Sunteți pe pagina 1din 249

CAROL I

CORESPONDENfiA PERSONALÆ
1878-1912
© COPYRIGHT TRITONIC
BUCUREØTI / ROMÂNIA 2005 Sorin Cristescu
e-mail: editura@tritonic.ro
tel./fax.: +40.21.242.73.77

www.jurnalism.ro
www.tritonic.ro

Colecflia: BIBLIOTECA DE ISTORIE CAROL I


Coordonator: prof. univ. dr. ION BULEI
CORESPONDENfiA PERSONALÆ
(1878-1912)
Descrierea CIP a Bibliotecii Naflionale a României
CRISTESCU, SORIN
Corespondenfla personalæ a Regelui Carol I : 1878-1912 /
Sorin Cristescu; pref. de Ion Bulei - Bucureøti : Tritonic, 2005
Bibliogr.
ISBN 973-733-047-1

I. Bulei, Ion (pref.)

821.135.1-6

Coperta: CRISTIAN ROØU

Tehnoredactare: OFELIA COØMAN

Comanda nr. T 238 / noiembrie 2005


Bun de tipar: 18 .XI.2005
Tiraj I: 1000 exemplare TRITONIC
Tipærit în România Bucureøti
CUPRINS
Carol I în corespondenflæ privatæ (Ion Bulei) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 24
Studiu introductiv: Corespondefla personalæ a lui Carol I . . . . . . . . . . . . 29

Guvernul I.C. Brætianu


Februarie 1878 – martie 1888
1. Bucureøti, 4/16 februarie 1878, cætre Maria de Flandra
VB 428 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 45
2. Bucureøti 3/15 martie 1878, cætre Fritz von Hohenzollern
VD 930 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 46
3. Bucureøti 11/23 aprilie 1878
VB 429 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 47
4. Bucureøti, 29 aprilie/11 mai 1878 cætre Maria de Flandra
VB 430 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 49
5. Cotroceni 3/15 iulie 1878, cætre Fritz von Hohenzollern
VD 930 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 50
6. Cotroceni 6/18 iulie 1878 cætre Maria de Flandra
V B 431 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 52
7. Sinaia 30 iulie/11 august 1878 cætre Maria de Flandra
VB 432 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 53
8. Sinaia 22 august/3 septembrie 1878, cætre Fritz von Hohenzollern
VD 930 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 54
9. Cotroceni 18/30 octombrie 1878, cætre Fritz von Hohenzollern
VD 930 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 56
10. Cotroceni 2/14 noiembrie 1878 cætre Maria de Flandra
VB 433 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 57
11. Bucureøti 12/24 decembrie 1878, cætre Fritz von Hohenzollern
VD 930 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 59
12. Bucureøti 16/28 decembrie 1878 cætre Maria de Flandra
VB 434 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 61
13. Bucureøti 13/25 februarie 1879 cætre Maria de Flandra
VB 435 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 63
14. Bucureøti 9/21 martie 1879 cætre Maria de Flandra
VB 436 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 64
15. Cotroceni 17/29 iunie 1879, cætre Maria de Flandra
VB 437 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 68
16. Sinaia 26 iulie/7 august 1879, cætre principesa Elisabeta
V 15/32 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 70
17. Cotroceni 13/25 septembrie [1879], cætre principesa Elisabeta
V 15/33 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 71
18. Cotroceni 30 octombrie/11 noiembrie 1879,
cætre Maria de Flandra
VB 438 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 72
19. Bucureøti 11/23 decembrie 1879 cætre Maria de Flandra
VB 439 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 74
20. Bucureøti 22 ianuarie] 3 februarie 1880,
cætre Fritz von Hohenzollern
VD 931 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 76
21. Bucureøti 19/31 martie 1880 cætre Maria de Flandra 44. Bucureøti 15/27 februarie 1882, cætre Maria de Flandra
VB 440 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 79 VB 448 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 118
22. Bucureøti 2/14 aprilie 1880, cætre Fritz von Hohenzollern 45. The Queen a Windsor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 119
VD 931 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 82 46. Ræspunsul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 119
23. Sinaia 12/24 iunie 1880 cætre Maria de Flandra 47. Bucureøti 1/13 martie 1882, cætre Karl Anton von Hohenzollern
VB 441 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 85 VD 1961 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 120
24. Bucureøti 14/26 noiembrie 1880, cætre Fritz von Hohenzollern 48. Bucureøti 6/18 aprilie 1882, cætre Karl Anton von Hohenzollern
VO 931 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 87 VD 1962 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 123
25. Bucureøti 15/27 decembrie 1880 cætre Maria de Flandra 49. Cotroceni 20 mai/1 iunie 1882, cætre Karl Anton von
VB 442 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 88 Hohenzollern
26. Bucureøti 3/15 ianuarie 1881, cætre Fritz von Hohenzollern VD 1963 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 125
VD 931 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 89 50. Sinaia 9/21 iulie 1882, cætre Karl Anton von Hohenzollern
27. Bucureøti 26 ianuarie/7 februarie 1881, cætre Karl Anton von Hohenzollern VD 1964 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 127
VD 1952 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 90 51. Sinaia 19/31 august 1882, cætre Maria de Flandra
28. Bucureøti 2/14 februarie 1881 cætre Karl Anton von VB 450 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 129
Hohenzollern 52. Sinaia 25 august/6 septembrie 1882, cætre Karl Anton von Hohenzollern
VD 1952 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 91 VD 1965 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 130
29. Bucureøti 26 februarie/10 martie 1881 cætre Maria de Flandra 53. Sinaia 7/19 septembrie 1882, cætre Maria de Flandra
VB 443 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 93 VB 451 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 131
30. Bucureøti 22 martie/3 aprilie 1881, cætre Maria de Flandra 54. Sinaia 24 octombrie/5 noiembrie 1882, cætre Maria de Flandra
VB 444 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 95 VB 452 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 133
55. Sinaia 2/14 noiembrie 1882, cætre Karl Anton von
31. Bucureøti 11/23 aprilie 1881, cætre Fritz von Hohenzollern
Hohenzollern
VD 931 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 96
VD 1966 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 135
32. Sinaia 29 aprilie/11 mai 1881, cætre Karl Anton von
56. Cotroceni 11/23 noiembrie 1882, cætre Maria de Flandra
Hohenzollern
VB 453 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 136
VD 1954 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 98
57. Cotroceni 16/28 decembrie 1882, cætre Karl Anton von Hohenzollern
33. Cotroceni 29 mai/10 iunie 1881, cætre Karl Anton von Hohenzollern
VD 1967 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 138
VD 1953 (sic!) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 100
58. Cotroceni 19/31 decembrie 1882, cætre Maria de Flandra
34. Sinaia 11/23 iulie 1881, cætre Karl Anton von Hohenzollern
VB 454 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 140
VD 1955 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 101 59. Cotroceni 23 decembrie 1882/4 ianuarie 1883, cætre Fritz von Hohenzollern
35. Sinaia 23 august/4 septembrie 1881, cætre Karl Anton von Hohenzollern VD 931 c . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 142
VD 1956 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 102 60. Bucureøti 9/21 februarie 1883, cætre Maria de Flandra
36. Sinaia 10/22 septembrie 1881, cætre Karl Anton von VB 455 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 144
Hohenzollern 61. Bucureøti 2/14 martie 1883, cætre Fritz von Hohenzollern
VD 1957 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 103 VD 932 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 145
37. Cotroceni 2/14 octombrie 1881 cætre Maria de Flandra 62. Villa Spinala la Sestri 18/30 martie 1883, cætre Karl Anton von
VB 446 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 105 Hohenzollern
38. Cotroceni 14/26 noiembrie 1881, cætre Karl Anton von Hohenzollern VD 1968 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 146
VD 1958 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 105 63. Villa Spinala 26 martie/7 aprilie 1883, cætre Karl Anton von Hohenzollern
39. Bucureøti 18/30 decembrie 1881, cætre Maria de Flandra VD 1969 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 147
VB 447 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 109 64. Cotroceni 22 aprilie/4 mai 1883, cætre Karl Anton von Hohenzollern
40. Bucureøti 25 decembrie 1881/6 ianuarie 1882, cætre Karl Anton von VD 1970 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 148
Hohenzollern 65. Cotroceni 17/29 mai 1883, cætre Karl Anton von Hohenzollern
VD 1959 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 109 VD 1971 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 149
41. Bucureøti 28 decembrie 1881/9 ianuarie 1882, cætre Fritz von Hohenzollern 66. Cotroceni 20 mai/1 iunie 1883, cætre Maria de Flandra
VD 931 a . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 115 VB 456 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 150
42. Bucureøti 28 ianuarie/9 februarie 1882, cætre Karl Anton von Hohenzollern 67. Cotroceni 25 mai/6 iunie 1883, cætre Fritz von Hohenzollern
VD 1960 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 116 VD 933 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 151
43. Bucureøti 12/24 februarie 1882, cætre Fritz von Hohenzollern 68. Cotroceni 21 iunie/3 iulie 1883 cætre Maria de Flandra
VD 931 b . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 117 VB 457 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 152
69. Sinaia 28 iunie/10 iulie 1883, cætre Karl Anton von 92. Castel Peleø 7/19 august 1884, cætre Maria de Flandra
Hohenzollern VB 466 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 187
VD 1972 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 154 93. Castel Peleø 4/16 septembrie 1884, cætre Karl Anton von Hohenzollern
70. Sinaia 20 iulie/1 august 1883, cætre Maria de Flandra VD 1981 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 188
VB 458 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 156 94. Cotroceni, 22 septembrie/4 octombrie 1884, cætre Karl Anton von
71. Sinaia 25 iulie/6 august 1883, cætre Karl Anton von Hohenzollern
Hohenzollern VD 1982 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 190
VD 1973 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 157 95. Bucureøti 18/30 noiembrie 1884, cætre Fritz von Hohenzollern
72. Sinaia 11 Aout 1883 cætre Wilhelm de Prusia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 158 VD 940 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 190
73. Sinaia 1/13 august 1883, cætre Fritz von Hohenzollern 96. Bucureøti 23 noiembrie/5 decembrie 1884, cætre Maria de
VD 934 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 159 Flandra
74. Sinaia 22 august/3 septembrie 1883, cætre Karl Anton von Hohenzollern VB 467 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 191
VD 1974 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 160 97. Bucureøti 3/15 decembrie 1884, cætre Karl Anton von
75. Sinaia 30 august/11 septembrie 1883, cætre Maria de Flandra Hohenzollern
VB 459 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 161 VD 1983 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 192
76. Sinaia 14/26 septembrie 1883, cætre Fritz von Hohenzollern 98. Bucureøti 11/23 decembrie 1884, cætre Maria de Flandra
VD 935 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 162 VB 468 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 193
77. Sinaia 24 septembrie/6 octombrie 1883, cætre Karl Anton von Hohenzollern 99. Bucureøti 28 decembrie 1884/9 ianuarie 1885, cætre Fritz von Hohenzollern
VD 1975 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 163 VD 941 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 194
78. Castel Peleø 29 octombrie/10 noiembrie 1883, cætre Maria de Flandra 100. Bucureøti 14/26 ianuarie 1885, cætre Maria de Flandra
VB 460 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 164 VB 469 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 194
101. Bucureøti 16/28 februarie 1885, cætre Maria
79. Castel Peleø 23 noiembrie/5 decembrie 1883, cætre Karl Anton
VB 470 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 195
von Hohenzollern
102. Bucureøti 11/23 martie 1885, cætre Karl Anton von
VD 1976 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 166
Hohenzollern
80. Sinaia 25 decembrie 1883/6 ianuarie 1884, cætre Maria
VD 1984 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 196
de Flandra
103. Bucureøti 21 aprilie/3 mai 1885 cætre Maria de Flandra
VB 461 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 170
VB 471 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 198
81. Sinaia 26 decembrie 1883/7 ianuarie 1884, cætre Fritz von Hohenzollern
104. Castel Peleø 1/13 iulie 1885, cætre Maria de Flandra
VD 936 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 170
VB 472 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 199
82. Bucureøti 14/26 ianuarie 1884, cætre Maria de Flandra 105. Castel Peleø 11/23 iulie 1885, cætre Fritz von Hohenzollern
VB 463 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 171 VD 942 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 200
83. Bucureøti 17/29 ianuarie 1884, cætre Fritz von Hohenzollern 106. Castelul Peleø 9/21 octombrie 1885, cætre Maria de Flandra
VD 937 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 172 VB 474 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 200
84. Bucureøti 24 ianuarie/5 februarie 1884, cætre Karl Anton von Hohenzollern 107. Bucureøti 2/14 decembrie 1885, cætre Maria de Flandra
VD 1977 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 172 VB 475 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 202
85. Bucureøti Palatul [regal] cætre principele Karl Anton de Hohenzollern 6 108. Bucureøti 15/27 decembrie 1885, cætre Maria de Flandra
aprilie 1884 VB 476 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 202
VD 1978 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 175 109. Bucureøti 16/28 decembrie 1885, cætre Fritz von Hohenzollern
86. Bucureøti 7/19 aprilie 1884, cætre Karl Anton von Hohenzollern VD 948 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 203
VD 1979 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 175 110. Bucureøti 2/14 ianuarie 1886, cætre Maria de Flandra
87. Bucureøti 21 aprilie/3 mai 1884, cætre Maria de Flandra VB 477 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 204
VB 464 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 178 111. Bucureøti 7/19 ianuarie 1886, cætre Fritz von Hohenzollern
88. Bucureøti 22 aprilie/4 mai 1884, cætre Fritz von Hohenzollern VD 943 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 204
VD 939 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 180 112. Bucureøti 7/19 martie 1886, cætre Maria de Flandra
89. Cotroceni 10/22 iunie 1884, cætre Fritz VB 478 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 205
VD 938 (sic!) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 181 113. Bucureøti 25 martie/6 aprilie 1886, cætre Fritz von
90. Cotroceni 11/23 iunie 1884, cætre Karl Anton von Hohenzollern Hohenzollern
VD 1980 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 182 VD 944 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 205
91. Cotroceni 18/30 iunie 1884, cætre Maria de Flandra 114. Cotroceni 9/21 iunie 1886, cætre Fritz von Hohenzollern
VB 465 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 186 VD 945 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 206
115. Castel Peleø 23 iulie/4 august 1886, cætre Maria de Flandra Primul guvern Th. Rossetti
VB 479 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 208 23 martie 1888 – 12/24 noiembrie 1888
116. Castel Peleø 6/18 august 1886, cætre Fritz von Hohenzollern 138. Bucureøti 11/23 aprilie 1888, cætre Fritz von Hohenzollern
VD 946 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 209 VD 962 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 236
117. Castel Peleø 21 octombrie/2 noiembrie 1886, cætre Fritz von Hohenzollern 139. Bucureøti 14/26 aprilie 1888, cætre Maria de Flandra
VD 947 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 210 VB 487 bis . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 237
118. Castel Peleø 25 octombrie/6 noiembrie 1886, cætre Maria de Flandra 140. Cotroceni 26 mai/7 iunie 1888, cætre Fritz von Hohenzollern
VB 480 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 212 VD 963 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 239
119. Bucureøti 7/19 decembrie 1886, cætre Maria de Flandra 141. Cotroceni 2/14 iunie 1888, cætre Maria de Flandra
VB 481 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 213 VB 488 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 240
120. Bucureøti 25 decembrie 1886/6 ianuarie 1887, cætre Maria de Flandra 142. Grafenberg 4 august 1888, cætre Maria de Flandra
VB 482 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 214 VB 489 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 241
121. Bucureøti 7/19 ianuarie 1887, cætre Fritz von Hohenzollern 143. Castel Peleø 6/18 noiembrie 1888, cætre Maria de Flandra
VD 949 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 216
VB 490 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 241
122. Bucureøti 7/19 februarie 1887, cætre Fritz von Hohenzollern
144. Castel Peleø 8/20 noiembrie 1888, cætre Fritz von
VD 950 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 217
Hohenzollern
123. Bucureøti 16/28 februarie 1887, cætre Fritz von Hohenzollern
VD 964 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 242
VD 951 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 219
124. Bucureøti 23 februarie/7 martie 1887, cætre Fritz von Hohenzollern
VD 953 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 220 Al doilea guvern Th. Rosetti
125. Bucureøti 25 martie/6 aprilie 1887, cætre Fritz von Hohenzollern 12/24 noiembrie 1888 – 22 martie/3 aprilie 1889
VD 954 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 221 145. Bucureøti 3/15 ianuarie 1889, cætre Fritz von Hohenzollern
126. Bucureøti 6/18 aprilie 1887, cætre Fritz von Hohenzollern VD 965 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 243
VD 955 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 221 146. Bucureøti 3/15 ianuarie 1889, cætre Maria de Flandra
127. Bucureøti 6/18 aprilie 1887, cætre Maria de Flandra VB 491 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 244
VB 483 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 222 147. Bucureøti 24 februarie/8 martie 1889, cætre Maria de Flandra
128. Castel Peleø 25 mai/6 iunie 1887, cætre Fritz von VB 492 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 245
Hohenzollern
VD 956 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 223 Guvernul Lascær Catargi
129. Castel Peleø 6/18 iunie 1887, cætre Fritz von Hohenzollern 29/martie] 10 aprilie – 3/12 noiembrie 1889
VD 957 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 224 148. Bucureøti 11/23 aprilie 1889, cætre Fritz von Hohenzollern
130. Castel Peleø 14/26 iulie 1887, cætre Maria de Flandra VD 966 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 247
VB 484 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 225 149. Bucureøti 24 mai/5 iunie 1889, cætre Maria de Flandra
131. Castel Peleø 19/31 iulie 1887, cætre Fritz von Hohenzollern VB 493 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 249
VD 958 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 226 150. Castel Peleø 25 august/6 septembrie 1889, cætre Maria de Flandra
132. Castelul Peleø 19/31 octombrie 1887, cætre Fritz von Hohenzollern VB 490 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 230
VD 959 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 227
133. Castel Peleø 1/13 noiembrie 1887, cætre Maria de Flandra
VB 485 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 228 Guvernul general George Manu
134. Castelul Peleø 8/20 noiembrie 1887, cætre Fritz von 5/17 noiembrie 1889 – 15/27 februarie 1891
Hohenzollern 151. Bucureøti 14/26 noiembrie 1889, cætre Maria de Flandra
VD 960 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 229 VB 496 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 251
135. Bucureøti 18/30 noiembrie 1887, cætre Maria de Flandra 152. Bucureøti 18/30 decembrie 1889, cætre Maria de Flandra
VB 486 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 230 VB 497 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 253
136. Bucureøti [27 decembrie 1887//8 ianuarie 1888, cætre Maria 153. Bucureøti 5/17 ianuarie 1890, cætre Fritz von Hohenzollern
de Flandra VD 968 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 253
VB 487 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 233 154. Bucureøti 12/24 martie 1890, cætre Maria de Flandra
137. Bucureøti [14//26 ianuarie 1888, cætre Fritz von Hohenzollern VB 498 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 254
VD 961 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 234 155. Bucureøti 31 martie/12 aprilie 1890, cætre Fritz von
Hohenzollern
VD 969 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 255
156. Castel Peleø 25 iulie/6 august 1890, cætre Fritz von 176. Bucureøti 15/27 martie 1892, cætre Maria de Flandra
Hohenzollern VB 512 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 281
VD 971 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 256 177. Bucureøti 28 martie/9 aprilie 1892, cætre regina Elisabeta
157. Castel Peleø 2/14 noiembrie 1890, cætre Maria de Flandra V 19 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 284
VB 501 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 257 178. Bucureøti 4/16 aprilie 1892, cætre regina Elisabeta; sæ nu se predea, ci sæ
158. Bucureøti 27 decembrie 1890/8 ianuarie 1891, cætre Maria de Flandra ræmânæ confidenflialæ
VB 502 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 258 V 20 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 286
159. Bucureøti 2/14 ianuarie 1891, cætre Fritz von Hohenzollern 179. Bucureøti 9/21 aprilie 1892, cætre Maria de Flandra
VD 972 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 259 VB 513 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 287
160. Bucureøti 13/25 ianuarie 1891, cætre Maria de Flandra 180. Bucureøti 11/23 aprilie 1892, cætre Fritz von Hohenzollern
VB 504 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 260 VD 977 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 288
161. Bucureøti 27 ianuarie/8 februarie 1891, cætre Maria 181. B[ucureøti] 12/24 aprilie [18/92], cætre regina Elisabeta
de Flandra V 21 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 290
VB 505 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 260 182. Bucureøti 29 aprilie/11 mai 1892, cætre regina Elisabeta
V 22 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 291
Guvernul conservator al generalului 183. Cætre regina Victoria
Ioan Emanuel Florescu VA 51 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 292
21 februarie/5 martie – 26 noiembrie/8 decembrie 1891 184. Castel Peleø 22 iulie/3 august 1892, cætre Maria de Flandra
162. Bucureøti 3/15 martie 1891, cætre Maria de Flandra VB 514 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 293
VB 506 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 261 185. Castelul Peleø 21 august/2 septembrie 1892, cætre Fritz von Hohenzollern
163. Bucureøti 11/23 aprilie 1891, cætre Fritz von Hohenzollern VD 978 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 294
VD 973 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 261
186. Castel Peleø 25 august/6 septembrie 1892, cætre principele Ferdinand
164. Bucureøti 10/22 iunie 1891, cætre Fritz von Hohenzollern
V 48 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 295
VD 974 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 282
187. Castel Peleø 25 august/6 septembrie 1892, cætre regina
165. Castel Peleø 26 iulie/7 august 1891, cætre Maria de Flandra
Elisabeta
VB 507 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 263
V 23 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 296
166. Castelul Peleø 18/30 august 1891, cætre Fritz von
188. Castel Peleø 4/16 septembrie 1892, cætre Maria de Flandra
Hohenzollern
VB 515 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 297
VD 975 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 264
189. Castel Peleø 6/18 septembrie 1892, cætre regina Elisabeta
167. [octombrie 1891] Original øi copie a ciornei scrisorii reginei Victoria a
Marii Britanii cætre regina Elisabeta a României V 24 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 298
V 41 øi 41 bis . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 266 190. Castel Peleø 7/19 septembrie 1892, cætre principele Ferdinand
168. Bucureøti 2/14 noiembrie 1891, cætre Maria de Flandra V 47 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 302
VB 508 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 267 191. Castel Peleø 18/30 septembrie 1892, cætre Leopold von Hohenzollern
[singura adresatæ lui Leopold]
Guvernul Lascær Catargiu VD 2342 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 303
27 noiembrie/9 decembrie 1891 – 3/15 octombrie 1895 192. Segenhaus 10 noiembrie 1892, cætre Maria de Flandra
169. Bucureøti 1/13 decembrie 1891, cætre Maria de Flandra VB 516 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 304
VB 509 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 268 193. Bucureøti 6/18 decembrie 1892, cætre Maria de Flandra
170. Bucureøti 19/31 decembrie 1891, cætre Fritz von Hohenzollern VB 517 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 305
VD 976 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 269 194. [nedatat, probabil decembrie 1892] cætre regina Elisabeta
171. V 16 la sfârøitul anului 1891: cætre Elisabeta . . . . . . . . . . . . . . . . . . 270 V 25 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 306
172. Pallanzza 9/21 ianuarie 1892, cætre Maria de Flandra 195. [Bucureøti] 12/24 decembrie 1892 cætre regina Elisabeta
VB 510 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 273 V 26 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 308
173. Bucureøti 24 ianuarie/5 februarie 1892, cætre Maria de Flandra 196. Bucureøti 31 decembrie 1892 cætre regina Victoria
VB 511 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 274 a Marii Britanii
174. Bucureøtiu 30 ianuarie/11 februarie 1892, cætre regina VA 52 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 309
Elisabeta 197. Bucureøti 3/15 februarie 1893, cætre Maria de Flandra
V 17 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 275 VB 518 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 309
175. B[ucureøti] 16/28 februarie 1892, cætre regina Elisabeta 198. Bucureøti 10/22 martie 1893, cætre Maria de Flandra
V 18 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 280 VB 519 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 310
199. Bucureøti 12/24 aprilie 1893, cætre Fritz von Hohenzollern 222. Ragatz 10/22 august 1894, cætre Fritz von Hohenzollern
VD 979 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 312 VD 984 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 344
200. Bucureøti 17/29 aprilie 1893, cætre regina Elisabeta 223. Castel Peleø 22 septembrie/4 octombrie 1894, cætre Maria
V 27 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 313 VB 533 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 344
201. Bucureøti 21 aprilie/3 mai 1893, cætre Maria de Flandra 224. Castel Peleø 31 octombrie/12 noiembrie 1894, cætre Maria de Flandra
VB 520 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 318 VB 534 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 345
202. Bucureøti 6/18 mai 1893, cætre regina Elisabeta 225. Castel Peleø 10/22 noiembrie 1894, cætre Fritz von
V 28 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 319 Hohenzollern
203. Bucureøti 7/19 mai 1893, cætre Maria de Flandra VD 985 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 346
VB 521 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 323 226. Castel Peleø 20 noiembrie/2 decembrie 1894, cætre Maria de Flandra
204. Sinaia 15/27 iunie 1893, cætre regina Elisabeta VB 535 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 347
V 28/1 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 324 227. Bucureøti 23 decembrie 1894/4 ianuarie 1895, cætre Fritz von
205. Castel Peleø 9/21 iunie 1893, cætre Fritz von Hohenzollern Hohenzollern
VD 980 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 326 VD 986 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 348
206. Castel Peleø 30 iunie/12 iulie 1893, cætre Maria de Flandra 228. Bucureøti 30 decembrie 1894/1895, cætre Maria de Flandra
VB 522 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 327 VB 536 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 348
207. Sinaia 9/21 octombrie 1893 cætre regina Victoria 229. Bucureøti 12/24 februarie 1895, cætre Maria de Flandra
VA 54 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 328 VB 537 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 349
208. Castel Peleø 15/27 octombrie 1893, cætre Maria de Flandra 230. Bucureøti 22 martie/30 aprilie 1895, cætre Maria de Flandra
VB 523 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 328 VB 538 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 349
209. Castel Peleø 12/24 noiembrie1893, cætre Fritz von 231. Bucureøti 16/28 aprilie 1895, cætre Fritz von Hohenzollern
Hohenzollern VD 987 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 350
VD 981 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 330 232. Bucureøti 2/14 iunie 1895, cætre principele Ferdinand
210. Bucureøti, 12/24 decembrie 1893, cætre regina Elisabeta V 50 fond Ferdinand . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 351
V 28/2 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 331 233. Castel Peleø 10/22 iunie 1895, cætre Fritz von Hohenzollern
211. Bucureøti 25 decembrie 1893/6 ianuarie 1894, cætre Fritz von VD 988 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 351
Hohenzollern 234. Castel Peleø 20 iulie/1 august 1895, cætre prinflesa Maria a României
VD 982 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 333 V 454 fond regina Maria . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 352
212. Bucureøti 5/17 ianuarie 1894, cætre Maria de Flandra 235. Ragaz 24 august 1895, cætre principele Ferdinand
VB 525 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 334 V 51 fond regele Ferdinand . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 352
213. Bucureøti 28 ianuarie/9 februarie 1894, cætre Maria
de Flandra Guvernarea D.A. Sturdza
VB 526 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 335 4/16 oct. 1895°21 nov./3 dec. 1896
214. Bucureøti 26 februarie/10 martie 1894, cætre Maria 236. Castel Peleø 12/24 octombrie 1895, cætre Maria de Flandra
de Flandra VB 540 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 353
VB 527 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 336 237. Castel Peleø 2/14 noiembrie 1895, cætre Maria de Flandra
215. Bucureøti 21 martie/2 aprilie 1894, cætre Maria de Flandra VB 541 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 354
VB 528 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 337 238. Castel Peleø 30 noiembrie/12 decembrie 1895, cætre Maria de Flandra
216. Bucureøti 14/26 aprilie 1894, cætre Fritz von Hohenzollern VB 542 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 354
VB 983 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 338 239. Bucureøti 15/27 decembrie 1895, cætre Fritz von Hohenzollern
217. Bucureøti 16/28 aprilie 1894 cætre Maria de Flandra VD 989 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 355
VB 529 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 339 240. Bucureøti 24 decembrie 1895/5 ianuarie 1896, cætre Maria de Flandra
218. Bucureøti 23 aprilie/5 mai 1894, cætre principele Ferdinand VB 543 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 356
V 49 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 340 241. Bucureøti 4/16 ianuarie 1896, cætre Fritz von Hohenzollern
219. Bucureøti 2/14 mai 1894, cætre Maria de Flandra VD 990 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 357
VB 530 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 341 242. Bucureøti 27 ianuarie/8 februarie 1896, cætre Maria
220. Bucureøti 3/15 iunie 1894, cætre Maria de Flandra de Flandra
VB 531 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 342 VB 544 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 357
221. Ragatz 3/15 august 1894, cætre Maria de Flandra 243. Bucureøti 14/26 februarie 1896, cætre Fritz von Hohenzollern
VB 532 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 343 VD 991 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 358
244. Bucureøti 9/21 martie 1896, cætre Maria de Flandra 264. Bucureøti 6/18 februarie 1898, cætre Ferdinand
VB 545 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 358 V 57 – fond regele Ferdinand . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 375
245. Bucureøti 2/14 mai 1896, cætre Maria de Flandra 265. Bucureøti 18 februarie/2 martie 1898, cætre Maria de Flandra
VB 546 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 359 VB 556 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 376
246. Castel Peleø 7/19 iulie 1896, cætre Maria de Flandra 266. Bucureøti 11/23 martie 1898, cætre Fritz von Hohenzollern
VB 547 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 360 VD 997 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 377
247. Castel Peleø 14/26 octombrie 1896, cætre Maria de Flandra 267. Bucureøti 28 martie/9 aprilie 1898, cætre Maria de Flandra
VB 548 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 360 VB 557 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 378
248. Castel Peleø 2/14 noiembrie 1896, cætre Maria de Flandra 268. Bucureøti 5/17 octombrie 1898, cætre Maria de Flandra
VB 549 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 361 VB 559 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 378
269. Castel Peleø 17/29 octombrie 1898, cætre Maria de Flandra
Guvernul P.S. Aurelian: VB 560 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 379
21 nov./3 dec. 1896°26 martie/7 aprilie 1897 270. Castel Peleø 2/14 noiembrie 1898, cætre principele Ferdinand
249. Bucureøti 3/15 ianuarie 1897, cætre Maria de Flandra V 58 fond regele Ferdinand . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 379
VB 550 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 362 271. Bucureøti 25 decembrie 1898/6 ianuarie 1899, cætre Fritz von
250. Bucureøti 26 martie/7 aprilie 1897, cætre Maria de Flandra Hohenzollern
VB 551 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 363 VD 998 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 380
272. Bucureøti 26 decembrie 1898/7 ianuarie 1899, cætre Maria de Flandra
VB 561 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 381
Guvernul D.A. Sturdza
273. Bucureøti la 4/16 ianuarie 1899, cætre principesa Maria a României
31 martie/12 aprilie 1897°30 martie/11 aprilie 1897
V 455 – fond regina Maria . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 382
251. Abazzia Villa Angiolina 3 mai 1897, cætre Fritz von
274. Bucureøti 29 ianuarie/10 februarie 1899, cætre Maria de
Hohenzollern
Flandra
VD 994 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 364
VB 562 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 383
252. Bucureøti 25 mai/6 iunie 1897, cætre Maria de Flandra 275. Bucureøti 17 februarie/1 martie 1899, cætre Fritz von Hohenzollern
VB 552 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 365 VD 999 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 384
253. Bucureøti 10/22 iunie 1897, cætre Fritz von Hohenzollern 276. Bucureøti 12/24 martie 1899, cætre prinflesa Maria a României
VD 995 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 366 454/12 – fond regina Maria . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 385
254. Bucureøti 16/28 iunie 1897, cætre Maria de Flandra
VB 553 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 367 Guvernarea G. Gr. Cantacuzino
255. Castel Peleø 29 octombrie/11 noiembrie 1897, cætre Maria 11/23 aprilie 1899°7/19 iulie 1900
de Flandra 277. Bucureøti 18/30 aprilie 1899, cætre Maria de Flandra
VB 554 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 368 VB 563 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 385
256. Castel Peleø 10/22 noiembrie 1897, cætre principele Ferdinand 278. Bucureøti 9/21 iunie 1899, cætre Fritz von Hohenzollern
V 52 – fondul regele Ferdinand . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 369 VD 1000 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 386
257. Bucureøti 2/14 decembrie 1897, cætre principele Ferdinand 279. Castel Peleø 9/21 iulie 1899, cætre Maria de Flandra
V 53 fond regele Ferdinand . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 370 VB 564 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 388
258. Bucureøti 8/20 decembrie 1897, cætre prinflesa Maria a 280. Castel Peleø 2/14 noiembrie 1899, cætre Maria de Flandra
României VB 565 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 388
V 454°2 fond Regina Maria . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 371 281. Castel Peleø 16/28 noiembrie 1899, cætre Fritz von
259. Bucureøti 10/22 decembrie 1897, cætre principele Ferdinand Hohenzollern
V 55 – fond regele Ferdinand . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 371 VD 1001 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 389
260. Bucureøti 17/29 decembrie 1897, cætre principele Ferdinand 282. VB 566 15/27 noiembrie 1899, cætre Maria de Flandra
V 54 – fond regele Ferdinand . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 372 Carte poøtalæ vedere generalæ a Bucureøtilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 389
261. Bucureøti 27 decembrie 1897/8 ianuarie 1898, 283. VB 568 16/28 decembrie 1899, cætre Maria de Flandra
cætre Maria de Flandra Carte poøtalæ: fligancæ cu copii în sælaø fligænesc (coloratæ) . . . . . . . . 389
VB 555 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 372 284. Bucureøti 12/24 ianuarie 1900, cætre Fritz von Hohenzollern
262. Bucureøti 4/16 ianuarie 1898, cætre Fritz von Hohenzollern VD 1002 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 390
VD 996 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 373 285. Bucureøti 25 ianuarie/6 februarie 1900, cætre Maria de
263. Bucureøti 7/19 ianuarie 1898, cætre principele Ferdinand Flandra
V 56 – fond regele Ferdinand . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 374 VB 569 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 390
286. Bucureøti 6/19 martie 1900, cætre Maria de Flandra 308. Telegramæ descifratæ, 13 iulie 1902, Londres, Prince de
VB 570 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 391 Roumanie
287. Bucureøti 4 aprilie 1900, cætre Maria de Flandra V 59 bis . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 408
VB 571 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 392 309. Castel Peleø 1/14 iulie 1902, cætre Maria de Flandra
VB 598 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 409
Guvernul P.P. Carp 310. Castel Peleø 5/17 iulie 1902, cætre principele Ferdinand
7/19 iulie 1900°13/26 februarie 1901 V 59 fondul regele Ferdinand . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 410
288. Castel Peleø 19 iulie/1 august 1900, cætre Maria de Flandra 311. Castel Peleø 10/23 noiembrie 1902, cætre Fritz von
VB 579 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 392 Hohenzollern
289. Castel Peleø 1/14 august 1900, cætre Maria de Flandra VD 1010 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 413
VB 580 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 393 312. Bucureøti 15/28 noiembrie 1902, cætre Maria de Flandra
290. Carol I cætre regele Alexandru I al Serbiei 12/24 august 1900 VB 599 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 414
VL 6 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 393 313. Bucureøti 8/21 decembrie 1902, cætre Fritz von Hohenzollern
291. Castel Peleø 14 octombrie 1900, cætre Maria de Flandra VD 1011: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 414
VB 582 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 394 314. Bucureøti 11/24 decembrie 1902, cætre Maria de Flandra
292. Castel Peleø 1/14 noiembrie 1900, cætre Maria de Flandra VB 600 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 415
VB 585 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 394 315. Bucureøti 6/19 februarie 1903, cætre Maria de Flandra
VB 601 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 416
Guvernul D.A. Sturdza 316. Castel Peleø 9/22 iunie 1903, cætre Fritz von Hohenzollern
14/26 februarie 1901 – 20 decembrie 1904 VD 1012 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 417
293. Bucureøti 15/28 februarie 1901, cætre Maria de Flandra 317. Bucureøti 14/27 decembrie 1903, cætre Fritz von Hohenzollern
VD 1013 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 417
VB 586 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 395
318. Bucureøti 17/30 decembrie 1903, cætre Maria de Flandra
294. Bucureøti 29 martie/12 aprilie 1901 cætre Maria de Flandra
VB 603 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 418
VB 587 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 396
319. Bucureøti 2/15 martie 1904, cætre Maria de Flandra
295. Bucureøti 16/29 aprilie 1901, cætre Maria de Flandra
VB 606 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 419
VB 588 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 398
320. Bucureøti 10/23 aprilie 1904, cætre Fritz von Hohenzollern
296. Bucureøti 28 mai/10 iunie 1901, cætre Maria de Flandra
VD 1014 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 420
VB 589 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 399
321. Bucureøti 17/30 aprilie 1904, cætre Maria de Flandra
297. Castel Peleø 8/21 iunie 1901, cætre Fritz von Hohenzollern
VB 607 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 421
VD 1006 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 400 322. Bucureøti 4/17 iunie 1904, cætre Fritz von Hohenzollern
298. Castel Peleø 12/25 iunie 1901, cætre Maria de Flandra VD 1015 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 423
VB 590 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 401 323. Castel Peleø 22 iunie/5 iulie 1904, cætre Maria de Flandra
299. Castel Peleø 15/28 august 1901, cætre Maria de Flandra VB 608 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 424
VB 591 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 402 324. Castel Peleø 18/31 octombrie 1904, cætre Maria de Flandra
300. Castel Peleø 24 octombrie/6 noiembrie 1901, cætre Maria de Flandra VB 609 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 425
VB 592 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 403 325. Bucureøti 2/15 decembrie 1904, cætre Maria de Flandra
301. Bucureøti 1/14 decembrie 1901, cætre Maria de Flandra VB 610 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 425
VB 593 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 404 326. Bucureøti 4/17 ianuarie 1905 cætre Maria de Flandra
302. Bucureøti 15/28 decembrie 1901, cætre Fritz von Hohenzollern VB 612 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 426
VD 1007 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 405 327. Bucureøti 8/21 februarie 1905, cætre Maria de Flandra
303. Bucureøti 26 decembrie 1901/8 ianuarie 1902, cætre Maria de Flandra VB 613 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 427
VB 595 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 405 328. Bucureøti 12/25 aprilie 1905, cætre Maria de Flandra
304. Bucureøti 20 februarie/5 martie 1902, cætre Maria de Flandra VB 614 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 429
VB 596 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 406 329. Castel Peleø 29 iunie/12 iulie 1905 cætre Maria de Flandra
305. Bucureøti 25 aprilie/8 mai 1902, cætre Fritz von Hohenzollern VB 615 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 430
VD 1008 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 406 330. Castel Peleø 22 iulie/4 august 1905, cætre Maria de Flandra
306. Bucureøti 1/14 iunie 1902, cætre Maria de Flandra VB 616 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 432
VB597 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 407 331. Bad Gastein 5 septembrie (stil nou) 1905 cætre Maria de
307. Peleø 9/22 iunie 1902, cætre Fritz von Hohenzollern Flandra
VD 1012 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 408 VB 617 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 433
332. Castel Peleø 5/18 octombrie 1905, cætre Maria de Flandra 354. Castel Peleø 5/18 octombrie 1908, cætre Maria de Flandra
VB 619 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 434 VB 639 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 452
333. Castel Peleø 29 octombrie/11 noiembrie 1905, cætre Maria de Flandra 355. Castel Peleø 2/14 (sic!) noiembrie [1908], cætre Maria de
VB 620 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 435 Flandra
334. Castel Peleø 7/20 noiembrie 1905 [în text: 1901] cætre Maria VB 640 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 453
de Flandra 356. Bucureøti 8/21 decembrie 1908, cætre Maria
VB 621 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 437 VB 641 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 455
335. Bucureøti 2/15 decembrie [în text: 2/14 decembrie] 1905 357. Bucureøti 2/15 ianuarie 1908, cætre Maria de Flandra
cætre Maria de Flandra VB 643 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 456
VB 622 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 438 358. Bucureøti 10/23 februarie 1909, cætre Maria de Flandra
336. Bucureøti 24 ianuarie/6 februarie 1906, cætre Maria VB 644 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 457
de Flandra 359. Castel Peleø 4/17 mai 1909, cætre Maria de Flandra
VB 623 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 438 VB 645 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 458
337. Bucureøti 15/28 februarie 1906, cætre Maria 360. Castel Peleø 19 iunie/2 iulie 1909, cætre Maria de Flandra
VB 624 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 439 VB 646 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 461
338. Bucureøti 2/15 martie 1906, cætre Maria 361. Castel Peleø 18/31 iulie 1909, cætre Maria de Flandra
VB 625 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 440 VB 648 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 462
339. Bucureøti 24 mai/5 iunie 1906, cætre Maria 362. Castel Peleø 6/19 septembrie 1909, cætre Maria de Flandra
VB 626 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 440 VB 649 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 464
340. Castel Peleø 27 iunie/10 iulie 1906, cætre Maria 363. Castel Peleø 30 octombrie/12 noiembrie 1909, cætre Maria de Flandra
VB 627 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 441 VB 650 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 465
341. Castel Peleø 22 august/4 septembrie 1906, cætre Maria 364. Bucureøti Palatul Regal 24 decembrie 1909, cætre Maria de Flandra
V 628 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 442 VB 647 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 467
342. Castel Peleø 2/15 septembrie 1906, cætre Maria 365. Bucureøti 2/14/15/ ianuarie 1910, cætre Maria de Flandra
VB 629 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 442 VB 651 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 467
343. Bucureøti 27 noiembrie/10 decembrie 1906 cætre Maria de Flandra 366. Bucureøti 8/21 februarie 1910, cætre Maria de Flandra
VB 630 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 443 VB 652 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 469
344. Schonbrunn 2 aprilie 1907, Telegrama împæratului Franz Josef 367. Bucureøti 17/30 mai 1910, cætre Maria de Flandra
al Austriei cætre Majestatea Sa Regele României VB 653 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 470
VD 108 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 444 368. Peleø 2/14/15/ iulie 1910, cætre Maria de Flandra
345. martie/3 aprilie 1907 Telegrama Regelui Carol I cætre VB 654 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 471
Maiestatea Sa Imperialæ øi Regalæ 369. Telegramæ cætre Maria de Flandra 16 august 1910
VD 146 21 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 444 VB 655 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 472
346. Bucureøti 3/17 (sic!) ianuarie 1908 cætre Maria de Flandra 370. Castel Peleø 29 august/11 septembrie 1910, cætre Maria de Flandra
VB 631 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 445 VB 656 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 472
347. Bucureøti 5/18 februarie 1908 cætre Maria de Flandra 371. Castel Peleø 30 octombrie/12 noiembrie 1910, cætre Maria de Flandra
VB 632 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 446 VB 657 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 474
348. Bucureøti 23 februarie/7 martie 1908, cætre Maria de 372. Bucureøti Cræciun 1910, cætre Maria de Flandra
Flandra VB 658 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 478
VB 633 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 447
349. Bucureøti 15/28 martie 1908, cætre Maria de Flandra Guvernarea conservatoare P.P. Carp
VB 634 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 447 29 decembrie 1910 – 27 martie 1912
350. Bucureøti 24 aprilie/7 mai 1908, cætre Maria de Flandra 373. Bucureøti 24 ianuarie/6 februarie 1911, cætre Maria
VB 635 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 448 VB 659 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 479
351. Bucureøti 25 mai/7 iunie 1908, cætre Maria de Flandra 374. Bucureøti 9/22 martie 1911, cætre Maria de Flandra
VB 636 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 449 VB 660 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 479
352. Sinaia 27 iulie/14 iunie 1908 (sic!) cætre Maria de Flandra 375. Bucureøti 16/29 aprilie 1911, cætre Maria
VB 637 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 451 VB 661 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 480
353. Castel Peleø 10/23 august 1908, cætre Maria de Flandra 376. Castel Peleø 15/28 iunie 1911, cætre Maria de Flandra
VB 638 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 452 VB 663 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 482
377. Castel Peleø 7/20 septembrie 1911, cætre Maria de Flandra
VB 665 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 483 CAROL I
378. Castel Peleø, cætre Maria de Flandra, datare internæ
începutul lui octombrie 1911 ÎN CORESPONDENfiÆ PRIVATÆ
VB 584 (sic!) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 485
379. Castel Peleø 31 octombrie/13 noiembrie 1911, cætre Maria de Flandra
VB 666 ................................................ 486
380. Bucureøti 2/15 decembrie 1911, cætre Maria de Flandra
VB 667 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 488
381. Bucureøti 24 februarie 1912, cætre Maria de Flandra
VB 668 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 489

Primul guvern Titu Maiorescu


28 martie – 12 octombrie 1912
382. Bucureøti 28 martie/10 aprilie 1912, cætre Maria Personalitatea lui Carol I este în bunæ mæsuræ cunoscutæ. Memoriile sale,
VB 669 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 489 care acoperæ perioada dintre 1866°1881, memoriile sau însemnærile altora,
383. 19 mai/1 iunie 1912, Sf. Gheorghe carte poøtalæ yachtul ale lui T.Maiorescu, Al. Marghiloman, I.G.Duca, Take Ionescu, C. Bacalbaøa,
„Øtefan cel Mare“, cætre Maria de Flandra C. Argetoianu, Schefer.., scrieri ca acelea ale Mittei Kremnitz, numeroase
VB 670 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 491 consemnæri ale nenumæraflilor oameni politici, diplomafli, gazetari, oameni
384. Castel Peleø 15/28 iulie 1912, cætre Maria de Flandra
simpli întâlnifli de rege în îndelungata sa domnie... toate acestea ne dau o
VB 671 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 491
imagine, aceea a unei personalitæfli care a læsat urma sa adâncæ în memoria
contemporanilor øi a oferit istoricilor ceea ce ei numesc „documentaflie“ pentru
reconstituirea epocii øi a oamenilor ei. Dar oricât de multæ cunoaøtere am
avea despre o personalitate sau alta, despre un eveniment sau altul, ceva în
plus nu numai cæ nu stricæ niciodatæ, dar e totdeauna bine venit. Întregeøte
imaginea. Cu atât mai mult atunci când se introduc în circuit surse provenind
de la însæøi personalitatea în cauzæ, de la Carol I însuøi.
Sorin Cristescu, cu aceasta lucrare, întreprinde un demers exemplar.
Reuøeøte sæ citeascæ øi sæ ne prezinte ceea ce nimeni pânæ acum n°a reuøit
s°o facæ: corespondenfla personalæ a lui Carol I. Corespondenfla cu sora lui
Maria de Flandra (pânæ la moartea ei în 1912), cu tatæl lui, Karl Anton (pânæ
în 1885, când acesta înceteazæ din viaflæ), cu fraflii lui, Frederic (mort în 1904
øi Leopold, mort în 1905). O corespondenflæ de familie se putea spune, o
corespondenflæ particularæ. Are ea øi o valoare publicæ? Incontestabil. Suveranii
ræmân în orice împrejuræri personaje istorice. Ræmân în prim planul vieflii
publice. Sorin Cristescu nu se opreøte, reluând scrisorile regale, la amænuntele
de naturæ internæ casnicæ, la relafliile dintre membrii familiei, la diversele
lor întâmplæri de viaflæ, care, desigur, pot avea relevanfla lor, dar care nu intræ
în cadrul mai larg, de viaflæ publicæ. Ceea ce nu ne redæ S.Cristescu din
corespondenfla lui Carol este începutul scrisorilor, cu obiønuitele øi repetatele
formule de adresare, obositoare prin chiar repetarea lor øi, în fapt,
nerelevante. Corespondenfla lui Carol e scrisæ în germanæ. Mai mult, e scrisæ
cu caractere gotice, greu de descifrat pentru oricine, chiar øi pentru un
germanist cu îndelungatæ experienflæ. Øi Sorin Cristescu nu e un germanist
de profesie. A studiat singur limba germanæ, nu în øcoalæ, cu profesori øi
manuale la îndemânæ, ci printr°o trudæ singularæ, pornitæ dintr°o mare ambiflie
øi tenacitate. Cu atât mai mult cu cât ochii sæi sunt bolnavi (poartæ lentile
cu 8 dioptrii). Un remarcabil exemplu de dæruire. În plus, scrisul lui Carol I
24 l SORIN CRISTESCU CORESPONDENfiA PERSONALÆ A REGELUI CAROL I l 25

e dificil de înfleles øi devine øi mai dificil cu anii ce trec. Treptat prescurtærile dinastiile pæmântene în Serbia. Adicæ reuøeøte sæ asigure stabilitate politicæ,
se înmulflesc, literele îøi pierd contururile inifliale, apare graba de aøternere temei al oricærei dezvoltæri. Øi care lipsea din Balcani.
a gândurilor, neuniformitatea. În calea lui Sorin Cristescu au stat deci greutæfli Corespondenfla de faflæ întæreøte multe din cunoaøterile noastre despre
multe, una dupæ alta. Toate au fost pânæ la urmæ depæøite. Corectitudinea Carol I, întregeøte altele, nuanfleazæ de cele mai multe ori ceea ce se øtia mai
preluærii øi traducerii corespondenflei ne°o asiguræ verificarea repetatæ pe care mult sau mai puflin. Se øtia de pildæ cæ regele aprecia pe unii dintre oamenii
autorul o face, coroborarea cu evenimente øi întâmplæri cunoscute, politici români mai mult decât pe alflii. Acum avem convingerea cæ are cu
confruntarea cu opiniile unor germaniøti. Suntem siguri cæ traducerile sunt adeværat mare încredere în I.C. Brætianu øi în D.A. Sturdza. Dintre tofli
cele mai corecte. Mai mult, sunt fæcute øi în limbajul vremii, într°o limbæ oamenii politici români pe aceøtia i°a apreciat cel mai mult. Dupæ cum dintre
românæ de epocæ. partide pe cel liberal l°a preferat totdeauna. O declaræ færæ nici o ezitare de
mai multe ori, enervat de incapacitatea conservatorilor de a se înflelege între
Scrisorile sunt însoflite de comentarii. Ele oferæ o încadrare a informafliei ei øi de a asigura o stabilitate guvernamentalæ. Dar enervat mai ales de
în epocæ, în evenimentele epocii, în atmosfera acesteia. Aceste referiri puteau opoziflia acestora la unele din dorinflele sale (cazul lui L. Catargiu, P.P. Carp
fi oricând mai multe, dar Sorin Cristescu a dorit sæ nu înæbuøe informaflia sau Gh.Gr. Cantacuzino, care nu se sfiau deloc sæ°i declare pe faflæ pærerile
scrisorilor cu prea multe trimiteri. Notele pun la curent cu toate chestiunile lor. „Aiasta se poate Maiestate. Aiasta nu!“, dupæ vorba lui Lascær Catargiu.
care fac obiectul corespondenflei lui Carol øi dau asupra lor judecata Øi Carol I e un om foarte mândru). Dupæ încercærile neizbutite ale
istoriografiei. conservatorilor de a da un guvern „tare“ (expresia epocii) în anii de crizæ
Preluarea corespondenflei s°a fæcut în respectul cuvenit meseriei, cu 1899°1901, la 29martie/12 aprilie 1901, Carol scrie despre ei surorii sale Maria,
profesionalism. A meritat efortul descifrærii ei, un efort atât de mare øi de øi, prin contrast, despre adversarii lor politici, liberalii, care preiau guvernul
duratæ?. Corespondenfla nu este cu oameni politici, cu diplomafli, militari de dupæ februarie 1901: „Camerele liberale øi liberalii sunt pe deplin conøtienfli
de marea lor misie. În cinci zile au rezolvat bugetul cu o economie de 6 milioane
carieræ..., deci cu persoane interesate de politicæ, de miøcærile de pe eøichierul
øi cu un øir întreg de legi øi mæsuri financiare. Aceastæ enormæ activitate a
politic european, de strategii militare øi considerente de tacticæ. E o
stârnit respectul Europei øi a ridicat foarte mult creditul nostru. Conservatorii
corespondenflæ cu persoane mai puflin interesate de alte chestiuni decât de
nu ar fi fost niciodatæ în stare sæ reglementeze finanflele cu atâta energie øi
cele de familie øi dinastice în genere. Carol scrie unor membri ai familiei sale
prevedere; am avut puflinæ încredere în munca øi capacitatea lor øi sunt
ræmaøi în Germania sau aflafli în Belgia, cum este sora sa Maria, despre
bucuros cæ am scæpat de ei. Liberalii, care°øi au rædæcinile în popor, sunt
chestiuni pe care aceøtia nu le cunosc. In consecinflæ scrisul regelui nu se
singurii care pot sæ dea o guvernare puternicæ. Sturdza are o extraordinaræ
adreseazæ unor persoane informate în problemele româneøti sau europene putere de muncæ øi este un om pe care se poate conta, are cea mai mare
în genere, ci unor persoane care, nu°i aøa, se presupune cæ sunt atente la ceea aderenflæ în flara, în vreme ce Carp are doar un grup, dæ oamenilor peste nas
ce se întâmplæ în mica Românie doar dintr°un interes de familie. Inevitabil øi în cursul scurtei sale guvernæri a fæcut numeroase greøeli“. Despre Sturdza
scrisul lui Carol e doar de punere în temæ, nu de analizæ, de comentariu la cu alt prilej, în ianuarie 1905, nota: „hotærât lucru, este unul din cei mai
obiect, pe care nu le pofli face decât cu cineva pregætit sæ te înfleleagæ. însemnafli bærbafli de stat ai noøtri“. Sau:... Pe conservatori sunt momente în
Corespondenfla lui Carol cu rudele sale nu adânceøte nici un subiect anume, care îi consideræ, ca în 1879: „nu numai ca niøte revoluflionari, ci øi trædætori
ræmâne la suprafafla lucrurilor. Ea trebuie luatæ ca atare. În plus, pretenfliile de flaræ care prin aceasta au rupt toate punflile în urma lor. Joacæ un rol
pe care am fi putut sæ le avem de la o personalitate istoricæ precum e un primejdios, cæci nu am nevoie de ei la guvernare øi dacæ nu vreau eu, ei nu
suveran trebuie reduse în acest caz øi pentru cæ, se øtie, Carol nu e un om pot veni la putere, în vreme ce liberalii, ca partid popular, sunt o forflæ...“ Erau
de culturæ, cu gusturi rafinate sau cu nuanfle de stil øi de gândire. El e un momente în care Carol uitase de rolul esenflial avut de conservatorii lui L.
ofifler german, ølefuit în comportament øi pregætire de spiritul aristocratic al Catargiu la 1871, când domnia i°a fost în pericol, øi în anii 1871/1876, cand
familiei princiare din care provenea. Dar nu un suveran de fineflea ei dau primul guvern care aduce pentru prima data stabilitate politicæ în flaræ.
intelectualæ a unui Eduard al VII, contemporanul sæu. Carol începe „meseria Pærerile lui Carol despre oameni sunt dictate mai totdeauna de împrejurærile
de rege“, cum îi plæcea lui sæ spunæ, foarte tânær, formându°se din mers. imediate. De aceea sunt adesea contradictorii. De pildæ despre Sturdza n°a
Oamenii politici români cu care intræ în contact, în primul rând cu ei, îi sunt gândit totdeauna pozitiv. În 1899 scria despre „greøelile impardonabile pe
superiori prin culturæ øi pregætire. Dar îi sunt cei mai mulfli inferiori ca care D.A. Sturdza le°a comis ca ministru“, de faptul cæ el „a asmuflit pe când
disciplinæ civicæ øi capacitate de stæpânire în viafla publicæ. Carol joacæ atuurile era în opoziflie pe românii transilvæneni împotriva ungurilor øi dupæ aceea,
de care dispune de la înælflimea „suveranitæflii“ sale. Øi o face cu mult succes, ajuns la guvernare, nu numai cæ i°a læsat de izbeliøte, dar le°a mai øi oprit
reuøind în România ceea ce nu reuøeøte dinastia stræinæ în Grecia sau subvenfliile pe care noi le plæteam pentru øcoli“
26 l SORIN CRISTESCU CORESPONDENfiA PERSONALÆ A REGELUI CAROL I l 27

Dincolo de aceste pæreri asupra partidelor øi oamenilor politici, cel mai influenflabil, færæ o pronunflatæ personalitate. Pe Ferdinand regele nu°l implicæ
adesea întâlnim în aceastæ corespondenflæ impresia de lehamite a suveranului în deciziile politice øi nici în treburile politice (se confirmæ din aceastæ
pentru tevaturile politice, pentru disputa continuæ a partidelor între ele. Scrie corespondenflæ), dar îl implicæ mult în armatæ. Excelentæ pærere are despre
regele: „Din nou flara si eu suntem cei care suferim de pe urma certurilor micuflul principe Carol, viitorul Carol II, „ care aduce soarele în casa noastræ“.
partidelor. Sunt obiønuit cu luptele si furtunile politice øi de cele mai multe Informaflii puflin cunoscute ne aduce corespondenfla particularæ privind
ori ies victorios din ele, dar pe termen lung devii obosit foarte øi stresat. pærerile lui Carol I despre chestiunea evreilor din România de atunci. De pildæ,
Sentimentul acesta îl am acum“. Cu Carol I începe monarhia constituflionalæ în momentul crizei din 1899°1901, când bæncile europene au fost solicitate
în România øi toate începuturile sunt grele. Øi el, un Hohenzollern, n°avea de România pentru un împrumut absolut necesar øi acestea l°au tot amânat
în România puterea pe care un Wilhelm I, un alt Hohenzollern, o avea în mult timp sau au pus condiflii de neacceptat, deoarece Alianfla Izraelitæ cæuta
Germania. sæ influenfleze lumea financiaræ pentru a face presiuni asupra Romaniei ca
Ceea ce aflæm din corespondenfla lui Carol despre oamenii politici români sæ modifice statutul politic al evreilor (acestora li se acorda condiflionat
sau stræini, despre situaflii politice sau de altæ naturæ de regulæ nu sunt cetæflenia). Pærerile lui Carol I sunt tranøant exprimate øi sunt desigur
neapærat noutæfli. Sunt confirmæri, nuanflæri. Øi apoi avem acum chiar cuvintele influenflate de momentul de crizæ al flærii peste care domnea: La 16/29 aprilie
lui Carol I anume despre acei oameni øi acele evenimente. Zisele lui Carol 1901 el îi scria sorei sale Maria: “Evreii instigæ în presæ øi se servesc ca pretext
le putem acum corobora, interpreta. Nu avem doar mærturiile altora despre de noua lege a meseriilor, afirmând cæ ea îi exclude pe evreii de aici, ceea ce
ceea ce gândea suveranul României, avem chiar gândurile lui exprimate. este cu totul fals, ca sæ speculeze cu hârtiile noastre de valoare. Acestea se
Corespondenfla e importantæ pentru cunoaøterea raporturilor din sânul præbuøiseræ ca urmare a infamelor articole øi apoi fuseseræ cumpærate de
familiei princiare (regale). Asa, de exemplu, ne dæm seama cæ legæturile sale bancherii evrei. La aceøtia este vorba numai de interese bæneøti. Problemele
cu Elisabeta (principesa øi regina) au fost mult mai strînse decât se øtiau. umanitare nu joacæ nici un rol“. Øi astfel de exprimæri, chiar øi mai nete,
Cu excepflia anilor de plecare din flaræ a Elisabetei, 1891°1894, plecare motivatæ întâlnim øi în alte scrisori. Dar numai în anii de crizæ ai României de la
de incidentul adus în familia regalæ de idila Ferdinand° Elena Væcærescu, cei începutul veacului al XX°lea. Poate surprinde cæ într°o problemæ atât de
doi erau aproape în fiecare zi împreunæ, la micul dejun, la prânz, la ceaiul controversatæ în epocæ, regele are aceleaøi pæreri cu ale elitei politice româneøti
de dupæ amiazæ, noaptea (dormeau împreunæ, în acelaøi pat). Doar seara, de atunci. În fond, în patria Hohenzollerni°lor evreii aveau în acea vreme
regina se îndeletnicea cu reuniuni artistice, øi nu era de regulæ urmatæ øi de drepturi politice neîngrædite. Dar Carol preia atitudinile elitei politice de care
rege, care prefera o partidæ de biliard. În memoria contemporanilor Carol trece era înconjurat în România. El, de fapt, ca rege, este produsul acestei elite.
drept o persoanæ rece. Pare cæ îøi face øi în matrimoniu doar datoria ca orice Ne°am fi aøteptat la interesante referiri la ræscoala din 1907. Dar cei care
german bine educat. Constatæm cu ajutorul corespondenflei pusæ nouæ la au voit sæ øteargæ urmele ræscoalei în mærturiile vremii, în toate mærturiile
dispoziflie de Sorin Cristescu cæ fæcea mult mai mult. Sunt unele scrisori ale vremii, le°au øters øi din corespondenfla lui Carol I. Lipsesc toate scrisorile
regelui cætre Elisabeta emoflionante prin sentimentul ce le dominæ. În acest din perioada ræscoalei. Absolut toate. Øi øtim, din corespondenfla ulterioaræ,
context constatæm cæ idila prinflului moøtenitor Ferdinand cu Elena cæ ele au fost. Mare pæcat! Am fi avut elemente în plus pentru a stabili o cifræ
Væcærescu din 1891 a avut un impact mult mai mare pentru familia regalæ mai apropiatæ de realitate a victimelor ræscoalei. În legæturæ cu ræscoala avem
decât acela acceptat de istoriografia noastræ. A stârnit cu adeværat multæ prilejul o datæ în plus sæ ne dæm seama cæ regele era conøtient de gravitatea
preocupare øi a pus chiar în pericol, pentru prima øi ultima datæ, cæsætoria problemei agrare, chiar øi de faptul cæ o revoltæ flæræneascæ stætea în aer (mai
lui Carol. Incidentul implicæ multe personaje, mai multe decât se credea, øi cu seamæ dupæ revoluflia rusæ din 1905). Øi totuøi Carol nu îndeamnæ la o
stârneøte numeroase reacflii în tot felul de medii. Din corespondenflæ observæm rezolvare sau mæcar la o atenuare a chestiunii. E la fel ca tofli ceilalfli membri
mult mai bine raporturile lui Carol I cu principesa Maria, cordiale la început, ai elitei politice româneøti de atunci. Din nou, constatæm, cæ el este un produs
preocupante mai apoi, de confruntare în multe cazuri. Sunt aøa din cauza al ei.
comportamentului Mariei. Raporturile sunt tensionate mai cu seamæ în Avem noi informaflii despre sænætatea regelui øi a familiei regale,
1899°1900, când, în urma legæturilor principesei cu Zizi Cantacuzino, se naøte informaflii care pot explica lipsa suveranului din viafla publicæ româneascæ
Marioara. Inevitabil chestiunea ridicæ øi atitudinea faflæ de principele în unele din momentele domniei sale. Avem, totodatæ, date despre starea
Ferdinand. Scrie Carol: „Mæ tem cæ Nando ajunge tot mai mult sub papucul sænætæflii altor suverani europeni sau membrii ai familiilor domnitoare
nevestei øi ceea ce este øi mai ræu øi sub papucul despoticei sale soacre. El europene.
n°are deloc voinflæ, lucru care mæ îngrijoreazæ mult pentru viitor. Eu îl zgâlflâi Informaflii suplimentare gæsim despre cælætoriile familiei regale în diferite
adesea, dar din pæcate degeaba“(6 ianuarie 1894). În 1899°1901 cuvintele sunt oraøe europene, îndeosebi din Germania øi Austro°Ungaria. Regele se aratæ
øi mai aspre la adresa nepotului sæu, pe care îl vede mult prea uøor deosebit de atent la ceea ce se întâmpla în imperiile vecine, Austro°Ungaria
28 l SORIN CRISTESCU STUDIU INTRODUCTIV
øi Rusia, dar øi în Germania. Corespondenfla mai demonstreazæ preocuparea CORESPONDENfiA PERSONALÆ
sa constantæ de ceea ce se întâmpla în Bulgaria vecinæ (sunt numeroase
referiri la vecinii de la sud), la sârbi, la greci sau în Turcia. Regele e foarte
informat asupra spafliului balcanic øi de cele mai multe ori previziunile sale
A REGELUI CAROL I
se împlinesc. Ræmâne cu totul german în impresiile sale asupra altor europeni.
Nu°øi ascunde, de pildæ, satisfacflia atunci când francezilor le merge prost în
Franfla sau în altæ parte, inclusiv în România (vezi Afacerea Hallier).
E foarte conøtient cæ sub domnia sa flara a fæcut mari progrese. Øi se
declaræ mereu mândru de ele. Asistæ cu mare satisfacflie la tot felul de
inauguræri de construcflii. Øi consemneazæ cu mare bucurie momentele acestea,
cu proporflii de evenimente. E mai ales satisfæcut de stabilitatea politicæ pe
Republicarea „Memoriilor Regelui Carol I...” la începutul anilor ’90 a
care a adus°o în România. Øi face mereu comparaflii cu ceea ce vede cæ se
reprezentat un moment deosebit pentru cercetærile de istorie modernæ
întâmplæ la sârbi, la bulgari sau la greci, turci. Între realizæri trece mereu
româneascæ. Cele patru volume cuprindeau un bogat material faptic,
øi pe acelea din domeniul militar. Acestea au existat însæ numai în prima
indispensabil înflelegerii evenimentelor istorice dintre 1866-1881, øi mai ales
fazæ a domniei, pentru cæ mai cu seamæ dupæ 1900 în acest domeniu România
face progrese puflin relevante. Toate flærile încep sæ cheltuie mai mult cu pentru înflelegerea personalitæflii celui care conducea destinele României,
armata. Nu øi România. Øi în aceastæ privinflæ Carol a avut partea lui de princepele Carol I. La finalul lor, editorul, dl. Stelian Neagoe, se întreba unde
necontribuflie. Reiese din corespondenfla aceasta privatæ a suveranului român s-ar putea gæsi jurnalul monarhului care sæ permitæ continuarea publicærii
cæ el era foarte mândru de faptul cæ Hohenzollernii aveau un rol civilizator memoriilor pentru perioada deceniilor urmætoare 1881-1914.
în România, un rol pe care ei øi°l asumaseræ deliberat. Reacflia româneascæ Dar din cercetærile întreprinse de noi la Arhivele Statului din Bucureøti
n°a lipsit. Când Iorga e chemat øi el sæ contribuie la educaflia principelui Carol, a rezultat indubitabil cæ jurnalul – multe volume acoperite cu un scris aproape
primul næscut al moøtenitorului tronului, acesta fline trei conferinfle pentru ilizibil – nu oferea decât o informaflie laconicæ, fiecærei zile fiindu-i alocate
viitorul rege „ca sæ învederez, spune Iorga, ce nu i se spusese lui Carol I: cæ maxim 6 – 7 rânduri dintre care douæ referitoare la vreme, iar celelalte
aici nu e o mânæ de barbari care sæ trebuiascæ a fi ridicafli de o dinastie energicæ consemnând numele persoanelor cu care monarhul venea în contact. La fel
øi inteligentæ la rangul nafliunilor civilizate, ci un vechi øi nobil popor care°øi se exprimæ despre acest jurnal øi Nicolae Iorga, în memoriile sale, într-o
are locul, deøi pe nedrept nerecunoscut, în istoria lumii“. Øi Iorga era cel mai discuflie cu regele Ferdinand din primii ani de dupæ ræzboiul de întregire.
îndreptæflit sæ dea o astfel de lecflie. În aceste condiflii am cercetat geneza celor patru volume de memorii ale
regelui la care ne-am referit la început. A reieøit cæ sursa principalæ a
Cu acest volum al lui Sorin Cristescu ne gæsim în fafla unei remarcabile memoriilor, redactate de monarh împreunæ cu Mite Kremnitz – soflia medicului
realizæri istoriografice. În fafla unei realizæri concrete, cu atât mai de observat personal al regelui pânæ în 1897 øi confidentæ a familiei regale – o constituie,
într°o vreme în care mai ales tinerii istorici sunt foarte atraøi de speculaflii, în primul rând, scrisorile personale ale suveranului adresate de acesta rudelor
færæ îndoialæ absolut necesare, dar parcæ proprii altei vârste, meseria de istoric lui cele mai apropiate: tatæl sæu Karl Anton, fratelui Friedrich (Fritz) øi, mai
fiind una care se câøtigæ, se cucereøte treaptæ cu treaptæ. Sorin Cristescu aduce ales, surorii sale, Maria de Flandra. Aøa cæ am revenit la Arhivele Statului,
contribuflia sa de o mare valoare în chiar discursul istoriografic clasic, într°o unde în fondul personal al regelui Carol I (nr. 1651-1654) se aflæ legatæ
istoriografie românæ care este una dintre cele mai særace istoriografii europene corespondenfla regalæ. Am aflat astfel scrisorile adresate de rege tatælui sæu
în izvoare scrise. pânæ la moartea acestuia în 1885, apoi cætre sora sa pânæ la decesul ei survenit
în 1912 øi cætre fratele sæu Friedrich pânæ când acesta a încetat din viaflæ în
ION BULEI 1904. Acestor scrisori li s-au adæugat cele cætre soflia sa, regina Elisabeta,
cele mai importante referindu-se la conflictul care a marcat cæsnicia lor între
anii 1891-1893, nu prea multe la numær. La fel de reduse numeric sunt cele
adresate prinflului moøtenitor Ferdinand øi sofliei sale prinflesa Maria. Am
considerat importante øi câteva scrisori cætre monarhii stræini: regina Victoria
a Marii Britanii øi un schimb de telegrame cu împæratul Franz Josef al Austro-
Ungariei din anul 1907. Acesta din urmæ lipseøte din corespondenfla regelui,
deøi existæ o referire la scrisorile adresate de rege surorii sale în acel an –
30 l SORIN CRISTESCU CORESPONDENfiA PERSONALÆ A REGELUI CAROL I l 31

au fost probabil distruse, fiind considerate mærturii incriminatorii ale pentru salvarea Sudului Basarabiei. Aceste speranfle s-au spulberat însæ
represiunii ræscoalei flæræneøti. repede în fafla hotærârilor Congresului de a accepta cererea Rusiei de a impune
Astfel s-a constituit un fond de aproape patru sute de scrisori, din care României acceptarea Dobrogei, în schimbul celor trei judefle. În plus, condifliile
am selectat toate referirile politice øi, de asemenea, orice referire cât de cât suplimentare impuse pentru recunoaøterea independenflei României
interesantæ privind viafla de familie. Am pæstrat la fel øi considerafliile despre (ræscumpærarea cæilor ferate øi acordarea de drepturi politice evreilor) produc
vreme ale regelui. Nu am suprimat decât formulele de început øi de sfârøit o amaræ indignare în toatæ flara: „Va trebui sæ manevræm cu mare înflelepciune
ale scrisorilor, cât øi aspectele banale de viaflæ de familie, care ar fi încærcat ca flara, în indignarea ei, sæ nu declare cæ preferæ sæ renunfle la
inutil volumul. Din simpla înøiruire cronologicæ a scrisorilor a rezultat astfel independenflæ”5.
volumul al V-lea al memoriilor regelui Carol I, întregit doar de pufline note În privinfla schimbului teritorial, Carol I a recunoscut imediat valoarea
explicative necesare cititorului modern. O viitoare ediflie va adæuga øi textul economicæ øi geostrategicæ a Dobrogei, cu perspectivele deschise ale
german al scrisorilor pentru cei interesafli de limba øi stilul literar al comerflului maritim, øi a susflinut în deceniile urmætoare cæ trebuia
monarhului. acceptatæ de jure propunerea Rusiei pentru a obfline øi linia Varna-Rusciuk-
Am pornit în prezentarea scrisorilor de la anul 1878, aøadar cuprinzând Øumla (viitorul Cadrilater), plus o compensaflie bæneascæ6.
ultimii trei ani ai Memoriilor, reunifli în volumul IV publicat, pentru cæ am În perioada urmætoare obiectivele României øi ale monarhului ei, cæruia
considerat acest volum mai særac în informaflii decât precedentele øi am putut la 8/20 septembrie Consiliul de Miniøtri i-a acordat titlul de Alteflæ Regalæ7,
sæ continui memoriile regelui pânæ în anul 1912, când ultimul corespondent au fost îndreptate spre realizarea condifliilor impuse de Congresul de pace
al suveranului – sora sa Maria de Flandra – a încetat din viaflæ. În ce mæsuræ de la Berlin.
sunt importante aceste memorii pentru istoria României este un lucru pe care La 22 februarie/5 martie 1879, Camerele legislative ale României încep
doar cercetætorii øi publicul iubitor de istorie îl vor preciza. dezbaterile pentru modificarea art. 7 din Constituflie (articol care interzicea
acordarea de drepturi cetæfleneøti evreilor). Iniflial se elaboreazæ un proiect
* de lege, care nu satisfæcea cererile Congresului (23 iunie/5 iulie 1879)8.
Dupæ 11 ani de domnie, la 1877, în contextul internaflional determinat Brætianu a respins categoric proiectul de lege øi s-a arætat dispus sæ
de criza orientalæ, Carol I a angajat România pe drumul obflinerii demisioneze. Însæ Carol I i-a încredinflat tot lui Brætianu formarea noului
independenflei, fiind susflinut în aceastæ direcflie de partidul liberal øi de liderul guvern de fuziune (11/23 iulie 1879), guvern care, pânæ la urmæ, a reuøit sæ
Ion C. Brætianu. Liberalii au øtiut de la început, ca de altfel întreaga clasæ impunæ propriul proiect legislativ care abolea „deosebirea de credinfla
politicæ româneascæ, faptul cæ obflinerea independenflei pe aceastæ cale, singura religioasæ” drept criteriu pentru „dobândirea øi exercitarea drepturilor politice”
posibilæ, atrage dupæ sine pierderea celor trei judefle din sudul Basarabiei, (6/18 octombrie 1879). Se stabileau øi condifliile de obflinere a naturalizærii9.
la care Rusia flinea cu orice prefl sæ le recucereascæ1 øi aceastæ pierdere le va Dezbaterile parlamentare din toamna lui 1879 cresc antipatia monarhului
fi imputatæ liberalilor ca o trædare de flaræ de cætre opoziflia conservatoare. pentru conservatori, considerafli pe nedrept de el, ca „revoluflionari øi trædætori
La începutul anului 1878, când reprezentantul României nu este primit de flaræ...în vreme ce liberalii, ca partid popular, sunt o forflæ, un sprijin de
la încheierea preliminariilor pæcii de la Adrianopol (19/31 ianuarie), aceastæ nædejde al guvernului øi un pericol în opoziflie”10.
perspectivæ devine certitudine øi Parlamentul român adoptæ o rezoluflie de Acceptarea proiectului guvernamental de cætre Germania a fost însæ legatæ
protest la 25 ianuarie/6 februarie2. Carol I a acceptat de la început ideea acestui de acceptarea de cætre guvernul român a convenfliei de ræscumpærare a cæilor
sacrificiu pentru realizarea dezideratului independenflei naflionale. Mai mult, ferate. Aici Carol I s-a implica personal în lungi discuflii cu liderii liberali
situaflia dificilæ a României, în condifliile unei politici ruseøti ameninflætoare, pentru a-i convinge sæ accepte sacrificiile financiare impuse de Germania.
pune în evidenflæ rolul decisiv al monarhului ei pentru apærarea suveranitætflii Acest lucru s-a întâmplat la 15/27 ianuarie 1880, când Camera Deputaflilor
flærii, aøa cum îl subliniazæ însuøi Carol I: „România a ajuns sæ recunoascæ a votat convenflia cæilor ferate în forma impusæ de Germania, prin care se
acum cæ færæ mine ar fi tratatæ ca o provincie ruseascæ”3. Siguranfla lui Carol stabilea un prefl de 3 ori mai mare comparativ cu valoarea investifliei11.
I nu se baza pe sprijinul Berlinului: „acolo am uitat cu totul cæ Dunærea este Era singura soluflie pentru a obfline recunoaøterea independenflei
un fluviu german pe care trebuie sæ-l apere un principe german”, ci pe României din partea Germaniei, Angliei øi Franflei (8/20 februarie 1880).
convingerea cæ nu se va ajunge la un nou ræzboi, cæci „Rusia este prea slæbitæ, Aceastæ victorie diplomaticæ, scump plætitæ, a fost premisa consolidærii
iar Anglia nu vrea sæ intre în posesia moøtenirii Orientului”4. statutului internaflional al României. În vederea proclamærii regatului la 15/27
Faptul cæ pentru a aplana tensiunea diplomaticæ între acele douæ mari noiembrie 1880 s-a reglementat succesiunea la tronul României prin „pactul
puteri anterior menflionate s-a ajuns la întrunirea Congresului de la Berlin de familie” care a fost comunicat parlamentului øi acceptat la 19 noiembrie/1
(iunie – iulie 1878), se pare cæ a mai dat speranfle liderilor politicii româneøti decembrie 188012.
32 l SORIN CRISTESCU CORESPONDENfiA PERSONALÆ A REGELUI CAROL I l 33

Mulflumit de acest rezultat, Carol I scria surorii sale: „Problema succesiunii nemulflumifli de legea tocmelilor agricole a aceluiaøi C.A. Rosetti prin unificarea
a fost reglementatæ dupæ dorinflæ øi am primit din toate pærflile numeroase colegiilor I øi II23.
dovezi de mulflumire”13. Tot în 1882 monarhul se angajeazæ personal în aducerea în România a
Proclamarea regatului însæ a întârziat o vreme din considerentele de generalului belgian Henri-Alexis Brialmont (1821-1903) pentru a proiecta un
menajare a susceptibilitæflii Austro-Ungariei øi Carol I era dispus sæ amâne vast sistem de fortificaflii în jurul Bucureøtilor24. Dar din cauza faptului cæ
aceastæ pânæ în toamna lui 188114. Dar la 14/26 martie 1881, miniøtrii liberali, regele nu a solicitat în acest sens acceptul primului ministru belgian – Frère
impulsionafli de Ion C. Brætianu, au cerut lui Carol I sæ accepte proclamarea Orban – s-a ajuns la un incident diplomatic øi la concedierea temporaræ a
imediatæ a regatului ceea ce s-a øi întâmplat15. generalului din serviciul patriei sale. Intervenflia energicæ, prin sancfliuni
Serbærile încoronærii din 10 mai 1881 au fost unul dintre marile momente economice asupra Belgiei, impusæ de Carol I, a rezolvat aceastæ situaflie25.
de triumf ale regelui. În scrisorile sale el evidenfliazæ acest rezultat ca o dovadæ Conferinfla de la Londra a marilor puteri pentru reglementarea
a stabilitæflii politice din România în comparaflie cu situaflia tensionatæ din problemei Dunærii dæ câøtig de cauzæ Austro-Ungariei (martie 1883). La
flærile vecine, Grecia øi, mai ales, Bulgaria16. aceasta se adaugæ incidentul diplomatic legat de cuvântarea senatorului liberal
Însæ nici în România lucrurile nu aveau sæ evolueze færæ asperitæfli. Dupæ Petre Grædiøteanu cu ocazia dezvelirii statuii lui Øtefan cel Mare de la Iaøi
proclamarea regatului apare la orizontul politicii una din crizele mai lungi (6/18 iunie 1883)26, în urma cæreia Austro-Ungaria ameninflæ cu ruperea
ale domniei lui Carol I: problema Dunærii. În esenflæ, aceasta reprezenta relafliilor diplomatice. Din nou guvernul român îøi cere scuze (27 iunie/9 iulie
acceptarea de cætre noile state independente Serbia øi România a pretenfliilor 1883), dar situaflia ræmâne tensionatæ.
hegemonice exprimate prin gesturi de subliniere a prestigiului, pe care le cerea Atunci însæ, la invitaflia Curflii imperiale de la Berlin, Carol I se duce în
Austro-Ungaria asupra controlului traficului fluvial în zone care nu erau de capitala Germaniei ca naø al unuia din fiii viitorului împærat Wilhelm al II-
competenfla ei17. lea (18 august 1883)27. Acolo, la Berlin, øi apoi la întoarcere, la Viena, regele
Dacæ Ion C. Brætianu se retræsese din politicæ, în momentul ceremoniilor pune bazele aderærii României la Tripla Alianflæ; o alianflæ în Austro-Ungaria
proclamærii regatului, el revine ca prim-ministru la cererea hotærâtæ a la care a aderat imediat øi Germania (30 octombrie 1883) prin semnætura
„nafliunii” la 9/21 1881 de a rezolva aceastæ problemæ. lui Ion C. Brætianu øi D.A. Sturdza28.
Dar deschiderea sesiunii parlamentare din 15/27 noiembrie 1881 este Tratatul de alianflæ a ræmas secret la cererea lui Bismarck, iar
marcatæ de un incident diplomatic determinat de un pasaj din mesajul importanfla lui a fost covârøitoare pentru politica externæ a României. Doar
Tronului, a cærui traducere în limba francezæ a declanøat reacflia Austro- primii miniøtri (øi nu tofli) au aflat despre el. Pentru monarh a fost criteriul
Ungariei. Carol I a anticipat efectul acestui mesaj, care „va surprinde probabil de numire a unui lider în funcflia de prim ministru. În plus, a asigurat
Europa”18, dar în fafla atitudinii tranøante a dublei monarhii, a virulentei suveranitatea naflionalæ a României în urmætorii treizeci de ani, în condifliile
campanii de presæ austro-ungare, a acceptat ideea cæ guvernul român trebuie în care nu au lipsit fricfliunile cu Austro-Ungaria pe tema naflionalæ. În felul
sæ cearæ scuze imperiului vecin. Faflæ de tatæl sæu justificæ tonul mesajului acesta hotærârile Conferinflei de la Londra vor ræmâne literæ moartæ pentru
prin faptul cæ astfel urmærea „sæ smulgæ opozifliei o primejdioasæ armæ”. România.
„…Opoziflia a ræspândit [zvonul] cæ eu pentru Coroana Regalæ aø fi fæcut Acest succes diplomatic nu diminueazæ cu nimic spiritul critic øi
concesiuni însemnate [Austriei] etc.”19. capacitatea de previziune a regelui Carol I. El scria: „Stærile de spirit ale
Pentru a reglementa aceastæ problemæ, Franfla intervine la 2 iunie 1882 maselor sunt adesea mai puternice decât tratatele, mai ales în flærile cu
prin aøa numita propunere Barrère, care acorda Austro-Ungariei preøedinflia constituflii democratice”29. Cuvinte profetice care anticipeazæ decizia României
Comisiei mixte a Dunærii, ceea ce reprezenta o gravæ încælcare a suveranitæflii din vara lui 1914 în momentul izbucnirii primului ræzboi mondial.
micilor state riverane20. Pentru Carol I este un motiv de satisfacflie, cæci Anul 1884 a fost marcat de revizuirea Constitufliei, mai precis a legii
„Franfla a pierdut o mare parte a simpatiilor ei aici øi opoziflia noastræ nu se electorale (6-7/18-19 iunie). Conservatorii i-au cerut regelui sæ refuze
mai îndreaptæ direct împotriva Austriei”21. sancfliunea acestei legi, dar monarhul, mulflumit de schimbærile minime aduse
Carol I înflelegea necesitatea unei alianfle a României cu ceea ce în epocæ de lege, a refuzat øi nu s-a læsat intimidat de ameninflærile cu „revoluflia” din
se va numi în curând Puterile Centrale sau Tripla Alianflæ øi, în acest sens, partea conservatorilor30.
erau decisive bunele relaflii cu Austro-Ungaria. La fel de mulflumit a fost regele de votarea legii Domeniilor Coroanei (5-
Pe plan intern se punea problema revizuirii Constitufliei prin modificarea 6/17-18 iunie 1884), al cæror venit anual iniflial estimat era de 700.000 franci31.
legii electorale. Monarhul priveøte cu neplæcere acest lucru øi îl acuzæ în acest Formarea unei opoziflii antiliberale reprezentatæ de unirea disidenflilor
sens pe C.A. Rosetti, care „a sædit buruiana sufragiului universal”22. În liberali cu conservatorii producea mai mult zgomot decât o perturbare serioasæ,
realitate, reforma urmærea anihilarea influenflei marilor proprietari rurali, astfel încât România putea fi consideratæ o oazæ de liniøte øi stabilitate în
34 l SORIN CRISTESCU CORESPONDENfiA PERSONALÆ A REGELUI CAROL I l 35

comparaflie cu flærile vecine balcanice Serbia øi Bulgaria. Belgradul primeøte palatul [regal], dar o sarjæ de cavalerie a mæturat piafla” – scria Carol I –
vizita lui Carol I la 4/16 septembrie 1881 într-un moment când relafliile dintre „...noi am ræmas liniøtifli øi când am fost væzufli la fereastræ s-a strigat:
cele douæ state încep sæ se tensioneze32. În anul urmætor are loc ræscoala din «Træiascæ Regele!»”43.
Rumelia, care izbucneøte la 5/6 septembrie 1885 øi va duce în scurt timp la La 19/31 martie 1888 Regele Carol I primeøte demisia lui Ion C. Brætianu.
unirea acestei provincii cu Bulgaria. Faflæ de aceastæ situaflie, Serbia declaræ Succesiunea guvernærii nu va fi însæ încredinflatæ Opozifliei Unite, ci
ræzboi Bulgariei, dar ajunge repede la un dezastru, blocat doar de intervenflia junimiøtilor „oameni devotafli mie, care au fost întotdeauna corecfli”44. Mai
Austro-Ungariei (noiembrie 1885). Pacea s-a încheiat la Bucureøti la 19 precis, cei care garantau continuitatea alianflei României cu Puterile Centrale.
februarie/3 martie 1886, expresie a prestigiului la care ajunsese România în Din prima zi însæ noul guvern condus de Theodor Rosetti se confruntæ
Balcani øi în Europa33. cu o realitate gravæ: izbucnirea unei puternice ræscoale flæræneøti la
Carol I considera cæ „Anglia este ræspunzætoare de acest ræzboi”34. În acest Urziceni, care se extinde rapid în toatæ Muntenia, ameninflând øi Bucureøtiul45.
context monarhul se preocupa intens de fortificafliile Bucureøtiului, o lucrare Carol I încuviinfleazæ o sângeroasæ represiune realizatæ prin aducerea pe calea
însæ pe cât de costisitoare, pe atât de inutilæ pânæ la urmæ35. feratæ a 16.000 soldafli din Moldova øi îøi exprimæp satisfacflia pentru
Succesul repurtat de Alexandru Battenberg, principele Bulgariei, care atitudinea „energicæ” a armatei, care a fost „mai presus de orice elogiu”. Deøi
se bucura de simpatia lui Carol I, nu-i consolideazæ însæ autoritatea øi înæbuøitæ rapid øi sângeros, fræmântærile flærænimii continuæ øi trupele stau
stabilitatea domniei. La sfârøitul lunii august 1886 un complot organizat de gata de represiune: „La sate fierbe într-una, dar flæranii au respect pentru
Rusia îl ræstoarnæ pe Alexandru. Chiar dacæ bulgarii cer øi obflin aproape gloanflele adeværate...Armata mæ susfline ferm, pentru cæ øtie bine cæ færæ mine
imediat restaurarea prinflului lor, opoziflia Rusiei este ameninflætoare øi, pentru nu conteazæ prea mult: acelaøi sentiment îl au cei mai mulfli oameni politici.
a salva pacea Europei, Alexandru abdicæ definitiv chiar atunci (septembrie Aici stæ puterea mea”46.
1886). Aceastæ evoluflie confirmæ cele mai negre temeri ale lui Carol I în Regele nu se preocupæ câtuøi de puflin de cauzele reale ale ræscoalei,
privinfla Rusiei, care ameninflæ în continuare autoritatea regenflei bulgare: atribuind-o uneltirilor Rusiei øi nu situafliei flærænimii. Se mulflumeøte sæ
„corupe armata cu bani, instigæ poporul, se serveøte de cele mai josnice accepte soluflia paleativæ a junimiøtilor, a vânzærilor moøiilor statului –
elemente”36 øi regele se teme de fenomene asemænætoare în România, din cauza parcelate – cætre flæranii care aveau posibilitæfli materiale sæ cumpere loturile
manevrelor subversive ale ministrului plenipotenfliar rus Hitrowo. respective (aprilie 1889)47.
An de an regele aøteaptæ izbucnirea unui conflict general european; uneori Aceastæ soluflie nu rezolvæ problema agraræ øi nici nu consolideazæ situaflia
face previziuni exprimându-øi, de exemplu, speranfla cæ 1887 va decurge totuøi junimiøtilor, care trebuie sæ se retragæ la 22 martie/3 aprilie 1889. Dupæ o
„færæ ræzboi”37. În schimb, pe plan intern „pasiunile de partid au luat un sæptæmânæ de crizæ guvernamentalæ, prelungitæ de situaflia exasperantæ,
caracter atât de agresiv cæ va trebui gæsit un mijloc de remediere...O schimbare pentru monarh, a lui P.P. Carp, regele încredinfleazæ guvernul lui Lascær
de guvern... dæ totul peste cap øi astfel statul e zguduit din temelii. Doar Catargiu (29 martie/10 aprilie), deøi nu mai avea deloc încredere în cel care
armata, opera mea, va sta neclintitæ...Ei conduc nava statului øi o voi putea îi salvase domnia în martie 1871. Acum îl considera accesibil uneltirilor
conduce øi în momentele grele pe care le aøtept38. Rusiei48, lucru neconfirmat ulterior. În scrisori regele nu pare întotdeauna
În consecinflæ, monarhul nu întreprinde nimic pe plan intern, læsându-i convins de rusofilia primului sæu ministru, cæci scrie: „Catargiu nu este mai
pe liberali sæ conducæ mai departe. El urmæreøte situaflia externæ, anticipeazæ rusofil decât mine. În opoziflie s-a înfleles bine cu Rusia ca o contrapondere
alianfla franco-rusæ, cere votarea creditelor militare39 øi îøi exprimæ la politica occidentalæ. Dar dacæ va sta câtva timp la cârmæ, va lua chiar
nemulflumirea faflæ de alegerea lui Ferdinand de Saxa Coburg ca principe al atitudine împotriva Rusiei. De altminteri, am discutat deschis cu el øi i-am
Bulgariei la 7 iulie 1887. Îi prezice un eøec rapid40, care însæ nu se va produce. explicat necesitatea de a nu sprijini Puterile Pæcii [Tripla Alianflæ].
Mai repede decât s-ar fi aøteptat se produce însæ deteriorarea situafliei Programul lui este neutralitatea øi el nu va tolera nici o intrigæ aici, lucru
interne din cauza contestærii liberalilor. Speranfla lui Carol I, ca prin intrarea de care sunt ferm convins”49.
junimiøtilor în guvern sæ se aplaneze tensiunea existentæ, se loveøte de refuzul Temerea faflæ de Catargiu provenea din atitudinea ostilæ pe care o aveau
lor de a accepta soluflia propusæ de monarh. La Berlin i se cere regelui faflæ de acesta miniøtrii plenipotenfliari ai Austro-Ungariei øi Germaniei, la
menflinerea cu orice prefl a lui I.C. Brætianu ca o garanflie a tratatului secret rândul lor influenflafli de liberali. Carol I trebuie sæ cedeze øi se aratæ dispus
de alianflæ41, dar nimic nu-i mai poate salva pe liberali. sæ-l sacrifice pe Catargiu, „dar nu înainte de toamnæ”50.
La 13/25 martie 1888 încep manifestaflii de stradæ care dureazæ trei zile, De aceleaøi temeri se loveøte regele în iunie 1889, într-o discuflie la
ajungându-se la „luptele øi omorul din curtea Mitropoliei” – dupæ cum noteazæ Sigmaringen cu tânærul împærat al Germaniei Wilhelm al II-lea; cei doi nu
C. Bacalbaøa, care consemneazæ øi prezenfla legafliei ruse la fafla locului, cu se vor simpatiza niciodatæ. Iar un an întreg, dupæ aceastæ discuflie, regele se
excepflia lui Hitrowo42. La 14/26 martie, „o mulflime gælægioasæ a împresurat va considera abandonat de cætre Berlin øi Viena51.
36 l SORIN CRISTESCU CORESPONDENfiA PERSONALÆ A REGELUI CAROL I l 37

