ZONALITATEA BIO-PEDO-CLIMATICĂ

LOCALIZARE ZONA/TIPUL de CLIMĂ ASOCIAŢIA VEGETALĂ ASOCIAŢIA FAUNISTICĂ SOLURILE

-00-50 lat N şi S ECUATORIALĂ PĂDUREA ECUATORIALĂ
-bazinul Amazonului -un singur anotimp cald şi umed -este veşnic verde -animale de pădure: -Soluri lateritice-
-baz. Zair (Congo) -t0m/an 220 -230C -densitate mare a indivizilor pe unitatea de suprafaţă  Maimuţe antropoide: cimpanzeul, gorila, orangutanul; -au culoare roşie (datorită
-S pen. Malacca -diferenţe de t0relativ mici zi-noapte (deasă şi întunecoasă)  Maimuţe inferioare:cercopiteci, paviani, babuini, oxizilor şi hidroxizilor de
-insulele din S şi SE sau -cea mai mare diversitate de specii mandrili, maimuţa urlătoare etc. fier şi aluminiu);
Asiei de la un moment la altul al anului -stratificată pe 4-5 uneori 6 nivele (3-4 nivele de  Jaguarul, leneşul, pecari, okapi, capibara -sunt dure, ca o crustă;
-pp- bogate- 2000-3000l/m2/an coronament, strat arbustiv, strat ierbos) la care se  Şerpi: boa, pitonul, anaconda; -au fertilitate redusă;
-regim regulat, plouă zilnic adaugă plante agăţătoare şi epifite  Şopârle: cameleonul, iguana, crocodili
-bat calmele ecuatoriale -copacii au trunchiuri înalte, drepte, neramificate  Broaşte ţestoase, brotăcei;
sau puţin ramificate, netede şi lucioase; nu au inele de
 Păsări viu colorate: colibri, tucanul, papagali, pasărea
creştere
paradisului etc.
-frunzele sunt mari şi cărnoase, puţin crestate iar florile
 Insecte (numeroase specii): ţânţari (Anofel), muşte
sunt mici
(Ţe-ţe), păianjeni veninoşi (Văduva neagră) etc.
-nu există litieră (covor de frunze moarte)
-specii caracteristice:  La marginea pădurii: elefantul, rinocerul
 Palmierii: palmierul de ulei, bananierul,  hipopotami
indigotierul etc
 Arbori cu lemn preţios: mahonul, abanosul,
palisandrul, acajuu etc.
 Arborele de cauciuc, arborele de chinină, arborele
de cafea, arboraşul de cacao etc.
 Ficusul, liane, orhidee etc.
*-palmierul de cocos- specific ţărmurilor mlăştinoase;
*-mangrovele-specifice ţărmurilor mlăştinoase, supuse
ritmic inundaţiilor la flux; şi refluxului;
**JUNGLA= vegetaţie arborescentă secundară, instalată
după defrişarea pădurii ecuatoriale (iniţiale); este mai
scundă şi mai încâlcită.

-între 50-120 lat. în SUBECUATORIALĂ VEGETAŢIA DE SAVANĂ

ambele emisfere -două anotimpuri calde, diferenţiate  savana- parc (= savana propriu-zisă) este un covor de ierburi -mamifere bune alergătoare:  laterite
-Pod. Guyanelor pluviometric înalte (5-6m, ex. „iarba elefanţilor”) şi arbuşti, presărat cu arbori rari,  ierbivore: antilope, gazele, zebre, girafe,  soluri roşii şi galbene
-Pod. Braziliei -t0m/an: 220-280C izolaţi, rezistenţi la secetă; unii îşi pierd frunzele în sezonul secetos; bivolul african, rinocerul, hipopotamul, elefantul, de savană
-Regiunea Sudan -diferenţe de t0 relativ mici zi-noapte specii : baobabul (arborele de pâine al maimuţelor), salcâmul tropical facocerul etc.  cruste calcice
-Pod. Shaba, Lunda, şi vară-iarnă şi accacia (cu coroana în formă de umbrelă); tufişuri spinoase (scrub-  carnivore: leul, pantera, ghepardul, puma,  cruste de săruri
Katanga; vestul -pp- bogate: 2000-3000l/m2/an, Australia); vanilia, piperul, arborele de scorţişoară, de cuişoare, hiena, şacalul, tigrul etc. -toate au fertilitate redusă
Madagascarului uneori peste aceste valori nucşoara (Madagascar)  maimuţe inferioare sau medie nefiind prea
-Pod. Deccan -regim regulat-sezonier -în Am. de Sud: -cactuşi candelabru şi covor de ierburi discontinuu=  rozătoare potrivite pentru culturi
-nordul Australiei -bat: -calmele ecuatoriale savana Caatinga  păsări: struţul african, pasărea emu, marabu agricole
(vara→plouă) -covor de ierburi presărat cu copaci verzi tot timpul anului (berze), vulturi necrofagi, papagali etc.
