Functii

surjective

Here is where your

presentation begins
 Definitie
O functie f : A→B se numeste functie surjectiva (sau
simplu surjectie), daca orice element din B (codomeniu)
este imaginea prin f a cel putin unui element din A
(domeniu).
Altfel spus, f : A → B este surjectiva dacà, pentru orice
y € B, ecuatia f(x) = y are cel putin o solutie x € A.
Functia f : A →B nu este surjectiva, daca exista b€ B, astfel
incât ecuatia f(x) = b nu are nici o solutie in A.
Observatii:
1) Elementul a € A care apare in definitie, se obtine rezolvand
ecuatia f(x) = y.
2) Daca f este surjectiva, atunci preimaginea oricarui element
din codomeniu are cel putin un element din A. Functia f nu
este surjectivà, daca exista cel putin un element din
codomeniu a carui preimagine este multimea vida. Definitia
data poate fi reformulata, sub forma:

f: A → B este surjectiva⇔ y € B, x € A, astfel incat f(x) = y.

A E
Teorema
Functia f : A →B este surjectiva, daca si numal daca
Imf = B.
Deci, f : A -› B este surjectiva ⟺ f(A) = Imf =B.

Demonstratie
Egalitatea de multimi se demonstreazã prin dubla incluziune.
Avem intotdeauna f(A) € B, (1).
Fie acum y € B. Cum f este surjectiva, exista x € A, astfel
incat f(x) = y. Deci y € f(A). De aici rezulta B f(A), (2).
Din (1) si (2) rezulta f(A) = B.

Functia f : A → B nu este surjectivà daca, f(A) ≠B.

 Exemple

1) Functia f : {1,2,3} →{a, b} data prin diagrama cu sageti din

fig. a), este surjectiva, in timp ce functia g: {1,2,3} → {a,b},
avand diagrama cu sageti din fig. b) nu este surjectiva, deoarece
exista b € B care nu este imaginea prin g a nici unui element.

2) Functia f: N→N, f(n)=n+1 nu este subjectiva,

deoarece y=0 € N (codomeniu), arbitrar, ecuatia f(x)=y
are cel putin o solutie in R
Pe diagrama cu sageti, o functie:
1) Este surjectiva, Daca la fiecare element din B, ajunge cel putin o sageata.

2) Nu este surjectiva,
daca exista cel putin un element in codomeniu,la care nu ajunge nici o sageata.
Graficul functiei subjective
Daca orice paralela la Ox, dusa printr-un punct al codomeniului y = b € B, taie graficul in cel putin un punct (x, b),
atunci f(x) = b, cu x € A, ceea ce aratã ca b € B este imaginea prin f a cel putin unui element x € A (fig. a)).
Daca exista o astfel de paralela, care nu taie graficul functiei, atunci nici un punct (x,b) de pe aceastã paralela nu se
A
afla pe grafic, ceea ce inseamna f(x) ≠ b, x € A (fig. b)).
Considerâm urmatoarele grafice de functii f : R →R

Functiile avand graficele a), c), f) sunt surjective. Pe fiecare figura s-au dus mai multe paralele la Ox, prin puncte ale
codomeniului (axa. Oy).in situatia in care, aceste paralele taie graficul in cel putin un punct, functia corespunzatoare
este surjectiva. Daca exista o astfel de paralela, care nu taie graficul in nici un punct (fig. b), d), e)), atunci functia nu
este surjectiva.