Cuprins:

1. Noțiuni și Scurt istoric.................................................................................................3

2. Atribuțiile, Obligațiile, Drepturile..............................................................................5
3. Organizarea activităţii Centrului...............................................................................8
3.1 Organizarea activităţii Centrului
3.2 Numirea şi eliberarea din funcţie a directorului Centrului
3.3 Atribuțiile Directorul
3.4 Colegiul Centrului.
4. Declararea și Noutăți ................................................................................................11
5. Concluzie: Necesitatea creării Centrului.................................................................14
6. Bibliografie.................................................................................................................16

Capitolul 1: Noțiuni și Scurt istoric

 Cadrul juridical activităţii Centrului îl constituie Constituţia Republicii Moldova; Legea
cu privire la Centrul Naţional Anticorupţie, adoptata de către Parlamentul Republicii Moldova la
6 iunie 2002, cu modificările ulterioare, alte acte normative, inclusiv tratatele internaţionale la
care Republica Moldova este parte.
Centrul Naţional Anticorupţie (denumit în continuare Centru) este un organ specializat în
prevenirea şi combaterea corupţiei, a actelor conexe corupţiei şi a faptelor de comportament
corupţional. Centrul este un organ apolitic, nu acordă asistenţă şi nu sprijină nici un partid
politic.
Istorie și Prezent
Iniţial, conform schemei de încadrare aprobată la 29 martie 2002, primii conducători ai
Centrului au fost desemnaţi:
- dl Alexei Roibu, director al C.C.C.E.C.;
- dl Valentin Mejinschi, vicedirector, şef al Departamentului investigaţii operative şi
control documentar inopinat;
- dl Ghenadie Munteanu, vicedirector, şef al Departamentului control şi revizie;
- dl Mircea Grigorev, vicedirector, şef al Departamentului pentru probleme
administrative.
Începînd cu 01.07.2002, după publicarea Legii Republicii Moldova cu privire la Centrul
pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei nr.1104-XV din 06.06.2002 în Monitorul
Oficial, a demarat angajarea prin transfer a personalului din cadrul Departamentului Control
Financiar şi Revizie al Ministerului Finanţelor, a Direcţiei anticorupţie a Departamentului pentru
Combaterea Crimei Organizate şi Corupţiei, Direcţiei poliţiei economico-financiare a
Inspectoratului General de Poliţie al Ministerului Afacerilor Interne; a Gărzii Financiare a
Inspectoratului Fiscal Principal de Stat.
La 13.12.2002 a avut loc reorganizarea Centrului şi s-a aprobat o nouă schemă de
încadrare, conform căreia subdiviziunile instituţiei erau amplasate teritorial în oraşele Chişinău,
Bălţi, Edineţ, Soroca, Ungheni, Orhei, Hînceşti, Căuşeni, Cahul şi Comrat.
Această structură a fost funcţională pînă la 13 mai 2004, cînd a avut loc reorganizarea
Centrului, cu reducerea unor subdiviziuni, ca rezultat fiind lichidate 8 direcţii generale teritoriale.
Astfel, din cele 9 subdiviziuni teritoriale au rămas în componenţa Centrului numai două: Direcţia
generală teritorială Bălţi şi Direcţia generală teritorială Cahul.
Pe parcursul celor 10 ani de existenţă, C.C.C.E.C. a trecut prin 9 procese de reformare şi
reorganizare structurală, de 3 ori i-au fost modificate competenţele procesuale şi s-au schimbat 5
directori.

