Sunteți pe pagina 1din 11

Rezolvare subiecte teoretice

Subiectul 1
1.Care sunt cele doua laturi ale patrimoniului si component lor?

Patrimoniul este format din universalitatea drepturilor şi obligaţiilor cu valoare economică, aparţinând unui
subiect de drepturi şi obligaţii (unei persoane fizice sau juridice – denumită titular de patrimoniu) precum şi din
totalitatea bunurilor cu valoare economică la care se referă .

Cele doua laturi ale patrimoniului sunt: activele patrimoniale si pasivele patrimoniale.

Activele patrimoniale sunt formate din totalitatea drepturilor pe care le are un titular de patrimoniu. Aceste
drepturi, la rândul lor, îmbracă forma drepturilor de proprietate şi a drepturilor de creanţă.

Pasivele patrimoniale, datoriile sau obligaţiile formează cea de-a doua latură a patrimoniului. Datoriile unei
entităţi (unui titular de patrimoniu) sunt structurate de către contabilitate în datorii faţă de proprietari (acţionari,
asociaţi, întreprinzători) şi datorii faţă de terţi.

+ structura de pe fisele de la profa!!

2.Definiti cheltuielile. Etapele ocazionarii cheltuielilor

Cheltuielile constituie diminuări ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile sub
formă de ieşiri sau scăderi ale valorii activelor sau creşteri ale datoriilor, care se concretizează în reduceri ale capitalului
propriu, altele decât cel rezultate din distribuirea acestora către acţionari.

Ocazionarea cheltuielilor se derulează de regulă în patru etape, după cum urmează:

a – angajarea intervine în momentul cumpărării când se creează obligaţia bănească faţă de furnizori de a plăti bunurile
sau serviciile primite de la aceştia;

b – plata constă în achitarea unei sume de bani ca echivalent în cadrul relaţiilor comerciale sau de transfer (fără
echivalent) în cadrul relaţiilor financiare. Astfel, achitarea obligaţiilor faţă de un furnizor reprezintă o plată ca echivalent,
iar achitarea unui impozit datorat reprezintă un transfer fără echivalent.

c – consumul sau vânzarea este specific utilizării efective a bunurilor economice în vederea satisfacerii unor nevoi ale
unităţii.

d – încorporarea este o etapă strict contabilă în cadrul căreia cheltuielile sunt decontate asupra rezultatelor exerciţiului.

3.Definiti imobilizarile financiare si aratai criteriile care trebuie satisfacute pentru inregistrarea lor in
contabilitate
Imobilizările financiare cuprind acţiunile deţinute la entităţile afiliate, împrumuturile acordate entităţilor afiliate,
interesele de participare, împrumuturile acordate entităţilor de care compania este legată în virtutea intereselor de
participare, alte investiţii deţinute ca imobilizări, alte împrumuturi.

Criteriile: natura si lichiditate


Subiectul 2
1.Care sunt punctele de vedere sub care contabilitatea abordeaza situatia neta

Situaţia netă (poziţia financiară) este abordată de către contabilitate şi de către alte ştiinţe de gestiune, din două
puncte de vedere:

1. ca totalitatea obligaţiilor unităţii patrimoniale faţă de proprietarii săi sau ca totalitatea drepturilor de creanţă
ale acţionarilor sau asociaţilor asupra entităţii. Această abordare corespunde normelor legale referitoare la societăţile
comerciale, semnificaţiei juridice a patrimoniului.

2. ca sumă a capitalurilor proprii. Această abordare corespunde cel mai bine tehnicilor contabilităţii şi
terminologiei contabile. Pentru o mai uşoară înţelegere de către utilizatorii externi – care nu au în toate cazurile
suficiente cunoştinţe contabile – a situaţiilor financiare în ultimul timp se constată o înlocuire a expresiei „capitaluri
proprii” cu expresia „interesul rezidual”.

2.Definiti veniturile. Etapele ocazionarii veniturilor

Veniturile constituie creşteri ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile sub formă
de intrări sau creşteri ale activelor sau descreşteri ale datoriilor, care se concretizează în creşteri ale capitalului propriu,
altele decât cele rezultate din contribuţiile acţionarilor.

În cazul agenţilor economici veniturile se creează, de regulă, în urma parcurgerii a patru etape:

a – obţinerea, uneori şi stocarea, producţiei în curs, a lucrărilor şi serviciilor executate, a produselor finite şi a
semifabricatelor recepţionate (venituri din variaţia stocurilor);

b – facturarea producţiei constă în transferul dreptului de proprietate de la vânzător la clienţii săi. Facturarea dă naştere
la un drept de creanţă asupra beneficiarilor de produse;

c – încasarea reprezintă etapa în care se transformă în bani rezultatele activităţii;

d – încorporarea este o etapă contabilă în cadrul căreia veniturile sunt încorporate în rezultate în vederea acoperirii
cheltuielilor.

