Curs nr.

4-5

Particularităţi privind construcţia elementului guler

1. Principii de clasificare

Gulerul este un element de produs cu rol în:

 finalizarea liniei de contur a răscroielii gâtului la faţă şi la spate;
 protejarea parţială sau totală a gâtului;
 diversificarea estetică a produsului.
Diferitele tipuri de gulere diferă între ele prin formă, dimensiuni, mod de aşezare în
răscroială, număr de repere componente, rezolvare constructiv-tehnologică, ş.a. în general,
orice tip de guler este format din două zone (fig.1.):
 şteiul – situat la bază, cu formă şi dimensiuni stabile, şi
 pelerina – se răsfrânge peste ştei, iar prin mărime şi prin forma liniilor de contur
contribuie la diversificarea contructiv-estetică a modelelor.

Fig.1.
Simbolurile din fig.1 au următoarea semnificaţie:
11-111 = îş (înălţimea şteiului);
111-112 = îp (înălţimea pelerinei);
11-171 = lcbg (lungimea conturului de la baza gulerului);
112-M = lungimea conturului superior al pelerinei;
171-M = conturul lateral al colţului de guler;
111-171 = linia de demarcaţie dintre ştei şi pelerină;
11-112 = linia de simetrie a gulerului.
Elementele constructive ale gulerului se modifică în funcţie de tipul constructiv al
gulerului şi în funcţie de modă (fig.2.).
 Fig.2.
Linia de demarcaţie dintre ştei şi pelerină poate să coincidă cu linia de îndoire a
pelerinei peste ştei (la materialele subţiri), sau rularea pelerinei peste ştei se realizează
după un contur asemenea cu cel al liniei de demarcaţie, dar plasat mai sus faţă de aceasta.
Se întâlneşte la gulerele care au şteiul şi pelerina croite separat.
Din punct de vedere constructiv, gulerele pot fi:
 aplicate în răscroiala gâtului;
 indivizibile parţial sau total cu elementele corespunzătoare ale produsului (faţa şi
spatele).
 De asemenea, indiferent de grupele amintite anterior, gulerele mai pot fi:
 gulere cu şteiul variabil,
 gulere staţionare,
 gulere cu revere,
 gulere şal,
 gulere fantezie.
Informaţiile necesare în construcţia gulerelor sunt: forma şi dimensiunile conturului
răscroielii gâtului în care se vor aplica, forma şi mărimea şteiului şi a pelerinei, modul de
aşezare în răscroială (aplatizat sau răsfrânt), modul de realizare a închiderii produsului şi
forma reverului (unde este cazul).
Cele mai folosite metode de construcţie ale gulerelor sunt:
1. gulere construite separat faţă de corsaj (într-o reţea proprie);
2. gulere la care dosul de guler se construieşte în răscroiala gâtului la faţă (gulere cu
rever);
3. gulere construite în răscroiala gâtului, la faţă şi la spate, după aşezarea acestora astfel
încât conturul răscroielii gâtului la faţă şi spate să fie în prelungire, iar linia cusăturii
umărului de pe cele două elemente să coincidă sau să se intersecteze;
4. gulere construite în răscroiala gâtului la faţă şi spate după asocierea elementelor
respective şi construcţia în prealabil a şteiului pe conturul răscroielii gâtului la spate.
Primele două variante constructive se utilizează atât la produsele destinate
bărbaţilor, cât şi pentru femei, iar ultimele două variante sunt recomandate doar pentru
construcţia gulerelor de la produsele pentru femei, cu forme complexe şi aplicate în
răscroiala gâtului la faţă, mult modificată.

2. Construcţia gulerelor cu şteiul variabil

Gulerul clasic, cu şteiul variabil, pentru toate tipurile de produse prevăzute cu

sistem de închidere până la baza gâtului, are şteiul şi pelerina indivizibile şi se pot aplica
în răscroiala normală a gâtului sau pe conturul modificat al acesteia.
Aşezarea gulerului în răscroială poate fi:
- normală (fig.3a.) – şteiul are valori medii, iar pelerina se răsfrânge peste ştei, după linia
de demarcaţie dintre ştei şi pelerină;
- aplatizată (fig.3b.) – şteiul are înălţimea mică sau poate lipsi, iar pelerina se răsfrânge
după linia de demarcaţie precizată de mărimea şteiului;
- înaltă (fig.3c.) – pelerina se răsfrânge peste un ştei cu dimensiuni mai mari şi are o
aşezare înaltă, relativ la conturul răscroielii gâtului.
 Fig.3.
Construcţia gulerului cu şteiul variabil se construieşte în reţea proprie (fig.4.) pe
baza cunoaşterii următoarelor date iniţiale:

Fig.4.
- lungimea conturului de la baza gulerului (lcbg),
- lungimea conturului răscroielii gâtului la spate (l rgs), măsurată pe tiparul de model,
(cm),
- lungimea conturului răscroielii gâtului la faţă (lrgf), măsurată pe tiparul de model, (cm).
- mărimea curburii conturului de la baza gulerului(d), preluată la jumătatea distanţei
dintre mijlocul gulerului şi punctul extrem exterior al conturului.
lcbg = lrgs + lrgf – 0,5d (1)
Mărimea parametrului „d” se stabileşte în funcţie de parametrul „D” care
reprezintă curbura de la baza gulerului măsurată la nivelul liniei de simetrie a acestuia.
Alături de aceşti parametrii, pentru construcţia gulerului clasic este necesar să se
precizeze înălţimea şteiului (îş) şi înălţimea pelerinei (îp).
Construcţia gulerului clasic se realizează astfel:
0-11 = D
11-111 = îş
 111-112 = îp
Cu vârful compasului în pc.11 şi r=lcbg se trasează un arc de cerc ce va intersecta
orizontala de bază în punctul de contur 171. Se uneşte printr-o linie dreaptă punctul 11 cu
punctul 171, iar la jumătatea acestui segment se plasează punctul „h”, în care se
construieşte h-h1  11-171 şi h-h1 = d. Se racordează cu florarul punctele 11, h 1 şi 171 şi se
obţine conturul de la baza gulerului de a cărui curbură depinde modul de aşezare a
gulerului în răscroială. Cu cât D şi d au valori mai mari, curbura de la baza gâtului este
mai accentuată, iar gulerul va avea o formă mai aplatizată în răscroială. Cu cât D are valori
mai mici, gulerul va avea î ş mai mare, deci pelerina se va răsfrânge peste ştei şi va avea o
poziţie mai înaltă faţă de răscroiala gâtului. Conturul între punctele 111 şi 173 reprezintă
linia de răsfrângere dintre pelerină şi ştei.
Construcţia gulerului clasic se poate realiza şi în conturul răscroielii gâtului la
spate şi la faţă, această modalitate prezentând următoarele avantaje:
1. permite asigurarea unei înalte corespondenţe între conturul răscroielii gâtului şi cel de
la baza gulerului;
2. asigură răsfrângerea pelerinei peste ştei impusă de model;
3. permite trasarea colţului de guler, relativ la linia de simetrie a feţei sub un anumit
unghi, în corespondenţă cu modelul de referinţă.

3. Construcţia gulerelor staţionare

3.1. Construcţia gulerului tip ştei

Pentru construcţia gulerului tip ştei (fig.5a.) este necesară cunoaşterea următoarelor
informaţii iniţiale:
- gulerul se aplică până în dreptul butonierei;
- înălţimea şteiului este în funcţie de model (îş = 3,5 cm);
- lrgs, lrgf se preiau din tiparele de bază pentru elementele faţă şi spate;
- modificarea conturului răscroielii gâtului la faţă (fig.5b.) se realizează astfel:
171-172 = 1,5 cm
Construcţia propriu-zisă (fig.5c.):
11-111 = îş
11-172 = lrgf + lrgs
11-A = 0,5 (11-172)
11-121 = lrgs
Cu vârful compasului în punctul A şi o rază r = A-172 se trasează un arc de cerc pe
care se va situa pc.173 (la 3cm faţă de 172). Se uneşte punctul A cu 173 prin linie dreaptă
pe care se plasează punctul B astfel:
A-B = 0,5 (A-173)
Pe arcul de cerc, faţă de punctul 173, se consideră pc.174 la o cantitate egală cu îş.
174-175 = g (funcţie de model)
Se trasează conturul de la baza şteiului între punctele A şi 173 prin plasarea unui
punct ajutător C (B-C = 1cm).
 În fig.5d. este prezentată poziţia şteiului faţă de linia de simetrie a feţei şi de
conturul răscroielii gâtului la faţă.
Algoritmul prezentat este posibil de aplicat la toate variantele acestui tip de guler.
În fig.6a. este prezentată varianta unui guler ştei, cu marginile suprapuse pentru
ajustarea pe gât. Construcţia acestei variante de guler ştei se desfăşoară după acelaşi
algoritm ca cel prezentat pentru modelul precedent. Şi pentru această variantă este
necesar să se modifice conturul răscroielii gâtului la faţă (fig.6b.). Particularitatea gulerului
necesită suplimentarea acestuia cu cantitatea impusă de suprapunerea marginilor (fig.6c.).
173-175 = 174-176
În fig.6d. este prezentată poziţia gulerului în raport cu elementul faţă.