2
 De-a lungul activităţii Centrului, rapoartele instituţiilor internaţionale, în special cele
europene, au recomandat consolidarea independenţei C.C.C.E.C.. În pofida acestor recomandări,
pînă la adoptarea Legii nr.120 din 25 mai 2012, problemei asigurării independenţei reale a
C.C.C.E.C. nu i-a fost acordată niciodată atenţia cuvenită în procesele de reformare a acestuia.
La 25 mai 2012, Parlamentul a adoptat Legea nr.120 privind modificarea şi completarea
unor acte legislative, prin care a fost reformat C.C.C.E.C.. Astfel, C.C.C.E.C. a devenit Centrul
Naţional Anticorupţie (C.N.A.) de la 1 octombrie 2012, structură independentă în activitatea sa,
care se supune doar legii. C.N.A. prezintă rapoarte Parlamentului şi Guvernului, directorul
C.N.A. se numeşte şi se destituie din funcţie de către Parlament, în baza unor criterii stabilite
explicit.
Competenţa C.N.A. ţine de prevenirea corupţiei şi de combaterea infracţiunilor de
corupţie, infracţiunilor conexe acestora, infracţiunilor de spălare a banilor şi de finanţare a
terorismului. Selectarea angajaţilor C.N.A. urmează să se facă în baza unor proceduri foarte
stricte, care implică verificări psihologice şi la poligraf, iar corectitudinea şi onestitatea activităţii
acestora vor fi supravegheate riguros, prin aplicarea testelor de integritate şi a monitorizării
stilului de viaţă.
Lupta anticorupţie poate avea succes, în cazul în care va fi antrenată în mai multe
domenii, în special în cel social, economic, politic şi altele. Să nu uităm că implementarea
Strategiei naţionale anticorupţie este apreciată de către Uniunea Europeană ca fiind una dintre
priorităţile integrative, ceea ce înseamnă că integrarea în Uniunea Europeană constituie una din
prerogativele de perspectivă a ţării noastre.
Fiind exponentul principal în lupta anticorupţie, C.N.A., ca succesor de drept al
C.C.C.E.C., trebuie să devină şi un promotor al reformelor instituţionale care survin pentru a
asigura în continuare aplicarea politicilor anticorupţie, a măsurilor punitive şi a celor preventive.
Devenind o instituţie cu adevărat independentă şi depolitizată, cu o eficienţă sporită şi rezultate
cu impact vizibil, C.N.A. va determina creşterea încrederii populaţiei în instituţia respectivă şi în
măsurile anticorupţie aplicate de ea, devenind astfel şi un exemplu pentru alte autorităţi
participante la procesul de eliminare a corupţiei.

3
 Capitolul 2: Atribuțiile, Obligațiile, Drepturile
Principiile de activitate
Centrul îşi desfăşoară activitatea pe principiile legalităţii, independenţei, imparţialităţii,
aplicării prioritare a metodelor de prevenire a corupţiei faţă de cele de combatere,respectării
drepturilor si libertăţilor fundamentale ale omului, oportunităţii, îmbinării metodelor si
mijloacelor publice si secrete de activitate, îmbinării conducerii unipersonale si colegiale,
colaborării cu alte autorităţi publice, organizaţii obşteşti si cu cetăţeni.
Atribuţiile
a) prevenirea, depistarea, cercetarea şi curmarea contravenţiilor şi infracţiunilor de corupţie
şi a celor conexe corupţiei, precum şi a faptelor de comportament corupţional;
b) contracararea corupţiei şi protecţionismului;
c) prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, în condiţiile Legii nr.
190-XVI din 26 iulie 2007 cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi
finanţării terorismului;
d) efectuarea expertizei anticorupţie a proiectelor de acte legislative şi a proiectelor de acte
normative ale Guvernului, precum şi a altor iniţiative legislative prezentate în
Parlament, în vederea corespunderii lor cu politica statului de prevenire şi combatere a
corupţiei.
e) asigurarea desfăşurării evaluării riscurilor de corupţie în cadrul autorităţilor şi instituţiilor
publice prin instruire şi consultare, monitorizare şi analiză a datelor referitoare la
evaluarea riscurilor de corupţie, precum şi coordonarea elaborării şi executării planurilor
de integritate.
Atribuţiile Centrului sînt exhaustive şi nu pot fi modificate sau completate decît prin lege.

