Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Tehnologia de Executie A Zidariei Cu Piatra Naturala PDF
Tehnologia de Executie A Zidariei Cu Piatra Naturala PDF
Tehnologia de Executie a
Zidariei cu Piatra Naturala
ARGUMENT
1
CAP. I. ALCATUIREA SI TEHNOLOGIA DE EXECUTIE A ZIDARIEI DIN PIATRA
NATURALA
Dupa forma si dimensiunile pietrelor si dupa modul de asezare in zidarie, se pot executa
zidarii: din piatra bruta, din piatra cioplita, din piatra lucrata, mixte.
Aceste zidarii se alcatuiesc din piatra de cariera sau bolovani de rau in forme neregulate,
asa cum se scot din cariera sau din rau. Pietrele se cioplesc usor cu ciocanul, pentru a se putea
aseza cat mai bine in zidarie, indepartandu-se partile pamantoase moi sau fisurate.
Grosimea zidariilor portante va fi de cel putin 60 cm, cand se executa din piatra bruta
sparta neregulat sau bolovani de rau si de cel putin 50 cm pentru cele din piatra bruta cu doua
fete plane si paralele; mortarul intrebuintat va fi de var si ciment, cel putin de marca 10.
Dupa modul si felul de asezare a pietrelor, zidariile din piatra bruta pot fi cu rosturi
orizontale sau de forma poligonala.
La zidaria din piatra bruta cu mortar, cu rosturi orizontale (fig. XIII. 1, a) rosturile au 2-5
cm grosime, iar pentru o buna legatura este necesar ca cel putin la fiecare 2 m inaltime sa se
introduca un rand sau doua de pietre cu forme regulate, cu rosturi orizontale (fig. XIII. 1, b).
Pietrele din acelasi rand se aleg astfel ca sa aiba toate aceeasi inaltime. Randurile
continand pietre cu coada mai lunga trebuie sa alterneze cu randuri continand pietre cu coada
mai scurta, iar rosturile verticale trebuie sa fie tesute.
2
Fig. XIII. 1. Zidarie din piatra bruta:
Pietrele de la muchii si colturi se aleg si se cioplesc ca sa prezinte doua fete mai plane la
echer (fig. XIII. 1, c); rosturile orizontale pe fetele vazute trebuie sa aiba adancimea de 10-15
mm.
Inainte de a fi asezate in opera, blocurile se curata si se uda cu apa, pentru o mai buna
aderenta a mortarului. Primul strat al zidariei se executa din pietre cat mai mari si de forme
regulate.Peste el se asterne un strat de mortar plastic, in care se aseaza apoi blocurile de piatra ale
randului urmator, urmarind teserea rosturilor si legatura lor in toata grosimea zidariei. Pentru
aceasta este bine sa se aseze mai intai pietrele in uscat, gasindu-le pozitia cea mai buna de
legatura in randurile inferioare. Dupa aceea se intinde stratul de mortar si se aseaza din nou
pietrele. Executia incepe cu randurile exterioare; spatiile mai mari dintre pietre se umplu cu
piatra sparta, iar rosturile se umplu cu mortar. Blocurile se indeasa apoi prin batere usoara cu
maiul.
3
Peste fiecare rand de blocuri se aseaza, cu ajutorul mistriei, un strat de mortar, iar apoi
randul urmator de blocuri.
Zidaria din piatra bruta se executa de catre o formatie de lucru alcatuita dintr-un muncitor
calificat (zidar), care traseaza, intinde sfoara si aseaza randurile din exterior si un ajutor care
intinde mortarul cu canciocul si executa randurile de umplutura din interior.
Aceasta zidarie se excuta numai din piatra. Pietrele au fata vazuta cu muchiile de cel
putin 15 cm, iar muchia cea mai lunga nu trebuie sa depaseasca cu mai mult de 1½ dimensiunea
celei mai mici.
Fata vazuta a pietrelor trebuie sa fie o figura cu unghiuri iesinde, care sa se adapteze cat
mai bine unghiului intrand format de doua pietre alaturate. Se va evita pe cat posibil completarea
cu bucati de piatra.
