Tema: Dobandirea creditului, a imprumutului sau a despagubirii ori indemnizatiei de

asigurare prin inselaciune (art. 238)

Acest art. prevede raspunderea pentru doua infractiuni corespunzatoare celor diua aliniate.
Obiectul juridic special al acestor infractiuni are un caracter complex, astfel obiectul juridic
principal il formeaza relatiile sociale cu privire la obtinerea legala a creditului , a imprumutului
sau a despagubirii ori indemnizatiei de asigurare. La randul sau obiectul juridic secundar il
formeaza relatiile sociale cu privire la posesia asupra creditului a imprumutului sau a
despagubirii ori indemnizatiei de asigurare. Calitatea de bunuri dobandite prin savarsirea
infractiunii o au:
1. Creditul
2. Imprumutul
3. Despagubirea
4. Indemnizatia de asigurare
5. partea necuvenita din credit, imprumut sau despagubirea
6. creditul sau imrumutul obtinut in conditii avantajoase de care nu avea dreptul sa
beneficieze faptuitorul.
Victimele infractiunilor analizate sunt:
1. Institutia financiara care desfasoara activitatea de acordare de credite sau de imrumuturi
2. Organizatia financiara nebancara care acorda credite sau imprumuturi
3. Asociatia de economii si imprumut
4. Asiguratorul
Latura obiectiva are urmatoarea structura:
1. Fapta prejudiciabila exprimata in actiunea de prezentare a unor informatii falseurmata
de actiunea fie de obtinere a unui credit, a unui imprumut sau a unei despagubiri ori
indemnizatii de asigurare fie de majorare a sumei acestora, fie de obtinere a unui credit
sau imprumut in conditii avantajoase
2. Urmarile prejudiciabile si anume daunele in marime.mai mare sa egala cu 500 UC.
3. Legatura cauzala
4. Mijlocul de savarsire a infractiunii si anume informatiile false prezentate de catre
faptuitor.
Fapta prejudiciabila analizata este alcatuita din:
1. Actiunea mijloc
2. Actiunea scop
Astfel actiunea mijloc se 3xprima in prezentarea de catre faptuitor a unor infirmatii false, la
randul sau actiunea scop presupune urmatoarele 3 modalitati normative: a. Obtinerea creditului,
a imprumutului sau a despagubirii ori indemnizatiei de asigurare, b. Obtinerea majorarii sumei
creditului, a imprumutului sau a despagubirii ori indemnizatiei de asigurare, c. Obtinerea unui
credit sau imrumut in conditii avantajoase.
Informatiile false prezentate de catre faptuitor care reprezinta mijlocul de savarsire a infractiunii
sunt perfectate in modul cerut de lege, contin toate indicatiile necesare si sunt insotite de
semnaturile factorilor de decizie corespunzatori, pentru calificare nu conteaza daca informatiile
sunt faplsificate integral sau partial. Important este ca informatiile false sa aiba o semnificatie
decisiva in vederea fie a obtinerea unui credit, a unui inprumut sau a unei despagubiri ori
indemnizatii de asigurare, fie a majorarii sumei acestora, fie a obtinerii unui credot sau imrumut
in conditii avantajoase.
Documentele care contin informatii false pot avea un caracter oficial sau privat. Chiar si atunci
cand ele au un caracter oficial aplicarea art 238 din CP RM exclude retinerea la calificare a art
361 din CP RM. (A se vedeadecizia plenului colegiului penal al CSJ nr.4/2014. Infractiunile
prevazute la art 238 din CP RM sunt infeactiuni materiale, astfel la (1) se considera consumata
din momentul cauzarii victimei a daunelor in marime mai mare sau egala cu 500 UC. Marimea
acestor daune nu trebuie sa depaseqsca 400 salarii medii lunare in caz contrar se aplica
raspunderea penteu infractiunea prevazuta la (2) art. 238 din CP RM daca marimea daunelor
cauzate este de pana la 500 UC devine aplicabil art 106 din CCONTRAV.
Latura subiectiva se caracterizeaza prin intentie directa, motivul de exprima in interesul
material. Scopul infractiunii este unul special. Se are in vedere scopul obtinerii unui credit, a
unui imprumut sau a unui despagubiri ori indemnizatii de asigurare al majorarii sumei acestora
sau al obtinerii unui credot sau imprumut in conditii avantajoase. Comun penteu toate cele 3
forme ale scopului infractiunii este ca faptuitorul urmareste sa ramburseze in cele din urma
creditul, imorumutul sau despagubirea, ori indemnizatia de asigurare. Cu alte cuvinte
faptuitorul urmareste nu scopul de sustragere dar scopul de folodinta temporara.
Subiectul este PF responsabila care la momentul cometerii faptei a atins varsta de 16 ani. De
asemenea subiect poate fi PJ cu exceptia aut. Publice.
Tema: Practicarea ilegala a activitatii de intreprinzator (art. 241)
Acest art. Ptevede raspunderea pentru dous infractiuni, ele sunt prevazute la (1) si lit f (2).
Obiectul juridic special il formeaza relatiile sociale cu privire practicarea legala a activitatii de
intreprinzator. Infractiunile analizate nu au nici obiect material nici obiect imaterial, abesnta
obiectului imaterial se atesta din moemntul intrarii in vigoare a alegii nr. 179 din 2018.
Infractiunile prevazute la art. 241 din CP RM nu au victima.
Latura obiectiva are urmatoarea structura:
1. Fapta prejudiciabila exprimata in actiunea (si inactiunea) de practicare ilegala a
activitatii de intreprinzator
2. Urmarile prejudiciabile (obtinerea unui profit in proportii mari sau deosebit de mari.
3. Legatura cauzala
Modalitatile normative ale faptei prejudiciabile analizate sunt:
A desfasurarea activitatii de intreptinzator fara inregistre, licenta si sau autorizare obligatorii
conform legii pentru desfasurarea activitatii in cauza.
Atunci cand omite inregistrarea a activitatii de intreprinzator sau reinregistrarea fsptuitorul nu
executa obligatiile stabilite de (1) art. 27 al legii cu privire la antreprenoriat si intreprinderi
nr.845 din 1992 precum si de lit a (2) art. 8 din Codul Fiscal.
Inregistrarea sau reinregistrarea se face conform urmatoarele acte normative:
 1. Legea privind inregistrarea de stat a PJ si a intreprinzatorilor individuali nr. 220 din
2007
2. Hot. Guv. Privind inregistrarea gospodariilor taranesti de fermier nr. 977 din 2001.
Desfasurarea activitatii financiare fara inregistrare si/sau fara autotizate, licentiere, repr3zinta
un caz particular de practicare ilegala a activitatii de intreprinzator. Intr-un asemenea caz se
aplica nu art. 241 din CP RM dar art. 241*1. Desfasurarea activitatii de Intreprinzator fara
inregistrare nu reprezinta un caz particular de tainuire a obiectele inpozabile, acesta deoarece
subiectului ii lipsete calitatea de persoana care este contribuabil sau care reprezinta un
contribuabil, drept urmare in acest caz se aplica doar art. 241 fara a fi invocat art. 244 din CP
RM. Prezentarea penteu inregistrarea intreprinderii a unor informatii false nu intra sub incidenta
art. 241 din CP RM. Intr-un asemenea caz s4 aplica (8) art. 263 din CCONTRAV.
In legatura cu modificarea art. 241 prin legea nr.179 din 2018 elementul de noutate il reprezinta
desfasurarea activitatii de intreprinzator fara licenta si/sau fara autorizare obligatorii conform
legii penteu desfasurarea activitatii in cauza. In acesta ipoteza principalul act normativ de
referinta este legea nr. 160 din 2011 privind reglementarea prin autorizare a activitatii de
intreprinzator. Conform (1) art. 4*1 al acestei legi deosebim urmatoarele 3 categorii de acte
permisive:
1. Licenta
2. Autorizatie
3. Certificat
In dispozitia lit a (1) art. 241 din CP RM se are in vedere lipsa nu a oricarui act permisiv dar
numai lipsa licentei si/sau autorizarii. Toate actele permisive care intra in categoria licentelor
si autorizatiilor sunt enumerate in cap. 1 si 2 din anexa nr.1 la legea nr. 160 din 2011.
Litera (1) art 241 din CP RM nu poate fi qplicat in cazul desfasurarii activitatii de intreprinzator
fara certificatul obligatoriu pentru desfasurarea activ in cauza. Intr-un asemenea caz,
raspunderea se aplica conform (4) 263 CContrav. Toate actele permisive care intra in categoria
certificatelor sunt specificate in cap. 3 din Anexa nr.1 la legea nr. 160 din 2011.