-alizeele (iarna→secetă) datorită rădăcinilor foarte adânci, până la pânza freatică = Campo cerrado  reptile: şerpi veninoşi, şopârle
(în interiorul Braziliei)  broaşte
 savana cu păduri- galerii- de-a lungul râurilor; umiditatea fiind  numeroase insecte
** permanentă, cresc copaci din aceleaşi specii care formează pădurile
-t0m/an cresc uşor ecuatoriale.
-diferenţele de t0 între zi şi noapte  stepa semiaridă- face trecerea spre deşerturile tropicale: copacii
devin mai mari  cangurul, câinele dingo (Australia- la care se adaugă o
dispar treptat, ierburile devin mai scunde şi mai rare până dispar (în faună îmbogăţită în specii alohtone, ca de ex.
-pp m/an scad şi devin mai rare Africa de Sud se numeşte veld ) dromaderi, iepuri, mistreţi, vulpi europene, şoareci şi
şobolani etc)

1
-între120 şi 300 lat. în TROPICALĂ
ambele emisfere
= în deşerturi: a) tropicală- uscată
-Atacama(Am.de Sud) -un singur anotimp cald şi uscat
-Mojave (SUA) -t0m/an: 280-300C şi chiar peste
-Sonora (Mexic) -diferenţe de t0 zi-noapte mari (400-
-Sahara, Kalahari, 500C, de la 400-550C ziua la ≤00C
Namib (Africa) noaptea)
-Deşerturile arabe (Rub -pp- foarte reduse: ≤150-200 l/m2/an
al Khali, Marele Nefud -au regim neregulat cu secete
etc) prelungi şi frecvente
-deşerturile iraniene -au caracter torenţial
(Deşertul de Lut, -bat alizeele
Deşertul Registan etc)
-deşerturile australiene
(Gibson, Victoria,
Marele Deşert de Nisip
etc)
b) tropical- umedă
-în estul Americii -este asemănătoare cu clima
Centrale istmice şi ecuatorială;
America Centrală -un singur anotimp cald şi umed
insulară -t0m/an 220 -230C
-estul Podişului Braziliei -diferenţe de t0relativ mici zi-noapte
-Câmpia Mozambicului sau de la un moment la altul al
-estul Madagascarului anului
-estul Australiei -pp- bogate- 2000-3000l/m2/an
-regim neregulat, fără secete
-bat alizeele dinspre ocean
-are nuanţe musonice
-depăşeşte spre nord c) tropical- musonică
300 lat N. -două anotimpuri calde, diferenţiate
-în sudul şi sud-estul pluviometric
Asiei: pen. India, şi -t0m/an: 200-250C
versantul sudic al -diferenţe de t0 relativ mici zi-noapte
Munţilor Himalaya, pen. şi vară-iarnă (50-70C)
Indochina, sudul şi estul -pp-foarte bogate: 5000-
Chinei, sudul arh. 6000l/m2/an, uneori peste aceste
Japonez valori (Assam 12000 l)
-regim regulat-sezonier
-bat: musonii (vara dinspre ocean
aducând ploi bogate, iarna dinspre
continent determinând secete)
VEGETAŢIA DE
deşert tropical -animale cu diverse adaptări la uscăciune:
-vegetaţie sărăcăcioasă, rară, cu diferite adaptări la uscăciune (xerofilă):  cămila cu o cocoaşă (dromaderul) Solurile sunt slab
 smocuri rare de ierburi păioase (Stipa) şi ierburi xerofile;  struţul evoluate, cu fertilitate
 specii de cătină (Tamarix)  ursuleţul Koala (marsupial) foarte redusă;
 tufişuri ţepoase de Carnegia şi Opuntia  iepurele cu coadă -soluri galbene şi cenuşii
 plante lipsite de foliaj (cactuşi)  şobolanul-cangur de deşert
 eucalipţi (în Australia)  şoarecele de deşert -soluri nisipoase
** vegetaţia de oază – în jurul surselor de apă -soluri stâncoase
 coiotul
 curmali, bananieri, citrice (scoarţe de alterare)
 gazela de deşert