Pietrele se aseaza astfel ca in nici un punct sa nu se intalneasca mai mult de trei rosturi,
iar rosturile sa nu fie dintr-o linie continua verticala.
Aceste zidarii se utilizeaza la aceleasi elemente de constructie ca si zidaria din piatra
bruta, insa numai in elevatiile constructiilor.
Pentru realizarea legaturii, pietrele suprapuse alterneaza (una cu coada lunga, una cu
coada scurta). Pietrele cu cozile scurte au lungimea de cel putin 25 cm, iar cele cu cozi lungi de
cel putin 35 cm.
Fata vazuta a zidariei se finiseaza prin umplerea rosturilor cu mortar sau se rostuieste
(fig. XIII. 1, d).
Aceasta zidarie este alcatuita din pietre de cariera care in prealabil au fost cioplite.
Fata vazuta este cioplita din gros, cu muchiile vii cat mai paralele. Pe fetele laterale,
blocurile sunt cioplite din ciocan, la echer, pe 3-7 cm, pentru a putea fi asezate in bune conditii in
zidarie.
4
Fig. XIII. 2. Zidarie din piatra cioplita si din piatra prelucrata:
5
La zidaria din piatra cioplita, prevazuta cu o singura fata vazuta, se executa din piatra
cioplita numai paramentul, iar spatele din piatra bruta (fig. XIII. 2, a); in cazul a doua fete
vazute, asigurandu-se ca in acelasi rand, la o coada scurta pe o fata sa corespunda o coada lunga
pe fata opusa (fig. XIII. 2, b).
Zidariile din piatra cioplita sunt intrebuintate la acelasi fel de lucrari ca si cele din piatra
bruta.
Se mai poate executa zidaria de piatra cioplita astfel incat unele pietre din fata vazuta sa
fie asezate pe latura mica, avand atat rosturile orizontale, cat si cele verticale intrerupte. Rosturile
pot coincide pe inaltimea a cel mult doua randuri, iar la fiecare 2 m inaltime un rost orizontal se
executa continuu. Acest tip de zidarie se numeste zidarie moderna (fig. XIII. 2, c). Blocurile se
aseaza mai intai in uscat dupa care sunt ridicate si se intinde stratul de mortar si in el se aseaza
din nou blocurile, indesandu-le cu lovituri de ciocan pana ce mortarul iese din rosturi. Se asterne
stratul de mortar pentru umplerea rosturilor verticale si formarea rostului orizontal si se continua
operatia de zidire, dupa ce stratul orizontal a fost nivelat cu dreptarul, urmandu-se teserea
rosturilor verticale.
Aceasta zidarie este alcatuita din pietre de cariera, prelucrate in forme regulate; fata
vazuta se prelucreaza inainte de punerea blocurilor in opera.
Pietrele nu trebuie sa aiba defecte (gauri, crapaturi, vine, incluziuni de argila sau de oxid
de fier etc.) si trebuie sa prezinte o fata curata.
Dupa modul de prelucrare a blocurilor si dupa felul de asezare a pietrelor, zidariile din
piatra lucrata pot fi alcatuite din moloane, din piatra cu aspect de mozaic (poligonale) si din
piatra de talie.
Aceste zidarii sunt alcatuite din moloane lucrate avand o fata dreptunghiulara lucrata
regulat (paramentul).
Cele 4 fete laterale sunt lucrate regulat la echer pe o adancime de 3-7 cm, iar
dimensiunile lor trebuie astfel alese incat blocurile sa poata fi manipulate de un singur om.
6
In raport cu dimensiunile si locul pe care-l ocupa intr-o constructie, moloanele pot fi:
● obisnuite sau cu coada scurta, cu o singura fata vazuta;
● butise cu coada lunga, cu o singura fata vazuta;
● curmezisuri, avand coada cat grosimea zidului si doua fete vazute, care strabat complet zidul.
Grosimea rosturilor in fata vazuta este de 1-1,5 cm.
Zidurile din moloane pot avea ambele fete vazute lucrate sau numai o fata lucrata curat si
cealalta lucrata brut.
Fata vazuta se prelucreaza spituita din gros, spituita fin, buceardata, raschetata, frecata
etc., prelucrandu-se toata suprafata pietrei, cu chenar sau cu bosaje, conform proiectului. Aceste
zidarii se intrebuinteaza la cladiri mai importante, insa numai in elevatie (fig. XIII. 2, d).
