1.

Domeniul ştiinţelor comportamentului aplicate în

sănătate. Importanţa şi rolul lor pentru formarea
medicului

Medicina comportamentală este domeniul inter disciplinar interesat de

dezvoltarea cunoştinţelor şi tehnicilor comportamentale care au relevanţă
pentru înţelegerea sănătăţii şi bolii, precum şi de aplicarea acestor cunoştinţe
şi tehnici pentru prevenţie, tratament şi reabilitare.
Psihologia medicala pune in centrul preocuparilor sale omul aflat sub
incidenta bolii, abordandu-l dintr-o perspectiva dinamica si comprehensiva in
istoria dezvoltiirii lui psiho-individuale si sociale, din care desprind
semnificatii esentiale, care-i permit orientarea realista asupra starii prezente si
perspectivelor sale. Ştiinţele comportamentului şi Ştiinţele sociale aplicate în
sănătate reprezintă o nouă încercare de integrare şi clarificare a tuturor
preocupărilor în legătură cu sănătatea şi boala din domeniul psihologiei, dar şi
al altor ştiinţe sociale, ca sociologia şi antropologia.
Aceste discipline de cercetare sunt divizate în cercetare de bază şi
cercetare clinică, în cadrul acestui curs interesează mai ales ramura de
cercetare clinică, care se referă la:
 Identificarea şi înţelegerea factorilor de risc şi factorilor
protectori de natură comportamentală şi socială implicaţi în
debutul şi evoluţia diverselor boli.
Ex. fumatul, practicile alimentare, alcoolul, exerciţiul fizic,
stresul, abuzul de medicamente şi utilizarea drogurilor social,
practicile culturale statutul socio-economic.

 Studiul efectelor stării fizice precare sau bolii asupra

funcţionării comportamentale şi sociale
Ex. adaptarea la durerea cronică, consecinţe ale bolii cronice
asupra statutului economic şi social, consecinţe emoţionale şi
sociale ale infecţiei cu HIV sau ale cancerului

 Evaluarea intervenţiilor comportamentale şi sociale menite să

trateze boli fizice sau mentale sau să amelioreze impactul
acestor boli asupra funcţionării comportamentale şi sociale.
 Ex. strategii psihologice de reducere a durerii, intervenţii în
stilul de viaţă pentru prevenţia primară şi secundară în
ateroscleroză, proceduri psihologice de creştere a complianţei
la tratament

 Intervenţii comportamentale şi sociale pentru promovarea

sănătăţii.
Ex. evaluarea programelor pentru scăderea incidenţei
fumatului la adolescenţi, programe pentru scăderea
sedentarismului la vârstnici, promovarea unei alimentaţii
sănătoase

Bolnavul
- apare ca element esential care trebuie înțeles atât prin prisma
suferintei și starii sale, cat și a situatiei lui deosebite,
- de aici decurge variabi1itatea infinita a comportamentului sau in
situația de boală si a aspectelor sale atitudinale.
- Studiul influenţei instituţiilor şi organizaţiilor asupra sănătăţii.
Exemple: analiza accesului diverselor categorii de populaţii la
serviciile de sănătate, eficienţa sistemului de sănătate (cost/eficienţă),
percepţia socială a sistemului de sănătate, relaţia între comportamentul
personalului medical şi complianţa la tratament.

Scopul ştiinţelor comportamentului în sensul interdisciplinar (aşa cum

sunt considerate ştiinţele comportamentului) este însuşirea şi trăirea de
către medic a conceptului de practicare a medicinei, în sensul de:
• prevenire a bolilor şi promovare a sănătăţii;
• identificare a factorilor psihocomportamentali în etiologic,
evoluţie şi tratamentul bolilor;
• creştere a calităţii vieţii, îmbunătăţirea îngrijirilor medicale şi în
ultimă instanţă a sistemului şi politicii în domeniul medical.

12. Descrieţi comportamentul în situaţii de stress

Stresul se exprimă, în esenţă, prin simptome fizice şi psihice
Simptome fizice:
- în circumstanţele calificate ca stresante, respiraţia se accelerează şi se
intensifică, pulsul se accelerează, tensiunea arterială creşte
 - Cele mai multe modificări fiziologice sunt imputabile activării a
două sisteme neuro-endocrine controlate şi activate de către
hipotalamus, sistemul nervos autonom (simpatic) şi hipofiza.
- în stres se produce şi "descărcarea" de endorfmă, care poate cauza
sau accentua gravitatea migrenelor.
- în stres se produce o diminuare a producţiei hormonilor sexuali, cu
diminuarea plăcerii, ejaculare precoce, absenţa orgasmului la femei,
etc.
- în stres există tulburări funcţionale care pot deveni organice, fapt ce-
1 ilustrăm în special prin repercursiunile cardiace, de la tahicardie,
stop cardiac mortal, la tulburări ale circulaţiei coronariene cu
manifestări ischemice dureroase sau embolie.
- Sunt supărătoare repercursiunile pe tubul digestiv (patologie
funcţională, apoi organică): balonări, greţuri, crampe, afectarea
apetitului (anorexie sau bulimie), senzaţie de gură uscată, diaree
şi/sau constipaţie (colon iritabil), ulcer gastric sau duodenal.
- Printre tulburările metabolice subliniem trei, ca foarte importante:
• Creşterea nivelului glicemiei, sursă energetică de scurtă durată, care
poate agrava un diabet zaharat preexistent sau poate favoriza instalarea
acestuia;
• Creşterea colesterolului în sânge, cu depunere pe pereţii vaselor
(ateroscleroză);
• Scăderea magneziemiei, martor foarte fidel din punct de vedere metabolic
al stresului şi care poate fi responsabil de: spasme musculare (pe
musculatura somatică sau viscerală), parestezii (amorţeli), furnicături,
ameţeli, etc.
Simptome psihice
Contrar reacţiilor date de stres pe plan fiziologic, fîziopatologic, care se
produc "automat", reacţiile în cadrul stresului psihic sunt dobândite şi
depind în marea lor majoritate de interpretările lumii şi percepţiile noastre
precum şi de facultăţile noastre de a reacţiona.
Efectele pe plan psihic (psihologic, cu posibilă nuanţă de psihiatrie, care
prin intensitate şi/sau cronicizare pot duce la boli psihice!) pot fi
sistematizate astfel:
Efecte cognitive
• Diminuarea atenţiei;
• "Om distrat";
• Deteriorarea memoriei;
• Viteza de reacţiei întârziată;
• Creşterea numărului de greşeli;
• Capacitatea slabă de a planifica şi a se organiza;
• Numeroase (şi în creştere !) erori în gândire, etc.

Efecte emoţionale
• Accentuarea tensiunilor fizice şi psihice;
•Apariţia şi/sau accentuarea hipocondriei;
• Modificarea trăsăturilor de personalitate; •Slăbirea convingerilor morale
şi emoţionale;
• Depresie şi sentimentul de disperare;
• Diminuarea stimei de sine, etc.

Efecte comportamentale generale

• Agravarea tulburărilor de vorbire;
• Diminuarea entuziasmului; •Absenteism;
• Tentaţia sau chiar recurgerea la droguri;
• Scăderea nivelului de energie;
• Somn perturbat;
• Comportament cinic faţă de alţii;
• Ignorarea informaţiilor noi;
• Comportament bizar;
•Ameninţare de suicid şi suicid;
•Accentuarea violenţei fizice şi verbale;
•Accentuarea agresivităţii;
•Tulburări de comportament, etc.