-cruste calcice sau salice
 tufişuri ţepoase cu frunze lucioase şi ceroase  vulpea cu urechi lungi
(patina deşertului)
 ierburi  păsări
(posibilităţi limitate de irigare)  broasca de deşert
- pe munţi (Tassili, Ahagar, Tibesti), datorită precipitaţiilor ceva mai  scorpionul
bogate şi umezelii solului, vegetaţia este asemănătoare celei de stepă  şarpele cu clopoţei
semiaridă  diverşi şerpi şi şopârle
pădure tropicală-umedă
-este veşnic verde -animale de pădure:
-densitate mare a indivizilor pe unitatea de suprafaţă  Maimuţe inferioare:cercopiteci, paviani, babuini, -Soluri lateritice-
(deasă şi întunecoasă) lemurieni (Mdagascar) -au culoare roşie (datorită
-cea mai mare diversitate de specii  Şerpi: boa, pitonul, anaconda; oxizilor şi hidroxizilor de
-stratificată pe 4-5 uneori 6 nivele (3-4 nivele de  Şopârle: cameleonul, iguana, crocodili fier şi aluminiu);
coronament, strat arbustiv, strat ierbos) la care se  Broaşte ţestoase, brotăcei; -sunt dure, ca o crustă;
adaugă plante agăţătoare şi epifite  Păsări viu colorate: colibri şi tucanul (Am. de S), -au fertilitate redusă;
-copacii au trunchiuri înalte, drepte, neramificate papagali, pasărea paradisului şi pasărea liră (în Australia)
sau puţin ramificate, netede şi lucioase; nu au inele de etc.
creştere  Insecte (numeroase specii): ţânţari (Anofel), muşte
-din cauza vânturilor, trunchiurle copacilor au contraforţi (Ţe-ţe), păianjeni veninoşi (Văduva neagră) etc.
-frunzele sunt mari şi cărnoase, puţin crestate iar florile
 La marginea pădurii: elefantul, rinocerul
sunt mici
hipopotami
-nu există litieră (covor de frunze moarte)
-specii caracteristice:
 Palmierii: palmierul de ulei, bananierul,
indigotierul etc
 Arbori cu lemn preţios: mahonul, abanosul,
palisandrul, acajuu etc.
 Arborele de cauciuc, arborele de chinină, arborele
de cafea, arboraşul de cacao etc.
 Ficusul, liane, orhidee etc.
pădure musonică -este bogată şi diversă:
-este mai deschisă, mai puţin umbroasă  maimuţe antropoide (gibonul, orangutanul) şi
-arborii sunt mai puţin înalţi (doar 15-30m), au trunchiuri mai masive, inferioare (galopitecul, macacul etc)
ramificaţia începe mai de jos  ursul panda
-frunzele cad în sezonul secetos şi se produce înflorirea arborilor  elefantul indian, rinocerul indian
-trunchiurile sunt acoperite cu scoarţă aspră şi au inele de creştere  tapirul
-lianele şi epifitele sunt mai puţine  veveriţa zburătoare
-arborii mici şi arbuştii foarte deşi dau un aspect de junglă  tigrul, pantera, lupul, vulpea
-specii de copaci: teckul („arborele de fier”), santalul (cu lemn violaceu şi
 papagali, păunul, păsări răpitoare
parfumat), palmieri; bambusuletc.
 cobra şi alţi şerpi (pitonul, şarpele auriu)
-pădurea este întreruptă pe alocuri de porţiuni de savană
 şopârle
 insecte
2
-între 30-40 lat. în SUBTROPICALĂ
ambele emisfere a) umedă
-S arh. Japonez şi E -este asemănătoare climei tropicale-
Chinei (cu nuanţe umede. Diferenţele apar sub
musonice) aspectul temperaturilor- care sunt
-N Noii Zelande ceva mai reduse decât la latitudini
tropicale şi cu diferenţe sesizabile
între vară şi iarnă;
-este zona de formare a alizeelor şi
vânturilor de vest.
