Crucea Rosie

I. Scurt prezentare a organizaiei

Crucea Rosie, cunoscuta si sub numele complet de Miscarea Internationala de Cruce Rosie si
Semiluna Rosie, semnifica o miscare umanitara internationala ce are sub coordonarea sa mai
multe organizatii distincte si independente, dar aflate sub pelerina comuna a principiilor de baza,
obiectivelor, simbolurilor, statuturilor si organelor de conducere
a. Misiune

Misiunea Miscarii Internationale de Cruce Rosie si Semiluna Rosie este de a proteja viata si
sanatatea oamenilor, de a asigura respectul fata de fiinta umana, de a preveni si alina suferinta
oamenilor, fara a face apel la discriminarea de nationalitate, rasa, religie, clasa sociala sau opinii
politice.

b. Viziune
Prin actiune unitara, Crucea Rosie Romana se adapteaza schimbarilor dinamice din cadrul
societatii pentru a putea sprijini comunitatile sa faca fata situatiilor de criza si suferintei umane

c. Scop
Scopul este de a mbunti viaa persoanelor vulnerabile, prin mobilizarea
puterii umanitii. Federaia Internaional se implic i sprijin Societile Naionale n
urmtoarele domenii:
- pregtirea pentru intervenie n caz de dezastre;
- intervenia umanitar n sprijinul victimelor dezastrelor;
- prim ajutor;
- prevenirea i combaterea epidemiilor prin programe de educaie pentru sntate, campanii de

vaccinare i asisten medical;

- promovarea donrii de snge voluntare i neremunerate;
- instruirea personalului i voluntarilor Crucii Roii i implicarea tinerilor n programele Crucii
Roii.
d. Obiective
a) sa actioneze in caz de conflict armat,iar in timp de pace sa se pregateasca si sa actioneze, ca
auxiliara a autoritatilor publice, in toate domeniile prevazute deConventiile de la Geneva din
1949 si in favoarea tuturor celor aflati in suferinta,atat persoane civile, cat si militare
b) sa contribuie la ameliorarea starii de sanatate, la prevenirea imbolnavirilor si laalinarea
suferintelor prin programe de intrajutorare in beneficiul colectivitatii;
c) sa organizeze, la nivel national sau local, dupa caz, servicii de ajutoare de urgentain favoarea
victimelor dezastrelor, indiferent de cauzele si natura acestora;
d) sa recruteze, sa instruiasca si sa puna la dispozitie personalul necesar pentrurealizarea misiunii
sale;
e) sa promoveze participarea copiilor si a tinerilor la activitatile specifice;
f) sa autorizeze folosirea emblemei, pe timp de pace, conform legii;
g) sa organizeze si sa participe la actiuni internationale de ajutorare a victimelor,indiferent de
cauzele si natura dezastrelor;
h) sa faca cunoscut opiniei publice, in special copiilor si tineretului, actiunile sale,cat si pe cele
ale Miscarii Internationale de Cruce Rosie si Semiluna Rosie, precum si Principiile
Fundamentale ale Crucii Rosii, idealurile pacii, respectuluisi intelegerii intre toti oamenii si toate
popoarele;
i) sa incheie conventii de colaborare si sa alcatuiasca programe de actiune comunecu alte
societati sau asociatii care desfasoara activitati umanitare, cu ministere sialte institutii de
specialitate ale administratiei publice centrale si locale, invederea realizarii misiunii sale
umanitare;
j) sa participe, pe baza programelor initiate de Ministerul Sanatatii, la recrutareadonatorilor de
sange, la combaterea unor epidemii si la alte actiun
e. Grupul int al organizaiei
Grupul tinta caruia i se adreseaza programul social al SNCRR este format din: Persoanele care
domiciliaza pe teritoriul Romaniei si care, din motive de natura economica, fizica, psihica sau
sociala sunt in incapacitate de a-si asigura nevoile sociale. Daca nevoile sociale nesatisfacute
sunt cele fundamentale (definite prin Strategia 2010 FISCSR) hrana, locuinta, imbracamintea,
sanatatea - atunci cele mai vulnerabile persoanele sunt cele care traiesc in conditiii de saracie
extrema - sub un dolar pe zi

