Fundaţii II Curs 02/22÷29 Octombrie 2018

Fundaţii pe Elemente Fişate Pagina 1 din 8

Fundaţii pe Elemente Fişate / „Fundaţii pe Piloţi”

Noţiuni generale. Clasificare. Prescripţii de proiectare
Piloţii sunt elemente structurale de fundare caracterizate printr-un raport mare între lungimea lp şi
latura sau diametrul secţiunii transversale, lp/d >15. Piloţii aparţinând unei aceleiaşi fundaţii sunt
solidarizaţi, la partea superioară, printr-un radier din beton simplu sau beton armat, care are rolul de
a le transmite şi repartiza eforturile secţionale din rostul elevaţie-fundaţie, rezultate din acţiunea
suprastructurii (figura 1).

a) b)

Pa

Potential plan
de alunecare

c)

N
M

d) e) f)

Figura 1

Document Curs Departamentul

Anul IV CFDP - UTCB de Geotehnică şi Fundaţii
 Fundaţii II Curs 02/22÷29 Octombrie 2018
Fundaţii pe Elemente Fişate Pagina 2 din 8

După poziţia radierului faţă de suprafaţa terenului se deosebesc:

- fundaţii cu radier jos (figura 1 a÷e) la care radierul este cuprins în teren, complet sau
parţial sau este situat la nivelul suprafeţei terenului;
- fundaţii cu radier înalt (figura 1 f-i) la care radierul se găseşte deasupra suprafeţei
terenului.
Datorită consumului mare de materiale energointensive şi costului ridicat în raport cu fundaţiile
directe, fundaţiile pe piloţi constituie o soluţie la care trebuie să se recurgă numai pe baza unei
detaliate analize tehnico-economice.
În general piloţii se adoptă atunci când:
- stratul bun de fundare se găseşte la adâncimi mari (figura 1b),
- terenul poate fi afectat de procese de afuiere (a, i),
- se fundează structuri care transmit încărcări orizontale mari iar nivelul apei subterane se
găseşte la suprafaţă (c),
- construcţii ce transmit mari încărcări verticale concentrate la fundaţie (d),
- construcţii amplasate în zone acoperite cu apă cu adâncimi mari (f, g),
- structuri sensibile la tasări inegale din motive tehnologice sau din cauza hiperstaticităţii
(e),
- structuri offshore (h),
Piloţii curent folosiţi pot fi clasificaţi după următoarele criterii (figura 2):
- materialul din care sunt executaţi,
- efectul pe care procedeul de realizare al găurii îl are asupra terenului din jur,
- variaţia secţiunii transversale pe lungimea lui,
- modul de execuţie,
- direcţia solicitării faţă de axa longitudinală,
- modul de transmitere a încărcărilor axiale la teren.

Document Curs Departamentul

Anul IV CFDP - UTCB de Geotehnică şi Fundaţii
 Fundaţii II Curs 02/22÷29 Octombrie 2018
Fundaţii pe Elemente Fişate Pagina 3 din 8

- piloţi din lemn

- materialul din care sunt - piloţi din metal
executaţi - piloţi din beton armat
- piloţi compuşi
- piloţi de
- efectul asupra terenului dislocuire
din jur - piloţi de
îndesare
- piloţi cu secţiune constantă
- secţiune - piloţi foraţi în uscat şi
- piloţi cu secţiune variabilă
netubaţi
- piloţi prefabricaţi - piloţi foraţi sub noroi
Clasificare - după procedeul de
- piloţi foraţi de - piloţi foraţi cu tubaj
a piloţilor realizare a găurii
- piloţi de diametru mic recuperabil
funcţie de: dislocuire - piloţi foraţi de - piloţi foraţi cu tubaj
- piloţi diametru mare pierdut
- modul de execuţie
executaţi pe - piloţi netubaţi
- piloţi executaţi pe loc - după modul de
loc - piloţi cu tubaj recuperabil
- piloţi de prin batere susţinere a găurii
- piloţi cu tubaj pierdut
îndesare
- piloţi executaţi pe loc prin vibrare
- piloţi executaţi pe loc prin vibropresare
- piloţi supuşi la solicitări axiale
- direcţia solicitării faţă
- piloţi supuşi la solicitări
de axa longitudinală transversale
- piloţi supuşi la solicitări axiale şi transversale
- modul de transmitere a solicitărilor axiale la - piloţi purtători pe vârf
teren - piloţi flotanţi
Figura 2 Clasificarea piloţilor