Regele îøi fline promisiunea fæcutæ Puterilor Centrale. Nici un succes al boiereøti, l-a convins sæ dezaprobe categoric acest mariaj, væzând periclitatæ
guvernului: venirea în flaræ a principelui Ferdinand, la 19 aprilie/1 mai, însæøi stabilitatea dinastiei. Acest lucru a supærat-o nespus pe regina
afirmaflia ziarelor ruse din iulie cæ Lascær Catargiu a înøelat speranflele Rusiei, Elisabeta, care s-a îmbolnævit øi a plecat în iulie la Veneflia, fiind chiar dispusæ
manevrele de toamnæ din Moldova øi apoi drumul regelui prin Moldova pânæ sæ se despartæ definitiv de rege59.
la Iaøi, care a decurs „într-un mod strælucitor”, nu-l pot menfline. La 5/17 Pentru Carol I aceste evenimente au fost lovituri greu de suportat, dar
noiembrie 1889 regele îl numeøte prim-ministru pe generalul George Manu pasiunea de a conduce l-a ajutat sæ învingæ pe rând toate greutæflile. La 24
în fruntea unei formafliuni de „concentrare” conservatoare. noiembrie/6 decembrie 1891 guvernul Florescu demisioneazæ øi regele –
Una din menirile guvernului Manu era sæ opreascæ o acfliune politiceøte nemulflumit de francofilia noului lider liberal D. Brætianu, care preluase
greøitæ, care îl deranja profund pe rege øi îl împiedicase sæ-i dea „frâu liber” succesiunea fratelui sæu Ion – încredinfleazæ frânele puterii lui Lascær Catargiu
lui Catargiu (expresia aparfline lui C. Bacalbaøa): anume darea în judecatæ la 26 noiembrie/8 decembrie. Acesta se raliase deplin ideii de alianflæ cu
a lui I.C. Brætianu. „Aceastæ infamie patronatæ de agenflii franco-ruøi ca Puterile centrale øi era sprijinit acum de tofli conservatorii, færæ a mai avea
Blaramberg et comp. va eøua ræsunætor”52. Aøa s-a øi întâmplat la 31 nevoie de vreun sprijin al liberalilor disidenfli. Tratatul de alianflæ este reînnoit
ianuarie/12 februarie 189053. øi guvernul va conduce aproape 4 ani60. „…Un guvern excelent, care se bucuræ
La 8/20 martie 1890 toatæ Europa este consternatæ de demisia de încrederea Ligii Pæcii [Puterilor Centrale]”, scrie Carol I, la sfârøitul anului
cancelarului german Bismarck øi Carol I îøi exprimæ îngrijorarea faflæ de o 189161.
posibilæ deteriorare a situafliei din Europa øi faflæ de lipsa de experienflæ (øi Tot atunci începe o lungæ corespondenflæ cu regina Elisabeta, încercând
nu numai) a tânærului împærat Wilhelm al II-lea54. sæ o convingæ de intrigile a cæror victimæ devenise, scrisori cu un ton pætimaø,
Dar vara lui 1890 aduce o reconciliere cu Viena øi Berlin, liderii de acolo cu reflecflii asupra vieflii pline de sacrificii ale monarhilor62.
„regretæ neîncrederea pe care au manifestat-o faflæ de mine”55. Dar nu mai Apoi impulsioneazæ tratativele cæsætoriei lui Ferdinand cu Maria de
doreøte o vreme sæ revadæ capitala Germaniei.
Coburg, care se finalizeazæ în mod fericit la Sigmaringen la 10 ianuarie 1893.
În octombrie 1890 regina Elisabeta se întâlneøte la Balmoral, Scoflia, cu
Perechea este primitæ entuziast în România în februarie. Apoi la 3/15
regina Victoria pentru a discuta o eventualæ cæsætorie a lui Ferdinand cu o
octombrie 1893, când se naøte viitorul Carol al II-lea, la botez, lacrimi de
prinflesæ englezæ. Este doritæ fiica cea mare a ducelui de Edinburg (Coburg
bucurie curg pe obrajii regelui63.
din 1892), Maria, ceea ce se va øi întâmpla pânæ la urmæ. Aceasta era preferatæ
Tot pe plan personal, publicarea unui roman de ficfliune, jignitor la adresa
de Elisabeta pentru înrudirea ei ruseascæ56. În decembrie 1890 prinflul
familirie regale, de cætre Robert Scheffer, fostul secretar particular al reginei
Ferdinand întâlneøte pe Maria øi pe sora ei la Berlin, dar nu-øi precizeazæ
vreo opfliune57. Elisabeta între anii 1886-189164, o convinge pe aceasta din urmæ de justeflea
Începutul lui 1891 aduce o crizæ guvernamentalæ. Generalul Manu vederilor augustului ei sofl øi cei doi se vor împæca în cele din urmæ, særbætorind
demisioneazæ la 14/26 februarie øi o sæptæmânæ mai târziu, dupæ lungi la Bucureøti nunta de argint la 3/15 noiembrie 189465.
tratative, este numit prim-ministru generalul I. Em. Florescu la propunerea Pe plan politic guvernul Catargiu – Carp, întærit prin alegeri, a reînnoit
predecesorului sæu. Noului prim-ministru îi este acordatæ de cætre rege øi tratatul secret de alianflæ în 1892, iar în 1893 a încheiat noi convenflii
dizolvarea parlamentului øi organizarea de noi alegeri. Dar numirea lui comerciale cu Germania (9/21 octombrie 1893) øi cu Austro-Ungaria (la 21
Florescu nu era pe placul Puterilor Centrale, care îl considerau rusofil øi decembrie acelaøi an)66. Criza fusese depæøitæ pe toate planurile, doar firele
apreciau drept periclitatæ reînnoirea tratatului secret de alianflæ. Øi Carol I albe din barba øi pærul monarhului erau mult mai multe.
scrie despre acest guvern cæ „îmi este puflin simpatic..., dar chemarea lui la Problemele politice apar din Transilvania. Acolo miøcarea memorandisticæ
putere a fost inevitabilæ. Este uøor sæ critici, când nu cunoøti situaflia”58. (inifliativæ a lui Carol I) fusese pedepsitæ cu ani grei de închisoare pentru liderii
Guvernul câøtigæ alegerile, ca de obicei, øi organizeazæ øi jubileul celor românilor din partea autoritæflilor maghiare. Aøa cæ în România noul lider
25 de ani de domnie ai regelui, unde nu lipsesc nici manifestæri øi atitudini liberal D.A. Sturdza porneøte campania de ræsturnare a conservatorilor tocmai
antidinastice. pe problema naflionalæ, acuzându-i pe aceøtia de trædare, în discursuri
Dar la scurt timp, dupæ 10/22 iunie se declanøeazæ cea mai gravæ crizæ fulminante în Parlament67. Regele îøi exprimæ nemulflumirea: „Asta-i cel puflin
familialæ din viafla lui Carol I. Sub influenfla ocultæ a Elenei Væcærescu, regina grotesc...”68.
Elisabeta ajunge sæ creadæ în dragostea care ar exista între ea øi prinflul La începutul lui 1894 Carol I este luat prin surprindere de demisia
Ferdinand øi acceptæ ideea unei cæsætorii a celor doi øi încearcæ sæ-l convingæ colectivæ a 127 de ofifleri de cavalerie, ca expresie a nemulflumirii lor faflæ de
pe rege în acest sens. Se pare cæ regele s-a læsat iniflial convins, dar aproape situaflia din armatæ. Liberalii se aflau în spatele acestei manevre, care lovea
imediat reacflia negativæ, de vehementæ opoziflie, a tuturor marilor familii direct în prestigiul regelui de „cap al oøtirii”69. Scandalul a fost aplanat prin
38 l SORIN CRISTESCU CORESPONDENfiA PERSONALÆ A REGELUI CAROL I l 39

reprimirea, la cererea lor, a majoritæflii ofiflerilor demisionari, cu excepflia a noiembrie înseamnæ începutul unui øir de manifestaflii antiliberale, apoi
14. În aprilie 1894 monarhul considera aplanatæ „fatala chestiune”70. manifestaflii antisemite determinate de legea gen. Berindei. Lor li se adaugæ
Dar la sfârøitul lui 1894 øi începutul lui 1895 se îndreaptæ asupra legii inundaflii øi o recoltæ slabæ79.
minelor preconizatæ de conservatori. Campania se desfæøoaræ cu o vehemenflæ Regele însæ priveøte destul de optimist situaflia, sentiment care provine
mai rar întâlnitæ. Eugeniu Stætescu este trimis la rege, care „cere sæ se renunfle din felul superior cu care el media conflictele dintre liderii liberali. Aici se
la lupta politicæ violentæ øi extralegalæ, apoi fægæduieøte cæ va aduce pe liberali împlinise o profeflie a regelui faflæ de rezultatele zdrobitoare ale victoriei în
la putere spre cârmæ. Guvernul apropiat era fægæduit”71. Øi într-adevær la alegerile obflinute de D.A. Sturdza în decembrie 1895: „Parlamentele færæ
4/16 octombrie 1895 D.A. Sturdza primea mandatul de prim-ministru, opoziflie sunt absolut proaste øi slæbesc orice guvernare, deoarece apar
consacrându-se astfel formula rotativei guvernamentale. contradicflii între proprii ei adepfli, care formeazæ apoi o opoziflie nesænætoasæ”80.
Debutul guvernærii liberale este marcat compromiflætor de gestul de Alegerile comunale din 1-3 noiembrie 1898, desfæøurate cu o „raræ
retractare fæcut de D.A. Sturdza faflæ de declarafliile sale acuzatoare la adresa violenflæ”, sunt contestate de conservatorii lui Lascær Catargiu øi regele le dæ
Austro-Ungariei (Iaøi, 13/25 octombrie 1895)72. câøtig de cauzæ, dupæ o anchetæ efectuatæ de cei pe care Bacalbaøa îi numea
Carol I se preocupæ mai mult de politica externæ în aceastæ perioadæ, „poliflia secretæ personalæ a regelui”81.
urmærind cu atenflie evoluflia situafliei din Balcani, problema Macedoniei Autoritatea liberalilor este øi mai mult zdruncinatæ de ræscoala
disputatæ de Serbia, Bulgaria øi Grecia, situaflia din Turcia etc. øi criticând flæræneascæ în Oltenia, care a permis însæ represiuni mai ales împotriva
pe toatæ lumea. România se bucura într-adevær de o situaflie mult mai stabilæ socialiøtilot considerafli instigatori. Dar regele intenfliona sæ menflinæ
decât vecinii ei øi vizita împæratului Franz Josef la 15/27 – 18/30 septembrie guvernul Sturdza pânæ în toamna lui 1899.
189673 este un moment de mare mulflumire pentru regele Carol I, chiar dacæ În martie 1899 însæ cæderea lui Sturdza este precipitatæ prin publicarea
nu ne-a parvenit descrierea pe care el o face evenimentului. øi dezbaterea în parlamentul de la Budapesta a unei broøuri laudative la
Dar pe plan intern decizia monarhului – sugeratæ de D.A. Sturdza – de adresa primului ministru al Ungariei. Aceastæ broøuræ îl prezenta pe D.A.
destituire a patriarhului Ghenadie (17/29 mai 1896) declanøeazæ o afacere Sturdza ca înfeudat guvernului maghair. În România are loc o izbucnire de
care va determina înlocuirea liderului liberal de la guvernare cu P.S. Aurelian „adeværatæ revoltæ sufleteascæ” împotriva „trædætorului”. Chiar øi liberalii îl
(21 noiembrie/3 decembrie 1896 – 26 martie/7 aprilie 1897)74. înfiereazæ pe Sturdza: „A lucrat ca øi cum ar fi trædat”. Obstrucflia
Guvernul P.S. Aurelian a reuøit sæ aplaneze acest scandal, care parlamentaræ prin lungi discursuri ale conservatorilor øi zile în øir de
mobilizeazæ întreaga opinie publicæ, chiar înainte de sfârøitul lui 1896. Carol manifestaflii de protest (21-25 martie) pecetluiesc soarta guvernului D.A.
I considera aceasta ca „un mare succes personal prin soluflia elaboratæ øi Sturdza, care abandonat de rege, demisioneazæ la 30 martie 1899.
impusæ de mine... Investitura noului mitropolit, desemnat de mine, s-a În acea zi însæ înceteazæ din viaflæ Lascær Catargiu, tocmai când fusese
transformat într-o adeværatæ særbætoare a pæcii øi împæcærii de unde n-a lipsit chemat de rege sæ formeze guvernul, aøa cæ dupæ 12 zile de tratative laborioase,
nimeni...”75. Regele exagereazæ aici, cæci rolul cel mai important l-a avut totuøi monarhul încredinfleazæ puterea noului lider conservator Gh. Gr.
Lascær Catargiu. Cantacuzino82.
Monarhul îl readuce însæ la putere pe D.A. Sturdza, omul în care avea Soarta este potrivnicæ noului guvern. O gravæ crizæ financiaræ øi o secetæ
cea mai mare încredere. nimicitoare compromit situaflia politicæ. Carol I nu are prea multæ încredere
Anul 1897 este marcat pe plan familial de boala gravæ a lui Ferdinand în guvern: „nu este pe gustul meu. Singura calitate a øefului de cabinet este
(tifos), care alungæ orice alte preocupæri de la sfârøitul lui aprilie pânæ la averea sa: are un venit de 1,5 milioane franci”83.
sfârøitul lui mai76, când prinflul este salvat. Toate încercærile conservatorilor de a remedia situaflia printr-un
Eevenimentele din Balcani, ræzboiul greco-turc din primævara lui 1897, împrumut extern, apoi prin introducerea de noi impozite eøueazæ. Nici numirea
încheiat cu înfrângerea rapidæ a Greciei (aprilie – mai 1897) sporesc încrederea lui Take Ionescu la Ministerul de Finanfle la 9/22 ianuarie 1900 øi nici
regelui în sistemul sæu de guvernare. I-o spune lui Maiorescu la 21 octombrie preluarea guvernului de cætre P.P. Carp la 7/22 iulie 1900 nu rezolvæ nimic
1897 la Iaøi: „nu mai este astæzi adeværatæ vorba «Le roi regne mais il ne din gravitatea crizei. În plus, afacerea Hallier (retragerea concesionærii
gouverne pas». Cæ astæzi Regele trebuie constrâns (constituflional?) sæ construcfliilor dfe la portul Constanfla) atrage dupæ sine mari manifestaflii de
guverneze. Exemplul despre ræul contrar din Grecia”77. stradæ84.
La sfârøitul lunii octombrie apar însæ probleme de imagine øi prestigiu “Guvernul care, fie vorba între noi, este cu totul incapabil, a fost nepriceput
a familiei regale provocate de adulterul prinflesei Maria78, muøamalizat rapid. øi în aceastæ problemæ conflictualæ øi a pus în mâinile adversarilor o armæ
Dar scandalul provocat de neglijenfla lui D.A. Sturdza, care a contrasemnat redutabilæ”, scrie regele85.
decorarea acuzatorului maghiar al memorandiøtilor (12/24 octombrie 1897) Doar o politicæ de economii drastice øi o recoltæ bunæ puteau redresa
nu mai poate fi aplanat la fel de uøor. Deschiderea Camerelor la 15/28 situaflia. Or economiile doar liberalii le puteau impune. Aøa cæ la 14/27
40 l SORIN CRISTESCU CORESPONDENfiA PERSONALÆ A REGELUI CAROL I l 41

februarie 1901 D.A. Sturdza øi partidul liberal revin la conducerea flærii, în sæ punæ mâna pe armæ”, spunea Carol I lui Titu Maiorescu. Era aici un semn
pofida sprijinului pe care guvernul Carp îl avusese din partea ministrului al nemulflumirii populare împotriva mæsurilor drastice ale liberalilor97.
plenipotenfliar al Germaniei la Bucureøti86. Regele României a condamnat ferm odiosul asasinat, dar aceste
Din nou alegeri, din nou majoritate guvernamentalæ. Camerele legislative evenimente tragice evidenfliazæ încæ o datæ stabilitatea de care se bucura flara
se reunesc la 24 martie/6 aprilie 1901 øi în urmætoarele cinci zile s-a votat noastræ: „România are acum rolul conducætor între flærile balcanice asupra
un impresionant pachet de legi financiare, prin care se reduceau drastic cærora influenfla noastræ este în creøtere”98. Aceastæ influenflæ va fi folositæ
cheltuielile statului prin scæderea numærului funcflionarilor publici øi a de clasa politicæ româneascæ în sprijinul românilor din Macedonia, pentru
veniturilor salariale87. O performanflæ unicæ în istoria finanflelor româneøti, care se urmærea subvenflionarea unui învæflæmânt propriu.
care se bucuræ de aprobarea regelui, dar trezesc temerile sale faflæ de o La sfârøitul anului 1903 apar însæ disensiuni în interiorul partidului
eventualæ reacflie popularæ. Monarhul subliniazæ încrederea lui în partidul liberal, unde politicienii din jurul „Ocultei”, organizate de Eugeniu Carada,
liberal: „Conservatorii nu ar fi fost în stare sæ reglementeze finanflele cu atâta
contestau autoritatea lui D.A. Sturdza øi îl susflineau pe Ionel Brætianu, fiul
energie øi prevedere; am avut puflinæ încredere în munca øi capacitatea lor
lui I.C. Brætianu. În ceea ce îl priveøte pe rege, acesta l-ar fi preferat ca succesor
øi sunt bucuros cæ am scæpat de ei. Liberalii, care îøi au rædæcinile în popor,
al lui D.A. Sturdza pe fruntaøul liberal V. Lascær, care se remarcase ca
sunt singurii care pot da o guvernare puternicæ. Sturdza are o extraordinaræ
putere de muncæ”88. ministru de interne99. Dar acesta a încetat din viaflæ în 1907 øi regele va
O recoltæ favorabilæ sporeøte eficacitatea mæsurilor liberale, contribuind accepta, în cele din urmæ, succesiunea lui Ionel Brætianu.
la atenuarea crizei financiare89. La aceste disensiuni se adaugæ øi scandalul falsificærii tragerilor la sorfli
Cu toatæ evoluflia favorabilæ a guvernærii liberale, regele se aratæ plictisit a amortizærii rentelor statului, care face vâlvæ pe tot parcursul anilor 1903
de agitafliile politice øi nu ezitæ sæ-øi exprime gândurile: „Sistemul øi 1904. Însemnærile lui Titu Maiorescu vorbesc øi de implicarea secretarului
parlamentar s-a perimat øi ar trebui înlæturat, dacæ s-ar putea gæsi altceva particular al regelui, Basset, în aceastæ fraudæ a liberalilor. Ameninflat cu
pentru control”90. dezvæluirea acestui fapt, Carol I promite liderului conservator Gh. Gr.
Mæsurile drastice ale liberalilor nu vor întârzia sæ provoace nemulflumiri Cantacuzino venirea la putere în anul 1904, færæ condiflii, ceea ce se va øi
populare în Capitalæ la 14/26 februarie 1902. Doar øarjele cavaleriei reuøesc întâmpla100.
sæ disperseze mulflimea øi urmeazæ numeroase arestæri, peste 15091. Pentru Începutul anului 1904 este marcat de izbucnirea ræzboiului ruso-japonez,
monarh „chestia nu este gravæ”. Regele are motive de încredere în liberali, a cærui evoluflie este urmæritæ atent de regele Carol I: „Ræzboiul va costa
care reuøiseræ încæ din 1899 sæ-i atragæ de partea lor pe liderii socialiøti miliarde øi va slæbi considerabil Rusia pentru ani de zile de acum înainte,
(“trædarea generoøilor”)92 øi, de aceea, „eu prefer sæ guvernez cu liberalii – ceea ce pentru politica mondialæ nu este deloc regretabil”101. În plus, „De la
subliniazæ Carol I – cæci aceøtia dispun de cele mai multe ori de mase, pe complicafliile extrem asiatice, peninsula Balcanicæ s-a liniøtit – scrie regele
care le pot conduce øi subordona”93. – agenflii panslaviøti nu îndræznesc sæ mai instige..., iar bandele nu au bani
Prelungirea tratatului secret de alianflæ cu Puterile Centrale decurge færæ sæ lupte mai departe”102.
probleme øi regele are rægaz pentru a særbætori 25 de ani de la proclamarea România, în schimb, este lovitæ din nou de o secetæ cumplitæ. În Bucureøti
independenflei, prilej cu care întreprinde o cælætorie în Bulgaria, la Plevna, se organizeazæ mari procesiuni religioase de invocare a ploii cu moaøtele
unde Ferdinand de Coburg îi organizeazæ o primire strælucitoare94 – semn Sfântului Dimitrie Basarabov, la care participæ øi regele øi prinflul
al unor mai bune relaflii cu aceastæ flaræ.
moøtenitor103. O soluflie mai practicæ, dar cu sacrificii din partea guvernului,
La începutul anului 1903 liberalii reuøesc conversia împrumuturilor
este cumpærarea øi distribuirea de porumb din America de Sud în valoare
înainte de termen, un succes unic în istoria economiei româneøti „...finanflele
de vreo 20 milioane franci104.
noastre sunt reglementate pe o bazæ trainicæ – scrie regele – aøa cæ nu mai
avem griji pentru viitor”95. În iarnæ „Oculta” trece la ofensivæ împotriva lui D.A. Sturdza, crizæ de
Însæ la 11 iunie 1903, la Belgrad, un grup de ofifleri conduøi de øeful altfel anticipatæ de monarh, øi liderul liberal demisioneazæ la 20 decembrie
serviciilor secrete, Dragutin Dimitrievici-Apis, îl asasineazæ pe regele (st. vechi) 1904. Douæ zile mai târziu, guvernul condus de Gh. Gr.
Alexandru Obrenovici øi pe soflia acestuia, Draga Machiu, împreunæ cu încæ Cantacuzino depune juræmîntul.
15 persoane. O crimæ oribilæ care consterneazæ toatæ Europa, producând o Alegerile dau câøtig de cauzæ guvernului, dar øi opoziflia liberalæ este bine
reacflie diplomaticæ unanimæ96. La Bucureøti øtirea a stârnit aceeaøi reprezentatæ.
consternare, dar în presæ - anume în ziarul „Acfliunea” condus de Victor
Ionescu, fratele lui Take Ionescu -, regele Carol I este avertizat cæ va avea SORIN CRISTESCU
soarta monarhului de la Belgrad. „Øi asta ar putea sæ-l facæ pe un criminal
42 l SORIN CRISTESCU CORESPONDENfiA PERSONALÆ A REGELUI CAROL I l 43

40
NOTE – 1/13 noiembrie 1887 – Castel Peleø, Cætre Maria de Flandra.
41 – N. Gh. Cazan, Ø. Rædulescu Zoner, op. cit., p. 170.
1 - Titu Maiorescu, Istoria politicæ a României sub domnia lui Carol I, Editura 42 – C. Bacalbaøa, op. cit., vol. III, p. 154.
43 – 11/23 aprilie 1888, Bucureøti, Cætre Friedrich von Hohenzollern.
Humanitas, Bucureøti, 1994, p. 53.
2 – Memoriile regelui Carol I al României, Editura Machiavelli, Bucureøti, 1994, 44 – pe larg în Ioan Scurtu, Contribuflii privind viafla politicæ din România, Bucureøti,

vol. IV, p. 47. Editura Øtiinflificæ øi Enciclopedicæ, Bucureøti, 1988, p. 94.


3 – 11/23 aprilie 1878, Bucureøti, Cætre Maria de Flandra. 45 – pe larg în Istoria României, Editura Academiei R.P.R. Bucureøti, 1964, vol. V
4 – ibidem. (machetæ), p. 151-152.
5 – 6/18 iulie 1878, Bucureøti, Cætre Maria de Flandra. 46 – 2/14 iunie 1888, Cotroceni, Cætre Maria de Flandra.
6 – B.A.R. Titu Maiorescu, Însemnæri mss III, 8, p. 1029. 47 – pe larg în Istoria Românilor, Editura Academiei, Bucureøti, 2002, vol. VII, tom
7 – Memoriile..., vol. IV, p. 153 øi p. 158. II, p. 92-93.
8 – ibidem, p. 246. 48 – Al. Candiano-Popescu, Amintiri din viafla-mi, ediflie îngrijitæ de C. Corbu,
9 – Monitorul Oficial nr. 223, p. 6378. Editura Eminescu, Bucureøti, 1998, vol. II, p. 126-127.
10 – 13/25 septembrie 1879, Cotroceni – cætre principesa Elisabeta. 49 – 11/23 aprilie 1889, Bucureøti, Cætre Friedrich von Hohenzollern.
11 – Ioan Scurtu, Istoria românilor în timpul celor patru regi, Editura Enciclopedicæ, 50 – ibidem.
51 – discuflie a regelui cu Titu Maiorescu la 7/20 decembrie 1901 øi la 10-23 august
Bucureøti, 2001, vol. I, Carol I, p. 116; în continuare I. Scurtu, Carol I.
12 – Memoriile..., vol. IV, p. 367. 1911.Vezi øi 3 martie/12 aprilie 1890, Bucureøti, Cætre Friedrich von Hohenzollern.
13 – 15/27 decembrie 1880, Bucureøti, Cætre Maria de Flandra. 52 – 5/17 ianuarie 1890, Bucureøti, Cætre Friedrich von Hohenzollern.
14 – 26 februarie/10 martie 1881, Bucureøti, Cætre Maria de Flandra. 53 – I. Mamina, I. Bulei, Guverne øi guvernanfli, Editura Silex, Bucureøti, 1994, p.
15 – 22 martie/10 aprilie 1881, Bucureøti, Cætre Maria de Flandra. 72-73.
16 – Memoriile..., vol. IV, p. 391. 54 – 3 martie/12 aprilie 1890, Bucureøti, Cætre Friedrich von Hohenzollern.
17 – pe larg în N.Gh. Cazan, Ø. Rædulescu Zoner, România øi Tripla Alianflæ, Editura 55 – ibidem.
56 – Robert Scheffer, Orient regal – cinci ani la curtea României, Editura Saeculum
Øtiinflificæ øi Enciclopedicæ, Bucureøti, 1979, p. 75-76.
18 – 14/26 noiembrie 1881, Bucureøti, Cætre Karl Anton von Hohenzollern. øi Vestala, Bucureøti, 1996, p. 96-103. Ediflia princeps în 1918.
19 – 25 decembrie 1881/6 ianuarie 1882, Bucureøti, Cætre Karl Anton. 57 – ibidem, p.132.
20 – Titu Maiorescu, Istoria politicæ..., p. 133-134. 58 – 3/15 martie 1891, Bucureøti, Cætre Maria de Flandra.
21 – 20 mai/1 iunie 1882, Cotroceni, Cætre Karl Anton von Hohenzollern. 59 – pe larg în Al. Candiano-Popescu, op. cit., p. 155-156, R. Scheffer, op. cit., p.
22 – 19/31 august 1882, Sinaia, Cætre Maria de Flandra. 111-126. În plus, I. Scurtu, I. Bulei, Democraflia la români, Editura Humanitas,
23 – 16/28 decembrie 1882, Bucureøti, Cætre Karl Anton von Hohenzollern. Aceleaøi Bucureøti, 1990, p. 15 øi Elena Væcærescu, Din amintirile Elencuflei Væcærescu, Editura
aprecieri în Const. Bacalbaøa, Bucureøtii de altæ datæ, Editura Eminescu, Bucureøti, Paideia, Bucureøti, 2000, p. 97.
60 – pe larg în Ion Bulei, Conservatori øi conservatorism în România, Editura
1993, vol. II, p. 143.
24 – 19/31 august 1882, Sinaia, Cætre Maria de Flandra. Encicplopedicæ, Bucureøti, 2000, p. 163-164, N. Gh. Cazan, Ø. Rædulescu Zoner, op. cit.,
25 – 29 octombrie/10 noiembrie 1883 – Castel Peleø, Cætre Maria de Flandra. p. 200.
26 – pe larg în C. Bacalbaøa, op. cit., vol. II, p. 172, øi în N.Gh. Cazan, Ø. Rædulescu 61 – 19/31 decembrie 1891, Bucureøti, Cætre Friedrich von Hohenzollern.
62 – V 16, Cætre regina Elisabeta, datatæ „sfârøitul anului 1891”.
Zoner, op. cit., p. 110.
27 – pe larg în Însemnærile zilnice ale lui Titu Maiorescu, editate de C. Rædulescu 63 – B.A.R., Titu Maiorescu, mss 3556, p. 61.
64 – Robert Scheffer, Misère royale, A. Semerre, Paris, 1893.
Pogoneanu, Bucureøti, 1943, vol. II, p. 207.
28 – pe larg în în N.Gh. Cazan, Ø. Rædulescu Zoner, op. cit., p. 121-122. 65 – 10/22 noiembrie 1894, Bucureøti, Cætre Friedrich von Hohenzollern.
29 – 24 ianuarie/5 februarie 1884, Bucureøti, Cætre Karl Anton von Hohenzollern. 66 – pe larg în Ion Bulei, op. cit., p. 182-183.
30 – 11/23 iunie 1884, Cotroceni, Cætre Karl Anton von Hohenzollern. 67 – Titu Maiorescu, Istoria politicæ..., p. 201-205.
31 – ibidem, vezi øi Titu Maiorescu, Însemnæri zilnice, vol. II, p. 248. 68 – 12/24 decembrie 1892, Bucureøti, Cætre regina Elisabeta.
32 – Charles øi Barbara Jelavich, Formarea statelor naflionale balcanice – 1804-1920, 69 – Titu Maiorescu, Istoria politicæ..., p. 206-207.
70 – 14/26 aprilie 1894, Bucureøti, Cætre Friedrich von Hohenzollern.
Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2001, p. 228.
33 – pe larg în Nicolae Iorga, Istoria statelor balcanice în epoca modernæ, Vælenii 71 – C. Bacalbaøa, Bucureøtii de altæ datæ, ediflia 1928, vol. II, p. 177.
72 – vezi pe larg în Traian Lungu, Viafla politicæ din România la sfârøitul sec. XIX,
de Munte, 1913, p. 324-325.
34 – 2/14 decembrie 1885, Bucureøti, Cætre Maria de Flandra. 1888-1889, Bucureøti, Editura Øtiinflificæ, 1967, p. 201.
35 – Istoria militaræ a poporului român, Editura Militaræ, Bucureøti, 1985, vol. V, 73 – C. Bacalbaøa, op. cit., vol. II, p. 214.
74 – I. Bulei, I. Mamina, op. cit., p. 95-96.
p. 218.
36 – 21 octombrie/2 noiembrie 1886 – Castel Peleø, Cætre Friedrich von 75 – 3/15 ianuarie 1897, Bucureøti, Cætre Maria de Flandra.

Hohenzollern. 76 – 25 mai/6 iunie 1897, Bucureøti, Cætre Maria de Flandra.


37 – 25 decembrie 1886/6 ianuarie 1887, Bucureøti, Cætre Maria de Flandra. 77 – B.A.R. Titu Maiorescu, mss 3658, p. 28.
38 – idem. 78 – ibidem, p. 35.
39 – 7/19 februarie 1887, Bucureøti, Cætre Friedrich von Hohenzollern. 79 – 4/16 ianuarie 1898, Bucureøti, Cætre Friedrich von Hohenzollern.
44 l SORIN CRISTESCU

80 – 30 noiembrie/12 decembrie 1895, Bucureøti, Cætre Maria de Flandra.


81
Guvernul I.C. Brætianu
– C. Bacalbaøa, op. cit., vol. II, p. 249.
82 – I. Mamina, I. Bulei, op. cit., p. 103. Februarie 1878 – martie 1888
83 – 9/21 iunie 1890, Bucureøti, Cætre Friedrich von Hohenzollern.
84 – Ion Bulei, Lumea româneascæ la 1900, Editura Eminescu, Bucureøti, 1984, p.
1. Bucureøti, 4/16 februarie 1878, cætre Maria de Flandra
160-175.
85 – 6/17 martie 1900, Bucureøti, Cætre Maria de Flandra. VB 428
86 – Ion Bulei, Conservatori..., p. 259.
87 – Mircea Iosa, Traian Lungu, Viafla politicæ în România 1900-1910, Editura
Astæzi pot doar câteva rânduri sæ°fli scriu cæci gândurile mele
Øtiinflificæ, Bucureøti, 1977, p. 84.
88 – 29 martie/11 aprilie 1901, Bucureøti, Cætre Maria de Flandra. sunt preocupate de vremurile grave øi grele. Cu mare îngrijorare
89 – Ion Bulei, Lumea româneascæ, p. 308.
privim spre viitor, care este mult mai nebulos decât înainte de
90 – 12/25 iunie 1901, Castel Peleø, Cætre Maria de Flandra.
91 – C. Bacalbaøa, op. cit., vol. II (ediflie princeps), p. 26-28. izbucnirea acestui ræzboi sângeros, dar categoric nu cred în
92 – pe larg în Ion Bulei, Lumea româneascæ, p. 184-199. Vezi øi scrisoarea regelui continuarea lui, doar cæ va dura mult pânæ când valurile acestei
din 1/14 decembrie 1901, Bucureøti, Cætre Maria de Flandra.
93 – 1/14 iunie 1902, Bucureøti, Cætre Maria de Flandra.
furtuni se vor liniøti. România va mai avea câteva lupte de dat
94 – 10/23 noiembrie 1902, Castel Peleø, Cætre Friedrich von Hohenzollern. øi trebuie sæ mulflumim lui Dumnezeu dacæ ieøim cu fafla curatæ.
95 – 6/19 februarie, Bucureøti, Cætre Maria de Flandra. Militar øi politic ne°am cucerit poziflia noastræ øi nimeni nu ne mai
96 – D.A. Loncarevic, Jugoslaviens Entstehung Amalthea Verlag, Wien, 1929, p.
poate ræpi prestigiul câøtigat. Orice injustiflie fæcutæ acum
37-38.
97 – B.A.R. Titu Maiorescu, mss III, 8, p. 1010 (însemnare din 31 mai/13 iunie 1903). României va cædea asupra celui care o va face.
98 – 14/27 decembrie 1903, Bucureøti, Cætre Friedrich von Hohenzollern. Alaltæieri au trecut pe aici marii duci în drum spre Sankt
99 – Marius Th. Carada, Efimeridele. Însemnæri øi amintiri (1908-1928), Bucureøti,
Petersburg. Au luat masa la noi øi ne°au mulflumit din inimæ
1930, vol. I, p. 160.
100 – B.A.R. Titu Maiorescu, mss III, 8, p. 1082 (însemnare din 30 octombrie/12 pentru primirea prieteneascæ. Din nefericire timpul a fost prea
noiembrie 1905). scurt, altminteri aø fi avut o discuflie serioasæ cu moøtenitorul
101 – 2/15 martie 1904, Bucureøti, Cætre Maria de Flandra.
102 – 10/23 aprilie 1904, Bucureøti, Cætre Friedrich von Hohenzollern.
tronului [viitorul Alexandru al III°lea] despre problemele care ne
103 – B.A.R. Titu Maiorescu, mss III, 8, p. 1043 (însemnare din 5/18 iunie 1904). preocupæ azi1.
104 – 2/14 decembrie 1904, Bucureøti, Cætre Maria de Flandra.
Competiflia dintre flota englezæ øi trupele ruseøti în fafla
Constantinopolului începe sæ devinæ comicæ; ruøii sunt øi ræmân
politicieni mai abili decât englezii. Ar trebui sæ se gæseascæ o altæ
mare putere care sæ înfrâneze trufia ruseascæ cæci cabinetul englez
a luat°o pe un drum greøit (fausse route) øi prin aceasta pierde
mult din autoritatea sa.
Pe tot parcursul ræzboiului m°am înfleles foarte bine cu
colonelul Wolsley care m°a vizitat adesea la cartierul meu general
øi øi°a deschis inima faflæ de mine cæci poziflia sa a fost foarte
ciudatæ (schief). I°am spus cæ Anglia, mai mult sau mai puflin are
pe conøtiinflæ acest ræzboi øi urmærile lui, fiindcæ Turcia a sperat
în sprijinul britanic. Noi am fi participat oricum la ræzboi fiindcæ
voiam cu orice prefl independenfla. Anglia a fost mereu aceea care
ne°a fæcut sæ simflim cel mai mult suveranitatea turceascæ, eram
convins cæ va fi ultima mare putere care va recunoaøte

1. Memoriile... vol. IV, p. 54.


46 l ANUL 1878 ANUL 1878 l 47

independenfla noastræ. El mi°a spus deschis: nous avons suivi une de la Smârdan (unde au fost capturafli 160 de prizonieri øi trei
mauvais politique en face de la Roumanie, mais j’espere qu’on la tunuri) a închis cercul în jurul acestei puternice fortærefle dunærene
changera completement. Hai sæ vedem. pe care am fi cucerit°o în câteva sæptæmâni dacæ nu se încheia
Societé de la croix rouge (Bruxelles) mi°a oferit preøedinflia armistifliul.
de onoare; eu nu am ræspuns încæ deoarece aflu cæ perechea regalæ Deocamdatæ am dat ordin armatei sæ se concentreze în
belgianæ se aflæ în fruntea ei. Sau probabil pot fi numifli mai mulfli Valahia micæ (Oltenia) unde o voi inspecta la sfârøitul sæptæmânii
preøedinfli de onoare? Elisabeta a primit aceeaøi ofertæ în vreme viitoare.
ce eu mæ aflam în Bulgaria. Te rog sæ°mi dai un sfat în aceastæ Mæ bucur nespus cæ eøti mulflumit de regimentul tæu
privinflæ øi sæ°mi scrii cum vine asta. (regimentul 2 de dragoni ai gærzii imperiale) cæci i°am pæstrat
... Pentru la primævaræ sunt de temut epidemii aici, de pe mereu amintirea; din pæcate prea puflini din foøtii mei camarazi
acum bântuie tifosul exantematic. mai sunt acolo.
Sper cæ în cursul acestui an voi putea veni la Berlin; asta
2. Bucureøti 3/15 martie 1878, cætre Fritz von Hohenzollern depinde în primul rând de rezultatul conferinflei sau congresului
VD 930 care se va fline acolo. Pânæ acum independenfla noastræ nu a fost
recunoscutæ øi mæ tem cæ tratativele se vor prelungi destul de mult.
... Pacea (tratatul de pace de la San Stefano) a fost semnatæ Alæturat îfli trimit cele mai noi fotografii ale noastre øi le
øi Rusia pune la grea încercare ræbdarea Europei. Ruøii nu vor
aøtept pe ale tale... Aici este deja primævaræ lucru care nu este
sæ ne lase øi pe noi sæ participæm la aplicarea tratatului de pace.
deloc dorit din cauza bolilor epidemice. Toate drumurile de etapæ
Dupæ ce am fost împreunæ în pericole au uitat cu totul cæ færæ noi
sunt acoperite de cadavre.
n°ar fi stat astæzi în fafla Constantinopolului. Dacæ eu aø fi ezitat
Ræmâi cu bine...
în august (1877) sæ ræspund la strigætul lor de ajutor (subl. C.I.)
Carl
øi sæ mærøæluiesc peste Dunære, ei ar fi fost complet nimicifli la
Plevna øi cine øtie ce întorsæturæ ar fi luat atunci ræzboiul. La acest
imens serviciu ei ræspund cu cea mai neagræ ingratitudine aøa cæ 3. Bucureøti 11/23 aprilie 1878, cætre Maria de Flandra
toatæ flara este revoltatæ øi eu abia mai pot sæ stæpânesc indignarea. VB 429
Este uøor de dovedit cæ în toatæ campania ruøii au avut mai mult
noroc decât pricepere, iar conducerea superioaræ a fost deficitaræ ... în aceste momente extrem de grele nu este timp nici de
în toate privinflele. Astæzi cunosc foarte bine armata ruseascæ øi odihnæ nici de corespondenflæ regulatæ... De sæptæmâni de zile træim
am ajuns la convingerea cæ orice trupæ care nu este prea prost într°o emoflie crescândæ øi mai mult ca niciodatæ sunt silit sæ°mi
condusæ øi are aceeaøi tærie numericæ îi va bate întotdeauna pe pæstrez sângele rece ca sæ alung îngrijorarea justificatæ a flærii mele.
ruøi. La ei domneøte aøa o dezordine, o lipsæ de prevedere, risipæ Momentan poziflia noastræ este extrem de criticæ øi nu avem voie
de bani øi un sistem de favoritisme cum n°aø fi crezut cu putinflæ. sæ ne pierdem curajul ca sæ navigæm norocoøi pe lîngæ toate
Curajul individual al soldaflilor este mai presus de orice elogiu øi stâncile.
despre vitejia ofiflerilor de front nu se poate vorbi decât de bine, Anul trecut la începutul ræzboiului Elisabeta mi°a dæruit un
dar generalii sunt atât de invidioøi între ei încât pot sæ ignore øi ceas pe care sunt gravate urmætoarele versuri scrise de ea:
sæ sacrifice totul din acest motiv. Oricât s°ar clætina bordul
Armata mea a fæcut o bunæ øcoalæ a ræzboiului øi eu sunt øi oricât s°ar ridica valurile
mulflumit de realizærile ei. A mai avut ocazia sæ se distingæ în Fii mereu la cârmæ eroul meu
luptele din jurul Vidinului øi prin luarea cu asalt a celor trei redute Neînfricat pânæ la capæt
48 l ANUL 1878 ANUL 1878 l 49

[Traducere în Memoriile. Vol. IV, p. 257 menflionate în uitat cu totul cæ Dunærea este un fluviu german pe care trebuie
scrisoarea lui Carol I cætre tatæl sæu la 17/29 iulie 1879]. sæ°l apere un principe german.
Ideea acestei mici poezii i°a dat°o deviza lui Wilhelm de Alæturat îfli trimit o scrisoare a aøa°numitei societé naflionale
Orania: „Saevis tranquillus in undis“ pe care astæzi o am mereu Belge de la croix rouge, [nu se aflæ în arhivæ] care ar fi vrut sæ
în faflæ cæci valurile care se înalflæ în fafla mea sunt atât de puternice mæ pescuiascæ pe mine ca preøedinte. I°am refuzat deja o datæ dupæ
cæ ar putea uøor sæ ræstoarne mica navæ a statului meu. Pot sæ°mi cum m°ai sfætuit. Aø vrea acum sæ øtiu dacæ øi alfli suverani au
imaginez cu ce atenflie plinæ de îngrijorare urmæreøti tu primit oferte asemænætoare sau dacæ ei vor doar sæ ne pæcæleascæ
evenimentele din Orient. Dar de departe lucrurile par întotdeauna pe noi.
mult mai grave decât atunci când træieøti în mijlocul acestui în curând se va încheia convenflia comercialæ între Belgia øi
tumult. Ruøii ne sunt astæzi oaspefli incomozi în cel mai înalt grad, România. Aø vrea sæ folosesc aceastæ ocazie pentru a remite regelui
dar ziarele exagereazæ când vorbesc despre o ocupaflie a flærii. (Leopold al II°lea) øi lui Filip (de Flandra, soflul Mariei) decorafliile
România a ajuns sæ recunoascæ acum cæ færæ mine ar fi fost tratatæ (ordinele) mele. Am procedat la fel faflæ de Italia øi Grecia. Te rog,
ca o provincie ruseascæ. Sper mereu cæ nu se va ajunge la ræzboi, sondeazæ terenul øi scrie°mi.
deoarece Rusia este prea slæbitæ, iar Anglia nu vrea sæ intre în Elisabeta se ocupæ acum mult cu pictura; are cu sine o tânæræ
posesia moøtenirii Orientului. Pentru noi aceastæ incertitudine este artistæ din München care o inifliazæ în pictura în ulei. De ziua mea
extrem de penibilæ deoarece suntem imobilizafli øi nu øtim ce ne mi°a dæruit primul tablouaø pictat în întregime de ea pe care l°a
va aduce primævara cæci Bucureøtiul nu este foarte sigur în acest fæcut cu mult talent; pofli sæ°fli închipui cât mæ bucur Deocamdatæ
moment. Probabil cæ ne vom duce în curând în Oltenia (Valahia se ocupæ de pictatul florilor.
Micæ) unde îmi voi inspecta trupele. De mai multe sæptæmâni De trei zile avem o vreme îngrozitoare cu ploi øi furtunæ,
aveam acest plan, dar din cauza aituafliei grave nu aveam voie termometrul a cæzut pânæ la + 2 R; la munte a nins straønic. Astæzi
s°a împlinit un an de când ruøii au intrat în România. Pe atunci
sæ pæræsesc Capitala nici mæcar pentru o zi.
credeau cæ în trei luni vor særbætori victoria la Constantinopol.
De ziua mea [8/20 aprilie] mi°au fost aduse multe ovaflii,
La mica mea armatæ se uitau cu disprefl, la asigurærile mele cæ
Camerele au venit in corpore la mine, sute de telegrame au sosit
armata turcæ este eficientæ øi a ocupat poziflii puternice, clætinau
din toatæ flara. Seara a avut loc o retragere cu torfle. Generalii ruøi
din cap. Astæzi gândesc cu totul altfel.
care sunt aici mi s°au prezentat în flinute de galæ. Niciodatæ încæ
Îfli trimit cele mai noi fotografii ale noastre care aici s°au
nu se înodase o legæturæ atât de strânsæ între mine øi flaræ øi fiecare
vândut cu miile... Ministrul de ræzboi belgian mi°a trimis din nou
simte cæ eu sunt o adeværatæ protecflie pentru existenfla ei.
hærfli. Am pus sæ i se mulflumeascæ. (Nota 1)
Toatæ presa europeanæ ne°a exprimat cea mai mare simpa-
tie øi Nord [deutsche Allgemeine Zeitung] nu mai øtie ce ton sæ 4. Bucureøti, 29 aprilie/11 mai 1878 cætre Maria de
adopte pentru a se apæra de toate atacurile øi adeværurile brutale1. Flandra
Rusia regretæ astæzi amarnic tot ræzboiul cu urmærile sale VB 430
din care va ieøi doar slæbitæ øi cu o înfrângere moralæ. flarul
Alexandru al II°lea mi°a scris acum câteva zile2 øi m°a asigurat Doar douæ cuvinte în grabæ pot sæ°fli scriu, cæci chiar astæzi
de prietenia lui sinceræ. Øi de la împæratul Austriei am primit o plec în Valahia Micæ pentru inspectarea armatei mele. Voi lipsi
scrisoare foarte mægulitoare, doar Berlinul ræmâne rece: acolo au vreo 14 zile din Bucureøti iar Elisabeta va locui între timp la
Cotroceni.
1. Vezi Memoriile... vol. IV, p. 94. Alæturat îfli trimis un Pro Memoria, privind convenflia
2. Vezi Memorii... vol IV, p. 97. comercialæ cu Belgia [nu se aflæ în arhivæ] cu rugæmintea sæ pledezi
50 l ANUL 1878 ANUL 1878 l 51

prin Filip la Rege, ca aceasta sæ se încheie între mine øi el, cum De la sfârøitul lui aprilie am ocupat excelente poziflii strate-
a fost cazul cu convenfliile cu Italia øi Grecia. În altæ formæ nu va gice øi am stat în poziflie de luptæ faflæ de ruøi, care, drept urmare,
fi votatæ în nici un caz de cætre Camere. Eu nu înfleleg de ce la øi°au întærit considerabil trupele lor de aici. Trebuie mereu sæ trec
voi se fac greutæfli asupra acestui punct øi sper cæ acestea vor putea prin tabæra ruøilor pentru a ajunge la trupele mele. A fost o situaflie
fi înlæturate. foarte ciudatæ øi extrem de incomodæ ruøilor, care altminteri m°au
Acfliunea energicæ a Angliei va sili cu siguranflæ Rusia sæ primit de fiecare datæ cu onorurile militare. Aceøtia se retrag acum
cedeze øi prin aceasta speræm cæ ræzboiul va fi evitat. Aceastæ de aici øi vor pæstra doar drumurile de etape. Trebuie sæ recunosc
incertitudine este foarte chinuitoare. Aøteptæm evenimentele cæ mi°au arætat întotdeauna cel mai mare respect øi mi°au
urmætoare cu cea mai mare liniøte øi nu suntem nicidecum îngri- recunoscut toatæ autoritatea în problemele militare.
jorafli deoarece dreptatea este de partea noastræ. Situaflia Rusiei Despre teritoriile de dincolo de Dunære pe care ni le°a atribuit
cu siguranflæ nu este deloc de invidiat cæci ea nu poate sæ câøtige Congresul se spune cæ sunt frumoase øi fertile; avem un câøtig în
nici prin ræzboi øi nici prin pace. lungimea litoralului øi în câteva porturi. Despre Constanfla care
Carl este legatæ de Dunære prin calea feratæ se spune cæ este o frumoasæ
stafliune balnearæ. În orice caz sub administraflia noastræ aceste
5. Cotroceni 3/15 iulie 1878 cætre Fritz von Hohenzollern noi provincii vor cæpæta o cu totul altæ evoluflie decât sub turci.
VD 930 Aici în flaræ mai sunt unii care se împotrivesc la acceptarea
Dobrogei de teamæ cæ ar putea sæ coste prea mult. Nu împærtæøesc
Au trecut luni de zile de când nu fli°am mai scris, dar vei câtuøi de puflin aceastæ pærere øi cred cæ cu timpul vom avea
înflelege acest lucru într°un timp atât de agitat. Scumpa ta venituri de acolo. Retrocedarea Basarabiei øi mai ales acordarea
scrisoare, pe care ai încredinflat°o lui Calenderoglu [Kalinderu], de drepturi politice evreilor au provocat aici o mare agitaflie iar
m°a bucurat nespus øi am fost fericit sæ mai aflu câte ceva de la pe mine m°a silit ca de 14 zile sæ o las pe Elisabeta la Sinaia øi
tine. Miniøtrii mei mi°au spus cæ te°au væzut în repetate rânduri sæ vin în grabæ la Bucureøti. Spiritele s°au mai potolit într°o
øi au constatat aspectul tæu înfloritor. Cât îi invidiez pe tofli cei oarecare mæsuræ øi sper ca la sfârøitul acestei sæptæmâni sæ mæ
care pot cælætori în stræinætate øi pot sæ adune de acolo forfle pot întoarce în aerul proaspæt al munflilor cæci aici cældura este
proaspete, concepflii noi øi idei practice. Anul acesta sunt din nou insuportabilæ.
flintuit aici øi chiar la plæcerea de a revedea Sinaia trebuie sæ Cele douæ atentate sævârøite asupra iubitului nostru
renunfl uneori deoarece hotærârile Congresului (de la Berlin) îmi împærat aruncæ o luminæ tristæ asupra realitæflilor sociale din
dau mult de lucru. Germania øi este nevoie de multæ precauflie pentru a stævili ræul.
Aøtept cu neræbdare textul Tratatului de la Berlin pentru Doar o guvernare de fier nu poate ajuta cu nimic.
ca în funcflie de acesta sæ°mi elaborez deciziile. Va trebui sæ ne Trebuie cæ l°a îndurerat profund pe særmanul împærat sæ
împæcæm cu inevitabilul øi sæ cæutæm sæ tragem cât mai multe træiascæ aøa o cumplitæ ingratitudine. Mæ tem foarte mult cæ nu
foloase din situaflia creatæ pentru noi. Am ieøit din campania se va mai putea urca pe cal ceea ce trebuie sæ vinæ extrem de greu.
diplomaticæ la fel de onorabil ca øi din cea militaræ øi toatæ opinia Lipsa de miøcare este un pericol pentru dânsul. Prinflul moøtenitor
publicæ este de partea noastræ. are o poziflie deosebit de grea cu atât mai mult cu cât el nu poate
Tot oprobiul cade asupra Rusiei care, prin câøtigarea unei acfliona conform convingerilor sale øi nu are voie sæ schimbe nici
mici porfliuni de teritoriu la care flineau românii, a pierdut toate persoanele nici sistemul.
simpatiile. ...Când te vom mai putea primi pe la noi dragæ Fritz? Sper
Acum demobilizæm armata dupæ ce a stat sub arme 18 luni; cæ nu ai nici o amintire prea neplæcutæ din øederea ta în România...
în acest timp au fost mobilizafli peste o sutæ de mii de militari. Cu drag Carl
52 l ANUL 1878 ANUL 1878 l 53

P.S. Îfli trimit fotografii de ale mele, amintiri de la Plevna târziu de aici la Bucureøti caii au luat°o la goanæ øi el a fost azvârlit
øi Poradim; stau cælare în fafla cortului pe care mi l°a dæruit flarul din træsuræ, s°a lovit de o piatræ øi a cæzut leøinat la pæmânt,
Alexandru. rænindu°se grav la cap. 24 de ore s°a aflat în cel mai mare pericol,
iar restabilirea sa va dura câteva sæptæmâni. În aceste momente
6. Cotroceni 6/18 iulie 1878 cætre Maria de Flandra grave îmi este foarte greu sæ mæ lipsesc de Brætianu care prin
V B 431 influenfla sa poate face acceptabile nafliunii asprele condiflii ale
Congresului. El lucrase deja în acest sens øi a obflinut un rezultat
De trei sæptæmâni m°am despærflit de Elisabeta ca în aceastæ destul de favorabil; fireøte cæ opoziflia lucreazæ împotriva lui.
perioadæ criticæ pentru flara mea sæ mæ implic imediat în chesti- ... Belgia, dupæ exemplul marilor puteri, va numi aici un
unile de stat. Dar cum ieri am închis Camerele, sper ca în douæ°trei ministru plenipotenfliar. Pânæ atunci va fi reglementatæ øi proble-
zile sæ mæ întorc din nou la Sinaia pentru a mæ odihni acolo câteva ma convenfliei comerciale. Deocamdatæ nu aplicæm principiile de
sæptæmâni. tarif autonom.
Congresul [de la Berlin] a procedat foarte sumar cu noi øi Îfli trimit câteva fotografii ale mele fæcute în Bulgaria; cortul
hotærârile sale au provocat aici o considerabilæ agitaflie. Recu- mi l°a dæruit flarul Alexandru al II°lea, este exact ca acela pe care
noaøterea condiflionatæ a independenflei noastre, pe care flara a el l°a avut în timpul campaniei.
ræscumpærat°o cu sângele ei, este chiar revoltætoare. Va trebui sæ
manevræm cu cea mai mare înflelepciune pentru ca flara în indig- 7. Sinaia 30 iulie/11 august 1878 cætre Maria de Flandra
narea ei sæ nu declare cæ preferæ sæ renunfle la independenflæ. VB 432
Statele mici trebuie sæ fie astæzi mai prudente ca oricând cæci
marile puteri au arætat cæ nu øovæie sæ le sancflioneze, sæ le Aducætorul acestor rânduri este colonelul C. Blaremberg
amputeze øi la un moment dat chiar sæ le înghitæ. (aide de camp honoraire) cæruia i°am încredinflat prezentarea
Recunoaøterea mæririi noastre dincolo de Dunære trebuie sæ felicitærilor mele perechii regale belgiene cu ocazia nunflii de argint.
o acceptæm ° deøi aici un partid [conservator] se stræduie împotrivæ Aghiotantul meu se aflæ într°un concediu de cælætorie în Belgia
– ca sæ avem ieøire la Mare, sigura cale pentru a impulsiona ceea ce m°a determinat sæ°i încredinflez aceastæ misiune de onoare
comerflul nostru. Aceste noi judefle au un mare viitor, numai cæ øi sæ°i înmâneze regelui o scrisoare de felicitare din partea mea.
trebuie sæ le scoatem din starea jalnicæ în care le°au læsat turcii fii°l recomand în mod special pe Blaremberg, care îmi este foarte
øi trebuiesc construite imediat øosele øi øcoli. Dobrogea are o devotat, a participat la ultimul ræzboi lângæ mine øi aparfline uneia
reputaflie mai proastæ decât meritæ, flara este fertilæ øi pæmânturile din cele mai bune familii: mama sa este sora domnitorului
micului Balcan, pe care le cunosc, sunt foarte frumoase. Mæcinul, Alexandru Ghica care s°a cæsætorit cu generalul rus Blaremberg
unde eu am fost anul trecut dupæ ce îl ocupaseræ ruøii, este un [Vladimir] ce s°a stabilit definitiv în România dupæ ræzboiul din
oraø frumos aøezat; la fel Tulcea. Fireøte cæ am fi pæstrat mai bine 1829. Cumnatul sæu este generalul [Iancu] Ghica, care în aceste
Basarabia care este cu 1/3 mai micæ decât ceea ce am primit noi
vremuri grele este reprezentantul meu la Sankt Petersburg, unde,
astæzi, deoarece era mai uøor de administrat øi constituia un întreg
în pofida acfliunii sale energice, este respectat øi bine væzut.
împreunæ cu flara.
Blaremberg poate sæ°fli povesteascæ multe despre noi, a fost 14
Pentru noi este o mare povaræ cæ ruøii pot sæ mai treacæ pe
zile de serviciu aici øi aproape toatæ ziua cu noi; amândurora ne
aici încæ un an de zile; mæ tem de numeroase conflicte, pe care
este foarte drag. În anii trecufli [3 octombrie 4 februarie 1873/1,
eu pânæ astæzi le°am putut evita. Populaflia este foarte pornitæ øi
se uita la foøtii aliafli ca la duømani. Cu douæ zile în urmæ ministrul
meu prezident era cât pe ce sæ°øi piardæ viafla. Întorcându°se seara 1. Anuarul presei române, 1910, p.152
54 l ANUL 1878 ANUL 1878 l 55

a fost prefect al polifliei Bucureøtiului øi astfel mereu în imediata forma brigada de cavalerie a zonei. În plus vor mai intra douæ
mea apropiere. Leopold øi Fritz [fraflii lui Carol I] îl cunosc foarte regimente infanterie de linie, un batalion de vânætori øi øase baterii
bine. Nu øtiu dacæ îøi va lua øi soflia la Bruxelles, fireøte en cachette, cu efective de ræzboi. Apoi se vor lua mæsuri pentru formarea
ea este o doamnæ fermecætoare næscutæ Bæleanu dintr°un vechi armatei teritoriale. Lipsa de ofifleri îmi face multe griji øi se simte
neam boieresc øi cumnata fostului meu ministru de finanfle de pe acum: în ræzboi am pierdut 68. Din cauza criteriilor exigente
Cantacuzino. care se pun la selectare aspiranflii nu sunt prea mulfli. Mulfli tineri
fii°am dat toate aceste detalii ca sæ fifli au courant cu per- vor sæ meargæ în Prusia pentru instruirea militaræ øi speræ cæ vor
sonalitæflile pe care eu le trimit la curtea din Bruxelles. fi admiøi în øcolile de cadefli. La întrebarea pusæ de consulul general
Sæptæmâna trecutæ a fost în vizitæ aici reprezentantul vostru de la Bucureøti s°a ræspuns cæ mai ales pentru øcoala de cadefli
Mr. De Hooricks, el este o companie foarte plæcutæ. A luat parte de la Potsdam trebuie sæ se adreseze o cerere direct împæratului.
la o mare serbare câmpeneascæ la cascadæ øi la un dejun la stâna Acest lucru nu mi se pare nici posibil nici corect. De aceea te rog
de la poalele muntelui.... pe tine, dragul meu Fritz, sæ ai bunævoinfla sæ°l întrebi în numele
Construcfliile cæii ferate prin frumoasa vale a Sinaiei se meu pe prinflul moøtenitor în ce mod pot fi admiøi tinerii la øcoala
desfæøoaræ cu cea mai mare energie øi în vara urmætoare o vom militaræ din Potsdam. Spune°i cæ un colonel destoinic comandant
putea folosi deja. Atunci o sæ cælætorim în 3 ore de la Bucureøti de regiment de°al meu, care în ræzboi a condus exemplar o brigadæ,
aici. ar vrea sæ°l trimitæ acolo pe fiul sæu în vârstæ de 12 ani, cu plata
Construcflia castelului meu îmi face multe griji. Cu câteva
completæ, fireøte; øi eu intenflionez sæ suport pe cheltuiala mea
zile în urmæ am pus sæ vinæ aici un arhitect francez, unul din cei
instrucflia câtorva tineri.
mai buni elevi ai lui Voolt, pe nume Le Duc, ca sæ mæ sfætuiesc
Mi°aø dori foarte mult sæ øtiu regulamentele, programele,
cu el pentru continuarea lucrærilor. El trebuie acum sæ elaboreze
termenele de platæ, costurile etc. de la øcoala de cadefli din
noile planuri întrebuinflate la fundaflia castelului øi dependinfle.
Potsdam. Poate pofli sæ mi le procuri. Fii bun øi îl înøtiinfleazæ cât
Casa noastræ de pædure este terminatæ øi fermecætoare, este
mai curând pe prinflul moøtenitor ca sæ pot sæ dau dispozifliile
înconjuratæ de brazi enormi øi aøezatæ într°o sælbæticie care a
fæcut°o sæ devinæ reøedinfla preferatæ a Elisabetei. necesare.
Væ hotærâfli o datæ sæ ne vizitafli? Cælætoria de la Viena la La mijlocul acestei luni te vei duce în frumosul Weinberg
Bucureøti se poate face în 32 de ore øi drumul de la Timiøoara la iar eu te voi însofli cu gândul meu de dor. Este foarte greu pentru
Olt este cu totul încântætor. noi ca øi anul acesta sæ fim flintuifli aici, dar în Orient totul este
încæ în fierbere øi n°aø putea sæ cælætoresc în liniøte. La anul însæ
8. Sinaia 22 august] 3 septembrie 1878 sper cu certitudine sæ mæ duc în stræinætate pentru mai multæ
cætre Fritz von Hohenzollern vreme.
VD 930 Am scris scumpei noastre mame ca sæ o rog sæ ne viziteze
în noiembrie; sper cæ aceastæ dorinflæ se va împlini cu atât mai
...În 14 zile trebuie sæ mæ întorc la Bucureøti pentru a mult cu cât cælætoria nu mai este obositoare. Trebuie sæ recu-
dispune executarea dispozifliilor care ne privesc pe noi din Tratatul noaøtem cæ nu suntem deloc incomodafli de vizitele celor dragi.
de la Berlin. Este o muncæ aspræ øi grea dar care se va desfæøura În curând vor fi numifli la noi miniøtrii plenipotenfliari øi
færæ prea mari obstacole. Am desemnat deja trupele care vor intra intenflionæm sæ deschidem pe urmæ øi noi legaflii în stræinætate
în Dobrogea øi doresc sæ asist la trecerea lor peste Dunære. Am ceea ce va da flærii un cu totul alt prestigiu. Pânæ acum reprezen-
constituit un al treilea regiment de cavalerie permanent pentru tanflii noøtri nu erau nici cai nici mægari, iar poziflia lor era foarte
teritoiriul ocupat care împreunæ cu regimentul 2 de Roøiori vor stânjenitoare.
56 l ANUL 1878 ANUL 1878 l 57

Mæ bucur cæ îi merge aøa de bine bætrânului împærat Divizia care urmeazæ sæ ocupe Dobrogea a fost deja dislo-
[Wilhelm I]. Natura lui robustæ l°a ajutat din nou sæ depæøeascæ catæ la Bræila, dar vom intra acolo abia peste 10 zile. Totul este
pericolul în care s°a aflat. Germania a fost scutitæ de ruøinea ca atât de confuz în Orient cæ ne temem mereu de noi complicaflii.
cel dintâi øi mare împærat sæ moaræ ucis de o mânæ criminalæ. Nu cred cæ vom avea un nou ræzboi dar în nici un caz liniøte
Situaflia însæ nu mi se pare sæ fie deloc îmbucurætoare în vechea deplinæ. De aceea Dobrogea ne face multe griji cæci prin ocuparea
patrie øi este nevoie de multæ energie øi înflelepciune pentru a ei putem fi implicafli oricând în conflicte dincolo de Dunære. Ruøii
stævili ræul. nu fac încæ nici o pregætire pentru retragere. Aici în flaræ sunt
Rusia stæ prost de tot; acolo nihilismul face progrese înspæi- puflini soldafli, dar în schimb un numær considerabil de ofifleri
mântætoare øi a cuprins toate clasele societæflii. Moartea lui cærora le place în mod special Bucureøtiul.
Mesensow m°a îndurerat mult, a fost un om destoinic øi viteaz cu Din nou ai læsat sæ°fli scape o femeie minunatæ. (Emma de
care m°am înfleles foarte bine în Bulgaria; îi dædusem cordonul Waldeck°Primont 1858°1934) care se va cæsætori acum cu regele
ordinului meu. Olandei (Wilhelm al III°lea n. 1817° m. 1890 rege din 1849). Elisa-
Acum trebuie sæ închei... al tæu frate beta a sperat mereu cæ ai putea sæ fii cumnatul viitorului rege al
Carl Wurtemberg°ului.
Dacæ te mai intereseazæ mai este disponibilæ încæ o prinflesæ
9. Cotroceni 18/30 octombrie 1878 fermecætoare (Luise von Thurnund Taxis). Chiar ai renunflat la
orice idee de cæsætorie? Momentan sunt atât de ocupat cæ nu øtiu
cætre Fritz von Hohenzollern
unde°mi stæ capul, de aceea te rog sæ°mi ierfli aceastæ epistolæ scrisæ
VD 930
în grabæ øi urât øi pe care te rog sæ o arzi.
Germania nu vrea sæ ne recunoascæ pânæ când nu vom rezol-
Dragul øi bunul meu Fritz
va chestiunea evreiascæ. Este singura flaræ în care nu este permisæ
Deøi am foarte puflin timp liber pentru scris vreau sæ°fli
purtarea decorafliilor româneøti. Pentru mine este foarte neplæcut
adresez aceste câteva rânduri din nou cu rugæmintea urgentæ de
cæ tocmai din vechea patrie se aratæ atât de puflinæ bunævoinflæ.
a reveni asupra chestiunii corpului de cadefli despre care fli°am Asta°i ræsplata pentru simpatiile franceze, care existæ aici.
scris acum câteva sæptæmâni. Poate vei gæsi un moment liber sæ Trebuie sæ închei cæci se apropie miezul nopflii. Stau la
adresezi prinflului moøtenitor în aceastæ problemæ øi sæ°mi trimifli fereastræ øi îmi este prea cald; de mai multe sæptæmâni avem cele
ræspuns cât mai curând, de asemenea øi regulamentele øi condifliile mai frumoase zile øi nopfli de varæ.
din aceastæ instituflie de învæflæmânt. Colonelul care vrea sæ°øi Te îmbræfliøez
trimitæ fiul acolo aøteaptæ doar decizia pentru a pleca apoi la Carl
Berlin. fii°aø fi foarte recunoscætor dacæ te°ai putea ocupa de
aceastæ chestiune. 10. Cotroceni 2/14 noiembrie 1878 cætre Maria de Flandra
...Intrarea trupelor mele (în Bucureøti) la 8/20 octombrie a VB 433
fost mæreaflæ øi frumoasæ; numai la Øosea la ultimul rond, unde
a fost înælflat un mare arc de triumf øi unde m°a primit primarul De la românii mei care au venit la Weinburg vei fi aflat cât
precum øi delegafliile din toatæ flara trebuie sæ fi fost peste 50.000 de ocupat este timpul meu...
de oameni. Am primit aøa de multe cununi cæ ofiflerii din suita Doamna Væcærescu ne°a povestit mult despre tine...
mea, 60 la numær, aveau fiecare câte douæ; pe celelalte le°am Situaflia a fost prea gravæ anul acesta ca sæ mæ pot îndepærta
atârnat de drapelele turceøti cucerite care erau purtate înaintea de aici fie øi pentru scurtæ vreme... din nefericire nici azi nu pot
mea. sæ iau vreo hotærâre deoarece multe probleme grele îøi aøteaptæ
58 l ANUL 1878 ANUL 1878 l 59

rezolvarea. Amânarea recunoaøterii independenflei noastre din de febræ care au un caracter grav. Elisabeta a avut un puternic
partea marilor puteri [Germania, Franfla, Anglia] îmi pricinuieøte acces de febræ... de câteva zile îi merge iar bine.
multe neplæceri øi din cauza asta sunt tofli foarte indignafli Sper Ruøii trec mereu prin flaræ, dar la iarnæ trebuie sæ înceteze
cæ Belgia îøi va reglementa în curând reprezentanfla diplomaticæ cu totul aceastæ neplæcutæ ocupaflie. Nu°i consider capabili sæ mai
aici. Noi vom prevedea în bugetul nostru pe 1879 un post de înceapæ un nou ræzboi, armata lor este într°o stare proastæ øi le
ministru plenipotenfliar la Bruxelles. Hooricks care a fost ieri la lipsesc armele øi banii. Ultimul ræzboi a costat sume nebuneøti,
mine speræ mereu cæ va putea sæ ræmânæ aici; el a acflionat în acest în vreme ce noi ne°am acoperit toate cheltuielile øi nu avem nici
sens øi în Belgia. Mi°ar fi foarte plæcut deoarece am multæ simpatie un deficit. Armata este iar nou echipatæ øi nou înarmatæ øi toate
pentru el. Jooris nu era bine væzut aici. În corespondenflæ oficialæ acestea færæ împrumuturi. Niciodatæ nu au fost finanflele noastre
va fi utilizat pe viitor epitetul Monsieur mon frere, cum deja am într°o situaflie atât de înfloritoare. Cæile ferate øi Dunærea au avut
fæcut cu regele Spaniei. Belgia îl dæ tuturor suveranilor. Faflæ de în ultimele 18 luni un venit suplimentar de 38 milioane franci [...]
Austria nu s°ar fi întrebuinflat aøa ceva deoarece ca urmare a
întrebærii fæcutæ la Viena mie mi°au fost recunoscute prerogativele 11. Bucureøti 12/24 decembrie 1878
unui mare duce øi împæratul Austriei mi s°a adresat „mon bon cætre Fritz von Hohenzollern
cousin“. Cu ocazia acestei întrebæri Austria mi°a recunoscut øi titlul VD 930
de Alteflæ Regalæ [luat de Carol I din 9/21 septembrie 1878].
Aceastæ empressement a avut motivul ei în speranfla cæ aøa se evitæ Dragæ Fritz!
evitæ titlul de rege care va veni totuøi la timpul sæu. Ceea ce se lasæ multæ vreme aøteptat dureazæ mult. Sæ dea
Aceasta a fost determinarea schimbærii titlului meu la care Dumnezeu ca acest proverb sæ se împlineascæ în adeværatul sens
pe moment nu m°am gândit deloc, deoarece motto°ul meu este: al cuvântului øi ca alegerea inimii tale sæ°fli aducæ numai noroc
„Totul sau nimic“. Celelalte puteri au urmat exemplul Austriei. øi fericire. Pe drumul vieflii tale ai întâlnit câteva decepflii amare,
Aceasta se teme cæ printr°un regat al României provinciile care ar fi putut sæ te descurajeze în a mai încerca încæ o datæ sæ°fli
româneøti din Ungaria s°ar putea simfli prea mult atrase de noi, întemeiezi fericirea conjugalæ. Viteaz øi hotærât ai îndræznit sæ°fli
dar în aceastæ privinflæ am putea sæ°i dæm garanflii. Cabinetul din iei avânt øi ai luat cu asalt o inimæ care de acum înainte va bate
Viena ne aratæ o aøa de prietenoasæ atitudine de bunævoinflæ cæ mereu pentru tine cu iubirea devotatæ. Primeøte cele mai
øi noi va trebui sæ ne arætæm recunoscætori faflæ de el. cælduroase uræri de la mine pentru acest fericit eveniment care
Primirea care i s°a fæcut colonelului Blaremberg la Bruxelles mi°a adus o sinceræ bucurie øi adeværatæ mulflumire. A fost mereu
o grijæ pentru mine sæ te øtiu burlac bætrân convins cæ în anii
m°a bucurat nespus øi te rog sæ°i transmifli regelui mulflumirile
urmætori vei resimfli profund singurætatea øi izolarea. Acum îfli
mele cele mai cælduroase øi pentru înalta distincflie pe care i°a
va sta alæturi o tânæræ tovaræøæ de viaflæ care va fi cel mai frumos
conferit°o.
punct luminos al vieflii tale, care este chematæ sæ împartæ cu tine
[...] Sæptæmâna viitoare sper sæ cælætoresc la Bræila pentru
bucuria øi durerea øi care va putea sæ risipeascæ sau sæ°fli facæ
a asista acolo la trecerea Dunærii de cætre truplele mele în
suportabile durerile øi grijile inevitabile pe drumul vieflii pæmân-
Dobrogea1. Din fericire avem cea mai frumoasæ vreme, care deja
teøti. Bucuros øi încrezætor sæ priveøti viitorul care îfli stræluceøte
dureazæ de mai multe sæptæmâni. Din pæcate nu este prea
luminos. Inima ta este prinsæ øi toate gândurile îfli sunt înlænfluite
favorabilæ sænætæflii, din cauza cældurii nefireøti sunt multe cazuri
de fiinflæ drægælaøæ pe care ai ales°o ca viitoare soflie. Trebuie cæ
toate acestea fli se par un vis frumos de a cærui realitate øi tu øi
1. Evenimentul a avut loc la 14/26 noiembrie. Memoriile, vol. IV, noi tofli trebuie mai întâi sæ ne obiønuim. Cu neræbdare aøtept clipa
p. 185°188. scumpul meu Fritz când te voi putea strânge în brafle ca pe un
60 l ANUL 1878 ANUL 1878 l 61

mire fericit øi când voi putea sæ fac cunoøtinflæ cu drægælaøa ta 12. Bucureøti 16/28 decembrie 1878 cætre Maria de Flandra
mireasæ. Elisabeta împærtæøeøte toate sentimentele mele øi se VB 434
bucuræ din toatæ inima pentru logodna ta. Deocamdatæ pæzim încæ
cu stræønicie secretul publicat în toate ziarele în speranfla cæ ne „... Nu am putut sæ realizæm acest plan atât de scump inimii
va parveni cât de curând øtirea oficialæ care aici a fost primitæ cu noastre [vizitæ la Sigmaringen la pærinflii lui Carol I] deoarece aici
nu mai puflin interes decât în patrie. situaflia este încæ prea puflin læmuritæ øi în fiecare zi sunt
Astæzi am primit o scrisoare de la scumpa noastræ mamæ în numeroase greutæfli de rezolvat, în care eu trebuie sæ mæ implic
care mi°a povestit despre prima voastræ întâlnire de la München personal. Acum suntem fericifli în posesia Dobrogei, dar zilnic ne
în toamna aceasta. Sunt foarte curios sæ aflu mai multe detalii ameninflæ conflicte acolo, cæci trupele ruse øi române se aflæ
pe care mi le°ai promis deøi nu pot aøtepta o scrisoare mai amæ- împreunæ în aceleaøi localitæfli. Aceastæ situaflie neplæcutæ mæ
nunflitæ cæci logodnicii øi îndrægostiflii nu au timp sæ scrie. În orice neliniøteøte permanent øi nu mæ lasæ færæ câteva griji, cæci cauzele
caz aøteptæm ca în cel mai scurt timp sæ primim o fotografie de mici pot avea uøor urmæri mari care ar putea atrage dupæ ele
a miresei tale ca sæ ne facem cel puflin o idee despre aspectul ei. responsabilitæfli deloc neglijabile. De aceea nu pot sæ întreprind
Îmi amintesc foarte bine de mama ei pe care am væzut°o deseori cu inima uøoaræ o cælætorie în stræinætate, ce ar putea deveni
la Dresda, la fel de unchiul øi mætuøa ei cu care ne jucam la Pillnitz semnalul unor conflicte pe care unii foarte bucuros le°ar dori
øi Vesenstein. Ce potrivire extraordinaræ sæ te logodeøti în Dresda întâmplætor provocate, cæci prezenfla noastræ în Dobrogea este
de care ne leagæ atâtea amintiri din copilærie. Te°ai gândit probabil extrem de antipatie væzutæ1.
în timpul øederii tale acolo la vremurile de odinioaræ cu poveøti Am pretins acum ca ruøii sæ evacueze noua noastræ provincie
neplæcute, dar care ne°au ølefuit øi ne°au oflelit pentru viitor. øi am consimflit doar la trecerea trupelor lor. Sper, dar nu sunt
Sper cæ dupæ cæsætoria ta nu vei renunfla la cariera militaræ sigur, cæ am obflinut rezultatul dorit. Din nefericire Europa ne
cu atât mai mult cu cât ai cucerit în armata germanæ o poziflie pe sprijinæ foarte puflin în campania paønicæ pe care noi o purtæm
care nu ar trebui sæ o pierzi. În viaflæ este absolut necesar sæ ai împotriva Rusiei în interesul pæcii de la Berlin. Øi Anglia este mult
o anumitæ profesie care sæ°fli impunæ o anumitæ constrângere prin mai ocupatæ cu Afganistanul øi Ciprul decât cu organizarea internæ
care sæ se limiteze oarecum libertatea deplinæ. Existæ acum în a ruøilor în Bulgaria øi Rumelia. În repetate rânduri au fost date
Germania garnizoane atât de frumoase în care pofli îmbina plæcutul ordine pentru retragerea câtorva corpuri de armatæ ruseøti, care
cu utilul; mai ales în sudul Germaniei sunt oraøe unde pofli ocupa apoi au fost din nou revocate în ultima clipæ.
o poziflie de frunte. Sper ca în curând sæ trimit regelui [Leopold II] øi lui Filip
În ultima vreme am fost extrem de ocupat. Alipirea Dobro- decorafliile româneøti, dar mai întâi vom notifica în Belgia
gei, situaflia noastræ grea faflæ de ruøi øi Camerele mi°au dat mult independenfla noastræ. Reprezentantul meu la Paris, Calimachi
de lucru. Cele din urmæ mi°au votat adrese foarte mægulitoare în Catargiu, a primit misiunea sæ se punæ de acord acolo cu ministrul
care îmi exprimæ încæ o datæ recunoøtinfla flærii pentru victoriile vostru plenipotenfliar asupra formei ce trebuie respectatæ. Dacæ
repurtate pe câmpurile de bætælie din Bulgaria. se înfleleg în aceastæ privinflæ atunci el va ocupa acest post la
Astæzi s°a împlinit un an de când m°am întors de pe teatrul Bruxelles øi apoi la Haga. Miniøtrii mei øi cu mine læmurim
de ræzboi înfruntând primejdia de moarte a blocurilor de gheaflæ Camerele sæ nu taie posturile pentru legafliile din Belgia øi Olanda;
de pe Dunære dupæ ce cu o zi înainte am cælætorit pe câmpul în plus am prevæzut un reprezentant pentru Berna øi Atena. Dar
acoperit cu cadavre de la Nicopole la un ger de -18 grade Celsius. domnii deputafli, din cauza cheltuielilor, nu mai vor nici o legaflie
Acest timp mi°a læsat amintiri de neøters. în cele douæ state mici øi vor sæ lege Bruxelles cu Paris, Berna cu
Îfli trimit cadou de Cræciun butoni de manøetæ...
Cu drag Carl 1. Vezi Memoriile... vol. IV, p. 198
62 l ANUL 1878 ANUL 1879 l 63

Viena øi Atena cu Constantinopol. Sper cæ voi putea obfline mæcar renunflat. Ræzboiul, cu toate evenimentele lui, a dezvoltat consi-
Bruxelles°ul motivând prin numeroøii tineri români care derabil sentimentul devotamentului faflæ de noi øi marea majori-
frecventeazæ øcolile belgiene. Calimachi Catargiu o sæ°fli placæ, are tate a adversarilor øi duømanilor noøtri s°au lepædat [de
maniere elegante øi aparfline uneia din cele mai bune familii din convingerile lor anterioare]. În Camere s°a vorbit deschis de data
Moldova; nepoata sa Lucia Ghica este domniøoaræ de onoare a aceasta cæ færæ prezenfla mea România ar fi fost pierdutæ.
Elisabetei, iar sora lui s°a cæsætorit cu Alexandru Ghica fiul [...] în România anghina este din nefericire foarte ræspânditæ
ultimului domnitor [1849°1856] al Moldovei. øi se numeøte „ciuma albæ“, mii de copii îi cad victimæ în fiecare
18/30 [decembrie]. Douæ zile mi°am întrerupt scrisoarea din an. În general starea de sænætate este momentan foarte proastæ
cauza numeroaselor audienfle øi lucræri cu miniøtrii mei dintre care din cauza iernii prea blânde. Øi printre animale bântuie tot felul
zilnic vin doi la consfætuiri. N°o sæ mæ crezi cæ nu am fost încæ în de boli, epizootia este chiar pustiitoare øi caii mor în numær mare.
nici o searæ la teatru. Elisabeta se duce adesea, dar eu am atunci Eu am pierdut deja opt exemplare, printre care doi cai frumoøi
conferinfle politice sau militare. În fiecare miercuri vizitez cercul de cælærie care fæcuseræ ræzboiul. Momentan sunt încæ cinci bolnavi
militar unde se strâng tofli ofiflerii garnizoanei. Astæzi dæm un mare dintre care doi cu greu vor supravieflui. Fiecare doreøte ninsori
dineu de galæ în onoarea legafliei turceøtiu la care au fost trimise øi geruri, singurele care pot învinge miasmele.
60 de invitaflii; vor veni douæ paøale øi prinflul de Samos1. A avut Acum încep la noi grijile Cræciunului care nu sunt deloc
loc o mare apropiere între România øi Poartæ øi sultanul [Abdul pufline din cauza marelui numær de persoane care vor primi
Hamid al II°lea] care în ultimele patru sæptæmâni mi°a scris de cadouri. Elisabeta are acum øase doamne [de onoare] dintre care
douæ ori speræ sæ poatæ conta pe prietenia mea. Ministrul meu trei locuiesc la Palat, eu am nouæ aghiotanfli, apoi vine mareøalul
plenipotenfliar la Constantinopol [D. Brætianu] are acolo aproape curflii, medicul personal, secretarul etc. aøa cæ trebuiesc prevæzute
o poziflie de excepflie øi adesea este primit de cætre Sultan în cadouri pentru treizeci de persoane, ceea ce aici, unde posibilitatea
audienfle particulare. Dar situaflia din Turcia este de aøa naturæ de alegere nu este mare, ridicæ greutæfli considerabile. În Orient
cæ relafliile noastre cu aceasta au mai mult un interes istoric decât sunt foarte ræsfæflafli cu cadourile øi pun mare prefl pe valoarea
valoare practicæ øi realæ, spre deosebire de vremurile trecute. Abia lor. Nici noi nu putem sæ scæpæm de darurile aduse din toate pærflile
de câteva zile am expediat ultimii prizonieri de ræzboi care au øi nu cruflæm pentru aducætori nici o cheltuialæ. Elisabeta a primit
plecat de aici cu mare regret øi profundæ recunoøtinflæ. de ziua ei de naøtere obiecte într°adevær minunate øi în numær
Logodna lui Fritz [Friedrich von Hohenzollen 1843°1904, aøa de mare cæ au umplut o cameræ întreagæ øi mai multe mese.
fratele mai mic al lui Carol I, viitor general în armata germanæ] Acum este timpul sæ construim la Sinaia cæci spafliile din Palat
îmi face mare bucurie... øi toate ziarele româneøti se ocupæ în øi de la Cotroceni sunt atât de supraaglomerate cæ nimic nu mai
detaliu de aceasta. Aici intereseazæ aøa de mult problema deoarece are loc. Un arhitect francez a schiflat un plan pentru micul nostru
conform Constitufliei fraflii mei sau nepoflii Hohenzollern sunt castel de munte care este cu totul fermecætor øi nu va pretinde
menifli sæ fie moøtenitori. Aceastæ problemæ îi preocupæ enorm pe prea mari cheltuieli de realizare. Îl vom verifica în vara aceasta
oamenii noøtri politici care ar vrea sæ vadæ asigurat tronul la fafla locului øi abia peste un an o datæ cu terminarea cæii ferate
României independente, cu atât mai mult cu cât ruøii ræspândesc cætre Transilvania vor începe lucrærile.
ideea cæ flara nu poate sæ dæinuie mai mult decât træiesc eu. La
13. Bucureøti 13/25 februarie 1879 cætre Maria de Flandra
ultima dezbatere la Mesajul Tronului în ambele Camere au vrut
VB 435
sæ punæ în discuflie chestiunea øi doar la rugæmintea mea au
... Calimachi Catargiu aøteaptæ deja de câteva sæptæmâni
1. Vezi Memoriile... vol. IV, p. 199 la Paris ca sæ vinæ la Bruxelles pentru notificarea independenflei
64 l ANUL 1879 ANUL 1879 l 65

øi conferirea decorafliilor. El nu a plecat încæ fiindcæ ræspunsul De aceea eu nu înfleleg greutæflile pe care Belgia dintr°odatæ le
reprezentantului vostru pe lângæ republica francezæ nu a sunat ridicæ în fafla misiunii mele diplomatice. Aøa ceva este un act de
foarte precis... Înainte ca el sæ plece eu vreau sæ mai întreb o datæ curtoazie, care a pornit de acolo, cæci de la Bruxelles s°a întrebat
dacæ vine într°un moment potrivit. Te rog întreabæ°l pe regele dacæ nu am vrea sæ ne notificæm independenfla. Abia aceastæ
L[eopold] øi apoi telegrafiazæ°mi imediat „Nous attendons lettres“. întrebare ne°a fæcut atenfli sæ ne împlinim aceastæ plæcutæ datorie
Dacæ se doreøte acolo amânare, pentru care nu ar fi nici un motiv faflæ de statele de a doua mærime. Astfel este vorba doar de o
la îndemânæ, atunci telegrafiazæ°mi: „Nous esperons recevoir bientot notificare øi nu de o recunoaøtere a independenflei noastre pe care
lettres... Sper ca aceastæ chestiune va fi în curând reglementatæ1. noi am proclamat°o øi am apærat°o øi am obflinut°o prin armele
... La sfârøitul lui martie îl aøteptæm pe prinflul moøtenitor noastre øi de aceea n°o datoræm nimænui decât vitejiei armatei
al Suediei [viitorul Gustav V n. 1858 rege 1907°1950]. noastre. Marile puteri ar trebui sæ recunoascæ acest fait accompli
... Ruøii ne fac viafla foarte grea øi avem de dat lupte grele altminteri, deoarece træim în secolul în care a fost proclamatæ ca
cu ei“... [problema Arab Tabia. Vezi Memoriile, p. 207 øi urm]. maximæ de stat „La force prime le droit“, care ar însemna øtergerea
României ca stat de pe harta Europei, ceea ce categoric marile
14. Bucureøti 9/21 martie 1879 cætre Maria de Flandra puteri ar dori sæ facæ cu micile flæri. Dar un astfel de negofl cu
VB 436 popoarele n°o sæ le reuøeascæ cæci din fericire fantoma revolufliei
stæ la pândæ. Suedia øi Danemarca unde l°am trimis pe prinflul
... Revizuirea Constitufliei este acum în plinæ dezbatere a Basarab Brâncoveanu au primit misiunea mea1. Spania face
Camerelor øi eu am de luptat ca sæ se limiteze [formularea] la un aceleaøi greutæfli ca øi Belgia. L°au întrebat pe Waddington care
articol unic în care stæ soluflionarea problemei evreieøti2. În 14 le°a ræspuns: condifliile tratatului de la Berlin privesc în exclu-
zile se încheie mandatul actualelor Camere dupæ ce ele au sivitate pe marile puteri øi celelalte state ar putea sæ acflioneze
recunoscut necesitatea modificærii articolului 7; noile Camere vor dupæ cum cred de cuviinflæ. Criza ministerialæ [de acolo] a întrerupt
stabili apoi cum pot obfline evreii drepturi cetæfleneøti. Marile apoi tratativele pe care le vom relua acum.
Puteri ne°au pus în vedere mai demult cæ dupæ prima citire îøi De ce au devenit dintr°odatæ la Bruxelles aøa de temætori?
vor trimite aici miniøtrii plenipotenfliari; acum se pare cæ vor sæ Aø mai înflelege aceste rezerve dacæ nici o mare putere nu ar fi
aøtepte rezultatul final. De o recunoaøtere a independenflei în recunoscut suveranitatea României. [Dar] din momentul în care
adeværatul sens al cuvântului nu poate fi vorba. Cele trei imperii statele imediat învecinate cu noi au încheiat relaflii oficiale nu mai
vecine øi mai ales Turcia, care s°a interesat de la început, au este nici un motiv ca Belgia sæ ezite în primirea unei misiuni
recunoscut România ca stat independent, la fel Italia; suveranului diplomatice, cu atât mai mult cu cât deja de luni de zile s°a declarat
ei i°am trimis anul trecut decoraflia mea într°o misiune specialæ dispusæ la aøa ceva. Dacæ sunt temeri cu reprezentanfla oficialæ
øi am semnat o convenflie comercialæ. Ræmân Franfla, Anglia øi se poate aøtepta pânæ când toate marile puteri îøi vor trimite [aici]
Germania; primele douæ nu vor sæ ia inifliativa iar în Germania miniøtrii lor plenipotenfliari. Îmi este foarte neplæcut cæ scrisorile
mele cu decorafliile destinate regelui [Leopold II] øi lui Filip stau
domneøte B[ismarck] care este în mod special duømænos flærii mele.
de sæptæmâni la Paris øi cæ guvernul belgian se aratæ aøa de puflin
binevoitor în aceastæ privinflæ. Noi încercæm aici sæ ascundem
1 Abia peste un an la 9/21 februarie 1880 a fost primit N. Callimachi
Catargi de cætre regele Leopold II pentru a i se notifica independenfla
României (Politicæ externæ, p. 139). 1. Prinflul Basarab Brâncoveanu trimis la 5/17 martie va fi primit la
2. 11 La 20 februarie/4 martie 1879 a avut loc în Camera Deputaflilor Stockholm de regele Oskar al II°lea al Suediei øi Norvegiei la 29 martie/5
prima citire a legii pentru schimbarea Constitufliei iar dezbaterile au aprilie 1879 iar la 2/14 aprilie va fi primit în aceeaøi calitate la Copenhaga
început a doua zi, la 5/17 martie. de regele Christian al IX°lea al Danemarcei. Politicæ externæ, p. 138.
66 l ANUL 1879 ANUL 1879 l 67

tergiversarea, cæci ar face o impresie nefavorabilæ. Cu toate acestea trebuie sæ o frecventeze în fiecare duminicæ împreunæ cu tânæra
s°a vorbit despre ea pe coridoarele Camerelor. Senatul a scos reginæ. Sæ dea Dumnezeu ca aceastæ transformare sæ dureze øi
legaflia din Bruxelles din legea pe care Camera Deputaflilor o votase sæ nu aparæ mai târziu nici o dezamægire. Pe prinflul de Waldeck
deja1. Aceasta este o micæ ræzbunare a conservatorilor împotriva [Georg°Victor 1831°1898] l°am væzut cu regret plecând de aici, era
mea, aceøtia sunt în numær mai mare în cea dintâi Cameræ øi astfel foarte plæcut sæ°l ai aproape: un om færæ fasoane simplu øi
au vrut sæ°øi arate nemulflumirea cæ nu sunt ei la putere. mulflumit cu toate. Românii l°au plæcut datoritæ firii sale simple
Mulflumesc lui Dumnezeu cæ nu au ei guvernarea în mânæ cæci øi binevoitoare.
ar fi fost la fel de incapabili sæ rezolve problema evreiascæ pe cât Cu câteva zile în urmæ am primit o carte trimisæ de
au fost de incapabili sæ poarte ræzboiul. Pentru marile acte øi Cæp[itanul] Fisch profesor la øcoala Militaræ din Bruxelles despre
reformele fundamentale trebuie sæ ai de partea ta partidul poporu- cooperarea armatei române în Bulgaria [ræzboiul 1877°1878].
lui. Guvernul meu a prezentat acum Camerelor o lege specialæ Autorul îmi scrie cæ tu øtii despre lucrarea sa. Am parcurs
pentru legaflia din Bruxelles øi sper cæ aceasta va fi acceptatæ în mica lui operæ øi m°am bucurat cæ motto°ul sæu „Adevær øi
mai. Problema banilor este singura greutate care se ridicæ în fafla dreptate“ a fost justificat. Chiar dacæ are câteva lacune, a prezentat
acestui post de ministru plenipotenfliar. per ansamblu adeværul. Scriitorii militari germani care au tratat
În cursul sæptæmânii viitoare aøteptæm vizita prinflului campania din Bulgaria ar trebui sæ foloseascæ aceastæ carte, cæci
moøtenitor al Suediei care va ræmâne trei sæptæmâni la noi. Mama ceea ce a apærut pânæ acum în vechea mea patrie a fost în
sa [Sophia de Nassau] mi l°a recomandat în mod special øi mæ întregime scris din punctul de vedere rusesc øi se vorbeøte doar
roagæ sæ°mi fac simflitæ influenfla mea asupra lui. El va sosi aici întâmplætor despre armata românæ pe care o trateazæ ca parte a
cu veriøoara sa Pauline Waldeck [n. 1855 – m. 1925, cæsætoritæ armatei ruse. În curând apare lucrarea oficialæ a ræzboiului editatæ
în 1881 cu Alexis al IV°lea prinfl de Bentheim øi Steinfurt] pe care de marele stat major al nostru care va prezenta campania ruseascæ
o cunoaøte din Suedia øi de la Arolsee. Ei sunt ca niøte frafli pentru într°o cu totul altæ luminæ; abia atunci va ieøi cu adeværat la ivealæ
Elisabeta care este foarte fericitæ pentru aceastæ vizitæ. [Vizita a nemærginita ingratitudine a ruøilor. Chiar la începutul ræzboiului
avut loc la 14/26 martie 1879]. Sunt atât de ocupat toatæ ziua cæ færæ noi ar fi ajuns la mare ananghie. Toate aceste bune servicii
mæ bucur nespus sæ nu o øtiu singuræ pe Elisabeta. Serile øedem sunt astæzi uitate øi ne trateazæ ca pe duømani. Doar flarul
împreunæ în camera mea unde citim ziare øi stæm de vorbæ. [Alexandru al II°lea] îøi mai aminteøte din când în când cæ a avut
Pauline [Waldeck] este foarte interesatæ de tot ceea ce se petrece în mine un aliat credincios øi folositor.
øi poate sæ povesteascæ multe cæci primeøte adesea scrisori din Elisabeta a avut din nou un uøor atac de febræ care a flintuit°o
Olanda, Stuttgart etc. Sora ei Emma [n. 1858 – m. 1934] cæsætoritæ la pat o zi întreagæ; sper cæ o datæ cu primævara se va restabili
în 1879 cu Wilhelm al III°lea regele Olandei [n. 1817 – m. 1890]. complet. De douæ zile vremea s°a stricat cu totul de unde pânæ
Va fi între 1890°1898 regentæ a flærilor de Jos în timpul minoratului acum am avut un aer blând øi un soare strælucitor, minunat care
fiicei ei Wilhelmine] pare sæ fie foarte fericitæ øi exercitæ o influenflæ a dezvoltat mult vegetaflia, astæzi s°a aøternut zæpada øi bate un
extraordinaræ asupra soflului ei regele. Tot anturajul este uimit vânt tæios dinspre nort°est. O clipæ am fost øi noi expuøi pericolului
de schimbarea radicalæ care s°a petrecut cu acest om, cu un trecut unor mari inundaflii [ca în Ungaria] care, slavæ Domnului au trecut
furtunos. De exemplu el nu mergea niciodatæ la bisericæ acum de noi færæ sæ facæ pagube. Catastrofa de pe Tisa øi în mod special
de la Szegedin este asbsolut îngrozitoare. Nu au fost inundate øi
1. La 9/21 februarie avusese lor promulgarea legii de instituire a moøiile voastre de la Kanizsa? Legætura de cale feratæ cu Pesta
primelor 9 legaflii ale României în stræinætate (Atena, Belgrad, Berlin este încæ întreruptæ aøa cæ primim poøta prin Moldova, ceea ce
Constantinopol, Londra, Paris, Roma, St. Petersburg. Politicæ externæ, înseamnæ o întârziere de 12 ore. Speræm cæ în zece zile linia va
p. 138. fi din nou liberæ øi cæ pânæ atunci se va putea redeschide [linia]
68 l ANUL 1879 ANUL 1879 l 69

Orøova Vârciorova deoarece a fost semnatæ convenflia respectivæ simpatic øi sper cæ va asculta de mine în multe lucruri. Pentru
cu Austro Ungaria. început nu poate øi nici nu are voie sæ se emancipeze de sub
influenfla ruseascæ deoarece în Bulgaria totul este croit ruseøte
15. Cotroceni 17/29 iunie 1879 cætre Maria de Flandra øi toatæ flara este plinæ de funcflionari ruøi. În puflini ani se vor
VB 437 modifica multe øi cultul pentru ruøi al bulgarilor se va transforma
în uræ contra ruøilor. Cred cæ Battenberg mæ va vizita în curând.
Decizia grea pe care trebuie sæ o adopte Camerele în pro- În zece zile va sosi în noua lui flaræ øi înainte de a se duce la
blema evreiascæ mæ ocupæ aøa de mult fizic øi moral cæ mi°am Târnovo øi Sofia va veni poate câteva ore pe aici.
neglijat complet corespondenfla Din cauza graniflei din Dobrogea avem un conflict cu Bulgaria
... Contele D’Ursel mi°a adus scrisoarea ta... Numirea acestui pe care sper sæ°l rezolv printr°o înflelegere directæ cu Sandro
tânær conte umblat prin lume øi plæcut ca secretar la legaflia Battenberg aøa încât ruøii sæ nu se mai poatæ amesteca.
[belgianæ] m°a bucurat foarte mult. Deøi nu l°am putut primi pânæ ... La Londra afli avut cu siguranflæ o øedere plæcutæ øi inte-
acum decât o singuræ datæ am væzut chiar de la prima audienflæ resantæ. Mr. Wight, care nu are un exterior prea plæcut, este foarte
que c’est un homme de ressources cu care pofli avea cele mai plæcute bine intenflionat pentru români, pe care îi iubeøte cu adeværat øi
discuflii. L°am poftit sæ ne viziteze øi la Sinaia unde avem mai mult cautæ sæ creeze în Anglia un curent binevoitor pentru noi. Este
timp ca sæ ne bucuræm de oamenii de spirit. Pe Hooricks l°am væzut pânæ acum problematic dacæ îi va reuøi aceasta în cercurile
cu pærere de ræu plecând de aici øi mi°ar fi plæcut sæ°i dau o dovadæ guvernamentale. Roggenbach mi°a scris de la Londra, unde îl va
a mulflumirii mele, sæ°l decorez, dar deoarece încæ nu am putut scoate în lume pe tânærul [duce] de Baden, cæ opinia publicæ s°ar
avea relaflii în mod oficial cu Belgia, a trebuit din nefericire sæ fi dispus în favoarea noastræ øi ar fi convinsæ în sfârøit cæ nu
renunfl momentan. Sper cæ o datæ cu numirea miniøtrilor pleni- suntem slugile Rusiei. Englezii ar vrea sæ ne vadæ ca duømani
potenfliari englez øi italian la Bucureøti îl vefli trimite øi voi încoace jurafli øi înverøunafli ai ruøilor, dar nu ne oferæ nici o alternativæ.
pe al vostru øi nu vefli aøtepta pânæ vor binevoi Germania øi Franfla În ultima vreme ne°au împins mereu la rezistenflæ øi apoi ne°au
sæ reia relafliile diplomatice cu noi. Deoarece problema evreiascæ læsat baltæ în toate problemele.
nu se va rezolva în sensul øi dupæ dorinfla acestor douæ puteri, Moartea tânærului Napoleon (al IV°lea 1856°1879) pe care
ele îøi vor mai fline excomunicarea câtva timp asupra flærii. Nu færæ o regret nespus [a cæzut în ræzboiul cu zuluøii la 1 iunie s.n. 1879]
îngrijorare privesc viitorul cæci problema evreiascæ se loveøte în a fost o poveste funestæ pentru ei1 care aruncæ o luminæ urâtæ
Camere de o opoziflie înverøunatæ, încât nu este de prevæzut cum asupra modului cum duc ræzboiul în Africa. Comandamentului
se poate ajunge la un compromis.
suprem îi revine o mare ræspundere care se va discuta cu siguranflæ
Europa aøteaptæ prea mult øi Camerele vor sæ dea prea puflin
în Parlament. I°am scris nefericitei împærætese Eugenia; særmana
sau aproape nimic. În aceastæ situaflie gravæ suntem din
femeie este într°adevær de compætimit. În scrisoarea mea cætre
nefericire silifli sæ ræmânem aici unde în curând din cauza arøiflei
ea i°am spus printre altele: „Tout ce q’une femme peut eprouver
insuportabile cu greu vom mai rezista... Din fericire am suficientæ
V.M. l’a senti. La vie Vous donna tout et vous prit tout! Que Dieu
putere de rezistenflæ øi pot sæ îndur, dar Elisabeta se simte aøfla
Vous aide Madame2.
de obositæ øi stresatæ cæ are absolutæ nevoie de aerul tare al
În aceste câteva cuvinte am desemnat trecutul, prezentul
muntelui, dar nu vrea sæ mæ lase singur la Cotroceni în aceste
øi viitorul.
momente.
Îmi pare ræu cæ nu ai fost la Bruxelles când Sandro Batten-
berg a fæcut o vizitæ acolo. El este un om foarte agreabil øi inteligent 1. Vezi Memoriile... vol. IV, p. 241.
care fli°ar fi plæcut cu siguranflæ. Nu°mi puteam dori un vecin mai 2. Textul integral în Memoriile..., vol. IV, p. 243.
70 l ANUL 1879 ANUL 1879 l 71

16. Sinaia 26 iulie/7 august 1879, Eforia construieøte aici o mare baie [publicæ] care are un
cætre principesa Elisabeta caracter monumental. Va fi mai mare decât al doilea Hotel, toatæ
V 15/32 din piatræ cu turnuri.

