CAROL I

CORESPONDENfiA PERSONALÆ
1878-1912
© COPYRIGHT TRITONIC
BUCUREØTI / ROMÂNIA 2005 Sorin Cristescu
e-mail: editura@tritonic.ro
tel./fax.: +40.21.242.73.77

www.jurnalism.ro
www.tritonic.ro

Colecflia: BIBLIOTECA DE ISTORIE CAROL I

Coordonator: prof. univ. dr. ION BULEI
CORESPONDENfiA PERSONALÆ
(1878-1912)
Descrierea CIP a Bibliotecii Naflionale a României
CRISTESCU, SORIN
Corespondenfla personalæ a Regelui Carol I : 1878-1912 /
Sorin Cristescu; pref. de Ion Bulei - Bucureøti : Tritonic, 2005
Bibliogr.
ISBN 973-733-047-1

I. Bulei, Ion (pref.)

821.135.1-6

Coperta: CRISTIAN ROØU

Tehnoredactare: OFELIA COØMAN

Comanda nr. T 238 / noiembrie 2005

Bun de tipar: 18 .XI.2005
Tiraj I: 1000 exemplare TRITONIC
Tipærit în România Bucureøti
 CUPRINS
Carol I în corespondenflæ privatæ (Ion Bulei) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 24
Studiu introductiv: Corespondefla personalæ a lui Carol I . . . . . . . . . . . . 29

Guvernul I.C. Brætianu

Februarie 1878 – martie 1888
1. Bucureøti, 4/16 februarie 1878, cætre Maria de Flandra
VB 428 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 45
2. Bucureøti 3/15 martie 1878, cætre Fritz von Hohenzollern
VD 930 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 46
3. Bucureøti 11/23 aprilie 1878
VB 429 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 47
4. Bucureøti, 29 aprilie/11 mai 1878 cætre Maria de Flandra
VB 430 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 49
5. Cotroceni 3/15 iulie 1878, cætre Fritz von Hohenzollern
VD 930 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 50
6. Cotroceni 6/18 iulie 1878 cætre Maria de Flandra
V B 431 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 52
7. Sinaia 30 iulie/11 august 1878 cætre Maria de Flandra
VB 432 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 53
8. Sinaia 22 august/3 septembrie 1878, cætre Fritz von Hohenzollern
VD 930 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 54
9. Cotroceni 18/30 octombrie 1878, cætre Fritz von Hohenzollern
VD 930 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 56
10. Cotroceni 2/14 noiembrie 1878 cætre Maria de Flandra
VB 433 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 57
11. Bucureøti 12/24 decembrie 1878, cætre Fritz von Hohenzollern
VD 930 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 59
12. Bucureøti 16/28 decembrie 1878 cætre Maria de Flandra
VB 434 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 61
13. Bucureøti 13/25 februarie 1879 cætre Maria de Flandra
VB 435 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 63
14. Bucureøti 9/21 martie 1879 cætre Maria de Flandra
VB 436 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 64
15. Cotroceni 17/29 iunie 1879, cætre Maria de Flandra
VB 437 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 68
16. Sinaia 26 iulie/7 august 1879, cætre principesa Elisabeta
V 15/32 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 70
17. Cotroceni 13/25 septembrie [1879], cætre principesa Elisabeta
V 15/33 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 71
18. Cotroceni 30 octombrie/11 noiembrie 1879,
cætre Maria de Flandra
VB 438 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 72
19. Bucureøti 11/23 decembrie 1879 cætre Maria de Flandra
VB 439 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 74
20. Bucureøti 22 ianuarie] 3 februarie 1880,
cætre Fritz von Hohenzollern
VD 931 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 76
21. Bucureøti 19/31 martie 1880 cætre Maria de Flandra
VB 440 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 79
22. Bucureøti 2/14 aprilie 1880, cætre Fritz von Hohenzollern
VD 931 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 82
23. Sinaia 12/24 iunie 1880 cætre Maria de Flandra
VB 441 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 85
24. Bucureøti 14/26 noiembrie 1880, cætre Fritz von Hohenzollern
VO 931 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 87
25. Bucureøti 15/27 decembrie 1880 cætre Maria de Flandra
VB 442 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 88
26. Bucureøti 3/15 ianuarie 1881, cætre Fritz von Hohenzollern
VD 931 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 89
27. Bucureøti 26 ianuarie/7 februarie 1881, cætre Karl Anton von Hohenzollern
VD 1952 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 90
28. Bucureøti 2/14 februarie 1881 cætre Karl Anton von
Hohenzollern
VD 1952 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 91
29. Bucureøti 26 februarie/10 martie 1881 cætre Maria de Flandra
VB 443 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 93
30. Bucureøti 22 martie/3 aprilie 1881, cætre Maria de Flandra
VB 444 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 95
31. Bucureøti 11/23 aprilie 1881, cætre Fritz von Hohenzollern
VD 931 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 96
32. Sinaia 29 aprilie/11 mai 1881, cætre Karl Anton von
Hohenzollern
VD 1954 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 98
33. Cotroceni 29 mai/10 iunie 1881, cætre Karl Anton von Hohenzollern
VD 1953 (sic!) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 100
34. Sinaia 11/23 iulie 1881, cætre Karl Anton von Hohenzollern
VD 1955 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 101
35. Sinaia 23 august/4 septembrie 1881, cætre Karl Anton von Hohenzollern
VD 1956 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 102
36. Sinaia 10/22 septembrie 1881, cætre Karl Anton von
Hohenzollern
VD 1957 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 103
37. Cotroceni 2/14 octombrie 1881 cætre Maria de Flandra
VB 446 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 105
38. Cotroceni 14/26 noiembrie 1881, cætre Karl Anton von Hohenzollern
VD 1958 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 105
39. Bucureøti 18/30 decembrie 1881, cætre Maria de Flandra
VB 447 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 109
40. Bucureøti 25 decembrie 1881/6 ianuarie 1882, cætre Karl Anton von
Hohenzollern
VD 1959 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 109
41. Bucureøti 28 decembrie 1881/9 ianuarie 1882, cætre Fritz von Hohenzollern
VD 931 a . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 115
42. Bucureøti 28 ianuarie/9 februarie 1882, cætre Karl Anton von Hohenzollern
VD 1960 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 116
43. Bucureøti 12/24 februarie 1882, cætre Fritz von Hohenzollern
VD 931 b . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 117
44. Bucureøti 15/27 februarie 1882, cætre Maria de Flandra
VB 448 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 118
45. The Queen a Windsor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 119
46. Ræspunsul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 119
47. Bucureøti 1/13 martie 1882, cætre Karl Anton von Hohenzollern
VD 1961 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 120
48. Bucureøti 6/18 aprilie 1882, cætre Karl Anton von Hohenzollern
VD 1962 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 123
49. Cotroceni 20 mai/1 iunie 1882, cætre Karl Anton von
Hohenzollern
VD 1963 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 125
50. Sinaia 9/21 iulie 1882, cætre Karl Anton von Hohenzollern
VD 1964 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 127
51. Sinaia 19/31 august 1882, cætre Maria de Flandra
VB 450 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 129
52. Sinaia 25 august/6 septembrie 1882, cætre Karl Anton von Hohenzollern
VD 1965 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 130
53. Sinaia 7/19 septembrie 1882, cætre Maria de Flandra
VB 451 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 131
54. Sinaia 24 octombrie/5 noiembrie 1882, cætre Maria de Flandra
VB 452 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 133
55. Sinaia 2/14 noiembrie 1882, cætre Karl Anton von
Hohenzollern
VD 1966 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 135
56. Cotroceni 11/23 noiembrie 1882, cætre Maria de Flandra
VB 453 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 136
57. Cotroceni 16/28 decembrie 1882, cætre Karl Anton von Hohenzollern
VD 1967 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 138
58. Cotroceni 19/31 decembrie 1882, cætre Maria de Flandra
VB 454 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 140
59. Cotroceni 23 decembrie 1882/4 ianuarie 1883, cætre Fritz von Hohenzollern
VD 931 c . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 142
60. Bucureøti 9/21 februarie 1883, cætre Maria de Flandra
VB 455 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 144
61. Bucureøti 2/14 martie 1883, cætre Fritz von Hohenzollern
VD 932 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 145
62. Villa Spinala la Sestri 18/30 martie 1883, cætre Karl Anton von
Hohenzollern
VD 1968 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 146
63. Villa Spinala 26 martie/7 aprilie 1883, cætre Karl Anton von Hohenzollern
VD 1969 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 147
64. Cotroceni 22 aprilie/4 mai 1883, cætre Karl Anton von Hohenzollern
VD 1970 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 148
65. Cotroceni 17/29 mai 1883, cætre Karl Anton von Hohenzollern
VD 1971 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 149
66. Cotroceni 20 mai/1 iunie 1883, cætre Maria de Flandra
VB 456 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 150
67. Cotroceni 25 mai/6 iunie 1883, cætre Fritz von Hohenzollern
VD 933 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 151
68. Cotroceni 21 iunie/3 iulie 1883 cætre Maria de Flandra
VB 457 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 152
69. Sinaia 28 iunie/10 iulie 1883, cætre Karl Anton von
Hohenzollern
VD 1972 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 154
70. Sinaia 20 iulie/1 august 1883, cætre Maria de Flandra
VB 458 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 156
71. Sinaia 25 iulie/6 august 1883, cætre Karl Anton von
Hohenzollern
VD 1973 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 157
72. Sinaia 11 Aout 1883 cætre Wilhelm de Prusia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 158
73. Sinaia 1/13 august 1883, cætre Fritz von Hohenzollern
VD 934 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 159
74. Sinaia 22 august/3 septembrie 1883, cætre Karl Anton von Hohenzollern
VD 1974 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 160
75. Sinaia 30 august/11 septembrie 1883, cætre Maria de Flandra
VB 459 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 161
76. Sinaia 14/26 septembrie 1883, cætre Fritz von Hohenzollern
VD 935 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 162
77. Sinaia 24 septembrie/6 octombrie 1883, cætre Karl Anton von Hohenzollern
VD 1975 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 163
78. Castel Peleø 29 octombrie/10 noiembrie 1883, cætre Maria de Flandra
VB 460 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 164
79. Castel Peleø 23 noiembrie/5 decembrie 1883, cætre Karl Anton
von Hohenzollern
VD 1976 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 166
80. Sinaia 25 decembrie 1883/6 ianuarie 1884, cætre Maria
de Flandra
VB 461 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 170
81. Sinaia 26 decembrie 1883/7 ianuarie 1884, cætre Fritz von Hohenzollern
VD 936 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 170
82. Bucureøti 14/26 ianuarie 1884, cætre Maria de Flandra
VB 463 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 171
83. Bucureøti 17/29 ianuarie 1884, cætre Fritz von Hohenzollern