Aceste zidarii sunt alcatuite din blocuri avand aceleasi caracteristici ca si moloanele; se
lucreaza in acelasi mod cu deosebirea ca fata vazuta este poligonala in loc sa fie dreptunghiulara.
Zidariile trebuie sa indeplineasca aceleasi conditii de alcatuire ca si zidaria de moloane
regulate si in plus a celor pentru zidaria din piatra bruta poligonala (opus incertum).
Fata vazuta va fi alcatuita din pietre care au in parament forme poligonale cat mai
regulate, fiecare piatra adaptandu-se exact la unghiul intrand format de pietrele pe care ea se
reazema (fig. XIII. 2, e).
Aceste zidarii sunt alcatuite din blocuri de forma regulata, avand diferite grade de
prelucrare, impuse de prevederile proiectului si de distinatia constructiei la care se folosesc.
Pietrele sunt prelucrate pe patru fete (cele laterale), cinci fete (cele laterale si fata vazuta)
sau sase fete.
Pe fetele laterale, pietrele sunt lucrate cu dalta cu varf (spitul) sau cu ciocanul dintat
(bucearda); fata vazuta poate fi lucrata din gros, in bosaje, spituita, buciardata sau cu dalta si apoi
slefuita, lustruita etc.
Blocurile cu cel putin o dimensiune de 0,70 m, trebuie sa fie taiate cat se poate de exact ,
conform cu detaliile si profilele date in proiectul lucrarii, sa aiba muchiile vii si intregi, lipsite de
orice crapaturi.
Apareiajul acestor zidarii va fi cel stabilit prin proiect; in orice caz, la tesere se vor
respecta regulile de legatura obisnuite la orice zidarie.
Pentru o buna legatura transversala a zidurilor se vor prevedea butisele1, avand coada de
1,5 ori mai mare decat a blocurilor obisnuite 2, si curmezisurile 3 cu coada egala cu grosimea
zidului (fig. XIII. 2, f).
Grosimea rosturilor va fi de 2-5 mm; se va folosi mortar cu ciment, cel putin de marca
25.
7
Blocurile din piatra lucrata se aseaza initial pe pene din lemn sau metalice, care se scot
numai dupa ce mortarul s-a intarit. In unele cazuri, penele raman inglobate in stratul de mortar.
Mortarul, in stare fluida, se toarna in rosturi pe la partea superioara sau direct, prin ridicarea
blocurilor asezate initial in uscat. Rosturile vizibile se rostuiesc iar fetele vazute se prelucreaza in
diferite moduri. Urmele de mortar de pe fetele vazute se indeparteaza prin curatire cu o solutie de
5 – 10% acid sulfuric, iar dupa aceea cu apa sub presiune.
Comportarea zidariei realizate din pietre cu forme regulate sau neregulate (fie ca sunt din
piatra bruta sau prelucrata, din caramida arsa, blocuri ceramice sau înlocuitori), ca un tot monolit
sub actiunea încarcarilor exterioare se datoreaza dpe de o parte modului de tesere a rosturilor, pe
de alta mortarului ca material de legatura.
În zidaria de caramida arsa caramizile se aseaza unele lânga altele formând rânduri de
caramizi, astfel ca zidaria este alcatuita dintr-un numar de rânduri de caramizi suprapuse pe
înaltime.
Zidaria se executa din caramizi legate cu mortar, iar caramida pusa în opera se aseaza de
obicei pe lat. Uneori, la ziduri despartitoare foarte subtiri, se aseaza pe muchie (sau cant).
Caramida asezata cu fata lunga în lungul zidului se numeste caramida asezata pe lung, iar
rândul format astfel se numeste rând în lung sau din lunguri. Daca însa caramizile se aseaza cu
muchia scurta în lungul zidului, atunci acestea se numesc caramizi asezate pe lat sau în curmezis,
ia rândul astfel format se numeste rând în cap sau din curmezisuri (fig. XI.1).
8
Grosimea peretilor se executa în multiplu de ½ sau de o caramida, respectiv ½; 1; 1½,
mai rar 2 ; 2½ ; 3 caramizi.
