Secţiunea 4

Alte organizaţii internaţionale

4Л. ORGANIZAŢIA INTERNAŢIONALĂ PENTRU MIGRAŢIUNE,

MISIUNEA ÎN REPUBLICA MOLDOVA

Cristina BURIAN,
magistru în drept

Potrivit Legii Republicii Moldova nr.l518-XV din 6.12.2002, migraţiune

înseamnă permutarea teritorială a persoanelor, însoţită de schimbarea locului de
trai. Din punct de vedere internaţional, migraţia este schimbarea locului de trai
al persoanelor ori al grupurilor de persoane aparte, indiferent de motivul şi
cauza schimbării acestuia.
Drept cauză a migrării din ţară pot servi diferiţi factori: politica, ecologia
proastă, economia slab dezvoltată, demografia nesatisfăcătoare sau starea social-
economică bună a ţării primitoare şi protejarea politică a populaţiei din partea
guvernului acesteia. Migraţia internaţională constituie o parte integrantă a eco-
nomiei mondiale contemporane.Organizaţia Internaţională pentru
Migraţiune (OEM), creată la 5 decembrie 1951 de către Conferinţa privind
Migraţiunea din Bruxelles, este o organizaţie interguvernamentală care
constituie pilonul de bază în domeniul migraţiei. Ea operează cu o serie de
parteneri guvernamentali, interguvernamentali şi nonguver-namentali. Formată
din 120 state membre la care se alătură încă 20 state având statutul de
observator, precum şi 100 de misiuni, inclusiv Moldova, OM îşi propune să
promoveze atât migraţia legală, cât şi cea ilegală, îh scopul de a proteja
interesele tuturor părţilor implicate în acest proces. Pentru a realiza scopul
impus, Organizaţia Internaţională pentru Migraţiune pune la dispoziţia statelor
membre şi a migranţilor serviciile şi recomandările sale.
OM este cointeresată în realizarea unei migraţiuni legale, în promovarea
unei cooperări în plan internaţional pe arena migraţională, în facilitarea căutării
unor soluţii practice în problemele ce ţin de migraţie şi în prezentarea unei
asistenţe umanitare migranţilor nevoiaşi, refugiaţilor şi persoanelor deplasate în
interiorul ţării.
Organizations
176 internacionales, Jose Miguel Martinez, Salamanca 2006, p.219.
La 13 iunie 2003, Republica Moldova a devenit cel de-al 101-lea membru
cu drepturi depline al Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţiune. Datorită
relaţiilor cu acest organism, Republica Moldova va beneficia de o serie de
proiecte privind consolidarea capacităţilor de gestiune a migraţiei. Soderkoping
este un
alt proces la care Moldova e parte. Procesul a fost creat în 2001 şi abordează
probleme de cooperare transfrontalieră. Constituţia OIM face legătură între
migraţiune, pe de o parte, şi dezvoltarea economică, socială şi culturală, pe de
altă parte, precum şi cu dreptul la libera circulaţie.
Organizaţia Internaţională pentru Migraţiune îşi realizează activitatea în
următoarele patru domenii:
V Migraţia şi dezvoltarea;
* Migraţia supravegheată;
S Migraţia reglementată;
S Migraţia forţată.
Un număr mare al activităţilor OIM ţine de aceste patru domenii. Acestea
presupun promovarea dreptului internaţional al migranţilor, dezbaterile şi
orientările politice, protecţia drepturilor migranţilor şi sănătatea în contextul
migraţional.
Scopurile şi funcţiile Organizaţiei sunt:
1) să întreprindă măsuri pentru transferul organizat al migranţilor, pentru
care mijloacele existente nu sunt adecvate sau care altfel nu ar fi în stare să
circule fără asistenţă specială, în ţările care oferă oportunităţi pentru migraţiune
ordonată;
2) să se ocupe de transferul organizat al refugiaţilor, persoanelor strămutate
şi al altor personae care necesită servicii ce ţin de migraţiunea internaţională,
pentru care pot fi efectuate aranjamente între Organizaţie şi statele vizate, inclu-
siv acele state care se obligă să primească persoanele respective;
3) să acorde, la cererea şi prin consimţământul statelor vizate, servicii ce
ţin de migraţiune cum sunt recrutarea, selectarea, procesarea, instruirea lingvis-
tică, activităţile de orientare, examinarea medicală, angajarea, activităţile de
facilitare a recepţiei şi integrării, servicii consultative în chestiuni ce ţin de
migraţiune şi alt gen de asistenţă ca să corespundă cu scopurile Organizaţiei;
4) să acorde servicii similare la cererea statelor, sau în cooperare cu alte
organizaţii internaţionale interesate, pentru migraţiunea de returnare voluntară,
inslusiv repatrierea voluntară;
5) să ofere statelor, precum şi organizaţiilor internaţionale şi altor
organizaţii, un for pentru schimbul de păreri şi experienţe, promovarea
cooperării şi coordonării eforturilor în materia de migraţiune internaţională,
inclusiv studiile acestor materii pentru elaborarea unor soluţii practice.
Organizaţia Internaţională pentru Migraţiune este constituită din
următoarele organe:
-1 Consiliu;
-2 Comitetul Executiv;
-3 Administraţie.
Funcţiile Consiliului sunt: determinarea politicii Organizaţiei; examinarea
rapoartelor, aprobarea şi dirijarea activităţii Comitetului Executiv; examinarea
rapoartelor, aprobarea şi dirijarea Directorului General; examinarea şi aprobarea
programelor, bugetului, cheltuielilor şi conturilor Organizaţiei; întreprinderea
oricăror altor acţiuni adecvate potrivit scopurilor Organizaţiei.