Fig.5. fig.6.

3.2. Construcţia gulerelor indivizibile cu faţa, respectiv cu spatele produsului

Există o categorie de gulere care se caracterizează prin lipsa reperelor proprii croite
separat, reperul gulerului corespunzător elementului faţă fiind indivizibil cu acest
element, iar cel de la spate este indivizibil cu elementul corespunzător. În aceste condiţii,
faţa produsului (reverul) se prelungeşte cu gulerul, iar spatele produsului prezintă
deasupra conturului răscroielii gâtului o prelungire, cu rol în finalizarea terminaţiei
superioare. Aceste gulere sunt cunoscute sub denumirea de „gulere înalte pe lângă gât”
(fig.7.) şi pot apare la produsele cu/fără sistem de închidere.

Fig.7.
 Pentru construcţia acestui tip de guler se utilizează tiparele de bază ale tipului
respectiv de produs, tipare în care pensa de bust şi cea de omoplat este necesar să fie
transferate de pe linia umărului pe alte linii constructive ale tiparului. Pentru faţă se
recomandă transferul pensei de bust pe linia cusăturii laterale, iar pensa de omoplat este
indicat să fie situată cu adâncimea pe conturul răscroielii mânecii.
Construcţia gulerelor indivizibile se realizează astfel:
 modificarea conturului răscroielii gâtului la faţă şi la spate, în funcţie de tipul
produsului şi de model:
11-11’ = 0,5 cm
121-122 = 171-171’ = 172-172’ = 1 cm
 faţa se suplimentează cu o cantitate necesară pentru suprapunerea piepţilor şi se
construieşte înălţimea gulerului, în funcţie de model;
 la spate se prelungeşte linia de simetrie şi apoi se stabileşte înălţimea gulerului în
corespondenţă cu cea stabilită la faţă;
 la faţă se trasează conturul de la partea superioară a gulerului, iar un punct oarecare
situat pe acest contur se uneşte cu vârful pensei de bust, obţinându-se astfel o direcţie
pe care se va transfera o cantitate din pensa de bust;
 pe conturul superior al gulerului de la spate se plasează un punct ajutător ce se va uni
cu vârful pensei de omoplat, obţinându-se astfel o direcţie pe care se va transfera total
sau parţial pensa de omoplat.
Forma definitivă a gulerului indivizibil cu elementele principale se obţine pe cale
grafică. Soluţia prezentată poate fi utilizată şi pentru gulerele indivizibile ale produselor
care nu sunt prevăzute cu sistem de închidere pe mijlocul feţei.

3.3. Particularităţi în construcţia gulerelor cu revere

Pentru construcţia acestui tip de guler este necesară cunoaşterea următorilor

parametrii constructivi (fig.8):