Scumpæ Elisabeta, 17. Cotroceni 13/25 septembrie [1879],


Tocmai am primit depeøa ta din Neu Wied care m°a bucurat cætre principesa Elisabeta
nespus øi m°a liniøtit [...] V 15/33
Ieri la ora 5 dupæ°amiazæ am sosit aici. Pe drum arøifla øi
praful au fost insuportabile. Aø fi putut merge cu trenul pânæ la Scumpæ Elisabeta!
Comarnic, dar deoarece eram aøteptat la dejun la familia Bibescu, Îmi arde capul în adeværatul sens al cuvântului de grijæ øi
în Breaza, m°am dat jos din tren la Podu Vadului. Lunga cælætorie supærare în pr[oblema] e[vreiascæ] care începe sæ capete un carac-
ter grav øi dezagreabil. Patimile s°au dezlænfluit în aøa mæsuræ
cu træsura a fost ræsplætitæ prin câteva ore plæcute (am ræmas acolo
cæ este nevoie de calmul meu ca sæ nu se dezlænfluie o furtunæ.
de la 12 la 3) pe care le°am petrecut cu fermecætoarea soflie a lui
Cum fli°am scris de curând1 aøa°numiflii conservatori se comportæ
G. Bibescu. S°a servit un prânz foarte elegant pregætit øi dupæ
nu numai ca niøte revoluflionari ci øi ca trædætori de flaræ øi prin
aceea ne°am plimbat douæ ore prin grædinæ øi am stat la umbra aceasta au rupt toate punflile în urma lor. Joacæ un joc primejdios
unor nuci minunafli iar o conversaflie însufleflitæ a atins toate cæci nu am nevoie de ei la guvernare øi dacæ eu nu vreau ei nu
temele posibile. Cele douæ fiice ale lui Bauffremout erau øi ele acolo, pot veni la putere, în vreme ce liberalii, ca partid popular, sunt
cea micæ este o frumusefle. o forflæ, un sprijin de nædejde al guvernului øi un pericol în opoziflie.
La Sinaia m°a primit toatæ colonia care este foarte nume- Deoarece situaflia este foarte gravæ flin aproape zilnic consiliu de
roasæ. Niciodatæ n°au fost aøa de mulfli oameni aici, peste tot este miniøtri øi cu câteva zile în urmæ s°ar fi ajuns aproape la o explozie
aglomeraflie. Seara am cinat singur deoarece eram cam obosit de între B[oerescu, ministrul afacerilor stræine] øi K[ogælniceanu,
pe urma cældurii din Bucureøti øi a cælætoriei. ministrul de interne] dacæ nu ar fi intervenit Brætianu cu tactul
lui. Eu m°am cam enervat øi am ridicat repede øedinfla. Toate
Vineri [27 iulie] 8 august acestea nu°mi dau prea multæ încredere cæ vom ieøi curând din
Ieri am fost întrerupt din scris în pofida faptului cæ voiam aceastæ încurcæturæ.
sæ mæ bucur de liniøte. Treburile statului merg înainte, dar aøa Mæ bucur cæ nu eøti aici în aceste momente dificile, n°am fi
de multe depeøe cifrate care mæ plictisesc, însæ conflin probleme putut sta împreunæ, ne°am fi væzut doar la masæ unde m°ai fi putut
atât de importante cæ nu le pot încredinfla nimænui. În afaræ de crede indispus øi agitat. Sæ dea Dumnezeu ca la întoarcerea ta
problema evreiascæ avem acum [problema] reglementærii frontierei lucrurile sæ stea altfel. Acum dupæ ce guvernul a prezentat Came-
[Arab Tabia] din Dobrogea øi chestiunea indemnizafliilor [pe care rei proiectul lui se va proceda cu mare energie øi asprime, færæ
ruøii trebuiau sæ ni le plæteascæ] øi a gurilor Dunærii. menajamente, cæci trebuie sæ se ajungæ la un rezultat. Eu însumi
Kalinderu a sosit deja øi Sturdza va veni mâine pentru a nu am voie sæ mai menajez opoziflia øi voi avea explicaflii directe
stabili definitiv ræscumpærarea cæilor ferate, fireøte mai puflin cu câfliva lideri.
ratificarea [ei] de cætre Cameræ. În plus am øi numeroase audienfle. O datæ reglementatæ problema evreiascæ totul va fi uitat,
chiar øi lunga noastræ despærflire. Ræmâi aøadar liniøtitæ la
Construcflia cæilor ferate progreseazæ rapid, gara [din Sinaia]
este aproape gata øi pun acum sæ o amenajeze pentru a°l primi
aici pe arhiducele Albrecht [Memoriile, vol. IV, p. 265]. 1. Nu existæ în arhivæ
72 l ANUL 1879 ANUL 1879 l 73

Amsterdam øi urmeazæ cu strictefle cura pe care dr. Mezger o Tulcea øi Constanfla sunt oraøe cosmopolite cum cu greu mai
consideræ necesaræ øi nu scæpa din vedere nimic din ceea ce ar gæseøti. În primul loc am vizitat de exemplu 10 (zece) biserici øi
putea contribui sæ°fli redea forfla øi sænætatea [...] temple de diferite religii øi confesiuni øi în fermecætorul nostru
Pânæ atunci vor fi probabil depæøite toate greutæflile øi vom oraø portuar am fost salutat în 14 limbi diferite øi am asistat la
obfline recunoaøterea øi atunci nu mai este nici o piedicæ sæ serviciul religios într°un templu Karait în care a fost flinutæ o
cælætorim în stræinætate [...] rugæciune foarte poeticæ pentru mine. Karaiflii sunt cei mai vechi
Ultimele zile a fost destul de rece øi cerul acoperit, fiecare evrei pe care Talmudul nu°i recunoaøte øi din care nu mai exista
s°ar fi bucurat de ploaia mult aøteptatæ dar o furtunæ violentæ a decât un mic numær care træiesc în Crimeea, Turcia, Persia øi
spulberat toate speranflele øi acum este din nou senin øi rece. India.
Pæmântul este uscat pânæ la un metru adâncime. Am fost primit într°un mod foarte cælduros de cætre turci øi
D.A. Sturdza a plecat la Berlin (7/19 septembrie). Sæ speræm tætari, ale cæror moschei de asemenea le°am vizitat øi le°am dat
cæ va aduce rezolvarea problemei cæilor ferate cæci ne va ajuta øi bani pentru restaurarea acestora. Am fost salutat ca Sultan Carol
în cealaltæ problemæ. ceea ce m°a mægulit mai puflin.
Vizita lui Bismarck la Viena este un eveniment de prim ordin Ceea ce ar face foarte atrægætoare piafla din Constanfla pentru
care nici pe noi nu ne poate læsa indiferenfli1. un pictor sunt bogatele costume multicolore (bogæflia de culori a
[...] Te îmbræfliøez. costumelor) øi cæruflele trase de cæmile ale tætarilor.
Carl Dacæ Elisabeta nu s°ar fi întors [21 octombrie/2 noiembrie]
aø mai fi ræmas câteva zile la mare, aøa de atrægætoare este øederea
18. Cotroceni 30 octombrie/11 noiembrie 1879, pe mæreafla coastæ a Constanflei, care este scældatæ de apele mærii
cætre Maria de Flandra din trei pærfli; va fi viitoarea noastræ Ostende øi deja am pus acolo
VB 438 piatra de temelie pentru un mate hotel care se construieøte lângæ
un debarcader cu [o investiflie de] 2 milioane de franci. Intenflio-
Sæptæmâna asta trebuie sæ mæ înham din nou la cærufla neze sæ pun sæ mi se amenajeze o cabanæ pentru ca în fiecare an
Statului2, cæci avem de reglementat un øir întreg de chestiuni ca mæcar o lunæ pe varæ sæ pot petrece acolo.
în sfârøit sæ ne încheiem socotelile cu Europa. În acest moment au loc la Bucureøti lucrærile comisiei pentru
Sper cæ Belgia va renunfla la ræceala ei øi va relua cât de problema Arab Tabiei øi aøtept ca hotærârile acesteia sæ fie în
curând relafliile diplomatice cu noi; o amânare mai lungæ ar face favoarea noastræ, cæci dacæ øi de data aceasta s°ar ceda tot în
aici impresie proastæ ceea ce eu aø vrea mult sæ evitæm. favoarea Rusiei atunci se pierde în flaræ orice încredere în Occident.
În stræinætate nu°øi pot face nici o idee ce timp extrem de Pierderea Arab Tabiei ar atrage dupæ sine cæderea guvernului
dificil am stræbætut eu în problema evreiascæ. Au fost chiar lupte [Brætianu] prin care toate problemele în suspensie s°ar amâna ad
pe viaflæ øi pe moarte øi ar fi fost distrusæ puterea mea de rezistenflæ calendas graecas1.
dacæ starea de nesiguranflæ ar mai fi durat douæ sæptæmâni.
[...] Cælætoria [la Sigmaringen în luna ianuarie] poate avea
loc fireøte numai dacæ obflinem recunoaøterea [independenflei] din
1. Vezi Memoriile, vol. IV, p. 273. Într°adevær la 7 octombrie st.n. 1879 partea tuturor marilor puteri.
s°a semnat tratatul de Alianflæ al Germaniei cu Austro°Ungaria [Die La grosse affaire în acest moment este ræscumpærarea cæilor
GrossePolitik der Europaisches Kabinette 1871°1914 Berlin 1922, vol. ferate pe care Germania pune mai mare prefl decât pe problema
V, p. 1116].
2. Între 14/26 octombrie øi 20 octombrie/1 noiembrie Carol I a fæcut
o vizitæ în Dobrogea. Vezi Memoriile, vol. IV, (p. 281°285). 1. Memoriile, vol. IV, p. 286.
74 l ANUL 1879 ANUL 1879 l 75

evreiascæ øi vrea sæ ne recunoascæ numai abia dupæ ce Camerele un om rafinat øi cultivat, poet øi, într°un mod surprinzætor, prieten
vor fi votat convenflia cæilor ferate. Celelalte puteri ne preseazæ cu Victor Hugo, care se spune cæ este entuziasmat de el.
cu convenflii comerciale pentru care mai înainte arætau puflinæ În timpul celor trei sæptæmâni ale øederii sale a celebrat cu
empressement, aøa cæ se pare cæ vor mai întâi sæ°øi asigure mare pompæ o liturghie solemnæ la biserica armeneascæ la care
interesele înainte de a intra în relaflii oficiale cu noi. am asistat øi eu. Cortegiul, ceremoniile øi momentele liturghiei
[...] Dacæ am putea sæ ne revedem cu toflii la începutul lunii sunt la fel ca în biserica catolicæ. La sfârøit mi°a flinut o frumoasæ
ianuarie acasæ la pærinfli! Cæci la nesiguranfla care domneøte în cuvântare mai lungæ într°o francezæ fluentæ în care, în ciuda
Orient nu putem øti dacæ vom mai putea dispune de vara øi toamna prezenflei ministrului plenipotenfliar turc, a vobit despre ultimul
anului viitor. ræzboi øi despre eliberarea creøtinilor øi mi°a mulflumit în numele
Armeniei pentru viteaza participare a armatei mele. L°am invitat
19. Bucureøti 11/23 decembrie 1879 cætre Maria de Flandra la masæ împreunæ cu reprezentantul turc pe care i l°am prezen-
VB 439 tat. Contele d’Ursel, care cu aceastæ ocazie a fost prezentat Elisa-
betei, a luat øi el parte la dineu ce a fost animat. Arhiepiscopul
[...] Vizita noastræ atât de mult doritæ la pærinfli a devenit se duce la Paris unde va petrece iarna øi probabil va vizita øi
pentru un moment din nou incertæ, din nefericire, din cauza Bruxelles°ul.
întorsæturii grave pe care a luat°o ræscumpærarea cæilor ferate. Leopold øi Antoaneta... ne°au scris din Veneflia unde s°au
întâlnit cu una din cele mai bogate familii româneøti Alex[andru]
Aceastæ chestiune este tratatæ la Berlin ca o problemæ politicæ de
Gr[igore] Soutzo [Suflu] care au aici un frumos palat [actualul
prim rang øi de ea se leagæ cele mai mari neplæceri øi probabil cu
Muzeu de Istorie al Oraøului Bucureøti]. Madame Soutzo i°a scris
consecinfle pe termen lung pentru noi dacæ nu se rezolvæ în sensul
Elisabetei.
dorit de bancherii berlinezi. Toatæ lumea spune cæ dreptatea ar
[...] Elisabeta a fost 14 zile foarte suferindæ øi a trebuit sæ
fi de partea noastræ, dar deoarece Germania a dat acestei chestiuni
stea în pat. Au fost din nou speranfle înøelate care de data aceasta
un caracter internaflional, atunci trebuie sæ dæm satisfacflie
sunt cu atât mai dureroase cæci prezenta toate semnele. Durerile
dorinflelor guvernului de la Berlin. din partea inferioaræ a corpului m°au îngrijorat øi de aceea am
Este foarte ræu când flærile mici au de°a face cu marile puteri, insistat pentru liniøte absolutæ. Astæzi a trecut totul øi au dispærut
primele ies întotdeauna în pagubæ. Acum cæutæm sæ gæsim un toate semnele, doar cæ ea se simte istovitæ de atâta zæcut. Cura
mijloc pentru a aplana acest conflict grav, dar nu este aøa de uøor de la Amsterdam i°a fæcut categoric foarte bine øi a vindecat°o de
pe cât pare deoarece flara øi°a fæcut o chestiune de onoare din a multe suferinfle doar cæ a ræmas færæ influenflæ asupra... [lipsæ în
avea la Bucureøti sediul societæflii de la care s°au cumpærat cæile text] de unde ar veni acest ræu øi starea curioasæ care este un mare
ferate. Aici suntem extrem de indignafli cæ recunoaøterea indepen- chin. Trebuie sæ avem o ræbdare uriaøæ øi sæ ne încredem numai
denflei câøtigatæ pe câmpul de bætælie este legatæ de o afacere în Dumnezeu care în înflelepciunea lui va da øi va trimite ce
bæneascæ øi de aceea trebuie sæ auzim declaraflii foarte puflin consideræ El cæ este cel mai bine pentru noi. Caut sæ susflin mereu
mægulitoare la adresa Germaniei, pentru care nimeni nu are aici curajul scumpei mele Elisabeta care a træit mult prea multe
vreo înclinaflie deosebitæ. Eu mæ consolez cu gândul cæ øi aceastæ dezamægiri øi dintre care ultima a afectat°o în mod special. Chiar
neplæcere va trece øi pânæ la urmæ stræinætatea ne va læsa în pace. cu zece ani în urmæ pe vremea asta erau în perspectivæ cele mai
Prin nesiguranfla de acum totul aici este paralizat. frumoase speranfle øi ne amintim cu aøa dor de acele momente
Cu câtva timp în urmæ am avut o vizitæ interesantæ: pe de neuitat.
arhiepiscopul armean al Constantinopolului care provine din [...] Citim în ziare despre asprimea iernii din Occident în
vechea familie Guido øi poartæ titlul de principe de Lusignan. Este vreme ce aici e cea mai frumoasæ iarnæ: ziua soare de varæ øi câteva
76 l ANUL 1880 ANUL 1880 l 77

grade peste zero iar noaptea îngheaflæ øi se ajunge la maxim -5º C. nu numai ei øi mie în mod special, iar opoziflia o exploateazæ cu
Toatæ lumea doreøte zæpadæ cæci pæmântul este uscat ca iasca øi succes împotriva mea.
ne temem pentru ogoare. Din nefericire recolta a fost aøa de Imediat ce are loc recunoaøterea îl voi trimite pe primul meu
proastæ cæ în câteva judefle din Valahia Micæ a izbucnit foametea, ministru la Berlin unde acum câtva timp am solicitat pentru el
o nouæ grijæ pe lângæ toate celelalte griji politice. Cum Elisabeta o întrevedere cu cancelarul de fier. În acelaøi timp îi voi încredinfla
s°a restabilit s°au organizat comitete ca sæ dea baluri øi repre- lui Brætianu misiunea de a remite împæratului german øi lui
zentaflii teatrale în folosul særmanilor flæmânzifli. Iarna va decurge Bismarck decoraflia mea cu spade, iar prinflului moøtenitor i°o voi
per ansamblu liniøtit ceea ce noi nu regretæm câtuøi de puflin, trimite prin domnul Kretzulescu pe care l°am numit ministrul meu
deoarece [înalta] societate este în jenæ financiaræ øi nu vor fi plenipotenfliar pe lângæ regele Italiei.
festivitæfli. Øi noi ne vom limita la strictul necesar ca sæ nu Deocamdatæ din nefericire nu poate fi vorba de vreo cælætorie
îndemnæm la nici o cheltuialæ. a noastræ în stræinætate deoarece din cauza ultimelor evenimente
Corpul diplomatic începe sæ se completeze. Noul ministru agitaflia este prea mare; dar aceasta se va potoli în curând dupæ
plenipotenfliar italian contele Tornielli este [un domn] foarte plæcut. ce se va afla aici cæ ræscumpærarea cæilor ferate nu este o afacere
Soflia sa este o rusoaicæ elegantæ øi nepoatæ a celebrului proastæ øi va aduce mari avantaje flærii. Mulflumesc lui Dumnezeu
Rostopcin [primarul Moscovei la 1812 care s°a læudat ulterior cæ cæ vom scæpa în curând de bancherii din Berlin cæci sunt niøte
a contribuit la declanøarea incendiului care a mistuit oraøul chiflibuøari insuportabili cu care greu te pofli înflelege.
împiedicând iernarea armatelor franceze acolo]. În perioada urmætoare vor veni mulfli români la Berlin pentru
[...] Tocmai am primit de veste printr°o depeøæ oficialæ cætre a descâlci extrem de complicatele afaceri cu societatea acflionarilor.
principele Bulgariei cæ starea împærætesei Rusiei [Maria Probabil cæ îl vom trimite din nou pe Calinderu care este foarte
Alexandrovna] este îngrijorætoare în cel mai înalt grad. Se spune potrivit pentru aceastæ problemæ.
cæ o lasæ puterile øi cæ au crescut durerile de plæmâni [avea sæ În mod special vi°l recomand pe Brætianu trei ani de zile de
înceteze din viaflæ la 21 mai/2 iunie 1880]1. lupte mi°a stat alæturi devotat øi mi°a adus servicii extraordinare.
Øi în timpul ræzboiului calitæflile sale politice øi chiar militare s°au
20. Bucureøti 22 ianuarie] 3 februarie 1880 confirmat în mod strælucit. El a contribuit mult la cucerirea
cætre Fritz von Hohelnzollern Rahovei, iar prin intervenflia sa energic de partea aceasta a Dunærii
VD 931 la luarea Bechetului. Sper cæ øi tu øi el vefli avea timpul necesar
ca pe durata unei mese tihnite sæ væ povesteascæ despre ræzboi
Dragæ Fritz! øi despre tensiunile cu Rusia care i°au urmat imediat.
A trecut o veønicie de când nu fli°am mai scris øi ai toate Acum aøteptæm cu neræbdare decizia în privinfla Arab°Tabiei,
motivele sæ°mi reproøezi aceasta. Dar într°o vreme deosebit de care, aøa cum ni s°a promis nu poate fi decât în favoarea noastræ.
dificilæ de lupte øi greutæfli prin care am træit luni de zile am fost Aceasta va ridica o nouæ plângere împotriva noastræ la St.
prea puflin dispus sæ scriu øi mi°a lipsit øi rægazul pentru aøa ceva. Petersburg.
Slavæ Domnului! Acum dupæ marile furturi am ajuns cu bine în Zilnic aøteptæm numirea contelui Wesdehlen ca ministru
port øi sper cæ obstacolele au fost depæøite iar Europa va læsa în plenipotenfliar aici øi speræm cæ va sosi curând. Pe el l°am cunoscut
pace România. Germania trebuie sæ ne dea acum dovezi ale doar în treacæt în timp ce cu fratele lui, fostul tæu camarad de
bunævoinflei ei, cæci chestiunea cæilor ferate i°a adus prejudicii dar regiment am fost prieten bun.
Am primit acum un corp diplomatic numeros ceea ce atrage
1. Memoriile, vol. IV, p. 333. dupæ sine fireøte øi mai multe îndatoriri. Pe consuli aveai nevoie
78 l ANUL 1880 ANUL 1880 l 79

sæ°i invifli de douæ ori pe an în vreme ce miniøtrii plenipotenfliari Cavaleria noastræ pe care vrem sæ o mærim la opt regimente
trebuie sæ fie chemafli la aproape toate ocaziile importante. are deja 10.000 de carabine Henry Martini care trag pânæ la 800
Nu am luat încæ nici o decizie în privinfla numirii reprezen- de metri.
tantului meu la Berlin; aud cæ acolo sunt foarte mulflumifli de Tot cee ce fli°am scris în aceastæ scrisoare este doar pentru
Liteanu øi cæ în acest ræstimp foarte dificil s°a comportat cu mul tine øi te rog sæ nu vorbeøti nimic despre intenfliile mele deoarece
tact øi abilitate. Dar pentru Berlin mi se pare mai bunæ misiunile (diplomatice) preconizate nu au fost încæ definitiv fixate.
desemnarea unui fost ministru care sæ facæ impresie prin vârsta Cu drag aø veni la primævaræ la Berlin cæci atunci aø putea
øi experienfla lui. În acest caz pe Liteanu l°aø trimite la Bruxelles; asista la mari exerciflii militare. Dar dupæ cum fli°am spus
dar fireøte cæ despre toate acestea nu s°a hotærât încæ nimic. momentan nu pot lua nici o hotærâre fermæ deoarece trebuie sæ
Iarna asta s°a fæcut aici un patinoar excelent øi zilnic patinez aøtept desfæøurarea chestiunii cæilor ferate. Dar pot sæ°fli promit
împreunæ cu Elisabeta. Ne amintim atunci de ultima ta øedere cu certitudine cæ anul acesta îi voi vizita pe scumpii noøtri pærinfli
aici când am petrecut împreunæ cu tine multe ceasuri frumoase de care îmi este un dor nespus ca øi de voi tofli.
pe gheaflæ. De atunci cercul patinatorilor s°a lærgit considerabil; Cu drag... Carl
doamnele mai ales se disting printr°o evoluflie elegantæ. Din când P.S. Principele Bulgariei care nu stæ deloc pe roze trece
în când pun sæ cânte fanfara øi atunci se danseazæ cadrilul. Eu sæptæmâna asta pe la noi în drumul sæu spre Rusia øi va sta douæ
am propus sæ flinem balurile pe gheaflæ ca în felul acesta sæ scæpæm zile.
de plicticoasele serbæri de la palat care trebuiesc flinute într°o
cælduræ insuportabilæ. În timp ce voi avefli un carnaval foarte scurt 21. Bucureøti 19/31 martie 1880 cætre Maria de Flandra
al nostru nu se mai sfârøeøte fline pânæ la 4 martie stil nou. La VB 440
palat vom mai da un mare bal deoarece ne mai aøteaptæ multe
dineuri diplomatice dupæ sosirea diverøilor miniøtrii pleni- Sunt foarte fericit pentru primirea care s°a fæcut misiunii
potenfliari. mele diplomatice øi Catargi nu a putut sæ°mi povesteascæ destul...
Citim în ziare cu mult interes despre viafla voastræ în înalta ... Mæ bucur nespus de alianfla de familie care a fost încheiatæ
societate din Berlin øi ne bucuræm din inimæ cæ fermecætoarea ta între Belgia øi Austria. Tânærul arhiduce nu putea sæ aleagæ mai
Louise are aøa de mult succes. Sunt chiar foarte necæjit cæ trebuie bine [se referæ la logodna arhiducelui Rudolf cu øtefania de Belgia,
sæ aøtept atâta vreme ca sæ pot face cunoøtinflæ cu ea. 9 martie]. Aceasta este o altæ legæturæ strælucitæ faflæ de aceea a
Sunt în permanenflæ destul de ocupat mai ales cu diferitele viitorului împærat al Germaniei care va aduce multe dezamægiri
reforme care trebuiesc introduse în armatæ. Numærul regimentelor [se referæ la logodna viitorului împærat Wilhelm al II°lea cu
de dorobanfli va fi sporit de la 16 la 30 dacæ legislativul voteazæ
Augusta°Victoria de Schleswig Holstein Sonderburg°Augusten-
bugetul propus pentru armatæ. Aranjamentul nostru este acum
burg]1. La primirea oficialæ a lui Jooris, care din cauza sæptæmânii
excelent, puøtile Henry Martini au fost realizate în fabrica de la
postului Paøtelui de abia ieri a putut avea loc, mi°am exprimat
Witten (Rheim Preussen) øi sunt arme puternice. Urmeazæ ca în
în cuvinte cælduroase felicitærile øi bucuria pentru acest eveniment
fiecare an sæ se producæ un anumit numær ca sæ putem ridica
de familie øi în acelaøi timp l°am asigurat cât de plæcut mi°ar fi
infanteria noastræ la o sutæ de mii de soldafli. În privinfla tunurilor
ca el sæ revinæ aici ca ministru plenipotenfliar. Este un om bun øi
ne menflinem la sistemul Krupp de 9 cm. care ne°a adus mari
plæcut avec lequel on peut tres bien causer.
servicii în timpul ræzboiului. În repetate rânduri am împrumutat
ruøilor bateriile noastre deoarece tunurile lor nu bæteau suficient
de departe. 1. Se vor cæsætori la 16/28 februarie 1881, vezi Memoriile, p. 376.
80 l ANUL 1880 ANUL 1880 l 81

A doua zi dupæ sosirea lui l°am primit în audienflæ particu- Am trimis øi o misiune diplomaticæ la Lisabona pe care am
laræ øi am conversat mai bine de nouæ ore. Mi°a remis scrisoarea încredinflat°o unuia din aghiotanflii mei (Al. C. Plagino/ vezi
ta øi cea a lui Filip cu mulflumiri pentru conferirea decorafliei mele Memoriile, p. 311).
øi mæ bucur cæ „Steaua României“ a avut succes la voi. Øi împæ- Domnii [Plagino øi Bærcænescu] au fost primifli acolo în modul
ratului Germaniei i°a plæcut aceasta foarte mult øi i°a spus lui cel mai cordial [1/13 martie 1880] øi cu o specialæ distincflie în toate
Brætianu cæ regretæ cæ nu a putut sæ o accepte cu doi ani înainte. privinflele. În Vinerea Mare au vizitat cavoul1 scumpei øi neuita-
Primirea care i s°a fæcut ministrului meu prezident la Berlin1, unde tei noastre øtefania øi au depus coroane la mormântul ei [øtefania
el a fost agreat în mod deosebit a fost sinceræ øi cordialæ øi sunt de Hohenzollern sora mai mare n. 1837 s°a cæsætorit în 1858 cu
mulflumit de rezultatul ei. La Viena el [Brætianu] l°a felicitat pe regele Pedro alV°lea al Portugaliei (1853°1861) dar a încetat din
împærat în numele meu pentru logodna fiului sæu. Relafliile noastre viaflæ în 1859]. Aceastæ atenflie înduioøætoare, pe care românii o
acolo sunt cele mai prieteneøti øi de aceea sunt geloøi cei de pe privesc la fel, m°a emoflionat profund. Cine s°ar fi gândit cu 20 de
Neva. ani în urmæ cæ o solie din Orient va sta într°o zi la mormântul
Principele Bulgariei a trecut pe aici la întoarcerea sa de la sorei noastre mult iubite ca sæ împlineascæ acest act de pietate
Petersburg øi a ræmas patru zile la noi. Relatærile øi impresiile în numele fraflilor. Cu siguranflæ cæ acestea sunt primele flori
sale au fost extrem de interesante øi mi°a spus cæ vizita lui proaspete care au fost puse acolo dupæ multæ vreme cæci mæ tem
Brætianu a provocat acolo mare vâlvæ øi nemulflumire. Probabil cæ mormântul este rareori vizitat. La primirea depeøei øi eu øi
cæ trebuia [Brattenberg] sæ sondeze situaflia de aici. Cu toatæ Elisabeta am ræmas privindu°ne færæ glas câtæva vreme. Atunci
prietenia noastræ i°am spus doar atât cât permite înflelepciunea, am simflit clar cæ nici mæcar trecerea îndelungatæ a timpului nu
dar am remarcat în treacæt cæ Rusia ar fi pierdut aici toate este în stare sæ cicatrizeze complet o ranæ adâncæ a inimii. Peste
simpatiile prin inabilitatea ei (asta ca o expresie mai blândæ). opt zile se întorc domnii mei øi sunt foarte neræbdætor sæ le ascult
Situaflia din Rusia este absolut îngrozitoare øi aø putea sæ raportul [7/19 aprilie 1880. Vezi Memoriile, p. 321].
scriu o carte despre asta dacæ aø vrea sæ°fli povestesc totul aici. [...] în sfârøit avem ploaie, dupæ ce prin lipsa de zæpadæ, de
Dar se poate constata cu certitudine cæ puternicul flar este astæzi umezealæ øi din cauza gerului pæmântul era aøa de uscat cæ pânæ
omul cel mai nefericit de pe lume, ceea ce este cu atât mai trist azi nu s°a væzut vreun fir de iarbæ sau vreo frunzæ. În nici un an
cu cât el nu a meritat aøa ceva. În pofida multelor dezamægiri pe nu a fost vegetaflia atât de întârziatæ øi gerurile nu au durat aøa
care le°am avut din partea Rusiei, îl iubesc pe împæratul Alexandru de mult. Amândoi suferim de febræ øi Elisabeta mai ales care cu
øi îi pæstrez o caldæ amintire care dateazæ din Bulgaria. Destinul toate dozele mari de chininæ nu poate scæpa de ea. Asta acflioneazæ
îl prigoneøte pe særmanul om, în fiecare zi se aøteaptæ moartea la mine asupra nervilor astfel cæ de douæ sau trei zile am un scris
împærætesei [Maria Alexandrovna] ceea ce pe lângæ toate neno- cu totul tremurat, ceea ce cu siguranflæ cæ vei constata din aceastæ
rocirile este o nouæ lovituræ cumplitæ. Sandro [Alexandru scrisoare. Este un sentiment foarte neplæcut øi evit sæ scriu în
Battenberg] mi°a spus cæ împæratul ar fi cu totul dærâmat øi a aceastæ perioadæ.
devenit un moøneag. Indiferenfla societæflii ruseøti dupæ toate [...] Din nefericire te obiønuieøti cu aceastæ boalæ endemicæ
evenimentele ar fi absolut revoltætoare øi fiecare se gândeøte doar care este consideratæ doar o indispoziflie øi m°am dus cu febræ la
cum ar putea sæ°øi pæstreze viafla, averea, poziflia. Acestea sunt spovedanie øi împærtæøanie øi am postit patru zile.
rezultatele unei politici despotice. În privinfla asta flærile noastre, Elisabeta a pus sæ se tipæreascæ câteva din operele ei øi fli°a
cu institufliile lor liberale, sunt mult mai fericite. trimis „Hamerstein“ øi „Sapho“. Nu demult a scris øi o frumoasæ

1. 3/15 martie 1880 1. De la mânæstirea San Vincent.


82 l ANUL 1880 ANUL 1880 l 83

comedie în francezæ „Revenant et revenu“ care trebuia sæ fie plæcere sæ°mi confere „Vulturul Negru“. Contele Wesdehlen care
reprezentatæ la noi. este unanim apreciat mi°a conferit într°o audienflæ solemnæ insigna
Consiliul de miniøtri mi°a adresat propunerea de a°i conferi ordinului øi în ræspunsul meu la frumoasa lui cuvântare am
motivat Elisabetei medalia pentru artæ øi øtiinflæ pe care ministrul evidenfliat cæ prin aceastæ conferire væd o demonstraflie politicæ
Cultelor i°a înmânat°o într°o audienflæ solemnæ. De atunci aceastæ ce priveøte atât flara cât øi pe mine personal. Ziarele au comen-
medalie este foarte mult apreciatæ. La deschiderea de astæzi a tat°o în acelaøi mod.
Academiei Române, pe care eu o prezidez ca preøedinte de onoare, Primirea care i s°a oferit la Berlin lui Brætianu m°a bucurat
øi ai cærei membri sunt øi ei decorafli ca fiind savanflii noøtri cei foarte mult øi am fost încântat sæ aud cæ a fæcut acolo cea mai
dintâi, domnii aceøtia mi°a spus cæ sunt mândri sæ vadæ „Bene bunæ impresie. El a regretat nespus cæ nu a stat de vorbæ cu tine
merenti“ pe pieptul principesei lor1. øi mi°a spus cæ v°a væzut de departe pe tine øi pe Louise la o
Aøtept cu neræbdare tabloul în ulei pictat de tine pe care vrei festivitate în Sala Albæ. Pæcat cæ nu ai stat de vorbæ cu el acolo,
sæ mi°l trimifli prin Calimachi Catargi. Cred cæ°i mai bine sæ°l s°ar fi bucurat, iar tu te°ai fi putut convinge personal cât de devotat
trimifli direct cæci Catargi se duce acum în Elveflia ca sæ notifice
îmi este acest om. În ultimul an a realizat lucruri extraordinare
øi acolo independenfla noastræ øi sæ negocieze pentru convenflia
øi prin aceasta a cucerit respectul tuturor cabinetelor europene,
comercialæ2.
chiar flarul Alexandru, în pofida conflictelor grave cu Rusia, i°a
22. Bucureøti 2/14 aprilie 1880 cætre Fritz von Hohenzollern pæstrat simpatie. Din cauza Camerelor Parlamentului, care din
VD 931 fericire sæptæmâna aceasta se închid dupæ o sesiune legislativæ
de 11 luni, Brætianu nu a putut ræmâne mai mult la Berlin unde
Dragæ Fritz prezenfla lui din cauza afacerii cæilor ferate ar fi fost foarte necesaræ
Ultimele sæptæmâni au fost atât de ocupate încât n°am putut pentru o vreme. Ræscumpærarea se desfæøoaræ încet iar bancherii
sæ°fli scriu mai devreme... Este o mare bucurie pentru mine sæ°fli cautæ sæ câøtige din aceastæ afacere cât mai mulfli bani cu putinflæ.
pot conferi «Steaua României» cu spade øi aceasta cu atât mai mult Dacæ îi supraveghezi prea mult atunci adreseazæ imediat plân-
cu cât astæzi au cæzut toate piedicile care au stat pânæ acum în geri cæ li se pun piedici øi greutæfli în drum. Noi avem doar dorinfla
calea acceptærii (decorafliilor româneøti). Germania s°a împotrivit sæ lichidæm aceastæ afacere cât mai repede cu putinflæ. Îi vei fi
cel mai mult acestui lucru dar fie ca de azi sæ uitæm totul øi sper væzut pe reprezentanflii mei deoarece sunt cunoøtinfle vechi. Pe
ca pe viitor Steaua României va stræluci în toate privinflele øi în Calinderu îl trimit înapoi deoarece aceastæ misiune nu îi este prea
vechea mea patrie øi cæ acolo se va aræta flærii mele mai multæ plæcutæ.
simpatie decât pânæ acum. În privinfla numirii unui ministru plenipotenfliar la Berlin
Consider drept un mare noroc faptul cæ relafliile noastre cu nu s-a hotærât încæ nimic definitiv. Øi eu aø vrea sæ trimit acolo
Berlinul s°au conturat atât de favorabil øi sunt cu adeværat miøcat o personalitate care sæ se impunæ prin nume øi avere øi printr°o
de dovezile de dragoste øi prietenie pe care le°am primit din partea nevastæ frumoasæ, dar aceste trei calitæfli sunt greu de gæsit. La
împæratului [Wilhelm I]. În ultimele trei sæptæmâni am primit, Berlin se doreøte pæstrarea lui Liteanu care a dovedit mult tact
în forma cea mai cordialæ, øi în care lasæ sæ se vadæ cât de greu øi abilitate în chestiunea evreiascæ øi în cea a cæilor ferate. Lui
i°a fost sæ întârzie atâta vreme cu recunoaøterea [independenflei Brætianu i s°a dat de înfleles acest lucru. Pæcat cæ Liteanu are un
României]. L°a bucurat decoraflia mea øi i°a fæcut o deosebitæ aspect atât de ingrat cæci este foarte inteligent, abil øi deosebit
de discret ceea ce eu apreciez în mod special la cei desemnafli
1.Vezi Memoriile, vol. IV, p. 313. pentru ministerul de externe øi corpul diplomatic øi despre el am
2. Jooris a fost primit de fapt la 17/29 martie (v. Memoriile, p. 318). auzit doar cuvinte de laudæ.
84 l ANUL 1880 ANUL 1880 l 85

De data aceasta Camerele au fost foarte generoase în privinfla Anexez aici o scrisoare øi crucea de ofifler al ordinului meu
armatei: au votat trei milioane (de lei) pentru material de ræzboi, cu rugæmintea de a o remite fostului nostru profesor dr Stander.
puøti øi tunuri øi au dat mijloacele necesare pentru constituirea Ar trebui sæ°l invifli la tine ca sæ primeascæ „Steaua României“
a 15 noi regimente de infanterie (dorobanfli) øi patru regimente din mâna ta. O sæ°fli facæ plæcere øi flie dar mai ales lui care va fi
de cælæraøi. De acum vom avea 84 de batalioane, 58 de escadroane surprins de conferirea acestei decoraflii.
øi 32 de baterii, o forflæ respectabilæ care va asigura poziflia Pânæ acum n°am putut sæ luæm nici o hotærâre în privinfla
României în Orient. momentului cælætoriei noastre în stræinætate. Dar în nici un caz
Bulgarii urmæresc la fel sæ°øi facæ armata mare øi tare, dar nu va trece anul færæ sæ ne vizitæm patria. Cred cæ împæratul
le lipsesc toate elementele necesare øi banii pe deasupra. Cadrele german va ræmâne în Berlin cu mici întreruperi pânæ la sfârøitul
(ofiflerii øi subofiflerii) sunt toate ruse øi desigur cæ n°au trimis ei lunii mai.
acolo ce aveau mai bun. Aceastæ societate dæ mai mult de lucru Dupæ închiderea sesiunii parlamentare øi votarea noilor
prinflului Bulgariei decât supuøii lui credincioøi care ar putea fi bugete militare vom putea sæ væ dæm de øtire când plecæm în
conduøi precum o turmæ de oi dacæ nu ar fi permanent instigafli cælætorie. fii°aø fi recunoscætor sæ°mi trimifli planul exercifliilor
de comitetele panslaviste. Særmanul Sandro, care s°a întors militare de primævaræ, inclusiv al marii paræzi.
mulflumit de øederea lui la St. Petersburg øi s°a oprit pe la noi în La noi nu vrea sæ vinæ deloc primævara este frig øi uscæciune
drumul sæu spre Sofia, mi°a scris de acolo cæ imediat dupæ întoar- øi aproape pe nicæieri nu a înverzit. Iarna a trecut færæ zæpadæ,
cerea lui s°a confruntat cu noi dezamægiri. A trebuit sæ°øi demitæ
dar cu multæ gheaflæ, ceea ce a afectat enorm ogoarele øi vegetaflia.
guvernul care era format din oameni decenfli într°o oarecare mæ-
Ræmâi cu bine...
suræ øi sæ numeascæ unul nou din oameni absolut inculfli. Prinflul
Carl
se gândeøte adesea la timpurile frumoase øi færæ griji pe care le°a
petrecut la Berlin øi Potsdam. Øi eu cred cæ deja regretæ cæ a primit
23. Sinaia 12/24 iunie 1880 cætre Maria de Flandra
coroana cu spini a Bulgariei. fiara asta este în toate privinflele mult
VB 441
mai înapoiatæ decât era România în urmæ cu treizeci de ani. De
aceea este o absurditate sau o intrigæ perfidæ sæ dai o constituflie
liberalæ precum a noastræ unei flæri care abia dacæ are øcoli. Prin [...] De 8 zile ne°am instalat aici deoarece øederea în
nerezolvarea chestiunii Arab Tabia se fline sabia lui Damokles Bucureøti devenise insuportabilæ din cauza arøiflei îngrozitoare.
deasupra noastræ. Pierdem acum øi anul æsta pentru construcflia Eram foarte obosit øi încordat aøa cæ nu mai puteam lucra cum
cæii ferate øi a podului peste Dunære pe care nu le putem începe trebuie; de aceea am propus miniøtrilor mei sæ flinem øedinflele
pânæ când nu este reglementatæ frontiera din Dobrogea. de Consiliu în aerul proaspæt al munflilor ceea ce le convine øi lor.
Elisabeta, care a suferit din nou de febræ, va trimite rezul- Acum se cælætoreøte 3 ore de la Bucureøti pânæ aici. Trenul soseøte
tatul activitæflii ei literare. Apariflia acestei opere a fæcut mare vâlvæ la ora 12 în Sinaia øi pleacæ din nou la ora 6 seara.
în cercurile literare øi am fost rugat de cætre Consiliul de Miniøtrii Alaltæieri au fost miniøtrii la mine øi am discutat øi cælætoria
sæ°i fie conferinflæ medalia mea de aur pentru artæ øi øtiinflæ. Piesa mea în stræinætate al cærei moment depinde de reglementarea
de teatru urmeazæ sæ fie în curând reprezentatæ de cætre persoane problemei Arab Tabia øi de conflictele cu guvernul bulgar. Cea
din înalta societate. dintâi este aproape decisæ øi ca întotdeauna on a fait bon marché
Fotografiile se vor bucura sigur de aprecierea voastræ. În de nos interets. Nu ne ræmâne altceva decât sæ acceptæm faptul
iarna asta s°au dat douæ mari baluri la teatru unde toate doamnele împlinit, dar pe viitor sæ nu mai dæm nici o crezare promisiunilor
au apærut în costume naflionale. A fost o priveliøte fermecætoare marilor puteri. Mæ bucur din toatæ inima cæ ultimul punct din
care i°a încântat pe stræini. Tratatul de la Berlin care ne privea a fost rezolvat øi acum pot
86 l ANUL 1880 ANUL 1880 l 87

cælætori în Occident færæ sæ rog ceva øi færæ sæ mai primesc vreu la Sinaia øi în împrejurimi. În câteva zile va fi deschis marele
favor (?) de la cineva. stabiliment al bæilor care este prevæzut cu bæi øi duøuri dupæ cele
[...] La mijlocul lui septembrie va trebui din nefericire sæ fiu mai moderne instalaflii. În fafla clædirii bæilor este o fântânæ
aici iar, cæci începe perioada de inspecflii care sunt legate de artezianæ unde apa flâøneøte la 40 de metri înælflime, dar cu toate
manevrele militare. acestea în mæreflia naturii aøa ceva pare mic.
Dupæ experienfla pe care a træit°o flara se insistæ pe o puter-
nicæ dezvoltare a armatei sale pe care va trebui sæ se conteze în 24. Bucureøti 14/26 noiembrie 1880
viitor. Camerele au votat toate sumele pe care le°a cerut guvernul cætre Fritz von Hohenzollern
øi au votat øi modalitæflile pentru constituirea a 16 noi regimente VD 931
de infanterie øi 4 de cavalerie. Noua noastræ puøcæ a fæcut multæ
vâlvæ la expoziflia de la Düsseldorf øi tofli cunoscætorii au admirat Scumpul meu Fritz,
sistemul ei perfecflionat. În ajunul deschiderii Camerelor øi în ziua mutærii noastre
Ea este fabricatæ la Witten. de la Cotroceni la Palatul din capitalæ nu°fli pot scrie decât douæ
Regret cæ la concurenfla de acum doi ani nu a fost reprezen- vorbe ca sæ te rog sæ semnezi øi sæ aplici sigiliul tæu pe actul anexat.
tatæ nici una din casele belgiene [de armament]. Deoarece acest act a trebuit din nou sæ fie copiat la Sigmaringen
În cel mai scurt timp ministrul meu plenipotenfliar de curând din cauza unor mici modificæri øi a trebuit sæ fie trimis færæ
numit [Mihail Mitilineu] îøi va prezenta scrisorile de acreditare întârziere aici nu s°a mai putut lua semnætura ta. Pot sæ te asigur
la Bruxelles. Dar deoarece el este acreditat øi pentru Olanda se cæ încuviinflarea ta este doar o formalitate færæ vreo întrebuinflare
va duce mai întâi la Haga pentru ca dupæ aceea sæ fie prezent la practicæ pentru tine. Pentru cæ am nevoie de acest document chiar
særbætorile naflionale în Belgia. fii°l recomand pe dl. Militineu în în cursul sæptæmânii viitoare te rog sæ mi°l trimifli imediat, dacæ
mod special, este un funcflionar destoinic øi a fost mulfli ani secretar se poate chiar cu poøta urmætoare.
general la Ministerul de Externe; tofli reprezentanflii stræini de aici De la întoarcerea noastræ din stræinætate am fost permanent
regretæ plecarea sa1. în miøcare. Manevrele militare au fost interesante øi mi°au adus
Camerele au votat o lege prin care Sinaia este ridicatæ la deplinæ mulflumire. Vremea a fost frumoasæ, însæ prea cald.
rangul de oraø ceea ce va da un mare avânt localitæflii. Din toate Cælætoria în Moldova a semænat cu un marø triumfal.
La 28 noiembrie] 10 decembrie [în text 10 decembrie] ziua
pærflile vezi ræsærind case ca ciupercile din pæmânt, dar poezia
capitulærii Plevnei va avea loc o mare festivitate militaræ, con-
pierde prin asta.
ferirea a douæ zeci de drapele regimentelor nou create 16 de
Lucrærile la castelul meu progreseazæ: în øase sæptæmâni
infanterie øi 4 de cavalerie. În acelaøi timp sofliile ofiflerilor din
trebuie deja sæ fie aøezat acoperiøul care va fi acoperit cu ardezie.
întreaga armatæ vor înfæfliøa Elisabetei un monument din mar-
Din nefericire vremea este foarte nefavorabilæ ceea ce îngreuneazæ
muræ care o reprezintæ pe ea cum îngrijeøte un militar rænit. Este
øi scumpeøte lucrærile. Amenajærile parcului au dat locuri
o idee frumoasæ øi emoflionantæ care va fi mândria Elisabetei.
frumoase øi cæderile de apæ sunt foarte reuøite øi atrag mulfli Øederea mea la Pesta a fost foarte interesantæ. Regimentul
prieteni. Duminica trecutæ au sosit aici trenuri speciale de la meu austriac [6] este frumos øi consider cæ militarii au o flinutæ
Bucureøti øi Kronstadt [Braøov] øi au adus peste o mie de vizitatori bunæ. Printre ofifleri am regæsit mai mulfli camarazi de°ai mei din
campania din Schleswig (1864).
1. Mihail Militineu n. 13 decembrie 1836, secretar general la Mi- De la întoarcerea noastræ vorbim mult despre voi øi suntem
nisterul Afacerilor stræine 1871°1879 ministru plenipotenfliar la Bruxelles fericifli cæ am fæcut în sfârøit cunoøtinflæ cu fermecætoarea ta Luisa...
1880°1889 øi Constantinopol 1889°1896. Enciclopedia Lucian Predescu, Al tæu frate devotat...
p. 559. Carl
88 l ANUL 1880 ANUL 1881 l 89

25. Bucureøti 15/27 decembrie 1880 cætre Maria de Flandra obiecte. Dupæ evenimentele similare de la Agram [Zagreb] øi dupæ
VB 442 acest al treilea cutremur în decurs de cinci zile suntem aici cam
îngrijorafli.
[...] Militineu a trebuit sæ°mi raporteze pe larg despre øederea De sæptæmâni de zile avem o vreme aøa de blândæ øi
lui, din nefericire prea scurtæ la Bruxelles øi îmi pare ræu cæ nu frumoasæ cæ este aproape nefireascæ. Toatæ ziua pofli sæ stai la
pot sæ°l trimit imediat înapoi. Câtæ vreme sunt Camerele reunite fereastra deschisæ.
cu greu am putea sæ ne dispensæm de el, deoarece ca funcflionar Ogoarele aratæ ca primævara
mai vechi al Ministerului de Externe este la curent cu toate
afacerile de acolo. Tocmai în aceastæ sesiune vor fi aduse în dezba-
26. Bucureøti 3/15 ianuarie 1881
tere numeroase convenflii cu alte state care necesitæ studii
cætre Fritz von Hohenzollern
detaliate.
Camera belgianæ a adoptat convenflia noastræ comercialæ VD 931
printr°o manifestare de simpatie. Sper cæ øi noi vom ræspunde în
cel mai scurt timp cu votul nostru. Dragæ Fritz,
Din nefericire atentatul nenorocit asupra lui Brætianu1 a cam Cu câteva zile în urmæ fli°am trimis o ladæ cu mici cadouri
întârziat mersul afacerilor øi el a trebuit sæ se ducæ sæ se odih- de Cræciun... Pe serviciul de fumat este reprezentat unul din noii
neascæ pentru câtva timp la flaræ, de unde se va întoarce sæptæ- meu supuøi care pe lângæ multe calitæfli deosebite are totuøi
mâna aceasta. Deøi din fericire a fost doar uøor rænit, puternica defectul cæ pierde prea mult timp formând din ciubuc. Paginile
hemoragie l°a slæbit mult et son moral est tres bas ca urmare a comemorative ale ræzboiului te vor interesa; au fost realizate dupæ
acestei fapte miøeleøti. tablourile unui pictor român (N. Grigorescu). Una din pagini repre-
Nu mai este nici o îndoialæ cæ tentativa de asasinat a fost zintæ defilarea primilor prizonieri turci dupæ cæderea Plevnei. Cele
fæcutæ din motive politice øi diferite personalitæfli sunt grav mai multe figuri sunt portrete øi cele douæ paøale care cælæresc
compromise prin aceasta. Ancheta care este în desfæøurare va în forflæ au stat øase luni la Bucureøti. Când le°am dat drumul
scoate multe lucruri la lumina zilei.2 le°am dæruit sæbii frumoase iar pe ale lor le°am pæstrat pentru
În toatæ flara domneøte liniøte deplinæ øi nu mai este nimic
colecflia mea de arme.
de temut.
De Anul Nou am trimis numeroase depeøe la Berlin øi flie
Problema succesiunii a fost reglementatæ3 dupæ dorinflæ øi
la Sigmaringen. Împæratul, împæræteasa øi prinflul moøtenitor au
am primit din toate pærflile numeroase dovezi de mulflumire. Toate
partidele au consimflit la acest acord øi au dat glas mulflumirii lor. ræspuns în modul cel mai cordial... Wilhelm de Prusia (viitorul
Fireøte s°au ridicat øi câteva voci împotrivæ, dar numai în ceea împærat Wilhelm al II°lea) a telegrafiat Elisabetei færæ sæ menflio-
ce priveøte chestiunile de formæ, fondul nu a fost atacat de nimeni. neze depeøa mea; probabil cæ telegrama mea nu a ajuns în mâinile
[...] Alaltæieri am avut un violent cutremur care a fost acestui mare domn. Te rog sæ te interesezi...
neplæcut, miøcarea a fost atât de puternicæ încât în camere au cæzut Sincere mulflumiri pentru scrisoarea ta øi pentru volumul
omagial al Regimentului I de Dragoni ai Gærzii, pe care l°am ræsfoit
1.Vezi Memoriile, IV, p. 369 [2/14 decembrie 1880]. cu un viu interes. Multe lucruri îmi amintesc de timpul pe care
2. Amænuntele procesului Petraru øi a complicilor sæi profesor Pætescu l°am petrecut la Berlin.
øi diaconul Crâlova în Bacalbaøa, vol. II, p. 91 øi nota 15 p. 112. Petraru Astæzi avem o furtunæ violentæ de zæpadæ øi nu se poate
a primit 20 de ani muncæ silnicæ iar cei doi complici câte 9 ani recluziune. cælætori decât cu sania. Peste trei zile este marea paradæ a sfinflirii
3.Vezi Memoriile, p. 363-366. apelor – o plæcere rece.
90 l ANUL 1881 ANUL 1881 l 91

Balul din 1/13 ianuarie a decurs strælucitor au fost de faflæ indiferent. Sunt foarte neræbdætor sæ aflu adeværata stare de
peste 2.000 de persoane. Anexat o descriere a rochiilor pentru Luise lucruri pentru a putea riposta la toate zvonurile ræuvoitoare.
pe care a°fli putea sæ o trimitefli øi mamei. Anumite cercuri aici sunt foarte iritate cæ Wilhelm a trebuit
Ræmâi cu bine... sæ implice România øi poziflia viitoare a fratelui sæu în aceastæ
Carl flaræ pentru muøamalizarea unei pozne de tinerefle. [Dr.] Teodori
mi°a spus adineauri cæ ar fi auzit pærerea cæ „asta dovedeøte puflin
27. Bucureøti 26 ianuarie/7 februarie 1881 interes øi simpatie pentru flaræ; din fericire nu el este moøtenitorul
cætre Karl Anton von Hohenzollern tronului“. În cercurile guvernamentale a fæcut o impresie penibilæ
VD 1952 faptul cæ Fritz ar fi spus cæ povestea a pornit de la nihilismul
românesc. Din fericire nu avem calamitatea asta aici. Prin regle-
Îndatæ ce m°am întors de la vânætoare, unde au fost uciøi mentarea succesiunii la tron, care a fost recunoscutæ de Rusia
trei lupi, am gæsit øpalturile ziarelor din flaræ øi stræinætate pline printr°o declaraflie cordialæ, tofli ochii sunt aflintifli asupra mem-
de povestea pornitæ de la Düsseldorf a alegerii princiare, în parte brilor familiei noastre, ale cærei declaraflii øi acfliuni trebuie sæ fie
însoflitæ de comentarii øi detalii extrem de neplæcute. Chestiunea de aceea mai prudente ca niciodatæ „noblesse oblige“. Dragæ tatæ,
a stârnit aici o vâlvæ uriaøæ øi eu mai sper cæ totul nu este decât fli°aø fi foarte recunoscætor dacæ ai vrea sæ explici stæruitor acest
puræ næscocire pornitæ din capul unui scrib ordinar de ziar øi cæ lucru nepotului meu iar d°lui von Schilgen sæ°i faci precizæri
speciale øi detaliate în aceastæ privinflæ. Viitoarea lor situaflie
nu va avea nimic comun cu Wilhelm. Într°adevær o depeøæ
trebuie sæ fie acum luatæ în consideraflie cu toatæ seriozitatea.
evidenfliazæ faptul cæ aceastæ øtire alarmantæ a fost determinatæ
Iartæ°mi aceste rânduri scrise urât în grabæ... astæzi s°a
øi ræspânditæ de o povestire de°a lui. În orice caz la bazæ poate fi
produs dezghefl ceea ce la masa mare de zæpadæ ar putea avea
o poznæ de tinerefle sau vreo micæ aventuræ, care în sine este cu
drept consecinflæ inundaflii.
totul nevinovatæ, dar prin zarva pe care a provocat°o în toatæ
Europa i°a adus o tristæ celebritate øi provoacæ multe griji øi temeri.
28. Bucureøti 2/14 februarie 1881
Alaltæieri de dimineaflæ a venit la mine Brætianu, complet distrus, cætre Karl Anton von Hohenzollern
øi mi°a adresat imediat întrebarea dacæ n°am primit vreo depeøæ. VD 1952
I°am ræspuns cæ mi°au parvenit mai multe depeøe, dar în care n°am
gæsit nimic special. Tant mieux a fost ræspunsul sæu øi mi°a Azi dimineaflæ am primit scumpa ta scrisoare al cærei con-
înmânat apoi o telegramæ din Viena în care se menfliona cæ veøtile flinut mi°a produs o grea melancolie øi mæ stæpâneøte acelaøi
din Düsseldorf se bazeazæ pe næscociri. „J’ai reçu cette dépeche sentiment cæruia tu i°ai dat expresie într°un mod atât de dureros.
pendant la nuit, sur me demande que j’avais adresée a Vienne, Deøi am avut o presimflire cæ numai prin neadeværurile øi
mais en attendant j’ai passé de terribles moments, ayant recu hier falsele læudæroøenii ale nepotului meu au fost ræspândite în lume
soir de Havas la dépeche suivante“ pe care el mi°a citit°o, cu detalii neplæcutele articole, nu îndræznesc totuøi sæ cred cæ pânæ astæzi
îngrozitoare, øi am sechestrat°o imediat. nu s°a putut face luminæ în aceastæ fatalæ øi misterioasæ poveste,
Liniøtit printr°o a doua depeøæ eram convins cæ din poves- care sæ speræm cæ øi dupæ ce se va confirma va ræmâne feritæ de
tea asta nu°i nici un cuvânt adeværat. Cu toate acestea i°am o discuflie publicæ. Acum trebuie sæ se facæ totul pentru a face
telegrafiat imediat lui Wilhelm: „Afli primit pachetul de Cræciun? uitatæ aceastæ poveste penibilæ øi a o prezenta drept o „escapade
Sper cæ voi tofli suntefli bine øi harnici“, dar nu am primit nici un d’enfant“ cæci o reluare a ei ar putea avea cele mai urâte urmæri
ræspuns ceea ce este absolut nedrept. Ar fi trebuit sæ°øi spunæ cæ pentru viitorul bæieflilor care trebuie sæ perpetueze numele noastre
veøtile træznite care au umplut Europa nu ar putea sæ mæ lase pure øi glorioase øi asupra cærora, ca moøtenitori ai tronului
92 l ANUL 1881 ANUL 1881 l 93

României, sunt acum aflintifli ochii întregii Europe. Am avut deja ratului øi a rostit o cuvântare. Am pus imediat decoraflia øi apoi
o tristæ dovadæ în acest sens. Oricum o fi, eu voi face totul pentru în ræspunsul meu am evidenfliat faptul cæ potrivit unei vechi
a da problemei o aparenflæ nevinovatæ øi rog doar ca sæ nu primesc tradiflii remiterea colanului este o distincflie cu totul specialæ.
vreo dezminflire prin neplæcutele fapte ce ar putea fi aduse la Contele Wesdehlen este cel mai iubit ministru plenipotenfliar de
cunoøtinflæ. A fost datæ deja „destulæ apæ inutilæ la o moaræ la fel aici; el a fost foarte mulflumit de primire øi mi°a spus cæ va raporta
de inutilæ“. Din nefericire, cu inima grea trebuie sæ fiu cu totul exact împæratului despre acest eveniment1.
de acord cu aceastæ expresie a ta atât de nimeritæ. Aveam de mult
o pærere fæcutæ øi ultima mea øedere la Weinburg mi°a confirmat°o 29. Bucureøti 26 februarie/10 martie 1881,
din nou; alte træsæturi frumoase ar putea fi aduse ca circumstanfle cætre Maria de Flandra
atenuante: trista moøtenire ereditaræ, experienfla dureroasæ care VB 443
sæ dea Dumnezeu sæ nu aibæ urmæri serioase în viitor. Dacæ mi
se permite un sfat eu aø lua copiii la Sigmaringen unde ar putea [...] Noaptea este pentru odihnæ dar din pæcate mai mult ca
sæ învefle la liceul de acolo la fel de bine ca la Düsseldorf unde altæ datæ trebuie sæ fie sacrificatæ balurilor. Bucureøtiul nu a træit
sunt prea mult în centrul atenfliei øi au o poziflie falsæ prin absenfla nicicând un carnaval atât de strælucitor øi tinerii øi bætrânii au
pærinflilor care locuiesc la Jagerhof. Aici se aud deja voci care ar putut sæ danseze øi sæ discute pe sæturate. Noi am dat douæ baluri
vrea sæ vadæ trimis un ofifler român de stat major pentru a°i învæfla mari øi am asistat la încæ cinci în afara casei, dintre care douæ
pe nepoflii mei limba øi istoria [României]. De la afacerea Düsseldorf costumate au avut lor la Teatrul Naflional pentru armatæ. Corpul
aceastæ chestiune a fost pusæ chiar în discuflia consiliului de diplomatic este foarte mulflumit de Bucureøti øi consideræ [înalta]
miniøtri. Eu m°am arætat rezervat faflæ de oameni [ar fi] trebuit societate de aici extrem de elegantæ øi plæcutæ Jooris [ministrul
sæ øtiu dinainte pærerea ta øi a lui Leopold în aceastæ problemæ. plenipotenfliar belgian] ne°a spus la ultimul bal cæ el care a
O datæ ce a fost gæsitæ o bazæ ne putem ocupa de problemæ mai cunoscut aproape toate curflile europene, poate afirma cæ cele mai
îndeaproape. multe sunt inferioare Bucureøtiului în strælucire øi distincflie. Eu
Prin proclamarea regatului, care este determinatæ prin forfla i°am ræspuns cæ din nefericire ne flinem încæ de luxul oriental care
împrejurærilor, problema succesiunii capætæ o mare amploare øi nu mai are legæturæ cu realitatea averilor øi le solicitæ îngrozitor.
importanflæ øi atunci România este îndreptæflitæ sæ nu mai stea Frumoasa lui soflie, cu manierele ei elegante place tuturor øi mai
la distanflæ de moøtenitorul coroanei sale. Asta se va înflelege øi atenueazæ ciudæfleniile soflului care altminteri este foarte inteli-
la Berlin. gent. Sper cæ Mitilineu se va întoarce la Bruxelles dupæ închiderea
Împæratul german continuæ sæ°mi arate cel mai cælduros sesiunii Camerelor anume pentru ca tratatele cu Belgia sæ ajungæ
interes øi mæ copleøeøte cu dovezi ale bunævoinflei øi prieteniei sale. la bun sfârøit.
Astæzi la ora 12 l°am primit pe ministrul plenipotenflial german Problema regatului trece din nou tot mai mult în prim plan
[contele Wesdehlen] într°o audienflæ solemnæ. Acesta a avut misi- øi în pofida efortului meu sæ nu se græbeascæ în aceastæ problemæ,
unea sæ°mi înmâneze colanul „Vulturului Negru“. Am conferit nu s°a putut fixa un moment mai târziu de 10/22 mai2. Sunt de
acestei ceremonii toatæ strælucirea. Contele Wesdehlen a fost luat pærere sæ se aøtepte pânæ la toamnæ ca pânæ atunci sæ ne orientæm
cu o træsuræ oficialæ în mare flinutæ; la sosirea la Palat garda i°a mai bine în complicafliile orientale, cæci Grecia nu mai poate
dat onorul øi fanfara a intonat imnul României. Toatæ curtea mea aøtepta. Ori trebuie sæ declare ræzboi, ceea ce mæ îndoiesc, ori sæ
øi ministrul de externe l°au primit într°un salon de unde mi°a fost se supunæ la orice soluflie în problema graniflei. Poziflia regelui
anunflat de cætre mareøalul Curflii [Theodor Væcærescu]. Eu am
purtat uniforma regimentului meu prusian færæ cordon. Înconjurat 1. Memoriile, p. 376.
de curteni ministrul mi°a înmânat colanul øi o scrisoare a împæ- 2. Vezi Memoriile, vol. IV, p. 377.
94 l ANUL 1881 ANUL 1881 l 95

George (1863°1913) este foarte periclitatæ în toate privinflele despre Orient în care a læudat mult România. Contele Tornielli,
[Grecia a renunflat la 1/13 mai 1881 la pretenflia de a ocupa ministrul plenipotenfliar italian de aici øi senator, mi°a remis textul
Ianina.]1 Nordul [Rusia] se ocupæ în ultimul timpæ surprinzætor de la Roma øi a exprimat temerea cæ Pepoli a vorbit pentru ultima
de mult de noi. Ræspândeøte în mod repetat veøti despre crize oaræ cæci starea sa ar fi mult mai gravæ decât bænuieøte el. Nu
ministeriale care sunt complet inventate. Probabil sæ tânjeøte dupæ demult i°am remis decoraflia mea dar care nu i°a putut fi înmânatæ
ele ca sæ le foloseascæ în planurile sale øi sæ zædærniceascæ dorinflele „car les medecins defendent toute communication“. Ce boalæ are
noastre, dar speranflele lui nu se vor împlini. nu am putut afla
La nunta de la Berlin [16/28 februarie] am fost reprezentat [Marchizul Pepoli a încetat din viaflæ la 15/27 martie 1881].1
de ministrul de ræzboi [gen. Slæniceanu] øi de mareøalul curflii [Th. [...] Primævara a izbucnit aici cu toatæ puterea, marile zæpezi
Væcærescu] care au fost tratafli cu o distincflie specialæ. s°au topit repede færæ sæ producæ inundaflii øi s°a deschis deja
[...] Papa [Carl Anton von Hohenzollern] mi°a scris cât de navigaflia vapoarelor cu aburi pe Dunære prin care comerflul nostru
fericit s°a simflit cu voi [Maria øi Filip de Flandra]. Povestea idioatæ primeøte o viaflæ nouæ. Prin vânzærile de cereale, care sunt acum
a lui Wilhelm l°a impresionat foarte neplæcut; în scrisoarea sa a mai însemnate ca niciodatæ, vin bani în flaræ, care au lipsit cu totul
spus printre altele: „este pentru prima oaræ când un membru al iarna asta în pofida recoltei bune de anul trecut. Am avut o
casei noastre aruncæ o umbræ asupra numelui nepætat al familiei evidentæ crizæ monetaræ care nu a fost gravæ în mæsura în care
noastre...“. Eu sunt foarte indignat de comportamentul nepotului schimbul øi mærfurile erau la îndemânæ. Dar nu vreau sæ te
nostru, care de acum înainte nu poate fi tratat suficient de sever. plictisesc cu aceste lucruri care flin de un raport consular.
Nu demult am scris lui Leopold cæ ar fi înflelept sæ°l ia de la
Düsseldorf cæci poziflia lui acolo este complet compromisæ; dupæ 30. Bucureøti 22 martie/3 aprilie 1881,
scandalul european tofli îl aratæ cu degetul. Adeværata stare de cætre Maria de Flandra
lucruri nu am putut nici pânæ azi sæ o aflu. Aici am prezentat VB 444
problema ca pe o poznæ nevinovatæ de tinerefle dar trebuie sæ mæ
unesc cu românii în pærerea cæ: „Slavæ Domnului cæ nu este el Scumpæ Maria!
moøtenitorul tronului„. Este o judecatæ aspræ dar dreaptæ. Wilhelm Printre cele dintâi scrisori øi telegrame de felicitare au fost
va trebui sæ se stræduiascæ enorm ca sæ øteargæ complet trista depeøele regelui, cumnatul tæu øi scumpa ta scrisoare, care m°a
celebritate pe care a cæpætat°o. bucurat în mod special. Cu aceastæ ocazie Belgia a arætat un
Din Roma mi°a telegrafiat ministrul meu plenipotenfliar [dr. empressement care a fost onorat øi primit cu recunoøtinflæ în toatæ
Nicolae Kretzulescu] cæ unchiul Pepoli2 [marchiz, soflul unei mætuøi flara. Guvernul vostru a fost cel dintâi care a recunoscut tânærul
a regelui Carol] este grav bolnav; în depeøa sa a spus: il a été regat øi notificarea a fost salutatæ în Camere cu un „Ura!“ tunætor
question ces dernieres jours de soumettre le marquis a une pentru flara voastræ.
operation chirurgicale tres douleureuse, que les conditions Te rog sæ mulflumeøti cumnatului tæu încæ o datæ în numele
générales de malade n’ont pas permis. Il y a peu d’espoir d’eviter meu în modul cel mai cordial.
une crise funeste...“ Proclamarea a venit atât de repede încât eu însumi am fost
Se pare cæ operaflia va trebui acceptatæ ca probabil sæ poatæ surprins. fii°am scris de curând, scrisoare pe care sæ speræm cæ
fi salvat; este o chestiune de viaflæ øi de moarte. La începutul lui ai primit°o, cæ eu insistam pentru 10/22 mai, dupæ aceea m°am
ianuarie îøi luase locul în Senat øi a flinut cuvântæri mai lungi læsat convins pentru ca proclamarea regatului sæ aibæ loc de ziua
mea de naøtere [8/20 aprilie] øi am cedat pânæ la urmæ ca sæ aibæ
1. Vezi Memoriile, vol. IV, p. 391.
2. Memoriile, vol. IV, p. 382. 1. ibidem
96 l ANUL 1881 ANUL 1881 l 97

loc zilele acestea [14/26 martie]. Dar Camerele n°au mai vrut sæ Nu m°am îndoit nici o clipæ cæ vefli saluta cu drag øi bucurie un
audæ de nici o amânare øi au declarat miniøtrilor cæ vor rezolva eveniment care contribuie la mândria øi onoarea casei noastre
chestiunea malgre eux. S°a hotærât [pentru] o acfliune rapidæ [proclamarea øi încoronarea lui ca rege al României]. Øi bætrânul
fiindcæ erau intrigi în joc care ar fi amânat pentru câtva timp øi nobilul împærat [Wilhelm I] este însufleflit de aceleaøi sentimente
aceastæ importantæ hotærâre øi astfel ar fi compromis°o probabil. care a înfleles sæ onoreze acest act de la înælflimea pozifliei sale øi
Unanimitatea a încoronat opera øi entuziasmul de nedescris sæ°l judece cu fireascæ bunævoinflæ. Într°o telegramæ foarte cordialæ
al întregii flæri, al tuturor claselor øi partidelor, a consfinflit actul øi în scrisoarea sa a dat cea mai cælduroasæ expresie acestor
naflional øi a determinat astfel o prezentare plinæ de simpatie din sentimente care a înfleles sæ onoreze acest act de la înælflimea
partea întregii prese europene. Ovafliile dureazæ deja de o pozifliei sale øi sæ°l judece cu fireascæ bunævoinflæ. Într°o telegramæ
sæptæmânæ øi s°au constituit într°o mæreaflæ manifestaflie. Toate foarte cordialæ øi în scrisoarea sa a dat cea mai cælduroasæ expresie
coloniile stræine [din România] se unesc cu nafliunea românæ în acestor sentimente (spunând despre fapta mea): digne d’être imitte.
manifestæri de bucurie. Germanii øi ungurii de aici sunt extrem De ziua mea am primit o telegramæ prieteneascæ de la Wilhelm
de entuziasmafli øi aceste sentimente îøi aflæ un amplu ræsunet de Prusia, singurul semn de viaflæ din aceste cercuri. M°am bucurat
în toatæ Ungaria, ceea ce pentru noi este în mod deosebit preflios. nespus de manifestærile de simpatie din partea armatei prusiene
Vei gæsi probabil în ziarele maghiare cuvântarea mea adresatæ din care am væzut cât de mult sunt simpatizat. Øi din Austria-
coloniei maghiare de aici, care numæræ 20.000 de suflete. Din Ungaria am primit multe felicitæri.
Germania, ca din toate flærile vin øuvoaie de depeøe, adrese øi La 10/22 mai va avea loc særbætoarea oficialæ a proclamærii
scrisori. Tofli se bucuræ cu noi øi, ceea ce mæ bucuræ, tofli ne regatului la care va fi reprezentatæ toatæ flara øi întreaga armatæ.
favorizeazæ. Dupæ lupte grele am obflinut un rezultat mærefl, am Este o særbætoare mæreaflæ care va face epocæ în istoria României
împlinit un act cu semnificaflie în istoria universalæ. Noblesse aøa încât doresc enorm prezenfla fraflilor mei. I°am scris deja lui
oblige! Acum trebuie sæ lucræm cu o mai mare seriozitate øi Leopold ca sæ°l invit împreunæ cu cei doi fii ai sæi [Ferdinand øi
reînnoitæ energie cæci ochii lumii sunt aflintifli asupra noastræ, se Carlo] øi îfli adresez øi flie aceeaøi rugæminte. Sunt convins cæ nu
aøteaptæ mult de la noi. Pentru mine este o mare onoare dar vei regreta sæ fi de faflæ în ziua onorærii fratelui tæu, când va fi
ræspunderea øi povara încæ øi mai mari. omagiat de poporul lui recunoscætor. Va fi o amintire care va
Astæzi nu pot sæ°fli scriu decât aceste rânduri în fugæ cæci ræmâne pentru toatæ viafla. Ca neræbdare aøtept ræspunsul tæu
timpul nostru este ocupat de numeroasele primiri care nu vor sæ care sper cæ va fi afirmativ.
se mai termine øi în plus am de ræspuns la sute de depeøe care Furtuna de ovaflii øi telegrame continuæ mereu, este de
ne vin din toate pærflile. nedescris bucuria întregii flæri øi care va atinge punctul culminant
la 10/22 mai. Am refuzat încoronarea doritæ de toatæ lumea de
31. Bucureøti 11/23 aprilie 1881 aici. Probabil cæ îmi va fi oferitæ o coroanæ de oflel cizelat realizatæ
cætre Fritz von Hohenzollern dintr°un tun capturat la Plevna. Ideea este nouæ øi frumoasæ (între
VD 931 noi fie vorba eu am sugerat°o, dar ea trebuie sæ porneascæ din
partea flærii).
Dragæ Fritz! Am avut o micæ crizæ ministerialæ din cauza retragerii extra-
Sunt atât de copleøit de treburi cæ nu am putut sæ°fli scriu ordinarului Ion Brætianu care este foarte suferind øi trebuie sæ
mai devreme. Împreunæ cu aceste rânduri îfli trimit øi scrisoarea se bucure de liniøte. Deoarece eu nu vreau nici o schimbare de
de mulflumire pentru felicitærile cordiale primite de la fostul meu sistem [guvern] l°am numit imediat pe fratele sæu (Dimitrie) de
regiment care m°au bucurat nespus. De urærile tale eram convins la postul sæu din Constantinopol. Tu îl cunoøti foarte bine. El va
dinainte øi îfli mulflumesc din toatæ inima flie øi scumpei tale Luisa. conduce mai departe afacerile statului. Conservatorii de aici sunt
98 l ANUL 1881 ANUL 1881 l 99

momentan incapabili øi prea slabi ca sæ preia guvernarea øi din premisæ øi se consideræ chiar necesar sæ se arate poporului
punctul meu de vedere cu idei prea înguste. De când a fost regalitatea în formæ concretæ, ceea ce ne°a condus pânæ la urmæ
împotriva (subl. C.I.) ræzboiului au pierdut enorm în ochii mei. la un compromis. Festivitatea de la 10/22 mai se numeøte
Ultimele evenimente însoflite de numeroase primiri ne°au særbætoarea încoronærii øi coroanele figureazæ ca simboluri. Dupæ
obosit peste mæsuræ aøa încât sæptæmâna viitoare vrem sæ ne ce au fost sfinflite de cætre mitropolifli în bisericæ în prezenfla
ducem la Sinaia pentru vreo 10°12 zile ca sæ ne odihnim acolo øi noastræ øi ne°am întors la Palat, acestea vor fi aduse solemn de
sæ adunæm forfle noi pentru særbætoarea din luna mai. Mai ales cætre Sinod, Camere øi aøa mai departe øi vor fi înmânate în sala
Elisabeta este foarte obositæ øi numai aerul tare al munflilor poate tronului unde apoi au loc omagiile. Vor sæ confere festivitæflii cea
sæ o consolideze. Construcflia castelului nostru este în plinæ mai mare strælucire øi nu se precupefleøte nici o cheltuialæ. Am
desfæøurare se lucreazæ deja la interioare care deja anul acesta refuzat cadouri, dar am declarat necesaræ construirea unui palat.
urmeazæ sæ fie terminate în mare parte. Se va promulga o lege care autorizeazæ guvernul sæ construiascæ
Ræmâi cu bine... edificiile statului cu anuitæfli;s°a constituit deja o societate de
Carl construcflii pentru acest scop. Finanflele noastre sunt aøa de stræ-
lucitoare, cæ este un moment foarte favorabil pentru mari între-
32. Sinaia 29 aprilie/11 mai 1881, prinderi. Pentru întærirea materialului nostru de ræzboi vor fi puse
cætre Karl Anton von Hohenzollern la dispoziflie anul acesta încæ øase milioane care sunt luate din
VD 1954 excedente. Sturdza se poate felicita cæci intræ în posesia unei
moøteniri bune. Îl aøtept astæzi sau mâine øi mæ bucur cæ ne va
Iubite tatæ! aduce veøti de la voi, scumpi pærinfli.
În ziua în care am pæræsit Bucureøtiul pentru a ne bucura Pe cât de neplæcutæ a fost criza ministerialæ pe atât de repede
aici de puflinæ liniøte am primit scumpa ta scrisoare1 cu anexele øi fericit a fost ea rezolvatæ1.
pe care aproape neschimbate øi cu tablouri le°am trimis regi- Direcflia ræmâne aceeaøi, dar din nefericire lui D[umitru]
mentului meu. Brætianu îi lipseøte energia, care este suplinitæ prin cea a lui
Astæzi îfli trimit mulflumirile mele din inimæ øi îfli exprim [Eugeniu] Stætescu, om format la øcoala lui Ion C. Brætianu.
profunda mea bucurie pentru frumoasa festivitate pe care tu, Retragerea acestuia din urmæ a fost o lecflie pe care a vrut sæ o
scumpe tatæ, ai organizat°o de ziua mea la Sigmaringen. Sunt plin dea partidului sæu ce nu°l mai asculta. Remediul a fost salutar
de justificatæ mândrie cæ faflæ de stræmoøii noøtri te°ai gândit la øi astæzi influenfla sa este mai mare ca înainte: actuala sesiune
odrasla Hohenzollernilor de la Dunærea de Jos care astæzi ocupæ a Camerelor o va dovedi. [...]
un mic loc în istoria casei noastre. Dumnezeu sæ mæ ajute în În Bulgaria lucrurile merg foarte prost. Am fost deja pregætit
continuare øi sæ apere poporul meu. Am ferma încredere cæ se mai de cætre generalul Erenroth [ministru de ræzboi venit sæ°l felicite
pot face încæ multe lucruri, care vor contribui la onoarea vechiului pe Carol I cu ocazia încoronærii] de întorsætura gravæ pe care au
nostru neam.
Gândurile pe care tu le°ai scris despre încoronare øi mirun- 1. Vezi Mamina & Bulei, p. 51
gere îmi erau rostite din suflet øi eu am combætut dinainte toate 2. 32 vezi Memoriile, vol. IV, p. 391: Veøtile din Bulgaria sunt ne-
aceste ceremonii. În mod surprinzætor am întâlnit aici o anume liniøtitoare: Principele Alexandru care s°a întors de 14 zile la Sofia [fusese
rezistenflæ chiar în cercurile liberale. Se porneøte de la aceastæ la funeraliile }arului Alexandru II] ameninflæ cu abdicarea. Dânsul a cerut
demisia Ministerului [Petko Karavelov demisionat la 27 aprilie/9 mai]
de pânæ acum øi a însærcinat pe generalul rus Ernroth Kazimir Gustavici
1. Memoriile... vol. IV, p. 390 cu formarea Cabinetului. Într°o proclamaflie pe care a dat°o el, zice cæ
100 l ANUL 1881 ANUL 1881 l 101

luat°o evenimentele2. Proclamaflia principelui [Alexandru tot felul de dificultæfli ca sæ o facæ inacceptabilæ, ceea ce i°a øi reuøit.
Battenberg] este neînfleleaptæ øi neinspiratæ. Prin Leopold [care Ion C. Brætianu øi°a dat demisia ca senator deoarece s°au ridicat
venea cu fiii sæi de la încoronarea de la 10/22 mai] vei afla mai voci chiar din sânul partidului sæu care i°au reproøat cæ a fæcut
multe lucruri interesante pe care nu le pot încredinfla hârtiei concesii prea mari în chestiunea Dunærii. Acum lucrurile sunt de
precum øi despre Rusia. (Nota 2) aøa naturæ cæ nici un guvern nu va fi aici suficient de puternic
pentru a consimfli la pretenfliile austriace. Doar un moratoriu în
33. Cotroceni 29 mai/10 iunie 1881, chestiunea Dunærii mai poate clarifica situaflia. Noi pregætim
cætre Karl Anton von Hohenzollern cabinetele [stræine] în acest sens.
VD 1953 (sic!) Complicafliile bulgare vin într°un moment foarte nepotrivit
øi ne solicitæ toatæ atenflia; nu se poate estima cine va ieøi
Scumpe tatæ! învingætor acolo. Orice victorie va fi însæ o înfrângere ale cærei
Am læsat în urmæ un timp agitat care reprezintæ încheierea urmæri se vor vedea mai târziu. Spunem cæ pe moment furtuna
unei întregi perioade de domnie. Entuziasmul festivitæflilor s°a va trece øi totul sæ ræmânæ în liniøte.
stins, a început din nou o muncæ îndârjitæ øi se profileazæ ceasuri Festivitæflile au decurs strælucitor øi færæ probleme.
de îngrijorare. [...] Participarea din flaræ øi din stræinætate a fost extraordinar de mare.
Fii lui Leopold au avut un mare succes øi øederea lor aici
le°a folosit øi lor øi mie. fiara îi priveøte ca aparflinând ei øi îøi vede 34. Sinaia 11/23 iulie 1881,
viitorul asigurat. În inimile nepoflilor mei s°a trezit acum interesul cætre Karl Anton von Hohenzollern
pentru România care va trebui cultivat. Succesiunea nu a ræmas VD 1955
literæ moartæ øi constituie astæzi un factor esenflial pentru dezvol-
tarea ulterioaræ a flærii cæreia categoric îi este menit un viitor Scumpe tatæ!
mærefl. Au trecut multe sæptæmâni de la ultima mea scrisoare pe
Norocul ne°a favorizat în ultima vreme în toate privinflele care cu siguranflæ ai primit°o øi în care am încercat sæ°fli schiflez
ceea ce a fæcut probabil ca Parlamentul nostru sæ devinæ peste o imagine fidelæ a situafliei politice. De mult nu am mai fost atât
mæsuræ de îndræznefl. Pânæ la festivitæfli s°a dedicat liniøtit muncii de aprig preocupat ca în aceste ultime douæ luni care reprezintæ
øi a votat tot ce i s°a cerut. Acum face viafla îngrozitor de grea un punct de cotituræ în politica noastræ internæ. Mai puternic ca
miniøtrilor øi compromite bunele noastre relaflii cu Austria. Doar înainte I.C. Brætianu a preluat conducerea afacerilor de stat [la
intervenfliilor energice ale lui D[umitru] Brætianu se datoreazæ 9/21 iunie 1881] øi în scurtæ vreme a adus problemele într°o direcflie
faptul cæ nu s°a ajuns la un vot fatal în chestiunea Dunærii, care mai bunæ. Numeroase greutæfli au fost înlæturate, multe probleme
este acum arzætoare1. Problema reglementærii cu Berlinul a au fost rezolvate. Problema Dunærii nu poate øi nici nu trebuie
chestiunii cæilor ferate este din nou pe tapet øi ne constrânge din rezolvatæ de vreun om de stat român aøa cum doresc austriecii øi
nefericire sæ flinem Camerele din scurt deoarece acestea sunt prea nici eu nu°mi voi oferi serviciile în acest sens. Asta se øtie øi la
puflin dispuse sæ accepte o nouæ convenflie. Bleichroder, inventeazæ Viena øi la Berlin.
Afacerea cæilor ferate este pe cale sæ fie rezolvatæ definitiv
încrederea ce øi°a pus°o în nafliune a fost amægitæ. Bulgaria e discreditatæ în cel mai bun mod. Bancherii [din Berlin] au acceptat acordul
în afaræ øi dezorganizatæ înæuntru. Depinde de Adunarea Naflionalæ pe propus de noi astfel încât speræm sæ aibæ loc în curând mutarea
care a convocat°o dacæ trebuie sæ°øi depunæ Coroana. Ar abdica cu mare sediului øi lichidarea prin care nefericita afacere îøi va gæsi sfârøitul
pærere de ræu. pentru totdeauna. Situaflia noastræ financiaræ este una aøa de
1 Bacalbaøa, vol. II, op. cit., nota 41, p. 118. strælucitæ cæ astæzi fiecare este dispus sæ intre în relaflii de afaceri
102 l ANUL 1881 ANUL 1881 l 103

cu noi. Hârtiile româneøti [de valoare] sunt cæutate pe toate pieflele Prezenfla vreme de trei zile a lui Andrassy1 la Sinaia care a
europene øi din toate pærflile primim oferte pentru crearea de alarmat presa europeanæ a fost categoric cel mai proeminent
societæfli financiare. De curând øi°au început activitatea Creditul moment al øederii noastre de varæ øi a încurcat serios calculele
mobiliar, o bancæ agricolæ øi o societate de construcflii care va scribilor de ziare maghiare amatori de scandaluri. Instigærile care
construi Palatul [regal] øi altele. Toate acestea sunt progrese reale au venit de dincolo de Carpafli au iritat într°un mod îngrijorætor
care, dupæ succesele militare øi politice, vor asigura României o opinia publicæ de aici cu atât mai mult cu cât totul se bazeazæ doar
poziflie însemnatæ în Orient. Existæ øi mici mizerii dar peste care pe pure næscociri. Øederea cu Andrassy a fost plæcutæ øi extrem
trebuie sæ trecem repede pentru a ne îndrepta neabætufli cætre flel. de interesantæ øi timpul a trecut mult prea repede. A avut loc un
Din fericire liniøtea øi pacea sunt asigurate pentru o vreme aøa schimb de pæreri care a mulflumit ambele pærfli. Tema principalæ
cæ ne putem ocupa de organizarea internæ a flærii. a fost tratatul de la Berlin øi situaflia din Rusia. În problema
Administraflia [localæ] a fost pânæ acum partea noastræ slabæ; Dunærii ne°am menflinut ferme punctele de vedere proprii. Nu este
sper cæ în mâna energicæ a lui [C.A.] Rosetti [ministrul de interne] vorba de o misiune politicæ; oaspetele nostru care este un prieten
aceasta va câøtiga considerabil. Partidul Conservator este ame- sincer al României, øi°a exprimat imediat dupæ retragere dorinfla
ninflat cu dizolvarea, cele mai bune elemente s°au oferit guver- de a veni aici, dorinfla pe care a repetat°o în aceastæ primævaræ1
nului, fanaticii pæræsesc flara sau se retrag bombænind la moøiile I°am ræspuns cæ vizita sa ne°ar fi mereu binevenitæ. Andrassy
lor renunflând la luptæ. a plecat de aici la împæratul Austriei în Ungaria, ca sæ asiste la
Nu mai târziu de anul viitor am putea sæ ne mutæm la Sinaia manevre. S°a dorit mult prezenfla mea acolo, la fel øi [la manevrele]
[...] Brætianu a fost acum douæ zile aici øi este foarte încântat de din Prusia, ceea ce este foarte mægulitor pentru mine.
Castel qui ombrage à la residence, de aceea ar trebui accelerate Ieri am fost la trupele mele din tabæra de la Cocoreøti unde
lucrærile la Palatul din Capitalæ. pot ajunge de aici cu trenul în 5/4 ore. Au avut loc mari manevre
Astæzi avem vizita contelui øi a contesei Wesdehlen [ministru pe care eu le°am condus øi care au decurs mulflumitor. Recolta din
plenipotenfliar german] øi a contelui Tornielli [italian] cu colonelul nefericire este aøa de slabæ cæ la manevre mai mari trebuie sæ
italian Lanza, care trebuie sæ studieze armata românæ. Mâine renunflæm. Grâul s°a pierdut din cauza prea multor ploi, iar
soseøte ministrul plenipotenfliar brazilian de la Viena ca sæ mæ porumbul de prea multæ uscæciune. Arøifla care a durat doar trei
felicite pentru proclamarea Regatului. (Vezi Memoriile, vol. IV, sæptæmâni a fost aøa de îngrozitoare cæ a uscat totul, chiar øi viile
p. 377, VD 1955.) au suferit.

