Universitatea POLITEHNICA Bucuresti

Facultatea: INGINERIA SISTEMELOR BIOTEHNICE

PLAN DE AFACERI PRIVIND

INFIINŢAREA
”S.C. VĂCUŢA”
IN VEDEREA SELECŢIEI, CREŞTERII
ŞI OBŢINERII DE PRODUCŢII DE
CARNE ŞI LAPTE

PROFESOR: STUDENT: MOISAC Alexandru

Adrian Manea NEGULESCU Elena Raluca

CHELBA Ana-Maria
ANDREIANA Iuliana
GRUPA 745 ISB-IPA

2011
 2

CUPRINS
 3

INTRODUCERE

În alimentaţia oamenilor, produsele de origine animalã asigurã energia şi

substanţele de baz necesare desfãşurãrii proceselor metabolice, creşterii si
dezvoltãrii organismelor.
Alimentaţia reprezintã izvorul şi regulatorul proceselor de schimb dintre
organism şi mediul înconjurãtor. Dezechilibrul dintre aport şi necesitãţile în
alimentaţie, determinã profunde modificãri metabolice. Insuficienţa în alimentaţie
a substanţelor nutritive de bazã, proteine, glucide, lipide, vitamine şi sãruri
minerale, exercitã influenţe negative asupra sãnãtãţii şi activitãţii omului,
reducându-i capacitatea de muncã, rezistenţa la acţiunea agenţilor patogeni şi a
factorilor stresanţi.
Alimentul este cel mai important factor care influenţeazã organismul, iar
menţinerea stãrii de sãnãtate este indisolubil legatã de sãnãtatea alimentelor,
noţiune ce include atît calitatea biologicã, cît şi starea de solubilitate.
Pe de altã parte, consumatorii devin tot mai exigenţi faţã de calitatea
produselor alimentare. De asemenea, controlul, cercetarea, asigurarea şi
menţinerea calitãţii este insistent reclamatã în societatea contemporanã. La nivel
naţional, regional şi internaţional, calitatea produselor este evaluatã tot mai mult
în strânsã legaturã cu calitatea vieţii.
În aceste condiţii, raspunderea producãtorului privind asigurarea calitãţii
depaşeste limitele propriei afaceri, pentru cã se angajeazã faţã de clienţi sã
realizeze un anumit nivel al calitãţii produsului alimentar în ansamblu.
Deşi am arãtat importanţa produselor de origine animalã în alimentaţia
oamenilor, în lucrarea de faţã ne-am concentrat asupra obţinerii acestor produse
în formã de materie primã, condiţie esenţialã pentru a fi disponibile consumului
populaţiei în cantitãţi suficiente şi calitate corespunzãtoare.
Am ales aceastã temã datoritã importanţei obţinerii produselor de origine
animalã care sunt necesare atât pentru asigurarea necesarului de consum intern
al populaţiei, cât şi pentru crearea de disponibilitãţi pentru export.
 4

În acelaşi timp studiul efectuat ne permite sã avem o vedere de ansamblu

asupra evoluţiei producţiei animaliere în ultimii 4 ani, tendinţa acestora şi se
aratã faptul cã consumatorii autohtoni preferã produsele obţinute din producţia
internã.
În lucrarea de faţã am încercat sã subliniem evoluţia producerii laptelui şi
cãrnii în România, din care se observã o tendinţã de creştere a cantitãţii şi
calitãţii materiei prime, în detrimentul scãderii efectivelor, în unele cazuri,
importanţa acoperirii necesarului de consum din producţia internã.

CAP.1. DESCRIEREA AFACERII

1.1. Date generale:

1. Denumirea lucrǎrii: “Plan managerial privind infinţarea “SC VACUŢA” in
vederea selecţiei, creşterii şi obţinerii de producţii de carne şi lapte”.
2. Construcţie parter
3. Beneficiari: Tǎnasie Marius Mihai şi Draguţ Mihai
4. Amplasament: Satul Berind, comuna Sânpaul, judeţul Cluj.
5. Necesitatea şi oportunitatea investiţiei:
La solicitarea beneficiarilor Tǎnasie Marius Mihai şi Draguţ Mihai, s-a
intocmit documentaţia necasarǎ obţinerii certificatului de urbanism şi a
autorizaţiei de construire pentru obiectivul construire fermǎ S.C. VĂCUŢA.
Date constructive:
Regim de inǎlţime: parter
Inǎlţime maximǎ: 4.45 m
Aflând de oportunitǎţile oferite de Uniunea Europeana, domnii Tãnasie şi
Draguţ s-au decis sâ acceseze aceste fonduri europene, prin achiziţia de 20 vaci
de lapte din rasa Balţata Româneascâ, 20 de vaci de carne din rasa Limousin şi
20 bubaline/bivoli din rasa Murrah. La începutul anului 2011, beneficiarii s-au
organizat ca şi societate comercialâ în satul Berind, comuna Sânpaul, judeţul
Cluj.
 5

1.2 Obiect de activitate

Derularea unei activitâţi de tip fermâ mixta , prin creşterea animalelor,

activitatea fermelor pentru obţinerea laptelui şi a cârnii, precum şi cultivarea
cerealelor, porumbului şi a altor plante necesare.

1.3 Date de identificare

- denumire: Societate comerciala SC VĂCUŢA SRL
- adresa: Judeţul Cluj, comuna Sanpaul, satul Berind
- cod unic de înregistrare: 13854471
- cod CAEN:0121 Creşterea animalelor, activitatea fermelor pentru obţinerea
laptelui şi a cârnii.
0111 Cultivarea cerealelor, porumbului şi a altor plante necesare.
- nr. cont bancar FN123456
- banca (denumire, adresa, tel/fax/e-mail si cod swift) BRD, Str. 21 Decembrie
1989, Judet Cluj.

