Perspective pe scena arhitecturii ceheşti

În materialul care urmează am încercat să rezum rolul ​jucat de arhitectură în

procesul de formare a identităţii naţionale ceheşti, care sunt actualele provocări din
punct de vedere arhitectonic şi urban în Europa Centrală şi unde se poziţionează
arhitectura cehă.
Cimitirul Slavin este situat pe dealul Castelului ​Vyšehrad​ din Praga, conceput ca
loc de veci al marilor cehi cu mult timp înainte ca Imperiul Austro – Ungar să se
destrame. Panteonul sau mormântul ”Slavin”, proiectat de ​Antonín Wiehl​ ​ (1893) în
perioada umanismului, a renașterii, era menit sa adăpostească rămășițele​ ​cehilor care au
contribuit la “educaţia, progresul şi bunăstarea naţiunii cehe”, urmând exemplul
panteonului francez. Acest proiect grandios nu a fost niciodată finalizat aşa cum fusese
propus iniţial. La numai câţiva metri de mormântul Slavin se afla un monument închinat
lui ​Václav Hanka​, important filolog ceh care a jucat un rol problematic în impunerea
identităţii naţionale ceheşti moderne.

Cimitirului Slavin ​ ​ Castelului V

​ yšehrad
 Câţiva ani mai târziu (1910 – 14) vom găsi în Praga edificii construite, în mod
surprinzător într-un stil inspirat de cubismul francez, un stil arhitectural atât de unic în
teritoriile ceheşti. Pe dealul ​Vitkov din Praga, găsim un nou concept de design al naţiunii
cehe moderne – Monumentul ​Žižkov (1925-33), câştigat de arhitectul Jan Z​á​zvorka ​într-un
concurs public. Această construcție de granit gri cu o lungime de 142 m si o înaltime de
31,5 m marchează orizontul din aproape orice punct din Praga. Din 1990, după aşa-zisa
“Revoluţie de Catifea”, clădirea a fost părăsită şi doar recent, în 2005, s-au făcut publice
lucrările de pregătire a unei noi expoziţii de istorie modernă cehească, organizate de

Muzeul Naţional.

​ Monumentul ​Žižkov

​Perioada ​construcțiilor monumentale legate de carismatica personalitate a

preşedintelui T. G. Masaryk – perioada dintre cele doua Razboaie Mondiale, așa-numita
”Primă Republică” – a fost în mod evident cea mai prolifică pentru scena arhitecturii locale.
Un adevărat amalgam de elemente ceheşti, nemteşti si evreieşti fac pare din capodopere
precum: Vila Tugendhat (1929-30) proiectată de arhitectul german Mies van der Rohe
pentru o familie de evrei vorbitori de limba germană din Brno sau Muller’s Vila (1928-30)
proiectată în Praga de un arhitect austriac născut la Brno, Adolf Loos.

Multitudinea relațiilor culturale a asigurat un spectru larg de contacte personale cu

centrele arhitecturale: arhitecții cehi au lucrat importanți arhitecți precum Otto Wagner,
Joze Plecnik, Adolf Loos, August Perret, Le Corbusier, Walter Gropius, Hans Scharoun şi
mulţi alţii. Corespondenţa dintre teoreticianul ceh Karel Teige si arhitectul Le Corbusier
este foarte cunoscuta. Arhitectii cehi Jan Letzel, Antonin Raymond si Bedrich Feuerstein au
contribuit in mod semnificativ la evolutia arhitecturii moderne chiar şi în locuri indepărtate
precum Japonia. Fostul Palat Industrial, proiectat de Jan Letzel, cunoscut acum ca Domul
Bombei Atomice din Hiroshima, care ulterior a devenit un punct de disparitie al axei
principale a Memorialului de Pace al lui Kenzo Tange, ar putea servi aici ca un final
simbolic al acestei ere prolifice, marcata de sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial, care
a fost martora tolerantei uciderii în masă a populaţiei evreieşti, urmată de expulzarea a
germanilor în semn de răzbunare.

Vila Tugendhat ​ ​ Muller’s Vila

Între 1959 şi 1995 aşa numitele panel​a​ky, blocuri de locuinţe formate din panouri
prefabricate, continând 1,17 milioane de apartamente au fost construite în Republica Cehă.
Acestea găzduiesc aprox. 3,5 milioane de locuitori, aproape o treime din populaţia tării. În
Praga şi în alte oraşe mari, majoritatea panelak-urilor au fost construite în parcuri
rezidenţiale de tip panelak. În comparaţie cu blocurile de apartamente antebelice, panelak
pot părea cu adevărat enorme: unele au o lungime mai mare de 100 metri, iar altele o
înaltime mai mare de 20 de etaje. Mulţi le critică pentru calitatea slabă a designului,
înfaţişarea ameţitoare, materialele de construcţie de calitate inferioară şi tehnicile ieftine de
construcţie. în general se spune despre parcurile rezidenţiale de tip panelak că sunt
“comunităti de dormitoare cu putine facilitati si cu si mai putina personalitate”. Regretatul
laureat al premiului Nobel pentru poezie Jaroslav Seifert compara noile clădiri cu dinţii
zimţaţi ai unui dragon, pregătiti să devoreze aleile magice ale iubitului sau oraş, Praga. În
1990, Vaclav Havel, pe atunci preşedintele Cehoslovaciei, denumea panelak-urile “cuşti de
iepuri nedemne, menite lichidării”.

Totuşi panelak-urile nu sunt universal detestate. Unele parcuri rezidenţiale de tip

panelak au fost proiectate de arhitecţi cehi, care aspirau să urmeze tradiţia arhitecturii
moderne ceheşti antebelice, şi anume funcţionalismul.
 ​ Panelak - blocuri de locuinţe

Arhitecţii cehi, educaţi în miezul modernismului şi care practică această meserie

într-o perioadă de criză profundă, dezbat serios pe marginea aspectelor morale ale
arhitecturii de astăzi. Cladirile iconice, cum ar fi ​Casa care Dansează​ proiectată de Frank
O. Gehry şi ​Golden Angel p​ roiectat de arhitectul Vlado Milunic, cu un design inteligent,
realizarea predominant intelectuală a cladirii menţionate anterior, ​ ​nu au fost niciodată pe
deplin digerate de arhitecţii locali.

Cei mai influenţi arhitecţi si profesori cehi indigeni, ​Alena Šrámková​ şi ​Emil
Přikryl ​vor considera cu greu aceste proiecte scumpe si exclusiviste, deseori lipsite de o
logica a structurii prea evidenta, ca fiind îndeajuns de etice pentru condiţiile contemporane
ceheşti, sau poate, chiar si pentru cele globale.
Clădiri iconice, austeritatea stilului cehesc

​ ​ Casa care dansează

​Golden Angel
 Orangeria Castelului Praga

Surse:

1. https://cs.wikipedia.org/wiki/%C4%8Cesk%C3%A1_architektura
2. https://turism.bzi.ro/cehia-faimoasa-pentru-arhitectura-sa-9878
3. https://cs.wikipedia.org/wiki/Tan%C4%8D%C3%ADc%C3%AD_d%C5%AFm
4. http://www.mmr.cz/getmedia/c8542262-1b21-442a-9fbb-cc7895ab4e19/Politika
_architektury_a_stavebni_kultury_CR_verze_vlada.pdf
5. https://e-zeppelin.ro