Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ENERGETICE SI
VINDECATOARE ALE
COPACILOR
Juramintul copacilor de a-i proteja pe oameni
Legenda spune ca atunci cind Iisus Hristos pe cruce fiind si-a dat ultima suflare, tot ceea ce
era viu a frematat. In acel moment, copacii au facut un juramint: sa plinga, sa sufere dupa
Iisus si sa le slujeasca oamenilor dindu-le energie purificata. Pina in zilele noastre, copacii ne
dau energia lor. Noi primim de la verdele care ne inconjoara nu numai oxigen, ci fara sa ne
dam seama ne folosim de el ca de un prim ajutor in cazul caderilor energetice. Simtind
slabiciune, instinctiv ne rezemam spatele de un copac si ne refacem fortele.
Unii dintre copaci stiu sa dea energie omului – acestia se numesc donori, iar altii,
dimpotriva, iau energia, de aceea si actioneaza in alt fel: calmeaza si dau putere, vindeca si
usureaza durerile. Alaturi de horoscopul stelar, exista si asa-numitul horoscop al druizilor,
unde fiecarui om, in functie de data de nastere, ii corespunde un copac.
La diferite specii de arbori exista perioade anumite de liniste si de trezie din punct de
vedere al energiei. Iarna potentialul energetic scade pina la 50-70 la suta la copacii carora le
cad frunzele, iar la cei care sint tot timpul verzi scade pina la 15-25 la suta.
In medicina populara se vorbeste foarte mult despre dendroterapie sau vindecarea bolilor cu
ajutorul copacilor. In secolul nostru nu este simplu sa iti gasesti timp pentru o plimbare prin
padure, iar principiul de baza al fiecarei terapii, se stie, este regularitatea procedurilor
intreprinse.
In multe tari din lume, in ziua nasterii unui copil se sadea un copac, care devenea
protectorul micutului, il apara si ii dadea o parte din fortele sale vitale. Locuitorii Germaniei,
in trecut, in cinstea nasterii unui baiat sadeau un mar, iar in cinstea unei fete – un par. In
Rusia, cind pe lume venea un baiat se sadea un stejar, iar atunci cind aparea o fata – un pin
sau un mesteacan. Fiecare mergea la copacul sau pentru tamaduire.
Pentru a primi ajutor, trebuia stabilit un contact cu copacul, trebuia sa ii fie adus un cadou,
sa se discute cu el, sa i se ceara ajutor, iar dupa aceea sa i se multumeasca. Se considera ca
daca omul sta de citeva ori rezemat de copac cu spatele sau cu capul, acesta va lua asupra sa
boala sau nenorocirea.
Ce inseamna toate acestea? Niste mijloace de descintat fara sens, capabile doar sa ii
amageasca pe parinti? Cum ii poate ajuta unui bolnav o taietura intr-un copac viu? Poate
exista o explicatie logica a acestui fapt?
Aceste inele stralucitoare care apar in jurul unor copaci pot fi fotografiate cu un film foarte
sensibil si analizate. Un copac sanatos care creste separat va da pe fotografie un inel simetric,
egal. Daca pe scoarta copacului se face o taietura, atunci in aureola va aparea o limba
stralucitoare lunga. In acest loc, cimpul isi va creste dimensiunile brusc. In acest fel, actiunile
de neinteles ale vracilor populari primesc o explicatie logica: ei cunosteau proprietatile
terapeutice ale copacilor. Si chiar daca nu foloseau un termen atit de pretentios ca biocimp, ei
stiau foarte bine despre forta de actiune a copacului in locul taieturii proaspete.
Multe dintre lucrurile pe care le cunosteau stramosii nostri s-au pierdut. Cu toate acestea,
dupa o pauza destul de indelungata, omul s-a apropiat din nou de copaci. Potrivit datelor
oferite de obiceiuri, in vechile carti erau adunate date despre proprietatile terapeutice ale
plantelor. Se pare ca puteau usura suferintele omului nu numai copacii vii, ci si bustenii sau
taieturile mici.
In zilele noastre cu problemele interactiunii dintre om si copac s-a ocupat foarte activ rusul
Evsei Meilitev. Cu ajutorul unei rame el a facut citeva mii de masuratori ale schimbarilor de
energie a omului sub influenta diferitelor tipuri de arbori.
Simtind istovirea puterilor, multi dintre noi nu se mai grabesc sa inghita citeva pastile, ci se
indreapta catre parc sau padure nu numai ca sa se odihneasca, ci si pentru a se vindeca.
Trebuie sa fiti foarte atenti insa, pentru ca conditiile in care cresc copacii in zilele noastre
sint cu totul altele decit in vremea druizilor. Iar un copac care este indicat ca potrivit pentru
unii dintre noi in acest horoscop, poate avea si alta influenta decit cea asteptata.
Aceasta simte bucuria si durerea copacilor care il inconjoara si nu mai poate sa treaca mai
departe ca un mim fara sa se gindeasca la ranile pe care i le poate provoca naturii. Copacii sint
niste acumulatorii vii, unici ai energiei cosmice, pe care o impart cu omul vindecindu-i ranile
lasate de succesele civilizatiei contemporane.
Comunicarea cu un copac poate indrepta sanatatea, dar ii poate si dauna. Vom lua ca
exemplu foarte popularele plimbari prin padure primavara. In acele momente, biocimpul
copacilor este foarte intens. Adesea, oamenii care se intorc de la plimbare nu sint plini de
viata, proaspeti, ci dimpotriva obositi, cu dureri de cap. Acest lucru nu este uimitor.
Medicul moscovit Dmitri Dorogov a inceput sa foloseasca pentru tratament piepteni din
lemn. In timpurile stravechi, pieptenii nu erau decit din lemn. Pieptanatul zilnic dimineata si
umezirea parului cu apa era un ritual de purificare si innoire a caracterului.