1 - linia de simetrie;
2- cantitatea necesară pentru suprapunerii
piepţilor (dependentă de tipul închiderii);
3 - marginea închiderii (cantul);
4 - punctul de unde începe linia de răsfrângere a
reverului;
5 - conturul liniei de răsfrângere a reverului;
6 - conturul de pe rever pe care se aplică gulerul
(cazura);
7 - conturul liniei de îndoire a pelerinei peste ştei;
8 - pelerina gulerului;
9 - înălţimea pelerinei,
10 - înălţimea şteiului,
11 - noua linie de contur a răscroielii gâtului la
faţă;
12 - bizet;
13 - colţ de guler;
14 - rever;
15 - colţ de rever.
În funcţie de modă, gulerele cu revere pot prezenta diferite posibilităţi de aşezare în
răscroiala gâtului, şi anume:
- guler cu rever aplicat în răscroiala gâtului nemodificată (şteiul are dimensiuni
normale);
- guler cu rever aplicat în răscroiala gâtului modificată (aşezarea gulerului în răscroială
poate avea formă aplatizată sau înaltă).
A. Construcţia gulerelor cu revere la produsele pentru femei se realizează prin două
variante:
1. dosul de guler se construieşte în răscroiala gâtului la faţă, sau
2. dosul de guler se construieşte în răscroiala gâtului pe cele două elemente asociate,
după ce în prealabil, în răscroiala gâtului la spate s-a construit şteiul.
Construcţia gulerului cu rever în răscroiala gâtului (fig.9.1 – cazura cu poziţie
normală, fig. 9.2. – cazura ridicată şi fig.9.3. cazura coborâtă) se desfăşoară după următorul
algoritm, în corespondenţă cu cerinţele impuse de model:
- suplimentarea feţei cu o cantitate necesară pentru suprapunerea piepţilor, trasarea
cantului,
- poziţionarea butonierelor;
- trasarea liniei de răsfrângere a reverului: punctul inferior A este plasat pe cant în
dreptul butonierei de la care se răsfrânge reverul sau mai sus cu 1÷1,5 cm (în cazul
materialelor de grosime medie sau mare), iar punctul superior B este poziţionat pe
prelungirea liniei cusăturii umărului la faţă cu 2 cm (în cazul corpurilor cu ţinută
normală);
- construcţia reverului, cazurii şi a conturului răscroielii gâtului la faţă,
- construcţia dosului de guler (în funcţie de lungimea conturului răscroielii gâtului pe
tiparul spatelui);
- trasarea conturului la partea superioară a pelerinei se realizează astfel încât prima
jumătate a acestuia să fie un contur asemenea cu cel trasat la baza gulerului;
poziţionarea colţului de guler pe rever, unghiul dintre acesta şi rever, cât şi mărimea
sa, sunt influenţate de model;
- trasarea liniei de demarcaţie dintre ştei şi pelerină se realizează prin plasarea unei linii
ajutătoare; racordarea se face cu ajutorul florarului cu un contur asemănă tor cu cel de
la baza gulerului.
 Fig.9.
B. Construcţia gulerelor cu revere la produsele pentru bărbaţi (fig.10.): la toate tipurile
de produse prevăzute cu gulere cu revere, dosul de guler se construieşte pe
conturul răscroielii gâtului la faţă, după rezolvarea închiderii cu revere şi adaptarea
conturului răscroielii gâtului la faţă în funcţie de poziţia cazurii. Dosul de guler se
construieşte cu şteiul şi pelerina indivizibile, urmând ca într-o etapă următoare,
când se construieşte faţa de guler, aceasta să se secţioneze în ştei şi pelerină, la
anumite produse.
Pentru construcţia dosului de guler se parcurg
următoarele etape:
- suplimentarea feţei cu o cantitate necesară suprapunerii
piepţilor (se stabileşte în funcţie de numărul de nasturi cu
ajutorul cărora se realizează închiderea);
- trasarea liniei cantului şi a terminaţiei, funcţie de model;
- poziţionarea nasturilor, respectiv a butonierelor, în
funcţie de tipul de produs şi de model;
- trasarea liniei de răsfrângere a reverului: punctul inferior
A este plasat pe cant în dreptul butonierei de la care se
răsfrânge reverul sau mai sus cu 1÷1,5 cm (în cazul
materialelor de grosime medie sau mare), iar punctul
superior B este poziţionat pe prelungirea liniei cusăturii
umărului la faţă cu 2÷2,5 cm (în cazul corpurilor cu ţinută
normală);
- pe linia de răsfrângere a reverului se poziţionează
punctul ajutător H, în funcţie de înclinarea cazurii şi de
lăţimea reverului (pentru o cazură foarte înclinată B-H =
18÷20 cm şi H-H1 = 5÷7 cm);
- construcţia reverului (H-R  H-B; H-R = lăţimea reverului, funcţie de model);
- trasarea cazurii şi a conturului răscroielii gâtului la faţă (R-R1 = 0,5 R-H; H1-H2 = îştei);
- definitivarea reverului, în funcţie de model.

3.4. Construcţia gulerului şal (fig.11)

Particularitatea gulerelor şal, din punct de vedere

constructiv, constă în faptul că faţa de guler este dată
de bizet, iar dosul de guler poate fi reper croit
separat/indivizibil cu faţa produsului.
Pentru construcţia gulerelor şal, succesiunea
etapelor de construcţie şi a datelor iniţiale necesare
sunt asemănătoare cu cele prezentate la gulerele cu
rever, şi anume: construcţia elementului de închidere,
poziţionarea liniei de răsfrângere a reverului şi
modificarea conturului răscroielii gâtului la faţă şi
spate, dacă este necesar.
Varianta constructivă cu dosul de guler croit separat prezintă avantajul încadrării
mai bune pe material a şabloanelor pentru un model dat, dar totodată prezintă
dezavantajul că manopera în acest caz este mai mare, datorită apariţiei cusăturii
suplimentare de asamblare dintre rever şi dosul de guler.