VD 937 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 172
84. Bucureøti 24 ianuarie/5 februarie 1884, cætre Karl Anton von Hohenzollern
VD 1977 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 172
85. Bucureøti Palatul [regal] cætre principele Karl Anton de Hohenzollern 6
aprilie 1884
VD 1978 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 175
86. Bucureøti 7/19 aprilie 1884, cætre Karl Anton von Hohenzollern
VD 1979 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 175
87. Bucureøti 21 aprilie/3 mai 1884, cætre Maria de Flandra
VB 464 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 178
88. Bucureøti 22 aprilie/4 mai 1884, cætre Fritz von Hohenzollern
VD 939 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 180
89. Cotroceni 10/22 iunie 1884, cætre Fritz
VD 938 (sic!) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 181
90. Cotroceni 11/23 iunie 1884, cætre Karl Anton von Hohenzollern
VD 1980 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 182
91. Cotroceni 18/30 iunie 1884, cætre Maria de Flandra
VB 465 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 186
92. Castel Peleø 7/19 august 1884, cætre Maria de Flandra
VB 466 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 187
93. Castel Peleø 4/16 septembrie 1884, cætre Karl Anton von Hohenzollern
VD 1981 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 188
94. Cotroceni, 22 septembrie/4 octombrie 1884, cætre Karl Anton von
Hohenzollern
VD 1982 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 190
95. Bucureøti 18/30 noiembrie 1884, cætre Fritz von Hohenzollern
VD 940 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 190
96. Bucureøti 23 noiembrie/5 decembrie 1884, cætre Maria de
Flandra
VB 467 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 191
97. Bucureøti 3/15 decembrie 1884, cætre Karl Anton von
Hohenzollern
VD 1983 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 192
98. Bucureøti 11/23 decembrie 1884, cætre Maria de Flandra
VB 468 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 193
99. Bucureøti 28 decembrie 1884/9 ianuarie 1885, cætre Fritz von Hohenzollern
VD 941 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 194
100. Bucureøti 14/26 ianuarie 1885, cætre Maria de Flandra
VB 469 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 194
101. Bucureøti 16/28 februarie 1885, cætre Maria
VB 470 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 195
102. Bucureøti 11/23 martie 1885, cætre Karl Anton von
Hohenzollern
VD 1984 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 196
103. Bucureøti 21 aprilie/3 mai 1885 cætre Maria de Flandra
VB 471 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 198
104. Castel Peleø 1/13 iulie 1885, cætre Maria de Flandra
VB 472 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 199
105. Castel Peleø 11/23 iulie 1885, cætre Fritz von Hohenzollern
VD 942 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 200
106. Castelul Peleø 9/21 octombrie 1885, cætre Maria de Flandra
VB 474 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 200
107. Bucureøti 2/14 decembrie 1885, cætre Maria de Flandra
VB 475 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 202
108. Bucureøti 15/27 decembrie 1885, cætre Maria de Flandra
VB 476 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 202
109. Bucureøti 16/28 decembrie 1885, cætre Fritz von Hohenzollern
VD 948 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 203
110. Bucureøti 2/14 ianuarie 1886, cætre Maria de Flandra
VB 477 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 204
111. Bucureøti 7/19 ianuarie 1886, cætre Fritz von Hohenzollern
VD 943 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 204
112. Bucureøti 7/19 martie 1886, cætre Maria de Flandra
VB 478 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 205
113. Bucureøti 25 martie/6 aprilie 1886, cætre Fritz von
Hohenzollern
VD 944 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 205
114. Cotroceni 9/21 iunie 1886, cætre Fritz von Hohenzollern
VD 945 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 206
115. Castel Peleø 23 iulie/4 august 1886, cætre Maria de Flandra
VB 479 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 208
116. Castel Peleø 6/18 august 1886, cætre Fritz von Hohenzollern
VD 946 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 209
117. Castel Peleø 21 octombrie/2 noiembrie 1886, cætre Fritz von Hohenzollern
VD 947 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 210
118. Castel Peleø 25 octombrie/6 noiembrie 1886, cætre Maria de Flandra
VB 480 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 212
119. Bucureøti 7/19 decembrie 1886, cætre Maria de Flandra
VB 481 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 213
120. Bucureøti 25 decembrie 1886/6 ianuarie 1887, cætre Maria de Flandra
VB 482 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 214
121. Bucureøti 7/19 ianuarie 1887, cætre Fritz von Hohenzollern
VD 949 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 216
122. Bucureøti 7/19 februarie 1887, cætre Fritz von Hohenzollern
VD 950 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 217
123. Bucureøti 16/28 februarie 1887, cætre Fritz von Hohenzollern
VD 951 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 219
124. Bucureøti 23 februarie/7 martie 1887, cætre Fritz von Hohenzollern
VD 953 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 220
125. Bucureøti 25 martie/6 aprilie 1887, cætre Fritz von Hohenzollern
VD 954 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 221
126. Bucureøti 6/18 aprilie 1887, cætre Fritz von Hohenzollern
VD 955 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 221
127. Bucureøti 6/18 aprilie 1887, cætre Maria de Flandra
VB 483 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 222
128. Castel Peleø 25 mai/6 iunie 1887, cætre Fritz von
Hohenzollern
VD 956 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 223
129. Castel Peleø 6/18 iunie 1887, cætre Fritz von Hohenzollern
VD 957 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 224
130. Castel Peleø 14/26 iulie 1887, cætre Maria de Flandra
VB 484 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 225
131. Castel Peleø 19/31 iulie 1887, cætre Fritz von Hohenzollern
VD 958 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 226
132. Castelul Peleø 19/31 octombrie 1887, cætre Fritz von Hohenzollern
VD 959 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 227
133. Castel Peleø 1/13 noiembrie 1887, cætre Maria de Flandra
VB 485 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 228
134. Castelul Peleø 8/20 noiembrie 1887, cætre Fritz von
Hohenzollern
VD 960 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 229
135. Bucureøti 18/30 noiembrie 1887, cætre Maria de Flandra
VB 486 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 230
136. Bucureøti [27 decembrie 1887//8 ianuarie 1888, cætre Maria
de Flandra
VB 487 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 233
137. Bucureøti [14//26 ianuarie 1888, cætre Fritz von Hohenzollern
VD 961 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 234
Primul guvern Th. Rossetti
23 martie 1888 – 12/24 noiembrie 1888
138. Bucureøti 11/23 aprilie 1888, cætre Fritz von Hohenzollern
VD 962 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 236
139. Bucureøti 14/26 aprilie 1888, cætre Maria de Flandra
VB 487 bis . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 237
140. Cotroceni 26 mai/7 iunie 1888, cætre Fritz von Hohenzollern
VD 963 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 239
141. Cotroceni 2/14 iunie 1888, cætre Maria de Flandra
VB 488 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 240
142. Grafenberg 4 august 1888, cætre Maria de Flandra
VB 489 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 241
143. Castel Peleø 6/18 noiembrie 1888, cætre Maria de Flandra
VB 490 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 241
144. Castel Peleø 8/20 noiembrie 1888, cætre Fritz von
Hohenzollern
VD 964 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 242
Al doilea guvern Th. Rosetti
12/24 noiembrie 1888 – 22 martie/3 aprilie 1889
145. Bucureøti 3/15 ianuarie 1889, cætre Fritz von Hohenzollern
VD 965 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 243
146. Bucureøti 3/15 ianuarie 1889, cætre Maria de Flandra
VB 491 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 244
147. Bucureøti 24 februarie/8 martie 1889, cætre Maria de Flandra
VB 492 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 245
Guvernul Lascær Catargi
29/martie] 10 aprilie – 3/12 noiembrie 1889
148. Bucureøti 11/23 aprilie 1889, cætre Fritz von Hohenzollern
VD 966 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 247
149. Bucureøti 24 mai/5 iunie 1889, cætre Maria de Flandra
VB 493 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 249
150. Castel Peleø 25 august/6 septembrie 1889, cætre Maria de Flandra
VB 490 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 230
Guvernul general George Manu
5/17 noiembrie 1889 – 15/27 februarie 1891
151. Bucureøti 14/26 noiembrie 1889, cætre Maria de Flandra
VB 496 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 251
152. Bucureøti 18/30 decembrie 1889, cætre Maria de Flandra
VB 497 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 253
153. Bucureøti 5/17 ianuarie 1890, cætre Fritz von Hohenzollern
VD 968 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 253
154. Bucureøti 12/24 martie 1890, cætre Maria de Flandra
VB 498 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 254
155. Bucureøti 31 martie/12 aprilie 1890, cætre Fritz von
Hohenzollern
VD 969 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 255
156. Castel Peleø 25 iulie/6 august 1890, cætre Fritz von
Hohenzollern
VD 971 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
157. Castel Peleø 2/14 noiembrie 1890, cætre Maria de Flandra
VB 501 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
158. Bucureøti 27 decembrie 1890/8 ianuarie 1891, cætre Maria de Flandra
VB 502 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
159. Bucureøti 2/14 ianuarie 1891, cætre Fritz von Hohenzollern
VD 972 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
160. Bucureøti 13/25 ianuarie 1891, cætre Maria de Flandra
VB 504 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
161. Bucureøti 27 ianuarie/8 februarie 1891, cætre Maria
de Flandra
VB 505 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Guvernul conservator al generalului
Ioan Emanuel Florescu
21 februarie/5 martie – 26 noiembrie/8 decembrie 1891
162. Bucureøti 3/15 martie 1891, cætre Maria de Flandra
VB 506 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
163. Bucureøti 11/23 aprilie 1891, cætre Fritz von Hohenzollern
VD 973 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
164. Bucureøti 10/22 iunie 1891, cætre Fritz von Hohenzollern
VD 974 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
165. Castel Peleø 26 iulie/7 august 1891, cætre Maria de Flandra
VB 507 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
166. Castelul Peleø 18/30 august 1891, cætre Fritz von
Hohenzollern
VD 975 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
167. [octombrie 1891] Original øi copie a ciornei scrisorii reginei Victoria a
Marii Britanii cætre regina Elisabeta a României
V 41 øi 41 bis . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
168. Bucureøti 2/14 noiembrie 1891, cætre Maria de Flandra
VB 508 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Guvernul Lascær Catargiu