In reprezentarile mitologice parul leaga sufletul omului de cealalta lume. Pentru ca parul
este legat direct de suflet, mai mult decit orice alta parte a corpului da informatii despre noi.
De aceea, a actiona asupra parului era egal cu a actiona asupra omului. Pieptenele facut din
lemn si care poarta in sine un curent de energie cosmica este un instrument care uneste
biocimpul omului si al copacului.
Specialistii considera ca proprietatile terapeutice ale pieptenelui depind de tipul de lemn din
care este facut. De aceea, daca omul este lipsit de sustinere, de echilibru, trebuie sa aleaga un
copac care are un exces de energie – plop, pin, nuc. Daca va simtiti obosit, adresati-va pentru
ajutor copacilor care va umplu de energie – stejar, artar, mesteacan.
Arbori pentru sanatate
Stim ca ne putem trata cu ajutorul arborilor vii, dar si cu fragmente din lemnul acestora.
Acest tratament este util in diverse boli, dar pina in prezent nu s-a stiut ca fiecare arbore are
un bioritm al sau – cu ore de repaus si ore de maxima activitate biologica. Aceste perioade de
maximum sint cele in care arborii ne aduc un folos maxim din punctul de vedere al efectelor
terapeutice.
Unii arbori ne atrag, altii sint neplacuti, resping si sperie, produc emotii negative. Fiecare
dintre noi isi poate gasi copacul care i se potriveste, a carui energie o va resimti si care il va
ajuta.
Este necesar sa mentionam, de asemenea, ca arborii au unii energie pozitiva, altii energie
negativa. Spre exemplu, energia pozitiva este proprie mesteacanului, stejarului, pinului,
catanului, artarului, teiului, frasinului, salciei. Acesti arbori ne alimenteaza cu energia lor
vitala, dind sanatate organismului uman.
Arborii cu energie negativa sint plopul, plopul tremurator, bradul, platanul, malinul, arinul.
Acesti arbori absorb energia din corpul omului si, o data cu ea, extrag si durerea, eliminind
din organism energia daunatoare.
Mesteacanul.
Intre orele 2.00 si 3.00 (ora Bucurestiului), mesteacanul se afla in perioada de pauza.
Perioada activa este cuprinsa intre orele 4.00 si 8.00 (valoare maxima – in restul timpului nu
se obtine efectul maxim). Energia mesteacanului este moale, cu efect linistitor. Persoana
apasata de stres se lipeste de scoarta mesteacanului, varsa lacrimile cuvenite, iar dupa ce a fost
eliminat stresul, linistea sufleteasca revine.
Stejarul
La toate ca intertitlul numele copacului!
Este in repaus intre orele 14.00 si 16.00. Perioada cea mai activa este intre orele 21.00 si
3.00 dimineata. Energia stejarului este puternica, atotstapinitoare. De stejar nu te poti apropia
oricum. Cei ce sint iritati, plini de nervi, ar face mai bine sa nu se apropie de un stejar. In
prima etapa este nevoie de energia unui plop tremurator sau a unui arin, pentru a scapa de
starea de nervi si, abia dupa aceea, ne putem apropia si de stejar, pentru a beneficia de aportul
energiei sale.
Pinul
La fel ca toate coniferele, pinul este in permanenta activ (fara pauze). Energia pinului este
puternica. El este capabil sa preia orice depresie, preia si anihileaza socul psihico-emotional
de la persoana afectata.
Artarul
Perioada de repaus a acestui arbore este intre orele 3.00 si 4.00, iar cea de activitate intre
orele 6.00 si 9.00. Energia artarului este moale, relaxanta si aduce intr-o stare de armonie
invelisul energetic (aura) al omului. De asemenea, deochiul este cel mai bine alungat sub
coroana unui artar.
Frasinul
Are o energie pura, subtila. Aceasta purifica foarte bine cimpul energetic uman si
redreseaza si psihicul. In apropierea unui frasin este recomandabil sa meditam, aici realizindu-
se o concentrare puternica a atentiei. Frasinul inregistreaza un maxim al activitatii intre orele
10.00 si 12.00. Acest arbore se recunoaste usor dupa semintele ca niste elice.
Castanul (salbatic)
Este activ intre orele 12.00 si 14.00, perioada de pauza fiind intre 6.00 si 7.00. Energia
castanului elibereaza, genereaza fantezie, dar exagerarea contactului cu acest arbore poate
duce la halucinatii.
Teiul
Acest arbore se afla in repaus intre 5.00 si 6.00, fiind activ intre orele 1.00 si 5.00. Energia
teiului este de factura moale, blinda. Senzatia pe care o da energia teiului este de caldura si
pace. In China teiul este numit (si nu degeaba) copacul uitarii.
Salcia
Repausul salciei este intre 1.00 si 2.00, iar activitatea intre 17.00 si 20.00. Energia salciei
este moale, calmanta, relaxanta, capabila sa refaca organismul ce revine in contact cu energia
ei. In preajma salciei trece senzatiile de furie si oboseala. Salcia este capabila sa ne scape de
durerile de cap si sa readuca armonia in intregul organism.
Plopul
Pauza este intre orele 3.00 si 4.00, iar activitatea intre 14.00 si 17.00. Energia este
uniforma, moderata, mobilizeaza fortele din noi in directia dorita, realizeaza corectia
psihicului. Daca imbratisam plopul pentru citeva minute, scapam de oboseala. Dar nu este
bine sa exageram, caci se produce un retur al energiei, ceea ce da senzatia de ameteala.
Plopul tremurator
Acest arbore se odihneste intre 1.00 si 2.00 noaptea si este activ intre orele 13.00 si 16.00.