B desfasurarea unor genuri de activitate interzisa de lege, din (1)
-4) art. 10 al legii nr. 845 rezulta ca trebuie deosebite urmatoarele doua ipoteze: desfasurarea
unor genuri de activitate interzise de lege. Si a doua ipoteza desfasurarea unor activitati permise
in mod exclusiv intreprinderilor de stat. Cea de a doua ipoteza nu intra sub incidenta art. 241
din CP RM. Acest art. Nu poate fi aplicat chiar daca in rezultatul desfasurarii activitatilor
permise in mod exclusiv interprinderilor de stat s-ar obtine un profit in proportii mari sau
deosebit de mari. Prima din ipotezele de mai sus intra sub incidenta art. 241 din CP RM, totusi
pentru aplicarea acetui art este necesar ca activitatea ilegala de intreprinzator sa nu fie
sanctionata de norme speciale penalr sau contraventionale. Aplocarea acestor norme speciale
exclude retinerea la calificare a art 241 privit ca norma generala.
Infractiunile prevazute la art 241 sunt infractiuni materiale, astfel, infractiumea prevazuta la (1)
se considera consumata fin monetul obtinerii profitului in proportii mari. Marimea acestui profit
nu trebuie sa depaseasca 40 salarii medii lunare. In caz contrar raspunderea se aplica pentru
inf4actiunea prevazuta la lit f (2) art. 241 din CP RM. Daca marimea profitului otinut nu atente
proportiile mari, raspunderea poate fi aplicata in baza (1, 4 sau 5) art 263 sau art. 290 din
CContrav.
Latura subiectiva se caracterizeaza prin intentie directa sau indirecta, motiv infractiunii consta
in interesul matetial.
Subiectul este persoana fizica responsabilă care la momentul comiterii faptei a atins varsta 16
ani. Subiect poate fi PJ cu exceptia aut publice.
Tema: Spalarea banilor (art. 243)
Acest articol lrevede raspunderea pentru doua infractiuni, ele sunt prevazute la (1) si lit.b (3)
art. 243din CP RM. Obiectul juridic special al acestor infractiuni il constituie relatiile sociale
cu privire la sursa si provenienta legala precum si circulatia corecta in operatiunile financiare a
mijloacelor banesti, abunurilor sau a venoturilor. Obiectul material sau imaterial al
infractiunilor analizate in reprezinta bunurile in sensul art. 132*1 din CP RM. Nu oricare bunuri
prevazute de acest art. Pot sa reprezinte obiectul material sau imaterial a infractiunilor de
spalare a banilor. Penteu a avea acesta calitate, bunurile respective trebuie sa fie bunuri ilicite.
Din art. 3 al legii cu privire la prevenirea si combaterea spalatii banilor si finantarii terorismului
nr. 308 din 2016 rezulta ca bunuri ilicite sunt bunurile infractionale.
In cazul infractiunii prevwzute la (1) art. 243 valoarea acestor bunuri nu trrbuie da depaseasca
40 salarii medii lunare. In caz contrar se aplica lit b art. 243 din CP RM . Datorita specificului
lor aceste infractiubi nu au victima.
Latura obiectiva consta in fapta prejudiciabila exprimata in actiune. Modalitative normative
sunt:
1. Convertirea sau transferul bunurilor care constituie venituri ilicite, prin convertire
trebuie de inteles inlocuirea bunului care a o provenienta infractionala cu un alt bun de
origine licita. Cedarea unui unui automobil rezultat din savarsirea unor actiuni contra
unui imobil de origine legala. Prin transfer se are in vedere transmiterea drepturilor
referitoare la un bun de provenienta infractionala.
2. Tainuirea sau deghizarea, amplasarii dispunerii sau deplasarii proprietatii reale a
drepturilor afente sau a bunurilor. Se are in vedere mascarea originii si a situatiei juridice
a bunurilor sau a drepturilor afetente care au provenienta infractionala (lucrarile de
constructie a unui imobil obtinute prin santaj sunt prezentate prin deghizare ca executare
a contractului de antrepriza).
3. Dobandirea, detinerea sau utilizarea bunurilor care constituie venituri ilicite. Se are in
vedere obtinerea in posesie, pastrsrea sau intrebuintarra temporara a bunului obtinut de
la cel care a savarsit infractiunea anterioara. Prin infractiunea anterioara se intelege
infractiunea generatoare de venituri ilicite prevazuta la unul din urmatoarele art - 186-
192, 220, 236, 326 etc.
4. Participarea la orice asociere intelegere, complicitate, prin acordare de asistenta, ajutor
sau sfaturi in vederea savarsirii spalarii banilor in oricare din cele 3 modalitati normative
mentionate mai sus la literele a-c. Aplicarea raspunderii conform lit. D (1) art 243 din
CP RM exclude referirea la art 42, 44 si 45 din CP RM.
Infractiunile de spalare a banilor sunt inf4actiuninformale, ele se considera consumate din
momentul savarsirii infractiunii prezudiciabile in oricare din modalitatile sale normative.
Latura subiectiva se caracterizeaza prin intentie directa, este obligatoriu sa se ateste ca la
momentul comiterii infractiunii, faptuitorul stia sau trebuia sa stie ca bunurile pe care le
converstete le transfera, le dobandeste etc. Constituie venituri ilicite (a se vedea decizia CC nr.
109 din 2017). De cele mai dese ori motivul inf4actiunilor analizate se exprima in interesul
material. Scopul infractiunii este unul special, se are in vedere scopul introducerii bunurilor
infractionale in corcuitul legal. In lipsa acestui scop, fapta poate fi calificata conform art. 199
din CP RM.
Subiectul este persoana fizica responsabilă care la momentul comiterii faptei a atins varsta de
16. La fel subiect poate fi PJ cu exceptia aut publice.

Acest art. Prevede raspunderea pentru 5 infractiuni. Ele sunt prevqzute la alin. 1-4 si lit. D (5).
Obiectul juridic speciql il formeaza relatiile sociale cu privire la securitatea vamala a RM. In
plan s3cundar poate fi adusa atingere relatiilor sociale cu privire la circulatia legala a
substantelor stupefiante, psihotrope cu efecte puternice, toxice, otravitoare, radioactive sau
explozive, a deseurilor nocive, a produselor cu destinatie dubla, armamentului, a dispozitivelor
explozive, a munitiilor sau a valorilor culturale.
Obiectul material sau imaterial, in cazul (1) art. 248 din CP RM il reprezinta bunurile (cu
exceptia celor prevazute la (2-4) art. 248 din CP RM, a caror valoare depaseste 100 de salarii
medii lunare. Daca valoarea bunurilor este mai r3dusa, calificarea trebuie facuta conform (10)
art. 287 CContrav. In cazul (1) art. 248 din CP RM este 3sential ca valoarea sumei drepturilor
de import asupra bunurilor care reprezinta obiectul material sau imaterial sa nu depaseqsca 200
de salarii medii lunare. In caz contrar raspunderea se aplica pentru infractiunea pr3vazuta la lit.
D (5) art. 248 din CP RM.
Din punctul 1 art. 1 al codului Vamal si din art. 2 al legii cu privire la modul de introducere sau
scoatere a bunurilor de pe teritoriul RM nr.1569 din 2002 rezulta ca prin bunuri se au in vedere
orice bunuri mobile, inclusiv gazele naturale, energia electrica si energia termica. In cazul
infractiunii prevazute la (2) art. 248 din CP RM, obiectul mayerial sau imaterial il reprezinta
dupa caz:
1. Substantele stupefiante
2. Substantele psihotrope
3. Substantele cu efecte puternice
4. Substantele toxice
5. Substantele otravitoare
6. Radioactive
7. Explozive
8. Deseurile nocive
9. Produsele cu destintatie dubla
Pentru calificare nu a importanta nici valoarea exprimata in bani a acestor entitati , nici numarul,
cantitatea sau proportiile lor.
Cat priveste substantele stupefiante si cele psihotrope , a se vedea (2 si 3) art. 134 cu indice 1
din CP RM precum si hot. Guv nr. 79 din 2006. Referitor la notiunea de substante cu efecte
puternice a se vedea lista nr.2 din tabelul nr.5 al hot. CPCD nr.7 din 1998. Conform acestei
liste, substante cu efexte puternice se considera:
1. Clofelina
2. Cloroformul
3. Eterul pentru narcoza
4. Diazepam
5. Spirtul etilic sintetic
Cat priveste substantele toxice a se vedea lista nr.1 din tabelul nr. 5 al Hot. CPCD nr.7 din 1998.
Substante toxice se considera:
1. Ceanura de potasiu
2. Feborul
3. Spirtul metilic
4. Veninul de sarpe purificat
Referitor la substantele otravitoare a se vedea legea nr. 358 din 2004. Conform acestei legi
substante otravitoar3 se considera ricina, fosgenul, clorceanul, tabunul, somanul etc.
