Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Normativ I6 PE-2000
Normativ I6 PE-2000
Indicativ: I 6 / PE - 2000
Înlocuieşte I 6 PE-97
Cuprins
1. OBIECT. DOMENIU DE APLICARE
1.1. Obiectul prezentului normativ este proiectarea şi executarea sistemelor de distribuţie a gazelor naturale combustibile STAS 3317, cu conducte
din polietilenă montate îngropat, aflate în aval de staţia de predare, cu presiunea egală sau mai mică de 4 bari.
Limita tehnică în aval a staţiei de predare se consideră la ieşirea din robinetul de legătură spre sistemul de distribuţie.
1.2. Domeniul de aplicare al normativului îl constituie:
- sistemele de distribuţie a gazelor naturale pentru clădiri civile şi industriale (de producţie şi depozitare), din localităţi urbane şi rurale şi din afara lor;
1.3. Prevederile prezentului normativ se aplică la:
- lucrări noi din sistemul de distribuţie a gazelor naturale, proiectate sau executate după intrarea în vigoare a normativului;
- modificările, modernizările, reabilitările şi înlocuirile de conducte în sistemele de distribuţie a gazelor naturale din clădiri civile şi industriale
existente.
1.4. Nu fac obiectul prezentului normativ:
- sistemele de distribuţie cu presiuni mai mari de 4 bari;
- conductele de transport şi staţiile de predare a gazelor naturale;
- conductele şi instalaţiile tehnologice din schelele petroliere şi gaziere;
- instalaţiile de utilizare a gazelor petroliere lichefiate;
- instalaţiile de utilizare în aer liber sau în interiorul clădirilor;
- instalaţiile pentru alte gaze decât cele prezentate la punctul 1.1.
1.5. Se interzice:
- montarea aparentă a conductelor din polietilenă;
- montarea conductelor din polietilenă în soluri saturate în produse petroliere;
- vehicularea prin conducte din PE a gazelor naturale asociate.
1.6. Proiectarea şi execuţia construcţiilor şi instalaţiilor componente ale sistemului de distribuţie a gazelor naturale se realizează astfel încât acesta
să corespundă cel puţin cerinţelor de calitate, prevăzute de Legea nr. 10/1995:
a – rezistenţă şi stabilitate;
b – siguranţă în exploatare;
c – siguranţă la foc;
d – igienă, sănătatea oamenilor, refacerea şi protecţia mediului;
e – economie de energie;
f – protecţie împotriva zgomotului.
[top]
2. APROBAREA UTILIZĂRII GAZELOR NATURALE, PROIECTAREA, AVIZAREA ŞI EXECUTAREA LUCRĂRILOR DE
INSTALAŢII DE GAZE NATURALE
2.1. Pentru aprobarea utilizării gazelor naturale, proiectarea, avizarea şi executarea lucrărilor de instalaţii de gaze naturale, inclusiv autorizarea
instalatorilor, în afara articolelor de mai sus, se respectă şi prevederile din normativul I 6.
Competenţele instalatorilor autorizaţi pentru proiectarea şi executarea lucrărilor de gaze naturale
În funcţie de destinaţia lucrărilor, competenţele instalatorilor autorizaţi sunt:
2.2. Gradul I-PE. Proiectarea, executarea şi exploatarea tuturor lucrărilor aferente sistemului de distribuţie a gazelor naturale din conducte de
polietilenă.
2.3. Gradul II-PE. Executarea şi exploatarea tuturor lucrărilor aferente sistemului de distribuţie a gazelor naturale din conducte de polietilenă.
2.4. Condiţii de studii şi practică în proiectare sau execuţie de instalaţii de gaze naturale, ce trebuie dovedite cu acte pentru înscrierea la examenul
de autorizare:
Gradul I-PE – Ingineri din domeniile instalaţii, petrol şi gaze, specialitatea gaze sau de alte specialităţi, care deţin autorizaţie Gradul I-oţel şi
îndeplinesc condiţiile din normativul I 6-oţel.
Examinarea constă în verificarea cunoştinţelor privind proiectarea, executarea şi exploatarea conductelor din polietilenă pentru sisteme de distribuţie
a gazelor naturale.
Gradul II-PE – ingineri, subingineri, tehnicieni şi maiştri din domeniile instalaţii, petrol şi gaze, mecanic, care deţin autorizaţie Gradul II-oţel, conform
normativului I 6.
Examinarea constă în verificarea cunoştinţelor privind executarea şi exploatarea conductelor din polietilenă pentru sisteme de distribuţie a gazelor
naturale.
2.5. Cunoştinţele teoretice şi practice privind legislaţia şi reglementările tehnice în domeniul aprobării, utilizării, avizării proiectelor, executării
lucrărilor şi exploatării sistemului de distribuţie a gazelor naturale, necesare pentru promovarea examenului de autorizare pentru ambele grade sunt:
- Reglementările legislative privind distribuţia şi utilizarea gazelor naturale;
- Normele tehnice de proiectare, execuţie şi tehnologia de montaj;
- Normele tehnice de exploatare;
- Normele tehnice de protecţie, securitatea muncii şi P.S.I.
[top]
d - îmbinare cu fitinguri mecanice cu etanşare pe peretele exterior al ţevii: mufe, coturi, teuri, reducţii, dopuri etc., pentru diametre cuprinse între 32
mm şi 63 mm;
e - îmbinare între PE şi metal, cu fitinguri de tranziţie:
cu adaptor de flanşă, flanşă liberă şi garnituri de etanşare pentru diametre de 250 mm şi mai mari;
racord de trecere PE – metal, pentru diametre până la 250 mm;
racorduri metalice cu etanşare prin compresiune pe pereţii ţevii;
racord mixt PE – metal din 3 bucăţi (tip olandez) cu etanşare cu garnitură de cauciuc.
Capete de branşament
4.6. Capetele de branşament sunt de două tipuri:
- fără anod de protecţie (la care trecerea PE/oţel se realizează deasupra solului, în partea verticală a capătului de branşament), pentru diametrele de
32 ÷ 63 mm;
- cu anod de protecţie (la trecerea PE/oţel se realizează sub pământ, în partea orizontală a capătului de branşament), pentru diametre de 75 mm şi
mai mari.
4.7. Racordarea capetelor de branşament la branşamentul propriu-zis se realizează cu mufe cu electrofuziune.
Capetele de branşament au un marcaj care indică adâncimea până la care pot fi îngropate.
Distanţa minimă între suprafaţa solului şi fitingul de trecere (sau filetul ţevii din oţel) va fi de 100 mm (figura 2).
Cerinţe privind materialele utilizate la realizarea capetelor de branşament
4.8. Capătul de branşament fără anod de protecţie este realizat din:
a. ţeavă de transport din PE;
b. ţeavă de protecţie din oţel (caracasa);
c. fiting de trecere din PE/oţel.
a. Ţeava de transport din PE are un diametru nominal Dn 32 ÷ 63 mm şi se montează central în ţeava de protecţie. Capătul ţevii de transport iese
din ţeava de protecţie pe o lungime de minim 30 mm.
b. Ţeava de protecţie din oţel este îndoită la 900 (la comandă specială pot fi şi deschideri unghiulare mai mari de 900), cu o rază de curbură egală cu
cea a ţevii de transport. La cele două capete sunt prevăzute sisteme de etanşare între ţeava de transport şi ţeava de protecţie. La exterior, ţeava de
protecţie este protejată contra coroziunii prin acoperire cu vopsea pe bază de răşini epoxidice, polietilenă sau alte materiale care pot asigura o
protecţie îndelungată (50 ani).
c. Fitingul de trecere de la PE la oţel este metalic şi asigură etanşeitatea cu ţeava de transport pe o durată de utilizare de 50 ani (figura 3).
4.9. Capătul de branşament cu anod de protecţie este realizat din:
a. ţeavă de transport din PE;
b. sistem de trecere PE/oţel;
c. ţeavă din oţel;
d. anod de sacrificiu.
a. Ţeava de transport din PE are diametre nominale de 75 mm şi mai mari, o lungime minimă de 300 mm şi se montează numai pe porţiunea
orizontală a capătului de branşament.
b. Sistemul de trecere de la PE la oţel se realizează direct pe ţeava de oţel şi este astfel conceput încât să asigure etanşarea PE/oţel pe o durată de
utilizare de 50 ani.
c. Ţeava din oţel are diametre corespunzătoare ţevii de transport din PE. Este îndoită la 90 0 (la comandă specială pot fi şi deschideri unghiulare mai
mari de 900) şi are o lungime astfel încât capătul filetat să iasă deasupra pământului. Ţeava din oţel este protejată contra coroziunii pe toată
suprafaţa (mai puţin partea filetată) prin acoperire cu vopsea pe bază de răşini epoxidice, polietilenă sau alte materiale care pot asigura o protecţie
îndelungată (50 ani).
d. Anodul de sacrificiu se montează pentru protecţia ţevii din oţel montate sub pământ (figura 4).
Cerinţe pentru manipulare şi ambalare
4.10. Capetele de branşament se manipulează cu atenţie pentru a nu fi deteriorate ţevile de transport sau straturile de protecţie ale ţevilor din oţel.
Capetele de branşament se livrează în legături cu un număr variabil de bucăţi (7-10). Cele de diametre mai mari se pot livra şi separat.
Se livrează pe paleţi din lemn (europaleţi), în rame de lemn bine construite sau echivalente şi sunt bine sprijinite (ancorate) de acestea cu benzi
(ambalaje) de strângere.
Armături
4.11. Tipul de armătură se alege în funcţie de treapta de presiune a instalaţiei pe care se montează, conform tabelului de mai jos.
În reţelele de distribuţie şi de repartiţie se utilizează numai robinete de oţel, cu sertar, cu tijă neascendentă. Montarea robinetelor din oţel se
realizează în cămine de vizitare, în cazuri speciale utilizându-se prelungitoare cu tijă pentru acţionarea de la suprafaţă. Conductele din PE care intră
în interiorul căminului vor fi protejate cu tub de oţel.
Treapta de presiune
Tipuri de armături
joasă redusă medie
Robinet cu cep x - -
Robinet cu sferă x x x
4.12. În cazul în care se utilizează armături realizate complet din PE, acestea trebuie să fie fabricate, în funcţie de tipul de material utilizat la
realizarea reţelei, din PE 80 sau PE 100 pentru ţevi din PE 80 sau din PE 100 pentru ţevi din PE 100.
Armăturile din PE se montează îngropat, cu acces de la suprafaţă prin intermediul prelungitoarelor cu tijă.
Dispozitive pentru preluarea dilatărilor
4.13. Preluarea dilatărilor este admisă cu:
- compensatoare de dilatare STAS 8832 sau similare;
- compensatoare naturale rezultate din configuraţia reţelei de conducte.
4.14. Calculul variaţiei de lungime pentru conductele din PE se efectuează cu formula:
L L T
în care:
L – variaţia de lungime;
– coeficient de dilatare convenţională pentru ţevi din PE
( 2x10-4K-1)
L – lungimea de conductă luată în consideraţie;
T – variaţia de temperatură luată în consideraţie.
Determinarea variaţiei de lungime pe baza relaţiei indicate mai sus este transpusă în monograma de calcul (figura 5).
[top]
b – pentru ramurile secundare ale reţelei de distribuţie se prevede debitul instalat al aparatelor de utilizare existente şi al acelora ce pot fi instalate în
viitorii 10 ani ţinând seama de:
realizarea de noi construcţii în zonă;
schimbarea destinaţiei unor construcţii;
c – pentru branşamentele agenţilor economici, societăţilor şi instituţiilor social-culturale se prevede debitul instalat existent şi debitul ce poate fi
instalat în următorii 5 ani, în instalaţiile de utiliziare, ţinând seama de:
schimbarea tehnologiilor sau proceselor de utilizare;
creşterea eficienţei sau randamentului aparatelor de utilizare;
d – pentru branşamentele consumatorilor casnici se prevede debitul total simultan al tuturor aparatelor din instalaţiile de utilizare. Coeficientul de
simultaneitate este 1.
5.2. Debitul nominal al aparatelor de utilizare este cel indicat de fabrica producătoare. Date asupra debitelor nominale ale aparatelor de utilizare,
omologate sau cu agrement tehnic, sunt prezentate în ghidul de proiectare “Instalaţii de gaze naturale – mapa proiectantului (IPCT)” şi în literatura
tehnică de specialitate.
Căderile de presiune
5.3. Căderea de presiune pe conductă, folosită la dimensionarea acesteia, se stabileşte cu relaţia:
P P1-P2
în care:
P1 este presiunea minimă disponibilă la intrarea în conductă, în bar abs. În cazul în care conducta este prevăzută în amonte cu regulator pentru
reglarea-reducerea presiunii, valoarea P1 este presiunea gazului din regulator minus abaterea maximă prevăzută în standardul sau cartea tehnică
de fabricaţie a aparatului.
P2 este presiunea minimă necesară la ieşirea din conductă, în bar abs. În cazul în care conducta este prevăzută în aval cu regulator pentru reglarea-
reducerea presiunii, valoarea P2 este presiunea gazului necesară pentru funcţionarea regulatorului, prevăzută în standardul sau cartea tehnică de
fabricaţie a aparatului, plus o majorare de 10% pentru compensarea unor factori imprevizibili.
În figura 6 şi figura 7 se exemplifică modul de stabilire a căderilor de presiune pentru dimensionarea conductelor.
În cazul asigurării presiunii maxime la ieşirea din regulator, căderea de presiune P P1-P2 trebuie să aibă valori care să nu conducă la depăşirea
vitezei maxime admise în conductă.
5.4. Pentru reţelele de distribuţie existente, presiunea disponibilă P 1 se precizează de unitatea de distribuţie a gazelor, la cererea beneficiarului sau a
proiectantului.
În localităţile aflate la extremitatea sistemului de distribuţie, la dimensionarea conductelor şi branşamentelor se va ţine cont de presiunea minimă din
reţeaua de distribuţie în perioada rece a anului.
5.5. Pentru reţele şi instalaţii care alimentează direct aparate de utilizare la presiune joasă, fără intermediul unui regulator de presiune, căderea de
presiune va fi egală cu fluctuaţia maximă de presiune admisibilă la aparatele de utilizare, prevăzută în standardul sau cartea tehnică de fabricaţie a
aparatului (de regulă 20-25% din presiunea nominală a aparatului).
5.6. În cazul unor extinderi ale reţelelor de distribuţie de presiune joasă, existente, alimentând aparate de utilizare cu presiunea nominală de 20
mbari, căderea totală de presiune pentru dimensionarea reţelei de distribuţie şi instalaţiei de utilizare va fi de 10 mbari (~100 mm H 2O), cu condiţia
ca la ieşirea din staţia sau postul de reglare să se menţină presiunea de 30 mbari (~300 mm H 2O).
Pentru reţeaua de distribuţie, inclusiv branşamentul, se va considera căderea de presiune de 5 mbari (~50 mm H 2O), restul de 5 mbari (~300 mm
H2O) fiind destinaţi conductelor instalaţiei de utilizare, inclusiv contorul (figura 8).
Determinarea diametrelor conductelor
5.7. Diametrele conductelor se determină pe criteriul asigurării debitelor nominale de gaz, la presiunea nominală de utilizare pentru toţi consumatorii.
5.8. Căderile de presiune stabilite conform art. 5.3. până la 5.6. acoperă toate pierderile de sarcină, liniare şi locale, şi se va avea în vedere ca, prin
dimensionare, să fie consumate cât mai complet, pe fiecare din ramurile reţelei.