Modul de actiune al ONG-ului in acest domeniu se materializeaza prin programe in beneficiul

unor grupuri tinta de persoane aflate in dificultate, care fie ni se adreseaza direct, fie sunt
beneficiari in programe organizate in colectivitati si/sau cu ocazia anumitor date de referinta.
f. Programele derulate de organizaie n ultimii trei ani
Educatia pentru sanatate se regaseste printre activitatile desfasurate constant de Crucea Rosie
Romana, de-a lungul celor 137 de ani de activitate.
Prin aplicarea acestui program se urmareste atingerea urmatoarelor obiective:
- promovarea normelor de igiena personala si colectiva;
- prevenirea si combaterea bolilor transmisibile;
- prevenirea si combaterea consumului de alcool, tutun si droguri;
- prevenirea si combaterea bolilor netransmisibile.
Programul se adreseaza intregii populatii, in general, si, in mod special, tinerilor, iar actiunile se
desfasoara in parteneriat cu organizatii guvernamentale si nonguvernamentale.
Programul de sanatate este derulat cu sprijinul voluntarilor pregatiti in cadrul unor seminarii
organizate de Crucea Rosie Romana.
Campania Adevarul despre SIDA. Transmite-l mai departe! este o campanie initiata de
Federatia Internationala a Societatilor de Cruce Rosie si Semiluna Rosie, campanie mondiala
impotriva discriminarii si stigmatizarii persoanelor afectate de HIV/SIDA. In acest cadru, Crucea
Rosie desfasoara permanent, prin filialele sale teritoriale, actiuni de informare privind
HIV/SIDA, de constientizare si sensibilizare a opiniei publice asupra cailor reale de transmitere a
virusului.

g. Publicaiile organizaiei

11.12.2014 - Gala Crucea Roie a ajuns la cea de-a VII a ediie

04.07.2014 - 138 de ani de la nfiinarea Crucii Rosii Romne

h. Instituiile publice cu care colaboreaz organizaia

Ministerul Educaiei i Cercetrii tiinifice
Ministerul Muncii, Familiei, Proteciei Sociale i Persoanelor Vrstnice
Ministerul Sanatatii

Ministerul Afacerilor Interne

Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta

i. Principalii finanatori ai organizaiei

Bugetul pe 2005 al CICR a fost de aproximativ 970 milioane franci elveieni. Majoritatea acestor
bani vine din Elveia, de la societile naionale de Cruce Roie i Semilun Roie i de la
organizaii internaionale cum ar fi Uniunea European. Toate plile ctre CICR sunt voluntare
i sunt primite ca donaii bazate pe dou tipuri de apeluri ale Comitetului:Apeluri Centrale pentru
acoperirea nevoilor interne i Apeluri de Urgen pentru misiunile sale individuale.

II. Analiza organizaiei n funcie de domeniile precizate

Presedinte
Mihaela Geoana
Vicepresedinti
Marcel Lucaciu
Alexandru Banica
Adrian Colibaba
Victor Boiangiu
Victor Paul Dobre
Claudiu Gantoi
Dragos Beniamin
Secretar al Comitetului de Directie si director general al SNCRR
Ioan Silviu Lefter
Presedinti de filiala membri in Comitetul de Directie
Ion Cilea Valcea
Dumitru Minea Sorin - Ilfov
Floris Lazarescu Dambovita
Aurel Axinte Iasi
Ionel Miu - Constanta
Niculina Moisescu - Braila

Lideri tineret membri in Comitetul de Directie

Alina Garleanu Vrancea
Ioana Comsulea sector 6 Bucuresti
Otilia Florentina Suicu Teleorman
Trezorier
Cipriana Voicu
Ambasador
Iuliana Tudor
Membru de onoare
Margareta Paslaru

Crucea Rosie Romana asista persoanele vulnerabile in situatii de dezastre si de criza. Prin
programele si activitatile sale in beneficiul societatii, contribuie la prevenirea si alinarea
suferintei sub toate formele, protejeaza sanatatea si viata, promoveaza respectul fata de
demnitatea umana, fara nicio discriminare bazata pe nationalitate, rasa, sex, religie, varsta,
apartenenta sociala sau politica.
Prile componente ale micrii sunt:

Comitetul Internaional al Crucii Roii (CICR) este o instituie umanitar privat,

nfiinat n 1863, la Geneva, Elveia. Comitetul cuprinde 25 de membri i are o autoritate
unic n cadrul dreptului internaional umanitar privind protejarea vieii i demnitii
victimelor conflictelor armate naionale i internaionale.