In ce priveste substantele radioactive a se vedea hot guv. Nr. 434 din 2015. Pot fi deosebite
urmatoarele 3 categorii de substante radioactive:
1. Materia prima radioactiva
2. Combustibilul nuclear
3. Substantele radiactive divizibile (uraniu 233, 235, 238, plutoniu 239 etc.)
Prin substante explozive trebuie de inteles combinatiile chimice sau amestecurile de substante
capabile sa declanseze o reactie chimica rapida insotita de degajarea unei mari cantitati d3
energie termica si de formarea de gaze. Substante explozive se considera:
1. Trotilul
2. Hexogenul
3. Nitroglicerina
4. Dinamita
5. Praful de pusca
Cat priveste deseurile nocive a se vedea anexa nr.3 la legea privind deseurile nr. 209 din 2016.
Referitor la produsele cu destinatie dubla a se vedea legea nr. 1163 din 2000. In cazul
infractiunii prevwzute la (3) art. 248 din CP RM, obiectul material il reprezinta dupa caz:
1. Armamentul
2. Dispozitivele explozive
3. Munitiile
Pentru calificare nu conteaza nici valoarea exprimata in bani, a acestor entitati, nici numarul
lor. Notiunea de armament este generica pentru toate tipurile de arme de tehnica militara si de
utilaj militar. Prin dispozitive explozive se au in vedere minloacele tehnice destinate pentru
declansarea exploziei sau pentru dirijarea acesteia in scopuri militare, antotero, industriale,
hidrologiceetc.
Notiunea de munitii este comuna penteu cartuse, grenade, mine, proectile de artilerie, etc.
In cazul (4) art. 248 din CP RM obiectul material il repr3zinta valorile culturale, pentru
calificare nu importa valoarea exprimata in bani a acestora, nici numarul valorilor culturale,
conform legii nr. 1569 din 2002 prin valori culturale se au in vedere obiectele care in viziunea
min. CULTURII prezinta valoare pentru arta, stiinta, cultura, religie sau literatura. In special se
consid3ra valori culturale:
1. Arhivele
2. Manustrisele rare
3. Descoperirile arheologice
4. Comorile arheologice
5. Incunabulele (cartile vechi)
Datorita specificului lor, infractiunile de contrabanda nu ai victima.
Latura obiectiva a acestor infractiu i poate avea o structura diferita, astfel in cazul
infractiunilor prevazite la (1-3) art. 248 din CP RM, latura obiectiva include urmatoarele 3
semne:
1. Fapta prejudiciabila exprimata in actiunea de trecere peste frontiera vamala a RM a
etitatilor care reprezinta obiectul material sau imaterial.
2. Locul de savarsire a infractiunii (frontiera vamala a RM)
3. Metodele de savarsire a infractiunii si anume eludarea controlului vamal, tainuirea de
controlul vamal, folosirea frauduloasa a documentelor sau a minloacelor de identificare
vamala, nedeclararea sau declararea neautentica.
In cazul (4) art. 248 din CP RM atestam prezenta a doua variante alternative ale laturii obiective,
astfel prima dintre aceste variante pr3supune ca latura obiectiva are urmatoarea structura:
1. Fapta prejudiciabila exp4imata in actiunea de trece a valorilor culturale peste frontiera
vamala a RM
2. Locul de savarsire a infractiunii si anume frontiera vamala a RM
3. Metodele de savarsire a infractiunii si anume eludarea controlului vamal sau tainuirea
de controlul vamal.
Cea de a doua varianta alternativa a Laturii Obiective presupune ca aceasta i clude ur.atoarele
doua semne:
1. Fapta prejudiciabila exprimata in inactiunea de nereturnare pe teritoriul vamal al RM a
valorilor culturale scoase din tara daca intoarcerea acestora este obligatorie
2. Locul de savarsire a infractiunii si anume inafara teritoriului vamal al RM.
Din punctul 5 art. 1 CV rezulta ca lrin trecerea frontierei Vamale a RM trebuie de inteles
introducerea bunurilor pe teritoriul vamal al RM sau scoaterea bunurilor de pe acest teritoriu
inclusiv prin expedieri postale internationale prin conducte sau prin linii de transport electric.
In contextul infractiunilor de contrabanda, trecerea peste frontiera vamala a RM constituie o
fapta eminamente ilegala. Nu se are in vedere incalcarea unor reguli de import sau de export
atunci cand faptuitorul actioneaza in general in aria legalitatii.
Incalcarea unor asemenea reguli poate atrage raspunderea conform (4) art. 218, 224 sau altor
asemenea norme din Codul Penal. Subiectul acestor infractiuni este persoana obligata sa
respecte regulile de import sau export. In cazul infractiunilor de contrabanda nu este obligatoriu
ca subiectul sa aiba o asemenea calitate speciala. Din (3) art. 4 al CODULUI Vamal reese ca
frontiera vamala a RM include frontiera de stat a RM precum si perimetrul antrepozitelor
vamale.
Cat priveste metodele, eludarea controlului vamal pr3supune intrarea sau iesirea din RM prin
alte locuri decat cele destinate pentru aceasta (eludarea spatiala, sau in afara orelelor de lucru a
posturilor vamale) (eludarea temporala) .
In cazul eludarii spatiale, contrabanda poate forma concurs cu infractiunea de trecere ilegala a
frontierei de stat lrevazuta la art. 362 din CP RM. Aceasta cu conditia ca bunurile nu sunt trecute
peste perimetrul antrepozitele vamale.
Tainuirea de controlul vamal presupune neprezentarea pentru controlul vamal a bunurilor
trecute peste prontiera vamala a RM pe o cale ce impiedica constatarea si examinarea lor.
Tainuirea de controlul vamal ca metoda de comitere a contrabandei trebuie deosebita de faptele
prevazute la s(3 sau 5 art. 287 ori alin 2 sau 3 art. 287 cu indice 1 din CCONTRAV.
Folosirea frauduloasa a documentelor sau a mijloacelor de identificare vamala presupune
ca faptuitorul foloseste in calitate de minloace de savarsire a infractiunii:
1. Documentele false
2. Documentele nule
3. Documentele obtinute pe cale ilegala
4. Documentele autentice dar care se refera la alte bunuri decat cele trecute in realitate
peste prontiera vamala a RM
5. Mijloace de identificare vamala false
6. Mijloace de identificare vamala autentice dar care se refera la alte bunuri decat cele
trecute in realitate peste prontiera vamalaa RM.
In context prin documente trebuie de inteles dupa caz:
1. Documentele vamale (declaratia vamala, certificatul de origine a marfii, fapctura in
voice, etc)
2. Alte documente de trecere a bunurilor peste frontiera vamala, pasaportul tehnic pentru
mijlocul de transport
Prin mijloace de identificare vamala trebuie de inteles sursele nedocumentare de informatie
care se refera la insusirile cantitative si calitative ale bunurilor trecute peste frontiera vamala a
RM (sigilii, stampile, marcaj textual, probe sau mostre ale bunurilor, etc).
Prin nedeclarare se are in vedere neincluderea in declaratia vamala a informatiei cu privire la
bunurile trecute peste frontiera vamala a RM, nedeclararea ca metoda de comitere a
contrabandei trebuie deosebita de fapta prevazuta la (4) art. 287din CContrav.
Prin declarare neautentica se intelege includerea in declaratia vamala a unor informatii false, in
prezenta acestei metode nu este necesara aplicarea suplimentara a art. 252 si 361 din CP RM.
In caz inf4actiunii prevazute la (4) art. 248 din CP RM, prin nereturmare pe teritoriul vamal al
RMa valorilor cultueale scoase din tara se are in vedere, neintreprinderea de catre faptuitor a
masurilor de readucere a acestor valori in tara daca el putea si trebuia sa le readuca. In acest caz
situatia pr3supune ca valorile culturale au fost scoase legal din tara (penteu a fi prezentate in
cadrul unor expozitii internationale sau pentru a se face schimb cu muzeele din strainatae.
Conform art.4 al CV teritoriul vamal al RMconstituie teritoriul unic...
Infractiunile de contrabanda sunt infractiuni formale, din punctul 5 art. 1 al coduluo Vamal
reese ca ele se considera consumate dupa caz din momentul:
1. Trecerii de facto peste frontiera vamala a RM
2. Prezentarii declaratiei vamale sau efectiarii altor operatiuni vamale care denota intentia
faptuitorului de a introduce sau de scoate bunuri
3. Expirarii termenului de intoarecere a valorilor culturale in RM, termen stabilit in
documentele insotitoare
Latura subiectiva se caracterizeaza prin intentie directa, morivele sunt:
1. Interesul material
2. Dorinta faptuitoeului de asi asigura propriul consum de substante stupefiante sau
psihotrope
3. Dorinta de a facilita savarsirea altor infractiuni.

Subi3ctul este persoana fizica responsabilă care la momentul comiterii faptei a atins varsta de
ani 16 ani. De asemenea subiect poate fi persoana juridica desigur cu exceptia aut.publice.
prevederea de la lit.b (5) art. 248 din CP RM este complementara doar cu prevederea de la (1)
al aceluiasi art. Ea nu poate fi compleme tara cu (2-4) art. 248 din CP RM cazuri in care nu are
importsnta nici valoarea exprimata in bani, nici numarul cantitatea sau proportiile lor.

