Scribd
Încărcați
282 vizualizări1 pagină

Radu Stanca

Poezia descrie relația dintre eu liric și floarea-soarelui, care se învârte după soare, așa cum face și floarea-soarelui. Primele două strofe prezintă mișcarea floarei și dependența ei de soare, în timp ce a treia strofă descrie efectele pozitive ale razelor soarelui asupra floarei.

Încărcat de

Cristina Hanț
Drepturi de autor
© © All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca DOCX, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
282 vizualizări1 pagină

Radu Stanca

Poezia descrie relația dintre eu liric și floarea-soarelui, care se învârte după soare, așa cum face și floarea-soarelui. Primele două strofe prezintă mișcarea floarei și dependența ei de soare, în timp ce a treia strofă descrie efectele pozitive ale razelor soarelui asupra floarei.

Încărcat de

Cristina Hanț
Drepturi de autor
© © All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca DOCX, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

Radu Stanca - Floarea-soarelui

Mă-nvârt, ca floarea-soarelui, pe câmp,


După făptura ta strălucitoare,
Iar când apui în zarea călătoare
Obrazul mi-l aplec către pământ.

Stau noaptea-ntreagă aplecat aşa


Şi numai când răsari tu dimineaţa,
Descătuşând din neguri fruntea grea
Eu îmi ridic setos spre tine faţa.

Sorb razele pe care le trimiţi


Pe câmpul plin de-o harnică speranţă,
Şi simt, treptat, cum nervii mei trudiţi
Se umplu de-o frenetică substanţă.

Aceasta îmi străbate trupu-ntreg,


Şi-mi urcă prin arterele rebele,
Până când, împlinit, rodesc şi leg
Cu toate florile fiinţei mele.

1. Prezintă semnificația titlului prin raportare la conținutul textului.


2. Comentează primele două strofe, prin relevarea relației dintre ideea poetică și mijloacele artistice.
3. Prezintă două trăsături ale textului liric prezente în poezia dată.
4. Detaliază două elemente de versificație pe baza textului.
5. Evidențiază, pe baza textului un tip de lirism.
6. Relevă, pe baza poeziei, rolul unui câmp semantic dominant.

Eminescu – Pierdut în suferință...

Pierdut în suferința nimicniciei mele,


Ca frunza de pe apă, ca fulgerul în haos,
M-am închinat ca magul la soare și la stele
Să-ngăduie intrarea-mi în vecinicul repaos;
Nimic să nu s-audă de umbra vieții mele,
Să trec ca o suflare, un sunet, o scânteie,
Ca lacrima ce-o varsă zadarnic o femeie...
Zadarnica mea minte de visuri e o schele.

Căci ce-i poetu-n lume și astăzi ce-i poetul?


La glasu-i singuratec s-asculte cine vra.
Necunoscut strecoară prin lume cu încetul
Și nimene nu-ntreabă ce este sau era...
O boabă e de spumă, un creț de val, un nume,
Ce těmid se cutează în veacul cel de fier.
Mai bine niciodată el n-ar fi fost pe lume
Și-n loc să moară astăzi, mai bine murea ieri.

1. Comentează prima strofă prin relevarea relației dintre ideea poetică și mijloacele artistice.
2. Motivează prezența a două tipuri de lirism (subiectiv și obiectiv) în poezia dată/
3. Prezintă două trăsături ale romantismului prezente în textul dat.
4. Evidențiază o caracteristică a artei poetice existente în poezia dată.
5. Relevă rolul comparațiilor din prima strofă.

S-ar putea să vă placă și