Federaia Internaional a Societilor de Cruce Roie i Semilun Roie a fost

nfiinat n 1919. Astzi coordoneaz activitile ntreprinse ntre cele 185 de Societi
Naionale de Cruce Roie i Semilun Roie. Sediul Federaiei se afl la Geneva, Elveia.

Societile Naionale de Cruce Roie i Semilun Roie exist n aproape toate rile
lumii. La ora actual, 185 de Societi Naionale sunt recunoscute de Comitetul Internaional
al Crucii Roii i admise ca membre cu drepturi depline n cadrul Federaiei. Fiecare entitate
lucreaz n ara de origine.

Organizarea Micrii
Exist aproximativ 97 de milioane de persoane la nivel mondial care lucreaz cu CICR,
Federaia i societile naionale. Exist aproximativ 300.000 de membri permaneni.
Conferina Internaional din 1965 de la Viena a adoptat apte principii de baz care trebuiau s
fie comune tuturor prilor componente ale Micrii, i care au fost adugate statutului Micrii
n 1986:

Umanitate

Impariale

Neutralitate

Independen

Voluntariat

Unitate

Universalitate

Conferina Internaional a Crucii Roii i Semilunii Roii, care are loc o dat la patru ani, este
cel mai mare corp instituional al Micrii. Reunete delegai ai tuturor societilor naionale.

Activitile i organizarea CICR

Misiunea CICR i responsabilitile sale n cadrul Micrii
Misiunea oficial a CICR, ca organizaie imparial, neutr i independent este aceea de a
garanta protecia vieii i demnitii victimelor conflictelor armate naionale i internaionale.
Conforma Acordului de la Sevilla din 1997, este Agenia de conducere a Micrii n conflicte.
Cele mai importante sarcini ale Comitetului sunt:

monitorizarea conformitii prilor dintr-un conflict cu Conveniile de la Geneva

acordarea de asisten medical celor rnii pe cmpul de lupt

supervizarea tratrii prizonierilor de rzboi

acordarea de ajutor n cutarea persoanelor disprute n conflictele armate

protejarea populaiei civile

arbitrarea prilor dintr-un conflict armat.

Statut legal i organizare

Sediul CICR se afl n oraul Geneva din Elveia i are birouri externe n 80 de ri. Are
aproximativ 12.000 de membri la nivel mondial, dintre care aproape 800 dintre acetia lucreaz
n cadrul sediului de la Geneva. Contrar a ceea ce se crede, CICR nu este o Organizaie nonguvernamental n adevratul sens al cuvntului, dar nici o organizaie internaional. Deoarece
membrii si pot fi doar ceteni elveieni, nu are o politic deschis indivizilor din alte state ca
alte ONG-uri. Cuvntul Internaional din numele su nu se refer la capacitatea unei persoane
de a fi membru, ci la scopul su de a ntreprinde aciuni internaionale, conform Conveniilor de
la Geneva. CICR are privilegii speciale i imunitate legal n mai multe state, bazate pe legile din
statele respective sau pe acorduri ntre Comitet i guvernele naionale. Conform legii elveiene,
CICR este o asociaie privat.
Finanare i chestiuni financiare
Bugetul pe 2005 al CICR a fost de aproximativ 970 milioane franci elveieni. Majoritatea acestor
bani vine din Elveia, de la societile naionale de Cruce Roie i Semilun Roie i de la
organizaii internaionale cum ar fi Uniunea European. Toate plile ctre CICR sunt voluntare
i sunt primite ca donaii bazate pe dou tipuri de apeluri ale Comitetului:Apeluri Centrale pentru
acoperirea nevoilor interne i Apeluri de Urgen pentru misiunile sale individuale.