Capitolul
Tema: Incalcarea regulilor de securitate a circulatiei ... (art.264)
Acest art prevede raspunderea pentru 4 infractiuni. Obiectul juridic generic il constituie relatiile
sociale cu privire la securitatea in transport. Obiectul juridic special al un caracter complex,
astfel obiectul jurisic principal il formeqza relatiile sociale cu privire la siguranta traficului
rutier. La randul sau obiectul juridic secundar il constituie relatiile sociale cu privire la sanatatea
sau viata persoanei. Obiectul material il reprezinta corpul persoanei.
Latura obiectiva are urmatoarea structura:
1. Fapta prejudiciabila exprimata in actiunea sau inactiunea de incalcare a regulilor de
securitate a circulatiei sau de exploatare a mijloacelor de transport.
2. Urmarile prejudiciabile si anume vatamarea medie, vatamarea grava sau decesul unei
ori mai multor persoane
3. Legatura cauzala.
4. Mijlocul de savarsire a infractiunii si anume mijlocul de transport
In procesul de calificare a infractiunii trebuie sa se stabileasca intai de toate care reguli de
securitate a circulatiei sau de exploatare a mijloacelor de transport au fost incalcate de catre
faptuitor. Astfel de reguli sunt stabilite in cadrul unor acte normative. Se are in vedere in primul
rand regulamentul circulatiei rutiere aprobat prin hotararea guvernului nr. 357 din 2009. Acest
regulament constituie principalul act de referinta penteu art. 264 din CP RM.
Cele mai multe reguli de exploatare a mijloacelor de transport sunt cuprinse in sectiunea a XVIII
din reg. Cirluatiei rutiere, se au in vedere devierile de la normativele tehnice in a cararo prezenta
este interzisa exploatarea mijloacelor de transport. Incalcarea regulilor de exploatare a
mijloacelor de transport urmeaza a fi deosebita de infractiunile care presupun incalcarea
regulilor de securitate tehnica sau de protectie a muncii la efectuarea lucrarilor cu utilizarea
mijloacelor de transport precum si de unele infractiuni contra vietii si sanatatii persoanei. Daca
vatamarea medie sau grava ori decesul unei sau mai multor persoane reprezinta rezultatul
incalcarii regulilor de incarcare sau descarcare a marfurilor de reparatie a mijloacelor de
transport, de efectuare a lucrarilor de constructie, a lucrarilor agricole etc., calificarea trebuie
facuta conform art. 149, 157, 183,300 sau altele.
Incalcarea regulilor de exploatare a mijloacelor de transport nu este singura modalitate
normativa a faptei prejudiciabile analizate, cealalta modalitate normativa o reprezinta
incalcarea regulilor de securitate a circulatiei. La acesta din urma modalitate se refera
urmatoarele exemple:
1. Traversarea la nivelul trecerii cu calea ferata in cazul in care barierele sunt in pozitie
coborata sau in proces de coborare.
2. Reducerea brusca a vitezei si oprirea imediat dupa efectuarea depasirii daca acesta nu
constituie un caz exceptional
3. Omisiunea de a lasa liber un spatiu fata de vehicolul precedent.
4. Efectuarea depasirii in locurile interzise
Infractiunile prevazute la art. 264 din CP RM sunt infractiuni materiale, ele se considera
consumate din momentul producerii vatamarii medii a vatamarii grave sau a decesului unei sau
mai multor persoane. Daca incalcarea regulilor de securitate a circulatiei sau de exploatare a
mijloacelor de transport nu implica producerea unor asemenea urmari, calificarea poate fi facuta
conform art. 228, 235-242,244 sau altele din CContrav.
Mijlocul de savarsire a infractiunii este un semn srcundar obligatoriu al laturii obiective. Se are
in vedere mijlocul de transport in sensul art. 132 din CP RM. Daca vatamarea medie, vatamarea
grava, decesul unei sau mai multor persoane se afla in legatura cauzala cu fapta persoanei care
conduce un vehicul ce nu indeplineste conditiile stabilite de art. 132 din CP RM raspunderea se
aplica in baza art. 269 din CP RM.
Latura subiectiva se caracterizeaza prin intentie sau imprudenta fata de fapta prejudicibila si
doar prin imprudenta fata de urmarile prejudiciabile. Daca faptuitorul manifesta intentie fata de
urmarile prejudiciabile, rasphnderea ii va fi aplicata conform art. 145, 151, 152 din CP RM.
Motivul infractiunii se exprima in superficialitatea manifestata de faptuitor in raport cu
respectarea regulilor de securitate a circulatiei sau de exploatare a mijloacelor de transport.
Subiectul este persoana fizica responsabilă care la momentul comiterii faptei a atins varsta de
16 ani. Este necesar ca subiectul sa aiba calitatea special de persoana care conduce mijlocul
mijlocul de transport. Calitatea in cauza este determinata de natura activitatii pe care o
desfasoara faptuitorul si nu de existenta unei abilitari pentru desfasurarea activitatii, este
suficient ca faptuitorul sa conduca de facto mijlocul de transport indiferent daca calitatea in
cauza este recunoscuta oficial. Lipsa permisului de conducere nu constituie un temei de liberare
a faptuitorului de raspundere penala. Aicarea art. 264 din CP RM nu exclude retinerea la
calificare a art. 232 din CCONTRAV care stabileste raspunderea pentru conducerea vehicolului
de catre persoana care nu are asupra sa permisul de conducere. Pentru calificarea faptei conform
art. 264 din CP RM nu conteaza daca:
1. Faptuitorul este sau nu proprietar al mijlocului de transport.
2. Faptuitorul a rapit sau a sustras anterior mijlocul de transport
3. Proprietarul a predat sau nu faptuitorului conducerea mijloclui de transport
Art. 264 din CP RM poate fi aplicat si in cazul in care infractiunea este savarsita in timpul
instruirii, in acest caz raspunderea o poarta instructorul auto, cu conditia ca acesta nu a intreprins
la timp toate masurile necesare pentru a fi evitate urmarile prejudiciabile prevazute de art 264
din CP RM. Art. 264 din CP RM nu poat3 fi aplicat daca urmarile prevazute de acest art se afla
in legatura cauzala cu fapta de conducere a masinilor speciale de lupta sau de transport. In acest
caz subiect este nu pur si simplu persoana care conduce astfel de masini, mai este necesar ca
subiectul sa aiba calitatea speciala de militar. Drept urmare raspunderea i se va aplica in baza
art. 382 din CP RM.
Raspunderea se agraveaza conform (2 4 sau 6) daca infractiunea este savarsita in stsre de
ebrietate. Acesta este definita in (1) art.134*12 din CP RM. Conform acestei norme prin stare
de ebrietate se intelege stare de dereglare psiho-functuonala a organismului provocata de
consumul de alcool, de droguri sau de alte substante cu efecte similare. Printre astfel de
substante se numare:
1. Analogii
2. Etnobitanicele
3. Substantele toxice
4. Substantele cu efecte puternice
Stabilirea starii de ebrietate se face in corespundere cu hot. Guv. Nr. 296 din 2009.
Tema: Conducerea mijlocului de transport in stsre de ebrietate alcoolica cu grad
avansat sau in stare de ebrietate produsa de alte substante (art. 264*1) de sine statator

Tema: Punerea in exploatare a mijloacelor de transport cu defecte tehnice vadite (art.

265)
Obiectul juridic special are u caracter complex, obiectul juridic principal il formeaza relatiile
sociale cu privire la buna desfasurare a exploatarii mijloacelor de transport si a regimului de
lucru al soferilor si mecanizatorilor. Obiectul juridic secundar il constituie relatiile sociale cu
privire la sanatatea sau viata persoanei. Obiectul material il reprezinta corpul persoanei.