Creste in zone umede. Plopul tremurator aspira energia ca un vampir, de aceea nu se
recomanda stationarea in apropierea acestui arbore mai mult de 10 minute. In general,
oamenii se resimt intr-o padure de plopi tremuratori, caci aici domneste disconfortul. Totusi,
raminerea un scurt interval de timp linga un asemenea copac este benefica, deoarece el va
pompa din organismul nostru tot stresul si surplusul de energie daunatoare. In doar 10 minute,
cu o crenguta de plop tremurator putem scapa de durerea de masele, doar lipind ramurica de
obraz. De fapt, plopul tremurator alina orice durere, in afara de durerile de cap si crizele
cardiace.
Arinul
Creste, de asemenea, in zonele umede. Ramine in repaus intre orele 0.30 si 3.00. In rest este
in permanenta activ. Energia arinului este negativa, deci nu trebuie sa ne sprijinim de acest
copac. Dar, daca folosim o bucatica de lemn de arin, pe care o aplicam in zona ficatului,
scapam de criza biliara. Totodata, arinul ne ajuta sa ne eliberam de durerile sufletesti, cauzate
de suparari, iar in reumatism este bine sa se frictioneze locul dureros cu frunze de arin.
De retinut
Pentru a ne reface din punct de vedere energetic si emotional, trebuie sa alegem totdeauna
copacii cei mai sanatosi, cu scoarta fara umflaturi sau cicatrice, pentru a avea certitudinea
energiei lor de calitate (si a unei zone bioenergetic corespunzatoare).
Dar padurea ne daruieste cu mult mai mult. Cine traieste in preajma ei stie bine ca, prin
efluviile de energie, ea influenteaza starea de spirit, alina sau da speranta, usureaza durerile
sufletesti si trupesti. Fiecare copac in parte ofera asistenta afectiva si, prin ea, vindecare.
Fiecare membru al padurii este un recipient urias de energie, care se transforma in ajutor. Cu
o conditie: sa stim sa comunicam cu el. Daca apreciati ca va aflati in stadiul acesta, ca v-ati
insusit „lectia” predata in numarul trecut al revistei, privind „indragostirea” de un copac,
atunci initierea care urmeaza va va fi de folos. Sigur, nu toti copacii raspund asteptarilor
noastre, nu au toti compatibilitati cu experienta umana, dar majoritatea lor ne pot oferi un
ajutor decisiv.
MESTEACANUL
Numara in jur de 40 de specii ce pot fi recunoscute dupa culoarea alba a scoartei, foarte
fina la pipait, si dupa forma usoara si vaporoasa a frunzisului. Gratia cu care crengile se
imbina intre ele confera siluetei sale o suplete delicata si blanda. Frunzele lui freamata intruna
pe vant iar iarna, ramurile se misca la cea mai mica adiere. Sub finetea de matase a scoartei
sale, mesteacanul ascunde, insa, un lemn dur si solid.
Cand te asezi la radacina unui mesteacan, patrunzi intr-o atmosfera blanda, ocrotitoare, care
iti da sentimentul ca te eliberezi de poveri. Un indemn sa credem ca viata nu e facuta doar din
lupta, ci ca poate fi adesea placuta si armonioasa.
Calitatile mesteacanului
Calitatea lui dominanta este blandetea, care ne ajuta sa depasim starile de soc.
Eliberarea tensiunilor
Durerile de umeri, de maxilare sau de stomac sunt adesea efectul tensiunii in care traim.
Blandetea mesteacanului produce o usurare a consecintelor provocate de stresul cotidian.
Reconcilierea masculin-feminin
Eliminarea emotiilor
Anumite emotii, precum frica, spaima, furia, ii depasesc adesea pe cei care le cad
victime si care isi pierd controlul. Mesteacanul ne ajuta sa facem pace cu noi insine si sa ne
acceptam asa cum suntem.
Acceptarea schimbarilor
Depasirea egocentrismului
FAGUL
Este un arbore impozant, al carui trunchi drept, in forma de coloana puternica, atinge
adesea o inaltime de 30-45 de metri. Creste cu mare vigoare si este foarte rezistent. Degaja o
forta impregnata de seninatate, de incredere si de stabilitate. Radacinile sale - raspandite, dar
nu prea adanci - par sa nu aiba nevoie sa se agate de pamant, pentru ca stabilitatea fagului
rezida in propria lui forta. Fagul nu este invadat niciodata, nici de iedera, nici de vasc. Sub el
nu veti vedea crescand buruieni sau tufisuri. Serenitatea si forta pe care le degaja ii
dezarmeaza pe invadatori. In schimb, acest arbore creste foarte usor alaturi de alte specii, care
nu-l impiedica sa arate ceea ce este. Impresia aceasta de incredere si siguranta de sine
exprimate de fag se regaseste si in soiul lemnului sau, solid si dur, foarte greu de lucrat.
Constient de valoarea sa, fagul ne invata sa fim la fel de puternici ca el, sa ne gasim forta
interioara care sa ne ajute sa infruntam fiecare situatie critica din viata, cu siguranta si calm.
Insusirile fagului
Viata noastra cotidiana e hartuita de spaime: spaima de boala, spaima de somaj, spaima
de moarte, de a-i pierde pe cei iubiti, spaima ca suntem pacaliti si mintiti. Suntem prizonierii
unui cerc vicios, in care spaimele pe care le resimtim ne fac vulnerabili, ceea ce sporeste si
mai mult frica. Toate acestea au un efect devastator asupra echilibrului nostru fizic si mental.
Increderea in sine simbolizata de fag ne elibereaza de spaime si ne degaja spatiul interior,
pentru a lasa sa infloreasca alte calitati.
Lipsa increderii in sine duce automat la indoiala de sine si de capacitatile noastre, dar si
indoiala fata de sinceritatea celorlalti. Lipsa de incredere in altul este reflexul indoielilor
noastre. Calitatile fagului ne vor ajuta sa ne regasim aceasta incredere si calmul mental
necesar pentru a lua o decizie, pentru a ne forma o opinie, pentru a actiona fara sa ezitam.