27 noiembrie/9 decembrie 1891 – 3/15 octombrie 1895
169. Bucureøti 1/13 decembrie 1891, cætre Maria de Flandra
VB 509 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
170. Bucureøti 19/31 decembrie 1891, cætre Fritz von Hohenzollern
VD 976 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
171. V 16 la sfârøitul anului 1891: cætre Elisabeta . . . . . . . . . . . . . . . . . .
172. Pallanzza 9/21 ianuarie 1892, cætre Maria de Flandra
VB 510 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
173. Bucureøti 24 ianuarie/5 februarie 1892, cætre Maria de Flandra
VB 511 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
174. Bucureøtiu 30 ianuarie/11 februarie 1892, cætre regina
Elisabeta
V 17 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
175. B[ucureøti] 16/28 februarie 1892, cætre regina Elisabeta
V 18 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
176. Bucureøti 15/27 martie 1892, cætre Maria de Flandra
VB 512 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 281
256 177. Bucureøti 28 martie/9 aprilie 1892, cætre regina Elisabeta
V 19 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 284
257 178. Bucureøti 4/16 aprilie 1892, cætre regina Elisabeta; sæ nu se predea, ci sæ
ræmânæ confidenflialæ
258 V 20 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 286
179. Bucureøti 9/21 aprilie 1892, cætre Maria de Flandra
259 VB 513 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 287
180. Bucureøti 11/23 aprilie 1892, cætre Fritz von Hohenzollern
260 VD 977 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 288
181. B[ucureøti] 12/24 aprilie [18/92], cætre regina Elisabeta
V 21 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 290
260 182. Bucureøti 29 aprilie/11 mai 1892, cætre regina Elisabeta
V 22 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 291
183. Cætre regina Victoria
VA 51 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 292
184. Castel Peleø 22 iulie/3 august 1892, cætre Maria de Flandra
VB 514 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 293
261 185. Castelul Peleø 21 august/2 septembrie 1892, cætre Fritz von Hohenzollern
VD 978 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 294
261
186. Castel Peleø 25 august/6 septembrie 1892, cætre principele Ferdinand
V 48 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 295
282
187. Castel Peleø 25 august/6 septembrie 1892, cætre regina
Elisabeta
263
V 23 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 296
188. Castel Peleø 4/16 septembrie 1892, cætre Maria de Flandra
VB 515 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 297
264
189. Castel Peleø 6/18 septembrie 1892, cætre regina Elisabeta
V 24 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 298
266 190. Castel Peleø 7/19 septembrie 1892, cætre principele Ferdinand
V 47 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 302
267 191. Castel Peleø 18/30 septembrie 1892, cætre Leopold von Hohenzollern
[singura adresatæ lui Leopold]
VD 2342 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 303
192. Segenhaus 10 noiembrie 1892, cætre Maria de Flandra
VB 516 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 304
268 193. Bucureøti 6/18 decembrie 1892, cætre Maria de Flandra
VB 517 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 305
269 194. [nedatat, probabil decembrie 1892] cætre regina Elisabeta
270 V 25 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 306
195. [Bucureøti] 12/24 decembrie 1892 cætre regina Elisabeta
273 V 26 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 308
196. Bucureøti 31 decembrie 1892 cætre regina Victoria
274 a Marii Britanii
VA 52 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 309
197. Bucureøti 3/15 februarie 1893, cætre Maria de Flandra
275 VB 518 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 309
198. Bucureøti 10/22 martie 1893, cætre Maria de Flandra
280 VB 519 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 310
199. Bucureøti 12/24 aprilie 1893, cætre Fritz von Hohenzollern 222. Ragatz 10/22 august 1894, cætre Fritz von Hohenzollern
VD 979 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 312 VD 984 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 344
200. Bucureøti 17/29 aprilie 1893, cætre regina Elisabeta 223. Castel Peleø 22 septembrie/4 octombrie 1894, cætre Maria
V 27 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 313 VB 533 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 344
201. Bucureøti 21 aprilie/3 mai 1893, cætre Maria de Flandra 224. Castel Peleø 31 octombrie/12 noiembrie 1894, cætre Maria de Flandra
VB 520 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 318 VB 534 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 345
202. Bucureøti 6/18 mai 1893, cætre regina Elisabeta 225. Castel Peleø 10/22 noiembrie 1894, cætre Fritz von
V 28 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 319 Hohenzollern
203. Bucureøti 7/19 mai 1893, cætre Maria de Flandra VD 985 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 346
VB 521 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 323 226. Castel Peleø 20 noiembrie/2 decembrie 1894, cætre Maria de Flandra
204. Sinaia 15/27 iunie 1893, cætre regina Elisabeta VB 535 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 347
V 28/1 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 324 227. Bucureøti 23 decembrie 1894/4 ianuarie 1895, cætre Fritz von
205. Castel Peleø 9/21 iunie 1893, cætre Fritz von Hohenzollern Hohenzollern
VD 980 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 326 VD 986 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 348
206. Castel Peleø 30 iunie/12 iulie 1893, cætre Maria de Flandra 228. Bucureøti 30 decembrie 1894/1895, cætre Maria de Flandra
VB 522 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 327 VB 536 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 348
207. Sinaia 9/21 octombrie 1893 cætre regina Victoria 229. Bucureøti 12/24 februarie 1895, cætre Maria de Flandra
VA 54 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 328 VB 537 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 349
208. Castel Peleø 15/27 octombrie 1893, cætre Maria de Flandra 230. Bucureøti 22 martie/30 aprilie 1895, cætre Maria de Flandra
VB 523 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 328 VB 538 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 349
209. Castel Peleø 12/24 noiembrie1893, cætre Fritz von 231. Bucureøti 16/28 aprilie 1895, cætre Fritz von Hohenzollern
Hohenzollern VD 987 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 350
VD 981 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 330 232. Bucureøti 2/14 iunie 1895, cætre principele Ferdinand
210. Bucureøti, 12/24 decembrie 1893, cætre regina Elisabeta V 50 fond Ferdinand . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 351
V 28/2 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 331 233. Castel Peleø 10/22 iunie 1895, cætre Fritz von Hohenzollern
211. Bucureøti 25 decembrie 1893/6 ianuarie 1894, cætre Fritz von VD 988 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 351
Hohenzollern 234. Castel Peleø 20 iulie/1 august 1895, cætre prinflesa Maria a României
VD 982 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 333 V 454 fond regina Maria . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 352
212. Bucureøti 5/17 ianuarie 1894, cætre Maria de Flandra 235. Ragaz 24 august 1895, cætre principele Ferdinand
VB 525 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 334 V 51 fond regele Ferdinand . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 352
213. Bucureøti 28 ianuarie/9 februarie 1894, cætre Maria
de Flandra Guvernarea D.A. Sturdza
VB 526 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 335 4/16 oct. 1895°21 nov./3 dec. 1896
214. Bucureøti 26 februarie/10 martie 1894, cætre Maria 236. Castel Peleø 12/24 octombrie 1895, cætre Maria de Flandra
de Flandra VB 540 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 353
VB 527 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 336 237. Castel Peleø 2/14 noiembrie 1895, cætre Maria de Flandra
215. Bucureøti 21 martie/2 aprilie 1894, cætre Maria de Flandra VB 541 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 354
VB 528 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 337 238. Castel Peleø 30 noiembrie/12 decembrie 1895, cætre Maria de Flandra
216. Bucureøti 14/26 aprilie 1894, cætre Fritz von Hohenzollern VB 542 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 354
VB 983 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 338 239. Bucureøti 15/27 decembrie 1895, cætre Fritz von Hohenzollern
217. Bucureøti 16/28 aprilie 1894 cætre Maria de Flandra VD 989 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 355
VB 529 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 339 240. Bucureøti 24 decembrie 1895/5 ianuarie 1896, cætre Maria de Flandra
218. Bucureøti 23 aprilie/5 mai 1894, cætre principele Ferdinand VB 543 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 356
V 49 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 340 241. Bucureøti 4/16 ianuarie 1896, cætre Fritz von Hohenzollern
219. Bucureøti 2/14 mai 1894, cætre Maria de Flandra VD 990 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 357
VB 530 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 341 242. Bucureøti 27 ianuarie/8 februarie 1896, cætre Maria
220. Bucureøti 3/15 iunie 1894, cætre Maria de Flandra de Flandra
VB 531 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 342 VB 544 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 357
221. Ragatz 3/15 august 1894, cætre Maria de Flandra 243. Bucureøti 14/26 februarie 1896, cætre Fritz von Hohenzollern
VB 532 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 343 VD 991 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 358
244. Bucureøti 9/21 martie 1896, cætre Maria de Flandra 264. Bucureøti 6/18 februarie 1898, cætre Ferdinand
VB 545 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 358 V 57 – fond regele Ferdinand . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 375
245. Bucureøti 2/14 mai 1896, cætre Maria de Flandra 265. Bucureøti 18 februarie/2 martie 1898, cætre Maria de Flandra
VB 546 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 359 VB 556 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 376
246. Castel Peleø 7/19 iulie 1896, cætre Maria de Flandra 266. Bucureøti 11/23 martie 1898, cætre Fritz von Hohenzollern
VB 547 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 360 VD 997 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 377
247. Castel Peleø 14/26 octombrie 1896, cætre Maria de Flandra 267. Bucureøti 28 martie/9 aprilie 1898, cætre Maria de Flandra
VB 548 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 360 VB 557 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 378
248. Castel Peleø 2/14 noiembrie 1896, cætre Maria de Flandra 268. Bucureøti 5/17 octombrie 1898, cætre Maria de Flandra
VB 549 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 361 VB 559 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 378
269. Castel Peleø 17/29 octombrie 1898, cætre Maria de Flandra
