Societatea de Cruce Rosie istorie si origini

Crucea Rosie, cunoscuta si sub numele complet de Miscarea Internationala de Cruce

Rosie si Semiluna Rosie, semnifica o miscare umanitara internationala ce are sub
coordonarea sa mai multe organizatii distincte si independente, dar aflate sub pelerina
comuna a principiilor de baza, obiectivelor, simbolurilor, statuturilor si organelor de
conducere.
Misiunea Miscarii Internationale de Cruce Rosie si Semiluna Rosie este de a proteja viata
si sanatatea oamenilor, de a asigura respectul fata de fiinta umana, de a preveni si alina
suferinta oamenilor, fara a face apel la discriminarea de nationalitate, rasa, religie, clasa
sociala sau opinii politice.
Termenul de Crucea Rosie Internationala este adesea intalnit in favoarea denumirii
complete de Miscarea Internationala de Cruce Rosie si Semiluna Rosie. Partile
componente ale miscarii sunt: Comitetul International al Crucii Rosii (CICR), Federatia
Internationala a Societatilor de Cruce Rosie si Semiluna Rosie, si Societatile Nationale
de Cruce Rosie si Semiluna Rosie.
Istoria si originile Crucii Rosii sunt consacrate in vorbele lui enr! "unant #$%&%'$($)*
+Siamo tutti fratelli+ #Suntem cu totii frati*, initiatorul Miscarii Internationale de Crucea
Rosie si Semiluna Rosie. ,faceristul elvetian, enr! "unant a tras semnalul de alarma
asupra necesitatii de a infiinta societati de ajutor si de a raspandi un acord international cu
privire la ajutorarea ranitilor si la persoanele care ii ingrijesc.
Batalia de la Solferino
Istoria Crucii Rosii incepe cu batalia de la Solferino, la &- iunie $%.(, in nordul Italiei,
unde armatele /rantei si ,ustriei s'au luptat vreme de o zi. In urma confruntarii, numarul
mortilor si al ranitilor de pe campul de lupta a fost foarte mare, -).))), iar numarul
personalului medical calificat, a c0irurgilor si a medicamentelor era insuficient. enr!
"unant a fost martorul consecintelor oribile de dupa batalie. Impresionat de dezastrul
$
umanitar, enr! s'a oferit ca voluntar, a adunat oameni din satul invecinat si a petrecut
trei zile, pentru a ingriji ranitii, abandonand complet scopul vizitei sale in Italia.
Intors in 1lvetia, enr! "unant a continuat sa fie tulburat de cosmarul caruia ii fusese
martor la Solferino. In urma acestui episod tragic, a scris o carte si a publicat'o pe
c0eltuiala sa, in noiembrie $%2&. Cartea "O amintire de la Solferino" a fost trimisa
familiilor domnitoare din 1uropa, liderilor militari, politici, celor implicati in actiuni
filantropice si prietenilor.
Cartea a propus doua idei de o importanta majora:
infiintarea, in fiecare tara, a unei societati de ajutorare a ranitilor pe timp de
razboi, alcatuita din voluntari;
promovarea unui acord international care sa protejeze soldatii raniti pe campul
de lupta si pe aceia care ii inrijesc, oferindu!le astfel un statut neutru.
Cartea a avut un real succes iar rezultatele au aparut in mai putin de an. Meritul a fost
e3clusiv al lui "unant, care a reusit sa convinga statele sa codifice si sa recunoasca
obiceiurile razboiului. Ca urmare a propunerilor pe care le continea, a luat fiinta o
organizatie mondiala.
Infiintarea Comitetului International al Crucii Rosii (CICR)
Comitetul International al Crucii Rosii este o institutie umanitara privata, infiintata in
$%24 la 5eneva, 1lvetia. Comitetul cuprinde &. de membri si are o autoritate unica in
cadrul dreptului international umanitar privind protejarea vietii si demnitatii victimelor
conflictelor armate nationale si internationale. Comitetul celor . a fost rezultatul
intrevederii lui "unant cu avocatul Societatii pentru "unastare #ublica de la
$eneva, 5ustave Mo!nier. 5ustave a fost e3trem de impresionat de cartea +6 amintire de
la Solferino+. Impreuna cu "unant, ceilalti patru membri au fost c0iar avocatul 5ustave
Mo!nier, medicul c0irurg 7ouis ,ppia, T08odore Maunoir de la Comisia pentru Iiena si
Sanatate de la $eneva si generalul elvetian 5uillaume'enri "ufour. Comisia s'a intrunit
pentru prima oara la $9 februarie $%24 si s'a numit Comitetul International pentru
&
%jutorarea Ranitilor, care, in $%92, urma sa devina Comitetul International al Crucii
Rosii.
Liga Societatilor de Cruce Rosie
In $($(, 7iga Societatilor de Cruce Rosie a fost infiintata in mod formal, cu sediul la
Paris, de catre reprezentanti ai societatilor de Cruce Rosie din /ranta, Marea :ritanie,
Italia, ;aponia si Statele <nite, avand ca prim obiectiv imbunatatirea sanatatii oamenilor
din tarile care suferisera in timpul celor patru ani de razboi. 7iga Societatilor de Cruce
Rosie era destinata +sa consolideze si sa uneasca pentru activitatile de sanatate,
Societatile de Cruce Rosie e3istente si sa promoveze crearea de noi societati+. 6 parte
cruciala a activitatii era de a oferi si a coordona asistenta pentru victimele dezastrelor
naturale si ale epidemiilor. "in $(4(, sediul sau permanent a fost la 5eneva. In $(($, s'a
luat 0otararea de a sc0imba denumirea &iii Societatilor de Cruce Rosie si Semiluna
Rosie in +Federatia Internationala a Societatilor de Cruce Rosie si Semiluna Rosie+.