Depasirea timiditatii
Timiditatea ne impiedica sa fim noi insine. Fagul ne ajuta sa ne vedem intr-o lumina mai
buna si sa ne castigam increderea in noi.
Slabiciunea unor anumite parti ale corpului poate sa fie provocata de impresia de
vulnerabilitate pe care o avem despre noi. Medicina chineza recunoaste impactul fricii asupra
rinichilor. Toate simptomele de slabiciune fizica vor gasi o ameliorare in contact cu energia
benefica a fagului.
BRADUL
Are peste 50 de specii si este unul dintre cei mai mari copaci din Europa. Poate sa atinga
50-60 de metri. Prezinta o dezvoltare simetrica, in jurul unui trunchi vertical. Creste repede,
mai ales spre inaltime, si nu are corola rotunda, ci varf. Circulatia sevei e foarte fluida,
principiul care o face sa urce porneste din sol spre trunchi, care se ridica in sulita. Cresterea se
desfasoara intre pamant, unde i se afla radacina, si cerul in care se dezvolta. Este o legatura
magica, prin care energiile joase se intalnesc cu cele inalte.
Veritabil pod intre pamant si cer, bradul are adesea trunchiul golas. Padurile in care
creste sunt intunecate, esential pentru el este sa lege cerul de pamant. Datorita fortei sale
energetice, in nordul Europei, bradul a fost considerat arborele nasterii, acel moment
privilegiat care leaga existenta pamanteana cu cea celesta. Calitatea energetica a bradului este
expresia fluiditatii care leaga spiritualul cu materialul, spiritul cu materia.
Calitatile bradului
Faciliteaza respiratia
Plamanii nostri sunt niste saci care se umplu de aer si se golesc. Felul in care respiram
evidentiaza manifestari ale unor disfunctii ascunse.
· O respiratie fortata este marca dorintei de control, urmare a unui egocentrism prea
puternic, spaima de a lasa viata sa-si urmeze cursul firesc.
In toate cazurile, energia bradului ajuta in doua privinte: ajuta respiratia sa se elibereze si
regularizeaza circulatia fluidelor in corp.
Stapanirea emotiilor
Eliberarea blocajelor
Blocajele fizice - senzatia de greutate in picioare sau dificultati intestinale - pot sa fie
pricinuite de energii incetinite sau stagnante. Fluiditatea bradului ajuta la restabilirea unei
circulatii regulate.
O precizare
Cei mai multi dintre cititorii acestor pagini (inclusiv materialul publicat nesemnat in
numarul trecut al revistei) vor fi surprinsi sa afle ca autoarea lor este o persoana fara vreo
legatura aparenta cu rubricile de Sanatate si Forma Maxima. Legatura, totusi, exista. In
calitate de veche si mare adoratoare a naturii, inca din anii copilariei petrecuti prin padurile si
muntii Brasovului, am practicat si practic intensiv prietenia cu copacii si florile, cu rezultate
adeseori excelente pentru moralul si sufletul meu. Instigata de primavara, m-am gandit ca o
experienta pozitiva merita sa fie impartasita acum, cand anotimpul se schimba si, odata cu el,
umorile si starea noastra de spirit. In concluzie, ce n-am indraznit sa fac in numarul trecut al
revistei fac acum: imi pun semnatura la capatul acestor sfaturi „de bine”, pe care vi le daruiesc
cu iubire, in speranta ca va vor fi si dvs. de ajutor. Sigur: ele nu substituie medicul, dar va vor
oferi ceea ce nu va ofera nici un doctor din lume - fericirea nemarginita de a va redescoperi
prin natura, bucuria de a vorbi cu florile si copacii, fara nici un cuvant.
La noi cresc multe specii de pin, dar cel mai frecvent intalnite sunt doua: pinul rosu si
pinul negru. Pinul rosu (numit si silvestru - Pinus sylvestris) este un “var” de-al bradului,
remarcandu-se prin scoarta sa cu nuante rosiatice si prin acele sale grupate cate doua intr-o
teaca, mult mai lungi decat cele ale bradului si extrem de intepatoare. Pinul negru (Pinus
nigra) a fost adus in Transilvania din Austria si Germania si este foarte asemanator cu cel
silvestru autohton, doar ca are scoarta neagra si acele ceva mai lungi si la fel de intepatoare.
Ambii pini au aceleasi proprietati terapeutice dintre care vi le prezentam pe cele mai
valoroase:
Siropul de pin
De pe ramurile de pin proaspat culese (de cateva ore, pentru a nu avea timp uleiul
aromatic sa se evaporeze), se rup numai acele, care se zdrobesc apoi pe o planseta de lemn,
cat mai bine, cu ajutorul unui tocator. Apoi, intr-un borcan de sticla cu capac si cu gura larga,
se pune un strat gros de un deget de miere, dupa care se adauga un strat subtire si uniform de
ace de pin apoi un nou strat de miere s.a.m.d. In final, deasupra ultimului strat de ace de pin se
pune un strat gros de 2-3 degete de miere, dupa care se inchide borcanul ermetic, cu capacul.
Se lasa acest amestec in camara 2-4 saptamani, apoi se filtreaza, rezultand un sirop parfumat
si cu efecte tamaduitoare deosebite. Siropul se face si primavara, din muguri, dar cel din ace
culese in luna ianuarie este cel mai bogat in uleiuri volatile si, ca atare, are efectele
tamaduitoare cele mai puternice in bolile respiratorii si in unele boli endocrine.
Se pun 2-3 maini de ramuri tinere de pin cu tot cu ace, tocate bine, in jumatate de
caldare de apa si se lasa sa macereze de seara pana dimineata, cand se filtreaza. Dupa filtrare,
maceratul se lasa deoparte, iar cetinile sunt puse sa dea in clocot in inca 3-4 litri de apa, dupa
care se lasa la racit si se filtreaza. In final, se amesteca decoctul astfel obtinut cu maceratul la
rece filtrat anterior. Preparatul obtinut se toarna in apa de baie. O baie cu extract de cetini de
pin dureaza 15-20 de minute, iar apa trebuie incalzita progresiv, asa incat prin porii pielii sa
fie absorbite cat mai multe substante active.