Guvernul P.S. Aurelian: VB 560 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 379
21 nov./3 dec. 1896°26 martie/7 aprilie 1897 270. Castel Peleø 2/14 noiembrie 1898, cætre principele Ferdinand
249. Bucureøti 3/15 ianuarie 1897, cætre Maria de Flandra V 58 fond regele Ferdinand . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 379
VB 550 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 362 271. Bucureøti 25 decembrie 1898/6 ianuarie 1899, cætre Fritz von
250. Bucureøti 26 martie/7 aprilie 1897, cætre Maria de Flandra Hohenzollern
VB 551 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 363 VD 998 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 380
272. Bucureøti 26 decembrie 1898/7 ianuarie 1899, cætre Maria de Flandra
VB 561 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 381
Guvernul D.A. Sturdza
273. Bucureøti la 4/16 ianuarie 1899, cætre principesa Maria a României
31 martie/12 aprilie 1897°30 martie/11 aprilie 1897
V 455 – fond regina Maria . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 382
251. Abazzia Villa Angiolina 3 mai 1897, cætre Fritz von
274. Bucureøti 29 ianuarie/10 februarie 1899, cætre Maria de
Hohenzollern
Flandra
VD 994 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 364
VB 562 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 383
252. Bucureøti 25 mai/6 iunie 1897, cætre Maria de Flandra 275. Bucureøti 17 februarie/1 martie 1899, cætre Fritz von Hohenzollern
VB 552 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 365 VD 999 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 384
253. Bucureøti 10/22 iunie 1897, cætre Fritz von Hohenzollern 276. Bucureøti 12/24 martie 1899, cætre prinflesa Maria a României
VD 995 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 366 454/12 – fond regina Maria . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 385
254. Bucureøti 16/28 iunie 1897, cætre Maria de Flandra
VB 553 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 367 Guvernarea G. Gr. Cantacuzino
255. Castel Peleø 29 octombrie/11 noiembrie 1897, cætre Maria 11/23 aprilie 1899°7/19 iulie 1900
de Flandra 277. Bucureøti 18/30 aprilie 1899, cætre Maria de Flandra
VB 554 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 368 VB 563 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 385
256. Castel Peleø 10/22 noiembrie 1897, cætre principele Ferdinand 278. Bucureøti 9/21 iunie 1899, cætre Fritz von Hohenzollern
V 52 – fondul regele Ferdinand . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 369 VD 1000 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 386
257. Bucureøti 2/14 decembrie 1897, cætre principele Ferdinand 279. Castel Peleø 9/21 iulie 1899, cætre Maria de Flandra
V 53 fond regele Ferdinand . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 370 VB 564 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 388
258. Bucureøti 8/20 decembrie 1897, cætre prinflesa Maria a 280. Castel Peleø 2/14 noiembrie 1899, cætre Maria de Flandra
României VB 565 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 388
V 454°2 fond Regina Maria . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 371 281. Castel Peleø 16/28 noiembrie 1899, cætre Fritz von
259. Bucureøti 10/22 decembrie 1897, cætre principele Ferdinand Hohenzollern
V 55 – fond regele Ferdinand . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 371 VD 1001 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 389
260. Bucureøti 17/29 decembrie 1897, cætre principele Ferdinand 282. VB 566 15/27 noiembrie 1899, cætre Maria de Flandra
V 54 – fond regele Ferdinand . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 372 Carte poøtalæ vedere generalæ a Bucureøtilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 389
261. Bucureøti 27 decembrie 1897/8 ianuarie 1898, 283. VB 568 16/28 decembrie 1899, cætre Maria de Flandra
cætre Maria de Flandra Carte poøtalæ: fligancæ cu copii în sælaø fligænesc (coloratæ) . . . . . . . . 389
VB 555 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 372 284. Bucureøti 12/24 ianuarie 1900, cætre Fritz von Hohenzollern
262. Bucureøti 4/16 ianuarie 1898, cætre Fritz von Hohenzollern VD 1002 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 390
VD 996 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 373 285. Bucureøti 25 ianuarie/6 februarie 1900, cætre Maria de
263. Bucureøti 7/19 ianuarie 1898, cætre principele Ferdinand Flandra
V 56 – fond regele Ferdinand . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 374 VB 569 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 390
286. Bucureøti 6/19 martie 1900, cætre Maria de Flandra
VB 570 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 391
287. Bucureøti 4 aprilie 1900, cætre Maria de Flandra
VB 571 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 392
Guvernul P.P. Carp
7/19 iulie 1900°13/26 februarie 1901
288. Castel Peleø 19 iulie/1 august 1900, cætre Maria de Flandra
VB 579 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 392
289. Castel Peleø 1/14 august 1900, cætre Maria de Flandra
VB 580 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 393
290. Carol I cætre regele Alexandru I al Serbiei 12/24 august 1900
VL 6 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 393
291. Castel Peleø 14 octombrie 1900, cætre Maria de Flandra
VB 582 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 394
292. Castel Peleø 1/14 noiembrie 1900, cætre Maria de Flandra
VB 585 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 394
Guvernul D.A. Sturdza
14/26 februarie 1901 – 20 decembrie 1904
293. Bucureøti 15/28 februarie 1901, cætre Maria de Flandra
VB 586 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 395
294. Bucureøti 29 martie/12 aprilie 1901 cætre Maria de Flandra
VB 587 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 396
295. Bucureøti 16/29 aprilie 1901, cætre Maria de Flandra
VB 588 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 398
296. Bucureøti 28 mai/10 iunie 1901, cætre Maria de Flandra
VB 589 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 399
297. Castel Peleø 8/21 iunie 1901, cætre Fritz von Hohenzollern
VD 1006 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 400
298. Castel Peleø 12/25 iunie 1901, cætre Maria de Flandra
VB 590 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 401
299. Castel Peleø 15/28 august 1901, cætre Maria de Flandra
VB 591 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 402
300. Castel Peleø 24 octombrie/6 noiembrie 1901, cætre Maria de Flandra
VB 592 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 403
301. Bucureøti 1/14 decembrie 1901, cætre Maria de Flandra
VB 593 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 404
302. Bucureøti 15/28 decembrie 1901, cætre Fritz von Hohenzollern
VD 1007 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 405
303. Bucureøti 26 decembrie 1901/8 ianuarie 1902, cætre Maria de Flandra
VB 595 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 405
304. Bucureøti 20 februarie/5 martie 1902, cætre Maria de Flandra
VB 596 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 406
305. Bucureøti 25 aprilie/8 mai 1902, cætre Fritz von Hohenzollern
VD 1008 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 406
306. Bucureøti 1/14 iunie 1902, cætre Maria de Flandra
VB597 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 407
307. Peleø 9/22 iunie 1902, cætre Fritz von Hohenzollern
VD 1012 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 408
308. Telegramæ descifratæ, 13 iulie 1902, Londres, Prince de
Roumanie
V 59 bis . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 408
309. Castel Peleø 1/14 iulie 1902, cætre Maria de Flandra
VB 598 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 409
310. Castel Peleø 5/17 iulie 1902, cætre principele Ferdinand
V 59 fondul regele Ferdinand . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 410
311. Castel Peleø 10/23 noiembrie 1902, cætre Fritz von
Hohenzollern
VD 1010 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 413
312. Bucureøti 15/28 noiembrie 1902, cætre Maria de Flandra
VB 599 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 414
313. Bucureøti 8/21 decembrie 1902, cætre Fritz von Hohenzollern
VD 1011: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 414
314. Bucureøti 11/24 decembrie 1902, cætre Maria de Flandra
VB 600 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 415
315. Bucureøti 6/19 februarie 1903, cætre Maria de Flandra
VB 601 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 416
316. Castel Peleø 9/22 iunie 1903, cætre Fritz von Hohenzollern
VD 1012 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 417
317. Bucureøti 14/27 decembrie 1903, cætre Fritz von Hohenzollern
VD 1013 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 417
318. Bucureøti 17/30 decembrie 1903, cætre Maria de Flandra
VB 603 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 418
319. Bucureøti 2/15 martie 1904, cætre Maria de Flandra
VB 606 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 419
320. Bucureøti 10/23 aprilie 1904, cætre Fritz von Hohenzollern
VD 1014 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 420
321. Bucureøti 17/30 aprilie 1904, cætre Maria de Flandra
VB 607 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 421
322. Bucureøti 4/17 iunie 1904, cætre Fritz von Hohenzollern
VD 1015 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 423
323. Castel Peleø 22 iunie/5 iulie 1904, cætre Maria de Flandra
VB 608 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 424
324. Castel Peleø 18/31 octombrie 1904, cætre Maria de Flandra
VB 609 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 425
325. Bucureøti 2/15 decembrie 1904, cætre Maria de Flandra
VB 610 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 425
326. Bucureøti 4/17 ianuarie 1905 cætre Maria de Flandra
VB 612 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 426
327. Bucureøti 8/21 februarie 1905, cætre Maria de Flandra
VB 613 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 427
328. Bucureøti 12/25 aprilie 1905, cætre Maria de Flandra
VB 614 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 429
329. Castel Peleø 29 iunie/12 iulie 1905 cætre Maria de Flandra
VB 615 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 430
330. Castel Peleø 22 iulie/4 august 1905, cætre Maria de Flandra
VB 616 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 432
331. Bad Gastein 5 septembrie (stil nou) 1905 cætre Maria de
Flandra
VB 617 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 433
332. Castel Peleø 5/18 octombrie 1905, cætre Maria de Flandra 354. Castel Peleø 5/18 octombrie 1908, cætre Maria de Flandra
VB 619 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 434 VB 639 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 452
333. Castel Peleø 29 octombrie/11 noiembrie 1905, cætre Maria de Flandra 355. Castel Peleø 2/14 (sic!) noiembrie [1908], cætre Maria de
VB 620 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 435 Flandra
334. Castel Peleø 7/20 noiembrie 1905 [în text: 1901] cætre Maria VB 640 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 453