35. Sinaia 23 august/4 septembrie 1881, 36. Sinaia 10/22 septembrie 1881,
cætre Karl Anton von Hohenzollern cætre Karl Anton von Hohenzollern
VD 1956 VD 1957

Scrisoare de felicitare pentru Karl Anton cu ocazia împlinirii [Se referæ la vizita mamei lui Carol I Josefine von
vârstei de 70 de ani [în text 71]. Hohenzollern n. von Baden (1813°1900) care se afla deja de 8 zile
[...] Sezonul de anul acesta a fost aici extrem de însufleflit la Sinaia.]
øi interesant, vizitele au nævælit din toate pærflile øi mereu ne°au [...] Singura umbræ în frumoasa noastræ øedere aici este
adus ceva nou. absenfla ta øi gândul cæ tu nu pofli cunoaøte cæminul nostru este
o durere profundæ pe care flara întreagæ o resimte împreunæ cu
1. 8. III 1823 – 18 II 1890 fost ministru de externe 1871°1879, fost
prim ministru maghiar 1867°1871 1. Vezi Memoriile..., vol. IV, p. 327
104 l ANUL 1881 ANUL 1881 l 105

noi. Dacæ România fli°ar putea reda sænætatea, capacitatea de a 37. Cotroceni 2/14 octombrie 1881 cætre Maria de Flandra
merge! Aceastæ idee mæ preocupa serios acum øi pentru mine ar VB 446
fi cea mai strælucitoare ræsplatæ pentru toate trudele øi grijile mele.
La o jumætate de oræ distanflæ de Bræila este un lac særat [...] Din nefericire ora despærflirii [a plecærii mamei] se
care ar putea fi botezat lacul minunilor; bæile acolo au dat rezultate apropie... Luni de dimineaflæ vom pæræsi Bucureøtiul øi o vom însofli
incredibile: reumatismul articular etc. au fost complet vindecate. pe mama pânæ la Vârciorova unde vom sosi la ora 7 seara.
Consulul rus din Bræila a fost 15 ani paralizat øi nici un doctor Cælætoria spre Pesta øi Viena va avea loc imediat. Elisabeta øi cu
øi nici o curæ nu l°au putut ajuta. Doi ani a avut el nevoie de bæile mine vom ræmâne peste noapte la Turnu Severin apoi o øedere
de acolo øi acuma bætrânul de 65 de ani se plimbæ sprijinit într°un de douæ zile la Craiova øi joi ne întoarcem aici pentru ca dupæ puflin
baston. Mæ voi informa exact despre apæ øi despre succesul timp sæ ne ducem în Moldova.
diferitelor cure de tratament. Vremea s°a fæcut din nou frumoasæ øi astæzi este o adeværatæ
Øederea mamei este favorizatæ de vreme frumoasæ øi zilnic zi de primævaræ pe care o voi folosi pentru a°i aræta mamei lucrærile
facem plimbæri. Dar obiectivul principal este Castelul care este de canalizare ale Dâmboviflei1 precum øi o parte a Capitalei. Se
aproape terminat pe dinafaræ øi îi place foarte mult. Pentru ame- intereseazæ enorm pentru toate, vrea sæ vadæ totul, sæ cunoascæ
najærile interioare au fost deja fæcute toate comenzile øi acum fiecare detaliu øi adesea sunt uluit cât de bine se orienteazæ øi
discutæm cu prof. Zettler din München vitraliile în stil medieval cât de multe lucruri îøi aminteøte.
care vor fi instalate; sæ speræm cæ cele patru tablouri ale stræ- Cotrocenii øi palatul îi plac foarte mult øi consideræ potri-
moøilor le voi primi înainte de sfârøitul anului cæci ele trebuiesc vite amenajærile noastre. Dar suferim de lipsæ de spafliu øi confort
încrustate în perete. care se simte într°adevær la vizite øi festivitæfli. Am cerut ca la
I.C. Brætianu a fost deja de douæ ori aici de la întoarcerea
primævaræ sæ se construiascæ o aripæ nouæ la vechiul Palat,
sa din stræinætate øi este fericit de vizita scumpei mele mame.
deoarece noul Palat va fi gata abia peste cinci ani.
Discutæm cu el despre învæflæmântul în limba românæ pentru
În fiecare zi avem un mare numær de audienfle, fiecare se
nepoflii mei care trebuie sæ înceapæ în iarna aceasta. Am gæsit un
græbeøte sæ fie prezentat øi fireøte tofli sunt încântafli de mama.
profesor care îndeplineøte toate condifliile. Am avut în vedere ca
La masæ invitæm însæ pufline persoane cæci ar fi prea obositor.
sæ nu fie supus vreunei influenfle politice sæ stea departe de toate
intrigile øi prin educaflia, viafla øi relafliile sale sæ fie impecabil. Duminicæ sunt cursele la care vom apærea. Este o bunæ ocazie sæ
Este domnul [Dimitrie] Gusti de la Iaøi unde el a fost profesor øi vezi toatæ înalta societate care este numeroasæ øi strælucitoare.
primar, ulterior ministrul Cultelor. El nu aparfline nici unui partid,
în problemele politice ascultæ numai de mine, este filantrop, mare 38. Cotroceni 14/26 noiembrie 1881,
patriot; un om plæcut øi liniøtit de vreo 58 de ani [în realitate 63 cætre Karl Anton von Hohenzollern
de ani] simplu øi sans pretentions. Nu øtiu dacæ va accepta postul; VD 1958
înainte de a°l propune aø vrea sæ øtiu condifliile care i se vor oferi
la Düsseldorf. În orice caz locuinflæ gratuitæ la Jagerhof, masæ etc., [...] Pe cât de paønic se aratæ orizontul politicii externe pe
tratament respectuos din partea educatorilor. Aøtept cât mai atât de tulburi sunt problemele de politicæ internæ ale Imperiului
curând pærerile øi propunerile tale øi ale lui Leopold. German care se îndreaptæ spre o perioadæ de lupte grele dacæ nu
Peste zece zile ne gândim sæ ne ducem cu mama la Cotroceni se hotæræøte sæ°øi subordoneze considerentele personale unei
ca sæ cunoascæ Bucureøtiul; este aøteptatæ acolo cu mare neræbdare. concepflii obiective. O stranie coincidenflæ face ca Germania øi

1. Vezi Bacalbaøa, op. cit., p. 76°79 øi nota 26, p. 84.


106 l ANUL 1881 ANUL 1881 l 107

Franfla sæ se confrunte simultan cu o crizæ care va constitui punctul de spirit agitatæ împotriva statului vecin care i°a cuprins chiar øi
de cotituræ al dezvoltærii lor politice ulterioare. Fiecærei flæri îi pe oamenii cei mai liniøtifli. (Nota 6)
atârnæ de gât momentan probleme de cea mai gravæ naturæ. Rusia Presa de aici a contribuit la aceasta într°un mod iresponsabil.
stæ în vârf [din acest punct de vedere] situaflia ei internæ este L’Independance roumaine, care este din plin aprovizionatæ cu banii
într°adevær ameninflætoare øi situaflia nehotærâtului ei împærat ruseøti, bani care sunt luafli din indemnizafliile de ræzboi ce ar
[flarul Alexandru al III°lea – 1881°1894] este jalnicæ. Anglia este trebui sæ ni se plæteascæ nouæ øi cu care nu se vrea sæ ajungem
cu totul absorbitæ de greutæflile din Irlanda øi foarte îngrijoratæ la nici o înflelegere, ca sæ se împiedice orice aranjament. Opoziflia
din cauza Egiptului1. În Austria øi Italia nu lipsesc luptele de tot provoacæ øi acuzæ guvernul a cærui presæ, ca sæ se apere, se abate
felul. Cele trei state balcanice [Grecia, Serbia øi Bulgaria] nu pot de la drumul cel drept øi nu pæstreazæ reticenfla care se cuvine.
sæ°øi mai gæseascæ echilibrul øi din aceastæ cauzæ poziflia suve- Ca o slabæ scuzæ se poate spune cæ presa maghiaræ, færæ sæ
ranilor lor este ameninflatæ. o excludem pe cea guvernamentalæ, nu se lasæ cu nimic mai prejos
Doar România se luptæ cu greutæfli trecætoare ce nu o faflæ de a noastræ. Obræznicia ziarelor maghiare depæøeøte orice
împiedicæ în dezvoltarea ei liniøtitæ. Chestiunea Dunærii este mai imaginaflie, pretinde cæ ar trebui sæ se întrebuinfleze împotriva
mult un mijloc de agitaflie internæ decât un obstacol de netrecut, României aceleaøi procedee ca împotriva Serbiei la vremea
care cu puflinæ bunævoinflæ din partea celor douæ pærfli trebuie respectivæ, care au avut un efect atât de salutar (?) Influenfla
depæøit. Mesajul tronului desemneazæ drumul pe care se poate Austro°Ungariei în Serbia este la fel de mare ca øi ura împotriva
face concilierea, el va surprinde probabil Europa din cauza acesteia. Øi acolo problema se va sfârøi ræu.
libertæflii de limbaj, dar va deschide mulfli ochi care vor ajunge sæ Politica austriacæ se stræduieøte sæ exercite în Peninsula
înfleleagæ faptul cæ rezistenfla României a fost mai mult decât Balcanicæ aceeaøi influenflæ ca pe vremuri în Italia øi cum
justificatæ. Noi acceptæm orice control la Dunærea de Jos, nu ne°a vremurile s°au schimbat øi din fericire interesele poporului stau
venit niciodatæ în gând sæ punem cel mai mic obstacol în calea deasupra intereselor dinastice în locul politicii de familie a apærut
navigafliei fluviale austriace, dar cerem cu insistenflæ ca sæ nu fie politica economicæ øi comercialæ, pe baza cæreia se opereazæ pe
restrâns sau pægubit în nici un fel comerflul nostru. La Viena am neobservate øi cu multæ abilitate. Dacæ Serbia vrea sæ joace rolul
devenit deja mai concilianfli øi existæ dorinfla de a trata direct cu ducatului de Parma sau Modena, România nu va vrea niciodatæ
noi. În ce mæsuræ schimbarea ministerialæ de acolo [fusese schim- sæ calce pe urmele regatului Neapolului øi dacæ ar încerca ar putea
bat Haymerle cu Kalnoky] va duce la o modificare de atitudine deveni uøor un Piemont1. Pe aceastæ temæ aø mai putea sæ°fli scriu
în chestiunea Dunærii nu se poate øti încæ. În orice caz guvernul multe, dar m°ar duce prea departe. Dar fapt este cæ astæzi lumea
Gambetta [14 noiembrie 1881 – 26 ianuarie 1882] ne°a devenit se teme mai mult de Austria decât de Rusia.
favorabil, reprezentantul sæu, Barrere, în Comisia Europeanæ [a Aleco Paøa2 care°øi îndreaptæ privirile mai mult spre Viena
Dunærii] este omul lui de încredere. Øedinflele acesteia vor fi decât spre Stambul a spus unei persoane pe care eu am trimis°o
amânate pe mai târziu deoarece din diferitele propuneri nici una
nu a putut obfline unanimitatea. 1. Carol I se referæ la rolul jucat de Piemont în unificarea Italiei, sau
Ca urmare a Mesajului Tronului credem cæ vor avea loc noi a peninsulei italiene vrând sæ spunæ cæ România ar putea sæ joace acelaøi
tratative øi anume Austria ar trebui sæ renunfle la opoziflia ei rol în unificarea peninsulei Balcanice, dar nu era cazul sæ doreascæ acest
deoarece este interesul ei precum øi al nostru sæ ræmânæ în cea lucru situaflia fiind cu totul alta.
mai bunæ înflelegere cu România. Din nefericire existæ deja o stare 2. Aleco Paøa principele fanariot Alexandru Vogoride primul guver-
nator al Rumeliei care la 15/27 mai 1879 intrase în Filipopol “Mare
proprietar de moøii în Moldova øi fost ambasador turc la Viena”
1. Agitafliile antieuropene ale lui Arabi Paøa. (Memoriile, vol. IV, p. 237).
108 l ANUL 1881 ANUL 1882 l 109

la el: „nous sommes tous condamnés a devenir autrichiens.„ øi 39. Bucureøti 18/30 decembrie 1881 cætre Maria de Flandra
turcii sunt plini de cea mai mare neîncredere. VB 447

16/28 [noiembrie 1881]. [...] Din ziare, care din nefericire o lunæ întreagæ s°au ocupat
Mi°am întrerupt scrisoarea. Ieri am deschis Camerele. peste mæsuræ de România, ai putut sæ auzi multe, probabil prea
Mesajul Tronului pe care l°am prezentat aici a gæsit o cælduroasæ multe veøti de la Dunærea de Jos øi îfli este greu sæ deosebeøti
primire. Alegerea de preøedinfli va face greutæfli de data aceasta. adeværul de minciunæ în zæpæceala rapoartelor jurnalistice. Acum
Dumitru Brætianu care de la retragerea sa este profund jignit (vine când conflictul s°a aplanat în mod fericit se poate oricine convinge
adesea la mine øi suntem cei mai buni prieteni) va fi propus drept cæ toatæ problema nu a fost atât de gravæ pe cât pærea. Într°adevær,
candidat al guvernului1 însæ majoritatea [parlamentar] îl cere pe presa româneascæ, dar øi presa maghiaræ, care este de o neruøinare
Rosetti; dar trebuie ca acesta sæ ræmânæ ministru de interne, nemaiauzitæ, poartæ cea mai mare parte a vinei în acest conflict
deoarece trebuiesc impuse multe mæsuri împotriva evreilor ceea care ar fi putut fi aplanat încæ din primele zile. Intrigile ruseøti
ce este mai uøor pentru el ca prieten al evreilor decât pentru au jucat øi ele un rol important.
altcineva2. [Rosetti va ræmâne ministru de interne pânæ la 24/5 Ne bucuræm din inimæ cæ am reuøit sæ rezolvæm aceastæ
ianuarie 1882 când aceastæ funcflie va fi preluatæ de Ion C. afacere supærætoare într°un mod demn øi a putut fi restabilitæ cea
Brætianu personal]. Senatul va alege pe Dimitrie Ghica care este mai bunæ înflelegere cu cabinetul din Viena. Numeroasele relaflii
mereu loial øi sprijinæ sincer guvernul deøi nu este tovaræøul lor pe care le au cele douæ state unul cu celælalt impun sæ træim în
de idei. Øi Vasile Boerescu øi probabil Mihail Kogælniceanu, care pace øi înflelegere. Aceastæ necesitate se simte la Viena la fel de
a devenit mai raflional în chestiunea Dunærii, vor ræmâne adepfli puternic ca øi aici, dar din nefericire nu øi la Pesta, ceea ce este
ai guvernului. Aøa numiflii conservatori din pæcate nu mai existæ o mare greøalæ politicæ [...]
ca partid. Ei încearcæ sæ se formeze øi sæ se reformeze, dar pânæ
acum færæ succes. 40. Bucureøti 25 decembrie 1881/6 ianuarie 1882,
[...] În decembrie ne mutæm în Capitalæ pentru cæ abia atunci cætre Karl Anton von Hohenzollern
vor fi terminate modificærile de construcflie ale Palatului din VD 1959
Bucureøti.
Dupæ ce s°a restabilit liniøtea øi pacea îmi este mai uøor sæ°fli
trimit din nou un raport amænunflit. La 15/27 noiembrie am deschis
Camerele cu faimosul Mesaj al Tronului care la Viena a produs
o impresie mult mai profundæ decât ne°am fi aøteptat aici øi care
din nefericire a oferit presei europene un material foarte dorit ca
1. Va fi ales la 16/28 noiembrie 1881 cu 62 voturi pentru, din 69. sæ°øi umple øpalturile. Exact la 15/27 decembrie a fost aplanat
2. Carol I se referæ la proiectul de condiflionare a øederii stræinilor conflictul øi incidentul a fost înlæturat spre satisfacflia generalæ.
în România, un fel de concesie la presiunile conservatoare /Apostol Stan, Nici atunci nu ne°am amægit cu iluzia cæ limbajul energic al
op. cit., p. 136 øi urm./. La 3/15 aprilie 1881 Ion C. Brætianu a susflinut
mesajului Camerelor nu va stârni cel puflin uluirea guvernului
legea arætând cæ România ajunsese „receptacolul tuturor vagabonzilor
din Ruropa“. Situaflia se datora faptului cæ devenise un leagæn al libertæflii de la Viena øi cæ vom fi poftifli sæ dæm o explicaflie pentru care
unde stræinii gæseau o flaræ „mænoasæ“ putând sæ træiascæ cu „puflin“. Mulfli eram pregætifli øi am fi dat°o cu cea mai mare plæcere. Aici trebuia
din refugiaflii politici, dupæ ce obflineau ospitalitate în loc de recunoøtinflæ sæ se explice motivul øi cauza pentru care chestiunea Dunærii a
„îøi bat joc de noi”. Era prin urmare nevoie de o lege asupra stræinilor fost aøa de amænunflit tratatæ în Mesajul Tronului. Nu ne°a fost
dupæ modelul Franflei øi Belgiei. dat prilejul pentru aøa ceva. Ziarul oficial pentru stræinætate a
110 l ANUL 1882 ANUL 1882 l 111

publicat, dupæ aducerea la cunoøtinflæ a mesajului, un articol foarte regretul pentru semnificaflia pe care cabinetul din Viena a dat°o
moderat în care, într°adevær, nefericitul cuvânt „pretext“ era Mesajului Tronului, cæ guvernului de aici nimic nu îi era mai puflin
subliniat. Presa vienezæ øi mai ales cea maghiaræ au pornit atunci de dorit decât sæ jigneascæ în vreun fel pe puternicul imperiu vecin.
o campanie împotriva României care flintea mult peste flelul propus; Aceastæ explicaflie nu a fost consideratæ suficientæ. Nu trebuia sæ
pretindeau cæ guvernul austriac trebuie sæ cearæ satisfacflie deplinæ ne exprimæm regretul asupra semnificafliei ci asupra faptului [factum].
[de la România] øi aceasta trebuie obflinutæ prin orice mijloace. Bælæceanu, mare prieten al Ungariei, a constatat cæ detesta-
Ziarele din Pesta m°au atacat personal în modul cel mai jignitor bila atmosferæ politicæ din capitala maghiaræ a avut deja o influ-
øi au pretins demisia guvernului, o pretenflie cæreia niciodatæ nu enflæ nefastæ asupra noului ministru care s°a arætat mai puflin
i°aø fi dat satisfacflie. Opinia publicæ a fost alarmatæ de flipetele binevoitor. Brætianu s°a hotærât atunci la cunoscutul discurs care
øi lætræturile jurnalelor, iar guvernul austriac a fost silit sæ ia a fost trunchiat de ziare øi în parte interpretat duømænos. Textul
atitudine. Øase zile dupæ deschiderea Camerelor contele Hoyos a oficial a ajuns douæ zile mai târziu la Viena dupæ ce ziarul stræin
primit printr°o telegramæ deschisæ înøtiinflarea de a întrefline doar [L’Independance roumaine] comentase deja nefavorabil cuvintele
relaflii în scris cu guvernul român; oficial aceastæ decizie nu ne°a lui Brætianu. Acesta îi reproøa cæ s°a implicat într°o discuflie în
fost comunicatæ. Între timp a sosit la Viena contele Kalnoky1 fafla suveranilor, ceea ce nu era cazul. Anexez aici depeøele lui
[ministrul de externe al Austro Ungariei] øi i°a declarat lui Bælæceanu din 4/16, 8/20 øi 11/23 decembrie din care se poate vedea
Bælæceanu [ministru plenipotenfliar, iulie 1876 – octombrie 1882] cum cuvintele rostite în Cameræ au fost judecate de cætre cercurile
într°o întrevedere la 1/13 decembrie cæ mesajul Tronului românesc oficiale:
este pe cât de jignitor pe atât de duømænos faflæ de Austria øi cæ 1. Votre declaration a la Chambre a produit un grand et
de°ar fi pornit de la o mare putere s°ar fi ræspuns prin rechemarea excellent effet. L’opinion publique en Autriche en sera pleinement
ministrului plenipotenfliar. Faflæ de România cu care [Dubla] satisfaite et j’espere que le gouvernement imperial ne se montera
monarhie doreøte sæ ræmânæ în cea mai bunæ înflelegere, se pas plus exigeant que l’opinion.
mulflumeøte cu sistarea relafliilor diplomatice, dar se aøteaptæ ca 2. L’Empereur a été tres a l’eloge que Vous avez fait de sa
sæ se facæ cele necesare (de faire la necesaire [în text în limba maison et je tiens de boune source qu’on se serait contente ici si
francezæ]) pentru a înlætura neîncrederea justificatæ [din partea la Chambre n’avait pas rejeté l’amendament Ionesco [Nicolae
Austro Ungariei]. Ionescu?].
Bælæceanu a încercat sæ afle ce se înflelege prin „le necesaire“ În amendamentul pe care l°a adus Opoziflia øi care nu era
øi ce demers se aøteaptæ de la noi, însæ ministrul [Kalnoky] a evitat neinspirat ar fi trebuit sæ se exprime în Adresa [de ræspuns la
orice altæ explicaflie, dar l°a invitat pe ministrul nostru Mesajul Tronului] regretul pentru întreruperea relafliilor diplo-
plenipotenfliar sæ°l viziteze din nou dupæ întoarcerea sa de la matice cu Austria care s°a produs din vina guvernului.
Budapesta unde se duce pentru trei zile øi øi°a exprimat speranfla 3. Des voix autorisées se sont elevées au sein du corps
cæ guvernul român va fi luat pânæ atunci o hotærâre. diplomatique et ailleurs pour blaimer le gouvernement autrichien
La 4/16 decembrie Bælæceanu a primit misiunea de a citi de ne pas avoir consideré votre declaration a la Chambre comme
contelui Kalnoki o notæ a Consiliului de Miniøtri în care se exprima une satisfaction suffisante. J’ai pris moi meme la liberté de lui
dire ce que vous avez accordé spontanément a infiniment plus de
1. Kalnoky, Gustav Sigmund, conte, 29 decembrie 1832 – 13 februarie portée que la formalité diplomatique qu’il desire „mais l’Autriche
1898. Diplomat din 1854 la legafliile din München, Berlin, Londra, Roma et surtout la Hongrie a aussi ses ulémas que lôngouement doit
din 1874 la Copenhaga øi din 1880 la Sankt Petersburg. Ministru de subir“.
externe 1881°1895 a contribuit la apropierea de Germania øi la reluarea La 9/21 [decembrie] contele Hoyos a avut o lungæ întrevedere
bunelor relaflii cu Rusia. cu Brætianu în care i°a fost discutat mai mult fondul decât forma
112 l ANUL 1882 ANUL 1882 l 113

Mesajului Tronului; el [Hoyos] a comunicat ministrului prezident Din toate oraøele dunærene am primit petiflii cu sute de
„je suis appelé, pas rappelé a Vienne“ pour donner des informations semnæturi cæ ar trebui sæ apær energic drepturile României la
verbales“. Guvernul sæu care este convins de bunele intenflii ale Dunære. Opoziflia a ræspândit [zvonul] cæ eu pentru Coroana Regalæ
cabinetului român, a dorit o declaraflie scrisæ în care expresiile aø fi fæcut concesiuni însemnate etc. Dar rezultatul politic pe care
din Mesajul Tronului, jignitoare pentru Austria, sæ fie regretate. guvernul voia sæ°l obflinæ constæ în aceea cæ [dreptul de] supra-
Aceasta trebuie sæ cuprindæ actele prezentate delegafliilor. For- veghere (fireøte al Austriei), împotriva cæruia se stræduiesc tofli,
ma øi conflinutul acestei declaraflii, care trebuie sæ fie publicatæ sæ°l facæ acceptat de toatæ flara. Pentru a ajunge la propoziflia
este în întregime læsat [la latitudinea] guvernului român. Contele finalæ: „... nous acceptons les reglements les plus séveres destinés
Hoyos, cæruia i°a fost datæ asigurarea cæ Bælæceanu. A fost însær-
a garantir la liberté... nous acceptons la surveillance la plus
cinat cu remiterea unei note, a comunicat apoi cæ baronul von
rigoureuse quant a l’application de ces reglements...“ a trebuit
Salzberg comme charge d’affaires îl va reprezenta aici în timpul
intervenit energic, poate prea dur. În ceea ce priveøte epizootia,
scurtei sale absenfle øi trebuie sæ se intre cu el în relaflii oficiale.
La 12/24 decembrie a pornit spre Viena cunoscuta notæ care cu nefericita traducere, care l°a costat slujba pe un bun funcflionar,
a fost obflinutæ dupæ lungi discuflii øi intervenflia mea energicæ. ea este o problemæ foarte gravæ pentru flaræ. De la întâi ianuarie
La 15/27 decembrie Bælæceanu a telegrafiat ministrul pre- graniflele noastre au fost închise pentru exportul vitelor din care
zident: „Le comte Kalnoky m’a charge de vous remercier de sa part a rezultat o pierdere de øapte milioane.
pour la demarche que j’ai faite au nom de mon gouvernement et Pe moøia mea de la Broøteni în Moldova voi avea un deficit
de vous dire qu’il desirait sincerement retablir l’amitie et la anual de 11°14000 franci øi la mine creøterea vitelor este tratatæ
confiance reciproques qui doivent exister entre les deux pays. Il doar ca o anexæ, dar angrosiøtii noøtri vor fi ruinafli. Austria ne
a ajouté beaucoup de choses flatteuses et gracienses. Il retiendra pretinde sæ ne închidem granifla cu Rusia øi ne promite cæ vor
le comte Hoyos jusqu’a la nouvelle année (s°a întors deja) pour se proceda mai indulgent. Chestiunea va fi analizatæ de ambele pærfli,
mettre au courant de certaines questions qu’il ne connait pas dar este de naturæ foarte delicatæ.
encore“. Din fericire Camerele sunt prorogate pânæ la 10/22 ianuarie;
Cu aceastæ depeøæ s°a pus capæt conflictului austro°român de data aceasta au fost foarte agitate øi ar fi compromis rapid
asupra cæruia toatæ presa europeanæ a fæcut o larmæ atât de ne- restabilirea bunelor relaflii cu Austria.
maiauzitæ. Ziarul oficial stræin salutæ fericitul rezultat printr°un Kogælniceanu cu marile sale talente este foarte incomod în
articol extrem de simpatic în care laudæ procedeul loial øi opoziflie. Va reuøi în curând sæ grupeze în jurul sæu diferitele
cavaleresc al guvernului român.
facfliuni øi apoi va ataca cu succes guvernul. De aceea Rosetti tre-
Din aceste tratative vei vedea cæ incidentul n°a avut carac-
buie sæ se retragæ din guvern [aøa s°a øi întâmplat la 24 ianuarie/5
terul grav pe care presa a vrut sæ i°l atribuie. Din ambele pærfli
februarie 1882] pentru a°øi face simflitæ la adeværata valoare
aceastæ chestiune de onoare a fost condusæ direct cu multæ abilitate
øi demnitate øi færæ amestecul unei alte puteri øi nu a prejudiciat influenfla sa preponderentæ în Cameræ, pe care el ca ministru [de
în nici un fel buna înflelegere. interne] o poate mai greu exercita. Speræm sæ°l câøtigæm pe D.A.
În privinfla asta chestiunea Dunærii a ræmas intactæ: ambele Sturdza care este de mare folos în Consiliul [de miniøtri].
pærfli îøi susflin punctul de vedere. Adaug aici o circularæ care îl Problema evreiascæ trece din nou în prim plan prin
explicæ pe al nostru. În ceea ce priveøte cauza øi motivul pentru mæsurile înæsprite pe care suntem silifli sæ le luæm din cauza
care Mesajul Tronului a primit formularea cunoscutæ, acesta era creøterii excesive a acestui element. Dar mæsurile noastre sunt a
menit mai ales sæ smulgæ opozifliei o primejdioasæ armæ care în l’eau de roses faflæ de cele ale ruøilor, la care Europa se uitæ cu
flaræ produsese o puternicæ agitaflie. respect.
114 l ANUL 1882 ANUL 1882 l 115

Situaflia vecinului nostru imperial de la ræsærit este de o Oltenifla øi Bræila am stat în bætaia focului în repetate rânduri øi
naturæ foarte gravæ. Ignatiev1 se afla în legæturæ cu comitetele dupæ toate acestea trebuie sæ mæ lupt acum cu extrem de dificila
nihiliste de la Geneva cærora a pus sæ li se facæ tot felul de pro- chestiune a Dunærii. „Noaptea pe Dunære“ a Elisabetei øi Crucea
misiuni în speranfla de a liniøti aceastæ flaræ, dar mai ales ca sæ Dunærii [decoraflie a ræzboiului de independenflæ de fapt „Trecerea
se flinæ de putere pentru a°øi realiza ideile sale panslaviste. Între Dunærii“] vor povesti posteritæflii ce rol a jucat Dunærea în timpul
timp tronul imperial va deveni tot mai instabil øi situaflia tot mai domniei mele. Închei aceastæ digresiune cu strofa de început øi
greu de susflinut. Rapoartele de la Petersburg [de la N. de sfârøit a unei poezii a Elisabetei „Calafat“.
Kretzulescu], unde momentan flarul nu se va întoarce, sunæ cu totul
lipsite de speranflæ. 41. Bucureøti 28 decembrie 1881/9 ianuarie 1882,
cætre Fritz von Hohenzollern
În Bulgaria Sandro [Alexandru Battemberg] se luptæ cu cele VD 931 a
mai mari greutæfli øi poartæ singur toatæ ræspunderea. Mi°a scris
nu demult cæ regretæ cæ votul de la øiøtov nu a ieøit împotriva lui. Scumpe Fritz,
Serbia suferæ de o crizæ, dar pânæ acum focul încæ mocneøte A trecut o veønicie de când nu fli°am mai scris [...] Aici din
sub cenuøæ. fericire toate merg bine din nou, categoric cel mai bine dintre toate
Am primit un nou ministru plenipotenfliar francez. Cred cæ flærile din Europa de ræsærit. Chestiunea Dunærii, care pentru noi
baronul von Ring este o rudæ a fostei doamne de onoare a ræposatei este mult mai gravæ decât vor sæ înfleleagæ în Germania, ne va
mele bunici. De ani de zile îøi doreøte postul legafliei de aici. mai pregæti câteva greutæfli dar care pânæ la urmæ vor fi depæøite
[...] îfli mulflumesc din toatæ inima pentru scumpa ta scrisoare în mod fericit.
pe care mi°a adus°o Kalinderu, pentru frumoasele schifle în ulei Ne aflæm acum în mijlocul særbætorilor ...Ieri searæ am avut
care reprezintæ izvoarele Dunærii care la apariflia lor abia bænuiesc iluminaflie øi foc de artificii. Lumea bunæ îøi dæ rendez°vous øi
ce evenimente cutremurætoare mondiale s°au petrecut de°a lungul doamnele se plimbæ în sænii mici, priveliøtea este de basm.
marelui curs. Nici o altæ viaflæ nu este aøa de strâns legatæ de acest La 1/13 ianuarie vom da marele bal de Anul Nou pentru care
mândru fluviu precum a mea. au fost trimise 2500 de invitaflii. Palatul este mult prea îngust øi
Dunærea scaldæ castelul care a adæpostit leagænul meu, pe mic pentru enorma societate bucureøteanæ care s°a dublat în zece
cursul ei am întreprins periculoasa cælætorie pentru a lua în ani; numai ofifleri au fost convocafli 260.
stæpânire flara ce m°a ales ca principe. De atunci i°am acordat cea La primævaræ se va construi o aripæ ca o soluflie tranzitorie
mai vie atenflie, am studiat punctele pentru o trecere favorabilæ; pânæ când va fi gata Palatul. Camerele [Parlamentului] sunt cu
1872°1873 m°am ocupat de Chilia pentru a o face navigabilæ øi totul dispuse sæ voteze aceasta; depinde acum numai de hotærârea
cu un pod ferm peste Dunære. Apoi am trecut°o cu armata mea noastræ.
øi la 12/24 decembrie [1877] am traversat°o cu cel mai mare pericol Avem în vedere Cotrocenii cu marele bulevard, dar a fost
al vieflii printre uriaøele blocuri de gheaflæ. La Calafat, Giurgiu, pus în discuflie øi noul chei al Dâmboviflei care va fi foarte frumos.
Sandro al Bulgariei nu este încântat, s°a sæturat de poves-
tea asta øi ar fi bucuros sæ se retragæ cu fruntea sus. Noi l°am
1. Ignatiev, Nikolai Pavlovici, conte, 29 /1832 – T 3. VII 1908 la St.
Petersburg, diplomat øi om politic rus. În 1860 a obflinut o graniflæ
invitat aici, dar nu are încredere sæ pæræseascæ Sofia[...] Kalinderu1
avantajoasæ pentru Rusia în teritoriul A.rmeniei; 1864°1872 ministru
plenipotenfliar apoi ambasador la Constantinopol, 1872°1879 prin 1. Kalinderu, Ioan, n. 28 decembrie 1840, la Bucureøti, m. 11 decem-
ministru a încheiat Pacea de la San Stefana; 1881°1882 a fost ministru brie 1913, doctor în drept la Paris magistrat la Curtea de Casaflie
de interne. Lider al panslavismului. „Memoriu asupra transferærii sediului societæflii acflionarilor Cæilor Ferate
116 l ANUL 1882 ANUL 1882 l 117

se va întoarce în curând la Berlin doar pentru puflin timp. El a Evreul Bleichröder1 a primit din partea mea crucea de mare
descurcat strælucitor afacerea enorm de încâlcitæ øi dificilæ a cæilor ofifler a Stelei României, o distincflie pe care am acordat°o unor
ferate, pentru care la Berlin trebuie sæ°i fie recunoscætor la fel ca generali°locotenenfli ruøi care aveau „Vulturul alb“. El [Bleichröder]
øi aici. a avut însæ obræznicia sæ refuze decoraflia øi a cerut cordonul
[„Stelei României“]; deoarece el are depreciatul „Stanislas“ clasa
42. Bucureøti 28 ianuarie/9 februarie 1882, I. Liteanu2 a avut slæbiciunea sæ intervinæ în favoarea sa, dupæ
cætre Karl Anton von Hohenzollern cum pofli vedea din biletul anexat pe care te rog sæ mi°l trimifli
înapoi imediat în plic sigilat.
VD 1960
Miniøtrii mei au avizat favorabil o rectificare dar eu m°am
declarat categoric împotrivæ. Mi°ar place foarte mult dacæ
Boala gravæ a Elisabetei øi vizita prinflului moøtenitor de Bleichroder ar putea afla de la tine cæ eu nu aø fi absolut deloc
Monaco m°au împiedicat sæ scriu pânæ acum [...] øederea prinflu- dispus sæ°i împlinesc dorinfla øi cæ gæsesc o neruøinare sæ refuze
lui îmi este extrem de binevenitæ în acest timp dureros. Îmi fline brevetul semnat de mine. În problema mânæstirilor n°avem nevoie
companie în timpul meselor øi la plimbæri, este foarte plæcut sæ°l de nimeni, este o problemæ internæ în care marile puteri nu au
ai în preajmæ iar conversaflia lui este complexæ øi instructivæ. voie sæ se amestece, deciziilor lor le voi opune un categoric non
Alaltæieri a plecat pentru øase zile în Moldova sæ vâneze urøi. possums.
Sper sæ°l mai pot fline pentru câtæva vreme aici cæci este pe placul În actuala sesiune a Camerelor se va pune în discuflie
tuturor. Poimâine soseøte prinflul Reuss XVIII [ambasadorul ger- chestiunea domeniilor Coroanei prin care lista civilæ va primi o
man la Viena] în drumul sæu spre Constantinopol. sporire indirectæ. Las problema în întregime pe seama miniøtrilor
Kalinderu, care este la Berlin, va avea în curând onoarea mei færæ sæ exprim vreo dorinflæ.
sæ°fli înmâneze ordinul coroanei mele [„Coroana României“]. Un Avem un frig uscat pânæ la –9 R cu vânt din nord°est færæ
raport motivat al Consiliului de miniøtri care a luat inifliativa zæpadæ, ceea ce este foarte ræu pentru ogoare.
înmânærii acestei decoraflii, însofleøte decretul scris pe pergament.
43. Bucureøti 12/24 februarie 1882,
Te rog, scumpe tatæ, sæ accepfli aceastæ decoraflie în amintirea cætre Fritz von Hohenzollern
proclamærii regatului care în curând îøi va særbætori prima VD 931 b
aniversare.
... Elisabeta a cæpætat aceastæ boalæ gravæ [otitæ] în noap-
Berlin“ f.a. Idem în limba germanæ) va deveni din 1884 administratorul tea în care a ars circul. Lumina flæcærilor era aøa de intensæ cæ
Domeniilor coroanei 1881°1882 a fost comisarul guvernului la Berlin în dormitorul nostru era luminat ca ziua. Ne°am græbit fireøte la
momentul ræscumpærærii de cætre statul român a cæilor ferate construite fereastræ unde [ne°am expus] unui curent de aer îngheflat a cærui
de Strovsberg; 1893 ales Membru al Academiei Române îi dæruieøte averea urmare a fost un guturai puternic ce a provocat inflamarea.
transmisæ lui prin testamentul lui Oteteleøanu øi din venitul acestei averi
de 3 milioane. Academia a creat internatul de la Mægurele. În octombrie
1899 a fost la Berlin intermediarul anevoioasei contractæri a unui 1. Amænunte despre Gerson Bleichroder, 22 decembrie 1822 – 18
împrumut de 175 milioane de bonuri de tezaur. Kalinderu Nicolae n. 1835 februarie 1893 în Carol Iancu, Evreii în România, Editura Hasefer,
– m. 1902, 16 aprilie la Ciulnifla, fratele lui Ioan K. prieten cu Gambetta p. 175°180.
(Ems 1868), dr. la Paris 1870, medic primar la Spitalul Eforie apoi la 2. Liteanu, Iorgu Vârnav, ministru plenipotenfliar al României la
Brâncovenesc participant la ræzboiul de independenflæ, medic al reginei Berlin, aprilie 1878 – 21 octombrie 1888. Îi va urma Grigore Ghica iar
Elisabeta. Membru al Academiei, senator deputat. de la 14 martie 1896 Alexandru Beldiman.
118 l ANUL 1882 ANUL 1882 l 119

Særmanul Krembser care a avut un circ extraordinar a pierdut Cu atât mai agitatæ a fost viafla politicæ ce°mi pregæteøte multe
totul. Cei mai frumoøi cai ai sæi i°au ars. Aici s°au organizat plictiseli.
subscripflii, spectacole [de binefacere] øi s°au adunat 36.000 de Importante probleme ale reformei interne care au fost puse
franci pentru societatea sa. El s°a adresat pentru ajutor marilor în fafla forumului Camerelor, au înfierbântat spiritele øi opoziflia
circuri øi a primit cai, øei etc. Doar bogatul Renz nu l°a învrednicit a vrut sæ mæ implice în disputele ei, ceea ce fireøte cæ nu i°a reuøit.
mæcar cu un ræspuns. Ai putea ocazional sæ°i treci asta pe sub nas. Fierberea din jurul nostru determinæ aici o anumitæ
De obicei nu se lasæ de izbeliøte un coleg, mai ales la nenorocire. indispoziflie. În flærile vecine lucrurile merg amestecat øi existæ
Declarafliile lui Skobelev a fæcut mare vâlvæ în presa euro- temerea generalæ a ræzboiului, pe care eu pentru anul acesta
peanæ. Îl cunosc foarte bine pe acest viteaz general care a luptat categoric nu°l cred. Serbia sprijinitæ øi încurajatæ de Austria se
sub comanda mea la Plevna øi de aceea nu dau nici o mare va proclama regat. Se speræ ca în felul acesta sæ o scoatæ de sub
însemnætate cuvântærilor sale nechibzuite. Din cauza ultimului propaganda [pan]slavistæ lucru de care mæ îndoiesc.
ræzboi a intrat prea mult în relaflii cu gazetarii care°l tæmâiazæ
într°una øi îl provoacæ mereu ca sæ°l exploateze. Câteva zile mai târziu 18 februarie/2 martie vestea
Prinflul Reuss a vrut sæ vinæ încoace dar din cauza înghe- atentatului eøuat asupra reginei Victoria a prilejuit un schimb de
flærii Dunærii a trebuit sæ renunfle la planul sæu. Nu øtiu dacæ telegrame între cei doi monarhi:
misiunea lor în drumul de întoarcere [de la Constantinopol] o sæ
treacæ pe aici. A venit primævara [...] 45. The Queen à Windsor,

44. Bucureøti 15/27 februarie 1882, cætre Maria de Flandra Bien douleuresement saisis par le grand danger qui a menacé
VB 448 les precieux jours de Votre Majeste, nous remercions le ciel qui
a su La presérver d’un main meurtriere pour le bonheur de Son
[...] Regina [Victoria] a Angliei mi°a telegrafiat în repetate peuple.
rânduri pentru a avea øtiri precise [despre boala Elisabetei]. Aici Que Dieu accorde a V.M. encore une longue serie d’années
reproduc ultimul meu ræspuns care este ca un buletin medical: heureuses et paisibles entourée de l’immense amour de Ses fideles
„Les paroles affectueuses de V.M. ont apporté un instant de joie sujets.
a ma chére malade, qui a subi hier une opperation. Le perioste Charles Elisabeth
s’étant inflammé autour de l’oreille il a fallu faire une profonde
entaille qu’elle a supportée heroiquement. La nuit a été meilleurs, 46. Ræspunsul:
les douleurs aujourd’hui beaucoup amoindries, état géneral
satisfaisant, quoique faiblesse grande...“. Leurs Majestes le Roi et la Reine 4/3] 1882
[...] în acest aspru timp al încercærilor prinflul moøtenitor de Bien touchée des sentiments affectueux et des voeux que
Monaco a fost un tovaræø credincios la mese øi la plimbæri pe care Vous avez la bonté de m’exprimer, remercie Dieu de m’avoir
eu, datoritæ lui, le°am întreprins în mod regulat. A ræmas cinci preservée, ainsi que ceux qui n’entouraient.
sæptæmâni øi în tot acest timp nu m°a deranjat niciodatæ. M°a La Reine Victoria
încântat conversaflia sa însufleflitæ øi interesantæ.
În afaræ de douæ baluri de binefacere la Teatru, sub patro-
najul Elisabetei nu m°am arætat nicæieri în iarna asta, iar la Palat,
de la balul de Anul Nou la care Elisabeta a asistat deja foarte
suferindæ, fireøte cæ n°am mai avut loc nici dineuri nici altceva.
120 l ANUL 1882 ANUL 1882 l 121

47. Bucureøti 1/13 martie 1882, sacrifient tous dans l’interet de la politique. Francois I°er a aussi
cætre Karl Anton von Hohenzollern donné sa fille a Napoleon, mais au moins celui°la dictait la loix
VD 1961 au monde entier et a été un grand capitaine“. Deoarece la Belgrad
trebuia sæ se procedeze exact dupæ modelul României øi sæ aibæ
... Însænætoøirea Elisabetei face progrese îmbucurætoare în loc o aøa°numitæ încoronare, aici a fost pus în circulaflie urmætorul
fiecare zi... Acum pot sæ mæ dedic cu interes neîmpærflit afacerilor bon mot: „La couronne de Roumanie a été forgé d’un canon de
de stat, care în pofida valurilor înalte ale politicii øi ale pætimaøelor Plevna, la courone de Serbie sera faite d’un rail Bontoux“. (Bontoux
agitaflii de partid øi°a regæsit un curs liniøtit øi mulflumitor. este Strousberg°ul sârbesc, care prin falimentul sæu l°a ajutat
Proclamarea regatului sârbesc [22 februarie/6 martie 1882]1 indirect pe Milan sæ obflinæ coroana regalæ). Când se va scrie
a fæcut aici puflinæ impresie; cu atât mai mult græbita recunoaøtere cândva istoria „Les origines de la royanté en Serbie“ vor ieøi la
[pe care a primit°o] din partea Austriei, care faflæ de România a ivealæ lucruri ciudate. În vreme ce în România proclamarea
tergiversat zece zile, fapt ce a stârnit o ostilitate cu greu ascunsæ. regatului a fost o întærire a principiului monarhic, încoronarea
Ca sæ pofli sæ ai o privire asupra intrigilor îfli voi prezenta un fapt unei opere realizate prin lupte aprige øi mari greutæfli [anume]
care te va surprinde, dar te rog sæ nu faci uz de el. Curând dupæ unirea indisolubilæ a douæ principate, dintre care fiecare luat în
ridicarea României [la rangul de regat] ministrul plenipotenfliar parte era mai mare decât Serbia, acolo ridicarea în rang a fost
sârb de aici s°a exprimat faflæ de contele Hoyos [ministrul folositæ ca un expedient pentru a se salva de la un faliment politic
plenipotenfliar austriac] cæ Serbia va urma într°adevær în curând øi financiar øi la asta øi°a oferit serviciile øi vechea monarhie
exemplul României. La care austriacul i°a ræspuns: „tant mieux, austriacæ; dar creaflia ei se va întoarce curând împotrivæ°i.
cela discreditera la royanté ici“. În mod cu totul întâmplætor, a Dupæ præbuøirea lui Bontoux am primit un raport amænunflit
doua zi dupæ proclamaflia de la Belgrad, Hoyos a avut o audienflæ de la ministrul meu plenipotenfliar la Belgrad, Catargiu, unchiul
la mine ca sæ exprime compasiunea împæratului sæu faflæ de boala lui Milan, în care el a zugrævit situaflia nepotului sæu în culorile
Elisabetei. M°a întrebat dacæ veøtile din Serbia se confirmæ; i°am cele mai sumbre – øi øi°a exprimat temerea cæ falimentul cæilor
ræspuns cæ din momentul în care poøta de searæ vienezæ tocmai ferate ar putea avea urmæri grave. 14 zile mai târziu ne°a tele-
primise un rezulat telegrafic care saluta atât de bucuros grafiat [Catargiu] cæ guvernul sârbesc ar fi hotærât sæ proclame
evenimentul nu mai putea exista nici o îndoialæ. Nu i°am spus cæ imediat regatul pentru a°øi salva principele øi pe sine însuøi de
îl felicitasem telegrafic în ajun pe regele Milan în speranfla cæ o la o catastrofæ øi cæ aceastæ hotærâre nu s°a lovit de nici o opoziflie
voi lua înaintea Austriei, ceea ce la aøa o grabæ tot nu mi°a fost la Viena, încuviinflarea marilor puteri ar fi fost imediat obflinutæ.
posibil. Austria care este ræspunzætoare pentru cæile ferate sârbeøti øi a
Acum vreau sæ°fli comunic øi pærerea ruøilor. Cu douæ zile înlænfluit economic Serbia øi preferæ o coroanæ sudslavæ unui
în urmæ l°am væzut pe prinflul Obolensky care aparfline vechii øcoli ministru prezident panslavist, [Iovan Ristici] dar de care sigur nu
ruseøti øi este unchiul noii regine a Serbiei. El pare puflin încântat se va scæpa. Peste øase luni Ristici va avea frânele guvernærii în
de creaflia austriacæ øi mi°a spus: „Voila ma niece reine, c’est mânæ1 øi atunci globul de aur sârbesc va fi o minge de joacæ. Însæ
parfaitement ridicule; je ne comprends pas qu’une maison aussi ruøii îøi vor alege un alt rege. Adaug aici un articol din „Kolnische
ancienne que la maison de Habsbourg aie pu preter la main pour Zeitung“ care este scris în deplinæ cunoøtinflæ de cauzæ [nu existæ
faire de Milan un roi; j’ai connu encore son grand°pere, qui a gardé în arhivæ].
des porcs; – c’est vraiment ravaler la royanté! Les Habsbourgs
1. Iovan Ristici va redeveni într°adevær prim ministru dar mult mai
1. Principele Milan N. (1868°1889) a devenit regele Milan I Obreno- târziu la 14 iunie 1887 øi doar pentru scurtæ vreme fiind înlocuit la
vici (pânæ în 1872 sub regenflæ). 1 ianuarie 1888 de Sava Grujic.
122 l ANUL 1882 ANUL 1882 l 123

Ce se spune la Berlin despre parodia de la Belgrad? Contele [...] Miercuri soseøte misiunea prusianæ [condusæ de prinflul
Wesdehlen [ministrul german la Bucureøti] nu a crezut°o posibilæ Reuss al XVIII°lea] de la Constantinopol øi ræmâne joi aici. Voi
pânæ în ultimul moment. da un mare dineu. I. Brætianu este tot suferind dar ia parte la
Pentru mine evenimentul nu poate fi nici plæcut nici lucrærile Camerelor. Dimitrie Ghica1 este aproape restabilit ceea
avantajos, vor fi din nou trezite toate ambifliile înæbuøite: familiile ce este o bucurie pentru noi tofli.
Ghica, Sturdza, Bibescu, Øtirbei vor spune cæ ei ar avea mai multe
pretenflii la o coroanæ regalæ decât Milan a cærui mamæ [Maria 48. Bucureøti 6/18 aprilie 1882,
Obrenovici, n. Catargi] era metresa oficialæ a lui Cuza øi al cærui cætre Karl Anton von Hohenzollern
tatæ ca ofifler de ordonanflæ a principelui domnitor a trebuit sæ VD 1962
tolereze aøa ceva. În plus tot Bucureøtiul øi Iaøiul sunt plini de
rudele perechii regale sârbeøti, rude care lasæ mult de dorit. Câfliva Paøtele care anul acesta a fost særbætorit simultan de ambele
membri ai boierimii decæzute din Moldova cu prinflul Grigore biserici numai særbætoare de primævaræ nu a fost. Un vânt îngheflat
Sturdza [beizadea Viflel, Muhlis Paøa] în frunte, i°au telegrafiat din nord°est suflæ asupra câmpiilor noastre uscate øi Carpaflii sunt
lui Milan: „Nous saluons en V.M. avec enthousiasme le premier acoperifli de zæpadæ pânæ la poale. Sunt incalculabile pagubele
roi ortodoxe en Orient...“ ridicat la aceastæ înælflime de Austria produse de ger semænæturilor, livezilor øi podgoriilor øi pe deasupra
catolicæ. Sunt suficient de înflelept sæ nu las sæ mi se vadæ dezapro- mai vine o uscæciune îngrozitoare astfel încât perspectivele favo-
barea øi afiøez o anumitæ indiferenflæ. Dar faflæ de tine, scumpe rabile ale recoltei sunt practic distruse. Uscæciunea este atât de
tatæ, pot sæ spun tot ceea ce am pe inimæ. Brætianu înflelege mare cæ aræturile sunt aproape imposibile øi cultura porumbului
problema într°un mod foarte filosofic, doar intrigile din flaræ îi sunt este pusæ sub semnul întrebærii. Aceastæ perspectivæ sumbræ nu
neplæcute. poate sæ nu aibæ o influenflæ nefavorabilæ asupra diferitelor chesti-
Scrisoarea ta oficialæ [de mulflumire] am adus°o la cunoøtinfla uni sociale øi politice care sunt la ordinea zilei.
Consiliului de Miniøtri. Se doreøte o copie pe care cu încuviinflarea Camerele au fost prorogate pentru 14 zile înaintea særbæ-
ta o voi da eu, doar cæ aø dori sæ fac câteva modificæri stilistice. torilor dupæ ce au votat un buget bine echilibrat dar care în cursul
Dragæ tatæ, ai primit la vremea respectivæ scrisoarea mea cu
anului prin præbuøirea celei mai bogate surse de venituri a noastræ,
intervenflia lui Liteanu [pentru Bleichröder]; nu ai menflionat nimic
agricultura, va cæpæta o breøæ adâncæ. Reunirea Camerelor va
despre aceasta. Biletul trebuie sæ°l dau înapoi lui Brætianu. Despre
stârni acum spiritele, care prin presupusa recoltæ proastæ, vor fi
toanele lui Bleichröder n°am mai auzit nimic. Skobelev a primit
în mod special iritate [øi vor duce] la discuflii violente øi pætimaøe
o mustrare serioasæ de la împærat [flarul Alexandru al III°lea] în
asupra chestiunii agrare øi dunærene care sunt de o mare însem-
prezenfla lui Giers [ministru de externe] [pentru declarafliile fæcute
nætate în relafliile sociale øi politice.
presei vezi VD 1960] [...]
În aceste condiflii situaflia guvernului va deveni extrem de
P.S.
Deoarece guvernul vrea sæ publice scrisoarea ta, ceea ce s°a grea øi privesc cu îngrijorare spre viitor. În Moldova aceste agitaflii,
fæcut øi cu diploma ta, îmi permit sæ°fli trimit alæturat un proiect unde reforma tocmelilor agricole pentru lucrærile agrare este
modificat [al scrisorii lui Karl Anton] cæruia tu îi vei conferi pretextul, nu vor fi lipsite de succes.
probabil caracterul original, în acest caz nu trebuie decât sæ°l pui Nici Proclamaflia regelui de la Belgrad nu a ræmas færæ ecou
sæ fie copiat øi sæ°l semnezi. Proiectul este conceput de mine øi asupra familiilor boiereøti de aici care acum nutresc visuri
nimeni nu øtie asta. Pentru agriculturæ avem o primævaræ extrem avântate.
de nefavorabilæ; este aøa de uscat cæ abia se poate ara, este o
atmosferæ uscatæ øi un vânt continuu. 1. Preøedintele Senatului, 15 noiembrie 1879 – 15 noiembrie 1888.
124 l ANUL 1882 ANUL 1882 l 125

Dar cea mai importantæ problemæ este øi ræmâne chestiunea considerabilæ care va fi o mærturie a spiritului de binefacere
Dunærii care ne creeazæ o situaflie gravæ în interior øi exterior. caritabilæ øi a bogæfliei naflionale a românilor.
Se apropie acum de noi ora decisivæ ca sæ ne rostim cuvântul În anii trecufli s°au adunat la ocazii asemænætoare 15°20.000
hotærâtor. Marile puteri s°au înfleles aproape toate asupra unui franci. Aøadar øi aici un progres foarte îmbucurætor.
modus vivendi prin care votul precumpænitor al Austriei este [...] Deocamdatæ nu vom întemeia nici o øcoalæ de ræzboi,
înlæturat. Noi consimflim la o commision de surveillance (nu mixtæ) deoarece ne lipsesc multe elemente pentru aøa ceva. Eu de la
cu preøedinflia Austriei, dar insistæm sæ întrebuinflæm noi înøine început nu am fost în mod special entuziasmat. Armata, cæruia
Regulamentul conform programului din Mesajul Tronului. Cabi- îi dedic toatæ grija mea, face progrese foarte mulflumitoare; arma-
netul vienez, pentru a câøtiga Anglia de partea concepfliei sale, mentul este acum complet øi excelent.
propune extinderea Comisiei Europene pânæ la Bræila, ceea ce este
împotriva Tratatului de la Berlin, øi ne invitæ sæ subscriem la 49. Cotroceni 20 mai/1 iunie 1882,
aceastæ modificare. cætre Karl Anton von Hohenzollern
Noi încæ nu ne°am pronunflat în aceastæ privinflæ, dar deoa- VD 1963
rece în toatæ aceastæ campanie a Dunærii ne°am sprijinit mereu
pe textul Tratatului de la Berlin, trebuie sæ analizæm aceastæ [...] Sesiunea Camerelor în care sunt de dezbætut cele mai
propunere cu precauflie. Probabil cæ ne dæ posibilitatea de a ne importante proiecte de legi, nu poate sæ°øi atingæ scopul. Neno-
impune dorinflele. Dar în nici un caz nu vom permite sæ ni se im- rocita chestiune a Dunærii îi abate toatæ atenflia de la lucræri iar
punæ o soluflie pe care o credem contraræ intereselor noastre. Asta agitaflia care domneøte printre senatori øi deputafli se propagæ pânæ
se øtia la Viena, unde acum se procedeazæ cu mai multæ precauflie, în cele mai îndepærtate judefle.
øi la Berlin, unde suntem asigurafli cæ pe cât posibil se va face pe Noul ministru plenipotenfliar austriac, [Ernst von Mayr] care
plac dorinflelor noastre. este foarte simpatic, a declarat nu demult unuia din miniøtrii mei
Opoziflia noastræ energicæ care este atât de ironizatæ de presa cæ nu ar fi crezut niciodatæ cæ aceastæ problemæ ar pasiona flara
ungureascæ øi parflial de cea germanæ mai ales de A/ugsburger] într°o asemenea mæsuræ øi cæ toate cercurile politice, færæ deose-
A[llgemeine] Z[eitung], a reuøit totuøi sæ determine renunflarea bire, ar putea stærui într°o asemenea opoziflie. Acum el s°a putut
la multe elemente din proiectul iniflial øi aceasta pentru noi este convinge de situaflia grea a guvernului.
principalul. Vom susfline curajos pânæ la capæt drepturile noastre Prin adoptarea propunerii Barere [corect: Barrere]. Franfla
ca stat suveran, care nu vrea în nici un caz sæ prejudicieze a pierdut o mare parte a simpatiilor ei de aici øi ne°a fæcut un
interesele altora øi nici sæ punæ cel mai mic obstacol în calea liberei serviciu în aceastæ privinflæ, cæci opoziflia noastræ nu se mai
navigaflii øi comerflului. îndreaptæ direct împotriva Austriei. Toate marile puteri au
Din cauza enormei uscæciuni au izbucnit câteva incendii acceptat în principiu proiectul francez, dar au fost ridicate diferite
importante care au distrus localitæfli întregi. Doar în Moldova au obiecflii privind prelungirea Comisiei Europene a Dunærii, prin care
ars pânæ în temelii peste o mie de case, mizeria este mare øi problema ræmâne din nou nerezolvatæ. Acest lucru este foarte
trebuiesc acordate de urgenflæ ajutoare. Guvernul a pus imediat regretabil deoarece în flaræ va continua agitaflia, iar pentru mine
la dispoziflie o mare sumæ de bani gheaflæ øi în toatæ flara s°au personal este dureros, deoarece sunt flintuit aici øi trebuie sæ renunfl
constituit comitete sub patronajul Elisabetei pentru organizarea la mult dorita øi sperata revedere cu voi, scumpi pærinfli. Aceastæ
de colecte. O petrecere monstru care s°a dat în parcul de aici problemæ este prea serioasæ øi va avea urmæri grave, lucru care
[Ciømigiu] øi care a decurs strælucitor a adus 70°80.000 franci; o nu vrea sæ se înfleleagæ nici la Viena øi nici la Berlin, aøa cæ nu°mi
loterie organizatæ de presa bucureøteanæ poate aduce 300.000 pot permite sæ pæræsesc flara tocmai pentru a nu intra în contact
franci astfel cæ împreunæ cu alte colecte se va putea strânge o sumæ cu guvernul austriac, ceea ce la o cælætorie este inevitabil. Încæ
126 l ANUL 1882 ANUL 1882 l 127

din 1881 s°a ridicat aici toatæ opoziflia [politicæ parlamentaræ] øi indignafli din cauza asta. Lovitura de stat [când s°a proclamat prim
a ræspândit [zvonul] cæ eu cu ocazia vizitei mele la Ischl aø fi fæcut ministru la 1/13 iulie 1881] nu i°a folosit la nimic, dimpotrivæ
promisiuni prin care miniøtrii mei ar fi fost obligafli øi de aceea zæpæceala este astæzi mai mare ca înainte, doar cæ acum el singur
se aratæ ei aøa de concesivi. Abia ultimul Mesaj al Tronului [din poartæ toatæ ræspunderea.
15/27 noiembrie 1881] a putut zdrobi aceastæ credinflæ care prinsese Nici în Serbia situaflia nu este favorabilæ conform rapoartelor
rædæcini. De data aceasta ar putea fi øi mai grav mai ales când ministrului nostru plenipotenfliar, unchiul regelui Milan
toatæ Europa ne constrânge sæ renunflæm doar la câteva puncte [Catargiu]. Alegerile reclamæ o schimbare de guvern prin care
din concepfliile noastre. Înainte de independenflæ România avea Austria va pierde scump plætita sa influenflæ1.
mai multe drepturi asupra Dunærii decât se vrea sæ i se încu- Despre comedia din Egipt nu mai vorbesc, dar constat prefæ-
viinfleze acum. cætoria marilor puteri. Doar Bismarck øtie ce vrea øi se va folosi
Problema agraræ care a provocat în toatæ flara o mare agitaflie de aceastæ situaflie.
a fost deocamdatæ în mod fericit aplanatæ. Aceasta aproape i°a Presentimentul cæ anii urmætori vor aduce noi complicaflii
înduømænit pe [I.C.] Brætianu cu [C.A.] Rosetti; ultimul voia sæ în Orient, a determinat Camerele sæ voteze în unanimitate toate
acorde flæranilor mult prea multe avantaje în dauna moøierilor øi proiectele de lege pentru armatæ øi milioanele pentru materialul
arendaøilor. de ræzboi care deja este foarte însemnat.
Ziua de 10/22 mai a fost øi anul acesta særbætoritæ cu mare Dacæ vrei sæ faci politicæ trebuie sæ ai øi mijloacele necesare
entuziasm. La primirea Camerelor în Sala Tronului opoziflia s°a øi acestea sunt o armatæ de nædejde øi trupe bine înarmate. Vom
prezentat in corpore. Særbætoarea naflionalæ nu a fost tulburatæ respinge orice atac øi nu vom accepta nici o cucerire economicæ.
de nici o discordanflæ øi a decurs foarte strælucitor. La conferirea Finanflele sunt atât de favorabile cæ bugetul nu va fi în mod
decorafliilor (Coroana României) nu s°a fæcut nici o diferenflæ de special încærcat de cheltuielile militare. Institufliile noastre
partid: „les petits cadeaux entretiennent l’amitié“. financiare au luat un avânt însemnat: dobânda legalæ este de 5°6%.
Kalinderu, care s°a întors ieri de la Berlin este foarte mândru Banca Naflionalæ mi°a împrumutat chiar cu 4% o sumæ mai mare
øi fericit pentru înalta distincflie pe care i°ai acordat°o tu, iubite cu care am cumpærat o proprietate forestieræ însemnatæ la Sinaia.
tatæ. O meritæ în toate privinflele øi chiar Camerele i°au exprimat [...] Vremea din nefericire este foarte nefavorabilæ: dupæ o
mulflumirea lor pentru strælucita descurcare a problemei cæilor îngrijorætoare uscæciune acum este prea multæ umezealæ. Plouæ
ferate. Aceasta va servi ca model pentru multe state. Acum aproape în fiecare zi iar nopflile sunt chiar reci.
ræscumpæræm øi cæile ferate din Dobrogea øi începem în curând Perspectivele recoltei sunt bune, dar cældura este absolut
tratativele privind linia din Moldova, Roman – Iaøi – Iflcani, aøa necesaræ.
cæ toatæ refleaua noastræ de cæi ferate va fi a Statului ceea ce ne
va asigura o independenflæ completæ. 50. Sinaia 9/21 iulie 1882,
[22 mai/3 iunie]. O inspecflie a trupelor la Giurgiu, unde am cætre Karl Anton von Hohenzollern
petrecut o zi, m°a întrerupt în aceastæ scrisoare. Guvernul bulgar VD 1964
m°a salutat acolo printr°un colonel rus, care este inspectorul
artileriei princiare, dar nu a fæcut nici o impresie specialæ asupra ... Nimic nu tulburæ liniøtea dupæ munca încheiatæ care în
mea. despre cælætoria øi întoarcerea principelui sæu nu a putut acest an a fost din plin; sæ speræm cæ e øi binecuvântatæ. În toate
sæ°mi dea nici o explicaflie. Am avut prilejul sæ vorbesc cu mai mulfli ramurile s°au introdus îmbunætæfliri notabile øi în fiecare direcflie
bulgari influenfli care s°au arætat extrem de nemulflumifli asupra
situafliei din flara lor. Sandro consideræ Bulgaria ca pe un domeniu 1. Schimbarea nu se va produce decât mai târziu anume la 4
øi face totul dupæ bunul lui plac. Bulgarii øi ruøii sunt foarte octombrie 1883 când Milan Pirosanac a fost înlocuit de Nikola Hristic.
128 l ANUL 1882 ANUL 1882 l 129

a fost promovatæ dezvoltarea economicæ. Recolta favorabilæ – dacæ 51. Sinaia 19/31 august 1882, cætre Maria de Flandra
nu va fi distrusæ de ploaie cæci de øase zile cerul øi°a deschis porflile VB 450
– va ridica mult bogæflia naflionalæ.
Politica externæ ne atinge prea puflin øi complicafliile egip- [...] Niciodatæ n°am avut aøa de mulfli vizitatori ca anul acesta
tene nu ne fac nici o grijæ cæci tot conflictul se va desfæøura pe øi o datæ la douæ zile vine un ministru sæ lucreze cu mine. De când
Nil øi va aduce pufline [avantaje] marilor puteri. Fie ca baia de vremea a devenit stabilæ întreprindem excursii mari care ne°au
sânge de la Alexandria [11 iunie 1882 stil nou] sæ le serveascæ permis sæ descoperim pærfli frumoase øi încæ necunoscute ale
drept învæflæturæ de minte øi sæ nu se mai amestece în afacerile munflilor Carpafli. Aøa am gæsit o interesantæ peøteræ lungæ de 100
interne ale altora. Fiecare vrea astæzi sæ fie stæpân la el acasæ øi metri care merge ca un labirint prin munte, o mæreaflæ cædere de
sæ se emancipeze de orice tutelæ. Sentimentul naflional este un apæ de 25 metri înælflime care se præbuøeøte de pe un perete de
noli me tangere de care trebuie sæ se flinæ seama pretutindeni. stâncæ øi acoperæ præpastia îngustæ cu o pulbere finæ de apæ.
Bamberg a cærui prezenflæ ne°a fost foarte plæcutæ îfli va fi Becker este foarte încântat de natura mæreaflæ øi spune cæ
povestit multe de pe aici øi despre pærerile mele, care se sprijinæ aici s°ar putea face studii ani în øir. Schiflele sale le vei putea vedea
pe o cunoaøtere exactæ a flærii, la fel despre problemele øi relafliile la Weinburg unde te vei duce cu siguranflæ. Fie ca ele sæ°fli facæ
noastre internaflionale. Vrem sincer sæ træim într°o înflelegere mai vie dorinfla de a ne vizita la vara viitoare. Pânæ atunci castelul
prieteneascæ deplinæ cu vecinul de la apus [Austro°Ungaria] øi va fi terminat øi mobilat øi vom putea sæ væ oferim o locuinflæ
chiar sæ ne alæturæm cu totul politicii sale, dar în nici un caz nu
decentæ.
vom sacrifica interesele noastre economice sau vreun drept pe care
La sfârøitul sæptæmânii viitoare va sosi primul transport de
îl posedæm ca stat liber øi independent. Pe acestea vom øti sæ le
mobilæ din Mainz. Aceasta a fost expusæ øi ziarele i°au fæcut o
apæræm împotriva oricui. fiara nu a fæcut degeaba enormele
descriere laudativæ pe care probabil ai citit°o. Vizavi de castel am
sacrificii pentru armatæ.
pus sæ se construiascæ o clædire destinatæ corpului de gardæ, poøtei
Sæptæmâna trecutæ am avut din nou inspecflia trupelor la
øi telegrafului. Pe turnul acesteia trebuie montatæ centrala elec-
Buzæu øi Ploieøti pe o cælduræ tropicalæ. Nu prea îmi amintesc sæ
fi træit o cælduræ la fel de apæsætoare. Mai mulfli soldafli au cæpætat tricæ pentru iluminarea væii.[...] Conform ultimei tale scrisori
insolaflie øi toatæ suita mea a fost terminatæ. Eu am suportat bine generalul Brialmont se va întoarce la începutul lunii septembrie
toate aceste eforturi. astfel încât îfli va fi posibil sæ°mi comunici dacæ îi este posibil sæ
Vizita ducelui de Nassau care a ræmas aproape trei sæptæ- vinæ aici pentru puflin timp. Pe 17/29 septembrie încep marile
mâni la noi precum øi a fiului sæu, ce a sosit pentru câteva zile noastre manevre din Moldova. Diferite guverne øi°au exprimat
øi care este foarte bine crescut, a adus multæ viaflæ la Sinaia. Cel dorinfla sæ°øi trimitæ ofifleri la acestea. Noi nu am refuzat direct,
din urmæ va reveni în curând împreunæ cu arhiducele Eugen al dar am fæcut observaflia cæ nu putem trimite invitaflii deoarece
Austro°Ungariei. intenflionæm ample exerciflii ca sæ probæm noua noastræ reorga-
Din nefericire nu putem încæ sæ°i gæzduim în Castel, cæci nizare. Însæ prezenfla generalului Brialmont mi°ar fi foarte plæcutæ
definitivarea merge încet. La sfârøitul toamnei vor fi mobilate cæci el nu trebuie sæ participe ca spectator ci ca un critic aspru.
câteva camere. În mod special aø vrea sæ°l consult asupra instalafliilor de apærare.
Aici a fost terminat un al treilea mare hotel cu 100 de camere Pentru ca politica øi presa sæ nu atribuie cine øtie ce implicare
øi aratæ foarte impunætor. vizitei sale în România ar putea el sæ primeascæ din partea
Pictorul Becker a sosit cu bine aici, este foarte încântat de ministrului belgian de ræzboi misiunea de a studia sistemul nostru
tot ce vede øi va aduna un bogat material ca sæ°fli arate, scumpe teritorial care nu ar fi færæ folos Belgiei. Guvernul italian vrea sæ
tatæ, pe cât posibil minunatul flinut de aici øi creafliile noastre. supunæ acest sistem unui studiu special. Sper cæ cumnatul tæu
130 l ANUL 1882 ANUL 1882 l 131

nu se va opune dorinflei mele øi cæ ministrul de ræzboi nu va face Problemele noastre merg pe un drum sigur pe care nici mæcar
nici un fel de greutæfli generalului. influenflele externe nu°l pot tulbura. Intrarea lui D.A. Sturdza în
Jooris øi Mitilineu nu øtiu nimic despre aceastæ chestiune guvern [la 1/13 august 1882 ca ministru de externe] a fæcut o bunæ
care porneøte de la mine personal. impresie în Occident øi numirea lui P.S. Aurelian, delegatul nostru
În Egipt englezii se vor mai lovi de mari obstacole. La început la expoziflia de la Moscova1 ca ministru al învæflæmântului [în
s°au pripit øi acum înainteazæ prea încet din cauza întârzierii aceeaøi zi cu Sturdza] øi trimiterea unei misiuni militare la
aprovizionærii trupelor. Nici ei øi nici turcii nu doresc o convenflie manevrele ruseøti a impresionat plæcut pe Neva [la
militaræ deoarece ambele pærfli au gânduri ascunse. Eu nu sunt Sankt°Petersburg].
cætuøi de puflin îngrijorat cæ luptele de pe Nil ar putea genera
complicaflii europene, respectiv orientale. Rusia este prea bolnavæ 53. Sinaia 7/19 septembrie 1882, cætre Maria de Flandra
øi Germania nu vrea deocamdatæ ræzboiul. Dar noi trebuie sæ ne VB 451
pregætim mereu øi sæ fim gata pentru orice.
fii°am telegrafiat ieri pentru Brialmont [telegrama nu se aflæ
în arhivæ] ca sæ nu mai pierdem vremea øi ca tu înainte de plecarea
52. Sinaia 25 august/6 septembrie 1882,
lui sæ°i pofli exprima dorinfla mea. Deoarece el s°a hotærât pentru
cætre Karl Anton von Hohenzollern
o cælætorie mai lungæ aici, aø regreta enorm ca sæ soseascæ abia
VD 1965
la douæ zile dupæ încheierea marilor noastre manevre la care
aproape toate marile puteri øi°au trimis ofifleri. El pierde astfel
[...] Pictorul Becker care din nefericire se gândeøte la plecarea un prilej favorabil de a vedea puterea noastræ militaræ reunitæ
sa a adunat aici comori [artistice] care°fli vor da o idee despre în diferitele ei elemente, ceea ce mai târziu nu°i pot oferi, deoarece
mæreafla naturæ [...] Intenflionæm sæ ræmânem aici pânæ la sfârøitul dupæ toate marile exerciflii cu trupe trebuie sæ urmeze o perioadæ
lui septembrie deøi din toate pærflile suntem rugafli sæ mergem la de liniøte øi multe concedii vor avea loc.
Constanfla. Dar aceastæ excursie depinde de vreme; pentru bæi în Ca militar Br[ialmont] însuøi va regreta sæ soseascæ tocmai
mare este cam târziu. la închiderea porflilor.
În primele zile ale lui octombrie respectiv noiembrie încep Îmi scrii cæ în Belgia existæ temeri în a permite generalului
manevrele care vor dura o sæptæmânæ øi cærora le vor fi date sæ asiste la manevre. Tocmai de aceea nu l°am invitat de la 7
proporflii mai mari. Doresc ca Elisabeta sæ poatæ fi de faflæ la ultima octombrie, la începutul inspecfliilor øi aplicafliilor. Ziua de 1/13
zi a ambelor manevre. Toamna târziu trebuie sæ ne ducem la Iaøi octombrie înseamnæ aproape sfârøitul concentrærii øi de°ar veni
unde va avea loc dezvelirea statuii lui Øtefan cel Mare, domnitorul atunci cu totul din întâmplare la Bucureøti, în drumul sæu spre
erou al Moldovei [aceastæ dezvelire se va face la 5/17 iunie 1883]. Orient, m°ar anunfla telegrafic când øi unde mi s°ar putea prezenta.
Ziarele ræspândesc în continuu øtiri false de pe aici. Cea mai Îi voi ræspunde sæ vinæ imediat la Bârlad, în Moldova, o zi de drum
rea foaie în aceastæ privinflæ este Independance roumaine“ care cu trenul, unde voi fi eu atunci. De acolo nu va afla nimeni ceva
se hræneøte din minciuni, poveøti de scandal øi atacuri josnice despre venirea sa. La 2/14 octombrie Elisabeta va veni din Sinaia
împotriva guvernului. Presa stræinæ din nefericire îøi ia øtirile din la Bârlad. La 3/15 octombrie este marea manevræ la care vor lua
acest izvor necurat øi ziarele bucureøtene simpliste repetæ apoi parte cinci divizii [din cele 9 ale flærii] øi în ziua urmætoare parada.
totul papagaliceøte. Nemærginita libertate a presei nu ne permite De aceea Brialmont trebuie sæ fie la 2/14 octombrie seara la Bârlad.
sæ luæm mæsuri împotriva lor. Dar adeværul îøi va croi drum
întotdeauna astfel cæ asemenea reportaje mincinoase îøi vor pierde 1. P.S. Aurelian – Expoziflia naflionalæ de arte øi industrie de la
pânæ la urmæ audienfla øi nu vor mai fi bægate în seamæ de nimeni. Moscova (1883).
132 l ANUL 1882 ANUL 1882 l 133