1.4. Resurse umane existente (categorii, calificare, numar)

 1 persoana, responsabila legal cu proiectul, Curs de crescator-îngrijitor
de animale domestice pentru producţia de lapte şi carne
 1 persoana, responsabil tehnic, inginer zootehnist

Resurse umane implicate în proiect

An
Specialitate 2011
Îngrijitori 10
Muncitori 8
Inginer zootehnist 1
Tehnician veterinar 1
Total personal 20
 6

1.5. Resurse funciare:

 (terenuri agricole/baze furajere, suprafeţe ocupate, utilitâţi)
 animale (efective pe specii/rase şi categorii)
 mijloace de mecanizare (tractoare şi masini agricole, utilaje şi echipamente
agricole, instalaţii de irigat, etc. - anii în care s-au achiziţionat şi starea
tehnica actualâ)
 construcţii în ferma (adaposturi pentru animale, remize pentru maşini,
utilaje, spaţii administrative, etc.)
 precizarea regimului proprietâţii (in proprietate şi/sau arenda/concesiune)

Teren: 53 ha 22 ha proprietate
31 ha arenda, dintre care:
o porumb boabe4 ha
o porumb siloz 9 ha
o grâu de toamna 3 ha
o lucerna 4 ha
o faneţe naturale 7 ha
o paşuni naturale 21 ha
o sfecla furajerâ 2 ha
o orzoaicâ 3 ha
Clâdiri:
o Grajd – proprietate, an achiziţie 2010.
Maşini:
o Tractor U 650 – proprietate, an achiziţie 2008, funcţionabil
o Plug – proprietate, an achiziţie 2007, funcţionabil
o Grapa cu discuri – proprietate, an achiziţie 2006, funcţionabil
o Cultivator – proprietate, an achiziţie 2010, funcţionabil
o Maşina erbicidat- proprietate, an achiziţie 2009, funcţionabil
o Maşina împraştiat gunoi grajd – proprietate, an achiziţie 2010, funcţionabil
o Semanatoare plante prasitoare – proprietate, an achiziţie 2010, funcţionabil
 7

o Remorcâ – proprietate, an achiziţie 2002, funcţionabil

o Peridoc – proprietate, an achiziţie 2009, funcţionabil
o Tanc pentru racire lapte – proprietate, an achiziţie 2011, funcţionabil
o Semanatoare cereale paioase – proprietate, an achiziţie 2010, funcţionabil

1.6. Situaţie financiarã şi fiscalã (datorii fiscale şi/sau împrumuturi

bancare în derulare - situaţia privind respectarea graficului de rambursare, la
termen şi/sau reeşalonare etc.)
Societatea Comercialã SC Vacuţa S.R.L nu are datorii fiscale sau
împrumuturi bancare în derulare.
Regim juridic (baza legala) de funcţionare şi organizare:
Societatea comercialâ SC Vacuţa S.R.L, înfiintata în 2011, este persoanâ
juridicã românã, organizatã sub forma unei societãţi comerciale cu rãspundere
limitatã, constituitã în condiţiile Legii 31/1990. Societatea comercialã îşi
desfãşoarã activitatea în conformitate cu legile române şi cu prevederile actului
constitutiv. Proiecte de investiţii similare realizate -Nici unul.

Fundamentarea necesitãţii şi oportunitãţii investiţiei propuse :

Implementarea proiectului va contribui la îmbunatãţirea venitului
producãtorilor agricoli, la atragerea tinerilor în activitãţile agricole prin
îmbunãtãţirea condiţiilor de viaţã şi de muncã, precum şi la asigurarea condiţiilor
de igienã şi bunãstare a animalelor.
Achiziţia de vaci de lapte din rasa Balţatã Româneascã şi a vacilor din rasa
Limousin, are ca scop mãrirea potenţialului genetic şi zootehnic existent in zona
Sanpaul, înscriindu-se in normele de aderare la Uniunea Europeanã.
Se urmãreşte astfel satisfacerea:
a) componentei economice: ferme transmisibile economic din generaţie in
generaţie.
b) componentei sociale: o agriculturã care sã ţinã cont de diverse
componente ce ţin de viaţa socialã a unei societãţi ( calitatea alimentelor, calitatea
patrimoniului construit, accesibilitatea spaţiului, etc.
 8

Daca prin proiect se asigurã diversificarea producţiei existente la data

depunerii cererii de finanţare (ca activitãţi şi/sau produse), se precizeazã modul
de realizare, şi se previzioneazã dacã aceastã diversificare va genera o creştere a
veniturilor cu mai mult de 30% faţã de situaţia existentã.

CAP.2. OBIECTIVE URMĂRITE

SECTORUL LAPTELUI DE VACĂ ÎN ROMÂNIA

2.1. Importanţã
 Produs strategic cu impact deosebit asupra copiilor, persoanelor în
vârstã, precum şi a celor cu diferite afecţiuni.
 Creşterea vacilor pentru lapte, ocupaţie de bazã în zona ruralã şi
montanã, asigurã venituri ritmice şi stabile crescãtorilor de animale.
 Susţinerea valorificãrii eficiente a laptelui materie primã va permite
realizarea unor investiţii în retehnologizarea activitãţii necesare realizãrii
unor produse lactate controlabile, cu calitate şi termene de garanţie
superioare.
 Asigurã stabilitatea forţei de muncã în zona ruralã şi montanã.
 Este sursã sigurã pentru schimburile comerciale.
 Asigurã valorificarea superioarã a furajelor realizate pe suprafeţele de
bazã furajerã în sistem natural (paşuni naturale).

2.2. Obiective urmãrite

 Asigurarea necesarului de lapte şi produse lactate la nivelul standardelor
europene.
 Realizarea unei încãrcãturi optime de animale pe unitatea de suprafaţã în
vederea utilizãrii potenţialului de producţie al bazei furajere.
 Stimularea organizãrii de exploataţii eficiente şi competitive prin trecerea de
la producţia destinatã autoconsumului la producţia comercialã.
 Organizarea crescãtorilor în asociaţii în vederea reprezentãrii intereselor în
relaţiile cu furnizorii de inputuri şi beneficiarii produselor realizate.
 9

 Creşterea producţiei de lapte materie primã la nivelul potenţialului naţional

în vederea acoperirii cotelor de producţie ce au fost negociate cu Uniunea
Europeanã din momentul integrãrii.

SECTORUL CĂRNII DE BOVINE ŞI BUBALINE ÎN ROMÂNIA

2.3. Importanţa
 Creşterea bovinelor este o activitate tradiţionalã a populaţiei din zona
ruralã şi în special din zona montanã.
 Diversitatea producţiilor pe care le realizeazã, consumul redus de energie şi
natura furajelor pe care le valorificã, conferã creşterii şi exploatãrii
bovinelor caracterul unei activitãţi durabile şi de perspectivã.
 Existã posibilitatea realizãrii de producţii pentru acoperirea necesarului
intern şi de export de carne de bovine şi bubaline, care sã aducã venituri
mari producãtorilor.
 Sursã pentru schimburile comerciale.
 Asigurã stabilitatea forţei de muncã în zona ruralã şi montanã.

