CURSUL 2

ANATOMIA CLINICA A EDENTATIEI PARTIALE

Campul protetic edentat partial cuprinde in componenta sa o

multitudine de elemente aflate intr-o stransa interdependenta morfologica,
functionala si clinica.
Elementele componente ale campului protetic sunt:
-unitatile odonto-parodontale
-creasta edentata acoperita de mucoperiost
-elementele morfologice periferice ale campului protetic, dar care vin in
contact cu piesa protetica (mucoasa jugala si labiala, limba, elementele
mobile de la periferia campului protetic).

Tabloul clinic al edentatiei partiale este compus dintr-un complex de

simptome subiective si obiective care afecteaza morfologia arcadelor dento-
alveolare, grevand si asupra morfologiei si functiei principalelor elemente
ale aparatului dento-maxilar.

Semne subiective:
1. fenomenul dureros:
 hiperestezia alveolara
 durerea fantoma
 sindromul de bont dureros
 durerea- componenta a sindromului disfunctional al aparatului dento-
maxilar
2. insuficienta functionala:
 insuficienta functionala masticatorie depinde de topografia si numarul de
unitati masticatorii desfiintate prin extractie.
 insuficienta functiei fizionomice depinde de topografia si amplitudinea
edentatiei de gradul de cultura al subiectului si de atitudinea anturajului
fata de infirmitatea respectiva
 insuficienta functiei fonetice (edentatia frontala induce des modificari )
 insuficieta functiei de deglutitie
 tulburari psihice
 insuficienta functiei de automentinere
Semne obiective

1. semne faciale
2. semne intraorale

1. Semne faciale
 Infundarea buzei superioare cu inversarea treptei labiale si
modificarea aspectului profilului (edentatia frontala)
 accentuarea treptei labiale (edentatia grupului frontal
mandibular)
 infundarea ambelor zone labiale (edentatiile paramediane)
 infundarea simetrica sau asimetrica a obrajilor (edentatia cl a I
si a II-a Kennedy)
 prabusirea ocluziei si micsorarea dimensiunii verticale a
etajului inferior (edentatii uniterminale, biterminale, intercalate
cu multe brese cu migrari dentare ce intereseaza ambele arcade
pierderea unui numar mare de stopuri ocluzale.
 modificarea relatiilor mandibulo-craniene, afectarea profilului
facial, modificari ale simetriei faciale si a proportiilor fetei
(edentatii intinse);
 se modifica si indicele facial

2.Semne intraorale

1. Spatiul protetic potential

Se defineste drept spatiul ce apare la nivelul arcadei dentare consecutiv
extractiei cu urmatoarele limite:
 mezial si distal: fetele proximale ale dintilor restanti
 ocluzal: planul de ocluzie sau suprafata ocluzala a arcadei antagoniste
sau suprafata ocluzala a dintilor limitrofi edentatiei in cazul absentei
dintilor antagonisti
 inferior: muchia crestei alveolare edentate

Parametrii spatiului protetic potential:

 inaltimea ( plan vertical)
 amplitudinea ( plan sagital)
 latimea (plan frontal)
Inaltimea spatiului protetic potential:
-se apreciaza pe baza distantei dintre limita inferioara (muchia crestei
edentate) si cea superioara (planul de ocluzie al arcadei antagoniste)
-inaltimea spatiului edentat poate fi marita sau micsorata

Inaltime marita 1. atrofii accentuate ale crestei

alveolare
2. extruzii sau egresii ale dintilor
limitrofi in conditiile absentei
dintilor antagonisti bresei
edentate
3. ocluzie deschisa (subocluzia
arcadei antagoniste)
Inaltime micsorata 1.abraziunea sau distructia
coronara a dintilor limitrofi bresei
edentate
2.subocluzia dintilor limitrofi
bresei edentate
3. egresiunea sau extruzia dintilor
antagonisti
-Amplitudinea spatiului protetic potential:
Se apreciaza ca fiind distanta dintre limitele meziala si distala ale spatiului protetic
potential
Amplitudine marita  migrari sau versii ale dintilor
limitrofi edentatiei catre dintii
vecini sau alte spatii edentate
 modificari de volum ale
substructurilor odontale prin
preparare sau distructie
coronara
Amplitudine micsorata  versii sau migrari corporeale
ale dintilor limitrofi spre bresa
edentata
 modificari de volum ale
dintilor limitrofi prin obturatii
debordante sau tratamente
protetice necorespunzatoare.
-Latimea spatiului protetic potential: Se apreciaza in urma trasarii limitelor
vestibulara si orala ale spatiului protetic potential. Se traseaza 2 planuri imaginare
tangente la fetele vestibulare si orale ale dintilor limitrofi sau prin tangentele la versantii
vestibulari si orali ai crestei edentate
Latime marita  inclinari vestibule-orale ale
dintilor limitrofi
 tratamente odontale sau
protetice necorespunzatoare pe
dintii limitrofi
 creste exostotice
Latime micsorata  rotatii in ax ale dintilor
limitrofi
 preparari ale dintilor limitrofi
 atrofia crestei alveolare