Latura obiectiva are urmatoarea structura:
1. Fapta prejudiciabila exprimata in actiunea care presupune urmatoarele 3 modalitati
normative: a) punerea in exploatare a mijloacelor de transport cu defecte tehnice vadite,
b) alta incalcare grava a regulilor de exploatare a mijloacelor de transport ce asigura
securitatea circulatiei, c) incalcarea regimului de lucru al soferilor si mecanizatorilor
2. Urmarile prejudicibile adica vatamarea medie, vatamarea grava sau decesul unei sau
mai multor persoane
3. Legatura cauzala
Prima modalitate nor.ativa a faptei prejudiciabile presupune savarsirea actiunii care
indeplineste urmatoarele 3 conditii:
1. Consta in darea unui ordin sau acordarea de permisiune pentru efectuarea deplasarii
mijloclui de transport
2. Presupune prezenta la mijlocul de transport a unor defecte tehnice vadite, astfel incat se
creaza pericolul producerii urmarilor prevazute de art. 264 din CP RM.
3. Astfel de defecte tehnice se refera in special la sistemul de directie, la sistemul de
franare, la dispozitivele de iluminare, la anvelope, etc.
Este interzisa exploatare mijloacelor de transport in urmatoarele cazuri:
1. Este modificat sistemul de franare
2. Sunt dereglate farurile
3. Claxsonul este defectat sau lipseste
4. Anvelopele prin dimensiuni di sarcina admisibila nu corespund modelului mijlocului de
transport aflat in exploatare.
Cea de a doua modalitate normativa a faptei prejudiciabile analizate se concretizeaza dupa caz
cu urmatoarele:
1. Admiterea in circulatie pe drumurile publice a mijloacelor de transport cu volanul
amplasat pe dreapta cu exceptia mijloacelor de transport care se afla in trafic
international.
2. Admiterea la conducerea mijlocului de transport a persoanelor care se afla sub influenta
preparatelor medicamentoase care reduc viteza de reactie sau a persoanelor bolnave,
traumatizate sau care se afla intr-o avansata stare de oboseala.
3. Admiterea in circulatie pe drumurile publice a minloacelor de transport care transporta
marfuri periculoase, daca nu se respecta prevederile hot. Guv. Nr. 143 din 2016.
4. Admiterea in circulatie pe drumurile publice a mijloacelor de transport ale caror
amvelope nu corespund normelor de parcurs si exploatare stabilite in ordinul ministerul
transporturilor si gospodariei comunale nr.128 din 2005.
Cea de a treia modalitate normativa a faptei prejudicibile analizate presupune nerespectarea
reglementarilor referitoare la repartizarea timpului de munca in cadrul saptamanii, durata
zilnica a timpului de munca, munca de noapte, repausul zilnic si pauza de masa. In acesta
ipoteza nu este necesara retinerea la calificare a art. 183 din CP RM. Infractiunea prevazuta la
art. 265 din CP RM este o infractiume materiala, ea se considera consumata din momentul
producerii vatamarii medii, a vatamarii grave sau a decesului unei ori mai multor persoane.
Diferentierea acestor ur.ari are importanta nu pentru calificarea infractiunii dar pentru
individualizarea pedepsei. Prin acesta infractiunea prevazuta la art. 265 din CP RM se
deosebeste de infractiunile prevazute la art. 264 din CP RM .
Daca fapta prejudiciabila analizata nu implica producerea urmarilor prevazute de art. 264 din
CP RM, calificarea se face conform art. 207 din CContrav.
Latura subiectiva se caracterizeaza prin intentie sau imprudenta fata de fapta prejudiciabila si
doar prin imprudenta fata de urmarile prejudicibiale, motivul consta in superficialitatea
faptuitorului fata de respectarea obligatiilor care ii revin.
Subiectul este persoana fizica responsabilă care la momentul comiterii faptei a atins varsta 16.
In prezenta primelor doua modalitati normative ale faptei prejudicibailie subiectul are calitatea
speciala de persoana responsabila pentru starea tehnica si exploatare minloacelor de transport.
In prezenta celei de a treia modalitati normative a faptei prejudicibile subiectul, are calitatea
speciala de persoana cu functia de raspundere sau de persoana care gestioneaza o organizatie
comerciala, obsteasca sau o alta organizatie nestatala.
Tema: Parasirea locului accidentului rutier (art. 266)
Obiectul juridic special are un caracter multiplu, astfel cel princip il formeaza relatiile sociale
cu privire la siguranta traficului rutier sub aspectul i terdicitie impuse conducatorului mijlocului
de transport sa paraseasca locul accidentului rutier. La randul sau obiectul juridic secundar il
constituie relatiile sociale cu privire la activitatea de constatare incalcarilor, regulilor de
securitate a circulatiei sau de exploatare a mijloacelor de transport, precum si activitatea de
identificare a faptuitorului si de stabilire a circumstantelor in care au fost comise respectivele
incalcari. Datorita specificului sau, infractiunea analizata nu are nici obiect material nici
victima.
Latura obiectiva consta in actiumea de parasire a locului accidentului rutier. In sensul art. 266
din CP RM prin accident rutier se intelege evenimentul produs in rezultatul incalcarii regulilor
de securitate a circulatiei sau de exploatare a mijloacelor de transport, in care au fost implicate
unul sau mai multe mijloace de transport, aflate in circulatie, in urma caruia sa produs vatamarea
grava sau decesul unei sau mai multor persoane.
Prin parasirea locului accidentului rutier se are in vedere plecarea faptuitorului de la locul
accidentului rutier pe jos sau cu mijlocul de transport in pofida i terdictiei stsbilite de
regulamentul circulatiei rutiere. Conform punctului 12 din acest reg. Persoana care conduce
mijlocul de transport kmplicata intr-un accident rutier este obligata printre altele:
1. Sa opreasca imediat mijlocul de transport semnalizandul
2. Sa nu schimbe pozitia mijlocului de transport si a obiectelor provenite din accident (cu
unele exceptii)
3. Sa marcheze pozitia initiala a mijloclui de transport, a obiectelor de pe carosabil sau a
persoanei traumatizate daca se impune acordarea primului ajutor medical sau
transportarea persoanei traumatizate la unitatea medicala sau eliberarea carosabilului.
4. Sa anunte imediat politia si sa astepte sosirea echipajului de politie.
Nu poate fi calificata ca parasire a locului accidentului rutier, transportarea persoanei
traumatiztaa la cea mai apropiata unitate medicala cu co ditia ca faptuitorul revi e la locul
accidentului rutier. Pentru aplicarea art 266 din CP RM este obligatorie stabilirea situatiei
premisa. Se are in vedere incalcarea regulilor se sechritate a circulatie sau de exploatare a
mijloacelor de transport care se soldeaza cu urmarile prevazute de (3 sau 5) art 264 din CP RM.
Drept urmare art 266nu poate fi aplicat daca:
1. Astfel de reguli nu au fost incalcate
2. Astfel de reguli au fost incalcate insa nu s-au produs urmarile prevazute de (3) sau (5)
art. 264 din CP RM. (In cazul in care nu se produc astfel de urmari devine aplicabil art.
243 din CContrav)
Din cele mentionate mai sus rezulta ca art. 266 din CP RM nu poate fi aplicat de sine statator,
acest art poate fi aplicat doar atunci cand aceeasi persoana a savarsit anterior una din
intractiunile prevazute la (3-6) art 264 din CP RM. Infractiunea de la 266 trebuie deosebita de
infractiunile prevazute la art. 162 di 163, aceste doua infraciuni presupun neexecutarea a cu
totul altor obligatii decat cea care rezulta din art 266 din CP RM. Infractiunea prevazuta la art
266 este o infractiune formala. Ea se consideta consumata din moemntudl parasirii locului
accide tului rutier
Latura subiectiva se caracterizeaza prin intentie directa. Morivele sunt: lasitate, indiferenta,
teama faptuitorului de a fi supus raspunderii.
Subiectul este persoana fizica responsabilă care la momentul comiterii faptei a atins varsta 16
ani. In plus subiectul are calitatea speciala de persoana care anterior a comis jna din infractiunile
prevazute la (3-6).
Tema: Incalcarea regulilor privind mentinerea ordinii si securitatea ci4culatiei (art.269)
Obuectul juridic special are un caracter complex, astfel obiectul juridic principal il constituie
relatiile sociale cu privire la securitatea circulatiei si mentinerea ordinii de catre alti participanci
la trafic decat conducatorii mijloacelor de transport. Obiectul jurid8c secundar il formeaza
relatiile sociale cu privire la sanatatea sau viata persoanei. Material il reprezinta corpul
persoanei.
Latura obiectiva include urmatoarele 3 semne:
1. Fapta prejudiciabila exprimata in actiunea sau inactiunea de incalcare a regulilor privind
mentinerea ordinii si securitatea circulatiei.
2. Urmarile prejudicibaile si anume vatamarea medi, vatqmarea grava, decesul unei sau
mai multor persoane.