2.4. Obiective urmãrite

 Creşterea greutãţii de taiere va determina randament ridicat de carne în
carcasã.
 Integrarea activitãţii de ameliorare a efectivelor de bovine şi bubaline la
normele şi standardele UE.
 Promovarea activitãţii de ameliorare a efectivelor de bovine şi bubaline în
direcţia mãririi şi îmbunãtãţirii producţiei de carne.
 Susţinerea financiarã a organizãrii exploataţiilor în asociaţii, în vederea
reprezentãrii intereselor în relaţie cu furnizorii de inputuri şi beneficiari ai
produselor realizate.
 Asigurarea unor venituri proprii prin valorificarea producţiei de marfã la
export.
 Asigurarea condiţiilor necesare exteriorizãrii potenţialului de producţie al
animalului.
 10

 Stimularea creşterii efectivelor în zonele montane care prezintã oportunitãţi

în creşterea bovinelor şi bubalinelor.

CAP.3. ANALIZA OBIECTIVĂ A PLANULUI MANAGERIAL ŞI ANALIZA PIEŢEI

3.1. Obiective de reabilitare şi redresare pe termen mediu şi lung in

sectorul de producere a laptelui
 Relansarea sectorului de creştere a bovinelor, în vederea stimularii
productiei de lapte de vacã.
 Susţinerea sectorului de producere a laptelui, pentru creşterea
cantitativã şi calitativã a acestuia, în vederea alinierii la standardele
Comunitãţii Europene privind modul de acordare a cotelor.
 Asigurarea securitãţii alimentare a populaţiei cu lapte şi produse
lactate.
 Susţinerea financiarã a producţiei de lapte, pentru echilibrarea
preţului de valorificare la producãtor, pe aceleaşi criterii cu cele
realizate in UE

Sectorul laptelui şi al produselor lactate este reglementat in UE prin

sistemul cotelor de producţie a laptelui (R CEE nr. 3950/ 1992 modificat R CEE nr.
1788/2003) şi cel de intervenţii pe piaţa produselor lactate (R CEE nr.1255/ 1999
modificat R CEE nr.1787/ 2003) transpuse prin OG nr. 48/2005 aprobat cu
modificãri şi completari prin Legea nr.72/2006.

3.2. Situaţia actualã la nivel sectorial

Efective, (pe categorii, la 30.11.2007): - total bovine 2.880.530 cap.
- vaci si juninci 1.638.751 cap.
- vaci de lapte 1.518.533 cap.
EFECTIVE ŞI PRODUCŢII
UM 2007 2008 2009 2010
SPECIFICARE 9 luni
 11

Efectiv total din care: mii cap 2819 2684 2512 2467
Efectiv matcă mii cap 1732 1639 1569 1386

Producţia medie de lapte l/cap 3564 3653 3807 2595

Producţia totala de lapte din care: mii hl 54875 53089 50570 33944
Producţie marfa mii hl 26868 28197 25310 17433
Producţie subvenţionată mii hl - - - -
din producţia totală - - -
%
Sursa:http://www.madr.ro
Efective, (pe tipuri de exploatatii) :
Tabel nr. 1
Total efectiv Tip exploatatie Efectiv / Pondere
- vaci lapte şi juninci - (cap) (nr. cap) exploatatie din total (%)
1.711.655 1-2 1.239.846 72,4
3-10 308.581 18,0
11-20 55.096 3,2
21-30 24.254 1,4
31-50 22.192 1,3
51-100 22.307 1,3
peste 100 39.379 2,3
Sursa INS si MADR
- Producţii - lapte - totale 49.298,9 mii hl.
- medii 3.168,0 litri / cap.
Exploatatii agricole şi efective, (pe clase de mãrime a exploataţiei):
Tabel nr. 2
Total Dimensiunea Numar de Pondere din
exploatatii Exploatatiei (nr. exploatatii total
cap) (%)
1.052.028 1-2 969.898 92,2
3-10 76.267 7,2
11-20 3.824 0,4
21-30 942 0,1
31-50 587 0,06
51-100 321 0,03
 12

peste 100 191 0,02

Sursa INS si MADR
Costuri de producţie pentru lapte, (pe tipuri de exploataţie):
- gospodãrii individuale, (1-2 cap. vaci lapte): 1,0-1,4 lei/litru lapte;
- exploataţii mici şi mijlocii, (3-50 cap. vaci lapte): 0,8-1,2 lei/litru lapte;
- exploataţii mari şi industriale, (peste 50 cap. vaci) 0,6-1,0 lei/litru lapte.

3.3. Structura dimensionalã a fermelor de vaci de lapte şi juninci

Tabel nr. 3
SPECIFICARE TOTAL SECTOARE
Nr. exploatatii Efectiv Revine pe
capete exploatatie
capete
TOTAL 1052028 1710432 1,63
1-2 capete 969896 1239846 1,28
3-5 capete 66653 237670 3,57
6-10 capete 9614 70911 7,38
11-15 capete 2433 30466 12,52
16-20 capete 1391 24630 17,71
21-30 capete 942 24254 25,75
31-50 capete 587 22192 37,81
51-100 capete 321 22307 69,49
Peste 100 191 38156 199,77
Sursa INS si MADR

Principalele instituţii responsabile pe sectorul de lapte:

 Ministerul Agriculturii Si Dezvoltarii Rurale (MADR) responsabil cu
realizarea politicii, strategiilor şi implementarii corespunzatoare a acestora şi
colaborãrii internaţionale prin compartimentul pentru lapte şi produse
lactate, respectiv prin departamentul de cooperare internaţionalã.
 Autoritatea Naţionala Sanitar Veterinarã şi pentru Siguranţa
Alimentelor (ANSVSA) responsabilã cu asigurarea siguranţei alimentelor,
controlul şi monitorizarea calitãţii laptelui materie primã, evaluarea şi
aprobarea unitãţilor de producţie şi procesare, aprobarea şi controlul
laboratoarelor de atestare a calitãţii laptelui şi produselor lactate.
 Agenţia de Ameliorare şi Reproducţie in Zootehnie ANARZ
 13