Tuse, tuse iritativa, brosnita, astm, pneumonii (ca adjuvant) - se iau zilnic 3-4 linguri
de sirop de ace de pin. Preparatul se inghite nediluat, incet, lasandu-l sa alunece pe gat.
Suplimentar se fac bai cu cetini de pin sau masaj cu un unguent (poate fi luat din comert) in
care s-au adaugat cateva picaturi de ulei de pin si aceeasi cantitate de menta (ambele uleiuri se
gasesc la Plafar).
Infectii reno-urinare grave, care nu raspund la alte forme de tratament, cistita cu sangerari,
hematurie (urina in sange) - o jumatate sau o lingura de plamadeala de rasina de pin in alcool
se dizolva intr-o jumatate de cana de apa si se bea imediat, pe stomacul gol. Acest remediu
limpezeste urina, cicatrizeaza traiectul reno-urinar si alina durerea. Plamadeala de rasina de
pin in alcool, combinata cu tinctura de ienupar si administrata dupa aceeasi metoda, este un
elixir infailibil in toate cazurile de nefrita, cistita si uretrita. Se iau trei doze pe zi, in cazul
bolilor cronice, si pana la sase doze, in cazul celor acute.
Raceli frecvente, cistite recidivante, sistem imunitar slabit - se consuma de trei ori pe
zi cate 2 lingurite de sirop de ace de pin, preparat cu miere.
UTILIZARI EXTERNE
Hemoroizi - se aplica pe locul afectat, de doua ori pe zi, alifia de rasina, al carei mod
de preparare a fost descris mai sus. Cu alifia ceva mai tare (se pune mai multa ceara) se fac
mici supozitoare cu rol cicatrizant si antiinflamator.
Paraziti ai pielii (scabie) - se pune o mana de scoarta de pin tocata marunt intr-un litru
de apa si se fierbe la foc mic, adaugand apa din cand in cand, vreme de 3-4 ore, pana cand
ramane pe fundul vasului o pasta uniforma, usor lipicioasa. Cu aceasta pasta se ung zonele
afectate. In prealabil, este bine sa se faca o pensulare cu plamadeala de rasina de pin in alcool.
Psoriazis - se ung zonele afectate, alternativ, cu alifie de rasina de pin si cu pasta din
scoarta de pin, al carei mod de preparare a fost descris anterior.
Fara a tine seama de capriciile si paradoxurile acestei ierni, care pare ca nu poate sa-si
intre in drepturi, lipsindu-ne de ninsori si zapezi, natura isi urmeaza netulburata tainicul sau
curs. In aparenta lor incremenire, copacii isi dezvolta mugurii care vor erupe in primavara, in
vreme ce radacinile acumuleaza intruna seve, pentru anotimpul exploziei vegetale. In padurile
de la munte, brazii si pinii secreta acum, spre sfarsitul lui ianuarie, maximumul de uleiuri
aromate si volatile - care ii vor ajuta sa treaca cu bine prin iarna. Dincolo de incremenirea
aparenta a anotimpului, lumea vegetala are „abilitatea” de a se mentine intr-o continua
transformare, mereu atenta la primejdiile din exterior. Din acest proces continuu de adaptare
si de transformare a plantelor rezulta si o multitudine de remedii puternice, pe care noi,
oamenii, le putem folosi pentru a ne ocroti sanatatea. Doua dintre ele, rasina si cetinile de brad
- sunt cele mai accesibile medicamente vegetale proaspete ale acestui sezon.
Rasina de brad se acumuleaza pe trunchiul arborelui, acolo unde acesta a fost ranit, ea
avand un rol de dezinfectant si de cicatrizant. Ca atare, o vom putea recolta de pe orice traseu
turistic montan, deoarece - veti vedea - in aceste zone, brazii sunt, din pacate, adesea scrijeliti
si au scurgeri mari de rasina.
Rasina se desprinde de pe trunchi cu ajutorul unui cutitas, doar de acolo unde stratul este
gros si nu mai este nevoie sa razuim trunchiul, pentru a nu-l rani in plus si pentru a nu lua si
bucati de scoarta, care ulterior ne vor deranja in procesul prepararii. Rasina se poate depozita
in pungi de plastic, dar nu mai mult de cateva zile, deoarece le va dizolva, sau in cutii
metalice, in cazul in care vrem sa o tinem o perioada mai lunga de timp (termenul sau de
valabilitate este de 3-4 ani).
Tinctura
Se obtine foarte simplu, amestecand un pahar (200 ml) de alcool alimentar tare, de 80-
90 de grade, cu 3-4 linguri de rasina. Amestecul se pune intr-un borcan care se va inchide
ermetic si se lasa minimum 3 zile intr-un loc caldut, agitandu-l periodic, asa incat rasina sa se
dizolve cat mai bine. Apoi preparatul se filtreaza, iar tinctura rezultata se depoziteaza in
sticlute care vor fi inchise si ele ermetic. Tinctura de rasina de brad este un remediu
cicatrizant, antiinfectios si antiinflamator comparabil cu propolisul, dar mult mai bine tolerat
de catre organism.
Unguentul
Se prepara din sapte linguri de untura, o lingura de rasina de brad cat mai curata si cate
o lingurita de miere zaharisita si de ceara de albine (ambele le gasim in piete, la apicultori).
Mai intai se pune intr-un vas la foc mic untura si se lasa pana devine lichida, dupa care se
adauga rasina si ceara, care se lasa si ele sa se dizolve complet, dupa care se ia vasul de pe
foc, se adauga mierea si se lasa sa se raceasca. Cat mai este cald, unguentul se toarna intr-un
borcan, care va fi inchis si lasat in frigider, unde se poate pastra pana la trei luni.