5.9. Debitul de calcul al conductelor de presiune medie sau presiune redusă se stabileşte cu relaţia:
în care:
QCS este debitul de calcul în condiţiile standard (la P 1,013 bar abs. şi T 288,15K) în m3 s/h;
P1 este presiunea absolută la începutul tronsonului considerat, în bar abs.;
P2 este presiunea absolută la sfârşitul tronsonului considerat, în bar abs.;
D este diametrul interior al conductei, în cm;
T este temperatura gazelor, în K;
L este lungimea tronsonului respectiv, în km;
0,554 este densitatea relativă a gazelor faţă de densitatea aerului;
este coeficientul de pierdere liniară de sarcină (adimensional), ce se determină în funcţie de Re şi k/D.
k 0,007cm, este rugozitatea absolută echivalentă a conductelor din PE;
m3s/h
în care:
L este lungimea de calcul a conductei, în m;
P este căderea de presiune disponibilă pe tronsonul considerat, în mbari.
Celelalte notaţii au aceleiaşi semnificaţii, unităţi de măsură şi mod de calcul ca în art. 5.9.
Lungimea de calcul cuprinde lungimea fizică a tronsonului considerat, la care se adaugă lungimile echivalente ale rezistenţelor locale.
5.11. Dimensionarea conductelor se face pe fiecare tronson cu debit constant, pe baza relaţiilor indicate de articolele 5.9 şi 5.10. Tronsoanele cu
debit variabil ale conductelor principale se vor dimensiona la debit constant, conform schemei de mai jos, Această schemă de calcul se va folosi
doar în cazul branşamentelor cu debite mici în raport cu debitul de tranzit.
qi Qi
Distanţa minimă în m de la
conducta de gaze de:
Nr.
Instalaţia, construcţia sau obstacolul
crt.
p.j. p.r. p.m.
Conducte de canalizare
2. 1,0 1,0 1,5
Conducte de apă, cabluri de forţă,
3. cabluri telefonice montate direct în sol 0,5 0,5 1,0
sau căminele acestor instalaţii
Copaci
6. 0,5 0,5 0,5
Stâlpi
7. 0,5 0,5 0,5
Notă: Distanţele, exprimate în m, se măsoară în proiecţie orizontală între limitele exterioare ale conductelor sau construcţiilor.
*) De la piciorul talazului
**) Din axul liniei de cale ferată
Se va solicita şi acordul SNCFR
6.13. În cazul în care conductele din PE se montează în paralel cu diferite tipuri de clădiri, vor avea distanţele minime de montaj faţă de acestea
(pentru siguranţă) prevăzute în tabelul următor (în funcţie de categoria montajului – A, B, C).
24 3m 2m 1m
6.16. Prezenţa conductelor subterane se marchează pe construcţii, stâlpi sau alte repere fixe din vecinătate, prin inscripţii sau plăcuţe indicatoare de
către executant. Distanţa dintre inscripţii nu va fi mai mică de 30 m.
6.17. Trecerea de la conducta din PE la conducta din metal se realizează printr-un racord de trecere PE/metal. Aceste racorduri trebuie să fie
fabricate industrial în condiţii de performanţă, controlul calităţii executându-se după normele ISO/9000 şi/sau alte reglementări specifice şi să aibă
agremente tehnice aprobate de organele legale din România.
6.18. Racordarea branşamentelor la conductele de distribuţie se face prin dispozitivele speciale din polietilenă – teuri tip şa autoperformante, sudate
pe acestea.
6.19. Legătura branşamentelor cu postul de reglare sau instalaţii de utilizare se face prin intermediul unui dispozitiv special, denumit capăt de
branşament (raiser), care realizează trecerea de la polietilenă la metal, având acelaşi diametru cu ţeava din polietilenă a branşamentului.
Legătura cu staţiile de reglare pentru diametre de 75 mm şi mai mari se realizează cu racord de trecere PE/metal.
6.20 Pe reţeaua de presiune redusă, la capătul de branşament, se montează un robinet de trecere, în poziţie verticală, unul sau mai multe
regulatoare de presiune sau, după caz, staţia de reglare-măsurare.
6.21. La capătul branşamentului din reţeaua de presiune joasă se montează un robinet de trecere, în poziţie verticală.
6.22. În partea finală a branşamentului conductei din PE se utilizează:
pentru branşamente până la 63 mm inclusive, capete de branşament fără anod de protecţie;
pentru branşamente cu diametre de 75 mm şi mai mari, capete de branşament cu anod de protecţie, cu izolaţie tip foarte întărită sau
echivalentă şi anod de sacrificiu.
6.23. Răsuflătorile se montează în zone construite, aglomerate cu diverse instalaţii subterane, pe reţele de distribuţie, respectiv pe instalaţiile
exterioare subterane, astfel:
la distanţe cuprinse între 150 şi 300 m;
la capetele tuburilor de protecţie;
la ramificaţii de conducte sau alte situaţii deosebite;
la ieşirea capetelor de branşament din pământ.
6.24. Distanţa între generatoarea superioară a tubului de protecţie pe care se montează răsuflătoarea şi faţa inferioară a calotei răsuflătorii este de
150 mm (figura 13).
6.25. Confecţionarea răsuflătorilor se face din ţeavă din oţel cu diametru interior de 50 mm.
Răsuflătorile la care se montează capac GN se prevăd obligatoriu cu opritor pentru evitarea degradării conductei cu dispozitivul de curăţire a
răsuflătorilor (figura 13).
6.26. Pe traseele fără construcţii şi pe câmp, acolo unde nu sunt puncte fixe, pentru marcarea traseului se montează borne inscripţionate din ţeavă
sau beton, la distanţe de 100 m între ele.
6.27. Cutiile de vizitare ale firului trasator se vor monta la distanţe de 300 m, în zonele fără construcţii.
[top]
7.27. Îmbinarea ţevilor şi fitingurilor din PE se realizează cu aparate de sudură care au fost agrementate în România de către institute autorizate.
Aceste aparate vor fi supuse reviziilor tehnice în conformitate cu cărţile tehnice ale fiecăruia. Reviziile tehnice se vor face de către unităţile de servicii
ale producătorului.
7.28. Îmbinarea cu fitinguri mecanice se realizează prin strângerea şi presarea fitingurilor metalice (sau PE) pe pereţii ţevilor din PE (până la
diametrul de 63 mm), numai pentru capetele de branşament fără anod de protecţie.
Îmbinarea conductelor din PE cu conducte din metal
7.29. Trecerea de la conducte din PE la conducte din metal se efectuează cu ajutorul fitingurilor uzinate prezentate în Anexa 11. Se pot utiliza
fitinguri din PE cu racord filetat, fitinguri de tip olandez (2 părţi metalice şi 1 parte PE), fitinguri adaptor de flanşă şi flanşe (pentru diametre mari sau
racorduri de vane).
7.30. Îmbinările între conductele din PE şi conductele din metal se realizează cu fitinguri de tranziţie. Acestea pot fi fixe (sudate atât pe conducta din
PE, cât şi pe conducta din metal) sau demontabile (cu filete şi flanşe în cămin de vizitare) pentru diametre mari.
7.31. Trecerea de la PE la metal se face:
cu fitinguri de tranziţie;
în porţiunea orizontală îngropată;
în cămine de vizitare.
Montarea conductelor
7.33. La punerea în lucru, conductele se curăţă la interior şi exterior şi se protejează în timpul montajului împotriva pătrunderii de corpuri străine.
Capetele tronsoanelor se astupă cu capace. Conductele se montează şerpuit pe orizontală în şanţ.
7.34. În timpul montării conductelor se iau măsuri pentru evitarea deteriorării instalaţiilor şi construcţiilor subterane aparţinând altor deţinători.
7.35. Sudurile la poziţie se execută de preferinţă în perioadele răcoroase ale zilei.
7.36. În interiorul tuburilor de protecţie”
cu lungimi peste 6 m, se admit numai suduri inevitabile;
cu lungimi sub 6 m, nu se admit nici un fel de suduri.
7.37. Conductele din PE sunt însoţite pe întreg traseul de un conductor de cupru izolat de secţiunea 1,5 mm 2, montat de-a lungul conductei şi prin
care se pot transmite semnale electrice cu ajutorul cărora se poate determina cu precizie amplasarea conductei şi integritatea acesteia (figura 14).
7.38. Deasupra conductei, pe toată lungimea traseului, la o înălţime de 25 cm de generatoarea superioară a acesteia este obligatorie montarea unei
benzi sau grile de avertizare din PE de culoare galbenă cu o lăţime minimă de 15 cm şi inscripţionată „Gaz metan”.
Verificarea şi controlul în timpul executării lucrărilor
7.39. Executantul verifică, în timpul realizării lucrărilor, respectarea prevederilor proiectului şi ale prezentului normativ. Fiecare porţiune de instalaţie
care se poate proba independent constituie faza determinantă (tronsoane de până la 500 m sau lucrări efectuate într-o zi de lucru) şi se supun
verificării.
7.40. Pentru următoarele operaţiuni, rezultatele verificărilor se consemnează într-un proces-verbal de lucrări ascunse, care se întocmeşte în
conformitate cu Anexa 7:
realizarea sudurilor;
respectarea distanţelor de siguranţă faţă de alte instalaţii;
traversarea traseelor altor instalaţii;
adâncimea de pozare a conductelor.
7.41. Realizarea sudurilor se verifică de către persoane şi laboratoare autorizate grad I de către MLPAT şi MIC – ISCIR CENTRAL conform HG
766/1997 şi ORDIN 31/N/1995 MLPAT.
Verificarea se realizează prin metode distructive şi prin metode nedistructive.
7.42. Metodele nedistructive de verificare a sudurilor conductelor şi fitingurilor din PE utilizate pentru transportul gazului metan se utilizează pe
şantier. Prin utilizarea lor se obţin date calitative privind sudurile efectuate de sudori calificaţi.
Metodele nedistructive sunt diferite în funcţie de tipul de îmbinare sudată.
7.43. Metoda nedistructivă cea mai simplă şi cea mai des utilizată este compararea cu suduri martor din fiecare tip în parte.
La sudura tip polifuziune se verifică forma, continuitatea şi mărimea bavurii care apare la îmbinarea între conductă şi fiting. Totodată, se compară
dimensiunile bavurilor de la îmbinările alăturate. Se admit diferenţe de până la 10% între două îmbinări alăturate.
La sudura cu electrofitinguri se verifică dimensiunile celor doi martori existenţi la capetele fiecărui electrofiting. Aceşti martori trebuie să fie împinşi în
exterior la cota maximă prevăzută pentru fiecare tipodimensiune. În cazul în care unul din cei doi martori (sau amândoi) nu a fost împins la cota
maximă prevăzută, rezultă că îmbinarea nu a fost bine executată din diferite motive (conductele nu au fost ţinute coaxial, conductele au avut
diametrele nominale sub valoarea standardizată, programare greşită a dispozitivelor de sudură etc.). În acest caz, îmbinarea se va îndepărta prin
tăiere şi se va reface cu un alt electrofiting.
La sudura cap la cap se verifică, vizual şi cu ajutorul aparatelor de măsură, dimensiunile cordoanelor de sudură. Acestea trebuie să fie uniforme pe
întreaga circumferinţă, să nu prezinte exfolieri faţă de ţeavă. Diametrul conductei trebuie să fie mai mic decât diametrul minim dintre cele două
cordoane de sudură. Lăţimea celor două bavuri care compun cordonul de sudură trebuie să fie egală, admiţându-se diferenţe de maximum 10%
între cele două cordoane (figura 15).
Toate aceste verificări nedistructive duc la aprecieri relative privind modul de realizare a sudurilor de sudori calificaţi, fără a confirma calitatea
acestora.
7.44. Este obligatorie verificarea nedistructivă a 25% din îmbinările efectuate prin sudură cu sisteme care să realizeze fotografii relevante ale
îmbinărilor sudate.
Se pot utiliza metode pe bază de materiale fisionabile Selenium – 75 (S e – 75) sau pe bază de ultrasunete.
Verificările nedistructive ale sudurilor vor fi efectuate de laboratoare specializate de grad I autorizate de către MLPAT şi MIC, cu echipamente şi
procedee agrementate tehnic de către organismele abilitate în România.
Verificările nedistructive vor fi efectuate pe tronsoane de până la 500 m în 3 etape. În prima etapă se verifică 25% din suduri. În cazul în care una
dintre sudurile verificate este defectă, se trece la cea de a doua etapă în care se repetă verificarea pe alte 25% din sudurile tronsonului respectiv.
Dacă şi în acest caz una dintre sudurile verificare este defectă, se trece la etapa finală în care se verifică şi restul de suduri ale tronsonului.
În tabelul următor este prezentat numărul minim de suduri care trebuie verificate în funcţie de numărul total de suduri al tronsonului.
Etapa 1 1 2 3 4 5 5 5 25%
Etapa 2 - - - - - restul 5 25%
Nr. de suduri
verificate
Etapa 3 - - - - - - restul 50%
7.45. Metodele nedistructive se utilizează în îmbinarea de conducte şi fitinguri PE pentru gaz şi se efectuează în cadrul unor instituţii şi laboratoare
autorizate de MLPAT şi MIC.
Metodele distructive sunt următoarele:
verificarea la presiune interioară de durată;
verificarea la tracţiune;
verificarea la îndoire;
verificarea la răsucire.
Prin efectuarea lor se obţin date cantitative privind calitatea sudurii şi comportarea acesteia în timp.
7.46. Furnizorul controlează, în timpul execuţiei, calitatea lucrărilor pentru reţelele de distribuţie, sub aspectele pe care le consideră necesare, având
dreptul de a cere constructorului efectuarea sudurilor prin oricare din metodele prezentate.
7.47. Îmbinările sudate găsite cu defecte se refac prin tăierea lor şi sudarea prin una din metodele prezentate.
Repararea conductelor deteriorate în timpul execuţiei
7.48. Este interzisă repararea unei piese sau porţiuni deteriorate în timpul execuţiei unei reţele de distribuţie executată cu conducte şi fitinguri din PE
prin sudarea locului defect.
7.49. Se înlătură, prin tăiere, porţiunea defectă (conductă, fiting, racord de branşament) şi se înlocuieşte cu o piesă similară. Îmbinarea noii piese la
reţeaua existentă se face, în funcţie de diametrul conductei şi de poziţia porţiunii (piesei) defecte, cu electrofitinguri sau sudură cap la cap şi adaptor
de flanşă.
[top]
Încercările preliminare pentru conductele subterane se fac înainte de coborârea acestora în şanţ.
8.3. Probarea reţelelor de distribuţie a gazelor naturale şi a branşamentelor se efectuează după răcirea la nivelul temperaturii exterioare a ultimei
suduri efectuate pe tronsonul respectiv.
8.4. Probarea reţelelor se efectuează în două etape:
proba preliminară, pe tronsoane de până la 500 m, în care se utilizează o presiune de încercare egală cu de 1,5 ori presiunea de lucru
pentru conducte. Proba va fi considerată corespunzătoare dacă presiunea se menţine constantă timp de minim 4 ore;
proba de recepţie, care se execută pe reţele terminate şi se efectuează la o presiune de încercare de 1,5 ori presiunea de lucru pentru
conducte. Proba se va considera corespunzătoare dacă presiunea se menţine constantă timp de 24 de ore.
Toleranţele admise sunt cele corespunzătoare clasei de precizie a aparatului de măsură utilizat.
Verificarea se face cu aer.
8.5. Îmbinările (sudurile) defecte se îndepărtează prin tăierea porţiunii respective şi se vor reface conform prevederilor capitolului 7. După refacerea
defecţiunilor, se reia proba de presiune pe tronsonul respectiv.
8.6. Proba de presiune se efectuează pe fiecare tronson înainte de acoperirea conductei. Pe timpul probei de presiune, coturile, branşamentele,
vanele sunt ancorate provizoriu.
8.7. Evacuarea aerului, după terminarea încercărilor, se face la extremităţile instalaţiei, opuse celei de umplere.
8.8. Pentru înlocuiri sau modificări de conducte în reţele şi instalaţii existente se fac aceleaşi încercări ca în cazul reţelelor şi instalaţiilor noi.