Activitile i organizarea Federaiei

Misiunea Federaiei i responsabilitile sale n cadrul Micrii
Emblema Federaiei.
Federaia coordoneaz cooperarea dintre societile naionale de Cruce Roie i Semilun Roie
din toat lumea i sprijin fondarea unor noi societi naionale n rile n care nu exist. La
nivel internaional, Federaia organizeaz i conduce misiuni de asisten n caz de dezastre
naturale, dezastre provocate de om, epidemii i alte urgene. Conform Acordului de la Sevilla din
1997, Federaia este Agenia de conducere a Micrii n orice situaie de urgen care nu apare

ntr-o zon de conflict armat. Federaia coopereaz cu societile naionale din rile afectate fiecare fiind numit Societate Naional de Operare (ONS) - la fel ca i cu societile naionale
din alte state care doresc s coopereze - numite Societi Naionale Participante (PNS). Dintre
cele 187 de societi naionale admise ca fiind membre cu drepturi depline sau observatoare,
ntre 25 i 30 lucreaz ca PNS-uri n alte state. Cele mai active dintre acestea sunt Crucea Roie
American, Crucea Roie Britanic, Crucea Roie German, Crucea Roie Suedez i cea
norvegian.

Societile naionale n cadrul Micrii

Recunoaterea oficial a unei societi naionale

Ambulan a Crucii Roii Mexicane.

Societile naionale de Cruce Roie i Semilun Roie exist n aproape fiecare ar din lume. n
cadrul statelor n care se afl, acestea preiau datoriile i responsabilitile unei societi naionale
de ajutorare lucru definit de Legea Umanitar Internaional. n cadrul Micrii, CICR e
responsabil de recunoaterea legal a unei societi de ajutor ca societate naional de Cruce sau
Semilun Roie. Regulile exacte pentru recunoatere sunt definite n statutul Micrii: Articolul 4
din acest statut conine Condiiile pentru recunoaterea Societilor Naionale:
Pentru a fi recunoscut n termenii Articolului 5, paragraful 2 b) ca Societate Naional,
Societatea trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii:
1. S fie constituit pe teritoriul unui stat independent unde este respectat
Convenia de la Geneva pentru Ameliorarea Condiiei Rniilor i Bolnavilor pe
cmpurile de lupt.
2. S fie unica Societate de Cruce sau Semilun Roie din statul respectiv i s fie
condus de un corp central care s fie singurul competent s o reprezinte.
3. S fie recunoscut corespunztor de guvernul din ara respectiv pe baza
Conveniilor de la Geneva i a legislaiei naionale ca societate voluntar.
4. S aib un statut autonom care s-i permit operarea n conformitate cu
Principiile Fundamentale ale Micrii.

5. S foloseasc numele i emblema Crucii sau Semilunii Roii n conformitate cu

Conveniile de la Geneva.
6. S fie organizat astfel nct s ndeplineasc sarcinile definite n propriul statut,
inclusiv pregtirea pentru rzboi pe timp de pace.
7. S-i extind activitile pe ntreg teritoriul Statului.
8. S recruteze membri voluntari, indiferent de ras, sex, clas social, religie sau
opinii politice.
9. S adere la prezentul Statut i s coopereze cu membrii Micrii.
10. S respecte Principiile Fundamentale ale Micrii i s fie ghidat n munca sa
de principiile legilor umanitare internaionale.
Dup recunoaterea de ctre CICR, o societate naional e acceptat ca membr a Federaiei
Internaionale a Societilor de Cruce Roie i Semilun Roie.

