiate
de sttnca tare, Goluba%ul, cetatea porumbeilor", Co-.
lumbaciul iii ridica turnurile acum deserte intre pietrelt
c5:rora pasari de aka" spe;a decit blindul hulub' tai
strecoarI trupul c5tre nev5zute cuiburi. Zidirea se Tine
ma solid pe malul ingust dea upra c5ruia poteci inca-
musuroiul pietros. Aici odatI, acuni cinci sure de
ani in cap5t, ungurii dar si polonii lui Zawissa cel
Negru, ostasi ai Jai voc15 Dan Munteanur an incercat
in zIdar sa opreascI mersul inainte al trupelor oto-
mane zburind din gloacea de piatri pentru mai mares
glorie a lui Dumnezeu prosfivit simplu in religia isla-
mului.
In faa., din cetatea lui Laios Crai" a r5mas un
dinte stirb de granit, si din ape se ridia. altul, ca si
0.1111 1-ar fi pierdut to cale un uriaq criditor ete palate.
1Dfergind c5tre acest loc al inclesarii ostilor, 1)unI.

32'
rea fream'ata". Un vint iute o biciuieste in lung, N alu-
rile se intrec, se ciocnesc, se amesteca, se inghit, zvir-
End spume, ca in Mare. E o subit'a minie care inval-
mIseste total, deli din cerul primava'ratec se coboari
raze de lumina proaspala.
Putm mai departe, malul nostru se urwle de cia-
din si lume se vede ingra'msd.dita la ponton.
Sintem la Moldova Veche.
II

GOR JUL
1. TIRGUL JIIULUI

De la Sevcrin linia drumului' de ficr urmeaza


aproape linia despartitoare intre vii, al caror timp de
roada se apropic, si intre sesul, samanat cu dumbravt
$i sate, care duce pins la Dunare, din ce in ce mai
departata in povirnisur ei spre miazazi si rasarit. La
Filiasi, doua linii laterale se desfac, in sus si in jos,
cautind muntii 4i fluviul, intre cari se rasfata. Oltenia.
Cea dintii se va opri la Tirgul Jiiului, fara sa.."--i
ajunga tinta, pasul Vulcanului, dincolo de care se in-
tinde taxa Hategului, inima vechii Dacii, a barbarilor
lui Decebal $i a romanilor lui Traian. Pe soseaua ce
cauta gura de intrare a Jiiului, in pasul ingust al Car-
patilor celor mai inclestati, trece numai diligenta cu
putine scrisori si putini drumeti, mai mult de prin a-
tele muntilor.
Trenul, care nu e (Moe grabit, inainteaza printre
lanuri de aur, ce se scalda in lumina, crcsc de dinsa
Si incep a peri de clinsa, si supt dunga verde, bine
acoperita cu arbori, a dcaluri]or. Ccrul e desavirlit de
albastru, aerul limpecle-limpede : toate parca se con-
funda intr-o larga fcrieire luminoasa. Tirzia vara,
31
obosita, doarme in mijlocul bogatiilor ce a cucerit de
la soare.
Oarnenii sent vrednici de aceasta tail si de trecutul
ale carui urme le acopar lanurile de poruinb, innojte
an de an timp de douazeci de veacuri. Sint mindri,
puternici, infasurati imparateste in zeghile for albe de
,,munteni" : vad citiva tarani grasi, roscovani, cum
nu se intilnesc pe aiurea, batrini cu chimirul plin si
bogatta inunsa, cari, din porcii ce nu se mai primesc
acum la vesnica granita de.ura $t din prunele livezilor
au facut banii ce pot sprijini noua viata a satelor. Si
portul e mai frumos decit acela ce imbraca pe niche-
dintenii de spre Dunare. In zare se vad biserici de zid,
trainice si frumoase, ca un semn statornic al harniciei
rasplatne a satelor.
Dupi Carbunestii, cari inlocliesc vechiul ttrg al
Gilortului, ce se mai chema si al Bengai, pe timpul
cind era stapinit de boierii Bengesti, iata tirgul celei-
lalte ape, al Jiiului.
Timpurile noua au adus strade dreptc, piata, podul
de fier, care uncste acum bietele suvite de apa saraca
ale Jiiului imputinat de arsita. Ele au mai dat fru-
mosul gimnaziu, in odaile caruia se adapostestc o
buni scoala de ceramics si bogata colectie de perga-
mente, hirtii, moncde si ptre insemnate cu vechi scri-
suri rornane $i romanesti, pe care astrins-o la un loc
un om bun, muncitor $t priceput, i nstitutorul Stefu-
lescu. Tot aceste vrcmi de prefacere au samanat in $i
colo cite un palat at administratiei sau ostirii, sau
vreun luxos otel care nu -$i gaseste antreprenorul in
viata linistita Si retrasa a celei mai mici capitale de
judet din Romania.
Dar din cel mai nou trecut, al boierimii Jiiului de
sus, se mai tin in picioare, in curti largi sau dupa gra-
dini mirositoare, case cu pridvoare st lungi stresini,
35
care-si Licalzesc la "lumina casele de piatra, ade atitea
on plouate si ninse, si ascund in cutare colturi nelo-
cuite amintiri sfioase. Si, oricit s-ar fi eladit si impo-
dobit, vechiul tirg e inca tot al acestor vechi case,
care fac sa nu poata uita pins si aceia cari nu-si im-
boga'tesc sufletul prin intrebarea cartilor,
In mijlocul orasului, statuia lui Tudor Vladiniirescu,
Monumcntul si exproprierile locului ar fi postal mai
multe zeci de mii de lei. Nu prea face, cu toate gin -
durile bune. Tudor se razima peso grarnada de -bolo-
vani, sprijinita si ea de o coloana. Un leu strasnic,
cu trupul mic si capul mare fates de Tudor insus.
el pare un Chien -lion' se invirte jos, cu gura des-
chisa spre ragat. Eroul, 'fares asamanare, -e lip.,it cu
totul de miscare. Sabia si-o tine ca un bet:sor. Tea La
e si ea desfacuta de trap. Dintr-un oarecare punct de
vedere, luptatorul apare ca strabatat de o -curioasa
army lunges, cu doui taisuri.
Reprezintatii teatrale ale un,i tripe din Iasi, care
raspindeste gustul de teatru si... dialectul. Rc ;eta mi
se spune ca e buns, si chiar jocul satisface. Arista-
cratiC locals (este, si are trasuri pentru un orasel
cit o batistes) se tine insa de o parte. Chiar dud au
ramas in arasele noastre de pro-vincie, boierii nu mai
reprez.inta un element de initiatha, de cultures ;i de
viata.
Foarte frumoasa gradina publics, Nechlul zavoi.
Viind insa lume puling ca sa se primble (fireste cla-
sele sociale, int-un orasel de 6 000 'de oameni, in -sa
nu se amestece), nisipul si prundul gramaclit se inalta
ca si cenusa pe coastele Vezuviului. Unii vechi copaci
sint minunati. In adincurile, nestrabatute inca de ca-
rari pentru primblare, se tin chiar cetbi i elute.
in fata luxoasei primaril si de jur imprejurul bise-
ricii Sfintilor Apostoli framoasa, bine ingrijita, cu
Cline tuns cu coarna de leu (fr).

36
turnuri inIltate insI prea mult ; inlIuntru, picturi ale
unui mesterbrasovean de pe la 1830 se Tine ergul.
NinzItorii $i viniatoarele stau asezati pe marginea tro-
tuarului. Tipurile .sint energice, figurile Aline, arse
de soare ; ochii privesc drept, fara sfiala. Warbatii
poartI pinzeturi albe sau lungi mantale de postay.
Fotele, camIsile cusute ale femeilor sint dovezi de
1ngrijire si de un gust ales. Toti par mai puternici,-
mai mulIImiti cum am zis decit vecinii bar,
mehedintenii. Acesna din urmI au si altI inatisare
fizica : blonzi, figuri neregulate, turmase; desigurca
in ei traleste alcatuirea vechiului dac, pe cind din:
coace, pe acest pImint, care, zgiriat la intirnplare, da
lagare, marmure, vase si monede.romane, romanita ea
biruitoare se mentme $i in chipuri.
Intre aceste femei frumoase, intre acesti voinici
bIrbati, pIzesc o ordine, care nu se prea tulburi, gar-
foarte carat Tinuti in uniformele for impodobi e
cu rosu. Nici ei nu par frumosi insa, pe iinga -males-
tria masutatl a imbrIcarniniii faranului. Dar mai al s
ce sint pe linga dinsa costumele de oral, rochiile eu o-
.pene si palarioarele sau palIriutele reprczintantelor
,culturii I
In oras e o colonic mica germanI. Ea isi deschide
acum scoala ci germanI, la care si liranii not i i
inscnu copiii. DacI romanii au avut mai mult ca ori-
tine organizarea de stat, gerrnanii sint neintrecu/i in
organizarea for nationalI.

2. TLSAANA

esul oltean pe -care-1 strabate acceleratul nu -sa-


*ulna cu sesul, revarsat ca o spa, al Tarii Romanesti.
Sirnti to mergi pe inaltime mai mare, si nerontenit,

37
de amindoua partite, p5mintul se inalta Inca. Laice-
rele, scoartcie araturilor proaspete, ale finetclor verzi,
ale putinelor lanuri de porumb chircit $i uscat se cu-
funda 5i se ridica in linii blinde. Privirca prinde ast-
fel mai bine satele mari, strins alcatuite.
Si rasa e alta, mai buns, mai mindra. Pala, alba, e
usor ovals ; fruntea dreapta, dar nu larga, ochii mici
cu liniile ascu %ite, nasul putin coroiat, gura 5i barbia
frumos croite tivesc in profit obrazul mare, intins, nu
bosTifflat, nici osos ca al bulgarilor, cu urechea fin
desemnata ; mustata e mica, suptire : un spit al griu-
lui", cum- ice in cintece. Cind merg calari cu caciutile
inalte, tot una de late la baza 5i la virf, cu mantiile
de aba albe plutind in vint $i acoperind ca un val-
trap spinarea tailor marunti, It se pare in adevar ca
vezi ostap de lupte sau de rascoala, dintre cei ce au
facut vestite aceste plaiuri. Icoana de capetenie tacuta,
cu fruntea incretita 5i buzele strinse, a lui Tudor ra-
sane inainte-ti, 5i pare ca-1 vezi pornind in ziva de
februar, cu un cer de plumb, greu ca acesta de astazi,
cu vazduhul tot asa rece cer si vazduh ca si cuge-
tul lui de om cu sufletul inchis, care gramadeste ura
si-$i hraneste dintr-insa setea de razbunare parts -1
vezi pornind, cu cetele norodului, in largi mantale de
aba alba, pentru a-si infrunta ursita.
Numai portul femeilor e mai urit decit in dealurile
si in muntii Vilcii : supt ploaie tree ca niste calugarite
catolice fetele infasurate in broboade, trupurile inva-
latucite in mantii albe, snuruite.
Valea Jiiului vine din sus, cu apa larga, ca de argint
topit, serpuind incet, in falduri grele. E, neaparat,
mutt mai ingusta decit valea. Oltului, dar pare mai
lata, cu dealurile mai joase sa arborii mai rani, gra-
maditi numai in uncle parti. Porumbul s-a cules, $i
lunca pare pustie supt ploaia care a gonit ciobanii ;
inaltimile sint mai mult goale, cu padurite de mutt
38
rase. In aceasta jalnica zi de Sintamarie, scaldata in
apele reci, numai unele saga mai aduna pentru pri-
veliste mul%imi infasurate in mantii si zgribulite. Nu
inteleg cum s-au putut aprinde, cu oricita tuica, cei
ce s-au luat la bataie in marginea unei gari, si -au spart
capetele 41 striga cu injuraturi ragusite : la primarle,
la primarie !"
Cu toate ceasurile de noapte inaintata si posomo-
rirea cerului foarte negru, Tirgul Jiiului apare si acum
vesel, bine cladit, gospodareste ingrijit, cladit strins
si cu rinduiala, luminos.
Spre ziu'a, coviltirul norilor se rupe in siroaie care
duduie ca nine multimi salbatice alergind spre prada
si dimineata infasurata' in neguri se inalta cu zim-
bet de ghiata.
Drumul de la Tirgul Jiiului la Tismana se desface
indata din larga sosea care duce la Severin. E tot o
sosea, mai ingusta si mult mai rau ingrijita : ploile
au eaptustt-o Cu un strat de norm apos.
De o parte si de alta, se vad usoare inaltimi depar-
tate ; in mijloc, porumbistea cu foile ingalbenite. In-
data insa linii de dealuri se riclica-n cale, si padurea
incepe, ca sa nu se mai opreasca pins la zidurile Tis-
manei, care e insasi mai inecata in paduri uriase decit
orice alta manastire a noastra.
Deocamdata, stejari tineri se ihsira deli, cu inaltele
trunchiuri suptiri. Vechea padure e sfirsita, si pe o
culme goals, plina de scinduri cladite, fierastraul taie
scirsnind trunchiurile mari jupuite. Apoi vin ochiuri
de lumina, perdele usoare de aburi. Pine ce, la urma,
stejarii batrini to infasura, doua ceasuri intregi, cu
aina for umeda. Unii au trunchiuri si crengi tot asa
de coplesite de muschi verde crescut ca o catifea, si
dungi albe arata pe aceia dintre stilpii codrului cari,
vor incheia in curind shpt securea lucratorilor lunga
si minclra for viata, lasind vlastarelor loc si lumina.
39
Prin pldurea bltutl, de ploaie tree numai putini
drumeti, supt glugi, cu umbrele, calari si faranii
ellari au adesea umbrela sau in e'lrute si trIsuri.
Lipseste mai cu totul scirtlitura inceatl a carelor cu
boi. In Iuminisuri si prin euelturi pasc of albe, inain-
tind cu un clatinat usor al micilor trupuri rotunde, sI
vice rlzlete. Jalejul, care a numit ()data un judet, se
spade, riulet limpede, supt podisca drumului. Inco lo,
numai, pacea intunecoassl a soborului de stejari. Pare
el esti prin codrii Neamtului.
Un singur sat ping la Tismana, Pestis-tnii. Cele mai
multe case sin incheiate, ca in muntii Moldovei, si
mai ales acolo, la Neamt, din birne grele de lemn
asprm cioplit. Cerdacul se raziml pe stilpi tot de lemn.
Data oda aratarate au fiecare cite o fereasta si cite
o use in fafl. Adeseaori o garniturl cu zimti impodo-
beste spinarea eoperisului 4i sta si deasupra portii marl,
uneori saPael. Ineo lo, niei zugraveli pe pareti, nisi
forme de rut in chemrre la colpari sau in jurul plan-
nici flori pe polite, ea in alte parti de muncele
si munte. Biserica din acest sat e de lemn negru, si
nici intr-o parte intinderea verde nu e slrnlnatl cu
turnuri de zid, ca la alte biserici. Multi farani au fata
tristl, nemultlmitl ; de alminterea si tipul nu mai e
acel de jos din margene ; vezi obrazuri botite linga
capete rontade, eu pslrul si ochii negri ca in Muscel.
Tavelcile slut lucrate mai mutt in rose dungat, insa
cea din fate e scurf/ si ingustl ca o pestela
Lasi calea spre Baia de Araml, vechiul tirgusor me-
hedinean, si apuci la dreapta printr-o porumbiste
intmsa.
De.la o vremc, ingnirni marl, plduroase, se va'cl in
fund. Doi zrnei par el se pindesc inainte de a se
insflea in ghearelc Ior de stincl. Drumul duce spre
40
dinsii, treeind prin satul roman-tiganesc Tismana, si
to cufunzi iarasi in padure, care alearga pe coaste, in-
rununa culmile si pare ca vrea sa-ti taie cararea, pe
tind crengi se ating deasupra in arcuri de triumf mai
frumoase decit acelea ce au camas de la o primire ofi-
ciall in tot lungul soselei. Aceasta padure catarata ai
coborita in adincuri, acest Nalmasag de trunchiuri si
de frunzis bogat nu se poate asamana cu nimic din
ce am vazut pins acum. Apa Tismanei, negrie, fuge in
necontenite vtrtejuri albe de spuma.
Printre- ramurile ce inchid zarea priveste un turn,
cercetind cararea, apoi el -se ascunde iarasi, si numai
iata ca la o cotitura Tismana toata turnurile amin-
doua, o poarta de intrare, zidurile noun, galbene se
vad, tnjghebind o cetate puternica. La fictoarele ei,
pornind din jghiaburi ascunse, o trimba de apa crista-
lina tisneste si, arcuindu-se, loveste un colt de stinca
invelita cu muschi, pentru a se cobori apoi prapastuit,
ca un sul de argint,spre Tismana in vale, unde zac
ruine rosii, noua. La dreapta, verdeaTa .se rupe, si un
malt parete de piatra sura face capatii tuturor cII-
dirilor.
In stinca aceasta se arata, tocmai sus, poarta neagra
a sihastriei -Sfintului Nicodim, acel evlavios calugar
strbesc care a venit la not pe la 1370 ca sa intemeleze
clupi normele cu tuna rinduiala din Atos viata calu-
gareasca a romanilor. Cu cheltuiala sa, din banii
strinsi de la bunii crestini, si cu cheltuiala domnului
din Scaun, Vladislav-voda, bunicul lui Mircea, el
cladi in acest colt de rai, unde vara e stralucita si
iarna foarte blinds, cea dintii manastire mare pe pa-
mint romanesc, cea dintii clurata din zid : Tismana.
Ea trebuie sa fi fost mica, dar armonioasa, in felul
cum arta bizantina s-a inpamintenit 4a sirbi, sau chiar
in felul lavrelor Sfintului Munte. Aici se ingroapi
41
sfintul pe care-1 aminteste asazi o urifl lespede de
pe la 1840 intr-un meschin grilaj, linga biserica
nou $i tot.aici si celalt ctitor, Vladislav-vo.R. Din
pietrele for de mormint, din odoarele da'ruite de dinsii,
din claidirea insa'si n-a mai ramas insai nimic. Dar la
1541, mintuind in ziva de 14 septembre, Radu Paisie,
care a ,claidit bolnila Coziei, fa'cu din nou, in acelasi
stil, Tismana, cu o usai incadrata in flori de crin sculp-
tate si cu pa'reti foarte ina4i, de tot sus boltiti pentru
ingustimea bazei. Se poate spune cal turnurile de acum,
doua rna'runte zidiri octogonale, nu sint ale lui Radu,
ci au inlocuit pe acestea, care se vor fi da'rimat. Roa-
tele spate din ocnite, cadrele ferestilor cu flori cu-
noscute ar dovedi ca si Tismana a primit o noua pre-
facere, dar numai in arna'nunte, pe vremea lui Brinco-
veanu. Glogovenii au fa'cut apoi, in veacul al
XVIII-lea, Inca o repargie, care li-a dat dreptul
credeau ei de a-si zugra'vi chipurile de familie,
uitind pe vechii ctitori, si sa'-si ingroape mortii in pro-
naos. Un pridvor s-a adaus, in sfirsit, la repartitia din
zilele lui Stirbei. 0 nou reparatie pentru cladirile
incunjugtoare s-a facut da'unki, nu pentru cercitiva
caluga'ri cari au mai ramas, ci pentru un sanatoriu
care nu-si poate ga'si ocupantii din .cauza umezelii si
ramine ssa fie camere de inchiriat pentru vara.
Astfel, pe locul celei mai vechi manastiri romanesti
se inaltai astazi o cladire cam des'Antat'a pe din afara,
intr-un cerc de case fa'a arhitectura. Lipseste ver-
deata, florile arborii, miscarea unei manastiri. Pe pa-
jistea sa:racsi zac trupuri ma'runte de rindunele fulge-
rate de frigul timpuriu, pe cind una din ele se zbate
fla'mind'a in batile bisericii, unde si-a ca"utat un adi-
post care-i va intirzia moartea. Pare sufletul nemin-
Oat al batrinului ctitor...
42
3. PE VALEA JIIULUI SPRE HOTAR

Cerul e cu totul acoperit cind pornim pe valca


Jiiului spre granita. In lumina trista a .diminetii reci,
umede, se vede lungul sir al caselor din satul Vadeni,
in care intri indata ce ai iesit din Tirgul Jiiului. Tot
cladiri de birne incheiate, copereminte maxi de sindila,
zim ;i de lemn innegrit deasupra casei si a portii de
intrare, inalte patule de vergi irnpletite, movile de fin,
coceni i frunzare strabatute de prajini.
Apoi, cale de doua ceasuri, intre dealurile mari din
stinga si cele, mai mici, din dreapta, se intinde lunca
seasa, aproape cu totul cut-Ai-a de arbori, mai mult
goala de case si samanata cu pilcuri de porumb.
Deodata un vintisor se ridica, Si sparturi albastre se
fac rapede ca prin minune in pinza laptoasa a norilor.
Soarele nu se vede Inca, dar spre rasarit e un fr'a-
mintat pripit al negurilor deasupra dealuritor. De-
parte, tocmai in cellalt capat al boltii, costise, vai sc
auresc usor de raze al caror drum nu-1 intelegi ; chiar
in ses, de tot aproape, virfuri de arbori se lumineaza
pulin.
In sfirsit, un zimbet sfios patrunde prin norii pe
cari vintul i-a sup ;iat pe incetul. Soarele insusi se
iveste, intii ca .un sters disc de lung, apoi stapin pe
intreaga lui stralucire. 0 mingiiere calda atinge obra-
zul, si in aceeasi clipat cimpul si zarile s-au preschim-
bat. Porumbul zdrentos pare infasurat in scutece de
aur, focuri ro$ii, galbene, albastre sageteaza din roua
luminoasa, departarile se vadesc ca la ridicarea unei
perdele, si tocmai in fund apar inahimile albastre, pe
care calatoreste o scama de nori destesuci. Cite un
cioban tinar sta razimat in bits si se inching puterii de
lumina, caldura si viata, care a biruit 5i-§i urmarqte
dusmanii pentru a-i nimici.
43
Jiiul nu s-a vazut incl, deli e foarte aproape, caci
curge colo, la stinga, supt acea perdea de salcii, sar-
bede, buhoase. Odata el scinteie in frintUri ale pan-
glicii sale de argint Apoi iarasi salciile-1 ascund cu
totul.
Acum, in, stinga coasta se vede bine, acoperitI cu
paiduri si casele satului Porcenii. In dreapta, Bumbestii
se dcsira in ses cu. case bune nona si o frumoasa bise-
rical de- zid. In faca, 'milli marl, pravalici in neorin-
duiala, par ca inchid drumul, cu, za.gazul for bogat
impadurit.
Trasura gaseste insa necontenit inaintea- ei aceeasi
sosea buns, care se face din ce in ce mai sigura, mai
netcda, mai tare, ca cimentul, zice batrinul Geara,
care mina girbovit, etr un lung ;ugui de caciula ciu-
doasa pe cap. Cind s-ar crede ca va atinge muntele,
ea luneca pe priporul lui si stapineste Jiiul.. Am intrat
in munte".
Deasupra noastra e un puternie povirnis drept pe
care padurea de fagi, plantaTiile de nuci au limas nu-
mai sus, pe alocurea, pe clad jos se rostogolesc bolo-
vani, se scurge praf de piatra negric, galbena, rosie ca
singele uscat, se infatiseaza lespezi marl insulori in-
tunccate sau aprinse. In fata, dimpotriva, stinca sura,
care razbate numai ici 5i cola, c irivesmintata intr-o
stralucita marrtie de paduri si tufisuri.
Pina fa vami, drum de trei ceasuri, e acc,easi strim-
mare, cu un p'S.rete rupt de dirtamita si de cazmale,
spintecat in rani de rugina si de arsuri, care s-a re-
varsat pe margenea apei in cladarii salbatece, si cu
cellalt parete drept, nalt, trist, singuratec, cuprins de
sus pins jos /in zarea padyrii.
/ntre cele doua crestete inane e prins un petec de
cer, pe care norii s-au prefacut acum in destramaturi
44
usoare, linoase, care se pierd pe incetul in albastru.
Soarele tisneste deodata rotund pe culmea din dreapta.
Sint unsprezece ceasuri, si la trei el se va cobori, tot
asa deodata, fara sa lase nici un joc de lumina in
urma cufundarii sale linistite.
Jiiul nu mai este aici senina panglica de argint din
N ale. Umbra padurilor 1 -a prefacut intr-un sivoi
verde-uleios, care-si schiniba la fiecare cotitura, la fie-
care pas infatisarea, dupa toanele patului sau pietros.
Aid el inainteaza iute pe un pravalis domol, mai de-
. pane e taint de dungi de spumy ca nite coame albe
ce filfiie ; indata el se rope turbat in suvite ce cloco-
tesc nerabdatoare, cu un fislit de rascoaa, apoi el
luneca rapede printre marii bolova1 ce-1 string de
aproape, se roteste in viltori, arunca nisipuri colturate,
prelinge apoi hnistit paretii unei pietre ce nu se poate
misca din loco, in clipa urm'Stoare, el se va intindc,
aproape incremenit in luciul sau verde, ca a icoana
a apelor fail curs din umbroasa, recea Tara a mortilor.
$oseatia frumoasa e mai mutt pustie, caci drumul
acesta de stinca,.desi leaga doua taxi, cu multe ,grett-
tati si uriase jertfe, mai ales din partea noastra, nu
schimba intre ele marfurile lor. Abia a trecut mamina
greoaie, umflata, strimba, a diligentii, cu conductorul
ei galonat, calatorii de toate treptele, bagaje in toate
colturile si un tinar de la oral cocotat in coada de-
asupra sacilor cu ovaz. Rareori mai vezi cite o caruta
cu dmmeti ce merg dincola, gx5mIdivi cu lazi, pa-
chem., boccele si burdufuri supt coviltirele girbot. ite.
Vreun Oran calare, vreun biet calator sarac, ce urea
pe jos. Incolo, numai lucratorii de la sosea : rornani,
italieni si nemti, can dreg in rnai-multe locuri drumul
prabusit sau muscat de mina, cu sinele de fiery, roa-
bele, fierariile $i intunecoasele Castile de adapost cc
si-au durat, taraneste, din lemne grosolane.

45
8*
Odata, soseaua trece pe malul drept al riului si se
infunda in padurea uncle vite pasc risipite supt paza
unui mos zdrenTos. Schitul Lainici, o cladire ficuta
din bani boieresti amestecaTi in veacul al XIX-lea,
supt voda Caragea, se ascunde aici 5i la dus si la
intors am vazut in acest ungher tainuit de lume mai
multe neveste decit monahi.
De la vama ping la granifa, cafe de vreo juma-
tate de ceas, munTii, Jiiul si soseaua, deopotriva de
pustii, se prefac intrucitva. Spinarile stincoase cresc,
lespezile spircuite la deschiderea drumului sint mai
greoaie si ameninTatoare ; mesteacanul is locul fagu-
lui, fiind samanat mai rar decit acesta, si la sfirsit se
adauga si bradul intunecat, care pateaza insa numai
uneori. Jiiul se zbuciuma acum tot mai In fund,
strins mai de aproape intre pareTii dA piatra cari-1
calauzesc, el riu mai .tie de odihna verzilor ochiuri de
liniste. Iar soseaua, cu podurile ei de piatra bine ne-
tezita si cu caatoanele rosii"ta nistc 'castele, e o scumpa
podoaba _pcntru o Tara al carii ban s-a risipit farS
cruiare.
Dupa citeva ra.taciri, ca a ajuns pc malul sting. Un
munte inalt, gol, cu fruntea ascuTita, rasare inainte.
Jos, o ghereta si o pirghie tricolors stau in fata unui
stilp de hotar vapsit in colorile Ungariei, linga care
pazeste un funcTionar cu chipiul 'Malt. De acolo ina-
inte, prin munci si vale, neamul romanesc nu mai sta.-
pineste Tara sa.
La intors, apusul stralucitor de our sters, de rugi-
niu usor, se desfasttra cind iesim din strimtoare. Si, in
acelasi timp, in rasaritul siniliu infloreste faTa galbena
a lunci. Lunca intreaga, cu timbre mari negre, pare
inalTata in lumi de taina.
46
4. INTRE TIRGUL JIIULUI 51. SEVERIN : DOUA DRUMURI

Tirgul Jiiului e legat printr-o sosea cu capitala ju-


detului vecin, cu Severinul. Urmant aceasta sosea in-
tr-o zi de o tristeta blinds, cu puling lumina rece
strecurata prin pinza, a§ternuea de la un capat pins
la altul, a departatilor nori albi.
Dupa podul peste Jiiu, la capatul zavoiului, care e
gradina orasului, soseaua inamteaza fara serpuituri,
supt dealuri impadurite, dincolo de care se vad muntii
inegurati ; de ceialalta parte, alte siruri de inalcimi
se insira invalurate.
Balti de ploaie, helesteie in care femei isi cur
pinzeturile, un petec de padure rarita. Incolo, drum
aproape pustiu, indata ce te-ai departat de oral, po-
rumbisti ce se culeg, araturi proaspete inseilate ici si
colo.
Satele nu sint rare. Pe coastele inaltimilor se ivesc
adesea mari biserici noua, frumos inalbite, biserici de
zid cu cite doua turnuri. Dar casele de birne sint
foarte proaste si stau mai prejos decit cele mai rele
din Vilcea. La multe lipseste si varul si lutul ; feres-
tile sint abia cascate si le acopere cite o farima de
geam mos. Rareori vreo poarta sapata ; niciodata o
podoaba, o Hoare. Uneori sint adevarate poieti goale,
si pe dinuntru si pe din afara.
Dar casa e mai saraca, mai nenorocita si trista de-
cit locuitorul ei. Patulele sint maH, foarte bine imple-
the, nutretur de iarna al vitelor, coceni si fin, sta
fnfipt in prajini. Copiii zdrentuiti merg la boi", si
cirezile, turmele de of si de capre past in jurul caselor.
Dintr -o bojdeuca neagra, rasare o femme bine imbra-
cata, care desfasura spre vederea unei vecine o fru-
moasa zavelca noua. Portul e bun, si numai copiii sint
lasmi in camesuict negre sau zac in casa ca tiganii.
47
Aici trebuie, nu pa.'mint, cit invat'Atuia, lumina% simt
de ce este viata si cum trebuie traits. Pins si hanurile,
tinute pe aici de tarani, si nu de evrei ca in Moldova
sail de greci ca in multe parti muntene, samada ru fuste
spelunca nelocuite. Tuicarii isi beau prea mult turca,
si d. Gean-a, care ne conduce, e de parere ca aSa lac
si invatatorii, cari ar trebui sa stirpeasca deprinderile
rele.
Un deal de lut acoperit -cu padure desparte Gorjul
de Mehedinti, si de pe virful lui se desfasura: tot tinu-
i
tul de coaste vai, cu, poteci de verdeata, cu raiari
si case ce se ivesc departe. Despairtirea aceasta a jude-
telor prin spinari de dealuri arata caracterul for ne-
atirnat din vremuri, fiecare avind judele san, abia su-
pus voievodului. Astfel aici se hotara Pamintui lui
Litovoi de pe Jiiuri de staPinirea Mehedintilor-, a
oamenilor ceta'-tii Mehadia (h e ca in Harnaradia un
adaus oltean). De cealalta parte, e Roiuta, numita
asa dupl coloarea ca"ra'mizie a lutului pe care p lute-
meiat5.. Sand e mai bun decit Virtopul, cel din -urrna
sat al Gorjului. Se va'd si case cu do-u'a rinduri, pareti
mai magi cu obloane, boltiri de zid in cerdace ; citeva
slut zidite din caramida.. Intfinesti fete frumoase, ro-
tunde, cu ochii maxi. Dar lungul sir de case pe costisa
-dealului lass o intiparire -nepnetenoas'a si trista, prin
-murdaria copiilor cu obraji galbeni, prin putma ingri
jire a hainelor si a caselor, prin mirosul green de ba-
kgar ce se ridica din curdle mocirloase. Asteptam sa
se dea hrana tailor, inaintea unui ban cu geamuri
sparte, cladit tiraneste, si supt un coperisInalt, nude
duhleste de o parte grajdul, iar de alta uriase ca'zi in
-care fierbe wica. 0 nevastl cinchita pe tm scannel
toacal varza cu toporul in pitutul puilor ,de gains si
grohaitul purceilar, pe cind in cris ma' iltaceste-n pa-
puci hangita, care se ,cheama Alexandrina si are fata
slabs, palida a mei mari boieroaice intre movilele -de

48
baligar. Lln nebun. ni tot insira de la capat citi copii
are si cu cine este in legatura. Mos Udrea a murit,
incheie el ; dacras muri i eu dupa dinsul !" Iar citi
yin la han, chemati de o femeie grasa cu picioarele
goale, au cuica in cap, zbiara, cinta i chiuie.
Motrul curge linistit in _vale printre salcii, lat ea
Ia lornita. linga Tirgoviste. Ti tree= intr-o improsca-
tura de stropi, Sr apucam la stinga printr-un tinut
verde, cu porumburi si case albe presarate de-a lungul
clrumului.
Apoi incepe un. 4ir de suisuri si coborisuri prig pa.-
duri si vai, taind de-a curmezisul inaftimile ce- tot
rasar in zare, albastre. Pina intr-un tirziu nu se mai
vad sate. Dar soseaua e foarte mutt strabatuta ; ea
nu ni aduce numai cirduri, de vice albe, pilcuri de ©i
blajine ce fug speriate drept inainte, pa'stori si pa'sto-
rire, unii numai in camas', altii cu sumane, cojoacele,
saluri, ba chiar cu umbrela. El mina inaintea noastra
earl, carute, trasuri, ce aduc supt cosuri, covergi si
peteci de aba murclara o lume amestecata, in care cei
mai multi la numar sint sateni. Portul for se deosebeste
intrucitva de al gorjenilor nsadragii de aba sint cu-
suti in fats. cu flori si gaitane negre ; caciulile albe,
negre slus mintuitesus cu un triunghi sau se apleaca
la o parte in mown.., ca vechile cacivli razboinice din
vremea lui Mihai Viteazul. Pe linga zIvelcile din ju-
detul vecin, mai scurte in fata, se vad fete ce incun-
jurl tot trupul ca acelea din Muscel, dar se desfasura
infoiate $i scurte, ca rochiile tarancelor unguresti ;
uneori, un sort cu aceleasi dungi pe cerrosty ca si fota
impodobeste si imbogateste imbracamintea. Fruntea
e la multe incinsa cu the o basma cu flori, deasupra
careia, far s-o acopere, e aruncat largul val alb. Dar
mate acestea se vad in cernutul neobosit -al ploii ma-
runte ce urmareste. Oamenii zac in carale ude, graml-
49
diti in mormane greoaie, triste, supt cergi, sumane si
cojoace cu captusala mitoasa intoarsa inafara.
De la o vremc, se vad larast sate, in siruri sipilcuri
de case curate si bine ingrijite. Locuinta mehedinteana
stapineste de acum inainte : casa alba cu o fereastra
in fatal si alta pe lature ; pe inaltul, foarte inaltul
coperemint de sinchla neagra se ridica un mare Tugui
de ogeag, acoperit cu aceiasq sindili veche, ca surgu-
ciul puternic al unei caciuli grele. Multe locuinti au
opro-ane in fata, pentru adapost §i gazduire, ca la ha-
nun, .care se deosebesc numai printr -o a doua fereastra
din fata, mai bine deschisa si inzestrata cu obloane.
Multime de cara desjugate asteaptal supt aceste uriase
umbrele de lemn.
Un ultim dell se ridica in fata, infasurat in groase
neguri laptoase. Ele se desfac din larga Dunare, si
orasul, in stradele pline de lapovita ale caruia intri in-
data, e Turnul Severin, care-si aprinde luminile in
scara posorporita, muceda.
Din alta parte, Gorjul, sarac, se anunta printr-un
nume care trezeste amintiri istorice. La Tintareni, ye-
nind din sus, Tudor si-a asezat una din, taberele in
care a stat mai multa vreme. Interesant moment din
viat<t noastra nationala si interesant nume de sat, care
trimete la un sat de obirsie, prin tine stie ce parti de
balta, Tintarii. Brostenii sint si ei veniti din jos, alei
ca si in Moldova numele acesta infatisind : locuitori
de part'. mlastmoase ; Baltenn, ba chiar §i Rovinarii,
de la rovine" baltoase, mai departe, au aceeasi ori-
gme. Contra parerii obisnuite, au fost deci si coloni-
zari de jos in sus. Pesteana corespunde unui sat arde-
lenesc, .iar la Ias, ca si la alt Ias din
d Arges, se vede
ca originea vechii capitale moldovenesti n-are nimic a
face cu iazigii, carora, de fapt, la unguri (v. lasz- be-
reny, centrul lor), ca si la slavi, li se zice : Iasi. E nu-
mele intemeietorului, vechi nume ca si al acelor mosi"
50
cari au dat numele for la Vraduleni si Dragotesti, la
Roma'nesti, din marginea Tirguluf" de pe Jiiu :
dulea, Dragota, Roman. La Olari, e inc a unul din
satele, ca Fundenii Prahovei, Potigraful Ilfovului, care
dadeau 5i dau pins astazi cerarnica in care se intru-
peaza, prin forme si colori, simtul de frumuset'a al
poporului nostru.
Acest simt se arata in aserIlenea locuri cu casele mai
mult umile, nu in improvizatille hicloase ale bog'ata-
$ilor, darnici in colori 5i in stucaturi, ci in admirabi-
lul port al ssitenilor, al femeilor mai ales, care incepe
odata cu muncelele de supt Carpati. Trupul pare dat
insusi, in mladirea lui gingasal, dupal aceste carnasi
invoalte, dupa aceste oprege care string, dupa suptirea
marama, alb on galbena, care flutura. Femeile ase-
zate pe marginea ceardacului cu furca in mina silt
icoane de gratie patriarhala.
Trecind prin regiunile de supt munte, a ca'ror tra-
gedie in rizboi mi-o descrie emotionat un ofiter aY
marilor lupte, scriitorul Pamfil Seicaru, revad Tis-
mana, care-mi rezerva descoperiri : candelele de ar-
gmt date in amintirea boierului Vradut de la sfirsitul
veacului al XVII-lea si, mai ales, in usa paraclisului,
prefacut din grajd de vite in capela absolut noua,
avind duioasa nota a vitraliilor claruite in amintirea
fiului, mort de accident, al lui Co5buc, vechiul privaz
de piatra al lui Nicodim ctitorul. Sint usoare desem-
nuri inflorite, de o linie dura, fara nimic din pompa
celuilalt cadru de piatra, din secolul al XVI-lea, care
duce la biserica cea mare.
De aici, de supt stinca ameninfatoare asupra vechii
ctitorii, din adinoul paclurii de stejari $i castani in
care vijtie izvorul si cascada 4i arunca ngcurmatul zbu-
cium, drumul merge spre apus printr-un tinut bogat
impadurit, cu inallimile stropite de pete 5i stra'ba'tute
de vine colorate. In fund, amfiteatrul muntilor se
51
vadeste in cele mai delicate colori, o_bruma usoarN
parind ca acopere suprafeTele sure. Purim si fare ase-
zari omenesti, dar cit sint de vechi o arata nurnele
celei dintii pe care o intilnim : Celeiu, corespunzind
in sunetu-i dacic Celeiului de pe malul Dunsarii.

5. PRIVELIFTI GOR fENE

Congresul Ligii, unit cu serbarile lui Tudor, rn-au


-adus din nou in Gorj. Serbari prinse de oficialitatea
,de partid care a anuntat cinci mini$tri, doi mitropo-
hti $i. cita alts 'fume pentru a-i amesteca fare nici un
cost cu aducerea ramasitilor Ecaterinei Teodorit, fiica
taramlor din Vadeni, care a aratat ca $i o copila de
la Tara poate lupta pine la moarte pe eimpii19 de ba-
talle, pentru cinstea si apararea fart:.
Orasul nu s-a schimbat delete : aceeasi buns rindu-
iala curate in hotare care nu se pierd, ca in alte alcd-
tuiri urbane, prin lungi mahalale urite, infecte si ne-
sanatoase. Si astazi nego;ul e intreg in mini roma-
nest:: este si o colonie de Margineni, din Saliste, care
a primit frateste corul de acasa, cu fachioalele Ape
fluturind cochet asupra cintecelor in care se ideali-
zeaza iubirea gingasa a unui popor cinstit.
Am stra'batut judetuj in Inai rnulte -threctil. Si catre
Tisrnana, prin straja aproape Treintrerupta a inaltilor
copaci de padure cu cea mai ciudara arhitectura ras-
firati in laturi, suptiaci pins la virfurile rotunjite,
alcatuici din capricioase izbucniri -de ramuxi. Ceaf mai
hogata inflorire de fineata acopere poienele in acest
Inceput de iunie, rind vlaga_primaveril e Inca in toata
-putere.a ei. Tar, seara, la intors, sdnteile licuricilor sar
in iuvi cercuri scurte din rn'ara'cinisul dezmierdat de
tz
lumina lunii care s-a itiit in crai-nou la coltul orizon-
tului. Vad din nou manastirca din fundul codrului,
infipta pe inaltintea din maruntaiele careia apa zbuc-
note cazind cu zgomot pe pietrele sure. Pe cararile
inguste ale padurii se strecoara acuma, inginduratif
refugiatii rusi din armata lui Vranghel, ducind cu
dinsii suprema deznadejde a unei cauze poate definitiv
zdrobite. Din splendidele uniforme de odinioara au
mai ramas -numai zdrente care devin ridicule ; capete
intunecate de o tristeta muta apar la ferwile vechilor
chilii ; elegantele domnisoare de odinioara n-la'tura
terasele cu craci rupte din copacii batrini.
Cercetari mai coua au aratat ping uncle se intin-
deau navile laterale, advoancle" vechii dadiri In
pur stil sirbesc al secolului al XIV-lea ; pridvorul
acLual, Cara nici un sart, tine local -vechii incaperi de-
asupra careia se rielica un al treilea turn, acuma dis-
parut. Supt o eosrnaga de lemn, se vede piatra cu
inscriptii din-veacul al XVIII-lea; care acoperea odata
ramasitile sfintului izgonit din creatiunea sa : crucea
de plumb singura, linga c1teva odajdii, expuse in in-
terior,11 mai aminteste.
Cadrul de la 1540, cu flori, e deosebit de frumos,
incunjurind usa mai nou', cu sapaturi frumoase pe
care le trivializeaza o zugraveala tarcata. Pictura pro-
naosului, pastrata neatinsa, pe zidul care desparte de
biserica principals, e de o foarte mare distinctie. E
era mai frumoasai pe care o infatiseaza bisericile mun-
tene, intrecind, prin libertatea misc'arilor ca si prin
fineta expresiva a figurilor, chipurile si scenele de la
bolnita din Cozia si de la bisericuta Snagovului. Mes-
terii bisericesti, dintre calugari, lucrau si la inceputul
secolului al XI/Ili-lea, la tetrapoade care sint de toatH
frumuseta. Astfel printr-o insernnare in litere ingrijit
sapate cunoastem numele sculptorului de la 1740, care

53
continua vechile traditii alese ale ssa'pa'torului in pia-
tra de la inceputul veacului al XVI-lea.
Un simT deosebit de arta a durat in acest judec
al Jiiului de sus pins in zilele noastre. Porturile
populare, din care colectii splendide s-au fault cu
prilejul sa'rbatoririi comemorative, au pentru Olte-
nia aceeasi stralucire ca porturile din Arge§ si Muscel
pentru Muntenia ; aceeasi stapinire triumfatoare a
rosului in romburile care se imbina in unghiuri, dar
aurul, argintul sit mult mai mari, numai pe margeni.
Oricum, bog'acia acestor camasi cu inflorituri dis-
crete pe umeri, pe mineci si la sin, a acestor vilnice
vechi si a acestor catrince mai noua pare a fi in 1a-
gatura, si aici ca si peste Olt, cu vechile resediati ale
voievozilor, de la a caror boacie s-au indemnat si
faranii, despre a caror obirsie nobila va fi vorba mai
tirziu. Ar trebui sa se admita deci ca aici a fost
scaunul lui Litovoi vpievod din veacul al XIII-lea.
Este totusi adaug o paranteza o intreaga re-
giune uncle portul are cu totul alt caracter : in con-
curenca a biruit vesmintul unguresc", cum i sc zice.
Negrul $i albul, amestecat cu dungi de fir, it deose-
besc ; valul acopere capul, ca la Saliste. De altfel si
4iumele satelor din aceste parti, sate care, ca Cernsa-
dia, se ascund intr-un cazan dominat dd dealurile
impadurite, au un sunet deosebit. Ca in aceasta Cer-
nadie, ca in Cincidia, cu admirabila biserica de la
inceputul veacului al XVIII-lea, finala corespunde
aceleia din numele Cisnadiei ardelene linga Sibiiu ; e
de apropiat cred, cu toata deosebirea de accent, nu-
meje riului ce serpuieste, larg si alb, printre mara-
cini, Amaradia sau Hamaradia (h se adaug in aceasta
regiune nu numai odata la un a initial).
Vechile origini boieresti se vadesc si in numarul sa-
telor de mosneni, cari ;in cu indaratnica mindrie la
traditiile tor, chiar atunci cind, dupa vechea gluma,
54
omul, intinzindu-se pe pamint, isi pune capul..,pe o
yarin5. vecma $i picioarele pe alta. Datinele razboi-
nice se perpetueaza in vendetta care, ca in Serbia si
departata Corsica, facea ca familii intregi sa se ni-
miceasca, razbunindu-se ping la distrugerea totals un
omor prin alt omor. Mi se spune ca ping astazi se
urmeaza asa, fara ca .0 asemenea cnma sa aduca un
discredit moral. Se intimpla si cite o ca-satorie care
curma cumplita ura. $i Cu prilejul noilor improprie-
t'ariri capete au fost zdrobite cu clomagul ,,pentru
simpla incalcare" a unui teren tinut in arenda.
Si Vladimirii lui Tudor e un astfel de sat mo5ne-
nesc. Numele venind de la Vladimir, mosul" inteme-
ietor, fara sufixul obsinuit e ,cti, corespunde nu-
mele Novacilor (de la Novac, cu acelasi fel de deri-
vatic). Mutt din sufletul lui Tudor se explic'a prin
acesti inaintasi razboinici. De la ei avea mindria,
demnitatea, cunostinta de drept,hotarirea iute. Cres-
cut in Lest mediu de salicie dirza, el nu putea fi
In acest colt de lume, cu delulete invalm'asite, supt
care luneca izvoarele, cu bisericuta in care se insira
sfintii tntr -o pietura bunicica ,de la inceputul veacu-
lui trecut o urita turra mai recenta ameninfa sa
darime pridvorul pe stiIpi, cari au crapat supt greu-
tate locuintile sent meschine. Nu se mai vede, ca
in Ostrovul dintre Scoarta si Bibesti, casa cu doua
rtnduri, cel de jos cuprinztnd depozitele, cel de sus,
la care duce o scary transvergara, incunjurat pe trei
parti cu un balcon sprijinit pe ptrghii oable, si nici
locuinta bung din imprejurimile Novacilor. 0 sin-
gura &dire, a familiei Garbea, cu aceleasi doua. rin-
duri, are cerdacul de zid cu coloane joase de all-
midsa, legate prin bolti cu incercuirea slabs. Vechea
casa a lui Tudor, mutat'a ceva mai sus pe aceleasi
55
ponoare acoperite cu pomi, cuprinde, supt ccperie,u1,
ca de obicei inalt, cu 5inchla mare ca niste sc.indu-
rele, doua biete oclaiTe care nu cornunica intre ele, ci
dau in acelasi plan smerit la care duce scariTa prirni-
tiva. In Casa din fata, d. Aristide Schileru, fiul lui
Nea Dinca", si harnica lui sotie au organizat o mica
expozi.cie in care intilnesc, cu o placuta mirare, piese
din catapiteazma Sarindarului din Bucuresti si o mare
icoana imbracata cu argint a Sf. Ioan Boteza-:torul,
peste care a trecut o restauracie de Fa 1834.
Oamenii sint intrepriniatori $i mindri. La Cerna-
dia am vazut un tinar satean tutors din America, in
punga- cu jumatate de milion de lei, pentru a se in-
sura in satul lui si a imbraca vechiul sau port. Sate le
se tin strinse in solidaritatea for de siqe si nu pH-
tnesc Ia hora pe cine se incurca cu vreun strain, vireo
limbotenie. Avintul bancilor populare, pornit de la
Banca domnului Gh3 Dimitrescu, e Inca o clovada de
perpetuare a vitalitaIii gorjene.
Gustul de arta se vede si in usile de la biserica,
sculptate pe mai multe registrecu chipuri de sfiri
Una, din veacul arXIII -lea, cu chipurile sfintilor
Ioan $i Paraschiva, e in posesiunea dotnnului Schi-
leru, alta, marunta", cu insemnarea min slavoneste, se
vedea la expozitia Ligii Culturale. Pe la 1840 curare
pictor de sate imita in propriul lui desemn vechile
antimise si facea pe o bucata mare de pinza, dupa
diferitele picturi bisericesti, portretul preotului
Rosoga, al preotesei si al copiilof. In acest judet sin-
gur s-a incercat Inca de m-ult facerea odajdiilor pre-
ocesti, nu din brocard de cumparatura, ci din boran-
gic cusut cu cruci si flori de lira colorata. Un gen in
care poate ar fi de lucrat mai departe.
De-a lungul jiiului soseaua incornparabila a imba-
trinit ; pare ca poarta urmele rusinii pe care au im-
pus-o varii navalitorii straini, cari pentru intiia oara
56
au ilzipNtut nepedepsiti pciri aceste locuri. Ici si colo
parapetul de zid incovoiat in arcuri s-a rupt, prive-
listea asupra apei, care inainteaza in largi uncle ce-
nusii incunjurind de spurna" lespezi rotunde culcate
ca mste fiare, e oprit5, de salciile care au crescut pe
mal, imbulzite. Pe stinca din care se rup la'rimi de
piatra galbeda% cresc alaturi micsunde rosii, clopote
albastre pe cotorul inalt suptire ; flori galbtene ma"-
runte se string in ma'nunchi ; toate felurile de muschi
se unesc pentru a captusi paretele aspru, in sprtu- a
rile canna iii infig radacinile copacii cei noi. Feregile
maxi si mici iii rasfafa", frageda frunzsal ferestruitI
La capa't, spre vama veche, schitul Lainici a sufe-
rit 1nult de pe urma cuibaririi profanatorilor teuto-
nici. 0 parte din chilli e ars51, egumenul si cei citiva
caluga-ri se oplosesc abia in cele care au ra'mas in
picioare. Bisericuta, cu elegantul turn.cle piatra si cu
pridvorul pe stilpi, Inchis acum in urma de o zidarie
nedibace, are foarte frumoase picturi in registrele de
sus, unde se v'ild arhanghelii incuniurind scaunut de
judecaa ling'A care Adam si Eva, in gemmchi, iii as-
teapt'a' soarta....
Inscriptia da data de 1819 si pomeneste pe voda
Caragea, care e 1i zugravit cu barba albs in rindul
ctitorilor, boieri olteni, maxi si raw' : Bengesti, Brailoi,
si 6:Lugar', aludirite ; se pare insa ca a fost adausa
mai tirziu in locul alteia mai vechi. In altar rimin
scrijelate numele soldatilor gertnani cari si-au asezat
caii irr cuprinsul clacliria sfinte ; ele trebuie p'a'strate :
si in inima ntyastrl sint scrijelate insultele anilor
grozavi.
III

DOL JUL

1. CRAIOV A

Ne coborim to jos, despre muncele c`tre Craio-


va. La dreapta, o foarte frumoasa biseric51 de sat cu
mai multe turnuri. in imbinarea de colori a for se
vede acelasi gust care a treat haina de la Tali.
Dealurile sent acoperite de ceaca prafului rascolit
de vint. Statia de incrucisare de la Filial. Se intu-
neca.
Craiova v`alzua noaptea la sosire. Ce e vrednic
de laud'al, e pavagiul solid $i bine intre.cinut, strada
larg t'aiata. Casele nu se potrivesc intre ele, ca de
obicei la not unde orasele se dezvolea .din, sat,
care, acesta, are bordeiele sau casu%ele Taramlor, cir-
ciuma neingrijia a evreului sau a grecului si,falm-
cele curvi boieresti ale proprietarului, pe linga care
se adaugsal la oras splendoarea cladirilor publice
idalTate sus si incapa'tor din adevairata nevoie sau
st din risipa imprumuturilor si setea de a 1:i'rea.
Deci, si aici, biete ca".suce locuite, vile nejocuite (lu-
mea e inca la bal), grilajuri de fier, garciuri care cad,
eirciume cufundate in Omint ; un admirabil palat
administrativ, mai impuna'tor ca aparenfai, data nu
58
ca soliditate, decit cutare palat princiar strain (ca sa
nu-1 compar cu modesta casuta albs a reginei Wil-
helmina din Haga).
Centrul, luminat electric, face o mare impresie.
Se vad cartiere de case inalte, lipite una de .alta,
ca Lipscanii" Bucurestilor. In fata unui admirabil
otel care se terming acuma gust ultra-modern, fa-
iante colorate, proportu mkete mai opresc la
unul mai vechi, dar tot asa de incapator, unde pe-
tree noaptea constatind cal orasul Craiova are pe
stradele sale bine pavate, care rasuna puternic, ping
la ceasuri inamtate si apoi cres-de-dimineata, o cir-
culalie. destul de apreciabila pentru cine ar voi sa
doarma, si nu poate. Din judetul de tarani st mos-
neni de tarani mai mult mosneni si mosneni mai
mult tarani al Gorjului, am venit' iarasi intr-o
resedinta a boierimii, ca Bucurestii, ca Iasul.
Vazuta ziva, Craiova e cum mi-o inchipuisem.
Douai mars strade se taie crucis. Cea mai mare cu-
prinde pravaliile mai insemnate (nu oficiile publice,
care nu sint toate impunatoare si se afla, cele mai
multe raspindite, dupa raul nostru obicei, prin un-
ghiuri puffin va'zute si cercetate de calatori). Sint pc
dinsa si case particulare de toata frumusetea, in ge-
nul vilelor cochete, cu gradinita in fata, pe care si
le doreste tot romancl si care nu sint decit floarea
bogata, de sell, a umilei floricele de cimp casa
Oranului. intre ele se iveste, vesela in mijlocul ar-
borilor, o frumoasa biserica rosiateca, una din cele
trei marl biserici, toate modernizate cam in acelasi
fel, ale Craiovei.
De la un loc caracterul elegant, european at stra-
dei slabeste, cu toate ca pavagiul ingrijit merge mai
departe. Aici se vad case mici, risipite, magherniti
pe maidanuri goale, locuinti cufundate in pamint,
praf (o ! e destul in Craiova seasa !) ba chiar o
59
rips cu putina' app inalbusita de un gunoi care nu
miroase frumps. Dar, dincolo pe podisul peste aceas-
ta girls, lucrurile se dreg.
La capat e ceva ca o geadina, care nu pare sa fie
mare, Cind ins/ strbatt mai adinc prin aleile
din care cu timpul, fireste, va disp/rea praful inerent
inceputurilor atunci i;i dai samal de bodaitia de
ganta a acestei gradini, desigur unica, desemnati de
unimester- strain cu idei proprii. Fondul era o veche
livada, cu totul Pirasita cam ca partea nedeschisi
publicului din zavoiul de la Tirgul Jiiului. Din acest
fond biitrin yin inal;ii, frumosn arbori. Dar intre
ei siintre multele plantatii noua s-au deschis clru-
muri maxi, car/ri, poteci ; s-au sa'rrAnat chioscuri si
case de ;ara, care puteau fi romanesti in loc sa fie
sviteriene, s-au ridicat podoabe romantics, s-au des-
chis perspective. Gradina se infunda de nu-i vezi
capItul, t¢ cimpia undulat/ a Jiiului, pe .care e.
asezata Craiova : ea trece peste un laclinwede,yeste
riul ce pomeste din acesta ; si, departe, Sc gaseste
chiar un framos pod peste o adincitura a terenului.
Rinfine acum ca aceasea podoaba sa" fie ingrijita
dupa cuvii4a, ca dr6rnul spre dinsa sa fie de o fru-
musea. mai uniforma, ramine ca gala sal piaTa. Lu-
cruri usoare pe ling/ cele grele ce s-au facut.
Si iara';i ramine ca lumea dire' Craiova (nu lumea
bun/" din Craiova, ca unitate omeneasea deosebit5.)
sa se deprinda cu utilizarea parcului, care va fi tn-
zestrar cu tot felul de distractii. Deocamdata ccpiii
ratacesc pe alei, p art -fine " mi s-au pa'rut ea-si
afla lava ul prin pavilioane, ca in tine stie ce col;
dubios al Parisului, iar _oamenii boga;i, cu insemn/-
tate, yin, se primbl'a si se duc cu trsasura intr -o VA-
dina ficuta pentria a fi gustata pe jos. Tra'surile slut,
ce e drept, bune, distanta face sa apara naturale co-
60
lorile asternute pe jbraz cu pufurile, ighemoniconul
stramosesc are drepturile sale ; in sfirsit, la Bucu-
resti lumea se prunbla cu trasura.
Da, dar in Bucuresti e sosea, pe cind aici e parc,
grading deci altceva.
Una din strackle transversale merits atentie 41
procura o mare bucurie cui isi studiaza tara cu in-
teres si dragoste. Pe ea se intind, de o parte si de
alta, pravalii numai romanesti, tinute, poi zice, de
tarani pentru tarani. Ce curatenie, ce harnicie, ce
intelegere $i ce cuviinta ! Mesterul cojocar iii coace
cinstit si rabdator, cu gust, cojoacele albe impodo-
bite cu cusaturi ; mesterul caciular tunde pe forma
mirele caciulei. Negustori de acelasi fel stau unul
linga altul fir inima rea, gra sa caute a-si smulge
musteriii, cu gura mare. Cumpara cineva de unde -i
place. Si calfele, curate-curate, 1)=.0 de taran, voi-
nici, voiosi, cu uitatura asa de senina, aseaza in lazi
ispravile mesterului. India oars mi-a fost dat sa vad
aici o industrie, un comers romanesc izvorite din
vechi timpuri, din si pentru viata satelor, inaintind
in vremi moderne prosperind. Cine n-a fost in
Oltenia,nu-si poate da seama de armonia,..ce se poate
indeplini numai prin puterile noastre, gra nisi o in-
filtratie strains, $i de caracterul senin in care se
imbraca aceasta armonie.
E curios ca in aceasta veche resedinta a banilor
aproape domni, cu steagul for grapa cu divanul
lor, cu pecetea for poruncitoare, ca in aceasta semi-
capitala timp de trei sute de ani, in care traieste si
pina astazi un mindru spirit de constiinta locals, in
acest loc de adunare ;i petrecere a unei boierimi Carze
si aplecate la impotrivire 1i turburari, trecutul s-a
sters cu total, ihgropat in temeliile vilelor de sti!
bucurestean sau ale masivelor edificii publice. Bisc-
ricile, afara de cite una singurateca, tristsa $i uitata,
61
9 Romania cum era pina la 1918, vol.
ca eleganta ctitorie din veacul al XVII-lea a Obe:
denilor, par 6.cute ieri-alaltaieri si amintesc numai
grija gospodareasca de aunazi a epitropilor ; case-
le bogate in stresini, bkrinicele, cu ochi de ferestre
m'arunte, rkimate pe bratele pridvoarelor, s-au dus,
si numai prin cutare strada pustie, strime6, si mai
ales foarte strimba% care aburca de la Jiiu ckre cen-
trul bine pavat si luminat, cu otelurile, cofet'ariile,
teatrul si pravaliile safe, se vede, intre c4ivele de
frunze ale copacilor, crescind in voie cite o casa bo-
iereasea, cu geamlicuri multe intre privazuri, astki
vestede asa cum se fkeau pe la 1830. Avintul de
intrecere cu capitalele mari a strivit acum cu totul
mostenirea subredal a stra'mosilor, in care, de altlel,
t'aliase de atitea on negre dungi de distrugere cite o
raita pradalnica a vecinilor turci din Vidin, prin se-
sul ingenunchiat totdeauna in calea daVallitorilor.

2. BUCOVATUL, CALAFATUL

Iesim din Craiova prin stra'dite de mahalil care


n-au insa", in cea mai mare parte, nici lungimea, nici
murdaria, nici infkisarea Eaca'toas` a celor ce min-
tuie Bucurestii. Drumul strabate un ses intins, foarte
verde dupe atitea ploi. Din pklurile de odinioaii,
incilcite desisuri de balta, in care stejarul se intilnia
cu fagul si cu salcia pleostit51, n-au ramas decit mici
pilcuri. Prirnkia Craiovei cauta s5, le preface in
primblki, legindu-le cu orasul prin stra'zi si sosele
largi, plantate cu arbori. Asa a fkut cu parcul Bi-
bescu, si vad ca tot asa si cu cringul de lineal satul
Mofleni. Lkaiat trindav pe o albie de nisipuri moi,
Jiiul, fare disciplina unei albii sigure, se rupe in

62
cracuri moarte si arunca din mijlocul lui ostroave
sterpe, goale. Prundisul si bolovanii i-a lasat pe drum
si tot acolo si-a pierdut toata puterea ; aici apele lui
se poarta asa de incet ca fats suflata de vint a unei
mlastini. Il treci pe un pod de lemn, nou, lung si tre-
murator. In fats, se ridica dealuri destul de tnalte.
Inspre Craiova e satul Mofleni, azi numai o ma-.
hala a orasului, care se vede din punctele mai inal-
te, Cu livezite, aEoperemintele rosti $i putinele tur-
nuri, mici, rotunde, tarcate ale bisericilor sale. Ca-
sele satului stau mai mutt in camp, ingradite cu pari
si vergi ; cele mai multe au un nou tip, obisnuit la
Fs : in fatal, doua usi, dupa un cerdac cu stilpi scos
foarte tare inainte ; pe muche, inca doua feresti. Co-
peremintele sent mai mutt de -Ogle trainice, aiurea
insa, prin vecinatate, mai rele, de stub, sindila sau
tabla vapsita rosu.
Chipurile slut foarte amestecate : pe Iinga fata ca-
ractenstica, fins, a olteanului din ses se vad obra-
zuri umflate de oameni balani, cu croiala grosola-
na. Intilnesti si cite un juptn in giubea, stand maret
in fundul carului, dar cei mai multi drumeti poarta
mantaua si potorii de aba, indeobste fara fireturi, si
inalta caciula turtita, fara tugui, pe care au facut-o
cunoscuta tuturora portretele lui Tudor. Ei arata
oameni cu stare si mindri de neattrnarea pe care li-o
da aceasta. Femeile au fuste scurte de postav de tirg
si scurteici : fata e incunjutata de un vat $i, cind
ochii sint mafi, negri in suptirea fata alba, ti se pare
ca vezi din acele doamne Yi jupanese pe care vechii
zugravi le infatiseaza in rindurile ctitorilor.
In Mofleni e vechiul Bucovat, .una din cele mai
vrednice de vazut biserici de la sfirsitul veacului al
XV-lea. Ctitorul e Stefan-banul, din vremea Mirces-
tilor, care muri in 1573 si se ingropa in zidirea sa.
63
Sofia lui Stefan, Dobra, fiica, Hrisafina, poate fiul,
Parvu, care e si dinsul socotit printre intemeitori,
iii aflara ,locurile de odihna, pe care o presupuneau
vesnica, tot la BucovA. Cladita in chip de cruce, cu
cite o iesire de zid ascutita inaintea altarului, irnpo-
dobita cu zimti, cu ciubuce 8i cu cloua rinduri de oc-
nice, inflorita prin linii de caramida foarte rosie,
perfect coapta, care ra'sar din tencuiala ce acopere
pe celelalte, trainica si ingrijrta in toate amsanuntele
sale, biserica Bucovatului jsi ridica minds turnul
deasupra za"voaielor de salcii argintii ce margenesc
cursul Jiiului.
Astfel staltu aproape trei veacuri, si ruina nu se
punt apropia, dup'a acest soroc obisnuit al cladiritor
vechi, de zidurile ei. Numai in veacul al XIX-lea
egumenul grec Hrisant Penetis, altfel un om bine-
facsator, prinse frica de naysalirile riului vecin si
parasi zidirea lui $tefan-banul. De trei ori el se use
la lucru, dupa risipiri si cutremure, ping ce iz.buti,
la 1840, sa dea,,gata cladirea mare, stingace si urita
a noului Bucovat, uncle venira si pietrele ctitorilor.
Cel vechi fu lasat sai se darime, dar el se indaratnici
sa ramlie, asa gol cum era acuma. Locuitorii, cu riv-
na for de a-si tinea in buns rinduiala biserica, au
putut numai sa o strice pe din launtru printr-un ta-
minjitor, care a zugravit din nou si pe Stefan-banul,
zicindu-i Stefan Barbul", neincumetindu-se a in-
acisa pe domnul Carol si pe doamna Elisaveta, li-a
atirnat- fotografiile in naos. Biserica asteapta Inca
ingrijirea luminata a timpurilor mai bune, ce au
sosit.'
Calea ferata spre Calafat face sa se vada Inca o
data, pe dreapta, cazarmile intinse, arborii si ruina
Azi e complect reficuta de Comisiunea Monumentelor Istorice
(1939) (n. a.).

64
mestesugita a parcului. Ea stralate apoi o mare l'i-
vada verde pe care pasc turmele 5i vite singuratece :
cea dintli stalk si spune aceasta, prin numcie ci, I i-
vezile. 0 veche manastire linga un helesteu, dupa
care i se zice M'anastirea de la Balm Verde".
Apoi ne infundam in valuri inalte de nisip row-
tec, pe care cresc pe alocurea paduri dese, Cind
strinsoarea for inceteaza, se rasfafa mai multi vrerric
minunatele lanuri de porumb, de griu tinar, petecele
de vie din domeniile coroanei S'alcuta o amintire
a salciilor albicioase, care au perk pentru a lasa. loc
grInelor hrainitoare si Segarcea, cu una din cele
mai luxoase printre garile care puteau costa mai
putin.
In urma, sesul cuprinde tot, sesul gras cu pasuni gi
lanuri bune, care dau bogie multelor sate ras.pin-
dite in toate partile. Apoi cerul se face cenusiu st pa-
rnintul 1iegru. Din cind in cind, statii mari se ivesc
in noapte. La Ballesti, clienti grosolani se lupta, pen -
tru tapir de here rece. Intr-un tirziu un sir de lu-
mini se vede, apoi mai departe altele ce tremuea :
acolo e Duna'rea $i sus, si mai departe, un ultirn
punct stralucitor, care e pe malul celalalt. Stntem 1-t
Calafat, i traisura ne poarta prin strade drepte, cu
case mari, bune, dar aproape cu totul cufundate-n
intunerec, oprindu-ne la un mare otel somnoros, a
carui lista de oaspeti cuprinde nume de greet si evre:,
grinari, samsari $i gheseftari.
Vazut ziva, Calafatul o creatiune a lui $tirbei-
voca ca si CaTarasii, la cealalta parte a Dunani, sa
arata ca un or5.sel vesel.'Stradele drepte, .oselele trace
dupsa un plan cuminte, se desfa'sura intre cladiri trai-
nice cu coperemintul de tigle, obisnuit in Dolj, ca
in multe parti din sesul care a fost vecin cu turcii.
0 aloe larga e deschisa la mijloc, de la un cap5.t al
tirgului la altul. Mari magazii de grine, iar la Du-
65
nare, acum ca si in octombrie, ca $i in tot cursul anu-
lui, mi se spune, o adevarata flotila de slepuri cu
nume in toate limbile. In mijloc se desfasoara o fru-
masa grading publics, impodobita cu elegantul
pavilion" cafenea.
Amintirile razboiului din 1877 dau un interes
deosebit acestui vesel port de provincie. Pe deal,
vulturul cu crucea in plisc cei ce 1-au facut par
sal fi uitat ca aceasta e sterna munteana,_§i nu marca
Romaniei asezat pe un obelisc de piatra, arata
local unde trei obuze turcesti s-au spars[...]. In vale,
un alt monument pomeneste pe sergentul Popescu
Constantin, cel dintli ostas mort in razboiul pentru
neatirnare [...].
Spre Vidinul prigonitor, care a trimes atita vreme
jaf ai moarte asupra pasnicelor noastre cimpli rodi-
toare ne indreptam acuma cu vaporasul ocrotit de
tricolorul nostru, care face in citeva minute drumul,
printre ostroave si salcii, ping la tainita turceasc5.
a vechilor vremi.
De la malul care insira debarcaderul pietruit, ce-
tatea adeca partea dintr-insa care a fost reparata
si e astazi cazarma si zagaz si biserica bizara rosie-
galbena, care e sinagoga, se desface o lunga strada,
intru citva moderns. [ ]
Daca vei apuca in dreapta, hudite cu_ frinturi de
caldarim salbatec to vor duce printre vechi case po-
virnite, cojite, pr'afuite si stropite de noroi,,printre
scoli crestine Cu copii murdari strinsi in invalmasiri
zgomotoase, printre scoli turcestl cu oarecare demni-
tate din partea scolanlor in fesuri. Case le acestea pl-
eatoase au ra'mas din vremea turcilor", si multe sint
locuite chiar de turci, dar, ca oriunde ei se afla supt
jug cretin ai amestecati cu necredinciosii", acesti
turci ai Diului, urmasi ai voinicilor lui Pazvantoglu,
66
se lass -n voia unei peiri destiabalate 41 mucede. Ba-
zarul cu ferestile.chioare e tin focar de mirosuri grele;
oamenii cu fesuri nu sint mai curki decit ceilalti, fe-
meile lass sa li se vad'a ochii si nasul si gura pkin des-
chizatura valului ponosit ; copiii, altfel frumosi si
avind acea infkisare in acelasi timp dragalasa si cara-
ghioasa: a turculetilor, par scaldati in balsa. [ ...]
Cetatea intinsa zace in mare parte asa cum au spir-
cuit-o si rascolit-o obuzele din 1877 ; poduri de pari
vechi duc peste gropile ej samanate cu pui de gains
striviti si giubele aruncate la gunoi. Singura biserica
poate fi privity ca o cradire mai bung inaintea ei e
un monument pentru until din ofiterii -ucisi in ra-zbo-
iul cu sirbii. Primkia e o hodoroaga, careia i s-a ada-
us un cucurig de lemn. Gradina publics, pustie si ne-
ingrijita.
Prin ,,potecile acestui Orient pingarit am vazut si
destui sateni de-ai nostri asezati demult in acest tinut :
cei batrini stiu si turceste, tinerii sari au mers la scoa-
ra si au slujit la oaste vorbesc si bulgareste ; ei se ca-
satoresc numai intre ei si pastreaza, portul stramosesc,
impestritindu-1 doar cu cite o ca'ciu1I-fes sau cu niste
ciorapi cu virci colorate ca ale bulgarilor. Dar si fara
port i-ai cunoaste dupa fala for senina si deschisal, de
oameni buni, vrednici si cuviinciosi.
[ . . . . . . .

3. DRUMM DOLJENE : BRALO$TITA. FILMS

Ce sarac e drumul care peste costise aproape cu de-


sav,irsire despoiate de paduri si sortndu-si lerna gal-
bena la arsita unui septembrie infocat, duce pe dru-
mece desfundate la Filias ! Tinuturi de mare proprie-
67
state, care poate sa fi fost miloas'a la unul $i la aitul,
dar in totalitatea ei a fost mai mult dectt aspea : ne-
siratitoare. Si pentru bietii de skeni, asa de buni, asa
de ascultkori, sorbind cuvintele pe intelesul lor, cin-
tarindu-le, can n-au in c'astrtele ce-i ada-postesc din
neam in neam, putinta, nici gustul boierilor"
insisi. Caci de la un grup de gospodari necajrti la al-
tul abia dad. vreo injghebare urifa, moderns se ri-
dica deasupra coperisurilor de stuf, de sindila, de
ilia tabla nota. Preotirnea, ca parintele Suralanu,
din Mihaita, care ne primeste cu atita prietenie calda,
inv5.tatorimea, ca tinarul din Bralostita, doar daca
reiau ast'azi in conducerea satelor un loc care era
odata al boierimii oltene.
Si, totusi, cind era vorba de Dumnezeu, dregkorii
cei vechi cautau in pung'a si durau zdravene cradiri
in care mesterii fara carte stiau sa coboare canonul
nescris al frumusetii vesnice. Nu stiu daca, la Cotofeni,
boierii care poarta acest nume (satul se cheama dupe
pasarile din padure, ca Hurezi) si-au pastrat $i astfel.
amintirea, la Bralostita insa, in margenea satului,
aproape de larga $i aici foarte lina apa a Jiiului, ve-
chii Argetoieni, coboritori din sp'itarul Mihai Canta-
cuzino, fratele lui Serban voda si unchiul Brincovea-
nului -- Racovitestii pleaea din alta ramura. femininar
- au inaltat una,din cele mai bine proportionate si
mai maiestru zugravite din lacasurile acestor part'.
Pridvorul pe stilpi strnuceste de aprinsele colori
ale chipurilor $i scenelor sfinte, un brtu cu iimti, bine
potrivit, incinge zidirea, fara sinuri, cu altarul penta-
gonal, cu un turnulet lateral, cuprinztnd scara la clo-
pote, iar turnul cu delicate profiluri tisneste ca un
potir de floare din mijlocul coperisului odat'a sindilit
sau acoperit cu olane, pe care-I subliniazsa alti zim;i.
Ina'untru, o intreaea semintie defileaza pe ziduri :
Mihai sp'ataruI si sotia, Walasa, fata lor, purtind

68
numele fiicei Brincoveanului si al doamnei lui Con-
stantin Basarab, cu sotul, pitarul Constantin Arge-
toianu din Argetoaia, care e 4ici in fund, fiul lor, cti-
torul bisericii, serdarul Constantin, cu jupanita" fiica
a lui Nicola din Slatina. Realismul figurilor aratsi
mestesugul vechiului zugrav din 1761. Aceast boga-
tie de zug14.veli complecteaZi" totala lips a sculptu-
rii, ferestile fiind inc-unjurate numai cu privazuri de
lemn (Ts, altele sent zugri.vite).
Odata Filiasul, al drui nume trebuie apropiat de
Cringas, dar radkina insasi nu se desluseste,_era un
sat smerit ca si celelalte ; boierii Filieseni sau Filisem
joad un rol in marea miscare de boiernasi olteni care
aduce la putere pe tovarisul lor, aga Matei din Brill-.
coveni : Matei Basarab. Azi, mosia e a altora, ()amen'
noi, si o ultima tresarire de ambitie a acestui neam de
luptaton si de curteni s-a inchegat in marea casa de pe
deal, intr-un stil oarecare, si in capela pompoasa a
cimitirului. Calea feraf' a intemeiat tirgul,. ale drui
case trainice, dar f5lr'a" podoabe, ale carui privalii de
toate cele margenesc soseaua.

4. LIIRREJURIIIIII CRAIOVENE : CRETEFI7T. mall

Tot cuprinsul de ,dealuri de linga Craiova e acoperit


de zapada cojita de deger, care a facut toate deopotrivi
supt plato,sa ei, pe pare dtri de dezghet, prince din nou
in strtngerea frigului, scinteie metalic. Pustie e frumoa-
sa p'adure din margenea orasului, de unde zbugheste
doar un nebun speriat, care se aps6r5., in misdri ra-
pezite si exagerate, de -niste eini c-e-si fac de pecrecere
cu bietul nenorocit golas. Pe drumul tare yin femei
la ttrg, in fuste invoalte, scurte, de lina proasa, care
69
Inlocuiesc vechile oprege trainice $i frumoase, si pe
cap cu albe marame, pe care le pastreaza Inca. Dese
chipuri tiganesti, cum $i este dc astepIat in impreju-
rimile unui scaun de banie, cu atita boierime $i ad-
tea biserici cu chilii si rosturi de manastiri. Jos, in
valea unde un pravalis si o dunga de gheafa presarati
cu zapada.' mai usoara arata cursul Jiiului, treckorii
cu piciorul au Ilsat o dira ce se tot l'Argeste. Necon-
tenit sa:tenii tree de la un sat la altul peste apa
amortita.
La dreapta se vede, mindra in deckerea ei, astazi
macar ferita de ruina desavirsita, acea biserica din
Mofleni, a vechiului Bucovat, cu paretii rosii de cara-
mida: sapati in firide. Ne urcam catre Bucovatul cel
Nou din virful dealului, mare $i urita cladire, unde
am spus ca s-au carat ping si mormintele. Sentinele,
imbricate bine macar de hatirul iernii, pazesc zidurile
m'ana'stiresti, care cuprind o temnita. NeaOrata cir-
ciuma pentru pazmci. si pentru rudele osinditilor iii
casca usa in apropiere. Satul , lung, destul de sarac,
cu negre curti noroioase imbulzite de cosare, cu copaci
netrebnici in crengile carora se prinde finul si cocenii,
e urit $i trist, lipsit de viata.
Dupa ce 1-am strabatut, cotim pe coasta dealului
supt un parete de lut, acum cu totul dezgolit, unde
odata $i inca ping daunazi erau paduri minu-
nate, care, intre alte foloase, inta"reau coasta impo-
triva Jiiului nesatios, care se ra'sfata jos, cerind tot
mai molt pamint pentru milurile sale. Intr-un loc
care se zice La trei fintini", bunatatea de suflet a
boierilor din vremuri, stapinitori in aceste parti, au
pus la indernina calatorilor trei izvoare ce-si preling
apele muind in mocirla lutul cleios. Acuma Ins cursul
for a incremenit, $i largul rtu din vale el insusi a prins
coaja groasa de iarn'al, asa incit nici n-ai putea banui
ca acolo, in acea ripa unde ghea ;a e mai neted'a si

70
zapada mai tare suflata de vent, curge si mai departe,
ua fundul ce nu so poate vedea, una din apele cele
mari ale -card.
Odata, veneau pins aici, de poposeau in umbra
copacilor, in susurul izvoarelor, pe ctnd Jiiul de jos
in freamat de valuri trimetea racoare buna si ochiul
se pierdea asupra grtnelor bogate ce acopereau sesul
intreg, trasurile ce scoteau la plimbare din Craiova
for pe boierii olteni. cura farmecul de padure s-a
dus, $i numai pe alocurea se vad trunchiurile pe care
be incunjura ca Intr -o teaca de our muschiul galben
uscat, care nu se teme de iarna.
In capat, drept deasupra rtpei, abia crutata de na-
ruirea ei, care inainteaza rapede, se ridica o prea
frumoasa ruing de biserica, vrednica de locul unde
o minte isteafa a pus sa o cladeasca. Doug turnuri de
caramida cu arcade prelungi in jurul ferestilor, zid
in chip de cruce, cu firidele pe doua siruri, desparcite
printr -un ciubuc, acestea se vad Inca de departe, ara-
tind o zidire care nu poate fi mai noua decit sfirsitul
veacului al XVII-lea. Pe faia intoarsa catre dealul
golas se mai vad uncle zugraveli frIlmoase, in cel
mai curat stil al epocii celei bune de pictura religioa-
sa ; inlauntru, lipsesc ctitorii, cari au fost desfacuTi
de pe zidul de caramida rosie, strinsa tare, si dusi la
Craiova, pentru a impodobi casa unui urmas al aces-
tor evlaviosi boieri 1. SfinTii au ramas insa in locul
de unde au fost zmulsi puternicii vremurilor : jog, ei
sent stersi de atingcrea oamenilor si a dobitoacelor,
cari au prefacut in grajd biserica de odinioara, sau scrims
jelgi de iscalituri crestine si necrestine, romanesti si
neromanesti (cetesc chiar un vive Zola !"). Sus insa,
ei se pIstreaza neatinsi altfel decit prin adinca §i
ameninfaitoarea crapatura a parecilor, cari vestesc
1 N. Romanescu (n. a.).

71
apropiata 'ruing de,,avitsita ; _in adincul turnului ce qe
in ha deasupra bisericii central; chipurile sfinte se
desfac in colori puternice, ca si cind aceasta ar fi un
lacas de inchinare bine ingrijit, in care s-ar_mai strange
calugarii din chiliile perite fara urma si saterni din
satele ce s-au risipit. Nn von trece totusi multi ani de
zile si prezentul, stapinit de grijile Politice de partid
si de hartuielile personale, de poftele unuia si altuia,
va rasa ca aceasta scumpa urma a vremurilor de arta
sa cada cu totul in ripa Jii,ului.
Dupa amiaza, pornim drept inainte prin netedul
ses de zapada. Drumul e acuma pustiu cu totul : sa-
tenii si-au_mintuit la tlrg vinzarea.,si cumpararea, si
ei sint pe la jocuri sau inchisi in casuvele lor. Sintem
singurii cari strabatem ininunatul pod pe Jiiu, care
slujeste si trecatorilor si ca.ii ferate, pod solid injghebat
din linii de fier. Joseaua care merge la el si pleaca
de la dinsul e margenita, o bucata de vreme, pentru
a impiedeca rostogolirea pe povirnisul prapastuit, de
stilpi de piatra, legavi cu-lanvuri : cea mai proasta gos-
podarie obisnuita aproape oriunde in _Tara noastra
de mari cheltuieli zarlarnice lasa Ins ca piatra sa
se desfaca din pamintul mincat de ploi, atirnind jal-
nic asupra golului, pentru ca drumevi raufacatori sa
o sparga si chiar ca bucavi din lanturi sa fie puse in
caruta de cine are nevoie de de.
Peste putin sintem in Podari, un sat foarte risipit,
cu multe case sarace- si murdare, din care nt,i se iveste
mai nici o viava. Dar in curtea de nord batut cu
panusi a unei colibe cu ferestuicile marunte si cu bu-
hosul coperis de,paie, stau, la o scindura de lemn ce
vine loc de.. masa, mai multi sateni cari maninca cu
pofta ; copiii rau imbracavi ii call din odaia neagra
a colibei vin 1n ulcele. E tin ospat de mort ? Ai zice,
dupa tacerea mocnita a flaminzilor ce imbuci; [nor-
72
tul trebuie sa fi fost insa un biet om tndeosebi pri-
gonit de asprimea soartei atit de pacatoase par toate.
Peste citeva momente afram insa ca aceasta e o zi de
bucurie pentru zdrentosii din bordei caci ei au
serbat o nunta.
Cotim printre gardurile de eachita spre bisericufa,
unde ne intimpina indata primarul in sumanas alb de
aba, care priveste cu` ochi banuitori isprava noastra
'de a..ceti pe pare n si prin cantle vechi, si o suma .de
sateni, Cu aceeasi imbrkaminte olteneasca. Biserica
are un pridvor, in fundul caruia se vad obisnuitehe
zugraveli, inspaimintkoare pentru credinciosi, ale pa-
timii celor ce_ n-au tinut in via datinile biserieesti
on si-au ing'aduit s'a insele pe aproapele, croitoriul"
alaturi cu zapciii. Pisania de deasupra usii pomeneste
ca intemeitor pe marele negustor sirb din Craiova
celor dintii am ai veacului al XIX-lea, Hagi Mladen
Stoianovici, fost proprietar in aceste parti. Chipul
hagiulpi si al satiei lui, el Cu fesul de mai multe o-
lori, ea cu o iarariuta dupes mods orientala a timpu-
lui, se deslusesc Inc. in n binisor tinuta ; pomel-
nicul des rude de-ale for cu nume str'a.ine si, totodat'a,
pe skenii de atunci, cari, cu ce au putut, linura sa fie
ctitori si ei.
De la umila bisericufa fares turn, fie m'acar si de
lemn, voim -sa mergem la aceea din Viriti, despre
care auzisem ca e veche. Ca sa aflarn rostul cheii,
mergem la preotul din satul acesta, care abia se indu-
ii sa iasI la ivealal, traigind in pripa anteriul pe din-
sul. E un tinar care vine din seminariile noastre
din Seminariul Central din Bucuresti ni spune el,
dar n-are niciuna din insusirile unui om cult 4i nici
iubirea pe care de cele mai multe ori cei fIra" cultures
de la sate o pastreazsa, pentru rinduiala, pentru ve-
chime sfinta.

73
La Virici, mergem greu pe un drum aproape dez-,
ghemt, in care fosneste zapada moale. Albe intinderi
cu totul moarte, rani copaci goi, negri ; satul se vede
numai cind patrunzi in el ; adevarat un loc de ada-
post sigur al viritilor" de frica turcului de peste
Dunare caci sintem pe drumul Calafatului sau
de frica zapciului. In cele dintli curci, si Oda departe
inca, vedem numai bordeie. De pe ogeacul de lut
curge fumul in valuri, gamile scormonesc pe coperis,
iar inaintea usii de intrare, care iese deasupra parnin.
ilui cu triunghiul ei de lemn, sta nevasta, altfel bine
imbracata $i, de multe ori, placuta, prin liniile fine
ale feTei albe, cu ochii vioi si veseli. Case adevarate
se intind mai incolo, in curcile invalmasite si rasco-
lite prin care-sr fac cite ceva de lucru sateni cu fata
adormita. Nu se gaseste vreo primarie, vreo scoala.
Numai borderele $i cascioarele ca pe vremea lui Paz-
vantoglu, cind cirjaliii strabateau in voie prin toate
aceste sate nenorocite, culegind banii de argint luci-
tori si fetele frumoase.
De atunci c si biserica din capat, tinta calatoriei
noastre. Cladita, prin anii 1780, de boieri din neamul
ntrenilor, ea se deosebeste prin marele interes ce-1
au chipurile, multe la numar, ale ctitorilor. Pe fondul
alb se desfac boierii zugravi;i cu cea mai mare ingri-
jire, ardanunTit, in culori taxi si limpezi ; fiecare cum,
fiecare garniture in podoaba de pe vesmintele femei-
lor, fiecare floare de pe matasurile aduse de lipscani
slut exact insemnate, spre placerea ochilor, dar $i pen--
tru marele folos al celui ce voreste sa urmareasca in
cursul timpurrlor imbracamintea romaneasca.
In amurgul ce se lasa, scotocim dupa alte urme ale
trecutului, care nu se prea gasesc. iata ca hainele
de aba si de pinza cusuta ale satenilor ce-si tin in mini
caciulile indesate cu fundIrl mai larg in palms, umplu
tot cuprinsul bisericii lor, de care sint mindri. Ei des--
74
lusesc cum au strins bani de-o repara : in adev'ar co-
perisul scinteie de frurnoasa tabla lucie alba, pe care
o taie si o pun prin aceste locuri sateni, tinichigii mai
buni dectt evreii de la orate. Aici nu mai e primarul
in frupte, ci un -c..ran mai in virsta, pe pieptul c-aruia
fackesc medalii si din ochii caruia stra.luceste bucu-
ria de Tuica duminecii, pe cind limba indruga de toate
pentru l'amurirea domnului inspector'. Din case, din
bordeiele marginasilor, fumul gilgiie tare pentru ga-
tirea mamaligii tlin seara de odihda.

5. L,SALNITA. ALMAGIUL. COTOPENII. BRADE$TII

Iesirea din Craiova prin partea vechiului oras care


poarta inca numele de Doroba'ntie, fiindca aici tai
avea.0 locuimele dorobamii cari aparau odinioara pe
ban, stapinitorul celor cinci judete de peste Olt. As-
tsazi, cind, pe linga scoala de fete Lazaro Otetelisanu,
se vad abia niste slabe ramasiti din ziaria mare si
puternica, in zadar ai mai eauta dorobanti pe aici.
Locul for 1-au luat pasnici mahalagii, cari traiesc din
plugarie si din uncle inlesniri electorale. Biserica lor,
Sf. Joan, pastreaza, cu toate inoirile, liniile frumoase
de la tnceput : turnulecul alipit la stinga, pentru pas-
trarea odoarelor, si marele turn de la mijloc, cu fe-
reasta de mai multe on sprincenata.
Linea niste urite ruini, poate de vechi hanuri din
vremea chervaneloz de marfa, se iese in cimp, pe
larga sosea buns, facuta, de voda Bibescu, el insusi un
oltean. Deocamdafa, intimpini fintinile lui Obedeanu,
daruite de acest boier milos drumetului insetat. Odat'a,

75
ele se ridicau deasupra pamintului printr-o zidarie
pecetluit5 cu yisanie, dar cu timpul n-au mai r5mas
decit mici gram5gioare de c51.5mid5, din care gilgiie
inc5, harnic5 apa si la care poposesc atitea care $i
c5ruTe sau alearga femei cu ulcioarele mari sm5ltuite
in vechi zugr5veli. Cei not s-au incercat a face si din-
sii fintina lor, dar n-au fost in stare sa dea altceva
decit un turnuleT hid, acoperit ascuTit cu tiRichea, o
inscriptie impotriva gramaticii, $1, mulTumit5 dom-
nului specialist" Stanisici, Tevi din care nici nu
picur5.
Pimtntul e slab : tot mil alb 15sat de ape ; in el se
prind mai bine tufele dese de cartofi, pe cind grlul,
orzul, ov5zul se ridica abia de la p5mint in acest mai
al celui mai imbielsugat an ce se poate intimpla. Nu e
$es, ca dincolo, in Muntenia, la aceast5 latitudine, ci
inntimi maxi intinse in dungi -151repte, care alearg in
voie pe unde vreau, in loc sa se rinduiasa dup5 chi-
pul muncelelor, taie Tara in f5$ii de vii, cu sau f5rs
riuri in fundul lor.
Apa cea mare eamine Jiiul, care trece in stinga. In
voia Ornei moi, el se zbeguie cum ii place, si ochiul
11 prinde prin copacii luncii numai in frinturi lucioase,
s5m5nate f5r5 rinduia15, cind ici, cind colo. Dincolo
de dinsul, un ultim rind de dealuri inchide zarea.
El nu poart5 sate. Toate usez5rile vin din dreapta.
Inainte de a se atinge patul de nisip, foarte- larg, pain
care se poart5 $uvitele s5race ale Am5r5zii, inainte
de a trece podul de lemn cu care se joac5 de atitea
ori, rupindu-1 in buaTi, nebuna ap5 crescut5 de ploaie,
pe cind nezguduit sta. mai incolo inaltul pod alb de
fier al cdii ferate, care se iveste deodat5 din mijlocul
malului paduros vezi mosia IsalniTa. In casa boie-
reasc5 de colo din fund, in mijlocul vechii gfaclini
76
dese, locuieste o femeie care s-a instrainat cu totul .de
lume, dar stie sa tra'iasca pentru cei skaci si ra'masi
in urmai pe pa'mintul ce stapineste.
Desi e dumineca, deli piata din Craiova e plina de
o -multime,curata in mari mantali de pa'nura alba,
tivita cu gaitane negre, pe aici pastorul de vite are
haine ca pamintul i fata se zareste crunta supt scurta
ca.ciulita olteneasca lara mot. Dar acesti oameni intre-
buintati vesnic la o mund Era cinste si Era placere
stilt printre cei din urrna ai satului lor.
Mai cleparte decit Isalnita, tot pe muchea dealului
din dreapta, care inchide zarea, se iveste biserica de
la Almagiu, cu infatisarea veche. Dar soseaua lata $i
neteda, margenita uneori de salcimi nodurosi cu rada-
cini uriase iesite in fata ca niste muschi cazuti
dar al bunilor boieri din alte vremuri, cari stateau pe
acasa in satele for si, impreuna cu gatenii, iii cautau
harnic de farina soseaua duce drept inainte spre
deiartatul Severin si spre granita.
Intr-un tinut unde supt dealuri se cufunda o rninu-
nata vale rotunzita, plina de cel mai puternic r'asarit
de suliti ale griului, intram Ln satul Cotofenilor. Un
neam de aprigi boieri.nelinistiti a baciuit aici, $i unul-
din ei, spkarul Mihai, a luat parte la lupta cea mare
a boierirnii romanesti de peste Olt pentru scoaterea
grecului vocla Leon si pentru ridicarea la domnie a
prietenului for de la Brincovenii Romanatului, Aga
Matei.
Boierii cei mai vechi stateau de vale, unde, in curtea
unui biet om sarac, argat la un bogatas al satului, se
mai inteleg boltirile unor pivniti lucrate dintr-o cara-
mida deasa, prinsa cu ciment -tare.
Si biserica va fi fest linga aceste curti. Colo dedc-
supt, unde se vede ind unul din acele turnulei.e de
77
10
zid care vadesc in aceste locuri o fintina, acolo a
fost odata Fintina spatarului".
Apoi alti boieri, dintre aceiasi Cotofeni, cari s-au
stins numai daunazi, au ales un loc frumos pe culmea
de deal, de unde se cuprinde toata aceasla grading de
spice si de copaci a vaii manoase, si au facut acolo
cula for cea noua. Strabatem incaperile inc a locuite :
pridvorul razimat pe stilpi, ca la biserica, odaile a
caror bolta gotica e inflorita lacapete cu crini, piv-
nitile bune pentru ascunderea armelor 5i gramadirea .

mijloacelor de trai in timpul de iarna si in vremea de


primejdie, bucataria cu hornul adinc care poarta scri-
jelata data de 1653. De cealalta parte a cladirii, alt
pridvor pe stilpi, caruia i s-a lasat vechea infatipre
de caramida goals.
Acuma casa e despartita in doua de cei doi proprie-
tari rivali cari au iesit din dezbaterile privitoare la
testamentul sucit al ultimului singur-stalpinitor".
Astazi nu mai este aici alts lupta decit aceea pen-
tru fumul sobelor sau pentru tipatul copiilor din amin-
doua." partile.
Mai noua e biserica de astazi, lucrata insa foarte
bine dupa vechea dating, cu tot rostul ei de pridvor
qi de abside §i cu o zugraveala de toata frumusetea.
Ea cuprinde mormiritul lui Constantin Cotofeanu, ra-
posat in 1826 ; ctitorul i-a fost insa numai fiul aces-
tuia, Gheorghe paharnicul, care a s'avirsit-o la 1831.
Fata lui, Catinca, a fost sotia polonului Paznanschi,
care din ofiter rus ajunsese a fi, pe la 1830, unul din
organizatorii ostirii muntene. Mormintul lui, de mar-
mura alba, se vede afara, in cimitirul cople§it de bu-
ruiana, care a napadit si mormintele ; linga el e locul
de odihna al Catincai, pe care versuri curate o arata :
So tie credincioasii ji munza cu Jubire.