2
 Consiliul este compus din reprezentanţi ai statelor membre, fiecare stat
membru având un reprezentant, precum şi locţiitori şi consilieri, potrivit nece-
sităţilor sale.
Funcţiile Comitetului Executiv sunt: examinarea şi revizuirea politicilor,
programelor şi activităţilor Organizaţiei, rapoartelor anuale ale Directorului Ge-
neral şi a altor rapoarte speciale esenţiale; examinarea oricărei chestiuni finan-
ciare sau bugetare care ţine de competenţa Consiliului; studierea oricărei
chestiuni care este adresată acestuia de către Consiliu; prezentarea
recomandărilor sau propunerilor Consiliului sau Directorului General la propria
sa iniţiativă; transmiterea rapoartelor şi recomandărilor Consiliului privind
chestiunile examinate.
Comitetul Executiv este compus din reprezentanţi a 9 state membre. Acest
număr poate fi mărit printr-o majoritate de două treimi de voturi ale Consiliului,
cu condiţia că acest număr nu va depăşi o treime din totalitatea membrilor Orga-
nizaţiei. Comitetul Executiv se întruneşte cel puţin odată în an, după necesitate,
pentru a-şi îndeplini funcţiile.
Administraţia OIM include un Director General, un Vicedirector General şi
alt personal stabilit de Consiliu. Directorul General şi Vicedirectorul vor fi aleşi
printr-o majoritate de două treimi de voturi ale Consiliului. în mod normal,
termenul de serviciu al acestora este de cinci ani, însă, în cazuri excepţionale,
poate fi mai scurt în baza deciziei unei majorităţi de două treimi ale Consiliului.
Sediul principal al Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţiune se află la
Geneva. Consiliul poate să schimbe adresa sediului printr-o majoritate de două
treimi de voturi.
Directorul General al OIM prezintă Consiliului, prin intermediul
Comitetului Executiv, un buget anual care acoperă necesităţile administrative şi
operaţionale, precum şi resursele anticipate ale Organizaţiei, devize de cheltuieli
suplimentare potrivit necesităţilor, precum şi rapoartele contabile anuale sau
speciale ale Organizaţiei.
Organizaţia Internaţională pentru Migraţiune este o persoană juridică cu
drepturi depline. Ea beneficiază de capacitatea juridică necesară pentru
exercitarea funcţiilor şi îndeplinirea scopurilor sale şi, în special, de capacitatea
care este în conformitate cu legile statului:
6) de a contacta;
7) de a însuşi sau de a dispune de bunuri imobile şi mobile;
8) de a primi şi aloca mijloace financiare private şi publice;
9) de a iniţia proceduri juridice.
Organizaţia beneficiază de privilegii şi imunităţi necesare pentru exercitarea
funcţiilor şi realizarea scopurilor sale.
OIM are o experienţă de peste 50 de ani de colaborare cu statele membre în
domeniul gestionării migraţiei, respectând drepturile omului îş interesele mig-
ranţilor. Domeniile de baza ale programelor din Molodova cuprind:
-4 Antitrafic
-5 Gestionarea migratei
S Sănătatea migratei S
Gestionarea frontierei.

3
 OM a deschis primul său oficiu în Moldova în 2001 ca subfilială a OIM
(Kiev), iar în august 2003 a devenit o Misiune independentă. Concentrată
anterior asupra proiectelor antitrafic şi reunificarea familiei, în prezent include
proiecte cu privire la gestionarea migraţiei şi a frontierei. OIM colaborează cu
Guvernul Republicii Moldova în toate aspectele migraţiei, inclisiv dezvoltarea
capacităţii de a administra fluxul de migraţie, acordând consultaţii în elaborarea
legislaţiei cu privire la migraţie, îmbunătăţind gestionarea migraţiei şi
gestionarea frontierei şi luptând împotriva traficului de fiinţe umane. De
asemenea, OIM Moldova colaborează strâns cu ONG-uri şi organizaţii
internaţionale în interesele populaţiei Republicii Moldova. OIM este o
organizaţie soră a Naţiunilor Unite şi, fiind independentă de Naţiunile Unite,
este un membru activ al echipei ONU în Moldova.
Organizaţia Internaţională pentru Migraţiune a lansat, la 1 iulie 2004, o
campanie de vară care face parte din Proiectul OIM privind Informarea în
domeniul Migraţiei cu scopul de a furniza cetăţenilor Republicii Moldova, care
au decis să plece peste hotare, informaţie credibilă despre oportunităţile legale şi
riscurile migraţiei, precum şi despre pericolele traficului de fiinţe umane.
OIM, în cooperare cu Departamentul Migraţiune, creează în Republica
Moldova primul Centru de Informare în domeniul Migraţiei. Centrul este lansat
odată cu web site-ul www.migratie.md şi cu un punct mobii de informare (un
microbuz) care se va deplasa prin localităţile Republicii Moldova şi va distribui
informaţie în domeniul migraţiei.
„Prin acest Proiect, OIM işi propune să informeze persoanele care au decis
deja să plece în străinătate despre oportunităţile legale şi riscurile migraţiei 298
1
* - a declarat şeful Misiunii OM în Republica Moldova Marielle Sander-
Lindstrom. -„Scopul nostru este de a ne asigura că cetăţenii care au decis să
plece peste hotare vor pleca pe căi legale, protejându-se astfel împotriva
ofertelor înşelătoare, a pericolelor traficului de fiinţe umane şi a exploatării".
„Acest Centru de Informare în domeniul Migraţiei este parte a efortului
OIM de a minimiza migraţia ilegală, de a promova oportunităţile legale de
emigrare şi de a sprijini protejarea drepturilor omului" - a mai spus Marielle
Lindstrom.2"
Sporirea câştigurilor de pe urma migraţiei şi a remitenţelor în Republica
Moldova este scopul principal al unui Proiect lansat pentru anii 2007-2008 de
către Organizaţia Internaţională pentru Migraţiune, Misiunea în Republica
Moldova. Proiectul, finanţat de către Comisia Europeană, va fi implementat în
parteneriat cu Ministerul Economiei şi Comerţului al Republicii Moldova şi
Organizaţia Internaţională a Muncii (OM).
299
Organizaţia Internaţională pentru Migraţiune, Misiunea în Republica Moldova: http://w ww.
migraţie. md/ne ws/389/
Conform datelor Băncii Mondiale, Moldova se află pe primul loc în Europa
după mărimea remitenţelor în raport cu Produsul Intern Brut (РШ) şi constituieo
treime din acesta. Potrivit Băncii Naţionale a Moldovei, în 2006, moldovenii
care lucrează peste hotare au transferat în ţară suma de 855 milioane de dolari.
După cum se menţionează într-un studiu recent al OIM „Migraţia şi remitenţele
în Moldova 2006", mai mult de 40% din populaţie locuieşte în gospodării care
beneficiază de remitenţe. Majoritatea acestor fluxuri este utilizată pentru

4
consumul curent, procurarea mărfurilor de uz casnic, procurarea de imobil şi
achitarea datoriilor. Şi doar o parte mică din aceşti bani, mai puţin de 7%, este
investită în afaceri, iar circa 5% este depusă în conturi bancare.