Elementele spatiului protetic potential

Creasta edentata este reprezentata de osul alveolar restant in urma

extractiilor dintilor afectati ai zonei respective delimitand spatial protetic
potential

Caracteristici:
 amplitudine
 inaltime
 latime
 muchie
 baza
 versanti
 forma pe sectiune
 profil
 orientare

Amplitudinea crestei edentate similara cu amplitudinea spatiului protetic

potential fiind marita sau micsorata.
Latimea crestei edentate se masoara intre planurile virtuale ce trec prin
versantii vestibulari si orali ai crestei edentate.
Inaltimea crestei edentate: se masoara prin distanta de la limita de
reflexive a mucoasei mobile la varful crestei si este in mod normal de 4-6
mm. Crestele inalte depasesc 6 mm iar cele joase se afla sub valoarea
minima.

Muchia crestei: de aspecte diferite:

 rotunjita
 ascutita
 concava
 convexa
 sau o suprafata in rezorbtiile accentuate.
 exostotice in plan vertical fie datorita suportului osos ( tuberozitate
plonjanta) sau datorita unei egresii a dintilor sau pe seama suportului
fibro-mucos.

Baza crestei:
 Larga
 Ingusta
 Influenteaza raportul si pozitia corpului de punte cu aceasta.

Versantii:
 orientare oblica
 usor convecsi
 cu convexitate accentuata
 caracter de exostoze
 concavi (datorita extractiilor laborioase) sau preexistentei afectarilor
parodontale)

Forma pe sectiune
 normal de triunghi cu baza spre osul maxilar/mandibular
 dar poate fi trapezoidal

Profilul crestei edentate

 Regulat sau neregulat (determinat de extractii fara regularizarea atenta

a suportului osos) sau extractii dentare efectuate in perioade diferite.
Orientarea crestei: poate fi ascendenta sau descendenta.
Sindromul de resorbtie si atrofie alveolara caracterizat prin creste cu
resorbtie accentuata chiar absente.
Cauze:
 Extractii intempestive
 Excesul de regularizare a septurilor osoase in extractiile alveolo-
plastice
 Hiper sau hiposolicitarea osului restant
 Patologia anterioara extractiei ( boala parodontala, osteite,
traumatisme, tumori)
 Tulburari ale metabolismului fosfocalcic.

Modificari ale elementelor odonto-parodontale limitrofe spatiului

protetic.
La nivelul arcadei afectate:
 Aria ocluzala intrerupta (fie edentatie fie pierderea punctului de
contact)
 Solicitarea dintilor restanti cu aparitia fenomenelor de abraziune de
diferite grade (0,1,2,3)
 Marginile incizale se transforma in suprafete
 Reducerea inaltimii dintilor laterali pana la planarea suprafetei
ocluzale

Dintii limitrofi bresei edentate

 Malpozitii cu expunerea altor suprafete decat cele normale desfiintand
punctul de contact cu dintii vecini perturband rapoartele ocluzale
statice si dinamice
 Migrarea dintilor antagonisti in plan vertical catre bresa edentata sub
forma de extruzii sau egresiuni

Patologia punctului de contact:

 Modificari de pozitie:- primare-malpozitii dentare isolate
-secundare –deplasarea punctului de contact
spre apical
 Modificari de forma-transformarea punctului de contact punctiform in
suprafata
 Desfacerea punctului de contact—sub actiunea fortelor ocluzale apar
2 mecanisme de desfacere temporara a punctului de contact :
1. au loc deplasari fiziologice ale dintilor
 2. apoi desfiintarea punctului de contact

Absenta punctului de contact poate fi primara (anomalii dentare isolate,

incongruenta dento-alveolara prin spatiere; secundara-leziuni odontale
coronare, edentatii etc.

