Dimensiunea religioasa a existentei

Dupa asezarea slavilor in sudul Dunarii si dupa organizarea teritoriala, administrativa

etc., slavii au inceput sa faca propaganda la nord de Dunare. In acea perioada, cultura era
marcata de doua fenomene:
 Amestecul permanent de influente occidentale si orientale
 Desincronizarea fata de cultura occidentala
In perioada romanizarii – dupa retragerea aureliana – s-a pierdut alfabetul latin, iar
populatia de la nord de Dunare a preluat cartile de cult religios scrise in limba slavona cu
alfabet chirilic. Un timp, slujba s-a tinut in limba slavona, bisericile devenind focare de cultura,
in sensul ca se copiau in manuscris carti religioase. Calugarii erau in Evul Mediu cunoscatori
ai scrisului si ai cititului si, de aceea, au patruns in cancelariile domnesti. Intrucat nu se
cunostea alt alfabet, actele oficiale au inceput sa se redacteze in alfabetul chirilic. Acest
fenomen s-a mentinut pana in 1860, cand Ministrul Grigore Ghica a dispus inlocuirea
alfabetului chirilic cu cel latin. Asa se explica de ce o limba de origine latina s-a scris secole
de-a randul cu alfabet chirilic.
Manuscrisele in limba slavona au fost:
a. Scrieri religioase
 Scrieri religioase canonice, copiile lor facandu-se in manastiri de catre calugarii ce
invatau nu numai limba slavona, ci si arta caligrafiei
 Scrieri apocrife (nerecunoscute de biserica), uneori chiar erezii impotriva doctrinei
religioase oficiale
 Scrieri de drept canonic, traduse de obicei din legislatia bizantina
b. Scrieri istorice, dintre cele mai importante sunt:
 Cronici bizantine si sarbesti
 Cronicile domnesti originale, precum “Cronica anonima a lui
Stefan cel Mare”
c. Scrieri literare, de tipuri foarte variate cum ar fi:
 Imnuri religioase
 Povestiri hegiografice (vietile sfintilor)
 Carti populare precum “Alexandria”, “Varlaam si Ioasaf”, care au
fost cunoscute in toata lumea medievala
 Aparut in 1457, multumita lui Gutenberg, tiparul este adus la scurt timp si in Tara
Romaneasca de catre domnitorul Radu cel frumos.
In secolul XVI, sunt infiintate primele tipografii si apar cartile de cult in limba slavona,
care au o larga circulatie in aceasta zona. Tot in acest secol vede lumina tiparului si opera
Invataturile lui Neagoe Basarab catre fiul lui Teodosie, lucrare scris in slavona de catre
domnitorul muntean.
Cultura scrisa in limba romana apare mai tarziu, primul document scris fiind Scrisoarea
lui Neacsu din Campulung, din 1521. Aceasta scrisoare ii este adresata lui Jahannesc
Benkner, judele Brasovului, instiintandu-l despre miscarile trupelor turcesti la Dunare. Datorita
flunetei cu care este scris acest text, se poate presupune ca se scria in limba romana de
multa vreme, insa alte texte nu au mai fost pastrate.
Dupa traduceri in limba romana ale unor cartie de cult ramase in manuscris si realizate
la sfarsitul secolului al XV-lea si inceputul secolului al XVI-lea (Codicele vorovetean, Psaltirea
scheiana, Psaltirea vorovetiana, Psaltirea Hurmuzachi, foi de zestre, marturii in fata judecatii,
testamente).
Incepand cu 1557, Coresi infiinteaza la Brasov o tipografie proprie, unde va tipari 9
carti in limba romana si 11 in limba slavona. Acestea au circulat in toate cele trei tari
romanesti, jucand un rol important in formarea limbii literare.
In 1643, apare o opera religioasa foarte importanta, Cazania sau Carte romaneasca
de invataturi (Mitropolitul Moldovei Varlaam). El realizeaza aceasta traducere in limba
romana intr-un stil cursiv, clar, remarcandu-se prin lipsa regionalismelor, intentia fiind aceea
de a se adresa romanilor din toate regiunile tarii. Lui i se datoreaza si prima incercare de
versificare a limbii romane. Opera se numeste Stihuri in stema domniei Moldovei asezata in
fruntea si la sfarsitul Cazaniei.
Contemporan cu Varlaam este Mitropolitul Simion Stefan din Transilvania vare va face
prima traducere a Noului Testament, Noului Testament de la Balgrad (1648). Eforturile de
introducere a limbii romane in biserica sunt continuare si de Mitropolitul Dosoftei al Moldovei,
care a scris o opera religioasa in versuri Psaltirea pre versuri tocmita (1673). In secolul
urmator (XVIII), Antim Ivireanul, Mitropolitul Tarii Romanesti, a realizat o culegere de predici
Didahii. Sunt 28 de scrieri in limba romana, comcepute dupa asta elocintei (oratoriei). Anul
1688 reprezinta anul de recunoastere definitiva a limbii romane ca limba a cultului ortodox. In
acest an se realizeaza traducerea integrala a Bibliei, Biblia de la Bucuresti, traduse de Radu
Greceanu si fratii Serban in timpul domniei lui Serban Cantacuzino, care a si tiparit-o.
 Aceasta lucrare monumentala poate fi considerata o incununare a scrierilor religoase
de pe teritoriul romanesc din perioda medievala.
OPERE SI CARTURARI
 Diaconul Coresi - 20 de carti tiparite
 Varlaam (M.Moldovei) - Cazania sau Carte romaneasca de invataturi; Stihuri la stema
domniei Moldovei
 Simion Stefan (M.Trans.) – Noul testament de la Balgrad
 Dosoftei (M.Moldovei) – Psaltirea pre versuri tocmita
 Antim Ivireanu (M. Tara Rom.) – Didahii
 Fratii Serban si Radu Greceanu – Biblia de la Bucuresti

TEXTE
Secolul XII
 Manuscrise: limba slavona: scrieri religioase, istorice si literare
Secolul XVII
 Manuscrise: prima cronice (Cronica anonima a lui Stefan cel Mare) (slv), carti
populare, Scrisoarea lui Neascu din Campulung, Codicele vorovetean, Psaltirea
scheiana, Psaltirea vorovetiana, Psaltirea Hurmuzachi, foi de zestre, marturii in fata
judecatii, testamente
 Tiparituri: lb slavona: Invataturile lui Neagoe Basarab catre fiul sau Teodosie (trad in
rom 1 sec mai tarziu), 11 carti tiparite de diaconul Coresi
lb romana: 9 carti tiparite de diaconul Coresi
Secolul XVII
 Tiparituri: lb romana: Cazania~Carte romaneasca de invataturi si Stihuri la stema
domniei Moldovei (Varlaam), Noul Testament de la Balgrad (Simion Stefan), Psaltirea
pre versuri tocmita (Dosoftei), primele carti de legi (Pravila aleasa – Moldova –
domnitor Vasile Lupu)
Secolul XVII
 Tiparituri – lb romana: cei trei cronicari moldoveni, Didahii (Antim Ivireanu), Biblia de la
Bucuresti (fratii Serban si Radu Greceanu)