78
Abia s-a mintuit slujba, si, cu clteva clipe mai ina-
inte, intimpinaseram cetele crechnciosilor cari se intor-
ceau, lasind pe lespezi frunzele de copaci din dumineca
mare si gramezile de pini in forme ciudate. De-o parte,
copiii, cei mai multi in port de Tara, avind in frunte
un mic dorobant foarte chipos. Apoi femeile, fetele,
in lungi camasi cu cusaturi negre si multi fluturi ce
scinteie, cu cite un cojocel cusut in flori, cu fuste
scurte, in cqlori vii si cu frumoasele marame albe, care
se lasa lungi pe spate si flutura in urma stolului ce
se pierde pe carare. In sfirsit, barbatii, voinici, in man-.
tiile de aba, ca niste razboinici gata ; fata rotunda,
hotarita, cu ochii mici ce se rotesc ca la soimul ce
pindeste, cu mustacioara marunta, muscata rautacios
deasupra gurii, taiate hotarit. E aici multa putere, si
se ascunde multa -vitejie pentru ceasurile grele.
Indata ce ajungi din Cotofeni la Bradesti, unde un
alt vechi neam oltenesc avut salasul : si un Bra-
descu a fost in razboiul de cucerire al lui voda Matei.
Satul e indoit : unul in margenea drumului, cu case
mai bunisoare, altul, cel vechi, ascuns sus, In valea
ingusta care se zice a Bradestilor aceasta din urma
parte saracacioasa si umila pina intr-atita, incit nu
poti deslusi bine unde se mintuie romanul si unde in-
cepe tiganul marginal. Dar in multe cerdace atirna
lavicere de toata frumusetea.
Mosia e foarte imbucatita si cazuta mult in mina
arendasilor. D. Mihai Saulescu, unul din proprietarii
farimilor, imi arata de pe o muche de deal dintre vai
ca acelea din rai, asa sint de verzi, de vesele, de ma.-
noase si pline de privelisti neasteptate, blinde si pa-
triarhale in pustietatea tor, locul unde a stat vechea
cula, din caramida careia s-a facet o circiuma la dru-
mul mare.
79
10*
Biserica a r:Imas ins'. Ajungi la dinsa duiA' ur-
carea dealului n45.dit de copaci, de lanuri, cu desi-
surile maxi, 1-nalte, de iarbal malts, vesera de ploile
multe ale unui mai darnic in uncle de ploaie. Din
yid privirea poate urm'ari tot ce se- intinde piri` la
departatele dealuri de peste Jiiu, tot iinutul triurna'tor
de prirravar'a' deplin desfl.surata", prin care stnt s'arta-
nate largile frinturi de argint topit al riului.
IV
VILCEA

1. RlilINICUL VILCII

Drumul catre Rimnic, vechiul scaun episcopal al


celui dc-al doilea Severin (dupa ce intiiul se pierduse
catre unguri), se desface din marea artera de comuni-
catie a tarii la Piatra, un insemnat nod al cailor noas-
tre de comunicatie. Intre Piatra si Slatina se trece 01-
tul, si calea ferata spre Rimnic, care, de citva timp,
duce si mai departe, spre Sibiiul fratilor nostri, ur-
meaza destul de aproape cursul riului, strecurindu-se
intre lanuri de porumb de toati frumuseca. In stinga,
cimpiile de our ruginit se opresc in dealuri neregulate,
ca acelea ale Gorjului, pe cind in dreapta ele se in-
curca in padurici cu inahi arbori suptiratici, sau se
pierd in lunci, pe care pasc turme si vite risipite. In
fafa, se inalca ondulate, inchizind raza vedefii, fru-
moasele dealuri ale cinutului de peste Olt, ale pla-
iului argesean. klaTisarea larii se schimba necontenit
aici, in dreapta, unde ochiul prinde tot lucruri noua,
in xnici icoane pe care le inghite ra.pegiunea.
Dragasanii, cu viile-i imputiriate de boala, ale ca-
ror frunze verde-inchis stet palate adesea de albas-
trul aramii prin care se mintuie de peire, citeva

81
case mari, moderne se desfac din fondul verde pia-
fuit Raurenii, cu bilciul for : imprejurimi, haine
albe imprastiate pretutindeni, corturi de pinza, cars
strabatind soseaua, pe cind deasupra tnvalmaselii plu-
tesc ragete, sunete de talangi, strigate de chemare. Go-
vora, local de tamaduire, de la care se vede numai
halta, o carucioara galbcna, un umbrar incununat cu
un tricolor, terfelit de soare, de ploaie si de praf, si o
sosea, a carii tinta nu se zareste. Sau, in mai marunt :
mica pastorita pierduta in ierburi, care se uita la mi-
nunea fugara a trenului cu niste ochi mari-mari, lim-
pezi ca ai florilor de camp \intre care se ascunde, cio-
banul ursuz 4i mitos, umflat in blana-i de oaie cu parul
in afara, facind sa scriste opinca-i apasata prundul
unui rtu uscat, grupe de tarance cu fotele mai molt
albastru-inchis, cu dungi, dar ici si colo mai vesele,
mai impodobite, cu fluturi, cu cusaturi romboidale
Pe un fond ros-aprins. Dar satele sent vadit mai sa.-
race ; se vede tipul, pe care Gorjul mai nu-1 cunoaste,
al casei-pestera, cu un singur ochi de fereastra strimb
supt coperisul de stuf, cazind zburlit ca o chica ne-
pieptanata. Din treacat se prinde o familie, altfel cu-
rat imbrkata, lucrind la o astfel de locuinta : gos-
podarul, suit pe coperis, primeste coceni de porumb
si buruiene uscate, pe cari-i aseaza la picioarele lui. Si
tipurile au mai patina vioiciune 4i mindrie : nu odata
apar copii palizi, cu o capita de par albicios ca fuio-
rul. Mosnenii au dainuit aici mai putin, strinsi de
boieri mai multi, mai vechi si mai rai : acest proces
istoric apare in toate, si omul n-are aici rara frumu-
seta a unei naturi alese si felurite.

Se face seara, cu tin soare rosu, fara raze, ce se


lass in neguri, pe cind cerul vioriu e usor invaluit
82
de praful bogat al drumului, pe care un vint puternic,
un vint avar, de seceta, 11 goneste in norii fumurii
de pe soselele albe ce strabat lanurile si dumbravile.
0 gars modesta, in care se primbla doamne in toalete
moderne. E Rimnicul.
Cind ai intrat in el, p1M de fum $i de praf, rarnii
uimit. Ai placerea de a to gasi intr-un juvaier de ora-
sel, intr-una din cele mai curate. asezari urbane din
toata Romania. Trasura merge pe un drum bine pie-
truit si pe care vintul nu ridica nimic. Poate a plouat ?
Nu, e stropit intelegeti bine : stropit. Si aflu ca
aici in Rimnicul Vilcii se stropeste tot si totdeauna.
0, minuni ale apei si ale Nonlui Severin !
Si nu-s maidanuri, nici bordeie, ci case curate, ce
se infratesc bine intre ele, frumoase case gospodaresti,
foarte de aproape ingrijite. Autorrtatile au cladiri
de gust, pe care nu le ingaduie sa se murdareasca, ne-
cum sa se darime, ca in atitea alte locuri. Arborii
cresc din bielsug aici ca si in lunca : drepti, mindri,
dind o impresie de viata sanatoasa,
La Episcopie e aceiasi ingrijire, acelasi mediu de na-
tura bogata si prietenoasa. Din verdeata rasar : bise-
rica mare, spoita intr-o coloare poate prea intunecata,
o biserica mai mica, un paraclis. Palatul episcopului
straluceste de alb ce e. La locuinta arhimandritului,
care n-are mobile, dar e curata $i ea, ca si fcciorii
in haine taranesti pe cari-i descopar, dupa lungi cau-
tari, undeva in fund, la aceasta locuinfa de calugar
sarac se ajunge printr-un drum impletit sus cu ramuri,
ca intr-o arcada de verdeata italiana. Si ce putini vad
asemenea col ;uri de tara, care inalta inima, care varsa
in cugetul rank de atitea dureroase ciocniri ale unei
realitati nevrednice, ca un balsam de mingiiere !
E adevarat ca, seara, aceste lucruri frumoase nu se
pot vedea indcajuns la lumina, pusa prea sus, a unor
83
globuri care au exteriorul, dar nu $i cuprinsul celor
de pe bulevardele bucurestene. Dar ajunge 4i ctt se
poate privi ziva.
Petrec noaptea intr-un otel foarte gospodaresc, pro-.
prietatea unei frumoase si vechi biserici. Jos, cinta
muzica tntr -o berarie-cofetarie, cu acelasi proprietar.
Se vede ca lumea nu prea vine, caci cintecul se opreste
inainte de 9 ceasuri, dnd se and limpede sunetele de
goarne vestind in cazarmi culcarea.
Biserica episcopala din. Rimnic e reparata de ra-
posatul episcop Ghenadie Enaceanu, scriitor si is-
toric, om foarte rivnitor pentru gasirea si ingrijirea
trecutului nostru, de care-1 lega un interes romantic.
In timpul pastoriei sale, el a facut ceea,,ce facu si
face in Gorj. d. Al. Stefulescu : a cerut preotilor sal
sa-i aduca hirtii vechi, le-a cercetat, cautind sa tn-
chege din ele o istorie a eparhiei de care se sirn-
tea, parca, lcgat pentru totdeauna, a pus sa i se zu-
graveasca icoanele si mai ales chipurile istorice din
biserici si manastiri, a strtns o minunata colectie de
vechi tiparituri, lasind in lac preotilor de sate carti
noua, a staruit fara preget pentru ca monumentele
altar vremi sa fie pastrate urmasilor. Pe usa din
fata paraclisului, un zugrav 1-a reprezintat tiind in
mina aceasta biserica pe care a dres-o ti impodobit-o,
facind-o din nou asa cum iesise din mtnile mesteri-
lor de la 1751. Chipul s'au, sapat in lemn, infatisat
pe pinza, se vede pretutindeni in odaile palatului
episcopal, care este astazi asa cum 1-a dorit el sa
fie. Din lucrarile lui Ghenadie, Notele lui de vizi-
tatie, editia Condicii sfinte vor raminea, dar el va
straluci mai ales, in istoria episcopatului roman din
secolul at XIX-lea, prid nesfirsita sa rivna, prin cre-
dinta sa catre Dumnezeu, caruia i se inchina, prin
84
munca patriotica $i spiritul de jertfa pentru inalte
ideate. 1
Catolicii au la Rimnic o veche biserica, de pro-
portii elegante, intr-o curte cu aspect italian. Parohul
e de origine din Gioplea, un bulgar care se simte ro-
man, un frumos om brun cu infati$area simpatic54
pasionat pentru biserica sa, pe care_ a inzestrat-o cu
dota clopote ce asteapei inca sa, fie suite in turn.
Un evreu galitian, in antereu lung, cu barba4i per-
ciunii negri-negri, cu ochii viskori de oriental, trece
ca supt zidurile plingerii din Ierusalim. Pe strada
se vM nume ca Rabinowitz, Marcovici. La restau-
rant, trei tipuri galbui-roscate, picate cu pistruie, se
aseaia la tnas., privind drept in ochi lumea : vorbesc
nemteste $i sint iara'$i evrei. [...] Ora'$enimea e alca-
tuita din boierina$i sa'raci, cu case frumoase, dar fairl
mijloace sufletegi $i materiale, din me$teri $i negustori
unii din Ardealul vecin putini, neluminati, ne-
calauziti de tine s-ar cuyeni sal earauzeasea', din
citiva nemIi. j...]
Gra'clina publica, numita', $i aid ervoia, e fru-
moasa, cu podoabe de crengi, cu oale de flori prinse
naiv $i pitoresc in poarea. Sint alei largi, podiste,
pavilioane, straturi de flori bine ingrijite. Un mo-
nument incununat cu vulturul muntean purtind crucea
aminte$te, intr-o inscriptie inoia cu litere latine, ca
voda Stirbei a dat ora$ului aceast51 grading larga. $i
frumoasa'.. Izvoare de pucioas5. in jos $i in sus sint
doar Govora, Callimne$ti, Ola'ne$tii curg negre pe
margenea ckkilor. Sint $i ba'i in grading, dar, in
cea mai mare parte din an, ele sint inchise. Aflu cu
1 0, cite s-au ,schinabat de atunci acolo §i nu in bine ! (1905)
(n. a.). -...)

85
o strasnica mirare cal mai totdeauna majoritatea zdro-
bitoare a locuitorilor nu simte nevoie de ele.
Rimnicul are ca until ce s-a dezvoltat dintr-un
tirg, dintr-o strada adeca (Episcopia n-a creat nimic
in afara de zidurile ei) numai doua artere para-
lele. Cea mai mare e $i cea mai veche, fara indoiala,
caci uneste Episcopia cu biserica mitropolitului Gri-
gore si e in mai strinsa Jegatura cu strada transver-
sals, in care slut pravahile, iar mai depart; o hala
ce se lucreaza acum, hanuri pentru tarani, un pod
peste riu si o sosea prafoasa care se infunda inainte,
intre casute. Ici si colo se deschid strade laterale,
impodobite uneori cu case boieresti frumgase, vechi
sau inoite si care au ca toate locuintile de aici --
flori in fata. Unele arata $i zidul mai mutt sau mai
putin ingrijit al unei bisericute ca minunea de de-
ganta, in asa de mic si de ingrijit, de la Inotesti.
Pe un deal in fata se vede micul lacas de rugaciune
al Cetatuii, unde sabiile boierilor razvratiti au fat
cut sa tisneasca pe icoanele sfintilor singele lui Radu-
vocla de la Afumati si al fiului sau.
Azi, de Sinta Maria mica, e bilci. Taranii au
prins strada pravaliilor, cu carafe, cu carutele, ba
chiar cu trasurile tor. Unii calari, oameni grasi, foarte
negriciosi, cu fata rotunda, impun. Dar sint multi
gusati, multi schilozi, rnulte fete palide, strimbate,
indobitocite, cu sau fara saculetul hidos de supt bar-
bie. N-am vazut nici un om si nici o femeie in ade-
var frumosi. Cellalt tip, blond, cu nasul, buzele,
ochii mici, cu fata suptire,se inalta si el abia ping la
cuvnta
u trupului si figurii. In acest judet, la Cali-
manesti, e, de altfel, cel mai strasnic monstru din
Romania : o figura diabolica de tigan, cu dintii rin-
jiti, ochii umflati, cautarea piezisa, de hiena, botul
scos inainte ca la un chitcan, si, pe linga toate, coco-
sat si idiot.
86
2. 1NOTE$17.1

Dincolo de podul de pe rtu, Rimnicul se desfa-


sura in mahalalele pasnice, cu case marunte, dintre
care mai rasar vechi case boieresti, solid cladite dupa
dating. Sint si biserici. Una, Sf. Joan, e zidita din
nou de neustori si alti oraseni din rindurile mai
umile un Dumitrachi Evoiu, adeca Iovoiul (de la
lova, nume bulgaresc, adus aice cu Compania de
negot a Chiprovicenilor; pe vremea austriaca), un
Ionita Iovipale, mare bogatas al Rimnicului din a
doua jun-latate a veacului al XVIII-lea si din cele
doua dintii decenii ale celui urmator, un logofat
Joni al popei Dumitrica" ; numele for se inseamna
pc o piatra cu slovele frumose, caci, ping foatte tir-
ziu, pe aici s-a pastrat mestesugul sapaturilor males-
trite si al liniilor elegante de scrisoare batrina. Un
cimitir banal, cu boierii in frunte, impodobiti in
locurile for de odihna cu monumente fara gust, cruci
greoaie, statui si fotografii marite, si saracimea la o
pane, in fun dul livezii, unde acum frunze moarte
au plouat dese asupra tarinei mortilor. Un acest pazit
de soldati in halul de murdarie pe care numai Roma-
nia economiilor tl poate infatisa.
De cealalta parte, zaresti indata o turla suptira-
teca, de zid, cu ferestile sprincenate de cadre scoase
in relief. Rasare linga o casa de mods veche, intre
ciFiva copaci singurateci, razimindu-se de o coasts
de deal lucrata in ogoare.
Nu se poate sa nu to sim;i ispitit a merge acolo
pentru ca sa vezi acest juvaier de mare frumuseta
in proportii de o armonie desavirsita si printr-o ori-
ginalitate care nu poate veni decit din mintea unui
mester mare si fin. Daca arati tnsa aceasta dorinta
87
unui localnic, el hi va vorbi de porti inchise, de
cini rai, de dispozitia domnului proprietar.
Un proprietar la acest schit al Coziei, cradit de
buna same in cea dintii jumatate a veacului al
XVIII-lea, intrucitva dupe modelul Bolnitei de ci-
neva care sa lie inchissa sau deschisa poarta, care
sa aiba in mina cheile, care sa poata ingriji sau tmea
in neingrijire biserica, avind chiar dreptul de a
chema intr-o buna dimineata lucratorii pentru a da
jos aceste zidiri iesite dintr-o potriveara cum nu mai
e alta ?
Da, aceasta minune s-a savirsit in buna taxi a
Romamei moderne si anticlericale, iar, pe linga
aceasta, lipsita de cel mai elementar simt de gospo-
darie. Statul avea de vindut palminturi de-ale Co-
ziei, si le-a scos la mezat. Pe linga coasta dealului, pe
linga livada, pe linga casa egumenului, intra in soco-
teara si schitul. S-a intimplat ca fericitul cumparator,
pentru suma de 10 000 de lei, n-a fost [...] alta spera
de pagin, ci un boier dintr-o familie cunoscuta, asa
incit zidurile stau inca in picioare. Ceea ce nu in-
seamna ca vor sta totdeuna, caci proprietarul... schi-
tului Inotesti e batrin, si in tinerimea noastrai bintuie
Inca setea furioasa a innoirilor. 1
Bisericuta de la Inotesti are pareti inalti, briu la
mijloc, altar pentagonal. Liniile sint de o noblela
deosebita. Dar ceea ce-i face originalitatea si fru-
museta e ca, in locul absidelor din dreapta si din
stinga, pentru strane, sint doua cladiri deosebite,
doua bisericute si mai marunte, 4i mai gingase, doua
juca-rii de zid iatrat. Si au si ele coperisurile lor, cu
ctresina umbroasa de sindira, si, pentru a duce 41
mai departe aceasta saga de artist, turnulete se ridica
1 Astazi o mo§tenitoare plina de evlavie i i intelege datoria
(1939) (n. a.).

88
pe fiecare, turnule%e cu coperisul for deosebit, ascucit,
cu cruce mititicsa in virf.
0 tnnoire care n-a aflat imitatori $i care face din
zidirea gingasa a Inotestilor un tip unic in dezvol-
tarea arhitecturii noastre.
Se va gasi cineva care sa fie miscat prin aceste
rtnduri si care, printr-o
m expropriere anstita, sa redea
tarii mica podoaba de arm, cazuta, printr-o neghio-
bie neiertaia, in_ proprietate particulars ?
Intreb : Se va ga'si ?
Si, tntrebtnd, ma gtndesc la trei persoane : la mi-
nistrul de Instructie, la d. Kalinderu, presedintele
Comisiunii Monumentelor Istorice, si la p.s.s. Atana-
sie, episcop de Rimnic.

3. LUNCA OLTULUI. SERBANE$TH-DOBRU$A. STANE$TIL


A1AMUL. STRAIESTIL DR4GA5ANII

Trei-patru ceasuri in tren, si sintem la Drag'asani.


De o parte sent dealurile cu vii, cu case boieresti,
cu pepiniere. Jos, e cimpia de lupe& in care au fost
strivip etertstii greci de la 1821, can fugeau din r5."-
puteri spre Turnu Rosu 5i Ardealul de mintuire si
nu cautau citusi de pu %in sa-si dovedeasca- eroismul
prin iertfa vieFii. Un general grec a pus daun'azi o
piatra amintitoare, a cam mscripTie a fost prefa'cuti
apoi si in romaneste, duia cererea prirnriei din tir-
gusor.
De_alta parte, cum ai iesit din gars, sint strade
curAele si bine pietruite, cu case mici Fi nu tocmai
frumoase, printre care se ridica o scoaa cladita de
ra'posatul Simulescu, care era din Drkasani, o pri-
marie, locuinTa cutarui mosier bogat ; intr-o mica

89
piata e o fluting frumoasa cu bustul in bronz al
aceluiasi Simulescu, linga care se vede un fon Bra-
tianu de marmura, care samana Intrucitva.
Mergem pe o sosea, apoi pe drumuri de tara spre
satul Stefanesti, unde ne asteapta, un preot dintre
aceia cari invata prin exemplu si calauzesc spre bine
pe tarani, luminatul si gospodarul parinte Teodor
Balasel.
Lunca Oltului se intinde larg, cu plopi stringin-
du-si toate bratele Intr -un singur avint spre cer, cu
tufani raschirati in ramuri. Satele ce se intimpma :
Zlatareii, Stefanestii, mai departe Serbanestii, sa-
mana cu cele din Arges prin infatisarea, de cele mai
multe on foarte saracacioasa, a locuintilor. Pare ;ii
sint injghebati din loadbe grosolane ce se incheie la
muchi ; deasupra e asternut un strat usor de lut, care
uneori nu primeste nici o inalbire cu varul, sau bi-
dineaua gospodinei lass macar paretelui din fund
urita lui fats galbuie. Ferestile sint mici, citeodata
cu un singur ochi, astupate si cu hirtie, sau lasate
asa cum s-a intimplat sa se strice : chiar cele mai
bune case se multamesc cu doua feresti in fata, din -
tre care.una, dupa obiceiul cel nou, se deschide chiar
in trei : la dreapta, la stinga si in sus, pe cind cea-
lalta e vechea taietura in zid. Sint copereminte de
dar de cele mai multe on coceni mucezi sint
arunca%i peste cladarii de fin innegrit, ca o chica
salbateca, scarmanata si smulta. Patulele sint numai
de vergi si se sprijina simple pe patru piciore de
lemn. Sura, grajdul sint numai niste coperisuri de
paie. Dar imprejmuirca de ostre ;e e mai totdeauna
bung. Cini salbateci se napustesc asupra trecatoru-
lui, rinjincru-si, In latraturi turbate, coliii lacomi,
gata sa sfirie.
Oamenii cari strabat soseaua, sau pornesc din
cur ;i si cerdacc, on lucreaza Inca la cimp, unde se
90
string:: porumbul si tutunul si se suie cocenii pe cren-,
gile sprijinitoare ale tufanilor raschirati ca niste po-
licandre, sint cu mult mai presus de tainitile lor.
Barbatii poarta o camasa ceva mai lungs decit a
muntenilor de dincolo de Olt, pieptare lucrate cu
chenare si uneori pantaloni oltenesti ce se largesc
jos.. Femeile-si infasura capul cu marame albe, pe
care le astern pe frunte ca tatarcele sau le lass, po-
trivindu-le la barbie, sa atirne ping la piept, pe clod
argesencele fac sa filfiie valul ca la miresele din
orase ; uncle, la cimp, isi potrivesc cite un testemel
colorat, ca un fesisor, pe crestet. Camara n-are de
obicei arnici, dar e d5a de sinilita tot asa se face
si cu camasa barbatilor incit se vede de departe
ca e albastrie. Fotele, care, cind sint, ca aici, din
doua bucati, se cheama zavelci sau vilnice, sint rare-
ori de coloare deschisa sau inflorite. Vilcencele se
imbraca in albatru inchis, in negru simplu, cu dungi
ski cu pa.tralele mai deschise.
Chipurile nu sint asa de frumoase ca in Arges.
Un tip are ochii infundati in arcade ciolanoase si
toata faTa ingusta scoasa inainte ; altul, cel mai ras-
pindit, se deosebeste prin fala galbuie, latareata, de
lung plina, in care numai ochii au frumusep, cau-
taturii blinde.
Acest judeT al, Vilcii e plin de manastiri cum nu
mai este altul, afara de Ilfov in apropierea Bucu-
restilor. Incep cu Serbanestii, care s-a separat chiar
acum de Eforia spitalelor, stapina mosiei dimprejur.
E o frumosa cladire, cu doua turnuri de zid, inal-
lata de un boier din familia Morunglavu la 1746.
Casele manastiresti, drew si ele cu multa dibacie in
podoabe, asteapta, se zice, sa cuprinda un ospiciu
de bkrini.
Se face sears, cu nori grei, pintecosi. Ei atirna
pins in hotarul zarii, unde soarele apune, trecind
91
printre ei raze rosietece asupra celor mai dep5state
coaste de la ra'sarit. Acea zare de -apes e tivita cu
our suet vintul sed.rmanat, si ca o flacara tisneste
deodata si asupra tristetn amenintatoare a norilor.
La eaderea noptii, picura" de ploaie in b"i.taia foarte
rece a vintului
Ziva urmatoare se incepe in ratratul furios al eh-1i-
lor cari apara pe cetatenii din Dialga'sani. Du lati pin-
desc la toate portile, se 15,muresc asupra fiecarui tre-.
ator $i si-1 dau in primire. Nicairi hartagul veghetor
al acestor prieteni ai omului" nu poate fi mai ne-
obosit decit aice.
Tiisura ne aduce inapoi spre $teanesti, in bsa.taia
unui vint de gheata care vuieste peste cimpia cu
porumbistile si imasurile incaruntite de o brum'a
inainte de vreme. Carpatii trebuie sa fi primit undeva
invnitoarea de ialpada",.
Aproape cap la cap cu Stefanestii e satul Dobrusa,
linga o girls ce se poate trece cu piciorul. Din- jos,
yin casele de minimi pe care le cunoastem, mai in-
colo sea o tiganime scirboasa, in case ca niste poieti ;
ea n-are alts griA" decit hrana s'Licacioassa si ciu-
beica, tutunul de toate zilele.
Biserica vechii ma'n5.stiri nu poate Li mai no6, de-
cit veacul al XVI-lea. Acum to primeste o truce
amintitoare de lemn vechi, deasupra careia se ri-
dicai un turn de scinduri- innegrite, pe cind alta'dat5,
erau doua" turnulete de ca'ra.'mid5.. Fatada e prefa'cut`d
in chip siale6".dos, zugalveala e numai din 1771-
1774, catapiteazma o scinduriea abia s4aa. Dar
lucrul din buns c'armida aparent4", ocniile, unghiul
iesit in afara denaintea altarului aratsa, o vechime
mult mai mare. Biserica a suferit o intik i'nnoire la
inceputul veacului al XVII-lea si alta peste vreo suta
.cincizeci de ani.

92
Pe Yes pine la o ikure de stejari tineri, cu trun-
chiul suptiratec si frunzele mkunte. Indata: esti in
satul Stanesti, si pe neasteptate te afli it1 fata bisc-
ricii fratilor Buzesti, al ckor nume trezeste amintirea
unor credincioase lupte vitejesti, pentru domn, tars
Yi crestinatate.
In vremi mai nou'a s-a adaus un pridvor si un
rind de colonete pe fiecare lature. Inainte, biseri-
cuta de earamida" cu usile Yi ferbstile tivite in piatra
simple si tin singur turn de zid avea o infkisare
mai modest'a. Ctitorul ei a lost Giura, bunicul boie-
rilor Buzesii, fiul salu Mogos $i alt Mogos, feciorul
celui dintii. In pronaos se afla piatra scris'a care aco-
pere ralmsasitile lui Stroe Buzescu, mort dupe lupta
lui invingkoare cu nepotul hanului fatkesc, la 1602,
Yi marmura, cu pisania stearsa, care acopere trupul
credincioasei lui sotii Sima, care s-a asternut bucu-
roasa la picioarele bunului ei sot. IrJn sapkor destul
de dibaci a sculptat pe lespedea lui Stroe lupta cu
tatarul : acesta are o ca'ciura de pislal, un lat de prins
robii; un iatagan ; mustki strasruce-i tale obrazul.
La cizme sint pinteni ; cloua tolbe de salgeti au
cazut supt picioarele calului, cind mirzacul ra'nit a pri-
mit o loviturai ce-1 piibuseste. Stroe, cu calpacul un-
guresc in cap, mantia lunge Yi picioarele strins Ina-
surate, calare pe un cal .cu sea, straPunge pe dusman
cu o sable apuseana". si nu fu, spun slovele de pc
piatra, pre voia cinilor de tkari."
La Lungestri foarte apropiati e main'astirea Mamul,
reparafa de Constantin Brincoveanu, al" earui neam
se insira pe zidurile dinantru in chipuri de boieri
Yi domni. Clkirea e mare ; usa se incadreaza in ghir-
lande de trifoi, si ferestile au si ele o podoaba de
piatra sculptata% Printr-o lips'a de ingrijire Yi -soco-
teafa de care te crucesti, puternicele zidiri ale ealu-
93
11 Romania cum era ping la 1918, vol. I
garilor, golite de secularizare acum patruzeci de ani,
se naruie pe incetu1.1
La caderea serii ajungem la Str'ajesti, sat cu strada
larga.si case bune, impodobite si ele la porti cu sa-
Oitun in chip de liniute si de runic. Biserica pare
veche ; turnul clopotelor, deosebit, poarta vulturul
cu doua capete : el are o putere ce nu se intilneste in
lucrarile epocilor mai apropiate de noi. Dar e nu-
mai o ctitorie a ultimului Buzescu, Constantin, care
se intituleaza pe piatra cea frumoasa a mormintului
sau din 1831 : sfirsitul neamului sau". Zugraveala
paretilor arata pe pasnicul boier ingiubelat care purta
numele stralucit al vechilor fringatori de dusmani.

4. COZIA

In accasta zi de prima'varii, cea dintii ploaie de


toamna, adusa de vintul rece, cade inceata, in picuri
maruntc, din cerul care e -numai o mare de lesie. Pe
drumul spre Dra'gasani, trec insa vioi satenii in man-
tale de abl alba, largi, cu cusaturi negre la toate
margenile, sau in cojocele si sumane mici ca un piep-
tar. Femeile lase fare grija sa li se stropeasca valu-
rile suptiri, bogat infasurate in jurul capului, zavel-
cile care, pentru ziva de sarbatoare, sent adeseori in
colori deschise. Multe au insa in fata o tesatura de
case mai urita sau cite o pestelca ieftina de materie
cumparata fa tirg. Destule sint cu picioarele goale. Ti-
purile, mai fare dcosebire de urite... Ele plac insa
flacailor nu tocmai frumosi din partea locului, $i
in acest colt de patru-cinci sate linga Dragasani se
1 S-au reparat (1916) (n. a.).

94
pastreaza'. vechea dating ca gospodarul sa"-si fure ne-
vasta, cu voia sau fara voia et, prin vreo ceata de
prieteni, si sa, traiasca o vreme necasatorrci cu prada
vitejiei sale.
Valea pe care o strabate trenul, mergind in sus
la deal", e lunca Oltului, care se vede din cind in
cind alb, destramat in peteci, printre salciile din
dreapta. De o parte ai tnallimile Argesului, de alta
al doilea sir de dealuri, cu serpuwea mai chinuita.
Ele se apropie tot mai mult, facind sa piara pe alocu-
rea lanurile de porumb, crimpeiele de vie neingra"-
dite ale faranilor : in locul for acuma livedea cu
iarba frageda, spalata de apa, zavoiul salciilor albi-
cioase, citeodata si gradina bulgarului sau si a
romanului, ca pe la Dra6sani cu capetele de
varza infoiata.
In tren, care geme de lume, in ca'rute, in cari,
6'156, pe jos, satenii alearga spre cistigul, cumpara-
turile si ispitele bilciului de la Riureni. Toata lumea
e neobisnurt de gatifa : zavelcile au flori mari stra-
lucitoare, camasile slot batute cu fluturi, pieptarele
scinteie de fir, care atirna in firicele dese la capatul
fotei. Tirgovetele si-au pus palariile cele mai mari
si rochia de matasa.
Ca un val de pinzal albs, sinelie, stropita, cu
albastru inchis, cu rosu, cu negru, boltit ici si colo
de umbrele, drumetii de dumineca se coboara, zgo-
motosi, la halta bilciului. Soseaua e,plina, in fata-,
de covergi de coceni, de pravalii trecatoare acoperite
cu sindila, de baratce cu calusei, de prajini cu stea-
guri.
Petrecere bun. ! Tot inainte spre Jiblea, de-a lun-
gul Oltului pe care-1 treci in Arges, ca sa to intorci
iarlsi in Vilcea. Cu toate ploile din urtna, larga apsa
la'ptoasa", unit intr-o singura albie, e mai pu %in ras-
fatafa decit Siretiul, mai putin yioaie decif Mol-
95
11*
dova limpede, mai rau imprejmuita, mai slabs decit
puternica Bistrita cu malurile rupte. Nici acuma p-as
zice Oltul mare".
Jib lea e in Arges, intr-un pravalis de dealuri deasu-
pra Oltvlui. Marea gars de c=a-lramida aparenta se
indreptateste intructtva prin aceea ca de aici se merge
la Calimanesti si Cozia.
De fapt, nici nu sint trei locuri deosebite acestea
Jib lea, Calimanesti, Cozia, cu toate ca toanae
mintului pietros, rupt in culmi cu zimtii grosolani,
to impiedeca sa le vezi in sir.
Jib lea merge pins in Oh. Case care nu samana.
cu cele de la vale, bune case de lemn, cu negre aco-
pereminte tuguiate, din sindila ingrijit asezata, cu prid-
vor pe stilpi si feresti luminoase. Biserica veche, in-
cunjurata cu un zid jos, de bolovani, a fost cladita
de iznoava mai daunazi intr-un chip incapator si im-
podobit.: ea se vede din departare cu paretii ei gal-
bent-deschis, cu turnu-i de zid.
Oltul curge intre maluri nisipoase,samanate numai
ici si colo cu salcii. El rasfringe in valurile-i domoale
jalea. cerului noros, din care se scurge ploaia, marunt,
indaratnic.
Pe malul cellalt intri in strada Calima'nestilor, care
se intinde de-a Lungul apei. Cladiri taranesti cu co-
pereminte intunecate, pareti albi si flori la rind in
cerdace.
Ea trece pe linga otelul bailor, cladit in stil dye-
Tian, cu lunga fataca impodobitl din lemn, sups un
munte malt, ripos, in care se infig arbori
Stinca goals razbate pe alocurea, $i aceeasi stin-
ca-si rinjeste lespeziLe pe malul argesean, care e tot
asa de malt $i acoperit cu acelasi vesmint trentaros
de copaci tinerit Apoi un, alt castel, $i drumul merge
necontenit printre vile cochete, printre pavilicane Si
locuri de adapost. Tarani tree, pe jos si calari oa-

96
meri uscati, negri,jcu chica. E aici o Sinaie a Vilcii,
cu bolovani adevarati si fara foloasele ce Yin pen-
tru Sinaia Prahovei din resedinTa regala si din gos-
padaria darnica a Eforiei spitalelor.
iTrmam o cotitura a Oltului, si, dupa: un drum
scurt pe sosea, Cozia se arata, cu cde trei turnuri
ale ei yi zidul alb, dres de putina vreme, al cladirilor
manastiresti. Oltul e minios aici si-si framinta apele
spumeginde pe virfuri de piatra, iar, pe un mal si
pe cellalt, doua inaltimi impa:durite, cu fruncile col-
turat., par doi zmei intaritati ce se rapid until im-
potriva celuilalt.
La stinga drumului, pe o inaltime, linga o Casuta
uncle st'a urmasul smerit si s'th-ac al falnicilor egumeni
de odinioara, si linga o vita noual pe care episcopul
de Rimnic, Atanasie, a cladit-o mai daunazi, pri-
vigheaza bibericuta holnitii, de o final armanie veche.
Supt o frunte cu doua rinduri de ocnite, un stilp
Bros, de caramida, sprijine pridvorul, din care dal
in biscrica o usa impodobita cu sa'paturi in lemn.
De fur imprejurul zidirii, in forma indatinata a cru-
cii, alearga ocnitile lungareve prin care se desrlaid
pttine feresti inguste,,. Jar sus se intind mai multe
rinduri de zimti in caramida. Lucrarea toata: e fa-
rm)" din dra:mida pusa in lung si in lat, pe rind,
inchi(a" intr-uns, cimenit tare si samanata cu bucati
ce piaua taiata.
Ea pastreaza vechea zugraveala% foarte frumoas-1
asernenea cu aceea de la Slatina in Moldova
din care se desfac, pe partea dinauntru a piciorului
de aid dint pridvor, chipurile incununate ale lui
Mircea -voda si fiului salt' Mihail, care e un copil
inca, amindoi in vesrnintele apusene ale vremii Jor,
luate, de bung sama, dupa cea dintii zugraveala a
bisericii celei riiari. 0 panglica de inscriptie .ce in-
cunjura sus pridvorul spune ca intemeretorti biseri-
97
cncii au fost Petru-voa zis si Petru de la Argos
sau Radu Paisie, domn ping la 1545, si fiul sau
Marcu, si prin urmare din timpul for via sfintii din
pridvor si aceia dinauntrul cradirii care se bolteste
puternic supt turnul rosietec. Ctitorii se vad in mina
stingy a naosului : Petru, in haina verde de brocard
de aur, blanita cu cacom, cazind peste o alta rosie
cu flori tot de aur, Marcu, $i el incoronat, in bro-
card albastru, tot asa branit, peste o haina dedesupt
rosie ; doamna Ruxandra, so %ia lui Radu, vaduva-
intii dupa Radu de la Afumati si deci fata stralu-
citului Basarab Neagoe, poarta cercei mari de aur,
din cari atirna lanturi- ping pe umeri ; haina ei de
brocard alb e impodobila la piept cu o placa tesuta
in fir, si doua galoane de fir ii &int cusute pe umeri ;
tot astfeL e imbracata si fiica nevristnica a domnu-
lui, Zamfira, numita asa dupa, o ruda, Zamfira lui
Moise-voievod.
Biserica mare e peste drum, in vale, avind in apro-
piere Oltul. De jur imprejur o cuprind cladirile de
locuinta, cu cerdacuri boltite si pridvoare pe stilpi,
care se obisnuiau in veacul al XVII-lea, spre sfirsit.
Acum, eleve din azilul Elena Doamna petrec aici
vacanta, supt o supraveghere care lasa de dorit, si
de dotia luni de vile ciripiri obraznicute rasuna ne-
contenit acolo unde cuviin ;a patriotica si omenia ar
ccre sa fie desavirsita liniste. in jurul mormintului,
vechi de peste cinci sute de ani, al lui Mircea, care
a intemeiat Tara Romaneasca. 1
...Si care a cladit $i Cozia, supt padurile de nuci
salbateci, care au perit demult. Dar cladirea lui se
lipsi" spune pisania de la 1707 den podoaba
ei cca dintii, pentru multimea anilor" si ajunse cu
arlugArii au revenit demult, dar nu §i buna gospod5rie (1939)
(n. a.).

98
totul clarapanata. Neagoe Basarab fy cel dintii care
se gindise la ctitoria strabunulm : o mare pictura,
de dating apuseana, se asternu linga cea marunta,
in cadre pe fond albastru, din pronaos. 0 noua
prefacere opri mersul ruinei, la doua sute de ani de
la intemeiere, in 1580-1590, cind, supt Mihnea voda
al II-lea, egumenul Amfilohie ridica din nou, pe
linga biselica mare Si bisericuta Sfintilor Apostoli,
un paraclis al Adormirii Maicii Domnului, care s-a
pastrat pe urma si in zidaria cea noua'a chiliilor.
Peste citiva ani se ingropa linga Mircea batrinul a
carui piatra de mormint er poate, ca si astazi,
numai un bolovan ros de once inscrip%ie 1 ne-
rtarocita mama a lui Mihai Viteazul, calugarita Teo-
fana, moarta cinci ani dupal uciderea fiului ei.
Apoi Brincoveanu ajunse domn al Tarii Roma-
nesti si, luind in primire scaunul lui Mircea, el facu
pentru lacasul de odihna al acestuia ceea ce nu fa-
cuse celalt mare innoitor al trecutului in zidirile lui
sfinte, Matei Basarab. El se hotari sa zideasca la
loc cu cheltuiala sa Cozia $i dadu aceasta sarcina
unuia care o putea intelege bine, lui Antim .Ivireanul,
mesterul cel mare in aducerea la indeplinire a fru-
mosului. Antim, care statea pe atunci in apropiere,
fiind episcop de Rimnic, se puse la lucru, orinduind
toate dupa planurile sale. Intrebuintind toate cu-
nostintile sale despre arhitectura bisericeasca a ro-
manilor, el dura pridvorul boltit, cu patru stilpi in
lat si cite doi in lung, facuti din piatra vargata prin
sapaturi in toata lungimea ei si impodobita sus si
jos cu flori. El refacu de jur imprejurul bisericii in
forma de truce ocnitile in doua caturi, ferestile a
caror veche sapatura de vulturi cu doua capete ra-
1 Comisiuneg Monumentelor Istorice a refacut mormintul
(1939) (n, a.).

99
mine totdeauna o minune de inchipuire in plan,
de gingIsie in lucru, $i cu florile rasaritene ale vre-
mii sale cirpi stirbiturile. Daces nu el dadu ocniti-
lot de sus un chenar de sculptures cum nu se mai
afla. aiurea 4i-1 prinse cu piaci sapate, al ca.ror mo-
del se afla la manastirea de Arges, lui i se dato-
reste eleganta simian', a turnului din mijloc, asupra
caruia se opresc privirile acelui ce descopere, in va-
lea ei ocrotita, cozia.
Astfel s-a mintuit de peire, prin cheltuiala celui
mai bogat si mai darnic domn si prin ingrijirea mi-
tropolitului romanesc care a_ inteles mai bine fru-
museta, ctitoria lui Mircea, sfintita totdeauna prin
mormintul lui pe care not astazi nu-1 mai putem
impodobi dupes cuviinta, ca unii ce nu-i mai lute:-
legem pretul.

5 RWRENIL GOVORA, .ALINASTIREA D1NTR UN LENIV.


SURPATELE

lnapoi la. Rimnic in vagoane cu ferestile lacra-


mate de ploaie, prin intunerecul negru ce cade gra1-
bit din cerul cenusiu. Si jails; intiparirea placuta a
curatului oral cu arbori multi, cu frumoasele bise-
rid reparate, impodobite cu turnuri de zid.
A doua zi urcam pe jos dealul CetAuii. A stiut
ce face acel care 1-a ales, in veacul al XIV-lea sau
al 'XV -lea, pentru a palzi Noul Severin din vale,
care ajunse resedinta olteara a domnilor, scaunul
obisnuit al banilor si al celor de-ai doilea mitropo-
liti ai tariff.. Ciari grele serpuiesc pe pieptul umflat
al idaltimii singuratece, 1i cei ce stiteau sus in
ziduri care s-au surpat demult, Inca din vremea lui
100
Radu de la Afumati cel ucis pe aceasta culme, ici
biseric5. puteau pravali lesne dusmani in vale.
Acolo curge Oltul, care se desface din desisul
salciilor ca frinturile unei late sa'bii cu otelul stra-
lucitor. Iar dincolo de luciul apei se string, in paza
copacilor, albe, rosii, casele Rimnicului si multele
turnuri. Un F. oare rece le face s5. scinteie.
Biserica omorului din 1529 s-a surpat, si nici nu.
se mai pomenea de dinsa, cind, pe vremea lui Ser-
ban Cantacuzino, evlaviosul mitropolit Teodosie
noua cadire cu pridvorul pe stilpi si usa in-
cadrata In sculpturi far'a frumuseta., de o piatti
tare. Iar ce se vede asfazi e numai o prefacere de
mitropolitul Nifon al lui voda yStirbei. Cei ce au
lucrat la reparatie crezura 61 -se cuvine a pune ve-
chea pisanie ;es in zid $i , ridica o alta, care pro-
sraveste pe ctitorul cel nou.
Cerul e burdusit de nori negri cind apuca".m dru-
mul spre Govora. Dincolo de podul peste ripa seac'S,
drumul trece pe supt dealurile de nisip, goale sau
acoperite in pace cu tufisuri si arbori razleti. La
stinga se vede o bucata de vreme Oltul, pe linga
care trece linia feraa. Riurenii intind o lungs pan-
glica de case albe, de copereminte rosii : se va'd stea-
gurile ce flutur'a deasupra cladirilor bilciului.
Bilciul e st'apin pe tot tinutul : urmarile lui le vezi
pretutindeni, drumurile toate sint ale lui. De la
amiazi ping ya sears am stat, putem zice, in_fata
bilciului. L-am recunoscut in raritatea tra'surilor,
in pretul de douazeci si cinci de lei pe zi ce am tre-
buit sa platun, in zabava.bujarului. /I va'd acum in
carele cu doi $i patru boi, care se.intorc inearcate,
in -caruTele ce duc pop, invaii"tort, fruntasi ai sa-
telor, in natisancele-omnibus, cu coviltire de pinza,
pe care le mina, totdeauna pline, un conductor ce
101
si-a strins musterii sunind din trimbita. si strigind :
fine mai merge la Riureni, domnilor ?" El a scos
din infund'aturi de stinca, din vai inalte, pe mocanii
cu aciula cit un stiubei, cari, infasurati in mantii
albe, cMresc greoi pe caii nalrunti, cra'tinindu-si ca-
petele dupa trap. El a pus pe ci-estetul farancelor in
vesminte de sar&atoare legaturile cu postavuri, cu
zeturi 5i cu cite altele, chiar cu plapome. El a adus
circiumarese cochete la hanurile din drumul mare 5i a
facut ospataxii din atitea case tarainesti care se afla in
calea riului de oameni. El a ridicat bordeie de lemn
pentry tiganii cari potcovesc caii $i boii drumeTilor.
El face s'a se intilneasca aici cumetrii din sate asa de
departe unul de altul. El rupe postul cu citeva zile
inaintea Sintamariei. El a toropit pe cutare gospo-
dar care zace ltnga sosea, $i tot el a muiat picioarele
atitor calatori cari vor dormi bine inainte de a se
intoarce acasa. El a raspindit neastimpa'r, bucurie,
belie si paguba intre to-0 vilcenii.
Prin casutele rau ingrijite $i cam marunte ale sa-
tului Govora, spre manastire. Ea se vede din sosea,
cu -turnu-i mare, alb la intrare ; la dreapta si la
stinga lui pare a se revarsa carimaturi sure cu fe-
resti mici negre. De jur imprejur, pe deal si in vale,
e un stralucit bielsug de verdeafa.
Ai crede ca poteca pe care apuci, la stinga dru-
mului, to va duce la o gramaa de mine, care sa mai
insemne locul unde a lucrat acum trei sute de ani
tipografia lui Matei Basarab. Ramii uimit cind vezi
ca dincolo de bolta turnului alb sint chilii cu to-
tul curate 5i intregi, cu ferestile for drese $i stilpii
frumosi ai cerdacelor ; malul de nisip e inta"rit cu
lespezi. Biserica, bine pa'strata, se ridia albs in mij-
locul verdelui tinar : o alee de vita de vie inearcati
cu struguri duce la intrarea ei.
102
Aici a fost intii o bisericuta saraca. Apoi Radu cel
Mare, cunoscutul domn bisericos, a facut-o din nou,
poate pentru intliasi data in zid. Temeliile acestei'cla-
diri se vad st astazi linga aceea care a inlocuit-o. Brin-
coveanu veni pe urma, si supt ingrijirea lui Antim sau
a lui Ioan, arhimandritul ctitoriei sale din Hurezi, se
dura, cu sase ani inaintea Coziei noua, biserica de
astazi, cu pridvorul ei pe stilpi, usa frumos Inca-
drata cu piatra, si ea insasi bine sculptata in lemn,
cu briiele, ferestile-i cu chenare sapate si turnurile
cele doua de zid toate in stilul impus de Antim
Ivireanul noii arhitecturi religioase muntene. Din ve-
chea zidire n-a ramas decit o piatra de mormint de
la 1570, si tot dupa ea s-au luat chipurile lui Radu,
cel Mare si doamnei Catalina, sotia lui. El se in-
fatiseaza cu lungi plete buclate, intr-o mantie de bro-
card rosu, blanna cu samur, care cade peste un yes:-
mint vetde, cu guler rosu, briu rosu si mineci
impodobite cu adausuri rosii, si cu cite un sir de
albe margaritare ; cizme rosii, de coloare obisnuita la
imparatii crestini ai Constantinopolei, it incalta.
Doamna, incununata, isi infasura capul si gitul in-
tr-un lung val alb ; peste o rochie trandafirie e im-
bracata mantia de brocard rosu, blanita cu samur.
Indarat ping la capatul satului, apoi peste sinele
trenului, peste cursuri de apa limpezi, care fug ra-
pede pe prund, printre aceleasi case de tesatura de
lemn acoperita cu lut. Dealurile se tin de amindoua
laturile. Catre sfirsit, ele se acopar de paduri, pe cind
in vale pasc nesfirsite turme de oi, care rup linistit
verdeaca ierbei fragede. In fund, peteci de nori albi
atirna pe coastele -muntilor albastri ai Bistritii.
0 perdea de arbori, care ascunde o padurice, taie
drumul. Si, cind ai strabatut paduricea, ai in stinga
coperemintele de sindila ale Manastirii dintr-un lemn.

103
Odata bisericuca de lemn. va fi fost in adeva"r
scobita intr-un singur trunchiu de stejar urias. Matei
Basarab o innoi apoi din zid, ii pe urma ea se pre-
facia, dupa asarn'anarea bisericilor lui Brincoveanu,
prin dorinTa lui Stefan-vo6 Cantacuzino de a in-
trece si in aceasta privinfal pe nenorocitul sau inain
tas. De atunci, din 1715, yin si frumoasele cladiri
manastiresti, cu bolTi si stilpi mestemisi.
Apoi tot mai sus, pe rind pe sosea si pe poteci
praPa'stuite, printre maluri de nisip risipite, _care
pentru aceasta s-au numit Surpatele. StrabaIi un lung
sat bunisor, de romAni foarte frumosi si de hizi ti-
gani plescari : sunetele tala'ncilor si inaintarea celor
patru cai inhamaci doi cite doi scot din case...pc mai
tati locuitorii : femeile privesc la garduri, copiii ci-
ganesti umbla gifiind dupa gologanul Joiarului",
iar o ceata de sateni vine sa vada oaspetele in curtea
bisericii.
Cladirea aceasta se datoreste doamnei Marica a
Brinaweanului, si deci tipul de la Madastirea din-
tr-un lemn si din atitea altele se intimpina. si aici.
Vranii au pus claunazi mina de la mina si au dres
ce se stricase in armonioasa biseric51. Dar chiliile sint
mai cu totul in ruing, si e o durere sa vezi cum se
risipeste aceasta veche si scump5. zida'rie. Acum dou'ai-
zeci de ani, ca;lugaricile de la Surpatele se treziei ca
malul se va ruina : ele capa'tara de la chmuire voie
sa piece ; pentru a desa'virsi batjocura, aceeasi cir-
muire vindu carmida zidurilor, ce incepeau indata
ssa cada, si astfel se ajunse la starea rusinoasa de
asta'zi. 1
1 Asti zi Comisiunea Monumentelor Istorice a refacut complect
manistirea (1939) (n. a.).

io4
6. .1111REZIL BISI PJTA ARNOT4

In valvrile arnurgului cenusiu si trist coborim dea-


lul surpat si, lasind la stinga Manastirea dintr-ua
lemn, luam un aft drum, prin paclurici, care e al
Hurezilor. °data cu noaptea ne gasirn intr-un sat
de case inalte ca acelea din Mussel : e Pausestii de
OtIsau, care trece insa rapede si se pierde in noapte,
Cara se intorc, femei $i fete aduc vacile acas'ar ta-
ranii aprind tig5ri in portile de lemn s5pat, cioba-
nasii pazesc linga focurile rosti ce palalatesc in mar-
genea porumlnstilor ingus-te. E miscarea si buna stare
a unui sat de vechi rnosneni.
0 circiuml in codru, apoi suis, in intunerecul prin
care se imprastie cite onaza. slabs de lung strecurata
prin non. Siruri de cars se tirasc pe sosea, in stri-
gatele de tndemn ale drumetilor, to slumele groso-
lane ale celor ce au petrecut la Riureni ; o nati-
sanca% venind tot de acolo, isi suns talancile in urma
neastr'a : birjarul ra'spunde pnntr-un chiot, oprin-
du-se, unui chiot trist ce se ridica de jos, din padure.
0 impuscatura departata trasneste lasunind. Mai in-
cola, la o piu5, unde se opresc caii pentru adapat,
se aude in neagra anguratate pustie fosnetul rapeza
al apei si bufniturile surde ale maiurilor pe sumane.
Oamenii sent buni, imi spune birjarul, $i, in
adevar, in local unde e mai multa liniste moareat
o femeie singura, strinsa de frigul aspru in mantia-i
de aba, mina incet boil spre casa.
Acum ne coborim la dreapta, pe un drum de vale.
Case taranesti intunecate, ici si cok focuri pilpiind
inamtea ler, gazormte prinse in-cut, luminind golul
ca'marutelor. Sintem, in sfirsit, la Hurezi. Intram pe
supt turnul boltit, suim drumul de bolovani intre zi-
duri, vedern lumini fuginci, trecem supt alt turn, din-
t05
colo de care, de-o parte si de alta, sint maxi cladiri
vechi, si in capul scarilor ne primeste maica starita.
Doamne, ce frig a fost afara !
Cel mai bogat si mai stralucitor dintre domnii ro-
mani, Constantin Brincoyanu, a voit sa intreaca, prin
cheltuieli mai mart decit oricare se mai. facusera 'Ana
atunci pentru manastiri, pe toti inaintasii sat, cladind
un nou lacas, fara pareche. Ruda lui de aproape Pirvu
Cantacuzino, a primit insaronarea de a supraveghea
lucrul zidirii sfinte, al carii loc fusese ales in codrii
nestralatuti numi%i ai Hurezilor sau Huhurezilor,
dupa pasarea de noapte ce se salasluia in ei si umplea
singuratatea neagra de bocete. Varul domnului dadu
gata paretii in 1692, dar zugraveala nu fu mintuita
decit dupa moartea lui inainte de vreme, supt ingri-
jirea lui Cernica $tirbei, la 1694. Indata incepea lu-
crul la paraclis, care se sfirsi cu totul peste doi ani,
si, ca sa fie aqturi cu sotul ei la fapte bune, doamna
Maria sau Marica facu, tot atunci, din banii ei, bol-
nita din deal. Peste amindou'a aceste zidiri, insprav-
nicul fu Joan, care avu norocul de a c'alauzi timp de
treizeci de ani ca egumen manastirea de catugari a Hu-
rezilor. In acelasi timp, o cingatoare de chilii incun
jura biserica, si paraclisul era cuprins intre chiliile
acestea.
Manastirea a avut si timpuri grele, si, odat'a, in
r5zboiul din 1787, caii nemtilor, ai turcilor, cari se
razboiau intre dinsii pe socoteala si pentru .impartirea
noastra, au mincat fin hrapit intre zidunle bolnitii
brincovenesti. Peste aproape un veac, caluerii plecau,
si locul for era luat de maicile de astazi.
Dar, ca nici intr-o alta parte, toate s-au ,,pastrat
aproape cum le-a lasat intemeietorul. $i astazi pri-
vesti cu admiratie biserica in care st-a anus culmea
mestesugul de a zidi de pe vremea lui Brincoveanu.
Pridvorul e sprijinit pe zece stilpi, mai largi la baia
106
si Impodobiti la amindoua capetele cu foi de acant fin
sapate ; in fata lui sta un amvon de intrare, pe dpi
alti stilpi canelati, avind acelasi fel de capitele ca si
pridvorul insusi. Pe fatada si de jur imprejurul zidirii
sint linii de zimti, apoi un rind de ocnite rotunde,
inchizind cercuri impletite ; dupe aceasta doua ciu-
buce simple, alt rind de zimti, un colac mare sculptat,
ca acel de la Surpatele, si alta tivitura cu zimti. Pe
laturi si la altar se mai intinde un sir de ocnite pa-
trate. Cinci feresti de fiecare parte, cu cadrul sculptat;
sculpturi, mai frumoase decit in orice biserica mun-
teana, are si -usa, ale carii canaturi sint din lemn
lucrat ca o horbota. Doua turnuri cu ferestuici abia
crapate in adincul ocnitilor se urmeaza in lung. Prin-
tr-un adaos colturat inaintea alcarului biserica dobin-
deste o lungime mai mare decit cea obisnuita.
Dupe aceleasi norme de arhitectura, deli mai ieften
si in hotare mai mici, sint facute paraclisul si'bolnita.
Dar ingrijirea inalta a podoabei nu se opreste aici.
Stilpi de toate felurile se gasesc in cerdace si in salele
chiliilor. Cei mai frumosi, impreuna cu alte sapaturi,
sus si la scare, se aduna in cerdacul staretiei vechi,
care face parte acum dintr-un spital taranesc ca vai
de. capul lui 1. Aici sint stilpi impletiti, sapati cu
sterna tarii si cu vulturtil bicefal al Cantacuzinilor,
sint lei si flori si pasari si arabescuri, cum nu se poate
mai dibaci si mai elegant intretesute. Nici Nicolae
Mavrocordat la Vacaresti n-a dus astfel de frumuseti
OA in odaile de locuinta, multamindu-se a sprijini
biserica pe stilpii s ii, si mai bogat infloriti de sculp-
turi.
ZugraVeala veche e pastrata in toata puterea si
vioiciunea ei, si pe paretii din pronaosul bisericii se
pe linga Brincoveanu, cu doamna si copiii, in
1 Apoi s-a reficut ca resedinta regale (1916) si ea dispa'ruta
(n. a.).

167
portul ra'sa'ritean din vremea lor, toate rudele dupa
tata si dupa mama, $i chiar mosii si stramosii", pins
la Neagoe i Laiota, cu pletele in zulufi si -haina de
bocard taiata la piept de dunga de our a patrafirului.
Iarasi pe drumul ce nu se vede decit la chiva pasi,
intre inallimi samanate fara rinduiala, pe ltnga po-
rumburi 'Lake, case de Tara albe si perdele usoare de
padure. Mergcm, dupa intoarcerea la Costesti, sat
mare de munte, cu locumtile larg raspindite, spre Bis-
trip.. De departe se vede catapiteasma de munte
supt,,care zace manastirea ; sus, nori albi se scamo-
seaza, indesindu-se spre virf, pe care-I acopar cu
bumbacul lob albicios.
and ai valzut manastirea, esti chiar la poarta et.
Samana cu Dealul, fiind $i aceasta o cetatuie yap-
sitain galben, cu un puternic turn modern, cu o cu-
pola de metal care se vede departe. Si acum Innoi-
torul e Stirbei-vocla, dar, fiindca domnului ii placea
sa petreaca vara aici, la racoare, nu numai ca s-au
inaltat cladiri intinse pentru locuinta odata era
in ele scoala de subofiteri, iar astazi orfanii invata-
-torilor Invata clasele primare intr-o parte a bogatelor
hicaperi dar si biserica a fost pregatita ca biserica
a Curtii.
In cei din urma ani ai veacului al XV-lea, fratii
Craiovesti, stapini ai sesului jiian gi bani olteni unul
dupa altul, intemeiara Bistrita si paraclisul ei : cea
dintti trebuie sa fi fost, ,ca bolnita Coziei, aceasta
cladita dupa vreo jumatate de veac ; cellalt pastreaza
si astazi forma de casuta purtind in brace un pridvor.
Dupa stingerea nearnului ctitorilor, Brincovenii, in-
ruditi cu acestia, au avut ocrotirea Bistritii, care pas-
tra acele ziduri de cetate ce silisera pe Mihnea cel
Rau a intrebuirrta tunuri impotriva for $i din care se
vad unele male, alcatuite din bolovani gi caramida.
108
tare, la margenea zidirilor de asfazi. /na. din 1683,
cu cinci ani inainte de a fi clomn, marele intregitor al
motenirii de arts religioas5 a trecutului Constantin
Brincoveanu, innoi Bistrita. Ea tinu astfel vreo suta
$i cincizeci de ani. Reparatia lui Stirbei nu are nimic
din cl5direa lui Constantin, care va fi s5m5nat cu
Cozia. 0 biseric5 modern5 fu ridicat5 din ternelie ;
in ea se p5streaz5 ast5zi r5m5sitiTe sfintului Grigore
Decapolitul, in racla de argint aurit pe care a d5rurt-o
alt Constantin Basarab ", Cirnul, in. locul celei res-
pite 4i a celei de lemn, ficut5 din porunca lui Radu
Mihnea. Dar platra de mormint a puternicului ban
Parvu a fort g5sit5, si ea se pastreaz5 astazi intr-o
camera a clopotni %ei. Pentru vechiul viteaz si ctitor
nu mai era loc in zidirea de parades a altor timpuri.
La doi pasi de man5stire e stinca, malts, goa15,
in ea se sapI o pester5 care a sc5pat nu o
aspra. ;
singur5 dat5 de falhari si de davalitori str5ini si co-
morile sfintului si viata egumenului, a calugarilor.
Jar, sus de tot, acolo unde atirn5 negurile, deosebesti
prin ele, ca o lung5 pates alb5, Arnota, care stralu-
ceste de departe, in noapte, calatorului.
Drumul merge .prin c5r5ri de sat saxac, prin pr5v5-
lisuri de" bolovarn, prin poteci de p5dure rar5, nou5
aptusite cu frunze ruginite. A plouat, si lupti, urcin-
du-te, nu numai cu rapegiunea coastei, ci $i cu lune-
cusul cleiului negru. E o mare eacere trist5, pe care o
rupe numai 15tratul h5rt5gos al vreunei javre, fos-
netul unui mocan aciular, care se suie pe calu-i ma-
runt. Pentru citiva gologani, un fl5cau rupe din po-
mii livezii crengi mari brobonate de prune brumarii.
Am ajunsin sfirsit. Iarasi turnul si zidurile din
vremea lui tarbei, care seatea prea aproape de Arnota
ea s-o poat5 uita ; dar, mai mult nelocuite caci
ealug5rii au fasat ca urmasi numai doi b5trini paz-
nici ele cad pe incetul in ruins, abia dupes cincizeci

109
BisericuTa, spoita mai daunazi, are tipul curat al
cradirilor lui Matei-voda, caci Brincoveanu a dres aici
numai o fintina. Pridvorul e inchis ; pe laturi,
cite trei fere5ti, ocniTe rotunde, deschise sus, iar in
rindul de jos inchise ; un singur ciubuc la mijloc, fara
sapaturi. In pronaos doarme intr-un mormint inalt,
de marmura, cu sapaturi ce infati5eaza tunuri, tobe,
semne de razboi si sterna Tarii, Matei Basarab, iubitul
domn si parinte batrin. La picioarele lui sta Danciul
din Brincoveni, ale carui ram.4ice au fost aduse din
Mitropolia de la Alba-Iulia, uncle Danciul perise pe
vremea lui Mihai Viteazul, de fiul sau acesta, Matei-
vocla. Tatal $i fiul odihnesc singuri, in mica biserica
de munte, incunjurata de neguri, batuta de ploi gi
asigurata, prin greutatea si primejdia potecii ce duce
la dinsa, de lacomia strainilor dusmani. tatrinul roo-
can ce intimpin la intors, suind calare, pare umbra bu-
nului patriarh ce rataceste inca in aceasta pustietate
aspra, prin care BistriTa se izbete ciudoasa, cu iulile
ape de argint.
Apoi intorsul la Rimnic, printre card, caruce si ca-:
ravane de munteni in mantii de aba, de femei in hor-
bote. La hanuri, tiganii cinta viersuri de jale, 4i lume
amestecata se inghesuie in odai. Mini e Sintam'aria,
clod bilciul de la Riureni stringe mai maci oaspeti
decit totdeauna. Sind de pravalii $i cocioabe scinteie
de foarte departe in lunca despadurita a Oltului. and
Rimnicul apare si el, ca un manunchi de lumini, e
noapte de-a binelea, si frig... Inca,un ceas, $i iarasi
cataractele cerului se vor deschide pentru lunga, trista,
ingheTata ploaie a toamnei timpurii.
Ila
7. PE OLT : CORNETUL

Spre granita. Calea ferata merge intli pe partea


vilceana a Oltului, se stramuta dincolo in Arges si re-
vine iarasi, catre sfirsit, in Vilcea.
Oltul... Ce idei marete nu desteapta el in mintea
cui nu 1-a vazut niciodata ! Marele riu care &a nu-
mele unei .0.6, care desparte doua climate, doua in-
fatisari deosebite ale pamintului nostru, Oltul mare",
pe care-1 trece Tudor din Vladimiri, Oltul ale carui
uncle spumegate" bat, in poezia lui Alexandrescu,
vechiul zid al Coziei lui Mircea Intemeietorul. As-
tepti maluri---prapastuite, salbatece, hotar adinc tras
de natura insasi, astepti ape invalmasite, vuind, cioc-
nindu-se de malurile ce se naruie de loviturile ingra-
madite.
Ei bine, nu. Chiar fara seceta care i-a ingustat atit
de mult cursul, chiar fara arsita celor trei luni de
lumina cruda, Oltul nu e fluvial" visat de atitia
dintre noi si cintat de pocti. El n-are un pat adinc
rupt in pamint, si maluri romantice nu-1 ingradesc cu
un farmec salbatec. Maretia se afla la noi numai in
triumfala inaintare a Dunarii imparatesti sau in cul-
mile de piatra goala ale celor mai inalti dintre Car-
pati. Numai acolo. Altfcl natura romaneasca e bogata,
felurita, plina de farmec si de noutate, dar buns, prie-
tenoasa, fara sublimitati tragic; asa cum e si poporul;
vioaie, schimbaroare si luminoasa ca si dinsul. Oltul
are ;crmuri, nu maluri, o albie de prund, iar nu o
surpatura a solului sau un intins pat pentru ape largi.
Adincimea-i nu infioara, si sirene de ispita si nenoro-
cire, Nercide mincinoase, nu pindesc in fundul intu:
necat al valurilor, ci numai pasari de apa, micute si
neobosite, isi racoresc aripile in apele lui mai mult
plumburii decit albastre sau de un verde vesel. Abia
111
aci si. colo spume, unde cursul se ciocneste de dintii
de platra at solului : nici attta zgomot si alergare
zglobie ca la un torent din valea Prahovei. El trece
linistit inainte.
Ca riu insa% Ca torent crescut in lunile de prima-
vara sau de toamna, 'e altul : un urias nebun, care
sludge arborii, care leagana bolovanii ca niste juca-
rii, care izbeste minios zidurile manastirilor ce-i pun
stavila 4i ameninta sa rupa panglica de prund acope-
rita de dungi de fier care formeaza drumul cel mare
al timpului nostru. Dar aceste groaznice dovezi de
putere nu le da el, riul, din avintul izvoarelor sale,
ci ploaia revarsata din norii darnici si torentul ce se
naste dintr-insa. E o Mare furie strains, trecatoare,
pe urma careia ramin apele plumburii, curgind lin pe
prund, in albie ingusta, spre Dunare, care se face
asa de Ina: grin alte ape, din OA unde soarele is mai
putin din riurile pamintului.
Nici manastirile n-au o infatisare intunecata po-
trivita cu amintirile ce se indreapta necontenit spre
zidurile lor. Cozia lass sa se vada un zid alb ciuruit
de ferestre, o cupola acoperita cu tinichea, mai de-
parte o alm biserica, parind mica. Manastirea aceasta-
lalta, Cornetul, al carii zid face parte din turttlul
caii ferate, e mai neagra poate de fum decit de ye-
chime. Cu toata batrinetea lor, cladirile acestea putin
inalte, larsal puterea de impresie a artei gotice, reparate
de pe la 1830 tnainte, albe, scinteietoare, sent mai mult
icoane zimbitoare decit privelisti care sa impuie si si-
rasune adinc in inimi.
$i muncelele, inunjii, sint in acelasi ton impaciui-
tor al sufletelor. Numai la Lotru vezi stinca goals,
compusa din asezari paralele drepte sau oblice sau din
linii intortochiate : galbena, sure, rope, ca in anu-
mite parti de catre Adriatica. lnainte pins la Clineni
doua sate, in Arges si Vilcea, legate printr-un pod
112
de Fier pina la Cetatea Lotrului, un turn stir pe
malul Oltului, pina la Turnul-Rosu, ale capii tencu-
ieli farimate par in adevar stropituri de singe, in
urma pina la Rimnic, muncelele, mai mari ca in Gorj,
mai mici decit in valea Prahovei, sint acoperite de
minanate paduri, in care in zadar ai cauta bradul
inalTimilor salbatece, si adapostesc sate ale caror case
albe se vad stralucind ici si colo. Esti in Arcleal fara
sa-ti para ca in adevar ai trecut mun;ii.
La Cozia doarme Mircea cel Mate, -deasupra Oltu-
lui, in care i s-au oglindit flamurile, supt padurile ce
I-au ascuns si adapostit adevarata cetate a tarii
lui ameninlate. La Lotru se coboara in plute, se suie
in vagoane scindurile cherestelei. 0 societate anonima
are exploatarea si stringe folosul. Un anonim" se
afla in tren, ducind pungi de gologani pentru plata
lucratorilQr. [...]
Cc granita a fost aceea care, °data, despartea, la
Oh, Ardealul de Tara Romaneasca, de cit mai rama-
sese din vechea Tara Romaneasca libera, se vede lesne
atunci cind, in alt drum, dupa razboi, pe la Turnul-
Rosu, treci de pe plaiul robiei de- ieri in partile sta-
pinini romanesti seculare.
Daca n-ar fi deosebirea intre vechii stilpi de pe
margeni, ai crede ca to afli intr-o Tara pe care niet-
.odata vicisitudinile vremurilor n-au impartit-o. Linia
sup ;ire a soselci trece intre aceleasi inaltimi rotunde,
imense musuroaie asupra carora, si de o pane si de
alta, macat aici, in vileagul oricui, nu s-a intins har-
nica operatic distrugatoare a explora-torilor de pi-
duri.
Iesi- din Boita, care, vechi punct de granita, veche
carantina si vechi adapost de contrabandisti, are, cu
ingustele-i drumece intortochiate, cu sumbrele case
mai de lemn, ba chiar cu privirea biruitoare a sate-
nilor, deprinsi a cauta poteci gi a se feri de paza, un
113
caracter de cetate inchisa, si indata to prinde pacea
solemna a marilor intinden nelocuite.
Nimic din freamatul Predealului, din intrecerea
excursionistilor fares ocupatie, din rapezirea camioa-
nelor cu marfa, nimic din prietenoasa cale deschisi
a Brasovului supt vechiul castel. Nimic, iarasi, din
invalmasirea paduroasa a Bratocii, pins la care nu
se suie suvita spumegata a Teleajenului, ramas in
ripa. Aici pare ca treci printre strajile incremenite
ale vechilor.unasi adormiti supt scuturile pe care au
crescut aspri copacii codrului.
Impresia pe care o face in aceste parti de supt Si-
biu tarammea romaneasca din Ardeal e a unor oameni
bine tinuti de sasii staptni pe vremuri, pentru ca,
facind parte din gospodaria for umana, era bine sa
fie sanatosi si zdraveni. Mai putina mindne, rDai pu:
tin simt de independents am vazut-o si in alegeri
acum citiva ani dar bung stare si, mai ales, do-
rinta de o inca mai bung stare. Dincoace, in Regat,
saracia\se vede de la inceput, $i ea va urma neconte-
nit, Ora jos in ses, dar o saracie dirza, cu foc sal -
batec in privire, saracia, despretuitoare de inlesnirile
vietii, a ostasului de granita, pentru care casa de
lemn negru, cu cerdacul de stilpi, e ca un post de
pinda. Singele oamenilor lui Litovoi si ai mai vechiu-
lui Vilcea, de la care si-a luat numele jude %ul, fierbe
intr-insii. $i femeile au in privire indrazneala aspru-
lui, macrului om nedomesticit, obisnuit sa se zbe-
guie in libertate, cind hranit, cind flamind, cind
biruitor, cind biruit, dar neinduplecat in chiar infrin-
gerea sa si gata,s-o ieie de la capat, caci ce pre are
viata in sine daces nu-i smulgi emotule tari ale luptei !
Si, iata, pe trupul vinjos al rarilor drurneti se revarsa
prin aceasta Loviste, in devalmasie cu Argesul, splen-
donle vesmintului arhaic, our si purpura, din portul
domnitelor marete ; valul slujbelor de incoronare se
114
coboati pe umeri tari si, cum una tine in mini floarea
roie a muKatului care e in grand vechi ostaesc
singele voinicului" ai zice ca de pe paretii bisericii
medievale s-a coborit chipul ctitoresc al fetei de voie-
vod tinind in midi flori pentru fecioara hramului.
Intr-un lumini§ rasare turnul, fulgerat de bomba
germane, al Cornetului. Biserica intreaga e spintecata
la altar de napraznica lovitura. Frinturi de oclajclii
profanate zac prin colwri supt praf. Icoanele au dis-
p.arut, arse de focul avangardelor degerate. In fund,
intre zidurile roase de ani ale cetatii care oclafa in-
cunjura hicasul, celei dintli crud ale inceputului apa-
rarii noastre din 1916. Le-ar putea ingriji baletii de la
silviculturt, cari sint trimisi la practice in solida zidire
de piatrs" pe care Eforia a pus-o alaturi de biserica lui
Marq Bajescu.
Inscriptia din 7174 de la Facerea lumii, 1666 de
la Hristos, scrisa in piatea, pe vremea lui Radu-yoda.
Leon, pe popa Stan din Balesti, cel mult grqit", a
ramas neatinsa, clara §i armonioasii, cum a taiat-o
in piata mina deprinsa a parintelui. Opera de zugfa-
vire a me.terilor refacerii din secolul al XVIII-lea,
Mihai, Radu, lordache (1761) nu s-a distrus cu to-
tul. De jur imprejurul zidului, care nu s-a rupt de
zguduitura exploziei, se inira pa'trate de faianta-, de
coloare inchisa, cuprinzind cercuri rotunde in jurul
celor doua linii incruciRte de la mijloc. Si mare; se
ridica turnul clopotnitei la intrare, cu_ zigzagul de
caramizi supt coperi, cu punctele rotunde de smalt,
care picura arcadele §i se imira de-a lungul zinttilor
de sus.
La o intorsatur5, de drum turnurile dispar ca o ve-
denie, inghitite in procesiunea fare capat a Odurilor.
Pe margenea soselei se imbulzesc in umbra culmilor
flori bogate $i rare. Din cind in cind, cum inaltimile
115
se suie, piatra-si cladeste singura zidurile de cetat
smgurateca si misterioasa.
Din loc in loc semnele calvarului de singe : crucea
soldatului anonim, mort pentru tara. Au ridicat-o fra-
tii de suferinta, nestimd adesea ce sa scrie pe dinsa,
pe cind, in satul natal departat, cum am vazut-o,
aiurea, in ses, cruci impodobite cu sfinli stilizali ar-
haic pomenesc, in amestecul de chirilica st Latina care
$i azi se intrebuinteaza ,aici, pe acela care a mum de-
parte fara sa i se tie locul de odihna, si, pe alocurea,
linga fintina cu apa buna, in picuratul careia se aduna
albastri,fluturi setosi, tremurind in zbor ca niste su-
flete grabite, crucile razboiului se string sarace, sme-
rite, sfioase, una linga alta.
Cite un automobil sperie inceata caTatorie rabda-
toare a faranului vilcean, cu caruciorul si calupil
lui Caci aici nu mai e, ca in Moldova, ca in sesul
muntean, ca in Prahova, Tara incetelor strecura'ri ale
carelor cu boi albi.
Turnu, zidire innoita.si ingrijita, apare si dispare
in mijlocul desisului. Mai departe, Calimanestil arunca
o nota de modernitate, "care nu e lipsita de eleganta
in silin%a spre frumuseta a vilelor nou'a., care s-au in-
multit atita in vecmatatea apelor lecuitoare. La Co-
zia, unde un nou egumen earturar aduce griji mai
inalte, nu se mai vad epavele omenesti ale revolutiei
din Rusia, stramutate departe, in ungurimea Orazii
Mari. Vechile cladiri calugaresti, reparate dupa dez-
ordinea haotica siimurdaria raspingatoare a nenoroci:
rn acestor oaspeti trecatori, par sa astepte evlavie si
munca, poate Koala, de care ar fi atita nevoie. Deo-
camdata selucreaza cu.citiva elevi la saiaturi in lemn.
La bisericuta bolnitu ceva deconcerteaza pe cine o
cunoaste de multi am, cu suptirele, inaltele ei linii
moldovenesti, cu neimitabila frumusefa a picturii din
intlia jumatate a veacului alXVI-lea. Privind mar
116
de aproape, -se descopere, uimit, motivul. Cineva s-a
iscusit sa inchida pridvorul cu cadre de lemn galben,
in care sent prinse acum geamuri colorate, si cu du-
lapuri pentru carti..\S-au luat masuri ca sa se inlature
caricatura.
Biserica mare, a lui Mircea, la capatiiul caruia arde
facha prmsa intr-o butucanoasa bucata de piatra fara
661, tirzie, pe cind un coperemint nou, bine lucrat,
acopere lespedea fara inscriptie, destainuieste lucruri
nestiute despre originile ei. Pe din afara ca si pe din
launtru, reparatia fundamentals a Brincoveanului a
prefacut toad. Dar cu aterrtie isi poti da sama unde
a schimbat vechile linii din secolul al XIV-lea, unde
centrafacerea a inlocuit oragi alul. Si sculpturile in
piatra de la feresti, cu vulturii si florile bizare, vin
de-a dreptul din imitarea stingace a ornamentatiei
din manastirile sirbesti, luate ca model.
Si tot mai adinc la vale pe Olt, care acuma nu-si
mai strecoara unda, cind larg. revarsata, oglindi pen-
tru cer $i codri, cind furioasa de piedeci, aruncind iz-
biri de valuri in piatra manastirii care s-a incumetat
sa-1 domine. Vag peisaj, nici de munte, nici de ses:
Si, pe linga vile Dragasanilor, colectie de circiumi
si de case pretentioase in jurul unei vectii si frumoase
bisericute, care- nu se vede din cale, ce subrede sate
gi ce oatnem nacajiti !
Ce lucru mare e de facet si aici, pentru ca demni-
tatea cmului sa se ridice la frumuseTa naturii si la
rnindria trecutului...
V.

ROMANATI

1. SPRE CARACAL

Drumul la Caracal duce printr-o regiune pricuta,


care nu e cu totul seasa. Porumbistea unneaza, ames-
tecata cu locuri impadurite. Dupa doua staIii din-
tre cave una are numele, azi hotarit prea arheologic,
de Romula se ajunge la Caracal.
Tara Oltului, podoaba regatului roman, face ace-
easi impresie buns ping la acest sfirsit al ei. Stradele
shit curate, acoperite din bielsug cu nisip : pompierii
orasului stropesc cu o darnicie care face pe trecaton
sa paraseasca si trotoarele pentru a se adaposti in
curti ; in schimb, stropirea cereasea lasa si aici mult
de dorit : dupal aproape tree luni de seceta se aduna,
adusi de un vint rece, greoi nori sun, din cari ploaia
pare ca abia sta sal se arunce lacorna asupra pamintului
ars, care o asteapta in haina de umili4a a prafului.
Dar abia citeva picaturi, ca o batjocura, si apoi uge-
rele vacilor hu Indra" se prefac intr-un supcire co-
vor cenusiu care nu 6 nici bucuria soarelui, nici biel-
sugul umed al ploii.
Casele, incunjurate de gradini si gra pustiul mur-
dar al maidanelor care sa le desparta, apar vesele
118
si gatite cu flori la ferestre. E Sinta-Maria mica, si
Precista, care a acoperit drumurile Vilcii de cars ina-
'mind agale, de calareti iu ;i, de drume ;i spre bilciuri,
cu camasile albe, mintenele brune si fotele straluci-
toare de fluturi, a scos la fereastra pretutindeni chi-
puri frumoase, pline de vioiciune, de tarance, maha-
lagi ;e si .doamne. E, intr-adevar, asupra intregului
oral, afara de unele vechi curti boieresti ferecate si
parasite, o zi de serbatoare crestineasca, foarte pa-
triarhala.
Ca pretutindeni, statul a inaltat, din cheltuiala
' cam cu risipa a imprumuturilor de odinioara,
rile tipice pentru o capitala de Jude; : se vede un
1313 alat al Justitiei" sau mai bine fa ;ada masiva, cu
totul disproportionata, a unei case cu doua rinduri,
deloc mare, unde se da dreptatea de reprezen'antii
zeitei cu cumpenele in mina, care sta cocotata pe
fa ;ada greoaie a micii cladiri. Apoi un gimnaziu
incapator, pe frontispiciul caruia se ceteste cu o ade-
yarata uimire acest ciudat titlu, care trebuie sa dis-
para cit mai curind : Gimnaziul Joni; Asan ".
lonit2 si Asan... Ce sa fie aceasta ciudat imparechere
de nume intr-o ortografie ciudata ? Abia se dumereste
omul ca e vorba de imparatul vlaho-bulgar Ionia,
cares daca era fratele lui Asan, n-a fost numit nici-
odata si de nimeni Asan. Iar acel care a fost Asan
nu se chema Ionita (nici Jonita") si nu ne priveste
deloc. koala profesionala de fete e o casuta cu chi-
rie, in care to intrebi cum pot incapea elevele (care
probabil ca sint) si profesoarele (care sint desigur).
Particularii ji-au modernizat in parte casele, ceea
ce- nu e totdeauna rau. Un bogatas din localitate a
cladit un frumos otel. Un sirb a dat micului oral un
bun restaurant, unde in acea sara ofi ;erii de calarasi
si rosiori, reuniti la manevre, petreceau frateste in su-
netul muzicii militare din grading, amestecata cu CU-

.119
ruri de .soldati din regimentele tor. Infgtisarea mesei
era frumoas5:, si lipsea poate numai si o suflare de
ideal, ca,,aceea care, la mesele ofiterilor austro-ungari,
fi face sa se ridice toll, stkpiniti de un sentiment mai
puternic dectt oricare, in clipa cind muzica incepe
Gott erhalte 1 i. cite un ba"trin colonel sau general
pronunfa numele venerat al impa'ratului.2-
Timpurile vechi de tot se pomenesc in imprejurimi;
in Romula, sus, iar jos, spre Corabia, portul duna-
rean, schela spre Bulgaria, in Antina ; apoi in legenda
ca'rturareasca a cezarului Caracalla, erou eponim al
-localit4ii, de hatirul irnpa'ra'tiei caruia statul, scoala
si limba literaa a scriu : Caracal, in loc de Carac5.1.
In sfirsit, prin ruinele de curti domnesti: ziduri de
ca'rarrikri rare a inaiput, in timpurile for de interne-
iere cind mai erau numai citeva gospod'arii dt ;a-
ram si mai multe rase de bulgari, fugiti de peste Du-
na're, uncle-i astepta pedeapsa turcilor pentru ispra'vile
piidalnice odihna de dupa lupte a lui Mihai Vi-
teazul.
In grclinita din mijlocul orasului, revizorul scolar
a organizat o expozitie de produse agricole, care arat
minunile cele mai -vrednice de luare aminte pe care
le-a sivirsit gospo6lria invWtorilor. Citiva dintre
dinsii slnt acolo, de aseaz'a' lucrurile aduse de dinsii
ei, rind li vorbesc de nevoia de a se stringe $i de dinsii
ra'in:4sitele trecutului bogat in datine proprii ale noas-
tre, hirtoagele mosnenesti a caror lumina de in %elcs
arde Inca la mormintul altor vremi, chipurile for se
rumineaza" de o sincet4 buna'voint'a. Cu adevrat in
miinile acestora sta bona s'almimsa a viitorului, pe care
1 Inceputul imnului national german pins in 1933 (n. ed.).
2 bi aid s-a petrecut una din manic schitnbari fericite ale timpu-
lui : astazi armata este cel mai nobil corp constituit in sntittatea
romaneasca, §i nicairi nu se consacra o munca mai metodica idea-
lului inteles in forma cea mai inalta si mai grea (1916) (n. a.).

120
ei o aruna departe de ochii r'sp15.titorilor, si- city
deosebire intre acesti saraci, in cari incepe a se trezi
spiritul apostolatului, si intre trufasul profesor de
gimnaziu, de liceu, boierul care face politics si bani,
crede ca," n-are nimic de InvAat $i multamnI ca'ruia,
inainte de toate, spiritul unei culturi sr),:itoase, unei
reforme morale, unei solidarit4i roditoare, spiritul
modern si patriotic al munch orinduite si avtnd o
Tina vrednicI, nu p5.trunde in orasele provinciei noas-
tre, al c5.ror suflet se h6,neste cu gazete ca Adev?irul,
ca Universul §i cu intrigi mizerabile.
Uitam teatrul din Caracal, impodobit cu stucaturi
si inscriptii, teatru cochet, care cheama trupe fatici-
toare si e o mtentie buns de care trebuie sa se tie
sama.

2. mANAsTIREA BRINCOVENILOR

Drumul clue Brincoveni pleaca" din statia de le-


0.turi Piatra linga Olt (numit'a de aceea ,Piatra
Olt", deli e, de fapt. o Piatra Romanati), uncle marea
linie munteara veche se taie cu linia noun care- de la
Ciineni duce, de-a lungul apei Oltului, la Corabia.
Statia, plida de zarys $i de amestecul porturijor,
e departe de comuna. Pe drumul de iarn`a intre ne-
sfirsnele cimpii albe, pe care le-a netezit, le-a ficut
cu totul si cu totul deopotrivl bogata zalpaca de
Sfintu' Nicolae, pins la z`irife pierdute ca -tntr-un
nun albastru, greu, Uri poezie, trece calea implial-
teasc5, pe care austriecii au caruit-o, acuma doua sute
de am, Olteniei. Pe margene ra'sar jigariti copacii
Aici am prey putin de schimbat. Universul s-a prefacut,
cu vremea intr-o cetire serioasa profitabila (1916) (n. a.j.