La 4/16 seara ne vom întoarce înapoi la Sinaia unde îl vom lua 54. Sinaia 24 octombrie/5 noiembrie 1882,
øi pe oaspetele nostru. Sper, scumpæ Maria, cæ vei putea regle- cætre Maria de Flandra
menta chestiunea dupæ dorinfla mea. VB 452
Mitilineu va fi numit secretar general la ministerul Aface-
rilor Stræine øi Theodor Væcærescu1 fostul mareøal al Curflii mele Voiam sæ°fli scriu mai demult... pentru a°fli comunica impre-
va fi trimis ministru plenipotenfliar la Bruxelles. Cred cæ vefli fi siile mele despre generalul Brialmont. Dar cælætoria noastræ la
mulflumifli cu aceastæ schimbare. Bucureøti pentru deschiderea Camerelor m°a împiedicat sæ fac
Tânærul Guillaume2 este într°adevær fermecætor øi prin asta. Dupæ o absenflæ de øase zile suntem de alaltæieri din nou în
manierele sale elegante contrasteazæ mult cu Jooris... Sæ pui sæ minunata Sinaia unde vremea este foarte frumoasæ øi noi suntem
fli se trimitæ de la Bruxelles raportul lui Jooris pe care l°a fæcut plæcut ocupafli de mobilarea interioaræ a castelului.
despre serbarea militaræ de la [30 august/11 septembrie] øi la care Din nefericire în puflinele zile în care Brialmont a stat la noi
a asistat3. a fost o vreme cefloasæ øi rece aøa cæ nu a putut avea o impresie
Tot corpul diplomatic este la ora actualæ la Sinaia. Pictorul favorabilæ de mæreflia munflilor. Cu atât mai mult ne°am adâncit
Becker ne pæræseøte sæptæmâna viitoare; nu l°am putut læsa sæ în conversaflii care pentru mine au fost de mare folos øi interes.
plece mai devreme. Væ sunt foarte recunoscætor, flie øi lui Filip, cæ afli aranjat
Vremea a fost minunatæ pânæ acum trei zile. Excursii însæ vizita acestui om destoinic øi amabil care pentru planurile øi
nu am mai putut face nici una deoarece avem zilnic numeroase intenfliile mele va fi folosit din plin. Mi°a plæcut foarte mult de el
vizite. øi nouæ øi tuturor persoanelor care au venit în contact cu el øi s°au
stabilit între noi relaflii øi simpatii care sæ speræm cæ nu°i vor face
geloøi pe compatrioflii lui. Mi°a promis cæ va veni din nou la
primævaræ, când i se va permite ca sæ°mi prezinte diferite lucræri
1. Væcærescu Theodor (n. 17 aprilie 1842 – octombrie 1914) studii pe care eu l°am rugat sæ le elaboreze pentru mine. Din nefericire
militare øi la Facultatea de Litere din Berlin. Sublocotenent în 1861, ofifler nu a mai putut sæ asiste la manevrele noastre cæci scrisoarea i°a
de ordonanflæ a lui Cuza la 1863. Demisioneazæ 1864 intræ în politicæ parvenit prea târziu. Vremea îngrozitoare care a fost în ultimele
combætând lovitura de stat de la 11 februarie 1866. Prefect de Prahova
trei zile nu i°ar fi permis oricum sæ vadæ mare lucru; cu toate
(1866) apoi reprezentant al guvernului român la Berlin în probloema cæilor
ferate (1870). Agent diplomatic în Serbia 1871, mareøal al curflii lui Carol acestea lui i°a pærut ræu cæci ar fi putut sæ°øi facæ o idee despre
I 1873 – septembrie 1881 a luat parte la ræzboiul de independenflæ cu soldaflii noøtri în condiflii vitrege.
gradul de cæpitan. Va ajunge la gradul de general. Ministru plenipotenfliar Pe cât de încântafli suntem de însemnatul vostru strateg cu
la Bruxelles 1882 Roma 1885 øi Viena 1888. Deputat øi senator de atât mai puflin suntem de reprezentantul vostru, care ni s°a pærut
Prahova. Membru fondator al Ateneului Român memorialist (v. Lucian mereu vulgar, dar astæzi este chiar un coømar pentru noi. Abstrac-
Predescu, p. 877). flie fæcând de manierele sale extrem de proaste, faptul cæ de
2. Guillaume baron 1856 – 22 aprilie 1918 consilier al legafliei belgiene exemplu a înghiontit°o cu cotul pe Elisabeta øi a scos limba la mine,
se va cæsætori în 1883 (19 februarie) cu Eufrosina Grædiøteanu pentru ca sæ°i pot constata starea lui de suferinflæ. Dar acestea sunt
aplanarea unui scandal de imoralitate la Castelul Peleø (vezi urm. Mi-
chestiuni colaterale. El este direct sau indirect motivul unui
nistru plenipotenfliar al Belgiei la Haga, membru de onoare al Academiei
Române (16 aprilie 1907) coprieten al flærii noastre (Lucian Predescu, p. scandal cæruia i°a cæzut victimæ secretarul sæu [baronul Guillaume]
382). care fæcuse o bunæ impresie asupra noastræ. Cei doi domni au avut
3. Carol I se referæ la tradiflia instauratæ de el de a særbætori în fiecare o øedere mai lungæ la Sinaia, – noi i°am invitat mai des la masæ,
an la 30 august/11 septembrie asaltul de la Grivifla din 1877. Vezi Me- deøi Elisabeta pe bunæ dreptate m°a rugat sæ nu se mai aøeze
morii..., vol. IV, p. 155°156; 273; 351. Jooris lângæ ea – øi au stabilit o intimitate cu doamnele de la curte
134 l ANUL 1882 ANUL 1882 l 135

care øi°a aflat expresia în supeuri øi rendez°vous nocturne. Într°o 55. Sinaia 2/14 noiembrie 1882,
noapte între ora 1 øi 2 Guillaume a fost oprit de garda mânæstirii cætre Karl Anton von Hohenzollern
când pæræsea camera doamnelor de onoare. Eu am aflat aceasta VD 1966
øi am pus sæ mi se facæ raport de cætre ofiflerul de gardæ care mi°a
confirmat chestiunea. Am ordonat dupæ aceea o anchetæ a polifliei [...] De la manevre, care la final au fost însoflite de furtunæ
castelului nostru care mi°a comunicat cæ aceste vizite nocturne øi ploaie nu s°au mai întâmplat prea multe. Pentru deschiderea
au avut loc de trei ori, dar cæ Jooris care s°a dus o datæ la doamne Camerelor mæ voi duce cu Elisabeta la Bucureøti unde vom ræmâne
cu douæ sticle de øampanie sub brafl se retrægea întotdeauna mai cinci zile øi vom avea mult de lucru. Concepflia referitoare strict
devreme øi cæ secretarul sæu îl urma abia la ore târzii din noapte. la afaceri a Mesajului Tronului nu mulflumeøte nici un partid cæci
Toatæ casa era indignatæ din acest motiv, dar nimeni n°a avut nu oferæ nici o breøæ pentru atac, øi a fost primitæ rece de Adunare.
curajul sæ ne atragæ atenflia. Cu o satisfacflie deosebitæ pot sæ evidenfliez situaflia foarte favo-
Întors la Bucureøti l°am convocat pe Jooris øi i°am declarat
rabilæ a finanflelor care dæ putere øi viaflæ lungæ, sæ speræm,
scurt øi ræspicat cæ secretarul sæu are de ales ori sæ se cæsætoreascæ
guvernului Brætianu.
cu domniøoara pe care a compromis°o prin vizitele sale ori sæ
Situaflia partidelor noastre este atât de încurcatæ încât o
pæræseascæ Bucureøtiul cæci la Curte nu va mai fi primit. Este
schimbare în guvern, doritæ cu adeværat de Brætianu, s°ar lovi de
problema lui sæ rezolve chestiunea într°un mod inteligent øi dacæ
face greutæfli voi scrie imediat totul la Bruxelles. Foarte consternat cele mai mari greutæfli, deoarece nici unul din øefii numeroaselor
mi°a prezentat niøte scuze puflin verosimile øi m°a rugat sæ nu dau facfliuni nu dispune de majoritate.
amploare chestiunii cæci ar fi compromisæ cariera tânærului. I°am Conservatorii sunt percepufli ca fiind în dizolvare prin
ræspuns cæ øi cariera doamnelor ar fi compromisæ cæci øi°au primit retragerea celor mai bune forfle: P. Mavrogheni [numit încæ din
deja concedierea cæci niciodatæ n°am putea tolera la curte nici primævaræ ministru plenipotenfliar la Roma în locul dr. N. Kretzu-
aparenfla unei atitudini indecente. În plus am concediat øi un lescu] øi P.P. Carp. Achiziflia celui din urmæ, ca ministru pleni-
aghiotant. potenfliar la Viena [chiar în noiembrie acel an – 1884] este deosebit
fii°am scris aceastæ poveste fatalæ, ca în cazul în care ar de preflioasæ, cæci o datæ cu el intræ în partidul de guvernæmânt
trebui sæ se vorbeascæ despre ea sæ fii la curent. Nu este nici o o facfliune cinstitæ øi capabilæ din Moldova [junimiøtii]. Plecarea
reclamaflie øi nici nu cer rechemarea lui Jooris, deøi aø fi îndreptæflit lui Rosetti la Paris, cel care a îngrozit elementele moderate cu ideile
sæ o fac. Dar lui Væcærescu i se va atrage atenflia cæ am dori din sale radicale, de care eu nu mæ tem, uøureazæ intrarea acestora
toatæ inima o schimbare. Deocamdatæ vom evita sæ°i vedem pe øi exclude extremele.
aceøti domni vulgari. Guillaume se va întoarce sub un pretext Opoziflia lui Dumitru Brætianu este pur personalæ øi îndrep-
oarecare în cazul în care nu se va hotærî sæ o ia în cæsætorie pe tatæ împotriva fratelui sæu [I.C. Brætianu]. El personal a declarat
foarte compromisa E[ufrosina] G[rædiøteanu]. cæ nu se va separa niciodatæ de liberali. Rosetti s°a retras îmbufnat
Noi vom tace în privinfla chestiunii øi vom cæuta pe cât posibil deoarece reformele sale nu au gæsit nici un ræsunet la majoritatea
sæ o muøamalizæm øi te rog deocamdatæ sæ nu faci uz de cele ce partidului sæu. Punctul de cotituræ al situafliei vor fi noile alegeri,
fli°am scris. Mæ tem cæ ziarele care iubesc scandalurile vor vorbi al cæror moment depinde de atitudinea øi puterea de muncæ a
despre aceasta, cæci Bucureøtiul este plin de aøa ceva. Elisabeta Camerelor. Lupta va fi pe viaflæ øi pe moarte, dar este de presupus
s°a îmbolnævit de supærare øi de ieri zace în pat plângându°se de cæ actualul cabinet va fi victorios.
dureri de spate øi greaflæ. Sper cæ se va recupera curând în aerul Relafliile noastre cu stræinætatea sunt bune øi este de sperat
tare de aici. øi de dorit cæ printr°o bunæ voinflæ reciprocæ cea mai grea problemæ
internaflionalæ, care deja de doi ani ne face griji va putea fi
136 l ANUL 1882 ANUL 1882 l 137

rezolvatæ. Dar aceastæ chestiune nu are voie sæ fie pusæ în discuflie (Grædiøteanu, Romalo, Ghica) sunt înrudite cu cele mai distinse
nici înaintea, nici în timpul alegerilor. familii din Moldova øi cu o mare parte a înaltei societæfli
D.A. Sturdza conduce ministerul de externe cu prudenflæ øi bucureøtene care este foarte indignatæ de mæsurile luate de noi.
abilitate øi deoarece simpatiile sale pentru occident sunt suficient Ziarele øi°au luat avânt øi a scris câteva articole obraznice care
de cunoscute va dispare pânæ la urmæ bænuiala cæ se dæ ascultare sunt jignitoare la adresa Curflii noastre. Tofli oamenii decenfli øi
øoaptelor unei alte puteri [Rusia] øi se va impune convingerea cæ marea majoritate [a opiniei publice] sunt de partea noastræ øi
noi ne apæræm doar propriile interese. consideræ cæ noi am apærat demnitatea casei noastre øi a Curflii
În privinfla apærærii intereselor proprii ungurii ne dau cel româneøti. Acum am aflat cæ domniøoarele au avut repetate
mai bun exemplu øi de aceea vor mai fi unele conflicte în proble- rendez°vous°uri øi îi primeau pe domnii seara târziu dupæ ce noi
mele economice. ne retrægeam. Asta nu este o scuzæ pentru bætrânul tatæ de familie
Momentan existæ în flaræ un puternic curent pentru crearea
Jooris øi nici pentru tânærul øi neexperimentatul sæu secretar
unei industrii naflionale, pentru a ne emancipa tot mai mult de
[Guillaume], dar ei ar putea mereu sæ spunæ „doar am cælcat pe
stræinætate. În acest scop în toate oraøele au loc mari adunæri, se
constituie comitete øi sunt organizate expoziflii cu acordare de urmele altora“, ceea ce probabil într°o casæ particularæ (?) se poate
premii. îngædui, dar niciodatæ la o Curte [regalæ]. Am tæcut în privinfla
Ieri a fost Brætianu aici pentru a°mi raporta despre situa- participærii tinerei fete la scandaloasele evenimente. Dar Jooris,
flie. Este mulflumit de starea de spirit a Camerelor. Acestea vor care este un mare palavragiu, a povestit cæ eu l°aø fi chemat øi
vota sæptæmâna aceasta adresele [de ræspuns la Mesajul Tronului] i°am declarat cæ Guillaume trebuie sæ se cæsætoreascæ cu una din
øi atunci suntem silifli sæ pæræsim frumoasa Sinaia de care suntem cele 3 doamne, dar cæ nu øtie la care dintre ele m°am referit eu.
în mod special legafli prin vremea minunatæ øi amenajarea C’est une mauvaise plaisanterie de mauvaise gout care dovedeøte
Castelului. În zilele mai puflin ploioase øi reci gæsim mereu un cæ el nu mai meritæ sæ fie cruflat. Ministrului meu de externe,
refugiu plæcut în spafliile egal încælzite ale castelului. Încælzirea cæruia intenflionat eu nu i°am spus nimic despre conversaflia cu
funcflioneazæ bine, camerele, scærile øi coridoarele au o temperaturæ Jooris pentru a nu da chestiunii un caracter oficial, i°a povestit
plæcutæ. Sufrageria este terminatæ øi spre completa noastræ mulflu- el totul. Mais Stourdza lui a donné une bonne leçon pe care a
mire este extraordinaræ, la fel sala de biliard øi salonul cel mare suportat°o în tæcere. Poziflia lui este zdruncinatæ øi rechemarea
unde lipsesc încæ tapetele øi mobila. Peste tot sunt øeminee lui a devenit necesaræ. De aceea pofli sæ°i comunici regelui [Leopold
monumentale executate în cel mai pur stil renascentist. Sala de al II°lea] chestiunea, dar te rog sæ procedezi cu menajamente car
intrare øi casa scærii au reuøit în mod deosebit øi seara la lumina je ne voudrais pas briser la carriere d’un vieux diplomat. Probabil
electricæ, pentru care deja au fost montate cablurile, vor face o poate sæ obflinæ un alt post diplomatic sau un concediu. Aø vrea
impresie mæreaflæ. sæ evit orice larmæ, a fost el aici suficient de zgomotos øi este un
Este ultimul an în care mai locuim în intimele dar puflin
noroc cæ ziarele stræine au tæcut.
confortabilele încæperi ale mânæstirii, de care ne vom aminti mereu
Jooris mi°a spus în ultima audienflæ cæ va primi un concediu
cu recunoøtinflæ, cæci am primit vizite plæcute øi am petrecut multe
ceasuri frumoase. mai lung, tant mieux, sæ speræm cæ nu ne vom mai revedea
niciodatæ. Aø fi deosebit de recunoscætor dacæ urmaøul sæu mi°ar
56. Cotroceni 11/23 noiembrie 1882, cætre Maria de Flandra putea înmâna scrisoarea de rechemare pentru el øi aø fi scutit de
VB 453 o ultimæ întrevedere cu Jooris.
Contele Dubois øi mai ales soflia acestuia nu mai pot suporta
... Chestiunea fatalæ în care cei doi domni au jucat un rol manierele josnice øi felul de a vorbi al øefului sæu øi a cerut de
atât de trist ne°a fæcut mari neplæceri. Cele trei tinere doamne aceea sæ fie mutat. Noi regretæm enorm plecarea lui cæci este un
138 l ANUL 1882 ANUL 1882 l 139

domn charmant øi sensibil. Sper cæ va fi trimis înapoi, ar fi o flara. Cabinetul din Viena le°a refuzat øi a declarat cæ în numele
satisfacflie îndreptæflitæ. numeroaselor sale interese comerciale la Dunærea de Jos va intra
Acum destul despre aceastæ temæ neplæcutæ øi care sæ speræm în comisia mixtæ øi nu ca delegat al comisiei europene (cum am
cæ va fi îngropatæ pentru vecie øi nu va altera cu nimic excelentele propus noi pentru a reuni aceste douæ instituflii în mod insepa-
relaflii cu Belgia pe care noi punem în mod deosebit o mare valoare. rabil). Austria se fline ferm de propunerea Barrère pe care nu vrem
Pun în mâinile voastre aceastæ chestiune delicatæ øi nu°i voi da øi nu putem sæ o acceptæm fiindcæ ar fi o lezare a suveranitæflii øi
nici o instrucfliune specialæ lui Væcærescu în vederea schimbærii a drepturilor noastre teritoriale. Conferinfla de la Londra [din
[de aici] cæci este întotdeauna neplæcut øi adesea jignitor sæ faci martie 1883] va tranøa acest conflict, care este cu atât mai straniu
demersuri oficiale. Avefli aøadar mânæ liberæ øi putefli acfliona când prin faptul cæ noi reprezentæm øi apæræm interesele europene la
vi se pare oportun. Dunære în timp ce Austro°Ungaria le susfline numai pe ale ei
Væcærescu îøi aøteaptæ încæ audienfla de ræmas bun pe care proprii. Acum negociem cu guvernele pentru a obfline un loc øi un
i°o voi acorda la Sinaia øi apoi va pleca la post. Urmaøul sæu nu vot la Conferinflæ. Sunt dispuøi sæ ni le acorde, dar vor mai întâi
a fost încæ numit øi va fi greu de gæsit. Kalinderu este în obiectiv, o înflelegere cu Austria, care probabil cæ nu este irealizabilæ,
dar prefer sæ°l fac øeful cabinetului meu. deoarece la Berlin ne sunt favorabili øi dau sfaturi Vienei pentru
Curtea noastræ trebuie neapærat din nou reconstituitæ, dar a evita o tensionare, care la complicaflii ulterioare, ar putea avea
pânæ în februarie nu va fi cazul. Mai întâi trebuie reglementatæ urmæri grave. Rusia deja exploateazæ situaflia în folosul ei øi
chestiunea Domeniilor Coroanei. lucreazæ la presiune maximæ. Din nefericire gæseøte un teren fertil
[...] Elisabeta a fost bolnavæ din cauza urâtei comportæri a la Opoziflie øi anume în Moldova. Øederea noastræ la Iaøi este din
domniøoarelor. Despærflirea de Lucia Ghica a zdruncinat°o profund. punct de vedere al relafliilor politice foarte dezirabilæ øi va paraliza
Mæ tem cæ aceasta este însærcinatæ cu unul din aghiotanflii mei multe intrigi. Kogælniceanu este resortul principal al Opozifliei
pe care l°am concediat, un ofifler frumos øi elegant, ginerele preøe- Unite pe care el cu mare abilitate o face utilæ Rusiei ca o contra-
dintelui Senatului [Dimitrie Ghica]. Dar problema este strict pondere Austriei. La dezbaterea Adresei el a adus din nou pe tapet
secretæ. problema succesiunii pentru a vorbi despre religia ortodoxæ.
Interpelarea lui nu a avut nici o amploare cæci existæ o acoperire
57. Cotroceni 16/28 decembrie 1882, constituflionalæ. Fireøte ar fi de dorit ca nepoflii mei sæ aparæ din
cætre Karl Anton von Hohenzollern nou aici pentru a dovedi flærii cæ a ei se menfline viu interesul
VD 1967 pentru România. Este foarte greu de gæsit un profesor de limba
românæ care sæ îndeplineascæ toate condifliile. Ne ocupæm conti-
[...] Problemele interne øi externe ne°au flintuit aici øi târâm nuu de problema aceasta øi avem doi în perspectivæ, dar care nu
ca pe o ghiulea de fier probleme nerezolvate cætre noul an, care vor sæ pæræseascæ flara; un al treilea ar fi propus, el este de dincolo
dupæ toate aparenflele va fi unul foarte agitat øi nu ne va aduce de Carpafli, dar prea pætimaø împotriva Austro°Ungariei, ca
numai bucurii... Valurile vieflii noastre politice se ridicæ din nou majoritatea profesorilor noøtri.
øi toatæ atenflia noastræ este îndreptatæ spre evitarea furtunilor. Revizuirea câtorva articole ale Constitufliei noastre referi-
Ca problemæ externæ se apropie tot mai mult øi mai ameninflætor toare la colegiile electorale ne preocupæ øi stârneøte nu puflin
de noi rezolvarea chestiunii Dunærii din cauza încæpæflânærii spiritele. Rosetti este acela care înainte de plecarea sa la Paris a
Austriei care øi de data aceasta, ca întotdeauna de altfel, sacrificæ sædit buruiana sufragiului universal, care ameninflæ sæ copleøeascæ
o înaltæ concepflie politicæ unui interes pur economic. Carp a ideile moderate. Pentru a evita acest pericol vrem sæ unificæm
comunicat propunerile øi concesiile pe care noi suntem gata sæ le colegiile I øi II deoarece numærul alegætorilor este prea limitat din
facem în aceastæ problemæ delicatæ care a pasionat atât de mult cauza censului øi favorizeazæ mituirea. Zece voturi se lasæ uøor
140 l ANUL 1882 ANUL 1882 l 141

cumpærate, în vreme ce a câøtiga sute ar fi o afacere ruinætoare. pe care nu i°am acordat°o øi l°a primit ministrul [D.A. Sturdza]
În general sunt dispuøi pentru aceastæ reformæ dezirabilæ, se mai cæruia el i°a comunicat într°un mod indiscret prima discuflie cu
discutæ numai asupra oportunitæflii. Guvernul se fline de reformæ, mine. Dupæ ce presa de aici a început sæ se ocupe de problemæ,
dar se va exprima abia atunci când o puternicæ majoritate în cele aceasta nu a mai ræmas o chestiune particularæ cum aø fi dorit
douæ Camere îøi va fi formulat programul. Ultima decizie va eu øi tofli cei interesafli. Pentru a pæstra acest caracter, trebuie
depinde de situaflia europeanæ cæci nimeni nu vrea sæ provoace acum liniøte deplinæ, dar ne temem cæ prin sosirea lui Guillaume
lupte interne dacæ sunt de temut complicaflii externe. ca chargé d’affaires, care va trebui publicatæ în Monitor, se va porni
În orice caz vor avea loc noi alegeri cæci mandatul actualelor din nou zarva care apoi ar putea deveni extrem de neplæcutæ
Camere expiræ în februarie. Partidele se pregætesc deja de pentru bunele relaflii la care flinem atât de mult. Væcærescu, care
campania electoratæ care nu va læsa nimic de dorit în materie de a înaintat un lung raport ministrului sæu, a primit acum instruc-
violenflæ, cæci starea de spirit a adversarilor este foarte iritatæ. fliuni sæ discute oficial chestiunea, ceea ce pânæ acum îi fusese
[...] Alaltæieri 14/28 decembrie am flinut la cercle militaire interzis.
în fafla unei mari adunæri, critica manevrelor de toamnæ sub forma Dupæ cum fli°am scris în precedenta epistolæ nu am vrut deloc
unei conferinfle, [amænunte vezi VD 931 c]. Am vorbit o oræ øi ca sæ fie fæcutæ o reclamaflie oficialæ în aceastæ chestiune øi i°am
jumætate. ordonat lui Væcærescu, dacæ ar fi întrebat de ministrul de externe
din Bruxelles [Frére Orban] sæ declare cæ nu ar avea nici o însær-
58. Cotroceni 19/31 decembrie 1882, cætre Maria de Flandra
cinare pentru a prezenta vreo plângere. Acum s°a ajuns prea
VB 454
departe, el erijându°se în avocat al lui Jooris, cu care este prieten,
øi ca urmare a raportului adresat ministrului Sturdza øi în care
[...] Ziua de naøtere a Elisabetei a fost særbætoritæ de data
pleda foarte cælduros pentru Jooris, øi°a atras øi o mustrare. Dar
aceasta cu o participare deosebitæ... Senatul øi Camera Deputaflilor
acum intervin øi eu pentru el [Jooris] øi aø vrea sæ væ rog sæ nu°i
øi°au trimis birourile permanente pentru felicitæri øi seara a fost
fie retras vreun semn al aprecierii pentru care a fost propus
retragere cu torfle. Dar sænætatea ei lasæ mult de dorit... Øi trista
experienflæ pe care a fæcut°o cu domniøoarele ei au încæ o influenflæ consilier al lui Leopold, rang de ministru, etc; aøa cum raporteazæ
dæunætoare asupra stærii ei de spirit. În ceea ce priveøte cæsæto- Væcærescu, mæ voi bucura øi eu pentru el, dar aø fi foarte
ria lui Guillaume nu vrem sæ exercitæm nici o presiune directæ recunoscætor dacæ nu s°ar mai întoarce aici. Dupæ cum se pare,
sau indirectæ. Tânærul s°a purtat decent, cerând mâna fetei. Mie din motive politice, pe care nimeni nu le înflelege mai bine decât
personal mi°ar fi cel mai plæcut dacæ problema s°ar aplana. Dupæ mine, se vrea menajarea lui. Cu atât mai recunoscætor sunt dacæ
marea hærmælaie care s°a fæcut aici øi care acum s°a potolit este s°ar fline cont de dorinfla mea øi nu l°ar mai trimite înapoi aici.
greu sæ°l acceptæm pe Guillaume ca chargé d’affaire înainte de [...] Becker væ va povesti multe despre castel care este aproa-
cæsætoria lui, el este prea mult în evidenflæ prin aceastæ poziflie øi pe terminat. Sufrageria a ieøit extrem de frumoasæ. Firma Bembe
trebuie sæ fie primit împreunæ cu øefii de misiune, ceea ce pentru a declarat cæ este cea mai frumoasæ salæ pe care au fæcut°o ei
el este øi mai embarrassante. Dimpotrivæ ca secretar ar putea sæ vreodatæ. Eu o gæsesc impecabilæ [...]
figureze foarte bine. Chestiunea s°ar fi rezolvat altfel dacæ nu ar La sfârøitul sæptæmânii ne va vizita ducele Paul von
fi tergiversat øase sæptæmâni cu cererea în cæsætorie. Jooris s°a Mecklenburg; este al øaselea prinfl pe care îl primim anul acesta
comportat aici din nou îngrozitor et il a vite baclé l’affaire pentru în chiliile modeste ale mânæstirii. Din nefericire anotimpul este
a nu ajunge la concediu øi a cæutat sæ punæ drept condiflie sæ°l cam înaintat ca sæ mai pofli oferi oaspeflilor o distracflie plæcutæ.
lase aici pe Guillaume ca locfliitor. De aceea s°a prezentat de zece [...] Væcærescu va pleca în curând la Bruxelles sper cæ°fli va
ori la Madame Mavrogheni, a cerut de douæ ori audienfla la mine, fi simpatic.
142 l ANUL 1883 ANUL 1883 l 143

[...] Trimitem acum la Bruxelles un colonel Voinescu, nepot convins cæ°fli vei modifica radical pærerea aspræ despre Elisabeta.
al ministrului nostru plenipotenfliar la Sankt Petersburg [al dr. Cine apare în fafla opiniei publice, sub orice formæ ar fi, este la
Nicolae Kretzulescu] ca sæ°i inspecteze pe ofiflerii noøtri mai tineri fel de expus laudelor øi reproøurilor. Critica este un ræu necesar
øi aceia care nu au o bunæ conduitæ vor fi trimiøi înapoi. Voinescu øi o învæflæturæ utilæ pe care ar trebui adesea sæ o acceptæm cu
a fost în America de Nord øi în Brazilia pentru a notifica recunoøtinflæ. Dacæ vine din cercuri competente atunci creøte în
independenfla României øi s°a distins printr°o vitejie extraordinaræ valoare, dimpotrivæ pierde la fel de mult când porneøte din motive
în ræzboiul de la ’77. meschine. Trebuie sæ ne amintim mereu principiul: „cine nu are
Cred cæ va fi prezentat la curte când se va ivi ocazia. nici energie, nici talent nu are nici duømani nici adversari“. Am
Cu pufline zile în urmæ am primit o mare lucrare de la træit adeseori aceastæ experienflæ, dar nu ne plângem. Faptul cæ
generalul Brialmont despre fortificarea anumitor puncte din flaræ. în anumite cercuri berlineze, despre care nu øtiu în ce ape se
Væd de aici cæ a luat în serios misiunea pe care i°am încredinflat°o scaldæ, domneøte dezaprobarea privind activitatea literaræ a
øi cæ a fost o inspiraflie fericitæ din partea mea sæ mæ fi adresat Elisabetei, nu vorbeøte în favoarea lor øi îmi pare ræu de tofli aceia
acestui om destoinic. Sper cæ i se va îngædui la primævaræ sæ vinæ care se manifestæ în acest mod øi etaleazæ astfel un testimonium
din nou aici, cæci mai am încæ multe de discutat cu el. paupertatis. Aceøti critici aspri trebuie cæ au pufline puncte de
[...] Sæptæmâna viitoare ne ducem pentru scurtæ vreme la contact cu lumea literaræ, care astæzi conteazæ ceva, altminteri
Iaøi unde n°am mai fost de doi ani. Dacæ vremea este øi acolo la nu le°ar fi scæpat [din vedere] cæ majoritatea operelor scrise de
fel de frumoasæ ca aici atunci øederea va fi plæcutæ. Avem o Carmen Sylva sunt deja traduse în unsprezece limbi. Dacæ asta
minunatæ vreme de primævaræ øi putem sæ ne bucuræm de razele trebuie regretat atunci este greu de spus pentru ce mai pofli sæ te
soarelui în grædina Cotrocenilor. Dar aerul nu este sænætos øi bucuri. Într°un viitor nu prea îndepærtat vor apare poeziile despre
bântuie multe boli. Toatæ lumea doreøte gheaflæ øi zæpadæ. ræzboi traduse de Elisabeta øi unele chiar scrise de ea care sper
cæ vor avea aprecierea ta. Mæ gândesc cæ°fli va trimite un volumaø.
59. Cotroceni 23 decembrie 1882/4 ianuarie 1883, Pentru cæ tot am vorbit despre criticæ te va interesa probabil
cætre Fritz von Hohenzollern sæ auzi cæ am flinut o conferinflæ sæptæmâna trecutæ [14/26 decem-
VD 931 c brie 1882] la cercul militar care a reprezentat critica manevrelor
noastre de toamnæ. În fafla unei adunæri de peste 400 de ofifleri
... Mæ simt vinovat øi regret nespus cæ te°am læsat aøa de am dezvoltat vreme de o oræ øi jumætate diferitele momente ale
multæ vreme færæ øtiri directe. Dar când eøti înfundat în afaceri manevrelor care anul acesta s°au desfæøurat la scaræ mare. Am
pânæ peste urechi øi eøti încærcat cu o grea ræspundere timpul trece atins numeroase puncte de importanflæ tacticæ øi strategicæ,
uluitor de repede, lunile øi sæptæmânile zboaræ aproape ca zilele influenfla cæilor ferate asupra concentrærilor øi diferitele noastre
øi orele. Cu greu pofli sæ°fli închipui, dragæ Fritz, cât de agitatæ linii de operafliuni într°un eventual ræzboi.
este viafla noastræ øi cât de nesfârøite sunt obligafliile care se succed Dupæ cât se pare conferinfla a fæcut o impresie bunæ, cæci
într°un lanfl neîntrerupt. Prea multe apasæ asupra mea øi am cerut generalii care au fost criticafli au spus ministrului de ræzboi [adicæ
de la miniøtri sæ creeze pentru mine o cancelarie de cabinet cu lui I.C. Brætianu care era øi prim ministru] cæ ar trebui sæ°mi fie
suficient personal iar pentru Elisabeta sæ gæseascæ un Secretaire recunoscætor pentru toate observafliile, cæci au învæflat din multe
des commandements. lucruri pentru viitor.1
Ar trebui sæ venifli la varæ la Sinaia unde vefli avea cu
siguranflæ o øedere plæcutæ. În castelul nostru din Carpafli, într°un 1. Ecoul acestei conferinfle despre manevre se regæseøte în
cerc interesant øi stimulativ am putea sæ væ oferim în afaræ de însemnærile lui Maiorescu: „Sâmbætæ 18/30 decembrie 1882... convorbire
artæ, literaturæ øi muzicæ øi numeroase alte distracflii øi sunt cu contele Monts [de la legaflia germanæ] despre armata noastræ; zice cæ
144 l ANUL 1883 ANUL 1883 l 145

De pe aici nu pot sæ°fli comunic multe noutæfli. Domnesc intervenit pentru drepturile noastre i°a adus aici apreciere în toate
liniøtea øi pacea doar chestiunea Dunærii care se va reglementa cercurile, øi eu vreau sæ°i exprim mulflumirile mele pentru aceasta.
prin conferinfla de la Londra øi legea electoralæ care face necesaræ Sper cæ i se va gæsi curând o întrebuinflare în serviciul diplomatic
modificarea Constitufliei, agitæ spiritele. øi cæ cele întâmplate nu°i vor afecta cariera. Aø vrea sæ pun o vorbæ
Încæ mai locuim la Cotroceni din cauza renoværii palatului bunæ pentru el la regele [Leopold II] cæruia îi sunt nesfârøit de
din Capitalæ care va fi mærit considerabil. Ne bucuræm de grædina recunoscætor pentru deciziile sale prompte [în sprijinul cererilor
destul de întinsæ [a Cotrocenilor] ceea ce este plæcut øi vesel pe o lui Carol I].
asemenea vreme frumoasæ øi blândæ dar øi extrem de nesænætoasæ. În toate scrisorile mele cætre tine am subliniat cæ nu aø vrea
Bolile au început deja sæ se extindæ în oraø iar Iaøiul este bântuit sæ°i aduc prejudicii unui vechi funcflionar øi, de asemenea, sæ evit
de o epidemie de tifos, care ne°a silit sæ renunflæm deocamdatæ la orice conflict. Dar se pare cæ tratativele noastre personale øi inter-
cælætoria noastræ acolo. venflia directæ a regelui l°au jignit pe dl. Frére øi cæ acesta nu øi°a
ascuns a sa mauvaise humeur.
60. Bucureøti 9/21 februarie 1883, cætre Maria de Flandra Øi Væcærescu s°a comportat lipsit de tact în toatæ aceastæ
VB 455 probloemæ: a discutat prea mult cu preøedintele de cabinet belgian,
færæ sæ fi avut nici un ordin de aici ca sæ trateze sau sæ formuleze
Scumpæ Maria! vreo plângere (vezi VB 454).
... O indispoziflie gravæ m°a flintuit opt zile la pat øi însænæ- Guillaume s°a logodit acum [cu Eufrosina Grædiøteanu] dupæ
toøirea completæ a trenat încæ douæ sæptæmâni. Nici pânæ azi nu care m°am declarat imediat de acord cu numirea lui aici ca chargé
mi°am revenit puterile cu totul øi durerile mæ chinuie din când d’affaires. Dar se pare cæ la Bruxelles nu se mai acceptæ acest lucru
în când. A fost o violentæ nevralgie muscularæ care mi°a zdrun- care era foarte plæcut pentru mine øi Elisabeta. Fie ca acum
cinat tot sistemul nervos øi mi°a fæcut nenumærate nopfli færæ somn. chestiunea sæ ræmânæ pentru totdeauna îngropatæ øi mai ales
Medicii doresc urgent o schimbare [o primæ manifestare a reuma- doresc din toatæ inima sæ nu lase nici un resentiment în relafliile
tismului poliarticular øi gutei care îl vor face sæ sufere urmætorii noastre prieteneøti. Aici se va face totul ca sæ se cultive øi sæ se
treizeci de ani] de aer øi mai ales o climæ caldæ øi liniøte absolutæ întæreascæ bunele relaflii cu Belgia [...] Avem o iarnæ aspræ, un
ca sæ mæ refac complet. Aø urma bucuros sfatul lor dacæ nu m°ar frig uscat, vânt tæios øi puflinæ zæpadæ.
flintui aici chestiunile interne øi mai ales cele externe care stau
pe ordinea de zi... 61. Bucureøti 2/14 martie 1883,
Toatæ atenflia flærii este îndrepætatæ acum asupra Conferinflei cætre Fritz von Hohenzollern
de la Londra øi fireøte cæ suntem foarte puflin încântafli de VD 932
procedeele færæ scrupule ale marilor puteri. Dar România se va
lupta energic pentru punctul ei de vedere. Vei fi aflat cæ am fost grav bolnav vreme de opt zile øi dupæ
În Belgia a apærut o broøuræ „La Roumanie devant la Confe- aceea am avut øase sæptæmâni „arest la domiciliu“ [dictat de
rence de Londres“ scrisæ de Jooris. Modul simpatic în care a medici]. S°au luat mæsuri ca ziarele de aici sæ nu træncæneascæ
degeaba ca sæ°i scutim pe pærinfli de temeri øi griji øi astfel n°a
ultimele noastre manevre au læsat cea mai proastæ impresie ofiflerilor ræzbætut nimic în afaræ... dar numeroasele nopfli færæ somn m°au
stræini, italianul Lanza (în Italia însæøi este proastæ cavaleria) a zis cæ slæbit. Am suferit o nevralgie atât de puternicæ încât am fost câteva
este egalæ cu zero cavaleria noastræ ø.a.m.d. Numai Slæniceanu ar fi fiind zile paralizat, chiar sæ mænânc supæ îmi provoca dureri.
ofifler utilizabil øi altele de acestea]“. Titu Maiorescu, Însemnæri zilnice, Dar nu vreau sæ°fli mai descriu boala mea cu succes depæøitæ
vol. II, p. 144 pe care vreau s°o uit øi numai sæ°fli comunic cæ ne vom duce la
146 l ANUL 1883 ANUL 1883 l 147

Regli, lângæ Genua, via Veneflia, pentru a petrece acolo în cea mai nu m°am putut abfline sæ°i scriu lui Bælæceanu øi apoi la Bucureøti
mare liniøte øi izolare vreo trei°patru sæptæmâni. Vom cælætori pentru a evita orice neînflelegere.
incognito drept contele øi contesa de Vrancea øi vom læsa acasæ Am scris o lungæ scrisoare regelui Italiei chiar înainte de
toate demnitæflile øi distincfliile regale. Vom locui la Vila Spinala plecarea mea care în orice altæ flaræ ar fi fost suficientæ sæ
cunoscutæ cu siguranflæ de principesa moøtenitoare [a Germaniei]; descurajeze orice încercare.
se spune cæ are o poziflie frumoasæ øi sænætoasæ. Insistenfla lui Tornielli o consider extrem de nepotrivitæ.
Suntem din nou în iarnæ grea, o ninsoare mare a acoperit Marea agitaflie pe care opoziflia a organizat°o înainte de
peisajul. Nu pofli sæ te deplasezi decât cu sania øi astæzi sunt –10 R. plecarea mea mæ constrânge din nefericire sæ mæ întorc la
Alæturat îfli trimit o scrisoare pe care te rog sæ o dai înapoi Bucureøti la începutul alegerilor. Cu aceastæ ocazie luptele vor fi
lui Wagner. Acesta vrea sæ°mi dedice un marø, ceea ce eu nu accept atât de pætimaøe cæ absenfla mea ar putea avea urmæri grave.
cæci sunt copleøit de oferte de genul acesta. De aceea ne vom scurta øederea de aici cu aproape o sæptæ-
mânæ pentru a væ dærui vouæ scumpi pærinfli acest timp câøtigat.
62. Villa Spinala la Sestri 18/30 martie 1883, Pe 14 sau 15 aprilie (st.n.) ne gândim sæ pæræsim Sestri ca sæ ne
cætre Karl Anton von Hohenzollern græbim în vechea patrie øi sæ putem gusta în liniøte puflinele zile
VD 1968 pe care patimile politice ni le scurteazæ, cæci pe 28 aprilie (st.n.)
va bate din nefericire ora fatalæ a despærflirii.
Iubite tatæ!
Sænætatea noastræ s°a îmbunætæflit deja simflitor, nervii mei
Mulflumiri din inimæ pentru salutærile pærinteøti, singurele
s°au liniøtit øi pot sæ dorm mæcar câteva ore pe noapte. Elisabeta
raze de soare care ne°au întâmpinat la intrarea în frumoasa Villa
mai are mici accese de febræ.
Spinala. Pe o ploaie torenflialæ, pe care un vânt rece o fæcea sæ
Astæzi toarnæ ploaia din ceruri øi din România ni se anunflæ
intre în træsuræ, am trecut prin parcul portocalilor øi cameliilor
zæpadæ înaltæ de câteva picioare øi un ger pætrunzætor. Inundafliile
în noua noastræ locuinflæ, în ale cærei spaflii mari cu greu ne°am
par inevitabile.
putut încælzi. Doar grædina verde øi pajiøtile de flori ne aminteau
cæ ne gæsim într°o climæ sudicæ. Deja regretam cæ am venit în
Italia. Pe cât de mare a fost dezamægirea în prima zi pe atât de 63. Villa Spinala 26 martie/7 aprilie 1883,
mare a fost bucuria øi surpriza în dimineafla urmætoare când un cætre Karl Anton von Hohenzollern
soare strælucitor a apærut peste peisajul încântætor øi marea VD 1969
înspumatæ, în vreme ce un aer cald øi blând a pætruns în camere.
Dar deja dupæ amiaza bætea un vânt foarte rece dinspre munflii [...] Din nefericire a trebuit sæ refuzæm o întâlnire cu Antoa-
acoperifli de zæpadæ. neta [soflia lui Leopold]. Ne gândisem la Milano, dar a trebuit sæ
Bamberg s°a îngrijit excelent pentru tot aøa cæ locuinfla, abandonæm acest plan din cauza insistenflelor pentru o vizitæ la
mâncarea etc. nu lasæ nimic de dorit. Cunoøtinflele sale în materie Roma unde am dat de øtire cæ de aici aø vrea sæ mæ duc direct în
de locuri øi persoane ne convin de minune øi aproape cæ nu avem Germania [...]
nevoie de autoritæfli care s°au pus oricum la dispoziflia noastræ în Bælæceanu este aici dupæ ce nu a reuøit sæ liniøteascæ guver-
modul cel mai amabil. nul italian asupra neaparifliei mele la Roma. I s°a spus deschis
Presa italianæ se ocupæ îndeaproape cu cælætoria noastræ cæ aceasta ar fi o victorie a Vaticanului øi o înfrângere a Quirina-
cæreia ar vrea sæ°i impunæ øi o laturæ politicæ. O vizitæ la Roma lului [sediul guvernului øi al monarhiei]. O astfel de semnificaflie
este prezentatæ ca ceva de la sine înfleles iar contele Tornielli care este chiar de neînfleles øi dovedeøte pe ce bazæ øubredæ se aflæ
a venit direct de la Roma la Milano mæ preseazæ în aøa fel încât guvernul, ba chiar øi monarhia [din Italia].
148 l ANUL 1883 ANUL 1883 l 149

Principele Ion Ghica a sosit ieri de la Londra pentru a°mi nepoflilor mei øi din toate pærflile am fost felicitat cæ m°am întors
raporta despre situaflia chestiunii Dunærii; dar despre aceasta prin împreunæ cu ei.
viu grai. Alegerile au început în toatæ flara øi decurg liniøtit øi probabil
[...] Persoanele care ne vor însofli la Sigmaringen sunt: prea favorabil [guvernului]. Opoziflia pare cæ vrea sæ°øi concentreze
doamna Mavrogheni, domniøoara Romalo, Dr. Theodori care a forflele la Senat pentru a face acolo imposibilæ o majoritate de 2/3
devenit de curând general°medic øi colonelul Candiano [Popescu] [a guvernului]. Dar mæ îndoiesc cæ va obfline un mai mare numær
cavaler al ordinului [Sfântul] Gheorghe, unul din cei mai viteji de locuri, mai ales cæci guvernul va putea dispune la alegerile
ofifleri ai armatei mele, trei cameriste øi patru servitori. pentru Camera Deputaflilor de 3/4 din voturi.
Copiii [Ferdinand øi Carlo] aduc multæ viaflæ la Cotroceni.
64. Cotroceni 22 aprilie/4 mai 1883, În afara orelor de studiu sunt la mine de la 10 la 12 øi de la 2 la
cætre Karl Anton von Hohenzollern 4 øi chiar în timpul audienflelor, lucru care nu mæ deranjeazæ în
VD 1970 nici un fel. La ora 8 fi vin la mine la micul dejun, apoi ne plimbæm
în grædinæ sau mergem la cælærie øi la 12 fi luæm prânzul à trois.
Seara la masæ mai invit câteva persoane.
... Numai rægazul în vechea patrie, în cercul familiei îmi
Afacerile s°au îngræmædit øi am mult de lucru ca sæ rezolv
aratæ, la dimensiunea realæ, ce jertfe am adus flærii mele [România]
totul... Îl aøtept pe D.A. Sturdza [de la Neu Wied unde fusese
ca sæ stau mereu departe de inimile iubitoare alor mei. Dar
invitat la un botez în familia Elisabetei] cu neræbdare deoarece
sentimentul cæ realizez ceva øi cæ sunt menit sæ împlinesc o mæ- acum trebuie luatæ decizia în Chestiunea Dunærii.
reaflæ misiune îmi dæ putere øi încredere în viitor.
Cælætoria care a fost cam obositoare a decurs dupæ program... 65. Cotroceni 17/29 mai 1883,
La 6 1/2 dimineafla m°au salutat nepoflii mei la gara din Viena øi cætre Karl Anton von Hohenzollern
erau foarte încântafli de cælætoria la Bucureøti. Dupæ o scurtæ VD 1971
øedere am pornit cu un tren special, am luat micul dejun la
Neuhansel øi prânzul la Szegedin unde ungurii mi°au fæcut uræri. Iubite tatæ!
Ziua a trecut repede cæci erau multe de povestit øi de explicat øi Deja a trecut o lunæ de la ora grea a despærflirii dar timpul
m°am bucurat de interesul viu al nepoflilor mei pentru tot ceea a fost aøa de bogat în evenimente øi impresii cæ a trecut cu iufleala
ce vedeau øi auzeau. La ora 1 noaptea am trecut granifla româ- vântului. Alegerile, prezenfla øi plecarea nepoflilor mei, vizita la
neascæ, dar primirile au început abia la Slatina unde am sosit la Sinaia, særbætoarea naflionalæ, o mulflime de afaceri øi primiri, s°au
6 dimineafla. Vremea era minunatæ øi în toate gærile, bogat succedat iute una dupæ alta. Acum s°a fæcut ceva mai liniøte deøi
împodobite, se afla un numeros public. La Piteøti mæ aøtepta I.C. chestiunile de stat îmi ocupæ toatæ ziua øi nu°mi lasæ deloc timp
Brætianu care mi°a prezentat un raport foarte mulflumitor despre sæ mæ gândesc în singurætate.
situaflia din flaræ; doar agricultura suferæ de prea multæ ploaie, Copiii au adus multæ viaflæ aici øi au læsat pretutindeni cea
iar în Moldova sunt inundaflii. Ultimele douæ ore, dupæ o cælætorie mai bunæ impresie, dar Carlo a fost de data aceasta favoritul
obositoare de 45 de ore, au trecut repede cæci aveam multe de tuturor, el este inteligent øi vorbeøte mai mult cu oamenii.1
discutat cu Brætianu. Ferdinand a câøtigat øi a învæflat foarte mult în ultimii doi
Cætre ora 12 am intrat în gara Bucureøti în urale nesfârøite. ani dar din nefericire este îngrozitor de timid øi de aceea este pus
Abia dupæ o jumætate de oræ am putut urca în træsuræ pentru
cælætoria la Cotroceni, cæci fiecare aøtepta o strângere de mânæ 1. Karl°Anton von Hohenzollern (1868°1919) se va cæsætori în 1894
øi o vorbæ bunæ. Bucuria a fost sinceræ øi unanimæ la vederea cu veriøoara sa Josephine de Belgia, fiica Mariei de Flandra.
150 l ANUL 1883 ANUL 1883 l 151

în umbræ de fratele sæu mai mic. Øederea lor a prins extrem de Særbætoarea a decurs strælucitor øi entuziasmul a fost încæ
bine øi lor øi mie; [din punct de vedere] politic a fost o necesitate mai sporit prin aceastæ ameninflare josnicæ. Ancheta nu a dovedit
øi trebuie sæ se repete în fiecare an. Adversarii actualului regim nimic øi eu cred cæ totul a fost „un coup d’epée dans l’eau“.
nu°øi ascund nemulflumirea de a vedea asigurat viitorul. La 10/22 Prezenfla nepoflilor, care s°au dezvoltat frumos, a fæcut o
mai am fost ameninflat cu un atentat øi de aceea s°a contat pe impresie excelentæ øi a risipit multe griji øi intrigi. Ei au plæcut
faptul cæ drept urmare nu voi apærea, ceea ce fireøte ar fi fæcut o tuturor. De la plecarea lor mæ simt foarte singur deøi un øuvoi de
proastæ impresie. Nu m°am læsat intimidat øi am trecut cælare pe probleme, care adesea mæ împiedicæ sæ scriu, ocupæ timpul meu
stræzile bogat împodobite, pline ochi de oameni. Entuziasmul a în întregime [...]
fost indescriptibil, iar primirea în Parlament mæreaflæ. Øtirile de Peste zece zile Camerele vor fi prorogate pânæ la sfârøitul
la Iaøi au fost rapid aflate. Opoziflia joacæ un rol jalnic, ieøirea ei toamnei pentru a se ocupa apoi de revizuirea Constitufliei. Pânæ
din Camere este o farsæ stupidæ care are doar dezavantajul de a atunci pasiunile care au fost puternic stârnite de alegeri se vor
mai destinde majoritatea. Kogælniceanu a declarat de curând cæ domoli. Mæ voi duce la dezvelirea monumentului lui Øtefan la Iaøi
retragerea ar fi fost un pas pripit øi cæ dacæ ar mai fi ales din nou øi voi vizita nordul Moldovei, mai ales moøia mea de la Broøteni
intenflioneazæ sæ iasæ din coaliflia [opozifliei]. care are 18 mile pætrate øi pe care încæ nu o cunosc.
Camerele nu vor ræmâne multæ vreme reunite. Ele vor alege Sper cæ generalul Brialmont va putea veni aici înainte de
o comisie ce are de studiat revizuirea Constitufliei øi de elaborat plecarea mea. guvernul sæu îi pune înmari dificultæfli øi se teme
un proiect care va trebui prezentat la sfârøitul toamnei. Pânæ cæ prezenfla lui aici ar putea compromite (?) neutralitatea belgianæ.
atunci pasiunile se vor liniøti iar chestiunea Dunærii va lua Trebuie sæ dæm anticipat explicaflia cæ puternicii noøtri vecini nu
probabil o întorsæturæ mai bunæ. Deocamdatæ Viena nu va ceda, væd în aceasta nici un fel de act negativ. Aceasta este o prostie øi
iar la Berlin stau rezervafli. Ræspunsul nostru negativ a fost trimis în dezvoltarea noastræ militaræ nouæ nu ne pasæ de ce spun øi
la Londra øi acum aøteptæm liniøtifli rezultatul. consideræ alflii. Nu poate oare regele [Leopold II] sæ rosteascæ un
Peste 14 zile voi cælætori în Moldova pentru a dezveli la Iaøi cuvânt decisiv? Væcærescu se aflæ încæ aici deoarece a avut de
la 5/17 iunie monumentul lui Øtefan [cel Mare]. De acolo îmi voi reglementat o serie de chestiuni de avere. Bengescu care îl
vizita moøia de la Broøteni øi la sfârøitul lui iunie mæ voi întoarce reprezintæ este un tânær destoinic ce a scris o carte despre Voltaire
aici. care i°a fæcut o faimæ bunæ la Paris.

66. Cotroceni 20 mai/1 iunie 1883, cætre Maria de Flandra 67. Cotroceni 25 mai/6 iunie 1883,
VB 456 cætre Fritz von Hohenzollern
VD 933
…în ajunul zilei de 10/22 mai a sosit vestea de la Iaøi cæ se
intenflioneazæ sæ se comitæ un atentat asupra mea la særbætoarea [...] Acum sunt cu totul singur øi mi se pare totul tæcut øi
naflionalæ. Aceastæ ameninflare, fie falsæ sau adeværatæ, s°a ræs- grav dupæ ce prezenfla de trei sæptæmâni a nepoflilor noøtri a adus
pândit rapid în rândurile publicului. Eu am insistat ca sæ nu fie aici multæ viaflæ. Ei au fost foarte fericifli øi mulflumifli la mine øi
modificat programul festivitæflilor cæci am avut imediat senti- despærflirea le°a fost extrem de grea. Amândoi s°au dezvoltat
mentul cæ se vrea intimidarea mea, ca særbætoarea sæ se contra- minunat øi manifestæ mult interes pentru tot ceea ce le°am arætat.
mandeze în stradæ, ceea ce ar fi fæcut o impresie penibilæ. Opoziflia, Au fost foarte încântafli de Sinaia unde am ræmas patru zile. Am
de la care a pornit zvonul, contase cu atât mai mult pe neparticiparea putut sæ întreprindem câteva excursii pe înælflimile munflilor øi
mea deoarece bænuia cæ nu i°aø expune unei primejdii pe cei doi sæ admiræm frumoasele cæderi de apæ. Castelul le°a plæcut în mod
nepofli ai mei. Dar nu m°am stæpânit øi am participat la defilare... deosebit dar øi eu am fost foarte mulflumit de lucrærile temeinice
152 l ANUL 1883 ANUL 1883 l 153

øi cu mult gust executate pe care le°am gæsit acolo. Stohr a fæcut toate acestea este chestiunea Dunærii care nu°øi va gæsi atât de
adeværate opere de artæ. Dar nu ne putem muta înainte de curând o soluflie mulflumitoare.
septembrie cæci mai sunt încæ multe de fæcut. Acum se vede ce Îmi este extrem de penibil (în text: fatal) faptul cæ generalul
mari dimensiuni are construcflia. Brialmont a fost implicat în mod cu totul nevinovat în aceastæ
[...] Sæptæmâna viitoare mæ duc la Iaøi la dezvelirea statuii polemicæ a ziarelor øi rapoarte mincinoase l°au prezentat
ecvestre a lui Øtefan cel Mare, unul din cei mai viteji eroi naflionali cælætorind la granifla româno°austriacæ, în vreme ce el a fost doar
ai noøtri. Toatæ flara øi armata trimit deputæflii øi festivitæflile vor la Galafli øi Constanfla. Astfel poziflia sa delicatæ faflæ de guvernul
dura trei zile. Dupæ aceea voi vizita nordul Moldovei øi moøia mea sæu a devenit øi mai incomodæ. Din fericire el îøi face foarte pufline
de 18 mile pætrate de la Broøteni care se aflæ în munfli. Pe 17/29 probleme øi mi°a spus cæ se va explica cu ministrul de ræzboi.
iunie mæ întorc pentru câteva zile aici øi apoi mæ instalez pentru Pærerea sa despre ministrul prezident [Frère°Orban] este puflin
toatæ vara la Sinaia unde va veni øi Elisabeta. mægulitoare øi cred cæ tu, Filip øi eu o împærtæøim.
La toamnæ vor fi douæ manevre restrânse. Intenflionez sæ Am scris cu trei sæptæmâni în urmæ [1/13 iunie] cumnatului
mobilizez divizia a 4°a (Bucureøti) din Corpul II de Armatæ la tæu [regele Leopold al II°lea] spre a obfline o prelungire de concediu
efectivul complet, øi o concentrez prin marøuri forflate într°un punct pentru simpaticul general. Regele mi°a ræspuns într°un mod
øi apoi se vor întreprinde exerciflii combinate. Noua organizare extrem de amabil, dar ultraconstituflional. El a observat cæ ar
[legea din aprilie 1882] ne dæ mult de lucru, dar progreseazæ repede dæuna lui Brialmont dacæ ar interveni în favoarea lui la miniøtri.
la fel ca øi construcflia de cazærmi pentru care anul acesta au fost
Scrisoarea este strict confidenflialæ (subl. C.I.). Ca urmare Brial-
alocate douæ milioane [de lei].
mont a trebuit sæ plece ieri [20 iunie/2 iulie] øi am fost întrerupfli
Avem o primævaræ cu foarte multe furtuni; aproape zilnic
în mijlocul celor mai frumoase lucræri [generalul plecase abia la
are loc la flaræ o rupere de nori aøa au fost provocate multe pagube
øase zile dupæ primirea scrisorii de la regele Leopold II]. Cu toate
ogoarelor, pædurilor øi drumurilor. Linia de cale feratæ cætre Sinaia
acestea el a terminat planuri frumoase pentru fortificarea
a fost întreruptæ mai multe zile, pentru cæ apa a trecut peste douæ
Bucureøtiului, care au fost acceptate de cætre o comisie sub condu-
poduri.
cerea mea, în prezenfla generalului belgian. Sper cæ Brialmont nu
68. Cotroceni 21 iunie/3 iulie 1883 cætre Maria de Flandra va avea nici o neplæcere cu guvernul sæu la întoarcerea sa øi cæ
VB 457 regele îl va lua sub protecflia lui. Poate a°fli putea øi voi sæ punefli
o vorbæ bunæ pentru el.
Scumpæ Maria! De fapt Belgia ar trebui sæ considere o onoare cæ o altæ flaræ
Am primit scrisoarea ta la Piatra, un oræøel minunat aøezat se sprijinæ pe unul din cei mai însemnafli ofifleri ai ei pentru a°l
la poalele Carpaflilor Moldovei. Mæ gæseam pe drumul de întoar- consulta în chestiuni militare. Aici nu este absolut nici o încælcare
cere spre Bucureøti unde mæ græbeam sæ ajung din cauza a neutralitæflii, poate doar trufia jignitæ a primului ministru cæreia
pælævrægelilor stupide ale ziarelor care au provocat o adeværatæ nu i s°a cerut permisiunea pentru Brialmont.
zæpæcealæ øi ameninflau sæ tulbure grav relafliile prieteneøti cu În loc sæ ne fie recunoscætori pentru aøa ceva par foarte
Austria. Semnificaflia infamæ care s°a dat cuvântærilor flinute la indignafli cei de la guvernul [belgian]. Nu cred cæ de la Viena s°au
festivitæflile de la Iaøi øi comentariile despre prezenfla lui fæcut reclamaflii la Breuxelles, un astfel de demers nu ar fi fost
Brialmont aratæ cât de departe poate duce libertatea presei, fiind oportun deoarece ofifleri de la Statul Major austriac ne°au fæcut
în stare sæ implice flara într°un conflict primejdios cu vecinii. În atenfli în repetate rânduri asupra necesitæflii fortificærii Galaflilor
ziarele româneøti øi austro-ungare domneøte la ora actualæ o aøa øi Dobrogei. Brialmont a fost acum însærcinat sæ elaboreze planul
de uriaøæ iritare cæ ne°am putea teme de o explozie. Vinovatæ de pentru aceste locuri.
154 l ANUL 1883 ANUL 1883 l 155

Acum destul cu aceastæ chestiune care sæ speræm cæ va fi a fost ea fericitæ în patrie øi aerul sænætos a scæpat°o complet de
uitatæ curând øi nu va avea ca urmare faptul cæ Brialmont nu va febra care a durat trei sæptæmâni.
mai putea veni în România. Un guvern raflional nu poate øi nu La sfârøitul sæptæmânii mæ duc sæ mæ instalez pentru toatæ
trebuie sæ refuze aceasta. Dupæ începerea lucrærilor prezenfla vara la Sinaia, unde castelul se apropie de definitivare. Tot speræm
repetatæ a generalului este absolut necesaræ cæci asemenea lucræri sæ ne putem muta peste douæ luni deøi lipsesc sute de lucruri
importante nu ar putea fi conduse prin scrisori. mærunte. Camerele sunt toate tapetate øi mobila instalatæ.
Astæzi am primit vizita lui Laveley care mi°a fost cælduros
recomandat printr°o scrisoare a cumnatului tæu regele. A fæcut o 69. Sinaia 28 iunie/10 iulie 1883,
cælætorie în Serbia, Bosnia øi Rumelia øi a venit la noi pentru cætre Karl Anton von Hohenzollern
câteva zile. Am vorbit mult despre întreprinderea africanæ a regelui VD 1972
[Belgiei] care costæ mulfli bani øi ar putea uøor sæ aibæ ca urmare
conflicte internaflionale. Dragæ tatæ!
Cælætoria mea în Moldova a decurs într°un chip strælucitor. Îøi scriu din Sinaia unde de douæ zile mi°am stabilit reøedinfla
Primirea la Iaøi a fost frumoasæ øi foarte cordialæ iar festivitatea de varæ, pentru ca în aerul tare al munflilor sæ mæ odihnesc dupæ
mæreaflæ. Totul a decurs atât de bine cæ opoziflia, care în parte nu arøifla bucureøteanæ øi multele plictiseli. Pe Elisabeta o aøtept
apæruse, s°a simflit aøa de nefericitæ, cæ a apucat câteva cuvinte miercuri sau cel târziu joi dupæ°amiazæ... În situaflia actualæ am
dintr°un toast necugetat, pe care numai pe jumætate l°am putut gæsit oportunæ o scurtæ øedere la Viena [a Elisabetei]. Împæratul
auzi øi le°a comentat într°un mod atât de infam, cæ a devenit chiar este într°adevær absent, dar Elisabeta îøi va vedea rudele øi va
jignitor pentru Austria. De aici s°a iscat toatæ larma din presæ. primi câteva personalitæfli oficiale. Sæ speræm cæ se vor convinge
De la Iaøi, unde am ræmas opt zile, m°am dus la moøia mea aøa cæ nu suntem în ajunul unei rupturi cu Austria, ceea ce arti-
de la Broøteni, care se mærgineøte cu Bucovina øi pe care am colele instigatoare din ziare ar dori sæ se împlineascæ. Dacæ tonul
vizitat°o pentru prima oaræ. Sunt foarte încântat de acest flinut presei româneøti este extrem de regretabil, cel al ungurilor a ajuns
minunat. Am gæsit acolo pæduri øi locuri stâncoase cum n°am prea la limita neruøinærii, acestea cer cu o nemaiauzitæ neruøinare pur
mai væzut. Din pæcate nu am putut ræmâne decât 4 zile, dar am øi simplu anexiunea [noastræ]. În Germania, din nefericire, nu
întreprins în fiecare zi o excursie lungæ. Mai întâi am urcat la intræ ziare scrise în limba maghiaræ, care aici sunt foarte ræspân-
Paltinu unde sunt pæøuni mærefle. Am gæsit acolo cireada mea, dite; altminteri românii ar fi tratafli cu mai multæ indulgenflæ.
patru sute de vite cu tauri. Într°o stânæ locuieøte o familie elveflianæ Germanii iubesc banii româneøti, dar se næpustesc cu lovituri de
care face o brânzæ deja vestitæ în toatæ flara. La poalele muntelui, bâtæ asupra flærii. Øi Elisabeta mi°a scris cæ a fost cu totul øocatæ
într°o vale superbæ, se gæsesc grajdurile de iarnæ. În urmætoarele de cât de puflinæ simpatie se manifestæ din vechea patrie. Scandalul
douæ zile m°am dus cælare la granifla cu Bucovina, 60 km, toatæ despre ceea ce s°a spus la festivitatea de la Iaøi, respectiv despre
lungimea moøiei øi am înoptat la o micæ mânæstire pe care eu o ceea ce nu s°a spus, este cu totul nemaiauzit. România a trebuit
sprijin. sæ ofere încæ o datæ hranæ pentru ziare, care momentan flæmân-
Cea mai frumoasæ parte a cælætoriei a fost o excursie de trei zeau din særæcie de materie primæ. Le jeu ne vallait pas la chan-
zile cu pluta pe Bistrifla pânæ la Piatra. Zburam ca o sægeatæ pe delle, øi aceasta ar trebui sæ fie considerat ca definitoriu pentru
øuvoaiele repezi umflate øi am admirat îndemânarea øi calmul situaflia generalæ, faptul cæ dintr°o discuflie necugetatæ, lipsitæ de
plutaøilor, care sunt udafli straønic de valuri. Eu am avut un mic tact a fost fæcutæ o cause célebre.
pavilion înælflat din brazi øi nu m°am udat. Elisabeta ar fi fost În acest cadru intræ øi polemica despre scurta prezenflæ a
încântatæ de cælætorie. Sæptæmâna viitoare se întoarce; a fost o generalului Brialmont, care continua lucrærile începute toamna
despærflire lungæ dar pe care am suportat°o cu plæcere pentru cæ trecutæ. Pe atunci nu însemna nimic faptul cæ ne ocupam de
156 l ANUL 1883 ANUL 1883 l 157

fortificarea câtorva puncte. Nu am schimbat nimic din anteproiect, envisageons la neutralité (?) etc. maintenant assez rehabilitons
graniflele de nord øi de vest n°au intrat de loc în discuflie, nici atunci un géneral meritoire etc“.
øi nici acum. Cu guvernul belgian nu am tratat de loc pentru Sper cæ mæ vefli ajuta ca pedeapsa decretatæ împotriva lui
Brialmont øi el a pæræsit Bucureøtiul dupæ ce øi°a încheiat Brialmont sæ fie cât mai curând suspendatæ. Din nefericire la
concediul. ultima dezbatere [din parlamentul belgian] asupra mæririi impo-
[...] Brætianu a fost foarte suferind în ultima vreme øi medicii zitelor Frere Orban a scæpat de cædere cu doar trei voturi, dar nu
sæi erau îngrijorafli pentru starea lui. Peste zece zile [8/20 iulie] se va mai menfline multæ vreme. Cæderea sa va fi salutatæ cu
va pleca la odihnæ [la Franzensbad] øi va lipsi øase sæptæmâni. bucurie de mine øi de majoritatea românilor.
Trebuie sæ°øi adune forflele pentru marile lupte care vor izbucni De pe aici pot sæ°fli povestesc numai lucruri bune: politica
la reunirea Camerelor. doarme øi noi ne bucuræm de vremea minunatæ a øederii de aici.
[...] øi flie dragæ tatæ îfli va face bine øederea de varæ la
Krauchenwies. Adesea mæ gândesc cu dor la tine øi aø vrea sæ fiu 71. Sinaia 25 iulie/6 august 1883,
însoflitorul tæu în drumurile tale zilnice. cætre Karl Anton von Hohenzollern
VD 1973
70. Sinaia 20 iulie/1 august 1883, cætre Maria de Flandra
VB 458 Dragæ tatæ!
De câtva timp la noi s°au instalat din nou liniøtea øi pacea
Scumpæ Maria! øi în locul agitafliei pætimaøe, care a hrænit dupæ plac presa euro-
Alæturat îfli trimit o scrisoare pentru Brialmont [nu existæ peanæ, a apærut ceva mai multæ bunævoinflæ. Chiar dacæ din când
în arhivæ] pe care dupæ ce o citifli tu øi Filip sæ o trimitefli sigilatæ în când îøi mai fac loc øtiri false, vina rezidæ în lipsa de discernæ-
generalului. În aceastæ scrisoare vefli gæsi exact reflectatæ pære- mânt a corespondenflilor care prezintæ fiecare cuvânt din
rea mea despre nemaiauzitul procedeu øi despre nedreptatea „Românul“ drept literæ de evanghelie øi vor mereu sæ°l arunce pe
strigætoare la cer care i s°a fæcut unui distins oøtean. Nu væ pot Rosetti în aceeaøi oalæ cu Brætianu. Este de prevæzut cæ pânæ în
spune cât sunt de profund mânhit øi jignit de nefericitul dezno- toamnæ se va produce o rupturæ între cei doi bærbafli care au luptat
dæmânt al întregii afaceri. Øeful cabinetului belgian a comis pe mereu pentru libertatea øi independenfla flærii lor. Din nefericire
lângæ un act de ræzbunare personalæ, o demonstraflie duømænoasæ aøa ceva este inevitabil dacæ bætrânul Rosetti nu vrea sæ fie mai
împotriva României, care ne°ar fi îndreptæflit la rechemarea lui raflional.
[Th.] Væcærescu. Dar sæ pæstræm tæcerea ca sæ nu atragem noi Pe plan extern ar fi o întærire, dar în interior ar fi o mare
persecuflii împotriva generalului. Însæ ministrul meu plenipoten- slæbiciune, cæci va avea drept consecinflæ constituirea unui partid
fliar este însærcinat sæ exprime guvernului belgian regretul øi radical ce poate fi mult mai ræu decât aøa numiflii iredentiøti care
consternarea pentru aceastæ mæsuræ mult prea aspræ øi sæ prezinte nici nu existæ ca atare. În stræinætate øi mai ales la Viena prin
rugæmintea ca sæ se punæ capæt curând disponibilizærii øi aceasta acest cuvânt se dæ o însemnætate cu totul falsæ unor oameni care
cu cât am explicat pe deplin la Viena natura misiunii lui Brialmont. sunt simpli palavragii, incapabili de vreo acfliune øi mult prea laøi.
Nu este adeværat cæ guvernul austriac a reclamat la Bruxelles. De fapt se vædeøte o slæbiciune considerabilæ pentru o mare putere,
Trebuie acum sæ ne stræduim ca generalul sæ fie cât mai când din cauza unor demonstraflii necugetate, ea reclamæ øi trebuie
curând repus în drepturile sale anterioare. Regele s°a subordonat sæ pretindæ intervenflia aliaflilor ei. Scrisoarea din Germania
voinflei ministrului sæu øi aceasta este suficient de constituflional. imperialæ a fost scrisæ sub presiunea Austriei øi a mulflumit desigur
Acum poate uøor sæ spunæ „nous avons donné au géneral au mai mult acolo decât aici. În pofida tonului binevoitor se vede o
avertissement sévere, nous avons prouvé a l’Europe comment nous avertizare gravæ care øi°ar avea locul în ajunul unei rupturi, dar
158 l ANUL 1883 ANUL 1883 l 159

nu în mijlocul unei situaflii normale care a fost temporar pertur- de famille a laquelle je une ferrai representé par mon frere bien
batæ. Pasajul „cu sau færæ alianflæ România trebuie sæ subscrie la aime le Prince Frédéric de Hohenzollern.
condifliile învingætorului“ este foarte caracteristic. Perspectivele En priant V.A.R. d’etre bien persuadée des voeux sinceres
ar fi sumbre dacæ nu pofli sæ te bazezi pe forflele proprii. Aceastæ que je ne cesse de fournir pour son bonheur personnel et pour la
convingere a cæpætat rædæcini adânci în flaræ øi de aceea România prosperité de Sa famille j’ai meintenant cette occasion pour Lui
este mereu dispusæ sæ facæ cele mai mari sacrificii pentru înar- renouvels les assurance de la haute estime et de l’inalterable amitie
marea øi apærarea ei. Aceasta nu este îndreptatæ împotriva nimæ- avec lesquelles je juis Monsieur mon cousine.
nui, dar izvoræøte din sentimentul drept al pæstrærii independenflei
cu orice prefl øi al asigurærii existenflei. Se pare cæ acest lucru nu 73. Sinaia 1/13 august 1883,
se potriveøte cu planurile anumitor mari puteri øi explicæ la fel cætre Fritz von Hohenzollern
procedeul lipsit de scrupule øi nedrept al guvernului belgian VD 934
împotriva destoinicului sæu general. La Bruxelles se tremuræ în
fafla celor mari øi îøi aratæ curajul faflæ de cei mici øi slabi. I°am Scumpul meu Fritz!
scris lui Brialmont øi nu m°am sfiit sæ°mi rostesc pærerea asupra În toatæ graba muncii douæ cuvinte care trebuie sæ°fli aducæ
procedeului guvernului sæu. vestea plæcutæ cæ în pufline zile voi fi împreunæ cu tine.
În chestiunea Dunærii nu s°a constatat nici o schimbare. Wilhelm de Prusia m°a invitat sæ accept sæ fiu naøul de botez
Tratatul va fi ratificat în cursul acestei luni øi vom fi invitafli pur
al fiului sæu. Gæsesc potrivit sæ ræspund acestei atenflii cu o øi mai
øi simplu sæ ne alæturæm. Va trebui deocamdatæ sæ ne menflinem
mare atenflie øi sæ apar în persoanæ la botez øi aceasta cu atât mai
punctul de vedere. Dar mai târziu vor fi posibile tratative directe
mult cu cât scrisoarea confline o invitaflie directæ. Sper cæ nu sunt
cu Austria pentru a gæsi un modus vivendi.
inoportun bætrânului împærat, [Wilhelm I] mai ales într°un
Brætianu este pe drumul însænætoøirii, starea sa ne°a fæcut
moment când Europa domneøte o anumitæ neîncredere împotriva
mari griji tuturor. La întoarcerea sa peste 3 sæptæmâni are intenflia
sæ fli se înfæfliøeze. Basset îfli va da øtiri directe despre noi. (Invitaflia României care prin cælætoria mea va putea fi uøor dezminflitæ.
la botez a sosit probabil la 29 iulie/10 august la Sinaia. Carol I De la Berlin mæ duc la Viena pentru a°l vizita pe împæratul
s°a græbit sæ o refuze politicos øi a scris o ciornæ) Austriei.
Din nefericire timpul este prea scurt sæ mæ duc øi la pærinfli.
72. Sinaia 11 Aout 1883 cætre Wilhelm de Prusia Am scris deja la Krauchenwies.
Plec joi de aici [4/16 august] direct la Breslau unde înoptez.
Monsieur mon cousin, Sâmbætæ [6/18 august] în cursul zilei sosesc la Berlin respectiv
C’est avec une vive satisfaction que j’ai recu la lettre par Potsdam. Cælætoria este oficialæ. Brætianu mæ va însofli probabil;
laquelle V.A.R. m’invite a tenir sur les fonts du bapteme son fils deocamdatæ este încæ la curæ la Aix les bains. În plus mai iau unul
nouveau°né. Je m’empresse d’annoncer a V.A.R. que j’accepte avec sau doi generali øi doi aghiotanfli Candiano [Popescu] øi maiorul
la plus grande joie ce temoignage d’affection qui m’est infiniment Negel de la cavalerie.
precieux V.A.R. connait les sentiments de sincere amitie que je Acum trebuie sæ°fli pun diferite întrebæri la care te rog sæ°mi
lui ai voues depuis long temps aussi ne douterait Elle pas de tout ræspunzi numai porin notifle cu creionul øi sæ le trimifli la Breslau
l’intéret sympatique que je reporterai sur Son fils bien aimé. vineri seara [5/17 august]. Scrisoarea ta mæ va gæsi precis acolo.
Je suis profondement peiné d’etre empéché de remplir en 1. Pentru sosirea la Berlin sau Potsdam, în orice caz în uni-
personne un devoir cher a mon coeur et d’assister a cette belle fete formæ; ce fel de primire.
160 l ANUL 1883 ANUL 1883 l 161

2. La botez trebuie fæcute cadouri? øi cætre cine? Probabil litatea unei alianfle militare] øi starea de spirit ce domnea la Viena
pofli sæ te interesezi discret cum s°au comportat alfli suverani în a l’egard des chers hongrois. Ceea ce am antamat eu în cælætoria
ocazii asemænætoare. mea, va continua acum Brætianu. El va vedea pe Bismarck øi pe
3. Dacæ sunt mulflumifli [acolo] cæ eu vin la botez etc. Kalnoky øi va avea o primæ convorbire care poate fi decisivæ pentru
Sper sæ ræmân 4°5 zile øi sæ speræm cæ mæ voi putea bucura poziflia øi viitorul României.
øi de Berlin cæci cu siguranflæ va trebui sæ locuiesc la Potsdam. Aø putea sæ°fli mai comunic încæ multe lucruri interesante,
Acum ræmâi cu bine dragæ Fritz... dar nu am încredere sæ le aøtern pe hârtie. Dacæ sunt iminente
evenimente importante îfli voi scrie ca sæ°mi trimifli tu o persoanæ
74. Sinaia 22 august/3 septembrie 1883, de încredere.
cætre Karl Anton von Hohenzollern La Potsdam, Dresda øi Viena tofli suveranii au fost plini de
VD 1974 atenflie pentru mine. Cu prinflul moøtenitor al Prusiei [viitorul
Friedric al III°lea] øi cu arhiducele Albrecht, care au fost foarte
Dragæ tatæ! cordiali, am purtat discuflii mai lungi care m°au mulflumit deplin.
De la întoarcerea mea din neaøteptata cælætorie la Berlin øi La sfârøitul sæptæmânii viitoare speræm sæ ne mutæm în
Viena am fost aøa de ocupat cu afacerile cæ abia acum reuøesc sæ°fli castel; deoarece vremea este minunatæ øi arøifla foarte mare
scriu. [Urmeazæ felicitærile pentru ziua de naøtere a lui Karl Anton locuinfla primitivæ de la mânæstire este suportabilæ.
øi regretul cæ nu l°a putut vedea în acest timp].
De mult nu m°am mai expus unor oboseli atât de mari ca 75. Sinaia 30 august/11 septembrie 1883,
în aceastæ cælætorie de curier care mi°a fost øi mai mult îngreu- cætre Maria de Flandra
natæ de o arøiflæ insuportabilæ øi o puternicæ ræcealæ pe care am VB 459
cæpætat°o în drumul de noapte prin munflii Tatra. Dar totul a
decurs dupæ dorinflæ øi oricine poate fi mulflumit de rezultate cæci De când fli°am scris ultima oaræ am avut o viaflæ foarte
succesele politice nu vor întârzia. Primirea la Potsdam øi în Silezia agitatæ. Cælætoria mea intempestivæ la Berlin øi Viena m°a smuls
ca øi în Brandenburg a fost pe cât de cordialæ pe atât de strælu- din liniøtea plæcutæ de aici øi m°a împins din nou în vârtejul politicii
citoare. Starea de spirit pe care am gæsit°o la Berlin a fost bine- de la care bucuros m°aø fi sustras o vreme. Dar totul a decurs
voitoare. Împæratul [Wilhelm I] care la început evitase o discuflie perfect øi m°aø fi întors cu deplinæ bucurie aici de°aø fi putut sæ°i
mai lungæ cu mine, a menflionat (în ultima zi în care m°a condus vizitez pe pærinfli. Însæ detaliile cælætoriei mele au fost precizate
înapoi în Oranjerie øi a ræmas o oræ cu mine) – toate problemele dinainte øi dupæ întoarcere au trebuit reglementate chestiuni
øi s°a exprimat pe larg øi asupra cunoscutei scrisori pe care mai importante ca urmare a plecærii intempestive a lui Brialmont.
bine n°ar fi scris°o. La Viena a trebuit sæ fie spartæ gheafla. Prima La Viena am adus în discuflie afacerea Brialmont øi am
primire a fost foarte corectæ dar rece; abia dupæ o mai lungæ prezentat în adeværata luminæ procedeul nedrept al ministrului
discuflie cu împæratul [Franz Josef] øi Kalnoky, care mi°a plæcut prezident belgian. Împæratul Austriei a primit cu mulflumire expli-
foarte mult, a dispærut neîncrederea øi la plecarea mea se resta- cafliile mele øi acum din aceastæ parte este ocolitæ orice
biliseræ vechile relaflii cordiale, deøi eu în chestiunea Dunærii am neînflelegere.
reprezentat punctul de vedere al guvernului meu. Am ræmas La fel de deschis am vorbit împæratului Wilhelm I øi arhi-
neclintit, ceea ce ungurii nu°mi pot ierta øi guvernul de la Pesta ducelui Albrecht despre fortificafliile noastre øi rolul jucat aici de
s°a abflinut ca în cælætoria mea la întoarcere sæ°mi manifeste vreo generalul belgian. Ei au remarcat cæ Brialmont a greøit în
atenflie oarecare. Cu atât mai strælucitoare a fost primirea militaræ, problema concediului, dar au considerat foarte firesc cæ noi ne°am
foarte caracteristicæ pentru situaflia [subliniind deci disponibi- adresat lui ca fiind o capacitate în domeniu. Sper cæ acum guvernul
162 l ANUL 1883 ANUL 1883 l 163

belgian dupæ ce nu mai are a se teme de complicaflii (?) inter- întoarcere de la Atena. Øi ea øi suita ei au fost foarte surprinøi
naflionale va repara nedreptatea strigætoare la cer pe care a sæ afle o construcflie atât de frumos terminatæ în mijlocul munflilor.
comis°o. Brialmont mi°a scris o lungæ scrisoare pe care am primit°o [...] Manevrele de la Hamburg au fost într°adevær cele mai
la Viena. Este optimist øi nu se îndoieøte cæ va veni mai des în strælucite pe care împæratul [Wilhelm I] le°a organizat vreodatæ.
România. Austria îi va fi øi lui øi nouæ recunoscætoare într°o zi Sunt curios sæ aflu cum s°a descurcat regele Milan [al Serbiei] cæci
pentru fortificafliile pe care le amplasæm la Dunærea de Jos. abia øtie sæ cælæreascæ. Cu câteva zile în urmæ am væzut°o pe
[...] Pânæ acum câteva zile am avut o arøiflæ insuportabilæ cumnata lui care øi°a exprimat temerea „qu’il ne fera pas bonne
øi în toatæ flara aøa uscæciune cæ porumbul este pierdut. De mine à cheval“. Altminteri este inteligent øi plæcut în conversaflie.
alaltæieri a venit ploaia mult doritæ, dar din nefericire prea târziu. La anul trebuie sæ vii øi tu cu Luisa øi sæ petrecefli o vreme
Astæzi dæm un mare banchet în amintirea sângeroasei bætælii în interesanta noastræ reøedinflæ din Carpafli.
de la Grivifla [30 august 1877] cu 60 de persoane în aer liber, ceea
ce va fi o plæcere ræcoritoare øi cam umedæ cæci a plouat toatæ 77. Sinaia 24 septembrie/6 octombrie 1883,
noaptea. Batalionul de vânætori care constituie garnizoana din cætre Karl Anton von Hohenzollern
Sinaia va fi grupat în jurul nostru, va primi mâncare øi bæuturæ VD 1975
dupæ care va juca hora.
În Bulgaria lucrurile merg amestecat. Prinflesa moøtenitoare Dragæ tatæ!
a Germaniei [Victoria fiica reginei Victoria a Angliei øi soflia Nicicând mai mult ca azi nu am simflit din inimæ dorinfla de
împæratului de 100 de zile, Frederic al III°lea din 1888] care de a putea sta de vorbæ cu tine. Din nefericire nu am voie sæ încre-
data aceasta m°a copleøit cu amabilitæfli, se intereseazæ în mod dinflez hârtiei decât anumite aluzii din care îfli va fi posibil sæ judeci
special de principele Bulgariei deoarece fiica ei, Victoria, este în linii mari situaflia nou creatæ.
îndrægosticæ de el. Dar situaflia de acolo mi se pare imposibilæ. Mot d’ordre este pacea øi oricine doreøte sæ contribuie la
Complicafliile, care sunt de temut în Orient, de acolo vor porni. menflinerea ei este un membru binevenit în Liga, care se grupeazæ
Castelul nostru este terminat øi trebuie acum sæ i se facæ acum în jurul Germaniei. Aceasta urmæreøte un dublu scop: pe
toaleta ca sæ ne primeascæ demn. Mutarea se face festiv... cât este posibil sæ°i flinæ în frâu pe tulburætorii liniøtii øi sæ apere
principiul monarhic faflæ de agitatorii nihiliøti øi comuniøti. Ultimul
76. Sinaia 14/26 septembrie 1883, [aspect] ar trebui în mod normal sæ apropie Rusia oficialæ de statele
cætre Fritz von Hohenzollern [Europei] centrale. Dar sistemul de guvernare al flarului îl sileøte
VD 935 sæ facæ concesii tocmai acestor partide cærora pentru a°øi atinge
scopul orice mijloc li se pare corect. Autoritatea imperialæ le ser-
[...] La Viena totul a decurs perfect øi sunt mulflumit øi de veøte numai drept camuflaj în exterior ca sæ facæ nepedepsifli jocul
rezultatul politic. Brætianu care a fost, de asemenea, primit de intrigilor lor pæguboase. De aceea Rusia øi Franfla merg mânæ în
împæratul Austriei, se întoarce mâine din stræinætate. Slavæ mânæ iar pacea europeanæ øi Europa monarhicæ sunt în egalæ
Domnului norii ameninflætori de furtunæ s°au risipit øi deocamdatæ mæsuræ ameninflate de cætre cele douæ state. Ambele se servesc
se menfline liniøtea øi pacea. de mijloace revoluflionare pentru a tulbura liniøtea vecinilor lor.
Peste 14 zile am manevrele care se vor desfæøura între Sinaia Ræscoala din Croaflia, alegerile din Serbia, agitafliile româneøti din
øi Ploieøti. Este rândul Corpului II de Armatæ [Bucureøti]. Bucovina, intrigile din Moldova, articolele instigatoare din „Inde-
Mai întâi ne vom muta în Castelul complet terminat, care pendance roumaine“ trebuie atribuite influenflelor ruseøti. La fel
va fi o surprizæ pentru fiecare vizitator. Alaltæieri a trecut pe aici procedeazæ francezii în Spania, doar cæ într°un mod mai puflin
pentru 24 de ore prinflesa Tereza de Bavaria, în cælætoria ei de inteligent. Sentimentele lor adeværate s°au arætat æn modul cel
164 l ANUL 1883 ANUL 1883 l 165

mai josnic la sosirea regelui Alfonso [al XII°lea 1874°1885] la Paris. industriale, diferite întreprinderi belgiene pentru care F[rère]
Aceastæ situaflie care se poate complica grav printr°un mic incident, O[rban] este personal interesat se bucuræ de o dezvoltare înflo-
necesitæ o alipire strânsæ la alianfla austro°germanæ a tuturor ritoare. Din nefericire, vom fi silifli sæ închidem Belgiei piafla
statelor care doresc o dezvoltare paønicæ. româneascæ, pânæ când Brialmont va fi repus în funcflie. Speræm
La Viena n°au vrut multæ vreme sæ creadæ cæ România cæ acest procedeu, cam drastic, va frânge încæpæflânarea øefului
persistæ în rezistenfla ei în chestiunea Dunærii færæ sæ fie sprijinitæ de guvern belgian, cæci toate cercurile industriale îl vor face
de Rusia. Aveau convingerea cæ noi, încurajafli de la Sankt ræspunzætor pentru pierderi. Ocuparea postului de la legaflia
Petersburg, cæutæm gâlceavæ pentru a provoca tulburæri în Orient. [Belgiei din Bucureøti] vine în al doilea rând. Frère Orban a fæcut
Vizita mea la Viena øi tratativele ulterioare ale ministrului meu declaraflii lui Væcærescu la care ministrul meu plenipotenfliar nu
prezident au deschis un nou orizont cercurilor guvernamentale a ræspuns. La Bruxelles se doreøte ca noi sæ cerem reocuparea
austro°ungare øi au fæcut drum convingerii cæ tânærul regat postului vacant, lucru care nu se va întâmpla niciodatæ. Iar dacæ
[român] este un factor pe care trebuie sæ se conteze. De aceea încercarea noastræ de a face dreptate generalului Brialmont
Brætianu a gæsit o primire extrem de prieteneascæ øi s°a ajuns la eøueazæ atunci Væcærescu are ordin sæ°øi ia un concediu mai lung.
acorduri care sunt la fel de favorabile pentru noi ca øi pentru Dar sper cæ lucrurile nu vor ajunge atât de departe øi cæ pânæ la
Austria. Bismarck a intervenit în modul cel mai binevoitor øi lui urmæ cumnatul tæu [regele Leopold II] va interveni.
trebuie sæ i se atribuie meritul cæ România va ocupa un loc în Prin D.A. Sturdza vei fi aflat cæ aici totul merge bine øi cæ
concertul european pentru a putea supraveghea alte regate. relafliile noastre cu stræinætatea øi mai ales cele cu Austria sunt
Discuflia de la Gastein ne°a acordat o privire de ansamblu în marea dintre cele mai bune. Acest rezultat îmbucurætor a fost atins numai
politicæ ce va fi extrem de folositoare øi plinæ de învæflæminte pentru prin cælætoria mea øi discufliile ulterioare ale lui Brætianu la Viena
noi. Brætianu l°a væzut de trei ori pe cancelarul german care a øi Gastein. Poziflia proeminentæ pe care România a ocupat°o în
manifestat cel mai cælduros interes øi s°a exprimat foarte laudativ concertul european este cu atât mai însemnatæ cu cât Serbia øi
despre progresele flærii [noastre]. Bulgaria se îndreaptæ spre cele mai grave complicaflii care îi pot
De la sine înfleles cæ se pæstreazæ cel mai strict secret asupra costa tronul pe ambii principi. Rusia øi°a ales aceste douæ flæri ca
discufliilor øi acordurilor. Ziarele, chiar øi cele oficioase ale noastre arenæ de luptæ pentru intrigile ei, în vreme ce aici s°au luat mæsuri
vorbesc sans connaisance de cause. energice pentru a tæia orice speranflæ de ræsturnare øi dezordine.
Mâine ne mutæm în castel. La sfârøitul sæptæmânii mæ duc În Rusia s°ar dori ræzboiul, dar se tem de puternica Germanie cu
pentru opt zile la manevre, apoi mæ întorc din nou aici. care mulfli au fæcut alianflæ pentru menflinerea pæcii.
Dar acum trebuie sæ ne ocupæm de cadourile pentru nunta
78. Castel Peleø 29 octombrie/10 noiembrie 1883, de aur [a pærinflilor]...
cætre Maria de Flandra Ræmânem aici cel puflin trei sæptæmâni, acum pe o vreme
VB 460 minunatæ sæ ne bucuræm de frumosul nostru castel care este
prevæzut cu tot confortul. Pot sæ spun cu mândrie cæ am ridicat
[...] Væcærescu soseøte mâine la Bruxelles. A primit instruc- o construcflie desævârøitæ care este unanim admiratæ. În ultima
fliuni speciale mai ales în ceea ce priveøte penibila chestiune vreme am primit numeroøi prieteni din diverse flæri, inclusiv artiøti,
Brialmont. Pentru România a devenit o problemæ de onoare sæ care au fost absolut uluifli cæ un asemenea castel a putut sæ aparæ
intervinæ pentru acest distins general øi guvernul belgian va simfli în Orientul îndepærtat în mijlocul sælbaticilor munfli Carpafli [...]
cæ nu pofli sæ ræmâi nepedepsit dacæ pierzi din vedere orice P.S.
considerente de curtoazie internaflionalæ faflæ de un alt stat. Belgia Cælætoria prinflului moøtenitor german în Spania, le va face
are aici un teren fertil pentru desfacerea produselor sale francezilor nopfli nedormite ceea ce pentru ei este foarte sænætos.
166 l ANUL 1883 ANUL 1883 l 167