Simboluri ale Micrii

Simbolurile descrise mai jos au dou nelesuri distincte. Pe de o parte,
simbolurile vizuale ale Crucii Roii, Semilunii Roii, Leului i Soarelui Rou
i Cristalului Rou servesc casemne protectoare n conflictele armate,
lucru definit n cadrul Conveniilor de la Geneva. Aceasta se
numete utilizare protectoare a simbolurilor. Pe de alt parte, aceste
simboluri sunt folosite ca semne distinctive de acele organizaii care sunt
parte a Micrii Internaionale de Cruce Roie i Semilun Roie. Aceasta
este utilizare indicativ a emblemelor.

Crucea Roie

Simbolul Crucii Roii.

Crucea Roie pe un fundal alb a fost simbolul original de protecie declarat la Convenia de
la Geneva din 1864. Este o inversare a steagului naional al Elveiei, fiind adoptat pentru a-l
onora pe fondatorul su, elveianul Henry Dunant i ara sa. Idea de a introduce un simbol de
protecie uniform i neutru, precum i respectivul model aparine doctorului Louis Appia i
generalului Henri Dufour, membri fondatori ai Comitetului Internaional. Crucea Roie este
definit ca simbol protector n Articolul 7 al Conveniei de la Geneva din 1864, Capitolul VII
i Articolul 38 n Convenia de la Geneva din 1949. Exist un acord neoficial n cadrul
Micrii Crucii Roii i Semilunii Roii prin care forma crucii ar trebui s fie una compus
din cinci ptrate. Totui, indiferent de form, orice Cruce Roie pe fundal alb ar trebui s fie
un semn valid i recunoscut ca semn de protecie. Dintre cele 185 de societi naionale
recunoscute actual de ctre CICR, 151 folosesc Crucea Roie ca emblem oficial. n plus,
Crucea Roie este folosit de societatea naional din Tuvalu.

Semiluna Roie

Simbolul Semilunii Roii.

n timpul Rzboiului Ruso-Turc, ntre anii 1876 i 1878, Imperiul Otoman a folosit o
Semilun Roie n locul Crucii Roii deoarece guvernul considera c respectiva Cruce i-ar fi
afectat pe soldaii musulmani. n 1877, Rusia s-a angajat s respecte simbolul Semilunii
Roii, dup care i Imperiul Otoman s-a angajat s respecte simbolul Crucii Roii. Dup
aceste evenimente, CICR a declarat n 1878 c ar fi posibil s se adopte simboluri oficiale
adiionale pentru statele non-cretine. Semiluna Roie a fost recunoscut oficial n anul 1929
cnd Conveniile de la Geneva au fost amendate (mai precis Articolul 19). Original,
Semiluna Roie a fost folosit de Turcia i Egipt. De la recunoaterea sa oficial i pn azi,
Semiluna Roie a devenit emblema majoritii statelor cu populaii majoritar musulmane.
Societile naionale din unele state cum ar fi Pakistan (1974), Malaezia (1975)
sauBangladesh (1989) i-au schimbat oficial numele i emblema de la Crucea Roie la
Semiluna Roie. Semiluna Roie este folosit de 33 dintre cele 185 de societi naionale
recunoscute la nivel mondial.