Acolo unde este necesar piloţii se clasifică şi în funcţie de diametru, forma secţiunii transversale etc. În tabelul 1 sunt redate principalele caracteristici
ale piloţilor folosiţi curent la noi în ţară, utilizaţi ca elemente de fundare de adâncime.
Document Curs Departamentul 3
Anul IV CFDP - UTCB de Geotehnică şi Fundaţii
 Fundaţii II
Fundaţii pe Elemente Fişate
Tabelul 1
Tipuri de piloţi
Tipul pilotului Pilot prefabricat din lemn
Material - brad recoltat în
perioada de vegetaţie
scăzută (octombrie –
martie) şi rareori stejar
pentru lungimi mici
Diametrul sau latura - d = 25÷40cm
secţiunii
Încărcare maximă - 300kN
aproximativă
Lungime maximă - 15÷18m
Dezavantaje - material deficitar,
vulnerabil la umezeală,
vulnerabil la batere în
pământuri tari
Document Curs
Anul IV CFDP - UTCB
Curs 02/22÷29 Octombrie 2018
Pagina 4 din 8
Pilot executat pe loc Pilot forat cu tubaj pierdut
Pilot prefabricat din beton Pilot forat de
prin batere cu tubaj alcătuit din elemente
armat sau precomprimat diametru mare tip
recuperabil prefabricate
Bc25 BENOTTO
„FRANKI” Bc15
- beton Bc25 pentru cei - de obicei din beton - beton Bc15 armat - beton Bc15 armat cu oţel
din beton armat Bc15 armat cu oţel cu oţel OB37 şi OB37 şi PC52
- oţel OB37 sau PC62 (Φ OB37 şi PC52 (Φ PC52
16÷32) 14÷28)
- beton Bc35 pentru cei
din beton precomprimat
- d = 25÷45cm - d = 52cm - d = 88; 108; 150; - 60÷100 cm piloţi-coloane cu
(rar 200) cm pereţi de 6÷8 cm grosime
- 1.6÷2.4 m coloane cu pereţi
de 10÷12 cm grosime
- 3÷6 m puţuri-coloane cu
perete de peste 14 cm
grosime
- 400÷600kN - 1000kN - 2500÷5000kN - se evaluează pe bază de
rezultate experimentale sau
prin calcul
- 20÷22m - 14÷15m - 30÷40m - 40÷44m
- greutate proprie mare - posibilitatea - posibilitatea - este necesară săparea în
- preţ de cost ridicat existenţei unor existenţei unor interior cu graifere sau
- dificil de manipulat rosturi de tunare resturi de turnare hidromecanizat şi forarea
- posibilitatea - preţ de cost (pentru încastrare în stâncă)
degradării piloţilor ridicat - sunt necesare vibratoare de
executaţi mare putere şi forţe
perturbatoare de
350÷2000kN
Departamentul
de Geotehnică şi Fundaţii
 Fundaţii II Curs 02/22÷29 Octombrie 2018
Fundaţii pe Elemente Fişate Pagina 5 din 8

Tabelul 1 (continuare)
Pilot executat pe loc Pilot forat cu tubaj pierdut
Pilot prefabricat din beton Pilot forat de
prin batere cu tubaj alcătuit din elemente
Tipul pilotului Pilot prefabricat din lemn armat sau precomprimat diametru mare tip
recuperabil prefabricate
Bc25 BENOTTO
„FRANKI” Bc15
Avantaje - uşor de mânuit - capacitate portantă - îndeasă puternic - este economic pe - controlul calităţii coloanei în
- rezistă bine sub nivelul ridicată pământul din jur lungimi mari timpul execuţiei
apei subterane - pot fi bătuţi în - bulbul de la bază - datorită frecării - se foloseşte pentru execuţie
pământuri tari contribuie la laterale mari are o instalaţii mult mai uşoare
- posibilitatea controlului obţinerea unor capacitate decât coloana
execuţiei capacităţi portante portantă bună - atingerea unor adâncimi mari
ridicate şi folosirea eficientă a
betonului şi terenului de
fundare
Observaţii: - lucrează bine ca piloţi - se introduc prin batere, - se execută cu - în cazul piloţilor - se utilizează în special la
flotanţi; vibrare, subspălare sau soneta Franki KPF purtători pe vârf poduri şi cheuri fluviale
- se folosesc la lucrări presare (piloţi „Mega”) 22 şi în cazul
provizorii solicitărilor
orizontale mari
sunt raţionale
diametre mari

Document Curs Departamentul

Anul IV CFDP - UTCB de Geotehnică şi Fundaţii
 Fundaţii II Curs 02/22÷29 Octombrie 2018
Fundaţii pe Elemente Fişate Pagina 6 din 8