În grosime, zidaria este formata din siruri de caramizi asezate în functie de tipul si
grosimea zidariei. Astfel :
Blocurile sau caramitzile care alcatuiesc zidaria sunt legate între ele cu mortar asezat în
rosturi orizontale si verticale. Sirurile de caramizi împreuna cu rosturile orizontale adiacente
formeaza asizele.
9
Rosturile zidariei se umplu cu mortar. Dupa pozitie, se deosebesc :
- rostul orizontal sau patul, care separa unul de altul rândurile de zidarie ;
- rostul vertical longitudinal care merge de-a lungul peretelui si desparte zidaria în siruri ;
- rostul vertical transversal, care intersecteaza peretele pe directia transversala si repara
pe aceasta directie caramizile din fiecare rând.
Legatura zidariei se realizeaza prin alternarea succesiva a rândurilor de pietre (brute sau
prelucrate, caramizi arse, blocuri ceramice sau înlocuitori), puse în lung si de-a curmezisul, sau a
rândurilor mixte din pietre asezate în aceeasi sectiune orizontala în lung si de-a curmezisul, însa
diferit de la un rând la altul (fig. XI.2).
10
2. CELE TREI REGULI DE BAZA PENTRU EXECUTAREA ZIDARIEI
Zidaria fiind executata din blocuri mari sau mici, acestea trebuie sa fie astfel dispuse,
încât, dupa ce sunt legate între ele cu ortar, sa lucreze ca un masiv monolit.
Când blocul superior reazema în doua puncte pe un bloc situat dedesubt, atunci sub
actiunea fortei P blocul de deasupra va fi supus la încovoiere si în consecinta poate sa se rupa.
Când însa blocul superior se va rezema pe cel de dedesubt pe toata suprafata lui inferioara, atunci
sub actiunea fortei P piatra de deasupra va fi numai comprimata, solicitare la care ea rezista bine.
Sunt cazuri când, desi paturile sunt suprafete plane, forta P nu este perpendiculara pe
suprafata patului, ci este înclinata.Pastrarea unui coeficient de siguranta corespunzator impune ca
unghiul µ al fortei fata de normala sa nu depaseasca 15-17° (fig. XI.3, a).
Conchizând asupra celor de mai sus, prima regula de baza a asezarii blocurilor în zidarie
poate fi formulata astfel :
11
2.2. Regula a doua
Când fetele laterale 1 si 2 ale blocurilor se prezinta sub forma de suprafete înclinate fata
de orizontala, blocurile vor lucra ca niste pene C care tind sa disloce blocurile vecine A si B .
Pentru a evita acest lucru, suprafetele laterale care separa un bloc dee altul trebuie sa fie normale
pe suprafetele sistemului de asezare a blocurilor în zidarie, adica normale pe paturile de asezare
(planul 4).
De aceea, este necesar ca suprafata care separa un bloc de altul sa fie normale pe
suprafata exterioara a zidariei. Aceste suprafete 4 sunt denumite planele II ale sistemului de
asezare a blocurilor în zidarie.
12
Consideratii asemanatoare duc la cel de al treilea fel de suprafete verticale,
perpendiculare pe planele II. Pe baza celor expuse mai înainte, a doua regula a sistemului de
asezare a zidariei se poate formula astfel :
Împartirea în blocuri separate a rândurilor trebuie sa se faca dupa doua feluri de plane :
1) Plane perpendiculare pe paturile de asezare si pe suprafetele frontale (planele II ale
sistemului de asezare a blocurilor în zidarie).
2) Plane perpendiculare pe cele anterioare (II) si pe paturi (planele III ale sistemului de
asezare a blocurilor înzidarie) (fig. XI. 3).
13
CAP. III. EXECUTIA ZIDARIILOR DIN PIATRA NATURALA
La aceasta zidarie materialul de baza este piatra naturala provenita din roci indiferent de
natura, de forma sau de dimensiunile pietrelor, de modul de asezare sau de legare a lor. Piatra se
foloseste fie în forma rezultata din cariera sau din albia râului, fie dupa o prelucrare prealabila.