Cristalul Rou

Cristalul Rou.
Datorit controversei legate de societatea naional din Israel, Magen David Adom i alte
dispute, introducerea unui simbol de protecie adiional i neutru a fost pus n discuie mai
muli ani, Cristalul Rou fiind cea mai popular propunere. Alte ncercri au inclus Sri
Lanka (1957) i India (1977) care au ncercat s introduc o Svastic Roie. De asemenea,
societile din Kazakhstan i Eritreea au ncercat s foloseasc o combinaie a Crucii i
Semilunii Roii, dup modelul Uniunii Sovietice, care a folosit aceast combinaie pn la
destrmarea sa. Oricum, amendarea Conveniilor de la Geneva pentru adugarea unui nou
simbol de protecie solicit o conferin diplomatic a tuturor celor 192 de state semnatare.
Guvernul elveian a organizat o astfel de conferin care ar fi trebuit s aib loc ntre 5 i 6
decembrie 2005 pentru a adopta un al treilea protocol la Conveniile de la Geneva pentru
introducerea Cristalului Rou ca simbol adiional cu statut egal cu Semiluna Roie i Crucea
Roie. Conferina a fost amnat pentru data de 7 decembrie iar protocolul a fost adoptat.
Din toate statele care au participat la conferin, 98 au votat pentru, 27 mpotriv i 10 s-au
abinut de la vot.
Dei prima ncercare de aderare a Israelului, ca stat independent, dateaz din 1948 i a fost
rennoit n fiecare an, CICR, sub presiunea rilor din blocul arab-musulman a refuzat
sistematic aceast aderare. La data de 22 iunie 2006 CICR a anunat c Micarea
Internaional de Cruce Roie i Semilun Roie a adoptat Cristalul Rou ca emblem
adiional i a anunat de asemenea recunoaterea Societii Palestiniene de Semilun
Roie (PRCS) i Societatea Naional Israelian, Magen David Adom (MDA).[1]. De
menionat c recunoaterea simultan, ca pachet a acestor dou organizaii a fost deosebit de
problematic deoarece, pentru a fi recunoscut ca Societate Naional, conform articolului 5,
paragraful 2 b)Societatea trebuie s fie constituit pe teritoriul unui stat independent unde
este respectat Convenia de la Geneva pentru Ameliorarea Condiiei Rniilor i Bolnavilor
pe cmpurile de lupt. ori Societatea Palestinian de Semilun Roie (PRCS) nu aparine
unui stat, iar respectarea Conveniei de la Geneva pentru Ameliorarea Condiiei Rniilor i
Bolnavilor pe cmpurile de lupt", este inexistent n respectiva Autoritate Autonom
Palestinian i cu deosebire n zona Gaza (vezi cazul soldatului israelian prizonier alit).
La data de 14 ianuarie 2007, al treilea protocol adiional a intrat n vigoare.
Leul i Soarele Rou
ntre 1924 i 1980, Iranul a utilizat 'Leul i Soarele Rou' ca simbol pentru societatea sa
naional, bazat pe steagul Dinastiei Qajar. Leul i Soarele Rou a fost recunoscut ca simbol
protector n 1929, odat cu Semiluna Roie. n ciuda faptului c Iranul a adoptat Semiluna

Roie n 1980, acest stat are dreptul de a utiliza simbolul. Este considerat n continuare
simbol de protecie.

Magen David Adom

Magen David Adom (MDA), (ebraic : Steaua lui David Roie) societatea naional
din Israel,[2] a folosit Steaua lui David Roie ca emblem nc de la fondarea sa, n 1931.
Propus ca un adaos Crucii Roii, Semilunii Roii i Leului Rou, propunerea a fost respins
de CICR pe motiv c nu reprezenta un stat suveran - la vremea respectiv existaPalestina,
care se afla sub mandat britanic. Devenit stat independent n 1948, Israelul a rencercat s
introduc emblema sa ca al treilea simbol de protecie n cadrul Conveniilor de la Geneva,
dar propunerea a fost respins n 1949, recunoaterea Magen David Adom ca societate
naional fiind amnat pe motivul c Steaua Roie a lui David nu este nc un simbol de
protecie recunoscut, n realitate, datorit opunerii i presiunilor statelor arabe i ale blocului
comunist. Abia n 2006 Magen David Adom a fost recunoscut oficial de CICR, ca un troc
pentru recunoaterea organizaieinestatale Semiluna Roie Palestinian
Dei MDA nu obinuse recunoaterea oficial, ea i-a dobndit o reputaie excelent n cadrul
Micrii participnd prompt i eficient la foarte multe activiti internaionale ale Federaiei
i ale CICR.
Implicaii/Campanii ale Crucii Roii
n anul 1928-1929 se desfoar o ampl campanie de ajutorare a populaiei afectate de
secet din Moldova.
La 10 noiembrie 1940, Romania a fost lovit de un cutremur de 7,4 grade pe scara
Richter. Voluntarii de Cruce Roie au fost prezeni la datorie n locurile afectate de dezastru, au
scos rniii de sub drmturi, i-au ngrijit i i-au ncurajat.
Pe data de 23 inuarie 1945 se desfoar o ampl campanie organizat de Crucea Roie ,
n colaborare cu Aprarea Patriotic, pentru ajutorarea populaiei din Transilvania i Moldova

bntuite de secet i calamnitile rzboiului. n acelai an, n luna septembrie, n colaborare cu