121
pe cari i-a impus o circulars ministerial da'una'zi.
Nici until nu pare sai se fi prins ca sa faca vreodati
podoaba drumului si umbra calatorului in zilele calde
ale verii ; pe alocurea nu e decit groapa sapata in
zadar. Cite una din va'rgutele infipte in pamint e
frinta chiar, asa de-o placere, de trecatorul care nu
i-a putut intelege rostul.
E ca o icoana a nestatorniciei administrative, a ne-
ingrijirii, a lipsei de intelege, sus si jos, pentru lucru-
rile de interes si folos obstesc.
Ling copaceii acestia Para noroc iata ins altii
cari au putut creste sus de tot si cari sint pa'strati,
ingrij4i cu sfintenie : ei despart rnosiile a doi pro -
prietari maxi sau imprejmuiesc cite o vie a acelorasi.
Aici interesul particular al celor puternici are racial-
cini vinjoase st tinteste cerul cu ramurile sale ccle
mai indraznete.
5ateni trec in aceasta zi de luni. BairbaIii au portul
oltenesc obisnuit : in mantie de aba albs cu streturi
negre, cu inalta cusma turtit sus au cizme maxi
pina peste genunchi. Femeile se infa'tiseaza elegant
si ciudat, de o sprintenie orientaB. in papuci, cu fus-
tele for scurte, o catrinta ce alearga in jurul trupului
intreg, in pieptare strimte si pe cap adeseori cu fesuri
rOsii de carton patrate, peste care e aruncata o stra-
vezie maratria cu flori, dupa: gustul fiecareia, tesute
intr-insa.
E o urma a portului cadinelor din cetAile dun'al-
rene st4inite de-a dreptul si locuite chiar de turci.
Dar ea nu se vede in toate satele : mi se spune ca fe-
meia care ar veni cu fesul in cap la bilciul din Stir-
bei ar fi aratata cu degetul i luata: in ris. Despa'r-
tirea intre satele tinde se poarta fesul si cele care nu-1
cunosc, nu s-ar putea face printr-o linie aceasta
in urma deselor amesteca'ri si stra"mutari7

122
Piatra e un mare sat, cu citeva cladiri de tirg. Pe
o baratca e o inscripve care aminteste ca. acum citva
timp, invafatorti alcatuisera o brutane cooperativa,
care a pent rapede, dupa clorinTa unuia din grecii de
acolo $i cu binevoitorul concurs al prtmariei, libe-
rale" on conservatoare".
Felul de a se zidi casele .e interesant. Uri-cerdac se
intinde de-a lungtil fkadet, si undeva, mai mutt la
o parte dectt in mijloc, el inainteaza printr-un cafas
asupra curvii ; e iarasi o veche dating rasariteana
adusa" prin turci ; si uncle case domnesti de pe la
manastiri se poate sa fi slujit insa ca model. Dede-
supt, se deschide pivnila. Gospoda'riile par bine in-
jghebate ; femei harnice, care $i acas1 poarta fesul
acoperit de marama, diretica printre rosturile obis-
nuite ale casei si cuqii faranului nostru. Oainenii
cari privesc din cerdac sau din porti, ca si cei ce tree
pe jos sau cu carale tncete, privesc drept in ochi $i
nu scot din cap cactulile.... Vechi mosneni sau serbi
scapaci de jug, ei se impartasesc din marea bogie
a pamintului acestuia minunat si-si %in via%a mai usor
si mai vrednic, ceea ce-i insufleTeste si inalta".
Iarasi alba cirnpie neteda, din linistita zapada, a
careia ies Tepii negri-negri de coceni din bogatia de
porumb a anului care .s-a tncheiat. In mai puTin de
un ceas incepe strada cea mare a satului Brtncovenii.
Nu se za'regc ma'na'stirea, ascunsa jos in linia Oltu-
lui, si vechile case boieresti si domnesti pe care te-ai
astepta sa le vezi, nu rasar nicairi : o castrta in mij-
locul unui parc intins le inlocuieste, adapost de aren-
dasi greci multi vreme (pe unul, care a stat un 4ir
lung de ani aicea, skenii I-au fkut din Schedarezi:
Schiciarescu), iar acum singuratec lacas de Orasire.
Dar felul cum sint lucrate casele faranesti arata ve-
chea viata istorica din acest loc : csararnizile tari pe
123
care o gospogrie slabs nu le acopere cu tencuiala sent
scoase din ruinatele ziduri strabune.
In margenea satului, pamtntul incepe a se scor-
moni, pravalindu-se spre lunca ,,Oltultu mare", unde,
mai departe ceva, copacii negri se inalta din giulgiul
alb, si apoi se zbate printre sloii lui decembre. Peste
aceste rtpi se intinde zidul de caramida care incun-
jura manastirea, rosu zid intreg, la colturile caruia
pazesc turnurile inaltate din bielsugul de bogatie, tot-
deauna binefacatoare, a lui voda Brtncoveanu. Abia
se zaresc turnurile bisericii de astazi, pe &id frumoasa
turla de la intrare, cu doua rinduri de firide, rasare
uriasa, suptiindu-se spre virf.
Deocamdata mergem insa la biserica rkleata care
sta in afara de zid, drept deasupra rupturii de coasts,
catxe adincimea alba intre copacii negri unde luneca
apele albastre. Aceasta e neatinsa, asa cum 'au la-
sat-o lucratorii din timpurile ctnd se tineau cu scum-
patate, cu evlavie, datinile bune. In zile batrtne de
tot, aici a Post unul din cuiburile Craiovestilo-r, ale
acelor fii ai lui Neagoe vornicul : Barbu, Preda, Dan-
ciu, Pirvu, Mircea, Radu, taxi au umbrit tot locul
oltean si jiian : la Caracal, unde se pomeneste numele
for in biserica ruinata a Sfintului Gheorghe, la Cra-
iova, care li-a dat numele si unde biserica Sf. Du-
mitru e a unei banese" de-a lor, la Bistrita si Stre-
haia, unde ei se inseamna fntre -ctitori. Bisericuta de
zid din veacul al XVI-lea era insa pe deal, la minas-
tirea de mai tirziu, unde Matei-vod'a" a inaltat-o din
nou. Dincoace, Brincoveanu facu cel dintli o bolnita
pentru ingropaciunea calugarilor din ctitoria lui cea
mare si noua. Aceasta o spune inscriptia din 1700, asa
de bine, de curat pastrata, fara umbra din negreala
vechimii, ca si cum numai ieri mesterul de slove chi-
rilice si-ar fi luat de pe dinsa ciocanul. Zugraveala
e neatinsa : untie chipuri de sfinti sint de toata frumu-

124
seta, jar pe paretele de tntrare, in partea din launtru
a lui, se ivesc Inca slavitii ctitori : caruntul Danciul
vornicul, tatal lui Matei-voda, apoi Matci insusi, ti-
nind in mina crucea cu trei ramuri, Preda vornicul
din Brincoveni, cu plete lungi balane, fiul sau Papa
postelnicul, cu titva rasa, din care atirna, dupa moda
turceasca, un singur mot negru ; in sfirsit Constantin-
voda, fericitul ziditor al lacasului, fiu al lui Papa,
nepot de fist at lui Preda, si doamna Marica, in ro-,
chic alba, peste care e aruncata mantia de brocard
de our cu margenile negre.
Pe doua usi numai se Intra in altarul ingust, si o
scrijelatura pe zugraveala destainuieste una din pa-
taniile calugarilor de odinioara : gonirea for in 1721
de catanele nemtesti ale lui Pivoda, care s-au asozat
in chiliile golite. Si aici in toate parole nume ameste-
cate intre ele sint scrise cu virfuri ascutite care erau
uneori ale unor sabii cc varsasera singe.
Incunjuri zidul lung ca. sa ajuni la poarta cu turla
cea mareata galbena, pe care e facuta o sterna nein-
teleasa, din care se deslusesc numai niste aripi de
vulturi. E chipul lui Mahomet", zice linga noi, cu
un oarecare fior de frica si de indignare pentru ve-
chea profanatie, dascalul care-si iubeste bisericile si
5tie slova veche. Da, da, asa cum zic eu ; acolo sus
c Mahomet."
Curtea e foarte larga. De o parte, se vad zidurile
grajdurilor darimate, care se farima pe incetul. De
alta, se tntind oclaitele cu un singur cat ale unui os-
piciu de batrini si de schilozi, din care ies nenoroci-
tti, tirindu-se sau strimbindu-se, la sunetul clopotu-
lui de amiazi, care vesteste marca placere a hranei
ramasitelor for trupesti. In stinga cum intri, sint maxi
surpaturi : pareti cari au lunecat cu totul, aripi care
au ramas aproape tntregi, gropi mari de intunerec,
in care zac gunoaiele vremurilor. Dar, lipita chiar
125
13. Romania cum era pins la f919, vol. I
do turnul intra'rii, este o parte p5.straa bine a- locuin-
tii celei vechi, din domnia lui Matei inc : jos, pivnita
aclinc5 sus c:im'ari de locuit, unde vor fi petrecur
domnii la venirea for aicea. Se viid briiele de tencu-
iala si caramida rotunda, peste care sint zuglivite
flari to la bisericil pe un fond galben care s-a Ostrat
bine, apa'rat fiind in acest colt de toata furia necru-
fatoare a ploilor izbite on spulberate de vinturile
Iran ale luncii ; gingase flori de piatra" inchid girli-
ciurile in locuri unde vet fi fost haznaua grinelor si
altor bunklti, sau temnita color gresiti fafa de voila.
Biserica, pe care a puteai asupta cu atita bucurie,
e stricata" printr-o reparatie neghioalA al carii pacat
nu eac: Ins asupra celor de asta'zi, ci asupra egume-
nului grec din 1837, chir Teodosie Trapezuntios",
din Trapezuntul Writ Negre, care se laudii cu is-
prava sa Intr -o uritsa pisanie z.ugnivitsal in dosul usii de
intrare. De la el yin stilpii corinteni si nepotrivitele
coloane false de stuc care inlocuiesc vechile firide,
ce au trebuit s5." fie asemenea cu acelea de la turnul
porta. Stra'intil cu bung Avila% dar cu puling price-
pere. a rosturilor noastre, e ingropat in pridvorul
bisericii.
Dar din vechea era:dire acuta" in veacul al XVI-lea,
dreas,i la 1632 de Matei si facuta din nou la 1699
de Brincoveanu, a rsalmas inscriptia cea frurnoa&I de
deasupra usii, au ea",mas florile spate in piatfa,
care ineunjtu-a ferestile, si mormintele.
Sint doua, asezate in partea dreapea a inclp'a"toru-
rului Ikas.. Una poarta in slove tesite in relief po-
vestea peirii silnice a celor doi Brincoveni, tat5.I si
bunicul lui Constantin -voila : cel dintti s-a prapadit
de mina ostasilar rasculati impotriva domn.e_ ; ; lui
Constantin Cirnul : cellalt, lAtrinul, a perit dinpo-
runea avarului si nebunatecului grec, din care laco-
comia de bani a Portii 6.cuse un nou Mihai-voda
12G
Mihnea, domn al Tarii Romanesti. In vorbe frumoast
ii plinge piatra : i3Li s-au intimplat perire : intli Pa-,
pei poktelnicului in zilele lui Constandin Serb-, voie-
vod, pe vreame ce s-au radicat dordbantii, calIraii,
hoteaste asupra dornnu-sau..., fiind leat 7163 (1655),
iara pe tata-sau, Preda vornicul, 1-au ucis IsAihnea-
voda cel Rau, in casele domnesti in Tirgoviste, ne-
fiind vinovat nimic".
1 iisguirea vine de la vadtiva, lui Papa, o Canta-
cuzina, bogata si cuminte, Stanca. Patruzeci si patru
de ani a trait in vaduvie cinstita pins ce pleca si
dinsa din lame, cu credinta ca merge sa-si vadA so-
Sul, parintele, fratii atitia morti de moarte gro-
zava, taiati, zugrumati, otraviti, pe urma carora era,
sa vie, pe aceeasi cale a uciderii, fiul ei Constantin,
Brincoveanu si nepotii ei, descapatinati cu aceeasi se-
cure a gealatului din Constantinopol. Atunci insa,
la sfirsintl ei, Brincoveanu era domnul fericit al Tarii
Romanesti, si, dupa ce el petrecu pe maica-sa la locul
uncle i se parea ca ar fi mai dulce pentru dinsa Iungul,
somn al mortii, dupa Ca puse a sc sculpta in marmura
pomcnirea ei, asa cum se vede ping astazi in there. ce
se infunda fin in piatra, el dadu vornicului Radu Go-
lescu grija de a face biserica mare, luminoasa, vred-
nica, de a cuprinde in ea mormintele unui tata, unei
mame, unui bunic de voievod. Tot atunci s-au ficut
si casele din fund, oak den spre miazazi"? uncle,
in farmacia ospiciului, se vede inc al sterna vulturului
muntean cu initialele brincovenesti.
Cind s-a stricat bogata fericire a neamului, mosia
a ramas totusi ncinstrainata. Constantin cel nou, ne-
potul de fiu al domnului jertfit, a stapinit-o. De la
cl a trecut apoi la fiu si la nepotul de fiu, banul
Grigorc de la inceputul veacului trecut. In podul ca-
sci mai gasim, intre multe sfarimaturi, bustul banului,
al sotiei sale si citeva frumoase acte privitoare la Brin-

127
13*
covcni : o danie de.a lui Serban Cantacuzino voie-
vod, fratele Stancai, c'atre nepotul sa'u cind era nu-
mai boier, o hirtie de impa'rtire a doamnei vaduve
Marica, intoarsa dupa indelungate suferirrti prin Con-
stantinopol si Asia, alte invoieli privitoare la marea
avere de odinioara. Si incepatorul Brincovenilor celor
noi, Grigore, fiul lui vocla- Bibescu, infiat de batri-
nul ban, a Fasat aici urme ale vietii sale ; prin cl
au venit zapisele si privilegiile ctitoriei brIncovenesti
a Hurezului.
Daca: tinarul fiu al celur de-al doilea Grigore,
d. Constantin Brincoveanu, s-ar hotartea dea o-viata
noua acestui glorios colt de parasire iimpie din par-
tea civilizatici romanesti de astazi, el n-ar indcplini
numai o datoric de familie, ci o imperioassa datorie
nationals.
Judetul lui Roman, vechiul judo, Jude; bogat in
rumele Romulei, din aceasta Dacie malvensa", a
Malului, si in amintirea roman a Antinei, nu stralu-
ceste prin podoaba altor maWastiri pe care domnii,
maul boieri nu lc putcau ridica in calca navalirii lor.
Dar la tin capat de drum ma:runt, la Calui ceca cc
ar putca sa insemne-: earare neastimpIratul neam,
dornic de psarnint si de glorie totodata al Buzestilor
si-a 1'5:cut m'arunta, dar atit de gingasa ctitorie, In
a ca,"rii umbra rasar Si chipurile incoronatc ale lui Mi-
hai si Petru Cerccl, aventurosul si tot asa de nenoro-
citul frate al Vitcazului.
MUNTENIA
I

AR GESUL

1. CURTEA DE ARGE.'

Sprc Curtea de Arges, drum prin aceleasi rinuturi


de paduri bogate ca si ,pina acum, din care paduri
ra'sar case si turle. Ca lea fera& e cea vestita prin lu-
xul ci, cu gari ca locuir4ile de vara ale unor mari .bo-
gatasi : caramida rosie la s.uprafaTa si turnuri maies-
trite : ultima tnflorire in acest domeniu a risipei
noastre cu bani de imprumut.
Tirgul Curtea dc Arges ceea cc inseamna, hi
limba de astazi, resedinya domneasca de pe Argcs
e o adunatura saracacioasa de case cu cite unul sau
.doua rinduri, altfcl destul de curate, si de livezi, pc
care o strabat str'azi cu pietrele icsind pretutindeni
Ia ivcala, razvratite. In stinga se vede pe o inaltime
o biserica destul de mare, sprijinita in pirghii : ea
poarta in limba poporului, pe care istoricii au incer-
cat apoi sa o talmaceasua prin ipoteze silite, numele
lui Negro-voda". E curioasa aceasta raspindire
daca este o adevarata raspindire a povestilor
despre inchipuitul intemeietor : si aici, la Curtea de
Argo, ea s-ar lamuri poate prin amestecul, in graiul
unor oameni ce nu par a-si deschide gura tocmai
131
bucuios, a numelui vreunui voievod negru", din tim-
purile intunecoase ctracela care e vrednic a se pomeni
totdeauna in aceste parti, al binefacatorului iubito-
rului de frumos, evlaviosului voievod Neagu, Neagoe.
Biserica batrina, ce se sprijina in cirjile reparattilor
noastre, are o forma neobisnuita la not ; ea desfasura,
in siruri de bolovani incadrati d casamizi suptiri,
linii de bazilica bizantina., redusa la proportile sa-
race ale inceputurilor domniei muntene. Nicolae Ale-
xandru-vocla a inaltat-o, pe la 1350, pentru mitropo-
litul nou ce adusese de la Niacin, pentru Iachint
Grecul. Mesteri din Constantinopol au intins o zugra-
veala in stil nun, cu puternice figuri izolate, yin-
joase,, luptatoare, in cupola central ca si in altar,
si astazi, in 1915, ele au iesit la iveala., prin ostene-
lile inteligente ale pictorului Norocea, de supt stra-
turile de noua picturi asternute rind pe rind in cursul
a cinci sute de ani. Pe un stilp din cele ce fixeaza
trei impartiri in lungul bisericii, ctitorul apare iaar-
mura de luptkor, iar deasupra usii el se vede Inge-
nunchiat, oferind prinosul evlaviei sale. Morminte
mai noua, din al XIX-lea veac, s-au asezat sfios in
umbra umeca de la intrare.1
Pc alta inMtime apare, pasasit, dar trezitor de
vechi amintiri, care nu se mai pot deslusi de nimeni,
turnul de la Sin Nicoara. Daca si presupunerea
nu pare Para temei Nicolae-vocM, zis si Alexan-
dra, de la care pins astazi s-a strecurat mai mutt de-
cit jumatate de mileniu,'e acela care a sfintit ca bi-
serica noua, pentru iertarea pacatelor sale, pietrele
ce se darapansa acum supt pickurile ploilor, in bkaia
vinturilor reci de iarn5. si in =Inca vesnic reinoita
1 Astazi, mullimiti arhitectului Cerchez, stralucita biserica e dc-
plin salvata, spre admiratia celor de acasa si a strainilor. Si d. Vir-
gil Draghiceanu a scos Ia iveala insusi trupul lui 13asarab ctitorul
(1939) (n. a.).

132
a burtiienilor de ruins atunci acest stt4bun al sira-
gului voievozilor mai noi se preface din slavoneasca
moarta a epitafului s'.0 din biserica de la Cimpulung
intr-un viu Nicoara., voievod si gospodar pentru dr-
bii -st bulgarii din cancelaria lui, dar pentru ai
dregatorn si arcasii si domnul Nicoara, Nt-
coar51-vo&
0 sosea praluifa, intro mici 6.suce urite. In fund
se vede un coperis ce se incovoate in arcade spre pa-
tru stilpi albi, iar mai &parte, to dreapta, niste.tur-
nuri ce par galbenc si nu se dcosebesc prin mmic.
Arata a fi ale unei biserici destul de mari.
Dar iata ea privclistea se deschide. Tr'a".sura se
opreste inaintea unei bariere de lemn alb. Ma cobor,
tnaintez puIin si inainte-mi se desface supt cerul
albastru, intre inalte dealurt acoperite de iaduri,
printre care curge apa Argesului, nisn'aistirea de la
Arges,(nu de la Curtea de Arges, cum se zice gresit
asta'zi).
Patru turnuri : dou'a dreptc, mai mari, urmindu-se
in lungime, pe cind in lat se aplcaea" unul spre altul
inca doua, strinbe. ImOrtitsa. in patru registre, ose-
bite prin brturi sculptate, biserica, spre intrarea ea'reia
duce o scary ingust51, e de un des'avirsit echilibru al
frumusetii. Asa au croit-o pcntru Neagoe-voc1a si
doamna sa Despina, vlastarea de crai strbesti, mesteri
de tarn si stralni la inceputul veacului al XVI-lea,
toata din frumoasa marmur5,
Asta'zi, dupa restaurarea d-lui Lecomte de Not iy,
spre luminile si gustul ca'rtua s-a dus stingkia noastra
barbara si vcsnicul desprec de noi insine, se vad prc-
tutindeni fonduri de azur si flori de aur, p'a'siiri care
ar fi sa sune din clopocei cind bate vintul (day nu
sung), copemuri,_,verzii deasupra turnurilor. La lu-
mina soarclui, cladirea pare a se scada tntr -un aur,
care, cind norii r4esc razele, se aratI pe multe locuri

133
negriu ; pc alocuri sirloaiele ploii au luat cu de alba,-
.tru st aur, lasind dungi intunecate pina si in mscripTia
aurit5-aurit5 a lui Neagoe-voc15.
Armonia deplina sapineste $i inl5untrul cladirii.
Stilpi inalvi se ridic5, sprijinind bolta ; in faf5, cata-
piteasma inchide intrarea sfint5 a altarului. Chipuri
de sfinti se inalta stis, in aurul fondurilor ; jos se in-
sira ctitorii, ale caror pietre de mormint sint acope-
rite, dup5 nu stiu ce obicei, cu perdele de catifea rosie
cusut5 cu aur, in etichete a caror slov5 nu e, adeseori,
nisi Latina, nici cirilica, ci un fel de gotic5 apusean5.
De o parte si de alta se vad : Regele Carol, care nu
samana deloc $i n-are atitudinea smerit5 a unui ctitor
aducindu-$i darul inaintea lui Dumnezeu, si regina,
al c5rii talent poetic e simbolizat printr-o atitudine
de extaz care nu intr5, iar5si, in normele, bine stator
nicite, ale picturii bizantine sau bizantino-romane.Un
finger st5 1ing5 regele ; ling5 regina o madon5. cato-
purtind pe Isus in brave, pe cind jos se vad crini.
Nori inctinjur5 pe cele doua funvi ceresti ; nori car:,
drept spuind, nu samana a nimic.
Si cu aceasta orice cunoscator al vechii noastre arte,
once iubitor al frumosului si adev5rului istoric, vine
de la sine la aprecierea putin adnuratiVal a restaur7i-
rii. E deosebire intre tin lucru care se inva-ca, care se
studiaza si altul care se depune pc incetul in minte
prin vederea necontenit5 a acelorasi obiecte. Intipa-
rirea in ceasul dintii poate fi mai constient5, dar in
cellalt e mult mai adinc5, mai trainic5. Pentru a re-
face o biseric5 de la care vremuri rele au r5pit mult
in desc5surarea lor, trebuie familiarizarea deplin5 cu
biserici de acest fel, i mai trebuie o leg5tur5 intima
de amintiri, ce merg piny in fundul cop:15112i, cu
sufletul care locuieste in gceste cl5diri de smerenie si
do inchinare. Si, fiindc5 o arts adevnirat5 se adaptcaz5
pretutindeni, se traduce in limba sufleteasc5 a fiec5-
134
rii rase,. se cere iarasi ca arhitectul invatat $i mester
care indrazneste sa invie din ramasrci si potriviri o
frumuseta vestejita, sa fie unul din copiii cei mai plini
de iubire fiasca ai pamintului pe care se va ridica a
doua oars minunea.
Cred ca la not in Tara se gaseau, si atunci cind am
adus pe arhitectul francez, oameni cari, macar strin-
gind cu tocii cunostintile for Intr -un manunchi, pu-
teau sa ni dea indarat, cu toata priceperea si cucer-
nicia, vechea manastire a lui Neagoe-voda. In locul
caselor din Franca, :caselor din Viena, se puteau afla
mesteri de-ai ncrstri cari mai Incet (dar nu mai scump)
ar fi dat podoabele dinauntru, delicatcle lucrari de
zugraveala, de sapaturasi chiar de turnatorie. In acest
ca', n-ar mai fi nici catapiteasma de metal, cu flori,
nici vulturi heraldici apuseni, nici slove care Ifni Sint
blIC111 4i nu sint litcre; n-ar mai fi, mai ales, acea
bogatie cam satbateca, as zice : orienxala,, de ant si
de colori. puternice. Ai nostri ar fi lasat, ca nista, du-
ioase amintiri dintr-un trecut care a fost numai odata
si nu sc.poate comanda, cu once sacrificii bugetare, in
facatoarea.de minuni strainatatc, accle stingace icoane
Si sculptun vechi, aL caror grai dc cinci sute de ani,
venind din. departarile credincioase $i eroice, ni spune
cu cit mai mult decit jargcmul mternational at rno-
mentului. $i ar fi fost mai bine.
Accstca nu sint, de almintrelea, singurele privelisti
triste ce se pot culege aici, in umbra manastirii mode,-
nizate si instrainate. 1V1air dim i altele,.tot asa. de
tristc : acci stilpi crapati, mergind sprc ruin cu toata
tinerelea Lor, acei stilpi de carannda acoperila cu mo-
luz cari incunjura, nevrednic bisetica. de marmura ;
acel palat episcopal,. prefacut actual- in palat regal,
claclire monumentala, aspra si goala in favada-i de ca,
ramizi rosii, cu totul in alt stil decit ar bisericii, si ale
carui odai par Inca pustii, nesfirsite, in catitarea unci
135
destinatii definitive: In biserica veche, la restaurarca
atit de distrug5.tor radicara, s-a gasit chipuri de sfimi
in cari mesterii altor timpuri si-au zugra-s/it adev;i-
rata, nemarginita evlavie, s-au ga'sit colanc de argint
greu cu stingace salp:ituri de -slove icsitc din intrebuin-
tare, s-au gasit potire si ociajdn pc care au scinteiat
pietrele in care se aduna-n cel mai nuc-spatiu cea
mai mare lumina si cea mai mare bogatie ; s-au ga'sit
apoi st sfinte stofe care au invalit case ce s-au facet
cenusa. Uncle din aceste comori de arts au Post aduse
la Bucuresti pentru a face parte dintr-un muzeu abia
orinduit si abia deschis.1. Celelalte se tree la catastif
acuma, cind noua cas5, a Biscricii trebuie sa ,tic cc
sta'pinestc ; apoi ele vor raminca uitate in dulapuri,
inchise in Ezi. Si to gindegti atunci la acelc fabriche
care se 0.scsc in apropierca marilor, -frumoasclor bi-
saki ale Italiei : ateliere si muzee, in care so pas-
treaza ceca cc a dat jos vechimea de pc cradirea ma-
iastra, iar, araturi, mesterii lucreaza, in ma'sura cc se
shine ncvoia, la des'avirsirea, la Tinerea in ,bunk stare
a-olonurnentului. Da, insa acolo nu se incredinicaz'a
grija lucrurilor intreit respectabilc, fiindca sint vechi,
sint frumoase si slut scumpe, unor mini stra'ine, ci ar-
hitectul de talent si de stiinta, ca si umilul lucra'tor
cc-i indeplineste gindul, simt c5; lucreaza la cecace
.facc mindria si cinstea iarii lor. Si sint acolo si alii
factori, cari la not se cred nedreptatiti de lumea hint,
iyi lass ogorul nelucrat si ra'tkesc pe unde nu c che-
marea lor, Hsind subalterni fa'ra directie si o turrna
fa'ra pastor. Unde ni sint oamcnii de ri-vna, oamcnii
de jertH, binefa'ca'torii si gospodarii, accia cari pot
fi ,,sarea p5mintului", daca inTeleg cc trebuie sa fie ?
f Astazi thicctele nepretuite sint gazduite in palatul boieresc
care e Muzeul de arty religioasa din Bucure§ti (1939) (n. a.).

136
Episcopului de Arges, intre atitea dregeri $i.innoiri,
i s-a Ecut loc to dosul palatului regal, unde se ridica
o cladire ciudata, care poate fi asinanata si cu o case
de porumbei, si cu un turn de foc, si cu multe alto edi-
ficii practice. Sfintia sa c in munti, la Turnu, o ma-
nastire al carii ctitor este. In palatul regal locuieste
un bun batrin, parintele arhimandrit, care sta aproape
singur in aceste imense inca'peri, supt paza lui Dum-
nezeu, ca'ci a oamernlor lipseste cu totul. Protoiereul,
un tinar cult, preotii, cei ci>iva calugari stau unul
ici, altul colo, de amindoua laturile soselei ; paza for
e aceiasi. Spre Curtea de Arges, unde nu sent solda ;i
$i fare straA numai patru gardisti, duce soseaua pustie
care se invMeste parca,.de groaza la caderea noptii.
and ma intorc, in\tovara:it de bunii mei oaspeti, e
un desavIrsit intunerec, si din stelele care sclipesc de-
parte-dcparte pare 6, picura frig. Un singur satean
trece, fare a face loc si fare a saluta pe cei doi de-
rici, dintre can until core sa fie respectat $i pentru
virsta sainamtata. E poate vreunul dintre tiganii ai
caror stramosi au robit odirnoara manastirii $i can
alcatuiesc o oarccare parte din poporajia foarte saraca
a oraselului. La otel", un biet han primitiv tntr -un
tirg neobisnuit trica a primi, sta"pineste acelasi aer de
singura'tate murdara si trist'5:, care se mintuic, pe linga
case darapanate si biserici sprijinite in -paiante, la acel
our de risipa din fundul soselei.

2. PE DRUMUL ralEFOZILOR

Intr-una din ultimele mele calatorii la Curtea de


Arges (sau Curtea Argesului, capitala din Arges, fi-
indca aceasta tnseamna cuvintul) am dorit sa refac,
137
calauzit de amintirile eroicei vremi a inceputurilor
politice rominesti, drumul pe care acum peste Base
sute de ani 1-au facut voievozii intemeietori, aceia
cari, de pe Poienari, uncle era Cetatea de Arges",
s-au coborit la aceasta Curte pentru a se indrepta
apoi catre Cimpulungul colonilor catolici de peste
munti opera romineasca substituindu-se asezarii
strame, mare si capital fapt in istoria neamului nos-
tru drumul lui Basaraba cel Mare caci asa i-ar
fi zis batrinului Basarab care se odihneste in cti-
toria sa din Biserica Domneasca, drumul lui Nicolae-
Alexandru, fiul lui, care sta., neatins inc a. cle cerce-
tarile noastre, supt lespedea simpla din biserica de
cetate cimpulungeana. 1
Printre zidul bisericii lui Neagoe, de care s-a alipit
barbar cimitirul, cu- infatisare turceasca, al germani-
lor navalirii si profanarii, si Ingustul Incunjur al bol-
nitii, cu mormintul, pecetluit de marmura neagra si
napadit de buruieni, al lui Lecomte de Noily, se in-
cepe calea care duce la Alberti si la acea Vale a lui
Dan, care pomeneste poate, numele altuia dintre dom-
nii cei mai vechi. Apoi apucam la dreapta, ca sa ta-
iern pe rind muncelele, care indata vor da numele for
judetului invecinat cu acest istoric Arges.
Rar am facut o calatorie mai singurateca. Pare ca
numai amintirile trec la adinci ceasuri de noapte in
sunetul zalelor pline de mucegaiul rnormintelor, si
singurul sunet care rope tacerea sacra e al arhaicelor
£hiote de hatalie ce se intorc din stinca in care s-au
oprit acum peste o jumatate de mileniu. Multa vreme
nici macar drurneti tarani, din acei romani ai tinutu-
lui de Intemeiere, uscap, oachesi, cu o negreata rosie-
teca, de arama, cari au fulgerari ciudate din ochii
foarte negri, cu cautatura crunta neam de nein-
' Cercetarile d-lui Virgil Drighiceanu nu i-au putut descoperi
ramasitile (1939) (n. 93,

138
duplecali ostag, dmtre aceaa c ri claues o
o in impotriva tuturor prnnejdiilor. Sad vezi calm
pc caii rn5runIi cu traista merindelor la coaps5, ai
c.5tita arcul si m5ciuca de care au fort coplesiti si stri-
viti ostasii lui Carol Robert, incercind, la 1330, s5
fac5 din Tara Romaneasc5 o provincie de hotar a
Ungariei regale. Cind, la poalele unuia din dealurile
care se urea greu prin lunecusuri de ploi ind5r5tnice,
din plctele codrilor neatinsi, am intilnit insa un au-
tornobil care seinomolise, imi venea sa intreb pe acest
mtruscu imbraciimintea audata cc 4aut5 in dreapta
domnie a stapinitorului nostru voca-llasarab, care nu
sufere in obladuirea sa decit voinici vitcji si femei
frumoasc.
Singuratec5 si t5cutii cak. Deasupra, sprijinit pe
coama p5durilor, aeclintitul coviltir de nori. Nu se
desface si nu picur5. inc l : e invelisul trist al miri-
rilor care s-au dus cind Tara s-a mutat la vale, 15sind
in urrn5 pe ctitorii si ap5r5torii cei dintii. Numai la
capia. in Cimpulung, sivolul se va rapezi din nou
(kept in apele spumegatc, vuind a r5zbunare si ni-
mbar:.

3. PITE5711

Ping la Costesti, drumul str5bate Inc 5. sesul. De


aici inainte, se inalf5 muncelek acoperite cu siruri
de arbori suptirateci, cc incunjur5 untori intreaga ye-
dere. Li.e sate apar livezile de pruni. In jowl (lea-
lurllor fisnesc verzuile izvoare ca in munte. Schim-
barca.. portului oamenilor corespunde schimb5rii de
inf5tisare a naturii. In locul hainelor greoaie, urite,
139
ale locuitorilor sesului, apar acum albele vesmmte
strinse pe trup ale munteanului".
0 gramadire de frumoase case de tara, cu acope-
rcminte de sindila inc a noua, vestesc, dupa un teas de
tale printre muncele, Pitestii.
Pitcstii un oral pc care 1-ar fi putut dor*, cine
ni-ar fi voit mai bine. 0 regiune de dealuri bine
impkurite incunjuril capitala Argesului. Strade drepte,
case _frumoase, tit se poate de bine intretinute, desa-
virsita lipsa" de praf. Lumea nu st'a" inchisa in casa ca
la Rimnic, ca circula pretutindeni, gatita, dar nu prca
rnult ; vioaie, vesela. Cladirile statului : liceul, scoli
primarc, sint deosebit de frumoasse. In mijloc, o gra-
ding publica, cu arbori batrini, avind din toate par-
tite cla:diri mari si un otcl foarte frumos, vrednic de
a fi intr-o capitala. Incotro to uiti, vezi hairnicie si
pricepere, insusiri nedezlipite de rasa noastri, acolo
undo c curafa" 4i n-o impiedeca nimeni iii dezvolta-
rea ci.
Citiva cvrei se afla si aid : unul a zugeavit pe pa-
retele tainitii sale de pinda: un mare anunt ca la el
e mai ieftin decit oriunde. Da, fiindc, de bung sama,
e si mai prost.
Pitcstii, spre can incep a veni astfcl de oaspeti, nu
Sint o cregiune nousa a ultimului avint romanesc,
care a treat regatul. Inca din vremuri indepartate, sa-
sii Sibiiului isi trimeteau tu'rfurile prin pasul Tur-
nului Rosu, care ducea de-a dreptul la Rimnic, dar
putea sa hra'neasca.' prin boga'tia adus'ai-de dinsul si un
tirgusor de drumul mare, in calea spre Bucuresti, ca
Pitestii acestia. Odat, viind de la Bucurestii lui Ste-
fan-voca Cantacuzino si mergind spre Ciinenii din
pasul Oltului, a trecut printre casutele Pitestilor un
oaspete asa de mare si de neobisnuit ca. regele vitcaz
si nebun al Siiediei 'eroice, Carol al ..NIILlea, invins
si fugar.
140
Pe de alts parte, tinutul de plaiuri al ArgesuluI
avea nevoie, in izolarea sa, de o piata, $i aceasta piata
trettlia sa fie spre margenea sesulm cu alte produse
alte trebuinti. Pitestii primira astfel la zilele de
bilci si de tirguri de saptamina calaretii, carale_st
drumetii cu traiste si toiege din toate cotloanele vai-
lor impadurrte ; ei atirnara somotagul de pate inam-
tea circiumelor primitoare, clurara pravalii si tarabe.
Dar boieri nu prea se asezara aici mai demult. Boierul
in Arges e un satean cu mai multa stare, un staPfn
de munti, un ingrijitor de liven mai ales aceasta :
un tuicar.
Din toate aceste imprejurari, ce nu se afla tocrnai
asa nicairt, se alcatui chipul frumosului orasel, gra-
madit intre muncele. Nici saia'cie si nici risinsa, ci o fe-.
ricita stare de mijloc, harnica si econaama. astazt
Inca, dace lasi la o parte ce a intemeiat statul, pen-
tru a-si mobila capitala de judet, ai ca baza tot ca-
suta curate, cu acoperisul.-de sindila, umbrind cu stra-
sina, a sateanului cu stare cel mai trainic stilp
pe care se poate raznna cladirea complicate a Roma-
niei moderne.
Afars de gradina din centru, Pitestii au una dintre
cele mai frumoase primblari din tali. Pe o sosea bine
intretinuta to ridici printre chioscuri cochete, dintre
care unul o laptarie imbraca forma unui schit,
spre schitul Tea/ Trivale, ctitoria unui mitropolit ma-
xi' din veacul al XVII-lea, al carui nume se pome-
neste intr-o inscriptie pe piatra, care e astazi razi-
mata de zidul ditr-afara al cladirii. Fundatia
cai Varlaam, mitropolit de partid, pastorind in tim-
puri de lupta, nu infatiseaza, de altmintrelea, nimic
deosebit prin proportii sau prin eleganta.
Trenul pleaca intr-o dimineata inghetata, pc cind
o lumina cenusie cuprinde inca deal urile in mare parte
goale, care-si arat'i lutul prin lipsurile vercletri, ca.

141
14
o pick murdai1 prin coate si genunchi rupte, Spre
vagoanelc rosii de elasa a 1II-a se indreaptai niste
cersitori in halaturi zdrentuite, avind pc cap,o bu-
cata de postav murdara cu cuaturi rosii. Tigani slabi,
tlrani sa'raci, cari par tot asa de dezg.ustati si merg
*lot asa de strimb, de Mu. lar bucata de fier ce atirlia
la coapsa acestor oameni, e arena cu care se aiari
Romania, caci acesti ticalosi mice alt cuvtnt nu
si-ar ajunge seopul stnt... ostasii patriei. Pentru
Dumnezeu, ce s-o fi inysatind in csazarmi, ce ginduri
se vor fi coborind in mintea acestor oameni tigani
cum sint pentru ca ci sa aiba aceasfa incatisare,
care e in asa de strinssa legatm-a cu un suflet adinc
injosit ! Ori oamenii nu v'ad in aceasta lara, 'nu pre-
via, si nu-i doare inima cum ma doare pe mine, care,
tott§i, n-am raspunderi si pling numai nencrocul nos-
tru. nedestoinicia noastra ! 1

4. GOLE$T1I

Trei ccasuri de asteptare la Golesti. Un sat destul


de inst'irit, multamita si vecinata.tii garil, care da"
de lucru la multi dintre locuitorii lui si ii aiufa s'a-si
mai inalte si rotunjeasc'a gospodartile. Intr-o strada
laterals ce porneste din marea artery a aezarilor, des-
cop'ar scoala, spre care se indreapta un cird de bale-
Iasi si de fetite, foarte dealguti in portul for de ;Ilea.
$i iata vine si domnul invafa'itor, un cm mai inult
ba'trin, care ma conduce la bisecka',. la parcul de la
curte, in care dorm Golcstii de la .48 si. cci dinaintea
I Observatii de acestea am facut anul trecut. si vai, in marea
iflorfre razboinica a lurnii de acuma, trebuie sa fac §i azi (1916)
(n. a.).

147
1or, revolutIonarii visatori si boierii doritori i ras-
pinditori de lumina, supt arborii inalti a caror ra-
dacina se cufunda adinc in pamint si adinc in trecut
si dintre cari until acel de colo, de linga gardul
parcului ar fi vazut, spune poporul, pe domnul
Tudor" cazind in minile dusmanilor cari-i voiau
moartea, si i-o dadura.
Domnul invatator si atitia domni invatitori ca
dinsul, si mai batrini si mai tineri, samana in largul
aril, dc la munte la Dunarc si la mare, umila sa-
minta a luminii, umila, dar adevarata, din care ra-
sare apoi noroc, putere si mindrie. La batrineta acum
1-au prins si pe el reformele pe care le introduce cel
mai bun ministru de instructie ce 1-am avut sTl pu-
tern avea, d. Haret ; si s-a dus deci.la timpuhing ca
sa invete tesutul paielor, in care va deprinde acum si
pe micu ;ii sai ucenici si ucenice. In cercurile de_lectura
ale invatatorilor, in bibliotecile satelor el crede, 4i
se va folosi de dinsele. Vorbeste incet si asezat, farce
sfiala si farce mindrie, dar mai ales farce nici o nemul-
tamire cu soarta sa, de faptul nou ca scoala prinde,
ca sateanul o cauta cu ochii in pIanurile sale de viitor,
ca invatatorul, ajuns folositor, se face in sfirsit o
putere. 0 putere binefacatoare, pe linga atitea care
far_ si vor face Inca multa vreme eau'. Si, in mareata
pace a acestei gradmi, in care se odihnesc oasele unor
oameni buni, cari si-au iubit neamul, mi se pare ca
and cresctnd tot mai puternic, mai_ sus, ca o senina
muzica de ingeri, acoperind toate zgomotele de dus-
manie ale adincurilor blastamate, glasurile curate ale
zecilor de mii de copii cari, dintr-un capat ping la
altul al tarii, invata in aceasta clips carte, sfinta carte
care rupe lanturile, risipeste negura mintii si inte-
meiaza popoarele. Si din sufletul meu multamit se
ridica un aleluia de rectinostinta tuturor acelora, mari

143
14*
$i mici, cari lucreaza la cea mai rodnia, mai buni
fapta a zilei de asea'zi.
Mai bucura ceva la Golesti. Pe jur imprejurul
curtii nu Osesc ziduri de trufie pe care sa" le bata cu
inviersunare ura celor sa'raci si nedrept54iti. Spre ye-
chea case boiereaseal au drum deschis si durerea, si
boala, si ncvoia satenilor. Aici Osesc ca se. i sfltu-
iasc5., se. -i aline si se. i mingiie pe o coboritoare a bo-
ierilor cari timp de veacuri au inflorit aice. Domni-
soara Felicia Racovia, care a vsazut timpurile fericitc
ale idealistilor ce indr5.zneau s'al se uite mai sus decit
noi, la o parte de zgomotul z5.darniciei, dar ascul-
tind cu o psa'.trunza"toare luare aminte, din singu6ita-
tea-i, glasurile tirtpului, se inctinjura de recunostinta
binefacerilor sale. 1
Acum in sus, spre Cimpulung. Iaa, in dreapta, pe
malul frumos", un 4ir de case ce se ridia sprc o
inaltime, uncle o biserica nou5, se vede pe un apsan
desverzit si ar-bori inalti incunjur'ai o .case de tarn. E
Florica [...]
Livezi de pruni, case curate acoperite cu
un tinut de idn dulce.
Din loc to loc, apar pe margenea drumului ridicat
eroii pictorului-poct Grigorescu : ciobsaneii si cio-
ba'nitele, in haine albe-albe, cu ochii de lumina bung,
stind in mindra for simplicitate ca nistc fii de imps.-
rati schimbati de haine, pierduti in codri de urgia unei
vr5.jitoare care va peri ins'a mine d un brat fazbu-
ntor, al nevinoValtiei, si atunci ei, cioba'neii si cioba-
nitele, cu toiege $i fuioare, se vor arata cu adeva'rat,
in bucuria multimii, drept voievozi oachesi si bgi-
ioare domnite.
I Ea sa dus demult la ai sal cari au fost (1914) (n. a.).

'144
O ap5 mica, dar fir astimp5r, pripit5, spumegati.:
fernei t i inrnoaie rufele in undele reci si dare. E riul
Tirgulut, si iat5. Cimpulungul.

5. MANASTIRTA VIER0.$1.' L

De la Cimpulung in jos, calea ferat5 trece printr-o


larg5 vale, intre rnunccle verzi. Cite un pile de pi-
dure sc coboar5 ping in margenca sinelor. Dup5 vreo
doui ceasuri ai ajuns la Gropcni, pc hotarul dintre
munccle si cimpia bogata in sam5naturi.
C515torii lasa aici trenul pcntru a merge la Pitesti
f5r5 incunjur si asteptare, mai eapede, cu teasura. Cei
trei birjari cari cer doi lei pcntru un drum de vreun
siert de ceas sint luati fircste cu asalt ; al nostru are
o tr5sur5 srabit5 din toate balamalelc, la care sint
inh5mati doi cai slabi. Un individ nepoftit, gros si
rosu, cunostint5 a birjarului, s-a aburcat pc copra,
spre ncnorocirea si mai mare a dobitoacelor. Dar bi-
ciul n5praznic al stipinului, grait sa g5seasc5 alti
musterii, di aripi gloabclor dezn5d5jduitc. Si, astfel,
. intr-o lic5rire fulgerkoare tree pe lingi not write
c5sute skacc, circiume chioare, cu drumeti ce se uit5
chioncloris, cars de departe, farani in portul 15r5 fru-
muset5 al sesului, tigani faminjiti prin praf. In urm5
intri in frumosul Pitesti prin write stradite de mahala
si ulicioare de tirg, cu cite un evreu pocit de pare
ca nu crezi ca e viu sau o bkrin5 evreic5 cu fata
uscat5 pe oascle ascutite_de to inteapai numai cind to
uiti la ele...
Seara, urm5m bulevardul Ferdinand Si aleea care
duce la Trivalca, printre biete case de mahala, dintre
care uncle inc5 netencuite, cu c5r5mida goal5, dar
145
indaa, printre desisurile de arbori frumosi, s5manate
cu chioscurt si alte pedoabe. Abia citiva pitesteni se
primbla- prin acest minunat decor ; doda-trei birje
asteapta la bufetul abia luminat ; muzica
cinta marsul de plecare. Sus, Trivalea-si inalta tur-
nurile, incunjurata de o trainicai tacere ; asupra ve-
chii biserici de peste doua sute de ani picura lumina
slabs din stele si din cornul nou al lunii.
Pins tirziu noap tea rasuna, trezind pe somnorosi,
trimbitile si tobele muzitii militare, caci in gat:Una
publics se da, cu un scop pios, o serbare artistica
Ni literary dansanta", din care cei ce nu platesc and
numai armonia razboinia.
Yn dimineara rece, patat'a de nori surf, scilciati peste
tot cerul,, un birjar barrin, girbov, cu fats smolita
ne duce incet-incet spre madastirea, foarte vecha
aceasta a Vierosului, carcia i se mai zice si Vie-
ra.s, pe cind asta.'zi localnicii nu stiu dectt de Vieras,
Gieres.
Acelasi-drum ca la sosire, acteasi grkidi univer-
sale, aceeasi strad Eliade fkadulescur in portile ci-
reia se iveste, din chid in cind, statueta. de bronz a
unui riganus gol ca napul. Iarasi trecem Argesul ras-
firat, a carui apa-ajunge abia la butucul rovii caralor
oprite to mijlocul lui. Lunca se desasoara bogata
in tufisuri si grupe de copaci. Pe soseaua prafoasa
acum tree: in sir olteni, cu panerela pline de prune si
struguri, si femei cu cosuri pecap, aductnd -orasului
legume si fructe. Uncle sint. Tigance murdare, altele
sint imbraCate cu rochii de cit ; putine poanta cele
doua fote rosii, prinse de briu, care deosebesc t'aran-
cele din acesr judet, al ArgesuluL Se vad pirtine face
frumoase.
Iatai acum, atclierul taranesc al lui Domenico Er-
tegove, un herrc.govinean italianizat, iata halta ro-
sie si galbena' a Gropenilor, cu cele trci birje ce as-
146
teapta calatoxi pentru Pitesti. Pe and dunga larga a
drumului mare trece spre stinga, ducind la Cirnpu-
lung, apucam la dreapta prin lunca. 0 vale larga,
samanata cu arbori, cari se insiriesc in perdele, se
chircesc in tufisuri si suie coastele in padurici. Tra-
sura tale cursul lat, desavirsit de !impede, al Riului
Doamnei, in care caii se infunda cu sfiala. Apoi un
suis dulce spre satul Vierosului.
E o tigame urita si saraca. Din vcrgi, din lemne si
lut, din caramizi smulse zidurilor si cladirilor mamas-
tirii, robii ei de odinioara si-au durat cotete rau
invelite cu sad, mai arareori cu Sindila ; fcre,stile
maruntele au mai deseori hirtie murdara, scinduri sau
astupatori de caramida in local geamurilor, care, si
ciud le vezi, sent crapate sau cu lipsuri. Fete smo-
lite rasar din toate partile. Si copiii mizgaliti, tren-
tcrosi, buhosi cinta de rasuna satul Intreg.
Manastirea, parasita la secularizare de calugarii
greci, e intr-un hal jalnic. Linga fintina satului se
vede o frintura din vechea cismea. Aceasta, pe coasta
dealului, poarta intre sculpturi elegante chipuri de
grifoni si o neobisnuita sterna a tarii in care corbul nu
tine crucea in plisc, ci-1 apleaca plin de hrana catre
doi puisori ce se intind lacomi spre dinsa. E, pe o ve-
che tema de folclor, ca o gluma dra'galasa a vechiu-
lui wester din veacul al XVII-lea.
Mai sus, ziduri de caiamida cu ferestuici de piatra,
astazi in deplina risipa, si bolti, si alte boltt, supt
frinturi de pareti si deasupra unor beciuri infundate
de darimaturi. Chiar in virf, e o bisericuta care a
pastrat, cu coloanele sculptate la baza, ce o despart
in latime, toata vechea ei simplicitate. In cuprinsul
imprejmuirii darapanate se afla insa lacasul de cape-
tenie.
El a fost ridicat Inca din veacul al XVI-lea, dar
in starea de astazi, cu fronton ascutit si stilpi sculptati
147
jos. in adincituri, biscrica de la Vieros -arafi numai
gustul sfintiei sale arhimandritului nIstavnic" Sa-
mult Tarta'sescu, care a durat la 1834 o Wool clii-
dire in locul celei vechi ce se ruinase aproape cu total.
In cuprinsul bisericii moderne dorm Inca mortii cei
de demult supt lespezile for sapate : copiii lui Stroe
Leurdeanu si cei si mai dep5irtati de not : logofatul
Udrea al lui Alexandru -voda Mircea, Irina, fiica lui
Milos, fratele acestui voievod, Albu cluccrul Golescu,
care a erupt de peire, perind el insusi, pe Alexandru,
in lupta cu strasnicul loan-voca cel Cumplit. Pe mar -
mura e infaTisat viteazul calarer cu coiful pe cap,
buzduganul in mina si mantia fluturind in bsataia yin-
tului, ca In acea zi singeroasa din anul 1574, cind,
murind, el a scapat cinstea Invinsilor.
II

OLTUL

SLATINA

La Slatina ajung noaptea, E grozav de urit si de


salbatec. Un lung drum printre felinare strimbe;
chioarc, stinse, rupte. In dreapta si in stinga, nimic :
pamint gol, ars pe niste muncelc. Dupa o lungs orbe-
caire in praful birjilor ce-mi merg inainte, iata ce
ciudat mi se pare ! un glob de lamps electrica,
apoi altul. Se vad ceva case pe laturile drumului. Apoi
iar strajA obosita a vechilor felinare girbove.
Abia intr-un tirziu, lumina electrica apare din nou,
destalnuind cu cruzime locuri virane, case in ruins,
uluci rupte si toate acestea samsnate din loc in
loc, la distante maxi, pe strade care, desigur, data
Fa'mintul nu va da our si pietre scumpc pentru vaga-
bonzii civilizatiei, nu se vor umplea niciodata. vad
o plata convenabila, cu un palat frumos, care ada-
posteste administratia : in fall se rotunzcste o gr'Ich-
nita% care ziva apare plina si ea de praf si de o si mai
trista podoab-a : burghezimea din partea locului, care,
in lac s'a coase cojoacc, ca putinii cari au limas in
Lipscanii" Slatinci, cases gura in haine nemtcsti
149
murdare si face politica. Pentru asemenea oaspeti as
incl ide orice grading caci nu o merits !
Ote lul e mare, destul de bun si curat : inlesnire
carer cum se stie, nu se gasestc in partea, si mai ne-
noro,:ita, a Moldovei.
Vazuta ziva, Slatina, vechita tirg oltean, care ada-
postia adunarile de razvratire ale boierilor munteni,
patria lui Vintila-voda feciorul lui Braga, ce a fost
judet la Slatina", in acelai veac al XVI-lea, apare
deplorabil. Se matures in strada din mijloc, dar awza-
rile sint asa de multe, de raspindite, de sarace, inch,
nestabilindu-se o razes potTivita a orasului, nu se
poate face aproape nimic pentru curatitea, impodo-
birea, modernizarea lui. Pe linga cele doua strade
paralele, dintre care una se terming printr-o tiganie,
vrednica de numele si de locuitorii ei, iar ccalalta
in pravaliile, se deschid altele uncle din ele au
buna perspective, dar nu cuprind alta decit maidane,
livezi cu totul neingrijite, mici case umile si triste.
Daces prin aceste strade ar trece tarani curati, dace
s-ar Latta fum albastru printre arborii batrini, daca,
in locul cinilor ce ratacesc flaminzi dupes hrana IS-
turilor, ai vedea caii, vitele si cobatle din partile har-
nice si bogate, to -ai multami oarecum cu privelistea
unui intins sat. Dar taranii.ce tree sint numai oaspett
venni la tirg. Si et, aproape top, contribute la intipa-.
rirea neplacuta pe care o culegi pretutindeni. Se mai
vad la uncle satence fote testae cu gust, dar altele se
infatiseaza nuinai in alb, cu un val aruncat peste
un conciu ce samana la forma. cu ,comanacul Gatti-
garitelor, iar la coloare cu fesul balcanic. La cei mai
multi Ta rani, vezi imbracamintea_clunareana, dcosebit
de urita : caciula fares tugui, un camasoi lung, itari ca
niste izmene largi. Tipul, mai regulat decit in Vilcea,
mai bine croit in ceea ce privestc trupul, e vulgar,
greoi ; lipsesc la cei mai multi fetele suptiri ce se

150
afri aiurea (mk ginclesc Ia Gorj, la linutul Sibiu IA
la mut-10.i Neamtului), lipseste statul malt $i mladios,
agerimea in miscari.
Sc vad doua biserici de curind drese : una pe o in'il-
rare a terenului, cealalta, mai mare, intr-o grading,
care arata ingrijire. 1n biserici, Slatina Intrece Cara-
aul, precum 11 intrecc, cu mull, in trecut. Pacat
numai ca accst trecut a iesit Inca putin la iveala.
Un institutor local, de la vechea scoala Ionascu, a
adunat ce\ a, tiparind si o mica monografie. De Ia
rivna lui ar fi ceva de asteptat, dar nadejdile-mi shit
putinc pentru accst oras tunic viala bate incetinel
intr-un trup amortit de multi vreme.
TELEORMANUL

1. IN TELEORMANUL 5ES

Un tren care pleaca" din Pitcsti urmeaza linia prin-


cipals pins la statia Costesti, $i de aici are druixiul
sau deosebit sprc Dunare. Il strabat intr-o dimineata
de toamna morocanoasa., in ploaia din ncguri a ca'reia
se ascunde pares, totusi, pentru mai tirziu, o faga-
duiala de lumina calduta, de putin senin minglictor.
Se va'd pins la rcstrinsa zare alburie nemargenite la-
nuri de atituia: proaspaea, negre in bura de ploaie
care le stropeste; movilele pe care le taie drumul, isi
destainuiesc cuprinsul de p.amint negru Si rosietec,
darnic de hrana. Pasunile pe care se rasfira grupe de
oi, cai marunti si vite greoaie, cu coarnele larg ar-
cuite, sint mai putine. Paduri abia dacsa se gasesc
arareori, in margenea vederii. Teleormanul, desisul

Orman -
salbatec de salcii si fagi al vremilor barbare Deli -
n-a paistrat nici atita frunzis cit Ilfovul :
cultura mare, pentru hrana popoarelor deiartate, i-a
ccrut toata farina de bielsug.
Nu e pretutindene un ses, dar nu se poate vorbi
de dealuri, nici in partea mai ridicatN, ce vine duii
152
Rosii de Vede, de unde o alts linie pleaca spre cela-
lalt tirg al Teleormanului, Alexandria lui Alexandru
Ghica-vocia. Fata pamintului se cufunda si se ridica,
se incovoaie si se girboveste, intr-un ocean increme-
nit, cu valurile blinde. In locurile mai priincioasc,
s-au desfasurat sate, cu livezi pline si casute bunc,
supt copercminte de sindila sau de tabla rosie, care
arat'l o agonisita ta'raneascal prccum nu s2 gaseste
pretutindeni. Mine e hram mare : Sfintii Arhanghcli,
Si pe ararile de linga sate mcrg in sir tigani, maha-
losisi indesati, cu tiganci infasurate intr-o manta
cusuta tocmai ca o plapomsa, tarani in scurteici al-
bastre, brune, cu mined verzi, in salvari greoi, cu
tarancele lor, imbrsobodite ca turcoaicele in lungi va-
luri albe si tiind uneori in mina, ca pe vremea pa-
triarhilor, toiegc de cale. Pe margenea drumului, se
Vad cherestele, o moara de lemn cu trei rtnduri a
unui bogatas evreu. Le gara se deosebesc si tipuri va-
dit bulgaresti, si in vagon un domn foarte gras vor-
beste cu until foarte slab in limba arendasilor : gre-
ceasca.

2. PE DU AREA TELEORALINE.EVA

lnahimile balcanicc cotigesc usor si se infunda in


launtrul jarii, uncle dispar liniile for rotunzite. In
fata, un alt sir de muncele.face margene apei. Pc ma-
lul nostru, dintre paduri, rasare un ponton cu un steag
rupt, ce flutura in vintul putin mai potolit ; pe
aproape asteapta slepuri stralne. Zimnicea, la care ne
oprim, e, ca si Piva Petrel, ca si Cararasii si Giurgiul,

153
de.parte de Term, la ascunzatoare si adapost, unde
n-o descopir privirilg.
Dinpotriva, pe culmile goale din fata, pindesc
drept peste riu rarnasiIele de cetate veche, din care
au stra-juir odinioara, pentru incalcari yi prada, turcii
sistoveni, cari au lasat ca urma4i de legea for pc acei
hamali cu picioarele goale, pe acei sateni in haine
rupte, cari inrosesc cu fesurile for debarcaclerul. Sis-
tovul de astazi, care e si acel de ieri, al decaderii
turcesti, rasfira multe case mici, albe, fara livezi
pe cind livezile intovarasesc neaparat orLe veche ase-
zare romaneasca pe trei dealuri 4i pe adinciturile
prapastuite dintre ele. Pare un zbor incremenit dc
porumbei albi. Citeva cladiri mai bone : vama, un
otel, care-si da firma si in romaneste, se insira pe
chei : inaintea for tree, patru cite patru, intr-o aler-
gatura cle of gonite din urma, rezervistii bulgari cu
bietele for haine fara coloare si sacii albi pe umar --
umili reprezentanti ai stapinirii de astazi. Geamii
ale turcilor nu se arata, dar uite o bisericuta cu tur-
nul asctcit, probabil a catolicilor, iar alteledoua, mai
in sus, pentru pravoslavnici. Mu lt timp Inca frumoasa
priveliste to urmarete prietenos de pe coastelc gal-
bene ale termului pe cind vaporul luneca intro cer-
muri joase.
$i4tovul se faleste cu lntinderea sa, mica Zimnice se
sfieste sa se arate. Terneiuri adinci se afla supt aceste
deosebiri ale malurilor, care deosebiri nu se intimpina
numai aici, Termul bulgaresNnu se terne -de Dunare,
care poat' numai rada jos invelisul de verdea0
on sa sape scorburi in lut, sa dea la iveala stinca.
El priveste de sus riul. In ccrmul rornanesc, clinpo-
triva, stapina, tormasa" §i raufacatoare, e apa, care
suguieste inecind si clarima la mink. Pamintul, slab,
154
e venit din Dunare si se supuse chema'riler ei, cobe-
rindu-se iara'si ca mil in adincurile riului. Dar ce nit
pot face nisipul, lutul, terna, singure, poate indeplirr.
acelasi material cit e tinut in adinci nidacini !triple-
ticite. Aici copacul e prietenul, apatitorul, 4i este sfint
pentru omul pe care-I apt-4. Dincolo, n-au nevoie de
dinsul, si-1 taie de pe pamintul tare in care n-a putut
sa-si infunde mult ghearele aut'atoare de hranit.
Pe urrna, malul drept a fort, din vremea romani-
lor pine acum, un mal de cetati, chemate sa domine
sesurile supuse din fata. Dupe strecurarea barbarilor
cari au inecat de pe termul nostru, el si-a luat iarasi
rolul de dominatie, supt turd : noi, cari pierdusem
putinele noastre tntarituri, ne piteam inaintea stapi-
nului, tiranului, hralpitorului, dutam sa ne facem ui-
tali de dinsul, cu ke bogie putusera'm string, pe
cind el ne c'auta necontenit cu ochii crunli, nes'atiosi,
din toate turnurile marii sale- ceeati duna'rene. Asta'zi
insa, vintul de la miaza'noapte i-a maturat departe
flenduritul_steag de jaf, si urmasid tina.r al batrinului
urias scos din scaun pune totusi, printr-un sir de
mici aete de dusmInie, inc °data' vechea intrebare:
de pc ce mal va veni seapinirea dad nu asupra
apci, poste care au drepturi atitia .asupra parnintu-,
rilor stra'attzte de clinsa ?

3. TURNUL MAGURELE

Turnul Magurele si Nicopol. Orasul romanesc se


manifests in noapte numai prin luminile pontonului
si ale slepurilor ingia'madite la acest punct de la gura
Oltului : veche cetate, veche schele, dar asezare ora"-
155
seneasca dintre cele intemeiate la 1829. Iarasi o rese-
dinta oarecum infloritoarc, care se pare ca nu vrea sa
inainteze prea mult catre 14111 pcstc apele caruia i-au
venit in 1877 ghiulele de aprindere si omor ale veci-
nilor din Nicopol. Abia un colt din oras apare ceva
mai departe, intr-o regiune unde din toatc partile se
faminta corabii.
Aici insa si vechca mate de stapinire osmanliie se
pituleaza in cuibul ci de pe munte pentru a vedea mai
bine $i a lovi mai sigur. Nicairi gramada de piatr4,
strinsa ca o fiara ce se prcgatcste de o saritura ucigasa,
nu c mai mareata. Tocmai in virf, tremura lumini de-
partatc, pe ctnd de-a lungul termului abia citeva feli-
nare risipite arunca in intuncrec o ra,z), care inseamnal
locurile mai mult cleat lumincaza in aclevar. Apoi
inaltimile se potolcsc, fugind tot in,).inte.
Peste un ceas insa Samovitul, de unde porneste linia
bulgareasca spre Sofia (cealalta duce la Rusciuc 5i
la Varna), se afla intr-o regiunc mai mult 5eas51.
Turnul Magurele a fost o straveche straja iazboinica,
a romanilor-latini, a romanilor grcci, a barbarilor, a
turcilor la sfirsit, cari, din acest Nicopolis eel mic",
aveau in mina lor, pins foarte departe, satele dijmuite
sau aduse in robin Acum, .turnul temut atita vreme nu
mai c nicairi, nici macar ca o podoaba de grading,
cum c celalalt turn, de la Severin. Oraselul nog, crescut
de pe la 1830 incoace, contemporan in modernitate cu
Calarasii, Giurgiul si Severinul, se ascunde ye-
derii intro arborii sai Inca verzi.
De la gars intri intr-o strada bine pietruita., dreapta%
si acest caracter al retelei de drumuri din Turnu ra-

mine pins la sfirsit. Arata sa fie si bine luminat. Des-


fasurarea stradci mad a la iveala tntti a minunata
catedrala noua, din piatra, cu acoperisul turnurilor de
156
ararn.' ro4ie, cu taletura generals si podoabele spate
le Curti' de Arges : nici o capitaM de judet n-are un
asa de impuna'tor monument religios, care .s1,,fi fost _
numai in timpurile noua. Pe urma, intr-o pia larga,
se rotunzeste o grading, frumos croita si nu se poate
mai bine ingrijita. Ai acum, in dreapta si in stinga, un
palat administrativ foarte chipos, un tribunal ce se
mtntuie de clIdit acuma, scoli. Pra'valiile, mai mutt
scunde, poarta firme romanesti, care ascund de multe
on o provenienta bulgara a proprietarului ; nume cvre-
iesti nu lipsesc nici ele, $i mi se spune ca multi dintre
grinari se in de neamul pe care Iehova 1-a binecu-
vintat spre inmultire 4i imboOtire, 4i pe pamintul
nostru.
0 sosca duce spre port, intre salcii cu trunchiul bor-
chinos, bolfos, spircuit de ramuri strimbc, cc se ra'schira'
fara frumuseta. Jos, malul duna'rean c acoperit de bu-
ruieni de apa, pe care le-a singerat, ucizindu-le,
toamna, de porumbisti brune, de psasuni pentru vitele
imbielsugat cornorate. Livia trenului, aproape pare -
lela cu soseaua, se deap'an5; inainte, pe podisca ei plc-
auv5. Intre drumul de Fier cel de piatra, cara'ri se
strecoara prin ierburile uscate : dungi negre, umcde, pe
care luneca mai usor rotile micilor ca'rute ce se intorc
goale dupl desca'rcat. Pe rind altele plinc, carme cu
cai si cars cu boi, inainteaza incet pe sosea, in lungi
ducind, supt acoperisul de coceni care-i fereste
de ploaie, sacii umflati de boabe. Mina mahalagii din
Turnu, bulgari romanizati ca limbs, on macar ca port,
ca'ci au p5Asit tichia si scurteica de aba cafenic pentru
vesta neagra sau altastra, de postav, ai ca'ciula pltrata.
Bulgari de peste Duna're, lucra'tori ce se intorc cu sim-
brie romaneasd in buzunar, dupa ce au prins came din
borsul got cu care se multa'mesc, sau hamali de la port,
tree in hainele for de acasa prin valma'sagul de roti.
157
11 Romania cum era ping la 1918, vol. I
$1, pe ling5 msrsul for thrga:i, pe linga fga for bu-
geda, cu falcite marl, se desface agar ;i aristocratic
ciobanelul cu ov-alul alb, blind, supt rn.trea cusma mi-
toasa, cu zeghea zvirlita imparateste pe umeri, mocanul
pribeag, fudul ca un pi/eatus, vechiul caciular" al
dacilor strabuni, dorobancul cu ochii isteci supt cock-
ta-i boneta de servici.u.
Jos, se intinde acuma portul : vama, magazii, pon-
toane, ptrghii, cars ce se frarninta : pina M aceasta
tirzie toamna friguroasa dam lumii aurul boldelor
noastre. $lepuri asteapta pe Dunirea de ardezie.
In fats, stinca Nicopolei rasare, iara$i, pinditoare
din valuri. Largi taieturi prin verdeata uscata ii arata
m'aruntaiele de piatra albicioasa. Intr-o adincitura,
casele tirgusorului saracacios st salbatec se infig in
rips, risipite ca o turrna de oi, pe cind fatada for de
cladiri mai mari, oarecum europene, se opreste in mar
genea termului. De acolo yin turcii suptirateci, in haine
albastre, rosii, galbene, cari apar in portul si pe so-
seaua Turnului, ca o amintire a alter timpuri si a altei
lumi. Deosebita ca loc, precum e si in timp si in rost
deosebita, cetatea de odinioara a Nicopolei, supt zidu-
rile carera a cazut pentru crestinatate, pe la anal
patru sute", in mormintul macelaritilor sau in robia
asiatiea, floarea indrazneTilor din cavalerii apusului,
inalta tinguitoare, in singuratatea-i, ruinele 4i monu-
mentul funerar al minaretului.
La rotors, orasul nostru se vadeste, in sfirsit, cu ce
are mai fraged si mai frumos, cu livezile, cu biserica
splendida, cu casele albe, cu intinscle cazarmi acoperite
cu table Tosii. 0 nevasta in port ardelenesc sta. inaintei
unei casute. Alatnri se pleaca incet cumpana ,unei fin-
tini de tara. Iar din curtea c'azarmilor to salutes armo-
nios si mindru sunetul reunit al tuturor goarnelor care
deprind cintece de lupta.
158
4. ZIAINICEI

Dc la Rt4ii de Vede in jos, prin mijlocul satelor


man ca orasele, cu case dose, acoperite cu tabla rode,
printre lanuri de griu si raprta, intinse in largul sesu-
lui, se ajunge, de la o gars luxoasa la alta, la Zimnicea.
Vcchiul sat de pescari dunareni s-a prefacut cu totul
intpoca Regulamentului Organic. S-a desemnat o piaTa
centrals, s-a imprejmuit $i plantar .o grading publics,
in care se clarzpana monumentul ridicat in amintirea
treccrii Dunarii de catre rusi $i ramine in parasire un
cochct casino, s-au tras ra7ele drepte ale strazilor. Spe-
rantele puse in accasta schela nou nu s-au prea inde-
plinit insa : negotui n-a inflorit de ajuns ,pcntru a da
Zimnicii bogati in numar mai mare, iar satenii au ra-
mas cu intinsele for turti nelucrate $i fara o singura
floare = cine va pune o taxa pe pamintul nelucrat?
cu casele for de Nmint batut care crapa si se darima
lesne supt coperisul de stuh, linga constructii mai, trai-
nice acoperite cu olane in albie, de o coloare rosieteca
tearsa, pierzindu-se in galben-suriu. Sali intregi dm
coala primary sint goale ; rari copii ai mahalalelor se
pot infrupta de cultura elementara ; frumoasele fete
umbla dumineca yi serbatorile cu parul ascuns in bro-
boacia si cu picioarele goale ; sus, pe malul Dunarii
vechea cazarma ce pindea asupra apei s-a prefacut in
caramizi de construcIie care s-au furat on s-au risipit.
Numai acum in urma s-a lcgat cu un preafrumos pod
tirguwrul cu portul cel nou, in care se ridica albe
cladiri in stil romanesc, pentru a adaTiosti organcle
administrative, line ponton. Si, prin silinsele unor ba-
trini veniti din vrerrturi mai bunt si unor tineri de
viitor, Liga Culturala" si-a ridicat steagul de inva-
Iatura deasupra unci modeste biblioteci poporalc.
159
Drumurile la port ori, la vechea cetate roman in
mine sint de toata frumuseta. Unul duce sus, intre
salciile invoalte, a ca'ror floare galben'a imb5.1sameaza
delicat in serile de prin.6'.varI umedI. Cella lt taie lanuri
de rapi0 on de griu, sim'inate in terna farimicioasa,
surie ca o cenusa". Dintr-un loc si din altul; Dun`irea
se vede lar0, bine strinsa in maluri, cu adincuri pri-
mejdioase cind vintul aspru increteste valuri din apa-i
de ardezie ca licalririle de plumb proaspk.
Dinco lo, malul e .i mai pilpastuit. Pc povirnisuri
rotunzite spre apa se insirl multe case ma'runte, peste
care se ridica marea clsadire a gimnaziului, catedrala cu
Troportiile impunk6are, Inca doua" biserici, un suptirel
minaret de rrioscheie pentru turcimea nevoiag, pe chid
la mal e gara do curind ziclita.
I
IV
MUSCELUL

1. SPRE CIA1PULLING

Nu bagi de sarda", in necontenita inc`Ocare a Inal-


pmilor rotunde cu prIpa'stuitc povirnisuri, din mar-
genea rasariteana a Argesului, rind treci de la un judet
la altul. Aici, si cu un adaus la apus al Vilcii plipe de
mka'stiri, dar 14ra locuri de lupta, e in adcvsar o taxa%
o singuti tara. La ra'srit este Dimbovita plans, cu
drumuri oablc, netede, regiune de adev5.rat5. desd-
lecare" spre odihnI : la nord, dincolo de toat5, aceasta"
incilcitura de p5.duri, stI pa'retele de sand al I745-
rasului, semet, pustiu, inabordabil. Acolo e cuibul vul-
turului ; aici el hi destinde aripile.
In valca cu bisericut5, unde se 0.seste iutca apl de
munte, se lucreaza la fiera'straie, $i trunchiuri mari
caatoresc, negre, mucede, ca niste capetc de ipopotami
iesite sa soarb5. ra'coarea. Apoi, iarasi, pe linga casele
durate din lemn, cu pivnita supt ceardacul cu stilpi
si inaltul coperis de sindill deasupra, poste podetele
zguduite, on de-a dreptul prin apa riulctului, spre su-
isul altci cuimi, intre prunii ogoarclor cu bielsugul de
roads ca niste mari flori albastre.
161
Ce-or .fi asteptind fctele Cu fota de rosu si aur, care
stau inamtea usilor de stejar vechi ? Nu s-a intors
Inca solul de biruinIa al mariei sale ca sa li se spuic
ca S-2 ispravit si- ca in groapa de la Posada, supt
lespezi pc care nu pot sti le ridice acei cc le-au nra-
busit, zac, sfarimate, oasele episcopului Latin linga ala
celui din urma sccui de la hotarc !
Si deodata Cimpulungul, de pe virful ultimci culmi,
ni-a rasarit netcd si alb, prins de lermul apei Tirgului,
alergind lute catre acel riu alb al Doamnet, care nu
vrca sa sputa vechea poveste romantics a numclui sau.
Dar, ca sa trcci la Dimboviceni, mai c drum.
El incunjura inaltinii rotunde, dincolo dc care se
ascdnd str'avechi asczari ruralc cu nume scurie, rude.
ca al Macaului. Se invirte, se strecoara, 5i dincolo de
frumosul sat de mosnent undo pastoreste cu glas duke
si cu gluma isteata parintele Cotenescu. Ne-am in-
fundat intr-un aspru si maret deldeu dc munte : o
cheie de descuiat cu sable tare se pune in calea intre-
gitorilor de tara.
Dimbovga, venind din sus, de la Matiesul sumbru,
trece tulbue in albie de piatra. Durerile cele vechi pa
care le alinta fisiitul trist al unclelor ci nu mai sint
ale acelor hoierizsi rarani ic,siti in talea.navalitorilor
medieval', ci not insme am Post marturi inclelungatet
jertfc fara noroc de pe coastele Matiesului, uncle am
ingropat un print strain, venit pcntru pracla. 114ortii
cari incunjura aici i-am vazut si nc-au vazut, li-am
vorbit si ni-au vorbit ; in impartasirea sufletului nostru
am cuminecat.
Sus, in fala, pe carare de caprioarc, s-au suit schiv-
nicii la hitul Pare nu se vedc mai mare decit un cuib
de pasarc. Jos, un archeolog saps la temeliilc unci mai
vechi biserici ingropatc. De la un crestet la altul pare
ea se intinde acea punts uda de lacrimi si crunta dc
162
singe care e viaTa acestui neam de lupta Si de sufe-
rinse.
Departe, in acest ceas sprc amurgit, la mormintul din
Dealul Tirgovistii, al lui Mihai Viteazul suns clopo-
tele de pomcnire.
La capat, biserictrca din Golesti, satul lui Go le, al
urmasilor lui, boie6 ostasi, buni cavaleri si carturari
buni, de la Ivascu si Albu la Radu si Dinicu, marunt
racas de maxi amintiri, la care se adauge aceea a tra-
darii olteanului Tudor, domnul popctrului in arme.
Jude; arhaic, cu colvuri tainuite, facutc parca anume
pentru a nu se razbate la dinscle, cu drumuri inguste
si intortochiate, tinzind spre_munte, calarind dealurile
sine Cimpulung, stringindu-se linga suviii de torente
mincatoarc spre Rimnioul Vilcii, in cealalta cara,
care, o buchta de vremc a dominat Argesul.
Pc aceste clrhmuri, printre frunioasele ina1Timi totusi
imbricate Inca, in ciuda lIcsilo.r de paduri, totdeauna
privilegiati, ajunge cineva la rn'anas irile celc mai putin
cercetate :
Cotmeana, croita de Mircca ,,ccl Vechi", refacuta si
adausa supt Brincoveanu, apoi supt fanarioti, fara a i
se fura banutii de small de supt coperis, rnanastioara
domneasca din v-remi eroice, de la care n-a rarnas de-
cit accasta bisericina ;
Valea Danurui, impunatove cu aclaosul de supcioara,
cu catapiteasma care a venit .cle la insat,i biserica epis-
copala din Argcs ;
Tutana, cu mareata biserica, pracia a in launtru, dar
ramasa in zidurilc-i plan-nice, intr,!.acci pu/imei oa-
meni sara.ci, avt cum nu fa.ur-o, din porunca tinere
luhti clomn Mi hnen, care. era st fie cur iusuri Mihai,
care-, el trebuia sa ajtmga domnul cel vile= ;
Bascovul, la caratulimui sat saracut, caruia i se fura
letelc ccle mai frumoase si mai destepte de catre ma-
nastirea secolului al XVII-Ica, cu modestul laca,s de
1-6N
inchinare si ca'sucelc de adapost, undo, supt bona su-
pra.% eghere din vremca mai noun, se lucreazI harnic
la co voare.
Sus, pe dilma prapastuia sta cetatea Poenarilor,
adcvarata cetatc a Argcsului", de care sc leag crunte
legencic in legaturl cu Tepes.
Numai in jos sprc Pitcsti timpurile apropiatc au
dcschis larga cafe domncasca.
Si oamenii sc potrivesc cu accasta" natural care nu e
aspra, dar cuprinde in ea o melancolic de trccut si de
par'a'sire. Parca ar fi cu toTii odraslc de voicvozi acesti
barbati si fermi, cu prclunga faTa smolita, cu ochii
negri adinci in cari se zbat, pcstc lipsurile de asaii,
flaca'rile croicc. Din fiinTa aici a domniei au ra'mas
stralucitcle vcsmintc fcmcicsti, numai din purpura si
ac.:.

2. CMIPULUNGUL

E ccea cc-i spunc si numcle : un cif/1p lung", o vale


prclungita" hare dcalurile din dreapta si cele din stinga,
o vale pe care si-a ga'sit drumul intii o apg., suflctul
satelor si al orasclor, si pc,,tirma ci s-au luat, ingtnaTi
de bolborosirea cintaretvlui d'e munte, oameni : stri-
ini, calugari triteji, cu crucca pc haina si spada in
mina, teutonii, cind, in zorile noastre, anii erau abia
o mic doua sute ; apoi oaspeti cu negot si mestesug.
Sasi mai ales ; in, sfirsit, din vii de muntc, din schele
de hotar, din guri ale Carpatilor, Taranii nostri, cari
atunci ca si acum strZateau drumurile in tr:iganarea
carelor cc lass sufletu-n voia gindurilor si visclor, on
mersul sprinten al cailor. Dc-a lungul cimpului s -ad
intemeiat atunci castgele albe, incunjurate de roadcic
164
harnicici ; morile vorbarete, biscricutcle cu crucca in-
fratitoare. Apoi si domnii si-au durat aici curti si
-rnanastire, manastire pravoslavnica, inaintea turnului
mare; al careia s-a prabusit cloasterul (Kloster) cato-
licilor, strainilor. $i azi se vede acest turn, temeinic
ca un descalccat de tara : el doming si ascunde bise-
rica, nu tocmai mare, si de el se leaga un sir de case cu
doua rinduri, strabatute de feresti ingustc care sa-
mama cu cele de la Cozia. 5i casele vor fi fiind din
timpurile intemeicrii, inainte de o mie patru sutc",
dar turnul e desigur un vechi .strajer. Caci nu Matei-
voda Basarab, restaurator aici unde lucrase din temelie
alt Basarab poate, dintre domnii veacului al XIV-lca,
ar fi strins, in timpurile sale de intindere a Iarii si de
supunere a ei catre turd aceste puternice rinduri de
piatra, ce alcatuiesc turle mareata, pe care se rotunzesc
unul creasupra altuia sunrile de ocnite, pe clad, sus,
incununeaza totul acoperisul rotunzit. Nu, aici nu sint
urme de decadcre ; din acest masiv turn se desface ace-
lasi spirit de mindrie tinara ca si din piatra care, supt
jiltul fin sculptat al Vladicai, poarta sapata in slovc
adtnci, drepte, flea legaturi de cochetaric tirzie, amin-
tirea mormintalai a lui Nicolae Alcxandru voievod,
fiul marelui Basarab voievod care sa se pome-
ncasca in veci" acel Nicoara. Alexandru care pripi
fuga ungurilol prin trecatori singerate si adormi linis-
tit, in siguranta pazei bune, acum case sate patruzeci
de ani, deschizind calea vrernilbr.
Astazi, cu desavirsita ingrijirc a caselor sale inflo-
rite, a stradelor sale bine pietruite, a. primblarii sale,
cu adaosagul nou al scolilor vesele (nu voi nice si cu
statuia, putin apocrifa a unui erou, Radu Negru, cu
totul apocrif), cu miscarea din zilele );:le tirg a unci
taranimi harnice si vioaie, Cimpulungul e vrednic de
a se numara intre cele dintli orate ale Romaniei : vile
165
cochete, instalatiile de bal ale Eforiei Cretulescu aduc
vara haine elegance, pe persoane care apartin cosmo-
polei franco-romane ; dar, daca nu-i auzi, poti s5 ad-
miri uneori fecele ramase de o frumuset5 romaneasc5,
cu toat5 instrainarea sufleteasc5 a fericitelor ce le au.
Iar, drumul de schimb cu Ardealul, care odat5 trecea
prin Ruc5r si Dragoslavele, deci pe aici, mergind acum
prin valea Prahovei, si liniile caii ferate locale oprin-
du-se la Cimpulung, orasul, pupil cercetat de negustori,
va raminea, mult timp inc5, crucat de capitalurile
stralne de la Azuga sau din Lotru [7..] In el -Loci aceia
ce au nenorocuI de a vedea saderea neamului for
fata de cavalerii aurului sau de microbii gologanului
de arama vor gasi mingiietoarea priveliste a unui
mare ideal sat- romanesc, a celei mai bune gospodairii
de tarani ce se afla in cupripsut .romanimii.

3. RUCARUL. DRAGOSLAVELE. GURA D1MBOVICIOAREI

Una ling5 alta, pe laturile soselei, care e prafoas5,


etteva zile abia dup5 ploile, cele mari, case cu dou5
rinduri, avind cinci-sase odai, cerdace cu stilpi si foartc
adescori siuri de oale cu mascat inflorit pe police.
Mulch copii voinici privesc din umbra porcilor de
lemn saPate, asemeneacu ale _rornanilor din $chei. In
curd, sus, in cerdace on pe margenile drumului r5sar
femei ah caror port tesut in arnici, in fluturi, in flori
de fir de argint si de matasa pe fota rosie de our nu-si
peace afla parechea in cit tinut locuicste romanimea.
Aici es,ti Inca in Cimpulung, dar, cind ai trecut de
hotarul orawlui si to aIli acum, nu pe o strada, ci pe
drumui mare, care se cheam5. aici Valca Mare", vel
intilni, ping la 4chelele de odinioar5, vechile vami de
166
munte, pima la granita, acelasi fel de case, cesute din
vergele de Iemn, pe care le acopere lutul nisipos al
muncelelor, aceleasi curti plinc de mate cele de ncvoie
unci bune gospodarii taranesti, acelcasi fete oachese,
frumoase, cu ochii negri, mari, aceleasi vesminte cu
toate florile cimpului si stelele boltii. Intelegi cum
din acest linut de minclri oarneni voinici, harnici, cu-
mint; au putut sa piece acum cinci sute de ani desca-
lecatul, inceputul unci fari.
Drumul cel mare" e o sosea foarte frumoasa, ne-
tecla ca soselcle Dobrogei ; parrnacricuri de fier, die-
gante, apara pe alocurea trasurile sau drumetii inop-
tali dc primcjdiile prapastiilor sau ale adincurilor
mlastinoase.
Lic se strecura intii ca o panglica alba pe coasta
muncelelor. Moclacile, umflaturile, cazancle rastur-
hate injgheaba la un loc aceleasi cosrovituri uriase
ale scoartei de lut, nisip si pictricele albe. Deocam-
data de nu se deoscbesc bine in lesturi girbove,
ci se invaluie necontenit cit cuprinzi cu ochiul. Dar
vesmintul for de catifca verde e mai sairac ; ici 5i
col° ics la iveala luturile si nisipurile galbene, rosie-
teca piatra de var, ba chiar colturi de stinca, uncle
martmte, abia rasairite, altele puternice, Visnind sus
in colti de piatra sura. In locul gardurilor ce hota-
resc bine mosia, care e scumpa din multcle jertfe cc
a cerut, in locul livezilor cu crengile vinete de prune
ingramadite, se vad ramasite inc a bogate din vechea
paclure seculara si tufisuri dose. Departe pc povirni-
suri se desfac case albe, mici, ca niste flori samanate
pe pajiste. Manastirea Namaiesti se 2areste, dupa
vreo jumatate de teas de calatorie, intr-o infunda-
tura, irnbielsugata in copaci, din mijlocul carom se
inalta copereminte rosii si trei turnulete notta.