8.9. Verificările continuităţii firului trasor.
[top]
Indicativ: I 6 / PE - 2000
Înlocuieşte I 6 PE-97
Cuprins
1. OBIECT. DOMENIU DE APLICARE
1.1. Obiectul prezentului normativ este proiectarea şi executarea sistemelor de distribuţie a gazelor naturale combustibile STAS 3317, cu conducte
din polietilenă montate îngropat, aflate în aval de staţia de predare, cu presiunea egală sau mai mică de 4 bari.
Limita tehnică în aval a staţiei de predare se consideră la ieşirea din robinetul de legătură spre sistemul de distribuţie.
1.2. Domeniul de aplicare al normativului îl constituie:
- sistemele de distribuţie a gazelor naturale pentru clădiri civile şi industriale (de producţie şi depozitare), din localităţi urbane şi rurale şi din afara lor;
1.3. Prevederile prezentului normativ se aplică la:
- lucrări noi din sistemul de distribuţie a gazelor naturale, proiectate sau executate după intrarea în vigoare a normativului;
- modificările, modernizările, reabilitările şi înlocuirile de conducte în sistemele de distribuţie a gazelor naturale din clădiri civile şi industriale
existente.
1.4. Nu fac obiectul prezentului normativ:
- sistemele de distribuţie cu presiuni mai mari de 4 bari;
- conductele de transport şi staţiile de predare a gazelor naturale;
- conductele şi instalaţiile tehnologice din schelele petroliere şi gaziere;
- instalaţiile de utilizare a gazelor petroliere lichefiate;
- instalaţiile de utilizare în aer liber sau în interiorul clădirilor;
- instalaţiile pentru alte gaze decât cele prezentate la punctul 1.1.
1.5. Se interzice:
- montarea aparentă a conductelor din polietilenă;
- montarea conductelor din polietilenă în soluri saturate în produse petroliere;
- vehicularea prin conducte din PE a gazelor naturale asociate.
1.6. Proiectarea şi execuţia construcţiilor şi instalaţiilor componente ale sistemului de distribuţie a gazelor naturale se realizează astfel încât acesta
să corespundă cel puţin cerinţelor de calitate, prevăzute de Legea nr. 10/1995:
a – rezistenţă şi stabilitate;
b – siguranţă în exploatare;
c – siguranţă la foc;
d – igienă, sănătatea oamenilor, refacerea şi protecţia mediului;
e – economie de energie;
f – protecţie împotriva zgomotului.
[top]
d - îmbinare cu fitinguri mecanice cu etanşare pe peretele exterior al ţevii: mufe, coturi, teuri, reducţii, dopuri etc., pentru diametre cuprinse între 32
mm şi 63 mm;
e - îmbinare între PE şi metal, cu fitinguri de tranziţie:
cu adaptor de flanşă, flanşă liberă şi garnituri de etanşare pentru diametre de 250 mm şi mai mari;
racord de trecere PE – metal, pentru diametre până la 250 mm;
racorduri metalice cu etanşare prin compresiune pe pereţii ţevii;
racord mixt PE – metal din 3 bucăţi (tip olandez) cu etanşare cu garnitură de cauciuc.
Capete de branşament
4.6. Capetele de branşament sunt de două tipuri:
- fără anod de protecţie (la care trecerea PE/oţel se realizează deasupra solului, în partea verticală a capătului de branşament), pentru diametrele de
32 ÷ 63 mm;
- cu anod de protecţie (la trecerea PE/oţel se realizează sub pământ, în partea orizontală a capătului de branşament), pentru diametre de 75 mm şi
mai mari.
4.7. Racordarea capetelor de branşament la branşamentul propriu-zis se realizează cu mufe cu electrofuziune.
Capetele de branşament au un marcaj care indică adâncimea până la care pot fi îngropate.
Distanţa minimă între suprafaţa solului şi fitingul de trecere (sau filetul ţevii din oţel) va fi de 100 mm (figura 2).
Cerinţe privind materialele utilizate la realizarea capetelor de branşament
4.8. Capătul de branşament fără anod de protecţie este realizat din:
a. ţeavă de transport din PE;
b. ţeavă de protecţie din oţel (caracasa);
c. fiting de trecere din PE/oţel.
a. Ţeava de transport din PE are un diametru nominal Dn 32 ÷ 63 mm şi se montează central în ţeava de protecţie. Capătul ţevii de transport iese
din ţeava de protecţie pe o lungime de minim 30 mm.
b. Ţeava de protecţie din oţel este îndoită la 900 (la comandă specială pot fi şi deschideri unghiulare mai mari de 900), cu o rază de curbură egală cu
cea a ţevii de transport. La cele două capete sunt prevăzute sisteme de etanşare între ţeava de transport şi ţeava de protecţie. La exterior, ţeava de
protecţie este protejată contra coroziunii prin acoperire cu vopsea pe bază de răşini epoxidice, polietilenă sau alte materiale care pot asigura o
protecţie îndelungată (50 ani).
c. Fitingul de trecere de la PE la oţel este metalic şi asigură etanşeitatea cu ţeava de transport pe o durată de utilizare de 50 ani (figura 3).
4.9. Capătul de branşament cu anod de protecţie este realizat din:
a. ţeavă de transport din PE;
b. sistem de trecere PE/oţel;
c. ţeavă din oţel;
d. anod de sacrificiu.
a. Ţeava de transport din PE are diametre nominale de 75 mm şi mai mari, o lungime minimă de 300 mm şi se montează numai pe porţiunea
orizontală a capătului de branşament.
b. Sistemul de trecere de la PE la oţel se realizează direct pe ţeava de oţel şi este astfel conceput încât să asigure etanşarea PE/oţel pe o durată de
utilizare de 50 ani.
c. Ţeava din oţel are diametre corespunzătoare ţevii de transport din PE. Este îndoită la 90 0 (la comandă specială pot fi şi deschideri unghiulare mai
mari de 900) şi are o lungime astfel încât capătul filetat să iasă deasupra pământului. Ţeava din oţel este protejată contra coroziunii pe toată
suprafaţa (mai puţin partea filetată) prin acoperire cu vopsea pe bază de răşini epoxidice, polietilenă sau alte materiale care pot asigura o protecţie
îndelungată (50 ani).
d. Anodul de sacrificiu se montează pentru protecţia ţevii din oţel montate sub pământ (figura 4).
Cerinţe pentru manipulare şi ambalare
4.10. Capetele de branşament se manipulează cu atenţie pentru a nu fi deteriorate ţevile de transport sau straturile de protecţie ale ţevilor din oţel.
Capetele de branşament se livrează în legături cu un număr variabil de bucăţi (7-10). Cele de diametre mai mari se pot livra şi separat.
Se livrează pe paleţi din lemn (europaleţi), în rame de lemn bine construite sau echivalente şi sunt bine sprijinite (ancorate) de acestea cu benzi
(ambalaje) de strângere.
Armături
4.11. Tipul de armătură se alege în funcţie de treapta de presiune a instalaţiei pe care se montează, conform tabelului de mai jos.
În reţelele de distribuţie şi de repartiţie se utilizează numai robinete de oţel, cu sertar, cu tijă neascendentă. Montarea robinetelor din oţel se
realizează în cămine de vizitare, în cazuri speciale utilizându-se prelungitoare cu tijă pentru acţionarea de la suprafaţă. Conductele din PE care intră
în interiorul căminului vor fi protejate cu tub de oţel.
Treapta de presiune
Tipuri de armături
joasă redusă medie
Robinet cu cep x - -
Robinet cu sertar drept x - -
Robinet cu sferă x x x
4.12. În cazul în care se utilizează armături realizate complet din PE, acestea trebuie să fie fabricate, în funcţie de tipul de material utilizat la
realizarea reţelei, din PE 80 sau PE 100 pentru ţevi din PE 80 sau din PE 100 pentru ţevi din PE 100.
Armăturile din PE se montează îngropat, cu acces de la suprafaţă prin intermediul prelungitoarelor cu tijă.
Dispozitive pentru preluarea dilatărilor
4.13. Preluarea dilatărilor este admisă cu:
- compensatoare de dilatare STAS 8832 sau similare;
- compensatoare naturale rezultate din configuraţia reţelei de conducte.
4.14. Calculul variaţiei de lungime pentru conductele din PE se efectuează cu formula:
L L T
în care:
L – variaţia de lungime;
– coeficient de dilatare convenţională pentru ţevi din PE
( 2x10-4K-1)
L – lungimea de conductă luată în consideraţie;
T – variaţia de temperatură luată în consideraţie.
Determinarea variaţiei de lungime pe baza relaţiei indicate mai sus este transpusă în monograma de calcul (figura 5).
[top]
b – pentru ramurile secundare ale reţelei de distribuţie se prevede debitul instalat al aparatelor de utilizare existente şi al acelora ce pot fi instalate în
viitorii 10 ani ţinând seama de:
realizarea de noi construcţii în zonă;
schimbarea destinaţiei unor construcţii;
c – pentru branşamentele agenţilor economici, societăţilor şi instituţiilor social-culturale se prevede debitul instalat existent şi debitul ce poate fi
instalat în următorii 5 ani, în instalaţiile de utiliziare, ţinând seama de:
schimbarea tehnologiilor sau proceselor de utilizare;
creşterea eficienţei sau randamentului aparatelor de utilizare;
d – pentru branşamentele consumatorilor casnici se prevede debitul total simultan al tuturor aparatelor din instalaţiile de utilizare. Coeficientul de
simultaneitate este 1.
5.2. Debitul nominal al aparatelor de utilizare este cel indicat de fabrica producătoare. Date asupra debitelor nominale ale aparatelor de utilizare,
omologate sau cu agrement tehnic, sunt prezentate în ghidul de proiectare “Instalaţii de gaze naturale – mapa proiectantului (IPCT)” şi în literatura
tehnică de specialitate.
Căderile de presiune
5.3. Căderea de presiune pe conductă, folosită la dimensionarea acesteia, se stabileşte cu relaţia:
P P1-P2
în care:
P1 este presiunea minimă disponibilă la intrarea în conductă, în bar abs. În cazul în care conducta este prevăzută în amonte cu regulator pentru
reglarea-reducerea presiunii, valoarea P1 este presiunea gazului din regulator minus abaterea maximă prevăzută în standardul sau cartea tehnică
de fabricaţie a aparatului.
P2 este presiunea minimă necesară la ieşirea din conductă, în bar abs. În cazul în care conducta este prevăzută în aval cu regulator pentru reglarea-
reducerea presiunii, valoarea P2 este presiunea gazului necesară pentru funcţionarea regulatorului, prevăzută în standardul sau cartea tehnică de
fabricaţie a aparatului, plus o majorare de 10% pentru compensarea unor factori imprevizibili.
În figura 6 şi figura 7 se exemplifică modul de stabilire a căderilor de presiune pentru dimensionarea conductelor.
În cazul asigurării presiunii maxime la ieşirea din regulator, căderea de presiune P P1-P2 trebuie să aibă valori care să nu conducă la depăşirea
vitezei maxime admise în conductă.
5.4. Pentru reţelele de distribuţie existente, presiunea disponibilă P 1 se precizează de unitatea de distribuţie a gazelor, la cererea beneficiarului sau a
proiectantului.
În localităţile aflate la extremitatea sistemului de distribuţie, la dimensionarea conductelor şi branşamentelor se va ţine cont de presiunea minimă din
reţeaua de distribuţie în perioada rece a anului.
5.5. Pentru reţele şi instalaţii care alimentează direct aparate de utilizare la presiune joasă, fără intermediul unui regulator de presiune, căderea de
presiune va fi egală cu fluctuaţia maximă de presiune admisibilă la aparatele de utilizare, prevăzută în standardul sau cartea tehnică de fabricaţie a
aparatului (de regulă 20-25% din presiunea nominală a aparatului).
5.6. În cazul unor extinderi ale reţelelor de distribuţie de presiune joasă, existente, alimentând aparate de utilizare cu presiunea nominală de 20
mbari, căderea totală de presiune pentru dimensionarea reţelei de distribuţie şi instalaţiei de utilizare va fi de 10 mbari (~100 mm H 2O), cu condiţia
ca la ieşirea din staţia sau postul de reglare să se menţină presiunea de 30 mbari (~300 mm H 2O).
Pentru reţeaua de distribuţie, inclusiv branşamentul, se va considera căderea de presiune de 5 mbari (~50 mm H 2O), restul de 5 mbari (~300 mm
H2O) fiind destinaţi conductelor instalaţiei de utilizare, inclusiv contorul (figura 8).
Determinarea diametrelor conductelor
5.7. Diametrele conductelor se determină pe criteriul asigurării debitelor nominale de gaz, la presiunea nominală de utilizare pentru toţi consumatorii.
5.8. Căderile de presiune stabilite conform art. 5.3. până la 5.6. acoperă toate pierderile de sarcină, liniare şi locale, şi se va avea în vedere ca, prin
dimensionare, să fie consumate cât mai complet, pe fiecare din ramurile reţelei.
5.9. Debitul de calcul al conductelor de presiune medie sau presiune redusă se stabileşte cu relaţia:
în care:
QCS este debitul de calcul în condiţiile standard (la P 1,013 bar abs. şi T 288,15K) în m3 s/h;
P1 este presiunea absolută la începutul tronsonului considerat, în bar abs.;
P2 este presiunea absolută la sfârşitul tronsonului considerat, în bar abs.;
D este diametrul interior al conductei, în cm;
T este temperatura gazelor, în K;
L este lungimea tronsonului respectiv, în km;
0,554 este densitatea relativă a gazelor faţă de densitatea aerului;
este coeficientul de pierdere liniară de sarcină (adimensional), ce se determină în funcţie de Re şi k/D.
k 0,007cm, este rugozitatea absolută echivalentă a conductelor din PE;
m3s/h
în care:
L este lungimea de calcul a conductei, în m;
P este căderea de presiune disponibilă pe tronsonul considerat, în mbari.
Celelalte notaţii au aceleiaşi semnificaţii, unităţi de măsură şi mod de calcul ca în art. 5.9.
Lungimea de calcul cuprinde lungimea fizică a tronsonului considerat, la care se adaugă lungimile echivalente ale rezistenţelor locale.
5.11. Dimensionarea conductelor se face pe fiecare tronson cu debit constant, pe baza relaţiilor indicate de articolele 5.9 şi 5.10. Tronsoanele cu
debit variabil ale conductelor principale se vor dimensiona la debit constant, conform schemei de mai jos, Această schemă de calcul se va folosi
doar în cazul branşamentelor cu debite mici în raport cu debitul de tranzit.
Qi Qe Qi - qi Qi
Qe Qe
qi Qi
Conducte de canalizare
2. 1,0 1,0 1,5
Copaci
6. 0,5 0,5 0,5
Stâlpi
7. 0,5 0,5 0,5
Notă: Distanţele, exprimate în m, se măsoară în proiecţie orizontală între limitele exterioare ale conductelor sau construcţiilor.
*) De la piciorul talazului
**) Din axul liniei de cale ferată
Se va solicita şi acordul SNCFR
6.13. În cazul în care conductele din PE se montează în paralel cu diferite tipuri de clădiri, vor avea distanţele minime de montaj faţă de acestea
(pentru siguranţă) prevăzute în tabelul următor (în funcţie de categoria montajului – A, B, C).
bar A B C
24 3m 2m 1m
6.16. Prezenţa conductelor subterane se marchează pe construcţii, stâlpi sau alte repere fixe din vecinătate, prin inscripţii sau plăcuţe indicatoare de
către executant. Distanţa dintre inscripţii nu va fi mai mică de 30 m.
6.17. Trecerea de la conducta din PE la conducta din metal se realizează printr-un racord de trecere PE/metal. Aceste racorduri trebuie să fie
fabricate industrial în condiţii de performanţă, controlul calităţii executându-se după normele ISO/9000 şi/sau alte reglementări specifice şi să aibă
agremente tehnice aprobate de organele legale din România.
6.18. Racordarea branşamentelor la conductele de distribuţie se face prin dispozitivele speciale din polietilenă – teuri tip şa autoperformante, sudate
pe acestea.