Ministerul Sntii i ce celelalte organizaii de mas, Crucea Roie organizeaz marea
campanie de combatere a bolilor contagioase i de asisten social n rndul populaiei afectate
de rzboi.
n 1946 -1947 este organizat ampl aciune de ajutorare a populaiei afectate de secet,
iar n 1948 este organizat campania de asisten a copiilor prin vitaminizare, nfiinarea de case
de natere i dispensare.
n anii 1970, Crucea Roie a avut o misiune deosebit, aceea de a identifica mormintele
militarilor germani decedai si nhumai pe teritoriul Romniei n perioada celor dou razboaie
mondiale. Totodat, Crucea Roie a desfurat activiti pentru identificarea mormintelor
cetenilor romni decedai i nhumai n strintate.
n perioada 22 Martie 2007 22 Iunie 2008 Societile Naionale de Cruce Roie din
toat Europa au lansat Programul Campania de Siguran Rutier i Prim ajutor a Crucii
Roii.
ntre 1999 2001 a debutat cea mai ampl aciune din ultimii ani, de sprijinire a
autoritilor n prevenirea bolilor infecioase.Campania naional pentru combaterea rujeolei i
rubeolei, n care Crucea Roie Romn a avut un rol deosebit de important i bine definit
mobilizarea populaiei la vaccinare, i-a ndeplinit cu succes misiunea de a stopa epidemia. 1.700
de voluntari ai Crucii Roii Romne au fost angrenai n desfurarea campaniei. Rezultatele
finale ale campaniei au fost deosebite: vaccinarea antirujeolic i antirubeolic n condiii sigure

a 2,1 milioane de copii, reprezentnd un indice de acoperire vaccinal de 92,7%. Organizaia

Mondial a Sntii a apreciat buna coordonare a campaniei, colaborarea excelent dintre
Crucea Roie i autoritile sanitare romne, campania fiind considerat un succes recunoscut la
nivel internaional.
n 2005-2006 s-a desfurat Campania naional de prevenire a dezastrelor. Imediat
dup inundaiile care au avut loc n primvara i vara anului 2005, Crucea Roie Romn
mpreun cu compania Petrom S.A. au iniiat un parteneriat de responsabilitate social, care are
ca scop derularea unei campanii naionale de pregtire a populaiei pentru dezastre. Proiectul i
propune sa mbunteasc rezistena i capacitatea de reacie a comunitilor din diverse zone
ale rii expuse riscurilor de dezastre, cum ar fi dezastrele naturale (inundaii, cutremure) sau
provocate de om.
Accesul la azil: AA E DREPT!
O aciune comun pentru garantarea dreptului la protecie internaional. 20 iunie este Ziua
Internaional a Refugiatului. Cu aceast ocazie, Biroul European al Crucii Roii a lansat
aciunea AA e DREPT! pentru a reafirma dreptul tuturor oamenilor de a cere protecia
internaional i a reaminti tuturor c accesul la azil este un drept pe care toate statele membre
trebuie s-l respecte conform legislaiei UE i Dreptului Internaional.

Din 1863 pn n 2013 Micarea de Cruce Roie i Semilun Roie a modelat dreptul
internaional umanitar i a fost principalul mijloc de intervenie umanitar la nivel mondial.

Principiile ce stau la baza acestor aciuni depesc graniele de orice natur, fiecare dintre
noi putnd fi un posibil beneficiar al Crucii Roii i Semilunii Roii. Dei sunt organizai ca o
reea la nivel global, rezultatele aciunilor acestora au impact la toate nivelurile : mondial,
regional, local, fiind mereu aproape de cei aflai n nevoie. De aceea, deciziile ce privesc
organizaia n ansamblul ei i stabilirea agendei umanitare internaionale pleac de la cei care
neleg cel mai bine problemele i soluiile : voluntarii, oamenii i comunitile afectate de
greuti.