79. Castel Peleø 23 noiembrie/5 decembrie 1883, Francais; din nefericire la anumite personalitæfli au nimerit°o.
cætre Karl Anton von Hohenzollern Adeværul este întotdeauna mai neplæcut decât poezia, de aceea
VD 1976 domneøte o mare agitaflie pe aceastæ temæ în cercurile Curflii
[imperiale] de la Berlin.
Dragæ tatæ! Chiar neruøinatæ este însæ flesætura de minciuni a presei
Dacæ ar fi fost ceva important de povestit, fli°aø fi scris mai franceze despre cælætoria Kronprinzului [în Spania]. Nu m°am
demult. Din fericire însæ ne bucuræm de cea mai mare liniøte, pe îndoit nici o clipæ cæ spaniolii vor pregæti cea mai cælduroasæ
care incidente neînsemnate nu o pot tulbura în nici un fel, chiar primire moøtenitorului tronului german, la care a contribuit mult
dacæ s°ar dori sæ li se dea amploare. Opinia publicæ din România øi personalitatea lui simpaticæ. Aceastæ vizitæ a fost cel mai demn
se acomodeazæ încet cu noua fazæ în care a intrat politica externæ. ræspuns la manifestærile josnice ale plebei franceze. La Madrid
Opoziflia susflinutæ de nenumærate ruble („Independance este ambasador al Franflei un om extrem de antipatic, baronul des
Roumaine“ primeøte acum 12.000 de ruble anual) lucreazæ fireøte Michels, care trei ani a fost aici agent diplomatic øi care s°a fæcut
sub presiune ca sæ direcflioneze simpatiile spre Ræsærit øi nu se pur øi simplu detestat. Eu însumi am fost silit o datæ sæ°i dau un
dæ înapoi de la nici un mijloc. Membrii moderafli mi°au exprimat ræspuns brutal din cauza amestecului sæu în treburile interne. Mai
mulflumirea lor pentru noul curs øi au læudat îmbunætæflirea târziu am insistat la Paris ca în interesul bunelor relaflii sæ se facæ
finanflelor. o schimbare.
Într°adevær acestea pot fi considerate ca strælucitoare. Øi la Madrid se pare cæ este antipatic øi ar fi avut deja
Bugetele ultimelor doi ani au înregistrat un excedent de mai multe conflicte.
milioane øi fondul de rezervæ a fost adus la încheierea anului De la întâlnirea lui Giers cu Bismarck agitafliile øi intrigile
financiar în curs la 16 milioane. Acest rezultat favorabil permite ruseøti din Moldova øi Dobrogea au scæzut oarecum. [Dr. Nicolae]
îmbunætæfliri însemnate în armatæ care a fost înzestratæ cu un nou Kretzulescu a fost însærcinat sæ atingæ la [Sankt] Petersburg acest
material de ræzboi. Pânæ la primævaræ vor fi echipate complet øi punct delicat øi sæ declare cæ prin aceasta au apærut mici neîn-
gata de luptæ opt regimente de artilerie. Cred cæ øi noul an va flelegeri care ar putea tulbura bunele raporturi.
decurge paønic, dar s°a acumulat multæ materie explozivæ în Orient Prinflul Grigore Sturdza, care a asistat la inaugurarea Caste-
øi francezii cu presa lor instigatoare øi°au pierdut capul în aøa lului [Peleø] s°a raliat pe deplin, merge cu partidul de guvernæmânt
mæsuræ cæ este necesar sæ prevedem orice eventualitate. Ura [în decembrie 1880 fusese considerat ca implicat în atentatul
nafliunii franceze împotriva Germaniei a crescut atât de mult cæ împotriva lui Ion C. Brætianu], dar este împotriva revizuirii
oricine are un pic de simpatie pentru cea din urmæ, øi mai ales Constitufliei. De altfel ambele Camere sunt prea puflin dispuse sæ
flærile care s°au alæturat Ligii Pæcii, sunt considerate ca inamici atingæ aceastæ chestiune arzætoare deoarece Rosetti cere o schim-
ai Franflei. Aici în Orientul îndepærtat simflim deja acest lucru. bare radicalæ a legii electorale la care majoritatea nu va consimfli
Din fericire însæ compromisul [propunerea] Barrere în chestiunea niciodatæ. Agitatorul nostru, [altminteri] foarte monarhist, a
Dunærii a supærat atât de tare, cæ mæcar pentru o vreme sunt pierdut de altfel mult din influenfla lui øi doar un mic numær de
vindecafli de simpatiile franceze. Austria procedeazæ foarte deputafli îl mai urmeazæ. Brætianu îl menajeazæ deoarece el
înflelept cæ dæ de°o parte Tratatul de la Londra cæci doar aøa poate [Rosetti] a fost de acord cu politica externæ.
sæ câøtige pentru sine opinia publicæ de aici. fiara a suferit o pierdere dureroasæ prin moartea lui [Vasile]
Publicarea articolelor despre [înalta] societate berlinezæ în Boerescu [la 18/30 noiembrie 1883] care m°a afectat profund. El
Nouvelle Revue este caracteristicæ pentru starea de spirit a a læsat în urmæ un gol evident, care va fi greu de înlocuit. Deøi
cercurilor franceze; dar se va øti la Berlin cæ influenfla ruseascæ un spirit cam agitat avea o forflæ de muncæ eficientæ øi era foarte
a fost aici determinantæ. Le fond est d’un Russe, la forme d’un bun de utilizat ca ministru. Øi în afara guvernærii era mereu gata
168 l ANUL 1883 ANUL 1883 l 169

sæ°øi punæ la dispoziflie øtiinfla øi talentul. Suferea de mult de diabet lasæ sæ se înfleleagæ cæ focul nu se va aprinde de la sine. La
iar boala a luat o întorsæturæ atât de gravæ cæ el s°a hotærât sæ Petersburg sunt foarte indignafli împotriva regelui Milan, cæci el
se ducæ de urgenflæ la Paris pentru a consulta somitæflile de acolo. a comis imprudenfla sæ°l acuze pe reprezentantul rus de la Belgrad
La douæ ore dupæ sosire era deja un cadavru. de agitaflii øi intrigi politice. Acest lucru este acolo la fel de adeværat
Generalul Slæniceanu are din nefericire aceeaøi boalæ øi ne ca øi aici, dar noi nu îl vom trâmbifla.
temem cæ îl vom pierde pe acest destoinic militar. M°a vizitat nu Problema patriarhului de la Constantinopol este iar o intrigæ
demult, l°am gæsit foarte schimbat, dar spiritual atât de proaspæt abilæ a Rusiei, dar turcii sunt aøa de lovifli de orbire cæ nu înfleleg.
cæ a fost o adeværatæ plæcere sæ discutæm amândoi. Îmi va fi foarte Nelidov lucreazæ în acest sens ca sæ fie ales de cætre Fanar patriar-
greu sæ mæ lipsesc de el. hul Ierusalimului, un instrument rusesc.
La fel øi generalul Carol Davila are o gravæ boalæ de inimæ, Din cauza transformærii palatului va fi imposibil sæ ne
pe care el ca medic o cunoaøte, øi de acea extrem de deprimat. Acest mutæm acolo în mai puflin de 14 zile. Avem noroc sæ mai ræmânem
om energic ar fi chiar de neînlocuit. [Avea sæ moaræ la 26 august/7 o vreme în frumosul nostru castel care chiar ca reøedinflæ de iarnæ
septembrie 1884]. este ideal. Iar vremea este atât de superbæ cæ ai putea sæ stai afaræ
Într°adevær forfle tinere destoinice cresc, dar cu plecarea celor toatæ ziua. Cei mai bætrâni cælugæri din Sinaia nu°øi amintesc de
bætrâni sunt duse în mormânt scumpe amintiri. vreo toamnæ atât de însoritæ. Vreme de trei seri am avut minunate
Ca forflæ nouæ guvernul a fæcut o bunæ achiziflie în recent amurguri de munte incandescente øi ai fi putut sæ crezi cæ pædurile
numitul ministru al justifliei [Nicolae] Voinov este moldovean, de
ard în flæcæri. Acest mærefl fenomen ceresc a fost observat în toatæ
la venirea mea la domnie a fost mereu în opoziflie, a aparflinut
Europa.
facfliunii care era împotriva prinflului stræin, dar cu toate acestea
Sæptæmâna viitoare trebuie sæ fiu pentru câteva zile la
de doisprezece ani am avut relaflii bune cu el. A fost mereu corect,
Bucureøti øi apoi mæ voi duce la inaugurarea noii linii de cale feratæ
orator strælucit, ales aproape în toate Camerele, nu a deflinut
de la Târgoviøte. Aceasta a fost construitæ de corpul nostru de
niciodatæ vreo funcflie în stat. Cu doi ani în urmæ la inaugurarea
geniøti øi serveøte mai ales pentru scopuri militare, deoarece
cæii ferate de la Focøani, locul sæu de naøtere, a ræspuns la toastul
meu în modul cel mai cælduros øi a declarat cæ România nu a fost numeroase stabilimente ale ministerului de ræzboi se aflæ în acest
nicicând mai fericitæ decât sub domnia mea. judefl.
Facfliunea antidinasticæ a dispærut aproape cu totul øi chiar Vizitele pe care vrem sæ le vedem la castelul Peleø nu s°au
dacæ din când în când vreun individ se mai manifestæ în acest sens, rærit; nu trece nici o zi færæ sæ avem numeroøi oaspefli. Sæptæmâna
singurul motiv este cæ a fost împiedicat de la ocuparea unui post. trecutæ a fost aici Madame Anton cu soflul ei øi au cântat dupæ
Familia Bibescu din care cei doi frafli George [26 mai 1834°20 amiaza în frumoasa salæ de muzicæ. Au fost extrem de uimifli de
mai 1902] øi Nicolae (1830°1890) s°au subordonat complet, nu mai amplasarea øi amenajarea castelului pe care îl consideræ de prim
joacæ nici un rol, deoarece øi°au tocat toatæ averea. În scurtæ vreme rang printre construcfliile de acest gen. Regele Bavariei [Ludwig
ni se va ralia toatæ familia. al II°lea n. 1864 – m. 1885] pare sæ fie oarecum gelos din cauza
Moldovenii nemulflumifli ar vrea uneori sæ°l împingæ în faflæ reøedinflei noastre din Carpafli. Mi°a transmis rugæmintea sæ°i
pe unul din fiii naturali ai lui Cuza mais cette marchandise n’a trimit o descriere exactæ cu planuri, desene øi fotografii din interior.
plus de prix øi chiar însæøi inifliatorii acestor intrigi nu iau Ultimele am pus sæ fie fæcute pentru mama dar din nefericire lasæ
problema în serios. mult de dorit.
În Bulgaria liniøtea se va menfline atâta vreme cât în Serbia fiie, dragæ tatæ, îfli trimit o colecflie de frumoase reproduceri
nu va avea loc vreo ridicare ce ar constrânge Austria la intervenflie. ale moøiei mele de la Broøteni, care îfli vor da o slabæ idee despre
Rusia instigæ în ambele flæri, dar asigurarea oficialæ a lui Giers acest minunat domeniu. Am pus sæ se mai facæ un album...
170 l ANUL 1884 ANUL 1884 l 171

Profesorul român a sosit în sfârøit la Düsseldorf øi orele au silifli sæ ræmânem aici. În acest mod putem sæ ne bucuræm cu
fost începute imediat. Sper cæ am fæcut o alegere bunæ, cæci adeværat de fermecætorul nostru castel care este înzestrat cu tot
profesorul Pæun este un om simplu øi tæcut care a studiat mult. confortul øi facem mereu pe vreme frumoasæ plimbæri lungi pe jos
Salariul sæu trebuie sæ fie adus la 1600°1800 franci lunar cæci doar sau cu sania. Din pæcate peste puflin timp va trebui sæ schimbæm
prin lecflii particulare el câøtiga peste 1000 franci pe lunæ. De aceea mæreafla naturæ pe care o iubim øi mai mult în haine de iarnæ cu
guvernul îi va suplini aceastæ sumæ øi chiar mai mult. zgomotoasa viaflæ de oraø. Dar ne cheamæ datoria øi este necesar
Am oferit unicei sale fiice intrarea la un institut particular sæ facem øi noi ceva pentru societate.
din Düsseldorf. Afacerile statului sunt aøezate pe o direcflie bunæ astfel cæ
aø putea luni de zile sæ le conduc de aici. În fiecare sæptæmânæ
80. Sinaia 25 decembrie 1883/6 ianuarie 1884, vin la mine la conferinflæ doi miniøtri. Camerele Parlamentului
cætre Maria de Flandra le las sæ discute în liniøte færæ sæ mæ mai enervez asupra dis-
VB 461 cursurilor reprezentanflilor flærii.
Faflæ de stræinætate România este mare øi tare cæci tofli øtiu
[...] Th. Væcærescu te va fi læmurit în privinfla afacerii cæ poate conta pe prietenia Germaniei. Acesta este succesul
Brialmont în care se înainteazæ prudent. Frère Orban a ræspuns cælætoriei mele de vara trecutæ.
scrisorii lui D.A. Sturdza øi putem spera cæ [prin ministrul belgian] În cursul acestui an ne vom revedea cu siguranflæ øiu cred
va renunfla la rezistenfla sa. Procedeul nostru nu a avut niciodatæ cæ pânæ atunci vei fi general de brigadæ. [Aceastæ ultimæ speranflæ
caracterul unei imixtiuni în chestiunile interne; nous sommes trop se va împlini abia în 1891].
jaloux de nos droits ca sæ nu le respectæm pe ale altora. Dar Nunta de aur [a pærinflilor] ne va permite, sæ speræm, sæ fim
consideræm ca o datorie sæ intervenim pentru un om care a fost din nou împreunæ într°o bucurie netulburatæ.
sacrificat øi aspru pedepsit din cauza noastræ. Camerele noastre Ne ocupæm deja de cadouri. În afaræ de cele 12000 de mærci
parlamentare nu vor tæcea dacæ nu se schimbæ nimic în aceastæ cu care am contribuit am pus sæ se confecflioneze o mobilæ de galæ
penibilæ chestiune. Mæ tem cæ la dezbaterea bugetului postul cu portretele noastre, castelul Peleø, castelul Sigmaringen etc. Øi
legafliei de la Bruxelles va fi expus unor atacuri neplæcute. Pânæ în acest scop l°am trimis pe Stohr la Veneflia øi Florenfla. În acelaøi
acum ne°am arætat foarte prevenitori faflæ de guvernul belgian. timp este o cælætorie de odihnæ pentru el cæci realizærile sale la
Contele Laleing, care de altminteri este un tânær chipeø, a gæsit construcflia castelului s°au ridicat mai presus de orice elogiu. Mæ
aici o primire distinsæ; l°am chemat imediat la Sinaia unde a fost gândesc cæ nou numitul secretar D.I. Ghica fli°a înmânat medalia
invitat la dejun øi la ceai. Alte diverse mici reclamaflii pentru care comemorativæ a mutærii noastre în castelul Peleø; este o operæ de artæ.
se interesa Frère Orban au fost rezolvate. La fel nu am obiectat Muzeului de meøteøuguri din Berlin i°am dæruit o garnituræ
nimic împotriva numirii lui Hooricks deøi el în general vorbind, cu castelul dintr°una din porflile bogat sculptate de aici. Pofli sæ
nu era agreat aici. comunici aceasta anturajului prinflului moøtenitor; poate o vefli
vedea øi voi acolo.
81. Sinaia 26 decembrie 1883/7 ianuarie 1884,
cætre Fritz von Hohenzollern 82. Bucureøti 14/26 ianuarie 1884, cætre Maria de Flandra
VD 936 VB 463

Te vei mira sæ primeøti aceste rânduri de Anul nou scrise [...] Rechemarea lui Brialmont în activitate mi°a fæcut cea
de mine din inima Carpaflilor. Construcflia palatului din Capitalæ, mai mare bucurie. Sentimentul cæ eu am fost vinovat de pedeapsa
care va fi foarte frumos, merge aøa de încet cæ pânæ acum am fost aspræ pe care a primit°o distinsul general îmi era extrem de
172 l ANUL 1884 ANUL 1884 l 173

neplæcut. În felul acesta au fost restabilite relafliile cordiale dintre revizuirea Constitufliei nu se urneøte din loc. Nu lipsesc propu-
guvernele noastre øi sæ speræm cæ nici un incident nu le va mai nerile, dintre care unele sunt nepractice, iar altele prea radicale.
tulbura. Væcærescu a fost numit de mine ministru plenipotenfliar Diferitele facfliuni se ceartæ, iar guvernul priveøte deocamdatæ calm
øi va putea sæ°øi prezinte imediat regelui scrisorile de acreditare. pânæ când prin discuflii se vor contura idei sænætoase. Mærul
principal al discordiei este dacæ sæ constituim unul sau trei colegii
83. Bucureøti 17/29 ianuarie 1884, electorale. Pentru prima idee Rosetti se luptæ cu mare energie,
cætre Fritz von Hohenzollern dar a doua gæseøte mai mulfli adepfli deoarece prin aceasta ræmân
VD 937 protejate diversele interese. Pânæ la urmæ se va gæsi un compro-
mis astfel încât chestiunea care pasioneazæ Camerele øi presa, dar
[...] Nu ne°a fost uøor sæ ne acomodæm cu modestul Palat în nici un caz flara, va dispærea de pe ordinea de zi.
din Capitalæ dupæ øederea plæcutæ øi confortabilæ din castelul Curentul social°democrat care a cuprins toatæ Europa în-
nostru din munfli. Dar de când n°ai mai fost aici s°au fæcut multe cearcæ sæ pætrundæ øi aici. Fifluici infame øi pamflete cresc ca
øi pentru amenajarea acestuia øi la terminarea reconstrucfliei va ciupercile din pæmânt, dar dispar la fel de repede deoarece nu
fi o rezidenflæ decentæ [...] gæsesc suficient sprijin. Însæ atmosfera se îmbâcseøte øi relafliile
Au început deja îndatoririle sociale. Sæptæmâna trecutæ a bolnævicios tensionate sunt mânate astfel într°o direcflie peri-
fost bal cu tombolæ la Teatrul [Naflional] care a decurs strælucitor culoasæ.
øi a adus profit pentru asociaflia de binefacere a Elisabetei care, Acesta este cazul tineretului mai ales. Pot sæ dau un exemplu
ca toate doamnele, a apærut în costum popular românesc. de aici: un student care a fost copleøit cu binefaceri din partea
[...] Am citit toate scrisorile din Nouvelle Revue [care criticau mea øi a avut un adeværat fanatism pentru mine (a fæcut poezii
curtea imperialæ germanæ] øi înfleleg vâlva øi indignarea care exaltate øi ne°a prezentat ca pe divinitæfli) a devenit dintr°o datæ
domneøte în cercurile berlineze în aceastæ privinflæ. Dar ar fi fost social democrat øi îøi manifestæ zelul în scrieri øi în adunæri publice
mai înflelept sæ nu se interzicæ aceastæ publicaflie cæci aøa va fi împotriva monarhiei, etc.* Dar cum poate fi stævilit un asemenea
încæ øi mai mult cititæ. ræu? Eu nu cunosc decât douæ sisteme: o îngrædire absolutæ a
P.S. Tânærul D.I. Ghica [mesagerul lui Carol I] a fost crescut libertæflii presei sau o deplinæ libertate a presei. O cale de mijloc
numai în Anglia øi vorbeøte engleza mai bine decât limba sa nu duce la nici un rezultat practic. Camerele nu sunt dispuse sæ
maternæ. accepte anumite limitæri pentru ziarele care apar aici în limbi
stræine. Acestea ar fi de dorit mai ales din cauza ziarului „Indepen-
84. Bucureøti 24 ianuarie/5 februarie 1884,
dance Roumaine“ care atacæ toate institufliile statului øi a cærui
cætre Karl Anton von Hohenzollern
neruøinare a stârnit indignarea generalæ. fiinta lui este Austro-
VD 1977
Ungaria, pentru care, aici, din pæcate, nu s°a putut câøtiga încæ
multe simpatii. Numai ca sæ provoace neplæceri guvernului se
Dragæ tatæ!
instigæ mereu împotriva acestui stat vecin øi se foloseøte fiecare
De la instalarea noastræ în Capitalæ am fost atât de copleøit
ocazie pentru a face demonstraflii duømænoase. Înlæturarea deo-
de afaceri la care s°au adæugat toate îndatoririle sociale, cæ mi°a
camdatæ a chestiunii Dunærii uøureazæ misiunea guvernului de
ræmas doar puflin timp pentru scris. Dar consider de datoria mea
a combate aceste orientæri, dar acum cabinetul de la Viena vrea
sæ folosesc puflinele momente de care pot dispune spre a°fli trimite
din nou sæ aducæ aceastæ problemæ pe ordinea de zi. Motivul în
un scurt raport asupra situafliei de aici øi despre viafla noastræ.
[...] în privinfla relafliilor politice pot sæ°fli comunic prea pufline
* Este vorba de George Panu (1848°1910)
lucruri noi. Camerele parlamentului sunt leneøe la muncæ øi astfel
174 l ANUL 1884 ANUL 1884 l 175

acest sens îl dau Franfla øi Rusia care amintesc de executarea Constitufliei. Prin urmare nu se poate conta pe nici un element,
Tratatului de la Londra. Baronul von Ring [ministrul plenipo- nici mæcar pe armatæ.
tenfliar al Franflei] a fost mandatat de guvernul lui ca la întoarcerea În Egipt englezii vor repurta acum succese mai mari datoritæ
sa de la Paris la Bucureøti sæ facæ la Viena declaraflii în acest sens numirii [în funcflia de comandant al garnizoanei egiptene din
øi la fel Giers a pus în discuflie la întâlnirea sa cu Kalnoky problema Sudan] a energicului general [Charles] Gordon, care va conduce
Dunærii, lucru care ne determinæ sæ insistæm în luarea unei decizii. expediflia la bun sfârøit. Îl cunosc bine pe acest om øi am o foarte
Acflionæm acum în acest sens la Viena øi mai ales la Berlin ca bunæ pærere despre el. Ca militar am învæflat sæ°l prefluiesc în
puterile germanice sæ ne lase în pace øi sæ încredinfleze Franflei timpul celor doi ani cât a stat aici în Comisia Europeanæ a Dunærii
øi Rusiei misiunea ca la sesiunea de primævaræ a Comisiei de la Galafli. Mi°a dat foarte multe sfaturi bune øi am fost plæcut
Europene a Dunærii de la Galafli sæ formuleze ele oficial [cererea surprins de judecata lui sænætoasæ. Este extrem de viteaz, nu fline
de] executare a Tratatului de la Londra. Vom øti atunci sæ ne seama de nimic øi nu se dæ înapoi de la asumarea nici unei
apæræm drepturile øi vom cere aliaflilor noøtri sæ°øi trimitæ aici ræspunderi, dar cere sæ i se lase complet mânæ liberæ ceea ce
comisarii færæ instrucfliuni precise. În acest fel s°ar obfline un dublu Gladstone i°a øi acordat.1
avantaj: oprobiul acestei probleme fatale ar cædea asupra Franflei
pentru care nu se mai nutresc vechile simpatii øi o asemenea 85. Bucureøti Palatul [regal]
propunere din partea nafliunii soræ metterait le comble [ar pune cætre principele Karl Anton de Hohenzollern 6 aprilie 1884
capac la toate]. Dimpotrivæ Austria ar câøtiga teren øi s°ar trezi VD 1978
alte sentimente pentru ea în flaræ. Sper cæ vor avea înflelegere la
Telegramæ
Viena pentru acest mod al nostru de a vedea lucrurile, sper, dar
Incendiul s°a limitat la o singuræ aripæ. Este regretabilæ
nu sunt convins de aøa ceva. În caz contrar mæ tem de un curent
pierderea bogatei øi foarte completei colecflii botanice øi a
foarte ostil pentru vecinul nostru apusean [Austro°Ungaria] pe
bibliotecii societæflii geografice. Restul a fost salvat. Vreme rece.
care Rusia cu conservatorii øi Franfla cu radicalii îl vor exploata
Væ îmbræfliøæm
øi îl vor valorifica. Stærile de spirit ale (maselor) sunt adesea mai Carol
puternice decât tratatele, mai ales în flærile cu constituflii
democratice [Profetice cuvinte!]. Pænæ acum controlæm deplin 86. Bucureøti 7/19 aprilie 1884,
situaflia. Numai sæ nu o tulbure alflii. cætre Karl Anton von Hohenzollern
În Bulgaria se petrec evenimente ciudate. Rusia l°a læsat sæ VD 1979
cadæ cu totul pe principe care s°a certat cu værul sæu flarul
[Alexandru al III°lea] din cauza procedeelor lui [Alexandru Incendiul de la Academie a fost un incident într°adevær fatal
Battenberg] brutale împotriva ofiflerilor øi funcflionarilor ruøi. øi guvernul a fost fæcut responsabil de cætre toatæ presa. Din
Partidul naflional [bulgar] în antagonismuil sæu faflæ de Rusia încæ nefericire este adeværat faptul cæ de prea multæ politicæ admi-
îl mai susfline, dar de la lovitura de stat de la Øiøtov nu mai are
deloc încredere în el. Radicalii, al cæror numær nu este mic øi care
1. Despre discuflia lui Carol I cu Gordon la 8/20 aprilie 1872 vezi
din nefericire în mare parte au fost crescufli aici [în România] sunt Memoriile... vol. II, p. 226: „Gordon vorbeøte principelui de marea însem-
instigafli în cel mai josnic mod de cætre reprezentantul rus Jonin nætate strategicæ a Galaflilor øi aratæ cæ n°ar fi greu de transformat acest
(consilier de stat øi excelenflæ) împotriva principelui lor. Conser- oraø în cetate puternicæ, pentru cæ fiind cuprins între Dunære, Prut øiu
vatorii, care acum s°au retras de la guvernare, nu sunt Siret el n°are nevoie sæ fie apærat prin lucræri costisitoare decât dinspre
entuziasmafli de suveranul lor care i°a amægit cu suspendarea partea de nord“.
176 l ANUL 1884 ANUL 1884 l 177

nistraflia este mai mult decât defectuoasæ ceea ce eu am scos în opt camere pentru suitæ din care o parte va fi gæzduitæ la hotel.
evidenflæ la fiecare øedinflæ de consiliu. Din fericire nu am avut Avem loc cu toflii. Întreaga cælætorie este o mare solicitare pentru
pierderi de opere de artæ øi dupæ trei zile cele mai multe sæli au principesa moøtenitoare [Øtefania] care este foarte delicatæ. De
putut fi din nou folosite. Eu am prezidat Academia Românæ care asemenea momentul pentru [a vizita] Constantinopolul nu este
posedæ cea mai mare bibliotecæ; în seara dinaintea incendiului am favorabil ales deoarece primirile øi festivitæflile de acolo vor cædea
flinut acolo o cuvântare academicæ care a fost primitæ cu aplauze în sæptæmâna postului mare ceea ce va face o impresie nefavo-
cælduroase. Elisabeta a asistat øi ea la aceastæ øedinflæ. rabilæ. Ruøii vor øti sæ se foloseascæ de aceastæ lipsæ de prevedere.
Politic, dragæ tatæ, nu pot sæ°fli povestesc nimic nou de pe Recepflia corpului diplomatic a fost fixatæ pentru Vinerea mare a
aici. În ultima mea scrisoare (VD 1977) fli°am schiflat un tablou ortodocøilor. Reprezentanflii flærilor orientale au de gând sæ
al situafliei de la noi øi fli°am vorbit despre ruptura iminentæ dintre stræluceascæ prin absenflæ.
I.C. Brætianu øi C.A. Rosetti, care acum s°a øi produs. Ciudat este faptul cæ în fruntea acestor demonstraflii reli-
Revizuirea va fi terminatæ pânæ la sfârøitul lui mai øi cætre gioase stæ soflia ambasadorului german [von Radowitz] care a
toamnæ se vor reuni noile Camere. Brætianu ar vrea sæ se retragæ, încercat sæ o convingæ pe soflia lui P. Mavrogheni (ministrul
cæci adversarii sæi s°au dublat, dar eu caut deocamdatæ sæ°l pæstrez plenipotenfliar al României la Constantinopol) ca în cazul în care
încæ. [Urmeazæ descrierea pagubelor incendiului]. Problema ziua primirii nu este modificatæ sæ nu aparæ ceea ce nu va fi cazul.
domeniilor [Coroanei] treneazæ într°un mod nedemn. De patru ori Cei doi Mavrogheni stau în relaflii foarte bune cu Calices (?) øi au
în øase sæptæmâni mi°au spus miniøtrii cæ deputaflii vor lua iniflia- arætat mult tact în aceste intrigi. Doamna von Radowitz care este
tiva. Øi°au luat avânt dar n°au fost gata pentru særituræ. foarte puflin binevoitoare faflæ de legaflia mea, este extrem de
Acum încep pregætirile pentru primirea perechii moøtenitoare antipaticæ la Constantinopol øi este de departe mai folositoare
a Austriei [Rudolf øi Øtefania de Habsburg – soflia era fiica regelui ruøilor decât Germaniei.
Belgiei Leopold II] care vor sosi la sfârøitul sæptæmânii viitoare. În ultimele zile am fost foarte îngrijorafli din cauza stærii de
Nu mæ îndoiesc cæ va fi o primire cordialæ din partea populafliei sænætate a împæratului german, am primit veøti de la Viena dintr°o
iar noi vom face totul pentru ca øederea oaspeflilor noøtri aici sæ sursæ siguræ cæ indispoziflia sa este mult mai gravæ decât afirmæ
fie cât mai plæcutæ cu putinflæ. Sosirea va avea loc la 13/25 aprilie ziarele øi cæ stomacul nu mai funcflioneazæ regulat. Fritz mi°a scris
la ora 7 seara la gara Filaret [actuala Garæ de Nord]. Elisabeta într°o scrisoare primitæ astæzi cæ împæratul este restabilit, dar
øi cu mine vom veni la Comana, una din viitoarele moøii ale dimpotrivæ împæræteasa se simte într°adevær ræu øi asta îngrijo-
Coroanei. reazæ pe toatæ lumea. La vârsta înaintatæ a celor douæ maiestæfli
La Garæ, garda de onoare, mitropolit, miniøtrii etc. doamne trebuie sæ fim pregætifli pentru orice. Dar sæ speræm cæ primævara
cu flori, prezentæri, cortegiu prin Capitalæ cu escortæ de cavalerie care s°a îmbræcat în veømintele ei de galæ va mai amâna încæ o
øi muzicæ. La Palat Garda de onoare, tot corpul ofifleresc al datæ pentru câtva timp acest grav moment de cotituræ. [Kaiserul
Corpului II de Armatæ, defilare. La Palat prezentare reciprocæ a Wilhelm I a murit la 90 de ani în martie 1888 iar împæræteasa
celor douæ suite, retragere cu torfle cu 10 fanfare, supeu. Augusta în 1890].
La 14/26 aprilie dimineafla deplasare la Mitropolie øi
Cotroceni, primirea notabilitæflilor. Dupæ°amiaza revista trupelor 11/23 aprilie 1884
øi parada Corpului II de Armatæ. La ora 6 dineu de galæ cu toasturi. Am fost întrerupt în scrisoarea mea de vizita lui Fritz Anhalt
La ora 9 bal la Teatrul [Naflional], doamnele în costum naflional. øi a principelui Bulgariei. Cel dintâi a ræmas trei zile aici, a vizitat
La ora 11 plecarea. Sinaia øi a asistat împreunæ cu mine la særbætoarea Paøtilor la
Vom aranja propriile noastre camere pentru tinerii suverani, Mitropolie, care l°a interesat, în pofida lungimii øi a unui vânt
care astfel vor locui decent. În clædirea nouæ sunt øase pânæ la foarte neplæcut. Fritz este un tânær øarmant care a plæcut tuturor.
178 l ANUL 1884 ANUL 1884 l 179

În noaptea de Paøti øi în acelaøi timp aniversarea zilei mele de Împæratul Franz Josef øi°a exprimat mulflumirea øi
naøtere a avut loc la ora 3 dimineafla un dejun cu 80 de tacâmuri. satisfacflia în douæ telegrame cordiale øi conferindu°mi ordinul
Cu aceastæ ocazie a fæcut cunoøtinflæ cu domni øi doamne, cu toate „Lânii de aur“ a vrut sæ arate public ce înaltæ apreciere acordæ
persoanele oficiale. Intenflioneazæ sæ vinæ mai târziu la tine øi sæ°fli bunelor relaflii cu noi. Øi eu am stabilit o strânsæ legæturæ cu moøte-
prezinte un raport prin viu grai. nitorul tronului austriac care poate acfliona salutar. Perechea
Alaltæieri a fost Sandro toatæ ziua la noi øi a povestit multe princiaræ a fost extrem de amabilæ cu toatæ lumea, arhiducele este
lucruri interesante. Cu flarul Rusiei este definitiv certat; cu Rusia degajat, inteligent øi se poate discuta cu el despre orice. Nepoata
oficialæ s°a reuøit un modus vivendi. Panslavismul ræscoleøte øi ta s°a fæcut o frumusefle, este foarte graflioasæ se poartæ frumos
instigæ neîncetat în Bulgaria øi Rumelia; funcflionarii oficiali ruøi în societate, zâmbetul ei prietenos øi flinuta fermecætoare au fost
sunt agenflii acestui curent. De aceea øi garanflia pe care o are unanim admirate. La balul de la Teatru, în costum naflional
împæratul Wilhelm [I] de la flarul Alexandru [al II°lea] este foarte românesc, aræta minunat de frumoasæ øi încântætoare øi a cucerit
puflin eficientæ. Sandro s°a reconciliat cu poporul sæu. Pe miniøtrii toate inimile.1
sæi, însæ nu poate sæ conteze. Elisabeta a îndrægit°o foarte mult øi amândoi sau simflit bine
Imediat dupæ primirea austriacului el se va duce la Darmstadt la noi øi au fost deosebit de mulflumifli când au putut sæ ræmânæ
unde va veni perechea prinflilor ani a moøtenitorilor germani cu singuri cu noi. În ziua sosirii au ræmas împreunæ à quatre pânæ
fiica lor [Victoria]. Toate rubedeniile feminine cu regina Angliei la miezul nopflii øi apoi în dimineafla urmætoare eram deja la 8,45
en tête preseazæ la aceastæ uniune pe care Sandro ar vrea sæ o reunifli la micul dejun øi am stat de vorbæ pânæ la 11. Am scris
mai amâne: el cunoaøte opoziflia tatælui sæu împotriva cærora s°au mamei toate detaliile despre vizitæ, dacæ te intereseazæ cere°i sæ°fli
coalizat cu juræmânt toate Victoriile øi vor ræmâne victorioase. Se trimitæ scrisoarea mea. Hooricks va fi fæcut în orice caz un raport
spune cæ împæratul [Wilhelm I] nu este împotrivæ dar împæræteasa oficial care ar trebui sæ vi se prezinte øi vouæ. Arhiducesa a comu-
nu vrea sæ audæ nimic de aøa ceva. Cunosc dorinfla mamei øi nicat desigur impresiile sale pærinflilor ei øi ar fi foarte important
înclinaflia fetei încæ de vara trecutæ când am fost rugat la Potsdam pentru noi sæ le aflæm. Sæ°i spui Regelui øi Reginei [Belgiei] cæ
sæ mæ implic øi eu, dar am refuzat. suntem încântafli de fermecætoarea lor fiicæ. Cælætoria a fost foarte
obositoare pentru tânæra doamnæ dar nu i s°a væzut nici o urmæ
87. Bucureøti 21 aprilie/3 mai 1884, de obosealæ.
cætre Maria de Flandra Am studiat legea belgianæ pentru armata de rezervæ, mi se
VB 464 pare cæ lipsurile rezidæ în serviciul neobligatoriu în armata Belgiei.
Prin aceasta se constituie un fel de gardæ naflionalæ, dar nu o
... Îmi rezervasem Paøtele românesc pentru corespondenflæ armatæ de rezervæ sau a doua linie care trebuie sæ°øi aibæ rædæ-
dar mi°a fost ocupat de vizita lui Fritz Anhalt care a ræmas patru cinile în armata permanentæ. Proiectul de lege ar trebui retras.
zile la noi øi apoi cea a principelui Bulgariei. Dupæ aceea a sosit Noi dizolvæm acum cu totul garda naflionalæ ca pe o jucærie inutilæ
perechea arhiducalæ austriacæ pentru care au fost fæcute fireøte øi în locul ei apare un fel de Landwehr [miliflie teritorialæ], o a
mari pregætiri ca aceastæ vizitæ importantæ politic sæ transforme doua recrutare.
într°o demnæ øi strælucitoare primire. Aceasta a reuøit în toate
privinflele øi chiar vremea rece øi ploioasæ n°a putut sæ influenfleze 1. Pentru o pærere mai puflin subiectivæ sæ dæm cuvântul lui Titu
nefavorabil. Impresiile reciproce au fost dintre cele mai bune øi Maiorescu, op. cit., vol. II, p. 242. „Rudolf plæcut la înfæfliøare øi arætând
tinerii suverani au fost foarte plæcut impresionafli de primirea vioi, Øtefania ca o micæ præjinæ cu cap, roøie ca chinovarul cu ochiøori de
cælduroasæ pe care au aflat°o în România. purceluøæ]“.
180 l ANUL 1884 ANUL 1884 l 181

Poimâine ne ducem pentru øase zile la Sinaia pentru a ne Sæ mæ flii la curent cu starea sænætæflii împæratului [Wilhelm
reface dupæ oboselile iernii apoi ræmânem pânæ la sfârøitul lui iunie I] øi sæ mæ înøtiinflezi imediat dacæ apar temeri grave.
la Cotroceni øi apoi ne instalæm la Castelul Peleø. [...] Sunt curios dacæ Bulgarul [Alexandru Battenberg] o va
primi pe V[ictoria de Hohenzollern]. Se spune cæ tatæl lui
88. Bucureøti 22 aprilie/4 mai 1884, [Alexandru de Hessa] este categoric împotrivæ cæci poziflia poate
cætre Fritz von Hohenzollern sæ devinæ foarte periculoasæ; dar toate V[ictoriile] sunt categoric
VD 939 pentru, øi vor învinge.

Ultimul timp a fost foarte însufleflit la noi øi am avut nume- 89. Cotroceni 10/22 iunie 1884, cætre Fritz von Hohenzollern
roase vizite dintre care cea mai importantæ a fost a arhiducelui VD 938 (sic!)
austriac øi a sofliei sale. În pofida vremii reci øi urâte totul a decurs
excelent øi impresiile reciproce sunt cele mai bune. Tinerii suverani [...] M.S. [Wilhelm I] pare, slavæ Domnului, sæ fie complet
au plæcut foarte mult tuturor celor cu care au intrat în contact. restabilit. Nu are voie sæ le întreprindæ regulat inspecfliile de
Arhiducele este inteligent, amabil øi plæcut în conversaflie. Arhi- primævaræ. Va putea oare sæ flinæ manevrele de la Rin? Asta de-
ducesa s°a fæcut foarte frumoasæ øi se poartæ foarte distins în pinde de cura de la Ragatz øi mai ales de cea de la Baden.
societate. Am petrecut împreunæ ceasuri plæcute øi am legat o Cred cæ primævara îfli va aduce epoleflii de general [...]
strânsæ prietenie. Primirea a fost mæreaflæ øi atât împæratul [Franz De pe aici pot sæ°fli dau veøti bune: sæptæmâna viitoare ne
Josef] cât øi oaspeflii noøtri au fost foarte mulflumifli. instalæm reøedinfla de varæ la Sinaia unde suntefli øi voi invitafli.
Primirea a avut loc noaptea, toate stræzile øi pieflele pline Castelul øi viafla de acolo o sæ væ încânte. În acest moment este
de oameni erau luminate a giorno. În Piafla Palatului care a devenit montatæ instalaflia de iluminare electricæ pentru toate clædirile
foarte frumoasæ øi mare erau adunafli tofli ofiflerii Corpului II de øi camerele; la sfârøitul lui august trebuie sæ se termine lucræ-
Armatæ. Dupæ defilarea companiei de onoare øi prezentarea rile. Perechea arhiducalæ ne va vizita acolo în septembrie. În
ofiflerilor a avut loc retragerea cu torfle a zece fanfare. privinfla særbætoririi nunflii de aur, la care vom apærea desigur,
În ziua urmætoare din cauza ploii torenfliale a fost amânatæ nu am putut afla nimic. Cine mai vine? Poate împæratul la
revista trupelor. Trupele au defilat însæ în fafla palatului, fireøte, întoarcerea de la bæi, prinflul moøtenitor [al Germaniei], øi Albert
ude pânæ la piele; noi tofli færæ mantale. L°am condus pe arhiduce von Sachsen, Fritz von Baden? Dacæ ai putea sæ afli ceva fli°aø fi
prin fafla trupelor; galopul øi voltele pe trotuar øi caldarâm au fost recunoscætor sæ°mi dai de øtire. Nu pot sæ°fli spun dacæ vom veni
cam periculoase din cauza alunecuøului. Defilarea pe coloane (14 mai înainte la Weinburg, cæci am manevre. În primævara asta am
mii de soldafli) a durat o oræ øi jumætate øi a ieøit bine. Doamnele inspectat en detail 17 unitæfli militare øi m°am bucurat de progrese.
au privit de la ferestre. Cavaleria m°a mulflumit cel mai puflin. Vina rezidæ în parte în
Seara a fost dineu de galæ cu toasturi. Arhiducele a ciocnit organizare.
un pahar cu mine împreunæ cu cuvintele „pentru frumoasa ta Conflictul sârbo°bulgar va fi aplanat prin intervenflia ma-
armatæ“. Dupæ masæ mi°a conferit ordinul „Lânii de aur“. La ora rilor puteri. Bulgarii, dar mai ales ruøii, sunt nemulflumifli cæ
9 ne°am dus la teatru pentru bal; toate doamnele au apærut în Sandro; a cerut mâna V[ictoriei von Hohenzollern] la Berlin. Se
costum naflional românesc. Arhiducesei îi venea minunat acest spune cæ toate doamnele îi sunt foarte favorabile dar contextul
costum. La miezul nopflii a fost plecarea dupæ ce la garæ ne°am este categoric împotrivæ; politic [vorbind] ar duce la acutizarea unei
luat un cælduros ræmas bun. mari probleme.
La Berlin s°a umærit cu interes deosebit vizita austriacæ øi Camerele Parlamentului mi°au votat aproape în unanimitate
s°au bucurat cæ a ieøit atât de bine. cele 12 domenii ale statului ca moøii ale Coroanei, care în parte
182 l ANUL 1884 ANUL 1884 l 183

sunt aøezate pe înælflimile Carpaflilor øi au pæduri mærefle. ameninflarea lor cæ s°ar putea ajunge la tulburæri în flaræ, le°am
Suprafafla celor 12 moøii este de circa 30 de mile pætrate øi aduc ræspuns în glumæ cæ România este într°adevær singura flaræ din
un venit de 700.000 franci. Europa, unde conservatorii fac revoluflii øi am adæugat: „en ce cas
Ca în toatæ Europa øi aici este foarte rece ceea ce este vous assumerez une grande responsabilité“. Tulburærile øi mai ales
dæunætor recoltei. scandalurile studenfleøti care au fost puse în scenæ în ultima vreme,
Friedrich [I] de Anhalt l°a decorat pe secretarul meu Basset au pornit de la agenfli plætifli, pe care i°a tocmit G[eorge] Bibescu
cu ordinul „Ursului“ în grad de comandor ceea ce este o distincflie pe banii sæi øi cu câteva contribuflii ruseøti. În noaptea de 28
cam prea mare; dimpotrivæ nu vrea sæ încuviinfleze alte decoraflii aprilie/10 mai spre 29 aprilie/11 mai în care au avut loc demon-
pe care eu le doresc în mod special pentru directorul palatului regal straflii de stradæ a fost zærifli în îmbulzealæ un mic secretar de la
Steriadi, un român øi pentru intendentul meu Gordon; este vorba legaflia rusæ care a îndræznit sæ se apropie de cordonul militar,
de numai de o cruce de cavaler clasa I øi de o medalie de aur. Ca ceea ce înseamnæ mai mult neruøinare decât curaj. Conservatorilor
amintire a vizitei fiului sæu este absolut necesar ca sæ fie decorat le°a fost foarte neplæcut cæ eu am fost trezit în mijlocul nopflii ca
un român. Ar face aici o proastæ impresie dacæ ar fi cadorisit numai sæ primesc raportul primului ministru. Preøedintele adunærii care
secretarul meu care este stræin. Decorafliile oricum trebuiesc date s°a desfæøurat zgomotos pentru a se græmædi în piafla Teatrului,
ca sæ facæ bucurie. Dacæ el doreøte ca eu sæ°i dau douæ decoraflii a apærut a doua zi la Palat pentru a mæ asigura cæ demonstraflia
unde sæ menflioneze el persoana øi clasa sunt de acord. Te rog, a fost doar o neînflelegere øi cæ nu a avut niciodatæ intenflia sæ se
dragæ Fritz, reglementezæ aceastæ chestiune mai ales pentru
apropie de Palat øi sæ ne tulbure liniøtea nopflii. Øi eu cred cæ aici
Steriadi la care flin foarte mult.
au acflionat mai mult elementele duømænoase mai sus°menflionate
iar conservatorii au fost depæøifli de situaflie.
90. Cotroceni 11/23 iunie 1884,
La marea noastræ særbætoare naflionalæ [10/22 mai] care s°a
cætre Karl Anton von Hohenzollern
desfæøurat într°un mod demonstrativ cordial s°au înscris [la
VD 1980
felicitæri] tofli membrii marcanfli ai partidului conservator iar seara
[...] De aici, slavæ Domnului pot sæ°fli povestesc numai lucruri casele lor erau luminate. G[eorge] Bibescu care este prea adânc
plæcute deøi în ultima vreme a fost organizatæ o anumitæ agitaflie implicat în intrigile ruseøti nu a mai avut încredere sæ aparæ la
pentru a împiedica revizuirea C/onstitufliei] øi a ræsturna guver- mine deøi eu am fost mereu politicos cu el.
nul, ambele aspiraflii perfect justificate în ochii Opozifliei. Dar la Marea operæ a revizuirii Constitufliei s°a terminat acum cu
fel de justificat este reproøul care o vizeazæ øi pe care îl meritæ succes øi nu mæ îndoiesc cæ va da roade bogate.
faflæ de mijloacele øi metodele la care recurge pentru a°øi atinge Un an întreg s°au întins aceste dificile lucræri care s°au
scopurile. Acestea nu sunt demne de un partid care°øi spune concretizat în sens moderat øi færæ zguduiri pentru stat. Brætianu
conservator, dar care în manifestærile sale este chiar prea radical. a condus întreaga campanie magistral øi meritæ cea mai mare
Liderii øi membrii marcanfli ai Opozifliei au cerut rând pe laudæ din interior øi din stræinætate care îi va fi acordatæ din plin.
rând audienfle la mine pentru a mæ asigura de loialitatea lor, El stæ astæzi în fruntea adeværatului partid conservator a cærui
pentru a se declara gata sæ preia moøtenirea partidului liberal, devizæ este „Libertate øi Ordine“ øi nu va dura mult øi juna dreaptæ
deoarece sperau din toatæ inima cæ eu voi refuza sancflionarea se va grupa în jurul sæu.
modificærii C[onstitufliei]. I°am primit foarte prietenos pe aceøti La fel de abil øi norocos a condus el øi extrem de delicat
domni, dar le°am declarat cæ ei ar putea veni la guvern doar pe chestiune a Domeniilor Coroanei sprijinit cu cælduræ de Sturdza
cæi constituflionale øi cæ eu nu am voie sæ ræstorn printr°un gest øi de ministrul de finanfle [Dimitrie] Lecca. Camerele au fæcut
de putere o muncæ legislativæ care a durat un an de zile. La propunerea care a intrat în dezbatere mai întâi într°o øedinflæ
184 l ANUL 1884 ANUL 1884 l 185

secretæ ca dupæ aceea într°o øedinflæ publicæ de trei ore sæ fie votatæ în fiecare zi“. Camerele au votat øi douæ milioane pentru ame-
cu 76 voturi contra 11 (4 s°au abflinut) – un rezultat frumos. najarea Palatului care acum poate fi foarte decent. Cele 12 domenii
La fel de rapid øi aproape în unanimitate a trecut øi legea ale coroanei au circa 60.000 ha pæduri øi 68.000 ha câmpuri øi sunt
prin Senat. Chiar øi duømanii proiectului au fost moderafli în înscrise în bugetul statului cu un venit de 675.795 franci, o sumæ
combaterea lui øi l°au atacat mai mult decât constituflional – dupæ deja acoperitæ de noua arendare a celor 19 moøii ale statului.
pærerea lor. Corpurile legiuitoare consideræ acest vot ca o mani- Bugetul din 1883 a dat un excedent de 6,5 milioane. Situaflia
festare dinasticæ øi cu aceastæ ocazie au fost flinute cuvântæri financiaræ strælucitæ øi politica externæ sunt punctele forte ale
frumoase, chiar mægulitoare pentru mine. Presa de opoziflie nu guvernului Brætianu, pe care Rusia ar vrea sæ°l ræstoarne cu orice
s°a putut abfline din nefericire sæ murdæreascæ actul de demnitate prefl. La Berlin øi Viena se øtie asta øi putem conta pe un sprijin
prin care flara legalæ (subl. Carol I) a vrut sæ se arate recunos- sincer de acolo.
cætoare faflæ de capul statului. Îmi pare foarte ræu cæ Conflictul sârbo°bulgar va fi aplanat de cele trei mari puteri.
„Indep[endance] Roum[aine]“ rus[eascæ] ajunge mereu în flara Germania øi Austro°[Ungaria] au læsat în seama Rusiei propunerea
voastræ [Germania] øi astfel ar putea sæ slæbeascæ buna impresie unui modus vivendi. Reglementarea graniflei noastre cu Bulgaria
pe care votul aproape în unanimitate al Camerelor trebuie cæ a o vom læsa øi noi pe seama tratatului puterilor.
fæcut°o în toatæ Europa. Fiecare rând, fiecare cuvânt este o Lunga absenflæ a lui A[lexandru] al Bulgariei a determinat
minciunæ sau o perfidie cu aceastæ foaie murdaræ condusæ de un acest conflict cæci Zankov a fæcut în acest timp politicæ pe cont
trio [Al. Ciurcu, Frederic Damé, G. Secæøeanu] care în orice flaræ propriu. La Sankt Petersburg prietenul meu Sandro este complet
ar fi la închisoare pentru procedee infame. Trebuie încæ o datæ terminat aøa cum pofli vedea din prima scrisoare anexæ a lui
sæ menflionez cæ toate veøtile de la Curte sunt categoric false øi Kretzulescu.
se sprijinæ pe næscociri, la fel ca øi øtirile despre mæsurile polifliei, Giers personal este bine intenflionat faflæ de România ar vrea
demonstrafliile de aici øi din provincie. Chiar øi dezbaterile Camerei sæ°øi cæsætoreascæ fiica cu tânærul Mavrocordat care este în ser-
sunt falsificate. viciul diplomafliei noastre. Dacæ în joc este dragostea, politica sau
Gesturile urâte ale opozifliei în [problema] dotafliei Coroanei banii (M[avrocordat] este bogat) nu vreau sæ mai cercetez.
mi°au adus ovaflii mærefle în ziua închiderii Camerelor [8/20 iunie [Fostul] domnitor [Mihail] Sturdza se spune cæ a læsat o
1884]. Pe drumul spre Mitropolie poporul stætea cap lângæ cap øi moøtenire de 30 de milioane [franci]. Suma a fost împærflitæ în cinci
în locul demonstrafliilor anunflate de opoziflie am fost aclamat din pærfli egale øi prinflul Gorceakov a primit øase milioane ceea ce
toate pærflile. Brætianu mæ devansase cu o jumætate de oræ. În piafla pentru el este o mare dezamægire. La Sankt Petersburg îl
teatrului au strigat câfliva indivizi plætifli „jos Guvernul!“ aceøtia considerau pe Sturdza pe aceeaøi treaptæ cu Rothschild. fiærii
au fost imediat arestafli. cæreia el îi datora bogæflia, nu i s°a dæruit nimic øi în Moldova nu
În sala de øedinflæ a Camerelor la apariflia mea domnea un s°a værsat nici o lacrimæ pentru el.
adeværat entuziasm ce a atins punctul culminant la cuvintele mele Acum ne vom pregæti pentru mutarea la Sinaia.1 Dar nume-
din mesajul Tronului anume la pasajul unde am vorbit despre roase afaceri øi îndatoririu ne vor mai refline aici încæ 10°12 zile.
Domeniile Coroanei: „Palatul meu este casa nafliunii etc.“ A durat Vremea nici nu este de aøa naturæ încât sæ caufli aerul ræcoros
ceva timp pânæ când am putut sæ citesc mai departe. În urale al munflilor. Un vânt rece øi un cer tulbure fac øederea de aici chiar
tunætoare, ce au continuat pânæ în stradæ, am pæræsit sala în care, incomodæ. Din fericire o ploaie îndestulætoare a salvat în parte
dupæ declarafliile corpului diplomatic numai ministrul pleni- recolta deja grav ameninflatæ. Acum tânjim dupæ arøiflæ.
potenfliar francez øi personalul legafliei ruse [conduse de prinflul
Urusov] fæcuseræ mutre lungi. Baronul von Ring [reprezentantul 1. Carol I a plecat la Sinaia 16 zile mai târziu la 27 iunie/9 iulie
Franflei] a raportat guvernului sæu „le prince Bibescu câøtigæ teren 1884 cf. Maiorescu (op. cit., vol. II, p. 250).
186 l ANUL 1884 ANUL 1884 l 187

Din pæcate în podgoriile noastre s°a arætat filoxera. Tofli constit[uflionale] care s°au îmbolnævit de indigestie de la prea multe
proprietarii sunt din aceastæ cauzæ extrem de deprimafli. În Ro- libertæfli. Situaflia nu va ræmâne aøa.
mânia nu existæ vreun judefl în care sæ nu fie multe mii de hectare Aici am avut în ultima vreme câteva agitaflii de stradæ care
de viflæ de vie. au pornit de la indivizi plætifli, de altfel lipsite de amploare; dar
Noile alegeri pentru Camere vor avea loc în primele zile ale este regretabil cæ aøa°numitul partid conservator vrea sæ punæ
lui noiembrie astfel încât corpurile legiuitoare vor putea fi deschise mâna pe putere prin tulburæri ale ordinii, ameninflæri øi atacuri
la 15/27 noiembrie. În acest mod vom putea veni netulburafli la josnice în presæ ca apoi sæ mæ slujeascæ pe post de miniøtri cre-
voi scumpi pærinfli... dincioøi. „La Rusie a la haute main dans ces intrigues“ øi unealta
principalæ este prinflesa Valentina Bibescu care ar fi trebuit sæ
91. Cotroceni 18/30 iunie 1884, cætre Maria de Flandra fie întemniflatæ în Franfla pentru adulter. Din nefericire nu putem
VB 465 sæ o extrædæm cæci nu avem nici o convenflie [în aceastæ privinflæ].
Cred cæ cu familia ei din Belgia a rupt complet relafliile. Arhi-
Scumpæ øi iubitæ Maria! episcopul catolic de aici [Ignatius Paoli] vorbeøte foarte urât despre
Speram ca dupæ închiderea Camerelor sæ ne îndreptæm spre ea.
un timp mai liniøtit. Problemele, între care rezolvarea unora foarte Øi aici vremea este nefavorabilæ ca în toatæ Europa. În ultima
importante, s°au îngræmædit în aøa fel cæ mutarea noastræ la Sinaia vreme a plouat prea mult øi bate un vânt rece. Dar recolta nu este
este deocamdatæ problematicæ [... mulflumeøte pentru 3 scrisori proastæ øi porumbul, hrana principalæ [a flæranilor] poate sæ iasæ
primite]. foarte bine. Din pæcate avem filoxeræ care va aduce cu sine pierderi
[...] Urmæresc cu viu interes toate evenimentele voastre øi enorme.
ultimele evoluflii care au loc în Belgia.1
Este un semn bun când Capitala unei flæri se pronunflæ pentru 92. Castel Peleø 7/19 august 1884, cætre Maria de Flandra
ideile conservatoare øi moderate, cæci rezidenflele sunt astæzi focare VB 466
ale radicalismului [înflelegem aici aluzia la evenimentele din ziua
precedentæ de la Bucureøti] care la noi s°a încuibat în plus øi în Dragæ Maria!
oraøele industriale. Cu greu ne°ar putea crede cineva cât de ocupat este timpul
Guvernul liberal pare sæ fi fost foarte despotic [chiar øi în nostru aici la flaræ, încât cu greu putem smulge câteva ore liniøtite.
problema Brialmont!] øi cele mai multe municipii s°au revoltat Nu trece nici o zi færæ a avea numeroøi oaspefli la masæ (în øase
împotriva lui din cauza problemei øcolare. Dar în privinfla asta øi sæptæmâni am avut peste cinci sute de persoane) iar vizitele sunt
cabinetul actual se va confrunta cu mari dificultæfli cæci sistemul tot mai numeroase pe zi ce trece. Pe deasupra conferinflele cu
opus are cu siguranflæ numeroøi adversari. În afaræ de Anglia, miniøtri øi afacerile curente, aøa cæ zilele øi sæptæmânile trec în
Belgia este singura flaræ care nu are un minister al învæflæmântului. zbor. Astæzi trebuie sæ°fli mulflumesc pentru mai multe scrisori pe
În ceea ce priveøte pærerile politice ale partidelor de la voi, care le°am citit cu un interes deosebit.
cred cæ ele vizeazæ mai mult dorinfla de a veni la putere decât O excursie în Normandia a fost cu certitudine foarte plæcutæ
convingerile. Acesta este cazul astæzi de altfel în toate flærile [Mama îi povestise excursia ei acolo]. Toatæ Franfla este într°a-
devær o flaræ frumoasæ øi binecuvântatæ încât nici administraflia
1. øi cu satisfacflie am putea spune, cæci la 3/15 iunie Hubert°Orban mizerabilæ de astæzi nu o poate doborî la pæmânt. Dar ar fi de dorit
plecase de la putere øi fusese înlocuit a doua zi 4/16 iunie de Jules Malou ca monarhia sæ fie restabilitæ cât mai curând cæci haosul de astæzi
cæreia îi va urma la 14/26 octombrie 1884 Auguste Bernaert, conservator îngroapæ orice moralitate. Francezii øi categoric rasele latine nu
care va conduce aproape zece ani. sunt fæcute pentru republicæ.
188 l ANUL 1884 ANUL 1884 l 189

Øi la voi merge amestecat. Mi se pare cæ totuøi partidele au a fost exact respectat. Sosirea øi plecarea au oferit douæ momente
mers prea departe în problema øcolaræ øi propunerea Pirmez ar frumoase. Un soare mærefl scælda oraøul încântætor øi pavoazat
face posibil un compromis paønic. Poziflia regelui în acest conflict din beløug cu steaguri. Din fortæreaflæ øi de pe navele aflate în port
nu este deloc uøoaræ. Dar este nemaipomenit ca strada øi primarul bubuiau tunurile cærora le°au ræspuns cele de pe navele mele. Mii
sæ vrea sæ terorizeze majoritatea Camerelor [parlamentare]. de oameni m°au ovaflionat de pe mal øi fanfarele au intonat imnul
Aceastæ încercare a fost fæcutæ øi aici odatæ, dar eu i°am dezvæflat românesc. Regele m°a salutat pe nava mea [„Øtefan cel Mare“].
repede sæ mai lucreze clandestin. În ultima vreme am avut repe- La plecare [19/31] august Belgradul era scældat într°o mare
tate demonstraflii de stradæ dar care au fost înæbuøite imediat de de lumini øi flæcæri, sorii electrici încercau sæ concureze cu luna
armatæ øi poliflie. Acum toate s°au liniøtit pânæ la alegeri la de pe cer. Pe fortæreafla aøezatæ la înælflime, între Dunære øi Sava
începutul lui noiembrie când scandalul va începe din nou. a fost declanøat un foc de artificii foarte reuøit øi bubuitul tunurilor
În acest timp trebuie sæ fiu din nou înapoi la Bucureøti, astfel m°a însoflit încæ multæ vreme în cælætoria mea nocturnæ. Toate
cæ nu voi putea ræmâne decât trei sæptæmâni cu pærinflii. La localitæflile sârbeøti erau iluminate øi focuri uriaøe ardeau pe
sfârøitul lui septembrie [25°27] vin austriecii [arhiducele Rudolf maluri.
cu soflia] øi pe 6 octombrie sper sæ pot pleca la Weinburg. Armata sârbeascæ mi°a fæcut o impresie destul de bunæ.
Sæptæmâna viitoare mæ duc la Belgrad unde îmi va fi fæcutæ o Corpul ofifleresc mi s°a pærut mai bun decât trupa care are un
primire strælucitoare. serviciu militar prea scurt. Armamentul ei este bun, materialul
Aici vremea este destul de favorabilæ, numai în ultimele zile de artilerie nu a fost încæ înnoit, tunurile Krupp sunt abia acum
a fost frig. Dar castelul este aøa de confortabil cæ nu observæm comandate. Cavaleria lasæ mult de dorit. Pentru revista trupelor
schimbærile de temperaturæ [...] Noul palat din Bucureøti va fi s°au fæcut mari eforturi øi a decurs mulflumitor. Au fost foarte
foarte frumos; o casæ parizianæ a preluat mobilierea lui. La sfârøitul emoflionafli asupra aprecierii mele øi foarte (subl. C.I) fericifli cæ
lui ianuarie ne gândim sæ dæm primul bal în clædirea nouæ. a fost favorabilæ.
Curtea [regalæ] este strælucitoare, sârbii o consideræ prea
93. Castel Peleø 4/16 septembrie 1884, luxoasæ; mesele au fost excelente øi servirea extrem de elegantæ.
cætre Karl Anton von Hohenzollern Palatul este mai frumos împærflit decât la Bucureøti.
VD 1981 Dar cu toatæ strælucirea Regele Milan este øi se simte prea
puflin sigur în flara sa unde în aparenflæ este liniøte dar în secret
Dragæ tatæ! mocnesc focarele revolufliei. El este permanent înconjurat de tot
Am flinut mult sæ°fli scriu dupæ întoarcerea mea de la Belgrad felul de mæsuri de securitate care la vizita mea au fost diminuate.
dar am fost atât de copleøit de afaceri, audienfle øi conferinfle, cæ Poliflia a fost avizatæ cæ în timpul prezenflei mele nu existæ nici o
n°am mai avut nici o clipæ liniøtitæ. Sinaia a devenit aproape ca temere. La primire a fost reprezentatæ întreaga opoziflie øi la
Bucureøtiul, numai cæ aici vedem øi mai multæ lume decât acolo: strælucitorul cortegiu cu torfle pe care mi l°a organizat muni-
cei mai mulfli sunt invitafli la masæ. cipalitatea s°au væzut avocafli radicali în haine de galæ. La
Vizita mea la curtea [regalæ] sârbeascæ a decurs [într°un mod] apropiata [noastræ] revedere de care ne mai despart câteva zile
strælucitor øi m°am întors de acolo cu cele mai bune impresii øi pot sæ°fli povestesc multe lucruri interesante ce nu aø vrea sæ le
mare mulflumire. Din partea Curflii øi a populafliei s°a fæcut totul încredinflez hârtiei.
pentru a°mi pregæti o primire mæreaflæ. Entuziasmul sârbilor øi La 13/25 septembrie aøteptæm vizita austriacæ [arhiducele
mai ales al armatei sârbe m°a impresionat cu adeværat, Regele Rudolf cu soflia] care ne va ocupa 3°4 zile [la vânætoare de urøi]
[Milan] øi regina [Natalia] au avut cele mai tandre atenflii pentru apoi vom merge la Bucureøti pentru reglementarea diferitelor
mine. Programul pe care vi l°am comunicat [nu existæ în arhivæ] probleme øi speræm apoi ca împreunæ cu Elisabeta sæ sosim pe 8
190 l ANUL 1884 ANUL 1884 l 191

sau 9 octombrie la Weinburg. La Viena nu ne vom opri, dar la fost deosebit de dureroasæ cæci cine øtie dacæ øi când vom mai træi
München voi sta o zi øi jumætate. La Sigmaringen pot sæ petrec vreodatæ o reuniune atât de plæcutæ øi reconfortantæ.
cu voi iubifli pærinfli pânæ la 25 octombrie/6 noiembrie. Elisabeta [Niciodatæ. Karl Anton tatæl a încetat din viaflæ la 11 iunie
se duce dupæ særbætorire la mama ei. 1885].
La 1/13 noiembrie încep aici alegerile øi sunt nevoit sæ mæ [...] Aici sunt mulflumit de mersul afacerilor øi amândoi
întorc cu câteva zile înainte cæci luptele promit sæ fie foarte suntem bine. Cælætoria noastræ a decurs bine mai întâi
violente. Nürenberg... apoi Viena øi Pesta unde au avut loc primiri oficiale
Acum este cea mai mare liniøte în toatæ flara øi cælætoria mea øi am gæsit cea mai cordialæ øi mai prieteneascæ atenflie. Sosirea
prin Valahia Micæ [Oltenia] a dovedit din nou cât de neputincioasæ noastræ a fost salutatæ de frumoasa øi calda strælucire a soarelui.
este opoziflia. Acum avem o iarnæ plæcutæ [...]
La 6/18 decembrie avem primul bal cu tombolæ pentru særaci
94. Cotroceni, 22 septembrie/4 octombrie 1884, la Teatru. Construcflia palatului nostru progreseazæ încet aøa cæ
cætre Karl Anton von Hohenzollern iarna asta nu vom putea da nici o mare petrecere ceea ce nu
VD 1982 regretæm câtuøi de puflin.

Dragæ tatæ! 96. Bucureøti 23 noiembrie/5 decembrie 1884,


Astæzi dau aceste câteva rânduri pentru a te anunfla cæ luni cætre Maria de Flandra
6 octombrie [stil nou] dimineafla plecæm de aici øi sosim vineri VB 467
dupæ°amiazæ la Weinburg.
În suita noastræ sunt: domniøoara Romalo øi maiorul Casimir Astæzi deja o lunæ de la greaua despærflire [...]
plus 2 cameriste, 2 cameriøti øi doi servitori. Marfli seara sosim De la întoarcerea mea am fost chiar copleøit de treburi, dar
la München unde ræmânem douæ zile pentru a reglementa diferite slavæ Domnului afacerile statului merg bine. Când Camerele sunt
chestiuni pentru castelul nostru. reunite trebuie sæ fiu mereu pregætit pentru surprize: un singur
Elisabeta se va întâlni probabil cu fratele ei la München øi vot poate sæ schimbe o întreagæ situaflie sau cel puflin sæ o complice.
sper cæ øi Leopold va putea sæ vinæ. Tocmai fiindcæ ultimele alegeri au dat o majoritate prea mare
De la întoarcerea mea din Sinaia am fost copleøit de afaceri. [guvernului], care nu mai este flinut în øah de nici o opoziflie
Mâine Camerele sunt dizolvate øi noile alegeri vor începe pe 6/18 serioasæ ar putea apærea dificultæfli.
noiembrie. Un adaus fatal este criza aurului care se simte în toatæ
Europa. Nu trebuie sæ se creadæ cæ opoziflia ale cærui interese [eco-
95. Bucureøti 18/30 noiembrie 1884, nomice] sunt øi ele pægubite, se bucuræ pentru o asemenea
cætre Fritz von Hohenzollern calamitate.
VD 940 Øederea noastræ la Viena øi Pesta a decurs excelent am gæsit
Dragæ Fritz! cea mai cordialæ øi prieteneascæ primire. La Luxemburg am
O mulflime de afaceri øi un timp politic agitat care mi°a petrecut o searæ plæcutæ øi de douæ ori împreunæ cu Rudolf øi
ocupat toatæ atenflia cu alegeri øi convocarea Camerelor au Øtefania am fost la teatru øi am avut ocazia sæ admiræm jocul
întârziat ræspunsul øi mulflumirile mele pentru scrisoarea ta. Deøi extraordinar al Agathei Bârsescu, o româncæ.
aici totul merge dupæ dorinflæ tânjesc adesea dupæ rægazul plæcut
de la Sigmaringen unde am petrecut atât de frumos øi am fost
atât de fericifli øi încântafli împreunæ. De data asta despærflirea a
192 l ANUL 1884 ANUL 1884 l 193

97. Bucureøti 3/15 decembrie 1884, a fost Te Deum dupæ care pe cea mai frumoasæ vreme am primit
cætre Karl Anton von Hohenzollern defilarea trupelor garnizoanei [Bucureøti]. Capitala era pavoazatæ.
VD 1983 Seara am dat un dineu de galæ cu 70 de tacâmuri numai pentru
militari. Am toastat pentru armatæ. La ora 9 ne°am dus la clubul
Dragæ tatæ! militar unde ofiflerii aranjaseræ un bal. Doamnele purtau costume
[...] Astæzi vreau sæ te flin la curent cu ultimele evenimente. naflionale, sala de dans era împodobitæ cu mult gust cu trofee
Brætianu îmi înmânase demisia lui, deoarece majoritatea [parla- militare øi flori øi în vestibul stræluceau într°o mare de lumini
mentaræ] a læsat neluatæ în seamæ dorinfla sa de a alege un mem- numele bætæliilor noastre. Særbætoarea a fost foarte reuøitæ øi
bru al tinerilor conservatori [junimiøti] într°unul din cele patru priveliøtea încântætoare: doamnele în costume bogate øi uniformele
posturi de vice preøedinte la Cameræ. Combinaflia sa de a°i lua tuturor armelor. Din Rusia am primit numeroase depeøe, ræs-
pe aceøtia în guvern a eøuat pentru un moment din aceastæ cauzæ. punsuri foarte cordiale de la flar øi de la marii duci.
El a vrut sæ dea prietenilor sæi politici un departament øi Întâlnirea împæraflilor a dat deja aici roade bogate: intrigile
mi°a propus un minister de afaceri pentru ca dupæ douæ luni sæ ruseøti au încetat aproape complet. Vreau sæ sper cæ nu este
formeze guvernul dorit cu P.P. Carp øi Titu Maiorescu. Am chemat liniøtea dinaintea unei noi furtuni. Este greu de crezut cæ R/usia]
la consfætuire pe preøedinflii Camerelor [Gen. D. Lecca Camera a renunflat cu totul la luptæ.
Deputaflilor øi prinflul Gr. Dim. Ghica, Senat]. Corifeii Partidului În Bulgaria, care este o sferæ [de influenfla] oficial recunoscutæ
Liberal au fost poftifli sæ preia portofoliul. Brætianu a declarat cæ
a Rusiei, situaflia nu se consolideazæ în nici un fel. La Petersburg
însæøi sænætatea lui slæbitæ îl sileøte sæ se retragæ pentru câtva
este la fel lucru hotærât sæ nu°l lase pe Battenberg sæ træiascæ în
timp. Totul a fost zadarnic, færæ el nu a vrut nimeni sæ intre în
liniøte. Împæratul Franz Josef mi°a spus cæ særmanul A/lexandru]
guvern øi preøedintele Camerei, gen. D. Lecca, care ar fi trebuit
al Bulgariei este de compætimit cæci nu are nici caracter øi nici
sæ formeze noul cabinet, mi°a comunicat cæ un numær considerabil
inifliativæ.
de deputafli s°ar retrage din Cameræ dacæ ministrul prezident
Aici avem o adeværatæ vreme de primævaræ: zæpada care a
[Brætianu], cæruia ei îi lasæ mânæ liberæ în alegerea colegilor sæi,
nu ar ræmâne la postul sæu. I°a fost acordat un vot de încredere fost destul de înaltæ s°a topit din nefericire øi aerul este aøa de
aproape în unanimitate aøa cæ deocamdatæ totul trebuie sæ ræmânæ cald cæ pofli ieøi din casæ uøor îmbræcat. Ar fi fost mai bine sæ vinæ
cum a fost. Tinerii conservatori se simt jignifli prin înfrângerea zæpada øi ger. Cræciunul bate la uøæ.
pe care au suferit°o la Cameræ øi s°au declarat ca minoritate. La
prima interpelare asupra agioului ... P.P. Carp a luat cuvântul øi 98. Bucureøti 11/23 decembrie 1884,
a tras o linie de demarcaflie. Se poate spune cæ sistemul consti- cætre Maria de Flandra
tuflional este un „noli me tangere“ cât ai bate din palme adepflii VB 468
devin adversari. Dar P.P. Carp i°a spus lui Brætianu „il y a encore
beaucoup de points de contact sur lesqueles nous pourous nous [...] Suntem fericifli cæ am depæøit criza ministerialæ øi avem
entendre“. Noi tofli regretæm cæ guvernul trebuie sæ se lipseascæ în Camerele noastre incomparabil mai pufline dificultæfli decât în
pentru o vreme de aceste forfle de nædejde, dar sper cæ prin Belgia. Dar sciziunea din tabæra liberalæ va uøura considerabil
influenfla mea ceea ce s°a amânat nu s°a anulat. De altfel situaflia situaflia cabinetului belgian, numai cæ se va dezvolta un partid
este cu totul favorabilæ øi criza financiaræ øi comercialæ îi face pe radical ræu, care nu va mai avea nici o limitæ. Aici el este încæ în
oameni mai economi, o calitate care este raræ pe aici. copilærie, dar se consolideazæ încet din deøeurile aøa°numiflilor
Cu câteva zile în urmæ [28 noiembrie/10 decembrie] am noøtri roøii care sub guvernarea lui Brætianu se considerau foarte
særbætorit a øaptea aniversare a [capitulærii] Plevnei. Dimineafla îndreptæflifli sæ meargæ la curte.
194 l ANUL 1885 ANUL 1885 l 195

Programul acestei secte ordinare este comunitatea averilor bine în pofida muncii încordate øi pot sæ°mi reiau plimbærile zilnice.
øi bunurilor, desfiinflarea religiei øi cæsniciei øi alte tâmpenii. Prin topirea zæpezii au luat naøtere adeværate lacuri.
[...] Probabil cæ îl vefli primi pe særbætoritul nostru poet [...] Se pare cæ regele Leopold este foarte mulflumit de mersul
Alecsandri ca reprezentant al României [în Belgia]. El îøi doreøte afacerii Congo; acum este ræsplætit pentru sacrificiile considerabile
de mult acest post øi trebuie sæ facem noi un sacrificiu ca sæ°i dæm pe care le°a fæcut. Laveley mi°a spus încæ din anul ’83: „Cela
øi lui o bucurie. Aici ne va lipsi enorm amândurora. deviendra encore une bonne affaire“. Bulgarii macedoneni, care
Th. Væcærescu va fi propus pentru Roma. La Viena el nu este træiesc la Dunære i s°au adresat din nou ca unui cælduros apærætor
acceptat, este ceva în legæturæ cu panromânismul. În curând îfli ca sæ le apere drepturile în presæ. În felul acesta însæ el lucreazæ
voi putea scrie mai îndeaproape despre acest lucru. numai pentru ruøi care ar vrea sæ punæ din nou în miøcare
problema macedoneanæ pentru a tulbura liniøtea de acum din
99. Bucureøti 28 decembrie 1884/9 ianuarie 1885, Orient.
cætre Fritz von Hohenzollern În ceea ce priveøte ocuparea posturilor noastre diplomatice
VD 941 se va decide în curând. Væcærescu care vrea sæ redevinæ mareøal
al Curflii, ceea ce eu nu°i voi permite, se va retrage probabil
[... Cadouri de Cræciun] definitiv. Alecsandri este un diplomat experimentat øi a avut de
Starea de spirit este øi aici apæsætoare din cauza marii crize îndeplinit mai multe misiuni foarte importante la Napoleon al
monetare øi a aurului, afacerile nu merg absolut deloc cu un agio
III°lea, Victor Emanuel øi în Anglia. Rapoartele sale de atunci
de 16%.
1857°1863 sunt excelent elaborate øi parflial au fost publicate.
Pentru a mai aduce puflinæ viaflæ în oraø dæm la 1/13 ianuarie
[Istoria misiilor mele diplomatice, 1878].
un mare bal pentru care au fost trimise 1500 invitaflii. Speræm
Acum îfli spun ræmas bun...
cæ va fi ultima mare festivitate în vechiul palat. Noul palat se
Carl
apropie de terminare øi va fi frumos. Marea scaræ de marmuræ
are un deosebit bun gust øi bogat [împodobitæ] øi sala de bal va
fi de mare efect mai ales datoritæ luminii electrice. 101. Bucureøti 16/28 februarie 1885, cætre Maria
Øi la Berlin se fline cu siguranflæ cunoscutul program de iarnæ. VB 470
Cum le merge majestæflilor lor? Mai poate împæratul sæ suporte
toate oboselile? în armatæ totul stæ pe loc, avansarea ta la gradul Cu ocazia plecærii lui Væcærescu voiam sæ°fli scriu douæ vorbe,
de general mai are de aøteptat. dar în acest timp am fost atât de ocupat cæ nu am mai ajuns. A
Noi am pierdut în ultima vreme doi generali care au murit; noastræ mouvement diplomatique a fost o chestiune dificilæ care
mult pentru o micæ armatæ, dar care, spre bucuria mea, se dezvoltæ nu a putut fi decisæ atât de repede. În mijlocul combinafliilor
bine. noastre a survenit retragerea lui Bælæceanu care væ priveazæ de
Alecsandri ceea ce eu regret cu atât mai mult cu cât sunt convins
100. Bucureøti 14/26 ianuarie 1885, cæ v°ar fi fost simpatic. Încæ din fragedæ tinerefle a avut toate
cætre Maria de Flandra relafliile cu metropola francezæ øi cu cercurile literare de acolo. De
VB 469 aceea inima îl trage la Paris øi astfel nu a mai fost posibil nimic
altceva decât sæ°i acordæm postul devenit vacant.
[Cadouri de Cræciun] La Bruxelles se va întoarce înapoi Militineu; el este un
... Vremea este foarte nefavorabilæ geruri uscate øi un vânt funcflionar conøtiincios care øi la voi a fost binevæzut. Mai întâi
din nord est færæ zæpadæ ceea ce este neprielnic ogoarelor. Eu sunt el se va duce la Paris pentru a gira Legaflia de acolo unde s°au
196 l ANUL 1885 ANUL 1885 l 197

produs dezordini. Alecsandri îøi va putea ocupa locul dupæ øedin- fi comunicatæ. Dar din cauza ungurilor relafliile comerciale ræmân
flele Academiei din aprilie. foarte tensionate.
Vei fi aflat din ziare de moartea arhiepiscopului Paoli, este Moartea arhiepiscopului catolic [Ignatius Paoli] este aici
o mare pierdere pe care o regret mult. Nu va fi uøor sæ°l înlocuiascæ. unanim deplânsæ, nu va fi uøor sæ°l înlocuiascæ. Deoarece
majoritatea catolicilor de aici [16.091 locuitori catolici din totalul
102. Bucureøti 11/23 martie 1885, de 177.646 locuitori din Bucureøti, cf. Anuarului din 1885] sunt
cætre Karl Anton von Hohenzollern unguri, aceøtia acflioneazæ pentru a obfline [numirea] unui com-
VD 1984 patriot. Dar noi am transmis la Roma cæ doar un italian ar putea
conta pe consimflæmântul nostru; [acolo] sunt dispuøi sæ respecte
Dragæ tatæ! dorinfla noastræ. Sæ speræm cæ urmaøul lui Paoli va avea la fel de
[...] Consilii de miniøtri, comisii militare øi øedinfle ale Acade-
mult tact øi blândefle cum a avut acesta øi astfel raporturile vor
miei pe care eu le prezidez, inspecflii, conferinfle zilnice ale
fi foarte mult facilitate. Funeraliile lui au fost o adeværatæ
miniøtrilor, se îngræmædesc pe termen scurt øi zilele abia ajung
omagiere.
ca sæ rezolv totul.
Aniversarea împæratului [Wilhelm I n. 10/22 martie 1797]
Abia Paøtele va aduce liniøtea mult doritæ de care am cu atât
mai multæ nevoie întrucât am fost foarte obosit în ultima vreme. a fost tulburatæ de indispoziflia sa. Noi i°am telegrafiat urærile
În sfârøit a venit primævara øi iarna cu toate grijile ei a ræmas în noastre øi am primit imediat urmætorul ræspuns: „Pentru felici-
urma noastræ. Dar vremea este aøa de uscatæ øi vântoasæ iar tærile cordiale sincere mulflumiri øi adaug expresia cordialei mele
nopflile aøa de reci cæ nici o urmæ de verdeaflæ nu se zæreøte. afecfliuni øi gânduri prieteneøti“.
Særbætorile Paøtelui cad anul acesta împreunæ [catolic øi ortodox În aprilie o aøteptæm vizita celor doi fii mai tineri [Carl øi
24 martie/5 aprilie] øi sper cæ pânæ atunci temperatura va creøte Oskar] ai regelui [Oskar] al Suediei care vor ræmâne la noi câteva
cæci ceremoniile religioase româneøti au loc noaptea sub cerul liber. zile. Aøteptæm cu bucurie øi neræbdare sosirea în curând a lui
Sæptæmâna viitoare se închide sesiunea Camerelor [15/27 Ferdinand øi Carlo [fii lui Leopold] care sæ speræm cæ vor petrece
martie], dupæ ce au înghiflit multe diete1 øi n°au fæcut aproape aici câtva timp.
nimic. Cuvântæri lungi de un cot, fraze goale øi puflinæ muncæ. Astæzi l°am vizitat pe bætrânul C.A. Rosetti ale cærui forfle
Convenflia comercialæ cu Austria care expiræ peste un an a fost sunt terminate øi se apropie de sfârøit. Cu toate utopiile øi ideile
arena de luptæ a opozifliei care a fæcut ca sæ nu lipseascæ invectivele sale revoluflionare, el are merite incontestabile în renaøterea Ro-
la adresa imperiului vecin. Din nefericire acestea cad pe un teren mâniei. Moartea sa îl va reconcilia chiar øi cu cei mai mari duømani
fertil cæci prin închiderea graniflelor flara este foarte pægubitæ în ai lui.
interesele ei øi astfel foarte iritatæ. Numai din cauza ungurilor Într°un scurt interval de timp a trebuit sæ consemnæm pier-
relafliilor prieteneøti între noi øi Viena sunt perturbate. Drept derea unui mare numær de oameni de valoare care nu vor fi uøor
urmare guvernul meu se confruntæ cu o situaflie grea în Camere de înlocuit.
øi are de dat lupte grele; numai prin mæsuri înflelepte se poate Din nefericire øi Brætianu este mereu bolnav øi forfla sa
trece peste aceste dificultæfli færæ a tulbura buna înflelegere cu intelectualæ slæbeøte. Cu sumbræ îngrijorare aøtept clipa când va
Austria. Contele K[alnoky] a constatat asta cu satisfacflie într°o
trebui sæ se retragæ.
notæ pe care a adresat°o însærcinatului cu afaceri de aici spre a
La 10/22 mai va fi terminat noul Palat øi va fi inaugurat
printr°o festivitate. Spafliile interioare sunt extrem de frumoase
1. probabil diurne iar mobila comandatæ de la Paris cu mult bun gust...
198 l ANUL 1885 ANUL 1885 l 199

... eu væ særut mâinile øi pentru toatæ viafla dragæ øi scumpe 104. Castel Peleø 1/13 iulie 1885, cætre Maria de Flandra
tatæ, fiul tæu prea supus øi devotat din tot sufletul. VB 472
Carl
[A fost ultima scrisoare a lui Carol I cætre tatæl sæu care a Dragæ Maria!
încetat din viaflæ la 23 mai/4 iunie 1885]. Este de neiertat cæ am zæbovit atât de mult ca sæ°fli scriu.
Dar la întoarcerea mea am gæsit aøa de multe probleme care îøi
103. Bucureøti 21 aprilie/3 mai 1885 aøteptau rezolvarea cæ mi°au ræmas prea pufline momente libere.
cætre Maria de Flandra Dupæ un scurt rægaz la Sinaia ca sæ mæ refac dupæ obositoarea
VB 471 cælætorie a trebuit sæ mæ duc la Bucureøti în grabæ unde aveam
de reglementat chestiuni importante.
[...] Vizita perechii regale suedeze a fost o mare bucurie Cele cinci zile pe care le°am petrecut în Capitalæ au fost
pentru noi, nu am crezut cæ voi face cunoøtinflæ cu ei în România. istovitoare din cauza cældurii excesive; mai ales la inspecfliile
Regele [Oskar], care este foarte vioi a plæcut aici tuturor øi poporul trupelor pe care a trebuit sæ le fac zilnic, arøifla soarelui era
a participat foarte cælduros la primirea lui. insuportabilæ. Aici la munte aerul este plæcut øi reconfortant doar
La sfârøitul acestei sæptæmâni soseøte regina Sofia [a Suediei] cæ zilnic se dezlænfluie o furtunæ violentæ cu ploaie torenflialæ, dar
cu cei doi fii ai ei de la Constantinopol øi ne vom duce atunci cu care nu fline mai mult de o oræ.
La Viena nu s°a arætat cea mai mare atenflie øi cea mai
Nando [Ferdinand] øi Carlo la Sinaia unde vom ræmâne cu toflii
cælduroasæ compasiune la profunda noastræ durere. Curând dupæ
10 zile.
sosirea noastræ acolo au venit la noi la hotel împæratul [Franz
10/22 mai særbætoarea noastræ nafliuonalæ trebuie sæ o
Josef] øi tofli membri familiei. Arhiducele Albrecht ne°a aøteptat
serbæm aici øi în acea zi urmeazæ sæ fie inaugurat noul palat.
la garæ; prinflul øi prinflesa Reuss, contele Kalnoky, prinflii
Suedezii vor fi atunci la Stockholm, nepoflii noøtri dimpotrivæ vor
Hohenlohe, [Thurn] Taxis etc. ne°au vizitat dupæ amiaza. Amba-
ræmâne la noi pânæ la sfârøitul lui mai. Ei aduc multæ viaflæ în
sadorii øi diverøi demnitari s°au înscris [la prezentarea de con-
casa noastræ tæcutæ øi suntem foarte fericifli sæ°i avem aici pentru doleanfle]. La ora 5 ne°am dus la dineu de familie la Schonbrunn
o vreme. (12 tacâmuri). Dupæ masæ împæratul, care a fost extrem de amabil,
Poimâine [23 aprilie/5 mai] îl aøteptæm pe principele ne°a arætat tot castelul.
Bulgariei care mai târziu vrea sæ se ducæ în Anglia la nunta Ziua urmætoare a venit din nou împæratul la noi øi a ræmas
fratelui sæu [Heinrich (1858°1896 cu Beatrice de Marea Britanie mai multæ vreme øi am conversat despre toate lucrurile posibile.
(1857°1944)]. Aceastæ cælætorie va depinde însæ de soluflionarea Relafliile noastre cu ungurii nu sunt momentan bune; dar la Viena
conflictului ruso°englez. În cercurile diplomatice existæ temerea nu se pot supæra pe noi din cauza asta cæci nici acolo nu sunt
cæ noile complicaflii ar putea duce la ræzboi. Eu nu cred cæ acesta mulflumifli de ei. Au pus totul în miøcare ca sæ le vizitæm expoziflia
este chiar atât de iminent. Dar se spune cæ în Anglia opinia publicæ lor. Abstracflie fæcând de doliu tot nu aø fi putut sæ le fac aceastæ
este foarte iritatæ. bucurie. Ne°au pægubit mult prea mult în interesele noastre.
În scurt timp va sosi Mitilineu la Bruxelles care va primi De la Sigmaringen am primit veøti cu câteva zile în urmæ.
instrucfliuni pentru fabrica de pulbere. Capacitæflile performante Draga mamæ resimte zilnic tot mai mult marele gol pe care l°a
ale acesteia nu corespund aøteptærilor noastre. læsat în urmæ moartea iubitului nostru tatæ. De departe, dupæ ce
De pe aici pot sæ°fli povestesc numai lucruri favorabile. În am reintrat în viafla mea obiønuitæ totul mi se pare un vis urât
pofida agitafliilor de partid avem liniøte. Respectivele recoltei sunt øi nu pot sæ mæ obiønuiesc cu ideea cæ am pierdut pe cel mai bun
strælucite øi criza financiaræ este în scædere. dintre noi.
200 l ANUL 1885 ANUL 1885 l 201

Aici træim liniøtifli øi retraøi øi tofli respectæ doliul nostru øi cum se vor læsa gonite spiritele malefice invocate. Bulgaria øi
durerea noastræ este profund resimflitæ. Aici în Sinaia se væd cei Serbia øi°au asumat o mare ræspundere øi pânæ la urmæ din acest
mai mulfli oameni îmbræcafli în negru. Armata mea va purta doliu joc periculos vor pierde mai mult decât vor câøtiga.
trei luni, drapelele sunt coborâte în bernæ. Noi læsæm evenimentele sæ°øi urmeze cursul øi în nici un caz
Compasiunea pe care am aflat°o aici a fæcut bine inimilor nu vom turna gaz peste foc. De aceea Europa ne este recunoscæ-
noastre. toare pentru atitudinea noastræ.
Deocamdatæ ræmânem aici spre a ne ofleli pentru lunga iarnæ
105. Castel Peleø 11/23 iulie 1885, [care ne aøteaptæ]. Dacæ nu apar complicaflii pot sæ conduc foarte
cætre Fritz von Hohenzollern bine afacerile de aici [de la Peleø] øi miniøtrii vin cu mare plæcere
VD 942 la conferinfle.
Am trimis acasæ trupele care au fost în patru tabere de
[...] Nu demult am primit o scrisoare cordialæ de patru pagini exerciflii øi acum ne ocupæm cu lucrærile de fortificaflie ale Bucu-
de la Regele Ludwig [al II°lea al Bavariei] cæruia, la dorinfla lui, reøtilor. Generalul Brialmont va sosi sæptæmâna aceasta øi îl voi
i°am trimis fotografii ale Castelului Peleø. Ar vrea cu mare plæcere, invita imediat la Castelul Peleø. Mæ bucur nespus sæ°l væd din nou
aøa°mi scrie, sæ cunoascæ castelul cu mæreflele lui încæperi trans- aici øi sæ discut cu el chestiunile noastre militare.
figurate de poezie. Mi°a promis øi el vederi fotografice de la Turelele blindate care urmeazæ sæ fie încercate au sosit, dar
castelele sale favorite. Dar se pare cæ va trebui în curând sæ se au aøa o greutate enormæ încât au trebuit sæ fie ridicate clædiri
punæ stavilæ poftei lui de construcflii. întregi pentru a le descærca øi instala, ceea ce din pæcate ne va
[...] Aici avem liniøte øi pace. Conflictul cu Franfla din cauza lua încæ multæ vreme.
tarifelor [vamale] nu ne face griji deloc. Pagubele øi dezavantajele Sper cæ Brialmont va ræmâne aici în tot acest timp. Actualul
le vor avea francezii, care pe deasupra au pierdut multe simpatii cabinet belgian este binevoitor øi lui øi nouæ, øi de aceea l°am
aici ceea ce eu nu regret câtuøi de puflin. decorat cu mare plæcere pe ministrul prezident [Auguste Bernaert
Militar vorbind totul merge bine. La toamnæ voi avea ma- 1829°1912 lider al partidului catolic]. Øi pe prinflul Chimoy
nevre mai mici cu o divizie pe picior de ræzboi, cu toate cæruflele, etc. [ministrul de externe]. Regele Leopold al II°lea a trimis decorafliile
Cum este cu manevrele imperiale? Se pare cæ bætrânul împæ- sale ministrului meu de externe [Ion Câmpineanu] øi lui D.A.
rat s°a refæcut complet øi probabil cæ se va putea sui pe cal la Sturdza [pe atunci ministrul Cultelor øi Instrucfliunii Publice].
paradæ. La alte exerciflii ale corpului de gardæ sigur nu va participa. [...] Pânæ acum câteva zile vremea a fost ca vara dar acum
s°a pornit ploaia øi frigul.
106. Castelul Peleø 9/21 octombrie 1885, Alecsandri este de câteva zile cu noi øi lucreazæ mult cu
cætre Maria de Flandra Elisabeta; serile joc cu el biliard.
VB 474 [...] Veøtile din Grecia sunæ foarte grav existæ acolo temeri
pentru o revoluflie. Grecii ar vrea sæ°øi mobilizeze armata, dar nu
[...] De la întoarcerea mea din stræinætate am fost atât de au deloc bani øi nimeni nu vrea sæ le împrumute ceva. Nici miniøtri
copleøit de afaceri øi aøa de ocupat cu inspecflia trupelor din toatæ nu gæsesc.
flara cæ a trebuit sæ las deoparte toate chestiunile mele personale.
Cam obosit, am cæutat liniøtea în inima munflilor dar øi aici merge
ca într°o hulubærie øi circulaflia telegramelor nu a fost atât de
intensæ nici în ræzboiul de la 1877°78. Mais il y a aussi de quoi:
situaflia devine tot mai gravæ pe zi ce trece øi nu se poate prevedea
202 l ANUL 1885 ANUL 1885 l 203

