Luna

O privesc si o intreb ce face

Dar parca intentionat imi tace
Nu e a nimanui si parca a tuturor
As vrea sa ma transpun in al sau zbor

De ce ?
E filozoafa ideala si poezia necitita
Singura si fericita,
Le povesteste stelelor ce si ar dori ca mii sa auda.
In negura devreme se cufunda
Si priveste cum soarele cerul il iunda
Asteapta domol
Pana cand el a obosit,
Sa si poata face al sau spectacol
Scrie cu praf de stele ce nu poate urla
Si deseneaza ce nu poate canta.
 ***
Fi mi fluturii din stomac pe care i am uitat intr un tarziu de vara
Fi mi curcubeul de dupa norul de cenusa
Fi mi clarul lunii
Tu faci luna geloasa

Toamnă plansă
Cerul fumega si așterne frunze pe asfalt
Copacii se dezbracă de cugetul verde
Si portocaliul plagiază peisajul
Tabloul verde de curând se arămește ușor
Iar luna v-a absoarbi lumina numaidecât
Aşa ca trebuie sa mă grăbesc, sa nu mă bag in asfințit
A venit după atâta arșița si parca s-a imprimat aici
Domoala cum e ea, face vara o amintire,
iar pasările doar o auzire.

Calc in bălți zi de zi
Dar parca nu o urăsc pentru asta, ci o admir
Soarele rar își face loc prin cerul de cenușă
Si vântul freamătă adesea
Florile se vor ofilii si ele in amurgul brun
Iar nucile vor cuprinde curând trotuarul ud.
Plânge si ea de dorul verii uitate,
 Noapte de noapte.
Hello amazing people, am vazut de curand sectiunea de poetry de la
voi de pe pagina si m -am gandit sa paricip si eu cu un scurt poem.
Intitulat “Toamna plansa” nu e mult dar sper sa fie indeajuns. Este
prima data cand ‘public’ ceva scris de mine deci am putine emotii !

Ultima noapte
Harap alb
Ion
Moara cu noroc
Fantana dintre plopi
Baltagu