3.Definiti stocurile de materii prime si aratati criteriile care trebuie satisfacute pentru inregistrarea lor in
contabilitate.

Stocurile de materii prime sunt active circulante care participă direct la fabricarea produselor şi se regăsesc în
produsul finit integral sau parţial, fie în starea lor iniţială, fie transformată;.

Criteriile: natura si lichiditate


Subiectul 3
1.Dubla reprezentare a patrimoniului cu ajutorul Bilantului orizontal

BILANŢURILE ORIZONTALE cuprind două părţi distincte: în partea stângă activele patrimoniale,iar în partea
dreaptă pasivele patrimoniale. Această schemă de bilanţ a fost utilizată şi în România până în anul 2001.

Prezentarea în partea stângă a activelor patrimoniale (a drepturilor reale, drepturilor de creanţă şi a unor
drepturi de folosinţă) şi în partea dreaptă a pasivelor patrimoniale (a obligaţiilor faţă de acţionari/asociaţi şi a obligaţiilor
faţă de terţi) facilitează înţelegerea dublei înregistrări, aşa cum se va constata în continuare.

Denumirea de activ rezultă din faptul că bunurile economice participă nemijlocit la desfăşurarea activităţii
entităţii, adică au un rol activ în atingerea obiectivelor entităţii, astfel: mijloacele de transport asigură aprovizionarea cu
materii prime şi mărfuri, utilajele asigură transformarea materiilor prime în produse etc. În schimb, elementele din
pasivul bilanţului nu au un rol activ, ele sunt o consecinţă a modificării elementelor de activ; astfel o aprovizionare cu
bunuri determină o creştere a obligaţiilor faţă de furnizori sau prelucrarea materiilor prime determină apariţia unei
obligaţii faţă de salariaţi.

Bilanţul orizontal se caracterizează prin asigurarea egalităţii valorice dintre cele două părţi ale sale, dintre
sursele de finanţare ale unei entităţi şi utilizările (alocările) resurselor economice şi financiare.

2.Ecuatiile care stau la baza dublei determinari a rezultatelor

În acest caz, ecuaţia de echilibru se stabileşte în funcţie de modalitatea aleasă pentru calculul rezultatelor, astfel:

- dacă rezultatele se calculează în funcţie de activitatea desfăşurată în decursul unei perioade, cu ajutorul Contului de
profit şi pierdere, ecuaţia de echilibru va fi:

VENITURI – CHELTUIELI = REZULTATUL EXERCIŢIULUI

- dacă rezultatele se calculează în funcţie de variaţia bogăţiei (a capitalurilor proprii sau a valorii reziduale), ecuaţia de
echilibru va fi:

REZULTATUL EXERCIŢIULUI = CAPITALURILE PROPRII la închiderea exerciţiului (A1 – D1) – CAPITALURILE PROPRII

la începutul exerciţiului (A0 – D0)

3.Definiti stocurile de semifabricate si aratati criteriile care trebuie satisfacute pentru inregistrarea lor in
contabilitate

Stocurile de semifabricate sunt stocuri de produse al căror proces tehnologic a fost terminat într-o secţie (fază
de fabricaţie) şi care trec în continuare în procesul tehnologic al altei secţii (faze de fabricaţie) sau se livrează terţilor;

Criteriile: natura si lichiditate


Subiectul 4
1.Criteriile dupa care se ordoneaza posturile (elementele) din Bilant.

Activ: natura si lichiditate

Pasiv: natura si exigibilitate

2.Definirea si necesitatea dublei inregistrari

Dubla reprezentare prin intermediul Bilanţului furnizează informaţii despre situaţia întreprinderii la un moment
dat. Bilanţul poate fi privit ca un inventar condensat care prezintă, sintetic, la un moment dat, structura şi volumul
activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii.

Dubla înregistrare constă în înregistrarea concomitent şi cu aceeaşi sumă a unei tranzacţii sau operaţiuni în două
conturi, în debitul unui cont şi în creditul altui cont (dublă înregistrare de sens contrar), astfel încât totalul sumelor
debitoare să fie egal cu totalul sumelor creditoare.

Dubla înregistrare cu ajutorul conturilor asigură:

a. – menţinerea echilibrului bilanţier A = P;

b. – dubla determinare a rezultatelor: în funcţie de fluxurile de venituri şi cheltuieli şi în funcţie de variaţia capitalurilor
proprii;

c. – determinarea variaţiei trezoreriei atât în funcţie de fluxurile de încasări şi plăţi cât şi în funcţie de rezultatul
exerciţiului (V – C) şi variaţia activelor şi datoriilor în decursul perioadei;

d. – verificarea exactităţii unor înregistrări cu ajutorul balanţelor de verificare (totalul sumelor din debitul tuturor
conturilor este egal cu totalul sumelor din creditul conturilor).