107. Bucureøti 2/14 decembrie 1885, Astæzi l°am avut la masæ pe generalul Brialmont care ur-
cætre Maria de Flandra mæreøte cu cea mai mare atenflie probele de tragere asupra cupo-
VB 475 lelor blindate. Ieri [14/26 decembrie] m°am aflat eu în cupola
bombardatæ cu obuze grele. Efectul este mærefl, dar eøti în deplinæ
[...] Numeroase afaceri øi o indispoziflie (nevralgie a feflei) siguranflæ.
m°au împiedicat pânæ acum sæ°fli scriu. Timpul meu este din plin ocupat øi zilele zboaræ. Este de
Noi speræm cæ se va aplana conflictul balcanic øi cæ pacea sperat cæ pacea se va menfline, momentan toate Puterile o doresc
se va putea menfline. Serbia a primit o bunæ lecflie pentru trufia sincer (sublinieri Carol I).
sa øi Bulgaria a trebuit sæ°øi concedieze cele mai bune forfle pentru
a pæstra mæcar uniunea personalæ. Dupæ victoria bulgaræ marile 109. Bucureøti 16/28 decembrie 1885,
puteri nu°i vor putea sæ°i refuze ræsplata principelui Alexandru, cætre Fritz von Hohenzollern
de a cærui glorie militaræ eu mæ bucur din toatæ inima. Pentru VD 948
ræzboiul sârbo°bulgar doar Anglia singuræ este ræspunzætoare.
Færæ intrigile ei am fi avut demult pace øi liniøte aici. Acestor [...] Iarna va fi liniøtitæ deoarece ambele maiestæfli [împæratul
insulari le este indiferent dacæ oamenii se omoaræ pe continent. øi împæræteasa Germaniei] vor trebui sæ evite oboselile prea mari.
În aceste zile avem aici øi o luptæ pe teren industrial în Vârsta pare totuøi sæ°øi fi intrat în drepturi la împæratul [Wilhelm
scopuri de ræzboi: se vor mæsura germanii cu francezii. Urmeazæ
I] øi primævara poate fi periculoasæ. El este astæzi cea mai mare
sæ fie încercate cele douæ turele livrate de o casæ germanæ øi una
garanflie a pæcii. Armistifliul [sârbo°bulgar] pânæ la 1 martie nu°mi
francezæ. 21 de ofifleri stræini vor asista la încercæri øi generalul
place. S°a adunat atâta material exploziv în peninsula Balcanicæ
Brialmont apare ca arbitru. Eu sunt curios cine va câøtiga premiul
încât trebuie sæ fim foarte atenfli. Privim spre viitor øi ne procuræm
øi cum va fi tirul tunurilor de 16 cm øi al mortierelor. Din nefericire
material de ræzboi eficient. Foarte interesantele probe de trageri
vremea nu este deloc favorabilæ experimentelor în aer liber: zæpada
asupra turelelor blindate în prezenfla ofiflerilor tuturor flærilor au
adâncæ øi –14 R. un frig foarte aspru pentru a lucra cu fier øi oflel.
Brialmont este extrem de ocupat aøa cæ prea puflin pot sæ°l stârnit multæ vâlvæ în cercurile militare. Sunt cele dintâi de acest
væd. La Sinaia a stat doar o singuræ zi øi intenflioneazæ sæ mai gen asupra unor forturi complet construite. La prima încercare
ræmânæ aici încæ douæ sæptæmâni pentru a reglementa datele m°am aflat eu însumi într°una dintre turelele asupra cæreia s°au
esenfliale ale fortificafliilor Bucureøtiului. Guvernul belgian este tras salve cu tunurile de 16 cm. Obuzele s°au spart în bucæfli øi
extrem de prevenitor în privinfla misiunii sale øi noi îi suntem au smuls fragmente de fier din turelæ, dar rezistenfla este aproape
foarte recunoscætori pentru aceasta. siguræ. Încercærile vor mai dura încæ zece zile øi se vor desfæøura
trageri cu mortiere de 22 de cm øi dinamitæ.
108. Bucureøti 15/27 decembrie 1885, Vremea este favorabilæ, dar foarte frig ceea ce este o probæ
cætre Maria de Flandra duræ pentru trupa de deservire. Ofiflerii stræini au numai laude
VB 476 pentru artileriøtii noøtri cærora am pus sæ li se dea sæ mænânce
øi sæ bea din plin.
[...] Am scris ieri mamei pe larg despre starea Elisabetei care Succesele lui A[lexandru] al Bulgariei sunt salutate aici cu
este cu atât mai de neînfleles øi mæ îngrijoreazæ, deøi nu poate fi simpatie, ca peste tot de altfel. Eu mæ bucur pentru el din toatæ
vorba de o boalæ. Aici totul este într°o aøteptare bucuroasæ, dar inima. Regele Milan îøi meritæ înfrângerea pentru læudæroøenia
certitudine nu existæ øi asta mæ face neîncrezætor. øi mai ales pentru laøitatea sa. El a stat la distanflæ de kilometrii
[Mai vedea Carol I în speranfla de a obfline un moøtenitor?] de linia focului øi un ofifler francez mi°a spus cæ în timp ce [soldaflii]
204 l ANUL 1886 ANUL 1886 l 205

se luptau, el se plimba în civil. Nu se va mai menfline multæ vreme Care este acum starea de spirit de la Berlin în ceea ce îl
în Serbia. priveøte pe principele Bulgariei? Corespunzætor titlului nobiliar
Unificarea bulgaræ va fi deplin recunoscutæ øi Sandro va el este g[eneral] l[ocotenent].
obfline apoi iertarea la Berlin øi Sankt Petersburg. Ce pærere au Crezi tu cæ va primi acest grad? în Rusia ar fi foarte
despre victoria lui în anturajul prinflului moøtenitor [al Germa- nemulflumifli.
niei]? Probabil acum va cuceri mâna V[ictoriei de Hohenzollern].
Cæsætoriei engleze a fratelui sæu îi datoreazæ el [Alexandru] 112. Bucureøti 7/19 martie 1886, cætre Maria de Flandra
succesul politic pe care l°a repurtat asupra Europei. VB 478
Eu sunt bine deoarece acum cu experimentele stau mult în
aer liber. Elisabeta este suferindæ øi starea ei este nelæmuritæ. [...] Iarna nu vrea sæ se domoleascæ, avem încæ zæpadæ înaltæ
Indiscreflia ziarelor a ræspândit veøti pe care noi am vrea sæ le øi ger, ceea ce aici în martie este o raritate; pe timpul æsta copacii
vedem adeverindu°se. aveau deja muguri verzi.
[...] Aceastæ scrisoare væ va aduce urærile noastre din inimæ Elisabeta este mai bine, dar odatæ cu însænætoøirea a venit
pentru noul an care sæ speræm cæ ne va feri de noi griji. Cu pro- øi dezamægirea la care noi trebuie sæ ne supunem ræbdætori. Eu
funda durere ne uitæm în urmæ la 1885 în care am fost atât de am fost tot timpul neîncrezætor, dar nu am vrut sæ o descurajez
greu lovifli. pe Elisabeta. A fost un timp greu øi aspru al încercærilor pe care
a trebuit sæ°l stræbatem.
Între timp a fost încheiatæ pacea de la Bucureøti; însæ a fost
110. Bucureøti 2/14 ianuarie 1886,
nevoie de o mare presiune, mai ales asupra Serbiei, pentru a se
cætre Maria de Flandra
ajunge la acest rezultat. Dar câtæ vreme va putea fi menflinutæ
VB 477
liniøtea în Orient nu se poate prevedea cæci situaflia generalæ s°a
îmbunætæflit foarte puflin. Pentru un moment Bulgaria a câøtigat
[...] Brialmont ne pæræseøte din pæcate. Astæzi a stat mai mult
jocul øi influenfla ruseascæ a slæbit considerabil. Însæ existæ temerea
timp la mine øi mâine va veni din nou la masæ. Accidentul sæu la cæ Rusia se va ræzbuna cu prima ocazie øi aici stæ primejdia.
flinut 14 zile în casæ.
De pe aici prea pufline noutæfli sunt de comunicat. Pacea încæ 113. Bucureøti 25 martie/6 aprilie 1886,
nu este siguræ cæci regele Milan are de ales între ræzboi øi abdicare. cætre Fritz von Hohenzollern
Starea Elisabetei este încæ îndoielnicæ ceea ce aduce multe VD 944
griji øi supæræri. Særbætorile noului an le°am petrecut într°o liniøte
deplinæ. Eu am fost doar la Mitropolie øi am primit acolo felicitærile. [...] Elisabeta care a trebuit sæ stea în casæ luni în øir øi nu
Aici tofli sunt plini de compasiune. a putut primi pe nimeni este acum mult mai bine. Dar speranflele
noastre sunt spulberate; ele fuseseræ singura noastræ consolare
111. Bucureøti 7/19 ianuarie 1886, în vremea acestei suferinfle.
cætre Fritz von Hohenzollern Ferdinand trece acum din nou în prim plan dar îmi pare ræu
VD 943 cæ el are atât de puflinæ energie. Cum se comportæ la serviciu øi
în societate?
[...] De pe aici nu am nimic nou sæ°fli povestesc doar cæ sârbii [...] De Paøti probabil cæ o vefli vizita pe mama în caz cæ nu
øi bulgarii urmeazæ sæ încheie pacea la Bucureøti. Numai de n°ar se va duce la Baden sau poate în Belgia, ceea ce Maria doreøte
fi o pace falsæ. În tot Orientul se adunæ norii furtunii. atât de mult. Dar în acest moment acolo nu este deloc plæcut; este
206 l ANUL 1886 ANUL 1886 l 207

nevoie de multæ energie pentru a pune stavilæ øi pe viitor dezlæn- implacabil pe care cu greu îl va putea neutraliza. Raporturile sale
fluirilor necontrolate (subl. Carol I). Belgienii vor trebui sæ°øi cu Germania s°au îmbunætæflit doar cæ nu se bucuræ de favoarea
sacrifice câteva dintre libertæflile lor nelimitate ceea ce nu le poate împæratului [Wilhelm I]. Ræzboiul øi grijile l°au îmbætrânit øi i°au
fi decât folositor. afectat mult sænætatea. Eu l°am avertizat de orice pas necugetat
De pe aici nu pot sæ°fli comunic multe noutæfli. Tratativele mai departe, dar el a spus cæ bulgarii din Rumelia nu vor sæ se
pæcii de la Bucureøti au ajuns la un deznodæmânt fericit, dar a declare mulflumifli cu actualul acord øi sunt instigafli împotriva lui
trebuit øi noi sæ presæm straønic pentru a obfline acest rezultat. de cætre agenflii ruøi. În aceasta constæ pericolul øi de aceea nu
Acum mai ræmâne Grecia care îøi zdrængæne aprig sabia, dar a putem sæ privim liniøtifli spre viitor øi ne°am îndreptat toatæ
cærei armatæ nu este nicidecum organizatæ, bani nu le dæ lor atenflia asupra Balcanilor.
nimeni, aøa cæ vor fi silifli la liniøte. Nici Sandro al B[ulgariei] nu Dupæ ce aici am avut o cælduræ tropicalæ, cu o uscæciune care
va mai putea opune rezistenflæ multæ vreme voinflei unanime a ne°a pus toatæ recolta în cel mai mare pericol, a venit o perioadæ
Europei øi va trebui sæ se mulflumeascæ cu cinci ani în Rumelia. de ploaie, însoflitæ de furtuni øi grindinæ, cum eu n°am mai væzut
În Rusia øi mai ales în flarul Rusiei are un duøman irecon- nicicând ceva asemænætor. O furtunæ cu uragan a fost atât de
ciliabil care este hotærât sæ°l ræstoarne cu prima ocazie ceea ce puternicæ încât într°un minut a træznit de cinci ori în grædina
probabil se intenflioneazæ dupæ cinci ani. De aceea nu vrea sæ se Cotrocenilor, a dezrædæcinat copacii, a smuls acoperiøul la nume-
permitæ numirea noului guvernator al Rumeliei de Est pe nici un roase case øi a dærâmat complet marele nostru abator [fusese
fel de termen.
construit în 1876] o pierdere de 400.000 franci pentru munici-
În curând va veni D.A. Sturdza la Berlin øi vi se va prezenta
palitate [29 mai/10 iunie øi 31 mai/12 iunie].
cu siguranflæ. El are câteva probleme de reglementat în privinfla
Inspecfliile militare m°au ocupat foarte mult în cele douæ luni
convenfliei noastre comerciale cu Germania. Cu Austria øi mai ales
[de când nu°i mai scrisese fratelui sæu], în acest interval am vizitat
cu Ungaria vom avea dificultæfli grave în aceastæ privinflæ, cæci cea
21 de regimente de infanterie, cavalerie øi artilerie øi m°am bucurat
din urmæ vrea sæ aibæ totul pentru ea øi sæ nu dea nimic.
de marile progrese. La parada de 10/22 mai au fost de faflæ patru
114. Cotroceni 9/21 iunie 1886, cætre Fritz von Hohenzollern ofifleri prusieni de la Strassbourg care au avut numai laude pentru
VD 945 flinuta trupelor. Pentru manevrele de toamnæ nu am luat nici un
fel de hotærâri, dar intenflionez sæ concentrez opt regimente de
[...] Situaflia politicæ nu ne va permite sæ pæræsim flara anul cavalerie într°o divizie pentru a pune practic în funcfliune regula-
acesta ca sæ væ vizitæm. Opoziflia instigæ cu un oarecare succes, mentele. Sper cæ nici o problemæ politicæ nu°mi va zædærnici
chiar dacæ redus, ca sæ ræstoarne guvernul. Dinspre Bulgaria ne planurile.
ameninflæ mereu complicaflii cæci acolo au mare poftæ sæ proclame Tragedia care s°a desfæøurat în Bavaria ne°a zguduit profund.
unificarea, ceea ce ar avea drept urmare o intervenflie a Rusiei. Nefericitul rege [Ludwig al II°lea] care øi°a cæutat moartea în
Cu Austro°Ungaria suntem în ræzboi vamal ceea ce este foarte valurile lacului de munte nu va fi uitat prea curând în flara lui øi
supærætor; dar relafliile noastre cu Viena sunt bune, vina între- trebuie sæ i se pæstreze o sinceræ øi caldæ compasiune. Sfârøitul
gului conflict revine numai ungurilor. sæu are ceva mærefl ceea ce sporeøte øi mai mult impresia cople-
Toate acestea nu ne vor permite sæ cælætorim. Sandro al øitoare a acestor evenimente tragice. Actualul rege [Otto I,
Bulgariei ne°a vizitat împreunæ cu fratele sæu acum 14 zile øi ne°a 1848°1918], bolnav psihic m°a vizitat aici în 1869.
povestit lucruri foarte interesante despre evenimentele prin care Elisabeta care væ îmbræfliøeazæ cu drag pe voi amândoi este
a trecut. Situaflia lui nu este de invidiat øi el priveøte viitorul cu foarte bine øi m°a însoflit în cælætoria de inspecflie din Valahia Micæ
îngrijorare cæci pe Neva [adicæ la Sankt Petersburg] are un duøman [Oltenia].
208 l ANUL 1886 ANUL 1886 l 209

115. Castel Peleø 23 iulie/4 august 1886, guvernul. Primarul din Bruxelles nu°øi poate dori sæ fie înælflate
cætre Maria de Flandra baricade în mijlocul capitalei. În momente atât de grave, parti-
VB 479 dele trebuie sæ°øi dea mâna øi sæ garanteze pentru autoritatea øi
prestigiul statului. Dar pasiunile politice îi orbesc adesea pe
Scumpa mea Maria! bærbaflii de stat.
Scrisoarea ta, pentru care îfli mulflumesc din inimæ ne°a adus Ne°am instalat deja de øase sæptæmâni la Sinaia øi ne
o mare dezamægire. Contam cu certitudine pe faptul cæ dupæ ce bucuræm de aerul tare ce atrage numeroøi vizitatori mai apropiafli
sunt aici de douæzeci de ani, ne vefli vizita în sfârøit, în cursul sau mai îndepærtafli. La ambele mese ale zilei avem oaspefli øi
acestei veri. Din pæcate øi de data aceasta frumoasele noastre auzim vorbindu°se 4°5 limbi. O datæ pe sæptæmânæ avem o seratæ
speranfle s°au destræmat; nimeni dintre ai noøtri nu se gândeøte cu reprezentaflie teatralæ. Sinaia a devenit acum unul din cele mai
sæ ne viziteze øi doar nu træim în afara Europei. Rusia este mult vizitate locuri din Orient øi trenurile aduc duminica pânæ la 2000
mai departe, dar nici una din rudele familiei domnitoare de acolo de persoane în paønica noastræ vale.
nu s°a temut vreodatæ de lungimea cælætoriei. Apariflia raræ a
rudelor noastre face aici în flaræ o impresie deloc favorabilæ øi lumea 116. Castel Peleø 6/18 august 1886,
se miræ cæ nu vine la noi în fiecare an unul dintre frafli. Cândva cætre Fritz von Hohenzollern
le spuneam tuturor celor care se intereseazæ cu drag de noi øi de VD 946
familia noastræ cæ o datæ cu terminarea castelului rudele vor veni.
Acum stæm deja în noua noastræ locuinflæ de trei ani øi nici unul [...] De curând a venit un consilier regal pe problemæ de
dintre voi nu o cunoaøte. arhitecturæ de la Berlin, Schmieden, øi a declarat cæ Peleøul este
Situaflia politicæ nu ne permite sæ pæræsim flara anul acesta. cel mai frumos castel de munte pe care l°a væzut vreodatæ. Dupæ
În vecinætatea noastræ domneøte o liniøte aparentæ, dar în tæcere læsarea întunericului, la marile serate, când toate spafliile curflii
mocneøte focul în peninsula balcanicæ øi trebuie sæ avem mereu interioare øi toatæ valea este iluminatæ electric impresia este
în vedere surprize. feericæ – aøa s°au exprimat tofli invitaflii. Au loc reprezentaflii în
Ministrul plenipotenfliar rus de aici [Pr. Urusov] a fost mutat micul teatru Renaissance pentru 80 de persoane. Speræm din toatæ
la Berlin pentru a læsa postul sæu unui diplomat mai capabil inima cæ la anul vefli veni aici; a fost foarte greu pentru noi cæ
[Hitrowo] Prinflul U[rusov] s°a exprimat faflæ de miniøtri mei cæ nimeni dintre ai noøtri nu ne°a vizitat în vara aceasta.
îi vine greu sæ fie rechemat tocmai acum când situaflia din Orient La toamnæ am mari manevre de cavalerie la care au fost
va deveni interesantæ øi complicatæ. concentrate opt regimente la Buzæu. Pentru a°øi însuøi aplicaflia
Øi pe plan intern opoziflia, în fruntea cæreia se aflæ câteva practicæ l°am trimis la Berlin pe colonelul Chiriflescu, comandantul
capete înfierbântate, face zile grele guvernului; dar, slavæ Dom- celei de°a doua brigæzi de cavalerie. El este un bun ofifler de
nului, agitafliile de aici nu sunt atât de grave precum cele din cavalerie care a flinut iarna trecutæ un øir de conferinfle foarte
Belgia. Sper cæ manifestaflia monstru anunflatæ la Bruxelles pentru instructive despre noua organizare a cavaleriei ruse. fii°l recomand
15 luna aceasta va decurge færæ urmæri grave. Dacæ prin mæsuri cu deosebitæ cælduræ øi sper cæ va avea permisiunea sæ asiste la
energice care îi vor convinge pe agitatori cæ guvernul va interveni exerciflii. Dacæ va putea sæ participe øi la manevrele gærzii
eficient vor fi evitate tulburærile, atunci nu existæ deloc temeri. imperiale depinde de timp. Noi avem concentrarea cætre sfârøitul
Dar jumætæflile de mæsuræ sunt o capitulare. lui septembrie aøa cæ ar putea în orice caz sæ vadæ exercifliile
Luptele de stradæ de la Amsterdam îi vor fi trezit la realitate brigæzii la care i se va oferi desigur un cal.
pe cei øovæielnici øi pe acele elemente care urmæresc sæ obflinæ o Luis I al Portugaliei [n. 1838 rege 1861°1889] va fi deja la
popularitate ieftinæ øi i°a fæcut sæ meargæ mânæ în mânæ cu marea paradæ de la Berlin; el nu este deloc un cælærefl strælucit.
210 l ANUL 1886 ANUL 1886 l 211

Bætrânul împærat a întinerit cu totul dupæ cum se pare, are Manevrele cavaleriei mele m°au mulflumit. Pentru aceastæ
puteri noi øi va asista cu certitudine la toate manevrele. De pe primæ concentrare mai mare nu pot sæ pretind mai mult. Ofiflerii
aici nimic nou, liniøtea øi aerul tare al muntelui ne prind de stræini care au cerut permisiunea sæ vinæ au fost surprinøi de ceea
minune [...] ce au væzut. În prima zi a fost un exercifliu tactic al celor opt
Încredinflez aceastæ scrisoare colonelului Chiriflescu care regimente øi al celor trei baterii hipotractate în trei confruntæri.
tocmai s°a prezentat la mine. Te rog, dragæ Fritz, sæ°l primeøti A mers destul de bine, doar ritmul nu a fost corespunzætor. În
prieteneøte pe aducætorul acestor rânduri, sæ°l ajufli în împlinirea ultimele douæ zile regimentul 6 de Cælæraøi a manevrat împotriva
misiunii sale, sæ°i spui ce are de fæcut, unde trebuie sæ se înscrie, brigæzii de roøiori în care fiecare din cele douæ escadroane
etc. dar mai ales sæ poatæ asista la exerciflii øi de asemenea, sæ°l reprezentau un regiment. Mai ales atacurile au fost bune. Defilarea
viziteze pe împærat. Cu 17 ani în urmæ a fost ofifler în regimentul la trap m°a mulflumit. Nu pofli avea pretenflii mai mari de la trupele
husarilor gærzii. I°am ordonat sæ se prezinte prinflului Wilhelm teritoriale øi aceste trei sæptæmâni de concentrare vor da cele mai
bune roade pentru cavaleria noastræ.
[viitorul Wilhelm al II°lea] pe care a°i putea sæ°l previi ca sæ°l
[...] Ferdinand urmeazæ sæ intre acum în armata românæ;
primeascæ prieteneøte.
intenflionez sæ°l încadrez a la suite într°un regiment de infanterie.
Lui Leopold vreau sæ°i confer un regiment, øi flie la fel dacæ vei
117. Castel Peleø 21 octombrie/2 noiembrie 1886,
veni pe aici, dar el nu mi°a ræspuns dacæ bætrânul împærat øi°a
cætre Fritz von Hohenzollern dat consimflæmântul.
VD 947 Când vei deveni oare general? Dureazæ de o veønicie, armata
Dragæ Fritz va îmbætrâni atât de mult încât capacitatea ei de miøcare poate
Aveam intenflia sæ°fli scriu dupæ încheierea manevrelor cava- sæ sufere.
leriei noastre øi sæ°fli comunic impresiile mele proaspete. Dar în Nu demult am primit o scrisoare detaliatæ de la Sandro
ultimele sæptæmâni am fost atât de ocupat cæ nu am mai avut [Alexandru Battenberg] care este mulflumit cæ s°a putut retrage
liniøte. Afaceri importante m°au chemat la Bucureøti unde vreme cu toate onorurile dintr°o situaflie imposibilæ øi periculoasæ. El nu
de patru zile fiecare oræ a fost ocupatæ. Dupæ aceea a venit sfinflirea se mai gândeøte sæ se întoarcæ în Bulgaria, deøi ruøii afirmæ
frumoasei biserici de la Curtea de Argeø [11/23°13/25 octombrie] contrariul ca sæ°i poatæ øi mai mult chinui øi abuza pe bulgari.
la care am asistat împreunæ cu Elisabeta; în plus am mai avut Atitudinea lui Kaulbars este de°a dreptul revoltætoare: el corupe
inspecflii militare care încæ nu s°au încheiat. armata cu bani, instigæ poporul, se serveøte de cele mai josnice
Mai ales trebuie sæ°fli mulflumesc pentru primirea afectuoasæ elemente pentru a ameninfla regenfla øi nu se dæ înapoi de la
pe care tu øi camarazii tæi a°fli oferit°o colonelului Chiriflescu; el metodele revoluflionare. Dar ruøii au cunoscut doar înfrângeri øi
s°a întors foarte încântat de la Berlin unde a urmærit cu mare din fericire prestigiul lor în Orient este considerabil slæbit. Împæ-
atenflie exercifliile. Mi°a comunicat verbal dorinfla ta pentru con- ratul de acum [Alexandru al III°lea] joacæ un rol trist în toate aces-
ferire de decoraflii øi chestiunea este deja rezolvatæ: Liteanu le va tea. Prin generalul Werder pofli sæ afli multe despre caracterul
aduce. Generalului von Winterfeldt care s°a ocupat în mod special sæu; se spune cæ este încæpæflânat øi irascibil øi nu este iubit.
de colonel va primi marea cruce a Coroanei [României], coman- Acum trebuie sæ°mi închei scrisoarea, cæci ziua de azi este
dantului regimentului al doilea de dragoni ai gærzii îi voi trimite foarte încærcatæ, vor veni tofli miniøtri de la Bucureøti la o øedinflæ
marea cruce a aceluiaøi ordin iar adjunctului de la regiment crucea de Consiliu.
de cavaleri ai Stelei [României]. Chiriflescu mai insistæ pentru
câteva ordine; eu i°am ræspuns cæ aø vrea sæ øtiu pærerea ta. Te
rog sæ°mi scrii dacæ mai sunt necesare øi alte decoraflii.
212 l ANUL 1886 ANUL 1886 l 213

118. Castel Peleø 25 octombrie/6 noiembrie 1886, plecærii sale sæ vadæ interesanta construcflie. El a spus cæ nu°i
cætre Maria de Flandra ajunge timpul, dar a pæræsit Bucureøtiul abia la patru zile dupæ
VB 480 sfinflire færæ sæ fi fæcut miniøtrilor vreo vizitæ de bun ræmas. La
Bruxelles nu va mai putea sæ intrige øi sæ demonstreze. Altminteri
[...] Ultimele sæptæmâni au fost atât de încærcate øi eu am este un om plæcut cu maniere distinse øi m°am înfleles foarte bine
fost aøa de mult pe drumuri cæ mi°a ræmas foarte puflin timp. cu el. Dar agenflii ruøi trebuie sæ acflioneze dupæ ordinele de la
Toamna, care este cel mai frumos anotimp în România, se con- Sankt Petersburg, care sub flarul de acum sunt mai mult decât
centreazæ inspecfliile, manevrele, excursiile mele în judefle etc. Øi nebuneøti.
drept urmare sunt enorm de multe locuri de fæcut. Acum ne vom Særmanii bulgari sunt într°o anumitæ formæ sancflionafli, fapt
odihni aici pânæ la 8/20 noiembrie øi apoi mergem la munca de revoltætor, dar ei se opun cu mult curaj siluirii ruseøti. Aceste
iarnæ care nu se mai terminæ. Sesiunea parlamentaræ este o oroare continue tulburæri øi intrigi la granifla noastræ sunt pentru noi
pentru mine cæci de cele mai multe ori aduce cu sine doar griji, foarte deranjante øi suntem flinufli mereu într°o stare de incerti-
greutæfli øi intrigi. tudine. Dar pentru un moment nu sunt de temut complicaflii grave.
În aceastæ iarnæ avem numeroase probleme grave care cu [...] Elisabeta încæ mai picteazæ de zor la Evanghelianul
bunæ voinflæ ar fi uøor de rezolvat. Dar opoziflia cautæ mereu sæ pentru Curtea de Argeø.
blocheze cele mai bune legi sau tratate; în toate flærile [opoziflia]
are în vedere doar interesul de partid øi sacrificæ chiar øi binele 119. Bucureøti 7/19 decembrie 1886,
statului. Aceastæ experienflæ afli fæcut°o øi voi suficient. cætre Maria de Flandra
În trecerea noastræ în Capitalæ ne va fi de data aceasta mult VB 481
mai plæcutæ prin prezenfla lui Leopold øi Nando. Aøteptæm cu
neræbdare sosirea lor øi regretæm cæ nu au putut veni câteva zile Dragæ Maria
mai devreme cæci vremea a fost nemaipomenit de frumoasæ øi Sunt deja douæ luni de când fli°am scris ultima oaræ. Între
munflii s°au înfæfliøat în cea mai multicoloræ strælucire. Acum încep timp am avut bucuria revederii iubitului frate øi durerosul ræmas
dimineflile cu ceaflæ iar nopflile sunt foarte reci. Nu trebuie sæ uitæm bun de la el. Preflios a fost timpul pe care l°am petrecut împreunæ
cæ ne aflæm aici la peste 1000 de metri faflæ de nivelul mærii øi aici øi la Sinaia øi Leopold a plecat de aici cu cele mai bune impresii.
totuøi sæptæmâna trecutæ încæ mai erau trandafiri înflorifli. Pentru mine este o mare mulflumire øi, de asemenea, o liniøtire
Noaptea trecutæ erau –4 R. sæ°l væd pe øeful Casei noastre din Suabia øi pe moøtenitorul
Nu de mult am sfinflit biserica nou restauratæ de la Curtea prezumtiv al Tronului în rândul tinerei armate create de mine.
de Argeø care astæzi poate fi consideratæ printre cele mai frumoase Amândurora le stæ de minune în uniformæ româneascæ øi aici au
monumente arhitectonice ale Europei. Særbætoarei, la care a fost foarte mândri sæ°i vadæ pe prinflii de Hohenzollern purtând°o.
participat øi o parte a corpului diplomatic, i s°a conferit cea mai În toate flærile conferirea de uniforme sau regimente este o
mare strælucire. Ar trebui sæ ceri de la ministerul de externe sau curtoazie cæreia i se atribuie o amploare mai mare sau mai micæ,
de la rege raportul pe care Hooriks l°a fæcut færæ îndoialæ dar aici este un act politic de mare însemnætate øi în acelaøi timp
ministrului sæu, cæci el confline cu siguranflæ detalii interesante o garanflie pentru viitor. Presa ruseascæ a înfleles exact intenflia
pe care probabil le°ai citi cu mare plæcere. Mitilineu poate sæ°fli øi øi°a exprimat supærarea într°un ziar moscovit [Moskauer
dea øi [ziarul] Etoile Roumaine în care vei gæsi o descriere amæ- Zeitung]. Acolo se aflæ un articol de o violenflæ øi o neruøinare færæ
nunflitæ a înælflætoarei festivitæfli. Ruøii au væzut aceasta cu cea margini. Vârful este îndreptat împotriva Germaniei ale cærei
mai mare dezaprobare øi nici un membru al legafliei ruse nu øi°a interese la Dunærea de Jos le reprezint eu. Se poate recunoaøte
fæcut apariflia. L°am invitat personal pe prinflul Urusov înaintea din acest limbaj deøænflat cât de profundæ este în Rusia ura faflæ
214 l ANUL 1887 ANUL 1887 l 215

de tot ceea ce este german, dar øi cât de mare trebuie sæ fie teama Cu mai puflinæ încredere intru în Noul An în ceea ce priveøte
de un eventual ræzboi. Colosul nordic nu este atât de fioros precum situaflia internæ a României. Pasiunile de partid au luat un caracter
pare din depærtare, mai ales cu un împærat atât de slab, care se atât de agresiv cæ va trebuit gæsit un mijloc de remediere. Dupæ
lasæ condus numai de sentimentele sale personale, dar nu are 11 ani de guvernare ministerul Brætianu øi°a pierdut din forflæ iar
curajul sæ tragæ sabia atunci când nu°øi poate impune voinfla. Un opoziflia unitæ creøte ca o lavinæ. Dupæ zilele noastre de særbætoare
mai mare fiasco precum în Bulgaria n°a træit nicicând vreun su- la 9/21 ianuarie este termenul reunirii Camerelor; trebuie sæ ne
veran. Prin aceasta prestigiul rusesc a avut de suferit în tot Orien- gândim øi sæ ne consultæm pe ce drum sæ pornim. Dar problema
tul øi popoarele nu°l vor mai aøtepta pe mântuitorul de pe Neva. nu este deloc uøor de rezolvat øi nu væd în nici un fel o situaflie
Noi nu putem decât sæ ne bucuræm de mersul chestiunii bulgare, rozæ.
cæci vecinii noøtri se constituie într°un popor capabil de viaflæ. O schimbare de guvern adicæ chemarea unui alt partid la
Nu am aflat încæ în ce mæsuræ candidatura coburgicæ [Fer- guvernare este aici mult mai gravæ decât în Belgia unde existæ
dinand de Saxa Coburg°Kohary] este de luat în serios; mæ îndoiesc tradiflia personalului funcflionæresc øi de aceea nu se antreneazæ
cæ Rusia va accepta un prinfl catolic øi german. o schimbare generalæ. Aici totul se dæ peste cap øi astfel statul
Aici toate merg bine, øedinflele Camerelor se desfæøoaræ în este zguduit din temelie.
liniøte øi în curând vor veni særbætorile Cræciunului care vor dura Doar armata, opera mea, va sta neclintitæ. Acum las sæ se
aproape trei sæptæmâni øi ne vor aduce liniøte. apropie în liniøte evenimentele øi sper sæ gæsesc o situaflie supor-
Cu douæ zile în urmæ au sosit frumoasele voastre cadouri tabilæ care sæ poatæ domoli oarecum spiritele.
de Cræciun care fac onoare industriei belgiene... Îfli scriu aceasta doar pentru tine, scumpæ Maria, ca sæ nu
În Belgia problema serviciului militar obligatoriu va întâlni te alarmezi din cauza ziarelor øi dupæ cum vezi nu mæ voi læsa
mereu cea mai mare rezistenflæ, cred cæ nu poate fi rezolvatæ decât eu surprins de evenimente. Eu conduc nava statului øi o voi putea
printr°un acord între cele douæ partide [liberal øi clerical]. Atâta conduce øi în momentele grele pe care le aøtept hotærât.
vreme cât Belgia va putea sæ se prevaleze de neutralitatea ei øi Cu Rusia stæm momentan bine; dupæ tristele experienfle din
nu se va confinge cæ aceasta nu este infailibilæ, nici un partid nu Bulgaria nu vor sæ°øi mai ardæ øi aici degetele. În plus am încheiat
va avea sæ°øi sacrifice popularitatea ca sæ impunæ un tribut de o convenflie comercialæ care va mulflumi Sankt Petersburgul.
sânge. Aici eu am noroc în toate problemele øi cheltuielile militare Rapoartele despre starea sufleteascæ a lui Alexandru al III°lea sunt
cæci am Camerele de partea mea. Noi am pretins deja mult de la toate minciuni, el nu este în nici un caz imprevizibil, doar cam
ele øi suntem acum constrânøi ca urmare a [achiziflionærii] puøtilor încæpæflânat øi necontrolat. Viafla lui de familie este impecabilæ
cu repetiflie sæ cerem votarea de noi credite. øi îøi divinizeazæ fermecætoarea soflie [Maria Feodorovna (Dagmar)
de Danemarca n. 1847 m. 1928 erau cæsætorifli din 1866 øi au avut
120. Bucureøti 25 decembrie 1886/6 ianuarie 1887, cinci copii].
cætre Maria de Flandra Aici iarna încæ nu øi°a intrat în drepturi, este o vreme caldæ
VB 482 øi umedæ, ceea ce este destul de nesænætos mai ales cæ la graniflele
noastre au fost constatate cazuri suspecte de holeræ. Noi suntem
[...] Eu nu împærtæøesc îngrijorarea ta faflæ de [eventuale] bine, slavæ Domnului, deøi cam obosifli de ultimele sæptæmâni când
complicaflii ræzboinice. Am toatæ speranfla cæ 1887 va decurge færæ au fost multe de fæcut. La 1/13 luna aceasta vom da primul mare
ræzboi cæci toate statele sunt interesate sæ apere pacea pentru a°øi bal pentru care au fost trimise 1800 de invitaflii.
realiza reorganizarea lor militaræ øi înarmarea.
Chestiunea bulgaræ øi°a pierdut caracterul ei acut øi pânæ
la urmæ marile puteri vor ajunge la un compromis.
216 l ANUL 1887 ANUL 1887 l 217

121. Bucureøti 7/19 ianuarie 1887, Pentru noi aceastæ nesiguranflæ este foarte penibilæ din cauza
cætre Fritz von Hohenzollern situafliei noastre interne care din cauza violenflelor presiuni parti-
VD 949 nice este destul de neplæcutæ.
Cu opt zile în urmæ am dat un mare bal care a decurs stræ-
[...] Veøtile de la tine øi de la Berlin îmi sunt mereu binevenite lucitor: 1500 de persoane au umplut sælile luminate electric care
øi sper cæ tu din când în când mai pofli sæ°mi povesteøti lucruri ar putea concura cu orice palat regal. Sfinflirea apelor de ieri
interesante, cæci eøti chiar la sursa de unde se direcflioneazæ marile [Boboteaza de 6/18 ianuarie] s°a desfæøurat pe o superbæ vreme
curente europene. rece; 5000 de militari au participat la parada de pe frumosul chei
Importanta cuvântare a lui B[ismarck] a fæcut o impresie al Dâmboviflei.
profundæ în toatæ lumea øi temerile unui ræzboi, pe care eu nu Decorafliile promise au fost primite în sfârøit de domenii
le°am împærtæøit, au fost împinse pentru câtva timp pe planul al respectivi øi generalul von Winterfeld øi colonelul von Stosch au
doilea. Sunt convins cæ Reichstagul nou ales va accepta proiectele mulflumit deja în scris. Mai existæ doar neplæcuta condiflie cæ
militare deoarece naflional liberalii înfleleg acum cæ imperiul trebuie mai întâi sæ fie întrebat la ministerul de externe din Berlin,
trebuie sæ fie puternic în afaræ øi înarmat ca sæ rosteascæ un cuvânt cu motivul conferirii, ræspunsul dureazæ adesea multæ vreme, cum
hotærâtor fie pentru ræzboi, fie pentru pace. Statele care nu au s°a întâmplat de data aceasta.
armate de nædejde nu mai conteazæ astæzi. Asta nu se vede nicæieri În speranfla ca data viitoare te voi putea felicita pentru gradul
mai bine decât aici øi de aceea toate Camerele øi partidele au votat de general te îmbræfliøez... fratele tæu devotat.
multele milioane de care avem nevoie pentru înarmarea øi
apærarea noastræ. Drept urmare toate marile puteri conteazæ pe 122. Bucureøti 7/19 februarie 1887,
România care este doritæ ca aliat. cætre Fritz von Hohenzollern
Pe Leopold cu greu îl vei fi væzut de la întoarcerea din VD 950
România, cæci în vreme ce voi væ gæseafli la Sigmaringen, el era
la Berlin. El se afla încæ la Baden unde draga mama a sosit øi [...] Scrisoarea ta detaliatæ am citit°o cu un interes deosebit
împreunæ cu Alexandru von Battenberg øi locuiesc la mætuøa øi fli°aø fi recunoscætor dacæ în aceste vremuri grave ai vrea sæ°mi
Maria [Hamilton, sora lui Karl Anton de Hohenzollern, tatæl lor]. scrii mai des mæcar câteva rânduri despre starea de spirit a
Acest om [Alexandru] temut øi detestat de ruøi træieøte paønic cercurilor berlineze, despre starea de sænætate a împæratului,
împreunæ cu ai noøtri dupæ cum mi°a scris de curând, departe de despre pærerile armatei, etc. Toatæ lumea are sentimentul cæ ne
Orient øi mulflumeøte lui Dumnezeu cæ a scæpat de bulgari øi de aflæm în ajunul unor mari evenimente øi este nevoie de abilitatea
flara lor øi mai ales de ruøi. La Berlin el este privit mereu cu încercatæ a cancelarului de fier ca sæ le conduci în aøa fel ca Europa
neîncredere øi nu trezeøte acolo nici cea mai micæ simpatie. Louis sæ fie eliberatæ de coømarul care planeazæ asupra ei în aceste clipe.
von Hessen [fratele lui Alexandru 1854°1921 îøi va lua numele Înarmarea tuturor armatelor à outrance care înghite mili-
de Mountbatten dupæ 1917] mi°a telegrafiat de curând: „chiar øi arde, nu mai poate fi continuatæ multæ vreme, va trebui sæ ducæ
în patrie este jignit de cei de sus særmanul Sandro“. Nu mi°a fost la o decizie fie ræzboi, fie dezarmare pe toatæ linia. Prima [opfliune]
posibil sæ aflu în ce constæ jignirea poate îmi vei putea explica tu mi se pare mai probabilæ, dar este vorba dacæ va avea loc acum
despre ce este vorba. sau în anul urmætor.
Situaflia din Bulgaria ræmâne mereu un punct negru la Sænætatea împæratului este un factor care cântæreøte greu
orizontul politic. Pânæ acum regenfla [Stambulov, Mutkurov øi øi care trebuie luat în calcul în aceastæ situaflie ameninflætoare.
Karavelov] s°a flinut viteazæ, dar Rusia instigæ cu agenfli øi bani El nu va mai avea puterea sæ mai supraviefluiascæ unui ræzboi la
pentru a provoca o revoluflie ceea ce pânæ la urmæ îi poate reuøi. care va putea doar sæ priveascæ din depærtare. Dacæ Franfla intræ
218 l ANUL 1887 ANUL 1887 l 219

în luptæ atunci øi Rusia va lua armele pentru a°øi realiza aceastæ problemæ. Eu nu cunosc detaliile dar tu pofli sæ le afli de
programul în Orient. [anticiparea lui 1914!/ la Consilierul de curte Borke; eu abia acum aflu de afacerea asta.
În acest caz noi vom avea o situaflie dificilæ cæci eventuala
neutralitate a României poate fi apæratæ doar cu armele. 123. Bucureøti 16/28 februarie 1887,
Camerele noastre sunt mai generoase decât Reichstagul cætre Fritz von Hohenzollern
[Parlamentul] german. Nu demult ele au votat cinci milioane franci VD 951
pentru armatæ øi ieri, aproape în unanimitate, au pus la dispoziflia
guvernului 30 de milioane pentru apærarea flærii, o hotærâre care [...] Dupæ ce am rezolvat partea de afaceri a scrisorii mele
va face vâlvæ în Europa. Suntem pe cale sæ procuræm øi puøti cu [împærflirea moøtenirii de la Umkirch] vreau sæ mai adaug câteva
repetiflie deøi eu nu mæ entuziasmez pentru acesta, deoarece mæ cuvinte despre situaflia politicæ generalæ. Rezultatul alegerilor din
tem de o prea mare risipæ de muniflie. Germania nu m°a surprins, era de prevæzut cæ majoritatea va fi
În Bulgaria situaflia este øi ræmâne oscilantæ, regenfla rezistæ câøtigaræ pentru ideea septenatului. Dar pentru celelalte reforme
cu mare tenacitate la neruøinatele pretenflii ale ruøilor. Dar în [caz øi mai ales pentru impozitele imperiului majoritatea nu pare sæ
de] complicaflie gravæ Rusia va cæuta sæ°øi ræzbune jalnica ei fie dispusæ. Regret foarte mult cæ Leopold nu a fost ales, nu au
înfrângere [din 1885] øi de aici poate izbucni scânteia ræzboiului. avut dreptate sæ punæ candidatura lui dacæ nu erau siguri cæ o
Dorinfla pe care o nutream mai demult, a unei vizite la Berlin, pot impune. 6000 de voturi contra 15000 sunt factori în care n°ai
la 22 martie, [jubileul celor 90 de ani de viaflæ ai împæratului voie sæ te înøeli. Bunii cetæfleni din Düsseldorf au fost destul de
Wilhelm I] cu greu se poate împlini în condifliile actuale. Ar trebuie inabili øi pe de asupra l°au avut øi pe Papæ ca aliat.
sæ survinæ cazuri cu totul speciale care sæ facæ necesaræ prezenfla Situaflia politicæ [externæ] nu numai cæ nu s°a clarificat dar
mea acolo. se contureazæ încæ øi mai gravæ. Franfla poate conta categoric pe
Privirile Europei sunt acum aflintite asupra alegerilor pentru simpatiile cælduroase ale întregii Rusii øi doar o micæ parte a
Reichstag, nu mæ îndoiesc de succes, dar vor clarifica ele imediat guvernului rusesc lasæ o slabæ speranflæ cæ nu s°ar ajunge la alianflæ
situaflia? Totul depinde de moderaflia francezilor. fermæ. Italia stæ de o parte, neputincioasæ din cauza crizei interne.
Sunt foarte mulflumit cæ Leopold s°a hotærât sæ ia parte la Sub aceste auspicii un ræzboi ar fi pentru Germania o chestiune
viafla politicæ; astfel se va smulge apæsætorului destin determinat periculoasæ [La fel în 1914!]
de boala nesfârøitæ a Antoanetei øi va apare la Berlin mai mult Între timp Rusia instigæ în Bulgaria, øi cu bani a revoltat
în prim plan. Sunt foarte bucuros cæ alegerea sa este la garnizoana din Silistra. Eu sper cæ Regenfla bulgaræ va înæbuøi
concurenflæ cu aceea a unui candidat al Centrului. Numai de ar revolta, noi îi vom ajuta pe sub mânæ.
avea noroc; o înfrângere ar fi fatalæ în cel mai înalt grad. Împæratul Wilhelm I nu mi se pare totuøi sæ fi fost suferind
În sfârøit iarna s°a instaurat aici cu toatæ asprimea ei: un în ultima vreme. Sæ dea Dumnezeu sæ mai ræmânæ în viaflæ câtva
metru zæpadæ øi –12 R. Cu câteva zile în urmæ ne plimbam în timp. Niciodatæ nu a fost aceastæ dorinflæ mai vie ca în aceastæ
pardesiu øi era un praf insuportabil. clipæ.
Peste 14 zile se terminæ Carnavalul care de mult nu a mai Fraflii noøtri [Leopold von Hohenzollern øi Maria de Flandra]
fost aøa de animat. Vom fi avut nouæ baluri ceea ce pentru mine nu se lasæ deranjafli de cutremurul de la Marea Mediteranæ øi se
este prea mult. Joi vom da ultima noastræ petrecere pentru care gândesc sæ mai ræmânæ încæ 14 zile la Cannes. Planurile lor
au fost trimise 1.000 de invitaflii. ulterioare nu le cunosc.
Ce este cu Maghier (?) spune°i din partea mea cæ ar trebui De pe aici nimic nou. Am avut o vânætoare foarte plæcutæ
sæ°øi reglementeze chestiunea cu dansatoarea cu care are un copil; la care se vedeau lupii din depærtare øi am împuøcat câteva vulpi
aceasta este o chestiune de onoare. Împæratul se intereseazæ despre øi iepuri.
220 l ANUL 1887 ANUL 1887 l 221

124. Bucureøti 23 februarie/7 martie 1887, 125. Bucureøti 25 martie/6 aprilie,


cætre Fritz von Hohenzollern cætre Fritz von Hohenzollern
VD 953 VD 954

Dragul meu Fritz! Dragæ Fritz


În grabæ [îfli scriu] doar douæ rânduri ca sæ°fli comunic cæ noi Cælætoria øi øederea la Berlin au ræmas în urmæ ca un vis
ne°am hotærât sæ remitem personal împæratului felicitærile noastre frumos øi regretæm doar faptul cæ revederea a fost atât de scurtæ.
de ziua lui. Faflæ de situaflia europeanæ care pentru un moment A 90°a aniversare a împæratului [Wilhelm I] ne va ræmâne
s°a liniøtit pot sæ pæræseascæ flara puflin timp deøi la graniflele neøtearsæ amintire pentru tot restul vieflii øi suntem fericifli cæ am
noastre se produc mereu încurcæturi. Revolta, înæbuøitæ din dat bætrânului domn aceastæ dovadæ a credinflei øi devotamentului
fericire, din Bulgaria ne°a dat mult de lucru øi sunt temeri cæ încæ nostru. Speræm cæ am læsat o impresie frumoasæ la Berlin.
nu s°a terminat „dansul“, cæci ruøii nu pot sæ înghitæ aceastæ
Revederea cu scumpa mamæ a fost o bucurie a inimii, din
înfrângere. Dacæ pânæ atunci nu va surveni ceva grav intenflionæm
nefericire la Nürnberg vremea era aøa de urâtæ cæ nu puteai sæ
sæ pæræsim Bucureøtiul la 18 martie øi færæ a mai ne opri la Viena
ieøi pe uøæ...
sæ ne îndreptæm spre Dresda unde vom sosi sâmbætæ 20 martie
La Viena ne°au pregætit o primire extraordinaræ, împæratul
ora 8 dimineafla. Am scris deja Carolei dacæ vizita noastræ nu
deranjeazæ pe ea øi pe Albert care se va duce øi el la Berlin. Vrem Franz Josef a fost foarte cordial øi familiar; a sosit dis°de°dimineaflæ
sæ ræmânem pânæ luni dimineafla în Dresda øi [pe 22 martie, ziua la noi ca sæ vorbim în tihnæ. Dineul de galæ din sala de marmuræ
de naøtere a împæratului Wilhelm I] la ora 1 dupæ amiazæ sæ sosim a fost strælucitor øi am putut sæ discut cu toate personalitæflile
la Berlin. Dacæ nu deranjeazæ aø vrea sæ ræmân acolo 4°5 zile politice øi cu generalii.
pentru a lega noi relaflii cu cercurile militare øi politice. De la Berlin La întoarcerea în România am fost salutafli cu entuziasm în
vom cælætori la Nürnberg unde i°am propus mamei o øedere toatæ flara, iar la Bucureøti, care era în întregime pavoazat, a avut
împreunæ pentru douæ zile apoi la Viena ca sæ°l væd pe împæratul loc o primire mæreaflæ. Aceasta ar trebui sæ dovedeascæ faptul cæ
[Franz Josef]. Absenfla noastræ de aici nu are voie sæ depæøeascæ au fost cu totul de acord cu cælætoria noastræ la Berlin øi Viena.
12 zile cæci avem încæ sesiune a Camerelor. Te rog sæ°mi spui pe Ruøii sunt mai puflin mulflumifli de acest lucru øi uneltesc
larg ce impresie va face apariflia noastræ la Berlin øi tot ceea ce aici pe faflæ contra bulgarilor øi în secret împotriva mea.
pofli sæ afli despre [pregætirile pentru] sosirea noastræ: primirea, Aici am gæsit cea mai frumoasæ primævaræ; este deja foarte
garda de onoare etc. Împæræteasa [Augusta] se va bucura de cald øi au apærut mugurii aøa ca toatæ natura este împodobitæ.
venirea Elisabetei, poate øi principesa moøtenitoare. Ne dorim deja ploaie.
Cât timp vor ræmâne oaspeflii zilei de naøtere? Se va face
un mic cadou împæratului, flori etc.? Când øi la ce oræ va sosi Albert 126. Bucureøti 6/18 aprilie 1887,
la Berlin? Nu pot sæ o întreb aøa ceva pe Carola. Te rog sæ°mi cætre Fritz von Hohenzollern
ræspunzi la toate aceste întrebæri øi în plus tot ce mai pofli sæ afli. VD 955
Pe curând... al tæu frate iubitor.
Carl [...] Am primit veøti bune de la scumpa mama i°a væzut pe
marii duci de Baden care i°au spus cât de mult s°au bucurat
împæratul [Wilhelm I] øi împæræteasa [Augusta] de vizita noastræ,
ceea ce este o mare satisfacflie pentru mine. Împæratul a ordonat
sæ fie expus cadoul nostru øi am citit o notæ despre el în ziare. Ce
222 l ANUL 1887 ANUL 1887 l 223

noroc cæ bætrânul domn este din nou proaspæt øi vioi, sæ dea Dum- øi trebuie sæ fim pregætifli în fiecare zi pentru o surprizæ neplæcutæ.
nezeu sæ mai træiascæ ani mulfli. La Viena l°am primit øi pe Kaulbasch [corect Kaulbars] de la care
De aici nu pot sæ°fli povestesc nimic nou. Camerele sunt am aflat multe lucruri interesante øi la fel pe Hitrovo, cu care am
închise, lucru prin care liniøtea este pentru o vreme asiguratæ cæci avut o lungæ discuflie înainte de plecarea lui la Sankt Petersburg.
ultimele øedinfle au fost extrem de furtunoase. Domnii aceøtia afirmæ cæ nu vor putea înfrânge rezistenfla bulga-
În Bulgaria se menfline starea de nesiguranflæ øi Rusia instigæ rilor færæ ocupaflie [militaræ] dar aceasta nu este uøor de realizat,
mai departe, dar între timp øi ea este grav subminatæ. mai ales pentru cæ noi deflinem cheia de la poarta de intrare. O
Acum încep inspecfliile mele militare care vor dura pânæ în situaflie fatalæ pentru puternicul imperiu moscovit care trebuie
iunie apoi speræm sæ ne odihnim la Sinaia øi væ primim acolo. Mæ sæ lucreze precum o cârtiflæ pe sub Dunære. Pe instigatorii tulbu-
bucur mult cæ vei purta în continuare uniforma vechiului meu rærilor i°am expulzat în parte, ceea ce înseamnæ pentru noi o notæ
regiment [al II°lea al dragonilor de gardæ] pe care atâta vreme a proastæ pe Neva. Camerele Parlamentului, în care opoziflia a
l°ai comandat. fost extrem de zgomotoasæ øi de obraznicæ în ultimele zile, sunt
Særbætoarea învierii din noaptea Paøtelui pe stil vechi a fost acum închise; pânæ la toamnæ vom avea liniøte. La sfârøitul sæptæ-
salutatæ de pe cer cu fulgere øi tunete. În timpul ceremoniei mânii viitoare o voi vizita, împreunæ cu Elisabeta, pe împæræteasa
bisericeøti din fafla Mitropoliei, în aer liber s°a pornit o furtunæ Austriei la Mehadia øi câteva zile mai târziu ne vom duce la Iaøi
îngrozitoare care a acoperit cântecul corurilor, muzica militaræ øi pentru sfinflirea bisericii mitropolitane, care este o construcflie
bubuitul tunurilor, dar a conferit ceva mærefl særbætorii.
monumentalæ. Dupæ o excursie la mânæstirile din munfli ne vom
Astæzi este frig øi fulgii de zæpadæ se fugæresc prin væzduh.
întoarce aici pentru særbætoarea noastræ naflionalæ de la 10/22 mai.
Særbætoarea Paøtelui care a început la miezul nopflii am
În aceeaøi zi Carol I a scris sorei sale
petrecut°o cu fulgere øi tunete a fost ceva înælflætor când noi tofli
eram adunafli sub cerul liber în fafla Mitropoliei, corul intona, cânta
127. Bucureøti 6/18 aprilie 1887, cætre Maria de Flandra
muzica militaræ se ridicau rachete artificii, fulgere strælucitoare
VB 483
bræzdau væzduhul øi puternice bubuituri de tunete ræsunau. O
Dupæ întoarcerea noastræ de la Berlin am fost aøa de copleøit ploaie torenflialæ a scurtat frumoasa ceremonie.
de treburi cæ abia astæzi în zilele liniøtite ale Paøtelui pe stil vechi Astæzi este frig øi ninge foarte fin sæ speræm cæ sunt ultimele
pot sæ ræspund scrisorii tale. zvârcoliri care vor naøte mult aøteptata primævaræ.
Øederea de la Berlin oricât de mult ne°a plæcut a fost din
nefericire prea scurtæ øi pe fugæ dar cu greu vom mai træi o 128. Castel Peleø 25 mai/6 iunie 1887,
særbætoare atât de frumoasæ øi interesantæ într°o adunare atât cætre Fritz von Hohenzollern
de impozantæ; a fost o razæ de soare. Ne°am bucurat mult sæ°l VD 956
revedem pe Baudoin [fiul cel mare al Mariei] atât de frumos
crescut; øi pentru el vor ræmâne zilele de la Berlin o amintire Dragul meu Fritz
nepieritoare toatæ viafla. Vestea despre apropiata ta vizitæ ne bucuræ nespus.
[...] øederea noastræ la Viena a decurs mulflumitor în toate Bucuria noastræ ar fi fost completæ dacæ øi Luisa te°ar fi putut
privinflele, împæratul a fost fæcute amabil øi familiar cu noi øi în însofli în cælætoria ta prin România øi amândoi afli fi venit pentru
toate cercurile am întâlnit o deplinæ înflelegere. o øedere mai lungæ la Sinaia. Dar øi aøa te salutæm din toatæ inima
Situaflia din Bulgaria neliniøteøte øi acolo la fel ca la noi øi øi vrem sæ te bucuri deplin de scurt mæsuratul timp pe care ni°l
se aøteaptæ evoluflii mai grave. R[usia] continuæ jocul ei criminal dæruieøti. Speræm cæ vei fi la noi de ziua ta ca sæ o særbætorim
224 l ANUL 1887 ANUL 1887 l 225

împreunæ, inspecfliile regimentelor nu vor dura mai mult de 5°6 [...] Ieri am primit scrisoarea ta øi mæ græbesc sæ°fli scriu
zile. câteva rânduri la Franzesbad în speranfla cæ te vor angaja acolo.
Conform dorinflei tale vor fi înlæturate toate formalitæflile de De la Pesta aøtept o telegramæ ca sæ aflu exact plecarea ta
primire; dacæ se va putea te iau eu de la staflia de frontieræ Predeal. de acolo. Dar contæm cu certitudine pe sâmbætæ [13/25 iunie
În orice caz îfli voi trimite pe cineva înainte la Braøov [în text: dupæ°amiazæ.
Kronstadt] unde nu este necesar mai mult decât o scurtæ øedere. Ce pæcat cæ Luise nu te poate însofli. Elisabeta øi cu mine
La Viena trebuie sæ foloseøti trenul cæilor ferate maghiare peste regretæm nespus acest lucru. La Franzesbad væ vefli întâlni cu
Bruk øi Komorn altminteri pierzi legætura de la Pesta spre Oradea arhiducesa Stephanie [a Austro°Ungariei, soflia arhiducelui
[în text: Grosswardein]. Rudolf].
De douæ zile ne°am mutat aici dupæ ce la Bucureøti øi la
începutul lui mai la Iaøi am specfliile trupelor pe o arøiflæ insupor- 130. Castel Peleø 14/26 iulie 1887, cætre Maria de Flandra
tabilæ. Din cauza marilor cælduri øi a aerului înæbuøitor din Capi- VB 484
talæ am plecat cu trei sæptæmâni mai devreme la munte unde
putem sæ respiræm din nou. [...] Aøteptæm cu neræbdare øi bucurie sosirea mamei care
Veøtile despre sænætatea prinflului moøtenitor [al Germaniei] sunt convins cæ se va simfli foarte bine în aerul tare al munflilor
m°au alarmat pentru o clipæ. Liteanu m°a flinut la curent øi mi°a øi în camerele confortabile ale castelului nostru [...]
trimis informaflii precise de aceea nu i°am scris personal prinflului. La toamnæ am mari manevre la care vor fi concentrate douæ
Te rog sæ°i transmifli aceasta ca sæ nu interpreteze tæcerea mea corpuri de armatæ øi vor dura 12 zile. Urmæresc cu viu interes
drept o lipsæ de interes. discufliile problemelor militare din Belgia øi mi se pare cæ problema
Draga mama are intenflia sæ ne viziteze la începutul lui serviciului militar obligatoriu este suficient de coaptæ, cæ are nevoie
august; dar poate se hotæræøte øi ea sæ vinæ mai devreme øi atunci doar de voinfla energeticæ a regelui pentru a fi impusæ. Partidele
ai putea øi tu sæ ræmâi aici împreunæ cu dânsa mai multæ vreme ar fi silite sæ se plece în fafla unei hotærâri dictatæ de interesele
ceea ce ar fi o mare bucurie pentru noi. Dacæ ne va vizita øi Maria, statului. Poporul øi armata ar sta de partea regelui care ar smulge
nu øtiu încæ, dar dupæ 21 de ani ar cam fi timpul. partidelor aceastæ minge din jocul politic. Din fericire s°a liniøtit
miøcarea muncitoreascæ provocatæ de agitafliile socialiøtilor, dar
129. Castel Peleø 6/18 iunie 1887, actualul cabinet nu trebuie sæ uite cæ acest lucru îl datoreazæ
cætre Fritz von Hohenzollern armatei.
VD 957 Alegerea lui F[erdinand] C[oburg în Bulgaria] a fost o
comedie ciudatæ în care el nu a jucat rolul cel mai fericit. Dacæ
Dragæ Fritz prin aceasta a vrut sæ devinæ celebru, atunci a nimerit prost;
[...] Ministrul D.A. Sturdza vrea sæ°fli iasæ în întâmpinare comportarea lui va fi condamnatæ în unanimitate øi numele sæu
la Braøov ca sæ°fli arate acest oraø interesant øi frumos aøezat nu va fi binecuvântat de bulgari. Alegerea sa de cætre Sobrania
(fireøte în cel mai strict incognito). Vei sosi la 10,45 dimineafla øi a avut loc cu consimflæmântul sæu prealabil, ceea ce bulgarii vor
ai timp pânæ la ora douæ sæ vizitezi locurile care meritæ sæ fie face cu siguranflæ cunoscut pentru justificarea lor.
væzute Sturdza este un ghid plæcut øi amabil care îfli va fi folositor. Cum judecæ Filip aceastæ chestiune? Familia øi rudele nu
La ora 3 jumætate vei fi la Predeal unde noi te vom aøtepta øi apoi pot fi mulflumite de modul de acfliune al tânærului prinfl care nu
cu un tren special vom merge în 20 de minute la Sinaia. Sæ speræm a avut sfætuitori buni.
cæ va fi vreme frumoasæ în ziua sosirii tale cæci drumul pe Valea Certurile de familie din Serbia pot avea mari consecinfle
Prahovei de°a lungul munflilor are o frumusefle unicæ. politice. Regina N[atalia] a fost exilatæ în interiorul Serbiei øi va
226 l ANUL 1887 ANUL 1887 l 227

trebui mai târziu sæ pæræseascæ flara; probabil se va stabili la în Bulgaria, færæ sæ°øi ardæ degetele. Deja øi°a comandat unifor-
Stuttgart. La o conciliere nu se mai poate gândi nimeni. Simpa- ma de general bulgar øi s°a adresat telegrafic pentru aceasta la
tiile noastre sunt cu totul de partea ei, ceea ce am spus chiar ieri Sofia. Tu mi l°ai descris excelent, tot modul sæu de acfliune
sorei ei care este cæsætoritæ cu directorul general al ministerului corespunde caracterului sæu. Bulgarii ræspândesc zvonul cæ el va
afacerilor stræine [Emil Ghika]. sosi peste zece zile la Târnovo. Eu mæ îndoiesc cæ o sæ°øi ia inima
În sfârøit dupæ o îndelungatæ arøiflæ tropicalæ a venit ceva în dinfli pentru o hotærâre temeraræ øi nu cred cæ are curajul sæ
ploaie, dar din pæcate prea târziu øi insuficientæ pentru a mai salva îndræzneascæ sæ joace împotriva Rusiei.
porumbul, hrana principalæ a flæranilor; ræcirea este doar În Serbia merge tot mai ræu øi o împæcare nu mai este de
nesemnificativæ, dar aici la munte s°a ræcorit straønic. conceput. Regina [Natalia] va pæræsi flara peste o lunæ.
Aceastæ scrisoare îøi va parveni la Berlin unde tu te întorci
131. Castel Peleø 19/31 iulie 1887, astæzi, tocmai în sezonul mort când tofli lipsesc øi nu pofli afla nimic.
cætre Fritz von Hohenzollern Sper cæ dupæ întoarcerea împæratului îmi vei putea scrie din nou
VD 958 øi°mi vei da øtiri precise despre starea de sænætate a prinflului
moøtenitor. Vindecarea mi se pare cæ progreseazæ foarte încet. La
Dragæ Fritz! toamnæ se spune cæ perechea princiaræ se va duce din nou pe
Timpul frumos dar din pæcate prea scurt pe care l°am Riviera, dar Bamberg n°are nici o øtire despre aøa ceva.
petrecut aici împreunæ ne va ræmâne mereu în amintire øi speræm Elisabeta care væ îmbræfliøeazæ pe amândoi este bine dar din
cæ øi tu te mai gândeøti uneori la noi. Regret faptul cæ în cælætoria pæcate nu mai face de loc plimbæri. Eu mi°am început cura cu apæ
ta prin flaræ nu ai fost scutit de primiri, dar aici oamenii nu se rece øi alerg zilnic o oræ prin pædure înainte de micul dejun. Dupæ
pot obiønui sæ respecte un incognito, consideræ ca o impolitefle sæ amiaza fac o plimbare lungæ unde tu îmi lipseøti mult.
se abflinæ de la o salutare, acest obicei existæ încæ în tot Orientul.
Aøteptæm în curând sosirea mamei... aici este un aer minunat 132. Castelul Peleø 19/31 octombrie 1887,
iar la Bucureøti nopflile sunt ceva mai ræcoroase. Acum Sinaia este cætre Fritz von Hohenzollern
supraaglomeratæ, tot corpul diplomatic s°a înfiinflat aici øi toate VD 959
camerele de la hoteluri øi vile sunt ocupate. Ministrul pleni-
potenfliar rus [Hitrowo] împreunæ cu familia au închiriat un întreg [...] Manevrele de pe Olt øi din Moldova care au durat 14 zile
pavilion la Hotelul Caraiman et menant un grand train. au decurs mulflumitor. Între Craiova øi Slatina a fost concentrat
Avem zilnic oaspefli øi adesea suntem 30 de persoane [la Corpul I de Armatæ cu 21000 de militari fiecare batalion avea 1100
masæ] o datæ s°a fæcut øi o reprezentaflie teatralæ. Sæptæmâna de militari. Terenul de manevræ era favorabil øi frumos ca peisaj.
viitoare sosesc generalii øi câfliva colonei din Transilvania ca sæ În ultima zi în împrejurimile Slatinei øi în nord se puteau vedea
se prezinte. Îi vom invita la lunch. de pe o înælflime atacurile simultane de front øi am observat toate
Øtirile din ziare cum cæ eu aø asista la manevrele austriace trupele în acfliune. A fost un frumos tablou de bætælie care a fæcut
sunt næscociri. Dacæ îl voi vedea în toamnæ pe împæratul Austriei, o bunæ impresie asupra ofiflerilor stræini, la fel ca øi flinuta trupelor.
nu pot sæ øtiu sigur de pe acum. La Focøani au fost concentrate doar trupele permanente: o divizie
Presa se preocupæ foarte mult de marile noastre comenzi de infanterie, 11 batalioane a câte 1000 de militari, patru
pentru fortificaflii la firma Gruson din Magdeburg, chiar marele regimente de cavalerie øi opt baterii [de artilerie]. Aici am fost
stat major prusian se intereseazæ de aceastæ problemæ. mai puflin mulflumit; marile efective concentrate (pe timp de pace
În ceea ce priveøte alegerea lui C[oburg, Ferdinand] lucru- batalioanele au numai 380 de militari) i°au cam zæpæcit pe
rile nu sunt încæ læmurite. În orice caz el are mare poftæ sæ vinæ comandanfli. Dar ultima zi de manevre a decurs bine iar parada
228 l ANUL 1887 ANUL 1887 l 229

a fost excelentæ în pofida ploii øi a unor rafale de zæpadæ care ne°au În exterior stæm pe o bazæ siguræ øi fermæ øi nu ne temem
udat straønic. Altminteri vremea a fost favorabilæ, doar un numær de nici o complicaflie gravæ. Situaflia din Bulgaria ne atinge prea
mic de bolnavi, îngrijirea bunæ øi n°a fost dezordine cu nici un puflin øi putem sæ aøteptæm în liniøte evenimentele iminente de
prilej. acolo care nu vor întârzia.
Dupæ obositoarele zile de manevræ care erau pline de nume- Poziflia lui F[erdinand] C[oburg] este slabæ pentru cæ elemen-
roase primiri, dineuri, vizitarea diferitelor stabilimente, dupæ ce tul militar cu care el nu øtie sæ se poarte nu°i este favorabil. Lunga
am cælærit câte øase ore zilnic am fost fericit sæ mæ întorc la Sinaia întârziere a recunoaøterii sale, care deocamdatæ nu va avea loc,
øi sæ mæ bucur de o relativæ liniøte. Aici este ca într°o hulubærie: îi îngreuneazæ øi mai mult situaflia care în nici un caz nu este de
la amiazæ øi seara oaspefli adesea pânæ la 30 de persoane. Cu câteva invidiat. Rusia continuæ sæ conspire.
zile în urmæ ne°a vizitat contele Czapsky care este foarte plæcut Veøtile despre starea de sænætate a prinflului moøtenitor
øi umblat prin lume. A nimerit tocmai la un dineu elegant cu german sunt færæ speranflæ øi din cauza lor suntem zguduifli pro-
Alecsandri, Bamberg, contele de Noaille, sora reginei Serbiei, d°na fund. La vârsta înaintatæ [a împæratului Wilhelm] care poate aduce
E. Ghica, d°na Slæniceanu etc. Øi a trebuit sæ facæ dupæ masæ jeux oricând o schimbare de tron aceastæ tristæ perspectivæ care se
d’esprit, ceea ce nu l°a zæpæcit deloc, el vorbeøte excelent deschide este o adeværatæ calamitate. Wilhelm [al II°lea] nu are
franfluzeøte. suficientæ experienflæ pentru a intra în posesia unei moøteniri atât
Intenflionæm sæ ræmânem aici pânæ la 10/22 noiembrie. de grele. Dumnezeu sæ ne pæzeascæ de aøa o nenorocire. Starea
Vremea este superbæ, noaptea ger, ziua cældura soarelui aøa cæ de spirit de la Berlin este foarte sumbræ øi acolo privesc spre
fac zilnic cu Elisabeta plimbæri lungi. viitorul apropiat cu cele mai mari griji øi temeri, cu atât mai mult
Cerul politic este øi el destul de senin, pacea este deocamdatæ cu cât puterile perechii imperiale nu mai sunt capabile de vreo
asiguratæ øi de Bulgaria nu°i mai pasæ nimænui. Coburgul încæ rezistenflæ. Noi slavæ Domnului suntem bine øi ne bucuræm de
se menfline dar nimeni nu are încredere în steaua lui, nici chiar vremea blândæ øi frumoasæ a øederii la munte pe care speræm cæ
bulgarii. Ei spun cæ „avem un principe færæ sabie“ adicæ o „zuzæ“. o vei cunoaøte øi tu la anul. Filip datoreazæ aceasta øi flie øi nouæ...
La Berlin este încæ liniøte øi iarna va fi foarte puflin animatæ În ziare se spune cæ mama lui F[erdinand] C[oburg] se va
cæci împæræteasa cu greu mai poate face ceva. Dumnezeu sæ°l flinæ duce la Sofia.
pe scumpul împærat; el este cea mai mare garanflie a pæcii øi
impune atât încæpæflânatului flar cât øi francezilor. 134. Castelul Peleø 8/20 noiembrie 1887,
cætre Fritz von Hohenzollern
133. Castel Peleø 1/13 noiembrie 1887, VD 960
cætre Maria de Flandra
VB 485 Dragul meu Fritz!
Suntem profund zguduifli de veøtile disperate care sosesc de
[...] Din nou iarna bate la uøæ øi intræm în ea mereu cu la San Remo iar pericolul de moarte care planeazæ asupra prinflului
neîncredere. Peste 10 zile va trebui sæ pæræsim Sinaia noastræ moøtenitor, atât de aproape inimilor noastre, ne preocupæ neîn-
dragæ ca sæ ne aruncæm în agitata viaflæ politicæ øi socialæ a Capi- cetat. Din nefericire cu fiecare zi dispare orice razæ de speranflæ
talei, care nu este nicidecum pasiunea noastræ. În privinfla politicii øi trebuie sæ ne pregætim sufleteøte pentru tot ce°i mai ræu.
noastre interne prevæd mari greutæfli. Într°un timp nu prea înde- Germania va pierde un regent cu o bogatæ experienflæ, Europa un
pærtat vom avea alegeri pentru Cameræ cu care ocazie pasiunile principe iubitor de pace, iar noi un prieten credincios øi încercat
de partid se vor dezlænflui în mocul cel mai violent. De pe acum care ne°a manifestat mereu cea mai sinceræ dragoste. Pe mine mæ
starea de spirit este atât de iritatæ cæ nu presimt nimic bun. afecteazæ personal durerosul eveniment care poate surveni în orice
230 l ANUL 1887 ANUL 1887 l 231

clipæ øi prin moartea prinflului moøtenitor voi pierde multe scumpe care gæsesc un teren prielnic în Camerele deschise øi într°o presæ
amintiri de tinerefle øi se desface o legæturæ sufleteascæ pe care infamæ.
eu am pus mare prefl. Te rog sæ°i spui împæratului [Wilhelm I] øi Prinflul George Bibescu øi intriganta lui soflie næscutæ
lui Wilhelm [al II°lea] cu ce compasiune, pe care cuvintele nu o Caraman Chymay øi°au instalat din nou aici cartierul lor general
pot descrie, luæm parte la durerea familiei. Împreunæ cu toatæ ca sæ°øi continue intrigile øi sæ fleasæ mai departe iflele franco°ruse.
Germania blestemæm øi noi cârpæceala medicului englez Mac Asta nu°i nimic nou, dar marea risipæ de bani este bætætoare la
Kenzie. Liteanu îmi trimite regulat veøti despre ceea ce poate afla ochi.
el de la Berlin, dar eu fli°aø fi foarte recunoscætor flie, dragæ Fritz, România este un barometru european øi prin informafliile
dacæ ai vrea sæ°mi comunici impresiile øi convorbirile din cercul precise pe care le primim din toate pærflile putem judeca corect
restrâns al familiei [imperiale] øi, de asemenea, sæ°mi scrii pe larg situaflia generalæ. În curând vom putea simfli dacæ vizita ruseascæ
despre vizita perechii imperiale ruse la Berlin [din noiembrie]; este la Berlin a avut succes; dacæ a avut loc o apropiere de Germania
semnul îmbucurætor al unei orientæri paønice, mai ales dupæ eve- atunci intrigile ruseøti de aici vor slæbi, în caz contrar ele se vor
nimentele de la Paris [agitafliile din jurul generalului Boulanger] desfæøura sub presiune, Le mot d’ordre nu a fost încæ dat.
care zilnic puteau aduce surprize neaøteptate. Discuflia lui Bismarck cu flarul [Alexandru al III°lea] øi docu-
Cum a fost flarul? mentele prezentate cu aceastæ ocazie fac mare vâlvæ în presa
Chestiunile bulgæreøti au fost aduse cu siguranflæ în discuflie europeanæ øi nu contribuie cu nimic la uøurarea pozifliei lui
de el. Rusia a pierdut orice influenflæ asupra vecinului nostru; cu
F[erdinand] C[oburg].
toate acestea eu nu cred cæ F[erdinand] C[oburg] se va mai putea
Nu fli°a adresat el douæ scrisori quasi oficiale în limba ger-
menfline multæ vreme.
manæ, datate 27 august respectiv 16 septembrie cu rugæmintea
Poimâine [10/22 noiembrie] vom pæræsi frumoasa noastræ
sæ întreprinzi demersuri faflæ de mine ca eu sæ intervin în favoarea
Sinaia unde în ultimul timp pe o vreme superbæ ne°am simflit
lui la Sankt Petersburg øi ca tu sæ°l câøtigi de partea lui pe
foarte bine. La Bucureøti nu vor lipsi munca øi grijile.
cumnatul tæu regele [Belgiei]. O astfel de rugæminte aø considera°o
Acum ræmâi cu bine dragæ Fritz... Al tæu frate iubitor.
Carl foarte fireascæ.
Am telegrafiat acum 8 zile prinflesei moøtenitoare dar n°am I°ai ræspuns tu prin [intermediul lui] Hooricks la vreuna din
primit nici un ræspuns. Elisabeta i°a scris acum; ieri am expri- aceste scrisori? Iartæ°mi aceste întrebæri indiscrete dar este foarte
mat telegrafic compasiunea noastræ lui Wilhelm [al II°lea]. Sper important pentru mine sæ øtiu ca sæ destram o întreagæ reflea de
cæ tu vei putea sæ°mi scrii despre misiunea mea împæratului øi intrigi care s°ar putea flese în dezavantajul meu.
lui Wilhelm; poate cæ îfli va fi posibil sæ le citeøti introducerea din Bulgaria poate deveni punctul de pornire al unor complicaflii
scrisoarea mea, în orice caz aø vrea sæ øtie cât de mult øi de profund grave øi pr[inflesa] Cl[ementine] [mama lui Ferdinand de Coburg
particip la durerea lor. Aø fi vrut sæ°i scriu direct împæratului, dar næscutæ Orleans], care ar întreprinde curajoasæ o cælætorie
am renunflat ca sæ nu°l oblig la vreun ræspuns. într°acolo, se joacæ inconøtient cu focul. F[erdinand] C[oburg] nu
se poate menfline acolo øi nici o mare putere nu°l va ajuta. Îl
135. Bucureøti 18/30 noiembrie 1887, consider o fire cinstitæ øi însufleflitæ de cele mai bune intenflii, dar
cætre Maria de Flandra are un anturaj prost øi este încæ øi mai prost sfætuit. L°au asigurat
VB 486 cæ Germania ar fi favorabilæ alegerii sale, ceea ce l°a încurajat la
acceptarea coroanei cu spini a Bulgariei. Se vorbeøte øi de o notæ
[...] De opt zile am pæræsit scumpa noastræ Sinaia øi suntem verbalæ pe care Reuss i°ar fi remis°o la Viena în care era la fel
acum în mijlocul afacerilor øi al agitafliilor de partid dezlænfluite asigurat cæ B[ismarck] nu l°ar vedea cu ochi ræi în Bulgaria. Toate
232 l ANUL 1888 ANUL 1888 l 233

acestea sunt doar minciuni øi næscociri care nu mai au nevoie de 136. Bucureøti [27 decembrie 1887//8 ianuarie 1888,
nici o verificare. cætre Maria de Flandra
Nu fli°a fost trimisæ o copie a acestei note verbale din VB 487
Bulgaria? Evenimentele din Franfla neliniøtesc toate guvernele øi
vor fi la fel de îngrijorafli øi în Belgia. Retragerea lui [Jules] Grevy [...] Numeroase afaceri, discuflii øi audienfle mi°au ocupat tot
este unanim regretatæ el era categoric o garanflie øi a jucat un rol timpul øi abia mi°au læsat un pic de liniøte. Am parcurs un timp
moderator în toate problemele. Vremea casei d’Orleans mai are grav care a reclamat cea mai mare atenflie, înflelepciune øi
mult de aøteptat øi urcarea lor pe tronul Franflei nici nu este doritæ prevedere øi cu toate cæ momentan situaflia pare mai paønicæ tre-
cæci atunci Franfla ar fi capabilæ sæ încheie alianfle, ceea ce ar fi buie sæ fim mereu atenfli cæci stæm la cel mai primejdios avanpost
un pericol european. care ar putea fi luat prin surprindere.
Suntem mereu sub tristeflea apæsætoare a veøtilor færæ spe- R[usia] lucreazæ aici la presiune înaltæ øi cheltuie sume im-
ranflæ de la San Remo: cu toatæ ameliorarea de moment nu putem
portante pentru a câøtiga adepfli. la Iaøi, unde mai træiesc câtevas
spera la nici o vindecare. Boala îngrozitoare cu toate durerile øi
familii boiereøti særæcite, s°a constituit un mic partid rusesc care°i
chinurile ei îøi va urma cursul øi doar moartea va fi mântuirea.
plætit în întregime de R[usia] øi presteazæ serviciu de slugærealæ.
Pentru noi, øi nu numai pentru noi, moartea acestui om iubit øi
Pentru aceasta øi pentru apropiatele alegeri au fost numai la Iaøi
respectat va fi o nenorocire naflionalæ care va fi profund resimflitæ
în toatæ Europa. Leopold mi°a scris cæ ar vrea sæ°l viziteze pe trimiøi 350.000 franci (sumæ pe care am putut sæ o constatæm
iubitul nostru suferind; ce mult aø vrea øi eu sæ°l mai væd încæ o autentic). Aici [la Bucureøti] ministrul plenipotenfliar rus [Hitrovo]
datæ pe el, cel mai credincios prieten (subl. Carol I). dispune de peste un milion de ruble pentru a instiga în România
În acest moment citesc cu un interes deosebit memoriile lui øi Bulgaria. Din pæcate în zilele noastre banii sunt o pârghie
H.E. von Coburg, care flie cu siguranflæ îfli sunt cunoscute. Astæzi importantæ pentru a°i face pe oameni sæ slujeascæ oricærui scop.
am primit o scrisoare de la scumpa mama care din fericire s°a Peste trei sæptæmâni avem alegerile pentru Camere care vor
hotærât ca în decembrie sæ vinæ la Baden. J. Murat, socrul contelui dezlænflui violent patimile, se poate uøor ajunge la confruntæri
Goluchowsky, este aici; îl voi vedea mâine. sângeroase, dar abia dacæ existæ vreo umbræ de îndoialæ asupra
Acum ræmâi cu bine scumpæ Maria; te rog sæ°mi ræspunzi faptului cæ guvernul va învinge.
imediat øi precis la întrebærile mele; este în interesul tæu øi al meu. O victorie a opozifliei ar fi în aceeaøi mæsuræ o victorie ru-
Dupæ îfli voi scrie mai mult despre aceastæ chestiune care trebuie seascæ deoarece opoziflia aceasta s°a aruncat în braflele puterii
abordatæ foarte discret. nordice ca sæ fie sprijinitæ de ea pentru a veni la putere. Chiar
Vefli trimite øi voi un cadou Papei [Leon XIII, 1878°1903] dacæ reuøeøte atunci ea ar urma tot politica mea, de asta sunt
pentru aniversarea jubileului sæu? Elisabeta picteazæ o frumoasæ convins.
paginæ comemorativæ pentru el iar eu o sæ pun sæ o monteze într°o R[usia] cautæ sæ câøtige influenflæ numai prin mijloace perfide
ramæ preflioasæ øi i°o voi trimite împreunæ cu o scrisoare. Relafliile øi intrigi josnice, este mereu trasæ pe sfoaræ, dovada cea mai
noastre cu Vaticanul sunt cele mai prieteneøti lucru care astæzi græitoare este Bulgaria care cu sau færæ F[erdinand] C[oburg] nu
are mare valoare. va mai fi niciodatæ câøtigatæ. Særmanul bæiat care este atacat
Vor fi baluri la Curte øi la voi în iarna aceasta sau se amânæ într°un mod josnic de K[olner] Z[eitung], va fi probabil sacrificat
din cauza bolii prinflului moøtenitor? pentru menflinerea pæcii. Dar Rusia nu°øi poate impune planurile
øi dorinflele ei acolo færæ ocuparea Bulgariei, însæ Europa øi noi
nu o vom læsa sæ treacæ peste Dunære nepedepsitæ. fiarul a ajuns
într°o fundæturæ din care nu poate ieøi decât prin mijloace energice;
234 l ANUL 1888 ANUL 1888 l 235

aici stæ pericolul situafliei øi partidul ræzboinic [pan]slavist dispune Vei înflelege, dragæ Fritz, cât de mult mæ preocupæ toate
de o armæ periculoasæ. acestea øi de aceea trebuie sæ fii îngæduitor cæ abia astæzi pot sæ°fli
Episodul documentelor falsificate care prezintæ capacitæflile mulflumesc pentru interesanta scrisoare øi frumosul cadou de
politice ale flarului într°o luminæ tristæ a fost închis prin publi- Cræciun. Scaunul îmi face o mare bucurie øi este o podoabæ în
care. Cred cæ te atinge prea puflin faptul cæ s°au folosit de numele camera mea unde privirile°mi cad adesea pe blazonul Hohen-
tæu. Bruxelles°ul øi Parisul sunt locurile de origine øi se poate ca zollernilor, care este steaua mea luminoasæ în toate întreprinderile
legafliile de acolo sæ nu fie stræine de acest joc criminal. mele, mai ales în marile evenimente spre care probabil (subl. Carol
[...] Avem o iarnæ foarte aspræ zæpadæ înaltæ øi pânæ la –25 I) ne vom îndrepta.
R. Pentru oamenii særaci este o mare calamitate. Øi noi am pus [...] F[erdinand] C[oburg] se menfline deocamdatæ øi aratæ o
sæ se împartæ de Cræciun multe lemne øi bani. În Italia se pare tenacitate neaøteptatæ. Ameninflærile ruseøti îl zæpæcesc la fel de
cæ iarna domneøte la fel de aspru. Slavæ Domnului cæ veøtile despre puflin ca øi atacurile nejustificate ale presei germane øi în special
din „Kolner Zeitung“. În Bulgaria a câøtigat simpatii øi flara nu°l
starea prinflului moøtenitor sunt ceva mai favorabile.
va læsa sæ cadæ înainte ca sæ°i fie oferit ceva mai bun. În chestiunea
[...] Ieri l°am primit pe Rollin Jacquemyns care vrea sæ ridice
documentelor falsificate el este cu totul nevinovat, dar este ciudat
fabrici aici. Îl cunosc de multæ vreme øi m°am întreflinut cu plæcere
faptul cæ împæratul rus s°a læsat astfel tras pe sfoaræ; aceasta
cu el.
dovedeøte puflinæ cunoaøtere a afacerilor de stat. Eu am declarat
Hooricks a devenit acum decanul corpului diplomatic øi va deja cu sæptæmâni în urmæ documentele drept absolut false.
funcfliona în aceastæ calitate la recepflia din 1/13 ianuarie. Seara Suntem nespus de fericifli de veøtile mai bune de la San
va fi un bal pentru care au fost trimise 2000 de invitaflii. Remo. Prinflul moøtenitor este plin de încredere øi îøi aøteaptæ
vindecarea. Sæ dea Dumnezeu ca sæ ræmânæ în viaflæ pentru
137. Bucureøti [14//26 ianuarie 1888, imperiul german øi pentru noi.
cætre Fritz von Hohenzollern Se pare cæ Wilhelm [al II°lea] are o anumitæ orientare pietistæ
VD 961 care aminteøte de timpurile lui Gerlach. Numele lui [Adolf] Stocker
apare în prim plan într°un mod neplæcut. Cât este adevær în asta
Træim într°un timp agitat care°mi solicitæ toatæ atenflia øi nu pot sæ judec de aici, dar presa se discutæ aprins aceastæ
cu greu mai mæ lasæ sæ scriu. România, care este un avanpost în chestiune.
adeværatul sens al cuvântului, este un barometru politic care aratæ Aici avem iarnæ grea pânæ la –28 R cu zæpadæ înaltæ øi cer
mereu exact situaflia din Europa. Aici este cartierul general al senin. Mæ plimb zilnic, dar îmi îngheaflæ barba iar urechile øi
problemei bulgæreøti care din pæcate ameninflæ continuu pacea degetele mæ dor straønic; nu°mi amintesc sæ fi træit aici asemenea
Europei, aici se fles toate iflele intrigilor ruseøti øi franceze care geruri. Ce contrast faflæ de varæ! Este o diferenflæ de vreo 90 R. Øi
ne îndeamnæ la cea mai mare vigilenflæ. în Italia au fost –9 R ceea ce trebuie sæ fi fæcut destul de neplæcutæ
Serviciile pe care noi le putem aduce Puterilor Centrale sunt øederea la San Remo øi Cannes unde sunt aøa de pufline instalaflii
mari, dar øi mai mari sunt grijile øi ræspunderea. R[usia] cheltuie de încælzire.
aici sume considerabile pentru ca la apropiatele alegeri, unde uøor La Berlin iarna va decurge cu adeværat în liniøte. Din pæcate
se pot produce dezordini, sæ obflinæ un succes care într°un eventual noi trebuie sæ dæm baluri øi sæ asistæm la ele. Mâine este mare
ræzboi sæ poatæ aduce România de partea ei. Simpatiile franceze bal la teatru øi sæptæmâna viitoare la noi pentru care am trimis
[ale electoratului] îi vin de minune. Din fericire guvernul este 2000 de invitaflii.
suficient de puternic pentru a fline în frâu toate maøinafliile, dar
trebuie sæ se manevreze cu abilitate øi energie.
236 l ANUL 1888 ANUL 1888 l 237

Primul guvern Th. Rossetti s°ar fi fæcut atât de repede concentrarea trupelor mulflumitæ cæilor
23 martie 1888 – 12/24 noiembrie 1888 ferate. Armata a fost mai presus de orice elogiu iar dorobanflii øi
cælæraøii s°au avântat færæ øovæialæ în luptele uneori foarte
138. Bucureøti 11/23 aprilie 1888, sângeroase. Zece zile a durat ræscoala øi încæ nu a fost peste tot
cætre Fritz von Hohenzollern înæbuøitæ; existæ încæ temeri cæ va izbucni în alte judefle, deoarece
VD 962 existæ o miøcare nihilistæ în interesul R[usiei]. Aceastæ situaflie
ne°a dat prilejul sæ verificæm armata. O asemenea revoltæ în caz
De la întoarcerea mea de la Berlin [participase la înmor- de ræzboi ar fi fost un eveniment fatal. Trupele, care sunt foarte
mântarea Kaiserului Wilhelm I] am traversat un timp furtunos obosite øi agitate, vor ræmâne pânæ la Paøtele românesc în judeflele
care mi°a pricinuit multe griji øi mi°a îngæduit prea puflinæ liniøte. revoltate deoarece ne temem de instigæri: din nefericire asta ne
Guvernul Brætianu care a fost 12 ani la cârmæ nu s°a mai putut costæ mulfli bani pe care va trebui sæ°i economisim la manevre.
menfline deoarece tofli bærbaflii importanfli ai flærii erau împotriva Aici avem doar artilerie øi douæ batalioane care sunt sufi-
lui øi se øi perimase. Nemulflumirea s°a manifestat prin demon- ciente, deøi în oraø sunt mulfli oameni temætori. Toate satele øi
straflii de stradæ care øi°au gæsit ecoul în Camere øi s°au væzut stræzile principale din jurul Bucureøtilor sunt ocupate de militari.
silifli sæ punæ mâna pe arme. Au fost capete însângerate øi câfliva
au fost doborâfli. Armata øi°a dovedit credinfla øi a restabilit ordinea 139. Bucureøti 14/26 aprilie 1888, cætre Maria de Flandra
mai ales la 14/26 martie, când o mulflime gælægioasæ a împresurat VB 487 bis
palatul, o øarjæ de cavalerie a mæturat piafla. La toate aceste mani-
festæri noi am ræmas liniøtifli øi când am fost væzufli la fereastræ ... A fost o mare consolare pentru mine sæ°l væd încæ o datæ
s°a strigat: „Træiascæ Regele!“ øi din nefericire pentru ultima oaræ în viaflæ pe scumpul împærat
La øase zile dupæ manifestaflii [Ion C.] Brætianu øi°a dat Friedrich: despærflirea de acest prieten drag mi°a fost extrem de
demisia pentru a evita noi manifestaflii. Dar eu nu am chemat grea, lunga sa agonie este într°adevær sfâøietoare el îøi suportæ
Opoziflia [Unitæ] care era ræspunzætoare de dezordini ci pe oamenii suferinflele ca un erou.
devotafli mie care au fost întotdeauna corecfli, ca [Theodor] Rosetti De la întoarcerea mea de la Viena øi Berlin unde am gæsit
(fratele prinflesei Cuza) [adicæ fratele Elenei Cuza, soflia lui Al.I. cea mai caldæ primire am avut de susflinut lupte grele pe care eu
Cuza], P.P. Carp, prinflul Øtirbei etc. [junimiøtii]. Abia preluaseræ de mult le prevæzusem. Guvernarea de 12 ani a lui [Ion C.]
aceøtia afacerile cæ a izbucnit ræscoala flæræneascæ; sute de sate Br[ætianu] se perimase øi se afla confruntatæ cu o opoziflie
din jurul Bucureøtilor s°au ridicat øi au pornit cu ciomege, cu coase formidabilæ care a dezlænfluit toate pasiunile aøa cæ ræmânerea
øi au distrus casele øi hambarele arendaøilor etc. øi ameninflau lui la guvernare devenise un pericol pentru flaræ øi pentru mine.
capitala. Øase escadroane øi trei batalioane de aici au fost trimise S°a ajuns la repetate demonstraflii de stradæ care au fost omagiate
împotriva ræsculaflilor øi s°a ajuns la confruntæri sângeroase cu la Cameræ de cætre minoritatea [parlamentaræ] øi trupele au fost
rænifli øi morfli de ambele pærfli; primul asalt a fost respins. Dar silite sæ restabileascæ ordinea în fafla Palatului øi a Parlamentului
ræscoala lua proporflii tot mai mari sute de moøieri øi arendaøii unde s°a ajuns la confruntæri sângeroase. Cabinetul øi°a dat
au fugit în oraø unde era mare panicæ. Am dat ordin ca întreg demisia pentru a evita noi dezordini øi eu am numit un guvern
Corpul 2 de Armatæ sæ fie mobilizat øi am pus sæ vinæ trupele din de oameni devotafli mie, cæruia Camera Deputaflilor, unde
Moldova; în cinci zile 16000 de soldafli se aflau în judeflele revoltate Brætianu avea majoritatea, i°a votat bugetul, aøa cæ momentan
øi a fost restabilitæ ordinea cu o asprime færæ menajamente øi mii am trecut peste o crizæ periculoasæ.
de flærani arestafli. Revolta s°a întins ca focul purtat de vânt din Între timp însæ a venit o nouæ încurcæturæ foarte gravæ, care
sat în sat øi jumætate din flaræ ar fi putut fi în flæcæri, dacæ nu a apærut ca urmare a pasiunilor contestatoare øi a influenflelor
238 l ANUL 1888 ANUL 1888 l 239

ruseøti, adicæ o ræscoalæ flæræneascæ pe scaræ mare. Sute de sate 140. Cotroceni 26 mai/7 iunie 1888,
s°au ræsculat în jurul Bucureøtilor øi au vrut sæ se îndrepte în cætre Fritz von Hohenzollern
bande asupra Capitalei unde s°a produs o panicæ imensæ. Cavaleria VD 963
a fost trimisæ ca primæ mæsuræ de apærare øi am ordonat mobili-
zarea Corpului 2 de Armatæ; în cinci zile erau 14.000 de soldafli; ... Ai dreptate sæ spui cæ o datæ cu moartea [împæratului
în judeflele revoltate s°a ajuns la confruntæri sângeroase øi dupæ Wilhelm I] s°a încheiat un timp mærefl øi strælucitor pentru noi,
14 zile ordinea a fost restabilitæ. A fost o ridicare extrem de care nu se va mai întoarce. Împæræteasa Augusta nu mai este øi
periculoasæ care a adus acum nesiguranfla în flaræ, care a distrus nu va mai fi din pæcate pentru multæ vreme prietena noastræ. Cu
øi a ars multe arendaøilor øi moøierilor. Mæsurile militare trebuiesc câteva zile în urmæ mi°a trimis un lanfl de aur cu lapis[lazuli] din
menflinute øi satele din jurul Bucureøtilor ræmân ocupate moøtenirea scumpului împærat. Am fost într°adevær profund miøcat
deoarece existæ temerea unor noi dezordini de Paøtele românesc. de aceastæ atenflie plinæ de iubire. Starea împæratului1 este acum
Armata s°a ridicat la înælflimea aøteptærilor iar guvernul s°a arætat mai bunæ [va muri peste câteva zile la 15 iunie 1888], ceea ce ne
foarte energic. [Theodor] Rosetti, fratele principesei [Elena] Cuza, face sæ speræm cæ nu°l vom vedea plecând prea curând de pe
[P.P.] Carp øi [Titu] Maiorescu sunt forfle de nædejde care au aceastæ lume. Când el nu va mai fi printre noi atunci se va simfli
studiat în Germania. Principele [Al.] Øtirbei, værul nebunului ceea ce pierdem prin el.
Bibescu Baufremont, este un mare senior care are multæ influ- Deøi se strâng tot felul de nori de furtunæ la orizontul politic
enflæ în Valachia Micæ; generalul meu adjutant [Constantin nu sunt de temut anul acesta deloc complicaflii grave, dar aceasta
Barozzi] este ministrul de ræzboi. Alegerile care nu au fost încæ nu diminueazæ greutæflile cu care mæ confrunt aici. Revolta
fixate vor decide dacæ eu pot sæ pæstrez actualul guvern. flæranilor nu a fost încæ cu totul înæbuøitæ, cæci când într°un judefl
... Viitorul pare sumbru øi nu ne permite sæ facem planuri când într°altul se produc dezordini, care se liniøtesc la apariflia
pentru anul viitor. Deocamdatæ este speranfla cæ pacea va fi trupelor. Dar aceastæ stare de nesiguranflæ paralizeazæ admi-
menflinutæ. nistraflia civilæ øi militaræ. Concentrarea trupelor pentru menfli-
La Berlin am avut o conversaflie mai lungæ cu regele [Leopold nerea øi restabilirea ordinii a costat atât de mult încât anul acesta
al II°lea] al Belgiei care a fost foarte cordial øi cu sentimente de suntem nevoifli sæ limitæm mult manevrele. Se va disloca numai
adeværatæ rudæ. Mi°a vorbit mult despre Baudoin [fiul cel mare o singuræ divizie, aceasta însæ pe picior de ræzboi cu toate vehiculele
al lui Filip øi al Mariei de Flandra 1869°1891] pe care îl iubeøte øi cu utilizarea cæilor ferate. Terenul de manevre a fost ales între
foarte. Mi°a spus cæ°l va iniflia în afacerile de stat øi vrea sæ°i Ploieøti øi Sinaia în zona salinelor øi cu aceastæ ocazie va fi
permitæ sæ ia parte la øedinflele Consiliului, ar fi dispus sæ întrebuinflatæ artileria de munte, patru batalioane trase de catâri.
îndeplineascæ toate dorinflele voastre în aceastæ privinflæ. Din toatæ Cursele de anul acesta au dat bune rezultate øi datoritæ
discuflia se putea vedea interesul sincer pe care°l nutreøte pentru vremii favorabile au fost foarte vizitate. Agricultorii doresc acum
viitorul moøtenitor al tronului. Øi eu consider util ca fiul vostru pentru ogoare temperaturi mai mari; pânæ acum am avut între
sæ fie inifliat devreme în afacerile de stat cæci studiul acestora nu°i 15°20 C. Ceea ce a fost foarte plæcut pentru inspecfliile mele.
suficient; este nevoie de rutinæ, nici o teorie færæ practicæ; asta ... Care sunt planurile tale de varæ? Vefli ræmâne la Berlin?
am învæflat eu însumi øi sunt adesea superior celor mai versafli manevre mari speciale pentru corpul de gardæ nu par cæ se vor
juriøti øi oratori deoarece am 22 de ani de experienflæ de partea fline anul acesta, dimpotrivæ are loc aøa ceva în Rusia øi anume
mea (subl. ns.). Ce se învaflæ de tânær ræmâne pentru toatæ viafla. la granifla cu Basarabia. Am intenflia sæ trimit ofifleri acolo ca sæ
se orienteze asupra Corpului 4 de Armatæ din sudul Rusiei.