167
Dimbovita lunec5 printre s5lcii in fund, supt mun-
celc strinse impreun5, care abia las5 a trece aceast5
cgatoare tin5r5 si zglobie. indat5 mergem pc malul
ci. Uneori riul e spircuit in sfichiuri dezbinate, alte-
ori el alearg5 prins in jgheaburi de lemn ; in sfirsit, el
se scurge la vale 15r5 piedici si unit cu sine, gilgiin-
du-si apele limpezi, care r5sfring in colori de ardezie
cerul usor acoperit de nori. Roti incarcate de cutikii
fury necontenit apele ca sa lc verse in treucuta de
unde dc se arunca in canalul care.,hr5neste sani5n5-
turi. Mai departe, un fier5strau traieste din puterea
ei, 15cind sa se miste f5r5 intreruperc, in sus si in
jos, pinza de Tier cu coltu lacomi.
" Supt Piatra Dragoslavclor caci acum movilele
pictroase au inaltimea muntilor, si poporul li zice
Pietre infloritorul sat intinde de-a lungul drumu-
lui casele-i albe ; o biscric5, zidit5 de eel dintii Gri-
gore Ghica, in veacul al XVII -lea, are inaintca zidu-
rilor modeste ale naosului un turn strivitor, care e
fiicut in mutt mai mic dup5 acela al m5n5stirii Cim-
pulungului, pe atunci de curind drcas5 de Matci-voda
Basarab.
Pe aici era odata trecerea marfurilor brasovenesti,
in call cius5 incet $i greu, pc drumuri rele, spre atitca
orase ale Orli si spre locurile de pests Dun 5re. Dru-
mul de ast5zi nu e intocmai cel vechi, care merge prin
vale ; dar si acesta se inr5mureste intre calea Tirgo-
vistii si a Cimpulungului. Cea dintii se desf5surl la
vale, de-a lungul Dimbovitei.
Inc a trei kilometri, si sintem in schela cealalt5,
Ruarul, ale arui turnuri $i case albe se ivesc indat-5,
la locul uncle se intilnesc trei Pietre maxi, dintre care
una poarta brazi pe coastcle ei.
Ruc5rul ad5postea odat5 pe vamcsii domnului mun-
tean, oameni siguri si cu mult5 trecerc. Ast5.zi, el arc
o scoala, o pnrn5rie foarte mare, un otel cum nu mai
168
poate arNta alt sat din Romania, o frurnoas3 si lung3
primblarc pe linga riuletul prins in maluri indreptate
si pietruite si foarte multc case de o gospod3ne aleas3.
Noua biserid se inalf3 mindr3 intr-un colt, pe cind
cea veche se ascunde intr-un cimitir tntins, urrde o
cruce se ajunge cu alta. Doi mesteri din Cimpulung,
plkiti de un negustor grec din partile Castoriei, ginere
de bmerinas muscelean, au cl3dit acest 13cas foarte cu-
vincios, cu pridvorul r5zirnat pe stilpi de c3r5midI.
Zugravi cu imaginatie au infatisat in acest pridvor
judecata cea de pe urm3, cu multi draci negri ca ti-
ganii si cornorati ca bon, cari au nume pline de in-
pies : Zori13, Negrila, Tragi13', Cocosil3 si Zghidar-
cea. Frumosii copii din sat ins3 li-au spart fruntile,
li-au scos ochii si li-au cleschis burtile cu pietre, si
groz3viile iadului nu par potrivite cu o asa de blind3
taxa% avind Atha putere in oameni, atit mindreat3
in imbradrnintc, atita scriinatate nevinovat3 iii cuget.
Crucca unui mormint proasp3t e inc3 impodobit3 cu
bradul inasurat in flori 51 in rnotocei care a fost dus
inaintca tinarului adormit, si pajistea e stropit3 im-
prejur de flori dzute ce nu s-au vestejit inca precum,
vested e acela care a fost coborit jos.
Dup3citeva v3p3i rosii, tredtoare, pe culmea C3-
pitanului, noaptea cade aproape dintr-odatI. In lipsa
strNinilor, can nil mai vin in Rudr, de citva timp,
strada se face indat5 pustie luminile, abia aprinse, se
sting la toate fere5sile ; si hanul se inchide ceva mai
tirziu. Pita si suieraturile caraulei contencsc, si ta-
cerca noptii negre e sfisiat3 numai de harfaigoascle la-
tr3turi ale cinilor paznici, cari pindesc zgomotele tai-
nice din singur3tatea muntoas3.
Dimineata a coborit neguri usoare pe coastele
muncelelor, pc, care numai ici si colo le strThate o
s3getare rosietec3 de raze. Sint opt ceasuri acuma, si
rkoarea noptii st3pineste inca v3zduhul limpede. De

169
pe toate cararile Si potecile izvorasc in strada alb`
iarann cu sumane negrii si cojocele cusute, tarance
a caror bogkie de fluturi si podoabe e acoperita In
parte de mantali cafenii ; unele dintre dinsele poarta
strengareste pe albul fin al valului ce li Mfasura fata
oachesa o palariuta barbateasca. Caii trasurii ce ne
va duce la granita, inharnati in lung, doi cite doi,
scutura capetele coplesite de multi si de vespi veni-
noase, facind sa bodogancasca talangile greoaie.
Domnul Avram" prin aceste parti oamenii se
cheama Avram, Moise, Salavastru, Ghedeon, Aron,
Izichil asteapta pe capra, facind sa fluture in saga
largul bici care pooneste indemnkor.
Strada pe care o urrnam se cheam'a' pe o placa de
lemn Strada Frontierei", si ea urmeaza pina in gra-
nita, legindu-se 4i cu soseaua ce vine de la Pitesti. Acest
minunat drum a fost mintu_it in 1891 supt conducerea
a doi ingineri rornani, .,antreprenorii fiMd italieni. El
se razirrra adesea pe puternice intkituri de piatra, stra-
bate poduri desavirsite si e aparat prin vergele de fier
unde se deschid ripe. Nu e o linie care sa se infunde
drept inainte intre firele telegrafului, care aici are alts
cale, ci, incolatacindu-se ca o biciusca rapezita, el in-
asura deal si munte cu panglica-i alba. In urma rati-1
mai recunosti in suvita zburdalnica care se joa.ca prin
fundiiri de vai si se prinde de gitul aspru al stincii ;
inainte, cind it vezi alergind nebunatec in vesnice
rotocoale, nu-ti vine a crede ca in curl -nd vei fi col()
sus pe inaltime. Aici, prin chcfurile-i neasteprate, dru-
mul insusi e o mare placere.
Soborul de uriasi se tine si mai departe. In fafa, i'n
urma, la dreapta, la stInga, unde privesti-, Mara o sin-
gura spartura caci drumul se strecura si nu cutca :1
sa taie, iar bietele riuri sint multamile;a-si pot camta
de cafe vczi ceauncle rasturnate, cap << lile u tut pi,
tablele fntinse, zirntii, spinarile ciolfannase. Sinf niovile
170
de nisip carat, in care scinteie puncte de mica, tnari
nips Pr umflate, pe care au se pried decit fire de iarb'
saracI, sint montane de piatra, acoperite cu arbori rani.
Dar piatra ra'zbate pretutinciem ; uncori numai, ea e
acopenta de cringuri 41 paduri de brad, de mesteacan
rnorocanos, cu frunzele pleosute, de fag, care-si ras-
chira pins departe ramunile cu frunze lucioase ; codrii
adiuci si negn, stapini peste toate, nu se Ir'd nicairi ;
pink' departe catre kotar, unde sint virfurile mai kalte,
padurea e numai o ramsaisica a trecutului ei falnic, caci
nevota de bani a mosnearinlui a,pus-o la biruri grele si
a schilodit-o pentru totdeauna, fara s-o rada insa cu
totul ca in Tara de muncele ruinate aSovejei, Prin co-
vdtirul usor al ierbii, printre trunchiuri 5i mai_presus
de ele, c4neste insa piatra stapinitoare : ici, ea se risi-
pcste in farimi albe, galbene, roseate, care fac mosi-
noaie in margenea soselei curate, dincoloy ea seamana
coasta sau adincul cu frinturi $i lostopane ; aiurea, ea
strajuteste drumul cu piaci innegrite, murdare, lucioase,
sau cu lespeziclaiditc in buna rinduiala ca de mina di-
bacc a unui mestcr una5 ; de multe ori, in sfirsit, ea
incununa toate cu cite o mindra creasta sura sau is in
stapinire intreg muntele. Linga Papusa verde, cladit
ca o movila% sta in faca, peste valea Dimbovitei, lungul
parete sur, adinc, scrijelat, got, sterp, trist, al Pietrci
lui Craiu, numita asa dup'al unui din falosii regi cari se
intorceau cu fuga acasa la dinsu, lasind in urrna stea-
gun rupte, arms frinte si voinici morTi, cazuti in mor-
mane siageroase sau sanAnaTi pe coastc si prin vaile
inguste ca Frunze row, vestede, de toamna.
Iata, cam la jumatatea drumului, cazanul Posadei,
care aminteste o zi ca accea, de stralucita. biruinTa cio-
blneasca asupra boierilor marl ai strainItatii cotropi-
toare. 0 groapil se rape supi munii ; acolo in fund,
unde stralucesc case albe, e Dimbovita, care trece

171
usoara, limpede pe prundul curat ; mai in rata ripa
goals, pustie, cu arbori-si maracini. Odinioara prapastia
era impadurita, si, numai ca o ingusta crestatura raz-
batea calea negustarilor pasmci, pe care acum, spre sfir-
situl veacurui al XIV-lea, ajunsesera a trece aspri ostasi
cu siguranta ca au biruit si supus. Si, deodata, dintre
trunchiuri napadira sageti fulgeratoart, si aceasta fur-
tuna de ucidere impinse oameni si cai mai in adinc, tot
mai in adinc la stinga, unde sint cheile Dimbovicoarei,
strasnica strtmtoare prin care fuge sfios riuletul, ca ,9
5opirla ce luneca. pe coiful unasului adormit. Din pa-
retii inalti de pare a ailing cerul, cazu atunci strivi-
toarea ploaie a bolovanilor miniei $i razbunarii unui
neam prea multi vreme calcat in picioare. Maciucile
strivira testele fudule. Cei ce se invrednicira .de aceasta
primire abia mai gasira, imputinati pi acopenti de rani,
drumul de mintuire al Brasovului. Marire tie, Posada
cu adincurile rasplatitoare, care ne-ai ajutat si pastram
pina astazi viata frumoasa, alba, bung care infloreste
de-a lungul veacurilor pe anuntii si cimpiile noastre ;
marire tie, mormint de dusmani pecetluit cu rosia pe
cete a biruintii noastre !
Urma.'m calea de stinca inalta, ingusta, intunecata,
in care, apoi, Oranii lui Vlad-voda, muscelenii acestia
cu fata rotunda, ochii negri si trupul vinjos, au toropit
pe ungurii mariei sale puternicul crai Sigismund, care
a foss apoi si imParat. tin val de aer rece ne loveste
in fata. E sufletul aspru al strimtorii, precum Dimbo-
vicioara grabita e seninul sCbucuna el. De o parte si
de alta a cararusii pletroase, aparata cu parmaclicuri
de lemn, paretii nemargenit de inalti ai stincii pustii
sprijma o suvita de cer albastru-sters. Brazi detunati
atirna`cle-a lungul scoartei sure, cu jalnicele for crengi
uscate. Iar in cite un loc ca prin rninune un mindru
fag_ hranit de apa limpede iii deschide bratele verzi,
rastignit pe stinca dreapta. Ca o arnintire a pajistilor
172
mirositoare, a cirnpiilor inflorite din locuri senine, cite
un clopot vinat se heste din smocul frunzelor ma.runte.
Mareata temnita se deschide acum : e un ochi de lu-
mina, de verdeata. Dimbovicioara se incalzeste la soare,
inainte dc a patrunde in grozavia strimtorii ; apoi inca
odata aceasta o cuprindc in bratele ei zdrentoase de
aspra stifled cenusie. Acuma sintem liberi.
De la castrta alba de colo, la capat, se deschide un
drum inverzit, care suie pe nesimtite la pesters. 0 ta-
ranca batrina, adusa de spate si sfrijita pe oasele ei
Tapenc, a adus luminari,; si pe linga dinsa se aduna, va-
zindu-ne oameni de omenie caci altfel se tem de
nerntii, de ungurii cu vorba neinteleasa si aspra, cari
se sprijina in ciomege cu virfuri de fier o droaie de
copii. /mime paZeste un baietel cu genunchile goale
prin harii rum', cu o camasuica inflorita de arnici nc-
gre : si cc mai caciuloi tuguiat pe parul lui balan, tuns
scurt ! Apoi vin doua fetiscane care majturisesc Cal Stilt-
in clasa a patra ; cu cozile pe spate, o camasuica inflo-
rita mult in arnici negre si fota rosie z si mai la urma
alta fetita tot asa, cu ochii negri si parul balan, zburlit
si dirz, pe care celelalte o pumnesc pe ascuns fiindca
prea se a.mesteca in toate rosturile. Tocmai la capat,
uncle, deasupra scarisoarelor de lemn, se deschide inalta
poarta ce pare sapata de mini de om, se adauge o alta
batrina, grass, rosie si vorbareata, care porneste a spune
ca aici sint oameni bung, can se cearta, adevarat, pen-*
tru vacuta dumitale care a intrat in curtea mea", dar
se impaca a doua zi chiar, caci nu pot sta doar asa prea
multi vreme.
Acum in pesters ! Ba'buta sfrijita si girbovita, care
tace, scoate bucati de luminari albe, de faclioare gal-
bene, si le intinde fiecaruia : Tine !".
intunerecul din fund Iti cam is ochii. Vezi
atit, ca to tnfunzi intr-un negru beci silbatec, cu pa-
retii coscovhi, bubosi. In dreapta si in stinga sent alte

173
adinuituri, inehise, pe and, inainte, lumina descopere
intr-una gurguie grosolane, crengi grease, strimbe, chi-
pun grosolan oiaplite, impartite in clod., lungi gun de
iad, de pe care picura, asucta prclingeri lenese de
apa. Acestea sint inchipuiri, ca bcrbecelc, ca miclul,
ca cerbul, ca boul". Jucarii ale lui Dumnezett."
Da, zice batrina oftind, ca el face toate, si pc nth. Si,
uite, aici e altarul, cum 11 vedcti, cu masa, cu scaune :
aici a_statut pustnicul, de mult, dar de atunci au mai
stricat thunenii."
Ne intoarcem : pasul luneca pc bolovanii umezi, lu-
minile zboara rosii pe paretii imbrobanati. Si deadata
in fund navaleste un sul de albl lumina r;...ce, care yap-
sc;,te crud colturi de piatra ; pare faptul unci zile de
iarna. Si la citiva pasi mai departe poarta se infati-
scaza inchizirul in patratul ei ca o tabla de argint lu-
ciu, care c lumina cea bung a zilci.
Si iarasi suisul serpuitor, ocolirea necurmata a ,,pie-
trclor", a muntilor din cc in ce mai acoperiti de paduri.
Case nu sint, decit numai intr-nn punt sir:gin-atm o
vila zimbitoare pe care o cladisc un mosier pentru fiul
sau bolnav, care s-a stins de oftica la douazeci de ani
si de atunci zavoarele au cazut la usa de intrare. Valca
Dimbovitai,.cazanul Posadei au pent de mult in urma,
si nu se mai vad alte vii, alte adincituri, aite locuintc..
Ragusa, incanjurata de neguri care vestesc
Papusa are neguri ; mine cu sigurania ploua",
spune doinnul Avr am. Luciul scrijelat al Pietrci lui
Craiu se ivcsc, apoi pier, si ia? se arata din nou, inse-
lind, cum inseala once indepartare, asupra locurilor si
depactarilor. Muntele Giuvala se ascuteste Cu crestetul
pe care daunazi au ars padurile, lasind terna sura yi
fnuazisuri ruginite de Mead. Jos, c vama romaneasca
cu acoperemintul de tables rosie, iar dug citeva invir-
tituri de roata, la un luminis intre muncele, 1144
174.
crisrna lui Aron Romanul cu bere de Feldioara gi
chelnerha cu fota rosie stilpul cu cele trei colori
ale Ungariei, care inseamna stapinirea strains.
Intorsul se face rapede, in abia doui ceasuri ; prive-
listile ce se desfasurasera in ragaz la suis se amesteca
in goana coborisului. Abia ai plecat de la Podul Dims
bovhei si esti in Rucar, a carui frumoasa biserica noun
it vesteste de departe prin turnurile ei.
acum, cu toate prevederile de furaina, se lass o
minunata sears, calda, cu cerul senin, a carui catifea
negrie c Iintuita cu stele tremuratoare. Cind se inchide
hanul du douifi rinduri $i circiumele-si sting luminile si
trasurile se duc in drumurile for si lurnea s-a culcat
prin casele albe, nu se mai aude decit clocotul apelor
riului farI astimpar, limpede acum in atita liniste.
A doua zi drumul spre Cimpulung c plin de CaTUte. si
cans. Pe o inahime scociorita de cazmale, femei duc
pietrele cu vagonete ; la acest lucru, la claditul caselor
si la atitea tnunci grele, ele sent prin aceste parli tova-
rasul neobosit al muncitorului, tatal sau barbatul lor.
Tata, acum iarasi Namaiestii (de la Nemoiu), cari,
vazuvi in fats, sat si manastite impreuna, dau o inti-
parirc mai puternica si mai bogata. Pe o carare pietru-
ita to urci spre o biserica al carii pridvor singur, pre-
facut daunazi, e de zid, in afara, pe cind stranele,
catapitcasma si altarul se afla in stinca. 0 pesters mica
a foss scobita si mai bine si netezita pentru a primi
zilnic rugaciunile maicilor, care sint.astazi vreo treizeci
$i nu vor ii intrecut niciodata acest numar. Deasupra
creste iarba, infloresc florile si se inaha arbori, si pre-
tutindeni in'acest dulce cold de yustietate aromita, pe
margenea clrumului, de-a lungul ingraditurii, pe cerdace
si pe polhi, la feresti, in tot lungul arhondaricului tra-
iesc, an de an buaurind privirile maicilor si ale dru-
me %ilor, mascatele rosai $i trandafirii, garoafele cati-
(Clam, stiosii toporai cu inima de aur, ochiul-boului
171
deschis spre lumina, condurasii de ceara, gura leului cu
potirul inchis si invoaltele nalbe cu.trunchiurile inalte.
Si ele fac rugaciunile tor, care nu sint mai rele decit
altele.

4. GENERALITATI MUSCELENE

Muscelul, un judc mic si putin cercetat de altii clecit


de bolnavii cari yin sa-si ccara insanatosirca4de boli
molipsitoare, la Cimpulung si Rucar, trecindu-le in
sama satenilor si mahalagiilor de acolo, n-are numai
o insemnatate istorica prin aceea ca in el se afla acea
vcche vama a Dragoslavelor si Rucarului, cu biserici
marl dintre care cea din Dragoslavele e ctitorie
domneasca, a lui Grigorascu Ghica apoi prin aceea
ca in Cimpulung dainuieste Inca, deli tntr -o forma
schimbata, cloastcrul" catolicilor, biserica-manastire
latina facuta pentru cei dintii oraseni, nemti si unguri,
de, legca apusului 5i in care se mai poate vcdea cea mai
batrina piatra de mormint din toata Tara, a strsainului
care era judct de Cimpulung la 1300 ; prin acea bise-
rica domneasca, prefacuta cu totul in veacul al
XIX-lea, dar care infatiscaza mormintul liri Nicolae
Alexandru voievod, mart in 1364, cea mai straveche
lespcde de'mormint din toata Romania, si care..e in-
cunjurata Inca, macar in parte, de un zid, si un turn
stravcchi ; in sfiriit, pzintr-un numar de biserici 4i
manastiri care -si numara anii cu sutele. Muscelul nu se
deosebeste numai prin frumuseta aclincilor vai scrpui-
toarc;rotundelor muscele blinde, de la care-si is nu-
=lc, a bogatelor finete sibaltate cu flori, a drumurilor
176
intortochiate, care alearga albe la picioarele lor. Acest
judet a Ostrat mai bine decit oricare altul mindria
nevinovata% demnitatea moralii a omului de pe vre-
muri ; in el trebuie sa vii ca sa vezi pe taranul cu
stralucit port de aur, rosu si alb, pc Orahul cu mosia
lasaa din vremea cebor dintii domni, pentru can nea-
mul lui a luptat si a biruit, pe taranul cu ograda bine
ingradits, cu curtea plina de cosere si de vite, cu trai-
nica locuinta inalta supt coperisul ascutit de sindila,
cu pridvorul pe sttlpi, cu adinca pivnit'a dedesupt, care
indeamna la pa'strare, case cu doua rinduri, cu multe
inca'peri, in care c'ma'rile de oaspeti asteapti cu plo-
catele si tes'aturile for oaspetele primit in prag de t:i-
ranca nobila, cu parul bogat si frumosii ochi negri,
bine deschisi.
Cita vreme literatura noastra dadea numai chipuri
de 0.rani fain sau de ta'rani ideali, eari erau din toate
tinunirile si din nici unul, aranii lui Alecsandri scal-
da'i in fericire 4i infloriti de un clulce zimbet ca pe
pachetele de ciocolata sau pe tablalele zugra'vite anume,
on Taranii altora mai noi, oameni de patimi, rai, de
avinturi saThatece, vinjosi, cruati 5t apucati, muscin-
du-se in dragoste si dumicindu-se la o tizbunare, in-
tocmai ca fiarele mut-10°r, ta'ranul muscelean, o min-
drie a neamului, zaicea uitat in accle frumoase cladiri
abbe din curtile de bielsug, supt musuroiul despoiat de
padure al muncelelor ocrotitoare. Asazi, el iese la
iveala, uimind prin noutatea, ca si prin frumuseta lui.
Dad ar fi vrut sa'-1 descopere pentru public un
scriitor din alta parte, i-ar fi trebuit multe si grele
calatorii. Taranul roman de oriunde se dezvaluie greu
acelui pe care nu -1 Funoaste, chiar aceluia care, vor-
bind limba lui si purtind portul vine din alt sat.
Dar cel din Muscel, chiar daca ar voi sa se im0.rt`a.-
17T
$ea,ca unui drumet literar, ar trebui sa.-i dea atitea
lamuriri moua despre atitea lucruri deosebite caci
datinile si rosturile lui, vechi ca lumea, mu se mai pot
mintui de aratat ineit acesta nu s-ar fi sirntit mici-
°data cum se cuvine in subiectul sau.
Trebuia un fiu al Muscelului, un fiu de la tarn, din
marile sate luminoase, cu aierul tare, care ridica in
obraji acel singe mult si pune acea flacara fare, pentru
a vorbi dupa cuviinta despre casa din Muscel". Dupa
cuviinta, aceasta inseamna si cu adevar, si cu nevino-
s atie, ca nahitatea caracteristica acestor oameni si cu o
curatie fara pareche, cu o masura taraneasca precum
af ii, de alminterca, in toate tinwurile noastre.
El s-a gasit. Un flacau din Boteni, unul din multii
Ionesti ai Muscelului, baiat de mosnean, nici prea bo-
gat, nici prea sarac. S-a nascut,si a copilarit in sat, s-a
rotors acolo de la scolile inalte din orasele magi, a iu-
-bit si el trup frumos, slobod, in camasa alba cu flori,
a tinut ca o cinste ca e de acolo si a cinstit pe oamemi
pina $i i-n.vesmintul lor, pe care la orice Prilci a Cost
bucuros sa-1 poarte. Asta7i iii are diploma de licentiat
in litere, e profesor de liccu si a cautat 'sa. fie acolo
in Muscel, la dinsul acasa ; el va fi printre fruntasii
v'etii tinutului de undo a plecat ca sa se intoarca mai
turninat si mai mare. Tar, cind simtul adevaratului scri-
v.:or it indeamna sa puie ceva pe hirtic, de ce ar putca
cl t orbi .clecit de Muscelul sau, de -tot ce-si aminteste,
de tot ee-si inchiptiie potrivit cu realitatca, de tot ce
vie despre el si simte pentru dinsul ?
Ust timp, au aparm prin Samanatoru/ schite care se
)deosebeau printr-o cumpatare si precizie minunate in
fiarea unei vieti patriarliale cu totul noua. Astazi,
jertfind, Era cuvint, acele, pagini frumoase, d. Iones-
cu-BOteni de ce si-o fi zicind acum Ion Botcni ?
apare cu un volum, acest Casa din Muscel, zipa.rit, fi-
I-s
reste, tor la Cimpulung, si nu undeva prin straina-
tate".
Cu el faccm o calatorie in Muscel. Dcodata, de la eel
dintii pasi, aerul se schimba : esti in alb lamurit si al-
bastru tare ; un vint de inviorare vine de la par:11261c
granitii, culegind miresme din multcle flori pe care le
atinge pe coasta muscelelor supuse. Vite albe pasc iarba
mirositoare ; oile mocanilor tree in sunet de clopot.
Apcle curg limpezi, inguste, repezi, de-a lungul dm-
purilor lungi" ; copii se zbcguiesc pc mal : cite unul
samana cu scriitorul, cu calauzul. Coasele scinteie is
soare, prin locurile undo se lucreaza cu mulTarnirea ce-
lui ce are supt opinci pamintul salt. La uncle garduri,
femei frumoase se apleaca.,spre drumul pe care a plecat
sau vine gospodarul uncori, alto on dragostca. Se and
vorbe, sigurc, pucinc, prin care ca printr-o strafulge-
rare vc.ii in adincul unor suflete foartc serioase, cu un
admnc simv al, clatoriei si chemarii viclii. Asculta vor-
bele, si vei intelege un popor intreg.
VA' o petire :
A dumitalc fata, neica Nicolac ?
A mea Ghicuta, a mca. (Si atit.)
Un dor :
Tits dor cic-acasa, ma baicte ?
De ce sa -mi fie ? Nu mi-e. (Si, glib, toata inima
plinge in el.)
0 tira" de carte :
Da' cine e aicLpe locul mieu ?
Apoi :
Buna ziva, fata mare.
Multamim d-talc, nenc Stefane, U,ite, not cram ;
labim pinzele astea.,
Bine, bine. Numai ca o sa va pui la dare, si nu
stiu, zau, de-ti avca cu ce plati. (Fara e bogata,)

179
Si cite cuvinte ca acestea nu iese din suflete de-a
dreptul pentru one e cuminte, si printre carturari, ca
sa le inteleaga !

De ce le-as mai insira in zadar ? Doar cartea, calea


sta deschisa.
Poftrci cu Boteni la drum, si, cc-1i vedea, mi-ii spune.
Dar rau n-o sa va pars ca ap plecat cu dinsul.
V
DIMBOVITA
1. TIRGOVaTEA

De la Titu, asezat la vrco doua ceasuri de Pitesti,


in sesul dudarean scum, o linie de drum de ficr se des-
face spre nord, paralea cu linia Sranicului si cu cclalt
drum, marele drum international din valea Prahovei.
.Dar aceasta cale din valea Ialomitei nu urmareste nici
o legatur5, cu straqAtatea, care e §i aici Brasovul, ce
se atinge prin Predeal. Ea nu poarta, ca linia Sranic,
boetii din adincul pamintului Romanici. E o linie
locals, care uneste cu centrul capitala judetului Dim-
bovita, o linie de folds militar, fiindc'd atinge, mai de-.
parte, fabrica de pulbere de la Uculete $i, vara, o linie
pentru bolnavii cart se duc la &dile Pucioasei.
$1, in sus, strabati tot sesul, un ses Ears daruri deo-
sebite ale naturii, asa inch satele ce-si implinta casele
in pomii livezilor pa'streaz'a' mai toate vechea aciuyi
de saracie a stuhului si cotailor. Ici §i cold se vad
risipite poteci de .pa.dure sau inunderi de desisuri in-
cilcite.
Deodatal o linie albastra: se inala l i stinga supt ccrul
nehoeirit al sfirsitului de toamna, o linie dintata de
virfuri. Undeva in fund vor fi Carpatii, pe cari aerul
nu e destul de limpede ca arate. In fats sint insa
181
muncelele, a caror imparAie de vii si livezi incepe aici.
Din ce in ce, ele se deslusesc, goale, scrijelate de dungi,
sau pastrind Inca frinturi rosii si galbene din velinla
lor, pins caunazi verde de o puternica viata.
Iarasi o virca de arbori in jurul inalimilor. Ea nu
piere insa inaintca vedcrii, pripiea dc mersul trenului.
Dupa micile ca'suIe, vine un turn de biscrica mare, apoi
altul si altul. Ele se gramadesc in sfirsit, impreuna, la
un loc cu cladiri orasenesti invalmasite. E Tirgovistea,
fosta capitala pe care o acopere giulgiul de our invechit
al amintirilor, e Succava Tarii Romanesti, dormind in
umbra biscricilor sale, care-i, slut stralucite monumente
funcrare.
Cind te cohori insa de la gars, in mijlocul multor ca-
Mori, intre cari cu deosebire tarani, pe cari-i adue tfe-
nul de diminea0, n-ai crede cal te afli pe prnul niau-
soleului. Un bulevard lung, drepr, bine pavat, poste,
care atirnl, intre stilpi, lampi moderne,.iar, de o parte
fi de alta, vaste locuri goale, gradini, livezi bine im-
prejmuite, vile foartc cochete. S-ar parea ca aceasta
strada curacica inaugurcaza un oras nou al viitorului.
Strada duce mai departc, intre cladiri cu dotia rin-
duri, uncle nou'a, altele reacute : citeva case arata
'impede un trecut care e Inca ccl de alaltaieri abia. Aici
sint pravalii, aproape numai romayesti, citeva berarii.
Mai incolo, pe lingar o mare scoala ajungi Intr-un car-
rier de oameni- bcgatt. cu case care au o buna. infati-
sare : intocmai precum Calm Victoriei, comerciala in
cea mai mare parte, se mirauie cu tilde boieresti dintre
Calea Grivitel si Soseal
Acosta e insa. nurnai salonui de primirc actual, local
de primblare, sediul autoritati!ar : o primaric, o pre-
fecturalsi un tribunal, Qafic as' sedba bine oriunde si
taraba negustarillor de astazi. Oriunde tc-ai uita insa,
in dreapta on in stinga, veri ramasicile, umile sau glo-
rioase, ineregi sau ruioate, ale vechin cctaci.

I82
In cireapta, urmele suit mai Tare 4i mai putin in-
semnate. Ai totusi biserici din al .XVII-lea veac, cu
turnuri de zid, ale ca,ror feresti inguste, tivite cu brine
sapate, arata o inrudire en rninunea de la Curtea de
.Ages sau Cu aceea, mai puffin scumpa, dar nu mai pu-
;in frumoasa, care se afta aici, in vocina-tate. Casele
p.arohienilor do alta data ai acestor biscrici au -limas
pc alocurea in picioare. Coperemintelc .;uguiate, de ye-
che sindila neagra, Sc razirna pe stilpii supcirateoi ai
pridvoarelor umbroase, pe chid o pnelungire ca un
stir-sit de coif ocroteste tamara si bucaltaria.
1n clreapta, Inca din vccinatatea garii, rasarc, in
haina stralucitoare a unei repararii, trandafirie si alba,
Mitropolia lirgovistii, total prefacuta, cu pridvorul ei
asezat pe 4ase stilpi, cu turnul unic, prca sup%ire,
clicat pe o temclie inalta. In fala, e un tumulec stricat,
si o poarta de lemn, pecetluita cu numarul unui ordin
al Ministeriului, inchidc intrarea prin vechiul zid ale
caramica. Un arsenal e in coasta bisericii, a carii re-
paratie e oprita in loc de lipsa de bani si de lipsa, mai
putin scuzabira, de soeoteala. In fata se destasura, mar-
genital de mici pravalii write, o piara nespus de mur-
dara.
lata, mntr -o stradica transversal, armonia simpla in
proporkii vaste a bisericii Stelea, pe care Vasile Lupu
a inaitat-o in ccasul imparIrii, pc pamintul Capitalci
muntene, uncle nadajcluise atita vreme sa intre ca clus-
man biruitor. Pe acest loc trcbuie sa fi fost insa inainte
o cl5dire mai vcche, caci la o poarta linga zidul tur-
amlui rnasiv, strahatut de doua feresti ale paza, vad o
-piatra ce pare sa fie de supt Radu-Voila Serban
(1601-11), si ruinele de case cc se ridica din .pa-
jistea cinaitirului sint, dupa tradivie, ralmasita locun4ii
color mai vechi vladici tirgovisteni. Dar biserica de
astazi e intreaga a lui Vasile-voda si a istecilor lui
mesteri moldoveni, can au facut stilpii, liniile serpui-
183
toare si indra'znete ale briielor de podoabl din fatada,
cari au incunjurat turnurile de cmgaltoare cu boabe de
smarald a frumosului smalt verde.
Mai departe, dupa desfa'surarea _stradei. Domnesti,
curata pi cu casele cuviincioase, apare Biserica Dom-
neasca, o cladire adeseori arsai pi prefacuta, putin
schimbata pe din afara, in aceasta ultima infatisare a
ei, si incununata cu trei tuxnuri maxi ce se indeasa unul
in altul. Apoi, chiar linga dinsa, cuprinsa parte in
curtea bisericii, parte in a noului spital, Curtea veche.
Acum se va'd, din acest rar monument al arhitecturii,
noastre laice, incapa'toare, trainice $i modeste dupa
insagi firea poporului nostru numai pivnili adinci,
undo, in puterea unui contract cu. primairia, bragagii
sirbi si-au facut ghelariile, oclai marl si mici, care n-au
niciodatsa mai mult decit trei pa'reti $t caxora li s-a
spulberat de multa vreme acoperisul pi li s-a naruit
fruntea pareTilor ; apoi o culme prin care se craps doua
feresti moarte. Un mare turn rotund, al Chindiei, de
uncle se pindeste focul, arata in mijloc zidurile-i pre-
facute in veacul trecut. Iar, in dreapta pi in stinga,
despa'rtmd cum, intrind in case mai noun, cu sau fa;r5,
spoiala varului, boltindu-se peste strade urite, strimte,
noroioase sau plingind in. singuratatea pustie, acele zi-
duri de earamica trainica, puss in lung si in lat, im-
binata cu bolovani, inaintea ca'rora seimenii turba ;i de
bielsug au oprit pe batrinul patriarh Matei, sta"pinul
for si domnul Iarii I.
De atunci inainte, de la uciderea sfetnicilor de a-
petenie ai domnului care zalovise prea mult intre ai
s'ai, de la inchiderea portilor cetatii inaintea celui ce se
cuvcnia aibit cheile, de la moartea lui Matei in
mijlocul pa'rerilor de rau, ca un blastam apasa asupra
vechiului scaun de .domnie. In 1655, la Bucuresti, sei-
1 Azi, d. Virgil Daghiceanu a gasit in adtnc palatul de ark"-
mizi al jui Mircea intiiul (1939) (n. a.).

184
menii secera ca griul copt capetele celor mai multi
dintre fruntapt faint : Facomia for despoaie casele $i
pingamte bisericile, care ramin cu paretii goi. Peste
trei ani, Preda Brincoveanu a talat aid, in casele dom-
ne$ti", de .arma$ul a Mihnea-voa. Peste citeva
luni, be$1111 turcesti ai aceltuasi tiran arunca pe feregile
care s-au facut ta'rnI pe urtn5., trupurile zugrumate ale
multora dintre cei ra.masi in viata, $i dorobantii le
calca in picioare, pe cind °ale ra'suna de cintecelc de
triumf ascutite ale muzicii turcesti.
Apoi calaqi se duseia $i. ei, spre pribegie $i nenoro-
cire. StAjile parasira locurile for de paza. In curtua
msacelurilor se facu liniste, liniste. Sindila putrezi, $i
caYamizile c'zura insalbateca impletiore a buruienilor,
crescute din pamintul framintat cu singe.
Dar iaa ea soseste domnia de biel$ug $i strIlucire a
lui Constantin Brincoveanu. Pompa stapinirii se in-
. toarce iara'.$i in odaile cu totul prefacute. Sint din nou
sfaturi, serbatort, muzict ;. cu toate ca, in vremca de
injosire $i supunere, zidurile, ajunsc zadarnice, nu se
mai apara. In toamna anului 1713 vin Inca la Tirgo-
vi$te, in vremca cutesului viilor din deal, batrinul vo-
ievod, doamna, coconii,nurorile $i micii nepotei, im-
preura cu obimultul alai. Dar, la Pa$ti, aceiasi oaspeti
veseli pornesc, cu cenu$a pe cap, spre temmole $1 plc-
tele de ucidere ale Constantinopolei.
Curtile domne$ti se inmormintara iara$i, $i an de
an incheieturile for de piatra se desfacura. Spiritul
plecase.de pretutindeni, $i nu mai era nici o mils pentru
amintirt. Poeti romantici venira numai, la inceputul
regeneratiei noastre, sa cheme umbre prin cintecele for
$1, pentru din$ii, glasuri tainice, rasunetele durerilor $i
bucuriilor, $optni prin spatiile goale. Bibescu -voda,
caruia -i placea sa se irnbrace ca Mihai Viteazul, durI
din nou Chindia, intru pomenirea trecutului $1 pentru
locuinta pompierilor. Si apoi iarasi geniul distrugerii
185
se puse la lucru, ingropind, r5bdator, casele celor ce
s-au ingropat.
in cutare unghi apoi, Sf. Nicolae din oral s_ inalT5
inca bolti inegritc de focul lui Sinan Pasa L.
La Sf. Constantin, care e altfel intreag5, solidi si
frumoas5, cad ploile si se ingraMadesc zapezile iernii
prin coperisul sf5rimat, pentru punerea la loc a caruia
lipsesc deopotriva banii tuturora si ai ficearuia 2.
Unga bisericile mari, altele mai marunte, cu turnuri
de lemn si tab15., 4i cimitire inflorite cu cruci proaspcte.
0 nou5 biserica a catolicilor, intr-un ungher de mahala
Puvin locuit5,, o biserica fara vcnituri, pentru credin-
c-iosii cari au fost aka- dat5 mai nault decit pentru sa
racii cc sins acuma.
Din straclele ce mcrg alaturi cu cea mare, una stra-
bate printre doua siruri dc c4sme mici yi se ridica pc
platoul uncle stau -cIza.rmite de la Teius. De jur im-
prejur Dri\ irea se oprcste in p5retcle albastru al inn-
rinailor roclitoare, al muncelolor imp5duritc. Tr 5suri,
brcakuri, cari s2 urmeaza necontenit pe pietrele sose-
lei ; companii trc in sunctul goarnelor, grup,, de
tarani cu fata rotunda, aspru talat5 amintind dbipul
carcteristic al lui Eliade lUcloalcsru, carui z i s-a isnal.cat
un monument ling5 gara sau c1h urii vigani din sa-
lase:c de rohi ale manastirilor de odinioira, sin din
toate par;ile sau se odihn...sc pe miginca clrLimului on
1:nga carcle cicsjugate.
Apuc in clreapta., pe ling lin.-1 caii feratc. Jos, intr-o
lunca de arboti deli, trece ralom:ra, rupta in ytts.ivi ce
scinteie albicios supt cerul nehotarit al dimineii de
toamna, De-o parte margeneste o ripti inalt5, de alta,
patul t'e ni.ftris rzis olit se inftincla un tulisari uscate.
1 0 u.paratie idioata a Inlaturat tot acest sacru trecut, si ea
este o ruine pentru ignoran4ii cari au tulerat-o (1916) (n. a.).
Azi e acaperiti 41e Cc rnisiunea Monumentelot Istorice (1939)
(n. an).

186
Vite raticesc printre mostmoaiele malurilor, si chiotele
pastorilor -cauta sa le adune de pe cararile for de rata-
are. Citiva muncitori isi fac de lucru prin porumbistile
care se inMiseaza brune ca sumuncle acelor ce in pri-
rnavara o sa li aiba grija.
De la un mare pod de ficr prin care se mintuie
strada ce vine de la Curte, o sosca se desface in sus,
spre dealul de vii, in fruntea caruia se ivesc din cea
mai mare departare frontoanele galbene ale caselor Ma-
nastirii Dealul. De amindoua laturile drumului bine
pictruit batrini -copaci i1i apleaca ramurile spre o in-
fratiredatatoare de umbra, binecuvintata in lunile de
arsita. Cite un canton, cite o berarie parasita acum in
toamna, o cazarrna pentru calarasi cu schimbul. Apoi
soseaua prinde a serpui in linii largi printre viile des-
partite de garduri de nuiele $i spini, samanate de
castrte. Acestea sint boierilor maxi ti mici de
de pe culme e Sfintul Nicolae
altadata, Si biserica ',viile"
din vii".
Deodata-i \ ezi numai virful turnului celui mare,
precum 4i o buna parte din cel de intrarc, facut din
iiou, in forma apuseana de la Tismana, pe vremea
domnilor Regulamentului Organic. Cladirile din fats,
foarte bine ingrijite, cuprind scoala copiilor de trupa,
viitorilor sergonti, yi micii soldgi se aduna tocmai pen-
tru a primi mincarea de amiazi in vechi chilii de uncle
au piccat calugarii, cu hrana si bautura for imbielsu-
gata. Sunete de trimbive se rasfring, lovindu-se de zi-
durile galbene. 1
In mijlocul curtii interioare vezi in sfirsit biserica de
ingropare a domnilor vechintii.
Ac-um e, in loc, un colegiu de exercifii fizice ca in Anglia si
de discipline militari. Cladirile sint inst incoutestabil urite si masa
lor, incunjurind ma de aproape biserica, o copleseste. Ca de obicei,
zidim fare orient.u.e in mediul natural on in acela al edificiilor
anteriosre (1916) (n. a.).

187
Lespezi magi de piatra prinse cu scoabe de fier aka-
tuiese pareti de o putere neobisnuita in grosnne $i -n
injghcbarca for de stinca. Doua, turnulele octogona.le
in fata, unul mai mare la mijloc. Cele mai delicate si
mai felurite horbote de piatra incunjura pisania 'iM-
partita la dreapta si la stinga usii de intrare sau impo-.
dobesc baza, tivesc ferestile turnurilor. Gustul eel mai
ales s-ar opri fermecat tnaintea acestei armonii durate
pentru o mie de ani.
Radu-voda, mare prin credinta sa si prin felul regal
cum ist injelese domnia, voise sa faca din aceasta mi-
nune a artei orientale locul de vesnica odihna, dom-
nescul sepulcru al sau si al famiei sale. Dar norocul
nu,,aduse implinirea visurilor lui de trainicie interne-.
iata. Razboiul hotari asupra mostenirii lui, si urmasit
pe can i-i dadura luptele, se strinsera intre straini sau
de moarte silnica. Altii tinura, ca Neagoe, noul Basa-
rab, sa -$i aiba mormintol in ctitoria lor. Doi singuri
coboritori ai lui Radu, doi tineri voievozi nenorociti,
sent ascunsi suet lespezile de la Dcalu, pe cind capul,
dezgropat, al intemeietorului chiar, un craniu fin, de
forma lungareata, sta astazi pentru priveliste, Impo-
dobit" cu slove lamuritoare, intr-o meschina cutitga
de sticla.
Linga el, purtind pe luciul sau de fildes acceasi naiva
batjocura, se vede o alts hirca. Fruntea fuge putin spre
crestet, cladind o inalta bolts pentru ginduri neobis-
nuke, al aror zbor s-a curmat de trci sum de ani.
Gropile ochilor sent largi. Radacina nasului porno to
intr-un unghi mic. Oasele obrazului rasar inspaimin-
tator de iesite. Ba'rbia e mica, insa, Ulna. Acest cap a
fost desfacut cu sabia de pe un trup hacuit cu barda.
El a stat aruncat pc camp intr-o zi ticaloasa. Sus
inima ! E. singura ra'masita: ce se poate vedea din Mihai
Viteazul, $i neamul romanesc n-arc destule bogatii pen-

188
tru a rasplati printr-un stralucit mormint cinstea ce
i-a facut-o acest om. 1

De pe tcrasa inalta de piatra, supt care se zicc ca


ar trece un marev drum boltit supt parnint, se veclz,
in lumina blinda a amiezii de toamna, largul ses,
strabatut de dunga sclipitoare a IalomiNii, casele, tur-
nurile albe ale Tirgovistii 41, mai aproape, virfurile,
.ripile dealurile acoperite cu vercleata urcata din care
rasar arborii golast ai livezilor ce ince_p a-si dormi
iarna-
Orase le noastre vechi se alcatuiesc toate dintr-o
cetate pe c culme de deal si dintr-un tirg care se des-
fasura in vale. Se cauta mai ales astfel de dcaluri
cue se ridici deodata in mijlocul unei cimpii netede.
Apa care curge de-a lungul acestei cimpii e privita
ca tin neaparat adaus, de siguranta, in ac-elas timp,
si de frumuseta. Astfel, linga apa Succvei, care se
desfasura larg printr-un ses manos, se inalta dilma
tie lut galben ; ,care poarta. Suceava, cetate. Pe =1111
jos al riuletului Bahlui, pe care-1 soarbe de atitea on
caldura verii, se ridica movila rotunda a Cetatuii,
supt paza careia s-a strins la un loc, in cursul yea-
curilor, orasul layulei, scaun dedomnie. Nu au alts
infavisare nici Bucurestii : jos, intinderea de pamint
bun de pastime si de aratura ; Dimbovita-i poarta incet
apele ingreuiate de mocirla locurilor joase ; pe dealul
de la NEhai-vocla, unde a fost odata palatul dom-
nesc, innoit $i in timpuri mai noun, s-a.pus, prin
cetatea Bucurestilor, temelia marelui oral care era sa
se dureze cu timpul. Craiova olteana are jiiul in vale ;
1 Mormintul cel nou, de marmura, in stil arhaic, e gala. L-a
facut Ministerul de Razbai. El asteapta insa gol ceasul cind vom fi
vrednici sa cobarim in el, pentru odihna de care e vrednic, in
giulgiul de glorie ce-i trebuie, pe stramol (1916). S-a ficut cu toata
cinstea cuvenita [...3 1939 (n. a.).

189
17 Romania cum era pins la 1918, vol. 1
pe ce poarta astazi case sarace, vor fi fost
cele mai vcchi cladiri de aparare ;satul de supt el e
a strins ncgustori, tsarant marginasi, slujitori, slug},
robi de la curtile boierilor, de la deosebitele lacasuri
bisericesti, si a putut ajunge oral. Dintre scauncie
dintli ale domniei muntene, Argesul poarta st astazi
pe o culme farimile bisericii Sf. Nicoara; care era pa-.
raclisul Cur;ii in veacul al XIV-lea ; casele se insi-
ruiesc de vale si, dincolo de linia copacilor, trece
intre tarmurile rupte, destul de inalte, Argesul, care
c aici inc a o apa mica. La Rimnicul Vilcit, unde se-
intimpla sa poposeasca domnii de peste Olt unul
a fost si othorit aice o btsericuta pazeste pe un
virf de deal, aratind unde au stat odata strajerb.
se string apoi in jurul
domnesti ; casele, livezile
episcopiei, cladire mult mai ttrzie ; ceva mai departe
linia Oltului se taie adinc. Daca la Cimpulung e
astfel, aceasta se lamureste prin faptul ca aici voie-
vodul a fost numai un oaspete intr-un oras mult mai
vechi, facut pentru negustori la un cap de Tara, in
gura unei trecatort a Carpa%ilor.
Deci si Tirgovistea a trebuit sa inceapa de pc
acel frumos deal, imbracat astazi ca si acum pa-
tru-cinci sute de ani in veselul ve,?mint al viilor si
incununat cu ctitoria lui Radu cel Mare, cu odihna
lui Mihai Vitcazul, Dealul prin excelenta. Despre
vcchea biserica, de lemn intii, apoi de piatra poate
chiar dintru inceput de piatra care a fost acolo,
n-avem fireste, nici o stiinta. Cind, la 1500, Radu
cel Mare, om de o evlavie deosebita, se hotari a face
in Tirgoviste o biserica asemenea cu care sa nu se mai
afle una in tot cuprinsul tarii, el trebui sa darime
aici, inainte de a zidi si a innoi si a ridica din te-
melic". Din cladirea umila si Tara frumuseta de la
inceput, vine mormintul lui Vladislav voievodul din
190
veacul al XV-lea, mort deci si ingropat in Tirgoviste,
caruia-i ridicarsa un ciudat monument in forma de
sicriu Craiovestii, Barbu si Pirvu, impreuna cu fratii
lor, pentru ca Vladislav facuse din tatal lor, Neagoe
din satul Craiovei, un boier al tarii.
Aceasta biserica a Radului-vocla e de o frumuseta
deosebita si nu sta mult mai prejos decit cea dc la
Arges. Cladita de mesteri rasariteni, dupa norme
bizantine, totusi, in proportii si in podoabe, cu un
pronuntat amestec de inrturire a Renasterii (desigur
ca venctieni au sapat frumoasa inscrip ;ie care se des-
fasoara de amindoua partite usn), ea trebuie sa fi avut
insa alts infatisare in cele dintii timpuri. Astazi, ea
sufere de inaltarea prca mare, de captusirea cu prea
multe cladiri a zidului de Imprcjmuirc, uncle e acea
scoala a copiilor de trupa, cladita in vremea domnilor
Rcgulamentului Organic, si, pe linga aceasta, ea a
fost cu totul despoiata si prefacuta in l'auntru, sco-
tindu-se si oasele monitor, capetele lui Radu-voda si
lui Mihai Vitcazul, din morminte.
Necropola aceasta a fost inlocuita insa indata prin
cea din Arges, facuta de Neagoe, urmasul lui Radu,
pentru neamul domnesc cel nou. Dar Patrascu cel
Bun, din neamul lui Radu, se ingropa aici, adus de
la Rimnicul-Vilcii, uncle murise, si tot aici s-a adus
capul lui Mihai, fiul Patrascului. In sfirsit, un tincrel
domn dintre Movilcsti, Mihailas Movila, ginerele lui
Radu Serban, se odihni si el la Dcalu.
Pe la sfirsitul veacului al XVI-lea insemnatatea
trcce de la cetatca de sus la orasul din jos, uncle
Mircea cel dintii facuse biserica ingrijita, ale carii in-
semnate urme s-au descoperit de d. Virgil Draghi-
ceanu.
Aici, inca din departate vremuri, stateau ameste-
cati unguri, sari si romani, poate, Inca din veacul
191
17*
at XV-lea, raguzani chiar, din depa'rtatul oras de la
Marea Adriatic.. Toti acestia erau in tirgul adaus pe
linga domneasca cetate, in tirgovistea" acestuia.
Aveau in fruntea for pe obisnuitii ptrgari $i judet,
can lucrau §1 scriau in numele tirgovetilor". Romanii
incepura de la o vreme, prin veacul al XVI-lea, a
birui $i cu numa'rul si cu bogaIia si cu insemna'tatea :
judet era pe la 1530-40 un Mitrea, care scria braso-
venilor, afatind ca tirgovistenii sint gata sal lase vechile
legaturi de negot cu Sibiiul si sa vie in acestalalt oras-
de margene, dad li se va invoi a duce mai departe
la clientii for de pima: atunci marfa care nu s-ar putea
vinde la Brasov in curs de dota sa'ptamini.
Biserica ungaro:sasilor, asezata in margine, Si.
Francisc, precum si o alts biserid, tot catolic5., aveau
de la o bucafa de vreme numai foarte putini credinciosi,
desi Mihnea-voila, din anii 1577-91, inta'reste vechile
privilegii de scutire si st4inirea asupra unor mosii
din acest tinut, precum era Sotinga. In schimb, 'Isar
in deosebite locuri biserici de piatra on numai de
Iemn ale romanilor de lege llsariteana. Se numa'a
multe pira la patruzeci chiar : din cele fa'cute de
negustori sau de boieri (caci domnii de la Mircea
Ciobanul Incoace lasasera' Tirgovistea, trecind la Bucu-
resti,' unde puteau fi mai usor aparati si ra'zburiati
de turcii giurgiuveni). Din ele, cunoastem numai Sf.
Nicolae de jos, care pastreaza toata vechea ei ina-
tisare.
Unul din domnii acestui veac at XVI-lea care
avea apledri fata de crestini, din apusul drora
venea tocmai din Italia, a carii limb. o vorbea
in versuri, si din Franca, unde fusese un curtean pre-
suit la curtea liii Henric at II-lea Petru Cercel, isi
fa'cu pentru India oars case de locuinfl in oras ti
192
pentru eI, pentru Curtea sa cladi lInga ele o bise-
rica. Aceasta trebuia sa. fie asa-numita Biserica
Domneasca".
Din case ca si din biserica n-a ramas nimic.
La 1595 rascoala lui Mihai Viteazul aduse dupa
sine navalirea vizirului Sinan si cucerirea Tirgovistii
de turci. Acestia voiau sa ramtie. Deci ei prefacura
bisericile to rnoschei. In acelasi timp vechiul scaun de
clomnie fu intarrt putcrnic. In locul vechii ingradituri
de pan batuti in pamint felul obisnuit de a se im-
prejmui orasele noasrie in citeva saptamini se
inaltara, prin minile atitor ostasi, cele dintii ziduri.
Ele furl facute dupa traditia turceasca, asa cum se
poate urmari in Constantinopol, prin atitea locuri,
din bolovani ineca ;i in ciment si incadrati cu cara-
mida. Doua porti, captusite cu fier, aparau intrarea.
Apa Ialomitei fusese adusa in trei fintini pentru vrerne
de asediu.
Ctnd Mihai se intoarse din munti cu Sigismund
Bathory, principele ardelean, el incunjura noua
Tirgoviste turceasca si-i batu zidurile timp de trei
zile cu tunurilc sale. 9 cuceri la urma, dar in ce stare !
Focul arsese atitea din biserici si azi se vede 1 fumul
la biserica Sf. Ni-colae. In nici un lacas dumnezeiesc
niti, se mai putea face slujba : cind trebui sa jure
credinta, in 1598, trimesilor imparatului cretin,
Mihai, ii duse la Dealt', dar poate ca o facu si, pentru
a sta in biserica familiei, inaintea mormintelor tata-
lui si bunicului.
Ca un invietor al Tirgovistii trebuie privit Matei
Basarab. Desigur ca el a prefacut biserica lui Cercel,
deli inscriptia m,.i tirzie nu spune aceasta. Aici s-a
ingropat el intii, ping i se dusera oascic la Arnota
L Se veclea. 0 teparatie stupida a distrus si aceasta urma a unui
tragic trecut (n. a.).

193
aici, unde-si coborise oasele singurul sau copil, cc
purta acelasi nume, $i unde dormea un somn de veci,
care n-a fost tulburat decit de minile hotilor de mor-
minte, cumintea lui Doamna Elina. Tot atunci Vasile
Lupu, impacindu-se cu Matei, dadu Tirgovistii bise-
rica, asa de deosebita, rnoldoveneasca si cu podoabe
gotice, a Ste lei.
Constantin Basarabul, urmas al lui Matei, arata
aceeasi iubire vechii resedinte. Doamna lui, Balasa,
facu din temelie biserica Sf. Vineri. Aid se petrecuid
ticalosiile rascoalei celei de-a doua a seimenilor, care
nu jertfi numai o suitts de boieri, intre cari bunicul
lui Constantin Brincoveanu, ci dezgoli de podoabe
toate bisericile, rastndu-li numai piatra zidurilor, cunt
se plinge un contemporan.
Biserica Sf. Nicolae, zisa Simuleasa, are drept
ctitor pe un vel-ta'pitan de sirbi al lui Constantin-
voda, pe cind biserica, azi darimata, a Buziucai purta
numele unui sluger, apoi clucer al lui Matei-Voda.
In zilele acestuia se astrucau morti in Biserica tirgului.
Mai veche e biserica din Mahala, unde zac boierii din
Cornateni, neamul vestitului Socol Cluceru din in-
tiia jumatate a veacului al XVII-lea.
Cind nu se tinea de razboaiele sale indraznete si
nesocotite, grecul care-si zicea Mihail si pe care lumea
1-a poreclit pentru totdeauna : Mihnea ccl Rau, locuia
aid in bunele case ale lui Cercel, drese si adause de
Matei cel gospodar. Din porunca lui, aici se m1-
celarira alti boieri fruntasi, in sunetele de &abated'
bucurie ale tabulhanalei turcesti, care zise", Inaba-
sind tipetele de moarte, pins -i ispravi pe toti". Apoi,
in 1658, turcii, tatarii, veniti sa pedepseasca _pe vi-
novat, nu crutasera Tirgovistea nevinovata, si ci
rascolira ping si cenusa omeneasd din fundul gropilor.
194
Ceva din aceste stricaciuni s-a dres de Grigorascu
Ghica, domn grec de nearn, care nu locui insa mai
ales in Tirgoviste. El a pus sa se inveleasa biserica
si casele domnesti.
Prin Brincoveanu, nepotul lui Matei, Tirgovistea
isi avu ultimele zile glorioase. Biserica domneasca fu
facuta din nou, dupa regulele arhitecturii definitive
din acest timp, la 1698-9. Tot asa, la mitropolie ace-
lasi bogat si binefacator ctitor ridica din nou ziduri
mai largi. Case le domnesti, de la care au ramas numai
ruine netngrijite, beciuri adinci, feresti goale, negrc,
ltnga turnul chindiei, al strajii si cintecelor de seara,
pastrat din multe reparatii, pentru nevoia pompierilor,
aceste case domnesti au fost cradite tot de el, Brinco-
veanul, care-si impartia vremea intre Bucuresti,
Tirgoviste si mosiile unde-si cladise palate ce mai
traiesc Inca.
Pe vremea lui Constantin Mavrocordat, un foc
pustii orasul parasit de cirmuire. Fara bunatatea lui
Grigore Ghica al II-lea biserica domneaci s-ar fi
darimat. Fara Mihai Sulu din 1785 si sotia sa, Se-
vastia Callimachi romanca dupa mama si dupa
tats ploaia care curgea prin coperemint ar fi dis-
trus din nou biserica : lenachi Vacarescu, poetul,
sfatui pe cele doua persoane domnesti sa cheltuiasca
pentru o reparatie noua.
E ultima oars dnd un domn vrea bine Tirgovistii.
Un alt Sutu, Alexandru, cel din preajma revolutiei
de la 1821, voi sa iea orasului mosia si indirji pe
locuitori tmpotriva lui.
Vremurile noua n-au dai Capitalei parasite pentru
totdeauna decit soseaua lui Bibescu, de la marginea
orasului la Dealu. De la dinsele, Tirgovistea asteapta
inca pietate si Ingrijirea ce i se cuvine.
195
2. DE LA TIRGOVISTE LA C1MPULUNG

Iesire din Tirgoviste prin lungi mahalale curate,


Spre Cimpulung porneste o larga sosea, care va fi
deseori intrerupt5, de drumuri desfundatii, si grunzu-
roase, de poduri pe care le-au luat apele de munte.
Deocamdata insa linia alba se desfawr'a dreapti si
neteda", straba'tutsa de cars ce se tntorc de la tirg .0
desertul, si rnerg incet-incet in pasul leganat al hou-
lenilor marun n cu ochii magi supusi, De-o parte si
de alta, pajiste noun, samanata uneori Cu cicoare si
flora galbene deslAurate in rate, ca niste stele, Po-
rumburile slut inalte, vii. In dreapta, valurile albas-
tre ale muncelelor; apoi gdurile se apropie, cu
copacii in front des, prin care nu pot ilzbate privirile.
Dar sint numai pilcuri tinere, putin inalte, care nu
se pot as5ma'na cu vechii codri moldoveni, cu desi-
surile de brad ale Prahovei sau cu adincimile de-ste-
jar ale Buza'ului.
Mici sate rare, in care locuintile nu sint deopetriv5..
Gasesti si coperisuri de stuh cu ochiurile s'albatece de
geamuri m'airunte ce se potrivesc cu dinsul. Dar de
obicei sindila dadiea tuguiat acopere jp`reti de
gard, si lut cenusiu, bine neteziti. Mai pretutindeni
sint imprejmuiri. $i aici rosul florilor de muscat
straluceste de departe pe polita dintre stilpii cerda.-
cului. Nu e ca in satele de mosneni din 13117:au, dar
e bine, mai bine decit in acelea dintre satele Prahovei
care sint departe de valea muncitoare a riului.
Locuitorii au cel mai frumos port din Tara. Daa
ta'ranii din Neam; se inaviseazI asemenea cu plaiesii
timpurilor eroice, in cojoacele for ca o platos'a si supt
paTAriile for cat o roatai de car, acestia. din Dimbovita,
purta"tori de vesminte albe de pinta, bine strinse pc
trup, si de pal iriute rotunde, sint icoana cea mai de-

196
plida a romanului din munte,sprinten, vioi $i istet.
Uncle canra$i sent ca de borangic, $i au dungi galbene
in lung. Femeile se acopar pe cap $i se infasura supt
barbie cu valuri de pinza sau sratassa. suptire s oIrnasa,
vristata cu row., la urdar, e innegnta de arnici $i 1u,
rriinat de nenumaratele puncte de our ale fluturilor.
Eon, incheiaia inainte, e de o bogie $i de- o felu-
rime de tinii in lung $i de podoabe, toate in culori
vesele : rop, galben-deschis, cum nu mai poll _ga'si ni-
ca'iri, Si simtul firesc pentru area se siinte $i in uncle
inflorituri Sn reliefs ale caselor, care acopar paretii in-
tregi Si dau forme pe care noua areal secesionista a
apusului se-c zneste a k descoperi astazi.
Ca $i in Nearnt $i Suceava, sateanul a 5i aici de o
cuviinta prieteneasca care insearnna pretutindeni nea-
mul nostru cind e curat de amestecuri $i n-a fost
schirnbat in suftet de destra'ba.larea oraselor : in
bung -ziva" pe care ei o dau, ealeitorilor nu e ins
sfiala, umilinla fncoasa, a satenllordin $es; deprinsi
sa aiba stapini, ca.rora li sint cu totul sup*. Cas cit
inaintezi mai mult 5i to bucuri la vederea acestor alese
insu$iri, cu atita tinutul s-a irrip'arta$it mai intins de
viaka cinstita, timp de mai multe veacuri, de sufletul
mindru 5i razboinie, foarte. simtitor pentru dreptate,
al mo$neagului.
Can $i in partile Buzaului, sint aici multe cruel de
piatti pe rnarginea drumutilor. Nime nu se atinge de
ale, pentru sfintenia sernnului indeplinit in ele ai,
tot asa de mult aproape, pentru evlavia ce se cu,
vine fat'a de stra'ino$i, al caror gind $i ale eiror nume
sint sapate acolo in slovele for batrine pe care ni-
meni nu le mai intelege, dar pe care tinerii trecuti
prin $coli le $tiiu ca sint cele din cartile biserice$ti.
Se pomenesc in buchi intemeietorii, aceia can au
,,ridicat" piatra, so file tor, rude, parinti, domiul
din scaun. Uncle sint foarte vechi, $i, linga fintina
197
de la Gemenea, am gasit o inalta piatra, desavirsit
pastrata, care a fost pusa, acum trei sute de ani, in
1597, de fratii Buzestt, can amintesc in pisanie de
Mihai Voda cel Viteaz, de doamna Stanca si de ti-
narul fiu de voievod Petrascu, care a domnit peste
doi ani si el supt numele de Nicolae-Vocla. Daca te
opresti si incept a ceti, esti sigur, sa vezi apropiin-
du-se stapinul locului uncle sta crucea, vreun malt
mosnean, bine cladit, cu fata triumfatoare de sana-
tate, de putere $i de blindefa, care-ti va da o buna-
ziva" sigura $i nobila si te va intreba cu interes des-
pre" intelesul slovelor pe care nu i le-a deslusit inca
nimeni : el va intelege perfect cele ce-i vei spune $i
va fi adinc stapinit de maretia vechimii. Uneori va
veni patriarhul in mijlocul familiei sale, rumenii
baieti zdraveni cari au facut koala si albele fete in
haine bogate, care rid strengareste de vechile date si
de Voievozii de demult. Dar astfel de pietre nu se
mai ridica aici ca pe la Buzau, unde mai ales ca-
lugarii urmeaza vechiul obicei al trainicelor pomel-
nice sculptate. Ca in Prahova, dimbovicenii si mus-
celenii dureaza pentru sufletele for si, ale raposatilor
for mici paradise de lemn, foarte vapsite 5i pe din
afara ; se mai vad aici, supt mid copercminte de
sindila, cruci cu cite doua aripi, tot de lemn, care se
ridica, din pamint odata cu lemnul din mijloc, de
care se tot deparfeaza : toate trei scindurile sint
acoperite de icoane grosolane jos sta Adam fica-
torul de rau, incepatorul pacatului si de mime
care se inadesc necontenit.
Ne oprim pentru amiazi la circiuma unui sat unde,
clintr-o casa insemnata cu inscriplia Proprietar Po-
pescu", ni yin necontenit sunete de clavir putin as-
teptate intr-un colt asa de departat.
Se culeg prunele din marile livezi care sint aici,
mai molt decit pasunile si lanurile .i padurile, Ca-
198
racterul deosebitor al ;inutului. Creogile, incarcate,
-ciorchina, ale prunilor cu frunze aspre, fara..stralu-
cire slot usurate de podoaba rodului lor. Sateanul,
nevasta si toata casa sint prinsi la lucru. Cosurile
se ra'stoarna in carul ce asteapta dmcolo de gardul
de nuiele sau de ostrece foarte bine rinduite si prinsc
in cute. Si e o bucurie pe vespile de aur, care, bete
de zeama dulce, zbirniie si inceapa, si e o bucurie
pentru copiii numai in camasa care-si umplu burti-
cica de prune I
Unii, cari au strins mai de cu vreme, au si.intins
prunele pe uscatoare. .Alcii, tot asa de harnici, au
varsat cosurile in bucile incapatoare si inalte, unde
fructele .fierb si ridica deasupra spuma rosieteca. Iar
al ii, cet mai inaintaci, au si gustat din ;tam noua
ski dau lamuriri de -Ii poci rupe gitul cu ele, ca acel
raolneag care descria ca un drum boboc" o coasts
pe care pucim cat ar fi in stare sa urce o trasura
Dincolo de Gemenea treci Dimbovica. Vechea
noastra cunostinca bucuresteana, slabs, galLagioasa,
impodobita cu poduri mcschine si scumpe ch-Huri pe
parecii carora cresc Insa buruiene samanate cu hirty
murdare e cu totul altfel aici, unde ea este Inca
caranca vioaie, iute, cu sufletul curat. Nu o apa
rupta in suvici ca Ialomica, ca Prahova ; intr-un
singur curs ea se azvirle peste prund si bolovani, im-
pistrindu-se de .spuma, sare peste piedeci albs clt
n misca mon juctndu -se si ammteste, prin neas-
t'imparul,.,din vara lini5rita turbarea ce o cuprinde
in n cu toane, cind cars pietroaie intregi,
ineaca toata: albia, sare de naruie soselele si vuieste
ameninc2atoare la pragul caselor cladite inalt. De o
parte, spre Muscel, o stapineste un munte de piatra
cu stratele albe, galbene, rosietece, sure, asezate asa
de drept ca si cum o mina de om dibaci, de urias cu
Luna rinduiala, ar fi fost la mijloc. Iar, dincolo, o
199
frinpla de deal verde, impadurk sta ca o sentinels
in fata celei din oastea dusmana. Satul Laical (ur-
masii lui Lai,co sau Laicau) arata case gospodarestr,
foarte trainic cladite : ele au mai -mate cite doua
rinduri, amindoua pentru locuinta, cerdace inalte,
trepte de pratra.'. De la frumosul stat pornesc doi ca-.
larasi, pe cai focosi cari zburda, trezind sagalnio
nori de praf : cind i cind, la raspintii, la margenea
lanurilor, la inuetaierea drumurilor, pins la ceasu-
rile de noapte, cind calatoresti cu mina pe revolver,
vona avea acesti tovarasi de cale, pe linga cari s-a
adaus -tin brigadier imbracat tasaneste, care face pe
jos drumul de la Valeni la Cimpulung, ingrijind de
calul sau bolnay.
Acum sintem in Muscel, 4i indata intelegi numele
acestui tinut. Muscelul inseamna acelasi lucru ca
muscel", adeca munticel, munte mic, deci deal
inalt, pietros. Si asa si este de aici pin. la Cimpulung,
un singer mused. Nu sint dealuri de tut ca aiurea ci
treci pe pa'mint negru framintat cu pietricele. Nu se
v'ad risipituri, crestaturi, ruine, alunecari, ca in acele
parti, ci pretutindeni usoara plisa verde-deschis aco-
pere totul, afara de ingusta linie jupuita a soselei. Nu
poti deosebi deal si vale, siruri limpezi de inaltimi ;
toata intinderea e necontenit botita, CNCOVied, in
cocoase, maxi, care au nume si slut numai citeva, si
in cucuie mici, care sint tars numar, care ra'sar la tot
pasul si n-au nici un nume, fireste. De cele mai multe
on sint numai umflaturi zotunde clar pe alocurea
vezi si dungi, drepte oni strimbe, muchii ascutite ca o
,spinare de vita ; iudeobste insa, pare ca-ti sta. Ina-
inte o mare inchegata in toanele framintate ale do-
cotului. Paduri nu se afla nicaieri, livezile sint numai
4n sate sau in raza lor, dar copacii razleti, grupe, per-
200
dele se inalfa pretutincleni, dtnd viatao frumosului
tinut.
Sate mari nu se string, ci casele sint presarate in
toate partite, stropite pe verdele dealurilor. Din
vreme in vreme, tree cart incete, clar adevarata po-
doaba romaneasca a Muscelului sint calaretii, bar-
b* si femei, cari raisar pe o creasta si, se pierd indata
intr-o groapa, din care se ivesc iarasi in clipa urrna-
toare ; ir ei par ca invie.privelisti din vechile vremi
ale luptelor pentru domnie, purtate in mare parte cu
acesti tarani. Turme de oi, clteva vite albe sint sa-
manate pe priporul drumului mare, si bautura o dal
riuletul ce fuge nebunatec, in adincitura din stinga
soselei.
Se face sears in singuratate. Soarele a scaparat
clupa nori vineti. Inca, oda_ta, toate se- aprind de o
trecatoare lumina rosieteca, de o fantastical tristetal.
Apoi din cerul rece intunerecul rade ca o ploaie de
cenusa. De pe- virful unui deal se vode Inca; o inaltime
verde, st, mai sus de dinsa, muntii de hotar, in linie
vinata. Intre dealul cel din urma si Carpati e des-
chis Cimpul cel lung", care nu se zareste inca.
Urcam dealul in noapte, pe jos, pe clad caii, in
urma, aburca din greu trasura, sunind incet din
talangi. Intunerecul creeaza paduri si prapastii deA.
lungul urcusului care nu se mai mintute, cu serputrild
soselei pustii. Arareori, un ear innegreste inaintea
noastra, venind din sus, si trece mai la vale fara nici
un zgomot, ca o fantastra.. Un singur greier tirlie de
doua ori, ca de spaima, in iarba saraca, Secera lui
Crai nou e inghitita indati de norii vineti pe cari-i
aduce de la munte vintul iute, rece.
Si iati ca de sus Cimpulungul apare cu 4irurile-i de
lumini, intr-o ingusta linie dreapta scinteietoare.
Mult deasupra, pe inaltimea de dincolo, pazeste o
singura lumina de pastor, rosie.

201
Si ?;pre orasul care asigura acum, de asa de de-
parte, coborim drumul albicios printre livezi negre,
printre case rar luminate si drumeti ce se strecoara
tacuTi. Si trecatorii de pe podul deasupra Riului Tir-
gului, soldati, femei, pa; umbre rele, care pindesc si
asteapta. Numai lumina intreaga a centrului impras-
tie norul de nelamurita tristeta care a invaluit pe
incetul sufletele.

3. VIFORITA. AIANASTIREA DIN DEAL

Seara spre Viforita, o manastire din vale, care nu


se vede, pe ctnd zidurile galbene ale Dealului stapi-
nese peste toata intinderea ; ti s-ar parea ca .mortul
de aici ,si-a ales singur acest lacas pentru a cuprincle
si mai departe cu ochii, domneste, pamintul pe care
1-a aparat cu sabia crunta.
Drumul se infunda pe ling dealul cu viile si ma-
nastirea Sfintul Nicolae, printre casele de car ale
satului Viforita, margenit de copacii bogaTi ai 1i-
vezilor de pruni. Noaptea se coboara incet in lina
invaluire a intunerkului racoros, care insenineaza
sufletul,
Incunjurata de inaltimile verzi, infasurata de li-
vezi, vii si padure, manastirea-$i gramadeste intr-o
adincitura patratul de ziduri, biserica notia-nouta in
reparalia ei de deunazi ii casutele razlete. E o veche
ctitorie a lui Vlad-Vocla din 1530, dar din zidirea
de atunci n-a ramas altceva deck zidul foarte gros,
a cacti; forma, inca a fost adeseori prefacufa. Un
cutremur aduse cladirea din nou de pe la 1330, si
acesteia i s-a dat arum diva ani, cu cheltuiala Ca-
sei bisericii, spoiala din urma. Icoana doamnei lui

2
Leon-vocla", inaintasul lui Matei Basarab, imbra'cata
in argint suflat cu aur, destul de slab lucrata insa,
aceasta lucrare din 1631 nu se potriveste, cu toata
gateala noua ce s-a uscat abia.
Afara de aceasta icoana, Viforita are cel mai bun
arhondaric din taxa, intemciat de banul Grigore
Brincoveanu, cu multe odai de dormit, un larg salon
si o interesanta °date turceasca.
Petrecusem seara in acest cadru de veche eleganta
a boicrilor nostri, pe cind stare ;a, inspaimintata de
singuratatea-i fara aparare, istoriceste patanii de
tilhari, lungul sir de pradaciuni si calcari din partca
locuitorilor fara Erica lui Durrmezeu ai satului ye-
cin. Uite, domnule, nici baielii cini nu ni i-au lasat
in pace : until umbra in trei picioare, altul hirciie
de tusa, pc al mieu 1-au impuscat ca sa-si razbune.
E priveghere in ajunul Taierii capului Sf. loan.
Policandrele cele mari sint stinse in biserica ; numat
inaintea citorva icoane chemate mai des in ajutor
and luminarile de ceara galbena ; altele lumineaza
pupitrele uncle maicile einta ranfoind cartile de ru-
gacium. Chipurile vesnic cernite sint mincate de um-
bra. Troparele se ridica mai mult nesigure, false,
obosite, intr-un lung cintec fornait care sfarma
toata frumuseta tremuratoare sau miscata a glasu-
lui de fcmeie. Zidurile groase parca izvorasc intu-
nerec 4i o apiisatoare jale, din care se desfac numat
nerec
acele pupil elummi sfioase si plinsul acela monoton
al glasurilor obosite, sterse, ce yin ca de supt pamint.
A doua zi, cautam prin Oduricea noua, prin vile
taranestt, pe poteci st potecuce, pe care dimineata
le-a batut cu firele de margaritar fara numar ale
rouai, calea la manastirea din Deal. Vederea se des-
chide, cind in stinga, asupra strugurelui de cladiri al
manastirii, cind in dreapta, asupra turnurilor multe
203
ale Tirgov4stii, ale caror copereminte de tabla ne-
vapsita scinteie la soare, intr-o vesnica trernuratura
de argin ;. Salcii dose ascund cu totul cursul Ialomi-
tei. Iar cladirile galbene care cuprind acele moaw
tragice, capul taiat, dezgropat al lui Mihai se infati-
scaza tot mai aproape, in sunetul de chemare al ve-
chilor clopote, care vestesc astazi taierca capului ma-
relui mucenic pe care biserica -1 numeste Inainte-
Mergatorul cum numim si moi, cind visam mai_
mindru, pe mucenicul nostru, care a fost in ceasurile
sale de marire domn al Tarii Romanesti si Ardea-
lului si Molclovei".

4 PWLOGII. GAISCNTI. CASCIO4RELE

and trerul Sc opreste mai mult la gars Titu, T117CS-


tratii cu vcstite placinte si crafle, cind, mergind la
razleata Tirgoviste sau in torcindu-te de acolo, ramii
sa Ii ingini uritul astepta-rii cu acest titlu de glorie al
iti inchipui ca numele de Titu, care, pe lin-
ga tone, sung si roman, acopere cine sue ce
ttrgusor curatel, cu strada lunga si dreapta a prava-
liilor incunjurata de tufoasa verdcata a copacilor
batrini 4n cari se ascund ochiurile albe ale casutelor
de Tara.
Ci lasa aceste ginduri de poezie romana si romana,
calatorule, care, dupa gustarca neaparatei placinte, nu
to intorci pe peronul cunoscut de toata lumea, ci iesi
pe usa ce se deschide asupra cimpului neted din
aceasta margine argeseana a judetului Dimbovita.
0 aloe de copaci vinjosi duce la o fintina cu cum-
panasi de aici incep sa se insiruiasca bietele si puti-
nele casute care alcatuiesc tirgul. Tot cla.diri strimbe
ale prin anii 1850-60, cind satul incepea sa prinda
204
aripi care n-au mai crescut de atuncea. Rarcori cite o
gradinita de flori sau alts podoaba arata ingrijire,
gust de gospodarie bung. De-altminterea, numarul case-
lor in care locuiesc particulari e foarte mic. In cele
mai multe din aceste cocioabe cu acoperisul udeselat
sent autoritati" sau ase7aminte : scoala, banca rurala,
plutonul jandarmerie ", cu movili de fin in cline si
mascat row la fereastra, farmacia, judecatoria, o pri-
marie cum nu se poate mai darapanata. Pravalii cu
titluri marete se sprijina in faca pe patru pari ca un
mosneag cersitor pe eirja ; fireste ca nu li se zice
altfel decit, ca la °rase, in timba :tea. nodal, suptire
manufacture de fier", magazin de coloniale" ;yra-
valia barbierului se recomanda musteriilor ei larani
ca salon de ras, tuns si frezat".
In fiecare dumineca e la Titu zi de ttrg pentru Tara-
nimea din imprejurimi. Asa e, deci, si astazi. Slujba
in hiserica, zidita la 1863-64, cu un coperis de lemn
care se naruie, s-a ispravit rapede Si degraba ; lacatul
e pus la curtea buruienoasa cu madilci de mormidtc,
cruci ieftene 4i cite un frumos monument" adus de
la Bucuresti pentru vreun mort de familie bogata.
Tot asa de bine racatuite trebuie sa fie la acest ccas,
pmin inaintat, de dimineafa si celelalte patru biserici,
din satele ce slut alipite la aceasta comuna.
0 parte din sa,tenii de acolo au navalit pe siiigura
strada., cu patru pravalii moderne", de. la Titu. In
margenea drumului, linga niste arii de griu, s-a intins,
supt soproane si in cruda lumina a soarelui de august,
marcle tieg de pepeni, cari zac pc ravicioare, astcp-
tind cumparatorii, alti cal-aril, cari-i dramaluiesc in
miini si-i ciocanesc cu luare aminte. Astfcl s-a strins
o Rime intrcaga in albul port sprinten al muntenilor,
in cardasile batute cu fluturi sctnteietori $i foarte irn-
bielsugat cusute cu arnici rosu, in fotele tarcate si
stricate de mode ale femeilor si fetelor. Altfel, nu e
205
bucurie si multamire, deloc mindrie si foarte rareori
frumuseta. Despicind multimea oamenilor slabi si pe-
penilor rotunzi, inainteaza, intrecindu-se biruitor cu
acestia, trei fruntasi ai vietii politice locale, rostogo-
lindu-se mindru printre supusii lor. Imbracamintca
femeiasca a oraselor e infatisata numai de o fetita
care rupaie elegant pe marginea soselei, intr-o rochie
scumpa. Iar ca un semn al rinduielii ar fi, nu jandar-
mulylin de osinza care trece pe un cal ce se indoaic,
samanind si prin aceasta, ca si prin mersul sau potolit
si in marea caldura, a camila, ci prin postasul curat si
vioi care gaseste ca e de folos sa se grabeasca pentru-
a imparti corespondenta, aruncata de accelerat, a
acestei urbe" Titu.
De fapt, avem aici icoana unui sat caruia i s-a stri-
cat rostul. Satul ccl vechi, numit Titul dupa stramo-
sul ce s-a asezat aici in lunca Argesului, putea fi sarac
si mic fara sa-ti vie a ride de dinsul ; la tirg nu to
poti uita fara sa zimbesti. [...]
Dupa cc am vazut toate maririle Titului si chiar
cupeaua prafuita care astepta inaintea unui maga-
zin de colonials" uncle se vinde yin acru si salam deo-
chiat, taranul de pe capra vechii trasuri de oras care
ne duce arata ca s-a terminat".
Ciudata vorba aceasta strains in gura birjarului de
Tara ! Ai zice ca a venit de la Bucur4ti cu trenul,
prin vestita gars. Dar omul are un fiu care invata
acolo, la Bucuresti, $i, zice tatal, se indeletniceste
acum cu tcza de licenta". De alminterea si
celalalt vizitiu, care duce pe tovarasii nostri,
stie sa vorbeasca dupa moda notia si, odata, el
spune suspinind ca lumea nu mai e cum a fost odata,
ci s-a modificat". Deci, nu se stria numai, in acest
timp de navaliri si de amestecuri, portal, ci si limba :
vechea limba curata se impestriteaza prin vorbele care
sosesc deopotriva din scoala, din oaste, de la toate
206
clregatoriile, de la toate afacerile $i de la curtea pro-
prictarului sau arendasului. Si, precum polcuta, fusta,
barisul nu sent mai frumoase dectt camasa taloned',
fota sprintena 4i rnaramele, tot astfel acest jargon al
civilizatici, care incepe a patrunde pe tncetul $i in
sate, nu se poate asamana cu hotarita si mladioasa
plina de sunet si de inteles, a veacurilor trecute.
Cum iesi din hardughiile ttrgului in largul camp
de miristi si de inalte porumburi, deasupra canna se
riclica arbori, razleti sau in uriasc manunche, ping la
padurile ce yin din jos catre lunca Argesului, te afli
intre oamcni si mai saraci, tntre locuintc $i mai umile.
Cel mai apropiat catun, Cornetul, are numai casute
strimbe, cu paretele din fatal pravalit ca fruntca unui
cap tugtuat, cu ferestile fara nici un fel de forma,
taiate in doua, in patru, de lemne innegrite sau de
bucki de hirtie, care se intind uneori intr-atita, inch
abia daca famine neacoperit un coltisor de sticla ;
fin, pate, panglici de scoarta scorojita fac un yid
framintat si nutos pe care te miri cum nu-1 spulbera
intul ctnd trece peste accasea subreda calicie. In ast-
fel de imprejurari, ar fi. in zadar sal astepti o .po-
doaba, o gnja a frumusetti. Pe varuiala, care lipseste
$i ea uneori, se desfac doar numai urite patrate de
margeni, taminjite rosu si albastru. Imprcjmuirea lip-
seste de cele mai multe or Casele sent numai niste
injghebaturi tiganesti de verigi si de lut. Cite o vacuta
rataceste, tin pore urtt scurma.. Cu toata dumineca,
abia gasesti camasi curate, si putma.lume va fi plecind
din canine de acestea, facutc cu pribegii si nenorocitii
de pe aturea, spre marile sate vecine unde e hors sl
dragoste si zburdaciune.
Si Inca sintem acum in vremea biclsugului celui
frumos al naturii, ctnd frunzele gra numar ale mun-
tilor, copacii fara roads acopar suferinta si ticalosia.
Ce trebuie sal fie insa in goliciunea mirsava. a
207
zilelor de toamna, on in revg-sarea de ape a dez-
ghetului !
Modernitatea" e insa si aici reprezintata. In capul
catunului, nu pentru el, ci pentru drumul mar; se
rasfata un numar de zidiri trainice si frumoase ale
negusfOrului roman din partea locului, care cheama
lumea la rachiu japonez", mai scump, deci mai sup-
tire decit cel obisnuit, si la salonul de dans", care
e o sura cu Iferestile sparte.
Cu satul ce urmeaza, Odobestii, tncep insa casele,
mai bine cladite si mult mai bine ingrijite, ale vechi-
lor locuitori, strinsi in sate mai man ; coperisurile
sint de sindila marunta neagra ; paretii drepti, mai
inalti, sint strabatuti de adevarate feresti luminoase ;
intre stilpii pridvorului de lemn se prinde ici si colo o
polita pe care se rasfata mascatul cu florile imbujo-
rate, de un rosu catifelat, luminos, vesel. Tencuiala
e prinsa in forme de un gust ales si foarte felurit,
care amintesc sapaturile din piatra vechilor usori de
biserica. Foarte deseori vezi cosare inalte, incapa-
toare, cladite, in acelasi timp, practic si elegant,
Odobestii se numesc asa dupl. stramosul Odoaba
(numele, deli rar, se mai intilneste in hirtii vechi sau
se poate descoperi in nomenclatura unor sate de as-
tazi). De aici mai curind dectt din Odobestii moldo-
veni- ai Putnei si ai Bacaului va fi pornit acel Ioan
Constantin Odobescu, gealep, vinzator de, vite, care
calatorea deseori la Brasov pe la inceputul veacului
trecut. El a fost tatn generalului Ioan Odobescu, din
care s-a nascut Alexandru Odobescu, scriitorul.
La citava departare de acest sat intins, cu multe
livezi, trasurile noastre se opresc amindoua la un ste-
jar urias, cu trunchiul borchinos, pe care mai nu-1 poti
cuprinde, cu bra-tele ranite, rupte, drese, din care insa
tot mai tisneste in fiecare an verdeata noua a frunze-
lor multe.

208
Asta, zice vizitiul nostru, e stejarul lui Brinco-
veanu. De aici incepe mosia satului sau de pe vre-
muri, Potlogii.
Si mogul de pe capra trasurii celeilalte incepe, in
graiul sau .cam ingaimat, o lung poveste incurcata,
in care voievodul mucenic, de a cartn moarte in de-
partare sue ceva, e pus in vremea rusilor de la 1830,
si de la 1850, cari au lasat pins aici urme de groaza.
Brincoveanu, crede el, era foarte bogat si a lasat acolo,
in curtile sale de la Potlogi, multa avere ascunsa in
pamint. Era si un om cuminte si patrunzator, care-si
facuse supt tot parnintul acesta un lung gang de fuga
si adapostire, care nu 1-a scapat totusi de peire.
Pe-atunci, inch= el erau oamenii mai pu %ini
si era mai bine ; tratau mai larg.
Iar vizitiul nostru, grabind sfirsitul povestilor to-
varasului sau, incheie rizind
E ! de astea. stie el destule. Pare ca ar fi un
vraci.
Un vraci, adec'a un medic si un ga'sitor de averi
furate 4i un dezgropator de comori, un om cu multe
cunostinti in lumea lucrurilor ascunse.
Satul care vine in cap'atul gardului copacilor inalti
nu e insa Potlogii, ci inaintasul mosiei brincovenesti
din timpuri, Vacarestii, carora li se zice, pentru apa
care curge in margene, brazdind cu suvita ei neorin-
duita esul gras de pamint moale, Vacarestii of ICas-
toaca, Vacarestii dupa Rastoaca sau, in limba de as-
tazi, Vacarestii de Rastoaca.
Casele slut ca si cele din Odobesti, decit rare acesta-
lalt sat mi s-a parut mai mic. Catre apa, un vechi
zid de earamida darapastata incunjura o frumoasa
bisericT, al carui turn rosu e, neaparat, de lemn invelit
cu tabla. Desi parasita, pentru stricarea coperisului,
209
ea nu e atinsa. nici in zidurile, nici in zestrea ei de
carti. Pisania de deasupra usii arata ca intemeietor
al ei pe un boier evlavios si bun din timpuri. harnic
gospodar al mosiei pe care o cauta singur si crutator
cu simtire crestincasca al oamenilor car-4 fusesera
incredintati prin vointa intimplarii. 11 cherna Con-
stantin Ncnciulescu si avca boieric de mare-pitar, pen-
tru care si satului i se zicca mai dcinult Pitarul`. El
a durat cladirea de piatra in 1784, dar si inainte de
aceasta era aici o bis-erica, si, Inca din 1764, cu doua-
zeci de ani in urma, daruia acestei biscrici de lemn o
vanghelie din 1760 acelasi Nenciulescu, pe vremea
cind, in tinercta, el era numai un fost logolat al
treilea.
nu al lui Constantin Ncnciulescu va fi fost Alexan-
dru -sau Alecu, un cunoscut boier, care fu pe rind,
pins dupa 1830, vistiernic, vornic de politic al Bucu-
restilor si, la urma, caimacam al Craiovei. Se pare ca
acest nou stapin al mosici a fost cel care a trccut-o
unui tovaras de divan, lui Filip Lens, foarte bogatul
credincios al lui voda-Caragea, caruia ii plkeau
oamcnii cari stiu sa aflc, pe mice cale, banul, pentru
domnie si pentru ei insisi. Astfcl satul, fericit suet
Nenciulcsti, boicri de vita mai noua, ridicati din mij-
locul saracimii, incapu in ascutitele gheare ale omului
raparet, care nu stia in toata tam mai bogati decit el,
afara de batrinul Brincoveanu si de bancherul Hagi-
Moscu, cei cu pungile multe, Desi avea la 1828 titlul
de postelnic, Lens nu se uita atita la cinste, cit la
folos, si averca-i crescu Inca prin mestesuguri ca
arendas al postelor si ocnclor si ca mare camaras
al celui dintti domn pamintean.
La 1813, spun insemnarile de pe carti, Lens, un
om care stia si el sa gospodareasca, facca la Vaca-
resti vie si livada de pruni. La 1819, zic aceleasi no-
tice, el adause viei o crams si incunjura cu gard acele
210
curti ale Nenciulestilor, care se tidied' si ast ti' in
coasta bisericii, ad'apostind pe siibul Tvetce, care
tine locul arendasului Panait Iacov, si el on sirb,
care petrece ins pe aiurea. Tot atunci, in 1819, el
meremitisi sfinta biserica" si o acoperi din nou cu
buns sindila de lemn de brad". Astfel si Lens avea
tragere de inima pentru biserica, si pe una din Toile
cartilor vechi iii scrie numele, ca unul dintre cetitori,
la 1825, fratele lui Lens frate dup'a mama, odi-
voiancI mi se pare, cununata sau necununata cu Lens
batrinul Mihalache Teodorache, pe care trecerea
lui Filip.H facuse epistat al agiei.
Satenti s-au adunat pe incetul, si biserica e plina
de vesmintele for albe. Se uita la strainii cari au venit
intre ei, si asculea cu multi luare aminte ce li se ce-
teste si ce li se spune, amestecindu-se si ei in vorVa cu
plingeri inginate, pe care le opreste rapede o uitatura
de mustrare a vecmului sau, soaptele, tistuiturile de
frica, care rasar din toate partile, ba poate si vede-
rea unui tinair satean care poarta lant de argint la
ceas, vorbeste de mods noua si pare sa aiba un
rost mai mare.
Printre batrini mai ales, se stirneste induiosare si"
se inalfa cuvinte de pomenire, cind ei and cuvintele
lui popa Preda din 1830, care stia bine ca degetele
sale vor putrezi" $i, de aceea, se ruga a fi pomenit
de cine-i va intilni numele pe cartea de slujba.
Popa Preda ? Eu am apucat pe popa Preda,
zice unul.
Si tine mortis la siguranta lui,desi cite unul mai
tinar incepe a-1 lua, cu porecle, la vale.
Acuma, urmasul popei Preda nu se vede usor $i
nu-i mai vine gindul sa ceara de la nimeni cuvinte
de pomenire.
Sirbii de la curtea cu ziduri inalte, cu cirri rai si
strasnice contracte de munca, nu se mai uita catre
211
biscrica robilor romani din aceasei Tara Romaneasca
a lor. Buns intelegere, avintul spre intemeieri $i ada-
ugi n s-au pierdut intresateni. Trebuie ca statul sa vie
cu planurile si devizurile sale, pe care satenii se gra"-
besc sa ni le arate, bucuro$i ca, intr-un viitor oare-
care caci lucrurile acestea de la cirmuire yin ttrziu
$1 merg incet vor avea gi ei unde sa se inchine lui
Dumnezeu milostivul.
/ndata dupa iesirea din Vacaresti, se -atinge Po-
tlogii. Multe case, cu livezile bogate, acopar o mare
intindere. Deasupra for cu mult se ridica doua turnuri
vapsite in albastru $1 uria$ele ruine ale palatului brtn-
covenesc, privind biel$ugul holdelor, incapute pe alte
mini acuma, cu intunecatii ochi ai fere$tilor goale.
Nu mai poi privi nimic, nici buna cladire a case-
lor curate, nici zidurile mai mari, foarte bine tinute,
in care se afla spitalul, primaria, mai departe cele
doua $coli, pina nu te afli in trecutul domnesc, foarte
fericit intli $i prabuvt la urma intr-o nenorocire fara
saman de grozava.
Biserica e vadit dreasa, Totu$i recuno$ti semnele
me$tesugului de zidarie din aceste vremuri. Iata prid:
vorul pe $ase stilpi, cari au fost numai legati intre ei
cu zid, la reparatia moderns. Iata cele doua rinduri
de firide, care se urmeaza pe toata intinderea pareti-
Ion, $i iata frumoasa panglica impletita a zidulut :
cei care au dres, s-au multumit a agerne vapseala
galbena peste o noua tcncuiala $i a varga cu dungi rosii
ciubucul incunjurator. Iata altarul cu cinci muchi. Tata,
in jurul tuturor fere$tilor inguste, cadrele de piatra
sapata in flori $i dungute, ca in imprumuturile de In-
podobire gotica din Moldova. Si turnurile de iemn $i
tinichea, ridicate pe un temei de zid, par destul de
potrivite, cu toate ca unul din ele e adaus, iar celalt
a fost inaltat cu citva. Inauntru insa, nu te mai simti
212
deloc in arhitectura brincoveneasca : stilpii cari des-
parteau pronaosul de naos au fost inlaturate, 4i actfel
s-a deschis un mare- loc gol ; in locul vechilor chipuri,
care mi se spune...a. ar fi fost cu totul inlaturate pins
in vremea repararii, se vad icoancle largi si rare pe
care cu multa bunavointa le-a asternut cum 1-a talat
mintea pictorul italian Marchetti, care a lucrat si in
Bucuresti, la biserica Amzei. Cl catapeteazma noua
pare saraa, joassa si subreda. Iar editiile Sfiritului
Sinod au inlocuit cartile cele vechi iesite de supt
teascurile unui mester ca neintrecutul Antim Ivi-
reanul.
Greselile se iarta tnsa, si in locul for vezi rrumai o
mare vrednicie necunoscuth" si nera'splatita cind afli
ca preotul mai tin'r din Potlogi, N. Mihailescu, aju-
tat de primarul-notar, care e primar supt conserva-
tori si notariu supt liberali, au cules pretutindeni,
cu panahida, banii ce trebuiau pentru a ridica din
dar10.nare, murdarie si parasire frumoasa c15.dire. a
lui Constantin-voda Brincoveanu. $i, daca ra"mine o
vinovatie, ea nu e de partea acestor harnici oameni
simpli, cari nu s-au gindit ca mostenirea mortilor
se poate pastra numai, iar nu adaugi si preface, ci a
cirmuirie neghioabe, totdeauna neghioabe, care s-a
deprins de mult a nu mai inselege trecutul, do unde
pleaa viata de astazi, a nu-1 mai respecta si a nu se
os.eni citusi de puvin sa-1 pastreze ; e viva cirmuirii
de m cu sufletul smuls din pamintul acestei
sari.
Brincoveanu era numai spa:tarul-cel-Mare al Varii
Rornanesti in anul 1684, cind, fiind inca domn un-
chiul ssa.0 $erban Cantacuzino, eL inala pe mosia sa
Potlogii aceasta biserica, inchinind-o, ca o eapeterne
a ostasilor ce era., izvoritorului de mir Sfintul Dimitrie
ostasul. Tot atunci si-a facut el, desigur, si stralucitul
palat din preajma lacasului de inchinare.
213
Un palat-cetate, din care se poate duce un adevarat
razboi impetriva slujitorilor domnesti sau a navalito,
rilor straini. Cca mai bung caramida deasa a fost
intrebuintat., in rtnduri asternute si prinse cu ciment
tare, pentru a face un zid de o putere neobisnuita. El
se vede in fata bisericii, aproape neatins, strabatut in
aceasta lature a sa de o portifi prin care treceau, in
diminelile de toamna, cind spatarul, apoi logofatul,
domnul petreceau sarbatori intregi la Potlogi, de cu-
lestil viilor,s, treceau, elaviosi in stralucitele for ves-
minte de matasa si catifea, stapinul, sotia lui, Marica,
nepoata lui Antonie-vocia, si copiii cei multi cu cari
fusese binecuvintata casatoria tor, baietii tuspatru :
Constantin, Stefan, Radu, Matei, fetele cele sapte
Stanca, Maria, Ilinca, Safta, Ancuta, Balasa, Sma-
ragda, precum si tot alaiul obisnuit sa mearga pe ur-
mele unui puternic ca acesta ; treceau $i se infundau
in biserica plina de mirezme si de cintari.
In coltul dintre acest zid de catre biseriea $i cel de
fatada se inalta pins acum vreo zece ani un puternic
turn de straja, caruia localnicii ii ziceau temnita" $i
despre care stiu inca sal spuie ca era strasnic, intund-
cos, cu totul lipsit de feresti. Nimeni nu s-a gindit sa-I
Tie si mai departe, asa inch astazi mari lostopane .de
caramida desprinse din el zac deasupra gunoaielor cu
care vacile $i porcii deosebitilor arendasi ai familici
Baleanu (cel de ieri era macedoneanul Goga, cel de
astazi e tot un sirb) au acoperit locul, toata intinsa
curte dinaintea caselor, care trebuie sa fi fost pe vre-
muri un rai de grading, ca in departatele tari ale
raskitului.
Un turnulet boltit sta deasupra intrarii ; camari
pentru slujitori sint potrivite intr-insul. Zidul din
stinga duce prin citeva portite intr-o alta curte mai
mica, unde vor fi fost grajdurilc, surile, locumple
argatilor. De o pane si de alta a curtii, case mad
214
erau rkimate de inalta damida a zidurilor. Astki
cle zac in terns sau au pent ara urma.
Cum intri, ai in fatal maireata cladire de locuintI
a sta"pintlor. E alcatun'l din dou'a rinduri ; trei feresti
sint deschise in cel de jos, supt care se scobeau adinci
pivnite st ganguri lungi duceau pin departe, tocmai
pma la v,iile de odinioaa, se crede. Deasupra sint trei
ferestir de. mijloc si cite dousi pe Fawn. Rinduiala
ocrallor se deosebeste foarte bine. Pins si podoabele
se pot intelege deplin. Pe ia'retele din fats chiar, se
va.'d zugraveli de foi acute cu negru, apoi altele as-
ternute pe tencuiala goals albs cu un fel de migrn.
negrie. Ida'untru, deasupra usilor si aproape pretuun-
deni intimpini frumoasele ridickuri in relief ale
aceleiasi tencuieli, prin care se inchipuesc trandafiri,
frunze cu toate vinisoarele for si tot felul de ramuri
alergind in voie. E acelasi fel de lucru care se vede
pe pketii bisericii de la Fundeni, in margenea Bucu-
restilor, cladire a vkului brincovenesc Mihai spka-
rul Cantacuzino, dar dincoace, la Potlogi, podoaba
e acua cu un gust mai ales. Sus, in fataa se pa's-
treaza: desalvirsit cele doua" bucati de sttl'pi cu fru-
moasele capitele, care sprijinl un balcon de priveliste.
Astfel avem inaintea ochilor casa strnucit'a' in care,
acum dota sute de ani, tsi petreceau vide cele mat
hnistite si pline de mulfimire unul dintre cei mai
insemnatt sapinitori ai tkilor noastre : pina st dula-
purile din Orete, cotloanele pentru plstrarea hirtulor
st sculelor stau neatinse. Pare ca a fost un mare cu-
tremur care a gonit pe stapinii domnesti, poate ada-
postitt undeva pe aproape, de unde se vor intoarce
sigur pentru a vedea ce a ramas in picioare din bu-
nul adapost al sfintelor bucurii casnice cu care se hra-
Rea sufletul lor, al tuturora. Pare ca abia a trecut acel
cules al viilor din 1713 care a strins pentru cea din
urmsa oaa. pe copii in jurul baltrinului Orinte, pe care
215
tot in mijlocul acestor fii ii astepta moartea pe de-
partate vermuri straine.
.Si totusi cinc se abate pe aici ? Doar cite o familie
care cauta vilegiatura ieftina. Un arhitect priceput 5i
de gust, d. Clavel, a fotografiat acum in urma cur-
vile brincovencsti. Despre ele insa nu s-a tiparit mai
nimic. Ca si pentru biserica, statul n-a aratat nici un
interes pentru palatul care nu vrea sa se darirne ca sa
se-faca din caramida lui lui cotcve pentru porcii aren-
dasilor.
Si altfel Potlogii sint un sat ca nealtele. That .de
strade drepte, bine soseluite, alcatuit din bune ca.suve
albe supt stresini negre lipite strins una de alta, vinut,
in sfirsit, foarte curat de la un capat ping la altul,
luminat de felinare bune si pazit de sergen%i cu palani
de vinatori, el lasa cea mai buns amintire. Cu parcre
de rau Il ve7i in nrma, Wind acuma drumul sprc Gai-
seni.

