C-405 - Proiectarea Invelitorilor Acoperisurilor in Panta - Faza - 2 - Redactarea - II-iunie-2012

Colectiv de specialişti
arh.Eugen Popescu
ing.Sergiu Melinte
arh.Vincenţiu Toma
ing.Silviana Ursu
ing.Mariana Melinte
dr.ing. Horia Alexandru Petran
ing.Claudiu Lucian Matei
dr.ing.Marta Zaharia
dr.arh.Ana Maria Dabija
dr.ing.Horia Asanache
2
CUPRINS
pag.
CAPITOLUL I: Prevederi generale asupra învelitorilor acoperişurilor în pantă 4

SECŢIUNEA 1:Obiect 4
SECŢIUNEA a 2-a:Domeniul de aplicare 4
SECŢIUNEA a 3-a: Elemente caracteristice definitorii privind acoperişurile în pantă şi a sistemelor de învelitoare aferente 5
SECŢIUNEA a 4-a: Principii privind proiectarea 8
SECŢIUNEA a 5-a: Principii privind execuţia 11
SECŢIUNEA a 6-a: Urmărirea comportării în exploatare şi întretinerea învelitorilor 15
CAPITOLUL II: Prevederi şi principii privind învelitorile din panouri metalice profilate sau profilat-amprentate 17
SECŢIUNEA a 2-a:Caracteristici generale 17
SECŢIUNEA a 3-a: Prevederi conceptuale 19
SECŢIUNEA a 4-a: Principii privind proiectarea învelitorilor din panouri metalice profilate sau profilat-ambutisate 19
SECŢIUNEA a 5-a: Condiţii particulare de calitate corespunzătoare cerinţelor esenţiale pentru panourile metalice
profilate şi profilat-ambutisate 21
SECŢIUNEA a 6-a: Principii privind execuţia învelitorilor din panouri metalice profilate sau profilat-ambutisate 22
CAPITOLUL III: Prevederi şi principii privind învelitorile din panouri nemetalice profilate 26
SECŢIUNEA a 4-a: Principii privind proiectarea învelitorilor din panouri nemetalice profilate 27
SECŢIUNEA a 5-a: Condiţii particulare de calitate corespunzătoare cerinţelor esenţiale pentru panourile nemetalice
profilate 27
SECŢIUNEA a 6-a: Principii privind execuţia învelitorilor din panouri nemetalice profilate 28
CAPITOLUL IV: Prevederi şi principii privind învelitorile din panouri prefabricate, complexe, termoizolate 30
SECŢIUNEA a 4-a: Principii privind proiectarea învelitorilor din panouri prefabricate, termoizolate 32
SECŢIUNEA a 5-a: Condiţii particulare de calitate corespunzătoare cerinţelor esenţiale pentru panourile prefabricate,
Termoizolate 33
SECŢIUNEA a 6-a: Principii privind execuţia învelitorilor din panouri prefabricate, termoizolate 33
CAPITOLUL V: Prevederi şi principii privind învelitorile cu membrane hidroizolante 35

SECŢIUNEA a 4-a: Principii privind proiectarea învelitorilor cu membrane sau pelicule hidroizolante 37
SECŢIUNEA a 5-a: Condiţii particulare de calitate corespunzătoare cerinţelor esenţiale pentru membrane
sau pelicule hidroizolante 38
SECŢIUNEA a 6-a: Principii privind execuţia învelitorilor cu membrane sau pelicule hidroizolante 39
CAPITOLUL VI: Prevederi şi principii privind învelitorile din foi metalice plane 40
SECŢIUNEA a 2-a:Elemente definitorii, caracteristici generale 40
SECŢIUNEA a 4-a: Principii privind proiectarea învelitorilor cu foi metalice plane 42
SECŢIUNEA a 5-a: Condiţii particulare de calitate corespunzătoare cerinţelor esenţiale a învelitorilor cu foi
metalice plane 43
SECŢIUNEA a 6-a: Principii privind execuţia învelitorilor din foi metalice plane 43
3
CAPITOLUL VII: Prevederi şi principii de realizare a învelitorilor din elemente plane suprapuse 46
SECŢIUNEA a 2-a:Elemente definitorii, caracteristici generale 46
SECŢIUNEA a 3-a: Niveluri de performanţă 47
SECŢIUNEA a 5-a: Principii privind priectarea învelitorilor cu elemente plane suprapuse 49
SECŢIUNEA a 6-a: Condiţii particulare de calitate corespunzătoare cerinţelor esenţiale pentru elemente plane suprapuse 51
SECŢIUNEA a 7-a: Principii privind execuţia învelitorilor cu elemente plane suprapuse 51
CAPITOLUL VIII: Prevederi şi principii de realizare a învelitorilor din elemente tip ţigle şi olane 57
SECŢIUNEA a 2-a: Caracteristici generale 57
SECŢIUNEA a 5-a: Principii privind priectarea învelitorilor cu elemente tip ţigle şi olane 59
SECŢIUNEA a 6-a: Condiţii particulare de calitate corespunzătoare cerinţelor esenţiale pentru elementele tip ţigle şi olane 60
SECŢIUNEA a 7-a: Principii privind execuţia învelitorilor cu elemente tip ţigle şi olane 60
CAPITOLUL IX: Prevederi şi principii de realizare a învelitorilor din materiale locale, tradiţionale, manufacturate 63
SECŢIUNEA a 2-a: Caracteristici generale 63
SECŢIUNEA a 5-a: Principii privind proiectarea învelitorilor din materiale locale, manufacturate 65
SECŢIUNEA a 6-a: Condiţii particulare de calitate corespunzătoare cerinţelor esenţiale ale învelitorilor celulozice 66
SECŢIUNEA a 7-a: Principii privind execuţia învelitorilor celulozice 67
CAPITOLUL X: Prevederi şi principii de realizare a învelitorilor cu elemente de vitraj 70

SECŢIUNEA a 2-a: Elemente definitorii privind sistemul de învelitoare 70
SECŢIUNEA a 5-a: Principii privind proiectarea învelitorilor cu elemente de vitraj 72
SECŢIUNEA a 6-a: Condiţii particulare de calitate corespunzătoare cerinţelor esenţiale ale elementelor de vitrare 72
SECŢIUNEA a 7-a: Principii privind execuţia 73
ANEXA 1 74
ANEXA 2 77
ANEXA 3 78
4
NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA, EXECUŢIA ŞI EXPLOATAREA Indicativ:
ÎNVELITORILOR ACOPERIŞURILOR ÎN PANTĂ LA CLĂDIRI (REVIZUIRE ŞI
COMPLETARE NORMATIV NP 069-2002)
Contract: 405/2009
Faza: 2
Redactarea: II
Beneficiar: MDRT
CAPITOLUL I: Prevederi generale asupra învelitorilor acoperişurilor în pantă
SECŢIUNEA 1: Obiect
Art.1
Prezentul normativ stabileşte elemente caracteristice privind proiectarea, executarea şi exploatarea
învelitorilor acoperişurilor în pantă la clădiri, în conformitate cu prevederile Legii 10/1995 privind
calitatea în construcţii cu modificările ulterioare, a HG 622/2004 privind stabilirea condiţiilor de
introducere pe piaţă a produselor pentru construcţii cu completările şi modificările ulterioare precum şi
a reglementărilor europene.
Art.2
Prezentul normativ cuprinde:
a) elemente definitorii ale acoperişurilor în pantă cu prezentarea şi definirea categoriilor de învelitori;
b) principii privind proiectarea, executarea şi exploatarea învelitorilor acoperişurilor în pantă;
c) cerinţe de calitate privind învelitorile acoperişurilor în pantă;
d) anexe.
Art.3
În cadrul prezentului normativ se fac referiri şi la acoperiş, ca ansamblu, din care face parte
învelitoarea.
SECŢIUNEA a 2-a: Domeniul de aplicare

Art.4
Prevederile prezentului normativ se adresează proiectanţilor, executanţilor şi beneficiarilor
(utilizatorilor) precum şi verificatorilor şi experţilor tehnici, organelor de avizare şi control, din
domeniul clădirilor civile, industriale şi agricole.
Art.5
Prevederile prezentului normativ se referă la: învelitorile acoperişurilor cu pantă a clădirilor noi şi
refacerii învelitorilor acoperişurilor existente, supuse acţiunii agenţilor de mediu natural şi antropic.
Art.6
Prezentul normativ nu se referă la:
a) hidroizolaţii la construcţii cu acoperişuri tip terase;
b) reparaţii ale învelitorilor acoperişurilor existente;
Elaborat de: Aprobat de:

INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE-DEZVOLTARE IN CONSTRUCTII, MINISTERUL DEZVOLTĂRII
URBANISM SI DEZVOLTARE TERITORIALĂ DURABILĂ „URBAN-INCERC” REGIONALE ŞI TURISMULUI
SUCURSALA INCERC BUCUREŞTI Cu ordinul nr.
5
Art.7
Învelitorile acoperişurilor în pantă, la care se referă prezentul normativ, sunt realizate din:
a) panouri metalice profilate sau profilat-ambutisate – învelitori semicontinue – Cap.II;
b) panouri nemetalice profilate sau profilat-amprentate – învelitori semicontinue – Cap.III;
c) panouri prefabricate termoizolate – învelitori semicontinue sau continue – Cap.IV;
d) membrane şi pelicule hidroizolante – învelitori continue – Cap.V;
e) foi metalice plane – învelitori semicontinue – Cap.VI;
f) elemente plane suprapuse – învelitori discontinue – Cap.VII;
g) elemente tip ţigle sau olane – învelitori discontinue – Cap.VIII;
h) materiale tradiţionale, locale, manufacturate – învelitori discontinue – Cap.IX;
i) elemente vitrate specifice acoperişurilor în pantă – învelitori discontinue sau semicontinue – Cap.X.
Art.8
Terminologie:
a) acoperiş: subansamblu funcţional-constructiv format din elemente de construcţie şi componente
structurale şi nestructurale, realizat în scopul de a închide şi proteja clădirea la partea ei superioară
(peste ultimul nivel construit) împotriva acţiunilor factorilor de mediu;
b) învelitoare: componentă exterioară a acoperişului care protejează clădirea împotriva acţiunii
factorilor de mediu exterior;
c) învelitoare continuă: învelitoare din produse (aplicate prin lipiri/suduri) care asigură etanşeitatea
faţă de apa meteorică cu presiune hidrostatică (de exemplu:numai învelitorile realizate cu
membrane hidroizolante, bituminoase, cu suprapunerile sudate);
d) învelitoare semicontinuă: învelitoare din produse (montate prin suprapuneri sau prin îmbinări) care
asigură etanşeitatea faţă de apa meteorică fără presiune hidrostatică (de exemplu:invelitorile
realizate din foi metalice plane, îmbinate prin falţ şi din panouri metalice profilate şi panouri
prefabricate, termoizolate, cu suprapunerile etanşe);
e) învelitoare discontinuă: învelitoare din materiale/produse pozate şi montate prin suprapuneri, care
asigură scurgerea apelor meteorice şi necesită prevederea foliei tip anticondens;
f) folie protecţie-anticondens: folie sau membrană subţire, impermeabilă la apă dar permeabilă la
vapori, prevăzută şi montată sub învelitorile discontinue;
g) panta unui acoperiş/versant de acoperiş este determinată de linia de cea mai mare pantă;
SECŢIUNEA a 3-a: Elemente caracteristice definitorii privind acoperişurile în pantă şi a

sistemelor de învelitoare aferente
Art.9
Tipuri de suprafeţe – versant:
a) versanţi cu suprafaţă plană: versanţi cu suprafaţă plană, continuă (într-un singur plan) şi versanţi cu
suprafaţă plană, discontinuă (cu rupere de pantă şi/sau cu rupere de nivel sau cu rupere de nivel şi
pantă);
b) versanţi cu suprafaţă curbă: cu o singură curbură şi cu dublă curbură.
Art.10
Tipuri de intersecţii ale suprafeţelor versanţilor:
a) coamă: delimitarea aflată la cota superioară a acoperişurilor, orizontală, înclinată sau curbă,
rezultată din terminaţia unui versant, intersecţia a doi versanţi sau a unui versant cu un element
constructiv vertical;
b) vârf de coamă: punctul superior al intersecţiei a două suprafeţe versant a căror coamă are o
înclinaţie (nu este orizontală) sau punctul superior al intersecţiei mai multor versanţi (punct care
formează cota cea mai mare a versanţilor generatori);
6
c) dolie: intersecţia inferioară, orizontală sau înclinată, dreaptă sau curbă, a două suprafeţe versant
(plane sau curbe);
d) margine de versant: delimitarea laterală spre exterior a versantului ce poate fi liberă sau cu opritor
longitudinal (tip atic sau pazie, executat din elemente ce conduc scurgerea apelor pe linia de pantă;
e) streaşină: delimitarea inferioară a suprafeţei unui versant, aflată la cota cea mai mică a versantului;
la nivelul acesteia se produce deversarea/scurgerea apelor pluviale (cu scurgere liberă sau cu
preluare şi dirijare prin jgheab).
Art.11
Elemente ce penetrează planul acoperişului/învelitorii:
a) constructive (corpuri, părţi sau elemente de construcţie ce depăşesc planul acoperişului/învelitorii);
b) funcţionale, pentru instalaţii (coşuri de fum, ventilaţii, ventilaţii ale coloanelor de scurgere a apelor
menajere, suporţi pentru instalaţii electrice, paratonere, antene, etc.);
c) de iluminare, ventilare şi/sau de acces (luminatoare, lucarne, tabachere, ferestre de mansardă, etc.)
care implică decuparea invelitorii şi montarea acestor elemente prevăzute cu rebord şi sisteme de
asigurare a scurgerii şi contra pătrunderii apelor meteorice, la interior;
d) de siguranţă/securitate la accesul pe învelitoare (elemente de fixare a corzilor de asigurare, scări
pentru circulaţia pe linia de pantă, podine, etc.);
e) accesorii proprii învelitorilor (piese de ventilare a spaţiului aflat sub învelitoare, de
fragmentare/disipare a gheţii şi zăpezii, etc.).
Art.12
Pantele acoperişurilor
(1) Panta acoperişurilor cu versanţi cu suprafeţe plane (determinată de linia de cea mai mare pantă):
reprezintă diferenţa de nivel dintre cota inferioară şi cea superioară a unui versant de acoperiş
raportată la lungimea proiecţiei versantului; se exprimă în procente (%);
(2) Panta acoperişurilor cu versanţi cu suprafeţe curbe (determinată de linia de cea mai mare pantă):
reprezintă panta determinată de tangenta la planul curb cu planul orizontal exprimată în procente
(%); panta se măsoară, la tangenta din punctul inferior şi superior al planului curb (pantă maximă şi
minimă);
(3) Pantele acoperişurilor inclusiv pantele rezultate la intersecţia dintre planurile diferiţilor versanţi,
trebuie să respecte pantele minime şi maxime admise pentru tipurile de produse/materiale de
învelitoare din care sunt realizate;
(4) Pantele acoperişurilor trebuie să fie în acord cu:
a) sistemul de învelitoare (produs/material şi mod de îmbinare/fixare şi de asigurare a etanseităţii,
după caz);
b) zona climatică de amplasare (mărimea previzibilă a depunerilor de zăpadă, asezarea sau
alunecarea zăpezii, prevederea şi demensionarea sistemului parazăpezi;
c) regimul debitelor pluviale medii şi maxim previzibile (stabilirea alcătuirii si dimensionării
modului de colectare şi evacuare a apelor pluviale);
d) direcţia şi viteza vânturilor dominante (sens de montaj, stabilirea sistemului de montare şi
fixare);
e) asigurarea scurgerii apelor pe folia anticondens (pentru invelitorile discontinue şi după caz, a
celor semicontinue);
f) sistemul de acces pe acoperiş;
Art.13
7
Suportul învelitorilor reprezintă componenta constructivă asociată produselor/ materialelor ce formează
învelitoarea şi modului de montare/fixare a acestora.
Suprafaţa suportului învelitorii poate fi:
a) continuă: astereală din lemn sau plăci fibrolemnoase îmbinate prin falţ, lambă şi uluc sau cu
elemente speciale de îmbinare sau planşeu din beton armat, elemente prefabricate din beton
armat (inclusiv din lemn uşor);
b) semicontinuă:astereală din lemn montată, cu sau fără spatii intre elemente (maxim 5 cm);
c) discontinuă:elemente lineare (rigle/profile) din lemn, metalice sau din beton armat
(prefabricat), montate la distanţe prestabilite.
Art.14
Spaţii construite, acoperite
(1) Spaţii acoperite, deschise, care necesită numai învelitoare pentru protecţie la intemperii
şi pentru a diminua efectul radiaţiei termice de vară (învelitoarea poate fi prevăzută cu suprafaţa
exterioară termoreflectantă sau se poate concepe un acoperiş termoizolat);
(2) Spaţii acoperite, închise, ce nu necesită condiţionarea termică;
(3) Spaţii acoperite, închise, condiţionate termic, conform necesităţilor utilizatorilor: această
categorie de spaţii necesită un acoperiş termoizolat; concepţia şi dimensionarea structurii
termoizolante (termoizolaţie şi barieră contra vaporilor, cu sau fără strat/straturi de aer ventilat) se
va face în funcţie de condiţiile interioare de microclimat (valorile necesare ale parametrilor
higrotermici) şi de caracteristicile mediului exterior (în general în sezonul rece).
Art.15
Acoperişuri termoizolate
(1) Acoperişuri cu învelitoare şi structură termoizolantă: constituie tipurile cele mai
răspândite de acoperişuri, cu suport continuu semicontinuu sau discontinuu, cu învelitori
semicontinue sau discontinue, la care structura termoizolantă se prevede/aplică la interior, sub
şi/sau între elementele de susţinere a învelitorii (căpriori, rigle);
(2) Acoperişuri cu învelitoare continuă, etanşă: constituie tipuri mai puţin răspândite de
acoperişuri, cu suport rigid sau semielastic, cu învelitori continue, etanşe, realizate cu membrane
hidroizolante la care structura termoizolantă se prevede/aplică la interior, sub şi/sau între elementele
de susţinere a suportului învelitorii;
(3) Acoperişuri cu panouri de învelitoare termoizolate: constituie tipurile de acoperişuri, cu
suport discontinuu, cu învelitori semicontinue, din panouri prefabricate, termoizolate.
Art.16
Agenţii ce pot acţiona asupra acoperişurilor şi învelitorilor, sunt:
a) mecanici: greutăţi proprii de exploatare, zăpadă, vânt, şocuri mecanice, presiuni ale maselor de apă,
cutremure, explozii, dilatări şi contracţii termice blocate;
b) electromagnetici: radiaţii solare de diferite lungimi de undă (IR şi UV), trăsnete, curenţi vagabonzi,
câmpuri magnetice, radiaţii emise din procesul de exploatare/utilizare;
c) termici: variaţii ale temperaturii aerului interior şi exterior, şocuri termice, temperaturi scăzute şi
ridicate, incendiu interior sau exterior;
d) chimici: umiditatea aerului, apa de condens, apa meteorică, apa din procesul de exploatare/utilizare,
solvenţi, acizi, baze şi săruri din mediul exterior sau interior;
e) biologici: bacterii, mucegaiuri, vegetaţii (rădăcini) insecte, animale (rozătoare).
SECŢIUNEA a 4-a: Principii privind proiectarea