3. Legatura cauzala
Regulile privind mentinerea ordinii si securitatea circulatiei sunt stabilite de urmatoarele acte
normative:
1. Legea nr.131 din 2007 privind siguranta traficului rutier
2. Regulamentul circulatiei rutiere
3. Regulamentul transporturilor auto de pasageri si bagaje aprobat prin hot. Guv. Nr.854
din 2006.
In cazul incalcarii unor astfel de reguli apare temeiul aplicarii art 269 din CP RM. Infractiunea
prevazuta de acest art este o infractiune materiala. Ea se considera consumata din momentul
producerii vatamarii medii, a vatamarii grave sau a decesului unei ori mai multor persoane.
Diferentierea acestor urmari conteaza in planul individualizarii pedepsei. Daca cele savarsite
nu implica producerea urmarilor prevazute de art 269 din CP RM calificarea se face conform
art. 245 din CContrav.
Latura subiectiva se caracterizeaza prin intentie sau imprudenta fata de fapta prejudiciabila si
doar prin imprudenta fata de urmarile prejudiciabile. Motivul infractiunii se exprima in
superficialitatea pe care faptuitprul o manofesta fata de respectarea regulilor privind mentinerea
ordinii si securitatea circulatie.
Subiectul este persoana fizica responsabila care la momentul comiterii faptei a atins varsta de
16 ani. Este necesar ca subiectul sa aiba calitatea speciala de pieton, pasager sau alt participant
la trafic. Prin alt participant la trafic trebuie de inteles:
1. Persoana care conduce pe drumurile publice un grup organizat de oameni
2. Conducatorul vehicolului care nu indeplineste conditiile stabilite de art 132 din CP RM.
3. Conducatorul vehicolului cu tractiune animala
4. Conducatorul mijlocului de transport sau al unui alt vehicul care este impins sau tras cu
bratele (cine conduce).
Capitolul 13: Infractiuni contra securitatii publice si ordinii publice
Tema: Actul terorist (art. 278)
Acest art prevede raspunderea penteu 4 infractiuni. Obiectul juridic generic il constituie
relatiile sociale cu privire la securitatea publica si ordinea publica. Obiectul juridic special are
un caracter multiplu, astfel obiectul juridic principal il constituie relatiile sociale cu privire la
securitatea publica. La randul sau obiectul juridic secundar il formeaza relatiile sociale cu
privire la:
1. Viata, sanatatea sau libertatea psihica a persoanei
2. Intergritatea, substanta sau potentialul de utilizare a bunurilor
3. Intergitatea mediului
4. Functionarea normala a autoritatilor publice.
Obiectul material il reprezinta corpul persoanei sau bunurile mobile ori imobile.
Latura obiectiva consta in fapta prejudiciabila exprimata in actiune. Modalitatile normative
ale acestei actiuni sunt:
1. Provocarea unei explozii sau a unui incendiu ori savarsirea altor asemenea fapte,
amenintarea cu provocarea unei explozii sau a unui incendiu, ori cu savarsirea altei
asemenea fapte.
In sensul (1) art. 278 din CP RM prima modalitate normativa a faptei prejudiciabile analizate
presupune recurgerea faptuitorului la urmatoarele mijloace:
1. Gazul natural
2. Clor
3. Amoniac
4. Aburul sub presiune
5. 5 substante inflamabile
Modalitatea in cazua nu poate presupune recurgerea la arme de foc sau substante explozive, in
caz contrar se aploca raspunderea pentru infractiunea prevazuta la lit.c (2) art. 278 din CP RM.
Prin alte fapte (altele decat provocarea unei explozii sau a unui incendiu) trebuie de inteles:
1. Provocarea de accidente in domeniul transportului
2. Provocarea surparii de edificii locative, guvernamental, educative, de cult, culturale,
sportive etc. In lipsa provocarii unei explozii sau a unui incendiu
3. Infestarea cu substante radioactive, otravitoare, bacteriologice, a unor cladiri, marfuri
sau alimente.
Cat priveste cea de a doua modalitate nor.ativa a faptei prejudiciabile analizate trebuie sa aiba
un caracter real, amenintarea cu provocare unei explozii sau a unui incendiu, ori cu savarsirea
altei asemenea fapte, o asrfel de amenintare nu se poate limita la o simpla comunicare privind
provocarea unei explozii sau a unui incendiu ori savarsirea altei asemenea fapte. In acest sens
faptuitorul intreprinde anjmite actiuni pregatitoare care demonstreaza seriozitatea intentiei de a
comite actul terorist. Printre asemenea actiuni se numara:
1. Procurarea, pastrarea, expedierea, sau transportarea de substante explozive, radioactive,
otravitoare, bacteriologice sau imflamabile de arme, munitii sau dispozitive explozive.
2. Deconectarea obiectivelor strategice de susrsele de energie.
3. Blocarea arterelor de transport sau a mijloacelot de comunicatie.
In cazul in care amebintarea cu provocarea unei explozii sau a unui incendiu ori cu savarsirea
altor asemenea fapte nu are un caracter real, se aplica art. 281.
Infractiunea prevazuta la (1) art. 278 din CP RM este dupa caz o infractiuni formal materiala
sau formala. Astfel in prezenta primei modalitati nor.ative a faptei prejudiciabile, infractiunea
este formal materiala si se considera consumata din momentul aparitiei pericolului real penteu
viata, sanatate, proprietate. Producerea efectiva a urmarilor grave se ia in considerare la
individualizarea pedepsei daca respectivele urmari nu constituie circumstantele agravante
prevazute la (2 sau 3). In prezenta celeo de a doua modalitati normative a faptei prejudiciabile,
infractiunea este formala si se considera consumata din momentul expunerii amenintarii cu
conditia ca aceasta a fost perxeputa adectvat de catre destinatarul amenintarii.
Latura subiectiva se caracterizeaza prin intentie directa. Motivele sunt: razbunare, interesul
material, ura nationala, sociala, religioasa, motivele de natura politica, etc. Scopul infractiunii
este unul special, acesta adopta oricare din urmatoarele 3 forme:
1. Scopul de a intimida populatia sau o parte din ea. Scopul de a atrage atentia societatii
asupra ideilor politice, religuoase sau de alta natura ale faptuitorului.
2. Scopul de a sili un stat, o organizatie internationala, o persoana juridica dau fizica sa
indeplineasca anumite actiuni ori sa se abtina de la indeplinirea unor actiuni.
Subiectul este persoana fizica responsabila care la momentul comiterii faptei a atins varsta de
16 ani. In ipoteza prevazuta la (4) art. 278 din CP RM santam in prezenta unei infractiuni
complexe, in contextul acestei infractiuni, omorul unei sau mai multor persoane indeplineste
rolul de actiune sau inactiune adiacenta. In acord cu regula stabilita de art. 118 din CP RM
aplicarea (4) art. 278 din CP RM exclude retinerea la calificare a art. 145 din CP RM. La (5)
art. 278este prevazuta posibilitatea luarii in considerare la individualizarea pedepsei a unei
circumstante atenuante. Aceasta circumstanta presupune intrunirea urmatoarelor 2 conditii:
1. Sunt prevenite autoritatile in legatura cu preconizatul act terorist, datorita acestei
preveniri, fie se evita producerea urmarilor grave, fie sunt demascati alti faptuitori.
La (6) este stabilit un temei de liberare de raspundere penala, astfel persoana care pregateste
savarsirea actului terorist este liberata de raspunderea penala daca are loc interventia prin care
se preintampina autoritatile sau pe alta cale se previne executarea laturii obiective a actului
terorist. A doua conditie este ca in actiunile respectivei persoana nu se contin alte componente
de infractiuni, de exemplu art. 151, 152, 271 etc.
 Tema: Comunicarea mincinoasa cu buna stiinta despre actul de terorism (art. 281)
Obiectul juridic special il constituie relatiile sociale cu privire la neadmiterea comunicarii cu
buna stiinta mincinoase despre actul de terorism.
Latura obiectiva consta in fapta prejudiciabila exprimata in actiunea de comunicare
mincinoasa despre pregatirea unor explozii sau incendieri ori despre savarsirea altor fapte care
cauzeaza daune materiale in proportii mari ori provoaca alte urmari grave. Aceata actiune
constituie o varietate a inselaciunii active si presupune prezentarea vadit falasa a realizatii. In
acest sens faptuitorul nu intreprinde nici o actiune prevatitoare care ar confirma intentia de a
savarsi actul terorist. Anume lipsa oricarui efort intelectual de a impruma amenintarii,
potentialitate de executare este ceea ce deosebeste infractiunea analizata de actul terorist. In
sensul art. 281 din CP RM comunicarea mincinoasa trebuie sa contina nu informatii oarecare
dar anume informatii despre pregatirea unor explozii, indendieri sau a altiebactiuni care
cauzeaza daune materiale in proportii mari sau provoaca alte urmari grave. In caz contrar
raspunderea va fi aplicata d in baza lit.g (1) art. 289*1 sau lit.e (1) art. 289*2 din CP RM ori
art. 342 din CContrav.