Razboiul Mondial a transmis nevoia de stransa cooperare intre Societatile de Cruce Rosie
care, prin intermediul activitatilor desfasurate pe timpul razboiului in favoarea
prizonierilor de razboi si a combatantilor, atrasesera milioane de voluntari si construisera
un mare organism de e3perti. Ideea originala ii apartine lui 'enr( )avison, pe vremea
aceea presedintele Crucii Rosii ,mericane #,RC*. ,ceasta miscare a insemnat
e3tinderea activitatea international= a Crucii Rosii. ,RC avusese deja o misiune destul de
solicitanta in urma unei catastrofe naturale. enr! a propus, la o conferinta internationala
medicala #aprilie $($(, Cannes, /ranta*, +federalizarea Societatilor de Cruce Rosie din
diferite tari, intr'o organizatie comparabila cu 7iga >atiunilor, in scopul unei permanente
cruciade medicale pentru imbunatatirea sanatatii, prevenirea bolilor si alinarea
suferintei+.
Societati Nationale de Cruce Rosie si Semiluna Rosie
Societatile nationale de Cruce Rosie si Semiluna Rosie e3ista in aproape fiecare tara din
lume. In cadrul statelor in care se afla, acestea preiau datoriile si responsabilitatile unei
societati nationale de ajutorare, asa cum este definit de &eea *manitara Internationala.
4
In cadrul Miscarii, CICR e responsabil de recunoasterea legala a unei societati de ajutor
ca societate nationala de Cruce sau Semiluna Rosie.
7a sfarsitul Conferintei Internationale din $%24 prima idee a lui "unant, de a infiinta o
societate de voluntari in fiecare tara, a devenit realitate prin infiintarea primelor Societati
>ationale. ,stfel de societati au fost infiintate, cateva luni dupa Conferinta
Internationala, in ?urttemburg, Marele "ucat de 6ldenburg, :elgia si Prusia. ,poi au
luat fiinta societatile din "anemarca, /ranta, Italia, Mec@lenburg'Sc0Aerin, Spania,
amburg si esse. Pe atunci, ele se numeau +comitete nationale+ sau +societati de
ajutorare+, dar, mai tarziu, au inceput sa fie cunoscute sub denumirea de Societati
>ationale de Cruce Rosie si Semiluna Rosie.
Simboluri ale miscarii: Crucea Rosie, Semiluna Rosie, Cristalul Rosu, Leul si
Soarele Rosu, agen !a"id #dom
In lunile care au urmat, cei cinci membri ai Comitetul International al Crucii Rosii au
adoptat in cadrul unei conferinte internationale emblema distinctiva a Miscarii.
Conferinta a avut loc in octombrie $%24, au participat $2 tari si a avut ca rezultat crearea
emblemei distinctive: o cruce rosie pe fond alb, cu scopul de a identifica si de a proteja
voluntarii care acorda ajutor soldatilor raniti.
Simbolurile Crucii Rosii, Semilunii Rosii, 7eului si Soarelui Rosu si Cristalului Rosu au
in prima instanta o utilizare protectoare in conflictele armate, ulterior emblemele avand
o utilizare indicativa, fiind folosite ca semne distinctive de acele organizatii care fac parte
din Miscarea Internationala de Cruce Rosie si Semiluna Rosie.
Crucea Rosie$ Crucea Rosie pe un fundal alb a fost simbolul original de protectie
declarat la Conventia de la 5eneva din $%2-. Simbolul este o inversare a steagului
national al 1lvetiei, fiind adoptat in cinstea fondatorului sau, elvetianul enr! "unant, si
a tarii sale.
Semiluna Rosie$ Imperiul 6toman a folosit o Semiluna Rosie pentru a proteja soldatii
musulmani, dar s'a angajat in acelasi timp sa respecte simbolul Crucii Rosii. In urma
-
acestei manifestari, CICR a declarat in $%9% ca se pot adopta simboluri oficiale aditionale
pentru statele non'crestine. "e atunci, Semiluna Rosie este emblema tuturor statelor cu
populatii majoritar musulmane.
Cristalul Rosu$ In urma controversei legate de societatea nationala din Israel si Magen
"avid ,dom, a fost luata in vedere introducerea unui nou simbol de protectie cu caracter
aditional si neutru. Simbolul Cristalului Rosu a fost adoptat la && iunie &))2 ca
emblema Societatii Palestiniene de Semiluna Rosie #PRCS* si Societatea >ationala
Israeliana, Magen "avid ,dom #M",*
Leul si Soarele Rosu$ Intre $(&- si $(%), Iranul a utilizat 7eul si Soarele Rosu ca simbol
pentru societatea sa nationala, bazat pe steagul "inastiei Bajar. 7eul si Soarele Rosu a
fost recunoscut ca simbol protector in $(&(, odata cu Semiluna Rosie.
agen !a"id #dom #M",*, #denumirea provine din ebraica si desemneaza Steaua lui
)avid Rosie* societatea nationala din Israel a folosit Steaua lui "avid Rosie ca emblema
in $(4$, odata cu fondarea sa. Propusa ca o emblema aditionala a Crucii Rosii, Semilunii
Rosii si 7eului Rosu, propunerea nu a fost acceptata de CICR din cauza ca nu reprezenta
un stat suveran. Mai tarziu, in &))2, Magen "avid ,dom a fost recunoscut oficial de
CICR, in semn de recunoastere simultana alaturi de organizatia nestatala Semiluna Rosie
Palestiniana. Cu toate ca M", nu era recunoscuta oficial, ea a acumulat o reputatie
e3celenta in cadrul Miscarii, prin participari eficiente la activitatile internationale ale
/ederatiei si ale CICR.
.
Societatea de Cruce Rosie din Romania
%&'( ) %*%+ ) CR,C-# ROSI- RO#N# L# INC-.,/ !- !R,
Romania a devenit Parte semnatara la prima Conventie de la 5eneva din $%2- si a
ratificat'o in $%9-. "oi ani mai tarziu, la - iulie $%92, a luat fiinta Societatea Crucea
Rosie din Romania si si'a inceput activitatea in actualul sediu al Spitalului Coltea din
:ucuresti.
Printre semnatarii actului de infiintare a Crucii Rosii Romane, se regasesc importante
personalitati ale vremii: >icolae Cretzulescu, 5eorge 5r. Cantacuzino, C.,. Rosseti, Ion
50ica, "imitrie Sturza, 5r.5. Cantacuzino si "r. Carol "avila.
Primul presedinte al Crucii Rosii Romane a fost Printul "imitrie 50ica, in perioada $%92'
$%(9.
7a nici trei saptamani de la infiintare, in ziua de &) iulie $%92, prima ambulanta a Crucii
Rosii Romane a plecat intr'o misiune umanitara pe frontul sarbo'turc de la sud de
"unare. Pe baza solidaritatii ce uneste Societatile >ationale surori, prima misiune a
Crucii Rosii Romane avea menirea de a acorda ajutor medical militarilor raniti, indiferent
de tabara din care faceau parte.
In anii $%99'$%9%, in timpul Razboiului de Independenta, Crucea Rosie Romana a
intervenit cu personal sanitar, ambulante si trenuri sanitare in sprijinul trupelor de
campanie. , infiintat asezaminte spitalicesti in :ucuresti si in diferite orase din tara.
Societati de Cruce Rosie din 5ermania, Italia, :elgia, Suedia si /ranta au trimis ajutoare
materiale si personal medical. Pe frontul de la Ra0ova, voluntarii Crucii Rosii s'au luptat
sa limiteze ravagiile febrei tifoide.
In $%%., a izbucnit primul razboi balcanic, iar Crucea Rosie Romana a propus guvernelor
celor doua tari C :ulgaria si Serbia' sa accepte cate o ambulanta pentru ingrijirea
ranitilor. Imediat dupa primirea acordului, doua ambulante au parasit tara, asigurand
2
asistenta medicala unui numar de 2&. de raniti si bolnavi. /ormatiile sanitare romane
dislocate in Serbia au avut in grija 4 spitale, cu un total de $$) paturi. 1fortul material al
Crucii Rosii s'a ridicat la suma de -) ))) lei.
Priceperea si grija dovedite de doctorii romani au fost apreciate in mod deosebit de catre
guvernele ambelor tari beligerante.
Intre anii $%%% si $%(&, societatea si'a e3tins activitatea prin organizarea de cursuri
speciale pentru pregatirea surorilor de caritate. In $%($, s'a infiintat scoala permanenta
pentru infirmiere, iar un an mai tarziu s'a infiintat un spital scoala cu $) paturi. Profitand
de o perioada de pace, Crucea Rosie Romana a continuat sa se organizeze si sa se
pregateasca, atat din punct de vedere material, cat si din punctul de vedere al
personalului, pentru a putea fi in masura sa actioneze cat mai eficient in cazuri de
necesitate.
In $($4, in timpul celui de'al doilea razboi balcanic, personalul Spitalului Mobil al Crucii
Rosii Romane a acordat asistenta militarilor bolnavi de 0olera pe teritoriul statului bulgar.
6data cu reintoarcerea trupelor in tara, 0olera asiatica s'a intins si in Romania, afectand
un numar mare de oameni din judetele Romanati, "olj si Teleorman. Crucea Rosie a fost
si de aceasta data solicitata de autoritati si a intervenit cu corturi de mare capacitate,
materiale sanitare si cu ec0ipe medicale, reusind sa ingrijeasca si sa salveze mii de
bolnavi. In scrisoarea de multumire adresata presedintelui Crucii Rosii Romane de atunci,
,le3andru Marg0iloman, dr.7augier, medicul sef al judetului "olj, scria: DCu multumire
constat ca au stins complect epidemia de 0olera in cel mai scurt timp posibil, dand
totdeodata ingrijiri constiincioase si pricepute bolnavilorD. Crucea Rosie avea in acea
perioada ec0ipe medicale mobile, dar si un laborator de bacteriologie, unde au fost
efectuate peste 9))) de analize medicale, Dinteresand populatia a -- de comune
contaminate cu 0oleraD.
Prin Statulul Crucii Rosii, adoptat in $%92, femeile nu puteau face parte din conducerea
Societatii. "e aceea, in $()2, au pus bazele ESocietatii de Cruce Rosie a doamnelor din
9
RomaniaD, prima presedinta aleasa fiind Irina Campineanu. Societatea activa in paralel cu
cea infiintata in $%92 si se ocupa cu strangerea de fonduri pentru ajutorarea in caz de
razboi si calamitati, pregatea personal voluntar, coopta doamne devotate din aproape
toate orasele tarii. In $($., ,dunarea 5enerala a Societatii >ationale de Cruce Rosie a
aprobat fuziunea celor doua entitati. Cu acest prilej, Regina Maria, sub al carei patronaj
se afla Crucea Rosie la acea vreme, a adresat romanilor urmatorul mesaj: FCrucea Rosie,
nadejdea tuturor in timp de pace, ca si in razboi, nu trebuie sa piara. Cu totii, de la mic la
mare sa o sprijinim cu evlavie, cu insufletire, cu nesfarsita dragosteD.
%*%( %*%& ) CR,C-# ROSI- RO#N# IN /I.,L .RI,L,I R#0BOI
ON!I#L
Cu sprijinul unui numar impresionant de voluntari, Crucea Rosie Romana a trecut proba
de foc a primului razboi mondial. Misiunea sa era aceea de a completa serviciul militar al
armatei prin organizarea a .% de spitale in :ucuresti si in tara. 7a c0emarea Societatii
>ationale de Cruce Rosie, femei apartinand celor mai diverse categorii sociale s'au oferit
voluntar sa activeze in spitalele si in cantinele administrate de organizatie. Insasi Regina
Maria s'a implicat in operatiunile desfasurate in sprijinul ranitilor.
In acesti ani grei pentru tara, Crucea Rosie Romana a asistat in spitalele proprii peste
$.)))) de raniti, a asigurat 0rana pentru militari, refugiati si populatia afectata de
conflict, a facilitat sc0imbul de corespondenta intre prizonierii de razboi si familiile
acestora, a sprijinit cu 0rana si imbracaminte prizonierii romani din lagarele inamice.
/ondurile pentru aceste operatiuni au fost mobilizate de Crucea Rosie din donatii publice,
provenite de la populatie si de la surse e3terne.
"upa stoparea 0olerei asiatice, o alta epidemie de proportii a izbucnit tot in plin conflict
armat: tifosul e3antematic. 7a inceputul anului $($9, Crucea Rosie Romana avea de
ingrijit si ranitii evacuati de pe front, si bolnavii afectati de cele doua boli contagioase
grave. 1a trebuia sa faca fata acestei situatii grele, in conditiile in care armata ocupanta
rec0izitionase cele mai bune stabilimente medicale ale Crucii Rosii si pusese mana,
pentru folosul propriei trupe, pe o buna parte din materialele si medicamentele stranse cu
%
imense eforturi. >umai in Capitala aflata sub ocupatie au fost ingrijiti peste 9))) de
bolnavi. /ilialele Crucii Rosii au intervenit in peste -) de localitati, ingrijind mii de raniti
si bolnavi.
Prin intermediul Comitetul International al Crucii Rosii, al Societatilor >ationale din
"anemarca si Suedia, a fost posibila obtinerea de informatii despre lagarele din
strainatate in care se aflau prizioneri romani. ,stfel, intre $($2 C $($% a putut fi stabilit
locul de internare a $-429( prizioneri romani si ajutorarea acestora cu alimente,
imbracaminte si medicamente.
"upa incetarea razboiului, mii de prizioneri eliberati din captivitate incercau sa se
intoarca la casele lor. Si pentru acestia, Crucea Rosie Romana a oferit asistenta. ,
infiintat o cantina care asigura 0rana, zi si noapte, fostilor prizonieri romani, francezi,
italieni, rusi, germani etc. "e asemenea, pentru prizonierii detinuti in :ulgaria si Turcia, a
organizat un spital la 5iurgiu.
Pentru a veni in sprijinul invalizilor, al bolnavilor si orfanilor de razboi, Societatea
>ationala de Cruce Rosie a infiintat azile pentru refugiati, cantine, a organizat un spital
cu -)) de paturi la Tec0irg0iol pentru tratamentul copiilor bolnavi de tuberculoza.
1fortul material al organizatiei in timpul primului razboi mondial a fost deosebit. >umai
din partea Centralei au fost alocate apro3imativ &) de milioane lei, suma la care se
adauga ajutoarele oferite de filiale. Toate acestea nu ar fi fost posibile fara sprijinul
intregii populatii, care a sustinut eforturile Crucii Rosii prin donatii.
%*%* %*1& ) #C/I,N- ,#NI/#R# IN /I. !- .#C-
"upa razboiul de reintregire, tara se afla intr'o situatie dificila, fiind macinata de saracie,
boli si mizerie. Situatia sanatatii publice era deosebit de precara, si, de aceea, Socitatea
>ationala de Cruce Rosie si'a concentrat eforturile, cu prioritate, in directia sprijinirii
actiunilor de combatere a bolilor contagioase C tuberculoza, malarie, 0olera ' si ridicarii
gradului e3trem de scazut de educatie sanitara a populatiei.
(
In $(&), Crucea Rosie a initiat un program de combatere a malariei. S'au organizat
ec0ipe sanitare alcatuite dintr'un medic si mai multe infirmiere voluntare care au actionat
in localitatile din judetele grav afectate ' Galcea, >eamt, ,rges si 5orj. 1c0ipele au
acordat in mod gratuit asistenta medicala si medicamente.
Tot in $(&), Societatea a primit o donatie din partea Crucii Rosii ,mericane, sectia din
7ouisville, in valoare de 44))) lei. "onatia a sprijinit profila3ia tuberculozei #asistenta
tuberculosilor la domiciliu* si combaterea tuberculozei la copii.
In $(&&, $$ ec0ipe sanitare au actionat in judetele Glasca si Ilfov, in zonele endemice
pentru malarie. In iarna lui $(&$ a fost distribuita c0inina populatiei rurale pentru a
preveni aparitia bolii in primavara anului urmator. Crucea Rosie a actionat permanent
pana la eradicarea acestei boli in Romania. "e asemenea, tot in ceea ce priveste
combaterea malariei, Crucea Rosie Romana a oferit sprijin si altor Societati >ationale,
cum ar fi Crucea Rosie ,rmeana cu o donatie de &)))) lei.
In aceeasi perioada a anilor $(&), in colaborare cu "irectia 5enerala Sanitara a
autoritatilor vremii, Crucea Rosie a organizat si a instruit zece ec0ipe de voluntari.
,cestea actionau pentru a combate unele boli contagioase si pentru a rezolva problemele
legate de limitarea raspandirii sifilisului. 1c0ipele au actionat in zonele cu populatie
afectata, devenite endemice. Si cu acel prilej, Societatea a actionat in sprijinul
autoritatilor, contribuind la depistarea activa a bolnavilor, la educatia in domeniul igienei,
la prevenirea imbolnavirilor si la promovaarea sanatatii. "e asemenea, a furnizat cantitati
importante de medicamente.
Concomitent cu actiunile sanitar'educative, Societatea >ationala de Cruce Rosie, si'a
e3tins activitatea si pe linia sprijinirii materiale a populatiei care avea de suferit in urma
calamitatilor naturale. ,stfel, au fost organizate in localitati lovite de foamete .%- de
cantine si ceainarii, de care au beneficiat 24%(. de persoane. "e asemenea, in timpul
secetei din Moldova, $(4. C $(42, au fost infiintate 94$ de cantine, in care au luat masa
apro3imativ $)- ))) de persoane.
<n moment deosebit, care a marcat evolutia Crucii Rosii in Romania, l'a constituit
$)
crearea Crucii Rosii a Tinerimii. In anul $(4(, Crucea Rosie avea ca membri 9&))) de
tineri. Intre anii $(4) C $(49, baza materiala a societatii a continuat sa creasca. In incinta
Spitalului Miliar s'a construit un pavilion destinat functionarii scolii de infirmiere
voluntare. ,poi, in $(49, in cadrul coloniei de vara de la Mangalia, s'a mai construit inca
un pavilion. In aceeasi perioada au mai fost date in folosinta 9 centre sanitare #Sig0etul
Marmatiei, Giseu, Gaslui, Tig0ina, 6r0ei, Cetatea ,lba, /alciu* in valoare de peste .,.
milioane de lei. "e asemenea, numarul de paturi din spitalele de campanie a fost marit cu
.), iar formatiunile de Cruce Rosie au fost dotate cu ec0ipament, aparatura medicala si
materiale de protectie. >umarul filialelor a crescut de la %- in $(&2 la $)) in $(4%, iar
numarul membrilor a crescut in aceeasi perioada de la $% ))) la 4) ))).
Societatea a sprijinit populatiile din unele tari afectate de inundatii, cutremure, foamete
prin trimiterea de ajutoare in ;aponia, 5ermania, ,lbania, Iugoslavia, :ulgaria, India,
1tiopia, Spania, /ranta, Turcia, C0ile, Iran etc.
6 alta activitate deosebita a constituit'o, in perioada premergatoare intrarii Romaniei in
cel de'al "oilea Razboi Mondial, acordarea asistentei umanitare zecilor de mii de
refugiati ce0i si polonezi. "e asemenea, Crucea Rosie Romana a intermediat legatura
acestora cu familiile lor din teritoriile ocupate, prin intermediul Comitetului International
al Crucii Rosii de la 5eneva. Pana la intrarea Romaniei in razboi, in $(-), au fost
e3pediate prin intermediul Societatii peste -)))) de mesaje.
"iversificarea paletei de preocupari, cresterea numarului de membri si de voluntari atat la
nivel national, cat si international, actiunea si afirmarea Crucii Rosii in timpul Primului
Razboi Mondial au dus la infiintarea, in $($(, a 7igii Societatilor de Cruce Rosie,
organism international de coordonare si sprijin al Societatilor >ationale. In acelasi an,
Crucea Rosie Romana adera la nou infiintata 7iga care, in $(($, va lua denumirea de
/ederatia Internationala a Societatilor de Cruce Rosie si Semiluna Rosie.
$$
%*23 %*2+ ) CR,C-# ROSI- RO#N# .- 4RON/,L C-L,I !-)#L !OIL-#
R#0BOI ON!I#L
In $(-), in urma ultimatului dat de <RSS, a "ictatului de la Giena si a Tratatului cu
:ulgaria, Romania pierde o parte din teritoriile sale. Implicit, si Crucea Rosie Romana
este nevoita sa evacueze &9 de filiale: :alti, :azargic, :istrita, :aia Mare, Cetatea ,lba,
Cluj, Cernauti, Ca0ul, C0isinau, "ej, Miercurea Ciuc, 50eorg0ieni C Ciuc, otin, Ismail,
>asaud, 6dor0ei, 6radea, 6r0ei, Satu'Mare, Sig0et, Silistra, Storojinet, Soroca, Sf.
50eorg0e, Tg. Mures, Tig0ina, Halau.
Mii de oameni s'au refugiat in vec0iul Regat, iar Crucea Rosie Romana, aflata sub inaltul
patronaj al Reginei 1lena, a raspuns prompt rugamintii 5uvernului de a dispune
desc0iderea de cantine in garile si pe drumurile de acces ale convoaielor de refugiati.
/ilialele si subfilialele de la :otosani la 5alati, de la Gaslui la :raila, au actionat imediat
in sprijinul refugiatilor din :asarabia si :ucovina, organizand cantine si puncte sanitare.
,u fost cumparate 4) de ambulante sanitare si .$ de remorci pentru transportul ranitilor.
,u fost create 2 spitale de campanie, $2 spitale de zona interioara, .. de cantine de gara
si -) de infirmerii de gara. S'au creat formatiuni speciale de transport auto ale Crucii
Rosii. ,utomobilistele voluntare au fost celebre in epoca.
Prin Conventia de la 5eneva din $(&(, care reglementa situatia aviatiei sanitare aflata sub
emblema Crucii Rosii pe timp de conflict armat, a fost posibila aparitia 1scadrilei ,lbe a
Crucii Rosii Romane. Marina Stirbei, membra a Comitetului Central al CRR, a avut
initiativa de a infiinta o escadrila sanitara, alcatuita din femei pilot. 7a data de &. iunie
$(-), initiativa doamnei Stirbei a prins contur ' Subsecretariatul de Stat al ,erului din
Romania a aprobat infiintarea primei escadrile sanitare pilotate de femei. Membrele
acestor formatiuni au fost mereu alaturi de armata romana, salvand de la moarte mii de
raniti. Maria "ragescu, >adia Russo, Girginia T0omas, Ioana 5radinescu, Girginia
"utescu sunt doar cateva nume ale femeilor pilot care au participat la sute de misiuni de
salvare. ,laturi de ele s'au aflat surorile voluntare de Cruce Rosie, care au muncit cu
$&
devotament si spirit de sacrificiu pentru de a salva viata soldatilor raniti pe front.
7a $) noiembrie $(-), Romania a fost lovita de un cutremur de 9,- grade pe scara
Ric0ter. >umarul victimelor, in majoritate din Moldova, a fost estimat la $))) de morti si
-))) de ranitii. Goluntarii de Cruce Rosie au fost prezenti la datorie in locurile afectate
de dezastru, au scos ranitii de sub daramaturi, i'au ingrijit si i'au incurajat.
,utomobilistele voluntare ale organizatiei au avut un rol deosebit in :ucuresti,
transportand ranitii. 7ocalitatile Ploiesti, :uzau, /ocsani, Panciu au fost deservite de
ambulantele Crucii Rosii, fiecare avand un ec0ipaj format din medic si infirmiere
voluntare. ,u fost e3pediate medicamente, instrumente c0irurgicale si alte tipuri de
materiale. Societati >ationale din Iugoslavia, Italia, ;aponia, C0ile si S<, au venit in
sprijinul Crucii Rosii Romane cu ajutoare in bani si bunuri, care au fost distribuite de
voluntari populatiei aflate in nevoie.
"upa intrarea Romaniei in cel de'al "oilea Razboi Mondial, Crucea Rosie Romana si'a
mobilizat toate resursele materiale si umane pentru a acorda sprijin neintrerupt ranitilor,
bolnavilor, prizonierilor si refugiatilor, actionand astfel in conditii de razboi total. & 9.-
de surori voluntare de Cruce Rosie si & -4) de au3iliare sanitare ale Crucii Rosii au
muncit pe front si in spitale.
>umerosi oameni de cultura romani s'au alaturat efortului Crucii Rosii de a sprijini
populatia. 5eorge 1nescu, 5rigoras "inicu, Cella "elavrancea sunt doar cateva
personalitati care, in timpul celui de'al "oilea Razboi Mondial, au dat concerte in
beneficiul Crucii Rosii, au cantat in spitale, la capataiul ranitilor, pentru a le aduce un
strop de mangaiere.
Prin intermediul Crucii Rosii, au fost e3pediate zeci de mii de scrisori si colete
prizonierilor de razboi de diverse nationalitati, aflati in 5ermania. "elegati ai Crucii
Rosii Romane au vizitat lagarele de prizonieri, au acordat ajutoare si au militat pentru
aplicarea unui tratament umanitar, in concordanta cu normele internationale.
Crucea Rosie a contribuit la salvarea de mii de vieti si prin colaborarea permanenta cu
$4
Centrul de sange conservat al armatei la care a adus numerosi donatori. "e asemenea, a
asigurat transporturile de sange si plasma. In $(-., Crucea Rosie a infiintat, printr'o
0otarare a Comitetului, un laborator de preparare a insulinei, initiativa care a acoperit
necesarul acestui medicament in tara.
Intre anii $(-- C $(-., au fost spitalizati in asezamintele Crucii Rosii un numar de peste
2)))) de raniti si bolnavi, rata mortalitatii fiind de doar $.2 I. Cantinele din gari au
0ranit si au adapostit un numar de --)&9-. persoane. Pana la $- septembrie $(--, cand
militarii sovietici au rec0izitionat cea mai mare parte din masinile Crucii Rosii Romane,
camioanele si autoturismele organizatiei transportau pana la &.)) de raniti lunar.
6data cu venirea la putere a guvernului FrevolutionarD, la 2 martie $(-., a inceput si
pentru Crucea Rosie Romana, ca pentru intreaga tara, o perioada tulbure care s'a sfarsit
abia in $(%(. Conducerea S>CRR, aleasa in mod democratic, a fost inlaturata. 6 Comisie
interimara pentru reorganizarea activitatii de Cruce Rosie a fost infiintata, presedinte
fiind numitit generalul P. Parvulescu.
%*2( %*&* /I.,RI !- R#SCR,C-
Ca urmare a preluarii conducerii de stat de catre Partidul Comunist, din $(-9 Crucea
Rosie Romana si'a pierdut autonomia. Pentru o foarte lunga perioada de timp, avea sa
functioneze ca o ane3a a noilor autoritati, in special a celor medicale. 7a inceput, au avut
loc transformari brutale si nedemocratice la nivelul forurilor de conducere ale
organizatiei, apoi, importante obiective din patrimoniul Crucii Rosii Romane, cladite de'a
lungul timpului cu sprijinul generosilor sai sustinatori si al populatiei, au fost preluate de
statul comunist, unele nefiind recuperate nici pana in prezent.
Totusi, in ciuda conditiilor deosebite si a putinelor mijloace ramase la dispozitie, Crucea
Rosie Romana a continuat sa'si indeplineasca misiunea, a raspuns necesitatilor
persoanelor vulnerabile si a contribuit la alinarea suferintelor acestora. Incepand cu $(-%,
una din misiunile Crucii Rosii Romane a fost aceea de a acorda asistenta umanitara
$-
refugiatilor greci ' $& ))) de emigranti, in mare parte copii, veniti in Romania ca urmare
a izbucnirii razboiului civil. ,u fost create colonii, prima si cea mai importanta fiind cea
de la Calimanesti C Galcea.
In vara anului $(-(, a avut loc Congresul Societatii >ationale de Cruce Rosie din
Romania. 7a acest congres, Partidul Comunist Roman a trasat liniile directoare care au
g0idat Crucea Rosie pana la momentul $(%(. Printre altele, a fost impusa imbunatatirea
compozitiei de clasa a cadrelor de conducere ale Crucii RosiiD si, de asemenea, colectarea
obligatorie de cotizatii de la cetateni.
In $(2., in activitatea Crucii Rosii s'au produs modificari majore. ,tributii traditionale
ale societatii, cum ar fi educatia sanitara, organizarea si pregatirea grupelor sanitare, a
posturilor de prim C ajutor, pregatirea populatiei in probleme de igiena si prim ajutor, au
fost transferate Ministerului Sanatatii. Practic, Crucea Rosie a ramas fara o identitate in
domeniul sanatatii si, de asemenea, fara o noua parte a patrimoniului sau. Sediul Central
al Societatii, construit intre $(&2 C $(&9 din banii donati de populatie, a fost invadat de o
serie de organisme care nu aveau nimic in comun cu Crucea Rosie. Cu toate acestea,
Crucea Rosie si'a continuat activitatea.
Pe plan international, si'a facut simtita prezenta in diferite ocazii. <na dintre cele mai
notabile contributii a constituit'o trimiterea, in perioada $(.$'$(.9, a sapte ec0ipe
sanitare, formate din &&) medici specialisti si surori voluntare de Cruce Rosie, pentru a
asista ranitii din conflictul armat ce a avut loc in peninsula Coreeana.
In anii $(9), Crucea Rosie a avut o misiune deosebita, aceea de a identifica mormintele
militarilor germani decedati si in0umati pe teritoriul Romaniei in perioada celor doua
razboaie mondiale. "e o mare amploare, actiunea a cuprins &$)) de localitati din tara.
Rezultatele acestui demers au evidentiat ca, in Romania, au decedat si au fost in0umati
($$%$ de militari germani, .49.) in Primul Razboi Mondial, 4%$)2 in al doilea.
Totodata, Crucea Rosie a desfasurat activitati pentru identificarea mormintelor cetatenilor
romani decedati si in0umati in strainatate.
$.
"e'a lungul istoriei sale, Crucea Rosie si'a dezvoltat activitatea de pregatire si inerventie
in caz de dezastre. Pe masura ce Romania se confrunta periodic cu diferite tipuri de
dezastre, cutremurul din $(-), inundatiile din anii $(9)'$(9. si seismul din - martie
$(99, Crucea Rosie si'a diversificat operatiunile de ajutorare a oamenilor.
7a numai sapte luni de la producerea cutremurului din $(99, in :ucuresti a avut loc a
JJIII'a Conferinta Internationala a Crucii Rosii. ,u venit la :ucuresti peste $))) de
delegati, reprezentand Societati >ationale de Crucea Rosie si Semiluna Rosie din toata
lumea. ,ceasta conferinta are o importanta deosebita in istoria Miscarii de Cruce Rosie si
Semiluna Rosie, pentru ca, in cadrul ei, a fost definita Misiunea organizatiei: +Misiunea
fundamentala a Miscarii de Cruce Rosie si Semiluna Rosie este de a preveni si alina
suferinta umana in orice imprejurareK de a proteja viata si sanatateaK de a asigura respectul
fata de demnitatea umana, fara a face nici o discriminare legata de nationalitate, rasa, se3,
religie, varsta, apartenenta militara, sociala sau politica, atat in caz de conflict armat, cat
si in caz de dezastruD.
%*&* .R-0-N/ .O5-S/-# CR,CII ROSII RO#N- CON/IN,#
Sfarsitul anului $(%( si anul $(() au reprezentat pentru Crucea Rosie Romana inceputul
revenirii la misiunea organizatiei. , inceput o perioada de democratizare si de aliniere la
standardele internationale ale Miscarii de Cruce Rosie si Semiluna Rosie. In timpul cel
mai scurt, personalul Crucii Rosii Romane si toti voluntarii care i s'au alaturat au incercat
sa se conecteze realitatilor zilei, incercand sa contribuie cu mijloacele specifice la
rezolvarea noilor probleme.

Sediul central al Crucii Rosii din :ucuresti a devenit un imens dispecerat de receptie si
de distributie a ajutoarelor umanitare trimise in Romania de organizatii nationale si
internationale ale Crucii RosiiLSemilunii Rosii.
Pana in iulie $((), in Romania au ajuns ajutoare umanitare in valoare de peste &2
milioane de franci elvetieni. Peste 4) de Societati >ationale, de pe aproape toate
$2
continentele lumii, s'au alaturat, in $((), eforturilor de asistare a celor mai vulnerabile
categorii. Preluarea si distribuirea bunurilor s'a facut, in principal, de catre voluntarii si
personalul Crucii Rosii Romane.
Societati >ationale de Cruce RosieLSemiluna Rosie, in special din 1uropa, dar si
Comitetul International de Cruce Rosie si /ederatia Internationala de Cruce Rosie si
Semiluna Rosie s'au angajat sa sprijine CRR in eforturile sale de transformare. Pentru
prima oara de la declararea celor sapte Principii /undamentale in $(2. in statutul CRR,
societatea nationala se angajeaza sa adere la ele si sa le respecte.
,stfel, in urmatorii patru ani de dupa $((), Crucea Rosie Romana a inceput un proces de
reorganizare a activitatii pe baza celor 9 Principii /undamentale ale Miscarii
Internationale: <manitate, Impartialitate, >eutralitate, Independenta, Goluntariat, <nitate,
<niversalitate.
"in $(() pana in prezent, mobilizandu'si resursele, dezvoltandu'si sfera de preocupari,
beneficiind de sprijin international si intern, din partea populatiei si a sectorului privat,
Crucea Rosie Romana a desfasurat in Romania numeroase actiuni de asistare a victimelor
dezastrelor naturale si a categoriilor sociale vulnerabile. , continuat, totodata, traditia
promovarii educatiei pentru sanatate si acordarea primului ajutor.
In $((&, Crucea Rosie Romana a asemnat F,cordul'cadru privind dezvoltarea colaborarii
dintre /ederatia Internationala a Societatilor de Cruce Rosie si Semiluna Rosie si Crucea
Rosie RomanaD.
7a izbucnirea conflictelor in Republica Moldova, 2)) de copii refugiati din zonele de
conflict au fost preluati de Crucea Rosie. /iliale precum :acau, :uzau, :raila, :otosani
si Suceava le'au oferit acestor copii gazduire, 0rana, imbracaminte si cel mai important,
mangaiere si caldura sufleteasca. Timp de 2 luni, Crucea Rosie Romana, la solicitarea
/ederatiei si impreuna cu delegatii acesteia, a incercat sa contribuie la dezvoltarea Crucii
Rosii din Republica Molodova, furnizand o serie de materiale si manuale in limba
romana.
$9
6 alta misiune deosebita a Crucii Rosii Romane in anii $(() a fost interventia umanitara,
singura la acea vreme, in sprijinul populatiei civile refugiate din fosta Iugoslavie. 7a
inceput, s'a actionat pe teritoriul tarii vecine. Cu aprobarea Consiliului de Securitate al
6><, au fost trimise ajutoare alimentare, imbracaminte si incaltaminte, in conditiile in
care embargoul era in vigoare. ,poi, Crucea Rosie Romana a oferit asistenta umanitara
refugiatilor iugoslavi in Romania.
In $((., a fost adoptata si promulgata 7egea Societatii >ationale a Crucii Rosii Romane
cu nr. $4(, privind activitatea specifica a societatii, ca au3iliara a autoritatii publice.
7egea recunoaste organizatia ca fiind persoana juridica de drept public, autonoma,
neguvernamentala, apolitica, fara scop patrimonial, bazata pe ajutor voluntar. ,ceeasi
lege confirma ca S>CRR functioneaza pe baza principiului teritorial, atat pe timp de
pace, cat si in timp de razboi, pe baza legii, a propriului statut, pe baza Conventiilor de la
5eneva din august $(-( si a Protocoalelor ,ditionale la care Romania este parte
.
,nul &))4 a marcat un nou reper in evolutia si repozitionarea Crucii Rosii Romane in
societatea romaneasca. Prin adoptarea unui nou Statut prin care s'a reusit separarea
legislativului de deliberativ si prin derularea unui program de dezvoltare organizationala
cu sprijinul /ederatiei Internationale si al Comitetului International al Crucii Rosii, s'a
mai facut un pas in directia alinierii la standardele internationale actuale. Strategia Crucii
Rosii Romane vizeaza, in prezent, intarirea capacitatii sale operationale. Cu sprijinul
financiar si moral al /ederatiei Internationale a Societatilor de Cruce Rosie si Semiluna
Rosie, Crucea Rosie Romana a inceput un program de dezvoltare organizationala pentru
a raspunde tot mai prompt si corespunzator situatiilor de urgenta. ,cest program este a3at
pe cresterea si imbunatatirea capacitatii de adaptare a politicilor si a prioritatilor la
conditiile si la necesitatile socio'economice ale societatii romanesti.
$%