În functie de forma, dimensiuni, grad de prelucrare si mod de asezare a pietrelor în
zidarie, aceasta poate fi de tipurile principale aratate în continuare.
Piatra naturala utilizata in lucrari de zidarie se gaseste sub forma de roci magmatice,
sedimentare sau metamorfice.
Rocile magmatice formate prin racirea si solidificarea materialului aflat in stare topita in
interiorul pamantului (magma) sau care erupe la suprafata (lava) sunt: granitul, bazaltul,
andezitul, porfirul, piatra ponce si scoria bazaltica.
In general, aceste roci se caracterizeaza prin compactitate mare si rezistente mecanice
superioare (rezistentele la compresiune variind intre 1100 si 3500 daN/cm²).
Rocile sedimentare, provenite din depuneri sau sedimentari ale diferitelor roci de
suprafata, purtate de vant sau ape, sunt: pietrisul, bolovanii, calcarul, gresia, nisipul, ghipsul si
argila. Acestea isi gasesc o larga intrebuintare fie ca pietre de constructie, fie ca agregate pentru
mortare si betoane, fie la fabricarea unor produse ceramice.
Rocile metamorfice provenite din rocile magmatice si sedimentare, modificate in urma
unor actiuni chimice care au loc in scoarta Pamantului, sunt: gnaisul, ardezia, marmura si
cuartitul.
Ele se utilizeaza la diverse lucrari ingineresti, lucrari decorative si de finisaj.
La zidariile din piatra bruta se folosesc pietrele naturale asa cum rezulta din cariere, cu
forme neregulate. Ele se potrivesc usor cu ciocanul spre a se putea obtine o cât mai buna asezare
prin îndepartarea pamântului, a partilor moi sau a colturilor ascutite.
Ea este utilizata mai ales la executarea de fundatii la unele constructii simple, la zidarii de
fatada, ca ziduri de umplutura si se poate executa cu sau fara mortar. Grosimea este în general de
cel putin 60 cm pentru piatra bruta sparta neregulat sau pentru bolovanii de râu si de 50 cm
pentru piatra bruta stratificata.
Aceasta zidarie este folosita la fundatiile cladirilor rurale, uneori la soclurile lor si la
împrejmuiri (fig. XI. 4,a). Se executa din pietre brute, fara nici un mortar de legatura, numai prin
simpla asezare cu respectarea regulilor generale de tesatura a rosturilor. Blocurile de piatra nu se
prelucreaza, ci numai se aleg spre o cât mai buna potrivire a celor vecine, corectându-li-se
eventual neregularitatile formei cu câte o lovitura de ciocan de zidar, cu care se îndeparteaza un
colt prea iesit sau o muchie ascutita.
14
1.2. Zidarie din piatra bruta cu mortar
Aceasta zidarie se foloseste la fundatii, socluri, împrejmuiri, pereti, arce sau bolti
(fig. XI. 4,b).
Prima operatie este curatirea pietrelor de noroi, argila, muschi, deoarece acestea
împiedica aderarea mortarului. Grosimea rosturilor este de 2-5 cm spre a asigura reyemarea
fetelor neregulate ale pietrelor. Pentru obtinerea unei suprafete cu planeitate generala, nu locala,
se monteaza sabloane din scândura sau dulapi, alteori se monteaza chiar covraj cu scânduri
nejoantive în care se executa zidaria.
15
1.3. Zidarie din piatra poligonala (opus incertum)
Pietrele folosite pentru o astfel de zidarie sunt prelucrate din gros si trebuie sa
indeplineasca o serie de conditie. Astfel :
- sa aiba o fata vazuta mare, muchiile de cel putin 15 cm lungime, fara ca muchia cea mai
mare sa depaseasca cu mai mult de 50 % lungimea muchiei celei mai mici ;
- sa aiba forma poligonala, nefolosindu-se pietre de forma triunghiulara sau
dreptunghiulara ;
- fata vazuta a pietrei sa aiba numai unghiuri iesinde care se pot adapta cat mai bine
unghiului intrand format de alte doua pietre alaturate.
Aceste zidarii se folosesc la socluri, paramente, ziduri de sprijin, imprejmuire (fig. XI.
4,c).