Art.17
8
Principii generale
(1) Condiţii generale:
a) documentaţia tehnico-economică se va întocmi în baza prevederilor Legii 10/1995 privind
calitatea în construcţii, a Legii 50/1991 privind autorizarea lucrărilor de construcţii, a
HG 28/2008 privind documentaţia tehnico economică şi a HG 622/2004 privind produsele
pentru construcţii, toate valabile cu completările şi modificările ulterioare;
b) documentaţia tehnico-economică se va elabora, după caz (în funcţie de cerinţe/necesităţi
datorate importanţei, complexităţii şi/sau amploarei), distinct pentru învelitoare şi/sau acoperiş
în ansamblu;
c) documentaţia tehnico-economică privind învelitoarea şi/sau acoperişul în ansamblu, se va
elabora în baza temei program (analizate şi însuşite de proiectant), a cerinţelor şi exigenţelor de
calitate (cerute sau stabilite de proiectant cu acordul investitorului) corelate cu structura şi
funcţionalitatea clădirii (spaţiilor de sub acoperiş);
d) documentaţia tehnico-economică privind învelitorile clădirilor de patrimoniu şi/sau monumente
istorice se va elabora conform prevederilor prezentului normativ, cu respectarea condiţiilor
specifice acestor categorii de clădiri.
(2) Condiţii particulare: la stabilirea tipului de învelitoare se vor avea în vedere:
a) definirea condiţiilor geoclimatice de amplasare a clădirii;
b) specificaţii tehnice (Agremente Tehnice, date emise de producător, fişe tehnice, etc.) privind
produsul de învelitoare preconizat, în conformitate cu prevederile în vigoare privind calitatea
diferitelor produse;
c) structura de câmp curent cu sistemul de montare-fixare, în corelare cu elementele constructive
şi accesoriile perimetrale, adiacente sau cuprinse în planul învelitorii (streaşină, coamă, dolie,
receptor pluvial, şenouri, jgheaburi, atice, străpungeri, ruperi de pantă, etc.);
d) panta acoperişurilor cu mai mulţi versanţi, dispuşi la cote diferite, să permită descărcarea
(alunecarea zăpezii), fără obstacole de pe versant pe altul (fără deteriorarea acoperişului şi
învelitorii versantului inferior);
e) conceperea acoperişului astfel ca zonele de descărcare a zăpezii/gheţii de pe acoperiş la nivelul
solului să nu afecteze circulaţia şi utilizarea nivelurilor inferioare;
f) prevederea de accesorii parazăpezi care sunt de tip local (element de învelitoare având
conformare specială, console metalice) sau continue (grilaje metalice) ce se prevăd la versanţi
cu pantă >30% (fabricanţii de produse de învelitoare indică, dimensionarea şi montarea acestora
în funcţie de pantă, lungime versant şi zonare geografică); accesoriile parazăpezi se vor
prevădea la toate acoperişurile a căror streaşină se află deasupra zonelor de circulaţie, deasupra
altor acoperişuri aflate sub streaşină; acestea sunt utile şi pentru protecţia sistemului de preluare
şi evacuare a apelor pluviale (jgheaburi);
g) prevederea de instalaţii paratrăsnet (cu sistemele de ancorare/fixare aferente);
h) la acoperişurile clădirilor situate în mediul marin şi în medii industrial agresive, se vor avea în
vedere măsurile specifice de rezistenţă/protecţie a produselor/materialelor de învelitoare precum
şi accesoriilor aferente şi sistemelor de montare/fixare, împotriva coroziunii (acoperirea
elementelor metalice cu aluzinc, titan-zinc sau pelicule rezistente la coroziune);
i) prevedera accesului pe acoperiş, prin elemente de iluminare, ventilate şi/sau acces prevăzute in
planul acoperişului/învelitori sau prin cale de acces exterioară.
(3) Condiţii privind drenarea (dirijarea, colectarea şi evacuarea) apelor meteorice de pe învelitorile
acoperişurilor:
a) conceperea şi dimensionarea elementelor de colectare şi evacuare a apelor pluviale de pe
acoperiş se vor face în conformitate cu prevederile din SR EN 12056-3:2002
„Reţele de evacuare gravitaţională din interiorul clădirilor. Partea 3: Sistem de evacuare a apelor
meteorice, proiectare şi calcule”;
9
b) produsele care alcătuiesc sistemul de drenare (jgheaburi, burlane) vor corespunde prevederilor
standardelor de produs, în vigoare (SR EN 607:2006 „ Jgeaburi de streaşină din PVC-U.
Definitii, cerinţe şi metode de incercare”; SR EN 612:2006 „ Jgeaburi de streaşină cu pereţi
frontali rigidizaţi cu bordaj şi burlane pentru apa pluvială cu îmbinări petrecute, realizate din foi
metalice”; SR EN 1462:2006 „ Cârlige pentru jgheaburi de streasină. Cerinţe şi încercari”).
(4) Condiţii privind detaliile de execuţie:
a) se vor elabora în baza prevederilor emise de producătorul şi/sau furnizorul de produse sau de
sistem;
b) în cazul în care nu există anumite detalii sau nu sunt aplicabile în contextul proiectului, se vor
concepe detaliile necesare în spiritul reglementărilor şi a detaliilor specifice, existente.
Art.18
Condiţii de calitate, asigurate prin proiectare, pentru satisfacerea cerinţelor esenţiale
(1) Rezistenţă mecanică şi stabilitate: se exprimă prin condiţii tehnice privind siguranţa
constructivă şi de utilizare a elementelor învelitorii precum şi a acoperişului în ansamblu, la toate
combinaţiile de acţiuni susceptibile de a se produce în timpul utilizării (existenţei). Această cerinţă
cuprinde următoarele condiţii tehnice şi criterii (parametri) de performanţă aferente:
a) aptitudinea de exploatare: limitarea deformaţiilor şi/sau degradărilor sub acţiunea sarcinilor
verticale uniform repartizate şi/sau sarcinilor concentrate având drept criteriu de performanţă
săgeata maxim previzibilă; limitarea deformaţiilor şi/sau degradărilor produse de deplasările
suportului şi/sau elementelor de învelitoare sub acţiunea sarcinilor verticale şi/sau orizontale,
uniform repartizate şi/sau concentrate sau sub efectul variaţiilor termice având drept criterii de
performanţă: rezistenţa la încovoiere, alungirea la rupere din întindere, rezistenţa la oboseală
din încovoieri, alungiri, reveniri şi compresiuni repetate, rezistenţa îmbinărilor şi a sistemelor
de fixare a elementelor de învelitoare la mişcări, încovoieri, deplasări repetate din acţiuni
termice, higrotermice, deformaţii instantanee, etc.;
b) capacitatea de rezistenţă şi stabilitate: evitarea deformaţiilor şi/sau degradărilor sub efectul
sucţiunii şi presiunii vântului şi actiunii seismice prin asigurarea ancorării la suport (realizată
prin îmbinare, fixare mecanică, lipire, sau combinat), având drept criteriu de performanţă
rezistenţa la smulgere a elementelor de învelitoare şi/sau a ancorajelor;
c) durabilitatea structurală;
d) proiectarea acoperişurilor şi învelitorilor se va face în conformitate cu prevederile Normativului
P100-1/2006 „Cod de proiectare seismică – Partea 1 – Prevederi de proiectare pentru clădiri”,
CR 1-1-3-2005 „Cod de proiectare. Evaluarea acţiunii zăpezii asupra construcţiilor”,
NP082-2004 „Cod de proiectare. Bazele proiectării şi acţiunii asupra construcţiilor. Acţiunea
vântului”, NP05-2003 „Normativ privind proiectarea construcţiilor din lemn” şi a Standardelor
SR EN 1991-1-1:2004 „Eurocod 1: Acţiuni asupra structurilor. Partea 1-1: Acţiuni generale.
Greutăţi specifice, greutăţi proprii, încărcări utile pentru clădiri”,
SR EN 1991-1-1:2004/AC:2009 şi a SR EN 1991-1-1:2004/NA:2006 „Eurocod 1: Acţiuni
asupra structurilor. Partea 1-1: Acţiuni generale. Greutăţi specifice, greutăţi proprii, încărcări
din exploatare pentru construcţii. Anexă naţională”.
(2) Securitatea la incendiu: se exprimă prin condiţii tehnice privind ansamblul proprietăţilor
produselor şi materialelor ce compun învelitoarea în relaţie cu structura suport privind iniţierea,
reacţia şi propagarea unui incendiu:
a) respectarea prevederilor stipulate în reglementarea tehnică privind securitatea la incendiu;
b) performanţele de comportare la foc interior şi exterior (clase de reacţie la foc, de rezistenţă la
foc şi de performanţă la foc exterior):
(i) acoperişurile şi învelitorile vor îndeplini cerinţele privind
performanţa la foc ca element cu rol de separare a focului din interior, potrivit prevederilor
10
din reglementările de securitate la incendiu (Regulament privind clasificarea şi încadrarea
produselor pentru construcţii pe baza performanţelor de comportare la foc, aprobat cu
Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului şi ministrului administraţiei
şi internelor nr.1822/394/2004, cu modificările şi completările ulterioare;
(ii) pentru învelitori se pun condiţii privind performanţele
învelitorilor/acoperişurilor expuse la foc exterior (posibilitatea contactului dintre învelitoare
şi foc exterior deschis: scântei, corpuri incandescente, ţigară aprinsă) în concordanţă cu
prevederile din SR ENV 1187:2003 (metode de încercare a acoperişurilor la expunerea la
foc exterior) şi SR EN 13501-5+A1:2010 (clasificare la foc a
produselor şi elementelor de construcţii, în baza rezultatelor încercărilor de expunere la foc
exterior);
(iii) elementele/produsele combustibile ce compun învelitoarea
vor fi, în măsura posibilităţilor, ignifugate;
(iv) elementele suport combustibile din lemn (astereală, căpriori,
pane, şipci, etc.) vor fi protejate la foc, pasiv sau reactiv, pentru respectarea condiţiilor
minime de încadrare în gradul de rezistenţă la foc/nivelul de stabilitate la foc; pentru
panourile de învelitoare şi pentru suportul învelitorii se impun cerinţe privind clasa de
reacţie şi de rezistenţă la foc, potrivit reglementărilor privind securitatea la incendiu (la
stabilirea gradului de rezistenţă la foc/nivelului de stabilitate la foc a construcţiilor, privind
luarea în considerare sau nu a învelitorilor, se vor îndeplini cerinţele reglementărilor privind
securitatea la incendiu);
(v) proiectarea, instalarea şi punerea în funcţiune a coşurilor de
fum se realizează în conformitate cu SR EN 15287-1+A1:2011 – „Coşuri de fum.
Proiectare, instalare şi punere în funcţiune a coşurilor de fum. Partea 1: Coşuri de fum
pentru aparate de încălzire neetanşe” şi SR EN 15287-2:2008 „Coşuri de fum. Proiectare,
instalare şi punere în funcţiune a coşurilor de fum. Partea 2: Coşuri de fum pentru aparate de
încălzire etanşe”;
(vi) proiectarea instalaţiilor de paratrăsnet se realizează în
conformitate cu Normativul privind protecţia construcţiilor împotriva trăsnetului.
c) propagarea incendiului: în cazul învelitorilor combustibile cu suprafeţe mari (în acelaşi plan), se
vor prevedea bariere sau zone incombustibile care să limiteze propagarea incendiului;
d) acţiunea fiziologică: în cazul producerii unui incendiu, produsele de combustie (fum şi gaze
rezultate din ardere) să nu afecteze utilizatorii (în timpul calculat pentru evacuare) prin efecte
asupra ochilor, căilor respiratorii şi pielii.
(3) Siguranţă în exploatare: se exprimă prin condiţii tehnice privind siguranţa în exploatare la toate
acţiunile maxime ce decurg din activitatea umană şi acţiuni ale mediului, susceptibile a se produce
în timpul utilizării. Această cerinţă cuprinde următoarele condiţii tehnice aferente învelitorii şi a
componentelor/accesoriilor acesteia:
a) siguranţa în utilizare: comportarea la acţiuni asupra învelitorilor, în cazul lucrărilor de
întreţinere, având drept criteriu pe performanţă rezistenţa la perforare statică şi dinamică
inclusiv la şocuri provocate de grindină;
b) prevenirea alunecării (la circulaţie ocazională): pentru învelitori cu pantă mai mică de 30% nu
este necesară prevederea de elemente suplimentare de siguranţă (podine, trepte, podine,
balustrade, etc.), dar se vor prevedea puncte de asigurare (ancorare), pentru legarea centurii de
siguranţă, obligatorii la acoperişurile cu înălţime la cornişa mai mare de 6,0 m; pentru învelitori
cu pantă mai mare de 30% se vor prevedea sisteme de asigurare (podine, scări fixe, puncte de
ancorare, etc.) în special pentru accesul la coşurile de fum (pentru verificarea şi curăţarea
acestora) precum şi la alte elemente (ventilaţii, panouri solare, etc.) în conformitate cu
SR EN 516:2006 „Accesorii prefabricate pentru învelitori de acoperiş. Instalaţii pentru acces pe
11
acoperiş. Pasarele, podine, trepte” şi SR EN 517:2006 „Accesorii prefabricate pentru învelitoare
de acoperiş. Cârlige de siguranţă pentru acoperiş;
c) prevederea de accesorii parazăpezi obligatorii pentruu toate acoperişurile a căror streaşină se
află deasupra zonelor de circulaţie şi deasupra altor acoperişuri aflate sub streaşină;
d) comportarea la agenţi climatici (variaţii de temperatură, umiditate, radiaţii solare): stabilitate
dimensională la variaţii de temperatură, rezistenţă la gelivitate, absorbţie de apă redusă,
rezistenţă la radiaţii solare (IR, UV), conform standardelor de produs;
e) rezistenţă la factorii corozivi ai mediului industrial şi/sau marin, prin prevedera de produse
inerte faţă de aceştia sau protejate corespunzător, anticoroziv;
f) rezistenţă la coroziune electrochimică a elementelor de învelitoare şi a sistemelor de ancorare:
se va evita contactul direct între următoarele metale: zinc-oţel; zinc-cupru; oţel–cupru;
aluminiu-oţel; aluminiu-staniu (cositor); aluminiu-cupru; aluminiu-plumb; aluminiu-zinc;
g) diminuarea efectului de eroziune datorat acţiunilor particulelor solide asupra feţei superioare a
învelitorii (praf, nisip, cenuşă, etc.); mai accentuată la pante mai mari de 30%;
h) protecţia la atacul agenţilor biologici (ciperci, mucegaiuri, rozătoare, păsări, insecte, etc.).
(4) Igienă, sănătate şi mediu: se exprimă prin nivelul apariţiilor şi degajărilor de substanţe nocive sau
insalubre (gaz, lichid, praf, mucegai, ciuperci, etc.) pe suprafaţa interioară sau exterioară a
învelitorii:
a) impermeabilitatea produselor şi absorbţie redusă de apă;
b) pe durata exploatării nu se admit apariţii şi degajări de substanţe nocive şi/sau insalubre;
c) pe durata execuţiei, se vor adopta măsurile de prevenire, protecţie şi securitate a muncii.
(5) Protecţie împotriva zgomotului:
a) izolare la zgomot aerian: se exprimă prin condiţii tehnice de atenuare a zgomotului aerian
provenit din exterior şi/sau interior (exprimat pe domeniu de frecvenţe) având drept criteriu de
performanţă nivelul de izolare la zgomot;
b) zgomotul emis de elementele de acoperiş/învelitoare: cuprinde zgomotele emise spre interior,
raportate la zgomotul (interior) de fond; zgomotele emise de acoperiş sunt produse de variaţiile
dimensionale ale elementelor de construcţie, de vibraţiile şi şuierăturile produse de învelitoare
sub efectul vântului (vânt cu viteză mai mare de 10 m/s) şi de impactul ploii şi grindinei pe
învelitoare.
(6) Economia de energie şi izolare termică:
a) economia de energie: posibilitatea echipării acoperişului/învelitorii cu elemente/instalaţii pentru
producerea de energie termică şi/sau electrică;
b) izolare termică: posibilitatea prevederii de învelitori ce pot conferi performanţe privind izolarea
termică (produse/materiale cu rezistenţă la transfer termic) sau ce pot diminua şocul termic
(suprafeţe termoreflectante).
SECŢIUNEA a 5-a: Principii privind execuţia

Art.19
Condiţii generale
(1) Execuţia învelitorilor acoperişurilor se va desfăşura cu respectarea prevederilor Legii 10/1995
privind calitatea în construcţii, a Legii 50/1991 privind autorizarea lucrărilor de construcţii, a
HG 28/2008 privind documentaţia tehnico economică şi a HG 622/2004 privind produsele pentru
construcţii, toate valabile cu completările şi modificările ulterioare;
(2) Lucrările se vor executa de către firme cu experienţă în domeniu, cu personal calificat (dulgher,
tinichigiu, acoperitor-invelitor, hidroizolator);
(3) Executantul va prelua frontul de lucru în baza procesului verbal, cu îndeplinirea tuturor exigenţelor
impuse de natura lucrărilor, de prevederile documentaţiei şi a reglementărilor specifice;
12
(4) Începerea lucrărilor va fi precedată de organizarea de şantier, în special privind asigurarea
acceselor, a zonelor de depozitare şi de adoptarea măsurilor de protecţie a muncii şi de prevenire a
incendiilor ce se impun;
(5) Lucrările se vor executa în conformitate cu condiţiile şi prevederile documentaţiei tehnico-
economice de execuţie şi a reglementărilor specifice în vigoare; orice neconcordanţă sau omisiune
va fi semnalată spre rezolvare proiectantului de specialitate cu înştiinţarea beneficiarului;
(6) Executantul va întocmi împreună cu beneficiarul (şi cu proiectantul) procese verbale privind
diversele faze ale execuţiei, în special pentru lucrările ascunse;
(7) Procurarea materialelor şi accesoriilor aferente se va face conform nivelurilor de calitate prevăzute
în documentaţia tehnic-economică de execuţie şi/sau în caietul de sarcini;
(8) Lucrările propriuzise de execuţie a învelitorii vor fi precedate de îndepărtarea din zona de lucru a
tuturor materialelor şi deşeurilor inflamabile şi/sau combustibile;
(9) La terminarea execuţiei se vor întocmi formele de recepţie a lucrării (cu eventuale observaţii ce vor
fi însuşite şi operate de executant) în baza constatărilor şi verificărilor efectuate de o comisie
alcătuită conform legislaţiei în vigoare.
Art.20
Condiţii privind pregătirea lucrărilor
(1) Pentru lucrările de amploare şi de complexitate ridicată (recomandabil pentru suprafeţe >500 m2),
înainte de începerea acestora, este util ca executantul să elaboreze o documentaţie/fişă tehnică
privind pregătirea acestora (rezolvarea detaliilor ce nu se regăsesc în documentaţia de execuţie şi a
unor eventuale neconcordanţe sau modificări, în acord cu proiectantul) şi elaborarea graficului de
eşalonare a lucrărilor (pentru a nu se suprapune cu lucrări de alt specific), organizarea de
şantier/punct de lucru precum şi masurile de protecţie şi siguranţă, specifice lucrării;
(2) Organizarea de şantier şi punerea acesteia în practică:
a) asigurarea spaţiului şi utilităţilor aferente organizării de şantier;
b) protecţia muncitorilor privind spaţiile de acces în clădire, a spaţiilor perimetrale de circulaţie şi
asigurarea zonei de lucru (plase, parapeţi, schele, etc.);
c) asigurarea branşamentelor de apă şi energie electrică, inclusiv a mijloacelor de ridicat.
Art.21
Condiţii climatice:
Lucrările de execuţie ale învelitorii/acoperişului se vor desfăşura în condiţii climatice, (fără vânturi
puternice sau ploaie, la temperaturi pozitive), conform prevederilor tehnologice specifice
produselor/materialelor de învelitoare şi a reglementărilor privind protectia muncii.
Art.22
Condiţii referitoare la suport şi de preluare a frontului de lucru
(1) Suportul pe care se aplică învelitoarea va corespunde specificaţiilor din documentaţia
tehnico-economică de execuţie;
(2) Suprafaţa suportului trebuie să fie plană, cu denivelări minime (maxim ± 1 cm la 2 m
lineari);
(3) Suportul rigid (din beton) nu trebuie să comporte fisurări în planul suprafeţei
(determinate prin calcul) sub acţiunea tuturor încărcărilor previzibile, stabilite (neregularităţile
locale se vor rectifica cu mortar de ciment aditivat sau cu răşini sintetice);
(4) Se va verifica poziţionarea şi calitatea conformării şi montării tuturor elementelor la care
se raportează învelitoarea (elemente suport, de preluare şi scurgere a apelor pluviale, şorţuri,
copertine, străpungeri, elemente de fixare, elemente auxiliare, etc.).
13
Art.23
Condiţii de punere în operă
(1) Se vor respecta reglementările specifice cerinţelor esenţiale de calitate menţionate la Art.18;
(2) Montarea structurilor şi produselor/materialelor de învelitoare se va face pe zone şi sensuri
determinate, ţinându-se seama, în special, de direcţia vântului dominant, de pante, de căile de acces,
transport şi de manipularea materialelor, fără afectarea zonelor cu lucrări în curs de execuţie sau
terminate;
(3) Se vor lua măsuri ca dotările de lucru (utilaje de ridicat, butelii, containere, paleţi, dispozitive de
transport, etc.) să nu deterioreze suportul sau învelitoarea.
Art.24
Condiţii privind securitatea la incendiu
(1) Se vor respecta prevederile reglementărilor în vigoare prezentate la Art.18 (2) precum şi măsurile
de apărare împotriva incendiilor prevăzute de Norme generale de apărare împotriva incendiilor,
aprobate cu Ordinul ministrului administraţiei şi internelor nr.163/2007, a reglementărilor priivind
prevenirea şi stingerea incendiilor pe durata executării lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente
acestora, precum şi susţinerea instructajelor specifice domeniului;
(2) Măsurile necesare pentru prevenirea şi stingerea incendiilor se vor lua la punctul de lucru, în zonele
adiacente şi de depozitare, în special la lucrările în care se utilizează foc deschis sau aparate de
sudură; totodată, înainte de începerea lucrărilor propriu-zise de învelitoare, se vor îndepărta toate
materialele şi/sau deşeurile combustibile;
(3) Se vor lua măsurile corespunzătoare privind instalaţiile electrice (tablouri electrice, prize,
conductori, etc.).
Art.25
Condiţii privind protecţia şi igiena muncii
(1) Se vor respecta prevederile reglementărilor privind protecţia şi igiena muncii în construcţii,
prezentate la Art.18 (4) şi a celor din Legea 319-2006 privind securitatea şi sănătatea în muncă,
a HG 1091-2006 privind cerinţele de securitate şi sănătate la locul de muncă, a HG 971-2006
privind cerinţele minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau de sănătate la locul de muncă, a
HG 300-2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru şantierele temporare sau
mobile, precum şi susţinerea instructajelor specifice domeniului;
(2) Se vor asigura căile de acces orizontale şi verticale, a golurilor şi a zonelor de lucru împotriva
accidentelor, căderilor de la înălţime, etc.;
(3) Se vor utiliza numai scule, unelte şi utilaje în perfectă stare de funcţionare;
(4) Se vor respecta condiţiile privind lucrul la înălţime (şi în apropierea golurilor) iar lucrătorii vor fi
atestaţi medical periodic „apt pentru lucrul la înălţime”;
(5) Se vor respecta condiţiile de siguranţă la montarea şi utilizarea schelelor şi a mijloacelor de ridicat;
(6) Se vor lua măsurile ce se impun privind îndepărtarea deşeurilor şi sortarea acestora pe categorii de
materiale în vederea reciclării;
(7) Dispozitivele, utilajele, uneltele acţionate electric vor fi împământate şi alimentate prin conductori
continui asiguraţi şi racordaţi la tablouri electrice verificate, împământate.
Art.26
Controlul calităţii lucrărilor
(1) Verificări pe parcursul lucrărilor:
a) calitatea suportului (calitatea produselor/materialelor şi execuţiei);
14
b) calitatea produselor/materialelor de învelitoare;
c) poziţionarea şi fixarea în structura suport a pieselor înglobate, de trecere (a elementelor de
străpungere) şi a foilor anticondens (unde este cazul);
d) calitatea execuţiei pe etape/faze de lucru.
(2) Rectificări:
a) rectificări locale, unde este cazul, pe etape/faze de lucru;
b) în vederea verificării finale sau ca urmare a acesteia se vor executa rectificări a eventualelor
defecţiuni precum şi de finisare (unde este cazul).
(3) Verificare finală:
a) verificarea de suprafaţă se va realiza vizual şi eventual prin tatonare, urmărind corectitudinea şi
calitatea modului de aplicare, lipire, fixare, racordare, acoperire, asigurare şi de protecţie a
produselor/materialelor de învelitoare;
b) verificarea documentelor (procese verbale) privind controalele de calitate efectuate pe parcursul
desfăşurării lucrărilor.
Art.27
Condiţii privind calitatea lucrărilor
(1) Recepţia produselor/materialelor de învelitoare: verificarea certificatelor de conformitate,
termenelor de valabilitate (unde este cazul) şi de garanţie emise de producător pentru fiecare lot de
produse/materiale, conform regulilor specifice pentru verificarea calităţii şi a prevederilor prezentei
reglementări şi în conformitate cu prevederile din „Caiet de sarcini” (după caz); în unele situaţii se
pot solicita analize de laborator (laboratoare autorizate, acreditate) care să verifice/certifice
nivelurile de calitate;
(2) Controlul de calitate cuprinde următoarele verificări minimale:
a) pentru produsele de învelitoare de tip discontinuu sau semicontinue: caracteristici geometrice
(lungime, lăţime, grosime, forma profilaturilor şi a amprentărilor, după caz), caracteristici
fizico-mecanice, rezistenţa la factorii de mediu, după caz, dacă există suspiciuni.
b) pentru produsele hidroizolante în foi sau din elemente plane bituminoase: caracteristici
geometrice (grosime, masă unitară, lungime), caracteristici fizico-mecanice (rezistenţa la rupere
la tracţiune, alungirea la rupere la tracţiune, rezistenţa la sfâşiere/rupere din cui, flexibilitatea la
temperaturi scăzute, etc.), după caz, dacă există suspiciuni.
(3) Păstrarea şi depozitarea materialelor de învelitoare: condiţiile de păstrare şi depozitare a produselor
sunt precizate de producătorii acestora în fişele tehnice de produs:
a) în depozite, trebuie, de regulă, respectate următoarele condiţii privind depozitarea: produsele în
panouri sau foi metalice se depozitează în pachete sau în paleţi, în spaţii acoperite; produsele
din elemente plane sau trase şi/sau presate se depozitează în pachete sau în paleţi, în spaţii
acoperite; membranele hidroizolante în foi se depozitează sub formă de suluri (în poziţie
verticală) pe platforme sau paleţi, în spaţii acoperite;
b) la punctul de lucru depozitarea se va face în aceleaşi condiţii ca în depozite, dar fără
obligativitatea spaţiilor acoperite (acoperire de protecţie provizorie; de ex.: prelate).
(4) Controlul calităţii la punerea în operă: la punerea în operă a materialelor/produselor se efectuează
controlul (vizual) asupra menţinerii integrităţii, calităţii şi manipulării acestora ca urmare a
depozitării acestora;
(5) Recepţia lucrărilor de învelitoare: recepţia lucrărilor se va executa în conformitate cu prevederile
reglementărilor tehnice în vigoare.
Art.28
Garanţia asupra execuţiei
(1) Garantarea execuţiei corespunde calităţii materialelor componente structurii învelitorii şi manoperei
de realizare;
15
(2) Garanţia de sistem acordată lucrărilor va corespunde cel puţin garanţiei minime oferite de
producător pentru produsele de învelitoare (de regulă, 10 ani); se poate acorda garanţie diferenţiată
pentru învelitoare şi produsele componente sistemului (folie anticondens, jgheaburi, etc.).
Art.29
Durabilitatea apreciată în utilizare constituie un criteriu estimativ, stabilit prin urmărirea în timp a bunei
comportări în utilizare a materialelor de învelitoare puse corect în operă.
Art.30
Măsuri de întreţinere şi condiţii de utilizare/exploatare
(1) Măsuri de întreţinere:
a) măsurile de întreţinere periodică constau în acţiuni anuale sau semestriale, (de regulă la sfârşitul
toamnei şi/sau începutul primăverii); acestea constau în general din lucrări de verificare şi
curăţire a traseelor de scurgere, colectare şi evacuare a apelor meteorice a coşurilor de fum şi de
ventilare şi, după caz, de reparare a elementelor accesorii învelitorii (parazăpezi, jgheaburi,
burlane, etc.) şi instalaţiilor (paratonere, instalaţii degivrare, instalaţii de producere de energie);
b) măsuri de reparare/întreţinere necesare în cazul unor deteriorări/defecţiuni apărute din utilizarea
defectuoasă a învelitorii sau din cauze naturale, accidentale, imprevizibile.
(2) Condiţii de utilizare/exploatare:
a) corecta utilizare în timp a acoperişului/învelitorii, cu respectarea măsurilor de întreţinere
prevăzute, fără intervenţii suplimentare sau modificări ale învelitorii iniţiale, proiectate şi
executate;
b) orice intervenţie neconformă, conduce la anularea garanţiei acordate şi poate prejudicia
funcţionarea corectă a învelitorii;
c) orice intervenţie, preconizată, se va face cu acordul proiectantului de specialitate, de către sau
sub suprevegherea executantului care a emis certificatul de garanţie.
SECŢIUNEA a 6-a: Urmărirea comportării în exploatare şi întretinerea învelitorilor

Art.31
Urmărirea comportării în exploatare se va face în conformitate cu prevederile reglementărilor tehnice
specifice, în vigoare.
Art.32
Asigurarea urmăririi comportării în timp, în condiţii normale de utilizare a învelitorilor: se va face prin
grija beneficiarului, o dată pe an. Acest interval poate fi modificat în funcţie de condiţiile concrete
pentru fiecare caz în parte, astfel:
a) intervalul poate fi mărit dacă la două verificări succesive nu se constată degradări (nu la lucrări cu
vechime mai mare de 10 ani);
b) intervalul poate fi micşorat pentru învelitorile la care degradările ar conduce la deteriorarea unor
echipamente speciale (camere comandă, staţii electrice, camere de calcul, etc.);
c) intervalul poate fi micşorat pentru învelitorile ce au fost supuse la sarcini, şocuri sau mişcări
(deplasări) neprevăzute (seism, accidente mecanice, etc.).
Art.33
Măsuri curente de verificare şi intreţinere, necesar a fi efectuate o dată pe an, recomandabil la începutul
primăverii:
(1) Verificarea, curătirea şi repararea, după caz, a elementelor de colecatre şi evacuare a
apelor pluviale (dolii, jgheaburi, burlane);
(2) Verificarea şi repararea, după caz, a elementelor de acces, de asigurare împotriva
alunecării, a parazăpezilor şi paratonerelor;
16
(3) Verificarea, repararea sau înlocuirea, după caz, a elementelor de învelitoare deterioarate
precum şi a elementelor de racord şi/sau de tinichigerie aferente învelitorii;
(4) Verificarea şi rectificarea, după caz, a suprafeţelor peliculizate (anticoroziv şi/sau
decoraiv).
CAPITOLUL II: Prevederi şi principii privind învelitorile din panouri metalice

profilate sau profilat-ambutisate
Art.34 Panouri metalice profilate (longitudinal, ondulate sau cutate) şi panouri metalice profilate
(longitudinal) şi ambutisate (tip ţiglă/olane).
SECŢIUNEA a 2-a: Caracteristici generale