1. Friedrich al III-lea
240 l ANUL 1888 ANUL 1888 l 241

Sæptæmâna trecutæ am inspectat linia de fortificaflii a Bucureøtilor 142. Grafenberg 4 august 1888, cætre Maria de Flandra
øi am utilizat centura de fortificaflii lungæ de 70 km. Forturile, VB 489
dintre care 7 vor fi terminate anul acesta sunt eficiente cu
instalafliile lor øi mærefle øi au fæcut impresie asupra ofiflerilor ... Cælætoria tânærului împærat [Wilhelm al II°lea] în Rusia
stræini care m°au însoflit. Cæpitanul Müller, care a plecat la Berlin, am salutat°o cu bucurie cæci asiguræ pacea pentru câtva timp;
îfli poate spune cât de surprins a fost de progresele lucrærilor. trebuie fæcute toate sacrificiile pentru a evita îngrozitorul ræzboi
Elisabeta este cu totul absorbitæ de pregætirile pentru o ser- mondial sau mæcar sæ°l împiedicæm aici.
bare pentru copii care se va fline duminica în grædina Cotrocenilor. Cu câteva zile în urmæ am primit o scrisoare de la Victoria
Au fost invitafli peste 800 de persoane øi 300 de copii. [væduva împæratului Friedrich al III°lea]; særmana femeie este
... Maria [de Flandra] pe care am invitat°o stæruitor pare sæ distrusæ i°am scris imediat øi i°am spus cæ toatæ viafla mea îl voi
nu se poatæ hotærî nici anul acesta. La Berlin i°a spus regelui plânge pe scumpul meu prieten.
Leopold [al II°lea] cæ în România a fæcut o proastæ impresie faptul
cæ în decurs de 22 de ani nu am avut o vizitæ a lui Filip øi a Mariei. 143. Castel Peleø 6/18 noiembrie 1888,
cætre Maria de Flandra
141. Cotroceni 2/14 iunie 1888, cætre Maria de Flandra VB 490
VB 488
... Vei fi citit în ziare cæ [Elisabeta] a fost încoronatæ cu
... În câteva zile ne instalæm reøedinfla noastræ de varæ la premiul Academiei franceze, o distincflie de care Germania poate
Sinaia unde aøteptæm vizita ducelui de Nassau. Sunt bucuros când fi mândræ.
pot sæ întorc spatele pentru câtva timp Bucureøtiului cæci aici am ... Deøi momentan situaflia nu este nicidecum uøoaræ øi sunt
fost solicitat aproape peste puterile mele øi am nevoie de liniøte multe intrigi de combætut sunt convins cæ le voi domina øi prin
øi de aer tare. Pasiunile politice sunt încæ foarte agitate øi partidele aceasta voi aræta Europei cæ eu sunt totuøi mai puternic decât tofli
se înarmeazæ pentru alegerile parlamentare al cæror termen eu potrivnicii mei împreunæ, care întrebuinfleazæ mijloace permise
nu l°am fixat încæ spre supærarea tuturor. øi nepermise pentru a°mi zdruncina poziflia.
La sate fierbe într°una, dar flæranii cu respect pentru gloan- Este un mare noroc cæ perspectivele de pace sunt atât de
flele adeværate. Aici trebuie sæ aræfli energie øi curaj, numai atunci favorabile. În Bulgaria F[erdinand] v[on] C[oburg] vegeteazæ
ræmâi stæpân pe situaflie. Armata mæ susfline ferm pentru cæ øtie liniøtit mai departe, doar Serbia dæ prilej de complicaflii R[egele]
bine cæ færæ mine nu conteazæ prea mult; acelaøi sentiment îl au M[ilan al IV°lea Obrenovici 1868°1889] este politic vorbind un
cei mai mulfli oameni politici. Aici stæ puterea mea. dansator pe sârmæ cæruia orice mijloc îi este bine venit ca sæ°øi
Veøtile de la Potsdam sunt triste mæ tem cæ sfârøitul nu mai atingæ scopurile personale. Dar acolo situaflia financiaræ este atât
este departe [împæratul Friedrich al III°lea a murit la 15 iunie de mizerabilæ cæ pot apare greutæfli serioase. Austro°Ungaria are
1888]. O mare øi ireparabilæ pierdere pentru noi. nevoie de liniøte în Serbia, de aceea trebuie sæ intervinæ în
Anul acesta va decurge paønic dar avem motivele sæ privim dezordinile de acolo, ceea ce Rusia nu va tolera øi aici stæ pericolul
cu îngrijorare viitorul. Din fericire avem perspective favorabile de dacæ Milan face prostii. Divorflul sæu nu mai intereseazæ pe nimeni
recoltæ deøi vremea este predominant rece øi ploioasæ. øi nefericitei Natalia nu i°a ræmas decât mila drept consolare. Noi
suntem foarte prietenoøi cu ea, ceea ce îi face bine; ea va pæræsi
în curând Bucureøtiul deoarece au l°am numit pe cumnatul ei, la
care locuieøte, ca ministru plenipotenfliar la Berlin [este vorba de
Grigore Ghica numit în funcflie la 21 octombrie 1888].
242 l ANUL 1888 ANUL 1889 l 243

144. Castel Peleø 8/20 noiembrie 1888, schimbat la Berlin pot sæ te asigure totuøi cæ tânærul împærat care
cætre Fritz von Hohenzollern este mai întâi de toate soldat, fline mult la Hohenzollernii suabi
VD 964 øi îi priveøte cu simpatie. Leopold [fratele lor] a primit din nou o
dovadæ prin invitarea la vânætoare la Breslau.
... Sinaia a fost anul acesta ca o hulubærie... În septembrie
øi octombrie am avut zilnic câte 30 persoane la masæ. Din nefericire
øederea noastræ aici se apropie de sfârøit cæci afaceri importante Al doilea guvern Th. Rosetti
mæ cheamæ înapoi în Capitalæ; Camerele sunt reunite øi deja ne 12/24 noiembrie 1888 – 22 martie/3 aprilie 1889
confruntæm cu mari greutæfli care trebuiesc depæøite cu prudenflæ
øi tact. 145. Bucureøti 3/15 ianuarie 1889,
Liteanu a renunflat acum la postul sæu de la Berlin, oricum cætre Fritz von Hohenzollern
spre regretul meu, era un adept sincer al politicii lui Bismarck VD 965
de care nu voia sæ fie cu totul convins. Urmaøul sæu Grigore Ghica
este un om fin, foarte inteligent, dar rezervat; soflia sa, sora reginei Peste opt zile se vor reuni din nou Camerele ceea ce va
Serbiei [Natalia Obrenovici næscutæ Keøco], va plæcea cu siguranflæ dezlænflui pasiunile politice. Guvernul este excelent în compoziflia
societæflii berlineze øi sper cæ o sæ fie primitæ prieteneøte deøi în sa, dar din nefericire dispune doar de o slabæ majoritate în parla-
problema divorflului sârbesc cercurile oficiale au luat partea lui
ment care nu este suficientæ pentru impunerea unor reforme mai
Milan pe care eu îl consider politic un dansator pe sârmæ.
ample. Mæ tem cæ nu se vor putea obfline uøor creditele militare
Simpatiile noastre sunt pentru frumoasa øi nefericita Natalia care
care într°adevær sunt importante [pentru construcflia „Cetæflii“
se mai aflæ încæ la Bucureøti. În Serbia lucrurile nu merg bine
Bucureøtiului]. Pentru acest an avem nevoie de 18 milioane franci
ceea ce este neplæcut în mæsura în care ar putea sæ aparæ com-
care se împart la fortificaflii, material de cale feratæ cai øi
plicaflii care trebuiesc evitate cu orice prefl, de dragul pæcii øi al
echipament (îmbræcæminte). În plus trebuie sæ fie ridicat bugetul
liniøtii.
Ferdinand Coburg a ieøit surprinzætor de bine din afacere ministerului de ræzboi cu 1 1/2 milion pentru a începe a porni
øi toatæ lumea, cu excepflia Rusiei, are interesul momentan sæ°l formarea a øase regimente de cavalerie permanente (cu 120 de
pæstreze. cai pentru fiecare escadron). Pregætirile de ræzboi costæ toate flærile
Manevrele de anul acesta au decurs foarte bine; la ele a îngrozitor de mulfli bani øi înfleleg de ce parlamentele sunt întot-
asistat øi cumnatul meu Wilhelm von Wied care intenflioneazæ sæ°øi deauna ascultætoare. Din fericire øi anul æsta perspectivele sunt
comunice impresiile sale favorabile la Berlin. Acolo este urmæritæ paønice, cu toate acestea trebuie sæ fii pregætit pentru orice even-
cu cel mai viu interes dezvoltarea noastræ militaræ, a cærei însem- tualitate. O pace înarmatæ este întotdeauna mai ieftinæ decât cel
nætate este prefluitæ; din nefericire pacea înarmatæ costæ îngrozitor mai norocos ræzboi pentru care inamicul ar trebui sæ plæteascæ.
de mulfli bani. Tânærul împærat [Wilhelm al II°lea] a adus un suflu La vecinii noøtri afacerile au fost conduse pe un curs liniøtit,
nou în armatæ ceea ce a fæcut o impresie puternicæ în Franfla øi deøi în Serbia regele Milan nu a obflinut prea mult prin noua sa
Rusia; o nouæ întærire a armatei este plæcerea corpului ofifleresc. constituflie.
Drept urmare nu va mai dura mult pânæ la numirea ta ca În Moldova agenflii panslaviøti øi nihiliøti tot mai instigæ
øef de divizie, poziflie în care vei aduce încæ mulfli ani, sæ speræm, printre flærani øi trebuie sæ veghem mereu ca la primævaræ sæ nu
servicii patriei øi armatei. Astæzi este chiar un sentiment de se producæ dezordini acolo. Este foarte greu sæ°i prinzi pe aceøti
mândrie øi înælflætor øi preiei o funcflie superioaræ în cea dintâi øi instigatori deoarece se strecoaræ cu cele mai nevinovate pretexte
cea mai frumoasæ armatæ. Chiar dacæ acum raporturile s°au printre populaflia flæræneascæ.
244 l ANUL 1889 ANUL 1889 l 245

Alaltæieri [1/13 ianuarie] am dat un mare bal care a decurs La 6/18 ianuarie la sfinflirea apelor va avea loc o mare paradæ
strælucitor; în pofida unei puternice furtuni de zæpadæ care a care cu zæpada foarte mare va decurge cu oarecare greutate.
întrerupt mai multe linii ferate au apærut peste 1500 de persoane. Spre bucuria mea væd cæ regele [Leopold] cumnatul tæu nu
Am ræmas pânæ la 4 dimineafla ca sæ privim sprinflarul øi elegantul pierde nici o ocazie pentru a atrage atenflia asupra necesitæflii
cotilion. absolute a serviciului militar obligatoriu. Dacæ Belgia nu se poate
Filipescu este din nou cu soflia lui la Berlin; tu l°ai væzut apæra nu va fi cruflatæ. Garanflia de neutralitate este astæzi o teorie
desigur øi poate sæ°fli povesteascæ multe de pe aici øi de la Sinaia. depæøitæ cu care adeværaflii politicieni (Real°politiker) nu se mai
Cum îfli place perechea Grigore Ghica? Cred cæ se potrivesc mai încurcæ øi pe bunæ dreptate.
curând timpurilor vechi când lumea era mai sensibilæ la graflie
øi maniere elegante. 147. Bucureøti 24 februarie/8 martie 1889,
... Prinflesele se logodesc repede, una dupæ alta øi pentru cætre Maria de Flandra
Ferdinand alegerea este mult diminuatæ øi îngreunatæ. Ar fi de VB 492
dorit ca el sæ se cæsætoreascæ curând øi apoi sæ se stabileascæ în
România cu tânæra lui soflie. Aceeaøi dorinflæ porneøte aici de la ... situaflia internæ este extrem de dificilæ, pasiunile sunt
toate partidele politice. foarte violente øi intrigile din afaræ în continuæ creøtere; ultimele
ar fi inofensive dacæ Parlamentul ar fi format doar din patriofli,
146. Bucureøti 3/15 ianuarie 1889, cætre Maria de Flandra
dar din pæcate se gæsesc acolo elemente care servesc interesele
VB 491
R[usiei] øi Fr[anflei].
Orientul este puternic agitat dinspre nord [Rusia] pentru ca
... Problemele politice øi mai ales cele sociale au acumulat
în eventualitatea unui ræzboi flærile respective sæ fie paralizate øi
atâta materie explozivæ cæ doar cu îngrijorare pofli privi viitorul.
este nevoie de mare precauflie øi energie ca sæ ræmâi stæpân pe
Agitafliile, intrigile nihiliste împreunæ cu cele panslaviste câøtigæ
la noi tot mai mult teren iar ideile socialiste sunt ræspândite situaflie. Aceasta luptæ nu mæ sperie câtuøi de puflin, dar munca
sistematic în rândurile populafliei rurale, ceea ce cu timpul poate este încordatæ øi solicitantæ øi aceasta cu atât mai mult cu cât în
deveni un pericol grav. guvern nu existæ o deplinæ armonie, øi nu poate conta în Camera
La primævaræ am putea avea din nou o miøcare flæræneascæ pe o majoritate puternicæ.
care loveøte mult mai adânc interesele decât o grevæ muncitoreascæ În afaræ de aceasta este instigatæ populaflia flæræneascæ øi
în Belgia cæci la noi atinge imediat încasærile statului øi ale se cautæ liniøtirea ei prin împærflirea de pæmânt. Legea privitoare
moøierilor. Speræm cæ parlamentul va vota diferite legi în favoarea la aceasta se aflæ în dezbatere øi va fi în curând votatæ.
flæranilor, prin care o propagandæ fatalæ sæ poatæ fi parflial Vechii conservatori cu adepflii lor vor sæ°l aducæ pe [Ion C.]
combætutæ. Brætianu în fafla justifliei, ceea ce nu vor reuøi; pânæ acum a fost
La 10/22 ianuarie parlamentul se reuneøte din nou øi prin numit doar un comitet de informare care nu va gæsi nimic, dar
aceasta încep øi greutæflile deoarece între guvern øi preøedintele va næscoci multe. Scopul acestui procedeu infam este paralizarea
Camerei [Lascær Catargiu] lipseøte înflelegerea. Aceasta ca øef al acfliunilor lui Brætianu îndreptate împotriva intrigilor panslaviste.
vechilor conservatori ar vrea sæ stea în fruntea cabinetului ceea Dar în flaræ este o puternicæ trezire [reveille] øi cel care mi°a fost
ce având în vedere curentul liberal din flaræ nu este de dorit. 12 ani sfetnic câøtigæ simpatie øi teren. Legafliile rusæ øi francezæ
Alaltæieri am dat primul bal... toate partidele au fost repre- au instigat pe mulfli deputafli ca Parlamentul sæ se pronunfle
zentate prin personalitæflile lor marcante... împotriva lui Brætianu.
246 l ANUL 1889 ANUL 1889 l 247

Vezi, dragæ Maria, cæ situaflia este dificilæ øi deloc încu- În Orient opoziflia este întotdeauna ruseascæ dar când ajunge
rajatoare; dar mie nu°mi scade curajul øi am energia ca la mo- sæ aibæ guvernarea øi ræspunderea atunci lucreazæ în interesul
mentul potrivit sæ tai nodul gordian. flærii. De altminteri totul aratæ paønic iar convulsiile øi falimentele
Am avut un carnaval foarte însufleflit, balurile s°au succedat bursiere din Franfla sunt chiar favorabile perspectivelor pæcii.
repede unul dupæ altul, pentru cæ noi am cerut ca sæ fie flinut un Dorinfla de a°l avea aici pe moøtenitorul prezumtiv al tronului
doliu de trei sæptæmâni. Ne gæsim încæ sub impresia îngrozitoarei devine tot mai vie øi Ferdinand ar trebui sæ vinæ în mai. Absenfla
catastrofe [sinuciderea lui Rudolf øi a Mariei Vetsera la Mayerling lui Leopold este chiar deranjantæ øi îngreuneazæ corespondenfla
la 18/30 ianuarie 1889] care s°a abætut asupra casei austriece øi cæci nu°mi place sæ expediez scrisori cu conflinut politic în Franfla.
a voastre øi avem cea mai mare compasiune pentru særmanul
împærat care a avut o viaflæ plinæ de încercæri øi în cele din urmæ
a mai primit încæ o lovituræ îngrozitoare. El este extrem de receptiv Guvernul Lascær Catargiu
øi recunoscætor pentru sincera compasiune la nenorocirea sa øi 29/martie] 10 aprilie – 3/12 noiembrie 1889
este emoflionant cât de bærbæteøte îøi poartæ suferinfla. Særmana
Øtefania [de Belgia 1864°1945 fiica lui Leopold al II°lea care se 148. Bucureøti 11/23 aprilie 1889,
cæsætorise în 1881 cu Rudolf de Habsburg] este cu totul distrusæ. cætre Fritz von Hohenzollern
Elisabeta i°a scris imediat, ræspunsul ei al Øtefaniei este minunat VD 966
ea spune printre altele: „îfli sunt profund recunoscætoare cæ mi°ai
prezentat nenorocirea mea de nedescris într°o luminæ atât de ... De la retragerea lui Ion C. Brætianu domneøte aøa o
idealæ“. zæpæcealæ în partide care foloseøte doar intrigilor panslaviste, încât
Am fost bun prieten cu Rudolf øi ne°am înfleles foarte bine. este extrem de greu de format øi de menflinut un guvern viabil øi
De aceea sfârøitul sæu jalnic m°a afectat profund. puternic în interior. Prin încælcarea Constitufliei øi nerespectarea
Camerelor ar fi poate posibil sæ formezi pentru scurtæ vreme un
Nu°l cunosc pe fiul mai mare al lui Carl Ludwig1. Pærerile
guvern ascultætor, dar acesta ar fi doar un succes de moment cæci
despre caracterul sæu sunt foarte diferite; ataøatul militar austriac
îi cunosc foarte bine pe români de 23 de ani øi ei n°ar încuviinfla
de aici i°a fost camarad de regiment øi mi°a spus cæ este un domn
un astfel de procedeu; aø avea forfla brutalæ de partea mea, dar
blând øi poveøtile care se spun despre el ar fi exageræri ræutæcioase.
flara împotriva mea, ceea ce în aceastæ clipæ ar fi un mare pericol.
O legæturæ maritalæ cu una din fiicele voastre aø saluta°o cu
Tofli adepflii mei cei mai fideli m°au avertizat faflæ de situaflia
bucurie.
internæ øi cæ inaintea votærii legii agrare sæ dizolv Camerele. Doar
Strânsele relaflii care existæ astæzi cu casa austriacæ aø vrea
P.P. Carp singur vrea sæ joace va banque ceea ce eu nu am voie
sæ fie menflinute øi în viitor.
sæ risc, cu atât mai mult cu cât o datæ cu dizolvarea ar izbucni øi
Evenimentul din Serbia [abdicarea lui Milan Obrenovici la o crizæ guvernamentalæ ministerialæ. Carp, care este foarte bine
22 februarie/6 martie 1889 în favoarea fiului sæu Alexandru] este væzut în Occident, nu este iubit aici øi nu poate juca vreun rol decât
un incident dar nu o nenorocire [malheur]; îi cunosc pe domnii dacæ aliazæ cu conservatorii, din rândul cærora face parte, sau cu
din regenflæ care vor conduce afacerile cu înflelepciune. liberalii. Îi place sæ procedeze tæios, dar adesea necugetat. Aøa a
stârnit el în ultima guvernare o crizæ din cauza numirilor, o crizæ
1. fratele lui Franz Josef (1833°1896). Fiul sæu, Franz Ferdinand care ar fi trebuit categoric evitatæ. Confuzia de acum a apærut din
(1863°1914) a devenit în 1889 moøtenitor prezumtiv al tronului austro- acest motiv øi din cauza lui. Opt zile nu a putut fi format un nou
ungar presupunându°se cæ tatæl va renunfla la coroanæ în favoarea lui. guvern øi pasiunile erau în creøtere.
248 l ANUL 1889 ANUL 1889 l 249

Pânæ la urmæ am fost constrâns øi nu am putut sæ°l dau la ceea ce îl priveøte pe Ferdinand, cæci francezii sunt la fel de ostili
o parte pe L[ascær] C[atargiu]. Legea agraræ, bugetul øi creditele stabilirii lui aici precum ruøii, care au declarat drept ilegalæ
pentru fortificaflii nu erau votate øi pe acestea trebuie sæ le am succesiunea la tron. Sunt curios ce va ræspunde flarul Alexandru
neapærat. Am cerut aceste lucruri de la Catargiu la formarea [al III°lea] la scrisoarea mea de notificare privind titlul de
guvernului sæu, ceea ce am øi obflinut de la Cameræ, cu excepflia moøtenitor [al lui Ferdinand].
bugetului. Dar chemarea øefului conservatorilor în fruntea afa- Am avut o sæptæmânæ ploioasæ ceea ce a fost foarte neplæcut
cerilor statului a neliniøtit enorm Occidentul øi cabinetele din pentru ceremoniile religioase care în parte s°au desfæøurat în aer
Viena øiu Berlin ne trateazæ acum foarte rece, deoarece ele con- liber. Am asistat la tot serviciul religios la biserica ortodoxæ øi
sideræ cæ acum navigæm în trena ruøilor. Catargiu nu este mai catolicæ care a fost cam obositor.
rus[ofil] decât mine. În opoziflie s°a înfleles bine cu Rusia ca o Dacæ se iveøte vreo ocazie pofli sæ comunici conflinutul scrisorii
contrapondere la politica occidentalæ, dar dacæ va sta câtva timp mele Kaiserului Wilhelm [al II°lea] øi contelui [corect: prinflului]
la cârmæ, va lua chiar atitudine împotriva Rusiei. De altminteri Bismarck ca sæ se poatæ convinge øi ei de enormele greutæfli, dar
am discutat deschis cu el øi i°am explicat necesitatea de a ne te rog sæ nu dai scrisoarea din mânæ... Sæ°mi telegrafiezi la
sprijini pe Puterile Pæcii (Tripla Alianflæ). primirea acestei scrisori.
Programul sæu este neutralitatea øi el nu va tolera nici o
intrigæ aici, lucru de care sunt ferm convins. În plus îl am pe 149. Bucureøti 24 mai/5 iunie 1889,
generalul Manu pe care pot conta cu ochii închiøi øi acesta va cætre Maria de Flandra
veghea. Pregætirile militare vor continua neabætut øi Bulgaria va VB 493
fi apæratæ împotriva bandelor panslaviste ceea ce pentru un
moment este elementul principal. Scumpæ Maria
Influenfla lui Brætianu în flaræ este în creøtere astfel încât Cele mai recente øtiri de la noi le vei fi aflat de la ministrul
existæ speranfla sæ°l vedem în curând din nou la putere. meu plenipotenfliar Ioan Væcærescu, care a træit toate evenimentele
Hitrovo [min. plenipotenfliar rus] intrigæ enorm øi eu îl care s°au petrecut aici în ultimele douæ luni. Sosirea øi instalarea
consider capabil de orice. El øi cu tovaræøii lui panslaviøti turbeazæ lui Ferdinand sunt cele mai importante øi cabinetele europene
din cauza venirii lui Ferdinand [prinflul moøtenitor] pe care va chiar au putut sæ°øi revinæ din uluirea pe care a stârnit°o primirea
trebui sæ°l pæzesc foarte atent. El va sosi la Berlin zilele acestea cordialæ ce i°a fost pregætitæ cæci se credea peste tot cæ ne°am afla
ca sæ°øi ia ræmas bun de la ai lui. Din pæcate va veni aici într°un în ajunul unei catastrofe fiindcæ a venit la putere un guvern ostil
moment foarte dificil, ceea ce poate sæ°l descurajeze. (?) mie. Mai mulfli miniøtri plenipotenfliari s°au îndrægostit de
Domnesc de 23 de ani, dar niciodatæ n°am stræbætut o crizæ aøa°numitul guvern junimist [Th. Rosetti] øi credeau cæ doar acesta
mai gravæ decât cea de acum. Dumnezeu mæ va ajuta sæ o depæøesc ar putea fi izbævitor pentru România øi cæ adversarul acestuia
victorios. Peste 14 zile Camerele se vor reuni din nou øi atunci [Lascær Catargiu] ar livra influenflei ruseøti øi flara øi pe mine.
începe dansul. Carp vrea din ræsputeri sæ°l ræstoarne pe Catargiu, Reprezentantul austriac [contele Goluchowski] mi°a spus cæ el
ceea ce pentru un moment este greu; la toamnæ se va desfæøura crede cæ mæ aflu în pericol, nu am putut sæ ræspund temerilor sale
o campanie victorioasæ [înlæturarea lui Catargiu]. decât cu un zâmbet compætimitor. Sunt la fel de sigur de guvernul
Cu greu îmi va permite situaflia internæ sæ pæræsesc flara în de acum [Lascær Catargiu] cum am fost de toate guvernele pe care
aceastæ varæ... va trebui sæ ne mulflumim cu Cotrocenii. le°am avut de 23 de ani.
... Este chiar neplæcut faptul cæ Leopold din cauza Antoanetei De asemenea, sper, dacæ nu se vor ivi greutæfli în Parlament
este mereu plecat øi pierde orice legæturæ øi contact. Øederea lui sæ vin la cæsætoria lui Wilhelm [fratele mai mare al lui Ferdinand,
în Franfla mæ împiedicæ sæ°i fac comunicæri importante anume în care s°a cæsætorit cu Maria Theresa de Burbon a celor douæ Sicilii
250 l ANUL 1889 ANUL 1889 l 251

1867°1909] dupæ care am nevoie imediat de o curæ cæci lunga iarnæ foarte dureroasæ. Mai devreme de øase sæptæmâni nu se poate
cu multæ muncæ øi lupte m°a istovit øi mæ simt slæbit øi stresat... întoarce pentru cæ dupæ Dornburg [stafliune balnearæ în Olanda]
Acum murim de cælduræ dar truda øi munca de peste iarnæ mai trebuie sæ se ducæ la Wiesbaden ceea ce este foarte neplæcut
îøi urmeazæ vechiul curs în Parlament; sesiunea va dura pânæ la din cauza doamnei Nicola de Nassau. Despærflirea noastræ este
1/13 iunie. foarte lungæ, mai lungæ decât puteam noi doi sæ ne închipuim. Prin
Ferdinand s°a acomodat deja întru totul la noi øi este foarte prezenfla lui Nando, care este foarte drægufl nu mæ simt atât de
bine sæ°l avem. Se intereseazæ despre tot ce atinge România øi singur. Zilnic facem plimbæri lungi în frumoasele împrejurimi ale
este bine væzut în toate cercurile. Îøi face serviciul militar cu Sinaiei. Dar timpul nu mi se pare prea lung, prin absenfla mea
pasiune øi temeinic øi în curând va trebui sæ°mi prezinte o afcerile s°au adunat aøa de multe cæ am enorm de mult de lucru.
companie. A asistat øi la câteva øedinfle ale Senatului øi prima sa Lascær Catargiu a condus foarte bine afacerile statului øi la
apariflie în Parlament a decurs cu aceeaøi solemnitate ca a ducelui întoarcerea mea am gæsit totul în ordine. Øtirile din ziarele ger-
de Brabant la vremea sa (1883). Detaliile le vei fi citit în ziare. mane despre situaflia internæ a flærii [noastre] sunt tendenflioase
Aproape tofli suveranii au ræspuns într°un mod cordial la øi pornesc de la actuala opoziflie. Deocamdatæ la Sinaia, unde se
notificærile mele privind reglementarea succesiunii la tron. Numai aflæ cei mai mulfli miniøtri øi corpul diplomatic, vedem multæ lume
scrisoarea flarului [Alexandru al III°lea] nu a læsat nimic de dorit øi avem zilnic mulfli oaspefli la masæ.
în ceea ce priveøte ræceala glacialæ. Cel mai bine ar fi fost cæ nu°mi Peste 3 sæptæmâni avem manevrele în Moldova la care au
ræspundæ deloc, aøa cum a cerut presa ruseascæ. Europa øtie astæzi fost concentrafli 20.000 de militari, sæ speræm cæ vom avea vreme
cæ puternicul (?) autocrat are un singur prieten: pe amabilul, dar bunæ.
neputinciosul prinfl [Nikola, din 1860, principe din 1910°1918] al Nando îøi face sârguincios serviciul la regimentul care este
Muntenegrului, ceea ce pentru tofli ceilalfli principi este foarte aici, øi care va pleca în curând la manevre. El însæ va ræmâne cu
mægulitor. mine øi mæ va însofli în Moldova unde îøi va regæsi regimentul pe
Sæ speræm cæ noul meu ministru plenipotenfliar la Bruxelles câmpul de manevre.
[Ioan Væcærescu (1839) – væ va fi simpatic. El are maniere ele-
gante este foarte citit øi a dat fiicelor sale o educaflie excelentæ.
Fiica sa Helene este o fatæ talentatæ în cel mai înalt grad; de øase Guvernul general George Manu
luni este în serviciul Elisabetei øi o adeværatæ ressource pentru 5/17 noiembrie 1889 – 15/27 februarie 1891
ea. Tu vei avea ocazia sæ o vezi la Sigmaringen. Pregætirile pentru
nuntæ de acolo øi adæpostirea nenumæraflilor oaspefli vor avea 151. Bucureøti 14/26 noiembrie 1889,
anumite greutæfli. cætre Maria de Flandra
VB 496
150. Castel Peleø 25 august/6 septembrie 1889,
cætre Maria de Flandra Scumpæ Maria!
VB 490 O datæ cu începutul iernii vin mereu øi greutæflile øi se adunæ
afacerile... Pe Elisabeta o gæsesc foarte slæbitæ, poate sæ mænânce
... Ai væzut°o între timp pe Elisabeta a cærei stare mæ doar foarte puflin cæci apar imediat dureri de stomac øi orice obo-
îngrijoreazæ. Deja de la Neu Wied am væzut cæ aræta ræu øi m°am sealæ o aduce într°o stare de torpoare care mæ îngrijoreazæ foarte
temut imediat de o suferinflæ ascunsæ; din pæcate nu m°am înøelat. mult... O nouæ curæ la primævaræ este absolut necesaræ.
Este o liniøte pentru mine sæ o øtiu în mâinile încercate ale Am, de asemenea, multe griji cu guvernul. În ajunul deschi-
Dr. Metzger care o trateazæ cu precauflie; dar cura este lungæ øi derii Parlamentului a trebuit sæ°mi schimb cabinetul, ceea ce a
252 l ANUL 1889 ANUL 1890 l 253

apærut drept o încælcare a Constitufliei. Catargiu a vrut sæ dizolve 152. Bucureøti 18/30 decembrie 1889,
Camerele înaintea reunirii lor, færæ sæ fi fost vreun conflict, ceea cætre Maria de Flandra
ce eu am refuzat ca fiind un act de forflæ; urmarea a fost demisia VB 497
cabinetului; de data asta am reprezentat drepturile Camerei
Deputaflilor care ar trebui sæ°mi fie recunoscætoare pentru aceasta, ... Sænætatea Elisabetei este foarte zdruncinatæ øi starea ei
dar mæ îndoiesc, pentru cæ este formatæ din elemente rele de slæbiciune mæ neliniøteøte. În ultimele zile a fost chinuitæ de
(schlechten). Cabinetul actual [gen. G. Manu] care este format din gripæ care a istovit°o foarte mult. Din fericire poate sæ mænânce
cele mai bune elemente, va avea o poziflie dificilæ øi de aceea trebuie în pofida deselor dureri de stomac ce apar...
avutæ în vedere dizolvarea Camerei. Aøa nu mai ieøim din luptele ... De aici pot dau pufline lucruri sæ°fli povestesc. Træim în
de partid care lezeazæ prestigiul flærii øi îi paralizeazæ forflele. liniøte, dar valurile politice se înalflæ foarte sus øi eu trebuie sæ
Din fericire am cu totul de partea mea armata care stæ în intervin uneori ca pasiunile de partid sæ nu debordeze. România
afara intrigilor politice; de asemenea influenfla mea în flaræ este este probabil flara cea mai greu de guvernat deoarece, în pofida
aøa de mare cæ nici agitafliile politice ale partidelor øi facfliunilor Constitufliei, mie îmi revine toatæ ræspunderea. Sunt foarte
lor nu pot sæ o diminueze. mulflumit de guvernul meu, doar cæ nu este suficient de puternic
Perspectivele pæcii s°au conturat pe cât de favorabil posibil. faflæ de Camere în care se desfæøoaræ cele mai pætimaøe discuflii.
Tânærul Kaiser [Wilhelm al II°lea] a fost foarte mulflumit de
întrevederea cu flarul Rusiei [Alexandru al III°lea] øi pretutindeni 153. Bucureøti 5/17 ianuarie 1890,
se trâmbifleazæ pacea, ceea ce este un mare noroc. cætre Fritz von Hohenzollern
În Bulgaria se va menfline statu quo øi Rusia trebuie pânæ VD 968
la urmæ sæ facæ bonne mine au mauvais jeu. Pot sæ fie mulflumifli
de F[erdinand] de C[oburg] cæci el stæpâneøte situaflia cu înflelep- ... Noul an a început cu griji øi supæræri. Prin moartea bunei
ciune, doar cæ trebuie sæ°l pæstreze pe Stambolov cu orice prefl. împærætese Augusta [væduva Kaiserului Wilhelm I 1811°1890]
Certurile de familie din Serbia nu mai preocupæ pe nimeni, familia noastræ a pierdut mult øi se încheie astfel vremurile de
chiar øi sârbii s°au sæturat. Dar pretutindeni se simt intrigile odinioaræ, de neuitat pentru noi. Ultimul fir s°a rupt øi ræmâne
panslaviste care cautæ sæ acflioneze chipurile în numele ortodoxiei. doar frumoasæ amintire. Din nefericire nu am fost absolut deloc
Prin intermediul doamnei Væcærescu care sæ speræm cæ°fli informat despre înmormântare altfel l°aø fi trimis pe Nando...
place, cæci este o femeie de nædejde, pofli sæ ai mai des øtiri de la ... Elisabeta se reface încet dupæ un puternic atac de gripæ
noi, deoarece fiica ei [Elena Væcærescu] scrie foarte des. Ministrul care a slæbit°o îngrozitor. Nando øi cu mine suntem încæ pe picioare
meu [Ioan Væcærescu al cærui post era de fapt la Haga] este un mulflumitæ lungilor plimbæri zilnice pe orice vreme.
om plæcut øi inteligent care îøi va face în curând o bunæ poziflie De pe aici pot sæ°fli povestesc doar pufline lucruri; din cauza
la Bruxelles. gripei øi a doliului træim foarte retraøi. Camerele s°au închis de
Logodna moøtenitorului tronului rus [Nicolae al II°lea] cu 14 zile øi se vor reuni din nou abia sæptæmâna viitoare pentru a
M[arguerite] de P[rusia 1872°1954] apare în mod repetat în ziare. începe imediat anul cu o dezbatere pætimaøæ. Trebuie sæ se voteze
Poate va deveni realitate, ceea ce ar fi o mare garanflie pentru pace, actul de acuzare împotriva guvernului Brætianu. Dar existæ toate
mæcar câfliva ani. [Nu s°a întâmplat aøa prinflesa prusianæ s°a speranflele cæ aceastæ infamie patronatæ de agenflii franco°ruøi ca
cæsætorit în 1893 cu Friedrich Karl landgaf de Hessen, iar Nicolae Blaremberg øi compania va eøua ræsunætor.
al II°lea s°a cæsætorit în 1894 cu Alix de Hessen]. Cu toflii trebuie La recepflia de Anul Nou, într°o cuvântare am arætat nece-
sæ ne gândim la logodnæ [pt. Ferdinand]. Alegerea este extrem de sitatea de a se înfrâna pasiunile deoarece România are nevoie de
grea, o avem din nou în vedere pe A[lix] von H[essen?]. forflele tuturor pentru a se apæra de pericole.
254 l ANUL 1890 ANUL 1890 l 255

Intrigile ruse øi franceze cresc aici, dar sunt supravegheate noscut, aceasta este o concesie care se face Rusiei în interesul
de guvern, de care sunt foarte mulflumit. menflinerii pæcii.
În februarie primim vizita prinflului moøtenitor al Italiei.
Din pæcate în acest anotimp putem sæ°i oferim prea puflin. 155. Bucureøti 31 martie/12 aprilie 1890,
Sper cæ eøti mulflumit la comanda diviziei tale... cætre Fritz von Hohenzollern
Mâine avem tradiflionala paradæ de sfinflirea apelor la care VD 969
pofli sæ ræceøti uøor pentru cæ se stæ multæ vreme cu capul
descoperit... ... Dupæ mari greutæfli øi lupte a fost votat bugetul; cel pentru
armatæ de 36,5 milioane a obflinut o mare majoritate øi în acesta
154. Bucureøti 12/24 martie 1890, cætre Maria de Flandra a fost prevæzut un credit special de 1,5 milioane pentru concen-
VB 498 trarea tuturor rezervelor timp de øase sæptæmâni. La sfârøitul lui
aprilie Camerele se reunesc din nou pentru a vota diverse credite
... sæ speræm cæ acum se va îmbunætæfli sænætatea Elisabetei militare. Din pæcate, din cauza nesiguranflei situafliei din Europa,
care a læsat aøa de mult de dorit. suntem silifli sæ facem sacrificii enorme, pentru ca armata sæ fie
H[elene] Væcærescu care a plecat ieri îfli va aduce veøti de gata de luptæ în momentul pericolului. Din fericire situaflia noastræ
la noi øi îfli va putea povesti despre vizita prinflului Neapolului. financiaræ este foarte favorabilæ øi flara dispune încæ de multe
resurse de ajutor. S°a împlinit un an de când am fost abandonat
Tânærul ne°a plæcut foarte mult, aøa cæ eu aø vrea sæ°l væd
de Berlin; i°am spus pe atunci lui Bülow cæ o asemenea neîncre-
intrând în familia noastræ. Este inteligent, vioi øi a învæflat mult;
dere øi nerecunoaøtere a vederilor mele politice nu ar fi avut
înælflimea lui micæ, frapeazæ aici mai puflin deoarece românii nu
niciodatæ faflæ de mine bætrânul împærat [Wilhelm I] øi prietenul
sunt înalfli. El este puflin mai înalt decât ministrul meu prezident,
meu credincios împæratul Friedrich [III] øi consimt ca o jignire
generalul Manu, care a servit în regimentul de artilerie al gærzii
cæ tânærul împærat [Wilhelm al II°lea] judecæ situaflia mea atât
prusiene. Ca dificultate semnificativæ pentru o eventualæ (în orice
de disprefluitor.
caz dezirabilæ) alianflæ ar trebui luate în considerare numai relafliile La ultimul dineu diplomatic i°am amintit lui Bülow de
[tensionate] dintre Quirinal øi Vatican pentru care s°ar putea gæsi convorbirea mea cu el øi i°am spus cæ acum, ca urmare a retragerii
probabil un modus vivendi. lui Bismarck consider situaflia de la Berlin drept gravæ. El [Bülow]
Retragerea lui Bismarck este un eveniment cu uriaøe con- a trebuit sæ admitæ cæ eu am manevrat cu mare îndemânare acum
secinfle care în orice caz pune o armæ în mânæ duømanilor Reichului un an øi cæ cei de la Berlin s°au înøelat categoric. Øi el deplânge
german. El a fost gardianul pæcii europene, pe care a putut sæ o cæderea marelui cancelar el la fel de mult ca øi mine.
menflinæ prin marele sæu prestigiu. Ceilalfli au aceeaøi dorinflæ. Sæ Retragerea lui Bismarck nu schimbæ nimic în politica
dea Dumnezeu sæ aibæ øi puterea øi savoir faire pentru aøa ceva. externæ; Tripla Alianflæ este mai tare ca niciodatæ, doar cæ exista
Mæ îndoiesc cæ în problema socialæ se va ajunge la un consens, temeri cæ micile conflicte internaflionale ar putea mai uøor acum
ca în Anglia care a proclamat mereu libertatea muncii. Dacæ nu sæ aibæ drept urmare complicaflii grave, faflæ de vremea când
se vor produce îmbunætæfliri atunci problema socialæ se va complica cancelarul de fier intervenea cu marele sæu prestigiu øi înlætura
øi mai mult. orice pericol. Aceste sentimente le împærtæøesc chiar adversarii
Aici toate merg bine avem liniøte în pofida intrigilor ruseøti; øi duømanii puternicului om de stat acum præbuøit. Nu°l cunosc
dar situaflia din Bulgaria mæ neliniøteøte. Serbia a devenit focarul pe [Leo von] Caprivi dar sper cæ va avea suficientæ forflæ øi tærie
intrigilor panslaviste care acum pot fi mult mai periculoase pentru a voinflei ca sæ reziste tânærului împærat [Wilhelm al II°lea] øi sæ°l
flara învecinatæ. F[erdinand] C[oburg] nu va fi deocamdatæ recu- reflinæ de la un pas pripit.
256 l ANUL 1890 ANUL 1890 l 257

Situaflia la Berlin s°a schimbat complet în toate privinflele, sæ plecæm pe 1/13 august øi ne ducem mai întâi la Ischl unde vreau
cred cæ astæzi inclusiv adversarii lui Bismarck ar fi preferat sæ°l vizitez pe împæratul Fr. Josef care doreøte mult sæ mæ vadæ...
regimul împæratului Fr[iedrich]. Niciodatæ acesta nu l°ar fi læsat Pe 8/20 septembrie trebuie sæ fiu înapoi pentru manevrele de aici.
sæ cadæ pe sfetnicul tatælui sæu. Chiar dacæ brutalitatea primului Nando doreøte mult sæ°øi viziteze fraflii la Potsdam dar se va
cancelar german era adesea insuportabilæ øi înæbuøea în interior întoarce cu mine. Eu nu mæ duc în nord [la Berlin] cæci n°am ce
orice autonomie øi libertate, mâna lui siguræ øi acfliunile conøtient cæuta acolo.
subordonate flelului erau o mare garanflie faflæ de complicafliile Aici e liniøte øi pace øi la Berlin sunt tofli mirafli cât de bine
grave. Acum sunt de temut acfliuni prea rapide øi anumite expe- merg toate aici, dar eu sunt foarte obosit øi am nevoie de odihnæ
rimente în care se vor impune anumite influenfle. Se asociazæ un øi distracflie cæci munca de aici nu este deloc uøoaræ.
militarism rigid cu un umanism liberal; ambele extreme trebuiesc F/erdinand] C/oburg] se întoarce în curând la Sofia, dar
evitate. misiunea sa va fi tot mai grea øi Hitrovo va pune în miøcare toate
Mi se pare cæ împæræteasa væduvæ [mama lui Wilhelm II] pârghiile pentru a°l ræsturna. Noi îl supraveghem fireøte pe acest
câøtigæ din nou teren ceea ce nu ar fi favorabil. conspirator oficial, dar din cauza pozifliei sale nu putem sæ luæm
Acum nu mai am chiar nici o legæturæ la Berlin øi aflu de nici o mæsuræ severæ.
acolo numai ceea ce are legæturæ cu politica externæ øi cu Tripla
Alianflæ. Caprivi a trimis o notæ lui Bülow despre aceasta pe care 157. Castel Peleø 2/14 noiembrie 1890,
el mi°a comunicat°o: se pune mare greutate pe bunele relaflii cu cætre Maria de Flandra
România. VB 501
Poziflia mea aici este mai tare ca niciodatæ øi sunt mulflumit
de situaflia internæ. Partidul lui Brætianu se întæreøte pe zi ce trece, Atâta vreme cât te øtiu la mama pofli sæ discufli cu ea veøtile
aøa cæ în curând va fi din nou capabil de guvernare. pe care i le°am trimis despre cele ce am træit...
Deocamdatæ guvernul Manu merge foarte bine øi contribuie ... Elisabeta se reface zilnic tot mai mult în aerul blând al
mult la aplanarea pasiunilor. Sinaiei dupæ marile oboseli ale cælætoriei pe care le°a simflit destul
Hitrowo a pierdut mult din influenflæ dar intrigæ în Serbia de puternic dupæ sosirea ei. Din pæcate trebuie sæ ne întoarcem
øi Bulgaria unde domneøte o situaflie nesiguræ. peste 10 zile la Bucureøti deoarece se apropie sesiunea Camerelor
Nando este foarte bine; în raporturile dificile de aici trebuie cu toate inconvenientele øi tracasærile ei. Pasiunile fierb din nou
cæ se simte uneori singur. Fraflii lui abia îi scriu. foarte violent øiu trebuie manevrat cu îndemânare pentru a evita
Acum la Viena øiu Berlin sunt uluifli dar øi foarte mulflumifli conflictele grave.
de cum mi°am condus barca prin furtuni în anii trecufli øi regretæ În Orient se adunæ încet multæ materie explozivæ. Armenia
neîncrederea pe care au manifestat°o faflæ de mine. În vecinætate este ræscolitæ în continuu øi comitetele revoluflionare de acolo sunt
fierbe încontinuu, dar pentru un moment nu este nimic de temut. sprijinite deschis de Rusia. La Constantinopol patriarhul este
încurajat sæ nu cedeze în problema bisericii bulgare øi sæ flinæ
156. Castel Peleø 25 iulie/6 august 1890, bisericile închise ceea ce provoacæ o mare fierbere în rândurile
cætre Fritz von Hohenzollern populafliei. Dar complicaflii ræzboinice nu sunt de temut, cæci Rusia
VD 971 are nevoie de pace. De aceea este acum liniøte în Bulgaria, unde
situaflia s°a îmbunætæflit simflitor øi F[erdinand] C[oburg] domneøte
... Elisabeta, foarte bolnavæ, m°a pæræsit acum zece zile øi cu tact.
este acum la Neuwied unde ræmâne pânæ la sfârøitul lui august Dezvæluirile lui Kaulbars sunt extraordinare el mi°a spus
pentru a se duce apoi într°o stafliune balnearæ englezeascæ. Speræm încæ din [18/87 la Viena cæ raportase la Sankt Petersburg cæ
258 l ANUL 1891 ANUL 1891 l 259

Bulgaria nu ar putea fi guvernatæ øi câøtigatæ de partea Rusiei Elisabeta este mult mai bine în iarna aceasta, dar trebuia
cum i se pretinde lui de acolo. sæ se menajeze foarte mult. Pe 1/13 ianuarie avem balul nostru
Regele Leopold [al Belgiei] a fost foarte særbætorit la Berlin, cel mare (2000 persoane) cu seratele premergætoare o poveste
ceea ce în Bulgaria cu siguranflæ cæ a fæcut cea mai bunæ impresie. foarte obositoare.
Francezii sunt cu atât mai nemulflumifli de asta.
Întreaga familie Væcærescu este încæ aici îi invitæm des la 159. Bucureøti 2/14 ianuarie 1891,
masæ øi vorbim mult despre Bruxelles, unde ei se vor întoarce cætre Fritz von Hohenzollern
curând. VD 972
Anexæ:
Repondant lettre Kaulbars organe palais „La Bulgarie“ se ... Asupra relafliilor pe care le întreflin acum cu Berlinul nu
felicite voir que Kaulbars idee logique sensée sur affaires pot sæ mæ plâng, se aratæ mai multæ amabilitate (empressement).
Bulgares. Journal releve point pour lequel general reconnait que Planul de a asista la manevrele voastre intenflionez sæ°l iau
Bulgarie pas aimer Russie plus que Bulgaria, que Russie doit se în considerare cu toatæ seriozitatea mai ales cæ tu, dragæ Fritz,
resigner occuper seconde place dans coeur Bulgare et que ai o parte importantæ la ele; dupæ aceea ca sæ mæ conving personal
demander au Bulgare aimer Russie plus que patrie est folie. Cette de pr/inflesele] propuse pentru Nando. Amândouæ i°au plæcut la
verité reconue este pierre angulaire future entente entre Russes Berlin øi mama a arætat o bunævoinflæ prietenoasæ, l°a invitat sæ
et Bulgares. le facæ o vizitæ. Poate cæ va fi posibil sæ o facem la toamnæ. fii°aø
fi foarte recunoscætor dacæ ai putea sæ ne procuri fotografii, dacæ
158. Bucureøti 27 decembrie 1890/8 ianuarie 1891, nu obflii nici una trimite°le pe ale tale care îfli vor fi urgent
cætre Maria de Flandra înapoiate.
VB 502 Aici merge destul de bine, deøi pasiunile politice sunt foarte
violente øi se vor exprima cu siguranflæ la festivitatea jubileului
... Træim aici o iarnæ grea, care are o influenflæ nefastæ asupra celor 25 de ani de domnie ai mei. Dar pot sæ spun cæ popularitatea
oamenilor øi vitelor –18 R adesea cu un vânt tæios, puflinæ zæpadæ mea a prins rædæcini aøa de adânci în flaræ încât intrigile de partid
øi în multe locuri inundaflii, astfel încât ogoarele sunt acoperite nu mai pot exercita o influenflæ nefastæ. Cu simpatiile, øi aøa
pe kilometri cu o pæturæ de gheaflæ, ceea ce ruineazæ semænæturile. pufline, pentru ruøi s°a terminat categoric øi Hitrowo a devenit
Turme întregi au pierit în furtunile de zæpadæ. Rolin Jaquenys a obiect al dispreflului general.
putut sæ se convingæ de asprimea climei noastre. Mæ întreflin Ungurii sunt însæ ræu væzufli la noi din cauza prigonirii
adesea cu el cu mare plæcere cæci este un om multilateral cultivat. românilor din Transilvania. Cu siguranflæ ai citit articolul extra-
Camerele au fost prorogate pentru trei sæptæmâni, aøa cæ ordinar despre aceastæ chestiune din „Kreuzzeitung“ care nu are
am ceva mai multæ liniøte. Dezbaterile pe marginea Adresei au nici o legæturæ cu cercurile de aici. Iarna este aici mai puflin aspræ
fost lungi øi au adus în prim plan pasiunile politice într°un mod decât la voi, doar câteva zile am avut –18 R cu prea puflinæ zæpadæ,
supærætor. Guvernul are majoritatea, dar este combætut în modul ceea ce este grav pentru ogoare øi nu am putut face nici o vânætoare
cel mai violent de ambele partide tradiflionale øi nu este suficient de lupi.
de puternic.
În rest în Europa este liniøte øi pace, pentru anul acesta nu
este de temut nici o complicaflie. Øi în Bulgaria situaflia s°a
consolidat iar în Serbia gâlceava regalæ a doi parvenifli nu mai
face nici o impresie.
260 l ANUL 1891 ANUL 1891 l 261

160. Bucureøti 13/25 ianuarie 1891, cætre Maria de Flandra Guvernul conservator al generalului
VB 504 Ioan Emanuel Florescu
21 februarie/5 martie – 26 noiembrie/8 decembrie 1891
Deoarece... fiin foarte mult sæ fiu reprezentat la dureroasa
ceremonie îl trimit pe fostul meu ministru prezident Theodor 162. Bucureøti 3/15 martie 1891,
Rosetti un om extraordinar, foarte devotat mie, care acum este cætre Maria de Flandra
guvernator al Bæncii Naflionale øi pe colonelul Lahovary, unul din VB 506
cei mai buni ofifleri ai mei la care eu øi Elisabeta flinem foarte mult.
Noi chiar mergem în casa lui øi la toate manevrele el stæ mereu [...] Lunga øi trista iarnæ mi°a adus multe greutæfli øi griji
lângæ mine. fii°i recomand foarte cælduros pe cei doi domni øi dacæ øi nicidecum nu væd un vesel viitor apropiat. Momentan România
ai puterea sæ°i primeøti o clipæ fli°aø fi foarte recunoscætor cæci parcurge una din cele mai grele crize care este însoflitæ de pasiunile
atunci ei ar putea sæ°fli transmitæ veøti de la tine. dezlænfluite ale partidelor. Constrâns de împrejuræri, un guvern
... Aici participarea este foarte mare tot oraøul s°a înscris øi care îmi este puflin simpatic a trebuit sæ dizolve Camerele Parla-
în societate seratele au fost anulate. Împæratul [Wilhelm II] øi mentului unde nimeni nu avea majoritatea. Alegerile au fost fixate
împæræteasa mi°au trimis o înduioøætoare depeøæ din Berlin... în ajunul jubileului celor 25 de ani de guvernare ai mei øi îi vor
Furtuna øi zæpada au stat de douæ zile øi ziua este dezghefl... umple pe oameni de uræ øi discordie aøa cæ særbætoarea de la 10/22
mai nu va fi în nici un caz o særbætoare a pæcii. Toate acestea
161. Bucureøti 27 ianuarie/8 februarie 1891, trebuiesc combætute curajos øi se poate spera cæ se vor termina
cætre Maria de Flandra mai bine decât par lucrurile acum.
VB 505 Actualul guvern trezeøte neîncrederea cabinetelor occiden-
tale, dar chemarea lui a fost inevitabilæ. Este uøor sæ critici când
Trimiøii meu au trebuit sæ ne raporteze pânæ în cele mai mici nu cunoøti situaflia.
detalii despre misiunea lor øi îfli mulflumesc din inimæ cæ i°ai primit La Bruxelles am numit un alt reprezentant, Bengescu [care
øi le°ai dat o scrisoare pentru mine este] cumnatul primei doamne de onoare a Elisabetei iar soflia lui
... Nando s°a restabilit dupæ pojar, dar nu are voie sæ iasæ a fost în 1870 în serviciul nostru. Sper cæ noul ministru pleni-
14 zile... Elisabeta resimte enorm frigul øi are dureri în toate potenfliar, care este scriitor, va face o bunæ impresie øi cæ vor fi
membrele. Eu sunt sænætos, dar sufær de pe urma unor situaflii mulflumifli de el. Væcærescu se duce bucuros la Roma, dar pæræseøte
încâlcite care domnesc aici. Pofli sæ fii oricât de drept øi imparflial, cu regret Bruxelles°ul.
sæ°fli faci datoria øi sæ faci binele, eøti totuøi atacat în modul cel
mai josnic øi suspicionat. Momentan pasiunile sunt atât de 163. Bucureøti 11/23 aprilie 1891,
dezlænfluite cæ oamenii par lovifli de orbire. De aceea situaflia nu cætre Fritz von Hohenzollern
este deloc rozæ øi ar putea surveni uøor o crizæ de guvern. Din VD 973
fericire pacea europeanæ este asiguratæ pentru câtæva vreme.
[...] Hotærârea voastræ de a væ stabili la München nu m°a
surprins øi nu puteafli alege un loc mai favorabil pentru viitorul
vostru home. Dar sper cæ nu vei pæræsi prea repede serviciul militar
activ cæci sunt convins cæ într°un viitor nu prea îndepærtat vei
primi comanda unui corp de armatæ. Construcflia casei voastre...
va dura cel puflin doi ani øi cred cæ vei aøtepta acest ræstimp înainte
262 l ANUL 1891 ANUL 1891 l 263

de a te retrage în viafla privatæ. Dar pânæ atunci pot surveni øi toatæ presa germanæ a salutat evenimentul cu foarte multæ
evenimente care sæ facæ retragerea imposibilæ. simpatie.
Sunt mereu ocupat øi am de luptat cu multe greutæfli. Din [...] Aici suferim deja din pæcate de pe urma arøiflei care este
cauza alegerilor øi a apropiatei sesiuni a Camerelor vom fi flintuifli greu de suportat la desele mele inspecflii ale trupelor. Nando
aici pânæ la sfârøitul lui iunie øi de aceea nu pot sæ°mi fac planuri conduce acum o companie în batalionul 1 de vânætori care va fi
de varæ care ar depinde în întregime de politicæ. peste varæ la Sinaia. Manevrele de toamnæ se vor fline probabil
Logodna lui Nando mæ preocupæ cel mai mult øi aø dori de în pætratul de fortificaflii ale Moldovei dar cæutæm sæ evitæm orice
aceea o a doua întâlnire cu mica E[dinburgh] care lui nu°i displace. caracter demonstrativ.
Mæ voi gândi dacæ manevrele ar putea oferiu o ocazie potrivitæ. Ræmâi cu bine...
Sper cæ°mi vei putea trimite în curând fotografii øi alte informaflii.
Se fac mari pregætiri pentru jubileul domniei mele deøi eu 165. Castel Peleø 26 iulie/7 august 1891,
am rugat sæ nu se facæ nici o cheltuialæ øi særbætoarea sæ decurgæ cætre Maria de Flandra
simplu. Festivitæflile vor dura trei zile. Primævara nu vrea sæ vinæ; VB 507
avem aici ploaie øi frig iar la Sinaia zæpadæ. Cu toate acestea
speræm ca la sfârøitul sæptæmânii viitoare (Paøtele românesc) vom Dragæ Maria!
putea merge opt zile la Peleø ca sæ ne mai odihnim un pic [...] Plin de mâhnire øi teamæ øi cu inima apæsatæ de griji îfli scriu
aceste rânduri cæci demult nu fli°am mai dat un semn de viaflæ.
Nando se dezvoltæ excelent în toate privinflele øi este foarte
La evenimentele dureroase care au distrus frumoasa øi paønica
iubit aici, doar cæ viafla lui este foarte sobræ cæci noi îi putem oferi
noastræ viaflæ de familie nu am nevoie sæ mai revin, îfli sunt
pufline distracflii.
suficient cunoscute din scrisorile mele cætre mama øi cætre Leopold.
Acum ræmâi cu bine dragæ Fritz...
Astæzi mæ intereseazæ doar sænætatea scumpei mele Elisabeta care
este profund zdruncinatæ. Starea ei justificæ cea mai mare îngri-
164. Bucureøti 10/22 iunie 1891,
jorare øi vreau sæ mæ duc imediat dupæ ea la Veneflia. Cu câteva
cætre Fritz von Hohenzollern zile în urmæ am fæcut demersurile premergætoare pentru a o
VD 974 îndepærta de ea pe H[elene] V[æcærescu], încercare ce a eøuat iniflial
din cauza sistemului nervos zdruncinat al Elisabetei; urmarea a
[...] Din cauza disensiunilor partidelor situaflia politicæ in- fost înræutæflirea stærii ei de sænætate.
ternæ este destul de grea øi de aceea mai mult ca niciodatæ este Ieri am primit urmætoarea depeøæ: Etat sensiblement empiré,
nevoie de prezenfla mea ca sæ pot interveni în orice clipæ. În plus de sommeil plus un instant sans douleurs. Theodory defendu
continuare suntem flintuifli aici deoarece Camerele sunt în plinæ sortie; crains etre obligé prendre bientot lit. O datæ ce a ajuns sæ
activitate. Ele au încuviinflat cu cea mai mare generozitate toate zacæ în pat mæ tem cæ nu se va mai ridica. Øtii bine cæ braflele øi
proiectele militare. picioarele sunt paralizate. H[elene] V[æcærescu a devenit cælæul
Peste 14 zile speræm sæ ajungem în sfârøit la Sinaia ca sæ ei øi eu nu øtiu ce mijloc sæ mai întrebuinflez pentru îndepærtarea
ne odihnim dupæ tensiunile considerabile ale ultimelor luni. acestei fete infame. Tofli tremuræm în aøteptarea acestui moment
Særbætorile jubileului au decurs excelent øi toatæ flara mi°a care trebuie sæ se producæ.
arætat cea mai cælduroasæ recunoøtinflæ. Dovezile de devotament Aici în flaræ ura împotriva E[lenei] V[æcærescu] este atât de
au fost emoflionante. mare cæ dacæ ar da ochii cu ea, ar fi spânzuratæ.
Øi stræinætatea a luat parte din toatæ inima la jubileul Acum mai mult ca niciodatæ am nevoie de liniøte cæci anul
domniei mele. La Viena 10/22 mai a fost extraordinar særbætorit acesta am îndurat prea multe øi mæ simt foarte obosit. În loc de
264 l ANUL 1891 ANUL 1891 l 265

asta fiecare zi aduce noi agitaflii care°mi fac multe nopfli mare precauflie se poate proceda øi chiar medicii mæ imploræ sæ
nedormite. nu intervin prea repede øi energic. Nimeni nu suferæ mai mult
Mie greu sæ împoværez inima ta greu încercatæ cu problemele decât mine de pe urma acestei situaflii îngrozitoare, cu atât mai
mele dureroase dar øtiu cæ ea bate pentru mine cu compasiune. mult cu cât aici domneøte o mare iritare pe motiv cæ de ce nu s°a
Sper cæ sænætatea ta øi a copiilor tæi nu lasæ de dorit. impus mai repede despærflirea [Elisabetei de Elena Væcærescu].
Aici suferim de mare arøiflæ, care va face aproape insupor- La bolile sufletului øi la afecfliunile inimii trebuie sæ se procedeze
tabilæ cælætoria mea de mâine din Moldova. Acum ræmâi cu bine... cu cea mai mare prudenflæ, ceea ce mi°a scris øi soacra mea care
fratele tæu devotat. varsæ lacrimi fierbinfli în aceastæ situaflie a cærei urmare poate fi
Carl o paralizie a inimii.
Te miri cæ nu am øtiut nimic de problema Elenei Væcærescu.
166. Castelul Peleø 18/30 august 1891, Jubileul celor 25 de ani de domnie, schimbarea de guvern øi ale-
cætre Fritz von Hohenzollern gerile m°au ocupat atât de mult sæptæmâni în øir cæ doar la masæ
VD 975 îi vedeam pe Elisabeta øi pe Nando. Pânæ noaptea târziu aveam
de lucru øi deseori øi consiliu de miniøtri.
... Dupæ îngrozitoarele øi tristele evenimente care au venit Tânærul împærat [Wilhelm al II°lea] are cea mai mare dorinflæ
ca niøte fulgere pe cer senin øi s°au abætut ca o fatalitate asupra sæ mæ vadæ la manevrele de la Kassel øiu mi°a trimis o scrisoare
mea Elisabeta s°a îmbolnævit de o afecfliune a inimii care începe de invitaflie foarte cordialæ. Eu i°am scris imediat cæ din cauza
sæ ia un caracter ameninflætor prin slæbirea forflelor ei. Plecarea stærii de sænætate precare a Elisabetei nu aø putea sæ prevæd de
[Elisabetei] de aici, din aerul tare al munflilor, era urgent necesaræ pe acum dacæ mi°ar fi cu putinflæ sæ dau curs prietenoasei sale
øi a fost aleasæ Veneflia ca loc de øedere pentru posibilitatea unor invitaflii. Fireøte aø veni cu mare plæcere mai ales pentru cæ tu,
bæi calde în mare. Acolo urmeazæ sæ aibæ loc despærflirea de favorita dragul meu Fritz, ai primit un comandament mai mare acolo, nu-
ei [Elena Væcærescu] pe care din pæcate trebuie sæ o compar cu o mai cæ starea mea de spirit nu este favorabilæ participærii la festi-
gravæ amputare. Încercæri repetate au eøuat, în parte fiindcæ vitæfli zgomotoase care sunt inevitabile. Vei fi aflat [acestea] de
Elisabeta nu se putea hotærî, în parte din cauza accentuatei ei stæri la John care a stat trei sæptæmâni la mine øi cu care zilnic am
de slæbiciune care a paralizat orice demers energic. Acum acest fæcut împreunæ lungi plimbæri. În singurætatea mea vizita lui a
rezultat este aproape de atins, fata urmeazæ sæ plece imediat ce fost o relaxare binevenitæ øi am vorbit mult despre vremurile bune
mæ duc eu la Veneflia, dar între timp starea iubitei noastre de odinioaræ. De aici el se va duce în Crimeea øi vrea sæ se întoarcæ
Elisabeta a devenit atât de gravæ încât tremur pentru viafla ei; prin Moscova.
de o sæptæmânæ stæ în pat cu dureri violente de cap øi de ceafæ, În pofida verii sunt foarte ocupat cu reorganizarea
braflele øi picioarele sunt ca paralizate, somnul øi mesele lipsesc, infanteriei. Am format 99 de regimente de dorobanfli din care 33
øi astfel slæbiciunea ei se accentueazæ considerabil iar cu inima sunt permanente øi au fiecare 500 de soldafli. Sper cæ în acest mod
este grav. Mor de teamæ øi de grija unei întorsæturi ameninflætoare vom avea o infanterie puternicæ øi aceasta cu atât mai mult cu
pe care poate sæ o ia nefericitul roman de dragoste care a fost flinut cât încet, încet øi celelalte batalioane urmeazæ sæ devinæ
ascuns ochilor mei pânæ în ultima clipæ. I°am spus imediat lui permanente. Materialul pentru lucrærile de fortificaflie a fost øi
Nando cæ prin uøurinfla lui ar putea produce o catastrofæ cæci el comandat øi reprezintæ o cheltuialæ de 45 de milioane. La Krupp
despærflirea de V[æcærescu Elena] ar fi o operafliune periculoasæ au fost comandate 60 de tunuri. Anul acesta nu au loc mari
manevre. Acum ræmâi cu bine.
pentru mætuøa [Elisabeta]. Un proverb spune „A øti totul înseamnæ
a ierta totul“ abia mai târziu se va înflelege cæ nu slæbiciunea a
fost cea care m°a determinat sæ acflioneze aøa. Numai cu cea mai
266 l ANUL 1891 ANUL 1891 l 267

167. V 41 øi 41 bis [octombrie 1891/ Poimâine se face un an de când am avut fericirea de a te


Original øi copie a ciornei scrisorii reginei Victoria a Marii saluta aici.
Britanii cætre regina Elisabeta a României Balmoral Castle oct[ombrie] 1891. (fondul Regina Elisabeta)

Scumpæ Elisabeta! 168. Bucureøti 2/14 noiembrie 1891, cætre Maria de Flandra
Dupæ ce fli°a fost posibil sæ întreprinzi cælætoria la Pallanza VB 508
de unde pot sæ trag concluzia cæ a survenit o îmbunætæflire în starea
ta, nu vreau sæ mai aøtept sæ°mi exprim în scris compasiunea ... Scrisorile pe care le primesc de la Elisabeta lasæ mereu
pentru suferinfla ta atât de grea. sæ se înfleleagæ o mare iritare øi uneori descurajare, care nu permite
Nespus de mult trebuie sæ fi suferit tu dragæ Elisabeta øi sæ speræm, chiar dupæ declarafliile medicilor, aøa de curând o
fizic øi psihic! însænætoøire. Continui sæ°i scriu pe un ton plin de iubire øi încerc
Inima mea sângereazæ pentru tine când mæ gândesc la asta sæ o conving cæ doar renunflarea la ideile nefericite de odinioaræ
øi deoarece însænætoøirea ta face doar progrese lente chiar aceasta pot sæ°i asigure poziflia øi viitorul. Aici din pæcate constat o mare
devine o vreme a încercærilor care pretinde multæ ræbdare. iritare împotriva eiu care ar creøte imediat dacæ s°ar observa cæ
Fie ca aerul sænætos al Pallanzei sæ te întæreascæ iar fru- ea îmi pregæteøte griji øi greutæfli. Consiliul medical mi°a rapor-
moasa regiune pe care o cunosc sæ facæ bine sufletului tæu, ceea tat cæ ea o consideræ pe H[elene] V[æcærescu] drept o fiinflæ idealæ
ce eu sper cu atât mai mult cu cât regele [Carol I] este la tine øi øi un miel sacrificat, în vreme ce eu dimpotrivæ pe zi ce trece mæ
cu siguranflæ te susfline cu compasiune iubitoare. Suferinfla ta este pot convinge tot mai mult de contrariu, anume ce fiinflæ versatæ
øi pentru el extrem de tristæ øi apæsætoare. øi mincinoasæ este. Ar fi foarte mult pentru mine dacæ s°ar putea
Evenimentele lunilor trecute care au marcat atât de puter- obfline câteva rânduri de la Contele Mortemar care sæ confirme
nic viafla ta ne°au privit îndeaproape datoritæ flie. ca el niciodatæ nu s°a gândit sæ se cæsætoreascæ cu ea øi cæ el nu
Când am auzit mai întâi de planul de cæsætorie pentru nepo- a fæcut în aceastæ primævaræ nici o cælætorie în Austria ca sæ se
tul tæu am fost foarte miratæ øi trebuie sæ adaug complet conster- afle în apropierea ei, aøa cum aceasta afirma în modul cel mai
natæ, deoarece aveam convingerea cæ este imposibil sæ gæseascæ categoric.
aprobare în flaræ, trebuie cæ a provocat cu siguranflæ nemulflumire L°am væzut pe V[æcærescu] tatæl cæruia i°am declarat energic,
øi discordie care ar putea deveni extrem de periculoasæ pentru sæ se comporte liniøtit cæci am în mânæ dovezile din care se vede
poziflia ta øi a regelui, ba chiar ar putea atrage dupæ sine grave cæ fiica lui nu este atât de nevinovatæ pe cât crede el.
complicaflii europene. Alaltæieri ne°am întors aici. Capitala mi°a pregætit o primire
De aceea este o mare liniøtire pentru mine faptul cæ s°a cælduroasæ øi cordialæ iar primarul [Emanuel Protopopescu°Pake]
renunflat la acest proiect, chiar dacæ a fost un greu sacrificiu pentru a exprimat în cuvântarea sa bucuria øi satisfacflia pentru vizita
inima ta. Dar sper cæ însæøi conøtiinfla faptului de a fi fæcut aceasta mea la Potsdam. Øi acolo øi la Berlin. Øederea a decurs excelent
pentru flaræ, ca o adeværatæ mamæ a flærii, îfli va servi drept iar tânærul împærat [Wilhelm al II°lea] a fost plin de atenflii faflæ
consolare øi îfli va da putere. Din toatæ inima doresc ca nepotul de mine. Discufliile pe care le°am purtat cu el m°au mulflumit pe
tæu sæ poatæ face cândva o alianflæ potrivitæ în toate privinflele øi deplin de data aceasta. De la Sigmaringen1 el a câøtigat enorm
doritæ care va aduce din nou fericire øi pace inimii tale dupæ este mai serios øi foarte prietenos.
durerea øi suferinfla de acum. Acum ræmâi cu bine...
Scumpæ Elisabeta îfli voi ræmâne mereu mætuøa øi sora ta
credincioasæ. 1. de la întâlnirea lor din iunie 1889 la Sigmaringen la nunta lui
Victoria Regina Wilhelm von Hohenzollern, fratele lui Ferdinand
268 l ANUL 1891 ANUL 1891 l 269

Guvernul Lascær Catargiu L°am întrebat telegrafic pe Leopold la Coburg dacæ Nando
27 noiembrie/9 decembrie 1891 – 3/15 octombrie 1895 ar putea sæ vinæ acolo cæci logodna sa cât mai curând a devenit
o necesitate politicæ. Aici cresc tot mai mult certurile de partid øi
169. Bucureøti 1/13 decembrie 1891, este foarte greu sæ pui pe picioare un guvern puternic care este
cætre Maria de Flandra de imperios necesar. Forflele øi ræbdarea mea ameninflæ sæ mæ
VB 509 pæræseascæ cæci grijile øi supærærile cresc pe zi ce trece. Nu sunt
mulflumit de Nando øi el nu îndræzneøte sæ facæ nici un pas færæ
... Situaflia politicæ este una dintre cele mai dificile øi nu sæ mæ consulte. El i°a scris Elisabetei, fireøte cæ nu a primit nici
întrevæd cum se va rezolva pânæ la urmæ spre binele flærii. La un ræspuns. Ea nici mæcar nu°i menflioneazæ numele deøi eu îi
aceasta se adaugæ veøtile puflin favorabile pentru mine de la povestesc despre el.
Palanzza pe care doar eu le pot judeca. Cumnatul meu Wilhelm Te îmbræfliøez...
îmi scrie cæ a gæsit°o mai bine pe Elisabeta øi chiar într°o stare Carl
de spirit mai blândæ; la fel spune øi doctorul. Judecând dupæ
scrisorile pe care le primesc øi care adesea îmi sfâøie inima eu væd 170. Bucureøti 19/31 decembrie 1891,
doar un progres foarte limitat. I°am scris acum câteva zile: „Starea cætre Fritz von Hohenzollern
ta sufleteascæ øi dispoziflia ta îmi fac cele mai mari griji“. Iatæ aici VD 976
câteva fraze din scrisoarea ei: „Dacæ mæ voi întoarce în R[omânia]
atunci poeta a murit iar principesa va fi o alta... Eu sunt un elefant [...] în ultima vreme am fost chinuit cu multe dificultæfli øi
al ræbdærii dar øi ranchiunos chiar precum acele animale ciudate griji. Politic vorbind am stræbætut o campanie serioasæ care s°a
øi dacæ mi°am pierdut o datæ încrederea atunci nici o putere din încheiat cu formarea unui guvern excelent care se bucuræ deplin
lume nu o va mai aduce înapoi... Situaflia mi°a pecetluit buzele de încrederea Ligii Pæcii [Puterile Centrale]. Dar din nefericire
pentru totdeauna... etc.“. De altfel apar de cele mai multe ori prin anunflarea noilor alegeri [fixate pentru februarie 1892] pasiu-
lucruri confuze în scrisorile ei øi rareori vreun cuvânt de dragoste nile politice sunt atât de violente în flaræ cæ ne îndreptæm spre
øi compasiune. Doctorul îmi scrie: „Drumul spre vindecare va fi lupte grele pe care trebuie sæ le înfruntæm cu curaj.
foarte lung“ øi mi°a spus cæ: „Nebunia H[elenei] V[æcærescu] care Veøtile despre Elisabeta mæ liniøtesc prea puflin. Starea ei
ar fi cea mai nobilæ fiinflæ, s°ar fi instalat ferm în creierul ei“ [al sufleteascæ este mereu gravæ; este cuprinsæ de o durere adâncæ
Elisabetei]. øi de o mare descurajare øi se teme de orice. Am de gând ca peste
Îfli sunt foarte recunoscætor pentru informafliile foarte prefli- puflinæ vreme, dacæ îmi vor permite numeroasele mele afaceri sæ
oase deocamdatæ despre fictivul H. Pr. Mortemart. Ar fi impor- mæ duc la Palanzza ca sæ°i stau alæturi øi sæ o consolez. Dar trebuie
tante câteva rânduri de la acest unic posibil pretendent la cæsætorie sæ mærturisesc cæ privesc îngrijorat spre viitor.
M[ortemart] în care el sæ declare cæ el nu a pæræsit Franfla în Chestiunea cæsætoriei lui Nando va fi acum impulsionatæ
timpul iernii. Mincinoasa fatæ susflinea, mai ales în martie, cæ el energic øi aceasta mulflumitæ scrisorilor Luizei [soflia lui Fritz von
i°a scris de la Viena øi a cerut permisiunea sæ vinæ la Bucureøti Hohenzollern næscutæ prinflesæ von Thurn und Taxis] pe baza
ca sæ°i cearæ mâna. Din scrisoare sæ fi reieøit cæ el se aflæ în drum cærora eu am acflionat imediat. L°am rugat øi pe tânærul împærat
spre Dalmaflia. Nando era de faflæ când H[elene] V[æcærescu] ne°a [Wilhelm al II°lea] sæ ne ajute. El s°a declarat imediat dispus.
povestit træznaia asta. Leopold va face o vizitæ la Coburg pentru rest trebuie sæ aøteptæm
Fac totul pentru a demonstra Elisabetei cu dovezi cât de mult [la Maria de Coburg mama viitoarei principese Maria].
a fost înøelatæ øi minflitæ. Sæ dea Dumnezeu ca asta sæ contribuie De la ultima mea vizitæ la Berlin care a decurs atât de
la vindecarea ei, dar din pæcate eu nu sunt convins de acest efect. strælucitor s°a dezvoltat între mine øi împæratul [Wilhelm al II°lea]
270 l ANUL 1891 ANUL 1891 l 271

o relaflie cordialæ care øi din punct de vedere politic va da cele mai øi moravuri bizantine øi am cæpætat astfel multæ cunoaøtere a
bune roade. Eu nu m°am aøteptat ca el sæ mæ primeascæ atât de oamenilor. Câtæ minciunæ øi înøelætorie n°am træit eu! Dar nu
iubitor øi plin de încredere øi sæ mæ distingæ într°un mod atât de m°am læsat pæcælit øi am mers pe drumul drept, dæruind puflinæ
deosebit. Primirea mea strælucitoare øi cordialæ de la Potsdam øi încredere la tot ce se spuneaîn spatele meu, cæci se pare cæ aici
Berlin a fæcut o profundæ impresie øi aici øi în toatæ Europa. este chiar un sistem de educaflie sau le stæ în sânge sæ nu spunæ
[...] Pânæ acum iarna este foarte suportabilæ avem puflinæ adeværul. Toatæ familia Væcærescu este de ani de zile cunoscutæ
zæpadæ øi ziua –1 R. Sper cæ te vei duce la ziua de naøtere a øi aici øi la Paris cæ povesteøte cele mai neruøinate neadeværuri.
împæratului [27 ianuarie] la Berlin. Faflæ de mine s°a exprimat Sunt convins, dragæ Elisabeta, cæ faflæ de tot ceea ce fli°am
foarte laudativ la adresa ta. comunicat aici îmi vei dærui mie mai multæ încredere decât unui
Acum ræmâi cu bine... român oarecare mai ales cæ cele mai multe date se sprijinæ pe fapte
Carl constatate de mine. Nici patima øi nici ræzbunarea nu m°au împins
sæ°fli prezint aceastæ lungæ argumentaflie. Øtii cæ nu port ranchiunæ
171. V 16 la sfârøitul anului 1891: cætre Elisabeta niciodatæ øi dacæ o chestiune penibilæ a trecut o uit. El[ena]
V[æcærescu] va afla øi ea acest lucru mai târziu. Dar acum îmi stæ
[Dupæ ce face un larg expozeu asupra spiritismului bazân- pe inimæ abuzul pe care ea øi l°a permis prin dragostea øi încre-
du°se în acest scop pe lucrærile tatælui Elisabetei, Hermann von derea ta. Aøa o mincinoasæ neruøinata nu poate fi o fiinflæ puræ
Wied, øi demonstreazæ atât pericolul unor astfel de experienfle cât øi nevinovatæ øi nu meritæ prietenia ta, mai ales dupæ îngrozi-
øi intrigile Elenei Væcærescu, Carol I afirmæ]: toarele consecinfle pe care le°a provocat.
... Când i°am fæcut lui Scheffer1 reproøuri serioase asupra Nando este acum pe deplin læmurit øi cred cæ°l vei judeca
participærii sale la øedinflele de spiritism øi i°am declarat cæ aøa cu mai multæ îngæduinflæ cæci øi el a fost prins prin minciuni øi
ceva este nemaiauzit din partea lui, el mi°a ræspuns: „J’ai vu que næscociri. În ceea ce priveøte cuvântul sæu dat nu poate øi nu are
cela amusér la Reine, je n’en croyais rien et voyais bien que voie sæ îl flinæ deoarece îi este interzis pe toatæ linia. Cine ar
Mademoiselle V[æcærescu] poussait la table“. Øi când i°am repro- consimfli la o astfel de cæsætorie nemaipomenitæ? Nu°i mai ræmæ-
øat de ce nu fli°a spus el a afirmat: „je ne voulais pas gâter le
sese nimic altceva decât sæ se supunæ sau sæ°øi ia ræmas bun de
plaisir“. Frumoasæ plæcere; în felul perfid în care a fost fæcutæ fli°a
la viaflæ ceea ce pentru o astfel de fatæ ar fi fost o nebunie.
zguduit profund sistemul nervos, ne°a dus în fafla unor grave øi
În ceea ce mæ priveøte pe mine aø fi cel mai fericit om dacæ
triste consecinfle, fli°a tulburat discernæmântul øi judecata raflionalæ.
tu, dragæ Elisabeta, ai vrea sæ te convingi cæ în toatæ aceastæ vreme
Aø putea încæ multe sæ°fli mai scriu despre minciunile, pe
întunecatæ nu am avut în vedere decât binele tæu, viitorul tæu øi
care le consemneazæ o foaie specialæ de aici, despre vicleniile øi
când te°am smuls din braflele acelei persoane periculoase øi am
tirania H[elenei] V[æcærescu] care fli°a fæcut în repetate rânduri
sfærâmat cercul magic care te înconjura, nu numai cæ mi°am fæcut
scene necuviincioase øi violente øi te°a ameninflat cæ pleacæ, fiind
datoria mea sfântæ dar am împlinit un act salvator pentru tine.
absolut siguræ cæ tu nu o vei læsa. Dar scrisoarea mea e deja prea
Nu mai era timp de pierdut ca sæ sfærâmæm legæturile ce printr°un
lungæ øi sper cæ am reuøit sæ te conving cât de amægitæ øi înøelatæ
îndelungat abuz psihic (expresia celor doi medici în certificatele
ai fost.
lor) apæsau asupra ta. Mi°a fost suficient de greu atunci sæ procedez
Orientalii sunt cei mai abili în flesutul intrigilor perfide øi
astfel øi sæ te fac sæ te doaræ. Dar era spre binele tæu øi am riscat
niciodatæ nu ai voie sæ le dæruieøti deplina încredere. În aceøti 25
sæ cad în dizgraflia ta øi sæ osândeøti aspru demersul meu. Atât
de ani am avut de°a face cu o societate impregnatæ de obiceiuri
eu cât øi tofli cei care m°au ajutat în acea grea întreprindere au
fost conduøi de dragoste øi devotament pentru tine øi am ferma
1. secretarul particular al reginei convingere cæ va veni o vreme când îmi vei fi recunoscætoare. La
272 l ANUL 1891 ANUL 1892 l 273

fel ca øi înainte pofli sæ te bazezi pe mine; neîncetat mæ voi strædui, este aici la Primærie; pietrele preflioase provin în cea mai mare
aøa cum te°am asigurat la începutul scrisorii, sæ°fli recuceresc inima parte de la niøte bijuterii spaniole care au fost duse la Paris.
øi încrederea øi sæ te ajut în toate felurile sæ treci peste greutæflile Basmul despre tânærul împærat [Wilhelm al II°lea] la
de acum. Sigmaringen fli°l aminteøti. Ne°a povestit cæ îl privea prin lorgnon
În ultima ta scrisoare spui: „Cum vom ieøi din acest îngrozitor øi când el a întrebat°o de ce îl fixeazæ aøa, ea i°ar fi ræspuns: je
timp al suferinflei?“ Eu îfli ræspund: „ca niøte eroi“. Cu cât mai mari regarde Attila II.
luptele cu atât mai hotærât trebuie sæ le ieøi înainte, cu cât mai Împæratul mi°a spus cæ nici un cuvânt nu°i adeværat.
greu destinul cu atât mai curajos trebuie sæ°l porfli; n°ai voie sæ […]
te eschivezi. Cerul nu ne dæ mai mult decât putem noi duce [...] Acum altæ minciunæ neruøinatæ. Teama øi grija pe care fli
la primævaræ te vei putea întoarce aici unde vei fi primitæ cu le°a insuflat permanent privind sænætatea mea (øi ceva despre
bucurie øi cu braflele deschise. Aceasta este cea mai arzætoare pretinse atentate) este chiar revoltætoare. Cum a putut ea sæ
dorinflæ a inimii mele la sfârøitul acestui an atât de greu [...] îndræzneascæ sæ°fli spunæ cæ eu i°aø fi spus ei confidenflial cæ de
Neadeværurile Elenei Væcærescu demonstrate cu dovezi. multæ vreme am un sentiment de gol în cap, cæ aø fi cuprins de
Când [Pierre] Loti a venit la Sinaia, Elena Væcærescu vorbise o mare panicæ øi cæ aø sta ca în fafla unei præpæstii. Niciodatæ nu
înainte despre el ca despre o veche cunoøtinflæ. Dupæ sosirea lui i°am încredinflat ei cel mai mic lucru øi mai ales nimic care sæ nu°fli
s°a constatat cæ nu°l cunoscuse (declaraflia lui Loti însuøi care spus flie imediat. Toate gândurile øi sentimentele fli le°am comu-
n°avea o impresie bunæ despre ea). Acelaøi lucru l°a afirmat despre nicat întotdeauna øi n°am avut vreodatæ un secret faflæ de tine.
George Ohnet care i°a declarat lui Scheffer: „je ne connais pas cette […]
demoiselle“. Acelaøi lucru despre Ernest Lavisse despre care ne°a Scopul ei în tot pæienjeniøul de minciuni se vede clar: voia
spus cæ a luat lecflii de istorie de la el, ceea ce este absolut fels. sæ te flinæ în stæpânirea ei øi a încercat de aceea prin næscociri øi
Nici Taine, cu care pretinde cæ a avut de°a face, nu°øi poate aminti minciuni josnice sæ te îndepærteze de mine, de ai tæi, de Germania
de ea. Paul Bourget a cunoscut°o la Paris, dar l°a inoportunat aøa øi de aici de tofli cei care îfli erau aproape.
de tare cæ a poreclit°o Mademoisell