Proiectul „Dincolo de reducerea sărăciei: Elaborarea unui cadru legislativ,

regulator şi instituţional pentru a îndrepta remitenţele migranţilor spre creşterea
activităţii antreprenoriale în Moldova", în valoare de 1 milion Euro, este finanţat
în proporţie de 80% de către Comisia Europeană. Iniţiativa dată face parte din
strategia Guvernului Republicii Moldova de a crea un mecanism efectiv pentru
migraţia reglementată (legală) şi un mediu favorabil pentru investirea remiten-
ţelor în Moldova.
Proiectul va elabora pentru Guvern un program naţional de remitenţe, va
consolida capacitatea funcţionarilor publici în elaborarea strategiilor legate de
mediul afacerilor, va facilita înfiinţarea unei organizaţii naţionale de dezvoltare a
întreprinderilor mici şi mijlocii şi va desfăşura campanii informaţionale pentru
promovarea canalelor legale de transfer al mijloacelor băneşti. Adiţional,
Proiectul va instrui migranţii şi familiile lor în iniţierea unei afaceri sau
extinderea afacerilor deja existente, precum şi va stabili legături dintre Diaspora
moldovenească şi ţara de origine.1
Activităţile Proiectului vor include elaborarea unui almanah de iniţiere a
unei afaceri pentru antreprenorii începători şi un manual privind serviciile finan-
ciare menite să ajute antreprenorii începători să beneficieze de serviciile finan-
ciare adecvate. Vor fi consolidate parteneriate dintre instituţiile financiare din
Italia - una dintre principalele ţări de destinaţie, şi Moldova întru promovarea
utilizării canalelor formale de transfer şi investirea remitenţelor în activităţi
generatoare de venit.
„ Acest Proiect este lansat în contextul interesului sporit al Guvernului şi al
comunităţii internaţionale de a uni migraţia cu dezvoltarea. Este un prim pas
spre un proces care va facilita mai mult întoarcerea decât plecarea multor mig-
ranţi moldoveni" - a declarat Martin Wyss, Şeful Misiunii OIM în Moldova. 2
Un studiu al migraţiei şi remitenţelor în Moldova, efectuat în premieră la
Chişinău, denotă că sursele financiare transferate de migranţii moldoveni
constituţie un procent important din PB-ul pe tară. Oficiile din Moldova ale
Organizaţiei Internationale pentru Migraţiune, ale Programului UE pentru
Securitatea Alimentară şi Fondului Monetar Internaţional au lansat primul studiu
al migraţiei şi remitenţelor în Moldova, chestionarul fiind realizat în lunile
octombrie-noiem-brie 2004. Rezultatele studiului denotă că numărul migranţilor,
la momentul efectuării chestionarului, a constituit 571 000 persoane, adică 39%
din populaţia aptă de muncă la sfârşitul anului 2003. în acelaşi timp, potenţialul
migraţional este estimat la aproximativ 690 000 persoane, sau 48% din populaţia
aptă de muncă. Studiul mai notează că remitenţele au fost estimate în 2003 la
461 milioane dolari americani (23,5% din РЮ). Totodată, estimările pentru
primele 10 luni ale anului 2004 au confirmat tendinţa ascendentă manifestată de

1 Migration en el mundo, Andres Zapatero, Madrid 2005, p.209.

2 Organizaţia Internaţională pentru Migraţiune, Reprezentanţa în Moldova:
http://www.iom.int/jahia/page855.html

5
remitenţe şi sugerează că transferurile parvenite din partea migranţilor
permanenţi ar putea creşte ca importanţă.
Potrivit estimărilor oficiale ale Băncii Naţionale, valoarea brută a remiten-
ţelor în 2004 a atins cifra de milioane dolari, sau 27% din РЮ. Cea mai mare
parte a remitenţelor este folosită pentru acoperirea cheltuielilor curente, investiţii
în locuinţe şi instruirea copiiilor şi doar un mic volum se investeşte în activităţi
de afaceri. De asemenea, o mare parte din economiile provenite în urma
remitenţelor nu sunt păstrate în depozite bancare.
Studiul mai denotă că majoritatea migranţilor pleacă peste hotare temporar,
de aceea remitenţele transmise de aceştia au un puternic caracter sezonier.
Factorii care motivează emigrarea din Republica Moldova rămân şomajul,
salariile mici în economia oficială, preţurile în creştere, proporţia mare a
populaţiei care locuieşte în zone rurale.
OM oferă asistenţă tehnică Guvernului, la cererea acestuia. Cu alte cuvinte,
face un transfer al experienţei acumulate în domeniu, de-a lungul a peste 55 de
ani de activitate, în ţări din întreaga lume.
Poate să pară puţin abstract, dar nu este. Asistenţa tehnică rezidă într-o
corectă apreciere a situaţiei existente, o formulare a problemelor şi răspunsurilor
posibile, în alegerea soluţiei optime pentru cazul dat, în funcţie de circumstanţe
şi de resurse, şi, nu în ultimul rând, în pregătirea specialiştilor. Toate acestea se
desfăşoară la un nivel mai degrabă oficial. Mai aproape de omul simplu, OIM a
desfăşurat deja o serie de campanii de informare pentru că, din nefericire, există
încă multe persoane care nu ştiu sau nu pot să se informeze corect. Ulterior,
aceste persoane ajung în situaţii pe care ar fi putut să le evite. Lucrurile sunt
mult mai complicate când te afli departe de casă, de familie, de prieteni, mai ales
dacă nu vorbeşti limba ţării respective. în plus, în alte ţări, OM se ocupă de
recrutarea şi selecţia muncitorilor, inclusiv de aspectele legate de starea de
sănătate a viitorilor migranţi. Prin statutul său de imparţialitate, OM oferă, în
aceste cazuri, garanţia unui proces corect şi transparent atât pentru angajat, cât şi
pentru angajator.
Exploatarea prin muncă şi traficul de fiinţe umane sunt fenomene grave care
ţin de încălcarea drepturilor omului şi de migraţia nereglementată. Exploatarea
prin muncă intervine între angajator şi angajat, dupa ce, se presupune, călătoria
s-a desfăşurat, de cele mai multe ori, în legalitate. în cazul exploatării prin
muncă angajatorul se prevalează de poziţia lui, pentru a obliga angajatul să
presteze o activitate pe care fie nu o remunerează, fie o remunerează mai puţin
decât valorează, fie nu respectă alte prevederi ale unei înţelegeri contractuale. Toate
acestea pentru a obţine beneficii în folosul său, dezavantajând lucrătorul
migrant. Când aceste lucruri se intâmplă şi, în plus, migrantul a fost iniţial
recrutat prin înşelăciune sau promisiune mincinoasă şi a fost transportat,
transferat sau adăpostit, prin folosirea forţei sau a oricărui alt mijloc de
constrângere, în scopul exploatării, atunci avem de-a face cu traficul. în cazul
traficului vorbim de o formă modernă de sclavie, care are repercusiuni grave la
nivelul individului.
Conform legislaţiei în vigoare a Republicii Moldova (reglementarea migra-
ţiunii forţei de muncă prin încheierea acordurilor interguvernamentale), Depar-