Art.35
Tip învelitoare:
a) semicontiune-pentru învelitorile din panouri metalice profilate;
b) discontinue-pentru învelitorile din panouri metalice profilat-ambutisate.
Art.36
Alcătuire; caracteristici
(1) Panouri metalice sunt alcătuite, de regulă, din tablă din oţel, oţel inoxidabil, aluminiu, din zinc sau
cupru, precum şi din alte aliaje;
(2) Tabla din oţel, din care sunt fabricate panourile, poate fi acoperită prin imersie la cald cu zinc (tip
Z), cu aliaj 5% Al cu Zn (tip ZA), cu aliaj de 55% Al cu Zn (tip AZ) sau cu aluminiu (tip A), în
următoarele tipuri şi sorturi (coduri) uzuale (există acopeiri şi cu alta tipuri de aliaje):
tip Z tip ZA tip AZ tip A
S 220 GD+Z S 220 GD+ZA - -
S 250 GD+Z S 250 GD+ZA S 250 GD+AZ S 250 GD+A
S 280 GD+Z S 280 GD+ZA S 280 GD+ AZ S 280 GD+ A
S 550 GD+Z S 550 GD+ZA - -
(3) Panourile metalice profilate din oţel acoperite la cald, pot fi natur sau peliculizate cu pulberi sau cu
film laminat din materiale polimerice, conform SR EN 508-1:2008 „Produse pentru învelitori de
acoperiş din foi metalice. Specificaţie pentru produse autoportante de tablă de oţel, aluminiu sau
oţel inoxidabil”:
a) Acoperiri cu pulberi: acrilic (AY), poliester (SP), poliester cu durabilitate ridicată (HDP),
poliester modificat cu silicon (SP-S), polifluorură de viniliden (PVDF), policlorură de
vinil/plastisol (PVC-P), poliuretan (PUR), poliester modificat cu poliuretan (PUR-PA) sau cu
poliester modificat cu poliamidă (SP-PA);
b) Acoperiri cu film laminat: policlorură de vinil/plastisol (PVC-F), polifluorură de vinil (PVF-F),
polietilenă (PE-F), polietilen tereftalat (PET-F) sau polipropilenă (PP-F).
17
(4) Panourile metalice profilate au grosimi cuprinse, uzual, între 0,3 mm şi 1,25 mm;
(5) Caracteristicile fizico-mecanice trebuie să fie declarate de producător, definitorii sunt datele privind
distanţa dintre reazeme (rigle) funcţie de încărcări, date, raportate la grosimea tablei şi la modul de
rezemare pe suport şi/sau momentul de inerţie geometric I (cm 4) pentru calculul săgeţii, împreună
cu modulul de rezistenţă W (cm3) pentru calculul eforturilor capabile;
(6) Panourile metalice profilat-ambutisate pot fi conformate cu suprapunere vizibilă sau cu suprapunere
mascată.
Fig.1: Exemplificare panou profilat longitudinal (cutat)
Fig.2: Exemplificare panou profilat longitudinal (ondulat)
Fig.3.a: Conformare cu suprapunere mascată
Fig.3.b: Conformare cu suprapunere vizibilă
Fig.3: Exemplificare de conformare a panourilor metalice profilat-ambutisate
Art.37
Prevederi privind pozarea/montarea
(1) Pozarea se face, pe pane cu deschideri calculate, funcţie de geometria de conformare şi de
caracteristicile fizico-mecanice ale panourilor precum şi de încărcările la care sunt supuse acestea;
(2) Panta învelitorii va corespunde recomandărilor producătorului; în general, panta minimă pentru
panourile profilate este de 10% (pentru un singur panou pe versant panta minimă poate fi de 5%),
iar pentru panourile profilat-ambutisate panta minimă este de 25%;
(3) Prevederea pe linia de pantă a unui număr minim de panouri (număr minim de suprapuneri);
18
(4) Posibilitatea pozării panourilor profilate pe plan curb (în limite precizate de producător – rază de
curbură);
(5) Posibilitatea îndoirii panourilor profilat-ambutisate (pentru realizarea ruperii de pantă), în limita
unui unghi preconizat de producător (uzual, 15°);
(6) Montarea se face prin suprapunerea profilaturilor longitudinale la alăturarea panourilor şi prin
simplă suprapunere a panourilor în lungul liniei de pantă;
(7) Producătorul de panouri, producătorul de sistem sau furnizorii de sistem vor pune la dispoziţie
detalii şi condiţii de montare şi elementele accesorii (elemente de tinichigerie, de fixare, materiale
de etanşare, de retuş, etc.).
Art.38
Ambalarea şi transportul panourilor profilate metalice sau profilat-amprentate se face în pachete,
paletizat sau containerizat, cu măsuri de protecţie împotriva deteriorării marginilor şi feţelor.
SECŢIUNEA a 3-a: Prevederi conceptuale

Art.39
Panourile metalice profilate sau profilat-ambutisate sunt utilizabile la construcţii civile, industriale şi
agricole, fără restricţii privind zona geoclimatică de amplasare şi clasei sau a categoriei de importanţă a
clădirii.
Art.40
Suportul învelitorii; fixare
(1) Învelitorile din panouri metalice profilate sau profilat-ambutisate se pozează şi montează pe rigle
(pane) metalice (de regulă din profile ambutisate din tablă zincată) sau din lemn. Suprafaţa de
reazem/contact va fi de minim 50 mm lăţime;
(2) Distanţa dintre rigle (interax) este variabilă la panourile metalice profilate, în funcţie de
caracteristicile fizico-mecanice ale panoului (tip profilatură, grosime tablă), de pantă şi de
încărcările uniform distribuite preconizate iar la panourile profilat- ambutisate distanţa este fixă, în
funcţie de conformarea geometrică;
(3) Fixarea se face, conform indicaţiilor producătorului, cu mijloace mecanice (şuruburi autofiletante,
şuruburi pentru lemn, etc.) prevăzute cu elemente de etanşare şi de protecţie (garnituri etanşare,
căpăcele protecţie);
(4) Coaserea longitudinală dintre panouri se face, uzual, cu nituri cu cap etanş.
Art.41
Spaţii interioare, moduri de termoizolare, conformare
(1) Acoperişurile cu panouri metalice profilate sau profilat-ambutisate pot închide spaţii necondiţionate
sau condiţionate termic:
a) spaţii neclimatizate: panourile de învelitoare se vor poza şi monta conform prevederilor
producătorului privind pantele şi suprapunerile;
b) spaţii climatizate termic: panourile de învelitoare se vor poza şi monta conform prevederilor
producătorului privind pantele şi suprapunerile, peste folia de protecţie (anticondens) ce acoperă
structura termoizolantă (termoizolaţie şi barieră contra vaporilor) montată sub învelitoare şi
închisă cu plafon fals, conform prevederilor proiectantului; termoizolaţia va avea propriul
sistem de pozare, ancorare, fixare, prevăzut între/sub/pe căpriorii/riglele structurii suport.
19
(2) Învelitorile (termoizolante) peste spaţii climatizate pot fi de tip ventilat: după caz, se vor prevedea
dopuri de închidere a cutelor/ondulelor, pentru a împiedica pătrunderea apei/zăpezii la interior, sub
actiunea vântului.
SECŢIUNEA a 4-a: Principii privind proiectarea învelitorilor din panouri metalice

profilate sau profilat-ambutisate
Art.42
Panouri metalice profilate
(1) Panta pentru panouri profilate (pentru un singur panou pe versant):
Înălţimea Panta
Configuraţia panourilor profilate cutei/ondulei minimă
(mm) (%)
≤ 30 15
Ondulate ≥ 40 5
30<p<40 10
Cutate 30<p<40 ≥ 10
(2) Panta şi suprapunerea panourilor metalice profilate (mai multe panouri pe versant): prevederea de
etanşări (cordoane de etanşare) la suprapunerile transversale panoului (T) şi la cele longitudinale
panoului (L) funcţie de pantă şi zonarea climatică (conform zonare climatică a României pentru
perioada de iarnă şi zonare eoliană a României pentru perioada de iarnă):
Zonare Zonare Panta Suprapunere Tip de etanşare

climatică eoliană (p%) longitudinală minimă (T/L)
mm
p< 10 200 T+L
10 < p< 20 200 T
I şi II -
20 < p< 30 200 -
30 <p < 100 150 -
I şi II p< 15 200 T+L
(şi pentru zona 15 < p < 25 200 T
III
climatică I; II şi 25 < p < 40 200 -
III) p> 40 150 -
p< 25 200 T+L
IV - 25 < p < 40 200 T
40 < p < 100 200 -
toate zonările p> 100 150 L
(3) Pentru panourile ondulate, se acceptă suprapunere transversală de ½ ondulă, în următoarele cazuri:
a) la clădiri cu spaţii deschise sub învelitoare;
b) la clădiri situate în zona climatică I şi II în zona eoliană III şi IV: şi la clădiri de categoria de
importanţă C şi D.
(4) Panoul aplicat pe reazem (riglă cu lăţimea de contact de minim 50 mm) va depăşi marginea acesteia
cu minim 50 mm;
20
(5) Elementele ce depăşesc planul învelitorii (elemente de iluminare/acces, scări, podine, elemente de
producere de energie, instalaţii ventilaţii, etc.) se vor monta/fixa numai pe structura de rezistenţă
(pane, căpriori nu pe rigle);
(6) Se pot prevede sisteme de iluminare, în planul învelitorii, numai cu panouri transparente sau
translucide cu aceeaşi geometrie a profilaturii cu cea a panourilor metalice profilate (în sistem
simplu, la clădiri fără condiţionare termică sau în sistem dublat la interior, la clădiri cu spaţii
condiţionate termic;
(7) La suprapunerile transversale (în lungul pantei), etanşate suplimentar, coaserea între panourile
profilate se va face pe aripa marginală, înclinată (nu pe capul ondulei/cutei), iar la cele neetanşate
suplimentar coaserea între panouri se va face pe capul ondulei/cutei;
(8) La suprapunerile longitudinale, etanşate suplimentar, cordonul de etanşare se va aplica în avalul
elementelor de fixare, la cca.2-3 cm distanţă de acestea.
Art.43
Panouri metalice profilat-ambutisate
(1) Panta şi suprapunerile corespund conformării panourilor (cu suprapunere vizibilă
sau cu suprapunere mascată) şi prevederilor producătorului;
(2) Se pot prevede sisteme de iluminare specifice (ferestre de versant, tabachere, etc.).
Art.44
Panouri profilate şi panouri profilat- ambutisate
(1) Proiectarea şi detalierea elementelor de tinichigerie şi în special la dimensionarea şi detalierea
elementelor de colectare şi dirijare a apelor pluviale se va face conform prevederilor producătorului
de sistem;
(2) Aripa şorţului de racord la jgheab/şenou, de sub învelitoare, va avea lungimea de minim 6 ori
înălţimea cutei/ondulei. Această aripă va avea lungimea de minim 35 cm la pantă până la 25%, de
minim 30 cm la pantă până la 60%, minim 25 cm la pantă >60%.
Secţiunea a 5-a: Condiţii particulare de calitate corespunzătoare cerinţelor pentru

esenţiale panourile metalice profilate şi profilat-ambutisate
Art.45
Rezistenţă mecanică şi stabilitate
(1) Tabla din care sunt alcătuite panourile metalice profilate sau profilat-ambutisate va corespunde
cerinţelor standardelor privind acoperirile metalice ale tablei din oţel precum şi pentru protecţia
suplimentară peliculară;
(2) Pentru panourile profilate sistemul de rigle suport va fi dimensionat conform reglementărilor
privind rezistenţa şi stabilitatea; producătorii emit tabele privind deschiderile dintre rigle funcţie de
modul de rezemare (2; 3 sau 4 reazeme pe panou), grosimea tablei şi categorii de încărcări uniform
distribuite pentru fiecare tip (geometric);
(3) Pentru panourile profilat-ambutisate suportul (distanţa dintre rigle) este fix pentru fiecare tip
(geometric) de panou; suprapunerea şi dimensiunile riglelor suport sunt date de producător;
(4) Numărul fixărilor mecanice este indicat de producător (pentru acţiuni normale) dar trebuie verificat
şi eventual majorat pentru acţiuni extreme ale vântului, încărcări mai mari decât cele date, vibraţii
şi deplasări previzibile ale construcţiei (acoperişului), etc.;
(5) Pe conturul unei suprafeţe de acoperiş, pe minim 1 m lăţime, elementele de
bordare şi panourile de învelitoare, vor fi ancorate/fixate întărit, pentru a preveni eventuale
degradări ca efecte ale acţiunii factorilor de mediu (vânt, zăpadă, gheaţă).
21
Art.46
Securitate la incendiu: panourile metalice profilate sau profilat-amprentate sunt incombustibile şi se
încadrează în clasa de reacţie la foc A2s1dO, cu rezistenţă la foc mai mică de 15 minute.
Art.47
Siguranţă în exploatare
(1) Nivelul de protecţie anticorozivă al foilor din tablă de oţel va fi în concordanţă cu clasele de
agresivitate a mediului de situare, conform GP.111-2004 ”Ghid de proiectare privind protecţia
împotriva coroziunii a construcţiilor din oţel” (date recomandate):
a) agresivitate moderată în mediu rural şi urban (clasa C2): pentru construcţii provizorii se
recomandă: zincare cu minim 150 g.zinc/m2; pentru construcţii de categorie de importanţă
medie şi superioară: acoperire cu minim 250 g.zinc/m2 sau 150 g.aluzinc/m2;
b) agresivitate medie în mediu urban, industrial şi maritim moderat (clasa C3): acoperire cu minim
275 g.zinc/m2 sau 150 g.aluzinc/m2 şi peliculizare suplimentară (PE în grosime de cca.25 µm);
c) agresivitate industrială şi maritimă ridicată (clasa C4 şi C5-1): acoperire cu minim 350
g.zinc/m2 sau 200 g.aluzinc/m2 şi peliculizare suplimentară cu pelicule cu rezistenţă sporită şi
grosime mare (de exemplu: HBPE în grosime de cca.50 µm);
d) agresivitate foarte mare (clasa C5-M): după caz, se vor prevede măsurile de protecţie necesare,
conform reglementărilor specifice.
(2) Pentru panourile peliculizate suplimentar se vor prevedea vopsiri de retuş (cu produse indicate de
fabricant) ale zonelor degradate şi a muchiilor noi, tăiate (cu foarfeca manuală), rezultate la punerea
în operă;
(3) Sub învelitoare, în special cazul spaţiilor condiţionate termic, se vor prevedea folii de protecţie-
anticondens (peste structura termoizolantă).
Art.48
Igienă, sănătate şi mediu: această cerinţă nu impune condiţii particulare faţă de cele enunţate în
Capitolul I, Secţiunea a 4-a Art.18 (4) şi secţiunea a 5-a Art.21.
Art.49
Protecţie împotriva zgomotului
(1) Pentru ameliorarea zgomotului aerian şi a zgomotului emis de acoperiş, funcţie de exigenţele
cerute, se poate prevedea o grosime a tablei mai mare, reazeme mai dese şi o structură termo-
fonoizolantă special concepută; învelitorile din panouri metalice asigură un indice de izolare la
zgomot aerian în funcţie de grosimea tablei şi a geometriei de conformare
(2) Panourile din tablă nu asigură izolare la zgomot de impact (ploaie, grindină); în acest sens, se va
prevede o structură fonoizolantă special concepută, ce se va amplasa sub panourile din tablă (sub
învelitoare).
Art.50
Economia de energie şi izolare termică
(1) Învelitorile din panouri metalice profilate nu au efecte termoizolante;
(2) Pentru diminuarea temperaturii şi a şocului termic se pot prevedea produse cu suprafaţa reflectantă
(termoreflectantă) precum şi sistem de acoperiş ventilat.
SECŢIUNEA a 6-a: Principii privind execuţia învelitorilor din panouri metalice profilate
sau profilat-ambutisate
Art.51
22
Elementele de tinichigerie vor avea terminaţiile (marginile) fasonate (zig, falţ); nu se admite simpla
suprapunere a elementelor cu terminaţii nebordate; terminaţiile fasonate au rolul de a întări şi proteja
marginile.
Art.52
Elementele de tinichigerie, de protecţie a învelitorii, se petrec/suprapun minim 20 cm peste/sub
panourile metalice profilate şi profilat-amprentate, fixate cu nituri cu cap etanş, şi/sau indirect, prin
intermediul unor agrafe din oţel lat (zincate).
Art.53
Fixarea panourilor metalice profilate şi profilat-ambutisate se face cu mijloace de fixare specifice
(şuruburi) prevăzute cu garnitură de etanşare şi căpăcel de protecţie, de regulă, pe cuta inferioară,
conform prevederilor producătorului (în unele cazuri, de regulă la învelitori din panouri ondulate, peste
spaţii fără climatizare termică, producătorul prevede fixare cu tije filetate cu guler, garnitură de
etanşare, piuliţă şi căpăcel de protecţie).
Art.54
Panourile metalice profilate şi profilat- ambutisate, nu se vor monta cu cârlige filetate.
Art.55
Mijloacele de fixare vor fi protejate anticoroziv (zincate, cadmiate, inox, etc.).
Art.56
La îmbinarea longitudinală dintre panourile profilate, fixarea panoului superior se va face excentric, pe
ondula inferioară, încât sa se preseze (strângă) suprapunerea.
Fig. 4 Exemplificarea prevederilor Art.56 si Art.42 (7)
23
Fig. 5 Exemplificarea prevederilor Art.42 (8)
Fig. 6 Exemplificarea prevederilor Art.44 (2)
24
Fig.7.a: Detalii coamă şi streaşină
25
Fig.7.b: Detalii racord la suprafaţă verticală şi pazie
Fig.7: Exemplificare de principiu a detaliilor de execuţie
CAPITOLUL III: Prevederi şi principii privind învelitorile din panouri nemetalice

profilate
Art.57
Panouri nemetalice, profilate, (ondulate sau cutate).

Art.58
Tip învelitoare: semicontinue.
Art.59
Alcătuire
(1) Panouri profilate polimerice, ondulate sau cutate, simple sau armate, realizate prin extrudare,
extrudare-dublare sau matriţare, din policlorură de vinil, polietilenă, poliester, policarbonat, etc,
26
simple sau armate, opace (colorate), transparente sau translucide, simple, peliculizate pe suprafaţă
sau acoperite cu granule minerale (panourile transparente sau translucide fac obiectul Cap.X);
(2) Panouri profilate din ciment armat (fibrociment), de regulă ondulate, armate cu fire şi/sau fibre
celulozice şi/sau polimerice (azbestul este restricţionat în utilizare, în CE), simple, peliculizate pe
suprafaţă sau acoperite cu granule minerale;
(3) Panouri profilate, ondulate, bitumate, peliculizate pe suprafaţă sau acoperite cu granule minerale.
Art.60
Caracteristici:
(1) Caracteristicile (şi metodele de încercare) panourilor profilate din ciment armat (fibrociment) sunt
prevăzute în SR EN 494:2005/A1:2006, SR EN 494:2005/A2:2007 şi SR EN 494:2005/A3:2007
„Plăci profilate şi accesorii de fibrociment. Specificaţii de produs şi metode de încercare”, pe
categorii funcţie de caracteristici geometrice raportate la caracteristici fizico-mecanice.
(2) Caracteristicile (şi metodele de încercare) panourilor profilate, ondulate, bitumate sunt prevăzute în
SR EN 534+A1:2010 „Foi bitumate ondulate. Specificaţii de produse şi metode de încercări”. Foile
sunt alcătuite dintr-un amestec omogen de fibre organice şi/sau anorganice impregnate şi acoperite
cu bitum; suprafaţa poate fi acoperită (pentru protecţie) cu pelicule colorate, cu granule sau paiete.
Panourile profilate ondulate, bitumate se produc în două categorii calitative funcţie de zona
climatică de utilizare, recomandată; principala condiţie impusă acestor panouri se referă la sarcina
minimă pentru o sageată de 1/200 la o deschidere de 620 mm:
(3) Caracteristicile fizico-mecanice trebuie să fie declarate de producător; definitorii sunt datele emise
privind distanţa dintre reazeme (rigle) funcţie de încărcări date, raportate la grosimea produsului şi
la modul de rezemare pe suport şi/sau momentul de inerţie geometric I (cm 4) pentru calculul săgeţii,
împreună cu modulul de rezistenţă W (cm3) pentru calculul eforturilor capabile.
Art.61
Prevederi generale privind pozarea/montarea
(3) Aceleaşi indicaţii ca cele pentru panourile metalice profilate longitudinal conform Art.37, de regulă,
fără posibilitatea ruperii de pantă (îndoirii panoului);
(4) Producătorul de panouri, producătorul de sistem sau furnizorii de sistem vor pune la dispoziţie
detalii şi condiţii de montare precum şi elementele accesorii (elemente de tinichigerie, de fixare,
materiale de etanşare, retuş, etc.).
Art.62
Ambalarea şi transportul panourilor nemetalice profilate se face în pachete, paletizat sau containerizat
(sau în suluri), cu măsuri de protecţie împotriva deteriorării marginilor şi feţelor.
Art.63
Panourile nemetalice profilate sunt utilizabile la construcţii civile, industriale şi agricole, fără restricţii
privind zona geoclimatică de amplasare şi clasei sau categoriei de importanţă a clădirii. Panourile
nemetalice profilate, transparente sau translucide pot fi intercalate în planul învelitorilor cu panouri
metalice sau nemetalice opace, profilate, peste spaţii libere, neclimatizate, cu condiţia identităţii
geometriei profilaturii longitudinale.
Art.64
Configuraţia acoperişului va fi simplă, cu versanţi deschişi spre exterior; nu sunt recomandate doliile.
Art.65
(1) Suportul învelitorii conform Art.40 (1) şi (2);
27
(2) Fixarea se face conform indicaţiilor producătorului conform Art.40 (3) sau cu tije
filetate prevăzute cu guler cu garnitură de etanşare, piuliţă şi căpăcel de protecţie.
Art.66
Aceleaşi precizări ca cele pentru panourile metalice profilate longitudinal, conform Art.41.
SECŢIUNEA a 4-a: Principii privind proiectarea învelitorilor din panouri nemetalice

profilate
Art.67
Aceleaşi precizări ca cele pentru panourile metalice profilate longitudinal, conform Art.42 cu următorul
amendament privind Art.42 (1):
Înălţimea Panta
Configuraţia panourilor profilate
cutei/ondulei minimă
longitudinal
(mm) (%)
Ondulate:
- ondulă mare ≥ 40 ≥ 10
- ondulă mică <40 ≥ 15
Cutate ≥ 40 ≥5
30< p < 40 ≥8
SECŢIUNEA a 5-a: Condiţii particulare de calitate corespunzătoare cerinţelor esenţiale

pentru panourile nemetalice profilate
Art.68
Rezistenţă mecanică şi stabilitate: aeleaşi precizări ca cele pentru panourile metalice profilate
longitudinal, conform Art.45.
Art.69
Securitate la incendiu: panourile nemetalice profilate sunt în general combustibile; acestea trebuie
încadrate în clase de rezistenţă şi reacţie la foc, funcţie de materialele din care sunt fabricate; se vor
considera datele conform certificatelor sau declaraţiilor de conformitate şi Agrementului Tehnic sau se
vor face testele de rezistenţă şi reacţie la foc, ce se impun (trebuie menţionat comportamentul la foc
privind producerea de picături firbinţi sau care ard şi degajarea de fum sau gaze toxice).
Art.70
(3) Se vor avea în vedere caracteristicile privind rezistenţa panourilor nemetalice la agresivitatea
factorilor chimici, din mediul de situare (de regulă, produsele polimerice sunt rezistente la agenţii
chimici cu nivel normal de poluare);
(4) Sub învelitoare, în cazul spaţiilor condiţionate termic şi a învelitorilor opace (fără rol de iluminare),
se vor prevedea folii de protecţie-anticondens (peste structura termoizolantă);
(5) Căile de acces şi zona de acces pe învelitoare vor fi securizate împotriva alunecării şi căderii de la
înălţime prin spargerea panourilor nemetalice (ciment armat), în timpul montajului.
Art.71
Igienă, sănătate şi mediu: această cerinţă nu impune condiţii particulare faţă de cele menţinate la ART.
48; dar în utilizare se pot degaja gaze toxice în caz de incendiu.
Art.72
28
Protecţia împotriva zgomotului: aceleaşi precizări ca cele pentru panourile metalice profilate
longitudinal, conform Art.49.
Art.73
Economia de energie: aceleaşi precizări ca cele pentru panourile metalice profilate longitudinal,
conform Art.50.
SECŢIUNEA a 6-a: Principii privind execuţia învelitorilor din panouri nemetalice

profilate
Art.74
Principiile specifice privind execuţia sunt similare cu cele pentru panourile metalice profilate
longitudinal, conform capII, Secţiunea a 6-a.
Art.75
Panourile ondulate din ciment armat se fixează pe rigle metalice sau din lemn cu tije filetate prevăzute
cu guler profilat, garnitură, piuliţă cu căpăcel de protecţie; fixarea se face pe cuta superioară; peste
spaţii deschise fără condiţionare termică, fixarea se poate face pe cuta inferioară, cu şuruburi pentru
lemn fixate în rigle din lemn.
Art.76
Panourile ondulate din foi celulozice impregnate se fixează de regulă, cu şuruburi/cuie pentru lemn cu
guler profilat, garnitură şi căpăcel de protecţie; fixarea se face pe cuta supeiroară; şuruburile/cuiele de
fixare vor avea lungimea cu minim 20 mm mai mare decât înălţimea ondulei.
Art.77
Panourile ondulate din foi celulozice impregante se pot monta şi pe astereală din lemn; în acest caz se
poate prevede peste astereală o folie hidroizolantă subţire.
Art.78
Coamele, streaşinile, marginile de versant se vor acoperi cu elemente speciale, din acelaşi material cu
cel de învelitoare (fabricate de producătorii de sistem).
29
Fig.8: Exemplificare de principiu detalii execuţie cu panouri polimerice şi din ciment armat
CAPITOLUL IV: Prevederi şi principii privind învelitorile din panouri prefabricate

termoizolate
Art.79
Panourile prefabricate termoizolate, pot avea diverse conformări (enunţate de la faţa superioară la cea
inferioară)
Art.80
Panou metalic profilat longitudinal (cutat) + miez termoizolant + panou metalic profilat longitudinal
(cutat); nu sunt excluse orice combinaţii de panouri cu feţe metalice din acelaşi metal sau metale
diferite sau cu faţa superioară metalică şi cea inferioară nemetalică, cu miez termoizolant.
30
Fig.9: Exemplificare de principiu: secţiune panou cu feţele metalice
Art.81
Panou cu faţa superioară din membrană hidroizolantă + miez termoizolant + panou metalic profilat
longitudinal (cutat).
Fig.10: Exemplificare de principiu: secţiune panou cu faţa superioară cu membrană hidroizolantă
Art.82
Panouri complexe, pentru iluminarea spaţiilor interioare realizate din două panouri polimerice,
transparente sau translucide, profilate longitudinal, (lipite între ele din fabricaţie sau în sitem fagure),
formând unul sau mai multe spaţii de aer închis, etanş (cu efect termoizolant).
Fig.11: Exemplificare de principiu: secţiune panou complex, transparent / translucid