Tabelul 1 (continuare)
Pilot prefabricat din Pilot forat cu tubaj pierdut
Pilot executat pe loc Pilot forat de
beton armat sau alcătuit din elemente
Tipul pilotului Pilot prefabricat din lemn prin batere cu tubaj diametru mare tip
precomprimat prefabricate
recuperabil „FRANKI” BENOTTO
Bc25 Bc15
Figuri caracteristice Detalii de vârf şi înnădiri Faze de execuţie: Instalaţia Benotto Fundaţie pe coloane
(schiţă)
25÷40cm

a a
cablu
a a 1 4

se trateaza cu 2
creozot
palnie de
evacuare
3

1.2m
tub

15÷20cm otel
prese
fonta
hidraulice
tipuri de sectiuni a-a 5 9
a a

a-a
8 a a

7 a-a
6

10

hammer
a-a
grab
1.60

~52

1 – tub de 520 mm diametru;

2 – berbec de 30kN;
3 – dop de beton uscat; Tronsoanele au următoarele
4 – cabluri pentru ancorarea
a a largire in
strat moale
lungimi:
tubului; pilot-coloane: 8-12 m
5 – carcasă; coloane: 6-10 m
6 – bulb;
puţuri-coloane: 4-8 m
sudura 7- beton compactat;
varf otel
8 – beton de siguranţă;
9 – pilot betonat.
varf
a-a
inel
1.08
sudura
dorn

Document Curs Departamentul

Anul IV CFDP - UTCB de Geotehnică şi Fundaţii
 Fundaţii II Curs 02/22÷29 Octombrie 2018
Fundaţii pe Elemente Fişate Pagina 7 din 8

În cadrul proiectării fundaţiilor pe piloţi trebuie să se ţină seama, la alegerea tipului de pilot, de modul
în care se face transmiterea eforturilor de la pilot la pământul aflat în jurul corpului pilotului şi sub
vârful său. În figura 3 sunt redate câteva moduri de transmitere a încărcării de la pilot la teren.
P P -P P

M H

P+∆P

(a) (b) (c) (d)

Figura 3
Moduri de transmitere a încărcării de la pilot la teren:
a) preluarea încărcării se face pe suprafaţa laterală şi pe vârful pilotului,
b) preluarea efortului de încovoiere pe suprafaţa laterală,
c) preluarea efortului de smulgere pe suprafaţa laterală,
d) frecare negativă.

Pilotul solicitat la compresiune axială dezvoltă în teren reacţiuni pe vârf PV şi pe manta Pl aşa încât P =
PV + Pl unde:
- PV este componenta datorată rezistenţei mobilizată pe vârful pilotului şi
- Pl este componenta datorată rezistenţei tangenţiale pe manta (suprafaţa laterală a fişei
pilotului).
Piloţii care ajung cu baza într-un strat nedeformabil sunt piloţi purtători pe vârf, iar piloţii care ajung cu
vârful într-un strat deformabil, suferind tasări relative în raport cu terenul care conduc la mobilizarea
rezistenţei tangenţiale pe manta, sunt piloţi flotanţi. În mod curent piloţii mobilizează rezistenţa şi pe

Document Curs Depa

Anul IV CFDP - UTCB de Geotehnică ş
 Fundaţii II Curs 02/22÷29 Octombrie 2018
Fundaţii pe Elemente Fişate Pagina 8 din 8

vârf şi pe manta. Gradul de mobilizare a rezistenţelor tangenţiale pe suprafaţa laterală şi a rezistenţelor

normale pe vârful piloţilor, depinde în măsură hotărâtoare de tasarea pilotului.
P

Pv

P
În figura 4 o reprezentare grafică bazată pe
măsurători arătă că pe măsură ce creşte tasarea are Pl
loc un transfer al încărcării de la suprafaţa laterală
către vârf. Repartiţia încărcării P în PV şi Pl pentru O

un pilot de fişa dată, respectiv pentru o anumită P

încărcare este redată grafic în figura 5a şi b.

Tasarea

Figura 4
Repartizarea încărcării verticale între suprafaţa
laterală şi vârful pilotului
1000
P (kN)

500 a)

0
0 5 10 15 20

1000

Pl
500
%P

b)

Pv

0
0 5 10 15 20

Figura 5
a) variaţia încărcării axiale ce provoacă o tasare s = 1cm în funcţie de lungimea pilotului (pilot cu
d = 30cm într-un nisip având γ = 17kN/m3 şi φ = 30º)
b) repartizarea încărcării P între vârf şi suprafaţa laterală pentru pilotul de la punctul a)
Document Curs Depa
Anul IV CFDP - UTCB de Geotehnică ş