6.19. Legătura branşamentelor cu postul de reglare sau instalaţii de utilizare se face prin intermediul unui dispozitiv special, denumit capăt de
branşament (raiser), care realizează trecerea de la polietilenă la metal, având acelaşi diametru cu ţeava din polietilenă a branşamentului.
Legătura cu staţiile de reglare pentru diametre de 75 mm şi mai mari se realizează cu racord de trecere PE/metal.
6.20 Pe reţeaua de presiune redusă, la capătul de branşament, se montează un robinet de trecere, în poziţie verticală, unul sau mai multe
regulatoare de presiune sau, după caz, staţia de reglare-măsurare.
6.21. La capătul branşamentului din reţeaua de presiune joasă se montează un robinet de trecere, în poziţie verticală.
6.22. În partea finală a branşamentului conductei din PE se utilizează:
pentru branşamente până la 63 mm inclusive, capete de branşament fără anod de protecţie;
pentru branşamente cu diametre de 75 mm şi mai mari, capete de branşament cu anod de protecţie, cu izolaţie tip foarte întărită sau
echivalentă şi anod de sacrificiu.
6.23. Răsuflătorile se montează în zone construite, aglomerate cu diverse instalaţii subterane, pe reţele de distribuţie, respectiv pe instalaţiile
exterioare subterane, astfel:
la distanţe cuprinse între 150 şi 300 m;
la capetele tuburilor de protecţie;
la ramificaţii de conducte sau alte situaţii deosebite;
la ieşirea capetelor de branşament din pământ.
6.24. Distanţa între generatoarea superioară a tubului de protecţie pe care se montează răsuflătoarea şi faţa inferioară a calotei răsuflătorii este de
150 mm (figura 13).
6.25. Confecţionarea răsuflătorilor se face din ţeavă din oţel cu diametru interior de 50 mm.
Răsuflătorile la care se montează capac GN se prevăd obligatoriu cu opritor pentru evitarea degradării conductei cu dispozitivul de curăţire a
răsuflătorilor (figura 13).
6.26. Pe traseele fără construcţii şi pe câmp, acolo unde nu sunt puncte fixe, pentru marcarea traseului se montează borne inscripţionate din ţeavă
sau beton, la distanţe de 100 m între ele.
6.27. Cutiile de vizitare ale firului trasator se vor monta la distanţe de 300 m, în zonele fără construcţii.
[top]
7.27. Îmbinarea ţevilor şi fitingurilor din PE se realizează cu aparate de sudură care au fost agrementate în România de către institute autorizate.
Aceste aparate vor fi supuse reviziilor tehnice în conformitate cu cărţile tehnice ale fiecăruia. Reviziile tehnice se vor face de către unităţile de servicii
ale producătorului.
7.28. Îmbinarea cu fitinguri mecanice se realizează prin strângerea şi presarea fitingurilor metalice (sau PE) pe pereţii ţevilor din PE (până la
diametrul de 63 mm), numai pentru capetele de branşament fără anod de protecţie.
Îmbinarea conductelor din PE cu conducte din metal
7.29. Trecerea de la conducte din PE la conducte din metal se efectuează cu ajutorul fitingurilor uzinate prezentate în Anexa 11. Se pot utiliza
fitinguri din PE cu racord filetat, fitinguri de tip olandez (2 părţi metalice şi 1 parte PE), fitinguri adaptor de flanşă şi flanşe (pentru diametre mari sau
racorduri de vane).
7.30. Îmbinările între conductele din PE şi conductele din metal se realizează cu fitinguri de tranziţie. Acestea pot fi fixe (sudate atât pe conducta din
PE, cât şi pe conducta din metal) sau demontabile (cu filete şi flanşe în cămin de vizitare) pentru diametre mari.
7.31. Trecerea de la PE la metal se face:
cu fitinguri de tranziţie;
în porţiunea orizontală îngropată;
în cămine de vizitare.
Montarea conductelor
7.33. La punerea în lucru, conductele se curăţă la interior şi exterior şi se protejează în timpul montajului împotriva pătrunderii de corpuri străine.
Capetele tronsoanelor se astupă cu capace. Conductele se montează şerpuit pe orizontală în şanţ.
7.34. În timpul montării conductelor se iau măsuri pentru evitarea deteriorării instalaţiilor şi construcţiilor subterane aparţinând altor deţinători.
7.35. Sudurile la poziţie se execută de preferinţă în perioadele răcoroase ale zilei.
7.36. În interiorul tuburilor de protecţie”
cu lungimi peste 6 m, se admit numai suduri inevitabile;
cu lungimi sub 6 m, nu se admit nici un fel de suduri.
7.37. Conductele din PE sunt însoţite pe întreg traseul de un conductor de cupru izolat de secţiunea 1,5 mm 2, montat de-a lungul conductei şi prin
care se pot transmite semnale electrice cu ajutorul cărora se poate determina cu precizie amplasarea conductei şi integritatea acesteia (figura 14).
7.38. Deasupra conductei, pe toată lungimea traseului, la o înălţime de 25 cm de generatoarea superioară a acesteia este obligatorie montarea unei
benzi sau grile de avertizare din PE de culoare galbenă cu o lăţime minimă de 15 cm şi inscripţionată „Gaz metan”.
Verificarea şi controlul în timpul executării lucrărilor
7.39. Executantul verifică, în timpul realizării lucrărilor, respectarea prevederilor proiectului şi ale prezentului normativ. Fiecare porţiune de instalaţie
care se poate proba independent constituie faza determinantă (tronsoane de până la 500 m sau lucrări efectuate într-o zi de lucru) şi se supun
verificării.
7.40. Pentru următoarele operaţiuni, rezultatele verificărilor se consemnează într-un proces-verbal de lucrări ascunse, care se întocmeşte în
conformitate cu Anexa 7:
realizarea sudurilor;
respectarea distanţelor de siguranţă faţă de alte instalaţii;
traversarea traseelor altor instalaţii;
adâncimea de pozare a conductelor.
7.41. Realizarea sudurilor se verifică de către persoane şi laboratoare autorizate grad I de către MLPAT şi MIC – ISCIR CENTRAL conform HG
766/1997 şi ORDIN 31/N/1995 MLPAT.
Verificarea se realizează prin metode distructive şi prin metode nedistructive.
7.42. Metodele nedistructive de verificare a sudurilor conductelor şi fitingurilor din PE utilizate pentru transportul gazului metan se utilizează pe
şantier. Prin utilizarea lor se obţin date calitative privind sudurile efectuate de sudori calificaţi.
Metodele nedistructive sunt diferite în funcţie de tipul de îmbinare sudată.
7.43. Metoda nedistructivă cea mai simplă şi cea mai des utilizată este compararea cu suduri martor din fiecare tip în parte.
La sudura tip polifuziune se verifică forma, continuitatea şi mărimea bavurii care apare la îmbinarea între conductă şi fiting. Totodată, se compară
dimensiunile bavurilor de la îmbinările alăturate. Se admit diferenţe de până la 10% între două îmbinări alăturate.
La sudura cu electrofitinguri se verifică dimensiunile celor doi martori existenţi la capetele fiecărui electrofiting. Aceşti martori trebuie să fie împinşi în
exterior la cota maximă prevăzută pentru fiecare tipodimensiune. În cazul în care unul din cei doi martori (sau amândoi) nu a fost împins la cota
maximă prevăzută, rezultă că îmbinarea nu a fost bine executată din diferite motive (conductele nu au fost ţinute coaxial, conductele au avut
diametrele nominale sub valoarea standardizată, programare greşită a dispozitivelor de sudură etc.). În acest caz, îmbinarea se va îndepărta prin
tăiere şi se va reface cu un alt electrofiting.
La sudura cap la cap se verifică, vizual şi cu ajutorul aparatelor de măsură, dimensiunile cordoanelor de sudură. Acestea trebuie să fie uniforme pe
întreaga circumferinţă, să nu prezinte exfolieri faţă de ţeavă. Diametrul conductei trebuie să fie mai mic decât diametrul minim dintre cele două
cordoane de sudură. Lăţimea celor două bavuri care compun cordonul de sudură trebuie să fie egală, admiţându-se diferenţe de maximum 10%
între cele două cordoane (figura 15).
Toate aceste verificări nedistructive duc la aprecieri relative privind modul de realizare a sudurilor de sudori calificaţi, fără a confirma calitatea
acestora.
7.44. Este obligatorie verificarea nedistructivă a 25% din îmbinările efectuate prin sudură cu sisteme care să realizeze fotografii relevante ale
îmbinărilor sudate.
Se pot utiliza metode pe bază de materiale fisionabile Selenium – 75 (S e – 75) sau pe bază de ultrasunete.
Verificările nedistructive ale sudurilor vor fi efectuate de laboratoare specializate de grad I autorizate de către MLPAT şi MIC, cu echipamente şi
procedee agrementate tehnic de către organismele abilitate în România.
Verificările nedistructive vor fi efectuate pe tronsoane de până la 500 m în 3 etape. În prima etapă se verifică 25% din suduri. În cazul în care una
dintre sudurile verificate este defectă, se trece la cea de a doua etapă în care se repetă verificarea pe alte 25% din sudurile tronsonului respectiv.
Dacă şi în acest caz una dintre sudurile verificare este defectă, se trece la etapa finală în care se verifică şi restul de suduri ale tronsonului.
În tabelul următor este prezentat numărul minim de suduri care trebuie verificate în funcţie de numărul total de suduri al tronsonului.
Etapa 1 1 2 3 4 5 5 5 25%
Nr. de suduri
Etapa 2 - - - - - restul 5 25%
verificate
7.45. Metodele nedistructive se utilizează în îmbinarea de conducte şi fitinguri PE pentru gaz şi se efectuează în cadrul unor instituţii şi laboratoare
autorizate de MLPAT şi MIC.
Metodele distructive sunt următoarele:
verificarea la presiune interioară de durată;
verificarea la tracţiune;
verificarea la îndoire;
verificarea la răsucire.
Prin efectuarea lor se obţin date cantitative privind calitatea sudurii şi comportarea acesteia în timp.
7.46. Furnizorul controlează, în timpul execuţiei, calitatea lucrărilor pentru reţelele de distribuţie, sub aspectele pe care le consideră necesare, având
dreptul de a cere constructorului efectuarea sudurilor prin oricare din metodele prezentate.
7.47. Îmbinările sudate găsite cu defecte se refac prin tăierea lor şi sudarea prin una din metodele prezentate.
Repararea conductelor deteriorate în timpul execuţiei
7.48. Este interzisă repararea unei piese sau porţiuni deteriorate în timpul execuţiei unei reţele de distribuţie executată cu conducte şi fitinguri din PE
prin sudarea locului defect.
7.49. Se înlătură, prin tăiere, porţiunea defectă (conductă, fiting, racord de branşament) şi se înlocuieşte cu o piesă similară. Îmbinarea noii piese la
reţeaua existentă se face, în funcţie de diametrul conductei şi de poziţia porţiunii (piesei) defecte, cu electrofitinguri sau sudură cap la cap şi adaptor
de flanşă.
[top]
8. CONDIŢII TEHNICE PENTRU ÎNCERCAREA REZISTENŢEI ŞI ETANŞEITĂŢII INSTALAŢIILOR DE GAZE NATURALE
DIN PE
8.1. La condiţiile tehnice pentru încercarea rezistenţei şi etanşeităţii instalaţiilor de gaze naturale din PE, în afara articolelor de mai jos, se respectă
şi prevederile din normativul I 6.
8.2. Înainte de punerea în funcţiune, conductele sistemelor de distribuţie, branşamentele se supun la încercări de:
rezistenţă;
etanşeitate.
Încercările preliminare pentru conductele subterane se fac înainte de coborârea acestora în şanţ.
8.3. Probarea reţelelor de distribuţie a gazelor naturale şi a branşamentelor se efectuează după răcirea la nivelul temperaturii exterioare a ultimei
suduri efectuate pe tronsonul respectiv.
8.4. Probarea reţelelor se efectuează în două etape:
proba preliminară, pe tronsoane de până la 500 m, în care se utilizează o presiune de încercare egală cu de 1,5 ori presiunea de lucru
pentru conducte. Proba va fi considerată corespunzătoare dacă presiunea se menţine constantă timp de minim 4 ore;
proba de recepţie, care se execută pe reţele terminate şi se efectuează la o presiune de încercare de 1,5 ori presiunea de lucru pentru
conducte. Proba se va considera corespunzătoare dacă presiunea se menţine constantă timp de 24 de ore.
Toleranţele admise sunt cele corespunzătoare clasei de precizie a aparatului de măsură utilizat.
Verificarea se face cu aer.
8.5. Îmbinările (sudurile) defecte se îndepărtează prin tăierea porţiunii respective şi se vor reface conform prevederilor capitolului 7. După refacerea
defecţiunilor, se reia proba de presiune pe tronsonul respectiv.
8.6. Proba de presiune se efectuează pe fiecare tronson înainte de acoperirea conductei. Pe timpul probei de presiune, coturile, branşamentele,
vanele sunt ancorate provizoriu.
8.7. Evacuarea aerului, după terminarea încercărilor, se face la extremităţile instalaţiei, opuse celei de umplere.
8.8. Pentru înlocuiri sau modificări de conducte în reţele şi instalaţii existente se fac aceleaşi încercări ca în cazul reţelelor şi instalaţiilor noi.
8.9. Verificările continuităţii firului trasor.
[top]
9.1. Pentru recepţia tehnică şi punerea în funcţiune a instalaţiilor de gaze naturale din PE privind:
Recepţia tehnică şi punerea în funcţiune a oricărei lucrări de instalaţii de gaze naturale se fac de furnizor, prin specialişti delegaţi la cererea
instalatorului autorizat care a executat, a îndrumat şi supravegheat lucrările.
Operaţiile tehnice necesare pentru recepţie şi punere în funcţiune a noilor instalaţii pentru conducte de distribuţie şi branşamente se fac de
executant, prin instalatorul autorizat, în prezenţa delegatului furnizorului.
Efectuarea recepţiei tehnice şi a punerii în funcţiune se confirmă pe bază de documente încheiate conform anexelor 1, 2, după caz.
9.5. Înainte de punerea în funcţiune a reţelelor de distribuţie se face refularea aerului:
prin capătul opus punctului de racordare al conductele de distribuţie în funcţiune;
prin robinetele montate în amonte de regulatoare, la branşamentele cu posturile de reglare.