6
tamentul Migraţiune (deja desfiinţat) a fost instituţia responsabilă pentru asigu-
rarea drepturilor şi protecţiei sociale a cetăţenilor Republicii Moldova, angajaţi
provizoriu peste hotare, având drept obiectiv fundamental protecţia drepturilor
lucrătorilor migranţi. în perioada 2001-2004, Departamentul Migraţiune a
semnat şi a iniţiat negocierile pentru semnarea unui şir de acorduri bilaterale în
domeniul migraţiei forţei de muncă şi protecţiei sociale a lucrătorilor migranţi.
în acest sens, în anii 2001-2004 au fost realizate:
S Acordul -între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Republicii
Italiene în domeniul muncii şi Protocolul Executiv anexat. Acordul a fost semnat
la 27 noiembrie 2003 şi a intrat în vigoare la 1 mai 2004;
s Acordul între Republica Moldova şi Republica Portugheză privind şe-
derea temporară în scopul angajării lucrătorilor migranţi din Republica Moldova
pe teritoriul Republicii Portugheze (definitivat pentru semnare);
* Acordul între Republica Moldova şi Regatul Spaniei privind reglemen-
tarea fluxurilor migratorii ale forţei de munca între ambele state (Decretul Preşe-
dintelui Republicii Moldova nr. 1471 - Ш din 3.10.2003 pentru iniţierea nego-
cierilor);
S Acordul între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Statelor Benelux
privind colaborarea în domeniul plasării în câmpul muncii a lucrătorilor (Hotă-
rârea Guvernului Republicii Moldova nr. 1086 din 8 septembrie 2003 cu privire
la iniţierea negocierilor);
V Acordul între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Republicii Elene
privind reglementarea fluxurilor migratorii ale forţei de munca (Hotărârea Gu-
vernului Republicii Moldova nr.720 din 28 iunie 2004);
S Acordul între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Republicii
Coreea în domeniul migraţiei forţei de muncă şi protecţiei sociale a lucrătorilor
migranţi (Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.696 din 21 iunie 2004).
Republica Moldova participă la mai multe procese şi cooperează cu o serie
de organisme internaţionale din domeniul migraţiei. în 2002, Republica
Moldova a semnat Convenţia europeană cu privire la statutul juridic al
lucratorilor migranţi. în prezent, se examinează posibilitatea ratificării acesteia.
De asemenea, în cadrul cooperării cu Consiliul Europei s-au făcut propuneri
privind priorităţile Consiliului Europei şi ale Republicii Moldova pentru anul
2005.
Moldova s-a implicat activ în lucrările Procesului de la Budapesta, care are
drept obiectiv fundamental combaterea migraţiunii ilegale. începind cu 2002, în
cadrul Procesului de la Budapesta a fost creat grupul de lucru pentru Moldova.
Ultima întrunire a acestui grup a avut loc la 24-25 martie 2004 şi s-a axat pe
elaborarea recomandărilor pentru Planul de Acţiuni în domeniul migraţiei şi al
azilului. De asemenea, Procesul de la Budapesta se va extinde spre regiunea
CSI, fapt care va conduce la consolidarea relaţiilor cu aceasta.
Evoluţiile social-economice şi politice care au avut loc în ultimele decenii şi
continuă să deruleze la nivel global au creat premisele unor schimbări consi-
derabile în domeniul migraţiei, impunând acordarea unei atenţii deosebite faţă

7
de aceste probleme, care tot mai frecvent sunt abordate în cadrul dialogului
politic şi colaborării internaţionale.
Odată cu activizarea fluxurilor de migraţie a crescut şi îngrijorarea
majorităţii statelor faţă de problemele create de aceste procese. Organizaţia
Internaţională a Muncii confirmă că în prezent nu este cunoscută suficient
amploarea acestui fenomen şi nu există date statistice sigure care ar reflecta
proporţiile migraţiei în lume şi ar permite evaluarea ei corectă pentru elaborarea
unor politici adecvate. Consecinţele sociale ale migraţiei sunt la fel de
importante ca şi influenţa ei asupra economiei. 3
Migrarea duce la multiple probleme legate de plasarea şi mişcarea forţei de
muncă, lezarea drepturilor umane ale cetăţenilor noştri aflaţi peste hotare,
pătrunderea ilegală în ţară a străinilor, tranzitarea ilegală a teritoriului Republicii
Moldova, traficul ilegal de fiinţe umane, înrăutăţirea situaţiei criminogene. Ca
urmare a emigrării unei părţi considerabile a populaţiei, piaţa muncii se poate
confrunta cu disproporţii apărute în rezultatul lipsei forţei de muncă calificate.
Sunt necesare mijloace şi timp pentru a înlocui constructorii, pedagogii, medicii,
inginerii şi alte categorii de specialişti calificaţi care au părăsit locurile de
muncă. Deficitul forţei şi locurilor de muncă se răsfrânge asupra alegerii
profesiei de către tineri.
Terenul favorabil pentru dezvoltarea migraţiei ilegale în republică a putut fi
creat din cauza lipsei unui sistem bine determinat de reglementare a proceselor
de migraţie şi din cauza transparenţei frontierei de stat a ţării la hotarele cu
Ucraina.
Procesele migraţioniste influenţează atât situaţia socială, economică şi
demografică din ţară, cât şi stabilitatea şi securitatea statului.
Legislaţia în vigoare ce reglementează migraţia populaţiei, inclusiv a forţei
de muncă, garantează numai un minimum posibil în acest domeniu, fiind însă
imperfectă faţă de cerinţele naţionale şi internaţionale. Reieşind din această
realitate, Serviciul de Stat Migraţiune în limita competenţei sale a reuşit să
înainteze propuneri de modificare şi completare a unor acte legislative şi
normative în domeniu, în special a Legii cu privire la migraţiune. 4
Proiectul legii cu privire la migrări a fost elaborat în scopul reglementării
raporturilor ce apar în legătură cu procesele de imigrare, emigrare şi repatriere
pe teritoriul Republicii Moldova, cu mişcarea forţei de muncă, cu determinarea
statutului juridic al tuturor categoriilor de migranţi, reieşind din noile raporturi
social-economice stabilite în societate, raporturi care în mare măsură nu sunt
reglementate în Legea cu privire la migraţiune în vigoare.
în proiectul concepţiei sus-menţionate este argumentată necesitatea creării
unui organ unic abilitat să reglementeze procesele migratorii în Republica
Moldova, sunt expuse principiile, sarcinile de bază, direcţiile prioritare în
dezvoltare, căile şi mijloacele de realizare a politicii migraţionale; necesitatea şi
modul de creare a sistemului automatizat de control al migranţilor. Sistemul de

3 B.Simma. The Caracter of the United Nations: A Commentary. - Oxford/New-York, 1995, p.17.
4 V.Munteanu. Politica migraţională a Republicii Moldova: problemele şi căile de soluţionare,
http://wwwjnterlic.md/lnformatii/1035.html

