Reactanţa inductivă şi reactanţa capacitivă.

10 June 2013 by Ciprian

Bine te-am găsit !

Povesteam în articolul trecut despre faptul că inductanţele (bobinele) şi capacităţile (condensatorii) opun o
anumită rezistenţă la trecerea curentului electric, doar atunci când acesta are o anumită variaţie de intensitate. În
rest, dacă acel curent rămâne constant şi continuu (adică nu-şi schimbă sensul) bobina are rezistenţă electrică
extrem de mică (curentul trece “ca-n branză”) iar condensatorul are rezistenţă electrică aproape infinită
(curentul este complet blocat). Lucrurile devin şi mai interesante atunci când bobina şi condensatorul sunt
conectate în circuite electrice prin care circulă curent alternativ.

Astfel, astăzi vom vorbi despre:

 Ce este curentul electric alternativ ?

 Reactanţa inductivă
 Reactanţa capacitivă

În toate situaţiile discutate până acum am considerat, pentru simplificare, că electronii se deplasează în acelaşi
sens, adică vorbeam doar despre curentul electric continuu. În practică însă, pe lângă aplicaţii de curent
continuu există şi o gama vastă de aplicaţii pentru curentul electric alternativ.

Ce este curentul electric alternativ ?

Spre deosebire de curentul electric continuu care este produs de un câmp electric continuu, curentul electric
alternativ este creat de un câmp electric alternativ. Alternativ însemnă ceva care îşi schimbă sensul de un
anumit număr de ori într-o anumită durată de timp. Aceasta înseamnă că pe lângă tensiune şi intensitate,
curentul electric alternativ este caracterizat de frecvenţă. Bornele unui generator de curent alternativ nu se mai
notează cu plus şi minus, pentru că evident, nu are nici un rost: o bornă va avea rând pe rând potenţial pozitiv (şi
astfel va deveni pentru scurt timp borna pozitivă) şi potenţial negativ (moment în care va deveni, tot pentru
scurt timp, borna negativă).

Perioada de timp în care curentul electric alternativ efectuează un ciclu complet de schimbare de sens este
frecvent numită alternanţă. Sunt posibile două sensuri de curgere şi astfel perioada de timp dintr-o alternanţă
completă în care curentul curge într-un singur sens se numeşte semialternanţă.
 Figura 1. Reprezentarea grafică a curentului alternativ cu formă de undă sinusoidală

În figura 1 ţi-am arătat sub forma grafică ce înseamnă alternanţa şi semialternanţa. Poate eşti deja familiarizat
cu reprezentările grafice, însa în caz că nu, uite ce vrea acest grafic să arate:

 curba roşie reprezintă tensiunea electrică de la bornele generatorului în diferite momente (t0, t1, t2 etc.).
Tensiunile de deasupra axei t [sec] sunt tensiuni pozitive iar cele de sub această axă sunt tensiuni negative. Ce
înseamnă în cazul acesta tensiune pozitivă şi tensiune negativă ? Este o convenţie: mai precis înseamnă că dacă
notăm bornele generatorului cu 1 şi 2, tensiunea pozitivă o putem considera ca fiind cu plusul la borna 1 şi cu
minusul la borna 2 iar cea negativă, invers, cu minusul la borna 1 şi cu plusul la borna 2;
 considerăm că graficul începe într-un moment t0 când tensiunea de la bornele generatorului este zero (capătul
din stânga al curbei roşii);
 odată cu trecerea timpului observăm că tensiunea U [V] creşte continuu până când, în momentul t1 aceasta
ajunge la un maxim, după care coboară până când, în momentul t2 ajunge la 0. După cum am spus deja, această
variaţie a tensiunii reprezintă o semialternanţă, şi pentru că în acest caz curba roşie corespunde unor tensiuni
pozitive, o putem numi semialternanţă pozitivă. Timpul de la t0 la t2 se numeşte perioada semialternanţei;
 după ce tensiunea a ajuns la zero observăm ca ea continuă să coboare în domeniul tensiunilor negative până
când, în momentul t3 ajunge la un maxim negativ. Apoi, la fel ca şi în cazul semialternanţei pozitive, se întoarce şi
urcă până când, în momentul t4 ajunge iar la 0. Această variaţie o putem numi semialternanţă negativă. Timpul
de la t0 la t4 se numeşte perioada alternanţei.

Se observă că în graficul de mai sus am reprezentat variaţia tensiunii în funcţie de timp. În cazul în care în
circuit avem doar sarcini rezistive, în locul tensiunii am fi putut reprezenta foarte bine curentul (adică
intensitatea lui). De ce ? Pentru că dacă punem tensiune electrică pe o rezistenţă electrică vom obţine imediat şi
un curent electric. O tensiune mai mică ar fi generat un curent mai mic, o tensiune mai mare ar fi generat un
curent mai mare, ceea ce înseamnă că o tensiune care variază ca cea din imaginea de mai sus ar provoca un
curent care ar varia exact la fel.
Tot în figura 1 se mai poate observa că am ales să reprezint forma de undă sinusoidală deoarece este cea mai
întâlnită (chiar şi forma de undă a tensiunii de la priză este tot sinusoidală).