Dm
90
H 20 25 32 40 50 63 75 110 125 140 160 (mm)
1,40 1,90 2,60 3,26 4,08 5,14 6,12 7,36 9,00 10,22 11,44 13,08 Di
mbar/m mmH2O/m
(cm)
0,04 012 0,40 0,97 2,3 4,2 6,5 10,9 19,0 27,0 36,8 53,0
0,001 0,01
0,07 0,23 0,78 1,9 3,3 6,1 9,9 16,4 28,5 40,3 54,9 79,0
0,002 0,02
0,10 0,34 1,2 2,7 4,2 7,7 12,5 20,8 36,0 51,0 69,3 99,7
0,003 0,03
0,14 0,45 1,5 2,7 4,8 9,1 14,8 24,5 42,5 60,1 81,7 117
0,004 0,04
0,17 0,56 1,9 3,8 5,5 10,4 16,8 27,9 48,3 68,3 92,8 133
0,005 0,05
0,20 0,66 2,2 3,4 6,1 11,6 18,7 31,0 53,7 75,8 103 148
0,006 0,06
0,23 0,77 2,5 3,6 6,7 12,7 20,5 33,9 58,6 82,8 112 161
0,007 0,07
0,27 0,88 2,2 3,9 7,3 13,7 22,1 36,6 63,3 89,3 121 174
0,008 0,08
0,30 0,98 2,8 4,2 7,8 14,7 23,7 39,2 67,7 95,5 130 186
0,009 0,09
0,33 1,1 3,0 4,5 8,3 15,6 25,2 41,6 71,9 101 138 198
0,01 0,1
0,65 1,6 3,6 6,7 12,4 23,3 37,5 61,9 107 150 195 279
0,02 0,2
0,96 2,0 4,5 8,5 15,7 29,4 47,3 77,9 128 180 244 349
0,03 0,3
1,2 2,3 5,4 10,0 18,5 34,7 55,4 87,3 150 211 285 407
0,04 0,4
1,2 2,6 6,1 11,4 21,0 39,2 60,0 98,6 167 238 321 459
0,05 0,5
1,5 2,9 6,8 12,7 23 41,5 66,4 109 187 262 355 507
0,006 0,6
1,8 3,1 7,5 13,8 24,3 45,1 72,2 119 203 285 385 550
0,07 0,7
1,5 3,4 8,1 15,0 26,0 48,6 77,7 127 218 306 414 591
0,08 0,8
1,6 3,6 8,6 15,9 27,8 51,8 82,8 136 233 326 441 629
0,09 0,9
1,7 3,9 9,2 16,0 29,4 54,9 87,7 144 246 345 466 666
0,10 1,0
1,9 4,3 10,1 17,7 32,5 60,6 96,8 159 271 381 514 733
0,12 1,2
2,0 4,7 10,5 19,3 35,4 65,9 105 172 295 413 558 796
0,14 1,4
2,2 5,1 11,3 20,8 38,1 70,8 113 185 316 444 599 854
0,16 1,6
2,4 5,4 12,0 22,2 40,6 75,5 120 197 337 472 637 909
0,18 1,8
2,5 5,4 12,7 23,5 43,0 79,9 127 209 356 499 673 960
0,20 2,0
2,7 5,7 13,4 24,7 45,3 84,1 134 219 375 525 708 1010
0,22 2,2
2,8 6,0 14,1 25,9 47,4 88,1 141 230 392 550 741 1057
0,24 2,4
2,9 6,3 14,7 27,1 49,5 92,0 147 240 409 574 773 1102
0,26 2,6
2,9 6,5 15,3 28,2 51,6 95,7 153 249 426 596 804 1146
0,28 2,8
3,0 6,8 15,9 29,3 53,5 99,3 158 259 441 618 834 1188
0,30 3,0
Dm
H 180 200 225 250 280 315 355 400 450 500 560 630
(mm)
mmH2O/m 14,72 16,36 18,40 20,44 22,90 25,76 29,04 32,72 36,80 40,90 45,80 51,54 Di
mbar/m
(cm)
73,2 97,6 134 179 243 334 462 637 873 1160 1571 2155
0,001 0,01
109 145 199 265 360 494 682 940 1288 1709 2313 3171
0,002 0,02
137 183 251 333 453 621 857 1180 1616 2143 2899 3861
0,003 0,03
162 215 295 392 532 730 1007 1386 1897 2441 3291 4502
0,004 0,04
184 244 335 445 603 827 1141 1570 2076 2749 3713 5079
0,005 0,05
204 271 371 493 668 916 1223 1677 2292 3035 4098 5603
0,006 0,06
222 295 405 537 729 967 1327 1823 2492 3298 4453 6087
0,007 0,07
239 318 437 579 759 1037 1427 1960 2678 3545 4784 6539
0,008 0,08
256 340 466 598 808 1105 1521 2089 2854 3777 596 6965
0,009 0,09
272 361 495 632 855 1171 1610 2211 3020 3997 5393 7369
0,01 0,1
383 508 695 920 1245 1702 2339 3208 4378 5788 7803 10653
0,02 0,2
478 633 866 1145 1548 2115 2904 3982 5431 7176 9669 13194
0,03 0,3
558 739 1010 1335 1805 2465 3384 4637 6322 8352 11250 15346
0,04 0,4
629 833 1138 1504 2032 2774 3808 5217 7111 9391 12646 17247
0,05 0,5
694 918 1254 1657 2239 3055 4192 5742 7825 10333 13912 18968
0,006 0,6
753 997 1361 1798 2429 3314 4547 6227 8484 11200 1577 20554
0,07 0,7
809 1070 1461 1930 2606 3556 4877 6678 9097 12008 16163 22031
0,08 0,8
861 1139 1555 2054 2773 3783 5188 7102 9674 12768 17184 23420
0,09 0,9
911 1205 1644 2171 2931 3998 5482 7504 10220 13488 18150 24735
0,10 1,0
1003 1327 1810 2390 3225 4398 6030 8252 11237 14827 19950 27182
0,12 1,2
1088 1439 1963 2591 3496 4767 6534 8941 12173 16061 21606 29435
0,14 1,4
1167 1544 2105 2779 3749 5111 7004 9583 13046 17209 23148 31533
0,16 1,6
1242 1642 2239 2955 3986 5434 7446 10187 13865 18289 24598 33504
0,18 1,8
1313 1735 2366 3122 4211 5740 7865 10758 14641 19311 25970 35370
0,20 2,0
1380 1824 2487 3281 4425 6031 8263 11301 15380 20283 27276 37145
0,22 2,2
1444 1909 2602 3433 4630 6309 8643 11821 16085 21212 28524 38842
0,24 2,4
1506 1990 2713 3579 4826 6576 9008 12319 16772 22104 29721 40470
0,26 2,6
1566 2069 2820 3719 5015 6833 9360 12799 17414 22962 30873 42037
0,28 2,8
1623 2145 2923 3855 5198 7081 9699 13262 18043 23791 31985 43549
0,30 3,0
[top]
12. ANEXE
Anexa 1
SNGN ROMGAZ SA Mediaş
FILIALA DISTRIGAZ SUD SA BUCUREŞTI
SUCURSALA: _______________________
Astăzi, ....................... luna ...................., anul ...................., s-a întrunit la cererea constructorului
comisia de recepţie tehnică a conductelor de distribuţie gaze naturale din PE situate în ...................................................
cuprinsă între ...................................... şi ....................................................... am constatat următoarele;
- Conducta este ............... m ţeavă cu diam ............. SDR .......................
construită din .................. m ţeavă cu diam ............. SDR .......................
provenienţa .......................................................
9.1. Pentru recepţia tehnică şi punerea în funcţiune a instalaţiilor de gaze naturale din PE privind:
Recepţia tehnică şi punerea în funcţiune a oricărei lucrări de instalaţii de gaze naturale se fac de furnizor, prin specialişti delegaţi la cererea
instalatorului autorizat care a executat, a îndrumat şi supravegheat lucrările.
Operaţiile tehnice necesare pentru recepţie şi punere în funcţiune a noilor instalaţii pentru conducte de distribuţie şi branşamente se fac de
executant, prin instalatorul autorizat, în prezenţa delegatului furnizorului.
Efectuarea recepţiei tehnice şi a punerii în funcţiune se confirmă pe bază de documente încheiate conform anexelor 1, 2, după caz.
9.5. Înainte de punerea în funcţiune a reţelelor de distribuţie se face refularea aerului:
prin capătul opus punctului de racordare al conductele de distribuţie în funcţiune;
prin robinetele montate în amonte de regulatoare, la branşamentele cu posturile de reglare.
1,40 1,90 2,60 3,26 4,08 5,14 6,12 7,36 9,00 10,22 11,44 13,08 Di
mbar/m mmH2O/m
(cm)
0,04 012 0,40 0,97 2,3 4,2 6,5 10,9 19,0 27,0 36,8 53,0
0,001 0,01
0,07 0,23 0,78 1,9 3,3 6,1 9,9 16,4 28,5 40,3 54,9 79,0
0,002 0,02
0,10 0,34 1,2 2,7 4,2 7,7 12,5 20,8 36,0 51,0 69,3 99,7
0,003 0,03
0,14 0,45 1,5 2,7 4,8 9,1 14,8 24,5 42,5 60,1 81,7 117
0,004 0,04
0,17 0,56 1,9 3,8 5,5 10,4 16,8 27,9 48,3 68,3 92,8 133
0,005 0,05
0,20 0,66 2,2 3,4 6,1 11,6 18,7 31,0 53,7 75,8 103 148
0,006 0,06
0,23 0,77 2,5 3,6 6,7 12,7 20,5 33,9 58,6 82,8 112 161
0,007 0,07
0,27 0,88 2,2 3,9 7,3 13,7 22,1 36,6 63,3 89,3 121 174
0,008 0,08
0,30 0,98 2,8 4,2 7,8 14,7 23,7 39,2 67,7 95,5 130 186
0,009 0,09
0,33 1,1 3,0 4,5 8,3 15,6 25,2 41,6 71,9 101 138 198
0,01 0,1
0,65 1,6 3,6 6,7 12,4 23,3 37,5 61,9 107 150 195 279
0,02 0,2
0,96 2,0 4,5 8,5 15,7 29,4 47,3 77,9 128 180 244 349
0,03 0,3
1,2 2,3 5,4 10,0 18,5 34,7 55,4 87,3 150 211 285 407
0,04 0,4
1,2 2,6 6,1 11,4 21,0 39,2 60,0 98,6 167 238 321 459
0,05 0,5
1,5 2,9 6,8 12,7 23 41,5 66,4 109 187 262 355 507
0,006 0,6
1,8 3,1 7,5 13,8 24,3 45,1 72,2 119 203 285 385 550
0,07 0,7
1,5 3,4 8,1 15,0 26,0 48,6 77,7 127 218 306 414 591
0,08 0,8
1,6 3,6 8,6 15,9 27,8 51,8 82,8 136 233 326 441 629
0,09 0,9
1,7 3,9 9,2 16,0 29,4 54,9 87,7 144 246 345 466 666
0,10 1,0
1,9 4,3 10,1 17,7 32,5 60,6 96,8 159 271 381 514 733
0,12 1,2
2,0 4,7 10,5 19,3 35,4 65,9 105 172 295 413 558 796
0,14 1,4
2,2 5,1 11,3 20,8 38,1 70,8 113 185 316 444 599 854
0,16 1,6
2,4 5,4 12,0 22,2 40,6 75,5 120 197 337 472 637 909
0,18 1,8
2,5 5,4 12,7 23,5 43,0 79,9 127 209 356 499 673 960
0,20 2,0
2,7 5,7 13,4 24,7 45,3 84,1 134 219 375 525 708 1010
0,22 2,2
2,8 6,0 14,1 25,9 47,4 88,1 141 230 392 550 741 1057
0,24 2,4
2,9 6,3 14,7 27,1 49,5 92,0 147 240 409 574 773 1102
0,26 2,6
2,9 6,5 15,3 28,2 51,6 95,7 153 249 426 596 804 1146
0,28 2,8
3,0 6,8 15,9 29,3 53,5 99,3 158 259 441 618 834 1188
0,30 3,0
Dm
H 180 200 225 250 280 315 355 400 450 500 560 630
(mm)
mmH2O/m 14,72 16,36 18,40 20,44 22,90 25,76 29,04 32,72 36,80 40,90 45,80 51,54 Di
mbar/m
(cm)
73,2 97,6 134 179 243 334 462 637 873 1160 1571 2155
0,001 0,01
109 145 199 265 360 494 682 940 1288 1709 2313 3171
0,002 0,02
137 183 251 333 453 621 857 1180 1616 2143 2899 3861
0,003 0,03
162 215 295 392 532 730 1007 1386 1897 2441 3291 4502
0,004 0,04
184 244 335 445 603 827 1141 1570 2076 2749 3713 5079
0,005 0,05
204 271 371 493 668 916 1223 1677 2292 3035 4098 5603
0,006 0,06
222 295 405 537 729 967 1327 1823 2492 3298 4453 6087
0,007 0,07
239 318 437 579 759 1037 1427 1960 2678 3545 4784 6539
0,008 0,08
256 340 466 598 808 1105 1521 2089 2854 3777 596 6965
0,009 0,09
272 361 495 632 855 1171 1610 2211 3020 3997 5393 7369
0,01 0,1
383 508 695 920 1245 1702 2339 3208 4378 5788 7803 10653
0,02 0,2
478 633 866 1145 1548 2115 2904 3982 5431 7176 9669 13194
0,03 0,3
558 739 1010 1335 1805 2465 3384 4637 6322 8352 11250 15346
0,04 0,4
629 833 1138 1504 2032 2774 3808 5217 7111 9391 12646 17247
0,05 0,5
694 918 1254 1657 2239 3055 4192 5742 7825 10333 13912 18968
0,006 0,6
753 997 1361 1798 2429 3314 4547 6227 8484 11200 1577 20554
0,07 0,7
809 1070 1461 1930 2606 3556 4877 6678 9097 12008 16163 22031
0,08 0,8
861 1139 1555 2054 2773 3783 5188 7102 9674 12768 17184 23420
0,09 0,9
911 1205 1644 2171 2931 3998 5482 7504 10220 13488 18150 24735
0,10 1,0
1003 1327 1810 2390 3225 4398 6030 8252 11237 14827 19950 27182
0,12 1,2
1088 1439 1963 2591 3496 4767 6534 8941 12173 16061 21606 29435
0,14 1,4
1167 1544 2105 2779 3749 5111 7004 9583 13046 17209 23148 31533
0,16 1,6
1242 1642 2239 2955 3986 5434 7446 10187 13865 18289 24598 33504
0,18 1,8
1313 1735 2366 3122 4211 5740 7865 10758 14641 19311 25970 35370
0,20 2,0
1380 1824 2487 3281 4425 6031 8263 11301 15380 20283 27276 37145
0,22 2,2
1444 1909 2602 3433 4630 6309 8643 11821 16085 21212 28524 38842
0,24 2,4
1506 1990 2713 3579 4826 6576 9008 12319 16772 22104 29721 40470
0,26 2,6
1566 2069 2820 3719 5015 6833 9360 12799 17414 22962 30873 42037
0,28 2,8
1623 2145 2923 3855 5198 7081 9699 13262 18043 23791 31985 43549
0,30 3,0
[top]
12. ANEXE
Anexa 1
SNGN ROMGAZ SA Mediaş
FILIALA DISTRIGAZ SUD SA BUCUREŞTI
SUCURSALA: _______________________
Astăzi, ....................... luna ...................., anul ...................., s-a întrunit la cererea constructorului
comisia de recepţie tehnică a conductelor de distribuţie gaze naturale din PE situate în ...................................................
cuprinsă între ...................................... şi ....................................................... am constatat următoarele;
- Conducta este ............... m ţeavă cu diam ............. SDR .......................
construită din .................. m ţeavă cu diam ............. SDR .......................
provenienţa .......................................................
[top]
Anexa 2
SUCURSALA: _______________________
Astăzi, ....................... luna ...................., anul ...................., s-a întrunit la cererea constructorului
comisia de recepţie tehnică a branşamentului de distribuţie gaze naturale din PE situate în imobilul
PE provenienţa .......................................................
Încercări efectuate
- de rezistenţă la ............................................. kgf/cm cu ............................. timp de ............................ ore
La terminarea lucrării montorul este obligat a sigila robinetul de branşament în poziţia “ÎNCHIS”.
Delegatul beneficiarului a luat la cunoştinţă că este interzis a umbla la sigiliu şi la robinetul branşamentului, acest fapt fiind de natură a da naştere la
accidente şi se obligă a ţine închise toate robinetele instalaţiei interioare până la punerea ei în funcţiune de către delegaţii DISTRIGAZ SUD S.A.
Având în vedere că la construcţia branşamentului au fost respectate în întregime toate prevederile normativului I6 – PE/00, branşamentul se declară
recepţionat.
1. Inspector de calitate
5. Beneficiar ....................................................................................................
[top]
Anexa 3
2. Documentaţia tehnico-economică
3. Autorizaţie de construire
6. Certificat de conformitate emis de către furnizor că materialul specificat în factură face parte din lotul menţionat în certificatul de calitate
15. Buletinul de calitate al sudurilor verificate prin metoda nedistructivă prevăzută la pct. 7.44 din Normativul I 6 – PE/2000
18. Adresa de înaintare pentru legătura în gaz a conductei a executantului către furnizor
[top]
Anexa 4
3. Autorizaţie de construire
10. Agrement tehnic şi certificat de conformitate date de furnizor pentru teu şi mufe electrofuzibile
[top]
Anexa 5
FURNIZOR
Localitatea
CONDUCTA:
- diametru: …………………….