Obligaţiile Centrului
a) să activeze în strictă conformitate cu Constituţia Republicii Moldova, cu prezenta lege şi
cu alte acte normative;
b) să întreprindă acţiuni speciale de investigaţii în conformitate cu legislaţia;
c) să întreprindă acţiuni de prevenire şi combatere a corupţiei, a actelor conexe corupţiei şi a
faptelor de comportament corupţional, date în competenţa sa, inclusiv prin efectuarea
expertizei anticorupţie a proiectelor de acte legislative şi a proiectelor de acte normative
ale Guvernului, precum şi a altor iniţiative legislative prezentate în Parlament, cu
respectarea principiilor, criteriilor şi procedurii de efectuare a acesteia;
d) să efectueze urmărire penală în cazul infracţiunilor a căror contracarare ţine de
competenţa sa;
4
 e) să efectueze proceduri în cazul contravenţiilor administrative, atribuite competenţei sale;
f) să întreprindă acţiuni în vederea reparării prejudiciilor cauzate statului prin infracţiuni a
căror contracarare ţine de competenţa sa;
g) să primească şi să înregistreze declaraţii, comunicări, sesizări şi alte informaţii
privind infracţiunile, să le verifice în conformitate cu legislaţia;
h) să asigure securitatea activităţii şi protecţia angajaţilor săi în executarea obligaţiilor de
serviciu;
i) să întreprindă, în limitele competenţei, acţiuni de prevenire şi combatere a spălării banilor
şi finanţării terorismului;
j) să întreprindă acţiuni de asigurare a integrităţii bunurilor fără stăpîn, depistate de
organele sale, pînă la transmiterea lor în posesiune organului de resort;
k) să asigure pregătirea, reciclarea şi perfecţionarea cadrelor;
l) să ţină, în conformitate cu legislaţia, evidenţa persoanelor supuse serviciului militar care
sînt în serviciul Centrului în calitate de colaboratori;
m) să asigure protecţia şi păstrarea informaţiei care constituie secret de stat, bancar şi
comercial, precum şi a altor secrete apărate prin lege, care au devenit cunoscute în
executarea atribuţiilor. Această informaţie poate fi prezentată altor autorităţi publice în
condiţiile legii.
n) să prezinte anual Parlamentului şi Guvernului, pînă la data de 31 martie, raportul privind
desfăşurarea activităţii sale. Raportul anual se publică pe pagina web a Centrului cu o
lună înainte de a fi transmis Parlamentului şi Guvernului. În caz de necesitate,
Parlamentul sau Guvernul poate cere prezentarea unor rapoarte suplimentare privind
activitatea Centrului.

Drepturile Centrului
a) să întreprindă acţiuni speciale de investigaţii în condiţiile Legii nr. 59 din 29 martie 2012
privind activitatea specială de investigaţii;
b) să efectueze urmărirea penală în condiţiile Codului de procedură penală;
c) să dispună de izolator de urmărire penală în condiţiile legii;
d) să întocmească procese-verbale privind contravenţiile ce ţin de competenţa sa;
e) să solicite, avînd autorizaţia conducătorului subdiviziunii specializate, şi să primească de
la autorităţile publice, de la persoanele juridice şi fizice documente, înscrisuri, informaţii
şi date necesare pentru exercitarea atribuţiilor de prevenire şi analiză a actelor de corupţie
şi a celor conexe, precum şi de examinare a cererii sau a comunicării despre
contravenţiile sau infracţiunile ce ţin de competenţa sa, înregistrate în modul stabilit;
5
f) să efectueze expertize criminalistice şi de altă natură, precum şi cercetări ce ţin de
competenţa sa, să solicite autorităţilor publice, întreprinderilor, organizaţiilor şi
instituţiilor de stat antrenarea de specialişti şi experţi la verificări sau expertize, la
elucidarea unor probleme de specialitate;
g) să efectueze fotografierea, înregistrarea audio şi video, dactiloscopia şi înregistrarea
persoanelor reţinute sau ţinute sub arest, conform legislaţiei;
h) să iniţieze acţiuni de citare în faţa instanţei de judecată în conformitate cu legislaţia;
i) să participe la elaborarea şi perfecţionarea cadrului legislativ vizînd prevenirea şi
combaterea infracţiunilor de corupţie, a celor conexe corupţiei şi a faptelor de
comportament corupţional;
j) să solicite şi să primească din partea autorităţilor publice suportul informaţional şi
consultativ necesar pentru efectuarea expertizei anticorupţie a proiectelor de acte
legislative şi a proiectelor de acte normative ale Guvernului, precum şi a altor iniţiative
legislative prezentate în Parlament;
k) să înainteze, conform legii, sesizări privind înlăturarea cauzelor şi condiţiilor care
au favorizat comiterea de infracţiuni a căror contracarare ţine de competenţa sa;
l) să folosească mijloacele de informare în masă pentru stabilirea circumstanţelor în care s-
au comis infracţiunile, precum şi pentru urmărirea persoanelor care se eschivează de la
urmărire penală şi judecată.