 Agenţia de Plãţi şi Intervenţie APIA

În subordinea ANSVSA este organizat laboratorul naţional de referinţã

pentru analiza şi testarea calitãţii laptelui Institutul de Igienã şi Sãnãtate
Publicã Veterinarã care verificã activitatea laboratoarelor de rutinã prin testarea
intre laboratoare.
În structura APIA este organizat Departamentul de Administrare a
Cotelor de Lapte DACL, responsabil cu administrarea şi controlul cotelor de
lapte în România cu structura teritorialã, regionalã şi judeţeanã.
Piaţa europeanã a laptelui de vacaã este reglementatã de regimul taxelor
pentru cantitãţile comercializate in exces faţã de cantitatea de referinţã atribuitã
fiecarui stat membru COTA NAŢIONALĂ DE LAPTE şi mãsurile de SUSŢINERE
FINANCIARE.
Depaşirea cotei naţionale impune plata de taxe cãtre UE, de cãtre
producãtorii care îşi depaşesc cota individualã alocatã.
SUSTINEREA FINANCIARĂ conform politicii agricole comunitare (PAC)
Principalele scheme de susţinere financiarã ale sectorului de lapte, conform
PAC sunt mãsurile de intervenţie şi mãsurile comerciale de piaţã, internã şi
externã:
 Interventia pentru unt si lapte praf degresat
 Stocarea privata pentru unt
 Laptele in scoli
 Ajutor pentru fabricarea cazeinei si cazeinatilor
 Ajutor pentru unt folosit de organizatiile non profit
 Ajutor pentru utilizarea laptelui praf in hrana animalelor
 Promovarea consumului de lapte si produse lactate
 Licentele si taxele pentru importuri

3.4. Obiective de reabilitare şi redresare pe termen mediu şi lung in

sectorul de producere a cãrnii
 Relansarea acestui sector în vederea asigurãrii necesarului de carne pentru
consumul populaţiei
 14

 Susţinerea şi relansarea sectorului are în vedere creşterea cantitativã şi

calitativã a producţiei de carne de bovine şi bubaline .
 Alinierea la standardele Comunitãţii Europene privind modul de acordare a
subvenţiilor şi de valorificare în funcţie de clasele de calitate reglementate
de sistemul EUROP de clasificare a carcaselor.
 Susţinerea financiarã pentru echilibrarea preţului de valorificare la
producator cu cel realizat în UE.
Sectorul cãrnii de vita este reglementat în UE prin Regulamentul CEE nr.
1254/1999 privind organizarea comunã a pieţelor în sectorul cãrnii de vitã.

3.5. Prezentarea sectorului

EFECTIVE ŞI PRODUCŢIA DE CARNE

UM 2007 2008 2009 2010

SPECIFICARE 9 luni
Efective totale de bovine mii cap 2819 2684 2512 2467

Producţia totala de carne mii tone 333 306 264 213

de vită în viu

Greutatea medie la kg/cap 280 285 287 332

sacrificare

Greutate minimă pentru kg/cap - - - -

acordare subvenţii

Cantitatea totală de carne mii tone -

subvenţionată

Sursa INS si MADR

Sectorul privat deţine în prezent 99% din efectivul total de bovine şi
bubaline.
Efectivele de taurine sunt constituite din rase mixte pe baza cãrora se
realizeazã atât producţia de lapte cât şi cea de carne.
 15

În anul 2010, faţã de anul 2009 efectivul total de bovine a scãzut cu 5 %, de

la 2512 mii capete la 2467 mii capete.
Producţia de carne de vitã este realizatã în proporţie de 99,6 % de sectorul
privat.
Efectivele de bovine pentru producţia de carne sunt crescute într-un numãr
redus de unitãţi organizate de creştere şi finisare, şi sunt destinate, în special
exportului în viu de tineret taurin la greutate de 250 kg, pe relaţia Uniunea
Europeana şi la peste 400 kg în alte ţãri.
Circa 19% din producţia totalã de carne de taurine se realizeazã în
exploataţiile de mica dimensiune, cu 1- 2 vaci, care deţin circa 76 % din efectivul
total.
Producţia este valorificatã de producãtori prin tãierea viţeilor la o greutate
micã pentru asigurarea necesitãţilor proprii de consum. Circa 48 % din carnea de
vitã este vândutã direct de cãtre producãtori pe piaţa liberã.
Importul de carne de vitã a crescut cu 126,8 %, de la 4.736 tone în anul
2010, la 10742 tone în anul 2009.
În anul 2010, faţã de anul 2009 exportul de carne de vitã a crescut cu 39,3
%, de la 22.515 tone la 31360 tone.
Consumul total de carne de vitã a fost de 193082 tone, în anul 2009, faţã
de 177524 tone în anul 2010, înregistrându-se o crestere de 8,8 %.
Ponderea importului din consumul intern de carne de vitã a fost de 6 % în
anul 2010, faţã de 3% în anul 2009.
În anul 2010 consumul de carne de vita pe cap de locuitor a fost de 8,9 kg
fata de 8,2 kg în anul 2009.
Formele de susţinere financiarã directã pentru producãtorii de carne de vitã
au influenţat evoluţia producţiei de carne.

CAP.4. PREZENTARE ŞI DETALIERE DOTĂRI ŞI PRODUSE S.C VĂCUŢA

4.1.Dotãri şi echipamente zootehnice pentru bovine

Funcţionalitatea grajdului este condiţionatã de corecta integrare a structurii
cu diferite instalaţii de decor şi relative mecanizari. Odatã decisã tipologia
 16

grajdului, alegerea instalaţiei, devine deci elementul condiţionant raţionalitãţii

sale.
Grajdurile se impart in mod substanţial in grajduri cu stabulaţie fixã şi
grajduri cu stabulaţie liberã. Instalaţiile pentru grajdurile cu stabulatie fixã sunt
paragonate unor compartimente unde animalul poate fi reţinut pentru a se furaja
şi a se adãpa şi pot fi realizate de tip scurt sau lung.

COMPARTIMENTE SCURTE TIP “OLANDA” ŞI “AMERICA”

Compartimentul “America” este o anumitã dezvoltare a compartimentului

scurt , adoptatã de normã in prezenţa grajdurilor ce practicã pãscutul animalelor.
Prerogativa sa este aceea de a consimţi eliberarea şi capturarea simultanã a
grupurilor de animale.

COMPARTIMENTE LUNGI TIP “TICINO” ŞI “LOMBARDIA”

Funcţionalitatea grajdului in stabulaţie liberã este legatã de dispoziţia
diverselor elemente ce il constituie. In particular este evident ca diferita distributie
 17

a coridoarelor, a pasajelor de legatura intre acestea, a adapatorilor, a zonei de

furajare si a zonelor de relaxare, sa aiba o absoluta incidenta asupra
rationaliatatatii grajdului si asupra relativelor costuri gestionale.
Corecta constructie a diferitelor instalatii este deci un factor indispensabil,
dar nu suficient, pentru o mai buna reusita a lucrarii, ce va fi garantata doar
daca acestea vor fi si corect dispuse tinand cont de spatiile, miscarea si exigentele
animalelor.