Ambrazura cervicala. Punctele de contact delimiteaza ambrazurile

cervicale ce adapostesc papilele interdentare. Modificarea punctului de
contact are impact direct asupra starii de sanatate a papilei si implicit a
parodontiului marginal si de sustinere.
Contactul punctiform asigura:
-sectionarea eficienta a alimentelor
-protectia papilei interdentare
Patologic papilla sufera o trauma constanta prin compactarea alimentara si
drept rezultat aparitia fenomenelor de atrofie. Aspectul este de papila
sectionata sau gaura neagra interdentara. Ulterior se suprapune flora
microbiana cu aparitia fenomenelor inflamatorii –papilite, gingivite
marginale superficiale.

Arcada antagonista:
 Fenomene de abraziune leziuni odontale
 Pierderea contactelor dento-dentare
 Perturbarea planului de ocluzie.

Modificari parodontale:
 Limita superioara a gingiei marginale delimiteaza extremitatea apicala
a coroanei clinice. In diferite afectiuni parodontale apare migrarea
gingiei marginale catre apical fenomen numit: recesiune gingivala.

Evolutia si complicatiile edentatie partiale

Evolutie locala:
Suportul odontal (dintii stalpi):
 fenomene de compensare consecutiva modificarilor morfologice care
apar in urma suprasolicitarilor acestora;
-remodelarea prismelor de smalt si a straturilor de dentina
-scaderea pragului de sensibilitate pulpara
-abrazii de gradul I-II (uzura mecanica lenta prin suprasolicitare)
-leziuni carioase cronice
 Fenomene de decompensare:
- fragilitatea tesuturilor dure dentare
- afectarea integritatii camerei pulpare
- afectarea frecventa a vitalitatii pulpare.

 La nivelul parodontiului
-ingrosarea cementului datorita solicitatilor mecanice
-fibrele desmodontale cresc ca numar devin groase asigurand dintelui o
mai buna implantare
-lamina dura se ingroasa

Stadiile de decompensare:
 largirea spatiului periodontal
 subtierea fibrelor desmodontale
 distrugerea lor
 dintele se mobilizeaza
 lamina dura se subtiaza
 chiar intreruperea si disparitia ei.

La nivel gingival:
 congestie a mansonului epitelial
 afectarea integritatii insertiei epiteliale
 aparitia pungilor parodontale
 atrofia papilei interdentare a dintilor vecini

La nivelul suportului muco-osos:

Fenomenele compensatorii constau in :
-ingrosarea trabeculatiilor cu dispozitie regulata paralela cu muchia
crestei, compacta ingrosata, mucoasa acoperitoare ingrosata.

Fenomenele de decompensare:
-fenomene de atrofie si resorbtie lenta
-suportul fibromucos sufera aceleasi fenomene de atrofie concomitant cu
osul subiacent sau in rate neconcordante avand rezultat grade diferite de
rezilienta.

Tesuturile periferice regiunii edentate:

-afectate prin apropierea zonei ghirlandate de muchia crestei
Evolutia loco-regionala
Fenomene compensatorii:
-se manifesta lent afectand toate componentele: ATM, muschi, baza
osoasa).
 ATM:
-ingrosare a capsulei si ligamentelor articulare fara afectarea integritatii
lor
-instalarea unor fenomene lente de uzura la nivelor pantelor articulare
-interliniul articular mentinandu-se la dimensiuni variabile.
 La nivel muscular
-fenomene de hipertrofie a grupelor musculare dar cu o tonicitate
normala
-EMG nu inregistreaza modificari in traseele inregistrate.

 Structurile osoase:
-ingrosare a suprafetelor externe cu o orientare a trabeculatiilor uniform
pe directia liniilor de forta.

Fenomenele de decompensare constau in :

-capsula articulara fisurata
-afectarea meniscului (menisc perforat, plicaturat) dand nastere la
cracmente si crepitatii)
-fenomene de blocaj articular.
-subluxatii, luxatii
-fenomene dureroase consecutive
-ligamentele articulare devin laxe, subtiri
-suprafetele articulare denivelate

 Segmentul muscular
-oboseala musculara
-spasme
-hiper si hipotonie
-accentuarea hipertrofiei
-dureri
 La nivelul structurilor osoase:
-dezorganizarea arhitecturala a trabeculelor
-trabecule subtiri, intrerupte
-modificari ale compactei osoase
  Dinamica mandibulara perturbata ce poate avea consecinte nefaste
ducand la o dishomeostazie a aparatului dento-maxilar

Complicatiile sunt:
-locale
-loco-regionale
-generale

Complicatiile locale:
 Suportul dentar:
-fenomene de abrazie
-malpozitii dentare
-vestibulo-versii
-desfiintarea punctelor de contact
-deplasarea in evantai a grupului frontal
-modificarea morfologiei arcadelor dentare
-afectarea parametrilor ariilor ocluzale
-suprasolicitare parodontala
 Suportul muco-osos
-resorbtie si atrofie osoasa dar si a fibro-mucoasei de diferite grade.