8
control al migranţilor constituie o parte componentă a politicii migraţionale,
aceasta implicând crearea reţelei informaţionale unice şi a băncii de date privind
fluxurile migratorii.
Prin actuala Concepţie statul determină scopurile şi procedeele, precum şi
responsabilitatea pentru dirijarea acţiunilor privind migraţia şi stabileşte relaţiile
de cooperare pe plan internaţional. Un rol important îi revine statului şi în ce
priveşte controlul intrării şi ieşirii din ţară a tuturor categoriilor de migranţi,
combaterea imigraţiei ilegale de muncă şi a activităţii persoanelor fizice şi
juridice care intermediază ilicit acţiunile de angajare peste hotare.
Realizarea politicii migraţionale presupune activitatea organelor
administraţiei publice centrale şi locale în următoarele direcţii de bază:
-6 elaborarea şi perfecţionarea bazei normative în domeniul migraţiunii,
crearea cadrului juridic ce va determina drepturile şi atribuţiile de bază ale
statului şi ale migrantului, armonizarea legislaţiei interne la standardele
internaţionale;
-7 apărarea drepturilor migranţilor în conformitate cu normele dreptului
internaţional, aderarea la tratatele şi organizaţiile internaţionale în domeniul
migrării şi securităţii sociale a migranţilor, stabilirea unor relaţii de parteneriat
cu ţările membre ale acestora;
-8 ridicarea nivelului de responsabilitate a organelor administraţiei publice
centrale şi locale, a organelor de drept, organizaţiilor nonguvernamentale, a per-
soanelor fizice şi juridice şi a altor organizaţii şi instituţii, indiferent de forma de
proprietate, în scopul contracarării deplasării ilegale a persoanelor;
-9 dezvoltarea şi perfecţionarea structurii organelor administraţiei de stat în
domeniul migraţiei şi asigurarea coordonării activităţii lor;
-10 crearea registrului informaţional republican de date cu privire la
migranţi şi implementarea unui sistem automatizat de evidenţă şi control al
migranţilor în punctele de trecere a frontierelor;
-11 atragerea surselor de finanţare pentru rezolvarea problemelor în
domeniul migraţiei;
-12 elaborarea unor programe privind realizarea politicii
migraţionale, atragerea investiţiilor străine pentru crearea noilor locuri de тцпса
şi asigurarea condiţiilor pentru utilizarea eficientă a veniturilor provenite din
munca prestată peste hotare în scopul dezvoltării businessului mic şi mijlociu;
facilitarea transferurilor băneşti.
Realizarea acestei politici îi revine autorităţii administraţiei publice centrale
de specialitate în colaborare cu alte organe ale administraţiei publice centrale şi
locale.
Implementarea Concepţiei politicii migraţionale va permite reglementarea
eficientă a proceselor de migrare, întărirea securităţii frontierei de stat, crearea
unei bănci de date despre toate categoriile de migranţi, evidenţa cetăţenilor
străini şi a apatrizilor aflaţi pe teritoriul ţării, prognozarea fluxurilor migratorii,
faciliatrea procedurii de înregistrare şi evidenţă a străinilor, preîntâmpinarea şi
combaterea migraţiei ilegale, a contrabandei şi a traficului ilicit de fiinţe umane.

9
 în scopul schimbării situaţiei din Republica Moldova în domeniul migraţiei,
întregirii cadrului legislativ necesar pentru promovarea acestei politici şi adop-
tării unei strategii adecvate, vor fi propuse unele modificări şi completări ale
Legii ПГ.269-ХШ din 9 noiembrie 1994 „Cu privire la ieşirea şi intrarea în
Republica Moldova", ale Legii ПГ.275-ХШ din 10 noiembrie 1994 „Cu privire la
statutul juridic al cetăţenilor străini şi al apatrizilor în Republica Moldova", ale
Regulilor de şedere a cetăţenilor străini şi a apatrizilor în Republica Moldova,
aprobate prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.376 din 6 iunie 1995
(modificate si completate prin Hotărârea Guvernului nr.200 din 24 februarie
1998), precum şi a Codului cu privire la contravenţiile administrative şi a
Codului penal referitor la aplicarea sancţiunilor faţă de persoanele fizice şi
juridice care contribuie la migraţia ilegală.
Concepţia prezentată, proiectele de legi menţionate cer o înăsprire deosebită
a sancţiunilor aplicate legitim de către toţi factorii de decizie şi chiar de stâipire
a genurilor ilicite de activitate; este vorba de un curaj politic adecvat pentru
combaterea activităţii criminale mafiotice, prin care se vând robi, se trafichează
fiinţe umane în condiţii destul de dramatice, profitând de criza şi sărăcia actuală
din ţară.
Dacă ţinem cont că în lanţul migraţional veriga slabă este frontiera de stat,
ce se explică prin lipsa unui sistem de evidenţă, control şi informare, atunci sun-
tem nevoiţi să ne împăcăm cu gândul că atâta timp cât va lipsi un sistem eficient
de evidenţă şi control la frontieră noi nu vom şti câţi cetăţeni au plecat din ţară.
De asemenea, nu vom avea un răspuns clar nici la întrebarea: „cine şi cu ce
scop vine în republica noastră?", o problema care devine tot mai arzătoare odată
cu apropierea graniţei spaţiului Schengen de cea a Moldovei. Este important ca
din timp să cunoaştem cine vine la noi şi cine invită, să determinăm responsabi-
litatea gazdelor faţă de stat şi faţă de persoanele invitate.
Este necesar a atenţiona organismele internaţionale asupra faptului că prob-
lema migraţiunii ilegale prin frontiera de est a Republicii Moldova vizează
întreaga Comunitate Europeană şi nu numai autorităţile Moldovei care în prezent
nu dispun de resurse umane şi financiare pentru a putea face faţă fluxului de
migranţi ilegali care încearcă să pătrundă prin graniţa de est a zonei Schengen.
Penetrarea frontierelor europene de către migranţii originari din republica
noastră şi din alte state este în mare măsură facilitată de transparenţa practică a
frontierei Moldova cu Ucraina, iar situaţia creată pe segmentul transnistrian al
hotarului estic al ţării constituie un pericol nu numai pentru Republica Moldova,
ci pentru întreaga regiune a Europei de Sud-Est, afectând stabilitatea în aceasta
zonă.
O problemă aparte o constituie migraţia forţei de muncă. Dintre cauzele care
au determinat fenomenul migraţiei forţei de muncă peste hotare pot fi
menţionate accentuarea crizei social-economice, diferenţele mari dintre
standardele de viaţă din ţările dezvoltate şi cele sărace etc. Premisele interne ale
avalanşei migraţiei forţei de munca din Republica Moldova îşi au originea într-
un şomaj ridicat, în lipsa locurilor de muncă şi a mijloacelor de existenţă, în
nivelul de viaţă şi salarizare din ţară şi străinătate. Actualmente, şomajul în
Republica Moldova a cuprins aproape jumătate din populaţia aptă de muncă.