FRONT DE FURAJARE

FRONT DE FURAJARE AUTOCAPTURANT

Este indispensabil pentru a garanta un mai usor control al animalelor,

garantand posibilitatea de blocaj periodic a operatiunilor de control si tratament
PRODUSE PREFABRICATE IN BAV (BETON ARMAT VIBRAT)

FRONTUL DE FURAJARE
 18

Frontul de furajare si peretele ce sustine frontul de furajare pot fi realizate cu

produse prefabricate care in mod oportun armate pot suporta chiar si structura
de acoperire pentru zona de alimentatie si foraj. Adoptarea frontului si cusetelor
in beton armat vibrat permite realizarea unor structuri prefabricate autoportante
care nu necesita ulterioare lucrari de fundatie.
Adoptarea unor fronturi de furajare si cusete din beton armat vibrat
permite realizarea unor structuri prefabricate care nu necesita ulterioare
lucrari de fundatie.

CUŞETE
Gradul de ocupare a cusetelor depinde in afara de corectele dimensiuni,
care sunt elementul baza a solutiei, si de conformatia solului, de cat este moale si
de desenul despartitoarelor de cusete. Corectul mix a acestor factori asigura
utilizarea de catre animale cu asteptatele avantaje legate de curatarea acestora,
mai buna calitate a laptelui si rapiditatea operatiunilor de muls.

BAZAMENTE PENTRU CUSETE.

Bazamentele pentru cusete pot fi realizate in beton armat prefabricat si in

mod oportun armate pentru a suporta structura de acoperire a zonei de odihna..
Bazamentele pentru cusete pot fi de tip “ cada” pentru gestiunea cusetelor cu pat
sau “pardoseala plana” pentru adopatarea unor covoare sau saltele. Adoptarea
unor fronturi de furajare si cusete in BAV permite realizarea unor structuri
 19

prefabricate autoportante care nu necesita ulterioare lucrari de fundatie.

BOXE POLIUZ

Trebuie sa raspunda la exigente de multe ori diversificate, de aceea

este necesar sa se asigure maxima elasticitate de folosire. Sunt de
fundamentala importanta toate centrele zootehnice organizate si gestionate
in care sunt de regula prevazute cu box pentru steaming-up, box fatare, box
infirmerie, box starter post-nastere, box taur.

BOX FATARE ŞI INFIRMERIE

Sunt de regula predispuse pentru a putea gazdui animale singal sau mici
grupuri. De mare utilitate rezulta posibilitatea de o bloca animalul in zona de
odihna sau furajare, pentru a facilita diferitele operatii de gestiune a animalelor si
asternutului.
 20

BOXE TAUR
Boxa taur trebuie sa aiba o iesle in unghi cu capturare si pasaj de om.
Predispozitia compartimentului este indispensabila pentru a asigura gestiunea
operatiilor in siguranta pentru personal. O speciala si interesanta solutie de grajd
pentru “progeny test” cu compartimente singale pentru taurii de reproducere.

Dupa perioada de conditionare la viata sociala, la varsta de circa 6 luni,

este posibil sa se formeze grupuri de vitei mai numerosi gazduindu-i in
adaposturi, cu zona de odihna fie pe pat permanent fie in cuseta.
 21

Distributia planimetrica pentru adaposturile acestor sectoare prevede zona

de odihna pe pat permanent (3-6 mq/cap pana la 16 luni de viata si 6-8mq/cap
pana la fatare) si cea de alimentare pe pardoseala , cu curatarea mecanizata sau
ca fisurat.

Grilajul de furajare de tip autocapturant si antisufocare, are dimensiuni

diverse (inaltime) in functie de varsta animalelor. Pana si imprejmuirile si portile
trebuie sa fie in mod oportun studiate cu scopul de a putea integra toate
animalele la furajare concomitent cu operatiile de extirpare a patului.
Solutia cusetelor reglabile rezulta interesanta atat pentru spatiul minor
necesar , cat si pentru functiunea de dresare asigurand de la bun inceput deplina
ocupare a cusetelor in grajd eliminand astfel orice problema de acomodare.

Dotari si echipamente pentru bovine de carne

 22

Dotarile pentru aceasta tipologie de creascatorie sunt in mod specific

studiate pentru a permite continerea animalelor evitand orice posibila dauna si
asigurand operatiile de miscare si control in deplina siguranta. Sunt boxe
adaptabile atat pe paviment cu gratar cat si pe pat.

Rezulta evidente diferitele solutii stabulative adaptate , de la acelea complet

pe pat, la acelea cu zona odihna pe pat si zona de alimentre mecanizata sau pe
paviment cu gratar.

In diferitele solutii posibile, este totusi fundamentala alegerea tipologiei frontului

de furajare , a pasajelor si a portilor care consimt blocajul animalelor intr-o
portiune a boxei oferita lor cu scopul de putea executa operatiile de curatare a
patului si controlul miscarii animalelor in siguranta absoluta pentru operatori.

4.2. Dotãri şi echipamente zootehnice pentru bubaline/bivoli

Aparenta liniste a bubalinilor nu trebuie sa ne faca sa uitam obisnuinta

acestor animale de a se misca in grup si de a se freca cu mare forta de barierele
care trebuie sa fie robuste si in mod special studiate. Functionalitatea grajdului
este legata de corecta constructie a diferitelor elemente ce o compun, dar mai ales
de integrarea lor, luand in considerare spatiile, miscarile, exigentele de bunastare
ale animalelor si usurinta muncii operatorilor.
FRONT DE FURAJARE
 23

Particulara conformatie si dimensiunile relative ale gatului, capului si coarnelor,

creeaza mereu probleme in ceea ce priveste adoptia unui front de furajare
capturant. Rezultate bune se obtin cu adoptia unui front de furajare cu doua bare
cea din partea inferioara mobila si reglabila in inaltime. Acesta trebuie sa fie
asezat in fata pentru a asigura o mai corecta pozitionare in iesle si pentru a evita
orice leziune a animalului.

Adoptia unor iesle si cusete din bav permite realizarea unor structuri
prefabricate autoportante care nu cer ulterioare opere de fundatie. Se pot realiza
structuri cu alei simple sau duble , pentru zone de odihna cu 2 sau 3 randuri de
cusete si adaposturi complete.
 24

Boxe pentru inţãrcarea viţeilor

Sunt studiate pentru a raspunde fie exigentelor igienico-sanitare,

fundamentale pentru primele saptamani de viata a vitelului, fie pentru
bunastarea animalelor si de bunele conditii de munca ale operatorilor.