3.Definiti stocurile de produse finite si aratati criteriile care trebuie satisfacute pentru inregistrarea lor in
contabilitate

Produsele finite, adică produsele care au parcurs în întregime fazele procesului de fabricaţie şi nu mai au nevoie
de prelucrări ulterioare în cadrul entităţii, putând fi depozitate în vederea livrării sau expediate direct clienţilor;

Criteriile: natura si lichiditate


Subiectul 5
1.Ecuatia care sta la baza Bilantului vertical si a Bilantului orizontal

Bilantul vertical Situaţia netă = Active – Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă de un an – Datorii ce trebuie
plătite într-o perioadă mai mare de un an

Bilantul orizontal ACTIV = PASIV

2.Enumerati elementele contului si explicati “rulajul debitor al contului”

Elementele componente ale contului sunt:

- Denumirea sau titlul contului;

- Explicaţia operaţiei economice înregistrate în cont;

- Debitul şi creditul contului;

- Rulajul contului;

- Total sume;

- Soldul iniţial şi soldul final al contului.

Rulajul contului

Totalitatea sumelor înscrise în cont, într-o perioadă de timp, fără existenţele iniţiale formează rulajul contului.

3.Definiti stocurile de animale si aratati criteriile care trebuie satisfacute pentru inregistrarea lor in
contabilitate

Animalele şi păsările, respectiv animalele născute şi cele tinere de orice fel (viţei, miei, purcei, mânji şi altele)
crescute şi folosite pentru reproducţie, animalele şi păsările la îngrăşat pentru a fi valorificate, coloniile de albine,
precum şi animalele pentru producţie - lână, lapte şi blană;

Criteriile: natura si lichiditate


Subiectul 6
1.Definiti capitalurile proprii. Care sunt abordarile contabile referitoare la capitalurile proprii

Cadrul general (conceptual) defineşte capitalul propriu ca interes rezidual al acţionarilor în activele unei
întreprinderi, după deducerea tuturor datoriilor sale.

După cum s-a arătat, în literatura de specialitate sunt expuse două abordări referitoare la capitalul propriu:

1. Reprezintă o estimare contabilă a valorii drepturilor de proprietate ale investitorilor (proprietarilor) în întreprindere.

2. Reprezintă datoria întreprinderii faţă de proprietari (situaţia netă)

Capitalul propriu (poziţia financiară, interesul rezidual, situaţia netă) este subclasificat în Bilanţ astfel încât să
satisfacă necesităţile de informare ale utilizatorilor situaţiilor financiare care doresc să cunoască modul de constituire şi
de distribuire (utilizare) a capitalului propriu.

2.Enumerati etapele inventarierii. Care sunt lucrarile pregatitoare ale inventarierii de natura contabila

Inventarierea este o lucrare complexă care se derulează în mai multe etape:

1. pregătirea inventarierii;

2. constatarea şi descrierea elementelor supuse inventarierii;

3. stabilirea şi înregistrarea în contabilitate a diferenţelor constatate.

Lucrările pregătitoare ale inventarierii de natură contabilă cuprind:

- se asigură înregistrarea tuturor operaţiunilor în contabilitatea sintetică şi analitică şi în evidenţa operativă condusă în
cadrul gestiunilor (fişe de magazie, rapoarte de gestiune etc.);

- se verifică exactitatea înregistrărilor prin confruntarea informaţiilor din contabilitate cu cele din evidenţa operativă şi
prin întocmirea balanţelor de verificare sintetice şi analitice;

- se ridică de la gestiuni toate evidenţele operative şi se vizează după ultima operaţiune (benzi de la casele de marcat,
fişe de magazie, rapoarte de gestiune etc.).

3.Defniti previzioanele de depreciere pentru marfuri

Previzioanele sunt destinate sa acopere datoriile a caror natura este clar definita si care la data bilantului este
probabil sa existe sau este cert ca vor exista, dar care sunt incerte in ceea ce priveste valoarea sau data la care vor
aparea.
Subiectul 7
1.Structura (sintetica) a veniturilor si cheltuielilor dupa natura lor

Structura veniturilor şi cheltuielilor după natura lor:

Activităţile generatoare de venituri şi cheltuieli sunt:

– Activităţi ordinare (curente);

– Activităţi extraordinare.

Activităţile curente au un caracter obişnuit, repetitiv. Ele se identifică în bună parte cu obiectul de activitate al
entităţii şi contribuie decisiv la obţinerea rezultatului exerciţiului. Activităţile curente includ:

- activităţile de exploatare;

- activităţile financiare.