-California b) continentală (mediteraneană)
-Chile -două anotimpuri diferenţiate termic
-bazinul Mării (vara caniculară şi secetoasă şi iarna
Mediterane: Europa răcoroasă/ blândă şi ploioasă)
sudică, ţărmurile Asiei -t0 m/an: 150-170 C cu diferenţe de la
Mici şi Orientului vară la iarnă de peste 150 C
Apropiat, nordul Africii; -precipitaţii echilibrate cantitativ, cu
-Sudul Africii, SE şi SV regim neregulat- mai mult iarna;
Australiei apar ninsorile (dar sunt rare şi de
scurtă durată)
-este zona de formare (divergenţă) a
alizeelor şi vânturilor de vest
*există şi o variantă deşertică,
asemănătoare mai mult cu clima
temperat- continentală excesivă.
-între 400-600 lat în TEMPERATĂ
ambele emisfere a) oceanică
-vestul Americii de Nord -patru anotimpuri diferenţiate termic
şi zona Marilor Lacuri -t0 m/an: 50-150 C, iar diferenţele
-coasta de vest a dintre vară şi iarnă sunt relativ
Americii de Sud reduse
-Europa Vestică -precipitaţii bogate: >1000 l/m2/an,
-Extremul Orient mixrte, cu regim neregulat fără
(bazinul Amurului), N secete
Japoniei -bat vânturile de vest
-S Noii Zeelande şi
Tasmania
b) continentală
-în interiorul -patru anotimpuri diferenţiate termic
continentelor: -t0 m/an: 50-150 C, iar diferenţele
Platoul Preriilor (Am. de dintre vară şi iarnă cresc spre
N), Patagonia (Am de S), interiorul continentului o dată cu
Europa estică, Asia scăderea precipitaţiilor (>250C)
centrală -precipitaţiile scad treptat spre
interiorul continentului, ajungând la
600-500 l/m2/an, mixrte, cu regim
neregulat cu secete a căror durată şi
frecvenţă creşte spre interiorul
continentului
-bat vânturi locale
VEGETAŢIE
de pădure subtropicală umedă
-este asemănătoare pădurii tropicale umede deoarece unele specii îşi extind -unele maimuţe, păsări viu colorate, reptile, insecte -vezi solurile lateritice
arealul subtropical, pe alocuri şi în regiuni cu precipitaţii mai reduse:
eucaliptul (Australia), arborele de lalele, arborele de camfor, magnolia
(China), pini, stejari etc.
mediteraneană
-în prezent este masiv înlocuită de o vegetaţie secundară, diferită de cea -în Europa şi V Asiei: şopârle, şerpi (vipere), broasca -soluri roşii subtropicale
iniţială şi de cea plantată de om; ţestoasă de uscat, scorpionul, muflonul etc. (crasnoziomuri) şi soluri
-pădurile mediteraneene iniţiale erau formate din arbori veşnic verzi, cu -în Africa de N: magotul (maimuţa de stâncă), şacali, galbene subtropicale
frunze tari: stejarul verde, stejarul de plută, pinul de Alep, cedrul de Liban, hiene, antilope (jeltoziomuri) cu fertilitate
pinul de piatră, măslinul sălbatic etc. Actualmente arealul lor este foarte -în Autralia: ursuleţul Koala,veveriţa zburătoare, şerpi medie şi redusă
restrâns. veninoşi, insecte (păianjeni veninoşi) -pe calcare apare „terra
-în Australia mai apar: eucaliptul, accacia, salcâmul etc. rosa”- sol bogat în oxizi şi
-datorită defrişărilor seculare, locul pădurilor a fost luat de tufărişuri dense, hidroxizi de fier şi
ţepoase, cu frunze lucioase şi ceroase: „maquis” –pe calcare(Europa), aluminiu
„chaparral”-pe roci silicioase (California);
-alte tufişuri: fistic, mirt, leandru, iarba neagră, dafinul (laurul), roşcovul,
stejarul de stâncă; * cimbrul, levănţica, rozmarinul.