10
Datele statistice confirmă că în ultimii 5 ani din sfera învăţământului au plecat
28 mii de profesori, iar din cea a sănătăţii au fost reduşi 36 mii de medici.
Premisele externe ale acestui fenomen rezidă în faptul că lucratorii străini pe
piaţa de muncă din Europa Occidentală sunt cu mult mai ieftini decât cei locali;
nivelul profesional şi de calificare al lucratorilor din republica noastră este destul
de înalt; în ţările avansate sunt încă multe munci şi activităţi grele sau cu un
anumit pericol pentru sănătate pe care muncitorii de acolo nu mai vor sa le
înfăptuiască.
Majoritatea celor plecaţi în străinătate în căutarea unui loc de muncă au fost
organizaţi prin diferite căi: turism, sport sau au fost vânduţi de diferite structuri,
firme fantome în calitate de sclavi, fară a avea careva drepturi, trecând printr-o
filieră foarte dură şi achitând taxele respective - de la 1500 până la 5000 Euro.
Vorbind despre angajarea în câmpul muncii peste hotare este cazul de men-
ţionat că până la ora actuală Republica Moldova practic nu are încheiate cu nici
o ţară acorduri bilaterale privind cota de munca anuală. Unicele acte care
reglementează relaţiile Republicii Moldova cu Federaţia Rusă, Ucraina, Belarus
şi ţările membre ale CSI sunt acordurile bilaterale interguvernamentale încheiate
cu aceste state cu privire la activitatea de muncă şi protecţia socială a lucratorilor
migranţi.
Unica modalitate de soluţionare a problemelor migrărilor ilegale este în-
cheierea acordurilor bilaterale, mai ales cu statele unde se găsesc cei mai mulţi
lucratori emigranţi ilegali din Republica Moldova, ceea ce ar permite
legalizarea prezenţei acestora în străinătate, şi nicidecum introducerea unei
„cortine de fier" la hotarele Comunităţii Europene.
La invitaţia Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Italiene în
perioada 19 - 22 martie 2002 delegaţia oficială a Republicii Moldova a purtat
negocieri la Roma asupra a 2 proiecte de acorduri interguvernamentale: proiectul
Acordului privind readmisia persoanelor cu şedere ilegală şi proiectul Acordului
în materie de luptă cu criminalitatea organizată. Au fost examinate posibilităţile
încheierii

11
;inari din republica ne în perioada it negocieri la tul Acordului lui în materie (ile încheierii
isparenţa practică
a itul transnistrian
al epublica
Moldova, bilitatea
în aceasta

Dintre cauzele
care г pot fi
menţionate
andardele de viaţă
valanşei migraţiei î
şomaj ridicat, în îl
de viaţă şi sala-
Vloldova a cuprins
:e confirmă că în
sori, iar din cea a

lucratorii străini
ieftini decât cei
epublica noastră fi
activităţi grele
icolo nu mai vor

le muncă au fost
liferite structuri,
trecând printr-o la
5000 Euro. Î cazul
de men-icheiate cu
nici care
reglemen-ielarus şi
ţările heiate cu
aceste rilor
migranţi. legale
este în-' cei mai
mulţi dte
legalizarea ortine
de fier"

12
acordurilor protecţia socială a lucratorilor emigranţi din Moldova pe perioada muncii în
nominalizate, Statul Kuwait.
stabilirii unei cote Partea kuwaitiana şi-a exprimat disponibilitatea de a oferi pentru concetăţenii
de muncă pentru noştri 10 mii locuri de muncă, precum şi de a face investiţii în economia
lucrătorii moldo- Republicii Moldova.
veni în Italia. La 21 martie 2002 a fost semnat Acordul de cooperare între Guvernul Re-
în cadrul publicii Moldova şi Organizaţia Internaţională pentru Migraţiune (OM). OIM
vizitei oficiale a colaborează cu statele lumii în scopul transformării migraţiei într-un proces
delegaţiei planificat şi organizat.
guvernamentale a Conform Acordului în cauză, OIM va implementa în Republica Moldova
Republicii programe şi activităţi privind migraţia, în special în domenii ce ţin de oferirea
Moldova în Statul asistenţei tehnice pentru combaterea traficanţilor de migranţi şi contrabandiştilor,
Kuwait din 11-15 reîntoarcerea şi asistenţa de reintegrare a victimelor; migraţia temporară a cetă-
februarie 2002 au ţenilor moldoveni şi străinilor; reîntoarcerea resurselor umane calificate în Mol-
fost iniţiate mai dova; acordarea asistenţei migraţioniste pentru refugiaţi şi repatriaţi, persoanelor
multe convorbiri şi intern strămutate şi altor persoane care au nevoie de asemenea asistenţă; promo-
discuţii de varea reîntoarcerii voluntare a solicitanţilor de azil care nu l-au primit şi altor
protocol cu străini ilegali.5
reprezentanţii Migraţia din Moldova în Rusia şi în Europa de Vest este vastă, ca cotă-parte
oficiali ai acestei a populaţiei, Moldova fiind una dintre cele mai mari ţări"sub aspect de emigrare
ţări privind din lume. Remitenţele considerabile către Moldova au facilitat reducerea sărăciei
angajarea gospodăriilor casnice şi au oferit un schimb valutar esenţial. Remitenţele oficiale
provizorie la constituie peste 20% din РШ, iar, conform unui raport recent al Băncii Mondiale,
muncă a remitenţele actuale ar putea fi mai mari.
cetăţenilor Migraţia în cadrul şi din economiile de tranziţie în Europa şi Asia Centrală a
Republicii fost de proporţii mari ş^conform raportului „Migraţia şi remitenţele: Europa de
Moldova în Statul Est şi fosta Uniune Sovietică", pare că va continua să crească, din moment ce în
Kuwait. La finele regiune ratele natalităţii în scădere vor duce la o cerere sporită de forţă de muncă
discuţiilor purtate tânără.
între Ministerul Este bine cunoscut că migraţia spre Europa de Vest a crescut considerabil pe
Relaţiilor Sociale parcursul ultimilor 15 ani, Europa de Vest recepţionând 42% de migranţi din
şi de Muncă al Europa Centrală şi de Est, la fel un număr în creştere de migranţi din fosta
Statului Kuwait şi Uniune
Republica
Moldova a fost
semnat un Acord
bilateral de
cooperare care
prevede iniţierea
unui proiect de
angajare la muncă
a cetăţenilor
Republicii
Moldova,
şcolarizarea şi

5 Javier Lorca. Representacionses en el mundo. - Madrid, 2007, p.106.

13
Sovietică. Mai puţin cunoscut este faptul că la nivel global Germania şi Franţa
sunt unicele naţiuni din Europa de Vest în topul celor 10 ţări de destinaţie a
migranţilor în lume. Rusia este cu numărul doi, iar Ucraina, Kazahstan şi
Polonia sunt de asemenea în topul celor zece {a se vedea Tabelul).