Si Carpenitil, care vine tntti in cale, e un sat bun.


Biserica veche, de prin 1830, cla.dita de un polcovnic
Orescul, e astazi o darimatura cu copenwl cazut Si
cu inscmnarea din frunte in parte sfarimata. Icoancle
atirna Inca pe perevi si se mai deosebesc chipunle.cti-
torului, soviei lui si al unei fete, Smaranda, care, fund
menite peirii, ar Li, in alts Tara, copiate de tineri
pictori cu invelegere pentru rosturile varii ler.
Satul are, in casa cea mai frumoasa din margcnea
drumului, un proprietar roman, ridicat din straturile
adinci ale poporului, si povestea, foarte raspindita,
spune ca la obirsta bogaviei lui ar fi descoperirea unor
chiupuri cu bani, cu bucavi de our de cite trei hvre",
pe care d. D... ar fi avut norocul sa le afle in pamitul
curvu brincovenesti de la Pot logi.
La Gaiseni, ai in fava ziduri de manastire, incunju-
Tate de o intinsa livada cu pruni, cu aluni turceti
216
si aluni de taxa, cu vie acum inchircita si cazuta in
salbatacie, cu inalte suliti de floarea soarelui, ce-si
intorc spre lumina rotocoalele de seminte intre ra-
zele de our ale florilor man. Pe aici lucrau odinioara
calugarii schitului cu salasele for de robi, can s-au
amestecat astazi, intre satenii din casele curate sau
traiesc de o pane, in locuinti mai tot asa de ingrijite.
De chid insa ultimul calugar s-a stins si preotul a
ramas singur in cuprinsul vechilor ziduri, gospodaria
care a fost aice s-a stricat si irosit fara sa mai fie na-
dejde ca se vor intoarce vremile cele bune de munca
infratita -cu rugaciunea.
Biserica de astazi are cu totul alta infatisare clecit
aceea pe care au inaltat-o, pe vremea lui Neagoe
Basarab, jupinul Vintila si Jupineasa lui Anca, ale
caror mici morminte, frumos sapate, dar cam slterse
de picioarele ce 1e calca de patru sute de ani, se vad
unul linga altul in partea dreapta a pronaosului.
Despartirea prin stilpi intre tinda si naos s-a
rat eine tie la ce reparatie ; zidurile chiar au Most
prefacute. Si, in sfirsit, Eforia spitalelor civile, de
care atirna biserica, deoarece ea are mosia, a facut
neghiobia si pacatul de a da zugraveala cea noua in
mina unui mester jidov, care, pe linga toate, nu se
pricepea de loc, asa 'inch poate ca in toata lumea
cretina nu se afla un al doilea lucru asa de hid. Cit
mai iute ar trebui suprimat acest scandal fara pa-
reche.
Afars de mormintele intemeietorilor se afla, de o
partesi de alta a pronaosului, ale-urmasilor lor, ra-
posati in acelasi veac $i in cel urmator, ping la Stroe
Mare-ban de Craiova supt Matei Basarab. Un grzc
dintr-o epoca mai noua se afla ratacit Pugh dinsii.
'Ca mai toate bisericile muntene, ca o mare parte din
cele cuprinse intre hotarele Roinaniei, $i aceasta e lip-
sita de odoare mai vechi. A avut insa noroc de egu-
217
meni. buni in timpurje din urma, asa 'inch poate sa
aratc citeva lucruri scumpe : un po!icandru, o Evan -
ghelie care yin de la dins ii. Prin anii 1820-30 se afla
in frun ea schitului un Climent arhimandritul, din
Pantclimon, care se lauda ca a facut multe lucruri
vrednicc de pomenire" : el a fost apoi episcop de Ar-
ges. Unul din urmasii_lui a fost calugarul Iosif Na-
niescu, un tot asa de bun goE7odar ; el ajunse Mi-
tropolit al Moldovei : bunul, cucernicul, iubitorul de
cetire mitropolit Iosif care s-a stins ; impov'arat de
ani, de binefaceri si de datorii, in anti din prma, la-
sind amintirea curata a unui om sfint.
Acum chiliile calugarilor sint goale : o parte din
ele, mincate de umezeara la temelic, se apleaca spre
mina ; In altele sta preotul tinar ; una din odsai cu-
prinde o arhiva care incepe cu registrele bine alea-
tuite si cusute de Climent ; scoala are, in sfirsit, si
ea o incapere : pe tabla, cu totul masa, se vad ulti-
mele socoteli trase cu mult greutate de scolari si
scolairite pe sclndura alb de mult ce a fost scrisa
si stears.
Satul Ca.isenii arc oameni'voinici si frumosi, cari
au Ostrat si in imbea.csamintea femciasa o parte din
vechiul port. El s-ar infaTisa desigur si mai bine da6
brasta'mul stoarcerii prin arendasii str iron n-ar fi ca-
zut de multa vreme si aid. Cel care One asta'zi in chi-
nk brazda si pe robii ei e un gra, care nu-i mai bun
dads ceilalti ; pentru administratie insa, firieste ca e
roman maccdonean si om foarte cumsecade. Daca
Eforia n-ar cere dou'azeci de min de lei pe an pentru
o asa de ingusta" mosie, astfcl de stoarceri ar avea si
mai puling indreptAire.
Argesul desparte vatra satului de a satului vccin,
Ca'scioarele, una din asezarile ce-si iau numele dupa
218
eascioarele, easutele ce se vedeau la inceputurile
lor.
Calatarii cu tra'suri merg, cale indelunga:, pina" la
pod. Dar taranii tree necontenit de pe tin mal pe ce-
lalt cu usoarele for carute, cele mai multe injghtbate
numai din lemn. Alegem .i not aceasta cale, cu mult
mai scurta.
Ei intre ei, oamenii, se duc unii pe altii pentru cite
un gologan. Noua, ca strimi, nu ni se cere nimic, ra-
miind sa cram cit vom crede de cuviinta.. Dupa mult1
alegere, vaci trecerea nu e usoara, ne oprim in sfirsit
asupra unei ckute sprintene pe care o trag dm caluti
de rasa romaneasca, mici, incalati si nespus de rabda:
tori. Pe drumuri moi, la o parte de prundul soselei
care scutura, sintem indata linga Arges.
Apa a crescut mult prin ploile din dar s -a
aurm,

tutors simtitor in albie, lasind mari intinderi de nisip


umed, in care incep a se prinde rotile. Lin, supt cren-
gile copacilor batrini, foarte frumosi, de pe malul
celalt, unde totul e ascuns de perdeaua for intune-
cata, riul calatoreste prin usoare incretituri pe luciul
sau de argint. Alma ajunge pina la genunche, dar, in-
data ce ne prindem in el, putem pretui puterea lui,
care face aproape sa se poticneasca picioarele tailor
cc lupta $i Cu adtncimea cleioasa a..,stratului de mil
in care et si caruta se prind indata.
Doi dintre ai nostri trebuie s'a sara in alts ca'rufa,
care vine,,tocmai la timp, inearcata cu o familie de
skeni : barbatul, om duar si indraznet, femeia, 135.-
laie,,,zdravana si frumoasa, ii un baietas cu caciula
lunga, carwa nu-i pasade nimic pe lume. Astfel cre-
dem ca am impartit bine greutatile.
Dar e o greseala : tovarasii trag prea mult. Pe
cind, duia multe pocnete de bice crude si multe opm-
tiri dezdadsajduite calulii nostri au urcat malul Vlas-
tei, in lunca de copaci inalti, cealalfa csk.ut5, sta.' ino-
21 9
molita in tins, de o bat incet apele. Atunci, Era, za-
bav'a si fara sfiala, iata ca femeia frumoasa se co-
boara in rtu, sumete camasa Inflorita de dumineca
$i duce caii de capastru, calcind sigur cu muschi de
fier. Ce frica poate sa-i fie si de ce i-ar fi rusine ?
Pare ca-ti trece inaintea ochilor, in aceasta. straba-
tere de vad singurateci, luminata de razele rosii ale
soarelui ce apune, a privelliste dim cele mai vechi tim-
puri ale- acestui painint, rind marile insusiri biruitoare
era'u virejia yi frumuse%a.
Pe mal se Intorc la nth prietenii, si caru4 cealalta
pleaca lute fara sa ceaea mci o plata. Era vorba sa"
mai vie la trecerea indarat a vadului, insa, n-am maa
vazut-o niciodata.
Dar nu s-a mintuit inca dezbaterea cu apa. Stilton
intr-un ostrov numai, care e al copacilor uriayi din
lunci" de poezie. Um alt brat, acesta ingust,
ne asteapta in curind. Si iata -ne acum inaintea altei
vechi manastiri, in care ia-rayi n-a mai rimas nisi
unul singur dintre calugari.
Si aici este a livada, si mai sallAtaciti si mai piira-
sita decit dincolo. 6 ingrifea 4i o imbogatea odata
profesorul Cordesctn din Bucuresti, care, in vremea
lipsei celei marl a scolilor de sate, facuse aici un ayeza-
mint de invafatura pentru copiii de farani, un fel de
Pomirla munteana, cu scoala primary si dpi ani de
gimnaziu. El iyi asezase balietiq in chilii, pe care le
preficuse dupa nevoilc de astazi, dar atit de subred
si de proaspat, inch ele sine cu tatul pierdute astazi.
In citeva ocrai s-a oplosit insa arendasul, care e un
bulgar, de alminterea om politicos si siret, care, mi se
spune, face plecaciune adina 5i inaintea paduraru-
lui si are sampanie gata pentru mice oaspete de cin-
ste- si de foto& I"ara nisi o socoteall si nici a drep-
tate, i s-a rasat In sama toara. curtea manastiriis unde
tocrnai o' potaie de tine de vinat luase la goana ua
220
bon cu narav de impuns. Salbatacia de la Gaiseni cu
sfintii jidovesti are o pareche in salbatacia de la
Cascioare, unde dulaii se zbeguiesc pe pietrele de
morminte.
una din aoestea, linga zidul -din dreapta, poarta
o Insemnare in versuri care pomenest'e pe ultimul
stapin care a scat la mosie, ?litre fiii pamintului, Gri-
gore Zadariceanu, mort la 1838. Inainte de dinsul,
la 1722, statuse aici, pe lingii calug'ari, un Balotescu,
clucerul Musat, care e ingropat de cealalta parte a
bisericii, impreuna cu Dumitra, sotia 16i. Iar in prid-
vorul deschis se odihnesc, supt stralucite lespezi hr-
crate cu inflorituri in cel mai bun stil, Neagoe stol-
nicul, mort la 1505, si jupinul Radu, at carui sfirsit
a fost ceva mai tirziu, la 1545.
Fi trebuie sa fi fost ctitorii. Biserica veche a fost
Ins simtitor schimbata la 1753, cind egumenul grec
Partenie a facut, din veniturile bisericii, un mere-
met". Acesta va fi fiind acel calugar foarte bogat
despre care- povestea spune ca a fost omorit de hoti,
care ar fi aflat Id el multi galbeni ce-i agonisise,
turnati la un loc in chip de om. Domnul de atunci,
unul dintre feciorii lui Grigore Ghica, precum si ua
ajutator, boierinasul Ivascu, sint zugraviti in locul
ctitorilor celor de la inceput. Sevastos, unul dintre
cci din urma egumeni greci, e inmormintat in bise-
'rica, supt o piatra ce poarta anul 1829.
Trecem, intorcindu-ne prin satul bulgarului, uncle,
linga monumentul cu inscriptie mizgalrfa din badana r
a satenilor cazuti la 1877 pentru liberarea tarn- stra-
inului de la curte, un evreu tine circiuma si marun-
tisuri manufacture", cum se zice pe awe. Intilnim
iarasi, in saracia incruntata si doritoare de a se raz-
Ilidinea (n. ed.).

221
19 RomAnm cum era Will la 1918, vol. I
bursa, oameni vinjosi cu foarte frumoase fete. Intr-a-
murg, lupttnd iarasi cu milul adinc si cicios, trecern
Argcsul tnapoi.
Pe 14 Romanesti, veche mo5ie a lui Barbu Stirbei,
locuita acum numai de tigani, si printr-un intreg sir
de sate frumoase, se poate ajunge in vreo dota cea-
sun la Ghergani. E stave de tu..n, care arata calatoru-
lui castelul lui Ion hica, parcul bogat ce cuprinde
mormintul lui $i, la gars, cea mai jalnica priveliste de
chipuri tsatinesti 5terse si stoarse.
Dar vizitiii nostri vrcau sa se intoarca la Titu, si
astfel strabatem iarasi, in noaptea ce se lass, drumul
de cimpie ling ce 1-am facut pins aici. In cale, Potlo-
gii stralucesc Inca de lumini, si la han, uncle s-a in-
ceput jocul taranesc indata dupa plecarea noastra,
in amiazi, se invirt Inca, la sunctul arcusclor, parechi
in haine de tirg, in vesminte albe, in fuste invoalte,
foarte ba.tatoare la ochi, 5i in camasi cu fluturi, tirgo-
yeti, calfe, negustori 5i oameni ai cirmuirii, cari, aces-
tia, n-au sa se scoale inainte de ztua,.,pentru a inclo-
plini munca sfinta a cimpului spre hranirea palcatelor
aproapelui pe care 1-a facut bogat $i stapin norocul.
VI
VLASCA

1. PE DUNAREA DE JOS SPRE GIURGIU

La pontonul Cernavodci, supt horbota de fier a


uriasului pod, asteapta vaporul austriac, incunjurat
de spuma furioasa a Dunarii, care rasfringe in apele
ei de lesie murdara cerul patat de nori negri. IL
mai mic decir vaporul de rectama al ungurilor 4i
n-are,, ca acesta, doua cosuri. Vine din Galati si ser-
veste mai ales la ducerea caratorilor bulgari, cari
n-au la indamina o linie ferata. Uneori pe podul si
prin coridoarele lui iii afra locul poste o mie de lu-
cratori de cimp .i hamali, cari yin, dupa cc si-au
incheiat munca la noi, inapoi spre Tara for saraca.
frecem supt linia podului, de la care atirna, in-
dreptind inainte corabiile, felinarele cc se vad de-
parte ca doua stele calauze, pe cind dunga de lumina
a trenului c inghicitii mai lute de largul spatiu in-
tunccos. Abia se mai zarc to rocs, in aceasta clips a
inoptarii, carcia-i lipseste farmecul apusului inros-o-
de soarelc disparut, dunga joasa, rnargenita de ar-
bori, a Muntenici, linia mai inalta, goals a Dobro-
gei. Printre micile insule de nori suptia/i, crai-nou
trece sfios citeva clipe, 4i in urma lui fulgere orbi-
toare iumincaza naprasnic dc la o zarc pina la alts
223
1.9v.
sau hi raspund, departate, slabite, de la un colt al
boltii la cellalt. Cirmaciul, asupra cabinei caruia se
rapad siroaiele pentru care se deschide indata cerul,
deplin acoperit acuma, pipaie cu greu cu privirile in
noapte, $i in tremuraturile moi ale vasului se simte
lupta necontenita cu valurile invalmasite ale rtului.
Malul muntean ramine nepatruns, mut, cel intere-
sant e tot al Dobrogii. Rasova-$i raspindeste lumi-
nile pe o coasts de deal, pe chid din casele-i impras=
tiate razbate latratul de paza, de frica nelamurita; xl
cinilor. Peste vreun ceas, doua am trecut de Ostrov
(de uncle merge vaporul la Calarasi), si pe malul
bulgar avem Silistra, care arata numai citeva vechi
case luminate, in intunerecul brazdat de ploaia zgo-
motoasa.
Iarasi citeva ceasuri de intunerec $i potop. Pe o
inaltime, luminile chiorcosate ale Oltenicei arata o
mare schela care trece rapede, lasind vaporului doi
drumeti romani, cari comenteaza cu gust articole
glumete din Veselia. Ceva mai departe, Tutracanul
bulgarilor [...]. E, o Hirsova mai mare, care scinteie
pina foarte departe cu nenumaratii ei ochi de lu-
mina. Se and cintece de triumf, care se mtntuie in
noapte $i incep ia3a$i, cu toate ca vaporul s-a de-
partat de mutt de Term. Pe coverte s-au suit aice
doua sute de rezervisti din Rusciuc, adunati .odati
pentru razboiul ameninfator cu turcii si licentiati
acum, dupa incheierea invoielii de dezarmare mu-
tuara treptata cu acestia. Yi vad uittndu -se uimiti la
miscarea minunata a bratelor de oTel ale masinii :
oameni mari, grosi, cu fata spariata, irnbracati in sa-
rici de Tarani, cu caciula pe cap sau in halaturi de
postav odata cenusiu, iar acum de un galbiu stern,
murdar, cu sapca ruseasca trintita pe ceafa. Arata
1 In original : coperia (n. ed.).

224
puternici si ascultatori, yi, asa uriti cum sint, la un
razboi s-ar bate bine. Printre dinsii sins yi romani de
pe malul drept, si a doua zi un cerc al nostru se
formeaza, din care fac pane un artilerist roman cu
opinci, un sergent de linie, bine ca!it, citiva farant
yi un vinator bulgar, care povesteste in limba lui do
acasa, care nu e a Bulgariei, patamile lui de ostas al
strainultn.
Ceva mai incolo, ploaia invinge, si vaporul, care
nu -yi mai poate gasi calea, cu toata experienta si
energia cirmaciului, arunca ancora penult a5teptarea
pins in zita.
Abia se suptiala noaptea, la vase ceasuri din ziva
urmatoare, cind heliccle incepe a se invirti din nou.
Arareori cele doua rnaluri, care incep a se deosebi,
se asamana. Podoaba de padun, o pastrea7a 5i de
aici inainte mai molt al no-tru, pe dud intiockn
lungi de term bulgaresc sin_ goale, innegrite, spalate
de apa. F yes de o parte yi de aila yes pustiu.

2 GIURGIUL

Deociata, din partea noastra, incep a se vedea re-


morchere cu steagul tariff, 51epuri purtind nume r"-/
ma neti si N.F.R. (Navigatia Fluviala Ro-
mana). Pe mal, grarnc.7i de miirluri,..,vagoane, movile
de carburi. Jar incolo, cimpia goala, brate de Du-
nare ratacind prin nisipuri, balk.
E Giurgitil.
Agentia austriaca si -a stramutat pontonul aici,
aproape dar numai aproape, poste ceva balti 5i
rnoLirle de o yosea btmi5oara. ce vine de la orasul
care, de la ponton, e invizibil. 0 legatura in acest
225
punct nu trebuie sa se fac'a, dcoarece, dup'a starea
apelor riului, pontonul va ralaci aiurea. Drumul nos-
tru merge spre alt loc, trade se lucreaza de cttva
timp, cu lovituri de milioane, portal in canalul du-
n'arean de ling oral, dar apa, asa cum e fluviul as-
ta7i, fara indrept'ari facute anume, nu vrea totusi sa
vie. Se vorbcste, tnsa, pentru timpuri apropiate, de
brace de apa ce vor fi taiate, de poduri ce vor fi in-
tinse 5i vor invinge la sfirsit natura, aductnd cora--
biile drept supt inaltimea de argils a orasului.
0 birja duce tntr -acolo prin nisipuri si stioalme,
iar apoi poste soseaua larga, care despic'a terenurt
joase, in care, una dupa alta, gistele albe vtslesc cu
pieptul, lega.nindu-se de pracere. De la o vreme, in
fata unui dimb drept, paralel cu malul, si pe capatul
dc c'atre not al dimbului o biserica incununata cu
dou'a turnuri semnaleaia orasul.
El incepe cu strsadite ce se ridica la deal, cu pierre
mari albs risipite, intre casute de mahala bucures-
tcana. Apoi, pe mastul ce se inalta casele, pavagiul
se adauge cu elementc mai egale, mai putin zgudui-
toare. Pina ce, in sfirsit, sus de tot, to afli intr-uu
complex de strade cu desa"virsire drepte, ca uncle cc
au fost croite in acelasi timp pe d'arimsaturile vcchii
cet5ti turcesti care a tinut piept crestinilor ping la
1828 : un granit des'avirsit le acopere deopotriva,
m'argenit cu elegante trotoare de bazalt. Cradirile
stet uneori frumoase, in cele mai multe cazuri curate.
Prefectura e un impun'ator monument. Sint case par-
ticulare cc apar destul de ingrijite si de armonioase
in seniratatea lor, incit sa poata aminti pirti din
strada Domneasca a Galatilor. In mijloc, un turn de
observatie, ca un minaret uitat, easare dintr-o gra-
ding publics pe care o incunjuti zidurile pieta cen-
trale. Orasul s-a pregatit, dcsigur, bine in asteptarez
miscarii comcrciale ce se va deslasura in curind la
226
pi-cioarelc lui. Caci grinele noastre muntene nu jail
toate de-a dreptul drumul Brailei, dcci al strainatatii
cumparatoar, ci gasesc mai ieftin drumul mixt : pe
uscat pina aid, la Giurgiu, si do la Giurgiu inainte
pe slepurt catre marete liman al exportului nostru.
Giurgiul arc in fate o insole, unde au fost 41616;
turi, pe care lc acopere astazi insa, ca pc o verna
obisnuita, care n-ar fi stropita cu singele luptelot
pentru lege si putere, invalmaseala salciilor bogats
in frunzis. Cind vaporul atinge capatul ostrovului,
Dunarea, imputcrnicita, it core silitni mai mart pen -
tru a taia valurilc ce se zbat in voic pe intinderca
largiL Iata acum Jiteva case albe cu coperemintele
rosit, care pateaza singuratatca malului drept, pe
cind, pc ccl sting, Giurgiul Sc inlatisea75 acum in-
treg, cu .1untrile care 1 ucreaza dcdcsupt la bo6atil
viitorultn.. Si pc, termal strain se vad acum slepuri
ale serviciului nostru .de navigatic, un vapor roma-
nesc pm care comunica malurilc, linii de drum tie
fier pc care sint insirate vagoane pentru transportul
calatorilor, fragmeiite de chei intarind malul si o
pirghte de ridicat marfurile din vapoarcle ce vin
sprc ponton. Mai departe ai o foarte .frumoasa cla-
dire care e un spiral st allele mai mkt, acoperite cu
placi de tinichea roje. E statia" marelui oral bul-
garesc Ruse 1...1 al doilca oral poate dupe capitala :
Sofia.
Din adevaratul oral se ivesc : o frumoasa biscrica
a catolicilor, mai departs, citeva case mari in sti-
lul obisnuit la not si, printre cle chiar, stradc inguste.
Pe coasta de ha, cantle ; hamali turci si bulgari
isi trag cu greu opincile din noroiul inclaratnic. La
ponton, citiva soldati in uniforme sterse de soars, un
vitiator, si el in manta de aceasta murdar-cenusie, cu
fundul caciulii si lampasurile vcrzi, cu sabia
un ofiter si lume amestccata. Iar pc urmarea
227
liniei de dealuri se gaiba'ra" far orinduiaa" vechiul
Ru chic al turcilor, strabatut de minarete. Doua co-
eabii bulg'a'resti de rizboi stau in port.
Apoi iarasi Duda'rea curge intre malul carpatic
jos si verde si inaltul mal balcanic, cu muncele gir-
bove, pe care le acopere o plisa moale de verdea0"
ves tea.
De-o parte si de alta a vaporului tree slepuri gre-
cesti, unguresti, in sir. Iar in sala cea mare, pe ]hogs
evrei ce vorbesc in romaneste si ungurii navigatiei
austricce, bulgari slavi, bulgari greci si bulgari semiti,
deosebiti duia lungimea si forma nasului lor, vorbesc
unui roman ce nu poate zice $ despre ieftinatatea
otelurilor din principat, uncle doi oameni pot sta cu
doi lei pe zi, despre bunatatea pirjoalelor $i minte-
ilor" din Bucuresti, despre intrigile rusesn din care
ar porni rna"celuri ca aceka din &Agra& si despre
meritele lui Stambulov2, ca'ruia i se spurca si strica
necontenit mormintul fiinda a trimes pe lumea cea-
lalfA un num'ar de compatrio%i prea mic...

3. COMANA. DOBRENII. FIERA$TI1

Trenul straate p'arti din Bucuresti, cimpii drepte.


modilci de lut, iarasi case risipite, se opreste la Co-.
troceni, in Dealul Spirii, face un popas mai lung in
gara intins'a", modern alca'tuita", a Filaretului si, in
sfirsit, isi is avintul de-a lungul sesului, larg, fara
1 In noaptea de 10 spre 11 iunie 1903 regele Alexandru si re-
gina Draga au fost asasinati in palatul din Belgrad impreura cu
mai multi membri ai familiei Obreno.ici (n. ed.).
Om politic bulgar (1854-1895), un timp regent, preiedinte
al Consiliului de miniltri, asasinat in anul 1895 (a. ed.).

228
de margeni, care duce in jos, prin Vlasca, spre Du-
dare, la Giurgiu. Araturi oachese desparts, lanurile
pe care griul tinar,'bine rasarit acuma, dupa plot, in
octombre, se Intinde ca un moale covor fraged, lu-
minos si vesel. Cerul cenusiu, blind, cu norii inalti,
se bolteste linistit si trist.
Cele,,citeva statii sins intesate de faxani : preotii
spun ca, de cind cu trenul, ei lasa bucuros slujba
pentru a se gramadi inaintea vagoanelor zorite care
aduc chipuri noul. Vezi multe croieli de trup si de
fata foarte straine : pe linga linii fine, ochi buni cu
taietura aleasa, mustati rare si suptiri, un stat
dios, par si mai neplacute fapturile,,scante, indesate,
cu picioarele arcuite, cu fata botita, fruntea mica,
ochii infundati, neintelegatori sau crunti, falcile ie-
site, mustkile groase. In port se vede la toti inriuri-
rea bulgareasca : caciula ivalta, deopotriva sus si jos,
ca un stiubei, se infunda pe ochi, un mintean albas-
tru de ling invesminta cosul trupului ; briul rosu,
lasat in voie, impodobeste mai mult decit incinge,
salvarii mai mult bruni se string in falduri grei si
urip, atirnind in jos ca o traista : ciorapi, albs sau
colorati, se ridica peste salvari ; podoabele sint, in cu-
saturi si gaitane, rosti 5i verzi. Toate femeile au haine
de oral,' in care nu se amesteca nimic din vechea
imbra'ca'minte faraneasca', pa:rash-a de multa vreme
aici, pe cind ea mai traieste Inca in Teleorman, Olt
si in sesta Romanatilor si Doljului.
Pe o inaltime stalpinitoare, un puternic castel nou,
din caramida aparenta, se desfasura nemintuit inca :
el aminteste risipa nechibzuita a unui coboritor din-
tr-un vechi neam, care s-a ruinat, s-a pingarit, a fu-
gn st a capatat in urma osinda tribunalelor. Inca pu-
lintel, si, pe o alts culme din acest ses de privelisti
neasteptate, zidurile ruinate ale -Comanei, c0 spircu-
iri rosii ca singele, se oglindesc in apa, mai cu totul
229
neteda, a Ncajlovului. Doug turnuri cu niste cupole
grele rasar din cadrul, zimcuit si spart de negre fe-
rcsti moartc, al darimaturilort. In faca, spre riul
lat, alb ca de argint, inainteaza sus, la can't al doi-
lea, un balcon, cu patru stilpi de piatra lucraci la
baza si la crestet.
Zidurile aceste erau, in vremufi, de o mare putere,
si lucrul for e foarte ingrijit, din caramizi bune si
din puling teneuiala tare.- Turnuri boltite pazeau din
loc in loc asupra marii intinderi usor invaluite, sa-
manata odinioara cu paduri dese acolo unde acum
-slut de multe on copaci razleci. Radu-voda Serban,
urmasul lui Mihai Viteazul, le-a facut sa se Mahe,
si tot el c si ctitorul bisericii. Fgumenii greci, cari
au prefacut intr-o casa de locuit, $i ea darimata, as-
tazi, o parte din zidurile acestea cu turnuri boltite,
arcade si chilii, au schimbat insa cu totul biserica,
supusa intii unei innoiri din partea lui Serban, fiul
lui Draghici Cantacuzino si stranepot al lui Radu-
voda, inca din 1699-1700. Astazi mormtntul care
cuprinde ramasicile velui dintii _intemeietor, ale lui
Draghici, apoi, si, in sfirsit, ale unui fiu al acestuia
infaciseaza singurul frumos lucru vechi in cladirea
meremetisua asa demult, inch nu se mai poate rccu-
noaste nimic. Radu-voda a fost adus aici din strai-
natate, unde murise ca fugar, fiind ingropat intii, cu
voie de la imparatul, in catedrala vieneza a Sfititti-
lui Stefan, apoi si fiul Viteazului", Patrascu.
Coborim dealul manastirii, care se infaciseaza alt -
fel, dar totdeauna impunator de romantics, atunci
cind o privesti din locuri Si dcpartari deosebite. Satul
e mare si foarte bine cinut : casele cu caciuli de tres-
tie frumcts cladite, cu facade de stilpi supciri, albas-
trici, cu feresti multe si mari, slut din ccle mai bune
ce se pot gasi in ses. Patule de vergi, date cu lut in
3 De atunci bine reparate(1939) (n. a.).

230
partea de- jos, imprejmuiri ingrijite. 0 scoara noun,
mare, si un monument al soldatilor din 1877 pe o
piat'a cu doua circiume, dintre care una se intituleaza
restaurant". Taranii pierd timpul duminecii strinsi
in mijlocul drumului, mai sfatuind, mai certindu-se.
Putini beau la grecii circiumari, dintre cari unul
vinde fripturl de pore si un tulburel acru care to di
in boala a doua zi. Vazindu-ma cercetkor de lucruri
vechi, el imi oferi cu muliI gravitate, pentru suma
de saizeci de lei, acea carte veche" care e Les Mise-
rabies de Victor Hugo, si se arata foarte jignit cind
o rcfuz. Cineva, spune el, a vrut sa-i dea patruzeci
de lei pe dinsa si n-a primit... asteptindu-ma pe
mine !
In ckute cu paie, care zguduie amarnic, mergem
spre satul Coeni, uncle mi s-a spus ca e o biserica
veche si ale ca'rii vechi sta'pine, jupinesele Ana si
Maria, au fost mama si bunica domnului care se
odihneste la Comana.
/ndata ne coborim cape nistc trepte..,uriase prin
padurea Comanei, vestita printr-o lupta de acurn
un veac si jumkate. Rusn, in fruntea ckora se gl-
sea bogatul, ambi%iosul boier muntean Ptrvu Canta-
cuzino, au fost prinsi aici de cetcle turcilor si pea-
paditi cu desavirsire.
Pe loud vechilor stejari cari furs steapunsi atunci
de gloante si stropiti de singer, sent astazi copaci ti-
neri. Numai in unele adtncuri, in care soseaua trece
printre doua peavalisuri adlnci, trunchiurile fug
mladioase Oda la inaltimi marl, rasarind dese din
Tema grassi pe care mucezeste aurul sters al frunze-
lor moarte.
Sintem apoi iarsayi in scs, si deodata un dulce ta-
blou de vioriu si -albastru dcpartat se .deschide intre
1 Ce imensa jertfa a noastra mai asteptau aceste locuri fatale
(1939) (n. a.).

231
coastele a doua dcaluri joase, la stinga. Apoi ne apro-
piem de margenea ripei, 4i de aici se desface o stri-
lucita privel4te.
Acolo Tha stinga sint tot dealuri de acelea bltnde in
liniile si in coloarea lor. Drumuri albe, inguste, se
strecoara la picioarele lor, Si ochiul deosebeyte prin
acest va'zduh limpede de toamna punctele albastrc,
negre ale femeilor ce merg la hors spre alte sate,
precum e, cold jos, Gotinarii. Printr-o lara albie
moale, lipsit de maluri $i aproape ara straja obis-
nuita de salcii a %ermurilor noastre, Argewl se r'is-
fata in ochiuri marl, care par lacuri de lumina alba.
In locurile unde adincimea e mai mica, se va'd pete
viorii foarte delicate, $i, irr8eobste, riul e asa de sci-
zut, cu toate ploile de cla'un5.zi, inch drumeiii de du-
mineca it tree cu piciorul fara sa-$i primejduiasca
hainele cele bune. Nu se poate o mai lini§tita, mai ye-
sera desfasurare de ape.
Pe mal chiar, staipina peste minunata vedere, sta%
tea din vechi curtea celor douai doamne. Asta'zi au
limas din ei trei rinduri de pare %i sau stilpi in ru-
ins, dintre cari cel din fund, foarte inalt, cascal, in
al doilea cat, doua marl feresti goale. Pins si beciu-
rile, -uncle, mai cliiuna'zi inca, se pastra vin, s-au as-
tupat pentru totdeauna.
Amintindu-si de zimbitorul vinut in care-si tra-
ise zilele tinere, Radu $erban fku $i o biscria, pe
care o drese dupa vreo jumatate de veac fiica-sa cea
!ilia, Elena, soTia lui Constantin postelnicul Canta-
cuzino, si copiii ei mai tineri. E o lungs cla'dire destttl
de inalta", cu pridvor ogival, cu un singur turn, far'a
strane iesite in afati, si cu un altar poligonal. Fe-
restile si usa au fnimoase cadre de piatra sapata si
de jur imprejur alearga briie de zim0, ciubuce, firide
prinse cite doui.
232
Inlauntru, din nenorocire, totul e Vartiit yi distrus.
Ne luptarn cu ctitorul", un taran beat, care, incun-
jurat de o droaie de alti betivi, tipa la not yi ni ex-
plica, lovmdu-se necontenit cu podul minu ca tatal
lui, Petcu, a facut biserica, ca e a lui, ca e frumoasa
$1 ca trebuie sa i se dea lui mosiile intemeietorului.
Fata ca 4i purtarea it arata bulgar, ceea ce nu-1 im-
piedecl sa spuie ca in sat nu sint decit romani :
,.numai rumani, domnule aici o lovitura de afir-
matie .cu podul mink, nici sirbi, nici;tigani
nici tigani,, mai, striga el catre un .consatean care
pretindea ca tot e si cite unul negrictos... numai
rumani !" Cit privcste limba fireste ca da.
De la Vidra, o static pierduta in mijloctil cimpu-
lui, pe calea catre. Giurgiu, o caruta cu fin pe care
s-a prins cu cercuri de fier o bancuta luata din %re.)
trasura sfarimata, ne duce prin valea Sabarului. Ri-
uletul nu se vale decit o singura data, in dreapta
ca un petcc de iaz alb spircuit. Dincolo de dinsul,
sint cladite lungi dealuri drep,e, care margenesc
cursul Argesului departat.
Drumul stabate un lung sat, Bragadiru, apoi al-
tele, mai scurte : Dobrenii yt Varastii. Gel dintii in-
sira case foarte bune si deosebit de ingrijite, cum se
mai afla numai prin partite Buzaului ; coperemintele
de stuf sint frumos cladite, si pxintre de se afla si
cite uncle de tabla. Cerdacele se razima pe suptira-
teci stilpi albastri ; pe prispa, in jurul ferestilor si
usilor, briie de acccasi coloare, care e si a mintenelor
purtate de tarani (acelcasi ca la Comana 41 Coeni) ;
desemnurile faane cu tiparele puse peste tencuiala
cuprind fiori si citeoclata doua gaini sau rate cara-
ghioase care stau una in fata celeilalte. $i aceste po-
doabe sint date uneori cu albastru. Curtile sint mari,
bine imprejmuite, pe alocurea cu ostreIe de lemn care
233
pot sluji de model ; patulele arata acciasi gospodaric
aleasa.
Dobrenii e destul de aproape, caci in aceasta vale
numai mici petece de cimpie dreapta, acoperita cu
catifeaua tinara a lanurilor noua, dcspart curtile li-
pite una de alta. $i aici la porti, la circiuma, de-a
lungul soselei vezi satenii gatiti de dumineca : bar-
batu foarte curati in hainele for urite, femeile im-
bricate cochet in rochii si polcute ca la mahala, in
toate colorile batatoare la ochi. Betivi nu se vad nici
in acest sat, nici in cele din apropiere. La capatul
Dobrenilor se intinde hora : deocamdata, barbatit
singuri isi destind picioarele tropaind si chiuind,
supt ochii rtvnitori at fetelor gatite, cu cite o floare
rosie puss de dupa urechi.
Dintr-un desis de arbori suptirateci yi inalti, avind
la picioarele for vechi cruciulite albe de piatra, des-
partite prin ruginii frunze moarte, se inalta biserica,
mare, putcrnica, frumoasa. Turnuletul de lemn si
tabla, pridvorul de zid prost sent adause in vremi
cu totul noua. Vechea cladire cu ocnite si fara abside,
impodobita inc a la usa dc intrarc pe cind po-
doabele de la fercsti, cadrele for de piatra cioplite,
au cazut e zidita de zamislitul din flori al neas-
timparatului copil din flori de la Comana, domni si
unul si altul. Numai cit lui $erban, care si-a zis
Radu-voda, dreptur-ile de stapinire ti vcneau de la
mamade la bunica, si nu de la tatal necunoscut, pe
cind Constantin Cirnul, odrasla salbatcca a acestui
Radu-voda, era nascut numai din aceca care a fost
poate prcutcasa de pe la 1600 a acestui sat al Dobre-
nilor.
Constantin $erban facu biserica pe cind era numai
serdar al lui Matei Basarab. Locul era al lui, cart
stapinca toat'a mosia dinprejur durase Yi nistc
case de toata frumuseta, cu turnuri, icoane de
214
sfinti siinfatisari de lupte". De jur imprejurul aces -
tei asczari trail-me a lui se tntindea, ca o podoaba,
ca un ajutor pentru masa si ca un minunat mijloc de
aparare, marele helesteu de care vorbesc calatorii.
Aici se zice ca domnul fugar si-ar fi cufundat co-
morile, viind apoi in navalirea primavarateca din
1660 ca sa si le is tnapoi. Un foisor se vedea pe un
mic ostrov in mijlocul luciului de argint al -apclor
adinci.
Acum,,biserica e despoiata de vechile odoare si
prefacuta cu totul pe dinauntru, unde singurul lucru
neschimbat e marea piatra de morn-lint, cam groso-
lana, care acopere ramasitele maicii" domnului in-
teineitor, preuteasa ibovnica de domn, care muri
fare sa vada coroana lui Radu $erban cobortndu -se
asupra parului carunt al lui Constantin-voda, fecio-
rul ei. Helesteul intinde numai o fata de noroi pe
jumatate secat, si-1 incunjura bordeic salbatece facute
din impleticiri de vergi unse cu lut. Aici, in aceste
ciudate coscovituri galbcne-verzi, locuiesc tiganii
turcesti asezati mai daunazi. Fostul mitropolit Ghe-
nadie i-a botezat in acest helesteu, care fusese odata
vistierie de our si pietre scumpe, si amintirea aces-
tui fapt e pastrata si intr-un urit petec de hirtie miz-
galita cu iscalituri fudule, care atirna, incadrat sa-
racacios, pe paretii bisericii.
Un alt grup de sate, Varastii, Valea Dragului,
Fierastii, au in parte, pe jumatate sau in mare parte,
locuitori bulgari. Odata statea aici logofatul Radu
din vremea lui Mihai Viteazul, care avea un fiu Inva-
tat in strainatate, pretentiosul pedant Udriste, Uriil,
Orest sau forest isi zicca in toate limbile si in
toate felurile Nasturel si doua fete. Ilina fu so-
tie buns si cucerniea lui Matei Basarab, parintele
tarii ; cealalta avea la Varasti o case de piatra, cu
235
trei caturi, de care nu se puteau minuna de-ajuny
calatorii, chiar cei ce veneau din rasaritta bogat in
cladiri. Elena si Udriste zidiscra la Fierasti 5i una
din cele mai trainice biserici ale sesului.
Nasturelii sau Fierastii avura si mai departe satul
de obirsie, pe cind in Varasti, ca yi in Dobreni, sta-
teau Ilinca si Constantin postelnicul Cantacuzino,
mostenitorii lui Radii Serban. Mai tirziu, acum vrco
saptezeci-optzeci de ani, printul sirbesc fugar Milos,
fostul porcar liberator al tarii sale, lua de la banul
si generalul .Herescu 5i de la al ;ii cele trei motii care
s-au pomentt,anai sus. Pe atunci grani %ile noastre se
deschtdeau pentru exportul de grin 5i cimpule roma-
nesti se acopereau de holde menite strainativii. Pro-.
prietarii aveau nevoie de mtilte brace [...] ; Milos
punea sa i se acluc'a bulgari dintre acei cari rabdau,
peste Dunare, prigonirea turceasca. La Fierasti, uncle
erau zice batrinul preot numai vr&) clouazeci
si trci de familii romanestt si taica-mieu prindea
iepuri cu fierul, aici linga easy, din mijlocul padu-
rii", se ridicara cu gramada case pentru cei do alt
neam. Romanii se psistrara Ins deosebit, yi astazi
bulgarii incep a deprinde bine limba tarii pe care
batrinii ajung abia sd o mai poceasca. In aceasta
opera scoala-si are datoria et, si harniiul invacator,
ginere de nepoata al preotului batrin un invatator
care sapa in lemn si creste albine dupa sistemele
cele noua o indeplineste dupa cuviinta. /naintea
purtatorilor de poturii cari se intorceau de la o nutria
serbatl dupa alte datine, boscorodind bulgarese, un
baietel vesel 5i destept imi ceteste fari greseala
din jurnalul pe care i-1 intind. Astfel, yi asa
curn stilt astazi, locuitorii par oameni de omenie,
stringatori, curati si fermi de patima beviei. Ei se vor
indemna poate cu,timpul dupa buncle exemp'e ale
muncii aducatoare de bogatic, ale prosperitatii pa.
236
triarhale ce se vede in casa preotului, care e si a in-
vatatorului.
Apusul soarelui Ingheata va'zduhul limpede, timed
de Dloaia zilei trecute. Pare o sear5, de novernbre, si
luna zvicneste deodata in cerul siniliu, galbcna", Nra
stralucirc, avind lirrga ea luceaarul pa'zitor.

4. INTRE RUI \TELE GIURGIULUI (1920)

Voiti sa resimtiti pin'a in adincul sufletu1ui ceea


ce ne inclfArnna pe citiva sa nu putem ierta anume
umiliri 41 suferinte ce ni le-a .adus un razboi pe care,
data nu 1 -am voit not, trcbuta sa -1 facem pcntru iz-
bindirea dicpturilor noastrc ?
Poftiti numai la Giurgiu. E asa de aproape de
Bucurestii Para memorie, dacI nu rail demnitate,
poate da atitea invaiminte I
In locul strarilor centrale nt ,rgenite odinioar:i de
inalte cladiri cochete, in care se cuprindea atita bo-
gat,te de marfurt ;i acel complet confort al locuintii
care constitute la natia noastra' o dovada strtilucitoa-
re a simIului pentru civilizatie, nu sent decit ziduri
frinte pe care focul lasat urmele on injghcba'ri
provizarii, in care coperemintul, de tabla e la juma-
tai-ea nivclului atins de cl'adirea arimata. Nolte cla-
diri par sa se stringy de rustne si de sfiaM fats de
ce au fast odinioati. Numai ici si colo silinti despe-
rate au izbutit, pe._.aceste vremuri de scumpete, sa
reface intreaga zidarie, si albele case rasar ca niste
sprinteni ghiocei de prim'alvara" in mijlocul ruinelor
unei ierni indelungate si grele.
Mi se asiguri ca. [...] aici mobilarca e redus'S la
cele mai simple clemente. Sint oameni odata indes-
237
tulati cari n-au in casa for mai mult decit doua ca
magi, atit de cumplita a fost urgia.
Numai scoala de la 1860, care pastreaza iit frun-
tea ei vechea sterna a Orli, inlocuita astazi printr-o
a$a de saraca imitatie a nu stiu carn pajuri jumulite,
prusiene, sirbesti sau polonc, a fost crutata, nu int.:-
leg cum, $i de ghiulelele bateriei neobosite de pe ma-
lul din fats [...]. $i uritul turn central, atit de tur-
cesc in rasarirea lui stinghera, s-a pastrat neatins.
Lingi edificiul, cam curios, care s-a ridicat mai de
curind pentru ca sa adaposteasca pe platforma lui,
peste stilpii striviti, serbarile orawne$ti, o aspra cruce
de piatra pomene$te trecerea liberatoare a solda-
tilor francezi. E un exemplu de simplicitate $i de dis-
cretie, de 1a care am putea invata mult. $i desigur
ca $1 i ncriptia trebuie sa aiba acceasi concizie mili-
tara. Din veac in veac se va aminti astfel patrunde-
rea in Muntenia torturata doi ani $i jumatate de
executia" navalitorului, a maruntilor soldatt in
mantali athastre, cari fara un Napoleon in fruntea
for dadusera lumii cea mai greu chtigata $i de aceea
cea mai onorabila din victoriile pe care le cunoa$te
istoria.
Pentru..,intiia oar vacl ramasitele cetatii turce$ti
care a dainuit patru sute de ani pins la cucerirca
ruseasca din 1828 gi alipirea teritoriului demilitari-
zat la pamintul Tarii Romanoti, de care atita vremc..
fusese desfacuta pentru a fi adapostul paznicilor gi
jaluitorilor nostri.
Zidul vechi se urmarete foarte bine, $i de-a lun-
gul lui s-ar putea face sapaturi care ar da intere-
sante fragmente din trecut. Constructia de piatra sura
in lespezi maxi, ca in veacul at XVIII-lea, dud in-
cunjurul palancei a trebuit sa fie refacut, sultana cu
sistemul de zidire pe care 1-am vazut in cetatea tur-
ceased' a Hotinului. Intr-un punct, caramida ro$ie
238
alterneaza cu acest material sumbru : s-ar crede o
frintuei de zid romanesc,. dupa normele noastre deo-
sebite, luate din arhitectura bizantina.. Mi se da insa
asigurarea ca ar fi vorba de o simpla cirpealI facuta
mai aproape de noi.
Biserica Sfintului Nicolae, numita astfel dupa Ta-
na biruitor in 1828-29, e moscheia apar',itorilor pa..
gini ai cetaIii. Solids constructie, in care lespezile
patrate, de un lucru foarte ingrijit, se sprijina in stra-
turi simetriee. Inscriptii rusesti $i romanesti prinse
in ambele ziduri, la dreapta si la stinga, comemo-
reaza succesul armelor rusesti. Cind au intrat, aici,
avangara demna de a conduce barbaria ce se in-
gramadea pe urmele ei, turcii ca sa suipunga cu
virful baionetelor chipurile de sfinti, ramase asa pins
astazi, marmura rusilor a fost respectata de bulgari,
asociatii for [...].
$i, de fapt, duja tratatul din Bucuresti, aici tre-
buie sal fie domeniul de exploatotie germana.".
La Ramadan, ala'turi, vremurile au adus schim-
bari. De o parte se ridiea girbova spinare imensa a
santierului pe care germanii voiau sa-1 aseze ca semn
al stapinirii for pe Dunarea de jos, in ciuda insta-
la'rii tovarasilor lor, austriecii, la Scvcrin. Am ajuns
noi stapinii acestci constructu impunatoare, si dc-
sigur am avea altceva de facut dectt s-o pazim bine
fail a o putea intrcbuinta. Ni se spuneca materia-
lul de masini asteapta in nu stiu ce fabrici din Ger-
mania. Sper cg nu asteapta intoarcerea acelora,,cari
si astfel voiau sa se impuie aici. Ar fi data nu
putem noi insine un mijloc de a atrap aici capita-
luri mai putin primejdioase pentru insasi viola sta-
tului roman.
La dreapta se gra'madesc vasele, gata de a fi intre-
buintate, ale Lloydului bavarez, care se judcca
impotriva confiscarii cu statul roman si se pare a
219
instantele noastre judeckoresti au dat dreptate dus-
manilor de ieri. Dreptul, evident, n-are nimic a face
cu insasi grija conservairii si dezvoltarii nationals...
Iar unii oameni isi inchipute ca, orice am fi iscalit
cu privire la regimul Dunarii, ar mai putea flutura
in bataia vintului dunarean steagul care e picurat de
singcle poporului nostru,
In Eta', insula de pe vremuri, legata azi de term
printr-un istm, dupa ce cursul Dunarii a fost raspins
mai departs, acel curs care odata umplea de apa san-
turile de incunjur ale cetkii.
Aici intii, in acest ostrov ingust, cocoa' si ra*ts-
ca'nos, din adincul caruia se scoate piatra de var $i
pe cci citiva metri patrati de pustiu r'atacesc cinii
pa7nicului, am infipt not sulita vechilor ostsi mun-
teni in termul dudarean. De aici au privit ochii in-
temeietorilor de tana asupra Dunarii largi ca o mare,
incingind si aparincl,,teritoriul, de straveche movie,
pe care ei se ridicasera domni ci pe care nu intelegeau.
sa-1 imparts cu nimeni. Pe acest punct de inaintare
indrazneata am afirniat ca n-avem numai muntele
nostru Malt, ci si riul nostru cel mare, ducind la in-
tinderea rnarii, unde nici un drept nu poate sa" in-
raturc pe acela, firesc, al nostru.
Cind, la 1445, cruciatii supt steag papal $i supt
flamura burgunca veneau pe Durare sa intilneasc5.,
in sus, pe lancu Hunyadi cu cetele lui de lupta'tori,
ca sa saute on sa rz`izbane pe regele Vladislav, bkut
la Varna si dispa'rut in vairdasagul infringerii, ei au
dat de Vlad Dracut,. feciorul lui Mircea care sta'pi-
nise 4i Silistra si toata Dobrogea pins in zarea acelci
Varne, fatala pentru crestim, 5i, intre asprii lui lup-
tatort, chiuind a bucurie 4i a moarte in desckcarea
asur7itoare a bombardelor apusene, voda Romanul a
spus neobisnuitilor oaspeti cite pietne de sare I -a
costal pe tatal s'au cridirea cetkii din Giurgiu.
240
Din accasa cetate, care a durat mula vreme, si
pins in zilele lui Mihai Viteazul, cind, cu ajutor
ardelean si cu iscusinta inginerilor militari veniti
din Toscana ca sa ajute la ap'airarea crucii, el scotca
din Giurgiu rama'sitile ostirii tnvinse a vizirului Si-
nan, abia au mai llamas citeva ziduri rupte. Am pc
masa mea dud scriu, frinturi din ele : bucAile de cl-
eamid'a tare, de o deasal alca'tuire ce pare - &fi antica",
slut prinse intr-un ciment ca piatra, care cuprinde in
inclestarea lui prunduri dunarene. Ptna acuma ni-
Meni n-a spat aice pentru a vedea ce ni pa'streaz1
pa.mintul, $i nu s-a incercat macar a se deslusi rcs-
turile de construc %ie. Pe aceste locuri de stra'veche
amintire pioasI cinii latrI in margenea gropilor de
var.
Supt 4intul de iarna" aspru, care taie, Dunarea
se odihneste inchegindu-se pe alocurea undele biciu-
ite de fichiul criva'Iuliti. [...]
VII
PRA HOV A

1. PLOIE$TI1

Ploie$tii i-am v5zut intti intrind in tr-o multime


de studenti, la un congres al acestei bresle, in sune-
tul muzicii $i supt ochii indreptati asupra noastra
ai curio$ilor $i frumoaselor curioase de la ferestrcle
caselor de o cuti'tenie care pe noi, moldovenii, jt-
dovitii", cum ni se zicea, ne umplea de o uimire ad-
mirativa% Otelul Victoria" , falnic flume ! ni
oferi o ospitalitate care ni se partr; cu somnul nostru
adinc de adolescenti, splenchda. Am Niazut statuia
LibertAii o cocoadal mica de bronz, intr-un colt
de piatei $i, pe cind unul sau altul se aprindea la
taifas revolutionar, noi, cari $tiam ce rol a avut in
dezvoltarea noastel drama de operet:i care s-a jucat
aici la 1870, am its din toata inima supt nasul gre-
cesc al zeitei. Am va'zut case dra'gute, curti pietruite,
strade pe care frumuseta localI nu se incumeta ii
calce decit prea rar pentru sociabilitatea noastea ex-
pansiv5, burgbezi foarte cuminti $i practici, cari nu
se credeau deloc indatoriti a cuprinde pe citeya zile
in cercul familiei for pe vreun reprezentant al celor
mai necoapte clase din inteligenta" nationals. $tiu
iar ca intr-o stradal oarbI, inaintea unei asute abia
luminate, am acut °vigil nu mai $tiu tine ne
242
pusese $1 cine se Itrata sa ne impiedice ba'trinului
politician Grigorescu, care mi se pare ca nu s-a ivit
yi nu ni-a vorbit nimic.
Dupa multi ani, am vazut cu alti ochi Ploicytii, cu
singur $i fara ca orasul sa aiba decorul festiv de
atunci. De la gara larga, cu aripi intinse, o aclevarata
avenue intre plantatit, apoi intre biserici 4i cladiri
administrative. 0 pima, de unde porneau strade spre
mahalale, in care casele aveau $i geamuri murdare,
trotoarele erau prca ascutite pentru picioarele mele
yi totul /Area prca vulgar, hotarit prca vulgar.
Un tirg statca inca acoperit de panti$i de porumb
$i alte ramayite ale mi$carii de card din timpul dimi-
netii. Mi s-a parut un ora$ urit care incepe frumos.
Poate ca acum, in comparatie cu alte resedinti de
judge, Ploieytii, cu marimca $i miycarea lor, mi-ar
parea altfel, dar atunci a$a 1-am vazut.
Si crcd sa nu-1 fi vazut rau, nedrept. Ploieytii e,
in adevar, un ora$ nou : inainte de Mihai Viteazul,
care I-a facut tirg, nu era aici decit un sat, al urrna-
yilor lui,Ploic. Pe atunci chiar, el n-a insemnat nimic.
Pins mai da'unazi, analelc trecutului nostru nu-1 $tiu.
Amintiri istorice nu se lcaga de el.
Pe urma, Ploieytii nu s-au alcatuit din prisosul
unor mari sate vecine. El nu s-a ridicat iarayi prin
aplccarea boierilor catre el. E un oras de colonizare,
ccl dintii dintre elf. Ora$enimea lui, adusa de marcle
voievod intcmcietor,_ imbogAita mai tirziu prin imi-
grari, ii da acest caracter de colonizare, ca, oarecum,
in Alexandria, in Turnul M'ag-urele, in Giurgiu yi
Braila. Iubirea pentru zgomot, inaratnicia fata de
guvernele de once coloare, oarecare brutalitate in
apucaturi amintesc $i ele aceasea origine. Ceca cc nu
inseamna ca e indreptatit cineva sa despretuiasca un
mare ora$, cu poporatia asta'zi mai pe intregul roma-
neasci $i care prin munca ei practiea imbog4e$te $i
intareste tam.
243
(1909)
De fapt, e un oras mare ca poporasie, ca bogasie,
ca miscare. El nu si-a gasit tnsa pina acum nici hota-
rele, nici caracterul. Se pierde to mahalalele curate
si tnflorite, pe alocurea, in siganii flaminde si to-
ha'rqti, prin alte parsi, to livezi tnchise, in maidane,
in strazi pe care ploaia le preface in canale on bal-
toace noroioase, pe cind, aiurea, fabrici noua, ate-
nanse" si ateliere ale garii uriase, fabrica de petroliu
Vega, noua Gara de nord spre Valeni, ii fac margenea.
Gradini publice, parcuri5 piece lipsesc prea mult. Are
un mares liceu si o prefectura in casa inchiriata, o
primarie amestecata printre pravalii, cazarmi mize-
rabile, nici un teatru si abia o sala de conferinse si
intruniri 1.
Putea sa fie, cu pusina supraveghere, si ajutor al
guvernelor de pe vremuri, un mare centru de gospo-
darie romaneasca, ardeleni venisera de luasera loc in
piasa cu pravaliile lor.
Au venit, au luptat, in mare parte au calzut, ei de
ei, cum li-a fost norocul. Clasa politica avea alta
grija : tai facea..palatele de pe bulevard, inzestrate cu
toate rafinamentele civilizasiei pariziene. Din Bucu-
resti, de o parte, din Moldova, de alta, s-au abatut
evreii : negustori si samsari. Au luat o parte din piasa
si lupta s-o is si pe cealalta. Afacerile de petrol, ridi-
cind in sus o class de advocasi care nu-si merits bo-
gasia si nu stie ce sa faca dimr-insa, cazind rapede
in imoralitatea luxului de imbracaminte, femeiesc si
chiar barbatesc, si al sporturilor de parada,, a umplut
vaile de straini de toate neamurile, cari au stricat $i
presurile si moravurile. Ei muncesc, speculeaza, cis-
1 Ari.jtectul Toma Socolescu a avut mai de curind, nobila am-
bitie de a da orasului salt un Talat de justitie si hale de caracter
monumental, precum o noua catedrala (n. a.).

244
tiga si se duc ; de viata sociala a romanilor, pe care
o despretuiesc, se in departe [...3
Mihai Viteazul era in Ploiesti, in curtea sa din
Ploicsti", la 7 iunie, apoi la 6, la 23 iulic 1598, acum
ceva mai molt de trei sute de ani. Intre 23 si 25 oc-
t mbrie 1599, tocmai trei sute saptesprezece ani de
atunci, au plecat de aici tele trei cete ale ostirii lui,
de multe mii de oameni, spre pasul Branului si spre
pa tl Buzau lui aceasta din urma ceata cu el insusi
in frunte ca sa is Ardealul.
Pe locul unde a stat marele viteaz, Matei Basarab,
unul dintre tovarasii sal de- lupta; de atunci, a facut
sfinta si dumnezeiasca biserica din temelie", a Sf.
Apo,toli, pe care apoi, la 1742, o zugralveau mes-
terii platiti de un brasovean, mare negustor, Avram,
a carui sotie Tlinca igi 7irea panita", jupinita. Rise-
rica Domneasca", rau prelacuta, traieste si pina astazi.
Ncgustori si mestesugari paminteni ca si tovarasii for
veniti din Ardeal au ridicat apoi in epoca romaneasca,
de tirg cu cistig si economic asezata, cu dragoste de
biserica Si scoala, care sine de la 1800 pina dupa 1850,
bisericile Sf. Pantelimon, Sf. Nicolae cel Vechi, Sf.
Dumitru, Buna Vestire, Sf. Voievozi, Sf. Gheorghe,
cu frumosii stilpi de lemn din pronaos, la care tim-
pul nostru pretentios si fara gust a adaus citeva
contrafaceri dupa biserica de la Arges, tip, consacrat
de ocrotirca oficiala, at bisericii romanesti de lux,
pentru oficialitate si lumea bogata.
Linga Ploiesti, de uncle to duce o buns sosea, se af1,1
pe $esul bogat, in vederea muncelelor impadurite,
schitul Ghighiu, earuia i se zice si manastire, $i cu
drept cut.int. Frumoasa biserica e incunjurata de pas-
nice clachri gospodaresti, cu coperemintul de sindila
subtire, bine asezata. In fata e o curte de intrare, cu
arbori batrini, inalti. In fund, unde curge 'impede
245
un izvor at tamaduirii", se insira pomi roditori $i
via se mladie pe haragi. Un gard trainic dincolo
de case numai pc o mica intindere mai sint ogoare
madlstiresti incunjurl colonia de batrini : unul
dintre cei mai vechi de zile, infasurat in petece de
saiac, ca o scoar0. de trunchi secular, da drumul, ca
portar veghetor cc este, rarilor vizitatori.
Ghighiul, a elrui biserica e prellcufl in timpuri
de tot noua, n-are un trecut insetnnat. N-a fost aici
vrcun ctitor vestit ; in ca'inslruvele casclor sindilite
n-a lucrat nici un carturar cunoscut ; de aici n-a
pornit nici o opera literara, nici un manuscript fru-
mos. Dar cercetatorii culturii monacale din secolul
at XVIIIITea stiu ca a existat un schimb literar ne-
commit titre deosebitele manastiri, ca a fost o circu-
iatic vioaic a manuscriptelor invatatoare si moraliza-
toare. Actin itatea desfa'surata la Nearm a indemnat
astfel la lucru pe plrinTii din Cernica, si am Osit
chiar manuscripte nemtene in aceastl din urml. ma-
na'stire. 1 of asa clluglrii venni din centre man'asti-
re5ti mai mari, mai laminate si mai harnice, -au adus
la Ghighiu carli, tiplrite yi scrise cu mina, uneori de
o insemnitate deosebitl. Cele mai multe au fost (-l-
rike pe la 1830 ; celelalte au venit in dcosebite tim-
puri dc la persoane dcosebite 1.

2. ti1,MRGMNCNII. DRUMUL TWO, 1$T11

De la Ploieti o larga Hosea, foartc bine Tinidl, duce


spre Ntargineni si Tirgov4te, tlind sesul pe care
ploile I-au acoperit de citeva zile cu vcsela catifea
1 Numele se scrie §i Ghigl4n. E luat dupii al tirgului bulgar
cu acest nume (%echiul Oescus la Dunare) (n. a.).

246
verde a primaverii tinere. Porumburi se mai pa'streaza
Inca, inviorate si ele de tirzia binecuvIntare imbiel-
sugata. Prin miristile de griu se inalta ierburi fragede.
In fund, la stinga, muncelele N urmeaza citva timp,
albastre-inchis in aerul limpede.
Frumoasa sosea e cu total pustie. Numai linga
Ploiesti trec, in neorinduiala oboselii, soldati cari se
intorc de la exercitii : ei sint urmasii 4celor vinatori
cari s-au aratat vrednici prin vitcjia for de monu-
mentul de bronz ridicat din partea orasului Ploiesti
bunilor luptatori din ralzboiul pentru libertatea, pen-
tru numcle cel bun $i viitorul tuturor. Bluzele sint
patate si rupte, mersul in voie n-are puterea de a
impune a marsurilor de parada, flacaii nu cauta sa
cisuge pretuirea nimaruia. Dar din uitatura for fara
sfiala, din alcatuirea muschioasa a trupurilor deprinse
cu munca se poate gici ca ei n-ar raminea mai prejos
&eh inaintasii lor, vesniciti in bronzul recunostintii.
Prahova se trece pe un lung pod de fier cu verge-
lele albe. Nu e un riu stens in maluri, un bun gos-
podar cu socoteala, ci un risipitor nebunatec, care-si
impra'stie la intimplare bogsatia ; suvite largi de apa
adinca alearga un timp alkuri, apoi se contopesc, des-
facindu-se mai departe, pentru a gasi alti tovara)i de
serpuire neastimparata, brazdind astfel in toate chi -
purilc larga albie de prunduri usoare. Un pastor si-a
oprit oile .pe.termul cu iarba proaspii.4 , st el mina
prin valuri, pind-o de dupa git, o ()ale, car= i se cu-
rata lina imbielsugata.
Satele sint patine. De la cel dintii se vad numai
citeva case din care nu alegi nimic : ,e Tirsorul,, cel
mic, pe cind cel mare, in care astazi cladirea de cape-
tenie e inchisoarea militara, se vadeste in stinga .prin
copereminte si turnurt de tabla rosie. Peste citva ump,
vine insa un sat deplin, un sat mare : sint in el st
copereminte destul de posomorite, ca parul buhos al
247
unui copil cc a plins, sint case a caror curte n-are
nisi un hotar, .dar vezi destule cladiri de cal-a:mica,
din earamidarillece, se intimpla uneori in margenea
drumului ; pareTii sint impodobrci cu forme de ten-
cutara, care tnlocuiesc, cu mai mult gust, stucul de la
orase ; ferestile sint bune ;. curtea, imprgjmuitl cu
gard de m sau ri Cu laud, cuprinde sun, grajduri,
patule, bine cladite din pamint sau caramida 4i lemn.
Crucile de lemn ale cimitirului se gramadcsc intr-o
mica ingraditura.
Acurn o padure margeneste soseaua, o padure fru-
moasa, Malta, deasa si mutsa. Arborii se cgara la
dreapta pe povirni4u1 unor muncele joase. Ei par sa
se intinda pins departe in zare, dar in curind o po-
ian5, se deschide in mijlocui lor, la Ma'rgineni.
Odata slujitorii unui domn rau calarcau gr'albit
prin potecile acestci paduri,..inchisa Inca drumeTilor,
pen tru.a cauta si a da mortn pe un bun boier batrin,
postelnicul Constantin Cantacuzino. El afla insa si
trecu munvii in siguranTa Ardealului, care adapostea
si lasa pe fugari sa se intoarca. Precurn a facut mai
tirziu, in imprejurari tot ca acestea, fiul sau Serban,
postelnicul mulTami- lui Dumnezeu facind o manas-
tire in mijlocul paduni prielmce ; dar el nu cradi din
nou, ci infruniuseri numai vechiul schit al Iui Udrite
din vcacul al XV-lea.. Linga dtnsa erau curcile Inca-
patoare ale bogatului urmas imparatesc si ginere de
domn.
Inzestratai cu multc motiii, madastirea a dus o viaTi
asiguraea, pins ce un cutremur ii darima zidurile la
inceputul vcacului al XIX-lea. Ea se. ridica din nou
altfcl de cum a fost ; cgumenii greci ii daidurl, atunci
si mai tirziu, pins dupa 1840, colonete de tencit--
iala, o vapseala bata.toare la ochi, icoanc nou si
scumpa catapiteazma de marmura nesculptata. Dar ei
nu-i puxuni intregi liniile armonioase- de la inceput,
248
si din ceea ce au fost atunci Marginenii nu se mai vede
decit frintura de inscnptie cu vulturul imparate c, ce
zace intr-un colt, dupa ce s-a prabusit prin cutre-
mur din fatada darimata, o tava de la Radu Paisie
$i cutare potir care insira, in bun lucru ardelenesc din
veacul al XVII-lea, proorocii si sfintii sai de argint
suflat cu aur.
In locul calugarilor, hotii locuiesc astazi incaperile
manastiresti, ei lucreaza pretutindeni in gradini si la-
nuri supt paza baionetelor tintite spre dinsii ; ba
until dintre ei pastreaz5: si nu fara credinta
scumpele ocloare ale bisericii. Gonvoiurile dezgusta-
toare se infunda pe drumul ce incunjura zidurile pu-
ternice ale m st in tot locul vederea si
lucrul tti sent tulburate de iisorul sunet metalic al lan-
turilor suptiri care stavilesc setea de avinturi a osin-
ditilor ce se intrebuinteaza la servicii mai lesnicioase
in launtrul temnitii. Dar ei s-au deprins, si desigur nu
li mai and sunetul.
Iarasi padure deasa si singura. Apoi muncelele apar
foarte aproape in dreapta, inaintind in drepte linii
serpuitoare, verzi pe acest timp, de arbori razleti, de
tufisuri, de iarba luminoasa. Un nesfirsit Ian de po-
rumb se intinde ca o mare pins la poalele tnaltimi-
lor. De cealalta parte, sint, zavoaiele din lunca Ialo-
mitei, un nesfirsit pravalis de salcii schiloade, care
ascund in cea mai mare parte cursul rapede al apei
crescute. Satul pe care-1 strabatem e Inc a mai bine
intemeiat decit cele din Prahova, $i un hangiu roman
face sa se zideasca in margenea drumului o casa de
oaspeti care poate sluji de model.
In fund rasare acum dealul care poarta in frume
manastirea Sfintului Nicolae, unde se arata oricui,
roman sau strain, caraghios sau om de omenie, ca o
249
jucarie interesanta, desan/ata, capul lui Mihai i-
teazu11. Un alt drum alearea pe cimpie spre o bise:
rica ascunsa intre arbori, lasted sa i se vada num'
ccle doua turnuri albe. Cotim spre apus, unde soarcle
sageteaza ultimele -i raze fara caldura cu care aprinde
rugul de lumina al serilor de. vara. Trasura taie 'pe
rind suvitele adinci ale Ialomitei, improscind stropi
fara de numar, ce scirtlie. Prin cufundari de mal
ajunge la un sat cu casele risipite si Indosite de vedcri,
,
din care au izvortt copii foarte balani, cu ochii al-
bastri-dcschis, limpezi ca o picatura de rotta : ci nu
alearga dupa trasuri zbierind ca puii de evrei din
Calca Vacarestilor, ci privesc cu sfiala, marindu-si
ochii frumosi, sau zbucnesc dcodata intr-un its de
argint, care e cea mai buna salutare ce poate dori
calatorul.
Parintii for slot la lucre intr-o gradina lunga de
mai multe pogoanc ; toti satcnii par sa fie gradinari,
inlocuind astfel pc strbii din alte parti. Aerul nni-
roasa a marar si a ceapa, site verdeata cimplei se
stravad punctele de rosu infocat ale arderdor, linga
care varza cu frunza carnoasi dal colori de verde hip-
tos, de albastru vinat, catifclatc ca acelca de pc gusa
porumbeilor.
Din acest sat care hrancste orasul vecin strabati in
bunele mahalale tirgovistene, neschimbate din trecu-
tul departat. Linga pravalia vrcunui cirezar de
vite", ling. casuva moderns a unui advocat popular
care se intituleaza aparator", vezi, abia prefacute
prin cite o spoiala, casele vechi ale boicrilor, cu fe-
restile sus de tot si coperemintul de sindrila,
:nuke, si vintul scrii trccc slobod asupra amcstecului
pestric de casutc, de case boiercsti, de arbori, de bise-
rici cirpite cu tabla modern.. Peste putin ai trecut de
Acum cuprins intr-un miret sarcofag (1939) (n. a.).

250
cinatoarca de odinioar`a' a zidurilor si te afli in lu-
meade mari biserici, de ruine si de cMdirinoug, foarte
ingrijite, a Tirgovistu adevarate, Tirgovistea domni-
lor si mitropoli %ilor trecutului, a boierimii notl'a de
functionari.

3. TIR5ORUL

La vrcun ceas depa'rtare de Ploiesti e un vechi tir-


gusor", care a fost odata si resedinfa a domnilor ca-
la'tori pentru judecAis $i ra'zboaie : acclui loc i se mai
zice Inca: Tirgusorul, Tilgsorul, Tirsorul.
Insiri intii asutele joase 4i strimbe, acoperite cu
pate, scinduri, sindira fin rotunjita si uneori si ra-
bbi colorata, ale mahalalei ploicstcne Sf. Tanase, cu
o bisericuta de sat, nou.. Apoi tot inainte printre
grliele inalte cu spicele de bronz si adincurile de our
rosietec, strIveziu. Snopi zac pe alocuri in miristea
galbuie. Departe, in dreapta, invaluiti de negurile
ploilor de diminea0., se gicesc totusi muntii.
Doi stilpi arat'a inainte drumul la Tirsorul Non
Si la stinga acela care duce la Vechiul Tirsor. Amin-
dousi se infunda in bog4ia lanurilor coapte, cu liniile
de ptijini ale telegrafului.
Daca"-1 ici pe acesta din urm'a", te vei ga'si de la o
vreme in lunca foarte largal a Prahovci, care e si Oda
acuma de un verde foarte tina'r ; copaci rotunzi, sin-
guratici si in mici tovarasii dese 11 impestritcaz'S. Mai
mult salcii moi, blindc. Printre dinsele se strecoati,
eanindu-lc, ramuri din Prahova iute, care se risipesc
aici, stropind icrburile celc multe si inginind viata
satclor rare.

251
Pe un tapsan useatl. cTi'dit din vechi arim'ituri de
piatti si earlmida, se .vedei Inca de departe o biserici
alba', care se pare nota. In fund, la dreapta, alsa mai
mare, mai trista, venind din timpuri si mai indepar-
tate. Mai incolo sint copaci de livezi, citeva copereL
minte rosii. Ga'sesti, inaintind pe drumul de Tara,
casulii coperite cu stuf si curti imprejmuite cu rachita,
pe care se razim5 copii na'cajiTi 5i femei cu rochii de
tirg, rosii. Nu va'd circiumL nici semne de hora", de
petrecere a duminecii. 0 biata biserica uritL la ulucele
careia se im-bulzesc porci fla"mingiosi, e numai de
d'itinzi, de pe vremea mitropolitului Calinic Miclescu.
Mate la un loc fac Tirsorul cel vechi de astalzi, un
mic sat f.`r`a" de noroc, pe o...mosie a eforiei, arendati
la exploatatori ; abia e un sat, si odinioarq a fost un
tirg, care a avut cinstea de a Ozdui pe domnii Tarn-
din vremurile luptclor celor mai mindre. Aceasta o
spun cele daual biserici parasite, $i iata ce se afri de la
dinsele.
Cea din vale, de la care s-a smuls o frumoasii-in-
scriptie din vremea lui Vlad Tepes, arat'al prin tesa,
tura ei de ca'ilmizi care formeaz4 desemnuri in ciment,
prin brtiele de alta caAmidii rotunda si de ca-ramida
in colluri, prin frumuse ;ea absidelor exagonale, 61 a
fast idaltatii, asa cum se vede, in a doua jumitate a
veacului al XVI-lea, cind norme moldovene5ti4 stapi-
ncau arhitectura munteanL Pe atunci, in epca Mir-
ccstilor 5i a lui Mihai Vitcazul, Tirsorul nu mai era
demult ceea ce fusese : domnii nu mai stateau aici, %in-
tuiti fiind in Bucuresti de ba'nuielilc turcilor. Izvorul
de, bogie al negotului secase si el. Dar Tirsorul era
Inca destul de insemnat pentru ca sa se simta nevoia
de a ridica din nou, in alts forma, biserica orlsclului
de 'MO Prahova.
252
Indata insa venira furturile salbatece ale tatarilor
porniti impotriva lui Mihai Viteazul, si Tirsorul fu
maturat de pe fata pamintului.
Biserica din vale, care arsese, ramase pustie ping In
ziva de astazi, iar pe dilma mucezea cetatea domnilor
luptatori.
Peste vreo saizeci de ani insa ajunse domn muntean
un boier din aceste parti. Antonie-vocla din Popesti
era full unui capitan Neagoe, care slujise prin aceste
partilui Matei Basarab. Era un bun batrin cucernic,
traind in saracie si frica, supt privigherea fiului sau
numit tot Neagoe. Y.gi indura domnia ski astepta
moartea. Spre a i se pomeni numele si cirmuirea, spre
a raminea totdeauna in amintirea acelora din cari por-
nise spre culmi primejdioase, el acoperi cu o biserica
maldarul vechilor daramaturi de cetate.
Dar nu traq sa-si vada gata ctitoria. Biserica fu min-
ttuta numai dupa vreo douazeci de ani de acel bogat si
rivnitor Constantin Brincoveanu voievod, care linea
pe Maria, fata lui Neagoe si nepoata de fiu a lui voda
Antonie r.
Nu trecu mult insa 4i ruina cuprinse si aceasta
dire. Ea a mai fost d-reasa dupa 1800, precum dovcdesc
ieftencle podoabe de tencuiala varuita ce se vad inca
pe din afara. Dar de nu irnpiedecara risipa. Astazi tur-
nul e cazut, coperemintul spart ; pe incetul se sterg
de ploi chipurile lui Antonie, cu ca:ciula ostasului to
cap, lui Neagoe, care poarta un calpac de capitan
cu surguciul malt, pe cind brocardul cu flori de our
tl infasura: in falduri, al sotici lui, al copiilor, al fiului
Pans, care a fost boier mare, at fiicei Maria, doamna,
si; linga usa, al lui Constantin-voda Brincoveanu in-
susi, purtind inca o frumoasa barbs neagra, rotunda,
1 Aproape totul a disparut azi (1939) (n. a.).

253
21 Romania cum era ping la 1918, vol. r
Jos in vale. past vitele intre r'achiti $i un ciobana$
orfan, salbatacit de singuratate, le chiuie $i le fluiera,
pe cind, cocotat pe o fereastra sparta- $i despoiatas el
urmareste de apoape isprava de cetire ce facem.
Un bulgar de la o gradinarie ni spune, cu un glas
ce-i iese greu din gitlej, pe uncle se merge la Tirsorul
cel Nou. E pe drumul cel nou, foarte pietros, de.prund
proaspat, care alearga in margenea paduricii.
Drumulet pustiu, cu prundul inalt $i neorinduit ;
padurice marunta, muta ; de o parte $i de altar lanuri
vesele de mei,pas'aresc sau prighie". CeL mai minu-
nat bielsug de flori inalte de toate colorile, invalma-
site in uriase manunchiuri salbatece. Numai asa un
an de indurare poate imbraca atit, de. darnic cimpul
supt umbra copacilor tined.
Dincolo de virful padurii incepe satul. cel nou al
Tirsorului. E mule mai mare decit celalt, are $i gos-
podarii bune ; dar $i aici sarbatoarea nu treze$te nici
o bucurie.
In fund, vechiul zid, pastrat in intregime, de ca-
ramicla tare $i deasa, incunjura o biserica facuta din
t'emelie pe la 1860, in forme ieftene $i slute, pe locul
unei cladiri, a. Lui Matei Basarab. Mai departe, linga
o poarta, se vede o grupa de soldati $i un °fiver, care
se dovedeste cel mai indatoritor calauzi.
Aici, spune birjarul, e inchisoarea militara pen-
tru soldati din toata... Europa !
Vedem aceasta nou manastire pentru infrinarea,
ping la cloi ani, a soldaiilor nedisciplinati, a dezer-
torilor, a tiganilor care nu -$i pot pa'zi, pentru motive
strsaine de dinsii, nici gura, nici picioarele. 0 curte
e plida de dinsii, cari par oameni, cuinsecade in cea
mai mare parte, baieti fara minte $i fara noroc. De
jur imprejurul unei mari curd cu buruieni se deschi4
portile atelierelor de fieearie, pielarie, cioraparie",
254
uncle ei lucreaza pentm a-si trece vremea 5i pentru
a folosi soldavilor celor amariti.
brept inainte, prin satul Strajnicilor", ceea ce
pare sa insemne aici al paznicilor, trecem spre Plo-
4esti in caldura ce prinde sa se deytepte la amiazi.
De la nobila capitala moart'a trecem la marele centru
ale negot putin cam vulgar.

4...LA LEAGANUL FILIPEFTILOR

Pe marea intindere netecra din margenea .Plaiesti-


lor un drum de ma ingust fuge, alb, printre porum-
bLstileinsemnate in margene cu var ca sa sperie ciorile
framinde. Orasul s-a pierdut Apede in urma, cu -tur-
nurile de biserici si uriasele cosuri de rafinarn. In
dreapta, in stinga, nici urnisa de sat. Rar, cite un om
in cale. Apoi citeva case si o circiuma in margenea
Prahovei : e Nedelea. Apa curge pe largul pat pie-
tros, mai larga si albastra decit toate cele care Ala
aceste povirnisuri si line sesuri care se numesq &pi
dinsa.
Pe ceIlalt,_,mal incepe a sui un tirg de taxa, ase-
menea cu Valenii de Munte, prin infatisarea sa pa-
triarhara, prin bursa liniste, pacea Gres-tidal si roma-
neasca',.,dm el. In margenea lui insa, o uriasa' ruins
de.ca'ramida merge pina'. in rips. Se intelege bine rin-
duiala celor doua caturi, imparirea °calor, rinduirea
celor doua aripi pe laturile cradirii de capetenie care
inainteaza asupra drumului din tirg. Vezi chiar de-
asupra ferestii not din fats citeva linii earnase din ve-
chiul cadru de tencuiala tare.
Adunatura de priiValii, dintre care se ivesc si case
boieresti nu doua rinduri, se cheama Filipestii de

255
Tirg, in deosebire de alti Filipesti, cari, aflindu-se
supt codrul ce mergea pins la muntele hotarului 6
bun pentru pribegirea iute $i sigur'' a boierilor mari,
urmarro. de avanii clomni stralrn, lacomi si singe-
rosi se zic : Filipestii de Padure. Cit priveste ma-
reap ruins, n-ai decit sa intrebi pe oarecare din ju-
pinii" ce stau la tejghea, si el 1.6 va spune ra'spicat $i
cu mindrie :
E casa Filipestilor.
Daca vrei, acum, sa intelegi si mai bine, lass strada
mare", si, incunjurind conacul ascuns in pomi, in
iarba, in flori, aL arendasului doar n-o fi cine stie
ce fost slugoi boieresc, p5.timas, ba'cialran si crud !
intr`a. pe drumul ce se strecoara intre noel spital ju-
bilar", inca in constructie, si biserica.
Aceasta pare noua dintru-ntit. Nimic in stil sau
in podoabe nu spune vechimea. Dar trei cruci imprej-
muite cu grilaj de fier arat'a cum s-a mutat altarul.
Iar, daca intri in biserica, afli carti ,de la Ra'ducanu
Sratineanu de prin 1780, care se mindrea ca vine,
prin Cantacuzini, din domnita Elina, fiica lui Radu
Serban ; afli un exemplar din stealucita Evanghelie
greco-ron&easa. de la Snagov. din 1693, pe care
mina meter a invAatului boier si scriitorului origi-
nal Constantin stolnicul Cantacuzino a $nsemnat lea-
tul cind a falcut acest dar. In sfirsit descoperi intr-un
colt din pridvor o piatt4, cu sapaituri de evanghelisti
si sfinti, care spune povestea clachru.
Deci, intiiul ctitor aici a fost batrinul Cantacu-
zino, postelnicul, sotul acelei domnite a vechiului
domn viteaz : al lui a fost desigur si acel palat pe
care nu-1 darima ample, ploile, ninsorile. Tovarasi
la clidirea falcasului de inchinare i-au fost vecinii
de movie : cei dintii Filipesti mindri, bogati si puter-
nici, cari prin jocul banilor se oplosisera la Bucov ca
si la Comarnic, ca si, in sfirsit, aice in Filipesti, de
256
la care si-a luat numele Dumitrascu si fiul sa'u, Pani.
Acesta Linea atunci, in 1632, pe o Preda, dar peste
puTin el lua: pe fiica atotputernicului Cantacuzino,
pe Marica. Si cronicarut capitan a fost fiul lor.
La doi pasi se ascunde in verdeata multilor pomi
ba.trini, in aromitoarea n:Svara a florilor, in pacea
umeda si came trisea, casa in care a stat omonimul
acestuia, vistierul Constantin Filipescu, boierul lui
Constantin Ipsilanti, mina dreapta a rusilor ocupa-
tiei, prigonitul, surgunitul, deposedatul lui Vod5.-
Caragea. Paraclisul mai vechi daft dinsul in
care se inchina acest boier cu multe legaturi, rosturi
si uncle p'acate, e, pastrat inc. far'a nici o schimbare,
si pe altar sta o alts Evanghelie din 1693 a lui An-
tim, Evanghelie stralucit legata% pe care se infra4qc
pecetea cu leul a stra.bunului si insemnarea pus de
mina stra'nepotului.
Supt inca until cu acest nume, mosia s-a pierdut.
Casa e rac'atuitsa : doarme cu storurile trase. Slugile
nepratite se indeas'a in odaile din curte. Pecetile se-
chestrului se Vad pretutindeni., Si cei de acolo se in-
treaba pentru tine s-a strins si se va stringe bogAia
recoltelor anului.
La iesirea din sat, se va'd in dreapta cosurile de fier
si rezervoriile dinBa1coi 1, cu o bisericufa mai veche
pe mosia Ghiculestilor, cu gara in margene ; in stinga,
se deosebesc bine Filipestii de Padure, cu racasul pe
al earui p5.rete interior se insira in cea mai bun zu-
gra'veala chiputile membrilor familiei. In fat'a, zaresti
peste putin casele, foarte .bune, ale Calinestilor.
Biserica de aici dateaza din vremea lui Matei Ba-
sarab, cum spune, deasupra usii, o tears irtscrimie-
pomelnic, care d'a nume fara. insemnsatate.
De la mogul Baciu, Baicoi (ta.a.).

257
Peste putin ji acest Pamint ajunse cantacuzinesc,.
ca si .o parte din Filipesti,ca si Floresni apropiati. In
u neinteles de parasita si lipsita de ingrijire, se
vede piatra de.mormint a unei copile din acest neam,
moarta in 1857.
S-au adus reparatii esentiale cladirii, care s-a facut
mare, inalta, cu trei turnuri de fatada. Dar o minune
a facut ca arhitectul reparator de prin 1840 sa
fi inteles cal in aceasta tars este o arta, ale earii lava-
faturi trebuie urmate si datinile ei respectate. Jocuri
de earaimida aparenta, discuri de smalt verde,.fle o
forma particulars, fac din biserica de la Calmesti,
deli prefacuta, o cradire frumoasa 1.

5. IN 1.11PziRATIA PETROLULUI r TINTEI BAICOIUL


FLORE$TII

De la LiPanesti, pe valea Teleajenului, drumuri


cotite duc la soseaua cea mare a Predealului.
Apa se trece intr-unul din cele mai frumoase puncte
ale cursului ei. Salcii batrine iii misca in freamat ple-
tele de argint deasupra riului care curge limpede, in-
tr-un mers lin. Phial departe se infunda, in dreapta si
in stinga, zarea pustie.
Apoi dincolo de Plopeni, cu case saxsacute, putine,
razbati prin pa'clurea de inalti stejari drepti, in umbra
carora flori de cimp se indeasa supt cerul de seceti
care aici, in racoarea codrului, si-a pierdut puterea
I Am gasit-o incuiata. Parohul era la Plaiesti. Fusese instiintat
in zadar. Alte lamuriri n-am putut deci sa iau, si nici ce este in
launtrul interesantei biserici nu pot sa stiu. Voi fi poate mai fe-
ricit alts data (n. a.).

Z58.
istovitoare. In revN,rsIri de apa se scalda salcii tinere
si multime de flori rosii. Toporul nemtilor" a rarit
desisul, si vor trebui multi ani pins sa se inlocuiasca
uriasii caTzuti. Taina adincurilor s-a luminat, dar si
dupa risipa razboiului stejarisul pastreaza infatisarea
lui de templu imens al puterilor nevazute si nenu-
mite.
La capat ra.sar vtrfurile de schele din Tintea, pa-
dure seaca si puturoasa a industriei moderne, lacoma
de cistig iute, chiar si cu distrugerea naturii. Acolo
omul se imbogateste prin lefi mari, se cultiva" cu
imbracaminte de tirg [...].
E de mitare cum la atita spor _al productiei satul,
care se impartaseste de lumina electrica transmisa
prin inaltele esafodaje de fier de-a lungul soselei, n-a
folosit mai molt. Ici $i colo case noi, cu numele pro-
prietarului sapat in lemnul portii frumoase. Inco lo ye-
chea alcatuire in paianta, pe care o infrumuseteaza
si aici, ca in tot tinutul dintre Ts.leajen, Doftana si
Prahova, intiparirile pe tencuiall : linii impleticite
supt coper4, privazuri la ferestri, frunzisuri rasfirate
intre dtnsele. Uneori gospodinele au avut ideia neno-
rocita de a vapsi toata aceasta impodobire in colori
tari : albastru, verde, rout.
Dar n-am vazut nici biserica frumoasa, nici scoala
mare, ingrijita, nici casa de sfatuire 4i petrecere pen-
tru oamenii prin cari string atitia bani exploatatorii
cu firme rom'anesti si franceze, cari adesea iubitii
nostri nemti dinaintea razboiului, cari si acuma nu
tiu romaneste" calca., intrind, in exploatari, cu
pasul sigur al nplantatorului" american de odinioara,
domn peste negrii lui. De Sinta Maria Mare nimic
care sa arate sarbatoarea decit un grup de codane cu
fetele pe care s-a asternut gros sulimanul. Ce lucruri

259
marl si bune s-ar putea face aici, cu iubire pentru
acest popor bun si rabdator !
La Baicoi urmeaza terenul de ocupacie economics
strains, cu toate consecincile lui. Din vechea curte
uncle a stat Alexandru-vocra Ghica si care a trecut
pe urma asupra pruicesei Trubeckot, o Ghiculeasa
prin nastere, nu s-a pastrat decit puternica, irnpuna-
toarea Incunjurime de ziduri. Locuincile de ast'azi sint
niste subrede constrtIccii moderne, In care locuie3c
functionari de la societacile de petrol. Strada a taiat
in doua parcul frumos de pe vremuri : o parte A xi-
rnas legata de biserica.
Aceasta biserica insasi a fost refacuta in stil... go-
tic. Piatra de deasupra usii trencuita de vremuri, e
prinsa in zidul din stinga : se deslu.seste ca pe locul
cladirii primitive, din 1787, s-a ridicat o alta la 1828.
Astazi, dupil trecerea civilizaciei germane, nu e decit
o biata ruing, pe care proprietarul actual, d. D. Sfe-
tescu, n-a avut vremea s-o repare. Icoane stau zvir-
lite pe jos, si zidaria se desface. Afars, cai, boi, past
din plantaciile grkinii domnesti. Se pare ca in loca-
litate, unde este Koala, nu se afra nimeni care sa se
ingrijeasca de lucruri atit de pucin Insemnate. Am re-
levat doua inscripcii de mustrare ale unor vizitatori
simpli : until aminteste proprietarului datoria lui, cel-
lalt spune ca, si in ruing, tot casa Domnului este aici.
Mai departe, prin dumbrava de sonde care vijiie
si pufnesc, se trece in curmezis ping la o padurice de
stejari infipta In pamintul roscat, sfarimicios. Jar
tocmai la capat, unde Elorestii destasuea un front de
fabrici si cazane de petrol in faca livezii bogacilor
proprietari aici se infige societatea Sospiro" linga
Columbia" de dincoace pe cimpul cel ars de soare
se intinde, dupa o dating care e probabil Inca din yea-
cul al XV-lea, cind si domnii veneau pe aici si faceau
scrisori datate Floresti, zborul, bilciul de Sinta-Marie.
260
Din toate pa'rtile alearga fetele 6tite ca do pctrc-
cere, mai toate dupa moda noua" (stet uncle care
se lauds ca au acasa si cite cinsprezece ascmenea pro-
duse ale croitoriei rurale elegante"). Pe o mare in.-
tindere de roc noted se grama'clesc carutele cu cai ma-
runti, ici $i colo cite On car cu boi, pe 11116 magari4ii
tiganului inhsardati la vehicule informe, pline de boric
murdare si de copii mai nespalati §i decit dinsele.
Eta la-fe improvizate infiti4eazi pe preturi mari ceea
ce au mai prost pravaliile din Cimpina, si in jurul for
se aduna fetele noastre cu obrazul pudrat, cu coaftira.".
si cu rochiile-trandafirii, albastre, linga' negrelc ca'rtura-
rese cu fetele tuciurii, cu ciltii incirliontati si cu fotele
rosii. Supt frunzelc vestecle s-au sinstalat circiume pro-
vizorii, uncle vinzatori, cumparatori, pungasi si ccm-
tori suspida, icnesc $i chiuie in sunetul vioarelor unor
lautari din spe-va cea mai flaminda.. Industria rurali
e reprezintata prin fluiere strirnbe on prin panere nc-
pieptanate. Iar spectacolul 11 dau panorame injghe-
bate din nimic si bojdeuca undo se ofcra admiratici
publice boul cu dou'a guri", legat supt falci ca sa
poata minca, si calul care da bonjur".
Din vechiul zbor" pitoresc, cu nuniele slay mi-
lenar, cercetat de Ateni $i satcnce in porturile inda-
tinate si chiar d patriarhalii boieri din imprcjurimi
a r'arnas, supt paza vreunui jandarm pleKar sau idiot,
aceasta ligan
Nu Sc poate zice ca educalia poporului nu inain-
teaza. Dovada $i tinerctul din Cimpina cu floarca ro-
sie a socialismului la chiotoare si publiculburghez"
international 5i interlop care, cu ssapci, ochelari, voa-
luri; mutre si boturi, vijie cu automobilele turbate
pe sosca, niergind sa faca la cazinoul din Sirtaia, re-
sedinta regard', un pontaj la jocurile" pc care ni le-a
trimis apusul...