Art.83
Tip învelitoare: semicontinue sau continue pentru panourile cu faţa superioară cu membrană
hidroizolantă.
Art.84
(1) Panouri cu feţe metalice profilate din oţel, zincate (sau acoperite cu aluzinc), sau din aluminiu (mai
rar din oţel inoxidabil, zinc, cupru) sau aliaje, cu sau fără acoperiri diverse (peliculare sau
granulare); nu se exclud feţe nemetalice (polimerice);
(2) Grosimea feţelor din tablă, funcţie de metalul din care sunt realizate, variază, de la 0,4 mm la 1,25
mm (în cadrul unui panou, faţa superioară poate avea profilaturi şi grosimi diferite faţă de cea
inferioară);
(3) Miezul termoizolant este constituit, din spumă rigidă din poliuretan (PUR), din poliizocianurat
(PIR), din plăci rigide din vată minerală (cu fibrele dispuse paralel sau perpendicular faţă de planul
panoului) sau din polistiren expandat (EPS);
(4) Grosimea panoului este variabilă funcţie de grosimea stratului termoizolant;
31
(5) Panouri cu feţe superioare plane, din membrană hidroizolantă bitumată (cu bitum aditivat, armată
cu voal poliesteric sau din fibre de sticlă şi/sau ţesături poliesterice şi/sau din sticlă), cu grosimea de
minim 3 mm, lipită din fabricaţie în totală aderenţă pe miezul termoizolant. Aceste feţe constituie
primul strat hidroizolant (de bază) într-o structură hidroizolantă bistrat. Acest strat hidroizolant
poate avea manşete de etanşare a îmbinărilor dintre panouri, longitudinale sau longitudinale şi
transversale;
(6) Caracteristicile fizico-mecanice trebuiesc declarate de producător; definitorii sunt datele privind
distanţa dintre reazeme (rigle) funcţie de încărcări date, raportate la grosimea şi profilatura feţelor
produsului, grosimii miezului termoizolant, modul de rezemare pe suport şi/sau momentul de
inerţie geometric I (cm4) pentru calculul săgeţii, împreună cu modulul de rezistenţă W (cm 3) pentru
calculul eforturilor capabile (pentru ansamblul produsului) precum şi aderenţa feţelor la miezul
termoizolant (N/cm2).
Art.85
(1) Panourile prefabricate, termoizolate, se utilizează prin montarea unui singur panou pe lungimea
versantului (nu se admit mai multe panouri în lungul versantului, cu excepţia panourilor special
concepute şi fabricate cu sistem de îmbinare a capetelor panourilor);
(2) Pozarea se face pe pane cu deschideri calculate funcţie de caracteristicile fizico-mecanice ale
panourilor, (încărcare uniform distribuită, pantă), conform datelor emise de producător;
(3) Panourile prefabricate, termoizolate se pozează pe elemenete ce formează suprafeţe plane, fără
ruperi de pantă sau curburi (în unele cazuri producătorii indică posibilitatea montării pe suprafeţe
curbe, cu rază mare de curbură);
(4) Montarea se va face prin îmbinarea în diferite moduri, prin alăturarea etanşă a panourilor, prin
suprapunerea profilaturii feţei superioare peste cea inferioară sau, în cazul panourilor cu faţa
superioară din membrană hidroizolantă, prin hidroizolarea etanşă a îmbinării longitudinale dintre
panouri cu manşeta prevăzută sau cu ştraif hidroizolant. La montare pot fi prevăzute garnituri în
benzi de etanşare şi elementele de prindere şi fixare.
Art.86
Ambalarea şi transportul panourilor se face în pachete, paletizat sau containerizat, cu măsuri de
protecţie împotriva deteriorării marginilor (îmbinărilor longitudinale) şi feţelor.
Art.87
Producătorul de panouri, producătorul de sistem sau furnizorii de sistem vor pune la dispoziţie detalii şi
condiţii de montare şi în măsura posibilităţilor, elemente accesorii (elemente de tinichigerie, de fixare,
materiale de etanşare, retuş, etc,).

Art.88
Domeniul de utilizare: panourile prefabricate, termoizolate sunt utilizabile la construcţii civile,
industriale şi agricole, fără restricţii privind zonarea de amplasare şi a clasei sau categoriei de
importanţă a clădirii.
Art.89
Configuraţia acoperişului: conformarea acoperişului va fi simplă, cu versanţi deschişi spre exterior; nu
se vor prevedea dolii interioare (cu excepţia panourilor cu faţa superioară hidroizolată).
Art.90
32
Suportul învelitorii; fixare: aceleaşi precizări ca cele pentru panourile metalice profilate longitudinal,
conform Art.40.
Art.91
(1) Acoperişurile cu panouri prefabricate, termoizolate, pot închide spaţii condiţionate sau
necondiţionate termic;
(2) Acoperişurile realizate cu panouri prefabricate, termoizolate, nu sunt de tip ventilat;
(3) În cazul în care acest tip de învelitoare este prevăzută peste spaţii condiţionate termic, ce necesită o
rezistenţă la transfer termic mai mare decât cea realizată de tipul de panou preconizat, se poate
prevedea şi executa o termoizolare suplimentară, interioară, sub învelitoare.
SECŢIUNEA a 4-a: Principii privind proiectarea învelitorilor din panouri prefabricate,

termoizolate
Art.92
Panta învelitorii va fi conform prevederilor producătorului: panta minimă va fi de 5% iar panta maximă
va fi de 60% (30°); se pot admite pante mai mari, cu măsuri suplimentare de susţinere şi fixare a
panourilor (cu verificarea aderenţei straturilor) şi limitarea lungimii versanţilor; panourile cu faţa
superioară din membrană hidroizolantă va fi hidroizolată pe toată suprafaţa cu încă un strat
hidroizolant; panta minimă va fi de 2% şi face obiectul hidroizolaţiilor la acoperişuri tip terase.
Art.93
Se vor prevedea cordoane suplimentare de etanşare conform prevederilor de la Art.42 (2), obligatorii la
îmbinările longitudinale, la pantă >60%.
Art.94
Elementele ce se suprapun planului învelitorii sau străpung planul învelitorii (iluminare/acces,

instalaţii, ventilaţii), se recomandă a nu se amplasa în câmpul versantului ci la partea superioară, în
coamă;

pentru panourile prefabricate, termoizolate
Art.95
Rezistenţă mecanică şi stabilitate: aceleaşi precizări ca cele pentru panourile metalice profilate
conform Art.45.
Art.96
Securitate la incendiu: panourile prefabricate, termoizolate, funcţie de materialele componente, trebuie
încadrate în clase de rezistenţă şi reacţie la foc; se vor considera datele conform certificatelor sau
declaraţiilor de conformitate şi Agrementului Tehnic sau se vor face testele de rezistenţă şi reacţie la
foc ce se impun (trebuie menţionat comportamentul la foc şi în sensul producerii de picături fierbinţi
sau care ard, fum sau gaze toxice).
Art.97
Siguranţă în exploatare: aceleaşi precizări ca cele pentru panourile metalice profilate, conform Art 47,
cu precizarea că panourile prefabricate, termoizolate, trebuiesc să-şi menţină aderenţa feţelor la miezul
33
termoizolat sub acţiunea factorilor de mediu şi a acţiunilor, normale, de utilizare (presiune şi sucţiune
vînt, încărcări uniform distribuite şi concentrate, vibraţii, deplasări, etc.).
Art.98
Igienă, sănătate şi mediu: această cerinţă nu impune condiţii particulare la montaj şi în utilizare; dar se
pot degaja gaze toxice, picături fierbinţi sau ce ard în caz de incendiu (funcţie de miezul termoizolant
sau în cazul unei feţe nemetalice).
Art.99
Protecţia împotriva zgomotului: în general învelitorile din panouri prefabricate, termoizolate asigură un
indice apreciabil de izolare la zgomot aerian în funcţie de tipul şi grosimea feţelor din tablă şi a
miezului termoizolant, conform datelor emise de producător, obţinute prin calcul sau prin determinări.
Art.100
Economia de energie: panourile prefabricate, complexe, termoizolate, funcţie de grosimea şi natura
miezului termoizolant, asigură o izolare termică calculabilă, ce în mod uzual (la grosimi ale miezului
termoizolant sub 10 cm), funcţie de nivelul climatic exterior sau interior cerut, poate necesita izolare
termică suplimentară.
SECŢIUNEA a 6-a: Principii privind execuţia învelitorilor din panouri prefabricate,

termoizolate
Art.101
Principiile specifice privind execuţia sunt similare cu cele pentru panourile metalice profilate
longitudinal, conform Cap.II, Secţiunea a 6-a.
34
Fig.12: Exemplificare de principiu a detaliilor de execuţie
35
CAPITOLUL V: Prevederi şi principii privind învelitorile cu membrane şi pelicule
hidroizolante
Art.102
Membrane hidroizolante bitumate, armate cu unul, două sau trei straturi, simple sau autoprotejate cu
granule minerale sau hidroizolaţii peliculare simple sau armate (specificaţii detaliate asupra produselor
precum şi asupra detaliilor specifice sunt cuprinse în „Normativ privind proiectarea, executarea şi
exploatarea hidroizolaţiilor la clădiri”).
SECŢIUNEA a 2-a: Caracteristici generale:

Art.103
Tip învelitoare: continue, etanşe
Art.104
(1) Structură hidroizolantă, de regulă în sistem monostrat, cu membrane hidroizolante bitumate, cu
armătură în unul, două sau trei straturi, autoprotejate din fabricaţie cu granule minerale sau simple,
cu sau fără peliculizare suplimentară (grosime utilă, nominală minim 3 mm);
(2) Structură hidroizolantă peliculară, bituminoasă sau polimerică, aplicată în minim două straturi, cu
sau fără armătură (ţesătură sau voal poliesteric sau din fire/fibre de sticlă), aplicată manual sau
mecanizat, în grosime de minim 1,5 mm, numai pe suprafeţe rigide, continue, din beton armat.
Art.105
(1) Membranele hidroizolante se vor aplica pe astereală continuă din scândură sau pe panouri (plăci)
fibrolemnoase, montate pe structura suport (grinzi/căpriori) sau pe suport rigid, din beton armat
turnat sau prefabricat, la acoperişuri în pantă, cu panta >20%;
(2) Posibilitatea utilizării învelitorilor din membranele hidroizolante pe planuri curbe şi pe planuri cu
ruperi de pantă; posibilitatea racordării etanşe la elemente ce depăşesc planul învelitorii precum şi
realizarea etanşeităţii la dolii interioare;
(3) Structurile hidroizolante peliculare se aplică pe suport rigid, continuu, din beton armat monolit, cu
suprafeţa rectificată, plană, cu rupere de pantă sau curbă (pânze subţiri, cupole, unde, etc.).
Art.106
Membranele hidroizolante vor corespunde următoarelor niveluri minime de performanţă calitative:
a) impermeabilitate la apă: etanş la minim 6 m coloană apă/24 ore;
b) rezistenţă la perforare statică: etanş la încărcare de minim 15 kg cu bilă Ø10 mm/24 ore;
c) rezistenţă la perforare dinamică: etanş la căderea capului de poansonare de la o înălţime de minim
1000 mm;
d) comportament la temperaturi ridicate: deplasare < 2 mm la temperatura +120°C;
e) flexibilitate la temperaturi scăzute:
(i) pentru zona climatică a României pentru perioada de iarnă I şi II: -12°C;
(ii) pentru zona climatică a României pentru perioada de iarnă III şi IV: -18°C.
f) forţa de rupere la tracţiune: longitudinal > 3,5 Nmm2; transversal >3,0 N/mm2;
g) alungirea la rupere la tracţiune: longitudinal ≥ 2%; transversal ≥ 1,5%;
h) stabilitate dimensională: < 0,5%;
i) rezistenţa la smulgere din cui: ≥ 200 N (cui Ø3 mm).
36
Art.107
Hidroizolaţiile peliculare (mase fluide, semifluide sau semivâscoase), după aplicare, vor corespunde
următoarelor niveluri minime de performanţe calitative:
a) impermeabilitate la apă: etanş la minim 6 m coloană apă/24 ore;
b) rezistenţă la perforare statică: etanş la încărcare de minim 10 kg cu bilă Ø 10 mm/24 ore;
c) rezistenţă la perforare dinamică: etanş la căderea capului de poansonare de la o înălţime de minim
800 mm;
d) comportament la temperaturi ridicate: deplasare <2 mm la temperatura +120°C;
e) flexibilitate la temperaturi scăzute:
(i) pentru zona climatică a României pentru perioada de iarnă I şi II: -12°C;
(ii) pentru zona climatică a României pentru perioada de iarnă III şi IV: -18°C.
f) forţa de rupere la tracţiune: longitudinal >2,5 Nmm2; transversal >2,0 N/mm2
g) alungirea la rupere la tracţiune: longitudinal ≥ 5%; transversal ≥ 3,5%
h) stabilitate dimensională: <1%;
i) aderenţă la suport şi întărire/uscare rapidă (sa nu curgă la aplicare pe o pantă dată).
Art.108
Ambalarea se face în suluri, respectiv în bidoane, cu transport pachetizat, paletizat şi/sau containerizat.

Art.109
Domeniul de utilizare: învelitorile cu membrane hidroizolante sau peliculare sunt utilizabile la
construcţii civile, industriale şi agricole, fără restricţii privind zonarea geoclimatică de amplasare a
clasei sau categoriei de importanţă a clădirii.
Art.110
Configuraţia acoperişului: nu se impun restricţii privind conformarea acoperişului; coamele, doliile,
paziile streşinile, etc., se vor întări cu un strat hidroizolant suplimentar, pe minim 0,5 m lăţime, lipit şi
fixat mecanic.
Art.111
Suportul învelitorii; fixare (pentru membrane hidroizolante)
(1) Suportul învelitorii constă din astereală continuă din scânduri (de regulă, din răşinoase) de minim
15 mm grosime pentru lăţime de maxim 80 mm, de 18 mm pentru lăţime de maxim 100 mm şi
22 mm pentru lăţime de maxim 120 mm, din panouri fibrolemnoase de minim 20 mm grosime (cu
îmbinările dintre panouri în nut şi feder sau falţ), tratate fungicid şi ignifugate sau din suport rigid,
din beton armat sau prefabricate din beton armat, cu pantă >20%;
(2) Aplicarea/fixarea în stuctura monostrat constă în derularea membranei hidroizolante perpendicular
pe linia de pantă, cu lipire în câmp în totală aderenţă sau în benzi şi fixare mecanică în lungul
marginii superioare a membranei la minim 4 cm de marginea superioară şi după caz, în lungul
marginii laterale inferioare;
(3) Aplicarea/fixarea în structura bistrat constă în derularea unei membrane substrat (cu grosimea de
1,5 mm/2,5 mm, cu rezistenţă mare la sfâşiere din cui) fixată mecanic pe suport (pe contur şi în
câmp), cu sau fără lipire în puncte sau benzi şi lipirea în totală aderenţă, prin sudură, peste aceasta a
membranei hidroizolante;
(4) Structurile hidroizolante monostrat sau bistrat se vor stabili funcţie de suport şi pantă, conform
prevederilor producătorului de membrane hidroizolante; în mod curent, structurile hidroizolante
bistrat (cu membrană substrat) se aplică pe suport de astereală din lemn, indiferent de pantă;
37
(5) Numărul fixărilor mecanice/ml se calculează funcţie de rezistenţa la smulgere din cui a membranei
hidroizolante, respectiv a membranei substrat (după caz) şi prin componenta (funcţie de pantă) a
forţei de tracţiune din propria greutate aferentă lăţimii membranei şi din acţiunile mediului (vânt,
alunecare zăpadă/gheaţă); fixările vor fi de minim 3 fixări/ml.
Art.112
Suportul învelitorii;fixare (pentru hidroizolaţii peliculare)
(1) Suportul va fi rigid, din beton armat, rectificat, cu suprafaţă care să nu producă fisuri >0,2 mm;
(2) Suportul va fi uscat (maxim 40%) şi curat (fără urme de lapte de ciment, uleiuri, etc.) pentru a se
produce aderenţa corespunzătoare a peliculei hidroizolante;
(3) La o pantă dată, este necesar a se prevede şi efectua probe de aderenţă, de curgere şi timp de întărire
(polimerizare), funcţie de grosimea de aplicare a peliculei.
Art.113
(1) Acoperişurile cu învelitori din produse hidroizolante (membrane şi pelicule) se pot utiliza peste
spaţii condiţionate termic sau fără condiţionare termică;
(2) Acoperişurile peste spaţii condiţionate termic, cu pante peste 50% vor fi termoizolate sub
elementul suport iar la pante sub 50%, acoperişurile pot fi termohidroizolate cu membrane
bitumate, peste elementul suport, cu prevederea unor măsuri speciale de ancorare/fixare a structurii
termohidroizolante (rigle de blocare a alunecării plăcilor termoizolante şi de fixare a membranelor
hidroizolante şi plăcilor termoizolante).
Art.114
Acoperişurile sunt de tip neventilat.
SECŢIUNEA a 4-a: Principii privind proiectarea învelitorilor cu membrane sau pelicule

hidroizolante
Art.115
Pante
(1) Pentru hidroizolaţiile cu membrane bitumate:
a) panta minimă, în contextul prezentului normativ, va fi ≥20%;
b) panta maximă, va fi de 100% (45°); se pot prevedea pante maxime de 170% (60 0)la acoperişuri
cu lungimea versantului de maxim 9 m (proiecţie 5 m);
c) pentru pante mai mari de 60% (30°), lăţimea membranelor hidroizolante va fi ½ din lăţimea
nominală a sulului (50; 60 cm), rezultând dublarea numărului fixărilor mecanice;
d) pentru pante >100%, fixarea perpendicular pe linia de pantă va fi întărită cu benzi metalice
profilate, continue;
e) membrana hidroizolantă superioară poate fi autoprotejată cu granule sau paiete minerale sau
peliculizată cu vopsele de protecţie şi cu rol decorativ, specifice.
(2) Pentru hidroizolaţiile peliculare panta maximă reprezintă limita la care produsul poate fi aplicat
(fără scurgeri), conform prevederilor emise de producător.
Art.116
Pentru hidroizolaţiile cu membrane bitumate şi peliculare suportul va fi uscat şi amorsat (suportul din
astereală din lemn sau plăci fibrolemnoase va fi şi tratat biocid şi ignifugat).
Art.117
Suprapuneri (pentru membrane hidroizolante)
38
(1) Suprapunerile longitudinale (transversal fâşiei de membrană) vor fi de minim 12 cm, lipite şi
etanşate prin sudură (sau cu adeziv specific, la rece) şi fixate mecanic;
(2) Suprapunerile transversale (în lungul fâşiei de membrană) vor fi de minim 10 cm, lipite şi etanşate
prin sudură (sau cu adeziv specific) cu marginea inferioară fixată mecanic.
Art.118
Prevederi specifice
(1) Elementele ce depăşesc planul învelitorii şi elementele de străpungere vor fi etanşate cu racorduri
din membrane hidroizolante sudate sau lipite cu adeziv la rece, specific;
(2) Străpungerile calde/fierbinţi vor fi izolate termic, corespunzător.
Art.119
La hidroizolaţiile cu membrane hidroizolante, pentru obţinerea unor efecte estetice şi pentru fixarea
suplimentară învelitorii se poate prevedea un sistem de riglaj în lungul pantei, realizat cu rigle din lemn
cu secţiune triunghiulară sau trapezoidală, fixate în astereală, pe hidroizolaţia peste care se realizează
suprapunerea etanşă cu bandă hidroizolantă. La acest sistem membranele hidroizolante se pot aplica şi
în lungul pantei, prin lipire în totală aderenţă sau bezi; în acest caz se vor lua măsuri suplimentare de
asigurare şi protecţie a aplicatorilor împotriva căderii, alunecării, în timpul execuţiei.
Fig.13: Exemplificare de principiu de realizare a sistemului de riglaj

pentru membranele şi peliculele hidroizolante
Art.120
Rezistenţă mecanică şi stabilitate:
(1) Elementele de bordare şi membranele hidroizolante ce delimitează perimetrul sau planurile
acoperişurilor vor fi ancorate/fixate şi lipite întărit pe minim 1 m lăţime pentru a se preveni
eventualele degradări ca efecte ale acţiunii agenţilor de mediu (în special, vânt);
(2) Orice instalaţie, agregat, etc., montat peste planul învelitorii va fi pozat şi montat pe structura de
rezistenţă (grinzi/căpriori, nu pe astereală).
Art.121
Securitate la incendiu: membranele hidroizolante bituminoase şi peliculele hidroizolante vor fi atestate
şi/sau încercate conform SR ENV 1187:2003 şi clasificate potrivit SR EN 13501-5+A1:2010, din punct
de vedere al performanţelor la expunere la foc exterior.
Art.122
Siguranţă în exploatare: această cerinţă nu impune condiţii specifice.
39
Art.123
Igienă, sănătate şi mediu: această cerinţă nu impune condiţii particulare; membranele şi peliculele
hidroizolante trebuie să corespundă cerinţei privind etanşeitatea, conform normativului privind
proiectarea, executarea şi exploatarea hidroizolaţiilor la clădiri.
Art.124
Protecţia împotriva zgomotului: învelitorile din membrane hidroizolante nu asigură un indice
semnificativ de izolare la zgomot aerian.
Art.125
Economia de energie: învelitorile din membrane hidroizolante nu asigură o izolare termică
semnificativă, necesar pentru a fi luată într-un calcul practic.
SECŢIUNEA a 6-a: Principii privind execuţia învelitorilor cu membrane şi pelicule

hidroizolante
Art.126
Suprapunerile membranelor hidroizolante vor fi conform prevederilor Art.117, etanşate şi lipite prin
sudură (sau cu masticuri speciale aplicate la rece sau la cald), cu depăşirea liniei fixărilor mecanice cu
minim 5 cm, fără a se forma exces, vizibil, de bitum (se poate lăsa, la marginea inferioară o zonă
nelipită, liberă, de 1-2 mm) sau cu exces de bitum acoperită cu ardezie (după caz); linia fixărilor
mecanice va fi la minim 4 cm de la marginea exterioară a membranei; în zonele fixate mecanic,
membrana hidroizolantă şi membrana substrat va fi lipită în totală aderenţă (pe suportul amorsat). Pe
conturul versanţilor, structura hidroizolantă va fi lipită în totală aderenţă şi dublu fixată mecanic, pe
minim o lăţime de 50 cm.
Art.127
Peliculele hidroizolante se vor aplica, conform prevederilor producătorului, pe suport uscat, curăţat,
degresat şi amorsat cu produse specifice; zonele cu rosturi de turnare sau de trecere la alte materiale de
construcţie (reborduri, atice din zidărie, străpungeri, etc.) se vor trata special, conform prevederilor
producătorului.
40
CAPITOLUL VI: Prevederi şi principii privind învelitorile din foi metalice plane
SECŢIUNEA 1: OBIECT
Art.128
Foi metalice plane (tablă) din oţel acoperite cu zinc, aluzinc sau alte aliaje, din aluminiu, zinc sau cupru
cu fixare mecanică indirectă pe suport, cu îmbinări în falţ.
SECŢIUNEA a 2-a: Elemente definitorii, caracteristici generale

