Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
NOŢIUNI PRELIMINARE
§ 1. MULŢlMI
Teorema 2.1. Compunerea funcţiilor este asociativă, adică fiind date funcţiile
f: A B, g: BC şi h: C D are loc egalitatea
h o (g o f) = (h o g) o f.
Demonstraţie. Intr-adevăr, se vede mai intâi că funcţiile h o (g o f) şi (h o g) o f au
domeniul de definiţie A iar codomeniul D. Fie acum a A ; avem
de unde rezultă că
h o (g o f)=(h o g) o f.
Teorema 2.2. Dacă f: A B este o funcţie, atunci f este inversabilă dacă şi numai
dacă f este bijectivă.
Demonstraţie. Presupunem ca f este inversabilă. Atunci există funcţia g: BA
astfel incât g o f =1A şi f o g = 1B. Fie a, a’A astfel incât f(a) =f(a'). Atunci avem că
g(f(a)) ==g(f(a')) adică (g o f)(a)=(g o f)(a') de unde obţinem că 1A(a) =lA(a') şi deci a
= a'. Deci f este o funcţie injectivă.
Fie acum bB; punem a = g(b)A. Deci f(a) ==f(g(b)) =(f o g)(b)=1B(b) =b
ceea ce ne arată că f este şi surjectivă şi deci f este bijectivă. Invers, presupunem că f este
bijectivă. Fie bB un element oarecare. Cum f este surjectivă există elementul abA
astfel incât f(ab)=b. Cum f este injectivă, elementul ab este unic determinat de b. Atunci
definim funcfia g: B A astfel: g(b) = ab. Se verifică imediat că g o f=1A şi f o g = lB.
Teorema 2.3.i) Dacă funcţia f: A B este inversabilă, atunci inversa sa f –1: BA
este inversabilă şi are loc egalitatea (f -1) -1 = f.
ii)Dacă funcţiile f: A B şi g :B C sunt inversabile, atunci funcţia g o f:
AC este inversabilă şi are loc egalitatea
(g o f) –1 = f –1 o g –1 .
Axioma alegerii. Dacă (Ai)iI este o familie nevidă de mulţimi nevide, atunci
X Ai .
iI
Echivalenţa cu axioma alegerii este următoarea afirmaţie: dacă S este o colecţie
nevidă de mulţimi nevide disjuncte două câte două, atunci există o mulţime A numită
mulţime selectivă, astfel incât A X este formata dintr-un singur element oricare ar fi
X S.
§ 4. RELAŢII DE ECHIVALENŢĂ
O mulţime A pe care s-a definit o relaţie de ordine „ " se numeşte mulţime ordonată
şi se notează (A, ). Fiind dată o relaţie de ordine „" pe mulţimea A, i se asociază relaţia
„<" definita prin a < b a b şi a b, care este o relaţie tranzitivă.
Dacă pentru orice a, b A avem a b sau b a, mulţimea (A, ) se numeşte total
ordonată sau lanţ. Daca A' A este o submulţime a mulţimii ordonate (A, ), atunci A' cu
relaţia de ordine indusă de pe A' este o mulţime ordonată.
Lema lui Zorn. Orice mulţime ordonată nevidă care este inductivă are cel puţin un
element maximal.
O mulţime ordonată (A, ) se zice bine ordonată dacă orice submulţime nevidă a sa
are un prim element. Evident, orice mulţime bine ordonată este total ordonată. In plus, se
vede uşor că (A, ) este bine ordonata daca si numai daca (A, ) este total ordonată şi
orice lanţ descendent de elemente al lui A este staţionar.
Un exemplu de mulţime bine ordonată este mulţimea N cu relaţia de ordine obişnuită.
In teoria mulţimilor se demonstrează
Teorema lui Zermelo. Dacă A este o mulţime nevidă, atunci există o relaţie de
ordine ,, " astfel incât (A, ) este o mulţime bine ordonată.
De asemenea, se demonstrează că: Axioma alegerii, Lema lui Zorn si Teorema lui
Zermelo sunt afirmaţii echivalente.
O mulţime ordonată (A, ) se numeşte latice dacă pentru orice doua elemente a, b
A există superiorul si inferiorul.
Vom nota cu a b = sup{a, b} si a b = inf{a, b}.
Evident că o mulţime total ordonată este o latice.
O latice A se zice completă dacă orice submulţime nevidă a lui A are superior şi
inferior in A.
O latice (A, ) se numeşte modulară dacă pentru orice a,b,c A cu proprietatea b a
să avem egalitatea a (b c) = b (a c).
Daca (A, ) şi (B, ) sunt două latici, o funcţie f: A B se numeşte omomorfism
de latici (sau simplu morfism) daca pentru orice a, b A
f(a b) = f(a) f(b) şi f(a b) = f(a) f(b).
Este clar că orice morfism de latici este o aplicaţie crescătoare. Un morfism de latici care
este bijectiv se numeşte izomorfism de latici.
§ 6. NUMERE CARDINALE