261
6. CIMPINA

Cimpina nu se vede, ca si cele mai multe din ve-


chile asezasi romanesti $t aceasta e foarte veche,
trecutul ei se coboara pins in stravechile vremuri ale
slavilor, caci, cu toata aparenla, numele de Cim-
pina," n-are nirnic a face cu cimpzd. De la gars, o
sosea bolovanoasa, plina de prund adinc, duce in sus,
apare o culme de lut goala, pe linger inceputuri sara-
cacioase de fabrici, pe cind la dreapta malul se rupe
prsapastuit, lasind privirea sa stralati in adincul din
care ra'sar giturile negre ale sondelor uriase, ca turnuri
cernite ale unei strasnice capisti a diavolilor rai. Din
sus, yin siruri de care incarcate, si din jos, de la tren,
suie altele, ducind maxi cocioabe de lemn cu un rost
nelarnurit. Rar, cite un drumet pe jos face sa scris-
neasca boabele mari ale pietrei de riu, care nu se- va
preface lesne in drum usor si tare.
Un mare si frumos pod se ridicsa la inaltime asu-
pra cursului sfisiat in suviti de otel alba'striu al Pra-
hovei, ce se zbeguie in pietris, curata pare ca nu s-ar
revarsa in preajma ei duhorile negre ale pa'curii care
pa,teaz, totul, in margenea.liniei, cti murdaria ei grass,
indar'atnica. $i aici, afara de claditile prundului pe
drumul cel nou, trecutul a ramas staPin pc drepturile
sale, si seapinesc trica vremile patriarhale, limpezi si
line. Debi e o zi de lucre, s'atenii cari-si mina boil do-
moli au portul neatins de inriuririle altei munci si
altor scopuri decit ale for : fluturii scintete in soarele
puternic pe batatura albs a cam'asii invoalte, in care
e prins madiosul trup al fetelor.
Aici e Inca lumea lui Dumnezeu si, pe pamintul
nostru, lumea lui Grigorescu. Undeva, es4e o casuta
cu dou'a rinduri, cu cerdac deasupra pivnitii, cu- co-
perisul de sindira tuguiat, cu ferestile lnici, vechi si
262
cu gardul de imprejmuire crara'panat ; e o cas'a, nu o
Acolo sade singutul nostru pictor in adevar mare.
De cite on se salasluieste el in ca'maruta batrineasca,
ea ii aduce cum e deprinsa demult $i cum va face
totdeauna, cit timp va fi aici un ochi stralucitor, care
vede, $i un cald suflet, care simte ii aduce din biel-
sug albastrul blind al cerurilor, fumuriuL zarilor pra.
fuite, verdele amestecat cu mult albastru si cu stropi
de singe al pajistilor, veghea singuratecilor copaci,
alaiul carelor calatoare, cu ochii sticlosi si pasnici ai
boilor albi si tot cirdul de feti-frumosi sprinteni si
trandafirii, tineri ca floarea, al ciobanilor si cioba'ni-
telor, cari sint copiii de casa pe linga acest imparat
batrin al celei mai mari si mai simple frumuseti.
Si la intrarea in orasel nu vezi semnele timpurilor
de astazi. De pe culmea cu povirnisurile prapastuite,
intri in lungi strade de sat mare, cu multe casuti ma-
runte, atipite supt cusmele sure de veche sindira, cu
cerdacele scoase inainte deasupra ferestuicilor din
fats, care par niste ochi mici de mosneag supt sprin-
cene stufoase ; in curte vad pomi razleti de livada la
sata in voia Domnului ; cradirile gospodariei sint ace-
leasi ca ale unui taran mai cu chiag ; legaturi de ardei
si de patragele atirna din stresina in salbe rosii si
vinete. Abia vezi cite_ un skean mergind inimos catre
piata.
Dar din sus yin oameni cu-pete unsuroase unite pe
camasa infoiatsa ; in cite-o easutl s-a oplosit musteriul
stain, care se anunta, prin tabla prinsa de sup%iratecii
stilpi de lemn, ca fierar si luciator de orice fel de
unelte pentru sondaj ; ba cite unul din oaspetii adusi
de bogatia ascunsa a pacurii sira durat pentru acest
mestesug, cu cit mai presus de vechea bataie din cio-
can a Tiganului faur, o lungs magazie de scinduri, pe

263
care, iarasi, o rmpodobeste inscriptia romineasca
noua-noufa.
Stradacentrall poate fi privity insa ca un dar al
petrolului" Si tot asa pravaliile de haine gata pe care
incep a le deschide evrei moldoveni cu numele nem-
testi. Fabrica de bore Bragadiru are aici o sucursara,
intr-o casVpe jumatate ca de oral, pe jumatate ca de
sat, care trebuie sa fie plina de lucratori din toate
neamurile to zilele zgomotoase /si salbatece de dumi-
neca si de sarbatoare, clad .cutare rege al rafmarnlor
zvtrle sute de lei in mina tiganilor ratitari, innebu-
niti de bucurie.
Stsapinirea arestor cuceritori prin ban .cuprinde tin
colt intreg din Cimpina moderna, care se ridica din
curatirea de bogAii a adincurilor pamintului nostru.
Tre9i pe linga incaiatoarea, chiar luixoasa cradire pe
care e scris numai in nemteste, ca in Orientul turcesc
sau asiatic, uncle nu se tine sama de Cara gazduitoare :
$coala germana": Un drum care era ping deunazi o
ararusa pm-are livezi, se deschide acum, si pe o la-
ture a lui se inalfa un sir din cele mai frurnoase vile,
cradite 'de un german foarte bogat, vile care se adattga
la contrastcle celelalte.
Caci totul e alca'tuit aici din contraste. La citiva
pasi de la acesti pareti in toate colorile, pe cari-i in-
fasura icdera bogat si -i incunjura gra'dina scumpa,
se lucreazala o bisericaa cultului catolic, pentru ati-
via credinciosi pe can i-a adus si-i aduce tot vintul
aventurii. Dar din acest loc se vad cele patru turnuri
ale bisericilor noastre, dintre care una, cu un stil fru-
mos, se arata a fi veche, pe cind cealalta ar fi, mi se
spune, numai un dar al unui localnic care a vrut sa
multameasca astfel lui Dumnezeu pentru binele ve-
nit pe neasteptate asupra lui. Un altul din acesti alesi
ai norocului si-a facut numai o resedinta de print,
care si ea se inalta sus de tot peste umilele locuinti ale
264
tirgusorului trezit din linistea lui seculars de suierul
masinilor Si de izbitura ciocanelor greoaie, de frigu-
rile scormonirii p'amintului dupa zama neagra ce se
preface in aur, in placeri, in risipa" Si in stricaciune,
in strigatoare nedreptate pentru munca grea a sa-
racului.
Cine ar crede ca tun astfel de loc e, nu numai
adapostul unui 'pictor mare, care a descoperit aici
altfel de bogAii, din acelea ce aduc vesmca bucu-
rie a oamenilor prin inaltarea sufletelor lor, dar Si
odihna a doi oameni de stiinfa, dintre ari unul e
numai harnicul $i inimosul doctor Istrati iar cel-
bit insusi B. P. Hasdeu !
Acestelalte vile, care yin dupa ale petrolistilor din
straidatate Si din taxa, se descopar mai greu. A batri-
nului istoric, cugetator Si poet e pe o culme, la capatul
unui sir de casute, locuite de strain in haine de lu-
cratori, cari s-au cuibarit in locul vechilor gospodarii
de farani. Dupa grilajul de fier cu simboluri mistice,
vezi o gradinita cu copaci inalti Si fatada casei de o
forma ncobisnuita, pornita din mingiietoarea credinta
a unei lumi mai senine, mai curate, mai depline decit
a noastra, undc albele fantasme ale mortilor traiesc o
viata de ginduri limpezi Si bun; din care trimet so-
lie de cuvinte intelese acelor ce Ong pe urma,lor Si
nu -Si afla odihna in salbateca parasire desavirsita a iu-
bitilor lor. Cind se lass, racoroasa, suflarea sfinta a
serii peste dealurile de lut, infiorind verdeata ce mai
trait to inca in impara'tia otelului Si fumului, clod
glasurile se desfac de tot limpezi in aerul invaluit de
taina, -chid pe cafari suns clopotele celor din urma
turme din aceasta lume a iadului, cind se potolesc in
vale uriasele turnuri ale celci mai moderne rafinarii
de petrol din lume, poi vedea in pridvorul casei care
vorteste increzator de nemurire Si de fratie Intre lu-
mea celor ce vor muri Si a celor ce au murit, cum bi-

265
trinul, curalit ac-uma de patimile ce 1-au zguduit in
prheste cu ochi obositi asupra podoabelor aces-
tut pamint despre care a zis mai mult decit odata ca
el nu -1 atinge decit cu piciorul".

7. SINAI,!

La Ploiesti inc a to afli in margenea muncelelor de


pruni si de vii, si-n zarea din sus se stravede intr-un
albastru nelamurit zidul despre Dunare al cetatji
Carpalilor.
Una din cele mai strabatute linii de drum de fier
duce pe .aici catre dinsii : de la capitala sesului bogat
in oameni si in roada la cea mai inalta intruchipare
a muntelui pustiu --, de la Bucuresti la Bucegi.
Intii apar, in dreapta, spre Buzau, inaltimile mai
blinde pe care le strabat radacinile pomilor firanitori.
Livezi, case albe, bine cladite : o infatisare de Arca-
die imbielsugata si multamita. Linia e cuprins'a in-
data pe amindoua partile de aceste culmi supuse bar-
niciei omului, deprinse a fi dijmuite in fiecare toamna.
Dag de la Baicoi inainte pamintul isi pierde vese-
lia de verdeata puternica. El apare rascorit, pingarit
de Dete negre. In locul 4irurilor disciplinate ale po-
milor, se infig pirghii din care se scurg picaturi intu-
necate ; Tevi de fier arunca pripit impuscaturi de fum
alb. Piramide de scinduri se inalta. Case de piatra si
de lemn se string in adunari care nu erau ieri mai n-r-
mic si care se poate sa nu mai fie mine nimic decit
ruine : acum insa, tarani de-ai nostri si chipuri straine,
blonde si roscate, in uniforma civilizatiet, se poarta
grabiti in stoarcerea unui cistig pe care. pamintul nu
voia sa-1 destainuiasca pins daunazie Pe catalige de
266
lemn se st-recoara canalul conducator al pretiosului
lkhid pe care-1 da, dc mai daunazi abia, valea Pra-
hovei.
Din nemargenitele paduri care au putrezit in
adincimi apoase, atunci clod nu aparuse inca inteli-
genta neastimparata care era sa stapineasca lumea,
din putregaiul vie;ilor stinse s-a revarsat, in bazine
bine tainuite, zama neagra care poate da inapoi lu-
mina cuprinsa odata in izvoarele ei. Ici si colo taranii
gasisera taina si sapau pu ;uri de,.,pacura pentru
umplea poloboacele de aceasta rasing a pamintului,
care li era intrucitva folositoare in via ;a for simpla 1i
saraca. Dar industria moderna vrea hrana pentru ma-
sinile ei, si tot petrolului i se cere lumina de pe masa
tuturora. Productia noastra, mutt pretuita si bine pla-
tita, a capatat un imbold puternic. Pamintul e in-
cercat pretutindeni, Si vagoanele de petrol apuca tot
mai multe drumul granitei.
Dar, dupa ce ai lasat in urma Cimpina, prefacuta
aproape 1ntr-un oras prin noua bogatie neagra, poezia,
saraca Si curafa, reintra in drepturile ei. Vadit se 'Malta
pamintul. Padurile iau locul livezilor, dar nu ele sta.-
pinesc vederea. Cit cuprinzi cu ochiul, se arnesteca in-
tre ele inallimi capricioase, ale caror modilci nenu-
marate se simt supt verdeata sau aurul ierbii ce as-
cunde foarte putin alcatuirea for ciolanoasa. Intre
dinsele se rotunjeste uneori un larg cimp de prund,
pe care 1-a lasat in urn ca pe'o jucarie parasita ace-
lasi riule; albastru, limpede, care fuge acum in jos spu-
megind pripit peste piedeca bolovanilor, atunci clad
el era un minios sivoi, care ineca valle, rupea malu-
rile si legana bolovani smulti de valurile sale tulburi
in minia fecunda a primaverii. Cite o taietura din
vechi lovituri de secure ale naturii arata suprafete
verzui, rosietece sau negrii, samanate de pietricele.
Mai depart insa, aceleasi dcschideri in trupul mun-
267
telui nu mai VIdesc decit rindurile de piatra, ingra--
mdtie in netn5zgenita scurgere a veacurilor moarte,
pe. chid deasupra triuma in vote padurile dese.
Iata, intre ceitalti arbori, pe cari-i dezbrac'al vin-
turile reci ale toamnei, vinjosul, impasibilul brad,
atit de suptiratec si atit de trainic. Alte inaltimi; Ii
mai marl, ridic5; mai presus de cinOtoarea lui tot-
deauna verde. tufisuri de copaci tnchircili, c5.rora abia
daai li ingaduie stinca aceastA viata s'airaca. In fund
stau unul linga altul, ca o manifestare a celui -mai
adinc trecut, a celei mai neinvinse puteri si a celei
mai Mahe intrup'art a msa'.retici, Bucegii : Virful cu
Dor, Jepii, Carain3anul. Za'pada unei imp5Atesti ba-
trinete li acopere culmile ascuttte, crestetelc de stinca.
Jos, vile se palvalesc.pe o inaltime mai mica', supt
ziduri acoperite de brazi, intunecate ca o vesnica ame-
nintare, chiar atunci cind razele soarelui se joaca pe
ascutisurile mai indra'znete. E Sinaia : manastire, cas-
tel regal, static de aer pentru lumea cea mai bogata,
asezare industrials $i sax.
Manastirea e cea mai veche. Sfintenia pustiet5.tii,
psazia de vulturii,.,stIncilor, de ursii greoi ai pestert-
lor, nu era strabatut5, decit de. pasul prevIza'tor al
haiducului cc-si ctnta chatecul de libertate si-razbtmare
intre brazi, clad un mare boier muntean, plin de evla-
vie si Impov:irat de prisosul bogatici sale, Mihai spa-
tarul Cantacuzino, nepot si unchi de domni, cacti
aici un lkas, intru mkirea numelui lui Dumnezeu,
tntru iertarea pkatelor sale si pentru ajutorul dru-
metulut. Se Intorcea de la rrirt.stirea muntelui sfint
al Arabiei, unde se clacluseli tablele vechii legi, 4i el
numi deci ctitoria Sinai, iar lumea tkanilor din Im-
prejurimi ii zise romaneste Sinaia 1. Dou'l secole, ar-
monioasa cla"clire de piatra cu turnuri frumoase rasuna
Dupa Manastirea Sinai? (n. a.).

268
de cineari .i se patrunse de slime miresmc, pe clnd
zidul gros al chiliilor si turnurilor din unghiuri supt
capita for de indi1a neagra asigurau de dusrnanii
din pustiul mare; : dobitoace. 5i oameni.
In jurul manastirii s-a strins cu vremea un sat, sa-
tul tiganilor Straii, satul taranilor aduna ;i din veci-
natate, sou dintre romanii chiar al Sinaii, dintre su-
-fletele romanesti daruite odata cu mosiile. Satul acesta
e originea asezarii de oameni saraci care se gaseste mai
sus de stradele cu vile si de parcul padurea regala.
La sosirea in tara a principelui Carol, not i-am
oferit, pe linga palatul din Bucuresti, o casa boiereasca
prefacuta ,i marita, chilii de manastire, pentru a pe-
trece in ele timpurile de nemilostiva arsita ale verii
din sesul dunarean. La Cotroceni mai statuse voda-
Cuza, Sinaia nu primise insa niciodata un oaspcte stra,
lucit, i nici n-avea unde sa-1 primeasca. Chiliile erau
putine si darapanate. In cladirile care se-cheama as-
tazi bibliotcca si in care harnicul si inimosul arhiman-
drit Nifan si-a strins frumoasa colectie dc card, mo-
nede, odajdii, icoane, inscriptii 1, doua odaite primira
pe principe ape principesa Elisabeta, care a lasat ca
ammtire a zilelor petrecute aici acele schite cu creio-
nul ale notabilitatilor timpului [...]. Inauntru poate
sa fi fost umezeala si intunerec ; de afara insa se
vede cea mai frumoasa priveliste din Romania si una
din cele mai frumoase ale lumii.
Apoi vremilc se schirnbara. In codrul ce suia mun-
tele, incepu a se cladeasa, pe malul spumegatorului
Pe les, un castel care pe pamint romanesc aminteste
de tara de unde a venit acela care-1 stapineste. Dupa
citiva ani se vazu, supt paza codrului pastrat in toate
drepturile lui stravechi, o cladire de poezie indraz-
I Azi e un muzeu public, orinduit de Comisiunea Monumentelor
Istorice (1939) (n. a.).

269
neat'a si capricioasa, ascunzinclu-si ma'rimea si boga-
tia supt infati5area unei simple case de vina'toare.

Straltreirea Curtii si legsaturile neapsarate ale Curtti


au adus in Sinaia vie a lunilor de vara ministri, diplo-
mati si citi se socot prin numele sau bogatia for a sta
in fruntea poporului nostru. Ling un otel care e, de-
sigur, cel mai frumos din Tara, rasa'rira una dupa" alta
vilele cochete ale puternicilor, alcatuind strade de
lux, care ierneaza in parasire dupa ce strsalucesc de lu-
mini si r'a'stina de zgomot vesel vara.
In acelasi timp, marele curent de viafs economics,
pornit de la grarnia apropiat'a a Ardealului, de o parte,
iar de la Bucuresti, de alta, acel curent invietor care
a creat Azuga ceva mai sus, atinse si Sinaia. Ea facu
parte din lantul de asez'ari harnice si infloritoare,
muncind de-a valma in jurul cosurilor de fabrici, care
margeneste vioaia vale a Prahovei si tinde a o preface
intr-un singur roi de munch duc'atoare de bogatie si
civilizalie. Sa'tenii de pe munte glsira si aici de lucru,
si satul for crescu si din acest motiv.
Dar Sinaia, frumoasa, raudata Sinaie nu este si nu
poate fi un oral. It'acoarea cheam5, la dinsa si frigul
timpuriu o pustieste. Oaspetii ei vin la Bucuresti cind
nu trec granita.
Clci se vad si aici marile neajunsuri ale clasei bo-
gate de la noi. Fiecare trale§te pentru sine si pentru
clipa prin care trece. Atitea vile n-au creat nimic co-
mun pentru locuitorii lor. Nici un loc de intilnire
culturara, nici un teatru, nici o bibliotecV, nici macar
un sir cuviincios de pra'valii pentru toti boga'tasii aces-
tia, cari vin cu muntii for de cufere. i astfel durabil,
logic, normal e aici numai ce nu porneste de la din-
1 Nici azi, afara de teatrul legit de o casa de joc (1939) (n. a.).

270-
iii : ma'na'stirea cu biseria: noua, destul de frumos
reparata de dd. Mandrea si Pompilian $i asa de luxos
impodobita e si lumina electrica ! apoi clIdi-
rile curtii regale, fabricile si, pentru ele $i pe linga ele,
casutele satului taranesc. Ei, elegantii Sinaii, slut
spuma care nu foloseste si se imprastie.
Peste vreun ceas esti la Predeal, trecind prin ca'sutele
de vara ale Bustenilor, alt adapost de bucuresteni, si
prin fabricile Azugai. Granita e taiata prin codrul
muntelui malt, granita grea de trecut si aspra...

8. DOFTAI\A, BREBUL

Un tren incetinel, cu vagoanele pitice, foarte inguste,


duce, printre rupturi ale coastei lutoase, in citeva mi-
nute la Doftana, alt loc al dohotultu", al pacurii,
duia, care s-ar putea chema, ca alt sat din aceiasi Pra-
hova, si Pacuretii".
Aici a fost oda6": o vestita ocna, unde osinditii se
coborau pentru a desface lespezi din stinca de sare.
Apa a navalit cu timpul, si galeriile, si fara de aceasta
saracite, s-au inchis. In prapastia cea veche a< intrat
pamintul, astupind-o in parte, pe cind cea noua se
poate vedea inca in parasirea ei desavirsita. Iar oc-
nasii" sint astazi numai muncitorii in deosebite ra-
muri, cari lucreaza supt pusti sus pe mal colo, unde,
din bogatia copacilor pasnici, se desfac marile acope-
reminte de tabla rosie.
Altfel, Doftana are numai ulicioare ce suie greu pe
dealul sfarimicios, casute de tarani s'araci, ai ,caror co-
1 Dar cu totul impotriva stilului local §i cu odioase chipuri pe
turnul de intrare (1939) (n. a.).

271
pii riitace5,c dupa cite un gologan pentru orice fel de
sluiba unul, neputind face alta, imi minglia, sar-
manelul, ghetele neprafuite in prajma garii. Un-
deva, de. vale, departe, e o biserica din vremuri. Si,
daca este o miKare in aceasta gala, daca linia nu e
parasita ca ocncle pustii, aceasta vine numai din fap-
tul ca la Doftana sosesc carele ce aduc pacura din alt
miens rezcrvoriu al ei, Bustenari odinioara taie-
torii bustenilor rclin munte uncle, peste castrce si co-
libe, peste holde si livezi, peste nevinovAia curata si
multamita s-a napustit acelasi avant de lacomie care
a prefacut Cimpina.
In sus, pe linga apa raschirata a Doftanei, care se
strecoara in vile pc intinsa albie de prund, 6e ajunge
tntr -o jumatate de ceas de mers iute la marele sat de
munte al Brebului, Interneiat cindva nu de un stramo
Brebul, care n-ar fi greit alegindu-si aice, pentru el
si tot neamul sau, local de salasluire, ci dupa un-
breb, .un castor, rar animal spre peire, vrednic sa
fie pomenit astfel. 0 mare bogie de livezi 11 In-
cunjura, si lunga strada curata i1 taie prin mijloc.
Biserica Brcbanilor e o veche manastire. La marge-
nea satului se ridica un stralucit turn batrin care se
poate asamalna doar cu al Cimpulungului. Razimin-
du-se pe frinturi din zidurile care, scazute, incunjura
totu4i. intreg cuprinsul manastiresc cu perc[caua lor,
strapunsa de ferestile menite puscasilor de odinioara, el
desfasura cu avint liniile caramizii fari, impodobite cu
irtiri de firide. Si astazi sung de sus clopotele din
arama pc cart au ,claruit-o domnii evlavio§i ; clopota-
rul Oran mai suie treptele tremuratoare, speriind so-
pirlele marunte care dau o viga vemic innoita ruine-
lor sarutate de arica soarelui'de vara.
Biserica a fost facuta de insu5i. Matei Basarab, fn
165Q. Se pare ca batrinul domn cucernic voia sal faca
272
loc nice vreunor rude moarte mai demult, caci zidi-
rea are inca o incapere, pe linga pridvorul de stilpi,
pe linga pronaosul ce sprijina prin frumoase boltiri
doua turnulete $i pe linga intinsul $i luminosul cuprins
al naosului : c camara de ingropare, unde astazi nu .Se
mai vede insa nici un mormtnt de ctitori.
Altfel, numai accasta forma generals a bisericii a
ramas ca pe vremea intemeietorului ; pe afara chiar,
i s-au adus uncle schimbari. Zugraveala e noun, de$i
foarte buns, lucrata in linii maxi, cu un deosebit biel-
$1tg de aur. Toata zcstrea de odajdii $i odoare s-a risi-
pit $1 a fost inlocuita. N-avem astazi nici macar ace-
lea care au fost date in loc la reparatia din 1834 sau
la cea mare, din 1843. Cea dintii a fost facuta de un
harnic egumen, Isihie, care a cladit turla cea noun,
clestul de bung ; le cea de-a doua, savirsita supt vocla
Bibescu, in vremea secularizarii averilor acestei ma-
nastiri de tara, s-a ostcnit un arhimandrit Teodor,
care venea din $coala de credinta $i munca de la Cer-
nica, a ob$tejitenilor, calugarilor traind impreuna, ca
osta$i ai rugaciunii, ai cetitului $i scrisului.
Tot la 1843 s-au dyes $i casele domne$ti", clg-
dirge cele mari prinse intre chilii, acele incaperi de
umbra in margenea gradinii largi, unde se odihnea, in
mersul sau prin taxi% dupa cercetari, judecati $i Ana-
tori, caruntul voda Matci. Astazi, ca $i la turn, la
zidul de imprejmuire, vi aici roade necurmat rtth&.
Prin rinduielile secularizarii, parnintul, cu movie cu
tot, a trecut la eforie, care arendeaza, cui cla mai
mult, lanurile, iar aici a. facut, pentru nimenea, o gra-
ding de pomi vi de flori pe care o ingrijege $i stapi-
neste un neamt singuratcc. El e urma$ul Basarabului in
1 Biscrica s-a reparat de Cornisiunea NIonumentelor Istorice
(n. a.).

273
casa ctitorilor, din ferestile careia se revarsa prisosul
florilor din glastre.
Locuitorii ar voi sa puie aici scoala ; li s-ar putea
da pivnilile uriase pentru a-si %inea butoaizle ; gra-
dina intinsa ar putea sa fie cea mai frumoasa gra-
ding scolara din Romania.
Dar cum poate ajunge ping la cel mindru si puter-
nic donnta xelui umil si supus ? Un ultim project al
eforiei prevede darimarea unei parti din vechile
deli prin nimic ele nu cheama aceasta masura, fiind
mai maxi decit o zidire noua, de astazi. Dar veacul
care- nu mai poate irrremeia simte bucuria dracului sa
dea la pamint !

9. OCNZ-1 VECIIE DIN SLANIC

Slanicul-dc deasupra ascunde bogatiile de are ale


adincului.
Ocna veche, pustie, e una din minunile nestiute ale
acestei tari, ce nu se cunoaste pe sine si cauta aiurea-
cu mIrturtis ce are acasa din bielsug.
Multi ani, robii au spat putul de sare, largindu-1
in masura in care el se cobora printre straturile tari,
stralucitoare, in adincuri ce nu se puteau masura, nici
prevedea. Mestesugul inginerilor nu venise Inca pe la
noi, si fiecare chibzuia dupa, mintea lui, dupa expe-
rienta ce adunase. Odata socotelile acestea simple au
dat grey. Apele au navalit, si de atunei ele sint stapine.
Apele de jos, care-si sapa tot mai adinc, prin topi-
rea inceata, rabdatoare, cazanul urias, par adormite,
moarte. Fata for verde, fara tin tremur schitat, acolo
unde nu razbat miscarile vazduhului liber, o simti
274
grea. Dobitoace, crengi, gunoale p pateaza Fara sa se
poata rufunda.
Sus, ploaia a fost un mester neintrecut. Dupa ce a
maturat repede lutul galben, ea a inceput lucrul sarii
gingase, ici taind diri adtnci, dincolo scrijelind usor,
prefacind de la o vreme muntele intreg intr-o fan-
tastica si minunata cetate, cu virfuri, turnuri, pesteri,
care cindva, prin patrunderi tradatoare, se poate na-
nd in clipa vreunui cutremur, lasind numai lacul
verde, cu apa grea si respingatoare, care samana cu
acele suflete blastamate, ce nu pot sa cufunde, ascun-
zindu-le in uitare, nimic din ceea ce imprejurarile uci-
gase, ruinatoare ale vietii arunca asupra lor.

10. UN VECHI TJRG STINS : BUCOVUL

Daca Iasi, la marele sat al Lipanestaor, drumul de


la Valeni la Ploiesti, to tnfunzi intre mari lanuri de
grtu, pe o mosie foarte intinsa. Tocmai se treiefi :
patru locomobile lucteaza de zor la inghicitul sno-
pilor, din cari desfac hrana bung, paiul zadarnic si
pleava, praful ce zboara in vent. Proprietarul cel nou
al marii mosii e un evreu, care a curnparat-o de la
un inaintas roman ruinat in parte prin lux. Dar griul
ce se alege in masini nu e al lui, ci al satenilor.-Ei
s-au inceles intre sine pentru a-si aduce nempi cu mes-
tesugul lor. Fiecare tsi are intr-o mica arie produsul
muncii sale, dar intre ei se vede cea mai buna inve-
legere, si niciunul nu incearca a trece inaintea celui-
lalt sau a-i incalca, oricum, drepturile.
Indata se ajunge in straditele intortocheate ale unui
sat mare. Dona curci boieresti intinse, cea din dreapta
foarte frumoasa, amintind prin potrivirea aleasa si
275
modcstia, discretia ei, vechile timpuri de gospodarie
netrufasa, m'argenesc drumul, care sc deschidc apoi,
cuprinzlnd in mijlocul sau biserica.
Fru-moasa incunjurime trainica de caramizi, zid de
strata si de lupta. Cladirea insagi sc ridica dintr-un
mare cimitir toke. mormintele ics la
drum citeva, Cu cripta for supt sticla, cu marmura lor,
cu fotografiilc for sterse. Te apropii, si afli ca acolo
se odihneste Procopic Filitis, nascut in Turcia ", si
urmasii lui, cari locuiesc in casele acclea solide pe care
le-a lasat vechimea.
Paretii slut din caramida innegrifa ; forma, cea in-
datinata. 0 inscriptie de la inceputul veacului trccut
net spunea nici un cuvint despre vreun Filitis : ea po-
mencste o intiie zidire de insusi cronicarul muntean
Constantin capitanul Filipescu care a fost deci si
intemeictorul casclor proprietatii si de fratele,,aces-
tuia, aga Matei ; tace asupra temeinicei reparatit in-
deplinite de nepotul de fiu al lui Constantin, Para,
de la care s-ax pastrat o sum de insemnari, pe cairti
si pe odoare ; in sfir§it ea aminteste car un nou Con-
stantin Filipescu,,_,acesta mare vistier, a innoit ctito-
ria inaintasilor sat.
Acum se lamureste schimbarea de stapinirc. Acest
Constantin vistierul a fost om bogat, puternic, ra
rnultlinriurire in zilele sale, acum o suta de ani. Supt
Constantin-voda Ipsilanti, el se bucura de o trecere
deoscbita la curte, iar, cind rusii luara in stapinire
Principatul, pe tiinpul razboaielor napoleoniene, toate
atirnara de la dinsul. La 1812, Tara Romaneasca
se intoarsc insa supt turci, si noul domn, loan Cara-
gea, socoti ca fostul ajutator al rusilor e un om pri-
mejdios, care trebuie prigonit. Ii trimese dar in stir-
gun la tara surgun din care se intoarse batrinul ,:u
totul zdrobit, numai ca sa moar5.$i totodatal puse
mina pe mosiile lui. Aceasta fu data lui Costandie
276
Filitis, episcopul de Buzau, pe care-1 adusese ruda sa,
mitropolitul Dosoftei, si, la rindul ssau, si Costandie
chema din Turcia" pe un al treilca Filitis, pe Pro-
copie, acela al c'a".rui chip se si ra'sfafal singur pe pa%
retele ctitoricesc de unde au fost izgonite chipurile
Filipestilor vechi si noi.
Pe acestia ii pomeneste nun3ai pisania, astazi nein-
teleasa, insemnarile de pe ca'rtile ce au da'ruit una
poarta subtirile slove delicate ale Capitanului scri-
itor si o icoan'a, pe jumatate putreda, pe bogat fond
de aur, supt care yen rugactunea scrisa cu rosu pentru
mintuirea unui Constantin-voca care e Brincoveanu.
Bucovul era odat'a resedinta ispravnicului, samesu-
lui si logofetilor cari cirmuiau judetul Sacuienilor ;
ei, ca si boierii de la curte, tocmiau si dasen pentru
tirgoveti. Dar, in veacul trecut, judetul, sud Saac"
al documentelor, a fost desfiintat. Cascle de birne
se ruinara% ulitele se acoperira cu term dc ogoare.
Satul de astazi e fi',cut ceva mai tirziu.
El e al proprietarilor, orientali prin singe, apuseni
prin cultura for pariziada% Mai slut si greet in Bucov.
0 fabric a adus evrei, ca-ri sint multi 1...]. Ba chiar
un italian si-a fa'cut sa'lasul printre ta'rani, si donna lui
umbla in portul lelitelor dinpartea locului. Altfel,
printre ai nostri obisnuita saracie, obisnuitul intu-
nerec ; incercarea de a be schimba, pe care o face preo-
tul, trece, fireste, dreiit instigatie.

11. URLATII

Un scurt drum pe soseaua ce se intinde dincolo


de pustietatea pietroasa a Cricovului face sa se vad`i
pe dealul din stinga ciudata cul'a'" cu clopotnifa de
277
4iserica si livezi tntinse a familiei Be lu, greceste Bel-
'Nos, cu titlul austriac de baronie, capatat duixi ce
vistierul cu acest nume al lui voda, Caragea interne-
iase, pe o cale care a ramas in amintirea poporului,
si o vistierie proprie. Acest colt de belsug boieresc si
de mtndrie stapinitoare face parte din Ur latii, cu
numele- porecla indescifrabil.
Aici, in gura Urlatilor, in locul unde Cricovul
scap'a' din strinsoarea dealurilor si prinde a se zbegui
pe tntinderi sese, aici a stat la 1711, in varg., Con-
stantin-voca Brincoveanu, cu cea din urma ostire a
Tarii Romanesti, mii de boieri, boierinasi, ostasi de
carte si slujitori" -ta'rani ; a stat el asteptind sa vaca
cum hoara'ste norocul rkboaielor la, Prut, ca sa stie
daca ramine cu turcii on merge s'a se inchine imp5.-
ratului celui nou al muscalilor. Acuma insg, pe ma-
lul drept al Cricovului,, se r'ilsfira case de tall, din
care se ivesc Kloua sfioase bisericute din veacul al
XVIII-lea, cu copereminte si turnulete de tinichea
vapsite, urit, in rosu inchis. 1 Tar doua, trei strati al-
atuiesc tirgul Ur latilor.
N-are a face cu Valenii, deli locurile sent foarte
frumoase. Aici n-a fost nici boierime localnica veche,
nici popas de negustori si earausi din Brasov.
Tirgul s-a facut in vremi mai noua, rapede si ra'u.
0 strada ingusta tndeasa hanuri primitive, bk5nii,
farmacie, oficiile administrative. Tot trecutul s-a
dus ; noul stil hid domneste in vole. Biserica mare,
intro piata", a fost tiealosia, in stil nou, pretentio§,
cu on pridvor calzut si cu zugra'veli proaste, care se
sterg.
4 Biserica galbena, cu vechi fresce, scoase la lumina de supt
nictura in ulei a lui Tatirescu, a fost complet reparata de Comi-
siunea Monumentelor Istorice (1939) (n. a.).

278
O cocoana in multe zorzoane inainteaza maiestos,
se intoarce in urna pentru a constata impresial 4
trece mai departe.
E complementul civil izatiei" urlatene.

12. 14 illANASTIREA Zz1i 111-704

Triste si vulgare imprejurimile in aceasta zi de


sfirit al iernii, cu soarele calatorind pe jumatate
ascuns prin deasa negura rece. In capatul mahalalei
cu casele rare si murdarele strade inguste, rasar ca-
zanele ale distilariei de petrol Vega", cu lun-
gul minaret fumegator al cosului. 0 imprejmuire de
lemn urita, pripita, pare ca vrea sa tainuiasca toate
cele ce se petrec inta'untru si din care nu razbate ni-
rnic prin portita data In latttli, desi chiar in zi de
dumineca viata nu va fi incetat cu totul in acest iz-
vor de bogatie pentru neamuri.
Mai incolo, o prelungire de casute de tara cu inal-
tul coperis de sindila marunta, rotunjita, rinduita ca
solzii unei zale asa cum se obisnuieste numai prin
aceste parti prahovene. E mahalaua mahalalei, pre-
lungirea prclungirilor din urma ale orasului. Ploie. iii
cel mic, al taranilor de odinioara, al lucratorilor de
fabrica de astazi, inc a murdari si vitiosi Ploien-
tiorii.
In Ploiestiori, linga o bisericitta din care am des-
gbiocat frescele de un palid galben si roz, casa pu,
ternica din veaeul al XVI-I-Ica, cu cotloane ascunse
si pivnite adinci, clainuieste.
Si, mai incolo, la Scaieni, mari cladiri vechi, in-
negrite si darapanate, intr-o livada pustie, uncle prin-
tre copacii razle-ti se tiraste o ciudata apa de lesie : e
279
fabrica de ltirtie de hirtie ordinary a unui evreu.
Aceasfal temnita" a rnuncii e pecetluit'a de odihna du-
minecii, si numai unda cenusie care hraneste masinile
se prelinge peste pajistea inghetat, cotropitsal de za-
pady.
Acuma iata". un Sat prahovean adeVarat. In marge-
nea drumului, foarte cercetat3 dar foarte rau tinut,
multe circiume patisite, moarte, cu ferestile goale,
soproanele pustii si obloanele ckute de mult. Bise-
ricuta, sclivisita si va'ruita, are in pa'retele din dreapta
o piatra, spat cu mults r'aldare in intortocherea,
suprapunerea, ingra'm'a'direa slovelor, care spun ca
zidirea e numai din anii 1830, de supt mitropolitul
Grigorie cel bun si harnic. Dar zidul care incunjufa o
curte larga, zid Acut din bolovani surf pusi in cadru
rosu de csair5.midii, cum se vede in zidurile tirgovis-
tene si in atitea tmprejmuiri de moschei din Con-
stantinopol, vorbeste cl16 o vreme mai veche, cin0i-
serica era de lemn.
Se slujeste : oamenii abia incap inra'untru ; femcile
poarea imbra'ca'minte de tirg, curat5 cu colorile vii ;
portul blrbatilor e cel obisnuit la munte. Un cinta"-
rec, foarte aprins, da atita glas de zbirniie ferestile.
Ctnty tare psaltul !
Un tina'r in haine or5senesti, care s-a luat dupa noi,
de cum ne-a va'zut in usa bisericii, zimbeste de vorba
noastt1, si nu se poate ;inea a ntt-spune :
Cel care cint5., e psaltul din strana stings, ma-
car ca azi e in dream.
sa apoi un timp, se cugets si intregeste :
Ca in dreapta-s eu. Dar azi nu not : stilt r'lgu-
si.t.
? !
Da, rgusit ; asa-s en totdeauna cind beau.
280
In margenea satului ccue4tipe dreapta, si to cobori
In ripa pentru a trece Teleajenul. Sus alearga injghe-
laarea, prea usoara in aparenta pentru a fi mareafa,
a until pod nou pentru lima, Inca nestrabatuta de lo-
comotive, ce duce de la Plotesti in sus si ale carii
cantoane, ce imita case de Tara, inlocuind greoi cu
-Ogle coperisul de sindil'a revarsat slobod in jos, se
vad rspindite pe cimpie. Apa 1i -a rupt de citeva zilc
prinsoarea de gheata, lasind din ea false termuri sti-
cloase ; e asa de mica., incit cursul ei limpede mt
acopere macar roata trasurilor noastre.
Un al doilea sat are o pravalie a careia firma
ureaza in, versuri tot raul aceluia ce ar dori rau sta-
pinukfi ei. La circiuma se face popasul tuicei calde.
Circiumarul tine §i odat de oaspeti intr-o casuta noua,
alaturata, pc care a zidit-o ca pentru domnii din oral.
0 mare primarie incapatoare iese cu toata siguran%a
la drum. Iar, in stinga, o carare inghetata fuge, prin
ogoarele inzapezite, catre biserica facuta in vremea
dud boierii stateau la Tara $i aveau acelasi Dumnezeu
cu taranii lor. Crucile de morminte, foarte dese, au
margenile scrijelate in tot chipul de,aspri mesteri sa-
testi ; cite una tine pe piept o cuttuta de lemn pentru
candela, in lipsa careia pasarile cerului iii fac toate
rosturile in ea. Ulcelele sparte linga carbunii risipi%i
arata grija curatirii de pacate, prin miresme, a sufle-
'telor zburate.
Dc-acolo incep Lipanestii : cel din jos, mai in vale
§; prin el trecem cel din sus, mai departe, ca-
tre munte. Multi dintre locuitori sint mosneni, cu
paminturtle for vcchi : aceasta se cunoaste 1i dupa
marimea si buna rinduiala a caselor bine sindilitc, al-
catuite din mai multe incaperi, cu pridvorul de lemn
pe stilpi, cu tot felul de lucruri scoase la aer, intre
care foarte frumoase scoar;e. Numai rasar in porti
281
pruncii golasi 5i descutti de prin atitea alte' sate, ci
omuleti bime aparati de frig, cari au fata unor copii
depring sa manince. Satenii privesc in fata si nu se
caciulesc a bung -ziva dupa datinele serbilor si claca-
ilor de pe vremuri.
Ziva de astazi ii stria insa prin frigurile petrolu-
lui. Adulmecatarii de cistig au razbatut i in aceasta
vale a Teleajenului, si, daca nu se ridica pins arum
sondele, daci brazda nu e spurcata cu zeama neagia
a pamintului adinc, toate masurile sint luate pentru a
incepe, poate chiar in primavara, scormonirile de in-
cercare. 1 Cei mai multi dintre oameni s-au lacom;t
sa-si vinda ogoarele, ba unii si-au instrainat chiar,
prin lungi arende, yatra casei, din care nici aga nu se
pricepeau cc sa faca.
Un drum ingust, printre ingrkiturile de nuiele ale
unui sat sarac, duce la Manastirea Zamfira. Apropi-
erea lacasului de adapost al maicelor se simte prin
ivirea- cite unui culion de calugarita in curtea unei
gospodarii de Tara Cu copii multi. Satul a fost odata
al schitului, si oamenii se arata smeriti la datul bine-
telor, pe cind copilaretul scoate chiote lungi si striga
glume pentru nemtii" cu petrol din trasura.
In mijlocul unei mari livezi se pierd cladirile ma-
nastiresti, din care se descopar mai departe numai
turn urile de lemn yi tinichea vapsita ale bisericii
celei mari si noua. Cum ai trecut poarta, se vede Insa
vechea ctitorie a jupanesei Zamfira, sotia lui Mano
Apostolu, omul de incredcre al Brincoveanului, pazi-
torul juvaierelor lui din stralrthitate, si a[1] nurorii sale,
Smaranda Balaceanca, urmasa lui Constantin aga, cel
mort la Zirnesti, luptind pentru. crestinatate si pen-
tru ambitia sa, in rindurile nemtilor, si, prin bunica
Astazi e una din schelele cele mai bogate (1939) (n. a.).

282
sa, rnladifa. a--lui Serban-vda Cantacuzino. Indata,
pe stradiTe intortochiate, rasar casutele maicelor sa-
race, de la margene. Aristocra;ia celor optzeci de
fiinpi desparcite de lume, care li se pare zgomotoasa
si incurcata, sta, in fata, in cercul de case bune, mi-
nunat de sirguitor ingrijite, care incunjura biserica de
capetenie, unde zi si noapte sent tndatorite a merge
pentru inchinaciune. In cea mai frumoasa locuinfa
lade o cafugarita care a scris si carticele de cintari $i
ar fi avind o biblioted, mostenita de la doua din
inaintasele ei. E prea bolnava insa ca sa ni fie ine-
duit a vedea vechile carpi ce se afla in pastrarea ei.
Biserica din mijloc e un dar al mitropolitului Ni-
fon, care era ploiestean: A fost zidita in stilul de in-
ca"patoare hala ce se obisnuia prin anii 1850. E bine
mobilata si incalzita cu,sobe de teracota ; pa:streaza
picturile, de o minunata seninatate curata, ale lui
Grigorescu tinar, pe catapiteasina. Interesant diaco-
nul, un teolog tinar, care e de parere ca sdarecii au
drepturi ce nu se pot atinge, asupra cartilor vechi.1
Vrednia de toata luarea aminte e insa ctitoria
Zamfirei, de la care am ga'.sit insemnari si intr-o veche
carte din anii 1730, in biserica cea mare. Mesterii
platrci de dinsa, supraveghiaci de un preot, au lucrat
dupa placnul indatinat al crucii ; frumoase sapaturi
Inflorite incunjura iisa si ferestile. Urme de zugra-
veala buns se vad pe unde s-a cojit brutala muru-
iall de var. Icoana intinsa credinciolilor se sprijina
pe un pupitru maiestru lucrat in lemn, si alte doua,
cu incrustari de add, ;in cartile din strane. Intr-o in-
naditura e bolnica, si multe capacini galbene se insira
pe rafturi sau se amesteca in sicriase cu alte frinturi
de case, din care se ridica de obicei o cararnia pe
1 De atunci a venit in local Fur un diacon invatat, parintele
N. Popescu, cercetator priceput al vechii muzici bisericesti. El a
suit mate treptele carierei de preot si carturar (0. a.).

283
care. a scrijelat In cirilicet care nu s-au pa'ra'sit Inca
in acest rost, numele rkposatei.
Biserica slujeste acuma satului sarac. Nasalia de
lcmn negru e razimata de pridvor. Crucile sapate as-
pru curind tot micul cimitir in care se coboara din
dud-in cind si trupul maicilor adormite. Un mormint
e de tot proaspat, o fetita din sat care a foss' adusa
deunazi ; carbunii rug.aciunilor pentru iertarea sufle-
telor nu s-au imprastiat Inca de vent, si bradul cu-
nuniei cu Ingerul mortii e 'Inca verde ; panglicile,
florile de hirtie, gernne de bucurie za'clarnica, se cla-
tina trist la fiecare suflare.

13. V ALENII DE AIUNTE

De la Ploiesti o linie apusai spre Slink intr-o vale


ingusta, printre gospodarii taranesti bunt, Cu livczi
bogate. Mari inaltimi cu liniile blindc, acoperite de
verdeata gradinilor, a viilor, a padurii tincre inchid
de aproape. vecierea.
Ne oprim la Poiana, un singuratec colt de taxa,
uncle in afundaturile dintre frumoasele muncele prie-
tenoase trebuie sa fie un sat.' Trasuri din Valenii
de Munte asteapta. Cu una din de facem scurtul
drum de vreun ceas, pins la marele sat de vcchi boieri
ai Telcajenului.
In urma ra'mlne zunestecul de culini rotunzitc, din
care cele mai dep'artate infatiseaza un albastru dulce
ca si al cerului. Intr-acolo e valea Slanicului st tir-
gul de munte cu ocncle si osindi%ii. lui, cu pracerea usu-
rateca a oaspetilor de vara, printre sari sint multi, tot
1 Frumoase bisvici mai nova, in aceasta Poiana (1939) (n. a.)..

284
mai multi evrei, si mai hogati si mai saracuti chiar.
Mergem pe un drum inalt intre miristi de griu des
bi ogoare de porumb taranesc inchircit si ramas in
urma.
Bune case de birne, frumos varuite .i acoperite cu
un inalt coperis de sindila marunta, foarte strins
prinsa ; uncle au doua rindun, dintre care cel de jos
cuprinde pivnita, ca in Muscel, in Arges. Vechea ra-
ze* se simte, si dupa ea, dupa buna ei orinduire cu-
rata si vrednica s-au luat si clacash de odinioara.
Imprejmuiri bine acute .i ingrijit tinute cuprind li-
niile prunilor, pe can insa in anul acesta navala omi-
zilor 1-a lasat fara roada.
$oseaua prafoasa pe care o urrnam de la un timp,
soseaua de la Ploiesti, merge acum alatun cu o linie
ferata noua, cam slabuta, la care se lucreaza Inca.
Vagoane de incercare sint oprite linga o gara, care,
pentru ca e acoperite cu greoaie, dar cocheta tigla
trandafiric, pentru ca are turnulete 4i cerdace 5i stilpi
de lemn, pretinde sa fie in stil national", ceea ce
dczmint armonioasele cladiri de birne cu netezii pareti
albi, cu.ferestile mici si rare, cu trainicul coif negru
al copensului de *India.
Intram in. urbe", cad Valenii sint comuna urbane,
cu judecatone, spiral, trecut Si ambrtie. Pravaliile n-au
nimic modern", dichisit si pretentios, pe de o parte,
neserios .pe de alta. Dating veche a ramas neschim-
bata, 1i, unind gara sura.-rosie, unde n-a inceput inca
viata cea noua, ti se pare ca te-ai stramutat deodata
in vremile de acum cincizeci sau o suta de ani, cind
pasul Predcalului era strabatut numai de citiva pa's-
tori mocani cu oitele birsane, cind laNSinaia, dupa un
lung drum de mareata salbatacie, numai clopotul de
utrenie si vecernie al calugarasilor rupea, dimincata
§i seara, pacea muntelui ascuns, iar pe dincolo, pe la
Bratocea, necurmat vcneau, pornite din Sacelcle ro-
285
23 Romania cum era ping la 1918, vol. I
tnanesti, carale ce duceau marfa de Brasov pe drumuri
mai lesnicioase, pe suisuri si povirnisuri mai dulci,
pina la acest pupas dintii, dupl doua, trey ceasuri,
al Valenilor, unde asteptau hangii si negustorii greci,
veniti de prin Macedonia si Albania, unde tirgovetii
erau gata de un ajutor care li pria gospodariei si
uncle boierii cari nu se duceau bucuros aiurea priveau
de sus din cerdace la venirea chervanelor cu bogatie-
evropeneasca".
Acuma bogatia s=a dus, deli poste nu pentru tot-
deauna, caci acest pamint de sare $i de pacura fag-
duieste mult pentru viitor sit paminturile neatinse ale
statului si eforiei mai pot intoli o sarna de oameni,
pe cari-i dorim sa fie romani.
Dar ceea ce-a ramas, e omogenitatea poporatiei ro-
manesti [...].
A ramas iubirea, respectul pentru dating, care se
pastreaza in bolta loasa a negustorului, in casuta fru-
moasa a tirgovetului, in rnarea curte, cu doua caturi,
cu imprejmuire de zid, cu paza de salbateci zavozi
inaintea acareturilor batrine care nu cuprind mai ni-
mic. E o datorie ca viaa de miscare ce se pregateste
sa nu se atinga de aceste scumpe scule, care dau far-
mecul acestui coltisor de lume. A ramas buna via
taraneasca, de oarecare bielsug, a satelor vecine, de
unde yin la bilciuri, mai ales la cel de Sinta-Marie,
,dantuitori din sapte sate in sapte porturi, a carer po-
trivire ar fi in adevar stralucitoare. a
Intr-un ,centru" sint pravaliile, insirate pe o sin-
gura strada, gradina publics plina de eolturi de
umbra, unde se pot aduce autari si bere buna 2, citeva
1 Obicei displrut. Din bilci a ramas mai -ales un prilej de belie
populara, cu pepeni verzi aruncati pe sttacli, o cherrnesi (a. a.).
2 Acuma gradina fundatiei Cuvintul" pentru cari populace, iar
gradina e frumosul part pe local maidanului murdar al ,pietei sap-
taminale (n. a.).

286
din curtile cele mai vechi, prin multeleincaperi ale
carora ratacesc umbre de boieroaice saracitel. Si acolo
e si Manastirea Valenilor, de unde a plecat tirgul tot,
asa precum din Manastirea Sinaii a plecat tirgul, re-
sedinta regard' si locul de vilegiatura al Sinaii de astazi.
Daunazi, cladirea, de la sfirsitul veacului al
XVII-lea, era in decadere, daces nu in ruing. Fusese
darimata intii de cutremurul cel strasnic de la 1802,
apoi o inaltase din nou, impreuna cu clopotnita si
chiliile, cu ajutorul unui polcovnic dintre tirgoveti,
egdmenul grec de atunci, din 1802-1809, care ocir-
muia acest mitoc al Cotrocenilor. Apoi si dupes aceasta
reparatie biserica a inceput sa-si piarda. puterea. Dupes
multe staruinti ale unui preot cu intentii bune, pri-
marul conservator", un harnic taran, care a putut
sa ajunga in rindul si chiar in fruntea celor dintli
gospodari ai tirgului, Pisau, s-a induplecat sa dreaga
cele stricate si sa innoiasca si unde nu era nevoie.
1802 j
S-au sters inscriptii aceea a lucrarilor de dupes
s-au facut din tiou, fares a le fotografia ma-
car in intregime, chipurile ctitorilor, s-au vapsit cu
uleiuri, intr-o urita coloare cafenie, cei doi stilpi ra-
masi din obisnuita colonada, care despartea tinda fe-
meilor de biserica propriu-zisa, s-au facut sfinti not
in genul modem". Totusi, cu inalta clopotmta, care
poarta inca, sus de tot, o insemnare- greceasca, tamin-
jita cu cenusiu, cu larga curte plina de morminte intre
zidurile de piatra, cu armonia liniilor arhitectonice,
cu inscriptia cea veche sapata deasupra usii, cu usa si
stranele lucrate frumos de un maistru care si-a insem-
nat numele, cu multe carti mai vechi, manastirea,
asezata pe un tapsan, care se vede bine din toate Or-
1 In timpul razboiului s-a stins ca si bunul mare proprietar
Ceresanu si septuagenara doamna Zanescu (n. a.).
2 S-a spalat pictura in ulei si an reaparut paturile succesive ale
frescei (n. a.).

287
234t
tile, face inca iinpresie, des; una mai mica decit in
vechile vremuri, cind in jurul ei se aduna toata viata
din aceste parti.
Ceva mai departe, dupa un numar de case albe si
mari livezi de pomi, un pod de- piatra inalt x trece
apa ce se rasfira usor pe un larg pat de prund peste
care atirna cracile salciilor.
Peste apa sau vale" i se zice Valeanca e
casa apelor, un chiosc dupa moda turceasca, unde gil-
glie izvoarele la .care yin locuitorii cu sticlele si cofi-
tele tor. Dupa obiceiul stravechi, moda de Constanti-
nopol, o cafenea simpla e injghebata in jurul locului
de unde pleaca undele racontoare si, tacuti, stau pe
banci ceasuri intregi, cu cescuta goala inainte, oameni
cari nu stiu ce-i lucrul timpul si ce lume se misca
in jurul linistii for de atipire. 2 Apoi, tot mai in sus,
acceasi strada mare" trece intre clacliri publice, in-
tre barbicrii mai mult goale si intre pravalii de citeva
feluri, in care, agale, negustori.si mesteri roman isi
fac, foarte curat, rostul de (chug.
Strade inguste, printre uluci si ziduri, duc la maha-
bale, pc linga aceleasi bune case pasnice supt coperi-
surile tuguiate de sindill neagra, to pare ca nu poate
putrezi. 0 biserica se afla in mijlocul fiecareia. Colo,
biserica Bercenilor, o irnitatie, de la inceputul veacu-
lui trecut, a manastirii, cu o ciudata inscriptie in care
slovele sapate au ductul. celor arhaice intrebuintate de
turci ; apoi biserica lui Filip, bunul treti-logofat
Filip, care era privit ca un binefacator in toate pri-
vintile al tinutului si pe care 1-a pomenit intr-o fru-
moasa cuvintare simpla profesorul gorjan, traducilto-
rul Halimalei (dupa el au venit tot dascali distinsi,
ca David Almasanu, latinistul din Brasov, si viitorul
arhimandrit Ilarion Puscariu, alt ardelean). Mai dc-
Lirgit frumos astazi (n. a.).
2 Acest colt de Orient a disparut (n. a.).
288
parte, intr-un tinut ca de tara,bisericuta Berivoies-
nlor, pe care mahalagiii o cred veche de trei sute de
am, se repara cu cheltniala for ; in apropierea ei se
ridica o cruc de pomenire din veacul al XVIII-lea.
Supt batrinul porn de ocrotire, vrcdnic de pomenire
ca si atitia nuci centenari, Sf. Joan, mai aproape de
centru, pe drumul ce scoate din Valeni spre nord, e
prefacuta cu totul, fiind chiar in inceputurile sale
foarte noua. Si, in sfirsit, tocmai la capk, in Tabaci,
o biserica de prin anii 1830, cu bune zugraveli ce par
inca proaspete, ling gradina unde se face o singura
data pe an, la Pasti; hora pentru popor. 1

14. DRAJNELE 2

De la biserica, aproape catolica, a curtii din Drajna


de Jos data aceasta vad chipurile, zugravite mai
ieri, ale ctitorilor, cu mindrul Alexandru Nicolae,
niort in 1852, asezat, maruntel, cu toupet cochet3 si
lungi mustati drepte, intre maretia islicelor, giubele-
lor, barbilor de protipendada : a lui Nicolae, tatal, a
lui Pana, bunicul, si vad si marele mormint de mar-
mura sapata care cuprinde pe ultimul boier de mosie
din acest loc de la aceasta biserica, al carii zid de
imprejmuire si a carii clopotnita sint mai interesante
decit arhitectura, suim printre casutele satului. Rin-
duiala cea mai buns, curkenia cea mai desavirsita
iti zimbesc de pretutindeni. Fericit colt de lurne !
1 Toate bisericile vechi, la care s-a adaus cel mai bogat tnuzeu
de folclor bisericesc, au fost refacute de Comisiunea Monumentelor
Istorice (n. a.).
Intre ,,Drajna" si dranita" de coperemint este desigur o le-
g'itura (n. a.).
3 Mot, smoc de par (fr.). (n. ed.).
289
Cotim-la stinga, Mind drumul cel mare ce duce la
Chioajde, sate cu numele foarte vechi, si apucam ca-
lea mai ingusta prin care se ajunge la alts Drajni,
ceade sus, pe care, intre samanaturi cu ogoare mkt
eau, data parnintul Filipestilor merge pe dincolo ping
in hotar, aici ne aflam pe locuri mosnenesti", ale
mostenitorilor a atingem in vreo jumatate de teas.
Mosnerni au biruit pe clacasii din vale, de cari vor-
besc cu despret, in fella de a-si cladi $i tinea locuin-
tile. Curti le sint pietruite frumos, stilpii sint lucrati
ici si colo ca o horbota ; pe politile dintre dinsii zbuc-
neste in frunzele de catifea floarea, de-un rosu aprins,
dar mingiios, a mascatului, muscatel", cu mirosul
fraged ; pc lemnele incovoiate ale batilor sau pe prid-
voarele acestor mindre case cu doua rinduri se zgreap-
Tana circeii de vita. 0 firma proclama minunca bancii
bogate, cu un capital de doua sute de mii de lei. E
meritul invatatorului; pe care -1 si zarim in treacat,
un linistit om in virsta.
Biserica e mai mult noun. Desi e departe in dimi-
neata, se face inca slujba. Prin intunerecul samanat
de lumina rosie a facliilor se poarta multa lume. Spre
biserica mai veehe din vale ne duce unul din ctitori,
pe pravalisuri de bolovani si peste ramuri albastre de
Teleajen.
0 cladire cu firide pentru sfinti, cu o incercare sa-
racacioasa de ciubuc infasurind paretii josi. Si aici c
slujba. Afara, femei merg pe la thorminte si aprind
candelele, si curata florile, si fumega cu tamiie dea-
supra movilei, aruncind carbuni stinsi ca si viata de
declesupt, in bielsugul ierbei. De departe a venit pa-
rintele s-o faca ; murgul maruntel, cu seaua pe dinsul,
paste evlavios buruiana cimitirului.
Rapede, mi se aduc cartile cele mai vechi, care, in
lipsa unei pisanii, deslusesc rostul intreg al biserich $i
rostul mai nou al satului. Zidurile i=au inaltat la sfir-
290
situl veacului al XVIII-Iea, si cel dintli preot a fost
popa Stanciul, care ajunse pe urmi gi proiestos si a
anti iscalitura, miiestru incondeiati, odati pusi si
in criptograing, se vede pe toate vechile tomuri chiri-
lice. Siterui cari s-au strins suit, la o parte, si
femei, dar firi port romanesc ; linga centru" am va-
zut chiar o grupi de fete in rochii de oral, trandafirii
5i albastre asculti cu multi luare atriiinte si recu:
nosc : pe popa Stanciul, pe vechii ctiton, strabuni ai
celor de faci, pe cutare mocani din Ardeal can si-au
trimes cirtile de dank. E o destepta'ciune, o sigu-
rand, o prietenie veseli care to incilzesc la mima.
Until a stiut sa afle rostul criptogramei, pe care n-o
puteam deslusi.
Si iati vine de se amesteci la mica sedinti de isto-
rie locals, pe temeiul documentelor, si pirintele. Si
sibs vreo saptezeci de ani ; barba albs curge in valuri,
pirul se revarsi in plete Inca sure ; sprincenele negre
fac umbra deasi deasupra ochilor buni. Aude si vede
ca oricare din tineri. $i pare -as vrea si-1 yid cilare
pe murg, pornind spre casa sau apucind, in aceasti
zi de dumineci, drumul Valenilor, ca unul din popii
razboinici de pe vremuri, cari biruiau pe satana gi cu
ascutistrl-sibiei, cu glontcle flintei.

15. iIANASTIREA VERBILA

Iesim din Valenii de Munte pe linga soseaua pie-


troassi care duce la Ploiesti, ici $i colo, alaturi cu linia
ferat'al noui, la care lucreazi de-zor tirani din impre-
jurimi gi uritispecialisti" sirbi si bulgari. Cel dintii
sat bine rinduit pc margenile drumului are o bisericl
noui : la poarti e atirnati o cutiuti pentru sirmani.;
am zant pe preotul tinir in foarte frumoase odijdn,
291
care-si facca prin sat zi-ntlia" de august ; la o mare
distanta se tira un- dascal amortit de vrista.
Ceva mai dcoparte rasare dintre copaci frumoasa
casa de tarn a unuia dintre proprictarii Mari ai cinu-
tului ; linga Ploiesti un evreu i-a luat locul, pc urma
datoriilor. Aici el se mai tine deocamdata.
Pe malul sting al Teleajenului rasfirat in limpezi
piraie.albastre pe un pietros ciinp de prund grauntat
se intinde, cu case mai slabe decit cele de la munte,
dar in mari livezi de pruni, satul Magurelelc, numit
asa dupa paduri care s-au prapadit de atunci. Are
doua biserici : una din anii '30, iar cealalta de la sfir-
situl veacului al XVIII-lea, cladita de sotia unui boie-
rmas, mama a unui copil care nu purta numele sotului
ei, mostenitoare a Cantacuzinilor, cum spune 1usdsi,
cu mindrie. Preotul e gi invalator, si are si un han :
face politica si, pe linga interesele lui, se zice ca apata
si pe ale taranilor, cari au de lucru cu proprietarul de
vita noul din casa cea frumoasa incunjurata de un
pare des.
Aici lasam drumul Ploiestilor, care duce indata la
satul Filipestilor si cotim pe linga un curat han rorna-
nese, cladit in stil vechi, la stinga. Mult timp ratacirn
pe cimpul pirlit de soare, uncle porumbul inchircit
ridica strujeni slabanogi. La girezile de gait, $i aice a
inceput treierul cu marina pentru boieri, pe cind oa-
menii lucreaza prin curtile lor, dupa vechea dating,
calcind griul cu caii minati in jur de sfircul biciului,
sau strivind spicul supt picioarcle incete ale boilor ;
prin uncle ograzi, gospodarii au inceput a-1 si vintura.
Toata casa are de lucru ; fcmeia e acum de valoare
mare, pe cind, spune vizitiul, un Oran din Valeni,
iarna nu e bine sa o ai in casa, eaci hrana e putina
si lemnul scump.
292
P5duri se v5d pe coastele din stinga si satelc albe
cuteaza pe-aici s5 se r5sfire in vileag, pe povirnisurile
for sau chiar pe culmea liniei de dealuri.
Un han deschide satul Mchedin ;a, c5ruia i se zice
si Podenii de Jos. Hangiul b5trin, roman sau grec,
vinde m5sline, yin prost si bere rece, din -p5hare c5-
rora murd5ria ingr5m5dit5 li da o coloare specia15.
Ceva mai departe, o biscricut5 de birne to pofteste sa
intri prin versuri naive, scrise pe stilpii de lemn ai prid-
vorului. Inscriptia zugr5vit5 aratI ca innoitor pe un
grec arendas de d5un5zi, al drui chip se si vede zu-
gr5vit in portul lui r5s5ritean. Un biet copilas strIveziu
de slab si cu ochii adinciti in ceardne negre, bolnav
de friguri role r5t5ccste printre mormintele cu cruciliti
de lemn, eautind pard locul in care curind el insusi
ova merge s5 se odihneasc5 de nedreptatea acestei lumi.
Satul se mintuie cu case tig5nesti, abia injghebate :
movili de lut murdar intre porumburi inalte. Copiii
goi iyi arata pielca ca arama si pisla creata a p5rului
stufos. Nu ies la drum, nu fac tumbe, nu cer de la
boicri" gologanul". E un inceput de asezare, de plu-
g5rie, cu alte moravuri. Satenii, can au pepeni verzi
pe ogorul for si -i scot in vinzare pe mescle de lemn din
mijlocul cimpului, adeseanep5zite de nimcni, nu par
sa aib5 ca musterii haramini.
Drumul mai insir5 un sat, apoi, pe ling ripa Cri-
covului cu apa sarad pe obisnuita albie larga de to-
rent, s5m5nat5 cu pictrisul dc ieri si ccl de sute de
am., din malul inalt de lut nisipos iese, in oblojeala
for de scinduri, conductele de fier, tevile pline de
petrol ale americanilor cari-si au salasul la Aposto-
lache. Cir5ri ascunse prin porumburile inalte suie
acelasi deal, pe culmea druia se easfir5 c5r5rile drepte
ale viilor noun. Pe ele vin alene dintr-un sat, ascuns
ping intri in el, tigancele tuciurii, cu puzderia copiilor
pe 11110 poale. Este deci in apropiere un sat man5sti-
293
resc ai carui locuitori de astazi, urmasi ai vechilor robi,
intrebuinteaza mai bine sau mai rau oricum, nu
pentru o adevarata gosPodane statornica liberta-
tea, sfinta" libertate ce s-a dat panntilor si buni-
cilor lor.
Abia se vede, foarte de aproape, manastirea de care,
sute de ani, a fost legat nearnul lor. Dintr-o plata
larga,J ca de sat ardclenesc, vezi o intrare darapanata,
pnnsa intr-un zid ca de cetate tare. Desi, cum spune
o farima de piatra zvirlita in curte, acest briu de
piatra a fost innoit cu totul pe vremea lui voda Ca-
ragea, acuma un veac numai, de un egumen grec care
avea interes sa locuiasca bine si dorea sa nu fie pradat,
dar stia sa-si economiseasca banul, vezi inalte cladiri
de caramida tare si de piatra prin care se crapa fe-
restuici pentru impuscatin dusmanul ce ar veni de
undeva din lunca, din vii, din paduncile vecine. Bu-
ruiana salbateca navaleste curtea; nici preotul, pe care
nu stm cine zicea ca 1 -a gash clormind in altar intr-o
zi de foc ca aceasta, nici dascalul, care a trimes cheile
printr-un baictas balan in camasa neagra, care nu tie
sa zica decit un hi" de intrebare si un hihi" de Id's-
puns, nu-si dau osteneala se faca, in acest bielsug de
putere vegetala, macar o cosire de fin. Stapine peste
tot locul intins sint numai albinile si poate serpil de
ruina, can si-ar avea bune culcusun Imre birnele dis-
locate ale locuintilor calugaresu parasite.
Mai s-ar parea ca biserica are o forma ciudata. Te
lamuresti insa indata daca cetesti pisania cea vcche,
in doua bucati de piatra aruncate dcasupra lespezilor
scarii, apoi cea noua, stingaci scnjelata de un rau cu-
noscator al limbii noastre si al mestesugului sau, da-
ca-ti opresti ochii pentru ca sa.admiri usa batrina,
care a scapat ncatinsa de tragedide naturii si dc pros-
tia de comedic a oamenilor, daca, incunjurind prin
balariile cc-ti yin ping la briu, minim] inainte un adc-
294
varat roi de gize indirjite, privesti acelea din feresti
care au ramas in fiinta.
A fost un lacas frumos si trainic, mic, dar plin de
armonie, ridicat pe vremea lui Radu Calugarul, Radu
fost Paisie, odinioara fecior de domn adapostit la
Manastirea Argestilui, de catre boieri cari pe vremea
lui nu mai aveau trecerea, puterea, boieria de fapt de
care se bucurase supt alt Radu, care, daca n-a avut
niciodata cirja in mina, a stiut sa invirta bine buzdu-
ganul : Radu de la Afurnaii. Una din pietrele, frumos
si original sapate, in linii rotunde italiene, in dibace
legaturi de slove, numeste pe ctitori : Dragomir spa-
tarul, Toma banul si pe mai micul for tovaras care
poarta numele vechi de Caraciu (Carapciu). Alta va
fi venind de la vreun schit sau de la o bisericula
adausa, prinos al celui dintii egumen, Antonie.
Biserica de capetenie a fost inaltatal dupa (lath-111e
moldovenesti, lasindu-se la o parte incercarea, unica
in felul ei, a lui Radu cel Mare, la Dealu, $i a limas
inca, inalta si ingusta : ferestile samanal prin taietura
liniilor cu acelea din Moldova, dar, sus, aceste linii
se mladie incovoindu-se, iar jos cadrul se opreste ina-
inte de sfirsitul deschizaturii, printr-o intrerupere co-
cheta. Usa e insa Fara pareche : doua linii curbe care
se tale in ogiva strabat o intretesare de linii drepte
care formeaza patrate marunte : pentru varietate s-a
facut cite o scobitura in fiecare din patratele acestea.
Sofia lui Dragomir, Caplea, iii pregatea, Inca fiind
in viata, piatra de mormint, pe care n-a intregit-o
nimeni la data lasata in alb. Ea a ratacit, dupa moar-
tea sotului, multa vreme in Ardeal, dar tot aici a venit
sa moara, tot supt piatra ei s-a intins trupul pentru
odihna nimicirii. Linga acest mormint, foarte bine
pastrat, e altul mai sters, mai neingrijit, sapat. Supt
el se adapostesc ramasitile unui mare boier cazut in
toped' impotriva domnului sau, in oastea unui domni-

ns
sor tinar si voinic, venit de peste munte. Stanciul,
marele vistier, vreo rucla a lui Dragomir si a Cap lei,
a perit in octombre 1544, la cea dintti ciocnire intre
credinciosii lui Radu Paisie i tovarasii lui Basarab,
zis Laiota, drept mostenitor" de tar5. 4i capeteme de
navalitori.
Cutremurul din '1802. a gasit biserica .din Verbila
rau ostenita de .veacurt, caci niciunul chntre dom-
nestii innoitori at vremilor mai ttrzii nu s-a fost gin-
dit la dinsa. Zidul cu usa si ferestile frumoase a rarnas
in picioare, dar coperisul, fruntea au cazut,in acelasi
tunp cind frinturt din cetatea de imprejmuire se des-
faceau in zgiltitrea-grozava.a scoar%ei de lut. Un egu-
men grec a dres cum 1-a tatat capul, zvirlind pietrele
de ctitorie pe o scars noua, inalta, potrivind un prid-
vor de ziclarie proasta, peste care se catara un cerdac
de priveala pentru sfin ;ia .sa, puindu-si apoi numele
pe acea lespede grosolan famed' care s-a cocotat deasu-
pra usii si acoperind paretii cu o zugraveala noua, in
care Radu Paisie si Stanila Filipescu" alt ctitor,
sau o fandacsie" greceasca au inscriptii in noua
limbs sfinta si primesc ca vecin pe cgumenul repara-
tor si pc colcgul sau de la ni5n5surea Ma'rgin,mi1or.

16. OGRETINUL. STARICHIOIDUL. POSE$T1L CARBUI\LITII

De la Drajna in sus, Ogretinul, cu amintirea luptci


lut Radu-voda Serban impotriva tatarilor un deal
zis al Domnului" se vede in dreapta pastreaza
bisericuta facuta sau refacutI la inceputul veacului al

1 Biserica s-a reparat de Comisiunea INfonumentelor Istorice


(n. a.).

296
XIX-lea, cu frescele populare de afara, sc.45-atl de
ruina paralsirii in mijlocul ingeama'ditului cimitir sa-
tesc, 5i cu ,rasa baixin'a de pe modika de pamint in-
cunjurata si astazi cu zidul cel vechi. Mai departe,
Rincezii, atinsi de molima adventismului, arnintesc
coborirea oamenilor din munte intre acesti cojani"
mai din jos, Carl nu si-au dorit astfel de tovaeasi. Dc
aici inainte, ai de ales intre drumul Chiojdului si
acela care cote* la dreapta eatre Posesti 5i Carbu-
nesti, cuiburi de veche mosnenie.
Era °data., pe intiiul drum, din muchea dcalului, o
priveliste cara pateche in toatsa tara peste pajistea cu
toate florile, ca un covor al raiului, care sc zicca, cu
un sunet de silabe dulci ca o mireazm'a din potirele
for de taina : a Zeletinului. Acuma imp'artirea Omin-
turilor a Cajal ogoare ma'runte, in care nu mai arc cc
sa cautc acea nesfirsita floare.
Dupa drama din dreapta, ducind la un sat de plu-
gari insfariti, Chiojdul. Linga curb boieresti care-si
Ostreaia aroma de trecut, in seapinirca urmasilor nca-
mului Macovei, biscricuta de lemn care biruie intre-
cerea cu cea de calra'micE mai de vale. 0 zugra'veari
arhaica e plina dc pricepere 5i de poezie naiva.
La Posesti, satul lui Posca, tocmai sus pc o culme
bogata in pomi, aka' biserica de lemn dainuieste linga
fudula ei urmasai, ascunzind supt tavanul ei jos lespe-
dea de mormtnt a ctitorului ; mosncnii nu s-au clintit
de pe cinstita for agonisita $i ei ili aduc inainte hirtil
de-ale batrinilor cari stiau $i in cel din urma sat slova
frumoasa si stilul ales, insufletit de simtire. Si, dad.
birui pra'pastiile bolovanoase thliate de sivoaie, ajungi
la odihna gospodareasd din cascle inalte, curate ale
urmasilor mosului Urbune, Carbunestii.
291
17. PE VALEA ANEI SPRE PIATRA CORBULUI

De la Starichiojd (Starchiojd zic localnicii 1), dru-


mul apuca in stinga pe linga vechea cruce de porn.2-
nire de pc la 1730 obiceiul crucilor e pretutindeni,
ca in Buzau ; una, ra'sturnat, e din vremea lui Brin-
coveanu spre Valea Anei.
Valea Anei e riul, girla. Sprentara, ea alearga prin
nisipuri, peste bolovanii pe cari tot dinsa- i-a carat in
zilele ei maH, cind se zbate, torent, intre maluri Far-
gaiate. Deasupra, psadurea sparta de locuintile razlete,
perdelele singuratece de anini. Cu tipete de prunc pa-
rasite pasarele sure-albc se joaca" din zbor deasupra
pietrelor sam'anate de potopul prima,verii. Li zic prun-
dari, iar, cind joaca: a gluma din coditile suptiri ca
niste surguciuri de domnite : codobitc, in loc de co-
dobature.
Astept in luminis dupal descoperitorul lespezii cu
inscriptie de pe Dealul Corbului, uncle se pomenesc
tatarii": Deplina facere, una asa de mare, incit iti
pierzi ,snntul ca esti o fiinca deosebiea de copacul care
fistie la Ant, de floarea care soarbe soarele, de iarba
care merest creste. Redcvii o parte anonima a naturii.
Sunet de clopotei. Peste girls trece si se picrde in
depa'rtari nunta.
Pomul cu panglica si zorzoane de hirtie se scutura
la hopuri, steagul se zbate in a doua trasura, cositele
unse ale drustelor se coc la soare in celelalte, pins la
giturile de cobza care ies obraznic din carka tiganilor.
Sawl razlel, o suta de case, seam'ana pe margenea
apei, pe povirnisul dealurilor vechile s'alasuri, cu prid-
1 Muntii au nume ciudate : Roma, Zimbrarur, Benia, Macrea ;
imi spun d. Tache Macovei = Macobeu ; vezi numele biblice din
Buzau §i din Secuime (n. a.).

298
vor si fara, cu inaltul coperis Iuguiat, cu amestecul de
suri $r de hambare ; poverni se ridica pe ingr5madirea
pietrelor culese din valea" de dedesupt.
0 lume sprintena si frumoasa. Vrednice femei care
au crescut cite zece copii Dumnezeu stie citi au
razbit ! Prunculeci cu parul de our §i negrii ochi atenti.
Sateni cari, cu patru clase primare, scriu ravase capa-
bile de a avea o nota de trecere la bacalaureat. Flacai
pe cari nevoia de bani i-a oprit la capatul gimnaziului.
0 nesfirsita dorinta de a invka, dar si setea de leafs.
Au adus cu truda for un invkator intermitent. Do-
rinc5 de a sti $i minte deschisa. Femeia de cincizeci de
am, care a ridicat o intreaga familie, povesteste ce a
pkit pe vremea netntilor, cind, din doua cazane, pe
unul it dase, iar pe cellalt it ascunsese intr-o groapa,
sadind si un copac deasupra. Lumea a pirit-o. Ca
asa e lumea acum, numai coarne n-are ; dar i-or creste
si coarnele." Au venit cu topuzul; cazan sau: pusca".
Si al ei s-a imbolnavit $i a cazut mort a treia zi. De
aceea nu-i bun razboiul. Acum e vorba sa fie intre
Franca $i Italia. Neat ! $i de s-or mai adaugi si alrii...
Mergem, cu un grup intreg de sateni de toate vris-
tele, spre Piatra Corbului, unde un copil ratacit a
gasit intr-o adincitura, faT'a in fata, doua pietre cu
litere pe ele. $i o flacara verde tisnea din parnint. Sa
nu fie acolo comoara tatarilor ? Fiindca povestea stie
c5 a fost un sat de tatari, oameni cumpliti, cari, dc
la o vreme, s-au tot dus pe Valea Bistii de nu s-au
mai Tutors. $i au r5mas Chioajdele astea slobode. N-o
fi amintirca ungurilor cari au dat numele acesta de
Kiivesd, Tinu ui ?
Pe pripoare inguste, sarind peste cleschizaturile
deasupra apei unde se ihlrjonesc copiii goi, ajungem
la locul misterului.
299
De o parte si de alta lanuri sarace, grupe de pruni.
In fund un ciudat deal vinat, plin de padure deasa,
cu un virf ca un deget spre. cer. Acolo e Cetatuica.
Si larasi un colt de istorie invaluit in bruma se
ridicsal inamte. Cetatuica" e, ca si Cetatuia, totdeauna
vechea asezare preistorica.
Linga noi, Piatra corbului. E o imensa cladarie de
pietre sure care ar parea.anume slefuite .si asezate. Su:
prafete plane, muscate st piscate de plot,.cu crapatun
ce, cu sapatu n naturale $i unghiuri. Asa e si in
simetrice,
adincitura unde ploaia singura a sapat capricioasele
zigzaguri. Gol, uscat, ars, fara un musc,.lm monstrul
cenusiu priveste spre verdele viu al Cetatuicei...
Ne intoarcem. E vorba de lipsa degrija, de incurca-
turtle Orli. La acesti domni ai sufragiului universal
e un nesfirsit dezgust pentru alegerile care tin doua
luni pe ;Irani numai intr-o betie".
Asernenea convingeri fac cit comoara visata pe
Piatra Corbului unde tatarii n-au scris nimic.

18. LA -SCHITUL PRAHOVEzIN AL CRASNEI

De la Izvoare, in Prahova, apa Crasnei apuca la


sttnga, strinsa din ce in ce mai mult intre dealuri pie-
troase, care par despicate numai pentru a lasa sa se
strecoare aceasta suvita de argint viu. Drumul inalt
duce printre finete ce se cosesc de oameni can au ye-
nit pentru aceasta de departe st se adapostesc noaptea
in preajma caselor maxi risipite pe pajtstea dezgolita.
De foarte departe se yad turnuri de biserica, dar pa-
durea in mijlocul careia se afla, pare sa le inghita.
In sfirsit, iata ca intr-o adincitura un vechi gard
de nuicle imprejmuieste o mare livada salbatacita : e
300,
padurea care ispitea din departari. 0 poarta de jitar
inducle drumul. 0 dai in laturi singur, caci nicairi
nu se vede nici o viata. Ba da : risete vesele de copii
rasuna din dosul altui gard de rachita, dar cei ce
rid se ascund bine. Acurpa e un mare loc deschis,
samanat cu copaci batrini. 0 clopotruta putermca se
vadcste in stinga : intrarea pe supt dinsa e astupata
de crengi ingramadite.
Sarind pirleazul, ceea ce, se vede, fac si sfincii pa-
rinti de la schitul Crasnei, unde sintem acuma, to afli
intr-o frumoasa. poiana. De jur-imprejur, case de tars,
cu inaltele coperisuri de sindila, care, lucrate marunt
1i ingrijit, au, la soarele de sears, rasfringeri mata-
soase. In mijloc e biserica, fara frumuseta si insemna-
tate in stil, dar desfasurindu-se minunat din fondul de
verdeata al padurii pe care se xazima. In fafa, apa
gilgiie intr-un bazin de piatra, si en inalt copac, din
vremea intemeierii, intinde o mare umbra trista asupra
acestui colt care aminteste rasaritul bucuros de apa.
Un biet calugar batrin, orb, pipaie cu minile no-
duroase pentru a gasi intrarea la caStga lui napustita
de toate borheiele ; unul tidal-, care vede bine si ma-
ninca bine, si nu petrece rau trimes de la Manas-
tirea Sinaia pentru pocainta ni iese soinnoros ina-
inte, dupa ce i-am cercat in toate felurile usa. E ca
un fel. de stare;, avind supt el pe orb, pc alt t4losricag
si, poate, femcile satclor vccine.
Cu dinsul intram in biserica, unde nu e macar o
candela aprinsa. insemnari pe 61.0 $i pe odoarc arata
ca avem a face numai cu un schit fa'cut de boierii
izvoreni (i se zice ;i : Izvoranu") pe la 1828.
Staretul" asigura ca numai vintul ratacit prin cc-
tare geam spart a stins candela, ca in fiecare dumincca
si serbatoare se face slujba. Iar, cind ajungem la
poarta de spre drum, auzim clopotul care sunk la
schit. Sint cinci ccasuri trecute, dar cine vrea, poate
301
24
crede ca acum se fac rugaciunile de vecernie. Si pl.
rintele doreste ca domnii din Bucuresti sa cread.5.
aceasta.
Calugarie, calugarie !
E inca devreme cind iesirn din lzvoare, si, deci, in
loc sa apucam prin Hornoriciu, spre Yaleni, cotim la
stinga spre Drajna.
Unul dupa altul se tree, intr-o lame de albastru si
auriu, idilica si salbateca, ramuri, din Teleajen, care
incunjura, supuse, bolovanii pe cari tot mirua lui i-a
carat aice. Apusul infocat arunca luciri de singe pe
apele albastre, intre dealurile pietroase.
Un urcus lin, linga pajisti marunte, foarte verzi,
duce pe drumul satului. YI incepi cu acea biserica foarte
bine ingrijita, dar cladi 5 din nou in cel mai bun stil
catolic. Am spus, ca ea cuprinde mormintul unor Fili-
pesti mai vechi, car} au stapinit aici si al caror sir
s-a sons, lasind numai o mostenitoare.
Curtea spre care, de partea cealalta, intri supt un
arc cu inscriptie chirilica, e adincita in copacii unui
stralucit pare, cu gradinar francez. Arendasii sau ye-
chilli locuiesc inauntru. Si acesta e un sat parasit de
de aceia cari-i au folosul. 1
In mijlocul lui e biserica, mai putin latinizat5, a
sfintului Nicolae. E numita astfel dupa Nicolae Fili-
pescu, care era stapin aice la sfirsitul veacului al
XVIII-lea. Peste o jumatate de veac de la intemeiare,
un francez, Colson, ruda cu scriitorul, atirna in p5.-
reTi tablouri religioase in genul sau. Era inceputul ;
astazi se poate vedea sfirsitul. 2
Si e o frumuset5 in aceasta noapte cu lung plin5 in
straditile curate ale satului de munte, prin care tree
1 Acuma Curtea e locuita de urmasul Filipestilor d. Vartiade
(1939) (n. a.).
2 Biserica a fort tolsnita si se reface de Comisiunea Monumente-
lor Istorice (1939) (n. a.).

302
eacute gospodinele ce se intorc la vatra ce fumega ;
e o poezie in strecuratul neobosit al apei care prinde
luciri din aurul lunii ; o nerarnurire tainica, in trecerea
pe drumul de tals a caratorilor cari se vld si totusi
nu se vad bine ; e o binecuvintare si o sfimenie in
toate...
Si cum pot fi, sufletele care nu inteleg, si nu se lasa
robite, si nu se fac mai bum !

19. LA MANASTIRILE SUZANA $1 CHEM

Din Valeni, spre soseaua dinspre miazanoapte, d-


ue manasurile de la munte si catre vechea vam'a a
brasovenilor.
Intii, cale usoara si frumoas51 printre samanaturi
ca acelea de la cimp. Sint boieri pe aice : astfel,
Ceresenii, cari au mosie in celalt capat si au innoit
rau vechea for casa, din Valeni, iar, mai in sus, live-
zile cu margenea for dcspre drum sprijinita pe zid
si pl'acutele case de tfi in stil vechi sint ale batri-
nului domn Stefan Greceanu. Treci printre casele
unui bun sat, Homoriciul de la horror, ca si Ho-
morodul ardelean (si hlmul balcanic, muscel), in care-n
zadar ai cauta o gospocrarie ,mai rau ingrijita, o li-
vada mai prost tinuta", o casa mai rau cladita si in-
Biserica, foarte ma'ruirtica si plina --de umbra
rece, are in frunte o inscriptie din veacul al XVIII-
lea, care-i pomeneste ctitorii, boierinasi de munte, in-
surap cu bogate fete de negustori greci de prin dr-
gurile vecinc. In curind ai ajuns la patul pietros al
Crasnei, care se easfava in suviti pe un pat de pietris
imens, supt miluri ripoase pe care cresc salbatec co-
pacii : drumul se tot cafara, se invirte. staPinind ne-
303,
244
cantenit intortocherile ingustei ape vii pe larga intin-
dere de pamint mort supt prund, supt bulgari si
pietroate din timpul revarsarilor. Acesta e satul Izvoa-
relor. Case le sint cu adevarat minunate. Fatade cu-
rate, umbroase, cerdace de lemn, largi gradini, in
fats ; in fund, frumoase livezi. Cci mai boga;i ino-
veaza nenorocit prin galerii de sticla stropite cu flori
vap site.
Femei cu stralucitoare camasi albe, samanate cu
cusaturi negre, bogate, dar fara alta urma a portului,
inlocuit cu o fusta de tirg ; frumosi, barbati in portul
sprinten al muntelui. Merg, vara, departe, la cimp sau
la baled*, bucurosi ca pat capata dot lei pe za la secere
i-am vazut intorcindu-se de acolo, hamesiti $i
slabi, catre buncle for sate de munte ; altfel, se in
din lucrul livezilor $i din carausie. Stiu stringe insa si
ingriji bine. Pe straini, de once fel, chiar pe romanul
din altc parti, cu alta infkisare si alte obiceiuri, nu-1
sufar. Civilizatia" a dat doar cireva rochii de oral,
a caror vedere ..nu face, desigur, cit de putina pia-
cere. Alte sate, numai la Mineciu un La Manche
romanesc, pentru pasul muntelui ca o mineca"
impartit in Mineciu-Paminteni, vechi locuitori din
Tara" si Mineciu-Ungureni, mocani trecuti de Rote
granita. 1 Case le unora si-altora, fara nici o deose-
bire intre ele, se deapana rale lunga pi,na in marge-
nea padurii, al carii rind a venit, in sfirsit.
In modilci de pamint nisipos, care se desface in
pilcuri albe, se infig batrini copaci de dealuri, strinsi
unuf in altul. Numai la Oratii, padurarii eforici
incearca o pepiniera de brazi, cari, deocamdata, in
tufe marunte, iii string frunzele dose. Prapastii mari
se deschid in dreapta, 5i dincolo de dinsele alte dea-
luri rotunde se ridica supt alt vesmint de paduri ping
I 5L la Pose§ti e tot aka (n. a.).