Activităţile extraordinare au, de regulă, un caracter anormal, ele scapă controlului entităţii şi au o frecvenţă
redusă, cum sunt naţionalizările, exproprierile, catastrofele naturale etc.

 sa stiti sa dati 1-2 exemple din fiecare categorie de venituri si cheltuieli: exploatare, financiare, extraordinare

2.Definiti imobilizarile corporale si aratati criteriile care trebuie satisfacute pentru inregistrarea lor in
contabilitate

Imobilizările corporale reprezintă active care:

a) sunt deţinute de o entitate pentru a fi utilizate în producţia de bunuri sau prestarea de servicii, pentru a fi închiriate
terţilor sau pentru a fi folosite în scopuri administrative; şi

b) sunt utilizate pe parcursul unei perioade mai mari de un an.

Criterii: natura si lichiditatea

3.Definite previzioanele de depreciere pentru client

La fel ca la subiectul anterior: Previzioanele sunt destinate sa acopere datoriile a caror natura este clar definita si
care la data bilantului este probabil sa existe sau este cert ca vor exista, dar care sunt incerte in ceea ce priveste valoarea
sau data la care vor aparea.
Subiectul 8
1.Structura cheltuielilor dupa destinatia lor

Pentru calculul şi controlul costurilor, cheltuielile trebuie grupate după destinaţia lor (cheltuieli directe şi
cheltuieli indirecte) sau după dependenţa lor faţă de variaţia volumului de activitate (cheltuieli variabile şi cheltuieli
fixe). Acesta este unul din considerentele care a dus la sistemul contabil dualist caracterizat prin decuplarea contabilităţii
financiare de contabilitatea de gestiune (managerială).

Prezentarea Contului de profit şi pierdere pe funcţii ale întreprinderii este specifică ţărilor anglo-saxone unde, de
regulă, contabilitatea este organizată într-un singur circuit (contabilitatea monistă).

Această structurare a elementelor Contului de profit şi pierdere satisface în mai mare măsură nevoile de
informaţii ale managerilor (conducerea prin costuri), dar nu furnizează informaţii suficient de relevante pentru
utilizatorii externi.

Gruparea cheltuielilor pe funcţii ale întreprinderilor se poate face în diferite moduri. De regulă, se delimitează
cheltuielile aferente:

- funcţiei de producţie;

- funcţiei de distribuţie;

- funcţiei administrative.

Intercondiţionarea dintre funcţiile întreprinderii face dificilă alocarea unora in cheltuieli pe aceste funcţii. Astfel,
unele cheltuieli indirecte se repartizează pe funcţii ale întreprinderii şi/sau pe purtători de costuri în funcţie de anumite
criterii (baze) de repartizare stabilite convenţional.

Funcţia de producţie include:

- Cifra de afaceri netă, care cuprinde veniturile din vânzarea bunurilor şi serviciilor din activitatea curentă a
întreprinderii, mai puţin reducerile comerciale acordate şi taxe pe valoarea adăugată;

- Costul vânzărilor, cuprinde ansamblul costurilor directe şi indirecte aferente bunurilor şi serviciilor vândute.

Funcţia de distribuţie, regrupează cheltuielile ocazionate de promovarea şi vânzarea bunurilor şi serviciilor, cum
sunt: cheltuieli de publicitate, cheltuieli de marketing, cheltuieli cu personalul, alte cheltuieli de desfacere.

Funcţia administrativă, include cheltuielile determinate de administrarea generală a întreprinderii: salarii, chirii,
telecomunicaţii, întreţinerea autoturismelor, birotică etc.

Unele cheltuieli indirecte se repartizează între costul vânzărilor, costul distribuţiei şi costul administraţiei pe
baza unor criterii bine precizate.

Întreprinderile care întocmesc Contul de profit şi pierdere pe funcţii ale întreprinderii trebuie să furnizeze,
printr-o notă anexă, informaţii suplimentare privind cheltuielile după natura lor.

2.Definiti imobilizarile necorporale si aratati criteriile care trebuie satisfacute pentru inregistrarea lor in
contabilitate
Imobilizări necorporale

Un activ necorporal este un activ identificabil, nemonetar, fără suport material şi deţinut pentru utilizare în
procesul de producţie sau furnizare de bunuri sau servicii, pentru a fi închiriat terţilor sau pentru scopuri administrative.

Criterii: natura si lichiditatea

3.Definiti amortizarea

Amortizarea se stabileşte prin aplicarea cotelor de amortizare asupra valorii de intrare a imobilizărilor corporale.

Amortizarea imobilizărilor corporale se calculează pe baza unui plan de amortizare, de la data punerii în
funcţiune a acestora şi până la recuperarea integrală a valorii lor de intrare, conform duratelor de utilizare economică şi
condiţiilor de utilizare a acestora.