Sunteți pe pagina 1din 2

Somnoroase păsărele...

Somnoroase păsărele
Pe la cuiburi se adună, La mijloc de codru...
Se ascund în rămurele -
Noapte bună! La mijloc de codru des
Toate păsările ies,
Doar izvoarele suspină, Din huceag de aluniş,
Pe când codrul negru tace; La voiosul luminiş,
Dorm şi florile-n grădină - Luminiş de lângă baltă,
Dormi în pace! Care-n trestia înaltă
Legănându-se din unde, Cu penetul ca sideful
Trece lebăda pe ape În adâncu-i se pătrunde
Între trestii să se culce - Şi de lună şi de soare
Fie-ţi îngerii aproape, Şi de păsări călătoare,
Cu penetul ca sideful
Somnul dulce! Şi de lună şi de stele Străluceşte-o porumbiţă,
Şi de zbor de rândurele Cu căpşorul sub aripă
Peste-a nopţii feerie Şi de chipul dragei mele. Adormită sub o viţă.
Se ridică mândra lună,
Totu-i vis şi armonie - Şi tăcere e afară.
Noapte bună! Luminează aer, stele.
Mută-i noaptea — numai râul
Se frământă ‘n pietricele.
Revedere MIHAI EMINESCU
Ce te legeni …
- fragment -
Poetul nostru naţional
- Ce te legeni, codrule,
Fără ploaie, fără vânt, - Codrule, codruţule,
Ce mai faci, drăguţule, Luceafărul poeziei româneşti
Cu crengile la pământ?
- De ce nu m-aş legăna, Că de când nu ne-am văzut
Dacă trece vremea mea! Multă vreme au trecut
Ziua scade, noaptea creşte Şi de când m-am depărtat,
Şi frunzişul mi-l răreşte. Multă lume am umblat.
Bate vântul frunza-n dungă -
Cântăreţii mi-i alungă; - Ia, eu fac ce fac de mult,
Bate vântul dintr-o parte - Iarna viscolu-l ascult,
Iarna-i ici, vara-i departe. Crengile-mi rupându-le,
Şi de ce să nu mă plec, Apele-astupându-le,
Dacă păsările trec! Troienind cărările
Peste vârf de rămurele Şi gonind cântările;
Trec în stoluri rândurele, Şi mai fac ce fac de mult,
Ducând gândurile mele Vara doina mi-o ascult
Şi norocul meu cu ele. Pe cărarea spre izvor
Şi se duc pe rând, pe rând, Ce le-am dat-o tuturor,
Zarea lumii-ntunecând, Umplându-şi cofeile,
Şi se duc ca clipele, Mi-o cântă femeile.
Scuturând aripele,
Şi mă lasă pustiit, - Codrule cu râuri line,
Vestejit şi amorţit Vreme trece, vreme vine,  S-a născut în data de 15 ianuarie 1850 la
Şi cu doru-mi singurel, Tu din tânăr precum eşti Botoşani.
De mă-ngân numai cu el! Tot mereu întinereşti.
 Îşi petrece copilăria la Ipoteşti –un sat mic
lângă Botoşani . El a iubit frumuseţile
naturii care l-au inspirat în scrierea
poeziilor sale.
 A trăit 39 de ani, până la data
de 15 iunie 1889.

S-ar putea să vă placă și