304
la culmile din zari, care zimbesc, albastre. Jos, Telea-
jcnul tulbure vuieste minios de vale.
Turnuri rasar din desis, si indata to afli inaintea
boltii de Intrare a Manastirii Suzana. Un cerc de
bune case curate ca paharul incunjura o bisericufa
gatita. De mult inca, din veacul at XVIII-lea, erau
maice calugarite", de aici si de dincolo", in codrul
din valea Teleajenului. Numai in veacul nostru, bi-
serica s-a facut de piatra, la 1840, iar peste patru-
zeci de ani s-a Innoit cu ajutorul a am brasoveni.
Starita insasi era brasoveanca, precum este si cea de
astazi ; o -bung parte din maice, care lucreaza la dul-
ceti de zrneura, la scoarte si la desul mohair negro,
sint fete din Ardeal, dar no din taranime chiar, ci
din ceea ce s-ar putea numi aristocratia" Sacelelor.
Dupa ce s-a ispravit padurea, drumul.duce tot
printre minunate pajisti inflorite, de care Inca nu s-a
alias coasa la acest sfirsit de iulie. Drept inainte, el
tinteste,yrintre casutele unui sat mai mic si sarac, la
pasul, taiat in lutul dealurilor impadurite, al Bra-
tocii 1. La ,dreapta, o carare scrpuieste printre floci
ping la Manastirea Chen.
Te-ai astepta la una din tainitile de murdarie si
neingrijire care sint astazi, prea adesea, manastirile
calugarilor. indata ai insa 'o placuta surprindere. Tct
tul c in buns stare si arata un spirit de rindwala
dcsavirsita. Deasupra usii, o inscriptie cu slovele fru-
moase, bine sapate, arata cum s-a ridicat cladirea pe
mosia banului Mihalachi Ghica, frate a doi domni
si stapin pe acest pamint de hotar insusi tatal fe-
meii, de o cultura universals, care a fost scriitoarea
in mai multe limbi Dora d'Istria. Se pare ca la in-
ceput se pusese numcle banului intre ctitori, deli el
nu se indurase a da pamintul fara plata : tin rind a
1 E un nume de om ; cf. Obrocea (n. a.).

305
fort, in adev5.r, sters si inlocuit cu. altul, care vor-
beste de cump5.riitur.
Cei dintli caluga.ri de aici, cari au venit Cu 6.rti
multe, cu unele manuscripte bune 1, Cu icoane Ji por-
trete de inv4tori ai lor, au pornit de la Caldalru-
sani, unde, ca 4i la Cernica, iitrunse spiritul de
reforme, de ha:rnicie disciplinatl, de iubire pentru
carte, de buda", intelegere.frAeasea' al Paisienilor din
Moldova. In arhondaric se Insi6.' chipul de b5ltrineta
ale lui Paisie, acela al lui Calinic de Cernica, ajuns
apoi episcop de Rimnic, si ale altor clerici din ace-
easi directie. Calinic e infAisat si mort, invesmintat
in scumpele-i ocrajdii arhieresti. Se vede $i un por-
tret.,a1 mitropolitului Dionisie Lupu, ocrotitorul lui
Lazar si partasul la intemeterea celei dintii scoli
Inalte rornanesti in capitala principatului muntean.
Azi paisianismul, sirguincioasa Si rodnica obstejitte
s-a dus. Dar ii vezi Inca urmele in cuvioasa infati-
pre a lucrurilor si oamenilor : ha'trinul stare; voinic,
eclesiarhul cu lunga barba neagra, pnceput in ale
zetgr'Aviei bisericesti. Nu s-ar putea invia oare din
asemenea urme vechiul curent folositor bisericii si
culturii ?

1 Unul trebuie si se afle acum in biblioteca lui I. G. Dula


(n. a.).
VIII
ILFOVUL
1. BUCUREMI

CMtorul venit dintr -un oral de provincie, unde


Bucurestii sint laudati_ peste rriasur, batjocuriti din
dispretul pe care-1 avem pentru tot ce se tine de noi
si pornege de la noi, sau invidiali pentru rapedea for
intlorire pomp-oasa,drumetul plin de evlavie, careso-
sqte, cu mintea lurninata de un ideal, dintr-un coltiwr
ardelean sau banatean, on din Bucovina unde to-
tusi e mai putina incredere in silintele noastre e lovit
de meschinaxia garii. Vechea cladire neincapatoare si
fara fats era sa fie inlocuita, cit de rapede, printr-un
mare t edificiu, al Carui proiect a fast ins traturat
prin vremile rele de dcunaizi, a§a inch am ramas cu
ceea ce era mai inainte. I
Nu numai gara a fost inaltafa far:i gust, dar locul
ci chiar a fost ales fara nici o socotcala alta decit a
interesulgi practic, care nu merits totdcauna locul in-
di; cind e vorba de o Capitals. Ploiegtii, Pitqtii, 5i
mai ales Galatii, impun de la inceput prin larga, fru-
moasa, moderna strada care se deschide in fata celui
' 0 gara noun, moderna, luminoasa si aerata, Jar fir caracter
monumental, s-a ridicat pe urma (1939) (n .a.).

307
cc padseste gara. Aici to afli inaintea unui trunchi de
alee incunjuraa de plantain, din care se-iveste monu-
mentul inginerului Duca. Apoi intorci in dreapta si,
mai putin cotitk decit in alte parti, vezi Calea Grivitei.
Odat'a era aici, inainte de zidirea Orli si stringerca
in acest punct a firelor de fier ce mijlocesc transportul,
o mahala-sat, o ulifA de tirg duarean, cu hanuri ale
dror curb rau ingdclite ada'posteau, intr-un amestec
de Onusi si baligar, cad si druti, cu crime de drumul
mare ispitind la turburel botezat $i la mititei dati prin
cenusa de supt gdtarul lor de- frigere, cu maidanuri
pentru cini fa'd sta'pin si pentru murcariile vecinata"-
tit. De atunci s-a Eau aliniarea, s-a intins unul din
cele mai bune pavagii de granit, s-au infipt felinare a
dror lumina Auer" scinteie pine departe, s-au pus
sine pentru tramvaie. Noaptea, sirul lung de bide mi-
nunate, ce ma'rgeneste trotoarul cut vezi in zare, strecu-
rarea grnifii a multimii in toate partile, mull ime care
stie sa mearg, si tic sa se imbrace. Lunecarea lumi-
noas'a' a vagoanelor de tramvai, defilarea dpcde a
tdsurilor, printre care se amestec echipagii boieresti
cu livrele si rotile invelite cu cauciuc 1, striga"tele, care
sint unul din celc mai sigure swine de recunoastere
ale Bucurestilor, gardistii cu infaiisarea militara, cari
indreaptil genial ce se tot revars'a' acestea toate
iau ochii $i auzul, $i cuceresc.
Altfel e ins ziva. Cu toafa Mrgimea si circulatia
ei imbielsugata% Calea Grivitei nu e deloc monumn-
tal5 si n-are nici un caracter Mmurit. Taraba populad,
bolt orientala, invelite cu tinichea, pretinde sa stea
in rind cu casa ce are doa, trei etaje cu vila, cu
palatul ; si anumite consideraiii, foarte omenesti $i
foarte politice, cru0 aceasa dmasifa' de barbaric s5.-
1 Disparute in epoca tractiunii mecanice (1939) (n. a.).

308
rata, pe care se poate ins tintui o carts de aleg5tor in
colegiul in& Statul a &wit acestei di", ce r5sun5
toata ziva de huruitul tr5surilor, $coala de poduri, a
c5rii fatad5 polihrom5 r5sare si mai frumos vara din
mijlocul verdetii arborilor, dar frumoasa, intinsa $coala
de meserii, din apropiere, se ascunde in ramura late-
ral5 din stinga, strada Polizu. Tot de la stat vine, mai
incolo, $coala de aplicatie, cu fatada severs, goals, o
cladire de pe la 1860, din era caz5rmilor lui Cuza
Inuit inferioar5 $colii militare din Iasi, incunjurat5 de
atita aer $i de atita lumina. Curtea de conturi, care
se vede ceva.mai departe, tot in stinga, e nou5, dar
face o impresie impov5ratoare prin greoiul coperaimint
de tabla: care o striveste, si e lipsit5 de orice frumuset5.
Numai la cap5t, se v5d parte din marilc ziduri gal-
bene, b5trInesti'ale Ministerului de Finance, care pa-
trunde strimb in intretaierea C5ii Grivita cu Ca lea
Victoriei.
Comuna, din partea ei, a g5sit ca aici e loud sl
aseze o hal5, si, pe cind Ca lea Buzestilor, dreapt5,
larger, dar intunecoas5:, fuge in stinga, in dreapta e In-
valm5seala precupettlor, scaunelor de came si c5ru-
telor, care stria inceputul curatei strade a Berzei.
Pin5 aici Ca lea Grivitei p5rea s5 se dezvolte ca o
strad5 comerciala, progresind de la cocioabele cu resta:
urante ieftine la inaltele cl5diri care adlpostesc mai
departe pravalii moderne. Dar de la aceasta incruci-
sare urmeaz5 mai departe un amestcc de case de.locuit
ca Sn toat5 Romania o cas5 pentru o familie
de bIcanii, de bag, de magazine, de ateliere. Castle
sint mai toate curate, dar numai ici si colo se poate
vorbi de frumuset5. Un tip sarb5d de constructii de
specula se repet5 mai des, ca si in alte p5rti ale ora-
sului. Lauder s-ar cuveni numai acelor ce au reparat
cu toat5 cuviinta biserica Sfintilor Voievozi, la o nou5
1mi-etagere de strade laterale, ficind din aceast5 cl5dire

309
cochet'a si din scoala comunala de ling dinsa un colt
pe care ochiul it cauta cu multalmire, sau gustului care
a condus cladirea casei Lahovary de. linga Curtea de
conturi. In total vorbind, Ca lea Grivi ;ei, care e totusi
o parte asa de i mportant a Bucurestilor, se terming
fara sa-si fi gasit rostul.
In jurul ei se grupeaza insa un intreg cartier, fara
distinctia sau luxul boieresc, care nu cla muncsa 4i nu
face schimb, dar care infatiseaia partea cea mai s'ana-
toasa si mai cuviincioasa a cartierelor de case de in-
chiriat pentru func ;ionari : o curte ingusta, doua feresti
in coast la strada, $i apoi un sir mai lung sau mai
scurt de oclai ce se prelungesc in aceiasi direc ;ie, inche-
indu-se prin bucatarii cu tavanul mai jos. Tramvaiul
circula pretutindeni prin stradele, drepte uneori, dar
mai adesea incolacite, sau mai bine forrnind necontenit
unghiuri cu o notia linie de aliniare. Unele cele
mai mari au o aloe de bulevard, iar cele mai mici
cuprind aceiasi arbori in mica Eva& cu care se min-
tuie curtile in fund. Lumina e neindestulkoare, dar
pavagiul se men ;ine bun. Aceasta parte din Capitals
a fost creata prin nevoia de func ;ionari ai statului
intemeiat pe o baza centralizata si de iispindirea pro-
fesiilor libere. A prefacut astfel pe cit era cu putinta
vechea mahala dcsirata, deslinata, strimba, samanafa la
intimplare prin 4esul cel fara de hotar, bogat in arbori
fara intrebuintare, in praf de vary, in noroi de pri-
mavara si toamda, in zapada murdara de iarna.
In Calea Grivitei, care a fost strada fara a fi fost
pod", nu se intilnesc amintiri ale unui trecut boicresc
sau domnesc. Dimpotriva., marea artery de lux, de
stralucire, de primblare, de cofetarii si cafenele, de
comer; suptire : mode, mobile; cal-0 4i delicatesuri"
de bacan, a avut o indelung insemnatI viata Ina-
intea botezului ei cu cele doua neologisme, care n-au
310
gonit Ins din intrebuimarea poporului vechiul nume
secular de Podul Mogosoan, adeca al nevestei boierului
Mogos, care si-a cisngat fata de aceasta parte a Bucu-
restilor drepturi de recunoin0 de mult uitate.
Podul" de scinduri era margenit odata intre pa-
dure, una din padurile rasarite din pamintul gras al
mlastinilor secate in jurul orasului, si Imre/ ripa lutoasa
a Dimbovitei, care, ca un Bah lui ceva mai mare, parea
ca are apa numai pentru a narui primavara, in sapta-
minile ei de sivoi umflat, uritele maluri, pentru a da
umezeala vesnica tuturor caselor risipite de-o parte si
de alta a ei si pentru a ineca din rind in rind pe cele
mai apropiate de dinsa. In fata lungului pod", mai
serpuitor si mai ingust decit oricare altul din tara
poate, se inalta, pe una din movilele malului drept,
Curtea Domneasca, dreasa din piatra, poate de Matei
Basarab, desigur de Brincoveanu, Vasile Lupu muntean
in ceea ce priveste iubirea pentru cladiri, lux si stra-
lucire, si de Alexandru Ipsilanti. De la o vreme, 'Inca
din a doua jumatate a veacului al XVII-lea, boierii in
lungi haine orientale se deprinsesera a nu mai sta pe
la mosiile si viile lox, ci se ingramadeau cit mai aproape
de ocrotitoarea streasina a lui voda. PodulMogosoan
capata astfel viata : case de piatra pentru stapin si pen-
tru numeroasa sa tagma a robilor cari faceau toate mes-
tesugurile casnice, se durara in mijlocul curtilor noro-
ioase, gradinilor bogate in flori, livezilor carora nu li se
mai dadea 4 capat, pierzindu-se tocmai in saracia
umila a mahalalelor. Arcusurile fermecate ale tiganilor
mesteri pripsera sa se aucla in cerdacele de priVeliste si
de sfaturi. Si butcele vechi, calestile mai noua duruira
pe scindurile $i birnele de care era acoperita cea mai
mindra din s,tradele Scaunului domniei.
0 mare schimbare suferi Podul", cind Kiselev,
mus.calul filosof" 4i filantrop, care facu $i pose in
aplicare Regulamentul Organic [...] facu in pa'dure

311
5oseaua ca drum, prelungit apoi de domnii ce ur-
mara dupa el, pins la Ploiestt, $i cu boschete de arbari.
Inainte se mergea dupa aer, care era $i in livada fie-
earuia, pe malul Dimbovitei, ping la ostrovul sftntului
Elefterie, pins la Herastrau, puncte de racoare umeda
si de bogata vegetatie bahoasa, wzate la vara", de-
parte de rnargenea risipita a orawlui. Lucrul de cape-
tenie era insa legainatul. molatec pe pernele calestei. 0
placere pe care au gasit-o si in noua primblare, care
n-a fost, multa vreme, cereetata decit de oamenii put-
tali pe sus, $i astazi inc a: nu e gustata pe cit se cuvine.
Intre noua sosea" si oras sc Intindea pins daunazi un
capat de mahala, facut pentru a primi farani drumeti
cu carale. Dar, cu toata Ostrarea vremelnica a acestui
ostrov din trecut, Bucurestii erau ineheiati in aceasta:
parte care era sa vada, mult mai tirziu, bizarul amestec..
de marl case luxoase de toate stilurile, confundate une-
ori in aceia.i era:dire, dar in mediu vesel de verdeata,
al nOului cartier Filipcscu.
Pest o inrreaga jumatate de veac de la Kiselev $i
imbunatatirile lui, Dimbovita, dulcea" apa cu chefuri
rele, intra in sfirsit supt stapinirea omeneasea. I se
pusera stavile de maluri adinci, sapate in gropile ripei,
dar fara alts verdeata decit a buruienilor rapanoase
samanate cu matreata hirtiilor murdare si a inunda-
tiilor, si poduri de piatra inlocuira deasupra rtului
canalizat vechile podevuri de lemn, cum sint acelea
care se pot vedea si astazi in Moldavt, peste urtta
girls a Birladului.
Acum incepu gloria Podului Mogosoaii, peste care
trecind, in 1878, ostiri romanesti invingatoare, ele-i
schimbara nurnele in Ca lea Victoriei. Boierii incepura
A S-a adaus fumuseca $oselei Jianu 51 flout cattier treat supt pri-
marii din urma, de la d. Donescu la generalul Dombrovschi (1939)
(n. a.).

312
a-si preface casele, imsirate mai ales de catre Sosea,
unde arborii schirnbau mai mult aerul. Case le unora
dintre dinsii, vindute guvernului sau particularilor, de-
venira Academia Ramada, aleatuita cam stingaci din
doua gospodarii boieresti, dintre care una e si ceva
mai inalea decit cealalta 1, Ministerul Justitiei, propri-
etate a Academiei, pensionatul cEugaritelor franceze,
unde e scoala de multa, vreme 2, legatia germane, liceul
Sf. Gheorghe. Putine vechi locuinte pastrazi curtea
lor de igrasie, coperemintul for tuguiat, ferestile for
ma'runte, asa cum se vad la casa Moruzi, pe ruinele
careia, mine, va fi asternut pavagiul unei strade noua.3
Gheorghe Vernescu incept'. cu inaltarea de admirabile
palate, pentru boierimea veche sau noua, si dupe dinsul
cartierul intreg se impodobi cu cladiri marete, potrivite
cu bogatia, cu mindria proprietarilor si cu aspiratiile
moderne ale Komaniei si capitalei sale : casele Gra-
disteanu, Olanescu, Cerchez 4, enorma en:dire, ficuta
din toate materialele, 111 toate culorile si cu toate sti-
lurile, masiva coroana, de suveran oriental, prin care
beizadca Grigore Sturdza aduse cel putin marele ser-
viciu de a distruge un intreg unghcr de maghernite ; in
sfirsit, noua casa Cantacuzino. Pe locul unde, in 1891,
se vedea un vechi arc de triumf uitat, cu stilpii lui de
lemn de pe cari se cojea Mrtia poleita, intre mici bar-
bierii si circiume de sat turcesc, se rotunzeste o piatI
mare, singura in Bucurestii fare perspective si fare acr.
De o parte doming, izolat in trufia sa, acel palat
Sturdza azi Ministerul de Externe 5 cu auriturile
I S-a adaus marile cladiri din fund (1939) (n. a.).
1 Acum pensionul Moteanu. Calugaritele, prin grija noastra de
a ni creste strain copiii, au un palat aiurea (1906) (n. a.).
3 A putut fi salvata e un muzeu al orasului (1939) (n. a.).
4 Si-au schimbat proprietarii (1939). V. si cartea mea, Isioria
Bilcure,ctilor, 1939 (n. a.).
5 Menit peirii, ridicindu-se in loc Alta cladire (1939) (n. a.).

313
si emblemele sale ; in fats, o alta frumoasa ciadire, a
functionarilor publici, in stil vechi remanesc, cu co-
peremint tuguiat, oenite, briie de smalt si lemnOrii sa-
pate, scobeste cele trei rinduri ale sale, cuprinzind
berarii, spilerii, sanatorii i cochete apartamente.
$oseaua porneste in fatal, cu multimea nesfirsita de
trasuri luxoase ce se infunda in verdeata, in amurgul
zilelor de serbatoare, supt paza splendizilor jandarmi
ealari, ea niste statui de bronz, pe cind mahalalele-si
rasfira pe alei cocoanele pretentioase, in haine batO-
toare la ochi prin coloarea si croiala tor, si lumina buns
a soarelui darnic in our sterge neegalitatile si greselile
de gust, curatind $i infratind toate intr-o frumusefa
felurita si vioaie. Vechile sosele in care, de pe la 1870,
se incingea orasul, Soseaua Bonaparte, Soseaua Basa-
rab, Soseaua Filantropiei, indreptate intrucitva in ceea
ce priveste urnilinta cladirilor scunde, se desfac pier-
zindu-se in zare. Iar, ca strade noua,_cle o parte strada
Buzestilor, aliniata, irnpodobita cu arbori de bulevard,
strabatuta des de tramvaie ce yin de la gars, din strada
Berzei, iar, de alta, noul bulevard al Coltei, inceput
pe vremea de marl cladiri si deschideri de strade, in
clipa celui mare avint de innoire, prin anii noukech
Cea mai large din stradele Capitalci, despartita in doua
printr-un sir de castani tineri, tinteste drept inainte
spre strada Romans, intre minunate vile cu doua rin-
duri si intre locuri inca goale, care asteapta cladiri
asamanateare. Iar strada Romans, care scads in fru-
museta Maintind, duce, la capatul ei, spre fundul de
mahalale care s-a pastrat inca mai indarOtnic, in
partea opus genii civilizatoare : mahalaua Teilor si a
Icoandi, care, incepind prin zidiri noua, se mintuit
intre casute batrinesti cu zaplazuri putrede, cu stresina
peste ochi marunti de geamuri, cu gospodari M papuci,
gespodine legate la cap si puzderia cinilor rai cari
314
aura de pungasii aruncati pe strade in pripa civiliza-
avutul unor oameni can nu pun usor in =scare
tiiei
banii strinsi cu greutate si bine tainuiti.
Therea Dimbovi%ei n-a gash destule puteri 5i destulk.
initiative pentru ca ripile, prefacute in strade destul
de largi, in splaiuri", cum li se zice pe urite table al-
bastre palate, sal ajunga a fi strade locuite, strade
strabatute, strade bine pietruite. In sus, spre gara,
malul sting n-are alte podoabe decit o noua cazarma,
in mijlocul unui maidan pe care pima ieri vuiau mina-
vetele panoramelor, dulapurilor si menageriilor, si spa-
tioasa cladire patrata, rosie-galbena, a Imprimeriei
statului 1. Malul se duce apoi, pe linga unele case parti-
culare frumoase, catre o regiune de c5z:irmi, de spitale
militare, de rnici stradite inguste, unde nu e macar o
mahala -cu bune obiceiuri vechi, ci o tiganie prafoasa
ti noroioasa, din care to strecori cit mai iute ca sa pop
rasufla in larg.2
In jos, privirile intilnesc pavilionul de fier al halei
celei mari, cu pivnitele ei adinci, crusite de singe pe
trcpte, cu imprejmuirea de depozite de marfuri ce nu
mai incap in cuprinsul de metal. Apoi, pe linga casute,
suite uneori pitoresc pe inallime, splaiul" merge sa
se piarda in regiunea de mahalale pe care am intilnit-o
si inainte : funduri joase cu casulii urite, peste care se
napusteste, la anumite timpuri ce se prevad, dar nu se
inlatura, sivolul ploilor minioase.
Dar, dincolo de acest zid de case ale malului, pe
care-1 sfarma iesirea spre Dimbovita a Cali Victoriei,
se intinde ceea ce nu e, in Bucuresti, nici mahala, nisi
slat boieresc, nu are nici petrecerile smerite ale mitoca-
nilor, nici risipa, in gust frantuzesc, a claselor stapi-
Fnumos refalcuti de directorul Bunescu (1939) (n. a.).
2 Noile prefaceri au inlaturat-o in.sfir§it (1939) (n. a.).

3-15
nitoare. De la Ca lea Grivitei ph la I-I6tel de France"
de la care ping la riu se intind maretele cladiri ale
Casci de depuneri si Postei si masivul casei Prager
domneste viata de negot, puternica viata de bazar a
Bucurestilor.
Ca lea Victoriei inainteaza, ducinclu-se necontenit,
Fara unghiuri de intrerupere, de ctrnire, dar aproape
fara perspcctiva ce i-ar inzeci frumuseta, intre mari
cladiri, mai ales cu doua rinduri, dar inaltindu-se de
atitea on mult mai sus decit atita. Aici, dupa casele
hoierilor, sint magazinele, sint o parte din marile
oteluri. Stradele inguste ce se desfac nu cuprind,
afara de singura strada Regala, foarte scurta, decit
vile 5i case de locuit, printre care se vad unele scoli
5i cladiri oficiale. Viata politica si culturala e re-
prezentata prin Ateneul cu linii antice, strivit azi
de un mare otel in beton armat care Vimuieste pre-
tentiile indigenilor $i strainilor in luxul ssau trufas,
prin palatul regal, de caramizi, vapsit galben, sim-
phi cladire fara valoare, dar qi fara pretentii arhi-
tectonice t, prin Fundatia Universitara a regelui
Carol in fata, iar mai jos prin teatrul, cladit cu
vreo jumatate de veac in urma, dar crescut mult
prin innadirca in anii ultimi a unor spatioase anexe. 2
Urttelc biserici cu tulle de lemn caci Bucurestii
sint aproape lipsiti de biserici vrednice de acest
nume care patau partea boiereasca, Sa'rindarul,
a fost inlocuita printr-un parc, care era insa cit se
poate de ,rau ingrijit, pentru ca apoi sa se inalte pe
el liniile simple, dar msarete, ale Palatului ofiteri-
1 Inlocuit de mIretele constructii noi, dupa focul care-i cuprin-
sese partea principals (1939) (n. a.).
2 `51 aici, in fata palatului, betonul armat si-a ridicat un monu-
ment, de aceeasi lipsi de stil si de gust : Palatul Telegrafului
Telefoanelor (1916) (n. a.).

316
lor, a carui frumoasa fatada a fos stricata insa de ,
facerea unor trepte exterioare inutile.
Aici o noua si larga strada, plantata cu arbori, lu-
minata cu globuri de lumina electrica, strabatuta de
masive vagoane de tramvai tot electric, taie vechea
tale a noii Victorii. Sint bulevardele.
Amintirea bulevardelor pariziene, pe care le-a des-
chis baronul Hausmann si care in eel mai scurt tirrip
s-au acoperit de cladirile cele mai stralucite ale Pa
risului, dorinta_ respectuoasa de a da suveranului o
legatura dreapta, larga intre resedinta sa de iarna
din Bucuresti si cea de vara, care era atunci la Co-
troceni, mai sus de DiMbovita, si, in sfirsit, convin-
gerea -ca noul Bucuresti trebuie cradit pe ruinele ma-
halalelor, a facut, .pe vremea Razboiului de
Independenta, sa se dischida, prin exproprieri costi-
sitoare, Bulevardul Elisabeta. S-a uitat insa un lu
cre : ca o strada nu e nimic Fara case si fara locui-
tori si ca acestia nu yin decit atunci rind strada se
despica intre regiuni care cautau neaparat si de
multa vreme o legatura. Insa vials Bucurestilor nu
se lijezvolt6: Inspre Cotroceni si nici o aglomeratie
mare nu se facuse acola, trebuind a fi units cu cen-
trul. Deci particularii n-au cladit, si pins astazi se
vad de-a lungul bulevardului, chiar in partile lui
mai apropiate de Calea Victoriei, locuri virane, de
multe on neingradite, vechi darimaturi, cladiri ne-
locuite. Aceasta nepasare a bucurestenilor pentru fru-
mosul drum nou putea fi compensata de stat, care
avea atitea edificii de 1116:hat mad. Ceva s-a facut.
Pe cind Eforia spitalelor civile iii cladea palatul
bailor si otelul Bulevard" se ridica in coasts, cir-
muirea zidea, in fata gradinii pe care Bibescu o ca-
ruise orasului pe locul de baltoace al Cismcgiului
(sae Fintitiarului), Imprimeria statului, apoi Ministe-
rul de Lucrari Publice (in stil romanesc cu coloane
317
25 RomAnia cum era /Anal la 1918, vol. I
tene). Era vorba de alte cadiri maxi, dar criza
u =nor ani opri lucra'rde $i greseala pe care
statul a ficut-o la not numai $i continua a o face
atitea edificii grandioase, in loc sa fie grupate pe
aleile de Capetenie ale circulatiei, furs aruncate in
unghiuri neprielnice, uncle abia daca le iareste ca-
latorul sau chiar bucuresteanul.
Lin alt primar, Pache Protopopescu, om cu cele
mai bune intentii, pentru care i s-a si ridicas o sta-
tuie de bronz, cum n-o au un Eminescu, un Alecsan-
dri, socoti ca un bulevard al nordului cere dupa
dinsul si un bulevard ai sudului. Acesta fu adus la
indeplinire frumos si rapede. De la cradirea severs
linistifa a Universnatii -in care insa' senatul .i
muzeul ghemuiesc salele Ae curs Intr-un singur
colt t linia noii strade stralatu valmaisagul ma-
halalelor, taln,d case in data, prera.cind dosuri in
fatade, lasind. geadini spircuite ye margenea trotoa-
relor de basalt artificial. Aceasta stare era un provi-
zorat, care trebuia inlocuit in eel mai sctirt
Bulevardul mergea spre Calea Mosilor, cu oborul
ei asa de cercetat, cu tirgul anual din tirnpul ye-
rii care s-a dezvoitat in ultimii ani pins la un
mare btu, ping la o expozi ;ie populari = cu ma-
halalele ei in ;esate de Iccuitori saraci, tarani ;i lu-
cr'atori de la fabricile din vecinatate_ Dar xegulamen-
tul prevedea cladiri marl, scumpe, proprietarii ;ineau
la preturi neauzite, si pins atunci se respecta co-
cioaba for sa'lbateea, in loc de a o arunca la p'amint
si de a imprejmui locul gol, ca aiurea, ccr uluce
inalte, ce s-ar fi operit de afise. Se zidi aici, in
fa ;a casei cu chink pe care o ofupa Ministerul de
Razboi, un costisitor si baroc Minister de Domenii.
1 Senatul a fost mutat pe Bulevardul Elisabeta (1939) -(u. a.).

318
Ici_ i cold, chiva particulari strinsea 3n pustietate
palatele tor, arItind in. acele locuri ce ar putea sa
fie acest bulevard. Uncle colturi zdrentoase furs
cura'tite, rotunjite, lasind sa se vada: mici strade la-
terale placute. La intretLerea cu strada CoItei, unde
se vesniceste cea mai Ocatoas'a din primarii 3, iar,
de cealalta parte, marele spital modern intinde fata-
da-i dungatl un masiv grup de bronz si piatra,,
cu alegorii franceze greoaie, fu oezat intru arnin-
tirea [...] lui Ion Bratianu. In aka' pia rotunda,
mai sus, se fa'cu loc unui Rosetti in jilt, pe cind o
a treia cuprinde comemoratia in bronz a lui Pache
Protopopescu insui. Dar, cu teat'a existenta aces-
tor oaze, bulevardul raminea o glee de triumf prin-
tre asute de tirgwor:
Intre acest, bulcvard si Dimbovifa se intinde ade-
Varatul cartier de comert. Strada Coltei duce in larga
piatai a Sfintului Gheorghe, cu o mare biseria in
mijloc: Aceasta poate fi privity ca simburele Bucu-
restilor ce vind. Insula zgomotoasa., cu marfuri atir-
nate pe pareti sau expuse in vitrinele inaltelor ease,
lipite, ca in apusul zgircit de spatiu, una de altai
e steaba'tut`a" de trei lungi strade : strada Doamnei,
strada Lipscatilor, uncle vindeau grecii si bulgarii
ce-si aduceau marfa din Lipsca, de la vestitul iar-
maroc ; strada Carol, cu piata Sfintului Anton, unde
se vind floriIe. In lat, se coboara spre Dimbovita
strada Selarilor si strada Baratiei. Iar In fund Calea
Mosilor, Calea Callaxasilor, cu aceeasi infatisare de
suburbie vieneza, merg spre mabalalele din margenc.
Tot pe acolo e Calea Valca'resti, si stradele, ulicioa-
rele vecine adapostesc, pe linea cafenelele, hale-le for
de lucruri vechi, sinagogele tor, evreimea saraca, care
Darimatti de atunci, dar nu inlocuita. Un loc viran deschis
binevoitor prhirilor publicului se rasfata in locul ei (1916). E in-
trebuintat pentru mici expozitii (1939) (n. a.).

319
se implastie din acest mare negot variat cu marun3
twirl. In Orient, pins la Constantinopol nu mai e
un bazar ca accsta.
In fata_cu acest Bucuresti e un altul, vechi, sdrac
si mort. Inceputul orasului de astazi e cetatuia pe
care Mircea-voda o intemeic in secolul al XIV-lea
pe locul uncle sint astazi Arhivele stattilui, desigur
pentru a supraveghea ce se petrece in largul ses bal-
tos ce merge ping la Duna:re. Celelalte, curti dom-
nesti, dintre care cea din urma, a lui Alexandra
Ipsilanti, a dat temelii si fragmente de ziduri si pa-
latuluil ce se ridica astazi, al Arhivelor, dupa ce
ruinele din secolul al XVIII-lea adapostisera inc
de la crearea institutiei ramasitele documentare ale
-trecutului, se vor fi urmat pe acelasi pamint, cum
era obiceiul. In acest caz, biserica lui Mihai-voca
va fi inlocuit o alta mai vechc, mergind ping la
timpurile departatc ale intemeierii.
. Acest vechi simbure al Bucurestilor se dezvolta
intii edtre sud. Alexandru-voda ridica in al XVI-lea
veac Inc a o neida biscrica, pe un al doilea deal, acea
biserica ce primi, la restaurarea ci de ncpotul de fiu
al intemcietorului, numele de Radu-vodd", dupa
acest .Radu Mihnea, un bun cresttn si un om cu apu-
caturt mart. Apoi, in imprejurimi, alti domni ai ace:
luiasi veac cladura lupte si infipsera in "pamint mart
cruci de amintire. Pe dud orasul trecea Dimbovita,
el inflorea ping deparre in lungul apei, aruncind tot
ramuri noua de mahalale. Prin anii 1650, Constan-
tin $erban cladi pe virful dealului celui mai inalt,
dar celui mai dcpartar de riu, mitropolia, care putca
fi socotita pe acca vreme ca o cladire frumoasa. In
ultimul sfert al acestui sccol al XV11-1c1. $erban-
voda, care, ca prigonit al domnici, cautase min-
tuirea in coltul de vechi codru ce ramasese la Co-
320
troceni, isi face mica, dar armonioasa manastire,
socotita pe atunei ca o minune a artei, igtr-o cura-
Iituri de padure. El insusi, Ind moartea-1 sit-wise
inainte de vreme, si ai lui gasira odihna for aici.
Cu. manastirea Cotrocenilor si cu mahalalek taba-
canlor din capatul opus, vechiul Bucuresti t i alun-
sese hotarele 1a. miazanoapte si miazazi. La rasarit,
el n-a fost niciodata foarte intins, ci s-a pierdut hn-
data in sesul s'arnanat cu casuce.
Vials s-a depsartat asazi de acest term a1 carui
rost saman'a, oarecum, cu al Iasilor. Incepind de la
creatiunea lui Serban-voola Cantacuzino, soseaua
care se ridica de la Dimbovita, despicind un teren
mrastinos, pe care 1-au curacit aici canalele de scur-
gere, are la dreapta intinderile cu boschete, straturi,
sere si pavilioahe, vastul parc stlincific al Gradinii
Botanice, cu inallarile si scufunclarile lui. De cea-
lalta parte, se indesesc arborii batrini ai parcului
princiar, cari duc la frumosul Castel nou, cu faiada
primitoare. Pc linga el, biserica, dreasa in ultimcle
luni, a Cantacuzinilor, spare ca o capera de curte,
iar turnuf de intrare, pe care se amesteca sterna dom-
neasca veche si cea noua, sta ca o curiozitate isto-
rica: marunta, cruTata Inca. Caci in chiliile caluga-
rilor si-a facut loc intii resedirrva princiara de vara
a lui xroda Cuza st vocla Carol- [...]
in fara castelului e o mica gara, care-1 deservcste.
Apoi mai_ in sus, soseaua desparte cazarmi $i stab;li-
mente militare mai ales, cu care shit in legatura $i
casele de locuit din mica mahala, Inaintea careia se
opreste, linga riu, linia tramvaiului electric.
Stiinta e vecina cu arta din palatul si parcul prin-
ciar. Pe tin nou -bulevard, inca aproape gol de cKi-
diri, care duce de la Dimbovita la poarta sudica
a parcului, ea a cradit Facultatea de Medicina, Ina-
321
intea darela se ridica acum statuia initiatorului in-
vatamintdui medical roman, doctorul Davila: $i
apoi pe mal se insira : Scoala de veterinarie, cu fa-
tada luata dupk a Imprimeriei statului, marele Insti-
tut bacteriologic, unit to Europa, al doctorului Babes,
Institutul de chimie al doctorului Istrati. La doi
pasi de Facultatea noua, clgdirea mai veche, din vre-
mea lui Cuza, a Azildui Elena Doamna, astazi
scoala reala de fete si internat, desfasura fatada-i
severs.
Intr-a doua linie yin acum cazarmile : cazarmile
lui Cuza, ce se vad de, la Dimbovita, pazind singu-
ratece in cimpie, cazarmile noua din Dealul Spirii,
a.re se incheie jos cu zidurile Arsenalului armatei,
dupa ce infatiseaza eleganta silueta a monumentului
de bronz pentru pompierii cazuti la 1848, luptind,
fir stop si mai mult tntr -un nacaz, contra turcilor
veniti ca suzerani si prieteni.
De la acest cartier militar tnainte, porneste altul,
care cuprinde mai mult ramasite istorice, dintre
care multe sint adaptate nevoilor vremii noua. Linga
palatul lui Ipsilanti, pe deal, stau acum Arhivele
statului, &dire- masiva, puternica si sigura, al carii
coperis de tigle rosii se vede de departe, de pe ma-
lul celalalt. Biserica lui Mihai-vocla tai are Si astaii
slujba in curtea Arhivelor,Biserica Doamnei Balasa,
in minunata, ei grading, Spitalul Brincovenesc' au ca
interminabil vecin Palatul Justitiei, in maretia ca-
ruia lipseste numai masura. Prin singura stracial larga
a Bucurestilor vechi, Calea Rahovei, se ajunge la cea
mai mare biserica din Bucuresti, inaltul Sf. Spiridon
al Ghiculestilor. Mitropolia lui Constantin Basara,b
e Inca mitropolia. noastra, pe atit de stralucitoare,
pe cit de Era stralucire, se infatiseaza in afaea. 0
cladire noua linga dinsa adaposteste Camera Depu-
tatilor, si o alee de stilpi cu vulturi de stuc (nu de
322
piatta% nici de marmura) duce, nu .atit la mitropo-
cit la locul unde se face galagia care intovarl-
seste mtinca de toate zilele a statului. 1 Cealalfa
coasts a dealului, pe unde nu yin tra'surile miniattri-
lot si deputatilor 2 e, prin urmare, cu torul parasite,
napustita de arbori, in cari se pierde micul paint me-
tropolitan. Din vechea biserica a Radului-voca a
seapat (re o reparatie Sara', socoteati, facuta", totusi,
in vremea marilor, inVatatelor restaur'ari stiintifice,
numai splendidul turn greoi, care ameninfa sa se
darime ; biserica insasi a lost nevrednic de prefa-
cued', 1i cine-o stie cu citiva ani in urma n-o mai
recunoaste ast'azi ; vederea ei de la Dimbovita e
ascunsa printr-o mare cradire fa'zi stil, care e inter-
natul Faculfatii de teologie. La doi pasi de aceste
prefaceri regretabile, bisericuia din veacul al
XVIII-lea a lui Bucur, in care multi au Vazut pe
presupusul cioban ce ar fi intemeiat Bucurestii (nu-
mele ins vine de la un. Bucur stra"niof de sat), se
daruie in imprejura'ri de parasite si murdarie orien-
tale. Din pietate si din simy pentru frumos, vechiul
oral merita o soart'a mai buns pentru monumeri-
tele lui. 3
1 Vechile camarute umbroase, cu putina for solemnitate stingaci
improvizata, au fost darimate diunazi pentru a face loc unei enorme
dadiri de piatra care porneste tie jos din vale prin substructii de
risipa pentru odihni frontul, somptuos si banal, n fate cu pa-
retii elegantei Mitropolii vechi. inlauntru asfixia fizica e in pro-
portie cu asfixia morals (1916) (n. a.).
2 Aici s-a largit si impodobit, la 1932, aleea ce duce Ja Mitropo-
lie si la Camera Deputatilor (1932). Palatul metropolitan a fost
adaus, fare mult gust (1939) (n. a.).
3 0 reparatie a fost inceputa si lasata. In drum aid ca si aiu-
rea (1916). A fost terminati. apoi de Comisiunea monumentelor
istorice. Pentru tote vezi lucrarea recenta : N. Iorga, Istoria Bllett-
reftilor, 1939 (n. a.).

323
Acestia sint Tueurestii, mari ca intindere, ca popu-
la/ie, ca silifili zilnice, ca bogie a edificiilor pa-
blice $i a locuinIilor particulare privilegiate, ca rost
politic si cultural, dar amestecind marimea for cu
mcschinaric la fiecare pas, si inca mai mulr cu o
lipsa de gust care e din partea stattilui,un adevarat
sistem. Natura nu li-a dat nici o apa mare, nici
adcvarate inallimi, nici imprejurimi in total fru-
moase, caci uneori si prin sate de ;igani si bulgari
trebuie sa razbaci ca sa ajungi, in sesul patat de
ba4i 1 si paduri, la manastiri, care mai aproape ar
fi o fala (ca, pentru Iasi, xnanastirile din margenea
lui).
Si, pe linga acestea, norocul n-a dat inca orasu-
lui un om care sa aiba totodata si gust, si putere
de munca, si entuziasm, si ragaz, pentru a stirpi
locurile virane, pentru a nimici cocioabelc, pentru
a distrugc nccuricenia, pentru a restringe raza ora-
$ului, a-1 completa in cuprinsul ei capabil de o bursa
gospoclarie, a masca neajunsurile 4i a scoate la i veala
insusirile, care exists, si a da astfel Romaniei o capi-
tals de care sa poata fi mindra, cu total mindra.

2. PLUMBUITA. VACAREFTII

Soseaua Oolentinei, care duce la mosia rc a fost


a lui Grigore Ghica, domnul de 11. .1 S22, ingropat
chiar in biscrica de sat, se desface din soseaua Stefan
cel Mare,''cu fabricile ei puternice, uriasi de Cara-
mida goals innegrita de fum. Aceastalalta sosea insa
nu-i samana. E un departat col; de Bucuresti, in
care trccerca timpurilor a adus numai schimbari de
1 Azi curatite 5i legate intre ele. (1939) (n. a.).

324
tot midi. 1 e malul de lut pe care -1 tale drumul, se
vad, cind mai sus, cind mai -jos, easute strimbe, sa
race, pe care chiar cea mai harnica bidinea de gos-
podina nu le poate indrepta, nici invespli. Toate
sint foarte urite, dar uriciunea uneia nu e de acelasi
fel cu uriciunea celeilalte, ci fiecare se poate rauda
cu o nepotrivire, cu o lipsa, cu un cusur pe care nu-I,
imparte cu nimeni. Aici nu se mai cradeste,
mai earnasitile obosite ale trecutului, de sat oriental,
pirotesc de caldura soarelui sau se posomorasc la
ploaie, ca niste galni bkrine, cu penele ckute.
Dar multime si zarva si miscare si lucru aces-
tea sint de afuns. FemeLstau pe Omintul gol cosind
din degete si din limbs ; copiii se amesteea prin
toate ; simple rkboaie de tesut se invirt pe prispa",
porcii guita cu furie impotriva unor dusrna,ni neva-
zuti, sacagii mina la deal cai sfirsiti de zile, a ca'ror
spinare ctolainoasa singers supt biciul salbatec, rotari
incheie carute in mijlocul drumului, cini se ra'pa'd
inviersunati asupra trasurilor, tigani bat fierul in
colibe ; supt frunzare, in ptivalii cu Oretii de co-
ceni uscati, mustarii vind ghiuden, uscat si rodul cel
nou, dulce si ametitor, al viilor.
La dreapta si la stinga, vederea alearga slobod
peste tapsane invalurate, pe care le acopere _deopo-
triva noua catifea verde ras'arita din drnicia ploi-
lor. Nu e un ses si nu sint dealuri : pare ea toate
aceste case departate, aceste imprejmuiri de zid,
aceste desisuri de copaci au fost anume desfasurate
spre vedere, ca de mina unui copil ce se joaca.. In
trei parti se vad biserici : una, mare si noua arati
undo avea de gind un proprietar sa fads un oras de
vile care nu s-a putut injgheba ; dincolo de apa de
pirsau a-Colentinei, akatuit,a ieri-alalt5.ieri din si-
voakle norilor, se vede de-o parte biserica din T2i,
iar de alta Plumbuita.
325
De departe, pe muchea unei Inaltimi din cele mat
modeste, se descopere un mare turn de clopotnita si
o bisericuti patrata cu coperemintul rosu si cu un
turnulet scund, ascuns ca o capusor fricos de broasca
testoasa. De aproape se deosebeste infatisarea, va-
dit noua, a turnului dp la poarta $i frumuseta, pu-
terea zidului tmprejmuitor, care a crapat in zdrente
Tosit de caramida, In timpuri, el alcatuia insa o pu-
terr.. ca cetattue de aparare, cu stratele-i despartite
prin var tare, cu creasta-i acoperita, nu cu oale, ca
la Marotta, ci cu caramizi culcate piezis. Din casele
si cladirile calugarilor greci s-au pastrat in trei col -
turi trei mine. De la una se vede o camara sprijinita
pe stilpi rotunzi de caramida, cealalta instra un rind
de alti stilpi frumosi, cari sprijina bolti deasupra be-
ciurilor adinci. In fund, trapezaria e mai bine pas-
trata : o tncheie un turnulet jos, acoperit cu tichie de
tigle.
Biserica insasi, foarte trentaroasa, se deosebeste
mult, in unele lucruri, de cladirile religioase obisnuite
din aceste parti. Pe fatada, ocnite se,..arcuiesc intre
doua briie de triunghiuri scobite : doua ferestruici se
crapa la dreapta- si la stinga usii impodobite cu un
sistem simplu de ciubuce de piatra. Incolo, e o cla-
dire oarecare, si aceasta vine din multele prefaceri
ce a suferit biserica : din vechea zidire a lui Petru-
voievod (Radu Paisie) n-a ramas ca ornamepte decit
cutare urma de piatra pe care am mai semnalat-o ;
de la reparatia lui Alexandru-voda Mircea se va fi
pastrat cadrul cu ciubuce al usii, de la innoirea lui
Matei Basarab ocnitele si briiele de triunghiuri (care,
amindoua, samana cu podoaba bisericii, de forma
munteana, de la Cain), iar toate celelalte elemente
yin de la reparatia facuta, in urma cutremuruld
celui mare, in cei dintii ani ai veacului al XIX-lea.
1 Fundamentale reparatii se fac azi (1939) (n. a.).

326
Inapoi, prin. .tnyalmaseala soselei cu cas-utele ba
trine. La. taierea soselei Stefan cel Mare, se vad
chioscurile parasite ale Nlosil9r. Apoi Pbord insira
joase, din care davalesc asupra stradei
donite, lucruri de fier, caciulr, .sumane si salvari, in
teancuri si movile. Dimbovita apare Tina dadirile
intinse ale -turnatoriei Lemaitre. De acum inainte
Calea-Vacarestilor se tiraste spre bariera : tipuri
evreiesti se strecoara pe strada, pe cinci copii mur-
dari alearga dupa trasura, strigind si ara.'tind cu de-
getul ; o darimatura in mijlocul unei cur%i impova-
rate cu tot ce se poate arunca de aidel de nameni
poarta firma, romaneasca si evreiasca, de casa, de
rugaciune" si aratarea ca acolo locuieste un haham..
0 bucata de vreme vin la rind case mai bune, unde
se salasluiesc, desigur, crestini. Apoi nu mai vezi
decit circiume de cele mai proaste, pravalii parasite,
maidane, case fara nici un fel de imprejmuire si co-
pii lasati in voia lor.
Pe neasteptate, dupa o usoara coborire asa in-
cit aceasta jalnia prelungire a Bucurestilor se poate
cuprinde deodata cu o privire care zareste mai mult
verdele viu al arborilor ai zidurile albe ale ce-
tatii puternice care e temnita Vacarestilor.
Poarta greoaie se deschide, si inaintezi prin marl
curb pustii, dincolo de zidurile carora se and co-
mande sciate, pasii apasati ai trupei si, pe linger
aceasta, un necontenit urlet prelung, in care se
amesteca strigatele si risetele culor cinci sute de in-,
temnitati can se inchid in salile si chiliile for pen-
tru odihna, pentru somnul dobitocesc, pentru gin-
durile rele si muscaturile de cainta ale noptii.
In acest cadru de tiCalosie, pedeapsa si nenoro-
cire totusi curat, orinduit, senin in cl'adiri, ca o
scoala de fete rasare inalta biserica a lui Nicolae
327
Mavrocordat, ,a earii fatada puternia iti cucereste
sufletul.
Supt triunghiul de pi,?tra de sus; un rind de ocnite
lungarete, tivit jos cu un briu impletit ; zece suptiri
coloane inchid un luminos pridvor. Niciodata din
vremile lui Neagoe Basarab nu s-a cheltuit un astfel
de material si atttca silinte pentru a impodobi o bi-
serica : stilpii sint canelati, impodobiti la baza cu
flori si incununati sus cu stralucite capitele corintice,
alti stilpi corintici impodobesc fatada paraclisului
din fund, facut de Constantin, fail lui Nicolae-voda,
allii se wad ceva mai departe, -in fruntea unui cer-
dac din cladirea incunjuratoare, ale carii chilii de
pace s-au prefacut in celule de blasta'm. Dar aceia cari
nu-si afla Pareche in tara si cari, pentru vremea cind
au fost sapati, sint o minune, se afla in pronags,
unde. ca h Cotroceni, ei sprijina arcuirea boltilor
si despart de naos : de. sus pins jos, numai o sculp-
tura inflorita, un briu de frumuseta imbielsugata,
care se impleticelte urcind pe piatra greoaie. Usa, e
lucrata si ea dupa modelul celei de la Cotroceni, pe
care o intrece insa ca bogavie si m'arime : altfel, situ
aceiasi lei, aceleasi flori, aceiasi serafimi in zbor ;
sus de tot, deasupra pisaniei, coroana, pluteste peste
sterna- indoita a vulturului si a zimbrului. Si fereslile
au acelasi cadru de sculpmri. In planul de cladire,
in felul zugra'velii care aid e pastrata aa cum a
fost la inceput si impune tot atit de mult, ca la Sla-
tina, in Suceava se vede inriurirea bisericii care
a slujit de indreptar. Insa, precum toate sint aid mai
mari si mai scumpe, nu un singur turn, ci patru : doua
In fata, doua mai in fund spre altar, se ridic5. deasu-
pra cladirii, pentru care sint insa prea mici, daca nu
_prea usoare.
Inhuntru si tot astfel in paraclis se v'ad
Supt coroane sau islice de blada =gra parinlii lui
323
N. icolae-voa, sotia, cei patru fii : Scarlat, Alexan-
dru, Iancu, Constantin si nora ; ii acopar caftane
blanite de matasa sau catifea obisnuita gra florile
de our ale vechilor brocarde venetiene. Ctitorul
doarme supt inalta placa.de marmura din dreapta,
cu slovele spate si acoperite apoi cu un ctment rosu,
care alcattnesc versuri eroice, in vechi.metre clasice,
intru pomenirea dreptatii yi invataltuni voievodului
mort.
Trasura nu se intoarce prin ticaloasele casute de
sat; ci trece inainte prin intunerecul pazit de stele
limpezi. E o sosea cu totul pasnica, in care to afunzi,
lasind in urma stralucirea electnca a imensei tem-
nice. Abia cite o ca'suta cu lumina chioara, ratrat de
c'ini, tiriitul clopotelului le la o biocleta military
ce luneea spre crag. In dreapta, zidurile moarte ale
marelui cimitir Belu, unde oaspelii stau dedesupt gi
n-au nevoie de nici o lumina dupa ce au para'sil
sfinta lumina de soare a zilei. Apoi prin lunga aka
neteca, cu inalti copaci negri, care pare ca plingo
acum toate durerile ce a vazut trecind pe drumul
mortilor spre stralucirea clara si zgomotul vesel
al Bucurestilor de sears,,,

3. PALATUL LUI VODA BIBESCUi

Domnia de Base ani a lui voda Bibescu, nesigursa,


tulburata si, tn multe privinti, nehotarita piny astazi
inaintea cercet5,torilor, a rasat in preajma Bucuresti-
lor un mare palat neispravit, in mairetia planurilor
1 De curind arimat fdra autorizatia Comisiunii Monumentcfor
Istnrice (n. a.).

329
cgruia, ca si in cara'pa'narea lui de astki, -se Ipoate
vedea un simbol.
,Pentru ca,,sa ajungi la `dinsul, trebuie sa str"abati
marele vsalmasag de stralucitoare desertkkne a So-
selei. Tiasura de drum se strecoara printre trisuriLe
de plimbare, smiltate cu toate colorile si toate scum:
peturile lumii. Pe incetul, lunga alee printre copacia
ba'trini se face -o sosea ca oricare, si apropierea Bucu-
restilor se simte numai prin cite un velocipedist cane
trece cu gitul intros, zinga;nindu-si clopotelu4saaprin
vreo linistrtsa ceata de nemvi, can se duc tacticos is
a'acoare si la Natur".
Iata Baneasa. /ntr-acoace yin scolile care fac mar-
suri de dumineca, scolile cele noun cu apuaturi
si mindrie in exercitiile gimnastice. Prin grin-
gul acela se infunda din cind in cind domni ofensati
cari yin sa"-si cerce pielea, caci slntem pe terenul
clasic al -duelurilor prin care se &paste onoarea",
Inar daca obraznicul $i ticallosul iese invingaltor
mai adauge un penaj la trufie.
Numele vine de la o vIcluVa de ban, v`icluya Brin-
coveanului adeca, lui Grigore Brincoveanu, cred. Mai
de mult Inc a decit adapostirea ei la aceasti movie
din margenea scaunului de domnie, Va'Arestii ar fi
stapinit aice si peste iamint si peste oameni, Intr -un
timp cind ei nu erau despa'rtiti de dinsii. Bisericuta
curata ce se vede inea aproape de drum, cl'adire bun
de pe la sfirsitul veacului al XVII-lea, atunci cind
Ienachi Vaca'rescu cel dintii era o rud'a de aproape
a lui Brincoveanu, care domnea, se pune in sama
tor. Asa spune, dupa amintirile altor preo ;i, preotul
de astazi, care slujeste pentru un sat mic si sIrac.
Inscriptia nu se va fi pus poate niciodata ; acuma
nu se mai vede nici locul ei.
Linga biserica sint case pentru lucrul mosiei, o
ghefarie mare acoperita cu stuf ; se vede ca. stapintd
330
nu, locuieste aici $i ca orke-viata mare, mind/a, s-a
dus. Frumosul lac cu apele rasfr:ate /Ana departe nu
e incunjui-at ca 4n alte vremuri de inalta verdeava a
copacilor_ batrini, cari-i dadeau farmec si poezie. De
jur imprejur, balarii pe care le sfarma Si le veste-
jesc umbletele vagabonzilor de cari destui se inna-
desc aici, din marele oral vecin, pentru ca sal se li-
careasca in apele prafune.
Si in aceasta parasire murdara, in aceasta injosire
practica, un palat urias intinde doul rinduri largi
de car:a:raja strinsa, cu multe feresti mindre, Inca-
drate in piatra lustruita, -care se deschide deasupra
norilor si a seninului. Ani de lucru ar fi trebuit aice
Oda ce dadirea ar fi fost gata in toate amanuntele
ei $i s-ar fi aratat vrednica de a fi ceea ce o rnenise
incepatorul ei : leaganul unei crnastii. Dar vintul re-
volutiei europene a anului 1848 batu si aici, $i lu-
crarile mesterilor se oprirsa pentru totdeauna. Caste-
lid de trufie ramase increment mon, fara sa fi
avut,o clips macar, viafa.
Din pivniTile adinci te ridica duhori grele ; un
zarzavagiu4si ingrijeste de marfa lui ascunsa prin in-
caperile for si un mare cine salbatec adulmeca dupa
brana murdariilor.

4. COTROCENII. CIOROGIRLA

Cotrocenii, la cari ajungi dupa un scurt suis de la


Dimbovila, printre c1rciume joase ;arinesti si mici
gospodaxii, e o m'51na"stire care nu s-a,vazut niciodata.
1 Acum inginerii romani, cari au ridicat deasupra apelor fru-
moasa biserica de la Rebege§ti, a Cretulestilor, au fa'cut Bucure5ti-
locr o cingatoare albastra de ape line (n. a.).

331
Era odinioara o nestimata ascuns'a in inima codrului,
a codrului aceluia de inalti arbori sup ;iri, de balta,
intre cari $i -a gasit adapostul fugarul logolat Ser-
ban Cantacuzino, care era sa fie poste min erban-
voda cel nou al Tarii Itornanesti. Codrul,mergca ping
in malul apei, intinzind in ea sfichitulle salciilor sale,
el urea mai departe dealul si se rasfira larg In dreapta
si in stinga, imprastiind miasmele rnlastinilor in tim-
purile de calduri ci suflind adieri racoroase asupra
cimpiei incalzite. Fruntoasa cladire de mulfamita pe
care erban o durase intr-o poiana, raminea supt
straja codrultri care octotise asa de bine si pe ctitor
in ceasurilc de Mare primeidic. Drumc %ul cc va fi
trecut pe poteci, aici ca si la Ciolanu, fiat muncelele
Buzaului, nici nu se xa fi gindit uncori ca-i sta asa
de aproape aapostul cel bun al calugarilor, in chi-
liile lar primitoarc. Numai rind, la role patru_slujbe
din fiecare_zi, undele de sunete porneau din turaul
cu clopotelc la poarta, se simtea in deal si,in vale
ea, rugaciunea orinduita, munca gospodareasca in nu-
mele lui Dumnezeu s-a salisluit in adincul codrului.
Apoi sunetcle se rareau, slabeau din putere, si, la
ultima ION itur51 de clopot razleata, padurea se in-
valuia din nou in vechea ei raina. Bucurestii se aflau
Inca departe, supt dealurile celelalte, al Spirii, al
Mitropolici, al lui Radu -voda si al lui Mihai -yoda ;
-el nu trecuse inca Dimbovica, asa inch nu era pen-
tru Cotroceni decit un oras vecin.
Vremurile noua revarsara marele oral in crcstere
si peste granica de pace a manastirii. Citva timp ea
parca nienita sa iasa la iveala, ajtmgind insa numai
una din multcle biscrici ale capitalei muntene, apoi
capitala a. Rornaniei unite. Dar cel dintii dome tlupa
Unire, Alexandru Ioan Cuza, ceru pentru odihna
sa de vara citeva chilii calugarilor greci, pe cari-i
goni indata, Si de aici, si din alte stapiniri ale lor,
332
pasalicuri adevarate pentru egujnenii straini. Cotro-
cenii furs si supt Cuza, si supt principele Carol o
resedinTa inaintc de toate. [...] Apoi, dupe un lung
Sir de ani, foul palat at principilor mostenitori se
ridica iute in prajma m'anastirii, care mucezea cam
uitata Oita la reparaTiile de datinazi. care i-au dat
macar infaTisarea cuviincioasa, daca nu- stralucirea,
viaTa, mindria din- veacurile Incheiate.
Astazi turnul de la poarta Tine pe pieptul sau marca
Tarii,i ea se infAiseaza intii celor' ce patrund in
curtea stapinita de pareTii cocheci ai patatului mo-
dern, si numai dinauntru se vad cuvintele de tndemn
pe care $erban-vocla le tndrepta Caere aceia ce ve-
neau sa cerceteze manastirea lui : slovele au cazut
pe alocurea si inTelesul vechilor invaTarninte se in-
tuneca prin lipsuri. Biserica, pe timpurile ei o cla-
dire falnica, pare sfioasa, cam =ilia-, fala de stra-
lucirea yield mirene de linga dinsa.
Dar cine nu s-ar opri inaintea ei ar dovcdi puTing
pricepere pentru frumusera simple si trainica a cla-
dirilor din trecutul nostru. Cu adevarat, Serban-
voda a inalTat aici v zidire maiastra.
Un pridvor luminos, usor, se razima pe sase stilpi
de piatra octogonali, sculptaTi la baza. In fund, usa
se deschide in mijlocul unui cadru Inca mai frumos
sapat, in flori ce pornesc de la leii de jos si se im-
pleticesc bogat pina la aripile desfasurate sus ale he-
ruvimilor de straja. PareTii laterali se infunda puTin,
inainte de a se rotuuzi in absida : feresti marunte,
cu frumoase rame de ciubuce taiate in piatra, ti stra-
pung. Un turnuleT de zid incununa coperemtntul.
Inauntru, balTi se razima uncle pc altele ; doispre-
zece stilpi sculptaTi inchid in pronaos un patrat mai
restrins si despart acest pronaos de inaltul, limpe-
333
delc naos, pepareTil caruia se vad Inca vechile zu-
graveli ingrijite care slat macar din veacul a1
XVIII-lea ; in fund, faca de sapituri aurite a cata-
piteasmei e de o bogie neobisnuita. Inaintea ei
atirna inca, dupa atitea pradaciuni pagine, candelele
cele mari de argint care poara sterna Cantaarzmi-
lor vulturul imparatesc cu cele doua capete. Mor-
mintele au fost si die scormonite, descoperite si pin-
garite in cursul vremilor fara putere si aparare, dar
marile leszezi de marmura spate in flori impodo-
bite si in stove dare arata inca locurile unde s-au
coborit in parnint trupurile lui Matei, lui lordachi,
lui Raducanu Cantacuzino si ale altora dintre ai lor.
$erban-vocla, ctitorul, se odihneste pe Inaltul posta-
ment de supt candela nestinsa, acolo unde pome-
neste marmura pecetluita cu pajur.ea imparatiei ra-
saritului.
$oseaua care,, duce inainte strabate un adevarat
oral militar : cazarmi, magazine de echipament, de-
pozite de arme, ateliere, pirotehnia, mari cladiri bine
ingrijite si foarte tacute la acest ceas de dimineava,
cu toata munca incordata ce fierbe dincolo de fe-
restuicile inchise ; garduri de lernn vapsite Cu ncgru,
gherete, sentinele care pazesc cu ochii in zari, bulgari
cari dap tircoale cu covrigii si placintele for mur-
dare.
Apoi satul Militari, intemeiat abia de citeva zeci
de ani r casele, unele bunisoare, altele mai role, sint
raspindite cam in toate partile. Pravalii mari cu mi
titei renumiti" si bauturi imbielsugate se atin la
drumul pe care-1 privesc lacom din feretile for cu
gratii. Caci drumul acesta e- bun, cu atitea cazarrni
aproape, cu atitia muncitori pe cari ele-i aduna, cu
atitia drumeli de zi si de seara. Necontenit tree ca-
334
nice cu fel. de fel de fume, mai ales c'..artice cu pui,
pe can Bucurestii ii cere pentru hrana boitrilor"
sai.
Pluaia a facut sa rasara pretutindeni vesela iarba.
noua. Ea e presarata ici si colo de mici lanuri de
mei cu frunza deasa, bogata, -de pilcuriie galbene ale
porumburilor uscate. Copacii rasar singurateci sau
in grupe, in pinze, acoperind fortificacii ale ace-
luiasi Bucutesti, care nu se mai vede arum demult,
dar se simte prin atitea din nevoile sale.
,,1ntram in satul Ciorogirlei. Ca toate asezarile ca-
ranesti din imprejurimileBucurestilor, cl arata tai
nile ciganesti, casute pacatoase si citeva gospodarn
mai bune, unde stapinul a ;esut o impletitura de
vergi in jurul curcii (pe care cei mai multi locuiton
o lass vraiste, cy toata calicia si mindria rasfacate
ciganeste in mijlocul drumului), iar nevasta a facut
din vapseli si din potrivirea lutului in forme ieftene
sculpturi sau zugraveli in colon tan. Cele mai adesea
ori, florile ce se desfasura pe pareti sint lucrate cu
gust, si fiecare mestera cauta sa dea alte podoabe
si alte kgaturi.
Nianastirea o vezi numai chid ai ajuns la poarta.
E o cladire din 1808, de doua ori prefacuta pins
arum. Mai lata decit lungs, avind cite doua rinduri
de strani, sprijinita pe stilpi de lemn cari o despart
in trei, ea nu samana deloc cu tipicul si e simcitor
mai unit decit acelea care-1 urmeaza. Oarecare fru-
museca se poate gasi numai in sapaturile stilpilor 5i
catapiteasmei si mai ales in cadrul de verdeaca care
incunjura biserica. In fund e, iarasi, un mic cimitir
pentru bucuresteni.
La Tutors, drumul dintre cazarrni e ca un bilci.
Oltenii, caranii desfac in grabii -struguri si prune ;
circiumele de pe margene sint pline de oaspe%i, cari
335
beau, maninca iute, se fr.aminta., vorbesc, pe cind
alte .roiuri izvorasc .din toate portile atelierelor st
fabricilor militare, st codane care au familie merg
incetinel spre cash', rizind intre ele, si mai ales in
dreapta si in stinga. E ceasul de odihr, de invio:
rare si de zgomot al amiezii, care libereaza o clip
multimile muncitoarc.

5. ItIOGO.NAIA BR1NCOVEAAULUI

Bucurestenii cunosc Mogosoaia, care e mai aproape


de dinsii dectt alte locuri de primblare. Mergi prin
aleia de morti saraci ai Caii, Grivita, care trece pe
linga urita poarta funebra a cimitirului Sf. Vineri :
mai totdeauna vet intimpina carul hid cu cununile,
birjile ce schioapata pe caldarimul ra'u, femeile care
piing in tacere sau zbucnesc in chiote, pe cind pe
laturile stradei stau fete de mahala cu cocuri inalte
si flori si bIrbicrii efteni cu sortul alb inainte ;
oaspeti de circiuma cu ochii tulburi se uita nepa-
sa'tori la privelistea durerilor. Florari, pietrari pen-
tru morminte, buchete grele, ctuci albe cu slovcle
aurite...
Un cimp intins, care,. cind se duc inaltele s'ama-
naturi ale primverii, are inatisarea unui maidan.
Mai depart; linia fortificatillor trece pe linga per-.
delele de copaci deli cari o ascund : ca'z'armi se saps
in iamint, cupole, care ascund tunuri 0:the, isi in-
calzesc linistit paTa'riile de tinichea rosie-stearsa, grupe
de castle albe, pasnice, cuprind soldati. Multi tigant
foarte curati, adeca foarte negri, pe cari caldura i-a
lustruit, i-a spoit. Cite un umbrar unde zdra'nia'nesc
336
cobzele si to zilele de serbitoara se vad p'irechi cu-
prinse de briu.
0 linie de tramvai cu aburi duce la o biserica
mare, nesfirsita, la un part frumos, la doua gradini
de bere, unde servesc tigani foarte naturali" si unde
lumea venita pentru racoare se incalzeste in ser-
bari populare", la care se zgiieste toata imprejurimea
oa.chesa, imbatata de muzici si de zgomot. Un glas
tiganesc ragusit trebuie sa to uiti ca sa vezi ca
e o femeie, si inca nici atunci nu esti sigur in-
tinde silabcle idioatc ale unui cintec de lume" din
ziva de asfazi, unui cintec de hamo-o-o-or". Pe
soseaua praloasa7 stau brecuri deshamate, din care
s-au coborit nemti cari cauta berea, indiferent de
imprejurarilc in-care se bea. Necontenit yin vagoa-
nele greoaie, care inainteaza maiestos pina inaintea
tiganului... tigancei care cinta despre hamo-o-or".
La dreapta, la stinga cite o vita goals, cu slugi ras-
fatate pe nobilele terase, cu balarii in gradini. Cite
o circiuma cu obloanele inchise si bancile mucezite.
Cite o casa gospodareasca, dar fara gospodari. 0
mare fabrics le bere, cu cosul malt. Toate acestea
se cheama Bucurestii-Noi si reprezinta proprietatea
unui profesor de la upiversitate, de la Facultatea
de drept. Noroc bun, collega ! Berea d-tale e/buna.
Inca pe atita pins la Mogosoaia. Aici e un sat ade-
varat, cu multi romani si destui tigani. Castile albe,
neingradite ; circiuma, in care astazi, de Rusalii, zdu-
paie hora, cu iisoara miscare de filfiire, in care steclesc
toti fluturii si tremura toatc panglicile si florile, mis-
care pe care, oricit ai vedea-o, tot ti se pare mai fru-
moasa decit invirtirea ncfireasca a biirbatilor care in
femcile in brate ca niste perini ; valtul oraselor. Un

337
mare pare, o lung Odure nobila", inchisa, astupaa,
lacatuita. Urmasi ai lui voc15: Bibescu locuiesc in
aceasa insula aristocratiea, despre care geografii ar
putea spune numai cu greu ca este in comuna Podo-
leni, in satul Mogosoaia, din judetul Ilfov al Roma-
niei.
Ne oprim inaintea portii castelului 1, si prin cra-
pkurile ei putem zari cite o fereastti arcuitI, bucki
de ziduri rosii, un cerdac pe stilpi. 1mi pare ciudat
gtndul ca aceasta craidire ar fi pornit cindva de la
Constantin Basarab Brincoveanu, domn a toat5: Un-
gro-Vlahia si cel mai darnic ziditor de biserici si ma"-
nastiri, cel mai mare; bogtas domnesc ce-a fost vre-
odata" prin aceste locuri, cel mai mare; inchinkor al
lui Dumnezert $i binefLkor al oamenilor de pe pa-
mintul sau. Ce bucurie de oaspe ;i va fi fost in vre-
muri pe aice...
Chiar ltnga inaltele ziduri care izoleaia castelul,
intre nuci bkrini $i un belsug salbatec de buruieni,
se vede o biserica', buti` biserica" smerit5:, dreptcredin-
cioasa, din timpurile vechi. Un mare acoperis de sin-
dila se madie, ca in vechile Ecasuri bucovinene, duii"
liniile zidirii, si din el rssare un turnulet de lemn. El
e pus la o parte, deasupra unei umflkuri a zidului,
in stitkga pridvorului pe stilpi. E o orinduiati noua,
care n-a prea fost urmat'a aiurea. Altarul e in cinci
muchi, stranele nu se desfac in abside rotunde. Un
briu imparte p'a'retii in dou5. : jos sent pkrate ca niste
cadre, sus linii de inflorittni se impleticesc original
In forma" notA, ca vIrgutele prin care se imprejmuiesc
straturile in vechea mea Moldova.
1 Azi cu gust reintregit de sotii George Valentin si Marta pi-
bescu (1939) (n_a.).

338
Ting-ting, ting-ting face dopotelul din turnul de
lemn, tras de o mina, de copil, de tigainuq. In prid-
vor e razimata o na'salie acoperita cu postav curat.
Se aude ctnttndu -se vemica pomenire. Si-116n u54-a
joas'a apare preotul in odajdii, paracliserul smolit,
o femeie cu pomenile prinse intr-o legatura Si cltiva
farani cari poarta: pe umeri in sicriul lui de lemn un
batrin cu caciula indesatI pe lin4tita fala de ceara%
Ting-ting, ting-ting...
Nici jale, nici pripa, nici frica. Mogul merge inainte.
pe sus, cu ochii inchi4i supt caciula mare, cu gura
muta supt mustata albs, suptire.
De ce a murit batrinul ?-
A zkut trei zile qi-a murit... Ada i-a fost ra'sat
lui. E de bkrineta...
Ting-ting, ting-ting... Dumnezeu sa te ierte, module!

Logofatul Constantin Brincoveanu a ispeavit


aceasta' Tiserica in luna lui septembrie 1688, in dom-
nia unchiului sa'u Serban Cantacuzino, cu citeva sa"p-
tamini inainte de a fi domn el insup. Zugraveala s-a
facut cincl ctitorul era acum Constantin-voda, Si in
pronaos se vede el, voievodul, cu patru fii, doamna
cu Base fete neam binecuvintat ca in vremea patriar-
hilor. Se mai afra jiltul cu prag de piatr.a sapata, uncle
stateau sotii domnqti, incunjurati de bogata for
odrasra.
Si acum ? Pketi smoliti de fum, strane de lemn
prost, fere§ti de pe care au cazut pe alocurea cadrele
de piatii tnflorita, icoane noua supt frumoasa cata-
piteasma veche, un biet paracliser tigan, poporeni sa-
earl. Poate ea mini se va dkima lacasuf si de pe pkete
va cadea chipul domnului, romanului, mo§neagului de
odinioar'a, care va muri astfel inca o data.
Dumnezeu s'a te ierte si pc mania to moule !

339
6. CERNICA

Spre Mosi, uncle totdcauna sint ramasite din ser-


barea cea mare a lunii lui mai, cind bilciul se des-
fasura si cheama la el lumea de pretutindeni. Stra-
zile intortocheate, cu case vapsite ciudat, duc spre in-
tinderile, acum goale, ale zgomotoasei petreceri popu-
lare. Apoi mahalaua se desfasura mai departe, ping ce
ca se restringe la casutele ce margenesc soseaua. Tot
cuprinsul omenesc al micilor locuinte smerite s-a re-
varsat astazi pe margenea drumului mare. De o parte
si de alta a acestuia, mucezesc apele ploii din urma,
si copii slabi, palizi, sari se uita sfiosi, cu ochi de boI-
nayi, marturisesc si aice despre faptele rele ale ape-
lor moarte.
Am trecut acum in stapinirea griului primavaratec
si a pasunilor ce aromesc, stropite cu florile galbenc
ale lui april, care fac lacrimi de scare in mijlocul bo-
gatiei vesnic not a pamintului. In fund se ridica nori
albi, calatorind in bataia vinticclului suNire, racoros.
Intii rasar in cale doua manastiri de-o parte si de
alta a drumului, Marcuta si Pantelimonul, cu naca-
zurile si aiurarile lor.l.
Dincolo de oazele suferintii, incepc iarasi impara-
tia sfintului bielsug al cimpului.
Pe o mica inaltime, frunzisul des al salciilor de ar-
gint cuprinde ca pe o floare ziduri albe ce se razima
pc un fond verdc-clar de paduri. Drumul coteste ; el
trece acum deasupra tufisurilor de papura infipte in-
tro mocirla, din care se ivesc potirelc aurite ale nu-
ferilor, aparate de noroiurile adinci. 0 poarta dc ma-
nastirc, pazita de un ()mulct in zdrente, care, nepu-
tindu-si scoate comanacul calugarcsc, face multe te-
I Vezi mai jos descrierea for (n. a.).

340
meneli si plecaciuni, bolborosind binecuvintari. Un
pridvor de livada pustie se deschide acum. In stinga,
lacul, strabatut de podete, se vadeste in Pete neregu-
late, iar mai departe o biserica mai noua. Chiliile se
afla tntr -o cladire aproape cu toad stricata si fara
nici o frumuseta ; arhondaricul e foarte saracacios,
cu paretii goi st paturile de scinduri acoperite cu cit.
0 pitarie veche are deasupra o biblioteca, de unde
cele mai bune carti si manuscripte au plecat la Aca-
demie, unde cle pot fi intrebuintate. Case calugaresti
deosebite abia se vad prin drumurile inguste care ra-
tacesc aici mai mutt decit la orice alta manastire,
Parintii stet oameni saraci, si in frumoasa biserica,
inaltata de Cernica Stirbei, pe la anul 1600, dar ade-
seori prefacuta, se vad aproape numai chipuri de fa-
rani batrini, cu totul tndobitociti. Un calugar carunt,
cu mersul prea sprintep al oamenilor cam ticniti, tine
afar o mica pravalic`de lucrisoare de lemn sapat pe
care si el lc-a cumparat de la Bucuresti : e un om in-
vatat, spre care ceilalti se uita cu respect. Caci el a
fost la Atos pe o corabie care merge fara visle tot:
bum-bum, bum-bum ! si c cit o casa ; la intrcbari,
cl larnureste ca Cara noastra nu mai da embatic 1 tur-
cilor si ca asa zic domnii cari vil \dc la Bucuresti ca
ar fi neatirnata : cu toatc astca nu se poate sti bine.
Ce cimitir de minti moarte, dintre care uncle n-au
trait niciodata ! Si totusi cimitirul a fost odata un
loc de munca si de lumin6. Calugarii de la Ccrnica
spre lucrul cu gindul al calugarimii ; ei au scris si au
au ifitrat in marea miscare paisiana de indreptare
sprc lucrul cu gindul al calugarimii, ei au scris si au
talmacit, imbogatind literatura noastra din veacul
al XVIII-lea. Intre dinsii a trait Macarie gramaticul,
care avea o mare faima de invatat si a indreptatit-o
1 Forma de arendare a unei propriet,10 pe termen lung sau bir
(n. ed.).

341
prin lucrari multe si felurite. Pina in veacul_ce s-a
inchis abia daunazi, Cernica, pazind cu scumpatate o
mare biblioteca, a dat inca prinosul ei literaturii roz
manesti : aici ti -a petrecut ultimii ani dintr-o viata
intrebuintata pentru a invata pe altii Naum Rtmni-
.ceanu, cronicarul cel din urma al rarii Romanesti.
Aseazi, Cernica primeste morti din ora5ttl vecin,
de luminile caruia nu se impartaseste deloc. Din jos
de biserica, e un lung $i incurcat cimitir, in bogatia
florilor salbatece, ,supt seninatatea cerului .albastru,
care inlatura orice gind de moarte, once semn de
jale. Monumentele fara gust, fotografiile stersc, cu-
nunile de margele negre 4i de flori decolorate, inscrip:
tiile, stingace sau trufase, nu ating inima. Si to primbli
pe aceasta Tema care apasa deasupra celor ce au fost
oameni cum te-ai primbla prin cine stie ce colt fericit,
uitat de lume, al unei mari gradini salbatece. 1

7. IAIPREJURIMILE BUCUREWILOR

imprejurimile Bucurestilor n-au fost cercetate pe


atita pe cit se spune de ran de dinsele. Dumineca
bucurestenilor din popor i buighezie lumea buns"
se incuie in casa sau strabate vulgul, in trasuri bo-
gate se incheie pe strada, in gradini, la berariile de
afara : Luther, Oppler2, prin crisme $i cafenele ; So-
seaua cheama pins ttrziu noaptea, in timpul ftunzelor,
adeca al rkorii si tainei, -drumeti singurateci, paxechi
bucuroase de umbra aleilor si zgomotoase familii in
haine ce nu se poarta-n toate zilele. Herastraul a mu-
rit aproape cu totul, Fi el adaposteste numai aventuri,
1 Astazi c tipografie si gimnaziu monahal (1939) (n. a.).
2 Si ele mai parasite acum (1916) (n. a.).

342
betii si, intimplator, batai si sinucideri : mai auna'zi
otr5:vile unei fabrici golisera iazulde pestii cari
formau una din ieflenele atractii gastronomice ale
localitsatii3,
Aiurea nu sc merge. Manastirile, care erau, in alte
timpuri, si tinte de primblare pentru butte si caleste,
au acum alti locuitori decit ealuearii, si portile for se
deschid nenorocirii omenesti de tot felul, iar nu do-
rintii vesele de a pierde citeva ceasuri supt albastru,
nn mijlocul verdetii. La Nracaretii lui Nicolae-voda.
Mavrocordat, o minune de area in vremea ei, sint
hotii ; la Marcuta nebunii, la Pantelimonul lui Grigorc
al II -lea Ghica, un simulacru de castel vechi apusean
inaltat in acest rasarit pe la jundatatea veacului al
XVIII-lea, sint incurabilii. Hotii au stat mai demult
si in frumosul ostrov din lac, in care vreun domn de
la inceputul secolului al XV-lea a inaltat juvaierul de
manastire al Snagovului si, in urma facatorilor de
rele, indreptati spre alte temniti, ruina si-a intins
mrejele de radacirn salbatece ploaia a curs, ping
la reparatia de daunsa'zi, prin sparturile mortale ale
acoperisurilor prabusite. Cernica Stirbeilor, veche de
patru sage de ani si ea inca o manastire in balta",
cu toate ca aici iazul, ravalit de rogoz, g gra frumu-
seta celui de la Snagov s-a fa'cut un cimitir, pen,
tru inarti clerici si pentru familii care iubesc pompa
cavourilor, dar nu pot cheltui mult. Ramin Calaru-
sanii, cam dosit4 si ma'nastirile de maici : Pasarea,
unde putinii oaspcti sint cele mai deseori
tot ask de sceptici in materie de cuviinfa ca $i in
materie de religie.
Dar aceasta regiune seasa, in care se opresc apele
riurilor de care nu mai simte nevoie Dunarca apro-
piata, nu e nici monotona, nici fara caracter si po-
ezie. Vara, §oselele si drumurile serpuiesc prin lanuri
1 Opera de refacere s-a intins si aid (1939) (n. 4.
343
n-iinoase si inalte pa'suni, $i pe de se strecoara, in rata
de viata putermea a marelui oral, trasuri, cara si ca-
ruti, dintre care uncle, inc'arcate_ cu scinduri si lemne
lucrate, se coboar'i tocmai de la muntc, gasind mai
lesnicioasa aceasta cale ieften51. ljadurici rasar din
toate partite, crulate de civilizatia care n-ar trebui ,a
se atingaruci de acurn tnainte de acesti arbori fru-
mosi $1 bineackori, ale ca'ror frunze, Oturite an de
an in mlaginsa, au f.ctit pamint bun de hrana $i In
stare -4 tie sate si orase. Sate lc sint doe $i mari.
Niciodata Insa aceste imprejurimi ale Bucurestilor
nu sint mai frumoase decit in delicateta trist'a" a zi-
lelor de toamna. Tufisurilc, balariile nu mai ascund
vederea cu verdele for prea exclusiv in sta.pinire. Se
vad locuintile risipite, turmele rata'citoare prin aurul
$ters al ima$clor moarte, -pc care-I pa'tcaza", ici si solo,
de un verde indraznet, vioi, o buruiana mai indarat-
nica sau un colt de rip4 ferit de ar$ita si de vesteii-
rea pasilor. Ltnga miristi, ltnga porumbi$tile prcsa-
rate de cioturilc frinte ale strujenilor, aratura noua,
virata de m'artintele ploi dese, arunca virfuri fragede
de verdeata din samsaina'turile anului ce va Si vie. Iar
padurilc cu brats negre sau inasurate Inca in stralu-
cite zdrente rosii, ruginii, galbenc, cuprinse de frigul
iernii ce se apropie, par ail se apara prin negurile in
care se inflisura.

8. ilf/TRCUTA. PAATELIAIOACL. P,IS.11ZE4

Parctita se af15; tocmai in fundul aleilor 5t curtilor


inchise ale casei de nebuni. Cum vii de la Bucure,ti,
Ili se inEitiseaza aritnalturile de rugin'" ale zidurilor
$i virfurile turnurilor fa'ra" frumusefi.
344
Ping 14 bisericuta de caramida strabati insa cu
o jale care nu to poate impiedeca totusi de a ride
uneori, asa de ciudate sint uncle vorbe, asa de neas-
teptate anumite miscari multimea totdeauna nu-
linistita si mai pima, de noutate, de originalitate, decit
once alts adunatura de oameni, a ncbunilor.
OaspetiLMa.rcutei, bolnavii", cum spun gardienii,
cari arata oameni blinzi $i milosi, samana numai prin
trista haina pe care- o poarta ; incolo, fiecare se &par-
teaza in alt fel de omul care traiestc in tovarasie li-
bera cu semenii s5.i. 0 invatatoare tupaie ca o vrabie,
mladiindu-se pe solduri ; un yfiter palid comenteaza
cu glas puternic si rar stirilc despre razboiul ruso-
japonez pe care k culege din gazeta deschisa in bataia
vintului : e mindru, pare ca ar fi -lost si el pe acolo.
Chipuri pasnice, umile, zgribulite, fricoase tree 5op-
tinclu-ti ca au nevoie, o nectpcirat'ii nevoie de cinci
bani : ba until cere dou2izeciii cinci (mai putin, nu).
Un biet,baliat merge linga parintii lui batrini, girbo-
viti de vrista 4i de nenorocirea lor, cari impart cite
un gologan fiecarui tovaias de boala al copilului for
(ofitcrul refuza, ridicindu-se elegant : Sarut mina,
doamnal ; eu primesc bani de acasa"). Un flacau care
s-a smintit fiindca i s-a ccrut de ai lui sa Invete mai
mult decit 11 taie capul subred, merge neobosit, c5u-
tind cu ochii lui aprin.i de minie pe acela care 1-a
nenorocit. Cc falnic trcce ungurul care e incredintat
ca traieste in India si ca vineaza lei si tigri : el in-
frunti in treacat pe supraveghetor pcntru ca obis-
nuiestc a fierbe oamenii (el insa ntl va lasa, o, nu !).
Un om cult, tin scriitor se uita ctochii indobitociti,
intreaba undo se afla: regele si regina $i se plinge ca
in vacan %a aceasta n-a putut merge nicairi. De peste
un zid rasuna cintecul de o patima strasnica, salbatic,
-ascutit, care pare desprins cu silinti uriase dintr-un
ghlej singerat, al unei femei care sc intoarce necon-
345
tenit asupra actluiasi -sir de sunete, Iar o bkrin'S, din-
tr-o familie de mosieri, sta intr-un colt, adincifi in
gtnduri negre ; apoi se ceart5., batjocureste, se face a
lovi, a arunca pietre-; se ridica in sfirsit ca o fiarI
ce sta sa" se rapacl'a, si peste o clips joac51 zimbind can-
canul inaintea of4erului, care o priveste despretuitor;
Inca o clips si paru-i, despletit in .suvite albe, flutura
intr-o curte intre nebuni ce fug- speriatt, pe cind pum-
nii ei strinsi bat pieptul ei galben dczgolit.
Abia se deschide pearta din zidul inalt de c5A-
midi tare, $i ajungi in curtea bisericii. Cladirea e
veche, fiind acut'al intir to citiva ani inamte de Mihai
Viteazul, din evlavia acelui logofk Dan, in casa ed-
ruia au fost ucisi, la'1594, turcii din Bucuresti, de
ckre °stile rizbunkoare ale voievodului r5.scoalei. Pe
atunci ea era numai rnanastirea logofkului Dan ; in
vremea lui Brincoveanu, la vreo suta de ani de la in-
temeiere, a_ coboritoare a ctitorului, fata arrnasului
Marcu (sau MIrcufa), Visana, a cheltuit pentru in-
noirea zidirii. Dar, dad, de atunci yin cele dousa' rin-
duri de ocnite, stilpusorii rotunzi de cklmia cari
intra in aptura for si tot planul cu abside octoge-
nale, pridvorul cu doi stilpi, zugrkreala, intlia do-
potnita% cadrele frumos sculptate ale usilor si feres-
tilor pornesc de la alts innoire, supt Grigore Matei
Ghica, un mare ziditor de dadiri sfinte, ctitorul Fru-
moasei si al Pantelimonului, linga cele doug capitale.
Chipul domnului, al doamnei Zoita, ale celor cinc-i-
copii se v5icl lalcute in biseric, la dreapta, de un foarte
bun mester, .care a dat o infkisare dulce fetelor cu-
minti ale beizadelelor. Peste vreo patruzeci de ani,
Alexandru Ipsilanti, alt domn bun din vremurile rele,
inalfal 4i mai sus turnul si dura zidul din lkIntru, pa-
ralel cu zidul de imprejmuire, 4i pentru aceasta 0-
retele din stinga al bisericii poarta chipul lui $i al
doamnei Ecaterina. Din timpuri mai noual vine ten-
346
cuiala groasl, spoiala trandafirie care s-a asternut
pester vechea earamic15., precum si turnuletul de lemn
de pe.coperis. Iar -din vremea noastra este ruina care
jupoaie si =me acuma toate.
,,Pantelintonul a fost totdeauna o cladire de gospo-
darie buns, de milostivi alinare a. suferintilor ; sfin-
tul tutelar, harnicul si bltndul daftor rara de arginti,
a ocrotit bine zidirile ce i s-au inchinat de un domn
evlavios.
Odata fusese aici numai o umflatura a pa'mintului
din marele ses &altos Cu drumuri mocirloase sau pri-
fuite. Grigore Matei Ghica facu sa se iveasea toata
frumuseta de asta'zi, ca printr-o naprasnica minune.
De h el vine parcul ca o pkurice, care urea dea-
lul, str'abatut de aid si de caeari, de drum pentru tra:-
suri si sa'ma'nat cu foisoare vechi si noua, cu semne
amintitoare si cruci. Deasupra, oglindindu-se in heles-
teul care nu lipseste mai de la nici una din manasti-
rile acestui tinut, zidurile de vechi castel, multe,
inalte, impun5Itoare, in care e asezat astki tutu! din
cele mai curate, mai luxoase spitale din milostiva
Romanie. Treci printr-un mare turn inalt si impodo-
bit, in gustul, cam fistichiu, al veacului al XVIII-lea,
si acum vezi biserica. Reparatiile nu-i vor fi schim-
bat mult intiia infatisare, care e foarte simpler : pa-
reti putin inalti, cari se taie in unghiuri drepte. Fru-
museta o Osesti tns i, pe de o parte, in minunatul
pridvor boltit in toate partile, printre stilpri suptin
cu capitele sa'pate, lasind lumina sa bata asupra stra-
lucitei usi de piatea, frumos lucrat'a, care nu-si are
pairechea. Usa de lemn sculptat, cu bourul Moldovei si
vulturfil implratesc, e vrednica de acest cadru. Ina.un-
tru, doua morminte domnesti pironesc luarea-aminte :
p lespede de marmura impodobita% pe un inalt pos-
tament, cuprinde laudele in stihuri ale lui Grigore
Ghica, ale eirui ra'masite se odihnesC aici, impreuna

347
cu ale doamnei lui, Zoita, moara nou ani dupe
mbitul" ei sot. Jar un tirma al lui, Alexandru-vog,
domrlul de pe vremea Regulamentului Organic, cai-
macamuL dinaintea Unirii, e astrucatin fata, in sicriul
razimat pe vulturi cu aripile desfawrate, deasupra-
caruia sta, ca pecete, coroana, i mantia domneasca'
cade in faldurii grei ai marmurei de Carrara.
De la Cernica o- large Hosea (§oseaua BrMei), prin-
tre arsaturi proaspete §i paji§ti pe care ploile de o sap7
tamin," intreaga au trezit, dupa seceta indelungata,"
un verde nou, tinr §i vesel ca acela din april ce se
-treze5te. In zarea vinata se zaresc copaci razleti.
Apoi alts sosea, mai ingustI, se desface la maici",
adeei: spre m'an'astirea Paserea. In curind, e§ti prins
de pa'dure, fnalta, deasa, cu trunchiurile tinere strtnse
unul linga altul, ca trestiile baltilor. La capa't, un sa"-
tulet cu casele foarte pacatoase, strimbe, joase, goale ;
o cri§ma" unde benchetuiesc n4te ea;r5u5i foarte dirji,
pe cari-i ageapta care cu scinduri. Apoi manastirea
se vede rasarind din padurea noua, cu turnurile ei
verzi, allAstrii-sure.
E o zidire de tot noug, intemeiata de evlavioi alu-
g'an de la Cernica, in zilele de strgucire ale rnarii
m'La'stiri'vecine._ Nu e nimic frurrios in stil, dar cu-
_prinsul e larg supt boltirile inalte, si icoane straluci-
toare de argiit nou, s'ama'nate cu pietre scumpe, se
va'd in toate paryile. Un cirnitir curat cuprinde citeva
monumente costisitoare ale mortilor bogati adtii din
Bucuren, de- unde vine, zilnic aproape, atita lame
pentru a petrece cu mai multa sau mai putina cuviintI
ceea ce maicile arata ea: nu pot tmpiedeca, aka fiind
datina.
Ce intors de stralucia tain4 ! Soarele a 6.'zut pester
hotarele zarii, asind in unna capetele mantiei sale
de trandafiri, viorele §i our §ters, care atirnN, Inca
348
mult1 vreme in Va'zduhul umezit de ploi si mkurat dL
vintul furtunos. Arkurile sint negre ca miezul noptii,
si imasurile de un verde untdelcmniu se intuneea trcp-
tat, cu drume;i ca umbrele, cu tuyme ce trec tacute,
misari line ca ale spicelor supt adiere. Crengile ar-
borilor taie cerul cu aspre dungi cernite.
Si, pe soseaua care nu se linisteste, trec spre Bucu-
resti olteni cu cosurilc pline de struguri, baietani obo-
siti, mosnegi ce pipaie calea cu toiegele, ca'rute de
macelari care duc porci zvirliti pc scinduri si vite ale
caror gituri atirna, harabale cu vijci, vclocipedisti
cari se opresc la restaurantele cu cite dotia rinduri
din margenea soselei, tr5suri de piata" intorcindu-sq
grabit, cu oarecare frica, printre toati aceasta multitne
de tigani, de sirbi (adeca bulgari) si de oraseni rau
nafavitt. Frumoasele sate cu copereminte rosii nu se
mai deosebesc, dar Pantelirnonul negru e Mans de
briuHuminilor electrice. Mai departe, prin drumul
fara felinare al soselei, prin stradele bune 4i cele rale,
prin ncsfirsita piata a Oborului, cu ra"msasitile de paie
ale ultimului ttrg si scheletele de chioscuri ale Mosi-
lor, ajungi to Bucumtii de lufnina si zgomot al an-
trului european.