- în E Chinei: magnolia, arborele de lalele, arborele de camfor, chiparosul
etc.
pădurea de foioase cu frunze căzătoare
-copaci nu prea înalţi (15-30m), puternic ramificaţi. -cerbul, căprioara, mistreţul, iepurele, bursucul, veveriţa; -soluri cenuşii şi brun-
-trunchiurile sunt acoperite cu scoarţă şi au inele de creştere. -vulpea, lupul, pisica sălbatică, râsul, ursul brun, ursul roşcate de pădure
-frunzele sunt late şi cad în sezonul rece. negru, jderul, dihorul, ratonul, puma; (argiloiluviale), cu
-pădurile sunt mai omogene, lemnul este uşor (pluteşte)→sunt uşor de -şoimul de pădure, corbul, bufniţa, cucuveaua, păsărele fertilitate bună
exploatat. cântătoare: cucul, privighetoarea, mierla, turturica, -soluri cambice brune şi
-nefiind foarte întunecoase, există covor arbustiv şi ierbos pupăza, cinteza, pitulicea etc. brune-acide de pădure, cu
-există litieră (covor de frunze moarte). -reptile, insecte; fertilitate medie.
-specii: -stejar– mai ales in Europa, dar pe spaţii întinse apar şi alte specii
în amestec (frasin, ulm, tei, carpen, paltin, platan etc.)
-fag– formează păduri mai omogene; având pretenţii mai mari de
umiditate, apare în regiunile cu precipitaţii bogate.
-arţar– formează păduri în zona Marilor Lacuri.
-mesteacăn– în regiunile mai reci.
-Sequoia gigantea– în V Americii de Nord
stepa temperată
-o asociaţie de ierburi scunde, predominant păioase, care se usucă spre -rozătoare: iepurele de câmp, popândăul, hârciogul, -solurile cele mai fertile:
sfârşitul verii; şoarecele de câmp; fac parte din categoria
-în Am. de N= ”preerie”; -coiotul, vulpea; celor cernoziomice şi a
-în Am. de S= ”pampas”; -bizonul, calul sălbatic (mustangul şi tarpanul); solurilor bălane şi cenuşii
-ierburi: Stipa, colilia, iarba vântului etc. -pisica pampasului, struţul nandu; de stepă (clasa molisoluri)
-tufişuri de măceş şi porumbar; -dropia, prepeliţa, potârnichea, ciocârlia; -necesită irigaţii.
-scaieţi (ciulini);
-copaci izolaţi: măr şi păr pădureţi;
*trecerea între pădurile de foioase şi stepa temperată se realizează printr-o
fâşie de amestec numită silvostepă.
3
 c) continental excesivă (aridă)
-în Asia la est de M. -patru anotimpuri diferenţiate termic
Caspică:Câmpia -t0 m/an: 50-150 C, iar diferenţele
Turanului, Kâzâlkum, termice sunt mari atât între vară şi
Karakum, Ustiurt, iarnă cât şi de la zi la noapte
Junggar, Betpak-Dala, -precipitaţii reduse: <250 l/m2/an,
Gobi mixrte, cu regim neregulat cu
-între şirurile de munţi seceteîndelungate şi frecvente
din America de Nord: -bat vânturi locale
Nevada, Utah,
d) temperat rece
-500-600-700 lat. în -patru anotimpuri, dar sezonul rece
ambele emisfere se prelungeşte în detrimentul
-Canada, Alaska, Europa sezonului cald
de NE, Asia de Nord (de -t0 m/an: 00-50 C, minime termice
la Mţii. Ural până la Oc. foarte coborâte, diferenţe de
Pacific) temperatură relativ mari între vară şi
iarnă
-precipitaţii relativ reduse, mai mult
solide, cu regim neregulat
-bat vânturi reci dinspre Polul Nord
-600-700 lat. în ambele SUBPOLARĂ
emisfere -două anotimpuri: iarna lungă şi
-ţărmurile nordice ale aspră (9-10 luni) şi vara scurtă şi
Am. de N, Europei şi răcoroasă (2-3 luni);
Asiei, Pen. Labrador, -t0m/an: <00C;
Pen. Kamceatka, ţărmul -minimele termice cele mai coborâte
0
SV al Groenlandei, (-70 C Verhoiansk- Oimeakon);
Islanda, Ţara de Foc, -îngheţul se poate produce şi vara;
Pen. Graham, unele -pp -reduse, mai mult solide;
insule din jurul -regim neregulat;
Antarcticii. -vânturi: zona de convergenţă a
vânturilor polare cu cele de vest.