Boxele unicelulare pentru intarcarea viteilor (dimensiuni cm 100x200). Sunt

solutia ideala pentru ca sunt suprainaltate si cu fundul griliat, asigurand
drenajul continuu al patului care ramane astfel uscat si confortabil. Inchiderile
boxei, acoperisului si peretilor laterali, creand astfel o microclima garantand, in
acelasi timp, izolarea animalelor. Pe poarta de intrare se gasesc galeata cu
dispozitiv de basculant pentru lapte si apa si ieslea pentru contentie fan si
concentrate. Dispozitia boxelor pe randuri si instalarea unei structuri de
acoperire, creeaza garantia unor bune conditii de munca a operatorilor si un bun
control al animalelor. In crescatoriile de mari dimensiuni este oportuna impartirea
boxelor in mai multe unitati cu scopul de a gestiona mai bine operatiile de spalare
si dezinfectare.

Dotari pentru bubaline de carne

Sunt dotari in mod specific studiate pentru a favoriza contentia animalelor

evitand posibile daune si asigurand operatiile de miscare si control a animalelor
 25

in deplina siguranta. Sunt boxe adaptabile atat la pavimentul fisurat cat si la

patul permanent.

Sunt posibile diferite solutii stabulative , de la cele complet pe pat permanent, la

cele cu zona de odihna pe pat permanent si zona de alimentatie mecanizata sau
pe gratar la cele complet pe paviment cu gratar. In diferitele solutii posibile este
foarte importanta alegerea tipologiei grilajului de furajare, a zonelor de pasaj, a
portilor care trebuie sa consimta delimitarea animalelor intr- o portiune a boxei,
cu scopul de a putea executa operatiile gestionare a patului permanent si
controlul miscarii animalelor in absoluta siguranta.

Accesorii pentru gestionarea centrului zootehnic

Dificultatea de blocaj a bubalinelor(bivolitelor) in frontul de furajare , face

indispensabila dotarea centrului zootehnic cu un “corral” ce permite efectuarea in
deplina siguranta pentru operatori a tuturor operatiilor de control asupra
animalelor.
 26

“Corralul” in mod special studiat pe baza caracteristicilor fermei, prevede un

particular “loc de capturare” cu o speciala capacana. Prin operatii de control
asupra animalului in deplina siguranta, acesta poate fi eliberat fara sa fie
constrans la miscari fortate.

TRAVALIU MEDICATIE
Consiste blocajul usor al animalului si datorita miltiplelor panglici cu functie de
strangere si ridicare, favorizeaza accesul la partile corpului interesate diverselor
interventii.
 27

DOTARI PENTRU IMPREJMUIREA SI MISCAREA ANIMALELOR

Caracteristicile constructive si dimensiunile sunt studiate tinand cont de
volumul animalelor, dar mai ales considerand exigentele specifice ale fermei si o
relativa rutina operativa. Imprejmuirile si portile fixe sau care se pot deschide in
anumite situatii pot fi studiate si realizate cu solutii specifice in masura sa
rationalizeze la maxim gestiunea crescãtoriei.

4.3. EFECTIVE ŞI PRODUCŢII

In România, existã un efectiv total de bubaline de 62.100 capete repartizate

majoritar in judeţele: Bihor, Bistriţa Nãsãud, Braşov, Cluj, Maramures, Satu
Mare, Salaj şi Sibiu.

Cele mai mari efective de bubaline şi bovine se gsesc in judetele Salaj

(14.300 capete), Cluj (10.100 capete), Maramureş (6.500 capete), Bihor (5.600
capete), Braşov (5.400 capete), Satu Mare (4.400 capete).

In judeţele Sibiu, Braşov, Cluj direcţia principalǎ de exploatare este pentru

producţia de lapte, iar in judetele Salaj şi Bihor pentru carne şi lapte. In judetul
Braşov, care are o tradiţie indelungatã in creşterea bubalinelor, se gaseşte
Staţiunea de Cercetare şi Producţie pentru creşterea Bubalinelor - Sercaia, unica
din ţarã pentru aceasta specie.
 28

Ca insuşiri de producţie, S.C VĂCUŢA se preteazã, in principal, la

exploatarea pentru producţia de lapte şi carne de bivine din rasele Bãlţatã
Româneascã şi Limousin şi de bubaline/bivoli din rasa Murrah.

4.3.1.PRODUCŢII LAPTE

Producţia de lapte a bubalinelor şi bovinelor este in jur de 1.700 litri pe

lactaţie, cu 132 kg grasime purǎ şi un procent de grǎsime de 7,49%. Laptele de
bivoliţã are o compoziţie complexã şi se caracterizeazã printr-o pondere ridicatã in
substanţã uscatã şi grasimi, superioarã laptelui produs de cãtre toate celelalte
specii de animale de fermã. De asemenea, are un conţinut ridicat in vitamine şi
compuşi minerali.

Astfel, valorile reprezentative ale componentelor principale din laptele de

bivoliţã sunt: (in g/100 g lapte)

 substanţã uscatã total - 17,4;

 grãsimi - 7,4;

 proteine - 4,1;

 cazeina - 3,4;

 albumine - 0,6;

 lactoza - 4,8;

 subst. minerale - 0,7;

 calciu - 185 mg/100 g lapte;

 fosfor - 137 mg/100 g lapte;

Aceastã compoziţie conferã calitãţi nutritive precum şi calitãţi tehnologice

deosebite laptelui de bivoliţã.
 29

Din lapte de bivoliţã dar şi din laptele de vacã, se pot obţine preparate
foarte apreciate de consumatori:

 Branzeturile care se fabricǎ intr-o gama foarte variatã de sortimente, cum

sunt Mozzarella, Cheddar, Karnal, Surati la care se adaugã branza telemea de
bivoliţã produsã in ţara noastrã;

 Produse cu conţinut ridicat in grasime, respectiv smântâna, untul şi gheea;

 Preparate dietetice acide : iaurtul, chefirul.

4.3.2. PRODUCŢII CARNE

De la animalele sacrificate se obţin carcase cu o greutate medie de 200kg. Cele

mai importante criterii de apreciere a producţiei de carne obtinutã sunt:

 masa corporalã la momentul valorificãrii, care este de dorit sã fie cât mai
mare şi la vârste cât mai timpurii;

 conformaţia corporalã;

 gradul de "'imbrãcare in muşchi".