6
 Capitolul 3: Organizarea activităţii Centrului
3.1 Organizarea activităţii Centrului
1. Centrul este un organ unitar, centralizat şi ierarhic, constituit din aparat central şi
subdiviziuni teritoriale.
2. Centrul este independent în elaborarea programului de activitate şi în exercitarea
funcţiilor sale.
3. Structura şi efectivul-limită ale Centrului, numărul şi reşedinţa subdiviziunilor teritoriale
şi raza lor de activitate se aprobă de către Parlament la propunerea directorului Centrului.
4. Centrul şi subdiviziunile lui teritoriale sînt persoane juridice, dispun de conturi
trezoreriale şi de alte atribute necesare.
5. Subdiviziunile teritoriale sînt conduse de şefi, numiţi în funcţie în bază de concurs de
directorul Centrului. Concursul se organizează şi se desfăşoară în modul stabilit de
Parlament.
6. Şef de subdiviziune teritorială poate fi numită persoana care are o vechime în muncă în
organele de drept de cel puţin 5 ani şi posedă calităţile profesionale şi organizatorice
necesare.

3.2 Numirea şi eliberarea din funcţie a directorului Centrului

Centrul este condus de un director. Directorul Centrului (denumit în continuare director)
este numit în funcţie de Parlament cu votul majorităţii deputaţilor aleşi, pentru un mandat de 5
ani, fără posibilitatea numirii pentru un alt mandat consecutiv. Candidatul la funcţia de director
este selectat pe bază de concurs organizat de Comisia juridică, numuri şi imunităţi a
Parlamentului.
Candidatul la funcţia de director trebuie să întrunească următoarele cerinţe:
a) deţine cetăţenia Republicii Moldova şi este domiciliat pe teritoriul ei;
b) are capacitate deplină de exerciţiu;
c) are studii superioare juridice;
d) are o vechime în muncă în domeniul juridic de cel puţin 10 ani;
e) se bucură de o reputaţie ireproşabilă;
f) nu este şi nu a fost în ultimii 2 ani membru al vreunui partid politic;
g) nu are antecedente penale;
h) cunoaşte limba de stat;
i) este apt din punct de vedere medical pentru exercitarea atribuţiilor.
La data numirii în funcţie, directorul depune în faţa Parlamentului jurămînt:

7
 Mandatul directorului încetează în caz de: demisie; incompatibilitate; pierdere a
cetăţeniei Republicii Moldova; imposibilitate a exercitării mai mult de 2 luni consecutiv a
atribuţiilor ce îi revin în legătură cu starea sănătăţii, constatată prin examen medical; atingere a
plafonului de vîrstă; pronunţarea unei sentinţe definitive de condamnare; nedepunere a
declaraţiei de interese personale şi a declaraţiei de venituri şi proprietăţi în modul şi în termenele
prevăzute de lege; emitere/adoptare a unui act administrativ sau încheiere a unui act juridic cu
încălcarea dispoziţiilor legale privind conflictul de interese, fapt stabilit prin actul de constatare
rămas definitiv; deces; revocare.
În exercitarea atribuţiilor sale, directorul este asistat de doi adjuncţi, numiţi în funcţie de
Parlament la propunerea directorului.