În funcţie de aplicaţii, frecvenţele curenţilor electrici alternativi pot varia de la câteva fracţiuni de herţ şi până la
câteva zeci sau sute de GHz (miliarde de herţi). Important ar fi să mai reţii şi faptul că există o legătură directă
între frecvenţa curentului alternativ şi perioada unei alternanţe a acestuia. Această legătură este dată de ecuaţia :

sau

unde:

 f este frecvenţa curentului alternativ exprimată în Hz (herţi);

 T este perioada unei alternanţe, exprimată în secunde.

Cu această formulă, putem de exemplu afla că perioada unei alternanţe a tensiunii de la reţea (de la priză) este:

Când însă în circuit avem inductanţe şi/sau condensatori, situaţia devine puţin mai complicată din cauza
reactanţelor specifice care apar.

O.K., prima dată trebuie să-ţi răspund la întrebarea “ce este o reactanţă ?“. Este o mărime electrică ce arată cât
de mult frânează o bobină sau un condensator trecerea unui curent electric alternativ.

Echivalentul mecanic al reactanţei este forţa de inerţie. Cu alte cuvinte, îţi poţi închipui că electronii (care
formează curentul electric) ar fi nişte “biluţe din plumb” care se plimbă vesele prin conductoarele electrice. În
cazul curentului continuu, singurul lucru care le stânjeneşte deplasarea este frecarea cu atomii conductorului
electric respectiv (adică rezistenţa electrică). În cazul curentului alternativ, “biluţelor din plumb” li se cere să-şi
schimbe frecvent sensul de deplasare, adica vor fi frecvent accelerate într-un sens, apoi frânate până la oprire,
accelerate în celălalt sens, apoi iar frânate şi tot aşa. Cu alte cuvinte, în curent alternativ, deplasarea “biluţelor
din plumb” este frânată atât de rezistenţa materialului din care e făcut conductorul electric cât şi de “forţele de
inerţie” care apar.

Reactanţele sunt fenomene electrice care sunt provocate fie de capacităţi fie de inductanţe.

Reactanţa inductivă

Dacă vom considera un circuit format dintr-un generator de curent alternativ la bornele căruia este legată o
inductanţă (o bobină), reactanţa inductivă arată cât de mult se opune bobina respectivă curgerii curentului
electric. La fel ca şi rezistenţa electrică, reactanţa inductivă se măsoară tot în ohmi [Ω].

Până o vei digera în detaliu, îţi mai poţi imagina că reactanţa inductivă este “rezistenţa electrică în curent
alternativ” a bobinei. Aşa cum se observă din ecuaţia de mai jos, reactanţa inductivă creşte odată cu frecvenţa
curentului electric. În condiţii de amator este puţin mai dificil să măsori inductanţe, însă dacă ai cu ce şi eşti
curios să vezi câţi ohmi are o anumită inductanţă la o anumită frecvenţă, trebuie doar să faci produsul din
ecuaţia următoare:

unde:

 XL este reactanţa inductivă, exprimată în ohmi [Ω];

 f este frecvenţa curentului alternativ din circuit, exprimată în herţi [Hz];
 L este inductanţa bobinei, exprimată în Henry [H].

Reactanţa capacitivă

Dacă vom considera acelaşi generator de curent alternativ, cuplat de data asta la un condensator, reactanţa
capacitivă este “rezistenţa electrică în curent alternativ” a condensatorului. Spre deosebire de inductanţa
inductivă, reactanţa capacitivă scade odată cu frecvenţa curentului electric. Ecuaţia reactanţei capacitive este
următoarea:

unde:

 XC este reactanţa capacitivă, exprimată în ohmi [Ω];

 f este frecvenţa curentului alternativ din circuit, exprimată în herţi [Hz];
 C este capacitatea condensatorului, exprimată în Farazi [F].

Te întrebi ce folos are să ştii că reactanţa unei bobine sau a unui condensator variază cu frecvenţa curentului ?
Unul din cele mai simple şi importante răspunsuri este: acest fenomen ne permite ca dintr-un semnal cu o
groază de curenţi electrici (fiecare cu frecvenţa lui), să-i filtram doar pe cei pe care îi dorim.

În cadrul acestui articol am încercat să-ţi vorbesc despre reactanţă scurt şi la obiect. Dacă totuşi vrei informaţii
mai detaliate îţi sugerez să tragi cu ochiul aici (începând cu pagina 30).

Dacă ţi-a plăcut acest articol, distribuie-l mai departe în grupul tău de prieteni !

Cu bine,

Ciprian