4.3.3. AMELIOARARE BUBALINE ŞI BOVINE

Creşterea bubalinelor şi bovinelor este dependentã, la aceastã datã, de

realizarea unei valorificãri superioare a producţiilor in special prin procesarea
laptelui in produse specifice şi desfacerea acestora la export. Principalele elemente
ce ii preocupã pe crescãtori privesc aplicarea unui program de ameliorare a
bubalinelor şi bovinelor, care are in vedere urmãtoarele obiective:

 Masivizarea tipului de bubaline actual, prin creşterea taliei la 138 cm şi a

masei corporale la peste 600 kg la bivoliţele adulte, cu o bunã dezvoltare a
dimensiunilor de lungime a trunchiului, profunzime pronunţatã a toracelui şi
 30

largimi sporite in general, precum şi un tren posterior masiv. Totodatã, se

urmãreşte creşterea adâncimii toracelui la peste 55% din inalţimea la greban.

 Ridicarea potenţialului genetic in direcţia producţiei de lapte la peste 1900

kg lapte şi 145 kg grasime şi 100 kg proteinã.

 Concomitent, se va apela şi la imigraţia de gene valoroase, prin utilizarea de

material seminal din alte rase, superioare.
Firma noastra, S.C. VĂCUŢA, oferã spre vânzare şi viţei pentru carne de
cea mai bunã calitate şi din cele mai bune rase la preţul de 10 lei Kg viţel viu,
preţul incluzând şi reducerea de 10%.
Pentru ca firma sã işi asigure vânzãrile trebuie sã indeplineascã unele
condiţii privind :igiena, calitatea cãrnii animalului, condiţiile de creştere şi
regimul de hrana. Intrucât pe piaţa internã şi cea externã cererea de carne de vitã
este in creştere, iar servicile noastre au o calitate ce atinge standardul, vom fi
siguri cã vom avea succes pe piaţã şi ne vom extinde afacerea şi mai mult.
Vinderea viţeilor pentru carne se va face atât en-gross, unui numãr limitat
de clienţi (spitale, abatoare, cantine, unitãţi militare), cât şi en-detail magazinelor
de desfacere a cãrnii.
Firma intenţioneazã sã practice preţuri cu 10% mai mici decât nivelul
preţurilor existente pe piaţã.

CAP.5. EVALUAREA PIEŢEI ŞI A CONCURENŢEI

SEGMENTUL DE PIAŢĂ

Ferma este amplasatã in judeţul Cluj. In vecinatatea oraşului la caţiva

kilometri, sunt oraşele : Turda, Târgu Mureş, Zalãu, Reghin, Gherla, Aiud,
Beclean, Dej etc. care au şi ele un numar destul de mare de locuitori, ce consumã
carne de vitã, având in vedere preţul rezonabil al viţeilor din ferma noastrã.
 31

CONCURENŢA
In zonã mai existã o fermã de creştere a viţeilor pentru carne, care au şi
magazin de desfacere a cãrnii, dar nu acoperã necesarul de carne pe piaţa
oraşului şi in zonele limitrofe, deoarece practicã preţuri mai ridicate şi calitatea
lasa de dorit.
In comparaţie cu aceşti concurenţi, S.C. VĂCUŢA oferã carne şi lapte de o
calitate mult mai ridicatã şi la un preţ mult mai mic, iar in ceea ce priveşte
tehnologia noastrã de creştere a viţeilor, se bazeazã pe metode mult mai
moderne, ceea ce atrage clienţi din mai multe zone ale ţãrii, dar şi din afarã.

CAP.6. LEGISLAŢIA IN VIGOARE PRIVIND ACCESAREA FONDURILOR

EUROPENE IN VEDEREA INFIINŢĂRII UNEI FERME DE BOVINE ŞI BUBALINE

6.1. Obiective operaţionale

Promovarea investiţiilor in exploataţiile agricole din sectorul vegetal şi de

creştere a animalelor pentru realizarea de construcţii noi şi/sau modernizarea
construcţiilor agricole existente din cadrul acestora şi a utilitãţilor aferente,
achiziţionarea de maşini şi utilaje noi, infiinţarea de plantaţii etc.

Domeniul de acţiune

In cadrul acestei mãsuri vor fi sprijinite investiţiile orientate spre dotarea cu

utilaje şi echipamente performante in raport cu structura agricola actualã,
precum şi investiţiile privind adaptarea construcţiilor agricole pentru respectarea
standardelor comunitare şi creşterea competitivitãţii exploataţiilor agricole.

Descrierea tipului de beneficiari

Sunt exceptate de la sprijinul prin acesta masur organizaţiile de producãtori

din sectorul legume şi fructe pentru investiţii sprijinite prin Pilonul I.
 32

Grupurile de producãtori şi cooperativele pot fi beneficiari ai mãsurii cu

condiţia ca investiţiile realizate sã deserveascã interesele propriilor membri.
Definirea categoriilor de beneficiari in funcţie de baza legalã de infiinţare,
organizare şi functionare:
 societati comerciale
 persoane fizice autorizate
 asociatii familiale

Sectoare prioritare
In cadrul mãsurii sectoarele prioritare sunt:

Sectorul vegetal:
 legume,
 pepiniere si plantatii de pomi si arbusti fructiferi, capsunarii,
 culturi de camp,
 pepiniere si plantatiile de vita de vie pentru vin (cu exceptia
restructurarii/reconversiei plantatiilor de vita de vie) si struguri de masa.

Sectorul de creştere a animalelor:

 bovine pentru lapte,
 bovine pentru carne,
 porcine
 ovine si caprine,
 pasari in sistem extensiv pentru oua de consum.

Criterii de selecţie:
• Exploatatii agricole care se adapteaza la standardele comunitare nou introduse;
• Exploatatii din sectoarele prioritare, in ordinea de prioritati prezentata mai sus;
• Exploatatii agricole de semisubzistenta;
• Beneficiarul care este membru al unei forme asociative, recunoscute conform
legislatiei nationale in vigoare;
• Exploatatii agricole care nu au mai beneficiat de sprijin SAPARD/FEADR pentru
 33

aceleasi tip de activitate ;

• Exploatatii vegetale si de cresterea animalelor in sistem ecologic;
• Proiectele care au si investitii pentru procesarea produselor agricole;
• Exploatatii agricole detinute de fermieri cu varsta sub 40 de ani, la data
depunerii proiectului;
• Exploatatii agricole aflate in zonele defavorizate.

