Hepatita virala A

Agent Virussul hepatic A(VHA).

pathogen:  Populatia: Tulpinele sunt identice peste tot Ag acelasiAc indusi
de oricare din VHA asigura protectia p-u toate genurile.
 Rezistenta: este rezistent in
o mediu externt - in produse alimentare (1 an), apa (3-10 luni), obiecte (spt),fecale (<30
zile)
o mediu acid, alcalin, chloroform
este sensibil la
o raza UV, temperaturi↑, formalina, Cl
Sursa de agent Omul bolnav cu HVA acuta
pathogen: Contagiozitatea:

Forme: 1.Tipica (icterica)

2. Atipica(nemanifesta- mai greu de depistat)
Mecanismul de Mecanismul de transmitere:
transmitere: 1.Fecal-oral

2.Parenteral (la narcomani – rar)

Factori : apa, alimente(fructe), obiecte de uz casnic , miini contaminate, muste sinantrope, produse
maritime(midii)
Cai de transmitele : 1. Hidrica
2.Alimentara
3. Habituala(conditii casnice, institutii de copii)
Factori 1. Factori sociali: starea sanitaro-igienca nefavorabilaa(staarea bazinelor de apa deschise, unitatile
favorianti: de alimntaree pubica, lips formarii deprinderilor igienice)
2. Factori naturali:temperature, umeditatea cantitatea precipitatiilor
MANIFESTARI Incidenta si Morbiditatea:conditionata de factori socilali si naturali - ↓nr de copii , ↓institutiilor
epidemiologice: prescolare, tabere  ↓incidenta mortalitatii
Incidenta : rural , linga riuri , lauri cu nive scazut de salubrizare
Structura morbiditatii: copii si adolescent din gradinite, scoli(maturii formeaza imunitate idelungata)
Raspindirea virusului: diagnosticarea tardiva -95% sunt dignosticati in perioada icterica (cind nu mai sunt
contagiosi)
Periodicitatea: evolutie ciclica- fiecare 5-6 ani
Character sezonier- toamna –iarna, apogee octombrie noiembrie (vara ↑consumul de apa
din surse necunoscute,↑muste,↑legume fructe  per. De incubatie 45 zile  imbolnaviri octombrie
noiembrie)
Manifestari 1. Prodromal: febra +slabiciune generala+ dereglari digestive (greata voma, diaree,constipatie)
infectioase: 2. Icter
Diagnostic de Investigatii biochimice: ALAT, ASAT
laborator: Depistarea VHA in materii fecale (nu are relevanta p-u ca rezultate tardive )
Depistarea Anticorpilor
o anti HAV- IgM apar in primele zile , dispar in 3-6 luni marer al procesului infectios
acut
o Anti HAV Ig G apar mai tirziu, persista multi ani 
marker ai starii de imunitate – folosite in cazul necesitatii vaccinarii >40 ani
Masuri de 1. Masuri profilactice (intreruperea mecanismului fecal oral)
control o Asigurarea controlului calitatii produselor alimentare, apei.respectarea iginei personale
o Diagnostic precce (ALAT,ASAT din10-15 zile creste )
o Vaccinare : cu viurus viu inactivat, cu virus atenuat, recombinant (in RM – indicatii
epidemiologice- copii din zone endemic, personal din institutii, si care repara sisteme de
canalizare)
2. Masuri anti epidemic
o Fisa 058 e
o Izolare (forme usoare – la domiciliu
Indicatii clinice : grave+ epidemiologice – la spital)
o Ancheta epidemiologica a focarului (sursa, cond. De contaminare, contact) – limitarea
focarului
o Supravegherea (t, mucosae , cul. Sclerelor, mase fecale) 1*in 10 zile; in institutii: zilnic 35 zile
de la ultimul contact
o Profilaxi de urgenta (Ig/Vaccin)

Hepatita E
Agent Patogen Virusul hepatitei E este Eterogen : 3 tipuri de virsus
Rezistenta: mai mult timp rezistent in apele contaminate cu reziduuri fecaloid menajere
Sensibilitatea: Caldura, Cl
Sursa de agent Omul bolnav , posibil unele animale salbatice
pathogen Contagiozitate:

Mecanism de 1. Fecal- Oral

transmitere: 2. Transplacentar (posibil)
Factori: apa constaminata cu materii fecale, rar produse alimetare, obiecte, miini contaminate
Calea: Hidrica
Factori favorizant : 1. Socio-economici: razboaie , lipsa apei potabile
2. Naturali : calamitati , migratii
Manifestarile Evolutie
procesului 1. Sporadica : 1 caz- migrare din regiuni endemic, zootehnici
epidemic: 2. Endemic / epidemic : inundatii de ploi torentiale, topirea brusca a zapezii
Distributie :
-Virsta- 15-40 ani
-Lipsa sezonalitatii
-Evolutie sever la gravide
Manifestarile PER. PRODROMALA: Sindrom dyspeptic ,Sindrom astenic ,Sindrom gripaal cu febra,Hepatomegalie
procesului Urina inchisa si scaun acolic
infectios: PER. iCTERICA: icter, urina intunecata , starea generala nu se amelioreaa (comparativ cu hepatita A icter
1 spt-6 spt.)
Diagnostic: In baza datelor epidemiologice
Anti VHE-Ig M (1-4spt-3 luni)
Supravegherea Informarea cu privire la situatia apei+Diagnosticare precoce+Atent la gravide (cazut=ri grave in lipsa
epidemiologica: markerilor HVA,HVB,HVC)
 Febra tifoida
Agentu patogen Salmonela Tiphi
Structura O(somatic)-termostabil
antigenica H(flagelar)-termolabi
Vi(virulenta)-este present doar in prezenta agentului pathogen
Specific :fagovarianta(subtipuri)-ne permite diferentiem dupa sensibilitate
Rezistenta La mediu extern –apa curgatoare-2 sapt
Apa statatoare-1luna; fintini -3luni;
Pe mini contaminate-48h
Sensibil Razele solare,Uv
T=100C(imediat)sau 30 min 60C
Dezinfectante-au clor
Sursele de agenti 1)bolnavul
patogeni 2)purtatorul(reconvalescent;sanatos)
Ei formeaza rezervorul agentului in natura
Bolnav:
Cale orala foic limfatici ai intestinului(placile payer) unde se multicarPer de incub(3-21) 
nimereste in singebactericemie,endotoxinemiespre organe
parenchimatoaseficatbilaintestinmase fecale
Nui contagios-in incubare si in 1 saptamina(incepe a face Ac)
Contagios -8-10 zide boala(2-3 sapt)(titru max Ac)
Purtatorul
Reconvalescent---temporar (elim pina la 3 luni)
- permanent (m mult 3 luni)
Sanatoselimin temporar—7-14 zile
Riscul de virsta:3-4 ani-o dat cu form folic limf;20-29ani
infectare Imunitate pe viata,reinfectari practice nu avem
profesie:laborant;transport deseurile din oras
Modul de Fecal-oral: hidrica ;
transmitere Alimentara -vegetale si consum crud+animaliere(lapte+brinza)
habitual
Sezonalitate Depine de perioada de incubatie(luna 8-9)vara-toamna

Manifestari T=39 -40 C (3-4 zi de boala)

Scaune moi,verzi,metiorism
Pete lenticulare pe fata ant.abdomenului torace inf
Reconvalescenta 7-14zile
Diagnotic de Bacteriologic-izolam agentu pathogen(coprocultur;urocultura)
laborator Serologic-Ac anti-o/h
Elisa : IgG+IgM
Biochimie+fenotipizare(apei,produselor)metod clasica(biotipia,;izotipia)

Masuri de Profilactice(ca se nu aditem cazuri) si Antiepidemice(ca sa nu dam posib raspindirii)