3.3 Atribuțiile Directorul:

1. organizează şi asigură activitatea Centrului, inclusiv a subdiviziunilor lui teritoriale şi a
Colegiului, şi este responsabil de exercitarea atribuţiilor Centrului;
2. stabileşte şi repartizează atribuţiile adjuncţilor, şefilor de subdiviziuni din aparatul central
şi teritoriale;
3. participă la şedinţele Guvernului şi ale Parlamentului, în baza invitaţiei sau la cerere
atunci cînd examinarea unor probleme prezintă interes pentru Centru;
4. aprobă schema de încadrare a aparatului central şi a subdiviziunilor teritoriale în
conformitate cu structura şi în limitele efectivului aprobate de Parlament;
5. elaborează proiectul bugetului Centrului pentru anul următor şi îl înaintează
Parlamentului spre aprobare;
6. aprobă regimul de ordine interioară al Centrului;
7. emite, în temeiul şi în vederea executării legii, ordine, dispoziţii şi instrucţiuni;
8. organizează selectarea, repartizarea şi instruirea cadrelor;
9. asigură regimul de conspiraţie şi confidenţialitate;
10. acordă grade angajaţilor Centrului;
11. emite ordine de numire şi de eliberare din funcţie;
12. stimulează şi sancţionează disciplinar angajaţii conform actelor legislative;
13. reprezintă Centrul în relaţiile cu alte autorităţi publice din ţară şi cu organe similare din
alte state;
14. abrogă sau modifică ordinele, deciziile, hotărîrile şi dispoziţiile conducătorilor de
subdiviziuni teritoriale în cazul necorespunderii lor legii şi altor acte normative.

8
 3.4 Colegiul Centrului
Conducerea colegială a Centrului este exercitată de către Colegiul Centrului. Din
componenţa Colegiului Centrului fac parte: directorul, adjuncţii lui, şefii subdiviziunilor
Centrului (cu statut de direcţie), procurorul anticorupţie, preşedintele Comisiei Naţionale de
Integritate, un reprezentant al comisiei parlamentare de profil care este şi reprezentant al
fracţiunii de opoziţie, un reprezentant desemnat de Guvern, un reprezentant al sindicatului
Centrului, un reprezentant al societăţii civile selectat prin concurs public de către comisia
parlamentară de profil, un reprezentant al Consiliului Civil.
Colegiul Centrului se întruneşte trimestrial în şedinţe ordinare sau, după caz, în şedinţe
extraordinare, care pot fi convocate la propunerea membrilor săi.
Atribuţiile Colegiului Centrului sînt:
a) aprobarea Regulamentului de activitate al Colegiului Centrului, avizat de Comisia
juridică, numiri şi imunităţi şi de comisia de profil;
b) aprobarea politicilor de dezvoltare strategică a Centrului;
c) aprobarea indicatorilor de performanţă în activitatea Centrului;
d) aprobarea planurilor de activitate şi aprecierea periodică a rezultatelor activităţii
Centrului;
e) emiterea avizului asupra raportului de activitate a Centrului, care se anexează la raport;
f) aprobarea Regulamentului de activitate al Serviciului Prevenirea şi Combaterea Spălării
Banilor din cadrul Centrului, avizat de Comisia juridică, numiri şi imunităţi şi de comisia
de profil;
g) elaborarea recomandărilor cu privire la modul de organizare a activităţii Centrului;
h) exercitarea altor atribuţii prevăzute de prezenta lege.

9
 Capitolul 4: Declararea infracțiunilor și noutăți
Cum declarăm o infracțiune economică??
Cetăţenii pot comunica Centrului Naţional Anticorupţie despre acte de corupţie prin
adresarea sesizării scrise (petiţie, plîngere, denunţ), care trebuie semnată de autor, indicîndu-se
numele, prenumele, domiciliul, descrierea faptei şi făptuitorului, dacă acesta e cunoscut. Petiţia
în formă electronică conţin informaţii privind numele, prenumele, domiciliul şi adresa
electronică a petiţionarului.
Sesizările ce nu întrunesc condiţiile nominalizate se consideră anonime şi nu se
examinează.
Modalităţile de depunere a sesizărilor:
 în scris, pe adresa MD 2004, mun. Chişinău, bl. Ştefan cel Mare şi Sfînt, 198,
(prin poştă, la ofiţerul de serviciu sau la cutiile poştale amplasate în sediul CNA);
 în formă electronică, pe adresa secretariat@cccec.md
 on-line completînd următorul formular.