3.5. Particularităţi în construcţia elementului glugă

Gluga este un element important în finalizarea răscroielii gâtului la produse

diverse, cu diferite destinaţii, îndeplinind un rol de protecţie a capului şi gâtului, precum
şi un rol estetic, de diversificare a modelelor.
Pentru construcţia elementului glugă este necesar să se cunoască indicatorii
dimensionali de caracterizare ai capului şi valorile adaosurilor de lejeritate.
Mărimile antropometrice folosite la dimensionarea elementului glugă sunt:
- perimetrul capului (Pcap);
- înălţimea corpului (Îc);
- înălţimea punctului cervical (Îpc);
- înălţimea capului (Îcap = Îc – Îpc);
- lăţimea zonei posterioare a capului (lzpc = 0,25 Pcap).
Categoriile de adaosuri utilizate la construcţia tiparului pentru acest element sunt
diferenţiate în funcţie de modul în care elementul se aşează pe cap: dacă gluga are rol
decorativ-estetic şi o aşezare foarte lejeră pe cap, forma sa se obţine prin utilizarea unor
adaosuri decorativ-constructive relativ mari. Pentru variantele de glugă ce acoperă strâns
capul este necesar să se calculeze un adaos pentru suplimentarea perimetrului capului
(APcap) şi altul pentru suplimentarea înălţimii capului (AÎcap), astfel:
APcap = Ag + Ad-c + Apu
AÎcap = Ag + Ad-c + Kg
unde: Ag = grosimea straturilor de material din structura elementului;
Ad-c = adaosul decorativ-constructiv;
Apu = adaosul pentru pavilionul urechii;
 Kg = coeficient ce arată dinamica modificării Îcap în funcţie de vârstă (la copii –
0,8 cm, la tineri – 2 cm, la adulţi – 2,5 cm);
Pe baza mărimilor antropometrice amintite şi a categoriilor de adaosuri calculate
anterior, se pot construi tiparele de bază ale elementului glugă.
Îglugă = Îcap + Aîcap
lglugă = 0,5 Pcap + Apcap
unde: Îglugă = înălţimea elementului glugă;
lglugă = lăţimea elementului glugă.
Datorită corespondenţei dintre produs şi elementul glugă se disting următoarele
modalităţi de construcţie a elementului:
a) gluga construită separat faţă de elementele principale;
b) gluga construită în prelungirea feţei;
c) gluga construită în răscroiala gâtului la faţă şi la spate, după ataşarea celor două
elemente pe linia cusăturii umărului.
a) gluga construită în reţea proprie (fig.12):
- pe verticala trasată prin pc.11 se va stabili înălţimea elementului, în funcţie de
înălţimea capului şi de adaosurile impuse de model:
11-G = Îcap + AÎcap
11-G = 30 ÷ 40 cm
- pe orizontala trasată prin pc.11 se vor plasa puncte ajutătoare şi de contur care permit
trasarea conturului prin care gluga se va aplica în conturul răscroielii gâtului la faţă şi
la spate:
11-g = 5 cm
g-g1 = 2 cm
g1-g1’ = 2 cm
g2’-g2’’ = 4÷5 cm
- lungimea conturului trasat între 11 şi g1, însumat cu cel dintre g1’ şi g2’ trebuie să fie
egal cu conturul răscroielii gâtului la spate;
- pe verticala trasată prin g2’’ se plasează înălţimea răscroielii gâtului la faţă, iar pe
orizontala din 171 se va delimita lăţimea răscroielii gâtului la faţă, dimensiuni ce se vor
prelua de pe tiparului elementului faţă pe care se va ataşa elementul glugă;
- prin pc.G se trasează o orizontală pe care se va stabili lăţimea elementului glugă:
lglugă = 0,5 Pcap + APcap
- construcţia tiparului se definitivează prin trasarea laturilor celor două pense (lungimea
pensei mici este de 16÷17 cm, iar a pensei mari este de 25÷28 cm)

Fig.12.