Complicatiile loco-regionale

-destabilizarea completa a relatiilor cranio-mandibulare

-dishomeostazie avansata a aparatului dento-maxilar
-instalarea malpozitiilor consecutive edentatiilor
-malrelatii (de postura si centrice)

Complicatii generale
-la nivelul sistemului nervos
-digestiv
-complicatii psihice
-complicatii digestive

Complicatiile psihice:
-nevroze
-psihoze

Complicatiile digestive:
-afectata functia masticatorie
-gastrite
-ulcer
-tulburari de peristaltism intestinal
-modificarea secretiei pancreatice si biliare
-colite
-enteocolite
-cancer digestiv

Formele clinice ale edentatiei partiale

Edentatia partiala poate fi definita ca o absenta a unui dinte pana la 15
dinti de pe arcada. Absenta dintilor in diverse forme de edentatie creeaza
o multitudine de forme clinice ce variaza intre 65.000 pana la 200.000
Pentru clasificare s-au utilizat o diversitate de criterii.

Clasificarea Friedman
 Utilizeaza criteriul functional (adica functia pe care o indeplineste in
actul masticator segmental edentat si exista 3 clase:
 Clasa I –edentatiile care afecteaza incizia (zona anterioara)
 Clasa a II-a edentatiile care afecteaza triturarea cu varianta A si B
(delimitate de dinti restanti mezial si distal sau numai mezial)
 clasa a III-a care afecteaza incizia si triturarea

Clasificarea Osborne
-foloseste o clasificare terapeutica
-Clasa I –edentatiile care se trateaza cu aparate cu sprijin dento-
parodontal
-clasa a II-a edentatii ce se trateaza cu aparate cu sprijin muco-osos
-clasa a III-a edentatii ce se trateaza cu aparate cu sprijin mixt

Clasificarea Cummer
-foloseste drept criteriu de clasificare plasarea liniei care uneste crosetele
si in jurul careia apare miscarea de basculare a protezei-fulcrum line.
-clasa I- linia crosetelor este diagonala
Clasa a II-a linia crosetelor este transversala
Clasa a III-a linia crosetelor este plasata lateral
-clasa a IV linia crosetelor defineste un poligon

Clasificarea Kennedy
-foloseste criteriul topographic
-Clasa I edentatii bilaterale limitate mezial de dinti restanti

-clasa a II-a edentatiile unilaterale; limitate mezial de dinti restanti (doar

pe o singura hemiarcada)
-Clasa a III-a cuprinde edentatiile situate in zonele laterale ale arcadei
bresa este limitata mezial si distal de dinti restanti (uni sau bilateral)
-Clasa a IV-a cuprinde edentatiile din zona frontala a arcadei bresa fiind
limitata distal de dinti restanti; (de o parte si de alta a liniei mediene)
Orice bresa suplimentara se numeste modificare. Clasa de edentatie se va
defini dinspre distal. Denumirea bresei edentate o da edentatia cea mai
distala pozitionata. Celelalte brese se numesc modificari. Fiecare clasa de
edentatie are 4 modificari iar clasa a IV a nu are nici una.
Applegate completeaza aceasta clasificare cu 2 clase in care include
edentatiile subtotale.
Clasa a V-a in care dintii restanti sunt plasati in zona laterala
Clasa a VI –a in care dintii restanti sunt situati frontal.

Clasificarea Eugen Costa

-criteriul topographic
-enuntarea edentatiei se incepe de la maxilar dreapta si se termina la
mandibula in partea stanga
Dupa Costa exista:
-edentatie frontala: absenta unor incisivi sau canini
-edentatie laterala: lipsa dintilor din regiunea premolara si molara
-edentatie terminala: spatiul edentat delimitat numai mezial de dinti
-edentatie mixta pe arcada exista trei forme de brese: laterala, frontala,
terminala.
Exista sapte posibilitati de edentatie dintre care patru se formeaza la
grupul dentar lateral si 3 la grupul frontal.