Noutăți în domeniu!!!
Avocată reţinută de CNA. Ar fi promis sentinţă de achitare pentru 3000 de euro
O avocată din Capitală a fost reţinută, aseară, de ofiţerii CNA în comun cu procurorii
anticorupţie. Femeia este suspectată că ar fi cerut de la denunţător 3000 de euro sub pretext că ar
avea influenţă asupra procurorilor şi că-i poate determina să obţină o sentinţă de achitare în
privinţa clientului său.
Operaţiunea de reţinere a avut loc într-un local de agrement din Chişinău, iar banii au fost
depistaţi în poşeta avocatei.
Pe acest caz s-a deschis un dosar penal pentru trafic de influenţă. Dacă va fi găsită
vinovată, bănuita riscă până la şapte ani de închisoare sau o amendă de până la 60 000 de lei.
Avocata este cercetată în stare de libertate.
Conducerea urmăririi penale este exercitată de către Procuratura Anticorupţie.
26 Septembrie 2013

10
 Un poliţist, doi actuali şi doi foşti vameşi, reţinuţi într-un dosar de corupere
Cinci persoane, între care un poliţist, doi angajaţi ai Serviciului Vamal, şi doi foşti
vameşi, au fost reţinute de Centrul Naţional Anticorupţie în comun cu procurorii şi
securitatea internă a Serviciului Vamal.
Bănuiţii figurează într-un dosar de corupere pasivă şi sunt suspectaţi că ar fi implicaţi în
extorcarea de bani pentru facilitarea trecerii maşinilor prin postul vamal Larga, Briceni.
Dacă vor fi găsiţi vinovaţi, ei riscă până la 10 ani de închisoare cu aplicarea unei amenzi
în mărime de până la 60 000 de lei.
Amintim că, în dimineaţa zilei, opt echipe ale CNA au descins în postul vamal Larga,
unde au efectuat mai multe percheziţii în cadrul dosarului menţionat, pornit în martie 2013.
În prezent, cele cinci persoane sunt escortate la CNA.
Alte detalii privind sumele de bani extorcate, dar şi cele depistate în cadrul percheziţiilor,
vor fi comunicate suplimentar.
Procurorii anticorupţie conduc urmărirea penală.
28 Septembrie 2013

Un tânăr din Capitală, bănuit că ar fi pretins 15 500 de euro pentru a aranja o

afacere cu CMC Chişinău

Un tânăr, în vârstă de 25 de ani, din Capitală a fost reţinut, aseară, de ofiţerii CNA
şi procurorii anticorupţie, fiind bănuit de trafic de influenţă. Potrivit denunţătorului, acesta
ar fi pretins de la un agent economic 15 500 de euro, susţinând că are influenţă asupra unor
consilieri din cadrul Consiliului Municipal Chişinău şi că-i poate determina să-i elibereze o
autorizaţie de construcţie. Documentul ar fi fost solicitat pentru construcţia unei terase pe apă pe
unul dintre lacurile Capitalei.
Tânărul a fost reţinut ieri în faţa unui centru comercial din Chişinău în momentul
în care primise ultima tranşă de 3000 de euro din suma pretinsă. Anterior, potrivit
informaţiilor oferite de denunţător, tânărul ar fi primit 12 500 de euro.
În prezent, bănuitul este cercetat în stare de libertate pentru "trafic de influenţă", iar dacă
va fi găsit vinovat el riscă până la 7 ani de închisoare.
Conducerea urmăririi penale este exercitată de către Procuratura Anticorupţie.
3 Octombrie 2013

11
 „Mită pe card”. Fostul jurist al Ministerului Culturii, reţinut de CNA

Fostul şef al Serviciului Juridic din cadrul Ministerului Culturii a fost reţinut de
ofiţerii CNA, fiind bănuit de corupere pasivă.
Potrivit datelor anchetei, juristul ar fi pretins de la o angajată a instituţiei 1000 de euro
drept mulţumire pentru că „ar fi ajutat-o să se angajeze la serviciu”. Bărbatul ar fi insistat ca
femeia să-i transmită cardul de salariu şi parola ca să-şi extragă singur banii. Până în prezent,
juristul şi-ar fi însuşit în jur de 16 000 de lei.
Pe acest caz a fost deschis un dosar penal pentru corupere pasivă, iar dacă va fi găsit
vinovat, bănuitul riscă până la 10 ani de închisoare cu o amendă de până la 60 000 de lei.
Acesta este reţinut pentru 72 de ore şi se află în custodia CNA.
Conducerea urmăririi penale este exercitată de către procurorii anticorupţie.
3 Octombrie 2013