de Flandra 356. Bucureøti 8/21 decembrie 1908, cætre Maria
VB 621 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 437 VB 641 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 455
335. Bucureøti 2/15 decembrie [în text: 2/14 decembrie] 1905 357. Bucureøti 2/15 ianuarie 1908, cætre Maria de Flandra
cætre Maria de Flandra VB 643 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 456
VB 622 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 438 358. Bucureøti 10/23 februarie 1909, cætre Maria de Flandra
336. Bucureøti 24 ianuarie/6 februarie 1906, cætre Maria VB 644 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 457
de Flandra 359. Castel Peleø 4/17 mai 1909, cætre Maria de Flandra
VB 623 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 438 VB 645 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 458
337. Bucureøti 15/28 februarie 1906, cætre Maria 360. Castel Peleø 19 iunie/2 iulie 1909, cætre Maria de Flandra
VB 624 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 439 VB 646 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 461
338. Bucureøti 2/15 martie 1906, cætre Maria 361. Castel Peleø 18/31 iulie 1909, cætre Maria de Flandra
VB 625 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 440 VB 648 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 462
339. Bucureøti 24 mai/5 iunie 1906, cætre Maria 362. Castel Peleø 6/19 septembrie 1909, cætre Maria de Flandra
VB 626 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 440 VB 649 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 464
340. Castel Peleø 27 iunie/10 iulie 1906, cætre Maria 363. Castel Peleø 30 octombrie/12 noiembrie 1909, cætre Maria de Flandra
VB 627 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 441 VB 650 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 465
341. Castel Peleø 22 august/4 septembrie 1906, cætre Maria 364. Bucureøti Palatul Regal 24 decembrie 1909, cætre Maria de Flandra
V 628 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 442 VB 647 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 467
342. Castel Peleø 2/15 septembrie 1906, cætre Maria 365. Bucureøti 2/14/15/ ianuarie 1910, cætre Maria de Flandra
VB 629 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 442 VB 651 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 467
343. Bucureøti 27 noiembrie/10 decembrie 1906 cætre Maria de Flandra 366. Bucureøti 8/21 februarie 1910, cætre Maria de Flandra
VB 630 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 443 VB 652 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 469
344. Schonbrunn 2 aprilie 1907, Telegrama împæratului Franz Josef 367. Bucureøti 17/30 mai 1910, cætre Maria de Flandra
al Austriei cætre Majestatea Sa Regele României VB 653 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 470
VD 108 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 444 368. Peleø 2/14/15/ iulie 1910, cætre Maria de Flandra
345. martie/3 aprilie 1907 Telegrama Regelui Carol I cætre VB 654 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 471
Maiestatea Sa Imperialæ øi Regalæ 369. Telegramæ cætre Maria de Flandra 16 august 1910
VD 146 21 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 444 VB 655 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 472
346. Bucureøti 3/17 (sic!) ianuarie 1908 cætre Maria de Flandra 370. Castel Peleø 29 august/11 septembrie 1910, cætre Maria de Flandra
VB 631 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 445 VB 656 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 472
347. Bucureøti 5/18 februarie 1908 cætre Maria de Flandra 371. Castel Peleø 30 octombrie/12 noiembrie 1910, cætre Maria de Flandra
VB 632 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 446 VB 657 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 474
348. Bucureøti 23 februarie/7 martie 1908, cætre Maria de 372. Bucureøti Cræciun 1910, cætre Maria de Flandra
Flandra VB 658 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 478
VB 633 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 447
349. Bucureøti 15/28 martie 1908, cætre Maria de Flandra Guvernarea conservatoare P.P. Carp
VB 634 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 447 29 decembrie 1910 – 27 martie 1912
350. Bucureøti 24 aprilie/7 mai 1908, cætre Maria de Flandra 373. Bucureøti 24 ianuarie/6 februarie 1911, cætre Maria
VB 635 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 448 VB 659 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 479
351. Bucureøti 25 mai/7 iunie 1908, cætre Maria de Flandra 374. Bucureøti 9/22 martie 1911, cætre Maria de Flandra
VB 636 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 449 VB 660 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 479
352. Sinaia 27 iulie/14 iunie 1908 (sic!) cætre Maria de Flandra 375. Bucureøti 16/29 aprilie 1911, cætre Maria
VB 637 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 451 VB 661 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 480
353. Castel Peleø 10/23 august 1908, cætre Maria de Flandra 376. Castel Peleø 15/28 iunie 1911, cætre Maria de Flandra
VB 638 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 452 VB 663 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 482
377. Castel Peleø 7/20 septembrie 1911, cætre Maria de Flandra
VB 665 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
378. Castel Peleø, cætre Maria de Flandra, datare internæ
începutul lui octombrie 1911
VB 584 (sic!) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
379. Castel Peleø 31 octombrie/13 noiembrie 1911, cætre Maria de Flandra
VB 666 ................................................
380. Bucureøti 2/15 decembrie 1911, cætre Maria de Flandra
VB 667 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
381. Bucureøti 24 februarie 1912, cætre Maria de Flandra
VB 668 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Primul guvern Titu Maiorescu
28 martie – 12 octombrie 1912
382. Bucureøti 28 martie/10 aprilie 1912, cætre Maria
VB 669 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
383. 19 mai/1 iunie 1912, Sf. Gheorghe carte poøtalæ yachtul
„Øtefan cel Mare“, cætre Maria de Flandra
VB 670 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
384. Castel Peleø 15/28 iulie 1912, cætre Maria de Flandra
VB 671 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
483 CAROL I
ÎN CORESPONDENfiÆ PRIVATÆ
485
486
488
489
Personalitatea lui Carol I este în bunæ mæsuræ cunoscutæ. Memoriile sale,
489 care acoperæ perioada dintre 1866°1881, memoriile sau însemnærile altora,
ale lui T.Maiorescu, Al. Marghiloman, I.G.Duca, Take Ionescu, C. Bacalbaøa,
C. Argetoianu, Schefer.., scrieri ca acelea ale Mittei Kremnitz, numeroase
491 consemnæri ale nenumæraflilor oameni politici, diplomafli, gazetari, oameni
simpli întâlnifli de rege în îndelungata sa domnie... toate acestea ne dau o
491
imagine, aceea a unei personalitæfli care a læsat urma sa adâncæ în memoria
contemporanilor øi a oferit istoricilor ceea ce ei numesc „documentaflie“ pentru
reconstituirea epocii øi a oamenilor ei. Dar oricât de multæ cunoaøtere am
avea despre o personalitate sau alta, despre un eveniment sau altul, ceva în
plus nu numai cæ nu stricæ niciodatæ, dar e totdeauna bine venit. Întregeøte
imaginea. Cu atât mai mult atunci când se introduc în circuit surse provenind
de la însæøi personalitatea în cauzæ, de la Carol I însuøi.
Sorin Cristescu, cu aceasta lucrare, întreprinde un demers exemplar.
Reuøeøte sæ citeascæ øi sæ ne prezinte ceea ce nimeni pânæ acum n°a reuøit
s°o facæ: corespondenfla personalæ a lui Carol I. Corespondenfla cu sora lui
Maria de Flandra (pânæ la moartea ei în 1912), cu tatæl lui, Karl Anton (pânæ
în 1885, când acesta înceteazæ din viaflæ), cu fraflii lui, Frederic (mort în 1904
øi Leopold, mort în 1905). O corespondenflæ de familie se putea spune, o
corespondenflæ particularæ. Are ea øi o valoare publicæ? Incontestabil. Suveranii
ræmân în orice împrejuræri personaje istorice. Ræmân în prim planul vieflii
publice. Sorin Cristescu nu se opreøte, reluând scrisorile regale, la amænuntele
de naturæ internæ casnicæ, la relafliile dintre membrii familiei, la diversele
lor întâmplæri de viaflæ, care, desigur, pot avea relevanfla lor, dar care nu intræ
în cadrul mai larg, de viaflæ publicæ. Ceea ce nu ne redæ S.Cristescu din
corespondenfla lui Carol este începutul scrisorilor, cu obiønuitele øi repetatele
formule de adresare, obositoare prin chiar repetarea lor øi, în fapt,
nerelevante. Corespondenfla lui Carol e scrisæ în germanæ. Mai mult, e scrisæ
cu caractere gotice, greu de descifrat pentru oricine, chiar øi pentru un
germanist cu îndelungatæ experienflæ. Øi Sorin Cristescu nu e un germanist
de profesie. A studiat singur limba germanæ, nu în øcoalæ, cu profesori øi
manuale la îndemânæ, ci printr°o trudæ singularæ, pornitæ dintr°o mare ambiflie
øi tenacitate. Cu atât mai mult cu cât ochii sæi sunt bolnavi (poartæ lentile
cu 8 dioptrii). Un remarcabil exemplu de dæruire. În plus, scrisul lui Carol I
24 l SORIN CRISTESCU
e dificil de înfleles øi devine øi mai dificil cu anii ce trec. Treptat prescurtærile
se înmulflesc, literele îøi pierd contururile inifliale, apare graba de aøternere
a gândurilor, neuniformitatea. În calea lui Sorin Cristescu au stat deci greutæfli
multe, una dupæ alta. Toate au fost pânæ la urmæ depæøite. Corectitudinea
preluærii øi traducerii corespondenflei ne°o asiguræ verificarea repetatæ pe care
autorul o face, coroborarea cu evenimente øi întâmplæri cunoscute,
confruntarea cu opiniile unor germaniøti. Suntem siguri cæ traducerile sunt
cele mai corecte. Mai mult, sunt fæcute øi în limbajul vremii, într°o limbæ
românæ de epocæ.
Scrisorile sunt însoflite de comentarii. Ele oferæ o încadrare a informafliei
în epocæ, în evenimentele epocii, în atmosfera acesteia. Aceste referiri puteau
fi oricând mai multe, dar Sorin Cristescu a dorit sæ nu înæbuøe informaflia
scrisorilor cu prea multe trimiteri. Notele pun la curent cu toate chestiunile
care fac obiectul corespondenflei lui Carol øi dau asupra lor judecata
istoriografiei.
Preluarea corespondenflei s°a fæcut în respectul cuvenit meseriei, cu
profesionalism. A meritat efortul descifrærii ei, un efort atât de mare øi de
duratæ?. Corespondenfla nu este cu oameni politici, cu diplomafli, militari de
carieræ..., deci cu persoane interesate de politicæ, de miøcærile de pe eøichierul
politic european, de strategii militare øi considerente de tacticæ. E o
corespondenflæ cu persoane mai puflin interesate de alte chestiuni decât de
cele de familie øi dinastice în genere. Carol scrie unor membri ai familiei sale
ræmaøi în Germania sau aflafli în Belgia, cum este sora sa Maria, despre
chestiuni pe care aceøtia nu le cunosc. In consecinflæ scrisul regelui nu se
adreseazæ unor persoane informate în problemele româneøti sau europene
în genere, ci unor persoane care, nu°i aøa, se presupune cæ sunt atente la ceea
ce se întâmplæ în mica Românie doar dintr°un interes de familie. Inevitabil
scrisul lui Carol e doar de punere în temæ, nu de analizæ, de comentariu la
obiect, pe care nu le pofli face decât cu cineva pregætit sæ te înfleleagæ.