- lungime ………………………
- material: …………………….
STAS: ………………………..
ANEXE:
1. Tuburi de protecţie:
- diametru: …………………….
- material: …………………….
2. Răsuflători:
- diametru ……………………….
- bucăţi ………………………….
5. Cămine de vane
- bucăţi …………………………
Întocmit, Verificat,
Data executării
Nr. Executantul
Descrierea lucrării
crt.
ziua luna anul
............................................................................................................................................ ....................................
............................................................................................................................................ ....................................
............................................................................................................................................ ....................................
............................................................................................................................................ ....................................
[top]
Anexa 6
FURNIZOR
Localitatea
Strada ……………………………….. nr. ……… bloc ..…… scara ……. sector …………..
CONDUCTA:
- diametru: ………………………………….
- lungime: …………………………………..
- material: …………………………………..
STAS: ……………………………………
- recepţionat cu PVRT nr. …………….., ziua …., luna …..………..., anul …………………
ANEXE:
1. Tuburi de protecţie:
- diametru: …………………………………
- material: ………………………………….
Răsuflători:
- cu capac GN, bucăţi ………………………
Robinete:
- diametru: …………………………………….
- bucăţi: ……………………………………….
Regulatoare
Întocmit, Verificat,
Data executării
Nr. Executantul
Descrierea lucrării
crt.
ziua luna anul
............................................................................................................................................ ....................................
............................................................................................................................................ ....................................
............................................................................................................................................ ....................................
............................................................................................................................................ ....................................
[top]
Anexa 7
Subsemnaţii:
- ţeava utilizată la executarea conductei/branşamentului este cea prevăzută în certificatul de calitate nr. ……………/……………,
din data …………………………. şi certificatul de conformitate nr. ………………….. / ………………….,
din data ………………. anexate la cartea construcţiei:
- toate sudurile au fost executate folosind materiale şi procedee standardizate şi au fost realizate prin ……………
- ţeava, armăturile şi fitingurile utilizate sunt confecţionate din materiale indicate în Normativul de gaze naturale în vigoare I6 – PE/2000;
- conducta a fost aşezată pe fundul şanţului pe un strat de nisip cu grosimea de 10 cm, adâncimea de pozare fiind …………;
- umplerea şanţului s-a făcut cu nisip şi pământ mărunţit, compactat în straturi succesive conform prevederilor din normativul I6 – PE/2000, inclusiv
aşezarea benzii (grilei) de avertizare şi a firului trasor;
- la traversarea altor canalizaţii subterane s-au respectat distanţele admise şi prevăzute în normativul de gaze I6 – PE/2000.
Instalator autorizat:
Sudor autorizat:
[top]
Anexa 8
[top]
Anexa 9
[top]
Anexa 10
+0,3 +0,6
20 1,2 1,2 3,0
0 0
+2,6 +0,6
25 1,5 1,2 3,0
0 0
+0,3 +0,6
32 2,0 1,3 3,0
0 0
+0,4 +0,6
40 2,4 1,4 3,7
0 0
+0,5 +0,7
50 3,0 1,4 4,6
0 0
+0,6 +0,8
63 3,8 1,5 5,8
0 0
+0,7 +0,9
75 4,0 1,6 6,9
0 0
+0,9 +1,1
90 4,5 1,8 8,2
0 0
+1 +1,3
110 5,5 2,2 10,0
0 0
+1,2 +1,4
125 - 2,5 11,4
0 0
+1,3 +1,5
140 - 2,8 12,8
0 0
+1,5 +1,7
160 - 3,2 14,6
0 0
+1,7 +1,9
180 - 3,6 16,4
0 0
+1,8 +2,1
200 - 4,0 18,2
0 0
+2,1 +2,3
225 - 4,5 20,5
0 0
+2,3 +2,5
250 - 5,0 22,8
0 0
+2,6 +2,8
280 - 9,8 25,5
0 0
+2,9 +3,1
315 - 11,1 28,7
0 0
+3,2 +3,5
355 - 12,5 32,3
0 0
+3,6 +3,9
400 - 14,0 36,4
0 0
+3,8 +4,4
450 - 15,6 41,0
0 0
+4,0 +4,8
500 - 17,5 45,5
0 0
+4,3 +5,4
560 - 19,6 51,0
0 0
+4,6 +6
630 - 22,1 57,3
0 0
Anexa 11
Fitinguri din PE
c. Fitinguri pentru sudura cap la cap (realizate prin injecţie sau prin sudură din elemente de conductă):
[top]
Anexa 12
1. PRELUCRĂRI MECANICE
1.1. La efectuarea operaţiilor de prelucrare mecanică a materialelor din PE se va ţine seama de plasticitatea materialului şi de coeficientul redus de
transmitere a căldurii, ceea ce poate provoca încălzirea nedorită a sculelor prelucrătoare şi împiedică lucrul prin înmuirea materialului.
2. TĂIEREA
- dinţi de degajare.
3.1. După tăiere, capetele conductelor trebuie finisate pentru a putea fi îmbinate. Finisarea se face, în funcţie de diametrul conductelor şi de sistemul
de îmbinare care urmează a fi utilizat, cu:
pile, dispozitive triunghiulare (sabere) sau dispozitive de sanfrenare (pentru sudura cu electrofitinguri);
dispozitive de sanfrenare (pentru sudura prin polifuziune);
freze şi dispozitive de prindere a conductelor (pentru sudura cap la cap).
3.2. Pilirea, sanfrenarea sau frezarea capetelor conductelor se face fără măsuri speciale de răcire a conductei.
4. GĂURIREA
4.1. Conductele din PE nu se găuresc (perforează) decât în punctele în care se vor executa branşamentele sau la ramificaţii.
4.2. La branşamente, conductele din PE se vor găuri (perfora) după efectuarea sudurii racordului de branşament şi a branşamentului propriu-zis.
4.3. Găurirea (perforarea) conductei la racordarea branşamentului se face prin înfiletarea frezei existente la racordul de branşament până la tăierea
completă a peretelui conductei şi defiletarea frezei până la partea superioară a racordului de branşament. Bucata din conducta de PE decupată de
freză este reţinută în interiorul acesteia datorită formei în care a fost produsă freza.
4.4. După efectuarea găurii (perforării) racordul de branşament se etanşează prin înfiletarea capacului exterior prebăzut cu garnitură.
5. PRELUCRĂRI PRIN DEFORMĂRI ALE CONDUCTELOR
5.1. Este interzisă prelucrarea prin deformare la cald a conductelor sau a fitingurilor din PE.
5.2. Se pot realiza curbe din conducte fără prelucrarea la cald ţinând cont de razele minime de curbură pe care le pot avea conductele.
Pentru ţeavă SDR 11: raza de curbură minimă 20 Dn.
6. ÎMBINAREA ŢEVILOR ŞI FITINGURILOR DIN PE
6.1. Îmbinarea conductelor şi fitingurilor din PE se realizează prin mai multe procedee:
a. cu element încălzitor:
polifuziune;
sudură cap la cap;
b. electrofuziune;
c. cu fitinguri mecancie.
a. Îmbinarea prin polifuziune
Se realizează între conducte şi fitinguri din PE având diametrele de 75 până la 110 mm. Pentru realizarea îmbinării se utilizează conducte obişnuite
şi fitinguri şi dispozitive de sudură speciale pentru acest tip de îmbinare.
Îmbinarea se face în următoarele etape:
- se fixează ţeava şi fitingul în dispozitivul de sudură;
- suprafeţele conductelor şi fitingurilor care se îmbină se curăţă în prealabil cu o cârpă din bumbac îmbibată cu un lichid decapant (clorură de
metilen, alcool isopropilic, alcool etilic peste 99%);
- se introduce conducta şi fitingul în elementul încălzitor;
- elementele încălzitoare ale dispozitivelor de sudură încălzesc suprafaţa interioară a fitingului şi suprafaţa exterioară a conductei;
- după încălzire, se îndepărtează piesele din elementul de încălzire şi se introduc unul în altul (conducta în fiting);
- se menţin în poziţia de după îmbinare până la răcirea îmbinării la temperatura mediului ambiant. În acest moment îmbinarea prin polifuziune este
realizată.
În figura următoare sunt prezentate dispozitivele de sudură şi etapele de realizare ale acestui tip de sudură.
Îmbinarea prin sudură cap la cap
Se realizează între conducte sau între conducte şi fitinguri pentru sudură cap la cap cu diametre de cel puţin 75 mm.
Sudura se realizează pe secţiunea transversală a conductei şi fitingului prin intermediul unui aparat având în componenţa sa un dispozitiv de fixare a
conductei şi a fitingului, un dispozitiv (freza) de îndepărtare a suprafeţelor, un dispozitiv hidraulic de presare cu posibilităţi de reglare şi un element
plat de încălzire a suprafeţelor conductei şi fitingului.
Îmbinarea se realizează în următoarele etape:
- se introduce conducta şi fitingul (sau conductele) în dispozitivul de fixare;
- se îndreaptă secţiunile transversale cu ajutorul frezei;
- se apropie cele două suprafeţe îndreptate şi se verifică suprapunerea acestora;
- se îndepărtează suprafeţele şi se curăţă secţiunile transversale cu o pânză de bumbac sau şerveţele de hârtie îmbibate cu un lichid decapant
(clorură de metilen, alcool isopropilic, alcool etilic peste 99%);
- se introduce elementul încălzitor şi se apropie de acesta secţiunile care trebuie încălzite;
- după terminarea ciclului de încălzire, se depărtează conducta şi fitingul sau cele două conducte de elementul încălzitor şi se îndepărtează acest
element;
- după îndepărtarea elementului încălzitor, se apropie şi se presează capetele încălzite ale celor două părţi;
- se păstrează în contact la o anumită presiune până când îmbinarea se răceşte la temperatura mediului ambiant şi se scoate conducta şi fitingul
(sau cele două conducte) din dispozitivul de fixare.
În continuare sunt prezentate diagramele de executare a sudurii cap la cap, pentru ţevile din PE 80 şi PE 100. Valorile diferitelor presiuni,
temperatura de încălzire şi duratele de timp necesare, utilizate la efectuarea sudurilor cap la cap sunt prezentate de către producătorii de utilaje de
sudură şi de ţevi şi fitinguri din PE şi sunt specifice fiecărui utilaj în parte.
În figura următoare este prezentat, pentru exemplificare, un model de aparat de sudură.
b. Îmbinarea prin electrofuziune
Se realizează între conducte obişnuite şi electrofitinguri din PE având diametrele de peste 32 mm (diametre pentru care există electrofitinguri).
Pentru efectuarea îmbinării se utilizează un aparat de sudură special care introduce, automat sau manual, la bornele electrofitingului o tensiune şi
un amperaj pe perioada necesară obţinerii sudurii ţinând cont de tipodimensiunile conductei şi electrofitingului.
- se răzuieşte suprafaţa exterioară a conductelor, în zona de sudură cu electrofitingul, pe o adâncime de 0,1 mm, cu ajutorul unui dispozitiv special;
- după răzuire, suprafeţele conductelor se curăţă cu o pânză de bumbac îmbibată cu un lichid decapant (clorură de metilen, alcool isopropilic, alcool
etilic peste 99%);
- se racordează la aparatul de sudură, se introduc datele necesare pentru tipodimensiunile care se sudează (manual sau automat) şi se porneşte
aparatul;
- după efectuarea ciclului de sudură de către aparat, se aşteaptă ca îmbinarea sudată să se răcească la nivelul temperaturii mediului ambiant şi se
scot conductele îmbinate din dispozitivul de fixare.
În fitingurile următoare sunt prezentate aparatul de sudură şi modul de realizare a acestui tip de sudură.
c. Îmbinarea cu fitinguri mecanice
Îmbinarea dintre o conductă din PE şi o conductă sau fiting printr-o înfiletare, racord de compresie, flanşe sau de alte tipuri este o îmbinare
mecanică. Ansamblul astfel realizat trebuie să asigure o rezistenţă la presiune şi etanşeitate pe o durată îndelungată (50 ani).
Fitingurile mecanice se produc într-o gamă variată de modele şi pot fi de două tipuri:
demontabile;
nedemontabile – fitinguri rapide.
După introducerea conductei între cele două inele şi strângerea piuliţei, se realizează etanşarea între fitingul de metal şi conducta din PE. Aceste
fitinguri pot fi utilizate pentru trecerea de la PE la metal.
Fitingurile nedemontabile sunt formate din:
corp;
inel interior;
garnituri de etanşare.
Îmbinarea între fitingul interior şi ţeavă se realizează prin simpla introducere a ţevii în fiting, capătul fitingului fiind sanfrenat şi curăţat anterior
introducerii.
[top]
Anexa 13
Exemplu de calcul
1. Presiune medie
1.1. Să se dimensioneze o conductă de gaze din PE pentru debitul
Q 2500 m3s/h având lungimea de L 3 km, la intrare P1 4 bara, la ieşire P2 3,5 bara.
Din nomograma 11, pentru P1 4 bara, P2 3,5 bara P12 – P22 3,8,
Deci = 1,25
Din nomograma 11, pentru P1 4,6 bara, P2 3,2 bara P12 – P22 11, deci 22
În cazul Dn 200, din nomograma 9 0,85 deci P12 – P22 3 x 0,85 2,55
Din nomograma 10, pentru P1 – P2 2,55 şi P1 2,5 bara P2 1,7 bara.
2 2
Din nomograma 12, cu Q 2500 m3s/h Dn 200 mm şi P 1,7 bara Vmax 20 m/s
În mod similar, pentru diametrul Dn 225 mm, va rezulta P2 2,2 bara şi o viteză maximă de 15 m/s.
Cum ambele diametre se verifică, cu condiţia ca viteza maximă să fie mai mică de 60 m/s, alegerea diametrului efectiv al tronsonului se va face în
funcţie de configuraţia întregii reţele.
2.2. Să se determine debitul maxim ce poate fi transportat de o conductă Dn 280 mm, cu lungimea de 0,5 km, în condiţiile unei presiuni amonte de
P1 2,8 bara şi presiuni aval P2 2,6 bara.
Din nomograma 10, pentru P1 2,8 bara, P2 2,4 bara P12 – P22 1,1.
Deci 2,2
Din nomograma 9, pentru Dn 280 şi 2,2 Q 10000 m3s/h
Din nomograma 12, pentru Q 10000 m3s/h Dn 280 şi P 1,4 Vmax 53 m/s
Cum pentru acest debit nu se depăşeşte viteza maximă, debitul maxim posibil de transport va fi de 10000 m 3s/h.
1. Presiune joasă
1.1. Să se dimensioneze o conductă de gaze din PE pentru debitul
Q 300 m3s/h având lungimea totală (reală + echivalentă) de L 400 m şi un disponibil de 20 mm H2O.
Rezultă o pierdere unitară de 20/400 0,05 H2O/m.
Din tabelul 1, pentru disponibilul de 0,05 H2O/m şi debitul de calcul de 300 m3s/h, rezultă un diametru Dn 225 mm, care realizează la acest debit o
pierdere de sarcină de 0,04 mm H2O/m.
Deci pierderea totală pentru acest diametru este de 0,04 x 400 mm H 2O/m.
[top]
Anexa 14
TERMINOLOGIE
1. AVIZ TEHNIC DE RACORDARE – aviz scris care se dă unui consumator de către furnizorul de gaze naturale, asupra posibilităţilor şi condiţiilor
de alimentare cu gaze naturale din sistemul de distribuţie a gazelor naturale.
2. BRANŞAMENT – conducta de legătură, prin care circulă gaze naturale nemăsurate din sistemul de distribuţie până la ieşirea din robinetul de
branşament, staţia sau postul de reglare.