control Profilactice-indreptate spre sursa (supraveghere+investigare unor grupuri-lucrat din sect.
alimentar,aproviz cu apa,ingrij copii)-prin control bacteriologic la angajare
-indreptate spre mechanism-respect reg de igiena;asig popul cu apa..
-recetp -Vacinoterapia-pers. Risc sporit; (*Vacin Inactiv-subcutan;*viu atenuat-oral)
Antiepidemice-nu astepta confirmarea cazului,luam masuri- 1)e508
2)Izolam bolnavultratamentexternarea(dupa 3 rezultate negative la copro si urocultura)
3)supravghem-3luni(examen medical+t nu mai putin 2 ori pe sapt)2
investigatii(bacteriologic+serologica)-negati-scoase din dipensariat
-in focar-depistam sursa –o neutralizam----(21 zile)
-toti contactii-profilaxie de urgenta-Antibio;ser;gama globuline;bacteriofag
 Shighelozele
Agentu patogen Shigella
Structura A-dizynteriae-11 serovaruri(virulent mare –exotoxina hemolitica)
antigenica B –flexneri-8ser(virulent inalta)
C-boydii-18s
d-sonnei 1ser(mai puti inalta)-antagonism fata saprofit si microflora lactic+rez la antibacteriene
toate contin endotoxina, S.shigae-neurotoxia
Rezistenta La mediul extern moderata si variata cu cit mai mare virulent cu atit mai mica rezistenta
Sensibil Razele solare,Uv
T=100C(imediat)sau 10 min 60C
Dezinfectante
Sursele de agenti 1)omul bolnav acut/cronic (flexnery)
patogeni Colonizeaza mucoasa intestinalafagocitate in enterocitse multiplica si fac inflamatie
acompaniata de diaree
Pt forma shgae-modif de protein a enterocitului care scade absorbtia de apa si face diaree
Perioada de incubatie 1-6(mediu 2-3)zile 7-10 zile(stare )+reconvalescent 2-3 saptamini
Eliminarea agent deseori se prelungeste citeva luni.

Imunitate postinfectionala 2-14 ani

Riscul de infectare -copii,batrini

Adulti-typ dezinteric
Modul de Fecal-oral: hidrica -(flexnery)
transmitere Alimentara –soney(lapte)
Habitual- (shigae)
Sezonalitate Cald:vara toamna

Manifestari T=38-39 -40 C dar poate fi 37,5

Great,vom dureri in reg i.gros,diaree-20 ori pe zi cu mucus+striuri de singe
Diagnotic de Bacteriologic- identificam forma-cercetate materiile fecale cit mai precoce deoare concentratia
laborator de shygella ii mai mare
Imunofluorescenta-pt dig. Rapid-2-3ore
Serologicanticorpi RHAI-titru(1:100-sonnei;1:200 flexnery apar in 5-6 zi de la debut)
Masuri de control Profilactice-nu avem vaccine vizam masurile generale-dezinfectii in institutii
-intreruperea mec.de transmitere
Antiepidemice-protocolul
izolam-pital; domiciliu+dezifectie curenta
Reconvalecenta dupa 3 zile de normalizare a scaunului si t*dupa un rezultat neg la bacteriologic
Se supravegheaz 3 luni
Cei din focar-7 zile supraveghere
 Toxicoinfectiile alimentare
def boli acute polietiologice de cauză toxică sau infecţioasă, apărute după consumul unor alimente
contaminate cu microorganisme sau toxinele lor.

30-60% din TA sunt produse de Salmonella

.20-30% din TA sunt produse de stafilococi enterotoxici. –
alte TA sunt cele produse de: Enterobacteriaceae (Shigella, Proteus, Escherichia coli), Bacilaceae
(Bacilus subtilis, cereus, anthracis, Clostridium botulinum, perfringens), Pseudomonaceae,
Streptococi (fecalis, viridans, )

MANIFESTĂRILE Afecţiunea evoluează endemic sporadic sau în focare epidemice mai ales în colectivităţi. -
PROCESULUI Epidemiile survin mai ales în perioada caldă a anului.
EPIDEMIOLOGIC
Toxiinfecţia alimentară cu stafilococ: -
Este determinată de stafilococ enterotoxic care contaminează anumite alimente (lapte, telemea,
cremă) şi produce enterotoxine termorezistente.
 Incubaţia: 30 min - 4 ore. –
Debutul: brutal cu greţuri, vărsături, cefalee, ameţeli, scaune diareice apoase. De obicei, nu apare
febra. –
 Perioada de stare: se menţine simptomatologia din prodrom, stare generală se alterează,
se prăbuşeşte tensiunea arterială, apar semne de deshidratare acută, oligurie prin
insuficienţă renală funcţională.
Laborator la Diagnostic bacteriologic: Produse patologice: materii fecale ,lichid de vomă, sînge
stafilo (hemoculturile pot fi pozitive la 3-5 % din cazuri, mai ales la copii şi vîrstnici sau la pacienţii
imunodepresivi, la care evoluţia de tip invaziv este mai frecventă).

 In focarele mai mari, familiale, sau după consumul unor alimente din alimentaţie publică
(cantine, bufete, restaurante sau colectivităţi festive) se vor cerceta şi alimentele date în consum

enterotoxinei stafilococice
CONDIŢIILE DE - Vor fi spitalizaţi de urgenţă toţi bolnavii după stabilizarea indicilor vitali.
SPITALIZARE: