Soarele somnoros

de Emilia Plugaru
Soarele şi-a stins lumina,

A plecat un pic să doarmă.

Pe pământ se lasă noaptea,

Nu se mai aude larmă.

O puzderie de stele,

Presărate ca păsatul,

Albe şi strălucitoare,

Au acoperit înaltul.

Stelele din cer nu dorm.

O steluţă jucăuşă,

Cam aşa, spre dimineaţă,

Bate soarelui la uşă:

– Boc, boc, boc, Mărite Soare,

Te-ai cam întrecut cu somnul,

Scoală iute, să fii primul,

Că ţi-o ia-nainte Omul.