Corespondenfla lui Carol cu rudele sale nu adânceøte nici un subiect anume,
ræmâne la suprafafla lucrurilor. Ea trebuie luatæ ca atare. În plus, pretenfliile
pe care am fi putut sæ le avem de la o personalitate istoricæ precum e un
suveran trebuie reduse în acest caz øi pentru cæ, se øtie, Carol nu e un om
de culturæ, cu gusturi rafinate sau cu nuanfle de stil øi de gândire. El e un
ofifler german, ølefuit în comportament øi pregætire de spiritul aristocratic al
familiei princiare din care provenea. Dar nu un suveran de fineflea
intelectualæ a unui Eduard al VII, contemporanul sæu. Carol începe „meseria
de rege“, cum îi plæcea lui sæ spunæ, foarte tânær, formându°se din mers.
Oamenii politici români cu care intræ în contact, în primul rând cu ei, îi sunt
superiori prin culturæ øi pregætire. Dar îi sunt cei mai mulfli inferiori ca
disciplinæ civicæ øi capacitate de stæpânire în viafla publicæ. Carol joacæ atuurile
de care dispune de la înælflimea „suveranitæflii“ sale. Øi o face cu mult succes,
reuøind în România ceea ce nu reuøeøte dinastia stræinæ în Grecia sau
CORESPONDENfiA PERSONALÆ A REGELUI CAROL I l 25
dinastiile pæmântene în Serbia. Adicæ reuøeøte sæ asigure stabilitate politicæ,
temei al oricærei dezvoltæri. Øi care lipsea din Balcani.
Corespondenfla de faflæ întæreøte multe din cunoaøterile noastre despre
Carol I, întregeøte altele, nuanfleazæ de cele mai multe ori ceea ce se øtia mai
mult sau mai puflin. Se øtia de pildæ cæ regele aprecia pe unii dintre oamenii
politici români mai mult decât pe alflii. Acum avem convingerea cæ are cu
adeværat mare încredere în I.C. Brætianu øi în D.A. Sturdza. Dintre tofli
oamenii politici români pe aceøtia i°a apreciat cel mai mult. Dupæ cum dintre
partide pe cel liberal l°a preferat totdeauna. O declaræ færæ nici o ezitare de
mai multe ori, enervat de incapacitatea conservatorilor de a se înflelege între
ei øi de a asigura o stabilitate guvernamentalæ. Dar enervat mai ales de
opoziflia acestora la unele din dorinflele sale (cazul lui L. Catargiu, P.P. Carp
sau Gh.Gr. Cantacuzino, care nu se sfiau deloc sæ°i declare pe faflæ pærerile
lor. „Aiasta se poate Maiestate. Aiasta nu!“, dupæ vorba lui Lascær Catargiu.
Øi Carol I e un om foarte mândru). Dupæ încercærile neizbutite ale
conservatorilor de a da un guvern „tare“ (expresia epocii) în anii de crizæ
1899°1901, la 29martie/12 aprilie 1901, Carol scrie despre ei surorii sale Maria,
øi, prin contrast, despre adversarii lor politici, liberalii, care preiau guvernul
dupæ februarie 1901: „Camerele liberale øi liberalii sunt pe deplin conøtienfli
de marea lor misie. În cinci zile au rezolvat bugetul cu o economie de 6 milioane
øi cu un øir întreg de legi øi mæsuri financiare. Aceastæ enormæ activitate a
stârnit respectul Europei øi a ridicat foarte mult creditul nostru. Conservatorii
nu ar fi fost niciodatæ în stare sæ reglementeze finanflele cu atâta energie øi
prevedere; am avut puflinæ încredere în munca øi capacitatea lor øi sunt
bucuros cæ am scæpat de ei. Liberalii, care°øi au rædæcinile în popor, sunt
singurii care pot sæ dea o guvernare puternicæ. Sturdza are o extraordinaræ
putere de muncæ øi este un om pe care se poate conta, are cea mai mare
aderenflæ în flara, în vreme ce Carp are doar un grup, dæ oamenilor peste nas
øi în cursul scurtei sale guvernæri a fæcut numeroase greøeli“. Despre Sturdza
cu alt prilej, în ianuarie 1905, nota: „hotærât lucru, este unul din cei mai
însemnafli bærbafli de stat ai noøtri“. Sau:... Pe conservatori sunt momente în
care îi consideræ, ca în 1879: „nu numai ca niøte revoluflionari, ci øi trædætori
de flaræ care prin aceasta au rupt toate punflile în urma lor. Joacæ un rol
primejdios, cæci nu am nevoie de ei la guvernare øi dacæ nu vreau eu, ei nu
pot veni la putere, în vreme ce liberalii, ca partid popular, sunt o forflæ...“ Erau
momente în care Carol uitase de rolul esenflial avut de conservatorii lui L.
Catargiu la 1871, când domnia i°a fost în pericol, øi în anii 1871/1876, cand
ei dau primul guvern care aduce pentru prima data stabilitate politicæ în flaræ.
Pærerile lui Carol despre oameni sunt dictate mai totdeauna de împrejurærile
imediate. De aceea sunt adesea contradictorii. De pildæ despre Sturdza n°a
gândit totdeauna pozitiv. În 1899 scria despre „greøelile impardonabile pe
care D.A. Sturdza le°a comis ca ministru“, de faptul cæ el „a asmuflit pe când
era în opoziflie pe românii transilvæneni împotriva ungurilor øi dupæ aceea,
ajuns la guvernare, nu numai cæ i°a læsat de izbeliøte, dar le°a mai øi oprit
subvenfliile pe care noi le plæteam pentru øcoli“
26 l SORIN CRISTESCU
Dincolo de aceste pæreri asupra partidelor øi oamenilor politici, cel mai
adesea întâlnim în aceastæ corespondenflæ impresia de lehamite a suveranului
pentru tevaturile politice, pentru disputa continuæ a partidelor între ele. Scrie
regele: „Din nou flara si eu suntem cei care suferim de pe urma certurilor
partidelor. Sunt obiønuit cu luptele si furtunile politice øi de cele mai multe
ori ies victorios din ele, dar pe termen lung devii obosit foarte øi stresat.
Sentimentul acesta îl am acum“. Cu Carol I începe monarhia constituflionalæ
în România øi toate începuturile sunt grele. Øi el, un Hohenzollern, n°avea
în România puterea pe care un Wilhelm I, un alt Hohenzollern, o avea în
Germania.
Ceea ce aflæm din corespondenfla lui Carol despre oamenii politici români
sau stræini, despre situaflii politice sau de altæ naturæ de regulæ nu sunt
neapærat noutæfli. Sunt confirmæri, nuanflæri. Øi apoi avem acum chiar cuvintele
lui Carol I anume despre acei oameni øi acele evenimente. Zisele lui Carol
le putem acum corobora, interpreta. Nu avem doar mærturiile altora despre
ceea ce gândea suveranul României, avem chiar gândurile lui exprimate.
Corespondenfla e importantæ pentru cunoaøterea raporturilor din sânul
familiei princiare (regale). Asa, de exemplu, ne dæm seama cæ legæturile sale
cu Elisabeta (principesa øi regina) au fost mult mai strînse decât se øtiau.
Cu excepflia anilor de plecare din flaræ a Elisabetei, 1891°1894, plecare motivatæ
de incidentul adus în familia regalæ de idila Ferdinand° Elena Væcærescu, cei
doi erau aproape în fiecare zi împreunæ, la micul dejun, la prânz, la ceaiul
de dupæ amiazæ, noaptea (dormeau împreunæ, în acelaøi pat). Doar seara,
regina se îndeletnicea cu reuniuni artistice, øi nu era de regulæ urmatæ øi de
rege, care prefera o partidæ de biliard. În memoria contemporanilor Carol trece
drept o persoanæ rece. Pare cæ îøi face øi în matrimoniu doar datoria ca orice
german bine educat. Constatæm cu ajutorul corespondenflei pusæ nouæ la
dispoziflie de Sorin Cristescu cæ fæcea mult mai mult. Sunt unele scrisori ale
regelui cætre Elisabeta emoflionante prin sentimentul ce le dominæ. În acest
context constatæm cæ idila prinflului moøtenitor Ferdinand cu Elena
Væcærescu din 1891 a avut un impact mult mai mare pentru familia regalæ
decât acela acceptat de istoriografia noastræ. A stârnit cu adeværat multæ
preocupare øi a pus chiar în pericol, pentru prima øi ultima datæ, cæsætoria
lui Carol. Incidentul implicæ multe personaje, mai multe decât se credea, øi
stârneøte numeroase reacflii în tot felul de medii. Din corespondenflæ observæm
mult mai bine raporturile lui Carol I cu principesa Maria, cordiale la început,
preocupante mai apoi, de confruntare în multe cazuri. Sunt aøa din cauza
comportamentului Mariei. Raporturile sunt tensionate mai cu seamæ în
1899°1900, când, în urma legæturilor principesei cu Zizi Cantacuzino, se naøte
Marioara. Inevitabil chestiunea ridicæ øi atitudinea faflæ de principele
Ferdinand. Scrie Carol: „Mæ tem cæ Nando ajunge tot mai mult sub papucul
nevestei øi ceea ce este øi mai ræu øi sub papucul despoticei sale soacre. El
n°are deloc voinflæ, lucru care mæ îngrijoreazæ mult pentru viitor. Eu îl zgâlflâi
adesea, dar din pæcate degeaba“(6 ianuarie 1894). În 1899°1901 cuvintele sunt
øi mai aspre la adresa nepotului sæu, pe care îl vede mult prea uøor
CORESPONDENfiA PERSONALÆ A REGELUI CAROL I l 27
influenflabil, færæ o pronunflatæ personalitate. Pe Ferdinand regele nu°l implicæ
în deciziile politice øi nici în treburile politice (se confirmæ din aceastæ
corespondenflæ), dar îl implicæ mult în armatæ. Excelentæ pærere are despre
micuflul principe Carol, viitorul Carol II, „ care aduce soarele în casa noastræ“.