Topul celop 10 ţări de destinaţie a migranţilor in lume

Ţara Rang
Statele Unite 1
Rusia 2
Germania 3
Ucraina 4
Franţa 5
India 6
Arabia Saudită 7
Australia 8
Kazahstan 9
Polonia 10

Rusia atrage migranţi din restul fostei Uniuni Sovietice, în primul rând din
Caucaz şi din Asia Centrală, şi muncitorii mai săraci din Asia Centrală migrează
spre Kazahstanul bogat în resurse. Ucraina şi Polonia servesc ca puncte de
tranzit pentru migranţi în drumul lor spre Europa de Vest.
Remitenţele sunt o consecinţă a migraţiei de care beneficiază atât familiile
migranţilor, cât şi ţările lor de origine. Pentru cele mai sărace ţări din Europa şi
Asia Centrală ele reprezintă cea mai mare sursă de venit din exterior şi au servit
drept amortizare a turbulenţelor economice şi politice din ultimii 15 ani.
Remitenţele reprezintă peste 20% din РШ în Moldova, Bosnia şi Herţegovina şi
peste 10% în Albania, Armenia şi Tadjikistan.
Pentru a se asigura că în urma migraţiei vor beneficia atât ţările de origine şi
de destinaţie, cât şi înşişi migranţii, ţările ar putea să-şi coordoneze politicile
mai minuţios, în aşa mod încât oferta de muncă a migranţilor să răspundă cererii
pe căi legale, care să respecte drepturile migranţilor şi să fie acceptabile sub
aspect politic şi social pentru ţările de destinaţie a migranţilor.
„Acordurile bilaterale existente ar putea fi imbunătăţite pentru a facilita
migraţia în regiune prin racordarea ofertei de muncă a migranţilor cu cererea
prin intermediul stimulentelor economice" - menţionează Bryce Quillin, eco-
nomist al Băncii Mondiale.
Nu există soluţii preconcepute pentru politici efective în domeniul migraţiei, dar
o cale posibilă ar putea fi combinarea de scurtă durată cu stimulente pentru
reîntoarcere sau migraţia circulară. Migraţia circulară ar putea permite migran-

14
SĂ. petreacă perioade de scurtă durată peste hotare, fară crearea unor noi volume
de migraţie permanentă.
„Abordările mai noi, cum ar fi migraţia circulară, şi utilizarea
stimulentelor economice ar putea consolida acordurile bilaterale" - susţine
Willem van Eeghen, economist principal al Băncii Mondiale. „Dacă aceste
abordări ar fi efective, ele ar produce un „triplu câştig " pentru migranţi şi
ţările de origine şi de destinaţie".6
Avantajele potenţiale ale migraţiei circulare includ:
s ţările de destinaţie ar putea acoperi lipsa de forţă de muncă, spori veni-
turile şi reduce tensiunile sociale legate de migraţia nedocumentată şi
negestionată;
s ţările de origine ar acumula capital uman, care altfel ar putea fi pierdut
şi
S migranţii ar putea mări venitul propriu, constitui capital uman şi eco-
nomii financiare, menţine legături cu familiile lor, plăti costuri reduse pentru
remitenţe şi crea legături de comerţ/investiţii între ţări.
La fel, printre riscurile de sănătate ale migraţiei putem menţiona: legătura
dintre sănătate şi migraţie, cu o atenţie deosebită asupra cunoştinţelor şi atitudi-
nilor vizavi de „HTV şi infecţiile cu transmitere sexuală (ITS) şi practicile
sexuale ale migranţilor moldoveni", acesta fiind titlul unui nou studiu lansat de
către Organizaţia Internaţională pentru Migraţiune, Misiunea în Republica
Moldova.
Studiul are drept scop stabilirea cunoştinţelor şi practicilor vizavi de
infecţia HIV in rândurile migranţilor moldoveni, principalele condiţii ce
contribuie la vulnerabilitatea faţă de HTV şi ITS; comportamentele sexuale cu
risc ale migranţilor în principalele ţări de destinaţie, precum şi alţi factori de risc
pentru sănătatea migranţilor moldoveni. Rezultatele studiului vor servi drept
bază pentru elaborarea unor intervenţii comprehensive în prevenirea răspândirii
HIV în rândurile migranţilor moldoveni şi ale populaţiei mobile.
Rezultatele cercetării relevă faptul că doar 44% dintre migranţii moldoveni
posedă un nivel de cunoaştere avansată a căilor de transmitere HIV, iar 51% т-un
nivel mediu. Gradul de cunoaştere a metodelor de protecţie este destul de scăzut.
Cunoştinţele respondenţilor din Moldova privind HIV/SIDA s-au dovedit a fi
destul de modeste în comparaţie cu nivelul de cunoaştere al cetăţenilor statelor
europene, atestat în ultima ediţie specială a EUROB AROMETRULUI.
în consecinţă, mai bine de o jumătate dintre respondent au declarat că ar
avea nevoie de mai multă informaţie cu privire la HIV/SIDA pentru a se proteja,
deşi aproape trei sferturi dintre intervievaţi au primit deja informaţii cu privire la
HIV/SIDA. Studiul atestă că HIV/SIDA nu pare a fi un subiect de discuţii în
cercurile de prieteni sau în familiile migranţilor. Majoritatea respondenţilor din
Moldova doresc să beneficieze de mai multe informaţii prin intermediul
canalelor mass-media, cum ar fi televiziunea, radioul şi presa scrisă.
Cele mai frecvente probleme de sănătate pe care migranţii moldoveni le-au
avut în timpul şederilor în ţările de destinaţie sunt durerile de cap, oboseala cro-
nică şi depresiile. Cele mai frecvente probleme întâmpinate la locul de