12
 Concluzie:
Necesitatea creării
Crearea Centrului a fost determinata, in primul rînd, de necesitatea edificării unei
structuri de stat eficiente, scopul principal al căruia este combaterea infracţiunilor economice si
corupţiei in Republica Moldova. Prevenirea lor este o sarcina prioritara pentru organele de
ocrotire a normelor de drept. O alta cerinţa, nu mai puţin importanta, a fost necesitatea
optimizării structurii si activităţii organelor de control. Din experienţa anilor trecuţi, nu se reuşea
soluţionarea problemelor privind infracţionalitatea economica, sporirea rezultatelor in
combaterea ei din mai multe cauze, dintre care pot fi menţionate cele mai importante: dublarea
funcţiilor de către diferite instituţii de stat, pe de o parte, si ineficienta interacţiune intre ele, pe
de alta. In consecinţă, se înregistra un număr considerabil de controale si revizii tendenţioase si
inoportune, care nu aveau nici un efect asupra nivelului criminalităţii in economie, si sustrăgeau
de la activitate agenţii economici. Fiecare organ de control avea competentele proprii,
subordonarea sa ierarhica. Totodată, dintre tarile CSI, numai in Republica Moldova organele de
control nu dispuneau de funcţii de urmărire penala. Odată cu adoptarea Legii cu privire la
Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Corupţiei, in Moldova a fost creata o
instituţie avînd un sistem complex de descoperire a infracţiunilor economice, începând cu
obţinerea si documentarea informaţiilor operative, efectuarea actului de revizie si control,
intentarea dosarului penal, urmărirea penala si transmiterea dosarului in instanţa de judecata.
Centrul a fost creat ca urmare a fuzionării Departamentului Control Financiar si Revizie al
Ministerului Finanţelor; Direcţiei anticorupţie a Departamentului pentru Combaterea Crimei
Organizate si Corupţiei, precum si a Direcţiei politiei economico-financiare a Inspectoratului
General de Politie al Ministerului Afacerilor Interne si a Gărzii Financiare, care era subordonată
Inspectoratul Fiscal Principal de Stat.
Începând cu 6 iunie 2002, în Republica Moldova a fost înfiinţat un organ de ocrotire a
normelor de drept, specializat în contracararea infracţiunilor economico-financiare şi fiscale,
precum şi a corupţiei - Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei. Cadrul
juridic al activităţii Centrului îl constituia Legea cu privire la Centrul pentru Combaterea
Crimelor Economice şi Corupţiei nr. 1104-XV, adoptată de către Parlamentul Republicii
Moldova la 6 iunie 2002, alte acte normative, inclusiv tratatele internaţionale la care Republica
Moldova este parte.
Crearea unui organ specializat în combaterea corupţiei şi infracţiunilor economice a fost
determinată şi de standardele europene integraţioniste, care impun necesitatea existenţei
organelor anticorupţie specializate.

13
 Avînd în vedere că corupţia ca fenomen social negativ reprezintă un proces complex, tot
un proces complex trebuie să constituie şi acţiunile de curmare a corupţiei. Sub influenţa
intensificării riscurilor înregistrate la nivel naţional şi internaţional, multe state au decis să
adopte strategii de prevenire şi combatere a corupţiei.
În aşa mod, Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei a constituit
un imperativ al timpului, activitatea instituţiei, iniţial, vizînd preîntîmpinarea, descoperirea,
cercetarea, eliminarea contravenţiilor şi infracţiunilor economico-financiare şi fiscale;
contracararea corupţiei şi protecţionismului; contracararea legalizării bunurilor şi spălării banilor
obţinuţi în mod ilicit, efectuarea expertizei anticorupţie a proiectelor de acte legislative şi a
proiectelor de acte normative ale Guvernului, în vederea corespunderii lor cu politica statului de
prevenire şi combatere a corupţiei.

14
 BIBLIOGRAFIE:

1. LEGE Nr. 1104 din 06.06.2002 cu privire la Centrul Naţional Anticorupţie

2. www.cna.md
3. www.protv.md

15