3. CONDUCTA DE TRANSPORT – conducta prin care gazele naturale sunt transportate de la sursă până la staţiile de predare.
4. DEBIT NOMINAL (m3 N/h) – cantitatea de gaze naturale în volum nominal (273,15 K şi 1,01325 bar abs.), care trece, într-o oră, printr-un aparat
(contor, regulator, aparat de utilizare, arzător etc.), la presiunea nominală de funcţionare.
5. EROAREA DE MĂSURARE – eroarea limită admisibilă avizată metrologic.
6. FACTOR DE ÎNCĂRCARE – raportul dintre încărcarea efectivă şi încărcarea nominală sau debitul nominal.
7. FURNIZOR – unitate specializată care are în obiectul de activitate furnizarea de gaze naturale către consumatori.
8. INSTALATOR AUTORIZAT – persoană fizică cu pregătire şi experienţă în specialitate, care posedă autorizaţie emisă de furnizorul de gaze
naturale cu competenţe în limitele gradului obţinut.
9. ÎNCĂRCARE NOMINALĂ – cantitatea de gaz, în volum normal, care trece într-o oră prin conducta considerată, în condiţii nominale de
funcţionare.
10. POST DE REGLARE – ansamblu de aparate, armături şi accesorii, amplasat într-o cabină sau firidă, sau direct pe agregatele tehnologice, prin
care se face reducerea şi reglarea presiunii gazelor naturale.
11. POST DE REGLARE – MĂSURARE – ansamblu de aparate, armături şi accesorii, amplasat într-o cabină sau firidă, sau direct pe agregatele
tehnologice, prin care se face reducerea – reglarea presiunii, precum şi măsurarea debitelor de gaze consummate.
Postul de reglare – măsurare face reglarea presiunii gazelor într-o singură treaptă.
12. PRESIUNE DE MINIMĂ AVARIE – presiunea minimă necesară pentru menţinerea în funcţiune a agregatelor şi instalaţiilor care condiţionează
securitatea acestora şi a personalului.
13. PRESIUNE MINIMĂ TEHNOLOGICĂ – presiunea minimă necesară în regim de limitare la consummator, pentru menţinerea în funcţiune, în
condiţii de siguranţă, numai a agregatelor şi instalaţiilor impuse tehnologic, pentru a evita pierderi de producţie nerecuperabile.
14. REFULATOR – dispozitiv alcătuit, în principal, din două robinete montate la un ştuţ vertical sudat pe conductă, care deserveşte la evacuarea în
atmosferă a gazelor dintr-o instalaţie.
15. REGIM DE ALIMENTARE SAU RESTRICŢIE – situaţie în care este necesară reducerea între anumite limite a debitului şi a presiunii gazelor
naturale la unii consumatori, pentru menţinerea în funcţiune, la parametrii corespunzători, a sistemului naţional de transport şi distribuţie.
16. REGIM DE AVARIE – regim tehnologic caracterizat prin parametrii de funcţionare ai sistemului sau subsistemelor de transport şi distribuţie, cu
valori scăzute sub limita necesară asigurării debitului solicitat.
17. REŢEA DE DISTRIBUŢIE – ansamblul de conducte şi accesorii în aval de staţiile de reglare de sector, până la robinetele de branşament ale
consumatorilor alimentaţi cu gaze la presiune joasă, respective până la ieşirea din posturile sau staţiile de reglare de la capetele branşamentelor.
18. REŢEA DE REPARTIŢIE – reţeaua, alimentată din staţiile de predare, destinată să alimenteze staţiile de reglare de sector (zonă), respective
staţiile reglare – măsurare ale consumatorilor importanţi.
19. ROBINET DE BRANŞAMENT – robinet montat la capătul oval al branşamentului de la care se poate opri în întregime alimentarea cu gaze
naturale a unui consummator.
20. SDR – raportul între diametrul nominal al ţevii şi grosimea de perete a aceleiaşi ţevi (de exemplu, pentru Dn 110 şi grosimea de perete 10 mm,
rezultă SDR 11, iar pentru Dn 110 şi grosimea de perete 6,3 mm, rezultă SDR 17).
21. SISTEM DE DISTRIBUŢIE – ansamblul compus din conducte, aparate, instalaţii de măsurare şi accesorii, situat între staţiile de predare şi
robinetele de branşament ale consumatorilor racordaţi la reţeaua de presiune joasă, respective până la ieşirea din staţiile de reglare – măsurare, sau
posturile de reglare de la capetele branşamentelor.
Într-un sistem de distribuţie pot intra una sau mai multe reţele de repartiţie, staţii de reglare de sector şi de zonă, una sau mai multe reţele de zonă
de distribuţie, branşamente, staţii sau posturi de reglare la consumatori.
22. SITUAŢIE DE AVARIE ÎN SISTEMUL NAŢIONAL DE TRANSPORT ŞI DISTRIBUŢIE – situaţia în care, datorită avarierii unor instalaţii sau
agregate din sectorul de extracţie şi transport gaze naturale, reducerii importului de gaze naturale sau a unor situaţii dificiel generate de temperaturi
deosebit de scăzute, nu se mai pot menţine principalii parametrii ai sistemului naţional de transport sau părţi din acesta, respective în sistemul de
distribuţie.
23. STARE NORMALĂ – stare termodinamică definită prin condiţiile:
T 273,15 K şi P 1,01325 bar abs. (aprox. 760 mm Hg).
24. STARE DE REFERINŢĂ (STANDARD) – starea termodinamică definită prin condiţiile: T 288,15 k şi P 1,01325 bar abs.
25. TEU DE BRANŞAMENT – piesa de legătură între conducta de distribuţie şi conducta de branşament.
26. TREAPTA (REGIM) DE PRESIUNE – intervalul între limita maximă şi minimă a presiunii admise în reţele şi instalaţii.
27. TUB DE PROTECŢIE – tub care canalizează spre puncte stabilite eventualele pierderi de gaze sau protejează conductele împotriva unor acţiuni
mecanice sau electrice, care pot conduce la degradarea conductei:
- la trecerea prin elementele de construcţie;
- la traversarea sau trecerea pe lângă alte reţele sau construcţii subterane.
[top]
Anexa 15
BIBLIOGRAFIE
1. I 6/2000 – Normativ pentru proiectare şi executarea sistemelor de distribuţie a gazelor naturale utilizând conducte, fitinguri şi armături din oţel.
2. I.I.P. – Recomandări de montaj pentru ţevi utilizate la transportul gazelor naturale.
3. EN – proiect – 1994 – Sisteme de distribuţie a gazelor naturale utilizând ţevi şi fitinguri din PE.
4. Monitorul Oficial – Italia – Norme de siguranţă antiincendiu pentru transportul, acumularea şi utilizarea gazelor naturale cu densitate inferioară lui
0,8.
5. I.I.S. – Sudura ţevilor din polietilenă
6. ISO SR 4437 – Reţele de ţevi de polietilenă (PE) îngropate pentru distribuţia combustibililor gazoşi. Serie metrică. Condiţii tehnice.
7. ISO 4437 – Reţele de ţevi de polietilenă (PE) îngropate pentru distribuţia combustibililor gazoşi. Serie metrică. Condiţii tehnice.
[top]
Se realizează între conducte obişnuite şi electrofitinguri din PE având diametrele de peste 32 mm (diametre pentru care există electrofitinguri).
Pentru efectuarea îmbinării se utilizează un aparat de sudură special care introduce, automat sau manual, la bornele electrofitingului o tensiune şi
un amperaj pe perioada necesară obţinerii sudurii ţinând cont de tipodimensiunile conductei şi electrofitingului.
- se răzuieşte suprafaţa exterioară a conductelor, în zona de sudură cu electrofitingul, pe o adâncime de 0,1 mm, cu ajutorul unui dispozitiv special;
- după răzuire, suprafeţele conductelor se curăţă cu o pânză de bumbac îmbibată cu un lichid decapant (clorură de metilen, alcool isopropilic, alcool
etilic peste 99%);
- se racordează la aparatul de sudură, se introduc datele necesare pentru tipodimensiunile care se sudează (manual sau automat) şi se porneşte
aparatul;
- după efectuarea ciclului de sudură de către aparat, se aşteaptă ca îmbinarea sudată să se răcească la nivelul temperaturii mediului ambiant şi se
scot conductele îmbinate din dispozitivul de fixare.
În fitingurile următoare sunt prezentate aparatul de sudură şi modul de realizare a acestui tip de sudură.
c. Îmbinarea cu fitinguri mecanice
Îmbinarea dintre o conductă din PE şi o conductă sau fiting printr-o înfiletare, racord de compresie, flanşe sau de alte tipuri este o îmbinare
mecanică. Ansamblul astfel realizat trebuie să asigure o rezistenţă la presiune şi etanşeitate pe o durată îndelungată (50 ani).
Fitingurile mecanice se produc într-o gamă variată de modele şi pot fi de două tipuri:
demontabile;
nedemontabile – fitinguri rapide.
După introducerea conductei între cele două inele şi strângerea piuliţei, se realizează etanşarea între fitingul de metal şi conducta din PE. Aceste
fitinguri pot fi utilizate pentru trecerea de la PE la metal.
Fitingurile nedemontabile sunt formate din:
corp;
inel interior;
garnituri de etanşare.
Îmbinarea între fitingul interior şi ţeavă se realizează prin simpla introducere a ţevii în fiting, capătul fitingului fiind sanfrenat şi curăţat anterior
introducerii.
[top]
Anexa 13
Exemplu de calcul
1. Presiune medie
1.1. Să se dimensioneze o conductă de gaze din PE pentru debitul
Q 2500 m3s/h având lungimea de L 3 km, la intrare P1 4 bara, la ieşire P2 3,5 bara.
Din nomograma 11, pentru P1 4 bara, P2 3,5 bara P12 – P22 3,8,
Deci = 1,25
Din nomograma 11, pentru P1 4,6 bara, P2 3,2 bara P12 – P22 11, deci 22
În cazul Dn 200, din nomograma 9 0,85 deci P12 – P22 3 x 0,85 2,55
Din nomograma 10, pentru P1 – P2 2,55 şi P1 2,5 bara P2 1,7 bara.
2 2
Din nomograma 12, cu Q 2500 m3s/h Dn 200 mm şi P 1,7 bara Vmax 20 m/s
În mod similar, pentru diametrul Dn 225 mm, va rezulta P2 2,2 bara şi o viteză maximă de 15 m/s.
Cum ambele diametre se verifică, cu condiţia ca viteza maximă să fie mai mică de 60 m/s, alegerea diametrului efectiv al tronsonului se va face în
funcţie de configuraţia întregii reţele.
2.2. Să se determine debitul maxim ce poate fi transportat de o conductă Dn 280 mm, cu lungimea de 0,5 km, în condiţiile unei presiuni amonte de
P1 2,8 bara şi presiuni aval P2 2,6 bara.
Din nomograma 10, pentru P1 2,8 bara, P2 2,4 bara P12 – P22 1,1.
Deci 2,2
Din nomograma 9, pentru Dn 280 şi 2,2 Q 10000 m3s/h
Din nomograma 12, pentru Q 10000 m3s/h Dn 280 şi P 1,4 Vmax 53 m/s
Cum pentru acest debit nu se depăşeşte viteza maximă, debitul maxim posibil de transport va fi de 10000 m 3s/h.
1. Presiune joasă
1.1. Să se dimensioneze o conductă de gaze din PE pentru debitul
Q 300 m3s/h având lungimea totală (reală + echivalentă) de L 400 m şi un disponibil de 20 mm H2O.
Rezultă o pierdere unitară de 20/400 0,05 H2O/m.
Din tabelul 1, pentru disponibilul de 0,05 H2O/m şi debitul de calcul de 300 m3s/h, rezultă un diametru Dn 225 mm, care realizează la acest debit o
pierdere de sarcină de 0,04 mm H2O/m.
Deci pierderea totală pentru acest diametru este de 0,04 x 400 mm H 2O/m.
[top]
Anexa 14
TERMINOLOGIE
1. AVIZ TEHNIC DE RACORDARE – aviz scris care se dă unui consumator de către furnizorul de gaze naturale, asupra posibilităţilor şi condiţiilor
de alimentare cu gaze naturale din sistemul de distribuţie a gazelor naturale.
2. BRANŞAMENT – conducta de legătură, prin care circulă gaze naturale nemăsurate din sistemul de distribuţie până la ieşirea din robinetul de
branşament, staţia sau postul de reglare.
3. CONDUCTA DE TRANSPORT – conducta prin care gazele naturale sunt transportate de la sursă până la staţiile de predare.
4. DEBIT NOMINAL (m3 N/h) – cantitatea de gaze naturale în volum nominal (273,15 K şi 1,01325 bar abs.), care trece, într-o oră, printr-un aparat
(contor, regulator, aparat de utilizare, arzător etc.), la presiunea nominală de funcţionare.
5. EROAREA DE MĂSURARE – eroarea limită admisibilă avizată metrologic.
6. FACTOR DE ÎNCĂRCARE – raportul dintre încărcarea efectivă şi încărcarea nominală sau debitul nominal.
7. FURNIZOR – unitate specializată care are în obiectul de activitate furnizarea de gaze naturale către consumatori.
8. INSTALATOR AUTORIZAT – persoană fizică cu pregătire şi experienţă în specialitate, care posedă autorizaţie emisă de furnizorul de gaze
naturale cu competenţe în limitele gradului obţinut.
9. ÎNCĂRCARE NOMINALĂ – cantitatea de gaz, în volum normal, care trece într-o oră prin conducta considerată, în condiţii nominale de
funcţionare.
10. POST DE REGLARE – ansamblu de aparate, armături şi accesorii, amplasat într-o cabină sau firidă, sau direct pe agregatele tehnologice, prin
care se face reducerea şi reglarea presiunii gazelor naturale.
11. POST DE REGLARE – MĂSURARE – ansamblu de aparate, armături şi accesorii, amplasat într-o cabină sau firidă, sau direct pe agregatele
tehnologice, prin care se face reducerea – reglarea presiunii, precum şi măsurarea debitelor de gaze consummate.
Postul de reglare – măsurare face reglarea presiunii gazelor într-o singură treaptă.
12. PRESIUNE DE MINIMĂ AVARIE – presiunea minimă necesară pentru menţinerea în funcţiune a agregatelor şi instalaţiilor care condiţionează
securitatea acestora şi a personalului.
13. PRESIUNE MINIMĂ TEHNOLOGICĂ – presiunea minimă necesară în regim de limitare la consummator, pentru menţinerea în funcţiune, în
condiţii de siguranţă, numai a agregatelor şi instalaţiilor impuse tehnologic, pentru a evita pierderi de producţie nerecuperabile.
14. REFULATOR – dispozitiv alcătuit, în principal, din două robinete montate la un ştuţ vertical sudat pe conductă, care deserveşte la evacuarea în
atmosferă a gazelor dintr-o instalaţie.
15. REGIM DE ALIMENTARE SAU RESTRICŢIE – situaţie în care este necesară reducerea între anumite limite a debitului şi a presiunii gazelor
naturale la unii consumatori, pentru menţinerea în funcţiune, la parametrii corespunzători, a sistemului naţional de transport şi distribuţie.
16. REGIM DE AVARIE – regim tehnologic caracterizat prin parametrii de funcţionare ai sistemului sau subsistemelor de transport şi distribuţie, cu
valori scăzute sub limita necesară asigurării debitului solicitat.
17. REŢEA DE DISTRIBUŢIE – ansamblul de conducte şi accesorii în aval de staţiile de reglare de sector, până la robinetele de branşament ale
consumatorilor alimentaţi cu gaze la presiune joasă, respective până la ieşirea din posturile sau staţiile de reglare de la capetele branşamentelor.
18. REŢEA DE REPARTIŢIE – reţeaua, alimentată din staţiile de predare, destinată să alimenteze staţiile de reglare de sector (zonă), respective
staţiile reglare – măsurare ale consumatorilor importanţi.