Uleiul cu rasina
Intr-o oala cu apa clocotita, tinuta pe foc mic, se pune un vas cu 100 ml (jumatate de
pahar) de ulei de masline, care se lasa sa se incalzeasca. Dupa ce uleiul a devenit fierbinte, se
pune o lingura de rasina si se amesteca bine pana se dizolva complet, dupa care se filtreaza, se
lasa sa se raceasca si se pune intr-o sticla care va fi inchisa ermetic. Cu acest ulei se fac
frictionari pentru combaterea afectiunilor respiratorii si se aplica pe arsuri de gravitate mica si
pe contuzii, pentru o vindecare rapida.
· Racelile de tot felul - se face un masaj al intregului corp, insistandu-se asupra zonei
toracice, cu ulei de rasina preparat dupa metoda de mai sus. Este un remediu popular, care se
foloseste atat pentru prevenirea imbolnavirilor, cat si pentru vindecarea rapida.
Precautii si contraindicatii
La anumite persoane, rasina poate provoca reactii alergice, atat administrata intern, cat
si in contact cu pielea. Din acest motiv, inainte de a incepe un tratament cu acest produs, este
necesar sa facem un test, administrand intern sau aplicand pe piele cateva picaturi de tinctura
si vazand care este reactia. Daca apar senzatii neplacute de iritatie, inflamatie, daca se
declanseaza catar respirator sau apare inrosirea pielii, nu va fi facut tratament cu rasina.
Rasina dizolva substanta din care este alcatuita dantura, motiv pentru care nu se administreaza
pe cale bucala decat sub forma de tinctura.
In aceasta perioada, in acele bradului este secretata o foarte mare cantitate de uleiuri
aromatice cu efecte vindecatoare exceptionale. Aflate la indemana, e pacat sa nu le folosim.
Se prepara din acele de brad desprinse de pe cetini cu ajutorul unui cutit, spalate si
strivite ulterior pe o planseta de lemn, cu un sucitor. Se umple un borcan pe un sfert cu aceste
ace de brad, dupa care se adauga deasupra miere, pana se umple complet. Se inchide ermetic.
Se tine pe calorifer sau in apropierea unei surse de caldura vreme de trei saptamani, dupa care
siropul obtinut se filtreaza. Are un miros foarte puternic de brad (mult mai puternic decat cel
preparat din muguri). Se va folosi in urmatoarele afectiuni:
· Sterilitate la femei - se face o cura de 1-2 luni cu sirop de ace de pin (se prepara
intocmai ca si cel din ace de brad). Acele de pin au efecte puternice de stimulare si de reglare
a activitatii glandelor sexuale la femei.
_____________________________
5 maini de cetini de brad maruntite (ace cu crengute cu tot) se pun la macerat in doi litri
de apa, la temperatura camerei, vreme de opt-zece ore (de dimineata pana dupa-amiaza).
Dupa trecerea acestui interval de timp, preparatul se strecoara, maceratul rezultat punandu-se
deoparte, in timp ce planta ramasa se pune in alti doi litri de apa clocotita si se lasa sa stea
acoperita pana se raceste, dupa care se filtreaza. In final, se combina cele doua preparate
(maceratul si infuzia racita) si se vor pune in apa de baie, care va fi la o temperatura de 38-39
de grade Celsius. Baia dureaza 20-30 de minute, dupa care pacientul se va usca putin prin
tamponare cu prosopul si va ramane sa se odihneasca, la loc foarte calduros, vreme de o
jumatate de ora. Iata cateva recomandari ale acestei bai:
· Artrita, poliartrita reumatoida - se fac de 2-3 ori pe saptamana aceste bai cat mai
fierbinti, care au efecte foarte puternice, mai ales in perioadele reci ale anului.
· Oboseala fizica si psihica - se fac bai calde cu cetini de brad, la sfarsitul zilei. Medicul
Bach (fondatorul terapiei florale) spunea despre cetinile de brad ca sunt un excelent tonic
psihic, util in starile de oboseala, epuizare, dar si impotriva... descurajarii, auto-condamnarii si
deznadejdii.
SALCAMUL
Renastere si reinnoire
Orasenii nascuti la tara spun ca primavara, in luna mai, simt mireasma salcamilor
infloriti venind spre ei, din locurile copilariei. Poate exista o declaratie de iubire mai
frumoasa, mai tandra, pentru un copac? Sa stai pe o sosea de asfalt si sa simti inflorind
salcamii... Iata ca amintirile din anii copilariei nu sunt doar jocuri si pozne, ci si stari
sufletesti, legate de prezenta naturii. Urme puternice, de care avem nevoie ca sa ne regasim.
Sprijin sufletesc, fara de care nu putem vorbi despre sanatate...
Explozii florale, colorate in auriu, alb si roz - salcamii simbolizeaza in traditia populara
reinnoirea, renasterea pe care ultima luna a primaverii o dezleaga in natura si in noi. Luna
mai, luna in care se izvodesc florile si sperantele omenesti.
Virtuti tamaduitoare
· schimbari biologice: primul mare eveniment al vietii, care ne face sa trecem din starea de
crisalida in fluture, este nasterea. Urmeaza apoi pubertatea, una din marile noastre
metamorfoze, prin care luam cunostinta ca nu mai suntem ca inainte, ca ne-am despartit de
copilarie, ca viata nu este un simplu joc. Pentru femei, sarcina este o alta etapa biologica
importanta, plina de transformari, tot astfel cum incetarea fertilitatii reprezinta o revolutie,
adesea greu de indurat. Fiecare din aceste imprejurari lasa asupra noastra urme de lumina sau
umbra, peceti care vor hotari in mare masura gustul dulce sau amar al vietii. Sunteti
traumatizati de schimbarile biologice? Va temeti de modificarile organice pe care nu le puteti
controla? Salcamul va este la indemana. Frumusetea exploziilor sale florale din luna mai
dovedeste ca innoirile nu sunt pandite doar de pericole, ci si de mari impliniri. Asezati-va sub
corola stralucitoare si parfumata a unui salcam si veti privi cu liniste si incredere spre viitor.