Art.129
Tip învelitoare: semicontinue.
Art.130
(1) Foi metalice plane, subţiri din:
a) tablă din oţel (moale) acoperită cu zinc, aluzinc sau alte aliaje (cu sau fără peliculizare), cu
grosimea minimă de 0,4 mm şi maximă de 0,5 mm;
b) tablă din aluminiu (cu sau fără tratamente de suprafaţă), cu grosimea minimă de 0,5 mm şi
maximă de 0,6 mm;
c) tablă din cupru cu grosimea minimă de 0,35 mm, uzuală de 0,4 mm şi maximă de 0,5 mm;
d) tablă de zinc cu grosimea minimă de 0,5 mm şi maximă de 0,6 mm;
e) tablă de inox cu grosimea minimă de 0,35 mm, maximă de 0,4 mm;
f) tabla din aluminiu, zinc şi inox, la îndoiri multiple pot fisura; din acest motiv la acestea nu se
prevăd îndoiri în falţ dublu;
(2) Foi continue, profilate longitudinal şi amprentate (local), de regulă, din tablă din oţel zincat sau
acoperit cu aluzinc, ce se îmbină, longitudinal, între ele prin falţ (executat mecanizat) şi fixat
mecanic pe suport printr-un sistem special de agrafe (acestea constituie produse asemănătoare,
tehnologic şi funcţional, panourilor metalice profilate longitudinal).
Fig.14: Exemplificare foi continue, profilate longitudinal şi amprentate – secţiune transversală
Art.131
(1) Pozarea învelitorilor din foi metalice plane se face astereală din scândură din lemn, tratată fungicid
şi ignifug; pentru protejarea asterelei împotriva putrezirii, datorate variaţiilor de umiditate
(condens), în special a celei din lemn din foioase este util să fie prevăzut un substrat, de regulă, din
membrană bitumată subţire (minim 1,0 mm grosime) aplicată pe suport prin lipire în puncte sau
benzi şi fixare mecanică;
(2) Foile din tablă ce formează învelitoarea, de regulă se montează în rânduri verticale (cu falţurile
verticale în lungul liniei de pantă), paralele, cu îmbinările orizontale (falţurile culcate) decalate la ½
sau ⅓ din lungimea foii de tablă;
(3) Învelitoarea din foi metalice plane se poate monta şi în sistem de solzi (conformate în romb);
(4) Pozarea învelitorilor din foi continue profilate longitudinal şi amprentate se face pe rigle metalice
(sau din lemn) prin intermediul agrafelor speciale. De regulă, o astfel de foaie acoperă un versant,
41
rigiditatea foii fiind obţinută prin profilatură şi amprentare. Distanţa dintre riglele ce asigură
suportul de montare precum şi caracteristicile geometrice ale acestora sunt indicate de producător
funcţie de grosimea foilor din tablă şi de profilatură/amprentare.
Art.132
Panta învelitorii:
(1) Minim 7% (recomandabil, minim 10%), uzual 15%, pentru învelitorile din foi metalice plane
îmbinate prin falţuri duble, orizontale şi verticale;
(2) Minim 15% (recomadabil minim 20%), uzual 30%, pentru învelitori îmbinate prin falţuri orizontale
simple şi verticale duble;
(3) Maxim până la suprafeţe verticale, cu lungimi reduse (recomandabil, maxim 1,5 m) îmbinate prin
falţuri orizontale şi verticale, duble;
(4) În cazul unor suprafeţe cu lungimi reduse de maxim 1,5 m(în sensul scurgerii apelor), se pot admite
pante de minim 5% cu condiţia prevederii obligatorii a lipirii falţurilor cu cositor, la tablă zincată,
din cupru sau zinc (cu asigurare suplimentară cu substrat din membrană hidroizolantă, continuă);
(5) Minim 30% pentru învelitorile în solzi, îmbinate cu falţuri orizontale simple, etanşate suplimentar
cu chituri/masticuri, specifice (minim 60% fără etanşare suplimentară).
Art.133
Condiţiile impuse tablei, din metale diverse, constau în lucrabilitate/maleabilitate (uşurinţa realizării
falţurilor, zigurilor, ciubucelor sau vulţurilor) şi din capacitatea materialului de a-şi menţine
continuitatea (să nu crape) la executarea falţurilor (îndoire multiplă la 180°).
Art.134
Ambalarea şi transportul se face în pachete sau role, paletizat şi/sau containerizat, cu măsuri de
protecţie împotriva deteriorării marginilor şi feţelor.

Art.135
Învelitorile din foi metalice plane sunt utilizabile la construcţii civile, industriale şi agricole, fără
restricţii privind zonarea geoclimatică de amplasare şi a clasei sau categoriei de importanţă a clădirii.
Art.136
Configuraţia acoperişului
(1) Nu se impun restricţii privind conformarea acoperişului; se recomandă ca versanţii cu
pante minime de 7% ÷ 10% să nu depăşească lungimea de 6 m;
(2) Versanţii pot fi plani, plani cu rupere de pantă, sau curbi (în limitele posibilităţii
realizării falţurilor verticale);
(3) Coamele, doliile, paziile streşinile, etc. se vor rezolva tot cu elemente de tinichigerie,
confecţionate din tablă plană de acelaşi tip cu tabla utilizată în câmpul învelitorii (la dolii şi pe
conturul planurilor versanţilor se recomandă asigurarea suplimentară cu substrat din membrană
hidroizolantă, continuă).
Art.137
(1) Aplicarea/fixarea foilor metalice plane pe astereală se face prin intermediul agrafelor (copci),
executate din cupoane de tablă fixate pe suport din astereală continuă din scânduri de minim 15 mm
grosime pentru lăţime de maxim 80 mm, de 18 mm pentru lăţime de maxim 100 mm şi 22 mm
pentru lăţime de maxim 120 mm, tratate fungicid şi ignifugate;
42
(2) Aplicarea/fixarea foilor continue profilate longitudinal, menţionate şi exemplificate la Art. 130(2),
se face pe rigle metalice prin intermediul agrafelor speciale ce permit deplasările longitudinale
datorate dilatărilor şi contracţiilor, conform prevederilor producătorului;
(3) Necesarul fixărilor mecanice/m2 se calculează funcţie de forţa de sucţiune dată de vânt şi de forţa
de alunecare pe versant; pe conturul versanţilor şi al elementelor ce strapung învelitoarea, pe minim
50 cm lăţime, numărul fixărilor mecanice (agrafe) se majorează cu minim 50%.
Art.138
(1) Acoperişurile cu învelitori din foi metalice plane pot închide spaţii condiţionate termic sau fără
condiţionare termică;
(2) Acoperişurile peste spaţii condiţionate termic vor fi termoizolate sub astereală şi/sau sub riglele
suport.
SECŢIUNEA a 4-a: Principii privind proiectarea învelitorilor cu foi metalice plane

Art.139
Nu se vor prevedea elemente de tinichigerie montate direct pe elemente din zidărie (tencuite) sau beton
ci prin intercalarea unei membrane bitumate (protecţie la electrocoroziune).
Art.140
Străpungerile calde/fierbinţi vor fi izolate termic, corespunzător.
Art.141
Pentru obţinerea unor efecte estetice se poate prevede un sistem de riglaj, în lungul pantei, prevăzut cu
rigle din lemn cu secţiune trapezoidală, pătrată sau dreptunghiulară, fixate în astereală, pe care se întorc
marginile foilor de tablă din câmp şi se acoperă cu ştraif profilat din tablă fixat prin agrafe/copci şi falţ.
Fig.15: Exemplificare de principiu de realizare a sistemului de riglaj
Art.142
Racordurile învelitorii pe suprafeţe verticale (atice, calcane, elemente de străpungere, etc.) se vor
prevede pe minim 30 cm şi maxim 50 cm înălţime.
Art.143
Falţurile de îmbinare pot fi etanşate suplimentar cu chituri/masticuri elastice, în special la pante <30%,
iar la falţurile verticale, la pante >100%.
Art.144
Se vor prevede falţuri duble, indiferent de pantă, la dolii şi atice.
43
Art.145
Rosturile de dilatare/tasare se vor prevede cu rebord învelit şi acoperit cu tablă iar străpungerile vor fi
învelite/acoperite cu manşoane cu guler din tablă cu îmbinările etanşate (lipite de regulă cu cositor.

a învelitorilor din foi metalice plane
Art.146
(1) Elementele de bordare şi învelitoarea din foi metalice plane vor fi ancorate/fixate întărit, pe
conturul suprafeţei de învelitoare şi al elementelor ce străpung învelitoarea pe minim 50 cm lăţime
pentru a se preveni eventualele degradări ale suportului ca efecte ale acţiunii factorilor de mediu
(vânt, zăpadă, gheaţă);
(2) Orice instalaţie, agregat, etc., montat peste planul învelitorii va fi montat şi fixat pe structura de
rezistenţă (grinzi/căpriori, nu pe astereală).
Art.147
Securitate la incendiu: foile metalice plane nu sunt combustibile dar sistemul, substrat (folie, astereală)
este combustibil; se va stabili clasa de reacţie la foc conform reglementărilor specifice, în vigoare.
Art.148
Siguranţă în exploatare: această cerinţă nu impune condiţii specifice faţă de cele prevăzute la Art. 18.
(3).
Art.149
Igienă, sănătate şi mediu: această cerinţă nu impune condiţii specifice faţă de cele prevăzute la Art. 18.
(4).
Art.150
Protecţia împotriva zgomotului: învelitorile din foi metalice plane, aplicate pe astereală asigură un
indice de izolare la zgomot aerian cu valori mici şi nu asigură izolare la zgomot de impact (pentru
evitarea zgomotului de impact şi aerian se va prevede o structură fonoizolantă suplimentară, sub
învelitoare).
Art.151
Economia de energie: învelitorile din foi metalice plane, aplicate pe astereală, nu asigură o izolare
termică semnificativă necesar pentru a fi luată într-un calcul practic dar suprafeţele metalice pot avea,
în oarecare măsură, efect termoreflectant (funcţie de material şi de indicele de reflexie a suprafeţei).
SECŢIUNEA a 6-a: Principii privind execuţia învelitorilor din foi metalice plane
Art.152
Îmbinările se realizează prin falţ simplu sau dublu, culcate, orizontale sau verticale (falţurile verticale
se realizează numai la îmbinările în lungul pantei versanţilor şi în coame)
(1) Falţ simplu culcat: aripa mică a tabelei este de minim 30 mm şi aripa mare, ce o cuprinde pe cea
mică, este de 50-55 mm;
(2) Falţ dublu culcat: aripa mică a tabelei este de minim 60 mm şi aripa mare, ce o cuprinde pe cea
(3) Falţ simplu, vertical: aripa mică a tabelei este de 20-25 mm şi aripa mare, ce o cuprinde pe cea
(4) Falţ dublu, vertical: aripa mică a tabelei este de 40-50 mm şi aripa mare, ce o cuprinde pe cea mică,
este de 60-80 mm;
44
(5) La coamă, foile din tablă (inclusiv falţurile verticale) a celor doi versanţi, se vor decala la ½ din
lăţimea foii de învelitoare.
Fig. 16.a: Falţ vertical simplu
Fig. 16.b: Falţ vertical dublu
Fig. 16.c: Falţ orizontal (culcat) simplu Fig. 16.d: Falţ orizontal (culcat) dublu
Fig.16: Exemplificare de realizare a îmbinărilor prin falţ, conform precizărilor Art. 152
Art.153
Aplicarea/fixarea foilor metalice plane pe astereală se face prin intermediul agrafelor (copci), executate
din cupoane de tablă (recomandabil, cu 0,1 mm mai groase decât tabla de învelitoare) de 30-60 mm
lăţime şi lungimea de:
a) cca.80 mm pentru falţurile simple şi duble;
b) cca.120 mm pentru falţurile simple, verticale;
c) agrafele vor avea aripa de fixare pe astereală de minim 40 mm lungime, fixate fiecare, cu minim
două cuie pentru tablă; distanţa dintre agrafe nu va depăşi 40 cm.
45
Art.154
Numărul agrafelor se va dubla la pante cuprinse între 7% şi 20% şi la pante >50%.
Art.155
Elementele ce străpung planul învelitorii (coşuri fum, ventilaţii, etc.) vor fi îmbrăcate cu elemente de
tinichigerie din tablă plană pe o înălţime de minim 30 cm, cu marginile superioare ancorate în
elementul de străpungere şi protejate (acoperite) împotriva pătrunderii apei din precipitaţii (cu chituri,
tencuieli).
Fig.17: Exemplificare de realizare a învelitorii cu tablă plană
46
CAPITOLUL VII: Prevederi şi principii de realizare a învelitorilor din elemente plane
suprapuse
Art.156
Elemente plane, semirigide, bitumate, armate, autoprotejate (tip bardou).
Art.157
Elemente plane din ciment armat (fibrociment) sau din materiale polimerice.
Art.158
Elemente plane din ardezie
SECŢIUNEA a 2-a: Elemente definitorii, caracteristici generale

Art.159
Tip învelitoare din elemente plane semirigide, bitumate, armate, autoprotejate (tip bardou): discontinue.
(1) Elementele, indiferent de modelul decupajului inferior, au următoarele dimensiuni generale, uzuale:
lungime maximă: ≤ 1200 mm ± 3 mm; lăţime (înălţime) ≥ 250 mm ± 3 mm; grosime: 4; 5; 6 mm;
(2) Clasificare după tipul de armare:
a) cu armătură minerală sau polimerică, de regulă într-un strat sau în două
straturi: ţesătură sau reţea din fire de sticlă; neţesut (împâslitură) din fibre de sticlă cu sau fără
ranforsare longitudinală din fire din sticlă sau polimerice;
b) cu armătură din carton celulozic (într-un singur strat), impregnat (nerecomandate, datorită
slabelor performanţe).
(3) Clasificare după tipul de bitum utilizat la impreganrea şi acoperirea armăturii:
a) bitum aditivat cu elastomeri (SBS) sau plastomeri (APP);
b) bitum oxidat;
c) compound de bitum cu alte materiale (EPDM).
(4) Clasificare după tipul protecţiei (autoprotecţiei) feţei superioare vizibile:
a) paiete ardezie;
b) granule ceramice sau din alte minerale (ex.mică);
c) folii metalice (cupru, aluminiu).
(5) Clasificare după tipul acoperirii feţei inferioare:
a) pulberi minerale din nisip, talc sau alte minerale;
b) alte materiale (granule plută, film/folie aderentă de protecţie, etc.);
c) film/folie neaderentă de protecţie locală a benzilor autoaderente (se îndepărtează la punerea în
operă pentru lipirea benzilor autoadezive pe elementul inferior).
Art.160
Tip învelitoare din elemente plane din ciment armat (fibrociment) sau din materiale polimerice:
discontinue.
(1) Elemente plane din ciment armat (fibrociment) şi din materiale polimerice se produc, de regulă, în
următoarele formate şi dimensiuni:
a) pătrate/rombice: cu latura de 40 cm ± 3 mm;
b) dreptunghiulare: cu dimensiunile generale 40×30 cm ± 3 mm;
c) dreptunghiulare tip şiţă: cu dimensiunile generale de 40×20 cm ± 3 mm;
d) paralelogram: cu dimensiunile de 40×44 cm ± 3 mm;
e) grosimile uzuale ale elementelor din ciment armat: 2,5 mm; 3,0 mm; 3,5 mm; 4 mm
(-10%; +25%);
f) grosimile uzuale ale elementelor polimerice: 2,5 mm; 3,0 mm; (+5%);
47
g) elementele din ciment armat cu forme dreptunghiulare şi dreptunghiulare tip şiţă pot fi decupate
la partea inferioară cu colţurile teşite la 45° sau 60° sau pot fi formate la partea inferioară
semicircular sau în unghi (120°);
h) elementele plane din ciment armat pot fi natur, colorate în masă sau pe suprafaţă; elementele
plane polimerice pot fi colorate în masă sau pe suprafaţă.
(2) Alcătuire – elemente plane din ciment armat:
a) ciment aditivat armat cu fibre discontinui dispersate dezordonat sau din fire sau meşe subţiri
dispersate dezordonat sau sub formă de reţele (ţesături);
b) ciment armat cu fibre din azbest crisotilic (în UE este interzisă fabricarea şi restricţionată
utilizarea produselor ce conţin azbest).
(3) Alcătuire – elemente plane din materiale polimerice sunt simple sau armate, opace sau translucide,
colorate în masă sau pe suprafaţă:
Art.161
Tip învelitoare din elemente plane din ardezie: discontinue (elementele plane din ardezie sunt foarte
puţin utilizate în România, fiind un material arhaic de învelitoare utilizat în lucrări de restaurare a unor
edificii monumente istorice/de arhitectură (des întâlnite în Marea Britanie şi pe coasta de nord vest a
Europei).
(1) Elemente plane din ardezie pot fi:
a) natur – manufacturate din roca cu textura orientată prin clivaj;
b) fabricate dintr-un amestec de ardezie concasat, ciment şi apă.
(2) Elementele plane din ardezie au, de regulă, următoarele modele şi dimensiuni:
a) model comun: cu dimensiunile de la 255×355 mm la 160×220 mm şi grosime de 2,7 mm;
b) model istoric / rustic: 220×325 mm la 150×270 mm şi grosime de 4,5 mm;
c) model englez (utilizat în zone cu precipitaţii abundente): cu dimensiuni de la 300×460 mm la
200×300 mm şi grosime de 3,8 mm;
d) alte modele (în funcţie de dimensionarea locală sau de necesităţile de utilizare);
e) abaterile dimensionale admise sunt de maxim 2 mm pe laturile ce nu deranjează pozarea.
SECŢIUNEA a 3-a: Niveluri de performanţă

Art.162
Niveluri de performanţă calitativă pentru elemente plane din materiale bitumate autoprotejate (tip
bardou, definite în SR EN 544:2006 “Şindrile bituminoase cu armături minerale şi/sau sintetice.
Specificaţie de produs şi metode de încercare”).
(1) Masa armăturii:
a) neţesut (împâslitură) din fibre de sticlă (un strat): min 110 g/m2;
b) neţesut poliesteric (un strat): min 100 g/m2 ;
c) carton celulozic: min 420 g/m2.
(2) Masa bitumului de acoperire şi impregnare:
a) armătură minerală sau polimerică: min 1300 g/m2;
b) carton celulozic: min 1500 g/m2.
(3) Masa autoprotecţiei superioare:
a) pentru granule minerale: min 1000 g/m2;
b) pentru paiete ardezie: min 550 g/m2 ;
c) folie metalică (cupru, aluminiu): minim 200 g/m2.
(4) Flexibilitate la temperaturi scăzute: ≤ decât temperatura corespunzătoare zonării climatice pentru
perioada de iarnă;
(5) Forţa de rupere la tracţiune:
a) pentru clădiri neadăpostite: longitudinal >3,5 Nmm2; transversal >3,0 Nmm2);
48
b) pentru clădiri adăpostite: longitudinal >3,0 Nmm2; transversal >2,5 Nmm2);
c) pentru pante >60% şi în zone cu vânturi puternice: valorile indicate la a).
(6) Alungirea la rupere la tracţiune; min: longitudinal ≥2%; transversal ≥ 1,5%;
(7) Stabilitatea dimensională; min: <1%;
(8) Rezistenţa la sfâşiere din cui: ≥ 200 N (cui Φ3 mm);
(9) Rezistenţa la pliere:
a) armătură minerală şi / sau polimerică: ≥ 175 N;
b) armătură celulozică (carton): ≥ 200 N.
(10) Absorbţie de apă pentru armătura minerală şi / sau polimerică: ≤ 2%;
(11) Fluajul protecţiei minerale la 90 C: ≤ 2 mm;
(12) Aderenţa la exfolierea protecţiei cu folie metalică: ≥ 0,2 N/mm2;
(13) Rezistenţa la perforare statică: ≥ 5 daN (bilă Ø 10 mm);
(14) Rezistenţa la perforare dinamică (impact): ≥ 500 mm pentru pante >100% şi ≥ 800 mm pentru
pante <100%;
(15) Elementele plane din materiale bitumate autoprotejate (tip bardou) sunt de regulă combustibile;
este recomandabil să fie rezistente la foc exterior.
Art.163
Niveluri de performanţă calitative pentru elemente plane din fibrociment (definite în SR EN
492:2005/A1:2006 şi SR EN 492:2005/A2:2007 „Plăci de fibrociment tip ardezie şi accesorii.
Specificaţie de produs şi metode de încercări” precum şi SR EN 12467:2006 „Plăci plane din
fibrociment. Specificaţii de produse şi metode de încercare”.
(1) Elementele din fibrociment sunt incombusibile.
Art.164
Niveluri de performanţă calitativă – elemente plane din ardezie (definite în SR EN 12326-1:2004
„Produse din ardezie piatră pentru învelitori şi placări discontinue. Partea 1: Specificaţii de produs” şi
SR EN 12326-2:2001/A1:2004 „Produse din ardezie şi piatră pentru învelitori şi placări discontinue”):
a) abaterile de planeitate: maxim 1,5% din grosime;
b) porozitatea volumetrică: maxim 3%;
c) masa volumetrică: maxim 2,6 g/cm3;
d) comportament la gelivitate: după proba de gelivitate degradările (exfolieri) pot fi numai de
suprafaţă şi nu vor depăşi 3% din grosimea plăcii;
e) elementele din ardezie sunt incombustibile.
Art.165
Ambalare, transport: pentru elemente plane ambalarea şi transportul se face pachetizat, în paleţi sau
containere.

Art.166
Domeniul de utilizare
(1) Învelitorile din elemente plane suprapuse sunt utilizabile, de regulă, la construcţii civile, industriale
şi agricole, cu recomandări privind restricţionarea în utilizare la construcţii încadrate în clasa de
importanţă I şi II, în categoria de importanţă A şi B precum şi la construcţii situate în zona climatică
IV, pentru perioada de iarnă şi în zone cu vânturi dominante, puternice; fac excepţie clădirile
istorice sau de patrimoniu cu învelitori din ardezie;
(2) Aceste tipuri de acoperişuri pot închide spaţii condiţionate sau necondiţionate termic.
49
Art.167
(1) Pentru elementele plane din materiale bitumate autoprotejate nu se prevăd restricţionări şi se
recomandă acoperişuri cu conformare simplă (coamele, doliile, paziile, streşinile se vor rezolva cu
membrane hidroizolante, bitumate, autoprotejate, în aceeaşi textură şi culoare cu autoprotecţia
elementelor plane din materiale bitumate autoprotejate, sau cu cupoane din acestea);
(2) Pentru elementele plane din ciment armat sau din ardezie se recomandă acoperişuri cu conformare
simplă, în una, două sau patru pante; coamele, paziile, streşinile se vor rezolva elemente profilate
din ciment armat, sau cu membrane hidroizolante bitumate (autoprotejate în culoarea elementelor
de învelitoare) sau cu elemente de tinichigerie specifice.
Art.168
Suportul învelitorii
(1) Suport continuu pentru elementele plane din materiale bitumate (tip bardou):
a) astereală din lemn masiv: răşinoase sau plop (minim clasa B) cu grosimea de 18 mm la o lăţime
de 150 mm şi de 22 mm la o lăţime de 200 mm, cu toleranţa grosimii de ±1 mm; elementele vor
fi liniare, paralele, cu secţiunea rectangulară; pozarea şi montarea se va realiza joantiv (fără
spaţii libere); astereala va fi montată pe elemente de susţinere cu lăţimea de rezemare de minim
45 mm; fixarea asterelei pe elemente de susţinere se va face în două puncte pentru elementele
de astereală mai îmguste de 105 mm şi în trei puncte pentru lăţimi mai mari;
b) astereală din panouri celulozice aglomerate: vor avea grosimea între 18 şi 25 mm pentru
dimensiunile de 205×100 cm şi mai mare de 25 mm pentru dimensiunile de 275×100 cm;
marginile panourilor vor fi astfel profilate încât să permită asamblarea între ele.
(2) Suport discontinuu pentru elementele din ciment armat, ardezie şi tip bardouri (special fabricate,
rigide, pentru pozare pe suport discontinuu);
(3) Suportul discontinuu constă din rigle din lemn masiv având distanţa dintre ele (sau interax) şi
lăţimea suprafeţei de rezemare funcţie de tipul şi sortul elementului plan de învelitoare, de
condiţiile climatice şi pantă, conform prevederilor producătorului;
(4) Unele tipuri de bardouri speciale, rigide, cu grosimea peste 5 mm pot rezema pe doua rigle,
conform prevederilor producătorului;
(5) Elementele plane din ardezie vor rezema de regulă pe câte două rigle.
Art.169
Prevederi privind relaţia acoperiş – învelitoare
(1) Învelitorile acoperişurilor cu pante reduse (sub 35%) vor fi prevăzute
cu substrat din folie/membrană hidroizolantă;
(2) Învelitorile pentru acoerişurile condiţionate termic vor fi prevăzute cu
folie tip anticondens sau substrat din folie hidroizolantă (montată sub riglele de montaj ale
învelitorii);
(3) Elementele plane din materiale bitumate, autoprotejate pot fi
prevăzute şi la acoperişuri cu rupere de pantă (maxim 15°) prin îndoire la cald şi sudarea marginii
inferioare peste rândul inferior (în conformitate cu prevederile producătorului);
(4) Elementele plane din ciment armat sau din ardezie pot fi prevăzute şi
la acoperişuri cu rupere de pantă (maxim 15°), prin suprapunerea majorată, cu sau fără sisteme
suplimentare de etanşare (în conformitate cu prevederile producătorului).
SECŢIUNEA a 5-a: Principii privind proiectarea învelitorilor cu elemente plane

suprapuse
Art.170
50
Elemente plane din materiale bitumate, armate, autoprotejate
(1) Panta minimă este de 20%, pe suport continuu; (pentru părţi reduse din suprafaţă cu suport continuu
a unei învelitori, cu panta sub 20%, sub bardouri se va prevede o hidroizolaţie continuă, cu
membrane hidroizolante bituminoase, cu grosimea minimă de 2 mm);
(2) Suprapunerea a bardourilor R (mm) în funcţie de pantă (p), lungimea proiecţiei versantului (L) şi
zona climatică (zonarea climatică a României pentru perioada de iarnă), conform C107-2005, se va
face:
Panta Zona climatică I Zona climatică II şi III
învelitorii Lungimea proiecţiei versantului L (m)
p(%) L<5,5 5,5<L<11 11<L<16,5 L<5,5 5,5<L<11 11<L<16,5
20<p<25 120 120 - 120 - -
25<p<30 100 120 120 120 120 120
30<p<35 70 80 100 100 120 120
35<p<40 50 70 80 100 100 120
p>40 50 50 70 100 100 100
Art.171
Elemente plane din ciment armat (fibrociment)
(1) Panta minimă este de 30%, pe suport discontinuu;
(2) Suprapunerea elementelor din fibrociment R (mm) va fi în funcţie de tipul elementului de
învelitoare, pantă (p), distanţa dintre riglele suport (d.cm), zonarea climatică şi lungimea proiecţiei
versantului (L), conform tabel (în tabel sunt indicate R/d):
Tipul Panta Zona climatică I şi II Zona climatică III şi IV
element Învelitorii Lungimea proiecţiei versantului L (m)
(dim.cm) p(%) L<5,5 5,5<L<11 11<L<16,5 L<5,5 5,5<L<11 11<L<16,5
60-100 100/29,5 100/30,5 - 130/29,5 - -
40×44
>100 80/31,5 90/31,5 100/30,5 110/29,5 110/29,5 110/29,5
60-100 100/20,5 100/21,5 - 130/20,5 - -
40×40
>100 80/21,9 90/21,9 100/21,9 110/21,2 110/21,9 110/21,9
60-100 90/15,5 90/15,5 - 130/15,5 - -
40×30
>100 80/16 80/16 90/16 110/16 110/16 110/16
60-100 90/15,5 90/15,5 - 130/15,5 - -
40×20
>100 80/16 80/16 90/16 110/16 110/16 110/16
(3) Nu se recomandă prevederea elementelor plane din fibrociment în următoarele situaţii:

a) zona climatică IV şi la altitudini mai mari de 700 m, la acoperişuri cu pantă mai mică de 100%;
b) zona cu viteze ale vântului mai mari de 20 m/s, în special la acoperişuri cu pantă mai mică de
100%.
Art.172
Elemente plane din ardezie
(1) Panta minimă este de 60%, cu pozare în dublu strat;
(2) Pentru pantă mai mare de 170% pozarea poate fi în simplu strat;
(3) Pozarea se va face pe suport discontinuu;
(4) Suprapunerea elementelor din ardezie va fi similară cu cea a elementelor din fibrociment;
(5) Nu este recomandabilă prevederea elementelor din ardezie în zona climatică IV şi la altitudini mai
mari de 700m (cu excepţia clădirilor istorice sau de patrimoniu, cu măsuri suplimentare de
etanşare).
51
pentru elementele plane suprapuse
Art.173
(1) Elementele de bordare vor fi ancorate/fixate întărit, pe conturul suprafeţei de învelitoare pe minim
1 m lăţime, pentru a se preveni eventualele degradări ca efecte ale acţiunii agenţilor de mediu;
(2) Orice instalaţie, agregat, etc., montat peste planul învelitorii va fi pozat şi fixat pe structura de
rezistenţă (grinzi, căpriori, etc., nu pe astereală sau rigle)
Art.174
Securitate la incendiu
(1) Elementele din materiale bitumate, armate, autoprotejate, sunt combustibile; se recomandă
prevederea elementelor din materiale bitumate certificate ca rezistente la foc exterior (există
posibilitatea, sau nu, a producerii de fum şi picături fierbinţi sau ce ard);
(2) Elementele plane din ciment armat şi ardezie nu sunt combustibile;
(3) Elementele plane din materiale polimerice, de regulă, sunt combustibile.
Art.175
Siguranţă în exploatare:această cerinţă nu impune condiţii specifice faţă de cele prevăzute la Art.18.(3).
Art.176
Igienă, sănătate şi mediu:această cerinţă nu impune condiţii specifice faţă de cele prevăzute
la Art.18.(4).
Art.177
Protecţia împotriva zgomotului: învelitorile din membrane hidroizolante asigură un indice de izolare la
zgomot aerian, nesemnificativ (funcţie de grosimea elementelor şi modul de pozare/fixare).
Art.178
Economia de energie: învelitorile din elemente plane suprapuse nu asigură o izolare termică
semnificativă, necesară pentru a fi luată într-un calcul practic.
SECŢIUNEA a 7-a: Principii privind execuţia învelitorilor cu elemente plane suprapuse

Art.179
Condiţiile privind suportul şi condiţiile privind sistemul de montare/fixare sunt în general asemănătoare
tuturor tipurilor de învelitori cu elemente plane suprapuse.
Art.180
Elementele plane de învelitoare se fixează de regulă prin cuie cu diametrul nominal de 2,5–2,8 mm, cu
floarea cu diametrul minim de 10 mm. Lungimea minimă a cuielor va fi de 21 mm pentru fixare în
astereală din lemn, de 25 mm, în astereală din plăci aglomerate şi de 35–40 mm, pentru fixare în rigle
din lemn.
Art.181
În cazul bardourilor, în afară de fixarea prin cuie se mai asigură şi lipirea prin puncte autoadezive
(prevăzute pe faţa inferioară şi/sau superioară a bardoului) iar în anumite condiţii (extreme, în zonele
montane şi/sau în zone cu vânturi dominante puternice) se va prevedea şi o lipire suplimentară cu
mastic aplicat la rece, în benzi continui sub linia de fixare.
52
Art.182
Pentru bardouri, pornind de la tebelul de la Art.165, valoarea lungimii părţii expuse (văzute) P se
determină cu formula: P=(1 – R)/2; unde l este lăţimea totală utilă a bardoului.
Fig.18: Exemplificare mod de poziţionare
Art.183
Fixarea bardourilor pe suportul continuu sau discontinuu se face mecanic, prin cuie şi prin lipirea
elementelor între ele.
(1) Fixarea mecanică se va face cu minim un cui în dreptul fiecărui decroş (decupaj) şi cu câte un cui la
fiecare extremitate a bardoului, la 20 – 30 mm deasupra decroşului (fiecare fixare mecanică va
traversa cel puţin două rânduri de bardouri).
Fig.19: Exemplificare mod de fixare simplă
(2) Pentru pante p>200%, fixarea mecanică va fi suplimentată cu câte un cui în dreptul fiecărui decroş
(la 30 mm, stânga – dreapta axului decroşului); acest mod de fixare este recomandat şi în zone de
situare izolate şi/sau cu vânturi puternice, indiferent de pantă.
Fig.20: Exemplificare mod de fixare dublă (întărită)
Art.184
Bardouri prevăzute cu bandă autoadezivă
(1) Pentru suprapuneri R<80 mm nu este necesară o lipire suplimentară faţă de banda autoaderentă cu
care este prevăzut bardoul;
53
(2) Pentru suprapuneri R>80 mm este necesară o lipire suplimentară în puncte, în dreptul terminaţiei
fiecărui decroş şi la marfinea bardoului;
(3) Acelaşi mod de lipire suplimentară se va face şi în zonele cu altitudine mai mare de 800 m şi în
zonele cu viteze de referinţă a vântului ≥ 30 m/s (din zonarea valorii fundamentale a vitezei de
referinţă a vântului), în special pe versanţii expuşi direcţiei vântului dominant;
(4) Pentru pantă p>200% se va face o lipire suplimentară prin sudură cu flacăra sau cu adeziv la rece, a
fustei bardoului superior pe bardoul inferior.
Fig.21: Exemplificare mod de lipire suplimentară
Art.185
Bardouri fără bandă autoadezivă
(1) În general, lipirea în puncte se va face pe capul cuielor de fixare mecanică a bardourilor;
(2) Pentru suprapuneri R>80 mm, lipirea în puncte se va face în dreptul terminaţiei fiecărui decroş şi la
marginile bardoului (lipirea bardourilor care nu au bandă autoadezivă şi lipirea suplimentară a
bardourilor care au bandă autoadezivă se va face cu masticul – adeziv special, furnizat de
producătorul de bardouri).
Fig.22: Exemplificare mod de lipire în puncte a bardourilor fără bandă autoadezivă
Art.186
Detalii specifice de execuţie (informativ)
(1) Streaşină dreaptă: se realizează prin intermediul unei copertine metalice
(tablă zincată) de protecţie a marginii suportului pe minim 10 cm, fixată mecanic prin cuie. Peste
aeasta se montează un rând de bardouri pozate ionvers, cu poala debitată drept (linear), cu fixare
mecanică prin cuie şi bandă de lipire cu mastic (la rece). Deasupra se pozează primul rând de
bardouri;
54
Fig.23: Exemplificare execuţie streaşină
(2) Pazie: se realizează prin intermediul unor copertine metalice (tablă zincată) profilate specific
alcătuirii terminaţiei de margine;
(3) Coamă (doi versanţi): se realizează prin intermediul unor copertine metalice de coamă, simplu
profilat sau cu profil compus de şipcă de coamă sau prin suprapunerea şi sudarea cu flacăra de
cupon din bardou debitat trapezoidal, îndoite pe mijloc şi suprapuse minim 5 cm peste şirul cuielor
de fixare sau prin suprapunerea şi sudarea cu flacără de cupoane din membrană hidroizolantă
bituminoasă autoprotejată (similar cu autoprotecţia bardourilor), îndoite pe mijloc şi suprapuse
minim 5 cm peste şirul cuielor de fixare.
(4) Dolie: se realizează în diverse moduri prin intermediul unei membrane
bituminoase autoprotejată (cu protecţie similară cu cea a bardourilor) de minim 1,00 m lăţime
pozată longitudinal, axată pe linia doliei. Membrana de dolie se fixează mecanic prin cuie pe
marginile longitudinale şi se lipeşte prin sudură pe mijloc (50 cm);
(5) Racord la verticală: se realizează prin intermediul unui cupon de bardou îndoit, sudat pe suprafaţa
verticală, pe minim 25 cm (ca strat suplimentar de întărire a scafei) peste bardouri, cu cordon
longitudinal de lipire din mastic special. Marginea superioară, verticală se asigură cu profil specific
fabricat (metalic sau polimeric) sau manufacturat (şorţ tablă) fixat mecanic pe verticală şi etanşat cu
cordon de chit/mastic elasto-plastic.
Art.187
Fixarea elementelor plane pe suport se face mecanic, de regulă, prin minim câte două cuie sau şuruburi
pentru lemn pe element, conform recomandărilor producătorului. Fixarea mecanică se recomandă a se
realiza cu şuruburi sau cuie protejate anticoroziv. Fixarea se mai poate face prin agrafe speciale şi cuie;
în climat montan şi la pantă >200% se vor prevede fixări suplimentare cu agrafe speciale.
Art.188
Montarea elementelor plane din fibrociment pe suport discontinuu se face conform următoarelor
exemplificări
Fig.24: Exemplificare de aşezare a elementelor din fibrociment de 40×44 cm (tip paralelogram)
Fig.25: Exemplificare de aşezare a elementelor din fibrociment de 40×40 cm (rombice)
55
Fig.26: Exemplificări de aşezare a elementelor din fibrociment de 40×30 cm
model dreptunghiular
Fig.27: Exemplificări de aşezare a elementelor din fibrociment model dreptunghiular cu două colţuri teşite
Fig.28: Exemplificări de aşezare a elementelor din fibrociment model tip şindrilă cu margine rotunjită
Fig.29: Exemplificări de aşezare a elementelor din fibrociment model tip şindrilă cu margine în unghi;
56
Fig.30: Exemplificări de aşezare a elementelor din fibrociment model tip ţiglă solzi (margine semirotundă); coamă,
câmp şi streaşină
Art.189
Montarea elementelor plane din ardezie se face conform următoarelor exemplificări:
Fig.31: Exemplificare de aşezare a elementelor din ardezie, diferite modele, montate în simplu strat
57
CAPITOLUL VIII: Prevederi şi principii de realizare a învelitorilor din elemente tip
ţigle şi olane
Art.190
Elemente trase şi/sau presate, profilate sau profilat-amprentate, alcătuite în general din ceramică, beton
(mortar de ciment) şi în mică măsură din materiale polimerice, metalice sau sticlă, montate prin
suprapunere.

Art.191
Tip învelitoare: discontinue.
Art.192
(1) Elementele de învelitoare sunt produse în următoarele tipuri de conformări:
a) elemente trase sau profilate, tip ţigle şi olane realizate de regulă, din ceramică sau beton [tip
ţigle speciale, ţigle cu îmbucare (cu unul sau mai multe profile de îmbucare longitudinale sau
transversale), ţigle cu glisare longitudinală sau transversală (cu îmbucare longitudinală sau
transversală), cu suprapunere la vârf variabilă, cu suprapunere laterală variabilă, ţigle plane,
ţigle de acoperire (profilate în S), ţigle canal (în formă de jgheab tip de curs şi/sau de acoperire),
cu diferite profilaturi de îmbinare/îmbucare sau cu diferite tipuri de accesorii (accesorii
coordonate, care se aliniază şi îmbin/îmbucă cu ţigle de câmp şi accesorii necoordonate, la care
nu este necesar să fie aliniate şi îmbinate/îmbucate cu ţiglele de câmp)];
b) elemente profilat-amprentate pot fi prevăzute cu amprenturi pentru poziţionare pe riglele suport
(ciocuri) şi pentru asigurarea îmbinărilor între ele;
c) elementele tip ţiglă/macroţiglă pot avea terminaţia (marginea inferioară) conformată drept, curb
(tip solzi) sau mai rar, în unghi;
d) elementele tip olane/macroolane au terminaţia (marginea inferioară) conformată drept;
e) elementele accesorii precum şi elementele tip ţiglă majorte (lăţimea=1½ din lăţimea ţiglei
curente de câmp) sunt destinate rezolvării acoperirii marginilor, conturului, câmpului,
versanţilor de acoperiş şi rezolvării diferitelor detalii de racord ;
f) elementele tip olane simple, se fabrică într-un singur tip, pentru învelirea suprafeţelor de câmp
curent şi pentru rezolvarea detaliilor (coamă, pazie).
(2) Toate tipurile de ţigle şi olane se produc industrial; într-o mică măsură olanele (simple) din
ceramică se pot produce local, manufacturat;
(3) Elementele ceramice pot fi natur sau glazurate pe suprafaţa iar cele din beton pot fi natur, colorate
în masă şi/sau peliculizate pe suprafaţă;
(4) Dimensiuni de fabricare: se produce o gamă foarte mare de ţigle/macroţigle şi olane/macroolane, cu
tipo-dimensiuni şi profilaturi variate.
Art.193
(1) Elemente tip ţigle:
a) panta învelitorii va fi cea prevăzută de producător pentru fiecare tip de produs; panta pentru
ţigle solzi aşezate simplu este de minim60% şi de maxim 175%, pentru cele aşezate dublu este
de minim 45% şi de maxim 175% iar panta pentru macroţigle/macroolane este, de regulă de
minim 26% şi de maxim 175% (pantele maxime, de 175% pot fi depăşite în anumite condiţii de
fixare, prevăzute de producător);
58
b) suportul elementelor tip ţiglă poate fi: un singur rând de şipci fără astereală (nu se recomandă în
zonele cu precipitaţii abundente şi vânturi puternice) sau pe două rânduri de şipci (primul rând
de şipci fiind montat în lungul căpriorilor) pe astereală, cu folie anticondens;
c) şipcile suport sunt de regulă din lemn de răşinoase cu secţiunea minimă de 24×38 mm sau
24×48 mm;
d) pozarea elementelor tip ţiglă se face prin: aşezare simplă (fiecare element tip ţiglă are trei
puncte de sprijin) sau aşezare dublă, suprapus;
e) folia de protecţie anticondens se montează, de regulă, sub şipci, pe căpriori sau pe astereală.
(2) Elemente tip olane: suport continuu, din astereală sau beton armat sau suport discontinuu din rigle
montate în lungul pantei pentru olanele montate în sistem uscat;
a) panta învelitorii va fi cea prevăzută de producător pentru fiecare tip de produs de învelitoare;
panta pentru olane este, de regulă, de minim 25% şi de maxim 70%;
b) posibilitatea realizarii învelitorilor cu rupere de pantă sau în plan curb, conform prevederilor
producătorului; în general, unghiul de rupere de pantă (sau al tangentei la planul curb) nu poate
fi mai mare de 15° (25%);
c) panta şi suprapunerea într-un singur rând pentru învelitorile din olane simple va fi:
pantă minimă % 26 28 30 32 34 36 38 40 42 44 ≥ 46
Suprapunerea minimă
pentru zone cu
precipitaţii:
sub 400 mm 150 140 135 130 125 120 115 110 100 100 70
400-600 mm - 150 145 140 135 130 125 120 110 100 70
peste 600 mm - - - 150 145 140 135 130 120 100 70

Art.194
Niveluri de performanţă calitativă (definite în SR EN 1304:2005 „Ţigle şi accesorii din argilă arsă.
Definiţii şi specificaţii de produs”, SR EN 539-1:2006 „Ţigle di argilă arsă pentru acoperiri
discontinue. Determinarea caracteristicilor fizico-mecanice. Partea 1: Încercarea impermeabilităţii”, SR
EN 539-2:2006 „Ţigle din argilă arsă pentru acoperiri discontinue. Determinarea caracteristicilor fizice.
Partea 2: Încercarea rezistenţei la îngheţ”, SR EN 490:2005 „Ţigle şi accesorii de beton pentru
învelitori de acoperiş şi placări de pereţi. Specificaţii de produse”, SR EN 490:2005/A1:2006 „Ţigle şi
accesorii de beton pentru învelitori de acoperiş şi placări de pereţi. Specificaţii de produse” şi SR EN
491:2006 „Ţigle şi accesorii de beton pentru învelitori de acoperiş şi placări de pereţi. Metode de
încercare”.
(1) Menţinerea calităţilor fizico-mecanice şi a aspectului sub acţiunea factorilor şi agenţilor de mediu
(condiţii normale, moderate), în special sub influenţa radiaţiilor infraroşii şi ultraviolete. Este
realizată prin puritatea argilei şi apei, fără a se evidenţia neomogenităţi, incluziuni (calcar),
cristalizări de săruri, etc. (de regulă, nu sunt rezistente în medii cu poluare acidă);
(2) Stabilitate dimensională:
a) elemente ceramice: abateri de planeitate: ≤ 2,0% pentru elementele cu lungimea ≤ 300 mm;
abateri dimensionale în lungime: ± 2,0 mm;
b) elemente din beton: abateri ale nervurilor ± 3,0 mm (± 5mm pentru elemente cu profilaturi);
abateri dimensionale în lungime: ± 4,0 mm; abateri de la unghiul drept: ± 4,0 mm; abateri de
planeitate: ≤ 3%.
(3) Rezistenţă la gelitivitate:
a) elemente ceramice: fără deteriorări la min 24 cicluri de îngheţ la -15 C şi dezgheţ la +15 C;
b) elemente din beton: idem, la min 25 cicluri.
59
Art.195
Ambalare transport: ambalarea şi transportul se face în pachete, paletizat şi/sau containerizat, cu măsuri
de protecţie împotriva spargerii.

Art.196
Elementele tip ţigle şi olane, ceramice sau din beton, sunt utilizabile de regulă, la construcţii civile, fără
restricţii privind zonarea geoclimatică de amplasare şi a clasei sau categoriei de importanţă a clădirii; se
vor lua măsuri sporite de fixare sau utilizare cu precauţie în zonele alpine (zona IV climatică pentru
perioada de iarnă), în zonele cu vânturi puternice şi în zonele cu clasa de expunere la cutremure III şi
IV, în special la acoperişurile aflate în zone de circulaţie (este necesar spaţiu de protecţie împotriva
căderii elementelor de la înălţime).
Art.197
(1) Învelitoarele din elemente tip ţiglă şi olane pot fi utilizate la acoperişuri cu forme simple, cu
versanţi plani, curbi (curbură mică) sau cu ruperi de pantă (maxim 25%), cu streaşina cu scurgere
liberă (la picătură) sau la jgheaburi exterioare; este recomandabilă evitarea doliilor rezultate din
intersecţia versanţilor, sau asigurarea etanşeităţii pe aceste zone cu hidroizolaţie locală sub
elementele de învelitoare (şi/sau elemente din tablă plană);
(2) Elementele tip ţigle şi olane (fiind casante), nu se prevăd la acoperişurile ce necesită circulaţie
ocazională; pentru verificarea şi întreţinere sunt necesare măsuri speciale pentru asigurarea de
puncte de ancorare, de podine şi/sau scări, împotriva alunecării sau căderii de la înălţime;
(3) Coamele, paziile, streşinile, elementele de ventilaţie, străpungerile, sistemele parazăpezi, etc., se
vor rezolva cu piese special formate conform prevederilor producătorului.
Art.198
(1) Suportul învelitorii va fi de regulă, din şipci şi/sau astereală din lemn;
(2) Fixarea elementelor tip ţigla se face conform prevederilor producătorului, pe şipci,
în cuie, şuruburi pentru lemn sau legături din sârmă tratate anticoroziv (zincate, cadmiate, etc.);
(3) Fixarea elementelor tip olane se face pe suport continuu, hidroizolat, prin simplă
aşezare în mortar sau în sistem uscat, pe rigle montate în lungul pantei, funcţie de pantă şi de
condiţiile climatice, conform prevederilor producătorului.
Art.199
(1) Învelitorile din elemente tip ţigle şi olane pot închide spaţii cu sau fără condiţionare termică:
învelitorile din elemente tip ţigle, peste spaţii condiţionate termic, vor fi cu aşezare dublă şi vor fi
prevăzute cu două rânduri de şipci şi folie anticondens;
(2) Acoperişurile cu învelitori tip ţiglă (ţiglă solzi)pot fi considerate de tip ventilat (datorită posibilităţii
de circulaţie a aerului printre rosturile elementelor) dar se vor respecta prevederile producătorului
privind numărul şi repartiţia pieselor conformate pentru accesul şi evacuarea aerului.
SECŢIUNEA a 5-a: Principii privind proiectarea învelitorilor cu elemente tip ţigle şi

olane
Art.200
Pantele vor fi conform indicaţiilor fabricantului pentru fiecare tip de produs; de regulă panta minimă
pentru ţiglele profilate este de 30%-40%, pentru ţiglele solzi este de 70% iar pentru olane este de 26%.
60
Art.201
Suportul din şipci şi/sau astereală din lemn va fi uscat, tratat biocid şi ignifugat.
Art.202
Elementele ce străpung şi depăţesc planul învelitorii vor fi protejate cu membrană hidroizolantă şi/sau
cu elementele de tinighigerie.

pentru elementele tip ţigle şi olane:
Art.203
(1) Elementele de bordare vor fi ancorate/fixate întărit pe conturul suprafeţei de învelitoare pentru a
preveni eventualele degradări ca efecte ale acţiunii factorilor de mediu (vânt, zăpadă, gheaţă);
(2) Orice instalaţie, agregat, etc., montat peste planul învelitorii va fi pozat şi fixat pe structura de
rezistenţă (grinzi, căpriori; nu pe astereală sau rigle).
Art.204
(1) Elementele tip ţigle şi olane, ceramice sau din beton, nu sunt combustibile dar elementele suport
din lemn sunt combustibile;
(2) Elementele tip ţigle şi olane transparente/translucide, montate local pentru iluminare de gardă a
spaţiului interior, sunt polimerice sau din sticlă; cele polimerice sunt combustibile.
Art.205
Siguranţă în exploatare:această cerinţă nu impune condiţii specifice faţă de cele prevăzute la Art.18.(3).
Art.206
Igienă, sănătate şi mediu: această cerinţă nu impune condiţii specifice faţă de cele prevăzute
la Art. 18.(4).
Art.207
Protecţia împotriva zgomotului: învelitorile din elemente tip ţigle şi olane asigură un indice de izolare
la zgomot aerian şi de impact minim, funcţie de masa elementelor şi de modul de montare şi fixare.
Art.208
Economia de energie: învelitorile din elemente tip ţigle şi olane nu asigură o izolare termică
semnificativă, necesară pentru a fi luată într-un calcul practic.
SECŢIUNEA a 7-a: Principii privind execuţia învelitorilor cu elemente tip ţigle şi olane
Art.209
Se vor respecta prevederile producătorului privind execuţia.
Art.210
Elementele tip ţigle şi olane vor fi sortate încât să nu prezinte ciobituri, crăpături sau intruziuni de
calcar iar suprafaţa să fie omogenă, fără rugozităţi.
Art.211
La învelitorile din ţigle solzi, aşezate simplu, primul rând de la poale şi ultimul rând de la coamă vor fi
duble.
61
Art.212
La montarea ţiglelor solzi aşezate simplu, suprapunerea va fi executată astfel ca în dreptul unei şipci să
fie trei ţigle iar între şipci să fie minim două ţigle.
Fig.32: Exemplificare de principiu de pozare a ţiglelor solzi aşezate simplu
Art.213
Rândurile de ţigle de orice tip se vor decala, transversal liniei de pantă cu o jumătate din lăţimea ţiglei.
Art.214
La învelitorile din ţigle solzi aşezate dublu, toate rândurile vor fi duble, astfel încât în dreptul unei şipci
să rezulte minim patru ţigle.
Fig.33: Exemplificare de principiu de pozare a ţiglelor solzi aşezate dublu
Art.215
Toate elementele tip ţigle se vor aşeza pe şipci astfel încât să se asigure o rezemare perfectă pe toate
laturile.
Art.216
Elementele tip ţigle se vor fixa pe şipci, cu sârmă protejată anticoroziv (zincată), astfel:
a) la clădirile adăpostite aflate în zone fără vânturi dominante puternice (v <25 m/s), elementele tip
ţigle se vor fixa la fiecare două rânduri;
b) pe conturul versanţilor şi în jurul elementelor ce străpung planul învelitorii, pe circa 0,50-0,60 m
lăţime, pe versanţii ce sunt spre căi de circulaţie şi la clădirile neadăpostite şi/sau aflate în zone cu
vânturi dominante puternice (v >25 m/s) precum şi în zone cu potenţial seismic ridicat, elementele
tip ţigle se vor fixa la fiecare rând.
Art.217
62
Montarea olanelor se face astfel:
a) elementele tip olane se montează, de regulă, pe suport continuu din astereală din lemn sau pe suport
rigid din beton, amorsate şi izolate cu membrană bitumată blindată, pe care se aşază un rând cu
concavitatea în sus şi cu partea lată spre coamă iar peste acestea se aşază celălalt rând cu
concavitatea în jos cu partea lată spre streaşină; olanele se vor suprapune pe linia de pantă cu minim
4 cm;
b) elementele tip olane se pot monta în sistem uscat, pe suport continuu din astereală sau discontinuu
din şipci montate în lungul pantei, fixate prin cuie sau legături din sârmă (protejate anticoroziv).
Fig.34: Exemplificare de principiu de pozare olane în sistem uscat
Art.218
Fixarea olanelor pe suport se va executa în benzi din mortar din ciment (M50, fără adaos de var) şi cuie
cu cap conic, (protejate anticoroziv), astfel:
a) pentru pante <40% şi în zone adăpostite, fără vânturi dominante puternice (v <25 m/s): din 8 în 8
rânduri legături longitudinale şi transversale cu mortar de ciment, între primul şi al doilea rând,
după ce în prealabil primul rând a fost fixat mecanic cu cuie cu cap conic, protejate anticoroziv;
b) pentru pante >40% şi <50% şi în zone izolate şi/sau cu vânturi dominante puternice (v >25 m/s şi
<30 m/s): legăturile menţionate vor fi din 5 în 5 rânduri;
c) pentru pante >50% şi în zone izolate şi/sau cu vânturi dominante puternice (v >25 m/s): legăturile
menţionate vor fi din minim 3 în 3 rânduri;
d) pe conturul versanţilor învelitorii (coamă, dolie, streaşină, calcane, atice, etc.), longitudinal şi
transversal, pe minim 60 cm sau 3 rânduri se vor fixa continuu cu mortar şi cuie cu cap conic.
63
CAPITOLUL IX: Prevederi şi principii de realizare a învelitorilor din materiale locale,
tradiţionale, manufacturate
SECŢIUNE 1: Obiect
Art. 219
Învelitori din materiale celulozice:
a) elemente plane din lemn (şiţă şi şindrilă);
b) snopi din paie sau stuf (există şi sisteme de învelitoare numai din nuiele, care nu asigură
etanşeitatea, având rol practic de protecţie solară).