In cazul in care comunicarea mincinoasa este indotita de invunuirea cu buna stiinta falsa a altei
persoane de savarsirea actului terorist calificarea se face conform art. 281 si 311 din CP RM.
Comunicarea mincinoasa poate fi manifesta sau anonima, de asemenea comunicare mincinoasa
poate fi facuta:
1. Ptin intermediul unor minloace de comunicare
2. Prin i termediul altoe persoane
3. In mod direct prin comunicares nemijlocita cu destinatarul.
Astfel de circumstante nu i fluenteaza asupra calificarii infractiunii insa pot fi luate in
considerare la individualizarea pedepsei. In acelasi sens poate fi luat in considerare locul incare
se preconozeaza savarsirea actiunii ce constituie obiectul comunicarii.
Infractiunea analizata este o infractiune formala, ea se considera consumata din momentul in
care comunicarea mincinoasa ajunge la destinatar.
Latura subiectiva se caracterizeaza prin intentie directa. Pentru aplicarea art. 281 este
obligatoriu sa se manifeste buna-stiinta, acesta inseamana ca fsptuitorul manifesta certitudine,
nu pune la infoiala ca faptele relatate in comunicare nu corespund realitatii, lipsestebtemeiul
aplicarii art. 281 din CP RM in cazul erorii de buna credinta sau al evaluarii incorecte a
informatiei disponibile. Acesta concluzie rezumta din (2) art. 13 al legii nr.120 din 2017 cu
privire la prevenirea si combaterea terorismului. Conform acestei norme de datoria fiecwrui
cetaatean al RM este comunicare informatieicu pruvire la activitatea terorista. Motivele
infractiunii analizate sunt: razbunare, gelozie, dorinta de autoafirmare.
Scopurile pot fi si ele variate, totusi de cele mai dese ori infractiunea este savarsita in scopul
perturbarii activitatii unor intreprinderi, institutii etc.
Subiectul este persoana fizica responsabilă care la momentul comiterii faptei a atins varsta de
14 ani.
 Tema: Bantitismul
Obiectul juridic special are un caracter multiplu, astfel obiectul jurdici principal il formeaza
relatii sociale cu privire la sanatatea, integritatea corporala sau libertatea psihica a persoanei.
Obiectul jurid8c secundar il constituie realtii sociale cu privire la securitatea publica. Obiectul
material il reprezinta corpul victimei sau bunurile mobile sau imobile.
Latura obiectiva consta in fapta prejudiciabila exprimata in actiune, modalitatile normative
ale acestei actiuni sunt:
1. Organizarea unei bande armate
2. Participarea la activitatea unei bande armate
3. Participarea la atacul savarsit de banda armata
In primul caz se are in vedere recrutarea de noi membri in componenta bandei armate,
elaborarea planurilor de atacare a persoanelor, repartizarea rolurilor intre membrii bandei
armate, darea de ordine si indicatii catre membrii bandei armate.
Cea de a doua modalitate normativa a faptei prejudiciabule analizate presupune participarea
nemijlocita a membrilor bandei armate la atacurile savarsite de ea, fie realizarea ltor acte in
interesul bandei armate. Printre asemenea acte se numara:
1. Finantarea activitatii infractionale a bandei armate
2. Asigurarea bandei armate cu arme, munitii, substante explozive, mijloace de transport,
mijloace de telecomunicatie etc.
3. Idendificarea obiectivelor care se preconizeaza a fi atacate de banda armata.
4. Stabilirea de contacte cu persoanele corupte din cadrul organelor de drept, etc.
Cea de a treia modalitate normativa a faptei prejudiciabule analizate presupune ca persoana care
nu este membru al bandei armate participa la unul sau mai multe atacuri savarsite de aceasta.
De exemplu persoana care transporta membrii bandei armate la locul savarsirii atacului stiind
despre caracterul celor savarsite participa la atacul savarsit de banda armata.
Nu orice fapte savarsite in cadrul participarii la atacurile banditesti sunt absorbite de
infractiunea de banditism, astfel omorul intentionat datorita gravitatii sale comparativ mai mari
nu poate fi absorbit de infractiunea prevazuta de art. 283 din CP RM. De cele mai dese ori in
candrul participarii la atacurile banditesti se comite talharia. In astfel de cazuri nu este necesara
calificarea suplimentara conform art. 188 din CP RM. Asa cum in alte cazuri nu va fi necesara
aplicarea suplimentara a art. 151, 152, 155, 164, 189 sau altele din CP RM.
Oricare alta solutie ar insemna supra estimarea pericolului social al celor savarsite si agravarea
nejustitficata a raspunderii faptuitorului. In alt context trebuie de mantionat ca banda armata
este o specie a grupului criminal organizat. Bandei armate ii sunt caracteristice toate trasaturile
grupului criminal organizat dar si alte trasaturi specifice. Astfel prin banda armata trebuie de
inteles grupul armat constituit din doua sau mai multe persoane avand un caracter stabil care a
fost organizat in scopul atacarii persoanelor juridice sau fizice. Din aceasta definitie rezulta
urmatoarele semne obligatorii ale notiunii de banda armata:
1. Prezenta in grup a cel putin doua persoane. Acesta cerinta rezulta din art. 41 al CP RM
2. Caracterul stabil al grupului. Acesta presupune: a)planificarea activitatii infractionale a
bandei armate, b) consecventa formelor si metodelor de activitate infractionala, c)
 repartizarea rolurilor intre membrii bandei armate. De regula asociinduse membrii
bandei armate urmaresc sa desfasoare activitatea infractionala pentru o perioada de timp
indelungata si nedeterminata. Totusi poate exista exceptie la acesta regula-astfel nu se
exclude constituirea bandei armate pentru savarsirea unui singur atac deosebit de
complex prin modul sau de executare a carui pregatire a necesitat mai mult timp si dupa
a carui savarsire se doreste dizolvarea grupului. Intelegerea prealabila intre mambrii
bandei armate este esentiala pentru confirmarea caracterului stabil al acesteia. De
asemenea caracterul stabil il demonstreaza fluctuatia, inexistenta sau nesemnificativa in
cadrul bandei armate. Cu alte cuvinte este dificil a deveni membru al bandei armate insa
mai greu este de a iesi din componenta acesteia.
3. Dotarea bandei cu arma (arme) . Pentru calificarea faptei conform art. 283 din CP RM
nu are importanta numarul de arme detinute de membrii bandei armate, este suficienta
prezenta unui simplu exenplar de arma. La fel nu conteaza tipul armelor detinute de
mebrii bandei armate (arme de foc, arme albe, arme de auto-aparare etc).
Pentru calificarea faptei este suficient ca arma sa fie doar prezenta in procesul atacului fara a fi
aplicata, arma ar putea sa fie aplicata in cazuri de necesitate. Totodata este obligatoriu ca toti
membrii bandei armate sa stie ca iau parte la activitatea unui grup in care este prezenta arma.
Daca acesta conditie nu este indeplinita vom fi in prezenta excesului de autor, iar fapta ar putea
sa nu fie calificata ca banditism. Pastrarea sau purtarea armei este absorbita de componenta de
banditism si nu necesita calificare suplimentara conform art. 290 din CP RM.
4. Scipul unic urmarit de toti membrii bandei, se are in vedere scopul atacarii persoanelor
juridice sau fizice.
Daca lipseste oricare din semnele mentionate mai sus, nu vom fi in prezenta unei bande armate,
iar fapta nu va fi calificata ca banditism. Infractiunea de banditism este o infractiune formala,
astfel in prezenta primei modalitati normative a faptei prejudiciabile, infractiunea se considera
consumata din momentul organkzari bandei armate, indiferent daca au fost savarsite atacurile
planuite. In prezenta celolalte doua modalitati normative, infractiune se considera consumata
din moelmentul participarii efective la activitatea bandei armate sau la atacul savarsit de acesta.
Latura subiectuva se caracterizeaza prin intentie directa, motivele infractiunii analizate sunt
interesul material, razbunare, etc. Scopul infractiunii este unul special. Se are in vedere scopul
atacarii persoanelor juridice sau fizice.
Subiectul este persoana fizica responsabilă care la momentul comiterii faptei a atins varsta de
14 ani.