6.2. Descrierea cerinţelor şi obiectivelor cu privire la imbunatãţirea

performanţei generale a exploataţiilor agricole

Sprijinul este acordat pentru investitii corporale si necorporale care conduc

la imbunatatirea performantei generale a unei exploatatii agricole si care
indeplinesc atat standardele nationale cat si pe cele comunitare.
Planul de afaceri reprezinta partea economica a memoriului justificativ in
cazul achizitiilor simple, sau a studiului de fezabilitate in cazul obiectivelor de
investitii care au si constructii, iar beneficiarul unui proiect de investitii trebuie sa
demonstreze imbunatatirea performantei generale a exploatatiei agricole prin
indeplinirea unuia sau mai multor obiective de ordin tehnic, economico-financiar
si de mediu, conform urmatoarei liste indicative:
Obiective tehnice economico-financiare de mediu
- achizitia de tractoare, combine, masini, utilaje, echipamente etc, care determina
cresterea productivitatii muncii, imbunatatirea calitatii produselor agricole,
introducerea de tehnologii performante, imbunatatirea conditiilor de lucru;
- construirea si/sau modernizarea cladirilor operationale care conduc la
asigurarea conformitatii cu standardele comunitare;
- diversificarea productiei in functie de cerintele pietei, realizarea de noi produse
si introducerea de noi tehnologii .
- reducerea costurilor de productie si cresterea rentabilitatii economice a
exploatatiei agricole;
- cresterea valorii adaugate brute (VAB ) a exploatatiei agricole.
- cresterea viabilitatii economice.
- reducerea emisiilor daunatoare cu efect de sera si o mai buna gestionare a
 34

deseurilor rezultate din activitatea de productie;

- reducerea emisiilor de amoniac (si a altor gaze), in special in exploatatiile de
crestere a animalelor prin respectarea standardelor sanitarveterinare, de igiena si
de bunastare a animalelor;
- asigurarea respectarii cerintelor fitosanitare, ecologice etc.; - cresterea gradului
de utilizare a surselor de energie regenerabila si imbunatatirea eficacitatii folosirii
acestora.
Obiectivele de ordin tehnic si de mediu sunt prezentate in studiul de
fezabilitate sau, dupa caz, in memoriul justificativ, iar obiectivele economico-
financiare sunt prezentate in planul de afaceri.
Tipul sprijinului
Sprijin public nerambursabil.

Beneficiarii acestei masuri pot solicita Agentiei de plati plata unui avans in
cuantum de pana la 20% din ajutorul public pentru investitii, conform
articolului 56 din Regulamentul (CE) nr. 1974/2006 privind regulile de aplicare
ale Regulamentului Consiliului (CE) nr. 1698/2005 privind acordarea sprijinului
pentru dezvoltare rurala din FEADR, iar plata este conditionata de constituirea
unei garantii bancare sau a unei garantii echivalente, corespunzatoare unui
procent de 110% din valoarea avansului.
Garantia depusa se elibereaza numai in cazul in care Agentia de plati
stabileste ca suma cheltuielilor efectuate care corespund sprijinului public pentru
investitii a depasit valoarea avansului.

CAP.7. Plan de măsuri privind implementarea sistemului de

management al calităţii

Obiectivele auditului intern sunt:

 Asigurarea obiectivă şi consilierea destinate să îmbunătăţească sistemele şi
activităţile societãţii;
 Sprijinirea îndeplinirii obiectivelor societãţii printr-o abordare sistematică şi
metodică, prin care se evaluează şi se îmbunătăţeşte eficacitatea sistemului
 35

de conducere bazat pe gestiunea riscului, a controlului şi a proceselor

administrării.
 Activitatea de audit intern se exercită asupra tuturor activităţilor
desfăşurate în cadrul societãţii, la nivel central şi judeţean.
Directorul Direcţiei Audit Intern este responsabil pentru organizarea şi
desfăşurarea activităţilor de audit şi pentru asigurarea condiţiilor necesare
pregătirii profesionale a auditorilor din cadrul Direcţiei Audit Intern.

Direcţia Audit Intern îndeplineşte următoarele atribuţii principale:

 Elaborează şi implementează normele metodologice şi procedurile de audit
specifice societatii cu avizul Direcţiei de audit din cadrul MAPDR;
 Elaborează planul strategic pe 3 ani, precum şi planul anual de audit intern
pe baza căruia se efectuează misiunile de audit intern şi propune
modificarea planului de audit intern ori de câte ori analiza riscurilor
motivează acest lucru, sau conducerea societatii dispune efectuarea unor
misiuni de audit neprevăzute în planul de audit iniţial aprobat, prin
renunţarea la unele misiuni cu riscuri mai reduse incluse deja în plan;
 Efectuează activităţi de audit intern pentru a evalua dacă sistemele de
management financiar şi control ale societatii sunt transparente şi
conforme cu normele de legalitate, regularitate, economicitate, eficienţă şi
eficacitate şi face recomandări pentru îmbunătăţirea acestora, dacă este
cazul;
 Analizează sistemele de management şi control intern ale structurilor
auditate, identifică slăbiciunile acestora, precum şi riscurile asociate unor
astfel de sisteme, programe / măsuri / proiecte sau operaţiuni şi propune
recomandări pentru reducerea acestora, dacă este cazul;
 Verifică respectarea procedurilor aşa cum au fost ele acreditate;
 Desfăşoară misiuni de audit intern cuprinse în planul de audit intern cu
respectarea normelor procedurale de audit intern;
 Efectuează misiuni de consiliere formalizate, efectuate prin abordări
sistematice şi metodice conform reglementărilor legale;
 36

Serviciul Audit IACS-IT care desfăşoară misiuni de audit, de asigurare şi

consiliere, după caz, asupra activităţilor privind:
 Implementarea sistemului de consultanţă pentru fermieri;
 Realizarea procedurilor IACS de către contractorul software;
 Analiza de statistici rezultate din baza de date din IACS;
 Integrarea procedurilor privind administrarea şi controlul cererilor de plată
pe suprafaţă în sistemul IACS;
 Realizarea şi implementarea Registrului fermierilor;
 Implementarea Sistemul de Identificare a Parcelelor Agricole (LPIS);

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

1. Aurelia Coroian, “ Creşterea bubalinelor pentru producţia de lapte”.

 37

2. Balauca N. (2008) – Igiena unitatilor agroalimentare, Ed. ART Design,

Bucuresti
3. Marinaela Ivanescu (1998) – Alimente de origine animala, Ed. Carusel,
Bucuresti
4. Onac N si col. (2006) – Inspectie si legislatie zootehnica, Ed. Cermaprint,
Bucuresti
5. Oprea A., Vasilica Radu (2006) – Controlul si expertiza produselor de
origine animala, note de curs, uz intern, Bucuresti
6. Vasilica Radu, Onac N. (2006) – Tehnologia procesarii produselor de origine
animala, Ed. Shik, Bucuresti

7. http://www.apia.org.ro/audit-intern.htm

8. http://www.madr.ro/

9. http://www.apdrp.ro/content.aspx?item=1967&lang=RO

10. http://www.rotaguido.

11.http://www.biagenselect.ro/