-700-900 lat. în ambele POLARĂ
emisfere -un singur anotimp: iarna;
-Groenlanda; -t0m/an: accentuat negativă;
-unele insule din Oc. -pp. -foarte reduse
Arctic; -regim neregulat
-Antarctica; -bat vânturile polare;
-se formează gheţari.
-în munţii înalţi. ETAJATĂ
-etajele bio-pedo-climatice repetă în mod asemănător zonalitatea bio- pedo- climatică, dar lipsesc climatele aride (uscate).
-succesiunea etajelor începe de la poale cu tipul bio-pedo-climatic specific zonei/ zonelor în care se află masivul muntos;
-numărul etajelor este condiţionat de latitudine şi de altitudinea unităţii de relief;
-de asemenea, caracteristicile bio-pedo- climatice vor fi condiţionate/ determinate de unele caracteristici zonale specifice latitudinii şi regiunii în care se află masivul muntos
vegetaţie de deşert temperat
-pajişti sărace şi discontinui: pelin, plante cu bulbi, smocuri de ierburi -calul sălbatic, cămila bactriană, antilopa saiga, măgarul -soluri brune, de
păioase, cactuşi şi agave (în Am. de N) sălbatic, popândăul, pisica-de-barcană; semipustiu;
-esenţele lemnoase sunt rare: saxaul (arbust care fixează nisipul). -rozătoare; -soluri brune-cenuşii de
-coiotul, sconcsul; pustiu;
-şerpi (crotalul), scorpionul; -au fertilitate redusă.
pădurea de conifere (răşinoase)- veşnic verde
-în Asia= ”taiga”; -cerbul, elanul, castorul; -soluri podzolice, acide,
-este omogenă şi întunecoasă; -ursul brun, ursul negru, ursul grizli, vulpea comună, cu fertilitate scăzută;
-este formată din arbori cu trunchiuri drepte, care au inele de creştere; vulpea argintie, lupul, samurul, zibelina; -apare solul îngheţat
-lemnul este uşor şi rezistent; -păsări răpitoare; forfecuţa etc. permanent, numit
-crengile sunt dispuse inelar; „permafrost” sau
-frunzele sunt aciculare şu ceroase; „pergelisol”, a cărui
-răşinoasele sunt bogate în „răşini şi tananţi”, care dau un miros specific; grosime creşte spre N,
-covorul ierbos şi cel arbustiv sunt slab reprezentate; spre tundră.
-specii: molid (în regiunile mai secetoase), brad (în regiunile cu precipitaţii
mai bogate), pin, zadă (mai ales în Siberia de V);
-pădurea nord-canadiană: molidul alb, bradul de balsam, pinul galben,
bradul Douglas, mesteacănul, plopul canadian, Sequoia gigantea etc.
VEGETAŢIA DE TUNDRĂ (STEPA RECE)
-este o asociaţie ierboasă formată din plante adaptate la frig: au ciclu scurt -renul, boul moscat, iepurele polar, marmota, caribul; -solurile sunt permanent
de vegetaţie, flori viu colorate şi puternic mirositoare, au formă de perniţă -vulpea polară, vulpea argintie, ursul polar, lupul; îngheţate (până la 500-600
pentru a crea un strat de aer termoizolator împotriva îngheţării rădăcinii; - potârnichea polară, albatrosul; m adâncime);
-predomină muşchii şi lichenii; -pe ţărmuri: foci, morse, pinguini. -în scurta vară subpolară,
-mlaştini ierboase; *numeroase păsări vin aici pentru cuibărit în timpul se dezgheaţă la suprafaţă,
*trecerea de la taiga la tundră se realizează printr-o fâşie de amestec scurtei veri subpolare: raţe şi gâşte sălbatice, cormorani devenind mlăştinoase
numita silvotundră (tundra presărată cu arbori pitici de tipul etc. (molisol);
measteacănului pitic şi salciei pitice). -au fertilitate redusă:
soluri mlăştinoase-
turboase, soluri poligonale
etc.
VEGETAŢIA DE DEŞERT POLAR
-e formată predominant din alge microscopice: „planctonul gheţarilor”; -în interiorul suprafeţelor glaciare nu există animale;
-la marginea gheţarilor pot apărea muşchi, licheni, unele ierburi. -la marginea gheţarilor, pe ţărmuri: ursul polar, pinguin,
foci, morse etc
-