Informaflii puflin cunoscute ne aduce corespondenfla particularæ privind
pærerile lui Carol I despre chestiunea evreilor din România de atunci. De pildæ,
în momentul crizei din 1899°1901, când bæncile europene au fost solicitate
de România pentru un împrumut absolut necesar øi acestea l°au tot amânat
mult timp sau au pus condiflii de neacceptat, deoarece Alianfla Izraelitæ cæuta
sæ influenfleze lumea financiaræ pentru a face presiuni asupra Romaniei ca
sæ modifice statutul politic al evreilor (acestora li se acorda condiflionat
cetæflenia). Pærerile lui Carol I sunt tranøant exprimate øi sunt desigur
influenflate de momentul de crizæ al flærii peste care domnea: La 16/29 aprilie
1901 el îi scria sorei sale Maria: “Evreii instigæ în presæ øi se servesc ca pretext
de noua lege a meseriilor, afirmând cæ ea îi exclude pe evreii de aici, ceea ce
este cu totul fals, ca sæ speculeze cu hârtiile noastre de valoare. Acestea se
præbuøiseræ ca urmare a infamelor articole øi apoi fuseseræ cumpærate de
bancherii evrei. La aceøtia este vorba numai de interese bæneøti. Problemele
umanitare nu joacæ nici un rol“. Øi astfel de exprimæri, chiar øi mai nete,
întâlnim øi în alte scrisori. Dar numai în anii de crizæ ai României de la
începutul veacului al XX°lea. Poate surprinde cæ într°o problemæ atât de
controversatæ în epocæ, regele are aceleaøi pæreri cu ale elitei politice româneøti
de atunci. În fond, în patria Hohenzollerni°lor evreii aveau în acea vreme
drepturi politice neîngrædite. Dar Carol preia atitudinile elitei politice de care
era înconjurat în România. El, de fapt, ca rege, este produsul acestei elite.
Ne°am fi aøteptat la interesante referiri la ræscoala din 1907. Dar cei care
au voit sæ øteargæ urmele ræscoalei în mærturiile vremii, în toate mærturiile
vremii, le°au øters øi din corespondenfla lui Carol I. Lipsesc toate scrisorile
din perioada ræscoalei. Absolut toate. Øi øtim, din corespondenfla ulterioaræ,
cæ ele au fost. Mare pæcat! Am fi avut elemente în plus pentru a stabili o cifræ
mai apropiatæ de realitate a victimelor ræscoalei. În legæturæ cu ræscoala avem
prilejul o datæ în plus sæ ne dæm seama cæ regele era conøtient de gravitatea
problemei agrare, chiar øi de faptul cæ o revoltæ flæræneascæ stætea în aer (mai
cu seamæ dupæ revoluflia rusæ din 1905). Øi totuøi Carol nu îndeamnæ la o
rezolvare sau mæcar la o atenuare a chestiunii. E la fel ca tofli ceilalfli membri
ai elitei politice româneøti de atunci. Din nou, constatæm, cæ el este un produs
al ei.
Avem noi informaflii despre sænætatea regelui øi a familiei regale,
informaflii care pot explica lipsa suveranului din viafla publicæ româneascæ
în unele din momentele domniei sale. Avem, totodatæ, date despre starea
sænætæflii altor suverani europeni sau membrii ai familiilor domnitoare
europene.
Informaflii suplimentare gæsim despre cælætoriile familiei regale în diferite
oraøe europene, îndeosebi din Germania øi Austro°Ungaria. Regele se aratæ
deosebit de atent la ceea ce se întâmpla în imperiile vecine, Austro°Ungaria
28 l SORIN CRISTESCU
øi Rusia, dar øi în Germania. Corespondenfla mai demonstreazæ preocuparea
sa constantæ de ceea ce se întâmpla în Bulgaria vecinæ (sunt numeroase
referiri la vecinii de la sud), la sârbi, la greci sau în Turcia. Regele e foarte
informat asupra spafliului balcanic øi de cele mai multe ori previziunile sale
se împlinesc. Ræmâne cu totul german în impresiile sale asupra altor europeni.
Nu°øi ascunde, de pildæ, satisfacflia atunci când francezilor le merge prost în
Franfla sau în altæ parte, inclusiv în România (vezi Afacerea Hallier).
E foarte conøtient cæ sub domnia sa flara a fæcut mari progrese. Øi se
declaræ mereu mândru de ele. Asistæ cu mare satisfacflie la tot felul de
inauguræri de construcflii. Øi consemneazæ cu mare bucurie momentele acestea,
cu proporflii de evenimente. E mai ales satisfæcut de stabilitatea politicæ pe
care a adus°o în România. Øi face mereu comparaflii cu ceea ce vede cæ se
întâmplæ la sârbi, la bulgari sau la greci, turci. Între realizæri trece mereu
øi pe acelea din domeniul militar. Acestea au existat însæ numai în prima
fazæ a domniei, pentru cæ mai cu seamæ dupæ 1900 în acest domeniu România
face progrese puflin relevante. Toate flærile încep sæ cheltuie mai mult cu
armata. Nu øi România. Øi în aceastæ privinflæ Carol a avut partea lui de
necontribuflie. Reiese din corespondenfla aceasta privatæ a suveranului român
cæ el era foarte mândru de faptul cæ Hohenzollernii aveau un rol civilizator
în România, un rol pe care ei øi°l asumaseræ deliberat. Reacflia româneascæ
n°a lipsit. Când Iorga e chemat øi el sæ contribuie la educaflia principelui Carol,
primul næscut al moøtenitorului tronului, acesta fline trei conferinfle pentru
viitorul rege „ca sæ învederez, spune Iorga, ce nu i se spusese lui Carol I: cæ
aici nu e o mânæ de barbari care sæ trebuiascæ a fi ridicafli de o dinastie energicæ
øi inteligentæ la rangul nafliunilor civilizate, ci un vechi øi nobil popor care°øi
are locul, deøi pe nedrept nerecunoscut, în istoria lumii“. Øi Iorga era cel mai
îndreptæflit sæ dea o astfel de lecflie.
Cu acest volum al lui Sorin Cristescu ne gæsim în fafla unei remarcabile
realizæri istoriografice. În fafla unei realizæri concrete, cu atât mai de observat
într°o vreme în care mai ales tinerii istorici sunt foarte atraøi de speculaflii,
færæ îndoialæ absolut necesare, dar parcæ proprii altei vârste, meseria de istoric
fiind una care se câøtigæ, se cucereøte treaptæ cu treaptæ. Sorin Cristescu aduce
contribuflia sa de o mare valoare în chiar discursul istoriografic clasic, într°o
istoriografie românæ care este una dintre cele mai særace istoriografii europene
în izvoare scrise.
ION BULEI
STUDIU INTRODUCTIV
CORESPONDENfiA PERSONALÆ
A REGELUI CAROL I
Republicarea „Memoriilor Regelui Carol I...” la începutul anilor ’90 a
reprezentat un moment deosebit pentru cercetærile de istorie modernæ
româneascæ. Cele patru volume cuprindeau un bogat material faptic,
indispensabil înflelegerii evenimentelor istorice dintre 1866-1881, øi mai ales
pentru înflelegerea personalitæflii celui care conducea destinele României,
princepele Carol I. La finalul lor, editorul, dl. Stelian Neagoe, se întreba unde
s-ar putea gæsi jurnalul monarhului care sæ permitæ continuarea publicærii
memoriilor pentru perioada deceniilor urmætoare 1881-1914.
Dar din cercetærile întreprinse de noi la Arhivele Statului din Bucureøti
a rezultat indubitabil cæ jurnalul – multe volume acoperite cu un scris aproape
ilizibil – nu oferea decât o informaflie laconicæ, fiecærei zile fiindu-i alocate
maxim 6 – 7 rânduri dintre care douæ referitoare la vreme, iar celelalte
consemnând numele persoanelor cu care monarhul venea în contact. La fel
se exprimæ despre acest jurnal øi Nicolae Iorga, în memoriile sale, într-o
discuflie cu regele Ferdinand din primii ani de dupæ ræzboiul de întregire.
În aceste condiflii am cercetat geneza celor patru volume de memorii ale
regelui la care ne-am referit la început. A reieøit cæ sursa principalæ a
memoriilor, redactate de monarh împreunæ cu Mite Kremnitz – soflia medicului
personal al regelui pânæ în 1897 øi confidentæ a familiei regale – o constituie,
în primul rând, scrisorile personale ale suveranului adresate de acesta rudelor
lui cele mai apropiate: tatæl sæu Karl Anton, fratelui Friedrich (Fritz) øi, mai
ales, surorii sale, Maria de Flandra. Aøa cæ am revenit la Arhivele Statului,
unde în fondul personal al regelui Carol I (nr. 1651-1654) se aflæ legatæ
corespondenfla regalæ. Am aflat astfel scrisorile adresate de rege tatælui sæu
pânæ la moartea acestuia în 1885, apoi cætre sora sa pânæ la decesul ei survenit
în 1912 øi cætre fratele sæu Friedrich pânæ când acesta a încetat din viaflæ în
1904. Acestor scrisori li s-au adæugat cele cætre soflia sa, regina Elisabeta,
cele mai importante referindu-se la conflictul care a marcat cæsnicia lor între
anii 1891-1893, nu prea multe la numær. La fel de reduse numeric sunt cele
adresate prinflului moøtenitor Ferdinand øi sofliei sale prinflesa Maria. Am
considerat importante øi câteva scrisori cætre monarhii stræini: regina Victoria
a Marii Britanii øi un schimb de telegrame cu împæratul Franz Josef al Austro-
Ungariei din anul 1907. Acesta din urmæ lipseøte din corespondenfla regelui,
deøi existæ o referire la scrisorile adresate de rege surorii sale în acel an –
30 l SORIN CRISTESCU
au fost probabil distruse, fiind considerate mærturii incriminatorii ale
represiunii ræscoalei flæræneøti.
Astfel s-a constituit un fond de aproape patru sute de scrisori, din care
am selectat toate referirile politice øi, de asemenea, orice referire cât de cât
interesantæ privind viafla de familie. Am pæstrat la fel øi considerafliile despre
vreme ale regelui. Nu am suprimat decât formulele de început øi de sfârøit
ale scrisorilor, cât øi aspectele banale de viaflæ de familie, care ar fi încærcat
inutil volumul. Din simpla înøiruire cronologicæ a scrisorilor a rezultat astfel
volumul al V-lea al memoriilor regelui Carol I, întregit doar de pufline note
explicative necesare cititorului modern. O viitoare ediflie va adæuga øi textul
german al scrisorilor pentru cei interesafli de limba øi stilul literar al
monarhului.
Am pornit în prezentarea scrisorilor de la anul 1878, aøadar cuprinzând
ultimii trei ani ai Memoriilor, reunifli în volumul IV publicat, pentru cæ am
considerat acest volum mai særac în informaflii decât precedentele øi am putut
sæ continui memoriile regelui pânæ în anul 1912, când ultimul corespondent
al suveranului – sora sa Maria de Flandra – a încetat din viaflæ. În ce mæsuræ
sunt importante aceste memorii pentru istoria României este un lucru pe care
doar cercetætorii øi publicul iubitor de istorie îl vor preciza.