· evenimentele vietii de zi cu zi: intre marile etape biologice ale vietii, se insereaza
evenimente minore, care ne obliga sa ne adaptam prin schimbare. Legate de scoala, de
ucenicia intr-o profesie, de relatiile cu cei printre care traim, fiecare din ele necesita un efort
de intelegere si de autodepasire. Usor de infaptuit cateodata, alteori de-a dreptul
insurmontabile, si in cazul lor, salcamul este un bun ascultator si tamaduitor. Nu ezitati sa va
ascundeti sub cupola lui, din care picura culori si arome - schimbarile vor parea jocuri
copilaresti.
· un nou start dupa o schimbare: dupa orice schimbare in viata profesionala, calitatile
salcamului va vor ajuta sa porniti mai departe „cu toate panzele sus”.
· durerea despartirii de cineva drag: salcamul ofera suport moral si ajutor sufletesc
persoanelor care trec printr-o perioada de suferinta, in urma pierderii cuiva drag si apropiat.
NUCUL
Independenta si responsabilitate
Cand creste de la sine, nucul nu rasare niciodata in padure sau alaturi de alti copaci. E
pururea singur si suveran, intr-un mijloc de camp, intr-un ochi de gradina sau pe marginea
unui drum. Independenta lui seamana cu aceea a zeilor: cine ii incalca teritoriul moare. De
aici si credinta, confirmata cateodata, ca nu e bine sa dormi sub un nuc. Adevarul este ca
nucul emite o energie coplesitoare, pe care o emana din trunchi si din ramuri, din frunzele sale
care au un miros ce nu poate fi comparat cu nimic. Fructul lui, nuca, verde si amara pe
dinafara, este dulce pe dinauntru, iar miezul ei are forma de creier: organul care ii permite
omului sa se diferentieze de grup, pentru a-si castiga autonomia.
Virtuti tamaduitoare
· schimbarea perspectivei asupra muncii: pentru majoritatea oamenilor, munca este o cazna
pe care trebuie s-o suporte pentru a-si putea satisface nevoile materiale. Nucul ne ajuta sa
intelegem relatia aceasta pe un plan mai larg. La ce foloseste munca pe care o fac? Imi e de
folos numai mie sau si celorlalti? Din moment ce sunt platit, inseamna ca sunt de folos. Sap
un drum? Drumul acesta va fi o sosea pe care oamenii vor fi bucurosi sa calatoreasca mai
repede spre telul lor. Conduc o intreprindere? De munca mea depind zeci de oameni, iar lor le
este de folos. Ocupatiile noastre profesionale sunt expresia participarii la mersul inainte al
lumii. Din perspectiva aceasta, munca are un inteles mai demn si mai nobil decat acela ca
aduce o bucata de paine, ne da un rost. Ei bine, nici un alt arbore, precum nucul, nu ne poate
ajuta sa ne eliberam energiile necesare pentru a ne schimba perspectiva asupra muncii si
pentru a fi pregatiti in fata schimbarilor.
· motivare: imbogatiti si intariti prin calitatile energetice ale nucului, ne vom imbogati
spatiul interior, iar relatiile noastre cu ceilalti vor progresa. Schimbarile nu vor veni cu
brutalitatea unui cutremur de pamant, ci vom aborda realitatea cu un nou elan.
Cand intalniti in cale un tei, intalniti dragostea curata. Teiul limpezeste sentimentele,
imblanzeste inimile razvratite, picura in suflet iubire. Nu degeaba asteapta poetii sa fie
ingropati in rauri de flori de tei.
Terapia padurii
Un leac de primavara:
SCOARTA DE SALCIE
In fiecare an, primavara vine altfel. Uneori vine grabita, alteori pare extrem de
nehotarata, cateodata intarzie nepermis de mult, dar de fiecare data produce aceeasi explozie
de viata si de bucurie. Anul acesta, zana florilor s-a grabit din cale afara, asa incat primele
plante au inceput sa-si scoata capul la soare, inainte ca iarna calendaristica sa se fi terminat.
Pentru cine merge sa asculte si sa priveasca padurea, trezirea ei la viata este precum mersul
sovaielnic si prudent al unui copil care invata sa faca primii sai pasi. Oricat ar fi de inalti si
puternici, copacii se tem sa-si lase mugurii frunzelor sa plesneasca, de teama gerurilor tarzii.
Din clipa in care seva arborilor se pune insa in miscare, padurea intra in sarbatoare. Palcurile
de brazi si pini emana un parfum proaspat si inviorator, crengile mestecenilor si aninilor devin
adevarate robinete cu seva vindecatoare, intreaga suflare a padurii respira, o respiratie pe care
numai cei apropiati de natura o pot auzi. Din momentul punerii in miscare a sevei, copacii
devin adevarate farmacii: mugurii, scoarta si mladitele lor au proprietati vindecatoare cu totul
exceptionale. In primaverile anilor trecuti, v-am vorbit pe larg despre calitatile mugurilor si
mladitelor (adevarate uzine de hormoni naturali si substante detoxifiante), anul acesta va vom
vorbi despre un alt medicament al padurii - scoarta arborilor. Aceasta constituie un adevarat
invelis de protectie al copacilor, care ii apara nu numai de intemperii, ci si de toti nepoftitii, de
la insecte la virusi si bacterii ori ciuperci parazite. Obiceiul anumitor animale de a manca
scoarta nu are drept cauza intotdeauna foamea, ci adeseori este o forma de autotratament, pe
care salbaticiunile o fac instinctiv, mai ales iarna si primavara. Dar sa vedem ce taine ascunde
scoarta uneia din speciile de copaci cele mai folosite in terapie - salcia.