Art.220
Elementele plane din lemn sunt învelitori tip discontinue
(1) Elementele plane din lemn se produc manufacturat, pe plan local, în special în zonele de deal şi
munte;
(2) Elementele plane din lemn se produc, de regulă, din lemn de răşinoase sau din fag;
(3) Elemente tip şiţă şi şindrilă (caracteristice României):
a) şiţa este similară ca format general cu şindrila, cu terminaţia inferioară dreaptă, dar şiţa este mai
subţire şi mai îngustă decât şindrila;
b) şindrila are terminaţia inferioară dreaptă, în unghi, semirotundă sau dreaptă cu marginile
concave, funcţie de tradiţia zonei geografice de situare; şindrilele au marginile longitudinale
crestate în lambă şi uluc sau dreaptă (la montaj în imitaţie de lambă şi uluc);
c) dimensiunile uzuale ale elementelor celulozice tip şiţă: lungimea 30 cm; 35 cm; 40 cm; 50 cm
sau 60 cm; lăţimea între 7 cm şi 14 cm; grosimea 5 mm ÷ 7 mm;
d) dimensiunile uzuale ale elementelor celulozice tip şindrilă (secţiunea trapezoidală): lungimea 35
cm; 40 cm sau 50 cm; lăţimea între 5 cm şi 13 cm; grosimea marginii cu lambă este de
cca.3 mm iar a marginii cu uluc este de cca.15 mm cu adâncimea ulucului de minim 10 mm.
Fig.35: Exemplificare: secţiune prin şindrilă
(4) Alte tipuri de elemente (caracteristice zonelor învecinate României dar cu reprezentare şi în
România):
a) scândura cu uluc pentru învelitori: lungimea de regulă este cea a versantului acoperişului;
lăţimea de la 15 cm la 22 cm şi grosimea de 19 mm, 22 mm şi 25 mm;
b) şindrila finlandeză: asemănătoare şindrilei dar mai lungă;
c) plăcuţa din lemn (şindrila lungă): asemănătoare şindrilei dar mai lată;
d) draniţa: asemănătoare şiţei dar cu lungime şi lăţime redusă (L=100÷120 cm; l=9÷13 mm).
Art.221
Învelitorile cu snopi din paie sau stuf sunt învelitori tip discontinue
(1) Paiele utilizate pentru învelitori sunt din secară (cele mai bune), grâu şi ovăz, treierate de preferinţă
manual: paie scurte 50÷60 cm; paie lungi 80÷100 cm.
64
(2) Stuful utilizat pentru învelitori se recoltează toamna şi iarna iar lungimea este
cuprinsă între 1,20 m şi 1,50 m (după tăierea spicului).
Art.222
Învelitori din argilă cu paie sau cu stuf precum şi din nuiele (mai puţin utilizate în România): învelitori
tip semidiscontinue, realizate prin suprapunerea snopilor din paie sau stuf înglobate şi lipite cu mortar
din argilă grasă sau din panouri din nuiele împletite impregnate cu argilă grasă, toate acoperite cu un
strat de cca.15 cm din mortar de argilă grasă, în unul sau mai multe straturi.

Art.223
Niveluri de performaţă calitativă ale elementelor plane din lemn
(1) Elementele plane din lemn trebuie să fie debitate din lemn uscat şi să nu prezinte crăpături şi/sau
noduri;
(2) Elementele plane din lemn vor fi sortate dimensional, astfel ca pe un versant de acoperiş, toate să
aibă aceleaşi dimensiuni, cu abateri dimensionale de maxim 5%;
(3) Elementele plane din lemn vor fi tratate biocid şi ignifug în soluţii care să nu modifice semnificativ
aspectul natural.
Art.224
Niveluri de performaţă calitativă ale învelitorilor cu snopi din paie de stuf
(1) La confecţionarea snopilor se vor utiliza paie sau stuf, uscate, cu spargeri minime ale tulpinii (în
special la stuf);
(2) Snopii vor fi conformaţi dimensional (lungime, diametrul bazei) egali;
(3) Snopii din paie sau stuf vor fi confecţionaţi numai din paie sau tulpini de stuf, fără amestec cu alte
vegetale (buruieni, frunze, spice, etc.);
(4) Snopii din paie sau stuf vor fi trataţi biocid şi ignifug în soluţii care să nu modifice semnificativ
aspectul natural.

Art.225
(1) Învelitorile din materiale locale, tradiţionale, manufacturate (celulozice) sunt utilizabile la
construcţii, de regulă, de clasă şi categorie de importanţă redusă, în specificul tradiţional al zonei, la
următoarele categorii funcţionale de clădiri: locuinţe; clădiri de agrement (turistice, agroturistice);
clădiri de cult (în specific local); clădiri agricole; clădiri industriale locale (pescării, artizanat, mică
producţie); clădiri depozitare; clădiri de patrimoniu şi monumete istorice, în specific;
(2) Învelitorile din materiale celulozice pot fi concepute la acoperişurile clădirilor noi, pentru redarea a
specificului local, numai ca impresie vizual-estetică, prevăzute peste învelitori moderne de tip
continuu sau semicontinuu, etanşe la apă; în acest caz învelitoarea va avea rol estetic, specific
zonei, fără a se pune problema de etanşeitate la scurgerea apei pe versant, aceasta realizându-se în
condiţii de siguranţă la nivelul învelitorii mascate, de bază.
Art.226
Concepţia şi realizarea învelitorilor din materiale celulozice este variată, constituind o îndeletnicire
meşteşugărească, fiind determinată de tradiţia specifică diferitelor zone etnogeografice şi perioade de
timp.
Art.227
(1) Acoperişurile vor fi concepute în formate cât mai simple (cu doi/patru versanţi) cu versanţi plani
sau curbi (pot comporta ruperi de pantă);
65
(2) Coamele secundare realizate din elemente plane din lemn vor fi rotunjite iar coama principală se va
realiza cu depăşirea elementelor (peste linia de coamă) cu faţa văzută (ce depăşeşte coama)
orientată spre direcţia vânturilor dominante;
(3) Doliile (dintre versanţi) realizate din elemente plane din lemn pot fi rotunjite sau nu, dar vor fi
etanşate suplimentar prin elemente de tinighigerie şi/sau cu membrane hidroizolante;
(4) Coamele realizate cu snopi din paie sau stuf vor fi rotunjite; în cazuri justificate, se por prevedea
dolii în pantă, cu măsurile suplimetare menţionate la pct.(3);
(5) Elementele de străpungere vor fi etanşate cu elemente de tinighigerie;
(6) Se vor prevedea măsuri speciale de izolare împotriva incendiilor la elementele de străpungere calde.
Art.228
Suportul învelitorilor
(1) Pentru elemente plane din lemn: şipci, prăjini cioplite sau lăturoaie cu distanţa interax funcţie de
lungimea elementelor, de minim 15 cm şi maxim 25 cm (funcţie de lungimea şiţei/şindrilei);
(2) Pentru snopi paie sau stuf: prăjini cioplite sau lăturoaie cu distanţa interax de minim 20 cm şi
maxim 30 cm (modulate funcţie de lungimea snopilor).
Art.229
Prevederi privind relaţia acoperiş-învelitoare
(1) Învelitorile celulozice pot fi considerate învelitori ventilate;
(2) Învelitorile celulozice vor fi prevăzute cu folie substrat (anticondens
sau hidroizolantă), montată pe căpriori, sub riglajul suport al învelitorii.
Art.230
Spaţii interioare, moduri de termoizolare, conforme
(1) Acoperişurile cu învelitori celulozice pot închide spaţii cu condiţionare sau fără condiţionare
termică;
(2) Acoperişurile peste spaţii condiţionate termic vor fi termoizolate sub elementele suport ale
învelitorii, între şi/sau sub căpriorii de susţinere;
(3) Învelitorile cu snopi din paie sau stuf pot avea efect termoizolant (calculabil); în acest caz poate fi
prevăzută o structură termoizolantă sau nu, care va cuprinde bariera contra vaporilor sub structura
termoizolantă prevăzută sau sub învelitoarea propriu-zisă din snopi (poate fi o folie substrat,
hidroizolantă).
SECŢIUNEA a 5-a: Principii privind proiectarea învelitorilor din materiale locale,

manufacturate
Art.231
Elemente plane din lemn (şiţă, şindrilă)
(1) Panta:
a) şiţă sau şindrilă în două straturi: panta minimă 60% (uzual 70%÷180%), maxim până la
verticală;
b) şiţă în trei÷cinci straturi: panta minimă 50% (uzual 60%÷110%), până la verticală.
(2) Suprapunerea longitudinală pentru învelitorile din şiţă sau şindrilă (dreaptă, cu lambă şi uluc şi
finlandeză) este de minim ½ din lungimea elementului; un element de învelitoare sprijină pe trei
puncte pe elementele suport;
(3) Suprapunerea transversală pentru învelitorile din şiţă sau şindrilă dreaptă poate fi:
a) ¼ pentru un rând de elemente – admisă pentru acoperirea spaţiilor deschise, cu etanşeitate
redusă (ex.: şoproane);
66
b) ½ pentru două rânduri de elemente – admisă pentru acoperirea spaţiilor închise, semiânchise
sau deschise, cu etanşeitate medie (ex.: spaţii neclimatizate pentru depozitare sau de lucru,
poduri cu planşeu termoizolat);
c) ⅓ pentru trei rânduri de elemente – admise pentru acoperirea spaţiilor închise, climatizate.
(4) Suprapunerea transversală pentru şindrilă cu lambă şi uluc: uluc cu adâncimea de minim 20 mm
pentru învelitorile într-un rând şi de minim 15 mm pentru învelitorile în două rânduri.
Art.232
Snopi din paie sau stuf
(1) Panta:
a) snopi din paie sau stuf: minim 100%, maxim 200%; se permit pante mai mari, până la verticală,
cu lungimi de maxim 3,0 m, cu prevederea minimă a unui rând suplimentar de snopi şi cu
asigurarea etanşeităţii capetelor superioare ale snopilor;
b) snopi din paie sau stuf cu argilă: minim 85%, maxim 100%;
c) pantele pot fi micşorate, faţă de cele indicate, în cazul în care se prevede un substrat
hidroizolant pe astereală, cu sistem dublu de şipci.
(2) Suprapunerea snopilor va fi de minim ⅔ din lungime;
(3) Snopii se leagă pe astereală la partea superioară şi la minim ½ din lungime; recomandabil la ⅓ din
lungime.

ale învelitorilor celulozice
Art.233
Rezistenţă mecanică şi stabilitate: pe conturul versanţilor, pe minim 0,6 m, elementele de învelitoare
precum şi elementele de bordare vor fi ancorate/fixate întărit pentru a se preveni eventuale degradări ca
efecte ale acţiunii factorilor de mediu (vânt, zăpadă, gheaţă).
Art.234
(1) Învelitorile din materiale celulozice sunt combustibile;
(2) Este necesar a se prevedea tratarea ignifugă, în general, cu produse care să nu modifice aspectul
natural al materialelor de învelitoare;
(3) Elementele suport şi structura şarpantei vor fi ignifugate;
(4) Coşurile de fum (străpungeri calde) vor fi izolate şi asigurate împotriva iniţierii incendiului;
(5) Nu se admite utilizarea altor combustibili fosili în afară de lemn/pelete din lemn;
(6) Se vor prevede sisteme antiscântei speciale la evacuarea gazelor arse, fierbinţi, asigurarea
suplimentară sau dublarea acestora în cazul utilizării altor combustibili; exclusă utilizarea
cărbunilor sau brichetelor din cărbune.
Art.235
Siguranţă în exploatare: această cerinţă nu impune condiţii particulare;de regulă, din motive de estetică,
nu se prevăd elemente de asigurare pentru accesul pe versant dar se vor prevede elemente (mascate) de
ancorare.
Art.236
Igienă, sănătate şi mediu: această cerinţă nu impune condiţii particulare pentru învelitorile din materiale
celulozice; se va avea în vedere posibilitatea dezvoltării unor vegetale (muşchi, licheni) şi a unor
insecte.
67
Art.237
Protecţia împotriva zgomotului
(1) Învelitorile celulozice cu elemente plane din lemn nu asigură un indice de izolare la zgomot aerian
şi de impact semnificativ;
(2) Învelitorile celulozice din paie sau stuf asigură un indice de izolare la zgomot aerian şi de impact
semnificativ, datorită grosimii minime a stratului de paie (>25 cm).
Art.238
Economia de energie
(1) Învelitorile celulozice din şiţă sau şindrilă asigură o izolare termică nesemnificativă;
(2) Învelitorile celulozice din paie sau stuf asigură o izolare termică semnificativă ce poate fi calculată,
funcţie de grosimea stratului de snopi; se poate prevede termoizolare la nivelul planşeului podului
sau termoizolare suplimentară sub învelitoare.
SECŢIUNEA a 7-a: Principii privind execuţia învelitorilor celulozice

Art.239
Condiţii privind execuţia învelitorilor celulozice din şiţă sau şindrilă
(1) Montarea şiţei sau şindrilei se va face în rânduri paralele cu streaşina sau coama, începând de la
streaşină (poală) spre coamă; montarea şiţei se va executa în 2÷5 straturi suprapuse (numărul de
straturi realizându-se prin suprapuneri laterale) iar a şindrilei se va executa în două straturi;
Fig.36: Exemplificare montare şiţă în două şi trei rânduri
(2) La şindrilă, muchia ascuţită (lambă) se introduce în ulucul şindrilei alăturate, cu rosturile paralele
cu linia de cea mai mare pantă; elemente vor fi decalate la fiecare rând cu ½ din lăţime; în câmp (în
secţiune), se vor afla minim câte două şindrile;
(3) La şiţă, în funcţie de numărul de straturi prevăzute, suprapunerile fiecărei şiţe peste cea alăturată
(pentru acelaşi rând) vor fi de ½; ⅔; ¾; 4/5 din lăţime;
(4) Suprapunerile longitudinale vor fi de minim ½; partea vizibilă nu va fi mai mică de 9 cm;
(5) Fiecare element va fi fixat cu un cui, care va străbate şi rândul inferior; capul cuiului va fi acoperit
de rândul superior;
(6) La coamă, şiţa sau şindrila de pe versantul spre vânturile dominante, va depăşi coama cu minim
5 cm; pe coamă se va monta un rând în plus (pot exista diferenţe dimensionale, de conformare sau
de modalităţi de montaj funcţie de zona geografică, cu specificul local).
Art.240
Condiţii privind execuţia învelitorilor celulozice cu snopi din paie sau stuf:
68
(1) Montarea snopilor se face în rânduri paralele cu streaşina, începând de la streaşină (poală) spre
coamă, în straturi succesive;
(2) Primul rând de la streaşină se aplică cu capătul gros spre exterior şi retezat la nivel; straturile
următoare se aplică cu capătul gros spre coamă, cu capetele subţiri libere (îndesate peste stratul
inferior) sau invers, retezate la nivel pentru creerea unui apareiaj orizontal (conform specificului
local);
(3) Snopii se aplică în rânduri paralele cu stratul superior decalat la ½ din lăţimea snopilor; în lungime,
pe linia de cea mai mare pantă, snopii se suprapun minim ⅔ din lungime (în secţiune să fie minim
trei straturi de snopi);
(4) Snopii se leagă pe structura suport cu sârmă zincată sau tradiţional, cu sfoară, în cel puţin două
zone din lungime (1/5 de la capătul superior/gros şi la ½); snopii pot fi legaţi (cusuţi) din mai multe
fascicule subţiri; Snopii pot fi şi „cusuţi” pe structura suport; pot exista şi legături intermediare cu
armare cu baghete din lemn, în diferite sisteme (conform specificului local);
(5) La coamă snopii pot fi suprapuşi pe coamă sau suprapuşi pe coamă cu stratul superior aplicat peste
versantul expus vânturilor dominante sau cu depăşirea coamei cu minim 10 cm (asemănător ca la
şiţă sau şindrilă); sistemele de execuţie ale învelitorilor din snopi variază funcţie de zona
etnogeografică de situare a construcţiei.
Fig.37: Exemplificare acoperiş cu învelitoare cu snopi din paie
69
Fig.37: Exemplificare acoperiş cu învelitoare cu snopi din stuf
70
CAPITOLUL X: Prevederi şi principii de realizare a învelitorilor cu elemente de vitraj
Art.241.
Elemente fixe de vitraj ale învelitorilor (pentru asigurarea unei iluminări naturale a spaţiilor interioare)
sunt produse specifice diferitelor tipuri de învelitori sau cu utilizare exclusivă.
Art.242
Tipuri de elemente de vitraj
(1) Elemente de vitraj realizate din panouri polimerice, într-un singur strat sau complexe cu unul sau
mai multe straturi închise de aer, transparente sau traslucide, profilate longitudinal sau profilat-
amprentate ce pot fi montate local sau în benzi orizontale sau verticale în planul învelitorilor din
panouri metalice profilate sau profilat-amprentate, conform prevederilor Cap.II şi/sau III;
elementele de vitraj au aceeaşi geometrie a profilaturii (şi amprenturii) cu cele ale panourilor
metalice sau metalice profilate ce formează învelitoarea generală;
(2) Elementele de vitraj din panouri polimerice profilate ce pot constitui învelitori exclusive, unitare,
generale, pentru acoperirea spaţiilor fără condiţionare termică;
(3) Elementele de vitraj locale, punctuale, din sticlă sau materiale polimerice, transparente sau
translucide, plane sau profilate, montate în planul învelitorilor din elemente plane suprapuse,
conform cap.VII sau al învelitorilor din elemente tip ţigle şi olane, conform cap.VIII; elementele de
vitraj vor avea acceaşi conformare şi geometrie (a profilaturii) cu cele de învelitoare;
(4) Nu fac parte din prezentul normativ luminatoarele continue din elemente plane, profilate sau curbe
montate pe sistem propriu de rebord precum şi luminatoarele tip ferestre de versant, tabachere sau
cupolete, prevăzute cu sistem propriu de rebord; toate acestea necesită un sistem de racordare
etanşă la învelitoarea de câmp şi depăşesc planul învelitorii.
SECŢIUNEA a 2-a: Elemente definitorii privind sistemul de învelitoare

Art.243
Sisteme de iluminare generală sau intercalată în învelitorile din panouri profilate (simplu sau
complexe) situate, de regulă în benzi în lungul liniei de pantă sau perpendicular pe aceasta (benzile pot
avea lăţimea modulată la una sau mai multe lăţimi nominale ale panoului de vitraj şi lungimea
modulată funcţie de distanţa dintre panele de susţinere (până la acoperirea întregului versant) sau
sisteme de vitrare locale, punctuale pentru iluminarea de gardă, având dimensiunile elementelor de
învelitoare generală în care se intercalează.
Art.244
Categorii funcţionale:
a) elemente de vitraj difuzante sau nedifuzante (după modul de percepţie a imaginii prin acestea);
b) elemente de vitraj transparente sau translucide clasificate în 5 categorii funcţie de valoarea
nominală a transmisiei luminii LT (LT ≥ 85%; 85%>LT ≥ 75%; 75%>LT ≥ 65%; 65%>LT ≥ 50%;
LT<50%)
Art.245
Caracteristici
(1) Învelitori discontinue sau semicontinue;
(2) Materiale de vitrare:
a) sticlă presată;
b) sticlă securizată simplă sau armată;
c) materiale polimerice transparente sau translucide (toate tipurile de elemente) din policarbonat
(PCC), poliester simplu (PES) sau armat (PAS), polimetacrilat de metil (PMM), policlorură de
vinil (PVC), etc., natur sau protejate cu diverse pelicule sau filme subţiri.
71
(3) Grosimi: pentru produsele polimerice, în general, de la 0,8 mm la 1,7 mm, funcţie de materialul
polimeric din care sunt fabricate, produsele din sticlă au grosimi similare cu elementele de
învelitoare în care se intercalează.
Art.246
(1) Elementele de vitraj din panouri profilate sau profilat-amprentate (simple sau multistrat) se
montează pe sistemul suport de rigle, similar cu cel al panourilor metalice sau nemetalice profilate
sau profilat-amprentate;
(2) Elementele de vitraj tip locale, punctuale, se montează şi fixează pe sistemul suport de rigle, similar
cu învelitorile din elemente plane, polimerice, suprapuse sau cu învelitorile din ţigle/olane;
(3) Elementele de vitraj vor fi însoţite, de regulă, de produsele specifice pentru asigurarea
montajului/fixării.
Art.247
Panta:
(1) Panta elementelor de vitraj din panouri profilate sau profilat-amprentate, de regulă este similară cu
panta învelitorilor din panouri metalice sau nemetalice profilate, cu conformare similară;
(2) Panta elementelor de vitraj locale, punctuale este cea corespunzătoare elementelor plane sau tip
ţiglă, similare tipo-dimensional;
(3) Panta elementelor de vitraj este indicată de producător funcţie de modul de pozare/montare şi
trebuie să corespundă pantei elementelor de învelitoare în care se intercalează.
Art.248
Ambalare, transport
(1) Ambalarea elementelor de vitraj din panouri profilate se face paletizat sau containerizat;
(2) Ambalarea elementelor de vitraj locale, punctuale se face pachetizat.

Art.249
Nivelurile de performanţă calitativă (definite pentru produsele din materiale polimerice în SR EN
1013-1:2001 „Plăci profilate transparente de material plastic pentru învelitoare de acoperiş monostrat.
Partea 1: Cerinţe generale şi metode de încercare”, SR EN 1013-2:001 „Plăci profilate de material
plastic pentru învelitoare de acoperiş monostrat. Partea 2: Cerinţe specifice şi metode de încercare
pentru plăci de răşină poliesterică armată cu fibre de sticlă (PAS); Partea 3: Cerinţe specifice şi metode
de încercare pentru plăci de policlorură de vinil (PVC) şi Partea 4: Cerinţe specifice şi metode de
încercare pentru plăci de policarbonat (PC)”.
(1) Menţinerea calităţilor fizico-mecanice şi aspectului sub acţiunea factorilor şi agenţilor de mediu
(condiţii nominale, moderate), în special sub influenţa radiaţiilor infraroşii şi ultraviolete precum şi
a rezistenţei la impact;
(2) Menţinerea în timp a nivelului transmisiei luminii.

Art.250
Elementele de vitrare sunt utilizabile la construcţii civile, industriale şi agricole, fără restricţii privind
zona geoclimatică de amplasare şi a categoriei de importanţă a clădirii.
Art.251
Configuraţia acoperişului: conform prevederilor enunţate pentru învelitorile din panouri profilate, din
elemente plane suprapuse sau din elemente tip ţigle sau olane, de regulă, cu versanţi plani; elementele
de vitrare din panouri profilate permit curburi, conform indicaţiilor producătorului.
72
Art.252
Suportul învelitorii
(1) Elementele de vitraj din panouri profilate sau profilat-amprentate se montează pe suport din rigle cu
suprafaţa de reazem/contact de minim 50 mm lăţime; fixarea se face conform indicaţiilor
producătorului, cu mijloace mecanice (şuruburi autofiletante, autotarodente, cuie speciale, etc.)
prevăzute cu elemente de etanşare şi de protecţie (garnituri etanşare, căpăcele protecţie);
(2) Elementele de vitraj locale, punctuale, se montează pe suport din rigle, similar cu fixarea
elementelor plane suprapuse sau a celor tip ţigle sau olane.
Art.253
(1) Elementele de vitraj din panouri profilate sau profilat-amprentate (simple într-un strat) şi
elementele locale, punctuale vor închide spaţii fără condiţionare termică închise sau deschise;
(2) Elementele de vitraj bistrat sau multistrat, profilate vor închide, de regulă, spaţii condiţionate
termic.
SECŢIUNEA a 5-a: Principii privind proiectarea învelitorilor cu elemente de vitraj

Art.254
Panta minimă şi maximă: conform precizărilor producătorului în concordanţă cu pantele învelitorilor în
care sunt cuprinse (intercalate).
Art.255
Pozarea, suprapunerea elementelor de vitraj: conform precizărilor producătorului şi, unde este cazul, în
concordanţă cu profilaturile (geometria) învelitorilor în care sunt cuprinse (intercalate).

ale elementelor de vitrare
Art.256
Rezistenţă şi stabilitate: se pun condiţiile particulare specifice învelitorilor în care sunt cuprinse sau cu
care se aseamănă.
Art.257
Securitate la incendiu: elementele de vitraj din materiale polimerice sunt, de regulă, combustibile,
degajă gaze nocive la ardere şi produc picături fierbinţi sau arzânde; cele din sticlă la temperaturi înalte
se pot sparge şi produc cioburi;
Art.258
(1) Asigurarea accesului la elementele de vitraj, pentru întreţinere;
(2) Asigurarea la spargere a vitrajului (unde este cazul);
(3) Asigurarea împotriva efracţiei;
(4) Asigurarea etanşeităţii la apă, aer şi praf, în special la elementele ce închid spaţii condiţionate
termic;
(5) Prevederea, după necesităţi, la elementele de vitraj dublustrat sau multistrat, cu elemente de
ocultare.
Art.259
Igienă, sănătate şi mediu:această cerinţă nu impune condiţii particulare faţă de cele prevăzute
la Art.18.(4).
73
Art.260
Protecţia împotriva zgomotului: asigurarea protecţiei împotriva zgomotului aerian, în special la
elementele de vitraj ce închid spaţii condiţionate termic, funcţie de produs şi de alcătuirea sa.
Art.261
Economia de energie
(1) Elementele de vitraj într-un singur strat nu asigură izolare termică;
(2) Elementele de vitraj ce închid spaţii condiţionate termic vor fi concepute în minim două straturi (cu
minim un strat de aer închis).
SECŢIUNEA a 7-a: Principii privind execuţia

Art.262
Execuţia se va realiza conform prevederilor producătorului şi conform prevederilor enunţate pentru
tipurile de învelitori în care sunt cuprinse (intercalate) sau cu care se aseamănă.
74
Anexa 1
1. Referinţe tehnice şi legislative
Nr. Publicaţia
Acte legislative
Crt.
0 1 2
1. Legea 10/1995 privind calitatea în construcţii, cu modificările ulterioare MO nr.12/1995
HG 622/2004 privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a produselor MO nr.487/2007
2.
pentru construcţii, cu completările şi modificările ulterioare
3. Legea 50/1991 privind autorizarea lucrărilor de construcţii MO nr.933/2004
Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului şi ministrului MO nr.90/2005
administraţiei şi internelor nr.1822/394/2004, cu modificările şi completările
4.
ulterioare „Regulament privind clasificarea şi încadrarea produselor pentru
construcţii pe baza performanţelor de comportare la foc”
5. HG 28/2008 privind documentaţia tehnico-economică MO nr.48/2008
Ordin MLPAT nr.9/N/15.03.1993 „Regulament privind protecţia şi igiena muncii în -
6.
construcţii”
7. Legea 319/2007 privind securitatea şi sănătatea în muncă MO nr.646/2006
Legea 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor MO nr.633/2006;
8.
Ord.187/2010.
Ordinul MTCT şi MAI 1822/2004 „Regulament privind clasificarea şi încadrarea MO nr.90/2005
9.
produselor pentru construcţii pe baza performanţelor de comportare la foc”
HG 300/2006 privind cerinţele minime de securitate si sănătate pentru şantierele MO nr.252/2006
10.
temporare sau mobile
Nr. Publicaţia
Reglementări tehnice
Crt.
0 1 2
„Normativ privind proiectarea, execuţia şi exploatarea hidroizolaţiilor la clădiri” Ord.607/2003 MO
1.
P.I bis 776/2003
2. „Normativ de siguranţă la foc a construcţiilor” P 118-O 27/N/1999
„Norme generale de protecţia muncii”/2000, elaborate de Ministerul Muncii şi Ord.508 şi 933/2002
3.
Protecţiei Sociale în colaborare cu Ministerul Sănătăţii
„Normativ cadru de acordare şi utilizare a echipamentului individual de protecţia MO nr.189/1995
4.
muncii”, aprobat cu Ordinul nr.225/1995
„Normativ de prevenire şi stingere a incendiilor pe durata executării lucrărilor de Ord.20/N/1994
5.
construcţii şi instalaţii aferente acestora” – C300-1994
6. „Norme generale de apărare împotriva incendiilor” nr.163-2007 MO nr.216/2007
P100-1/2006 „Cod de proiectare seismică – Partea I – Prevederi de proiectare MOnr.803bis/2006
7.
pentru clădiri”
8. P100-3/2008 „Prevederi pentru evaluarea seismică a clădirilor existente” MOnr.647bis/2009
9. CR1-1-3-2005 „Cod de proiectare. Evaluarea acţiunii zăpezii asupra construcţiilor” MOnr.198bis/2006
NP082-2004 „Cod de proiectare. Bazele proiectării şi acţiunii asupra construcţiilor. MO nr.349/2005;
10.
Acţiunea vântului” MO nr.784/2005
11. NP005-2003 „Normativ privind proiectare construcţiilor din lemn” MO nr.671/2003
C125-2005 „Normativ privind proiectarea şi executarea măsurilor de izolare fonică MOnr.460 bis/1995
12.
şi a tratamentelor acustice la clădiri”
C107/0-2002 „Normativ pentru proiectarea şi execuţia lucrărilor de izolaţii termice -
13.
la clădiri”
C107-2005 „Ghid de evaluare a gradului de izolare termică a elementelor de MO nr.1124bis/2005
14.
construcţie ale clădirilor”
GP.111-2004 „Ghid de proiectare privind protecţia împotriva coroziunii a MO nr.441bis/2005
15.
construcţiilor din oţel”
75
Nr.
Standarde
Crt.
0 1
SR EN 14964:2007 „Substraturi rigide pentru învelitoare de acoperiş cu montare discontinuă.
1.
Definiţii şi caracteristici”
SR EN 12056-3:2002 „Reţele de evacuare gravitaţională din interiorul clădirilor. Partea 3:
2.
Sistem de evacuare a apelor meteorice, proiectare şi calcule”
SR EN 1991-1-1:2004 „Eurocod 1: Acţiuni asupra structurilor. Partea 1-1: Acţiuni generale.
3.
Greutăţi specifice, greutăţi proprii, încărcări utile pentru clădiri”
SR EN 1991-1-1:2004/AC:2009 şi a SR EN 1991-1-1:2004/NA:2006 „Eurocod 1: Acţiuni
4. asupra structurilor. Partea 1-1: Acţiuni generale. Greutăţi specifice, greutăţi proprii, încărcări
din exploatare pentru construcţii. Anexă naţională”
5. SR ENV 1187:2003 (metodă de încercare a acoperişurilor la expunerea la foc exterior)
SR EN 13501-5+A1:2010 (clasificare la foc a produselor şi elementelor de construcţii, în baza
6.
rezultatelor încercărilor de expunere la foc exterior)
SR EN 15287-1+A1:2011 – Coşuri de fum. Proiectare, instalare şi punere în funcţiune a
7.
coşurilor de fum. Partea 1: Coşuri de fum pentru aparate de încălzire neetanşe”
SR EN 15287-2:2008 „Coşuri de fum. Proiectare, instalare şi punere în funcţiune a coşurilor
8.
de fum. Partea 2: Coşuri de fum pentru aparate de încălzire etanşe”
SR EN 516:2006 „Accesorii prefabricate pentru învelitori de acoperiş. Instalaţii pentru acces
9.
pe acoperiş. Pasarele, podine, trepte”
SR EN 517:2006 „Accesorii prefabricate pentru învelitoare de acoperiş. Cârlige de siguranţă
10.
pentru acoperiş
SR EN 508-1:2008 „Produse pentru învelitori de acoperiş din foi metalice. Specificaţie pentru
11.
produse autoportante de tablă de oţel, aluminiu sau oţel inoxidabil”
SR EN 494:2005/A1:2006, SR EN 494:2005/A2:2007 şi SR EN 494:2005/A3:2007 „Plăci
12.
profilate şi accesorii de fibrociment. Specificaţii de produs şi metode de încercare”
13. SR EN 534+A1:2010 „Foi bitumate ondulate. Specificaţii de produse şi metode de încercări”
SR EN 544:2006 “Şindrile bituminoase cu armături minerale şi/sau sintetice. Specificaţie de
14.
produs şi metode de încercare
SR EN 492:2005/A1:2006 şi SR EN 492:2005/A2:2007 „Plăci de fibrociment tip ardezie şi
15.
accesorii. Specificaţie de produs şi metode de încercări”
SR EN 12467:2006 „Plăci plane din fibrociment. Specificaţii de produse şi metode de
16.
încercare”
SR EN 12326-1:2004 „Produse din ardezie piatră pentru învelitori şi placări discontinue.
17.
Partea 1: Specificaţii de produs”
SR EN 12326-2:2001/A1:2004 „Produse din ardezie şi piatră pentru învelitori şi placări
18.
discontinue”
19. SR EN 1304:2005 „Ţigle şi accesorii din argilă arsă. Definiţii şi specificaţii de produs”
SR EN 539-1:2006 „Ţigle di argilă arsă pentru acoperiri discontinue. Determinarea
20.
caracteristicilor fizico-mecanice. Partea 1: Încercarea impermeabilităţii”
SR EN 539-2:2006 „Ţigle din argilă arsă pentru acoperiri discontinue. Determinarea
21.
caracteristicilor fizice. Partea 2: Încercarea rezistenţei la îngheţ”
SR EN 490:2005 „Ţigle şi accesorii de beton pentru învelitori de acoperiş şi placări de pereţi.
22.
Specificaţii de produse”
SR EN 490:2005/A1:2006 „Ţigle şi accesorii de beton pentru învelitori de acoperiş şi placări
23.
de pereţi. Specificaţii de produse”
76
0 1
SR EN 491:2006 „Ţigle şi accesorii de beton pentru învelitori de acoperiş şi placări de pereţi.
24.
Metode de încercare”
SR EN 1013-1:2001 „Plăci profilate transparente de material plastic pentru învelitoare de
25.
acoperiş monostrat. Partea 1: Cerinţe generale şi metode de încercare”
SR EN 1013-2:001 „Plăci profilate de material plastic pentru învelitoare de acoperiş
monostrat. Partea 2: Cerinţe specifice şi metode de încercare pentru plăci de răşină
26. poliesterică armată cu fibre de sticlă (PAS); Partea 3: Cerinţe specifice şi metode de încercare
pentru plăci de policlorură de vinil (PVC) şi Partea 4: Cerinţe specifice şi metode de încercare
pentru plăci de policarbonat (PC)”
77
Anexa 2
Corespondenţa între pantă (cm/m), măsura unghiului şi lungimea pantei pentru 100 cm proiecţie
orizontală a acoperişului:
Panta (%) Măsura unghiului Lungimea pantei

(cm/m) (grade/minute/secunde) (cm/m)
5 2º 51’ 45” 100,1
10 5º 42’ 40” 100,5
15 8º 31’ 50” 101,0
20 11º 18’ 35” 102,0
25 14º 02’ 10” 103,0
26,8 15º 00’ 00’’ 103,5
30 16º 42’ 00’’ 104,4
35 19º 17’ 20’’ 105,9
40 21º 48’ 10’’ 107,7
45 24º 13’ 40’’ 109,6
50 26º 33’ 50’’ 111,8
57,7 30º 00’ 00’’ 115,4
60 30º 57’ 50’’ 116,6
70 34º 59’ 30’’ 122,0
80 38º 39’ 40’’ 128,0
90 41º 59’ 20’’ 134,5
100 45º 00’ 00’’ 141,4
120 50º 11’ 40’’ 156,2
140 54º 27’ 45’’ 172,0
170 59º 32’ 40’’ 197,2
173,2 60º 00’ 00’’ 200,0
200 63º 26’ 00’’ 223,6
250 68º 12’ 00’’ 269,2
280 70º 20’ 50’’ 293,3
78
Anexa 3
Condiţii de mediu
Condiţiile mediului exterior, la care sunt expuse învelitorile sunt, în general, complexe şi compuse
dintr-un număr de factori de mediu cu agenţii corespunzători, definiţi prin niveluri de severitate
posibile, ce trebuiesc consideraţi funcţie de zona de situare a construcţiei (învelitorii).
I. Condiţii generale
În tabel sunt indicaţi informativ categorii de factori şi agenţi de mediu cu niveluri de severitate:
Factor de mediu
Niveluri de severitate
Agenţi de mediu-UM
a. CLIMĂ:
 temperatură:
- temperaturi scăzute: ºC; -35; -25; -20; -15; -10; -5; 0
- temperaturi ridicate: ºC; +20; +40; +60; +85; +100; +120;
- variaţie de temperatură: ºC/minut. 0,5; 1; 3; 5;
 umiditatea relativă a aerului: %; 20; 40; 60; 75; 85; 100;
 presiune vânt: KPa; 0,3; 0,55; 1; 2; 3;
 precipitaţii:
- intensitatea (debitul) ploii: l/m2/minut; 0,5; 1; 2; 5; 10; 15;
- viteza de şiroire a apei: m/s; 0,5; 1; 3; 10; 20; 30;
- zăpadă transportată (intensitate): kg/m2/s; 0,5; 1; 3;
- grindină-energ de impact: J; 1; 10; 40; 150, 250;
- radiaţie solară (efecte termice) intensitate: W/m2 300; 500; 700; 1000; 1120;
b. SUBSTANŢE CHIMICE ACTIVE: mg/m³:

 sare marină 300; 1000; 30000; 40000;
 dioxid de sulf 1; 3; 5; 10; 20; 30; 40; 100; 300
 hidrogen sulfurat 0,01; 0,1; 0,3; 0,5; 1; 3; 10; 15; 30; 50; 100;
0,01; 0,1; 0,3; 0,5; 1; 3, 10; 20; 30; 100
 oxizi de azot
0,3; 1; 3, 10; 35; 175
 amoniac
0,01; 0,1; 0,3; 0,6, 1; 3
 clor 0,01; 0,1; 0,5, 1; 5
 acid clorhidric 0,003; 0,01; 0,03; 0,1; 1
 acid fluorhidric
c. SUBSTANŢE MECANIC ACTIVE: 1; 3, 10, 20; 30; 40, 80

 sedimentare pulberi, viteza de sedimentare – mg/m2/h; 0,1; 0,5, 1; 2; 3; 5, 10; 20; 50; 100
 încărcare statică (aglomerare): KPa.
II. Condiţii particulare

Se indică aspectele particulare de caracterizare şi exemplificare a factorilor şi agenţilor de
mediu:
II.1. Ploaie: se caracterizează prin următorii parametri fizici:
- intensitatea ploii;
- distribuţia diametrului picăturii;
- distribuţia vitezei de cădere;
- temperatura picăturilor.
Caracteristicile ploii (de la medie până la lunga durată)
Intensitatea limită Diametrul caracteristic
Tipul de ploaie Viteza de cădere-m/s
superioară-l/h al picăturii-mm
Ploaie uşoară 1,0 0,1-0,5 0,25-1
Ploaie moderată 4,0 0,5-1 1-2
Ploaie intensă 15 1-2 2-4
Ploaie puternică 40 2-5 4-7
Aversă 100 3 6
79
II.2. Grindina: se caracterizează prin următorii parametri fizici ai boabelor de gheaţă:
- diametrul;
- densitatea;
- viteza de cădere;
- energia de impact.
Se iau în considerare boabele de grindină cu dimensiuni mari ce au efect distrugător.
Densitatea boabelor este de circa 900 kg/m3.
Viteza de cădere se determină cu formula:
V = 5,16 d
unde V = viteza de cădere, în m/s
d = diametrul boabelor, în mm
Energia de impact este calculată funcţie de masa şi viteza de cădere.
Caracteristicile boabelor de grindină (pentru diametre peste 20 mm; exemplificare
Diametru Masa Viteza de cădere Energia de impact
mm g m/s J
20 4 23 1
50 59 36 39
60 102 40 81
70 162 43 151
80 241 46 257
90 344 49 411
100 471 52 627
II.3. Zăpada: densitatea zăpezii căzute pe suprafeţe prezintă mari variaţii:

- Zăpada proaspăt căzută are o densitate variind între 70 kg/m3 şi 150 kg/m3, iar densitatea
unei zăpezi vechi, tasate, atinge de la 200 kg/m3 la 400 kg/m3;
- Zăpadă transparentă: este o combinaţie de vânt cu zăpadă, în aceste condiţii particulele
fine pot pătrunde prin fante sau prin îmbinări.
Fluxul orizontal de zăpadă funcţie de înălţime; exemplificare
Înălţimea deasupra Fluxul orizontal de zăpadă
solului g/m2sec
m
10 310
1 560
0,5 800
0,1 3000
II.4.Praf-nisip: principalul constituent al nisipurilor şi prafurilor prezente în natură este

cuarţul; eroziunea materialelor se produce în condiţia în care praful şi nisipul sunt combinate
la curenţi de aer cu viteză mare şi/sau durate mari de acţionare.
- Dimensiunea particulelor-Caracterizare:
o praf fin: până la 75 µm;
o praf grosier: de la 75 µm până la 150 µm;
o nisip: de la 150 µm până la 1000 µm.
Concentraţii caracteristice de praf şi nisip; exemplificare
Concentraţie
Zonare
µg/m3
Rurală şi suburbană 40-110
Urbană 100-450
Industrială 500-2000
80
Sedimentare de praf şi nisip; exemplificare
Sedimentare de praf şi nisip
Zonare
mg/m2/ oră
Rurală şi suburbană 0,4-15
Urbană 15-40
Industrială 40-80
- Sedimentarea prafului şi nisipului se poate produce:
o prin sedimentarea în aer stagnant (staţie);
o prin sedimentare pe suprafeţe acoperite;
o prin atracţie electrostatică;
o prin captare în deschideri înguste;
- Pătrunderea prafului şi nisipului poate să apară astfel:
o transport în interior prin circulaţie forţată a aerului;
o transport în interior prin agitaţie termică a aerului;
o pompare la interior prin dilatare şi compresie termică a aerului sau prin variaţia presiunii
atmosferice.
81

C-405 - Proiectarea Invelitorilor Acoperisurilor in Panta - Faza - 2 - Redactarea - II-iunie-2012

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

C-405 - Proiectarea Invelitorilor Acoperisurilor in Panta - Faza - 2 - Redactarea - II-iunie-2012

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Colectiv de specialişti

CAPITOLUL I: Prevederi generale asupra învelitorilor acoperişurilor în pantă 4

CAPITOLUL V: Prevederi şi principii privind învelitorile cu membrane hidroizolante 35

CAPITOLUL X: Prevederi şi principii de realizare a învelitorilor cu elemente de vitraj 70

SECŢIUNEA a 2-a: Domeniul de aplicare

Elaborat de: Aprobat de:

SECŢIUNEA a 3-a: Elemente caracteristice definitorii privind acoperişurile în pantă şi a

SECŢIUNEA a 4-a: Principii privind proiectarea

SECŢIUNEA a 5-a: Principii privind execuţia

SECŢIUNEA a 6-a: Urmărirea comportării în exploatare şi întretinerea învelitorilor

CAPITOLUL II: Prevederi şi principii privind învelitorile din panouri metalice

SECŢIUNEA a 2-a: Caracteristici generale

Fig.1: Exemplificare panou profilat longitudinal (cutat)

Fig.2: Exemplificare panou profilat longitudinal (ondulat)

Fig.3.a: Conformare cu suprapunere mascată

Fig.3.b: Conformare cu suprapunere vizibilă

Fig.3: Exemplificare de conformare a panourilor metalice profilat-ambutisate

SECŢIUNEA a 3-a: Prevederi conceptuale

SECŢIUNEA a 4-a: Principii privind proiectarea învelitorilor din panouri metalice

Zonare Zonare Panta Suprapunere Tip de etanşare

Secţiunea a 5-a: Condiţii particulare de calitate corespunzătoare cerinţelor pentru

Fig. 4 Exemplificarea prevederilor Art.56 si Art.42 (7)

Fig. 6 Exemplificarea prevederilor Art.44 (2)

Fig.7: Exemplificare de principiu a detaliilor de execuţie

CAPITOLUL III: Prevederi şi principii privind învelitorile din panouri nemetalice

SECŢIUNEA a 2-a: Caracteristici generale

SECŢIUNEA a 4-a: Principii privind proiectarea învelitorilor din panouri nemetalice

SECŢIUNEA a 5-a: Condiţii particulare de calitate corespunzătoare cerinţelor esenţiale

SECŢIUNEA a 6-a: Principii privind execuţia învelitorilor din panouri nemetalice

CAPITOLUL IV: Prevederi şi principii privind învelitorile din panouri prefabricate

Fig.10: Exemplificare de principiu: secţiune panou cu faţa superioară cu membrană hidroizolantă

Fig.11: Exemplificare de principiu: secţiune panou complex, transparent / translucid

SECŢIUNEA a 2-a: Caracteristici generale

SECŢIUNEA a 3-a: Prevederi conceptuale

SECŢIUNEA a 4-a: Principii privind proiectarea învelitorilor din panouri prefabricate,

Elementele ce se suprapun planului învelitorii sau străpung planul învelitorii (iluminare/acces,

SECŢIUNEA a 5-a: Condiţii particulare de calitate corespunzătoare cerinţelor esenţiale

SECŢIUNEA a 6-a: Principii privind execuţia învelitorilor din panouri prefabricate,

SECŢIUNEA a 2-a: Caracteristici generale:

SECŢIUNEA a 3-a: Prevederi conceptuale

SECŢIUNEA a 4-a: Principii privind proiectarea învelitorilor cu membrane sau pelicule

Fig.13: Exemplificare de principiu de realizare a sistemului de riglaj

SECŢIUNEA a 5-a: Condiţii particulare de calitate corespunzătoare cerinţelor esenţiale

SECŢIUNEA a 6-a: Principii privind execuţia învelitorilor cu membrane şi pelicule

SECŢIUNEA a 2-a: Elemente definitorii, caracteristici generale

Fig.14: Exemplificare foi continue, profilate longitudinal şi amprentate – secţiune transversală

SECŢIUNEA a 3-a: Prevederi conceptuale

SECŢIUNEA a 4-a: Principii privind proiectarea învelitorilor cu foi metalice plane

Fig.15: Exemplificare de principiu de realizare a sistemului de riglaj

SECŢIUNEA a 5-a: Condiţii particulare de calitate corespunzătoare cerinţelor esenţiale

Fig. 16.a: Falţ vertical simplu

Fig. 16.b: Falţ vertical dublu

Fig.17: Exemplificare de realizare a învelitorii cu tablă plană

SECŢIUNEA a 2-a: Elemente definitorii, caracteristici generale

SECŢIUNEA a 3-a: Niveluri de performanţă

SECŢIUNEA a 4-a: Prevederi conceptuale

SECŢIUNEA a 5-a: Principii privind proiectarea învelitorilor cu elemente plane

(3) Nu se recomandă prevederea elementelor plane din fibrociment în următoarele situaţii:

SECŢIUNEA a 7-a: Principii privind execuţia învelitorilor cu elemente plane suprapuse

Fig.18: Exemplificare mod de poziţionare

Fig.19: Exemplificare mod de fixare simplă

Fig.20: Exemplificare mod de fixare dublă (întărită)

Fig.21: Exemplificare mod de lipire suplimentară