6 Migraţia creează provocări şi oportunităţi pentru Moldova, constată raportul Băncii Mondiale,
www.worldbank.org.md

15
muncăsunt expunerea la temperaturi înalte sau joase (89% din răspunsuri),
absenţa condiţiilor sau condiţii sanitare proaste (26%) şi aglomerarea (16%). în
ceea ce priveşte locul de trai, cele mai multe răspunsuri au indicat absenţa
condiţiilor sau condiţii sanitare proaste (39%), absenţa condiţiilor sau condiţii
igienice proaste (24%) şi aglomerarea (22%).
Metodologia acestui studiu a fost elaborată de comun acord cu experţi inter-
naţionali, Ministerul Sănătăţii şi OM Moldova, colectarea datelor fiind efectuată
de către Agenţia de cercetări CBS-AXA. Acest studiu este parte componentă a
proiectului „Riscurile epidemiologice ale mobilităţii: prevenirea HIV în
rândurile migranţilor moldoveni", finanţat de către Banca Mondială, Fondul
Global pentru Combaterea SEDA, ТВ Malaria şi Fundaţia SOROS - Moldova.7
Gestionarea migraţiei în Republica Moldova şi eficientizarea practicilor
aplicate în acest domeniu au fost vizate într-o cercetare de proporţii al cărei re-
zumat a fost dat publicităţii de reprezentanţa de la Chişinău a Organizaţiei Inter-
naţionale pentru Migraţiune.
Autorii cercetării şi-au anunţat intenţia de a ajuta autorităţile moldovene să
racordeze managementul migraţiei la standarde internaţionale, oferindu-le „un
instrument de stabilire a priorităţilor", astfel încât să poată face faţă situaţiei
migraţionale şi să convingă potenţialii donatori de mijloace că Executivul ştie
cum să le cheltuie cu randament maxim.
Raportul OIM invocă date aproximate, preluate din statistici lansate de
surse naţionale, potrivit cărora circa 600 000 de moldoveni lucrează peste
hotare, o mare parte dintre aceştia muncind ilegal în Europa de Vest.
„Modul inoportun de planificare şi desfăşurare a reformelor, lipsa
măsurilor de garantare a protecţiei sociale, indisponibilitatea locurilor
tradiţionale de muncă, precum şi lipsa unui mecanism real de lansare a
businessului privat, a generat migraţia masivă a populaţiei în alte state", se
arată în Raportul OIM, care acreditează concluzia că „cifrele alarmante ale
numărului migranţilor ilegali oferă şanse considerabile organizaţiilor criminale
disponibile să exploateze un oarecare grup care e vulnerabil din start".
OM constată că Republica Moldova deţine întâietatea în numărul de
victime traficate din această regiune, iar cele peste 1150 femei şi minori
repatriaţi prin intermediul programului de reintegrare antitrafic al OM reprezintă
doar o parte din numărul victimelor traficate în continuare peste hotare.
„Multe persoane sunt traficate în scopuri de muncă, pomenindu-se în
condiţii de trai îngrozitoare, muncind pentru o remunerare mizeră sau absentă,
situaţii care rezultă în încălcarea drepturilor lor fundamentale" se arată în
Raport.
Migraţia ilegală, concepută ca o parte componentă a activităţilor
clandestine, reprezintă un factor destabilizator pentru dezvoltarea continuă a
Moldovei ca stat democratic şi pentru integrarea sa în structurile europene.
Potrivit evaluării, autorităţile moldovene, cărora le-a reuşit să semneze doar
cu autorităţile italiene un acord de protejare a moldovenilor, sunt conştiente că
semnarea unor asemenea acorduri este dificilă şi pun speranţe în aderarea la
Comunitatea Europeană care ar soluţiona în mod automat această problemă.

7 Un nou studiu relevă riscurile de sănătate la care sunt expuşi migranţii moldoveni, Iunie 01 2007:
ht^://www.interlic.md/Comunicate/1037.html

16
 în context, autorii cercetării recomandă autorităţilor moldovene să-şi con-
solideze capacitatea de a controla mai eficient migraţia şi să securizeze frontie-
rele ţării, ca să probeze suportul opţiunii proeuropene.
OIM salută tendinţa de unificare şi concentrare a problemelor migraţiei sub
egida unui singur organ, dar sugerează că funcţiile Serviciului Migraţiune „nu
au reuşit să reflecte întregul spectru al problemelor de migraţie". Experţii de la
OIM sunt de părere că adoptarea unei Concepţii a politicii migraţionale ar trebui
să fie urmată de adoptarea unui Plan de Acţiuni ce s-ar caracteriza printr-un
echilibru dintre „ambiţii şi realităţi". Autorii cercetării notează că abundenţa de
sarcini nu înseamnă neapărat şi eficienţă, mai cu seamă în lipsa unor intervale
realiste alocate realizării acestora. 8
Cetăţenii Republicii Moldova, angajaţi la muncă peste hotare, au transferat
în luna ianuarie 2007 în ţară prin canale oficiale 381,99 mln USD, cifră com-
parabilă cu cea atinsă pe parcursul anului 2004. în luna mai au fost transferate
92,24 mln USD, faţă 60,37 mln USD în ianuarie. Cel mai mare volum de trans-
feruri este efectuat din Rusia şi Italia, în timp ce cel mai important operator a
fost Western Union, căruia îi revin aproximativ 50% din remitenţe.
Experţii consideră ca această evoluţie ar fi o consecinţă a creşterii
numărului de cetăţeni ce muncesc peste hotare, a legalizării acestora, dar şi a
majorării retribuţiilor încasate. Aceştia nu exclud că în cazul menţinerii unor
asemenea ritmuri de creştere a intrărilor de numerar să se adeverească
pronosticurile FMI, potrivit cărora în anul 2007 volumul intrărilor de valută ar
putea atinge 1,283 mlrd USD, iar în 2008 - 1,411 mlrd USD.
Remitenţele pe căi oficiale cresc constant: 1999 - 89,62 mln USD, 2000
-152,94 mln USD, 2001 - 211,99 mln USD, 2002 - 254,1? mln USD, 2003
-317,29 mln USD, 2004 - 422,41 mln USD, 2005 - 683,14 mln USD, 2006
-854,57 mln USD.
Cu o pondere de aproape 20 la sută din РЮ a fondurilor, trimise de migranţi
în ţară, Republica Moldova se plasa pe primul loc în clasamentul Băncii
Mondiale, potrivit Raportului „Migraţia şi remitenţele: Europa de Est şi fosta
Uniune Sovietică", făcut public la începutul anului 2007. Ca parte a populaţiei,
Moldova este una dintre cele mai mari ţări sub aspect de emigrare din lume;
remitenţele considerabile către Moldova au facilitat reducerea sărăciei în
gospodăriile casnice şi au oferit un schimb valutar esenţial.
Potrivit datelor Biroului Naţional de Statistică, circa 334 mii de persoane
din Republica Moldova erau declarate plecate peste hotare la finele anului 2006.
Peste 70% din transferuri au fost efectuate prin sisteme de transfer rapid.
Băncile moldovene efectuează transferuri în numerar prin intermediul sistemelor
rapide Western Union, Money Gram, UniStream, SWIFT, Strada Italia, Trabex
(Spania), Travelex, Turciye Express (Turcia), Lider (anterior Vip Money
Transfer), Rus Express (Rusia), Banco Espirito Santo (Portugalia). 9

8 Organizaţia internaţională pentru migraţie a evaluat practicile de gestionare a migraţiei aplicate în

Republica Moldova: htty://www.aUrraldova.cora/mdex.^ & lng=rom, BASA-Press, 04.03.2004.
9 Moldovenii care muncesc peste hotare au transferat în ţară, în cinci luni, valută în sumă de peste 380
mln USD: http://ww.aUmoldovaro^ BASA-Presst 17.07.2007.

17