9. UN ADAPOST DE DO % ;. \' . P. 1SCA \11

Pe cine nu-1 vei auzi vorbind cu despret de impre-


jurimile- Bucurestilor, care ar fi lipsite de felurime,
de noutate, de poezie, de orice frumuseta' ! Si toti cari
zic asa, nu le cunosc ara indoiala. Ca;ci altfel n-ar
spune, n-ar putea s'a' spuie asa. Atita bogie a pg-
mintului darnic trebuie sal fie si frumoas5, 4i nu in
ziidar in toate colturile sint raspindite aici unde
349
27 Romania cum era pima la 1918, vol. I
au calcat prieteni si dusmani, unde s-au inclestat lupte
mari si mici, unde s-au strecurat zilnic pompa, munca
si nenorocirea amintirile istorice. Chiar dace ri-ar
fi nimic alta, pretutindcni ne-ar intov'Srasi amintirile
acestea, celc de bucurie $i cele, cu mult mai multe,
care slat duioase.
0 invitatie a lui Nicolae Filipescu m-a gum sa
descopa'r, pentru mine $i pentru tine obisnuieste sa
ma ceteasca, un nou capat de drum pentru cci ce
vreau sa caTa"toreasca in jurul Bucurestilor : Pascanii.
Intr-acolo duce un drum paralel cu soseaua, care
se gaseste la stinga. Abia ai iesit din amestecul hid al
mahalalelor marelui oral neorinduit $i nerUgsginit, si
o darima"tur5, de veche biserica se iveste, frumoasa gi
cu total parasita, osindita, dintre straturilc $i jgbia-
burile unui zarzavagiu. Un turn cu ferestile
tete, sprincenatc, un singur turn, c'alci altul care era
inaintea lui a eazut. 0 clUire in truce, Cu br4u si cu
firide, care se mintuie sus cu inflorituri colturate.
Strane si altar in unghiuri. Din arcul rupt al pridvo-
rului privirea se cufunda printre alte arce ca acestet,
oprindu-se numai in ztigravelile ce mijesc Inc/ in fun-.
dul altarului. Frumoase 5i ingrijite chipuri de sfinti, cu
inscriptii romanesti, din veacul al XVII-lea, cam de
pe timpul Brincoveanului. Se mai va'cl patru ctitori,
dintre cari doi cu islice boieresti. Cr5.0turi adinci
prevestesc ruina, si fire de buruian5, se clatina sus in
virful turnului descoperit. Lovituri dtpietre au nimi-
cit fetele Intemeietorilor.
Aici se zice : la Floreasca". Odat'al era desigur un
sat, ai eirui locuitori s-au ridicat cu timpul mai sus,
spre Bucuresti, la'sindu-$i in urna march $i biserica,
menita sa moaa si ea. Acura lumea stie de Floreasca"
pentru frumosul lac larg, pe care tremursi ostroave
de musita" stropite cu flori kalbene de nufa'r, pe dud
pescarii tarani isi Infig prajinile voloacelor §i cu-
350
treiera, in luntri usoare, pe urma jiganiilor de ape.
0 gradinuta: de baTarii, cu scaune schioape, yi o biatg
taraba de circiuma" saraca se lands cu pestii vii" yi
racii ce pot da oaspetilor veniti din Bucureytii aya de
Apropiati. Cu apa tntinsa inainte, cu mirosul nufa-
rului in floare, cu deparfarile verzi ale Colintinei,
e un loc potrivit pentru facatorii de chefuri ieftene,
cari au cetit yi carti despre frumusetile naturii. Po-
duri de lemn tree peste ripele umede, pe care le mi
luiesc ploile. In stinga, o mare cladire de caramida,
royie, e fabrica de glucoza a unor belgieni. Glucoza
yi zarzavatul, mai must decit doritorii saraci ai , pes-
tilor vii", au mtncat biserica.
-Uriase grille, in care se pierde omul, un ocean de
spice grele, din care copacii zarilor rasar tnjumata-
titi o nesfirsita girbovire verde a lanurilor. Ce biel-
sug de binecuvintare ! Familii razlete sau cete intregi
in vesminte albe, ca o departata samanare de flori,
prayesc rabdatori porumbul, care-si rasfata cele dintii
frunze lungi yi fragedc. Dcmult s-au dus cele dintii
flori ale primaverii si ra'mine in locul lor, invinga-
toare, boamba ghimpoasa a spinului, stropita cu o
pat' de singe, supt frunzcle marl cu tepuye ; sfioase
flori de musatel se string in manunchiuri bogate.
De la oras yin mitocani cu docare, mosuleti cu fa-
vorite sure, caruti supt covergile carora se scutura un
intreg neam de oameni ; pilcuri de tigani. La Bucuresti
sint Mosii, si ce de oale, si ulcioare, si ulcele, yi clonite,
in mini, in spate, sus in ca'rtH, se duc spre satele
sesului !
Mai departe, numai car incete se ttrasc in aryita,
cu tarani adormiti. Copilandri srnoliti pazesc negre
rinduri de bivoli ra'pa'nosi si spurcati de tins. 0 sarna
dintre uritele dobitoace zac intr-un baltoc, uncle se
bucura" in voie, ca pa'sarile intr-un cuib sau politicia-
nii intr-o comisie budgetara.

351
27*
Uncle se vcde in fund acea cununa de arbori ptcet-
luita pe albastru, e Pascanii.
Un sat undeva, din care nu intimpini dccit o
primarie. Biserica, dreasa daunazi, cu podoabe de
lemn si zugraveli catolice, de pictori" din zilele
noastrc, n-are nici o insemnatate. De la voda Alexan-
dru Ghica, domn de la 1834 la 1841 si caimacam
inaintca Unirii, i-a ramas numai o Evanghelie cu
icoanc de smalt, lucru ruscsc.
Alcia cea frumoasa, in fundul careia sc vcde casa
inalta, alba, palatul", a facut-o acclasi domn-csc lo-
cuitor de acum cincizcci de ani. Copacii batrini, inalii,
siau ca o garda veche" a dornnului lor. In fund tot el
a pus sa se tale prig padurca nccercetata lungi alci,_cu
vederi minunate, cu scoborisuri si ascunzatori o stra-
lucire de parc princiar ! Un lac ride in lumina, si pe ar-
gintul lui miscat de un tremur vesnic trcce o luntre cu
vislcle domoale, minate dc un taran tinar.
Casa a primit mari si scumpe impodobiri, pina si in
lunilc din urma. Dar in durarea ci harnica, in aidul ei
ca pcntru vecic, ca si in luxul ales, ca o amintire din
clegantul veac al XVIII-lca, se vcdc intiparirea fiintii
acelui cc a cladit-o. Pretutindcni el e pomcnit, in
chipuri, lucruri si scrisc. Colo, deasupra usii biurou-
lui, se vad portr,!tele in acvarela ale Ghiculcstilor din
aceasta ramttra : sus, banal Dumitrachi baitrinul si
fratele sau, Grigorc Alexandru-voda, pe care 1-a in-
junghiat la Iasi trimesul sultanului. Apoi trei frati in
islice, cu barba roscata, foarte inalbita la doi dintrc
dinsii ; cel din mijloc are fund alb la islic si a fort
domn, va sa zica. Sint : Grigorc Dimitrie-voda de la
1822, om bun, ocrotitor, pasnic si cu multa evlavie, si
fratii sal, Scarlat si gencralul Constantin, mort in Ar-
deal. Acura in alt rind vine an pm frumos, distins,
cu ochii foartc mari, ncgri, mustala rasucita cu o
352
4trenga'ric de vesnic tirar, cu alba fa0.' prelunga, mica,
intre cirliontii si tupeul romantic. Ace la e insusi sta"-
pion!, venicul st4in al casei, oricine ar veni in urma
lui. Linga' dinsul, sp5tarul Constantin, si el in uniforma
moderda, ruseasc'al, foarte stralucitoare de autirii si
decoratii, §i, in frac civil, alt frate, Mihai, care a fost,
arheolog, numismat si a avut de fiica pe frumoasa
scriitoare Dora d'Istria, scriitoare de ginduri, si nu de
poezie. Se mai va'd dou'a fetnei, doua surori, in ro-
chii, de modal uitata.
Si dincoace si dincolo apar in portretc mari banul
b5.trin si cci trei frati mai tineri, cu uniforme si frac.
Ceasornicul accla do cristal de roc intre doua sfes-
nice din acciasi materic 'impede arata prin invirti-
turs ncobisnuita a stilpilor grosi si prin semiluncle
aurite din virf ca" e un dar al pacrisahului. Supt el e
intins'a stiqlucitoarea sabie, care nu s-a luptat nici-
oda4i si n-avea voie sa se luptz. La masa aceca scria
in timpuri mania sa, si in saltarele ci se amestecau
viedonicIti rapoarte ofisuri pregatite si seri-
sori de dragoste in frantuzcste caci frumosul domn
Para doamna a iubit ping tirziu. Inca un dar turcesc,
lighianul cu ibric de cristal si aur, colo. Cusaturi cu
vulturul - muntean, cu crucea In gura si cu cununa
domneasa pe cap, fel de fcl de lucruri de masa, cum
nu se mai fac as6.'zi. In aceste dou'al oclaq largia lu-
mincase, care slut un'muzeu locuit, sc va'd chipuri re-
gale si impqinItesti, criruite de accia chiar pe cari-i
infatiseazI. Ba iata si un tablou turcesc, lucre nou pe
la 1830 : sultanul Mahmud, foarte caraghios, stin-
gaci si tlircat, trece fudul 13e dinaintea nizamilor sag,
crcati In load ienicerilor ma'cela"riti, si co cuminte e
sirul acestor ostasi europeni, cari-si arata insusirea for
de cit ilizatie stand ca niste scobitori irlaintea papuyii
imparatesti, calare pe un cal de lemn !
353
Bibliotecile aduna cele mai bune carti franceze cla
sice, multe opere donate, scrieri rom'inesti de ale
ftirneului, pecetluite cu sterna pe care o tin doi lei.
Si data to duci in cutare Sopron, vei gasi, intre
rnulta lemnarie veche. 5i fierarie rugmita, marea ca-
rata de gala, cu rotile uriase, hamurile batute cu sterna
anrita, aurarii sculptate deasupra, cu tmbracaminte de
rnatasa rosie tesuta ru coroane si initiale. Astazi insa
asa de sfarmata, crapata, stearsa, uitata ca si cum
n-ar mai fi fost vremea alaiurifor de altadata, dud
acel om suptiratec si mlackos, cu ochii maxi adinci,
parul negru buclat si mustata de cavaler, era domnul
tarii : Io Alexandru Diniitrie Ghica voievod si
down" !
5i uite parca-1 vad prin cararea ce se furiseaza in-
tre vechii arbori cari-1 cunosc si-1 ascund de altii, cari
n-au grija mortilor. A lasat casa plina de oaspeti, ale
caror aurarii si pietre scumpe sticlesc la lumina,poli-
candrelor grele, sr a plecat in umbra. Ce mareata pri-
veliste de noapte, ce stralucita desfasurare de alei, ce
maretie a lacului, ce dulce rasunet de muzica ; osta-
sii miliciei priest apasat de jur imprejurul resedintii.
Alexandru-voda, se simte mindru, vesel, tinar : e
domn !
Dar deodata un gind it intunec, brazdind fru-
moasa frunte inalta, alba : e gindul cutaruia care e
acum in salon acolo, mai incunjtuat decit dinsul, mai
magulit, mai curtenit de toti, si care e excelenta sa
consulul Rusiei. Si, ajungind la capatul aleii, domnul
priveste asupra lacului intins in departarea neagra
ca viitorul lui, ca viitorul nostru... Mazilie, bat-
jocura, robie.. Va fi o dimineata macar pentru aceasta
tara, data nu pentru domnul ei imbatrinit ?
Si, inainte de a merge sa doarma in mormintul
imens de marmura la Pantelimon, el a vazut area zi,
354
Sicarul funebru 1-a dus prin stradele Bucurestilot
Romaniei unite supt alt Alexandru-vocra, Cuza.
Poate insa a el ar fi cloth : supt dinsul...

.1. PLUAIBUILI. CALARU5A1\11. TIGANE5711

Bucurestii se mintuie prin drumuri bune Imre case


rele. Sint mahalalele-svele, care inslra locuinti sa-
race,.sprijinite strimb in stilpi girbovil bojdeuce ce
se chtorcoseaza la soare prin ferestuici turburi, ca
niste pisici batrine. Astfel e si soseaua Colintinei.
Ea alearg'a drept inainte, taind un ses cu modilci
de movile, asupra earuia april a zvtrlit acum manna -i
de rege tink, numai in catifea verde si.in flori albe.
Apoi siragul de easute e alckuit tot mai rar, pins ce
singura dunga cenusre a drumului desparte nemarge-
nirea cimpiei invalurate.
In stinga se vad acum doua grupe de arbori si de
cladiri in jurul a doua biserici. Biserica dintti e veche
$i o imprejmuieste un zid de ca'ramid'a" ce se risi:
pestc pe incetul. E Plumbuita, care insir5: Inca toata
Imprejmuirea de acum trei sute de ani, pe cind bise-
rica, pastrind la jecul domnesc r5m1site in piatti, -de
la inceputul veacului al XVI-lea, stele cu multe ra-
muri, lei 61 pati grosolan, se acopere .cu zdrencele unei
reparatn ieftine. Aka, de o parte si de alta a soselei,
pamintul e mai frimintat decit aiurea. El pare fa-
cut pentru ascunzatori viclene, pentru rapeziri prl-
pLtuite - asupra dusmanului. cu adevirat o lupt5
s-a desa'surat acum aproape trei sute de ani, in oc-
tombrie 1632. Mateti Basarab, dome nou ridicat ,pe
scutul unei 6.'scoale, era intre Dudesti i manastirea
lui Marcufi sau a IVErcuTei. Dusmanul lui, Radu-
355
Voda, clomp legiuit, cu tuiuri de la impliratul tur-
cesc, isi asezase tabara intre Obi lesti fi aceasta Mar-
cufa, careia i se zicea atunci rnsanastirea lui Dan,
vistierul lui Mihai Viteazul. Lupta s-a dat linea
Plumbuita. MAtei, pe care-1 dorea Tara, tnvinse pe
aceste locuri, a casor verdeata palidsa de toamda a
fost smaltata cu floarea neagra: a singelui.
Ast'azi clopotni%ile scinteit vesel supt focul vioi al
soarelui de dimineafa, cirezi strabat in fund p'asunea
grasa si din adincul crengilor care ada.postescpe cin-
tarett se inaha cintece pentru lupta de iubire prin
care se Tine lurnea. Ce putin e pentru atotputernicia
naturii o varsare e t singe ca aceasta, care Tine doua
zile si se inchcie, la ind numai gropile proaspete ping
la cea dintii Tisnire, de iarba si hoituri uitate pentru
corbii unci singure ierne !
Am icsit demult din Bucuresti, dar amintirile lui
se Vad inca ici si colo. In mijlocul ctmpului, o foarte
frumoasa biserica tinjeste singura fara preo ;i, faea
poporeni. Un cutezator din timpurile de belie a goa-
iiei .dup5. cistig a socotit a pins aici va pakrunde
capnala in revars'arile ei de mlastinal neorinduit'a. A
pus deci pc un arhitect priceput sa inahe o cradire
ca aceasta, care ar impodobi once col; bucurestean.
Dar veni clipa de s'aracie si timpurile de infrinarc, si
biserica r.."mase singura. Vizititul mal vorbeste de un
mester evreu care ar fi c'azut de pe coperemint si ar
fi murit pe lespezile dadirii sfinte, profanind-o. De
aceea s-ar fi oprit slujbd pe nu stiu ciTi ani. Ei vor
trece ins'a, si iviata nu se va destepta in aceasta ruins
noua-noufa sentinels pierduta 6.'tre Bucurestii unui
viitor care nu va sosi poate niciodafa.
In dreapta si in stinga se ina10: paduri, tivind
margenea, sprijinind in virfurile for ilavalma'site ma--
rea intindere de albastru zimbitor.
356
Dou'al sate in cale : Nraira'stii si Moara.Saraa ; ca -
sutele- gospodaresti se insir51 albe in nujlocul curtii
incunjurate cu garduri de nuiele. Pe un ogor, multi-
mea se strange in jurul prapurilor ce se ridia in cerul
albastru al diminetii. E slujba pentru roads, cimpului :
binecuvintarea ogoarclor.
Intr-un loc, p5Idurile _par a se atinge, imprejmuind
cu totul zarile. Cimpia se pravale dreapfal intr-o cal -
dare", o cal6rusa".", in care izvoare puternice au in-
tins o pinza de apa ce se innoi4te, sorbita dcasupra
de soare. Lacul se infun&: in malurile inalte, infige
in ele mici golfuri ascutite : din loc in loc, ostroave
m`a"runtele isi arata tepii de rogoz si ierburi inalte :
li se zice cociocuri, si in desisurile for se prind pcstii
cari fac ici si colo virtejuri luminoase cind se zbat.de
bucuric in apa alduta. Luntrasi cu comkace 5i hame
de saiac cafeniu vislcsc in vechi ain dintr-un sin-
gur lemn, ingustc, scorojitc si brazdatc de adtnci tale-
turi de 135.trinet6"..
PSrintii pescari, cari urmeaz1 pilcia lui Petru Apos-
tolul in luntri care nu sent mai bunt decit ale uceni-
cutui credincios al Mintuitorului,--vin de la frumoasa
mka'stiie care se desla'sura mindra in fats. Pe fon4ul
de p5:duri dese si inalte, pe care le-a crutat 0115, acum
vremea noastra de specula fa'eal mustra'ri de cuget,
se desfac zidurife in'altate de Matei Basarab si turnu-
rile de lemn de la trei biserici.
Intri prin livida catifelata", sa'ina'nata" cu flori gal-
bene ra'schirate in raze, cu maciulii de puf instelat
care zboara la fiecare pas si atirna scinteietor in aer,
cu petale arnoase ce se desfac albe din merii in
floare. 0 turma paste, intr-o necontenita catidatufa"
moale a blkilor sure si negre, pc cind m:igarii cari
p intova'i4sesc in ra'tciri, ma"gari grosi, buhosi, foarte
netes'alati, smulg lacomi iarba vinjoasa". Un cioban cu

357
comanac, inchircit si cu mutra indobitocit:4, se lass
in genunchi, facind cruci si matanii inaintea. eeme-
nului de la Caldarusani, care ni arata, ingustul pamint
pe care-I sta:pineste astazi dupal secularizare man'as-
urea lui Radu Mihnea si a lui Matei Basarab, care
s-a hranit odinioaea din rodul a patruzeci de mosii".
Biserica de la Cocioc si biserica din cimitir stint
noua. Biserica manastirii e prefacuta de iznoava, in
1838, cu geamlicuri in faTa $i sfinli simandicosi, cum
nu-i stia vechea zugraveara religioasa.1 Dreasa dupl
gustul timpurilor noastre si bolnica, din care ra'sare
cite un mos batrin care-si misca abia picioarele in
mijlocul bucuriei primlverei cc se vadeste in lumina.
si ciatece. Din vremile Regulamentului Organic sins,
aa cum se vad astazi, $i casa staretului si casa de
oaspeti $i atitea case particulare, ale calUga.rilor in-
stall-1;i. In aceea din margene stsa, cind nu-si mingiie,
_caratorind, ambitia ranita lara de leac, vestitul fost
mitropolit primat Ghenadie. Mitropolitul Iosif a fost
la starecie in timpul thud Ghenadie se afla in scaunul
pa"storesc din Dealul Mitropoliei. Un alt mitropolit
a locuit aici, atunci cind el era numai smerittil diacon
Grigorie, fiind totusi una din luminile bisericii roma-
nesti,si la Cocioc se arata cla'clirea ruinat51 uncle prin
ostenclile lui se tipa.reau csarti prin anii 1820. 0 arnin-
tire Inca., pe care o lass vremea noastra $i aceasta
e o amintire frumoasa: este, supt coperisul de
tabla al unei fintini, o pinza de Nicolae Grigorescu.
Atunci cind el era un tinercl zugrav de icoane de
saptesprczece ani, mina lui, pe, care n-o c2i11auzise nici
invalatura, nici sfaturile, a infa:cisat cu o deplina si-
guranta, in prejama sfintilor stilciti ai bizantinismu-
lui corcit de- da'una'zi, scena Izvorului tamaduirii :
1 Si acunia s-a agernut o noua reparatie odit1asa, cu pictura_in-
ulei §i adaus barbar la Ins3.5i cinstita pisanie artistica a lui Matei-
voda (1916) (n. a.).

358
Maica Domnului de sus, sfintii de linga dinsa, cutare
chip de imi6rat 1A.trin sau de femeie prezic un
maestro 1.
Vechimea tra'ieste in zidurile de apa'rare si de lo-
cuina care ascundeau biserica de la tnceput. Un mare
turn ca acela de la biserica din Cimpulung pazeste
spre Bucuresti : in el vor fi fost de atitea on stra"-
jeri la apropierea turcilor sau in timpuri cind se mis-
cau hoth in aceste- p'aiduri care sint cele, vestite, ale
VIgsiei. De la el porneste cra'direa, cu dou5, caturi :
cel de jos are arcade de piattl, cel de sus isi spriiina
arcurile pe betisoare innegrite ca in cerdaccle de
demult.
Erau odat'ai cinci sutc de caluOri aici, $i dincolo de
gratiile de fier ale ferestilor traia o via de adeva-
rat'alcredinfa", de adevarata mustrare a cugetului $i
uneori de adeva'rata munc` a mir4ii, cLi aice, de pe
la 1780 inainte, cind Calarusanii s-au indreptat dupi
povetek lui Paisie Rusul, reformatorul din Moldova,
s-au scris si s-au talm'alcit, de Macarie si de altii,
multe crti, in limbi felurite. Acum vreo patruzeci
de bieti caludalri nevolnici, si unii dintre dinsii dez-
gust5:tor de murdari, r'aYa'cesc prin intunerecul inea-
perilor goale, avind de tovatisi cini flaminzi, tigani
vagabonzi $i pisici s'albatece 2. Ei merg si acum la
slujba de zi si cea de noapte, dar gindul for fuge la
gazetele din Bucuresti mai mult decit la ceasloave.
Marea cadire care cuprindea pe frati la masa for im-
preuna, e pustie. Adeva'rata viata" e aceea a rindune-
lelor negre care-si au cuiburile supt arcade si taie
1 Acuma, in micul muzeu, Grigorescu e reprezintat prin mai
multe icoane (1939) (n. a.).
2 Se zice ca o reforms ar fi intervenit (1916). Asfazi buna dis-
cipline a parintelui egumen Atanasie Dina, om tinar, de inalts
culture §i nobile scopuri, tinde a da alts viati manastirii (n. a.).

359
vazduhul, neprecurmat, cu trupurile for suptiratece si
cu strigatele for ascutite 1.
Drumul spre Tiganesti trece prin marea comuna
Lipia-Bojdani, vestita prin razvratiri. Locuitorii, im-
prastiati prin mai multe sates stet atitia citi ar face
cinste cutarui ora.s de provincie ; numarul for n-ar fi
mai mic decit 10 000. /ntre gospoclarii, multe in2ti-
seaza o casuta in mijlocul buruienii care creste an de
an de la sine ,si nu foloseste nimanui. Ici si colo insa,
pamintul e lucrat pentru sam'inaturi. Mai pretutin-
dene e o bung orinduiala curata. Locuitorii cari stau
in cerdacut prima"riei arata, asa cum li-a tilers vestea,
hotariti si dirji.
Ceva mai departe, un pod peste o girlica duce is
tin adeva'rat colt de rai ; ilori, pomi roditori, stupi si
o casa de Jara acoperita cu sovar, peste paretii de pa-
mint ai careia, mai inalti dedt de obicei si mai Inca -
patori, se catara sfircurile verzi._, ale zorelelor. Din
dumbravile apropiate rasuna cintari, calde ca soarele'
de arrnazi,. si zborul harnic al albinelor e risipit pre-
tutindene. Urt,,funccionar bucurestean la pensie a in-
temeiat aceasta oaza de civilizatie foarte inaintata, de
care se .departeaza Inca plea mutt casele satului ye-
ctn. Prin locuri ca acestea se face bogatia care in-
frumuseteaza si duce inainte tan.

11, IN IUARGENE4 SNAGMILUI

Satul Turbati, asezat aproapc de Snagov, era altii-


data pe mosia, foarte intins5., a vechii mlnastiri, care
incepuse a strange _pamtnturi Inca din veacul al
1 Mitropolitul Ghenadie a refacut-o in totul (1939) (n. a.).

360
XIV-lea. Atunci, cu boga'cia sa mare, cu zidurile sale
puternice, cu multimea de caluOri ce roiau in chilii,
cu drturkia tipografia mana'stireasa, Snagovul
eta puternic fall de skuceanul ce-i era supus. AstLi
lucrurile s-au schimbat. Sate le locului, de la Izvo-
rani unde sint izvoarele Oda la Coady si la
Fund, abia se in dintr-o zi pe alta, din plata aren-
dasului &Atli si din vinzarea pestelui grin partile ve-
eine ; in case neingrkite stau laolalta romans si ur-
masi ai tiganimii egumenului. Iar Turbatii sint un sat
mare si insearit, unul din cele mai bune ale ta'rii.
La intrare chiar, ai o mare biserica noua% fa'cuta cu
banii s'itenilor de batrinul preot, fiu si tats de preoti,
care, cu barba-i albs si pkul cu totul negru, e o in-
fkisare originala. Apoi incep gospodariile, care nu
ies la strada, ci sint despktite de dinsa printr-o curte,
care e si aici paraginita. Locuintile au macar cloua in-
aperi, frumoase cerdace de lemn, si prin u§a deschisi
se vede marele horn bine vkuit. Pe alocurea, sint li-
vezi rnari, cu multi salcimi vechi ce se amesteca intre
pomi. Si drumurile sint pline de copaci cu lemnul
tare si crengile preskate cu ghimpi cornosi. Intre gar-
durile de lemn, foarte bune, eara"ri serpuiesc intr-un_
tinut de ling idila.
La scoala se face alegerea, in folosul unui om-de
afaceri imboga'tit, care invirte lucrurile supt partidul
sau. La una din circiume se desfa'suti hora, in care
stau prinsi de mina fla'ca'i in haine albastre cu g'a'.itane
si pantaloni largi vechiul port otisenesc si fete
piepeanate $i imbrcate intocmai, ca la oral. Supt.
ada'postul salcimilor, s-a oprit1/4. o ckutg. de Tigani :
bkbatul, rgzimat de casa-i cnkoare, trage din ciu-
bite, femeia diretiea:, iar fata, in fusty rosie, leagana
incet anciucul ma'runtel, care e prins intr-o plapoma
veche 1i atims4 printr-o funie de doi copaci bh'trini.

361
La capk e vechiul schit al Turbilor,...preflcut
a.stLi intr-o bisericuta de cimitir, sau, aim se zice pe
aici : chimitir. Din mijlocul crucilor de lemn inne-
grite, cu forme noduroase si schiloade, din mijlocul
mormintelor proaspete, pe care mai frearnka cren-
gile inca'rcate cu hirtiute si panglici, se ridica ziduri
joase, facute, vadit, dupa'. modelul Snagovului, de
-egumenul Rafail de prin 1780 si de stareta maicilor de
aici, care avea ping atunci numai o bisericufa de
lemn, c1.5.clita de oarecari voievozi ai vremilor bune.
Si aici sint chenare de ck'almizi cu virful scos in
afaral, sint firide sus, dar nu si jos sint ciubuce.
A fost si un pridvor, care se stricase, si in local ca-
ruia preotul a fa'cut o oblojeala urita de scinduri, care
strica toata fatada. Pentru a da mai ieften Opresia
pe care o dau la Snagov caramizile amestecate cu ten-
cuiala impietrita, s-au zugra'vit aici pe tencuiala Iinii
rosii in legkuri armonioase.
/nrauntru, e intunerec si goliciune. Abia se za'resc
uritele chipuri incoronate, cu ochii bulhucati, care ar
inchipui pe cei dintii intemeietori domnesti. Pentru
p5.rintele ca $i pentru altii, mosneagul harbos ar fi
Mihai Viteazul, iar femeia din partea sting, doamna
Stanca. Fireste, inchipuiri,
Mai gkesc uncle 6:1..0 de la Rafail. Mai vechi nu
sint, nu puteau fi. Minunata Evanghe lie legato cu
plIci de argint aurit, pe care ies in relief sfinti §i
Hari, Evanghelies"p5Istrat51 la biserica nova, e muta.tal
de la Snagov, careia i-o cla'ruise, pe -la 1750, marele
boier cu pofte de domnie Constantin Dudescu.
Si intr-aceasta deci satul uric a mostenit rdanastirea
cea mare, culegind odaarele care se desfa'coau din
ska'cia acesteia.
362
12. SN4GOVUL

Nu trece multi vremc, si vederea se dekhide. astir


pra unui lac, pe care padurt vechi ii mairgenesc de o
pane. Ape le de ocel albastriu se infioati de vint, pre-
lingind malul buruienos al unui ostrov. rotund. Din
el se ridica, printre caramizi .i 'metre risipite de mina
vremii, care se joac'al ironic cu cladirile treca"toare ale
oamenilor, un turn puternic, pe care anii 1-au scrijelat
aclinc cu dun g-i de rugina. Dintre aceleasi darimaturi
se iveste annonioasa si clara. o bistrica, E midi, pre-
cum sins mici mate cradirik sfinte ale vechimii noas-
tre, menite sa mina la un loc pe credinciosii unui
sat sae ai unei singure mahalalele putin locuitc. Siruri
de stilpi impart in trei spatiul cel ingust al racasului.
Minunate picturi din cea dintli juma.tate a vecului al
XVI-lea- acopsa:r zidurile t pe linga marile icoane ale
Adormirii Vovedenici. intrarea in biseric'a desi
se spune a a fost cel dintii hram ni inEtiseaza
de dota ori, la dreapta pronaosului ti pe fata de
ca'tre altar a vechiului pn-ete despaxtitor, pe Mircea
Ciobanul si familia lui, in care deosebesu pe Chiajna
nu femeia strasnica din nuvela lui Odobescu, ci o
fat'a rotunda, tinara, cu par balan, samanind cu
Stefan cel Mare, bunicul.
Aceasta a fost.biserical la, man'stire, $i calugarii vor
ft inaput numat bine in cuprinsul ei intunecat, care
miroase acum a muced si mort, a farina si a mor-
mint. Mai demult, forma era o cruce, al aril miner
11 alatuita un pridvor cu stilpi rotunzi ; un singer
turn se ridica ihaintea punctului unde se umfla in
dreapta $i in stinga absidele csaptusite cu strane. Po-
doaba o fikeau doua rinduri de ocnite cele de jos,
lunguiere, intregi, cele de sus in arcuri ; in turn, ele
mergeau de sus pins jos, coprinzind in boltirea for
363
ferestuicele ingustc, ca niste mari sprincene inconde-
iate deasupra unor ochi maruncei.
Cine a fost ctitorul dintii al -eelei mai vechi din cele
trei biscrici de aice nu se poatc spune, dar desigur ca
un om din veacul al XIV-lea, care in Tara Roma-
neasca, ca si in Moldova, a dat operele de arhitec-
tura religioase cele mai frumoase in spaTiul cel mai
mic, si fara indoiara si lucrurile cele mai originale ale
mestesugului claclirii la romani. Piatra de pomenire
a intemeietorului a cazut, s-a distrus, dacal nu va fi
zidita; undeva in incurca'turile repara.tiilor de mai tir-
ziu.1 Cronica lath scrie insa asa : Vlad-vocEi Tepes,
acesta au facut cetatea de la Poienari si au facut
sfinta ma'nastire de la Snagov". Tepes a .putut fi
ctitor aici ca yi Matei Basarab la Caldarusam, ducincl
mai departe ccea ce altuk incepuse ; caci manastirea
ca/Ata daruri inca de la inaintasul sau Dan,_ fiul lui
Mircea. Ziditorul cel vechi pare a fi un boicr sau
domnul insusi, Lica supt Mircea. Lecul era bun. si
pentru aparare, cind se ridicau podurile 1i
torii fara 1.untri, clupa fuga pescarilor ma'n'astirii, ie
gaseau inaintea zidurilor Malta si groase pc piatra
calrora se linciuriau apele line, cu funduri adinci si
rniloase. Poate ca aici s-au adapostit boieroaiccle si
copiii cind sultanul Mohammed at 11-lea instisi a ve-
nit sa vadal ce viteji cresc pe acest pamint salbatec.
Daca Tepes a stat aici, si singele a trebuit sa curga.
singele care era pentru sufletul acesta tiran ca un
vechi vin ce incalzeste inima ;si iuteste mersul gindu-
rilor. Asezata linga Bucuresti, ma'nastirca a prirnit din
cind in cind trupuri de boieri mari, fiind gocotit'i ca
un loc de Ingropare ales. Astfel se- odihnira aici pe
rind linga vechii boieri din vrernea lul .Neagoe :
Pirvul din Craiova, marele vornic, si logolatul lean,
I S-a gasit o piatra ; ea trebuie s:t fi fost puta in amintirea
reparatiei de Brincoveanu (n. a.).

364
ajuns prin pocainta un smerit monah cu ajutorul
calailor lui Mircea Ciobanul ci lui Alexandru, fiul
acestuia- toti fiii lui Dragomir postelnicul si ai solid
lui, Marga. Dupa uciderea celui dintii, mama cu-
prima de durere psarasi placerile zadarnice ale lumii
si imbraca vesnicul doltu al calugartel, numindu -se
de-acum inainte monahia Eufrosina. Ea se ingriji ca
fiecare dintre copiii ei iubiti sa fie acoperit dupa da-
ting cu o piatra frumos sapata,in care i se pomenea.
fara nici un fcl de plingere chipul mor ii. Apoi
cindva caci pe groapa ei n-a lasat sa i se insemne
clipa plecarii catre ai sat, pe cari-i dorea de mult
batrina calugarita muri zimbind, eaci i se va fi pairut
ca zareste prin negurile sfirsitului omenesc straluctrea
intilmrii Voioase cu fiii cositi in tinereta for plina de
indraxneala. Ea se culca la picioarele celor patru
morti tineri, cao slug care e gata sa se destepte si
sa ajute pe acel ce sufere, si lespedea ei suptire, in-
gusta porneneste numai ea acolo,se odihneste, in sfir-
sit, a mama pima de durere ping la moarte", o mama
ai carii patru fii au fost tatati, $i o calugarita 1.
Citeva zile dupa uciderea turcilor din Bucuresti,
Mihai Viteazul imbog'ati si el cu un trup descapatinat
gropnita Snagovului. Oamcnii domnesti adusera la
manastire eama'sitele singerinde ale lui Duna, fost
stolnic. supt Stefan-voda Surdul si tradator fafa de
domnul ccl not'.
Apoi liniste se facu in tar5., si mInastirea nu mai
pruni astfcl de daruri domnesti. Ea imhatrimse puttn,
din timpurile lui Mircea ping in acelea ale lui Matei
Basarab, care-i dada a rivals in Caldarusani, care
fusese ping atunci numai un schit in mijlocul $esu-
luir Cla'direa tragiea a lui Tepes si a lui Mircea Cm-
' La o reparatie care a inzestrat ostrovul §i cu o ridicura si ne-
locuitti casa de preot, cardmida care rostea atita durere s-a distrus
on s-a furat ! (1916) (n. a.).

365
banul, mindra ma'dastire dornneasca, pentru care se
culesese dijma pe artitea mosii si se pusese de o parte
banii Vamii de la Prahova si Vamii din Braila, va"zu
trecind aiurea norocul ocrotirii si al daniilor.
Veni tnsa o zi cind Snagovul, care primise pe
mortii ce Cazuseia aiurea de urgia domneasca, fu ih-
locul untii omor din porunca seapinitorului. Gri-
gore-vodi Ghica ba'nuia pe postelnicul Constantin
Cantacuzino, om b`a;trin de vreo saptezeci de tni, ves-
tit de bogat, de invatat si de bun, ca-i saps domnia.
Dar'abantii venir'a noaptea, de-1 ridicara din asternut,
intr-o simhat5 spre dumineca. Un radvan duse pe
prins intre arme la Snagov, uncle luntrea madastirii
it primi pentru a-I trece spre moarte. Mosneagul as-
culta a doua zi liturghia cazut in genunchi, ca until
care stia pe ce drum se af,15, $i ce aproape-i este sosi-
rea._ El tai inarturisi pkatele si primi imp'a'r6.sania
inaintea altarului care nu mai pastreazI nimic din co-
morile de arts din vremuri. Acolo unde astazi florile
galbene bogate in raze se bucura de fericirea prima-
verii calde, se ridicau zidurile ut care calugarii tai
aveau chiliile, iar oaspetii ocrii de primire de care-si
aduceau aminte cu recunostina. Ele inchideau o curte
pietruita, in care se aflau cele doua" bisericute ale
Bunei Vestiri si Adormirii Maicii Domnului1, precum
si trapezaria. Cind se fku sara, in apropierea ci-
nei, la care el nu mai era a is parte-, marele postel-
nic fu zugrumat de nil stilp, la 20 decembrie 1662 ;
streangur se strinse .i albul cap azu pe piept, pe
cind clopotele din turnuri sunau rugkiunea morlilor.
' Dar vezi, mai sus, observatiile despre pictura. Karturia e a lui
Pavel din Alep, la jtunatatea veacului al XVI-lea. 0 plata adusa
de aiurea In biserica de acum, arata ca. la 1588 mitropolitul Sera-
fim a Eicut biserica Bunei Vestiri. Dar piatra lui de tnonnint se
afla arum dincoace (n. a.).

366
Sicrittl fu asezat in biserica supt lespezile careia se
odihneau jertfele domnilor color vechi, tradatorii din
alte timpuri si cei ce murisera de jalea mortii lor. 0
fats de dome, Ilinca, sotia batrina a batrinului pos-
telnic, si toti fiii ei, vase la numar, capatara voia sa-si
is mortul. In acest loc ingust au scat ei citesi ,case,
linga tatal culcat pe perna somnului Casa tulburare
si linga maica plecata in genunche. Il vezi pared pe
lespezi, deasupra oaselor fara capete : Draghici, me-
rit mortii de ciuma, Serban, care era sa fie dome si
sa moara tinar, cu banuieli de otravire, Constantin,
care era sa fie si el zugrumat, la cele Sapte Turnurt
din Constantinopol, Mihai, at carui cap -usuratec va
cadea in Adrianopol, de aceeasi urgie turceasca, Matei
ji lordachi, cari fury culei Inca in floare, de o moarte
band, care zimbeste tinerilor ca o jubita. Si luntri
trec apoi pe lac, ducind spre malul de sus, catre
Ploiesta, catre manastirea Margineni, sicriul acoperit
cu stofe scumpe si alaiul de ingropare.
Cite nu se schimba inaintea zidurilor neintelega-
toare Inca treizeci de ani, si Snagovul cernit de ad-
.1.

tea arnintiri a .scum tin roi de harnice albine. Un


-strain a venit de depart; de foarte departe, unde
sand spimeca pamintul si se azvirl izvoare desple-
tite, cu -tandari de piatra in spa for nebuna, unde nu
lint zari intinse, de verde dulce si our curat supt
cerul albastru, uncle lacul nu se zbate de multamire
Intre trestiile inalte. Antim din Ivir era un mester
de media, un mester de scrisoare, un 'nester de ti-
par, un mester de zugraveala, stn suflet curat si o vo-
Inta reobosita. Constantin Brincoveanu, acel tiomn
stralucit prin binefacerile sale, 1 -a primit ca pe un
trimes ceresc si i-a dat pe mini -Snagovul. Totul se
schimba ¢n cuprinsul si intro hotarele manastirii : pa-
naintul dadu mai mutt, oamenii isi facura mai deplin
da-toria, iar, mai bine deck. toti, Antim insusi. In chi-

-361,
liile sale, buchile frumoase,-zugr5;vite si turnate de din-
sul, se asczara in tipare si insemnarl pe htrtie arti
pentru slujba, csrti pentru indreptarea vietii. Uitc
acolo unde se soreste sopirla verde peste caramizile
caldc, va fi stat adeseori intr-un jet c51ruia tot el ii
va fi adaus sap'a'turi alese, parintele, privincl,,apusul
rasfrint in apa Cina s-a mtntuit, caluOrii
inchisi in chilli se preOtesc de odihna care va fi prea
repede intrerupt'al de slujba tainica a miezului noptii ;
argatii mina pe malul din fat'al vitele care se intorc la
ada'post, cu un prelung mat de chemare ; chiuiturile
for tyi rIspund de la o curare la alts. Printre salcii
se ridica fumul albastru al ma'maligii Pde sears, si un
caval asun51 de la stina. Soarele a trecut de pragul
care pentru not e noaptea, si razele lui din urtn5:, ro-
sii in cer, se indulcesc trandafirii in apa lacului pa4-
nic. Antim priveste cu ochi umezi aceasta frumuset
care-i prinde sufletul intreg, sufletul lui de poet, cu
multe rasuncte ; el se ridica si face semnul crucii spry
multannre Si binecuvintare.
Antim ajunse mitropolit si lua cu dinsul zilele cele
bunt ale Snagovului. Si aceast'al sttqveche rnsn5,'stire
ajunse pe mina clugarilor greci. Locuitorii ei se impu-
tina6'., fiindca hrana for nu trebuia sa scacri venitu-
rile Locurilor Sfinte ; chiliile se ruinaea, biserica tot
asa, pine ce se repati intr-un chip care prea nepo-
trivit inainte de ultimele descopertri Si constatari.
Acea fiica bung a stoarcerii prin caludSrii greci
care a fost secularizarea, duse lucrul mai departe. In
load hotului in mantie de arhiereu venit ca s'a; simea
p15.cerile ptntecelui si mult5mirea gtlmezilor de aur,
vent acum howl in uniform'i de pusc5.rias, inchis ca
sa-si ispIseasa pa'catele printr-un trai de pe-
deap-sa. Un pod misator uni malurde pentru nc-
voile inchisorii ; ()data el 12,s`a in adincurt un convoi
intreg din ei, pe care lanturile-1 trasela la fund : cru-
368
cea de lemn de pc malul din .fata arata unde stau,
iertati acum, cci pe cari oamenii, cari nu pot ierta, ii
pedepsua. Biserica mai cuprindea Dx.loarele vechi : ele
au fost luate insa cind mina ameninta sa se surpe asu-
pra preotului si credinciosilor. Zidurile din prejur
avura o soarta Si mai rea : inchisoarea se stramuta
aiurea, si cladirea pe care ea o pingarise se dadu la
pamint. Reparatia Snagovului s-a facut cralunazi de
asezamintul not: al Casei bisericii : inlauntru si pc la-
turi insa pustictatea, care mo5teneste pe toti, -n-a fost
Inca scoasa din drepturile el.
Satul -Snagovultti facea parte -odinioara din stapi-
nirile intinse ale manastiri: : astazi locuitorii luj sc
hranesc greu din munca pescuitului', la care li s-au ali-
pit citva timp si lipoveni, adu5i de la gurile Dunarii,
oaspcti nu tocmai iubiti pentru- acei ce din neam in
ncam au vinat balta aicr. Ca si lacul din Caldarusani,
5i acesta -ascundc pesti de mai multe feluri si raci foar-
te gustos:, cari, in partea locului, sa maninca, nu nu-
mai fierti, ci si fripti, puindu-li-sc spinarca pc gratar.
Lacul e, ca toata vechea mope snagoveana, a statului
si e cautat in antrepriza.
/ndata esti in soseatta cc duce la TiOnqti. Sand,
foarte mare si risipit, Sc vede clupa putina vreme pe
largul 5cs verde, in care grinele acorn, in april, incep
a undula matasos.
Inaintea noastra vine alcrgind, ca la un atac, o cea.-
ta de soldati in haine de vara, fara arme 5i cu bidoa-
nele de tinichea in mina : ei se indreapta spre pupal
cu cumpana, de al carui rant dc fier atirna donita
ce se coboara in adinc. Alte grupuri ostasesti sint ri-
sipite pe sosea. In curti se vad piramide de arme. Cite
1 Demult, scursorile fabricilor vecine au otravit apa, devcnita
stearpi. Nu §tiu cc urmiri va avea in aceasta privinta asanareg"
la care se lucreaza astazi (1939) (n. a.).

369
un leat pasnic sta pe prispa intre mosnegii casei, cari-i
erau straini phial acum zece minute, si vorbeste cu ei
cum li-ar yorbi lui taica'-sk si maica-sa de acasa. Altti
ajuta la focurile care Optic in groapa., supt cazanul
in care fierbe tramaliga pentru unul mai mult, un
roman, un frate si, zic cei de-acasal cu mila, un sol-
dat. Linea un gard de nuiele, un chipes ofiver blond
inoada un sfat cu o fetifal din sat in -haine albe ca
zapada : fata sta dreapta ca o statuie urmareste cu
luare aminte, dar fara neplkere, cu un zimbet poate
in coltul guni, cornplimentele de la oras, care se as-
culea, dar nu se cred.
Indat'a intri in p'adure, o veche pkure de mada-
stirea pe care a crutat-o secularizarea. Soarele se lasa
spre asfintit, si 1^n desisul de trunchiuri inalte e o ta-
cere... Huruitul roatelor, cite un cuvint schimbat ra-
sura clar $i prelungi In dreapta si in stinga privirea
se opreste in ptnza suivezie, insufletita c le lumina,
a verdelui tinar,,,pe unde strabate numai ici colo cite
co._,sageata de raza roie, pe care vesnicul areas o arun-
ca in urma, plecind.
De la o vreme, padurea se preface intr-un pIrc
neasamanat : se vad alei prunduite, bkci. Citeva ea-
suTe in stil flvetian, foarte cochete, se inalta in stinga :
ele formeaza administra ;ia unui ocol silvic. Patine
invirtituri de roata Inca, si drumul merge acum intre
ca.sute gospodairesti, acoperite cu solzi innegriti de sin-
dirt, avind feresti man, cerdace $t pridvoare de sti-
cla, iar, in fata, meri infloriti si sumedenie de flori,
in straturi si tufisuri inalte, careitoate slujesc in aceasta
clipa liturghia de arome a serii. -Cunosc acest fel
de case si astfel de grkini : in ele $i intre ele am copi-
larit in Moldova mea ramasa in urna. Dar acolo, la
acest ceas de vorba', potoliea, ca Inaintea cuiva foarte
mare, de care to sfiesti sa ti se auda glasul, sent in
cerdace gradini seapine de case, si fete mari, copii.

370
Aici nu se vede nimeni, deli perdelele sint date in Pi-
turi ca a nu se piarda nimic din ceea ce poate aduce
drumul. Numai un biet copil rahitic, sucit in toate
incheieturile oaselor sale, priveste eatre deslasurarea
trasurilor.
Slntem in fata Manastirii Tiganesti, si in casutele
acelea, asa de pasnice la infatisare, dar in care de
atitea on fierb si intrigi si pareri de rau si chiar, se
spune, uneori, moravuri care cer indreptarea, stau
maice.
Pentru dinsele nu sint ca pentru calugari ziduri
inalte, roiul de piatrI straiatut de nenumarate chilii.
Fiecare gospodina tine sa-si aiba, gospodaria ei, si in
largul arc ce incuniura biserica nodal, si innoit5. Inca,
se orinduiesc, in curti marunte, cu gradinita In fata,
wzari calugaresti curate ca floarea ce le incunjura.
Altele sint desigur saimanate pe de raturi. in ftind, se
vede cimpul cu deavirsire ses, fara modilcile de mo-
vile prin care trece drumul Caldarusanilor si al Co-
lintinei. Si lacul lipseste aici, si numai o mlastina na-
padita de rogoz taie drumul la spatele casutelor o
podisca de scinduri ingusfe duce drumetii de Tara,
cari se strecura unul dupa altul, pe cind unditi in-
cearca saracia apei noroioase.
Tiganestii nu povestesc nimic : frumoasa cladire cu
cu doua rinduri care primeste oaspetii e ridicata abia
pe vremea, priincioasa pentru m'aldastirile neinchinate,
a Regulamentului Organic. Biserica nu se deosebeste
prin nimic de atitea altele : e foarte bine tinua de
femeile inchinate lui Dumnezeu, si turnul de lemn
caci boltile sint prea rau facute ca sa poat'a primi
alts incoronare e vapsit cu ingrijire.
intru la slujba. de dimineata a duminecii. Biserica
se infatiseaz51 veseri, cu atita aur pe catapiteasma, pe
icoane, pe greoaiele cadre de stuc in care ele sint ase-
zate, pe odajdii, cu atita aur viu care davaleste pe
371-
fcrestuice si Sc joaca uneori pe fruntea sau pe ba'rbia
alba a unei maice ingenuncheate. Stranele st lespezile
de jos sent acoperite de chipuri imbodolite in postav
negru, cu faldurii nelarnuriti. Mai mult chipuri pu-
have sau costelive de b5trine cu ochii morti, inlacr5-
map ; maicilc mai t m ere par sa fi par5sit lumea,,fiind-
n
ca ea nu putea sa li dea fericirea unei gospodarit, si
in anume ochi adinci de fata saraca si fara noroc se
si vede o p5rere de. r5.u. Chipurile.linistite de madon5
fara virst5., obisnune in man5stinle apusului, lipsesc
aproape cu totul aici :.eu am vazut una smgura, care
avea ()braid trandafini supt bruma celor patruzeci
de ani, vorba foarte aleasa, ca a unei inalte doamne,
si glasul ca de argint. Corurile stnt rele, si in nepo-
trivirea glasurilor domneste acela, obosit si ragusit,
al batrinelor.
Pe sosea, intre grine tinere, pe un ses ca o ap`5, cu
fata de un verde fraged, umed, luminos, spre Pcris.
Sand se vede indat5, si-i strabatem lunga straca, bine
alirdafa. Perisul e mosie a coroanei, si urmele unei
bunt administratii se vad in toate. Casele sint im-
prejmuite 4i impodobite. In aceasta zi d duminec5
raear din usi, in cerdacele umbroase, femei si-fete ca
acelLa din mahalalele unui oral in dezyoltare. Iat5
acuma hora, pe care o incleamn5 doi tigani, cu vioara
si dibla, care striga patimas si biziie, ca un bas de al-
bine. In lumina, hora loveste p5mintul, si dintr-un
nou avint usor se duce mai departe : -cosite balaic se
arnesteca in multimea cositelor negre si fotelc scinteie
de bucurie din toti fluturii for de aul" ; femei cu copii
de mina:, fair5 q g5teal5 si cu capu- mbrobodit, -sc uita
-cu jind de departe la ispita prin care oamenii sc aduc
spre implinirea nevoilor mari ale viecii, pe cind cite
o codan5 sareia nu i-a venit ceasul sa se princa in
372
clanc arunea pc furis o. cautatura ,i se strecoar'S lute eu
picioruselc gpale, ducindu-si cofa la fintina.
Perisul e o bare, si peste putin esti iarasi la Bucu-
resti.

13. SPRE GIZERG111Ti1

Dc la Peris prin griiele catifclatc, prin lanurile


inalte cit omul, de secara tepoasa, de orzuri aplecate
supt greutatca spicelor plctoase, de rapiti allAstrie,
scuturata de podoaba aurului sters al- florilor la
hanul de la Tiga'ncsti. In stinga, e pa.'durea mare, dea-
sa, cuib al sutelor dc privighetori, care nu mai 5tiii
acuma ce e zita si cc c noapte si in umbra adinca a
frunzelor, in aroma imba'tatoarc a saldmilor dulci,
a teilor cu sufrari de smirn, einta o patima ce pared'
se avinta oes'a:tioasa spre moartc si urma'reste totusi
vesnica strecurare mat dcparte a victilor. Albastru
limpede 6 soare potolit, care se ivestc mai molt ca ss
straluccasea% ca sa desteptc putcrile de viata de pre.-
tutindeni, pc care nu lc topeste si nu le seaca. Un
soare dc zimbet intr-un ccr de ncvinovatie nesfirsita.
La Bucurcsti se vor fi ingra'mMincl asta'zi sa vada
care cal scump fuge mai lute deck. altul, la Bucuresti
Sc vor fi gaitind de parada cca mare a vizitclor si a
Soselei adec5. rochia mea e mai frumoasa decit
rochia ta" la Bucuresti ,.,se vor fi cctind la umbr a'
card proaste in limbi strainc, dcsprc iubiri bolnave
si piieatoasc.
Pe oamcnii de acolo nu -i poate chema aceasea mare
str'alucire curate, care-ti premeneste s,fletul pcntru
saptamIni Intregi. Multi nici n-or fi stiind ea este.
Nici o tr:-"tsura" de acelea corecte, maga, lustruiei, cu

373
oameni bacosi si pe capra si inla'untru. Prin desimile
salbatec de frumoase in care lupt'a: s5, se intrea6, toa-
te, dar toate florae primaverii, busuiocelul vinat, al-
bastra miere a ursului, strugureii de aur, aglicele, clo-
poceii si cite altele, flori mari triumfale, flori mici
care par un strop de singe intunecat, prin bustenii de
maciesi albi, trandafirii, rosii ca focul, prin aceast;i
dumnezeiasca sarn5,natura de colori si mirosuri asu-
pra ca'rora se zbat fluturii albi, cei dintii ai anului
tinar nu se joaca nicairi frumosii copii subrezi, ti-
ntrti la o p'rte de atingerile cu oamenii si de atinge-
rile cu aceasta lume mare, nemargenita.
Sint aceste rinduri o plingere in felul acelora pe
care le inaltau scriitorii unui vechi veac usuratec, vea-
cul al XVIII-lea, cind bla'stamau orasele si chernau
lumea la Tara, la taxa... unde nu fusesera nici cinta-
recii cari o prosniveau ? Nu, nu aceasta, ci numai in-
ca °data" constatarea unei instrainari 15.61 leac,- in-
strinarea fata de neam si fala de tarl, adinca necu-
noastere, desavirsita neintelegere a acelor multe lu-
cruri frumoase si bune care se gasesc in unul si in
cealalt5..
Noi unii, cei cari stam in tr'S.surica veche, dar foar-
te curata, a mosneagului slab, Oran din Peris, cu ca-
ciula mare, plete sure si port alb de vara, noi cei cari
inaintam incetinel, potrivit cu silirrtile a trei dlusei
ra'u hraniTi si prinsi cu funii in lac de hamuri, not
acestia cari n-avem nici un gind de societate", ci
trecem numai printre marile cartrte cu covergi, trace
de boi pitici si in care e cladit un -neam intreg mer-
gind la lucre, noi ne simtim foarte fericiti.
Desi e dumineca, 3i ieri a fast marea sarbstoare a
tuturor Linelor 3i Ilenelor, hanul din rIscruce, pe
care-1 stiu bins acums, nu prea are oaspeci. Acest nu
e un Tinut de betivi 4i nu sint pe aici pierde-varr.
374
Stau numai supt umbrar citiva baietasi, doi Tigarti
foarte frumosi 5i un roman foarte Indraznet, care nu
ma lass sa"-i iau chipul dectt cu tigara in gura, pe
dud tiganii, sf:o;,i de cirtituri, dupa ce se ascend pm
toate ungherele, se invmesc a sta pe loc pentru cinci
bani. Si atunci stau dreptt, seriosi in ochii for adinci
supt genele lungi arcate, seriosi in trupurile for slabe,
lnvelite cu zdrente, care sent asa de multe si de felurite,
incit par o horbota ciudata alcatuita pentru haina de
triumf a unui imparat al calicilor.
Drept inainte mergi spre..lacul cel lung si minunat
de albastru, spre lacul trestiilor mari si racilor gustooi
ai m5.dastirii rsasarite din apl ca o minune ce nu
poate sa Iie dectt o singura noapte de farmec. Pe
acolo to duct la Snagov.
Yn stinga, e Ialomita, larga, cufundata in adtnc,
albuie de miluri lutoase, apa nestatornica, serpuind
in cercuri mari peste nesfirsita dimple de roada. 0
trecem pe un mare pod vechi, linga care se lucreaial
la altul de o lume intreaga de fierari si de muncitori,
adapostiti prin tncaperile dintr-o curte' intinsa, plina
cu tot felul de drugi de sine. Stntem si mai departe
pe soseaua neteda care duce la Ploiesti.
0 urma'm pin'a in un alt han.de drumul mare, care-si
razina5, coperisul de table rope pe tot felul de pari
si de sprijinitori, infatisindu-se de departe ca o na-
mira de vechi ramuri cirligate. Linga dinsul biserica
noun din Gorgota isi desfasoara turnuletele de lemn
pe margenea tmui pilc de p'a'cture.
Cotim la dreapta prin iarninturile coroanei, cu pa-
duri bine Minute si de aproape ingrijite, cu nesfirsite
alei de salcimi, ale caror crengi hupovarate lash s'
cads ca un omat lenes florile albe laptoase, de care
sent pline drumurile si cu care se amesteca albul flu-
turilor strinsi pe margenea neagra a laculetelor de
375
ploaie. Si aci, si aici tot coroana", zice badea, care
.gca un perisan cc este, cunoscator al maririlor si_ a
vazut si pe regele col batrin" si pe regele col ink"
si pe regina" si se va fi minunat $i el, ca 5i cutare
preot, care-mi vorbea dc petrecerile acestui col; de
p'amint, cind ministri si cci mai strasnici oameni de
la oral au prins a vorbi in limba dumnealor" (aid
era vorba de frantuzeste, dar limba dumnealor"
exista si atunci cind cred ca vorbesc romanestc).
Iata, de la cutare fintina din drum, intro copaci,
fintina incunjurata cu craci si in care se coboara cu
o miscare gmgasa usoara ciutura de lemn vechi, iata
acum un sat de toata frumuseca. E rnincat tot de
verdeafa, de verdeata salcimilor $i a marilor nuci
vinjosi si a altor pomi si a balairiilor trufase $i a
gradinitilor, ce se vad ici $i colo. Toate curcila sint
incinsc cu garduri bune de rachita. Case lc au supt
stuhul bine paturit, supt tabla rosic, pared albi, pe
can mina gospodinci a facut din tencuiala tot felul
de roate, de chipuri, de cadre. Cite una a dat pe dea-
supra cu var alWastriu, pe cind cele mai multe au si
zugravit in colori tari, bine potrivite. Sint astfel stele
albastre cu cite .un col; rosu, sint oamcni si pauni
vineci, la zugravirea carora s-a inlaturat tot ce e ama-
nunt, laisindu-se numai serpuiala liniilor decorative.
In fiecare ctrrte, pe- prispe,in fin, in cars cc se in-
carca, in cuptoare tmprejmuite cu rachita, se vad oale.
Unele sint smalluite, peste tot sau numai in part;
in pieaturi. Sint oale obisnuite, care se vind cu cinci
parale", cind sint de cele mijlocii, si cu un ban",
cind sint mai Incapatoare ; dar alte oale au fost cro-
ite dupa frumoase tipare vechi, cu linii de amfore
=dee, pe care ochiul le urmeaza cu pracere. Fiecare-;i
are numele, si aici s-ar putea cerceta cu folos despre
vechiul mestesug al olariei romanesti, caci din mosi
376
si str'amosi in acest sat cuprins si vesel se`flucreaza la
prega-tirea pamintului pentru vase, la invirtirca lui
pc roata olarului, la coptul lutului ping se rumeneste,
la ilcoperirea lui cu _coaja stralucitoare a smaltului
galben, vink si verde. De aceca se vor fi pricepind
ai nevcstele sa traga dungile de impodobire ijt tencu-
iara si sa potriveasca vapseaua pe paretii pregkiti
astfel. De aceea in acest sat de mesteri si in cele veci-
ne, care cearca uneori si ele acest mcstesug, e atita
cuviinta si omenie la fiecare toti, pins si frumosii
bkrini inceti, spun bung ziva" drumetului, pe care
sint Bata s:a-1 ajute la orice nevoie-si la orice dorinta,
si dinaintea portilor, unde stau pc margenca santu-
rilor inflorite, ,se ridica" femeile cu fete senine, game
de durnineca in c'knasi ca laptele si in catrinte ca
florile.
Cum sc chearna satul asta ?
1 se zice la Potigraf.
La.... Potigraf ?
Da, asa.
Asa-i, intr-adevar, Potigraf. Toate satele dc prin-
prejur stiu de Potigraf. Daca ai nevoie de oala, de
strachina, apci ti se spune ca ai gresit load, intrebind
la dinsii :
De astea, domnule, sint la Potigraf. Aici nu e
la Potigraf.
Si se stie care anume din mcsterii Potigrafului face
cutarc fcl de oale.
Sint si nume urite prin aceste pkti. Chiar ling51
Snagov se insira, cu o biseria din vremea lui Mihai
Viteazul, Turbaiii. Mai incoace, pe unde sintem noi,
se ascund Ciumatii. Dar drept in calea noastr5. spre
Gherghita sint tot nume frumoase sau istoricc pcn-
tru satele care au Post s5".manate odata in mijlocul hu-
ceagurilor din lunca Ialomitei. Din Curcubeu dam
377
in Balta Doamnei, unde pescari domnesti vinau pes-
tele pentru gospojda", Balta Turcului, cumparati
cine stie cind de vreunul din cei chive turci aezati
in tam.
Dupe ce am iesit din casele pucine ale acestui sat,
iarasi cimpia ialomiTean5. judewl ins5, e al Praho-
vei se desfisuri cu mInunchiurile ei de flori si cu
boga"cia de roaa inalta. In aceasej: zi de s.rbsa"toare
nu e ea pe soseaua care duce nccontenit de la munte
lucra'tori pentru bielsugul sesului. Nici caruTele cu
covergi, nici drumei razleci. Tiecare sat se odihneste
acum pentru dinsul si, curind dupe imbucitura de la
amiazi, vor incepe petrecerile, tot numai pentru din-
sul, dupe vechea dating. Nu e alts miscare decit a
norilor ce se string pe margeni pentru trasnetele si
sivoaiele obisnuite inspre sears, decit valul de rritasa
argintie ce trece peste crestetele holdelor la usoara
atingere a vtntului, decit zbut4t5.cirea fluturilor albi,
insetaTi de drumuri lungi, $i picurarea florii de salcim
ce moare. Departe, se vad soproane pentru adiipos-
tirea plugarilor. Vite pasc in cite un colt ce,se adin-
ceste intre sa'ma'n'aturi. Tocmai in fund inainte
vad iarasi, albsastrind slab, muncii.
Acum sintem la forma Gherghita" : siruri de he-
mei caYarat sus pe prajini groase, laptarie, hambare,
o in_sura" de copereminte rosii in oceanul verde. Apoi
prin intinderile str'alucite ale acestuia ne indrept'am
spre sat, care e colo, unde arborii stufosi intind supt
albastru o dungy intunecat, in curmezisul drumului.
Domni au stat aici, coborindu-se prin Tirgoviste,
in veacul al XV-lea. Era si un loc potrivit pentru
privigherea ostilor, pentru apararea tariff. La Gherghi-
Ia., in acest punct de supt muncele, se intilne_ste vales
Acolo, o bisericuta de lemn, interesanti (n. a).

378
Dimbovitei cu. valea Ialamitei, din care venim. Mai
sus ceva e Cricovul. De la TirgoviSte chiar, de la
Buzau, din Moldova. pe aici trecea calea vcche cdtre
Bucuresti, cea mai noua dintre capitale. Deci se pecet-
Infra hrisoave ce- purtau insemnarea : din scaunul
domniei noastre din Gherghita". Rosi de taei, gra.-
nicerii cei de demult, si-au avut aici cetele. Multi
printre apeteniile for erau boieri. Si pe urma domnu-
lui venira, si statura, apoi pins tirziu ui veacul al
XVIII-lea, dar tot mai putmi, mai saraci, tot mai
farani, negustorii de la casele de cLimicri cu tarabe
de lemn : greci, strbi, sasi,
Acuma coroana" isi are cla'diri de administratie
.i de primire $i tot ce mai trebuie unei mari gospodirii
moderne (si chiar cc nu trebuie, ca'ci am vazut pe o
masa imi permit a piri d-lui I. Kalindcru acest
abuz o murdari revised' bucuresteani, pe care nisi
un om cinstit n-o poate Linea in casa). Locuitorii, vreo
opt sute, cu toa.te catunele : si Velicioaia si Ungurenii,
cuprind citeva stridite cu casele rari si firi multi
ingriiire. Ttrgul de odinioara e aseizi macar un sat
mare, un sat de frunte.
Dar amintirea trecutului n-a petit cu totul din
mintile acestor oameni sa'raci cari n-au nici On meste-
sug, earl -ti arendeazI la circiumari si alti stapini ai
cametei bucatelcle de parnint si traiesc numai de pe
urma coroanei", de la care primesc si asteapei totul.
intrim intr-o curte, uncle a fost asezael o cruce ga-
sitI in ogor, pe care au cioplit-o pe vremea lui Matei
Basarab capitanuI Lapiclat si fiul sou Neagul. Gospo-
darul a pus-o cu ingrijire la. loc bun si o p'Szeste cu
scump5.tate. El si-a scris pe parte goall a crucii pomel-
nicul. Nevasta lui ne primeste cu oarecare constiirrg
ca la dinsa nu e o casa, de rind. $i dupa citeva clipe
soul ei alergi inaintea noastri ca sa ni agate o diplo-
379
ma de la Bibescu-voda, in care se recunoaste ca nal
s'au a fost mosnean sau, cum scrie acolo, spre marea
bucurie a omului nostru : boier de neam".
In calea spre biberica din Ungureni, trecem pe Ia
una din circiume, unde se face hora'. Foarte.frumoasi
privelistea oamenilor frumosi, sanatosi, serum, ctirati
fara osebire. Aici e rasa romaneasca, din cea mai
bun5, si mai sigurai.
Portul pare amestecat nici tocmai ca Ia ses, nici
ca sus, in munte, dar nimeni printre cei ce au venit
la dant nu e nevrednic de dtnsul. Unele fete pstreaz'a
cite ceva din vcchea dating de imbra'caminte, dar cele
mai multe si-au pus rochii de oral, podoabe tot de
acolo, ba s-au si pudrat ; despre aceia ins'a tot sint
frumoase, si acelea care stiu mai bine aceasta se des-
fac din rind si privesc mindru trecerca drumetilor
straini.
Acesta e fns'a hora cea dintii. In cealalt capsat al
satului s-a inceput hora a doua, unde vin oameni ceva
mai saraci. Tiganii joaca de-o parte (si se poate sa
nu fie tigani unde a fost domnul si boierii ?). Dar si
tiganii sint tot oameni din sat : ei fac hora a treia.
Iar cea de-a patra e factita pentru cei mai dispretuiti
adudaturile" venite din toata lumea.
Toate bisericile sint prefkute, adeca stricate, si
totusi sint vechi pe acest Omint istoric. Cea de linea
administratie a fost sfintita intr-o lung mai ca aceasta,
acum doua sute de am in capa't ; un capitan de
rosi a iatat-o pe vremea Brincoveanului. Biserica
lui Matei Basarab insusi a fost intii o ruins, apoi
sltenii au gcut-o din nou, prin veacul al XVIII-lea,
ingustind-o cu mult $i inaturindu-i marcle pridvor
deschis, pe stilpi. Pisania earna'sese insa deasupra usii,
si.se mai vedea si alta, puss de ispravnicul care a in-
grijit clachrea fireste tot un capitan. D'aunazi s-a
380
facut insa o reparalie .pestrita $i impopotonata, cu
zugraveala noua : inscrvia cea mare a fost prmsa
in zid, iar cea mica a cazut la pamint. Se zice ca de
curind s-ar fi luat hotarirea de a se ispasi acest pa-
cat printr-o noua reparatze, care ar scoate la lumina
ce ar mai fi ramas din vechime.
in sfirsit, in fund, unde se asezasera fugarii din
Ardeal, ungurenii batrinii tot tai mai aduc aminte
de aceasta obirsie s-a facut o bisericuta de lemn,
dupa chipul celor de caramida de atunci, in anul 1793.
Si ea e rau intretinuta.
Parintele din sat e un gherghitean de basting, neam
de neamul lui tot din Gherghita. Batrin, frumos, cu
ochii albastri qi barba albs, bogata. Tocmai se tutor-
cea de la congresul bancilor rurale, ce s-a tinut la
Bacau, si nu mai poate de bucurie.
E adevarat ca n-a gasit hanuri crestine decit unde
i s-a pus in mina o lingura de lemn, cum nu le in
ma nisi tigarm` ... [...]. Ctnd si ctnd n-a intelcs mol-
doveneste $i s-a uimit data in loc de nitel porumb"
i s-a spus o lecuta de papusoi", dar bucuria tovara-
§ilor, frumuseta calda a cuvintarilor nu-i vor iesi din
minte. Si- mai ales alaiul lui Stefan-vocia $i a lui
Tepes... Calul alb, frumos, el in haine scumpe, balan,
cu plete lungi, mindru... Ce, domnule, pot sa zic ca
am vazut si eu pe Stefan-voda !"
Ne intoarcem spre Crivina, static mai apropiata
decit Perisul. Cu un leu mai mult decit nc invoisem,
mosul primeste sa ne dues acolo.
In dreapta, in stinga, a plouat potop, din norii su-
rii, apasatori, cari se strinsesera tntr -o clips, minati
de vinturi ale inaltimilor, pe care not lc simtim. Aici
n-au cazut decit putine picaturi, care ne inchisera in
biserica lui Matei-voda.
381
29 'Romania cum era pins la 1918, vol. I
N-o sa ploua, .domnule ; aci la not nu _taloa.
Asa e blssta'mata. Gherghita. 0 sa spunem si coma-
net , sa sue.
Si aMm ca, atunci cind s-a dat pamintul sa'tenilor,
ei n-au vrut sl le is pe lunca Ialomitei, cum ho6lrise
egumenul de atunci. El s-a supus cererii lor, dar, la
plecare, fiimi in tra'surI, a begat cerurile deasupra
Gherghi ;ci.
$1, de atunci, aici nu mai plou'a...
La Gherghita, nu, dar pe drumul nostru din cind
in cind se rapede o burn iute, care goneste fluturi si
pasan si face sa fuga prin santuri cite un arici cu
ghimpii ca sulitile.
De unde lasam drumul Perisului aici suspin'a'
mosul, care vede ca intirzie si zice incet : Uite, pe
aici as merge eu la Peril" ! e o uimire ce sate si ce
case shit, de la care ni yin inainte pe drumul larg
fetele imbujorate de dant hora, dar si... farina"
flacaii mergind solid, tncet si cite un leaf segpat
o clips pe acasa. Nu se poate un sat mai rindutt, mai
tngradit cu rachita, dar si cu frumoase uluce de
lemn slpate un sat mai cuprins si mai multa*mit
deck Gorgota. Visul nostru al tuturor celor ce n-au
inima numai pentru ei, pentru aseza'mintele si orasele
for, e tmplinit aice. Tocmai se mintuie,petrecerea
de duminea, tocmai se despart cunostintile, prietenii-
le si iubirile, asa se deschide in Oretele alb flea o
pats ; oc6lul primeste vitele mari, frumoase, ce se
intorc tncet de la pajistea infloriea", aplecindu-si Ca-
petele cu coarne lungi ca ale cerbilor. E o nernsa'rge-
nitl pace senin:I.
Aproape_tot asa si la Crivina, unde au trecut sau
au fast mai dernult aceleasi datini bune. Cine dintre
caTatorii acceleratului care nu se opreste- la asuta cu
383
insemnarea Crivina" stie ce comoar5, de buns via0,
romaneasca se .ascunde alci ?
La gam, baletasi curati, frumosi si cuminti vend
sparanghel salbatec, cules de pe cimp in aceasta zi
sloboa si buchete de aglica si de soc alb cu floricele
mici, asa de puternic mirositoare. Trenul vine plin
de excursionist' bet', can nu se mai pot r'i..cori si de
femei usoare care zbiara cintece proaste, cu accent
evreiesc.
IX
BUZAUL

1. BUZAUL

Buzgul e vecinul de stlpinire judeteana al Ploiesti-


lor, de care e desp5rtit printr-un scurt drum in mar-
genea muncelelor, ce rece pe linga vechiui loc de
oprire al tailor de menzil", vechea static de posts a
Mizilului. Dar cele douU capitale nu sairi.na. Buzsdul
.e mai sa'rac, mult mai la o parte de drumul boga'tiilor,
dar mai aristocratic Si mai romanesc. Aceasa inferio-
ritate si aceste insusiri f le-au dat imprejurimi deose-
bite si un alt trecut. Aseza'ri sa!resti mai insemnate nu
se aflI aici, si pasul care duce spre Ardeal 'e cel mai
putin cercetat din toate. E un Tinut de mosneni, si
unii dintre ei, urmasi ai ra'zboinicilor din vremile de
necurmate lupte, au, pe linga aristocratia vechimii pa
mintului, si pe aceia a indelungatei minuiri a aiei
daf bogie multi nu pare a se mai ga'si in minite
acestor cavaleri cu ca'ciule si sumane.
In schimb insa, boierimea neastimOrata a Buza'u-
lui, boieri de margene CS.tre Moldova, cari stiau ce li
se cuvine, pentru ca indeplineau greaua sarcinai a apa-
rarii micii patrii, se fiimina inaintea noastra, de cum
putem stra'bate mai adinc in intimitatea trecutului nos-
184
tru. Prin boierii de Buzau se fac si se listoarna domnii
in anumite timpuri ale veacului de pretendenti la tron:
al XVI-lea dupa veacul intemeierii 5i acela al
apa'rkii fat de turci. Si mai tirziu cite _can amin-
teste pe buzoienii ce Tineau sa fie intrebati la preme-
nirea domnilor.
Deci Buz'a'ul a fost din capul locului o resedinta tre:
ckoare a vultanilor feudali din imprejurimi, pe linga
cari era $i tirgul, de o infiintare mai veche, probabil
strains, ca in atitea alte locuri. I Si azi s'e vede aceasta.
In afara de stradele sale bune, Buz5.ul se poate mindri
mai ales cu cartierele boieresti, lungile strade drepte,
largi, de o parte si de alta a arora se insiruiesc vile
incunjurate cu arbori si straturi de flori. Pins foarte
departe, acest lant de cochete ada'posturi ale unei vie;i
de familie infloritoare se menline.
Buz`kil e, iaragi, o episcopie, o destul de veche epis-
copie, cu toate ca, intre celelalte ale Tarii Romanqti
de odinioail, ea vine tocmai la urrna, dupa ce Tirgo-
vistea avea o mitropolie $i Noul- Severin al Ritnnicu-
lui se putea mindri cu o p5storie a sufletelor. Episco-
pia e frumoasI desi o reparatie din veacul trecut
face sa nu se pot recunoaste pe deplin infkisarea ei
de la inceput : ctitorie a lui Matei Basarab, arsa de
navalirile varvaricesti" si refa'cuta de vla'dica din
1740 ; palatul episcopal, palatul oficiilor sint mari si
curate. Episcopul, pe care desigur ca nu -1 laud ru:
meni prea molt 2, sta totdeauna in resedinta sa, ai
aceasta-st are foloasele. Se -4.d 5i citeva biserici mai
mari, dintre care una cu o icoansi fa'c5.toare de mi-
nuni, a banului, cladita de Andriana, V4.duva lui_Ser-
1 Desi s-ar prea a fi o porecli romaneasca buzii = BuzIu ;
ca in : coadi = Coat, numele e vechi slavon, ca la Brasov,
Risnov etc. (n. a.).
2 Era Dionisie Climescu, acuzat de cumparatea Scaunului si de
Ilnzarea parohiilor (1939) (n. a.).

385
ban Cantacuzino Tornicul, dair si die soul ei lagrbat,
lit 1722, .a primit acum tle curind un coperis de ,olane
colorate si 1ua pridvor Ode geamuii, care -1 dau un ca-
racter aka pucin cam ciudat, deli, 4n mijlocul unui pare
bogat inverzit, aceasta cladire nona-nouca face o in-
tiparire moderna, apuseana.
Avind fcricirea atit de rarer? de a pastra
acelasi primar intr-nn lung sir de ani 1, Buzau' s-a
folosit ca putine alte nrase romanesiti de bielsugul vre-
milor noua, de plOaia de our a imprumuturilor. 0
padure de stejari rnarginasi, un salbatec cling pr,i-
fuit s-a prefacut iya pare frumos, .cu mule alei si largi
perspective, cu chiosouri si statui. In ,caper', se ved,,-%,
alcatuind astazi mijlacul precis al orasulm, noiia pri-
marie, cu un inalt turn, o lunga faiadg in stilul arii
mate in piatra, ici si colo sculptatl. and cad" inn
va fi gata, ea va fi, neindoielnic, cea mai frurnoasg
primgrie din iara si o podoaba de mare prev pentru
Buzau.
---- - I

2. CIOL,INUL. RA12'1E5771

Strabatusem cu trenul sesul Siretiului, margenit ne-


contenit in dreapta de oulmile Vrancii si dealurile de
la picioarele lor, cotisem spre dreapta, in judevul Rim-
nicul Sarat, cel dinrtii judo muntean, strabatuscm pi-
uni arse, trecusem printre llanuri de porumb moarte
si printre intinse miristi de grin, cu paiusul -firer Ter-
cleafa, Intlinisem Buzgul rupt in mici suviIe pc albia-i
larger si prgpastuita, 4i, prin itcrzi grgdini de zarza-
Constantinescu (n. a.).

386
vat, bine udate, revenisem in orasul Buzau. Un otel
evreiesc ni dase aapost pentru, somnul tulburat de
soneriile furioase ce ant41 accidentul de teasura in-
timplat unui comisar care petrecuse prea mult.
0 trasura: da podu", adeca: o birja de piata, in-
titulata astfel pe fablita, ne duce in faptul zilei spre
mIn'istirea Ciolanului. Mahalale cu case mici, pe Ia-
turile soselei foarte praloase negustorii din aceste
parti ctre barierl sint uneori de acelast neam cu
aceia earl_ an pUs sta:pinire pe piata mare : cetesc nu-
m.ele, romanizate, cum se vede, ale doritorilor de ce-
ta.tenie 'Winner, Buiumescu si altii ca dinsii.
Apoi sesul din marginea muatilor se intinde, cu ne-
sfirsite miri$ti, uscate si pustii, pe care sa odihnesc ci-
rezi de vite faminde. Porumbul urmeaza in mici la-
nuri 0.r.-qti,-.Jaimicite de dogoare ; bietii oameni se-
ceea buruiana mare ce fosneste din frunzele -i galbene
si cladesc triste mald'are de saracie, din aceea ce era
sa li fie hrana si bogAia.
Soseaua e plina de drumeti, cari nu samairl intre
dined. Unii, cei mai multi in aceste park, sint want
cu infatisarea de mahalagii ai orasulut ; ei poart pa"-
lard mici sau csaciuli scurte, apoape ca mste fesun,
pantaloni largi din stofa de tirg si scurteice de postav
rosii, vinete, albastre, care sint in legatura cu trecutul
de luptkori caari, de rosi ai lui vodal, pe care 1-au
aNut inamtast acestor farani.. Altii sint tigani foarte
uritt Si zdrentosi, cu cite o lungi caciura tugmata, ca
un simbol al .nepIsarii acestui neam pentru toate. ale
liana. Rareori cite un muntean in amasa st itan de
pinzal a1ba, incins cu briul rosu si purtind o 0151141
sprintenal. Femeile, aproape Ears deosebire, sint im-
bricate ca la oral, cu polcute, fuste Fi pestelci ; un tul-
pan 11 acopere capul. Mai adesea vezi fete neplIcute,
late, umflate, cu ochii mici, care araea puternicul
amestec cu straanii din valea Dueled,

347
Cel dintii sat e boieresc, adeca locuitorii muncesc
boierului, lutnd o parte din roads, care nu e nici cea
mai mare, nici cea mai bung. In Simileasca se vede
cladirea baatoare la ochi a unei banci populare, dar,
casele sent putine, urtte, sa:race. Indata insal Vernestii
infAiseazi alta priveliste.
E un sat de mosneni, cari din cele mai vechi timpuri,
de ctnd stra.mosii for erau boieri de Buzau, si-au avut
pamintul. Case le sent samanate in cea mai mare ne:
orindtala, incunjurate de samka'turi 'imprejmuite, st
de intinse livezi de pruni din care seceta a dat jos cea
mai mare parte din rod. Aici locumta nu se ma'rge-
neste la cele doua ocai clasice ale flranului roman.
Dar ela'direa, mult mai inca'patoare, nu e totdeauna
croita in acelasi chip. Vechimea gustul fiecaruia se
oglindesc in alctuirea casei. Cei mai multi si-au du-
rat-o dintr -o foarte deasa tesatura de vergi, peste care
a fost aruncat pamintul lutos care e temeiul terenului,
si uneori frinturi de earamid5. rotunde. Sindila vechc
a coperemintului, formele, ce nu se mai intrebuinteaza,
ale ferestilori aratI ca timpul de intemetere e depa'r-
tat ; uncle case yin din vremea lui Bibescu sau Stirbei,
altele, cerdace de zid deasupra beciului, cu ferestile
tnalte si mici, de cola, sent $i mai vechi. Se 0.sesc pe
aid si uncle zidiri de aiimia, impodobite bata'tor
la ochi mai cla'una'zi. intipa'rirea generals e o veche
bung stare, care nu inainteaza decit la foart' putini, si
neprietenia unuia faOkle celalt, nevoia hursuzI $i piz-
m5;tareta de a nu ._vedea pe vecini, de a nu sa'rrana cu
dinsii, marele pa'cat al micilor proprictari de pamint
din mosi-stra'mosi.
Indata am ajuns la o gurl Guni se cheama in Bu-
za"u, in Prahova deschizaturile prapastuite prin care
dau in ses vaIle adincite ale muncelelor de lut si de
nisip. Gura Niscovului se nurneste asa dupa apa de
388
torent in care se string prima'vara revarsarile
milor ce $i -au topit.zapada.
Sand acesta, ca st cele urma;toare, Silistenii si Hale-
sul, nu e nici mosnenesc, nici ta'ranesc : in el ca 4i in
cele mai multe din judet se amesteca vechiul propric-
tar si impropriefaritul cu acel ce nu are pamint 41 cu
tiganul de nana'stire. De aici marea deosebire a lo-
cuintilor, care, de almintrelea, fiind cele mai multe
nous& se orinduiesc, ca in Moldova, de-a lungul so.
selei. Tiganul sta trintit intr-o rind pe prispa de lut
a unci case cu ferestile goale, sau sparte, sau cirpite
cu lut, in care coperisul e de stuf rar si nepteptanat ;
imprejmuirea hpseste ; in vreo padure din apropiere,
baba sau fata pazesc,_ pe jutnatate goale, o vita piper-
nica5. Taranul se multameste cu doua odai, acope:
rite cu stuh si incunjurate cu un urit gard de spini
p6ifuiti ; dar curtea lui e impa'rtita cu socoteara dup'a
nevoile gospocisariei ; o a doua locuintal, d'arimatuei
sau cocioaba, slujeste pentru oplosirea vitelor, uneltc-
lor ; un cosar, care nu e, ca in Moldova, impletit din
vergelc, ci alca'tuit mai statornic dintr-o impletitura
deassa unsa" cu pamint $i dintr-un fel de cerdac de
lemn, deasupra pa'streaza grinele st boabele. Cuptorul
mare, larg boltit, foarte curat tinut, e asczat in sala
care desparte cele doua odai sau el se afla dc-o parte
in curt; ca o cradire dcosebita. Partea slab a aces-
tor case c coperisul, din stuh prost, vechi, stricat, in
asezarea druia nu e acea pricepere de a paturi rinduri
si de a face o stresida deasa, traimca, pe care o vezi
la_ taranul moldovean sau la acela din incunjurimca,
bogata in Walti, a Bucurestilor ; ferestile sint apoi mai
proaste decit la casele notta din Moldova : acolo ele
se cumiara gata de la evrcul din tirg sau din oral si
cradirca se potriveste dui:a dinsele, pe cind aici, dad
se intimpla vreo stridciune, trebuie s'a se asteptc sti-
clarul ardelean, care vine prguit, alungind cinii cu
389
bawl, cu strigatul sau obosit: jamiur, jamitr", iar, ping
ce vine acest rar oaspete, cercevelele se umplu cu htr-
tie albs on cu zdrente de ziar, de se intuneca in odaita.
Case le cele mai bune $i, aproape in toate aceste sate,
si cele mai multe, au trei-patru °di intr-o cladire care
nu e totdeauna aceiasi. La feresti flutura perdele albe,
in locul servetelor cusute ce se vad la farani, cladarii
de scoarte minunate se aerisesc in cerdacul maiestru
sapat in lemn,. cum n-am mai vazut aiurea ; flori in
oale se insira pe politile dintre stilpi, alcatuind, de alt-
fel, singura grading. Imprejmuirea e de scinduri insa
numai uneori de buns ostre ;e drepte, fiind mai adesea
o cirpeara din ce a gasit omul la indamina. Gustul de
a impodobi e vadit pretutindeni : colonete cu tencuiala
sapata in flori se razima de paretele din fata, bagda-
dia coperemintului care este de sindira, ctteodata
de oale e si ea lucrata ca o horbota ; cutare chiar
si-a infrumusetat usorii portii cu cite o statueta de
ceramics luata de la oral. Dar nu se vad acele maxi
poi-0 de lemn lucrat, cu stresina si usori puternici,
care fac frumuseta atitor case din Puma muntoasa, din
Gorj, din Vilcea sau din Ardeal.
Bisericile sit mici si urite : peste o cladire oarecare,
facuta din caramida, se inalfa unul sau doul turnuri
de lemn acoperit cu tabla va'psiei albastru-vinat sau
rosu ca singele uscat. 0 turra de zid se pomeneste ca
o minune. Bisericile cele bune din Moldova le-au facut
in cea mai mare parte proprietarii, si micile mijloace
ale mosnenilor, strtnse la un loc, n-au putut ispravi
dincoace cit bogatia risipitoare a unui singur om din-
colo.
Dar cimitirele sent ca o florarie, bine ingiadite si
samanate des cu cruci vapsite tare. ingrijirea morti-
lor e un semn deosebitor al locuitorilor din aceste
parti, si cu sutele rasar la raspintii, in marginea, in
rnijlocul drumurilor, in poienile padurilor, pe virful
390
inaltimilor, crucile mari, taiate in lespedea aspra Yi
grauntoasa a muntilor Buzaului. Unele negre, sterse
de vreme, sapate cu vechi litere chirilice pe care nu
le mai intelege nimeni, altele cu inscriptii latine, cu
vapseli si aurituri citeodata : ele ammtesc o moarte
naprasnica, sau sint pomelnice ale raposatilor dintr-o
familie, sau, in sfirsit, maturisesc despre evlavia until
calugar care urmareste pe aceasta cale iertarea paca-
telor sale, stiute si nestiute, cu voie sau gra voie.
Toate manastirile din acest jude; sint innoite cu to-
tul sau cladite chiar din nou : pe fondul galbiu al
dealurilor, pe verdele padurilor, ele zugravesc vesel
pete rosii $i albe, care se vad foarte depart; faga"-
duind drumetului de o stare mai buns racoare, apa"
rece si o primire pieteneasca, iar bietului skean oho-
sit o can cu apa la fintina si poate citeva ramasite
din prinzul, ce se ia aid totdeauna impreuna, al calu-
gkilor si al calugaritilor.
Manastirea Barbu, la care se ajunge printr-un mic
drum invalurat, intre porumburi bune, e facuta pe
temeliile unui vechi schit, al carui ctitor dintii a fost
un vel-capitan de margene. Din intlia cladire a li-
mas numai pisania, pe o tare piatra de Buzau, cu fata
aspra.
Un drum in padure duce la thanastirea Ciolanul.
Muntele lutos e prins intreg de fagi suplirateci si de
stejari mareti, cu trunchiul scrijelat $i ramurile yin-
joase, larg intinse ca ale unui policandru. Seceta a ni-
micit pajtstea bogata de la picioarele uriasilor, si nu-
mai un luciu de our palid, ca tin muschi, irnbraca pa-
mintul inaintea. stilpilor inalti, negri, pe dnd adtncu-
rile sint pline de giulgiul rosiilor frunze moarte. Aid
nu slut mei poiene, nice case, nici drumeti singurateci :
pacea desisurilor e nemargenita.
Am ajuns pe un tapsan pazit de o cruce de platra.
Intr-o adincitura neasteptata, sta mana'stirea.

391
Chilii de o exemplars ingrijire case-model pentru
orice vials impreuna a oamenilor incunjura cele
dot biserici cu urite turnuri de lemn $i tabla rosie.
Cea mare e inalTata din -temelie" de episcopul, de
Buzau, Chesarie, intre 1822, anul intoarcerii domniei
pamintene, $i 1828, cind, spre marea bucurie a sfin-
Tiei sale, Tara statea in mina armiei preaputernicii
imparaTii- a toata Rosiia". Cladirea n-are, fireste, m-
ink deosebir, dar un cleric care-si amintea traditiile
de arty ale vremurilor bune a sapat cu o mare ma-
iestrie cadrele usii si ale ferestilor, in flori care sa-
mara, de to inseala, cu acelea ce se lucrau din dalta
fh veacul al XVII-lea.
0 reparatie de mai daunazi 1857 a strict
cu totul infatisarea micii biserici vechi, a carii ctitori
ar fi insasi doamna Neaga, soTia lui Mihnea Turcitul,
inaintasul lui Mihai Viteazul. Numai colonetele fine
mai amintesc intrucitva ce a ft st aceasta zidire.
Prig poteci lunecoase ce se infunda in marea pa-
dure pustie, ajungi la un malt punct de privire. Un
singur calugar pazeste noua biserica din Cetatuia, unde
desigur ca au stat odinioara ziduri, ca intemeictor al
carora e arkat Matei Basarab, unul din domnii cari
au facut cla.nii Ciolanului. Biserica -e incheiata toat4
din piatra tare, care nu Tine nici zugraveala, asa in-
cit a trebuit sa se intrebuinteze piaci de zinc.
Zugraveala aceasta arc si ea o insemnatate : afara
de akea de pe catapiteasma, ea e facuta de un caltigar
al Ciolanului, parintele Eftimie Georgescu, care a in-
\rapt la Tatarescu Si la unchiu1 lui, dascalul Nicolas,
cel mai bun zugrav de biserici ce am avut", marturi-
seste si astazi ucenicul lui. Parintele Eftimie, om tinar
cu ochii buni, vii, lungs barbs neagra si minile alb