19. ROBINET DE BRANŞAMENT – robinet montat la capătul oval al branşamentului de la care se poate opri în întregime alimentarea cu gaze
naturale a unui consummator.
20. SDR – raportul între diametrul nominal al ţevii şi grosimea de perete a aceleiaşi ţevi (de exemplu, pentru Dn 110 şi grosimea de perete 10 mm,
rezultă SDR 11, iar pentru Dn 110 şi grosimea de perete 6,3 mm, rezultă SDR 17).
21. SISTEM DE DISTRIBUŢIE – ansamblul compus din conducte, aparate, instalaţii de măsurare şi accesorii, situat între staţiile de predare şi
robinetele de branşament ale consumatorilor racordaţi la reţeaua de presiune joasă, respective până la ieşirea din staţiile de reglare – măsurare, sau
posturile de reglare de la capetele branşamentelor.
Într-un sistem de distribuţie pot intra una sau mai multe reţele de repartiţie, staţii de reglare de sector şi de zonă, una sau mai multe reţele de zonă
de distribuţie, branşamente, staţii sau posturi de reglare la consumatori.
22. SITUAŢIE DE AVARIE ÎN SISTEMUL NAŢIONAL DE TRANSPORT ŞI DISTRIBUŢIE – situaţia în care, datorită avarierii unor instalaţii sau
agregate din sectorul de extracţie şi transport gaze naturale, reducerii importului de gaze naturale sau a unor situaţii dificiel generate de temperaturi
deosebit de scăzute, nu se mai pot menţine principalii parametrii ai sistemului naţional de transport sau părţi din acesta, respective în sistemul de
distribuţie.
23. STARE NORMALĂ – stare termodinamică definită prin condiţiile:
T 273,15 K şi P 1,01325 bar abs. (aprox. 760 mm Hg).
24. STARE DE REFERINŢĂ (STANDARD) – starea termodinamică definită prin condiţiile: T 288,15 k şi P 1,01325 bar abs.
25. TEU DE BRANŞAMENT – piesa de legătură între conducta de distribuţie şi conducta de branşament.
26. TREAPTA (REGIM) DE PRESIUNE – intervalul între limita maximă şi minimă a presiunii admise în reţele şi instalaţii.
27. TUB DE PROTECŢIE – tub care canalizează spre puncte stabilite eventualele pierderi de gaze sau protejează conductele împotriva unor acţiuni
mecanice sau electrice, care pot conduce la degradarea conductei:
- la trecerea prin elementele de construcţie;
- la traversarea sau trecerea pe lângă alte reţele sau construcţii subterane.
[top]
Anexa 15
BIBLIOGRAFIE
1. I 6/2000 – Normativ pentru proiectare şi executarea sistemelor de distribuţie a gazelor naturale utilizând conducte, fitinguri şi armături din oţel.
2. I.I.P. – Recomandări de montaj pentru ţevi utilizate la transportul gazelor naturale.
3. EN – proiect – 1994 – Sisteme de distribuţie a gazelor naturale utilizând ţevi şi fitinguri din PE.
4. Monitorul Oficial – Italia – Norme de siguranţă antiincendiu pentru transportul, acumularea şi utilizarea gazelor naturale cu densitate inferioară lui
0,8.
5. I.I.S. – Sudura ţevilor din polietilenă
6. ISO SR 4437 – Reţele de ţevi de polietilenă (PE) îngropate pentru distribuţia combustibililor gazoşi. Serie metrică. Condiţii tehnice.
7. ISO 4437 – Reţele de ţevi de polietilenă (PE) îngropate pentru distribuţia combustibililor gazoşi. Serie metrică. Condiţii tehnice.
[top]
Se realizează între conducte obişnuite şi electrofitinguri din PE având diametrele de peste 32 mm (diametre pentru care există electrofitinguri).
Pentru efectuarea îmbinării se utilizează un aparat de sudură special care introduce, automat sau manual, la bornele electrofitingului o tensiune şi
un amperaj pe perioada necesară obţinerii sudurii ţinând cont de tipodimensiunile conductei şi electrofitingului.
- se răzuieşte suprafaţa exterioară a conductelor, în zona de sudură cu electrofitingul, pe o adâncime de 0,1 mm, cu ajutorul unui dispozitiv special;
- după răzuire, suprafeţele conductelor se curăţă cu o pânză de bumbac îmbibată cu un lichid decapant (clorură de metilen, alcool isopropilic, alcool
etilic peste 99%);
- se racordează la aparatul de sudură, se introduc datele necesare pentru tipodimensiunile care se sudează (manual sau automat) şi se porneşte
aparatul;
- după efectuarea ciclului de sudură de către aparat, se aşteaptă ca îmbinarea sudată să se răcească la nivelul temperaturii mediului ambiant şi se
scot conductele îmbinate din dispozitivul de fixare.
În fitingurile următoare sunt prezentate aparatul de sudură şi modul de realizare a acestui tip de sudură.
c. Îmbinarea cu fitinguri mecanice
Îmbinarea dintre o conductă din PE şi o conductă sau fiting printr-o înfiletare, racord de compresie, flanşe sau de alte tipuri este o îmbinare
mecanică. Ansamblul astfel realizat trebuie să asigure o rezistenţă la presiune şi etanşeitate pe o durată îndelungată (50 ani).
Fitingurile mecanice se produc într-o gamă variată de modele şi pot fi de două tipuri:
demontabile;
nedemontabile – fitinguri rapide.
După introducerea conductei între cele două inele şi strângerea piuliţei, se realizează etanşarea între fitingul de metal şi conducta din PE. Aceste
fitinguri pot fi utilizate pentru trecerea de la PE la metal.
Fitingurile nedemontabile sunt formate din:
corp;
inel interior;
garnituri de etanşare.
Îmbinarea între fitingul interior şi ţeavă se realizează prin simpla introducere a ţevii în fiting, capătul fitingului fiind sanfrenat şi curăţat anterior
introducerii.
[top]
Anexa 13
Exemplu de calcul
1. Presiune medie
1.1. Să se dimensioneze o conductă de gaze din PE pentru debitul
Q 2500 m3s/h având lungimea de L 3 km, la intrare P1 4 bara, la ieşire P2 3,5 bara.
Din nomograma 11, pentru P1 4 bara, P2 3,5 bara P12 – P22 3,8,
Deci = 1,25
Din nomograma 11, pentru P1 4,6 bara, P2 3,2 bara P12 – P22 11, deci 22
În cazul Dn 200, din nomograma 9 0,85 deci P12 – P22 3 x 0,85 2,55
Din nomograma 10, pentru P1 – P2 2,55 şi P1 2,5 bara P2 1,7 bara.
2 2
Din nomograma 12, cu Q 2500 m3s/h Dn 200 mm şi P 1,7 bara Vmax 20 m/s
În mod similar, pentru diametrul Dn 225 mm, va rezulta P2 2,2 bara şi o viteză maximă de 15 m/s.
Cum ambele diametre se verifică, cu condiţia ca viteza maximă să fie mai mică de 60 m/s, alegerea diametrului efectiv al tronsonului se va face în
funcţie de configuraţia întregii reţele.
2.2. Să se determine debitul maxim ce poate fi transportat de o conductă Dn 280 mm, cu lungimea de 0,5 km, în condiţiile unei presiuni amonte de
P1 2,8 bara şi presiuni aval P2 2,6 bara.
Din nomograma 10, pentru P1 2,8 bara, P2 2,4 bara P12 – P22 1,1.
Deci 2,2
Din nomograma 9, pentru Dn 280 şi 2,2 Q 10000 m3s/h
Din nomograma 12, pentru Q 10000 m3s/h Dn 280 şi P 1,4 Vmax 53 m/s
Cum pentru acest debit nu se depăşeşte viteza maximă, debitul maxim posibil de transport va fi de 10000 m 3s/h.
1. Presiune joasă
1.1. Să se dimensioneze o conductă de gaze din PE pentru debitul
Q 300 m3s/h având lungimea totală (reală + echivalentă) de L 400 m şi un disponibil de 20 mm H2O.
Rezultă o pierdere unitară de 20/400 0,05 H2O/m.
Din tabelul 1, pentru disponibilul de 0,05 H2O/m şi debitul de calcul de 300 m3s/h, rezultă un diametru Dn 225 mm, care realizează la acest debit o
pierdere de sarcină de 0,04 mm H2O/m.
Deci pierderea totală pentru acest diametru este de 0,04 x 400 mm H 2O/m.
[top]
Anexa 14
TERMINOLOGIE
1. AVIZ TEHNIC DE RACORDARE – aviz scris care se dă unui consumator de către furnizorul de gaze naturale, asupra posibilităţilor şi condiţiilor
de alimentare cu gaze naturale din sistemul de distribuţie a gazelor naturale.
2. BRANŞAMENT – conducta de legătură, prin care circulă gaze naturale nemăsurate din sistemul de distribuţie până la ieşirea din robinetul de
branşament, staţia sau postul de reglare.
3. CONDUCTA DE TRANSPORT – conducta prin care gazele naturale sunt transportate de la sursă până la staţiile de predare.
4. DEBIT NOMINAL (m3 N/h) – cantitatea de gaze naturale în volum nominal (273,15 K şi 1,01325 bar abs.), care trece, într-o oră, printr-un aparat
(contor, regulator, aparat de utilizare, arzător etc.), la presiunea nominală de funcţionare.
5. EROAREA DE MĂSURARE – eroarea limită admisibilă avizată metrologic.
6. FACTOR DE ÎNCĂRCARE – raportul dintre încărcarea efectivă şi încărcarea nominală sau debitul nominal.
7. FURNIZOR – unitate specializată care are în obiectul de activitate furnizarea de gaze naturale către consumatori.
8. INSTALATOR AUTORIZAT – persoană fizică cu pregătire şi experienţă în specialitate, care posedă autorizaţie emisă de furnizorul de gaze
naturale cu competenţe în limitele gradului obţinut.
9. ÎNCĂRCARE NOMINALĂ – cantitatea de gaz, în volum normal, care trece într-o oră prin conducta considerată, în condiţii nominale de
funcţionare.
10. POST DE REGLARE – ansamblu de aparate, armături şi accesorii, amplasat într-o cabină sau firidă, sau direct pe agregatele tehnologice, prin
care se face reducerea şi reglarea presiunii gazelor naturale.
11. POST DE REGLARE – MĂSURARE – ansamblu de aparate, armături şi accesorii, amplasat într-o cabină sau firidă, sau direct pe agregatele
tehnologice, prin care se face reducerea – reglarea presiunii, precum şi măsurarea debitelor de gaze consummate.
Postul de reglare – măsurare face reglarea presiunii gazelor într-o singură treaptă.
12. PRESIUNE DE MINIMĂ AVARIE – presiunea minimă necesară pentru menţinerea în funcţiune a agregatelor şi instalaţiilor care condiţionează
securitatea acestora şi a personalului.
13. PRESIUNE MINIMĂ TEHNOLOGICĂ – presiunea minimă necesară în regim de limitare la consummator, pentru menţinerea în funcţiune, în
condiţii de siguranţă, numai a agregatelor şi instalaţiilor impuse tehnologic, pentru a evita pierderi de producţie nerecuperabile.
14. REFULATOR – dispozitiv alcătuit, în principal, din două robinete montate la un ştuţ vertical sudat pe conductă, care deserveşte la evacuarea în
atmosferă a gazelor dintr-o instalaţie.
15. REGIM DE ALIMENTARE SAU RESTRICŢIE – situaţie în care este necesară reducerea între anumite limite a debitului şi a presiunii gazelor
naturale la unii consumatori, pentru menţinerea în funcţiune, la parametrii corespunzători, a sistemului naţional de transport şi distribuţie.
16. REGIM DE AVARIE – regim tehnologic caracterizat prin parametrii de funcţionare ai sistemului sau subsistemelor de transport şi distribuţie, cu
valori scăzute sub limita necesară asigurării debitului solicitat.
17. REŢEA DE DISTRIBUŢIE – ansamblul de conducte şi accesorii în aval de staţiile de reglare de sector, până la robinetele de branşament ale
consumatorilor alimentaţi cu gaze la presiune joasă, respective până la ieşirea din posturile sau staţiile de reglare de la capetele branşamentelor.
18. REŢEA DE REPARTIŢIE – reţeaua, alimentată din staţiile de predare, destinată să alimenteze staţiile de reglare de sector (zonă), respective
staţiile reglare – măsurare ale consumatorilor importanţi.
19. ROBINET DE BRANŞAMENT – robinet montat la capătul oval al branşamentului de la care se poate opri în întregime alimentarea cu gaze
naturale a unui consummator.
20. SDR – raportul între diametrul nominal al ţevii şi grosimea de perete a aceleiaşi ţevi (de exemplu, pentru Dn 110 şi grosimea de perete 10 mm,
rezultă SDR 11, iar pentru Dn 110 şi grosimea de perete 6,3 mm, rezultă SDR 17).
21. SISTEM DE DISTRIBUŢIE – ansamblul compus din conducte, aparate, instalaţii de măsurare şi accesorii, situat între staţiile de predare şi
robinetele de branşament ale consumatorilor racordaţi la reţeaua de presiune joasă, respective până la ieşirea din staţiile de reglare – măsurare, sau
posturile de reglare de la capetele branşamentelor.
Într-un sistem de distribuţie pot intra una sau mai multe reţele de repartiţie, staţii de reglare de sector şi de zonă, una sau mai multe reţele de zonă
de distribuţie, branşamente, staţii sau posturi de reglare la consumatori.
22. SITUAŢIE DE AVARIE ÎN SISTEMUL NAŢIONAL DE TRANSPORT ŞI DISTRIBUŢIE – situaţia în care, datorită avarierii unor instalaţii sau
agregate din sectorul de extracţie şi transport gaze naturale, reducerii importului de gaze naturale sau a unor situaţii dificiel generate de temperaturi
deosebit de scăzute, nu se mai pot menţine principalii parametrii ai sistemului naţional de transport sau părţi din acesta, respective în sistemul de
distribuţie.
23. STARE NORMALĂ – stare termodinamică definită prin condiţiile:
T 273,15 K şi P 1,01325 bar abs. (aprox. 760 mm Hg).
24. STARE DE REFERINŢĂ (STANDARD) – starea termodinamică definită prin condiţiile: T 288,15 k şi P 1,01325 bar abs.
25. TEU DE BRANŞAMENT – piesa de legătură între conducta de distribuţie şi conducta de branşament.
26. TREAPTA (REGIM) DE PRESIUNE – intervalul între limita maximă şi minimă a presiunii admise în reţele şi instalaţii.
27. TUB DE PROTECŢIE – tub care canalizează spre puncte stabilite eventualele pierderi de gaze sau protejează conductele împotriva unor acţiuni
mecanice sau electrice, care pot conduce la degradarea conductei:
- la trecerea prin elementele de construcţie;
- la traversarea sau trecerea pe lângă alte reţele sau construcţii subterane.
[top]
Anexa 15
BIBLIOGRAFIE
1. I 6/2000 – Normativ pentru proiectare şi executarea sistemelor de distribuţie a gazelor naturale utilizând conducte, fitinguri şi armături din oţel.
2. I.I.P. – Recomandări de montaj pentru ţevi utilizate la transportul gazelor naturale.
3. EN – proiect – 1994 – Sisteme de distribuţie a gazelor naturale utilizând ţevi şi fitinguri din PE.
4. Monitorul Oficial – Italia – Norme de siguranţă antiincendiu pentru transportul, acumularea şi utilizarea gazelor naturale cu densitate inferioară lui
0,8.
5. I.I.S. – Sudura ţevilor din polietilenă
6. ISO SR 4437 – Reţele de ţevi de polietilenă (PE) îngropate pentru distribuţia combustibililor gazoşi. Serie metrică. Condiţii tehnice.
7. ISO 4437 – Reţele de ţevi de polietilenă (PE) îngropate pentru distribuţia combustibililor gazoşi. Serie metrică. Condiţii tehnice.
[top]