SALCIA
(Salix alba, Salix fragilis, Salix caprea)
La noi in tara exista mai mult de zece specii de salcie, de la cea pletoasa, care creste
pe margini de apa, la cea de nisipuri, care nu atinge mai mult de jumatate de metru inaltime.
Avand o putere de adaptare exceptionala, salciile pot fi intalnite de la malul marii si pana
aproape de crestele inalte ale muntilor, unde se lupta cu iarna lunga si vanturile nemiloase.
Este una dintre cele mai rezistente specii de arbori de la noi si fireste ca la un asemenea
potential biologic si substantele vindecatoare secretate de ea sunt pe masura. De fapt, salciei ii
datoram cel mai folosit medicament din lume, aspirina, care a fost pentru prima oara extrasa
din scoarta sa de catre un chimist german, acum mai bine de un secol. Spre deosebire insa de
aspirina sintetica comercializata in farmacii, salcia nu are nici un fel de efecte secundare
neplacute, ci din contra - este un remediu foarte echilibrat si care poate fi folosit pe perioade
lungi de timp.
Acest aspect este deosebit de important, din doua motive: pentru a proteja arborii de
distrugere si pentru ca scoarta culeasa sa aiba cu adevarat proprietati terapeutice. In piata, veti
vedea multi “culegatori de plante”, unii cu autorizatie frumos afisata pe taraba, care au scoarta
de salcie culeasa direct de pe tulpina copacului - complet gresit! Scoarta de pe tulpina
copacului este veche de cativa zeci de ani si trecerea timpului a facut-o sa se transforme
practic in ceva complet lipsit de proprietati terapeutice, aproape anorganic. Nici animalele nu
mananca aceasta scoarta. In terapie, se foloseste numai scoarta de pe ramurile de 2-3 ani,
adica mai groase de 1 cm si mai subtiri de 5 cm. Aceste ramurele se desprind de pe copac si se
cojesc cu ajutorul unui cutit. Doar in perioada de la pornirea sevei in arbore si pana la aparitia
primelor frunze se poate desprinde scoarta cu usurinta, dupa aceea ea “pietrificandu-se” si
devenind practic imposibil de desprins.
La o cana de apa calduta (4 0C) se pun 2 linguri de coaja de salcie macinata cu rasnita
electrica de cafea. Se lasa 8-10 ore la macerat, dupa care se filtreaza. Planta ramasa dupa
filtrare se fierbe in inca 1/2 l de apa, vreme de 5 minute, dupa care se lasa la racit si se
filtreaza. In final, se combina cele doua macerate, iar preparatul obtinut se pune intr-o sticla
cu dop, care se pastreaza la rece (in frigider, la 4 0C)
Important: pentru bai si aplicatii externe, se face un decoct mult mai concentrat - 4-6
linguri de scoarta de salcie, pentru obtinerea unui litru de preparat.
- Rinita cronica si acuta - Se ia cate 1/2 lingurita de pulbere de salcie de 4 ori pe zi.
Tratamentul se face pana simptomele suparatoare dispar. O eficienta mai mare se obtine prin
combinarea acestui tratament cu inhalatii cu uleiuri aromatice, cum ar fi cele de menta si
cimbru, mai ales.
Despre eficienta acestui tratament cu salcie m-am convins personal, atunci cand am
facut un acces puternic de febra, asociat cu ameteala si dureri de cap, in timp ce eram plecat in
expeditie dupa plante medicinale. Aflandu-ma in mijlocul padurii, singurul leac la indemana
era coaja de salcie, culeasa direct de la sursa, de pe unul din arbustii dimprejur. Marturisesc ca
in starea fizica si psihica in care ma aflam din cauza bolii, nu mi-am pus prea mare nadejde in
acest remediu, pe care-l cunosteam doar din punct de vedere teoretic. Asa ca am desprins
cateva coji si le-am mestecat, fara prea mare convingere. Efectul a fost insa imediat - in
cateva minute am transpirat destul de tare, durerea de cap si de muschi s-a redus, o stare
placuta de claritate si usurinta m-a invadat. In ziua cu pricina, nu am mai mancat nimic, ci
doar am mestecat cate o cojita de salcie, iar simptomele neplacute au disparut, ca si cum nici
nu ar fi existat vreodata.
UTILIZARI EXTERNE
- Afte bucale, infectii la nivelul gurii si al gingiilor - Se fac clatiri ale gurii cu decoctul
pentru uz extern prezentat mai sus, de 3 ori pe zi, cu cel putin o ora inainte de masa.
- Hemoroizi, rani grave in curs de vindecare (pentru o refacere mai rapida a tesuturilor
si pentru reducerea sangerarilor), rani purulente - Se aplica pe locul afectat, de 2 ori pe zi,
comprese cu decoct concentrat de salcie.
In cosmetica
Compresele cu decoct de salcie, folosite seara vreme de 15 minute, inchid porii, reduc
congestia si inflamatia, fac pielea mai putin sensibila la praf si la alergeni. Sunt recomandate
pentru tenul cu pori dilatati, seboreic ori iritativ.
Zborul lor de fluturi varatici, purtand pe aripi cea mai suava mireasma din lume, este un
leac de dragoste caruia nu-i scapa vreun muritor. Conectati-va cat mai des la curentul de
energie al teiului, iar sufletul dvs. va intra in armonie cu mintea. O iubire „gandita” e mult
mai puternica decat simpla betie a simturilor. Incredintati-i teiului sperantele dvs., si el va va
stimula intuitia, ajutandu-va sa le discerneti doar pe acelea care au sorti de a se implini. Cand
afara este destul de cald, culcati-va pe spate, in iarba, cu ochii pierduti in ramurile puternice
ale teiului si cu talpile goale sprijinite de trunchiul lui. Asa se vindecau de arsurile dragostei
vechii celti.