Aceasta zidarie este alcatuita din pietre de dimensiuni variabile, inglobate in beton
proaspat turnat. Zidaria trebuie sa aiba o grosime de cel putin 40 cm, dimensiunea pietrelor
nedepasind 1/3 din aceasta. Proportia de piatra este de 30-40 % din volumul total al zidariei (fig
XI. 4,d).
Zidaria din piatra cioplita se executa din piatra de cariera care a suferit o prelucrare
prealabila, fata ei vazuta fiind cioplita si avand muchii vii si regulate.
Regulile de executie ale acestei zidarii sunt urmatoarele:
16
2.1. Zidarii din piatra lucrata
Zidariile din piatra lucrata se executa din piatra de cariera prelucrata in forme regulate.
Dupa modul de prelucrare si asezare a blocurilor piatra lucrata se prezinta sub forma de :
moloane, piatra de talie, piatra mozaic.
Moloanele sunt pietre de dimensiuni diferite prelucrate regulat pe intreaga fata vazuta si
pe 3-7 cm adancime pe celelalte fete. Se utilizeaza la executarea zidurilor de elevatie, a soclurilor
unor cladiri monumentale s.a. fiind o zidarie foarte rezistenta in timp.
17
2.3. Zidarie din piatra de talie
Piatra de talie este de forma regulata, prelucrata dpe 4, 5 sau 6 fete si avand cel putin o
dimensiune mai mare de 70 cm. Din cauza costului ridicat al pietrei, datorat si volumului mare
de manopera necesara, zidaria din piatra de talie se utilizeaza numai la cladiri monumentale sau
la anumite constructii ingineresti. Cand piatra de talie este de dimensiuni mai mici, zidaria
respecta intocmai regulile zidariei din caramida. Cand piatra de talie este de dimensiuni mari,
executia se face in conditii speciale, manevrarea blocurilor realizandu-se cu dispozitive speciale
(fig. XI. 6), cu macara corespunzatoare si fixarea blocurilor, in afara de mortar, si cu piese
speciale metalice. Rosturile see fac de obicei de 2-5 cm grosime.
Fetele pietrei de talie se prelucreaza de regula direct in cariera si se pot prezenta in mai
multe feluri (fig. XI. 6) :
18
Procesul tehnologic de executie este dat in fig. XI. 5,b.
La pietrele slefuite, fetele trebuie protejate de stropiri sau scurgeri de ortar care ar putea
surveni in timpul lucrului. Protejarea se face fie cu sfoara sau calti indesati in rosturi, fie cu
hartie tare lipita pe fetele pietrelor, pe rosturile orizontale si verticale, fie prin indesarea in rosturi
a unui strat subtire de argila grasa. Straturile de protectie se inlatura dupa terminarea zidariei.
Deosebit de important este felul in care este asigurata legatura intre blocuri. Pentru
aceasta se prevad blocuri mai lungi decat cele obisnuite (butise) si curmezisuri cu coada egala cu
grosimea zidului. Cand este nevoie de legaturi foarte puternice, se prevad ancorari cu piese
metalice (scoabe, dornuri, placi in forma de coada de randunica) din otel-zincat, mai rar din
cupru sau se taie pietrele in forma speciala, spre a se incheia intre ele.
Aceasta zidarie are fata vazuta compusa din elemente poligonale (fig. XI. 5,c). Se
foloseste la paramentele unor ziduri de elevatie rezistente si ornamentale, cu utilizarea pietrei
lucrata din roci dure : granit, porfir, calcare dure.
Zidariile mixte se utilizeaza la executia zidurilor groase, la care zidaria din parament se
realizeaza de regula din piatra lucrata, iar cea din interior din piatra brua sau cioplita (fig. XI.
7,a,b). Pentru uniformizarea presiunilor la fiecare 2-4 m (in functie de inaltimea totala a zidului)
se introduce un rand de zidarie din piatra de talie.
19
2.6. Placaje de piatra
20
La placaje fata vazuta este lucrata in bagaje, cu sau fara chenar, pentru a se obtine un
aspect cat mai frumos al fatadelor, ca si la piatra de talie (v. fig. XI. 6)
.
21
Bibliografie
22
Cuprins:
23