Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Eonul PRECAMBRIAN PDF
Eonul PRECAMBRIAN PDF
ARCHAIC
ARHAIC INCIPIENT (4000 – 3600 Ma) – ARHAIC TIMPURIU (3600 – 3200 Ma) -
ARHAIC MEDIU (3200 – 2800 Ma) - ARHAIC TÂRZIU (2800 – 2500 Ma); cuprinde o
tectogeneză importantă (tect. laurenţiană, 3100-2900 Ma)
~~~~~~~~~~~~ 2500 Ma – tectogeneza belomoriană (kenorenă), cu largă
dezvoltare geografică (discordanţă unghiulară regională)
- cele mai vechi urme: Isuasphaera (structuri cvasi-sferice) (Groenlanda, 3800 Ma)
- diversificare: Archaeosphaeridium, Eobacterium (bacterii, alge cianoficee) (Seria de
Fig Tree, silicolite; Africa de Sud, 3300 Ma)
- răspândirea cianobacteriilor, dezvoltarea calcarelor stromatolitice (Rhodezia, 3000 Ma)
- condiţii anoxice; mediu slab oxidant, O liber legat prin oxidarea Fe (rezultat din eroziunea
crustei continentale) – apariţia BIF-urilor
- BIF, calcare stromatolitice – formaţiuni caracteristice pentru Proterozoicul inferior-mediu
- primele organisme eucariote: Eosphaera (spori de alge chloroficee) (Seria de Gunflint,
Canada, 1800 Ma); acritarchi (structuri sferice, hemisferice) (Montana, Başkiria, 1600-
1500 Ma)
- primele organisme animale: protozoare (foraminifere, radiolari) şi metazoare (spongieri,
meduze, arthropode, brachiopode –Lingulella) (1200-1100 Ma)
- formarea păturii de ozon, dezvoltarea exoscheletului (către sfârșitul Proterozoicului)
- primele asociaţii diverse de metazoare (faune ediacariene: meduze scifozoare, urme de
viermi – Spriggina, Dickinsonia; ?octocorali fără schelet - Rangia, Charnea; ?arthropode –
Parvancorina, echinodermate – Tribrachidium) (şisturi argiloase, Bitter Springs - Australia,
Namibia, Brazilia, Anglia, Rusia, Canada, 630-560 Ma)
EUROPA
1. SCUTUL BALTIC: Pen. Kola, Pen. Scandinavă; delimitare: fiordul Varangher, fiordul
Stavangher, strâmt. Skaggerak (NV-Yutlanda), strâmt. Kattegat (E-Yutlanda), sudul pen.
Scania, şelful. M. Baltice, la nord de ins. Öland, Gothland şi la sud de ins. Össel, mijlocul
Golfului Finic, lacurile Ladoga şi Onega, M. Albă
2. PLATFORMA EST-EUROPEANĂ: reprezintă scufundarea spre sud şi est a Scutului
Baltic; aceasta apare la zi din nou în Masivul (= Blocul = Scutul) Ucrainean; în est, o
structură majoră - Antecliza Başkiră; în sud – Sinecliza Precaspică; centru – Sinecliza
Moscovei; nord – Sinecliza Mezen; vest – Antecliza Voronezh
3. ARII OROGENICE FANEROZOICE:
3.1. Caledoniene: N şi NV Europei (marg. Scutului Baltic: Alpii Scandinavi,
Shropshire – W. Angliei, Wales)
3.2. Hercinice: Pen. Cornwall, Mas. Armorican, Mas. Central Francez, Montaigne
Noire, Meseta Iberică, Mas. Maures-Esterelle, Corsica, Sardinia, Mţii. Vosgi, Mţii. Pădurea
Neagră, Thuringia, Mas. Boem, Mţii. Lysa Gora, Mţii. Măcin, Mas. Rhodopi, Mţii. Urali, Cat.
Timan
3.3. Alpine: Atlas, Catenele Betice, Mţii. Pirinei, Alpii Occidentali (masive cristaline
interne - Mercantour-Pelvoux, Belledone, Mont Blanc, Aar-St. Gothard; masive cristaline
externe – Monte Rosa, Gran Paradiso, Dora Maira), Alpii Orientali, Tatra, Carpaţii
Orientali, Meridionali, Mţii. Apuseni, Balcani, Caucaz
ASIA
1. SIBERIA: 3 regiuni de scut - anteclize (Anabar – nord, Angara – sudvest, Aldan –
sudest, între Lena şi Amur), respectiv Platforma Siberiană (vest – Ienisei, est – Lena, nord
– structurile cutate din Pen. Taimir, sud – catenele cutate ale Tien-Shan, Amur, nordul M.
Ohotsk)
2. CHINA: 3 regiuni majore de scut (Mas. Sino-Corean, Mas. Ordos, Mas. Yang Tze -
Cathaysian), respectiv Platforma Sino-Coreană (între Amur şi Yang Tze)
3. SCUTUL ŞI PLATFORMA INDIANĂ
4. MAS. TARIM (Zona Tibetului)
5. MAS. MEKONG (Blocul sau Cratonul Sibumasu)
6. MAS. FILIPINELOR
AMERICA DE NORD
1. SCUTUL CANADIAN (LAURENŢIAN): Ins. Hebride, NW-Scoţia. Groenlanda, Labrador,
Canada centrală şi de est; mărginită la sud de estuarul Fl. St. Laurenţiu, lac. Ontario,
Huron, Erie, Michigan, Superior, la vest de fl. McKenzie, lac. Winnipeg, Athabasca,
Sclavilor, Urşilor
2. PLATFORMA CANADIANĂ (NW – Mţii. Appalache, confluenţa Mississippi- Missouri,
estul Mţii. Stâncoşi, nord centura Inuitiană – insulele arctice ale Canadei)
AMERICA DE SUD
1. SCUTUL GUYANEZ (între Orinoco şi Amazon)
2. SCUTUL BRAZILIAN (între Amazon şi La Plata)
3. SCUTUL (PLATFORMA) PATAGONEZ(A)
AFRICA
1. SCUTUL MAURITANIEI
2. SCUTUL AHAGGAR (SAHARIAN)
3. SCUTUL TIBESTI
4. SCUTUL GUYANO-LIBANEZ
5. SCUTUL NIGERIAN
6. SCUTUL CENTRAL-AFRICAN
7. SCUTUL ANGOLEZ
8. SCUTUL NAMIBIEI
9. SCUTUL RHODESIAN
10. SCUTUL NUBIANO-ARAB
AUSTRALIA
SCUTUL ŞI PLATFORMA AUSTRALIANĂ (centrul şi vestul Australiei, inclusiv Noua
Guinee, Tasmania) – cratoanele Pilbara (vest), Yilgarn (sud-vest), Gawler (sud-central)
ANTARCTICA
SCUTUL ŞI PLATFORMA ANTARCTICĂ (cu excepţia părţii vestice)