Tema: Actiunile care dezorganizeaza activitatea penjtenciarelor (art. 286)
Obiectul juridic special il formeaza relatiile sociale cu privire la executarea pedepsei cu
inchisoare in legatura cu activitatea executional penalaa subiectilor care aduc la realizare actul
prin care se stabileste pedeapsa. In plan secundar poate fi adusa atingere relatiilor sociale cu
privire la sanatatea, integritatea corporala sau libertatea psihica a persoanei. Obiectul material
il reprezinta corpul persoanei. Victima are una din urmatoarele calitati speciale:
1. Condamnatul pornit pe calea corectarii
2. Reprezentantul administratiei institutiei penitenciare
Prima dintre aceste calitati se refera la persoana:
 1. In privinta careia a ramas definitiva hotararea instantei de judecata prin care ea fost
stabilita pedeapsa cu inchisoare
2. Are o buna conduita si a depus eforturi semnificative in vederea reintegrarii sale sociale,
aceste eforturi manifestanduse in special in cadrul activitatii socio-educative al instruirii
profesionale
Cat priveste reprezentantul administratiei institutiei penitenciare se are in vedere persoana care
se afla in serviciu in sistemul penite ciar al ministerului justitiei careia ia fost acordat gradul
special corespunzator si care are imputesrnicirile stabilete la art. 62 si 63 ale legii nr.300 din
2017 cu privire la sistemul administratiei penitenciare.
Latura obiectiva consta in fapta prejudiciabila exprimata in actiune, modalitatile normative
ale acestei actiuni sunt: terorizarea condamnatilor porniti pe calea corectarii, savarsirea
atacurilor violente asupra administratiei institutiei penitenciare, organizarea de grupuri
criminale, participarea activa la grupul criminal.
Prima din aceste modalitati presupune influentarea asupra condamnatilor porniti pe calea
corectarii prin violenta sau amenintare cu violenta, astfel fiindule provocat sentimentul de
ingrijorare permanenta pentru propria securitate, in acesta ipoteza nu are jmportanta daca
influentarea are caracter sistematic sau nu. La fel nu conteaza daca influentarea a avut drept
efect renjntarea victimei la munca, incalcarea de catre ea a regimului de detentie sau
determinarea victimei la savarsirea de infractiuni. Astfel de circumstante pot fi luate in
considerare la individualizarea pedepsei.
In cazul in care influaentarea asuora victimei oresupune aplicare violentei, acesta se poate
concretiza in urmatoarele:
1. Vatamarea intentionata medie sau usoara
2. Violeta care nu se soldeaza cu astfel de urmari insa la momentul cauzarii saleprezinta
un pericol real pentru viata sau sanatate.
3. Provocarea de leziuni corporale fara a implica un prejudiciu pentru sanatate.
In astfel de cazuri nu este necesara aplicarea suplimentara a art. 152 din CP RM sau a art. 78
CContrav.
Cea de a doua modalitate normativa a faptei prejudiciabile analizate presupune actiunea
agresiva indreptata impotriva reprezentantilor administratiei institutie penitenciare
surprinzatoare penteu acestea, reprezentand metoda de aplicare a violentei sau de amenintare
cu violenta.
Cea de a treia modalitate normativa a faptei prejudiciabile analizate presupune:
1. Constituirea unui grup din doua saj mai multe persoane care executa pedeapsa cu
inchisoare.
2. Recdutarea de noi membri in componenta acestui grup
3. Elaborarea planurilor de activitate a grupului
4. Dirijarea activitatii grupuilui-prin grup criminal se are in vedere grupul: a) constituit din
doua sau mai multe persoane dintre care una este organizatorul grupului, b) nu este
neaparat un grup criminal organizat, c) a fost creat in scopul terorizarii condamnatilor
porniti pe calea corectarii sau al savarsirii atacurilor violente asupra administratiei
institutiei penitenciare .
Cea de a patra modalitate bormativa a faptei prejudiciabile analizate presupune participarea
activa la urmatoarele actiuni savarsite in cadrul grupului criminal sau in corespundere cu planul
grupului criminal:
1. Terorizarea condamnatilor porniti pe calea corectarii
2. Savarsirea de atacuri violente asupra administratiei institutiei penitenciare
3. Determinarea altoe persoane car3 executa pedeapsa cu inchisoare sa ii terorizeze pe
condamnatii porniti pe calea corectarii sau sa savarseasca atacuri violente asupra
dministratei institutiei penitenciare
4. Procurarea, fabricarea, sau adaptarea de mijloace sau instrumente de savarsire a
infractiunii.
5. Crearea intentionata pe alta cale a conditiilor pentru terorizarea condamnatilor porniti
pe calea corectarii sau pentru savarsirea atacurilor violente asupra administratiei
institutiei penitenciare.
Pentru a se stabili daca este activa sau nu, participarea la grupul criminal vor fi luati in
considerare urmatorii factori:
1. Gradul de agresivitate a participantului la grupul criminal
2. Spiritul de initiativa al acetuia
3. Capacitatea de a lua decizii si de a le executa.
4. Neacceptarea crutarii victimei
5. Nesupunerea in raport cu administratia institutiei penitenciare.
Infractiunea analizata eate o infractiune formala, ea se considera consumata dupa caz din
momentul:
1. Aplicarii violentei sau amenintarii cu violenta
2. Savarsirii atacului violent
3. Crearii grupului criminal
4. Participarii active chiar si la o singura actiune a grupului criminal
Institutia penitenciara nu este singurul loc in care poate fi savarsita infractiunea prevazuta la
art. 286 din CP RM. Drept urmare locul de savarsire a infractiunii nu reprezinta semnul
secundar obligatoriu al laturii obiective a acestei infractiuni.
Latura subiectiva se caracterizeaza prin intentie directa, motivele sunt razunarea care are la
baza ostilitatea persoanala, razbunarea in legatura cu indeplinirea de catre victima a oblugatiilor
de serviciu sau obstesti, interesul material. Scopul infractiunii este un semn secundar obligatoriu
cu caracter alternativ al laturii subiective, acest semn are un carcater alternativ deoarece este
obligatoriu doar in prezenta ultimelor doua modalitati normative ale fsptei ptejudiciabile. In
astfel de cazyri scopul este de terorizare a condamnatilor porniti pe calea corectarii sau de
savarsire a atacurilor violente asupra administratiei institutie penitenciare.
Subiectul este persoana fizica responsabilă care la momentul comiterii faptei a atins varsta de
14 ani. Este necesar ca subiectul sau aiba calitatea speciala de persoana care executa pedeapsa
cu inchisoare.
 Tema: Huliganismul (art. 287)
In prezenta celei de a 4 modalitati normative a faptei prejudiciabile, obiectul juridic special are
un caracter special il constituie relatiile sociale cu privire la ordinea publica, in prezenta
celorlalte, obiectul juridic special are un caracter complex. In astfel de cazuri obiectul juridic
principal il formewza relatiile sociale cu privire la ordniea publica, la randul sau obiectul juridic
secundar il constituie relatiile sociale cu privire la sanatatea, integritatea corporala sau libertatea
psihica a perosanei. Obiectul material al infractiunii il reprezinta corpul perosanei sau bunruile
mobile ori imobile. Victima, doar reprezentantul autoritatilor sau alta persoana care
contracareaza actele huliganice poate fi victima in cazul opunerii de rezistenta violenta.
Notiunea de reprezentant al autoritatilor a fost definita cu ocazia analizei infractiunii prevazute
la lit. H (2) art. 145 din CP RM.
Prin alta persoana care contracareaza actele huliganice se are in vedere persoana care incearca
sa impuna silit incetarea activitatii infractionale, sa retina faptuitorul sau sa intreprinda alte
asemenea actiuni. Nu se are in vedere persoana care se limiteaza la o simpla observatie, revolta
sau alta forma pasiva de neacceptare a manifestarilor huliganice.
Latura obiectiva consta in fapta prejudiciabila exprimata in actiunea. Modalitatile normative
ale acestei actiuni sunt:
1. Actiunile care incalca grosolan ordinea publica insotite de aplicarea violentri
2. Actiunile care incalca grosolan ordinea publica insotite de amenintarea cu violenta
3. Actiunile care incalca grosolan ordinea publica insotite de opunerea de rezistenta
violenta reprezentantilor autoritatilor sau a altor persoane care contracareaza actele
huliganice
4. Actiunile care prin continutul lor se deosebesc printr-un cinism sau obraznicie deosebita
Prin actiuni care incalca grosolan ordinea publica se intelege fapta savarsita in public indreptata
impotriva ordinii publice care presupune acostarea jignitoare a persoanelor sau alte asemenea
actiuni care incalca normele etice, tulbura ordinea publica si linistea persoanelor. De cele mai
dese ori infractiunea de huliganism este savarsita in locurile publice. Totusi din dispozitia art.
287 din CP RM nu rezulta ca huliganismul trebuie savarsit neaparat in locruile publice.
Obligatoriu pentru calificarea acestei fapte este nu locul dar modul de savarsire a infractiunii (a
se vedea rt. 131din CP RM) in care se vorbeste despre modul public.