* de lege, care nu satisfæcea cererile Congresului (23 iunie/5 iulie 1879)8.
Dupæ 11 ani de domnie, la 1877, în contextul internaflional determinat
de criza orientalæ, Carol I a angajat România pe drumul obflinerii
independenflei, fiind susflinut în aceastæ direcflie de partidul liberal øi de liderul
Ion C. Brætianu. Liberalii au øtiut de la început, ca de altfel întreaga clasæ
politicæ româneascæ, faptul cæ obflinerea independenflei pe aceastæ cale, singura
posibilæ, atrage dupæ sine pierderea celor trei judefle din sudul Basarabiei,
la care Rusia flinea cu orice prefl sæ le recucereascæ1 øi aceastæ pierdere le va
fi imputatæ liberalilor ca o trædare de flaræ de cætre opoziflia conservatoare.
La începutul anului 1878, când reprezentantul României nu este primit
la încheierea preliminariilor pæcii de la Adrianopol (19/31 ianuarie), aceastæ
perspectivæ devine certitudine øi Parlamentul român adoptæ o rezoluflie de
protest la 25 ianuarie/6 februarie2. Carol I a acceptat de la început ideea acestui
sacrificiu pentru realizarea dezideratului independenflei naflionale. Mai mult,
situaflia dificilæ a României, în condifliile unei politici ruseøti ameninflætoare,
pune în evidenflæ rolul decisiv al monarhului ei pentru apærarea suveranitætflii
flærii, aøa cum îl subliniazæ însuøi Carol I: „România a ajuns sæ recunoascæ
acum cæ færæ mine ar fi tratatæ ca o provincie ruseascæ”3. Siguranfla lui Carol
I nu se baza pe sprijinul Berlinului: „acolo am uitat cu totul cæ Dunærea este
un fluviu german pe care trebuie sæ-l apere un principe german”, ci pe
convingerea cæ nu se va ajunge la un nou ræzboi, cæci „Rusia este prea slæbitæ,
iar Anglia nu vrea sæ intre în posesia moøtenirii Orientului”4.
Faptul cæ pentru a aplana tensiunea diplomaticæ între acele douæ mari
puteri anterior menflionate s-a ajuns la întrunirea Congresului de la Berlin
(iunie – iulie 1878), se pare cæ a mai dat speranfle liderilor politicii româneøti
CORESPONDENfiA PERSONALÆ A REGELUI CAROL I l 31
pentru salvarea Sudului Basarabiei. Aceste speranfle s-au spulberat însæ
repede în fafla hotærârilor Congresului de a accepta cererea Rusiei de a impune
României acceptarea Dobrogei, în schimbul celor trei judefle. În plus, condifliile
suplimentare impuse pentru recunoaøterea independenflei României
(ræscumpærarea cæilor ferate øi acordarea de drepturi politice evreilor) produc
o amaræ indignare în toatæ flara: „Va trebui sæ manevræm cu mare înflelepciune
ca flara, în indignarea ei, sæ nu declare cæ preferæ sæ renunfle la
independenflæ”5.
În privinfla schimbului teritorial, Carol I a recunoscut imediat valoarea
economicæ øi geostrategicæ a Dobrogei, cu perspectivele deschise ale
comerflului maritim, øi a susflinut în deceniile urmætoare cæ trebuia
acceptatæ de jure propunerea Rusiei pentru a obfline øi linia Varna-Rusciuk-
Øumla (viitorul Cadrilater), plus o compensaflie bæneascæ6.
În perioada urmætoare obiectivele României øi ale monarhului ei, cæruia
la 8/20 septembrie Consiliul de Miniøtri i-a acordat titlul de Alteflæ Regalæ7,
au fost îndreptate spre realizarea condifliilor impuse de Congresul de pace
de la Berlin.
La 22 februarie/5 martie 1879, Camerele legislative ale României încep
dezbaterile pentru modificarea art. 7 din Constituflie (articol care interzicea
acordarea de drepturi cetæfleneøti evreilor). Iniflial se elaboreazæ un proiect
Brætianu a respins categoric proiectul de lege øi s-a arætat dispus sæ
demisioneze. Însæ Carol I i-a încredinflat tot lui Brætianu formarea noului
guvern de fuziune (11/23 iulie 1879), guvern care, pânæ la urmæ, a reuøit sæ
impunæ propriul proiect legislativ care abolea „deosebirea de credinfla
religioasæ” drept criteriu pentru „dobândirea øi exercitarea drepturilor politice”
(6/18 octombrie 1879). Se stabileau øi condifliile de obflinere a naturalizærii9.
Dezbaterile parlamentare din toamna lui 1879 cresc antipatia monarhului
pentru conservatori, considerafli pe nedrept de el, ca „revoluflionari øi trædætori
de flaræ...în vreme ce liberalii, ca partid popular, sunt o forflæ, un sprijin de
nædejde al guvernului øi un pericol în opoziflie”10.
Acceptarea proiectului guvernamental de cætre Germania a fost însæ legatæ
de acceptarea de cætre guvernul român a convenfliei de ræscumpærare a cæilor
ferate. Aici Carol I s-a implica personal în lungi discuflii cu liderii liberali
pentru a-i convinge sæ accepte sacrificiile financiare impuse de Germania.
Acest lucru s-a întâmplat la 15/27 ianuarie 1880, când Camera Deputaflilor
a votat convenflia cæilor ferate în forma impusæ de Germania, prin care se
stabilea un prefl de 3 ori mai mare comparativ cu valoarea investifliei11.
Era singura soluflie pentru a obfline recunoaøterea independenflei
României din partea Germaniei, Angliei øi Franflei (8/20 februarie 1880).
Aceastæ victorie diplomaticæ, scump plætitæ, a fost premisa consolidærii
statutului internaflional al României. În vederea proclamærii regatului la 15/27
noiembrie 1880 s-a reglementat succesiunea la tronul României prin „pactul
de familie” care a fost comunicat parlamentului øi acceptat la 19 noiembrie/1
decembrie 188012.
32 l SORIN CRISTESCU
Mulflumit de acest rezultat, Carol I scria surorii sale: „Problema succesiunii
a fost reglementatæ dupæ dorinflæ øi am primit din toate pærflile numeroase
dovezi de mulflumire”13.
Proclamarea regatului însæ a întârziat o vreme din considerentele de
menajare a susceptibilitæflii Austro-Ungariei øi Carol I era dispus sæ amâne
aceastæ pânæ în toamna lui 188114. Dar la 14/26 martie 1881, miniøtrii liberali,
impulsionafli de Ion C. Brætianu, au cerut lui Carol I sæ accepte proclamarea
imediatæ a regatului ceea ce s-a øi întâmplat15.
Serbærile încoronærii din 10 mai 1881 au fost unul dintre marile momente
de triumf ale regelui. În scrisorile sale el evidenfliazæ acest rezultat ca o dovadæ
a stabilitæflii politice din România în comparaflie cu situaflia tensionatæ din
flærile vecine, Grecia øi, mai ales, Bulgaria16.
Însæ nici în România lucrurile nu aveau sæ evolueze færæ asperitæfli. Dupæ
proclamarea regatului apare la orizontul politicii una din crizele mai lungi
ale domniei lui Carol I: problema Dunærii. În esenflæ, aceasta reprezenta
acceptarea de cætre noile state independente Serbia øi România a pretenfliilor
hegemonice exprimate prin gesturi de subliniere a prestigiului, pe care le cerea
Austro-Ungaria asupra controlului traficului fluvial în zone care nu erau de
competenfla ei17.
Dacæ Ion C. Brætianu se retræsese din politicæ, în momentul ceremoniilor
proclamærii regatului, el revine ca prim-ministru la cererea hotærâtæ a
„nafliunii” la 9/21 1881 de a rezolva aceastæ problemæ.
Dar deschiderea sesiunii parlamentare din 15/27 noiembrie 1881 este
marcatæ de un incident diplomatic determinat de un pasaj din mesajul
Tronului, a cærui traducere în limba francezæ a declanøat reacflia Austro-
Ungariei. Carol I a anticipat efectul acestui mesaj, care „va surprinde probabil
Europa”18, dar în fafla atitudinii tranøante a dublei monarhii, a virulentei
campanii de presæ austro-ungare, a acceptat ideea cæ guvernul român trebuie
sæ cearæ scuze imperiului vecin. Faflæ de tatæl sæu justificæ tonul mesajului
prin faptul cæ astfel urmærea „sæ smulgæ opozifliei o primejdioasæ armæ”.
„…Opoziflia a ræspândit [zvonul] cæ eu pentru Coroana Regalæ aø fi fæcut
concesiuni însemnate [Austriei] etc.”19.
Pentru a reglementa aceastæ problemæ, Franfla intervine la 2 iunie 1882
prin aøa numita propunere Barrère, care acorda Austro-Ungariei preøedinflia
Comisiei mixte a Dunærii, ceea ce reprezenta o gravæ încælcare a suveranitæflii
micilor state riverane20. Pentru Carol I este un motiv de satisfacflie, cæci
„Franfla a pierdut o mare parte a simpatiilor ei aici øi opoziflia noastræ nu se
mai îndreaptæ direct împotriva Austriei”21.
Carol I înflelegea necesitatea unei alianfle a României cu ceea ce în epocæ
se va numi în curând Puterile Centrale sau Tripla Alianflæ øi, în acest sens,
erau decisive bunele relaflii cu Austro-Ungaria.
Pe plan intern se punea problema revizuirii Constitufliei prin modificarea
legii electorale. Monarhul priveøte cu neplæcere acest lucru øi îl acuzæ în acest
sens pe C.A. Rosetti, care „a sædit buruiana sufragiului universal”22. În
realitate, reforma urmærea anihilarea influenflei marilor proprietari rurali,
CORESPONDENfiA PERSONALÆ A REGELUI CAROL I l 33
nemulflumifli de legea tocmelilor agricole a aceluiaøi C.A. Rosetti prin unificarea
colegiilor I øi II23.
Tot în 1882 monarhul se angajeazæ personal în aducerea în România a
generalului belgian Henri-Alexis Brialmont (1821-1903) pentru a proiecta un
vast sistem de fortificaflii în jurul Bucureøtilor24. Dar din cauza faptului cæ
regele nu a solicitat în acest sens acceptul primului ministru belgian – Frère
Orban – s-a ajuns la un incident diplomatic øi la concedierea temporaræ a
generalului din serviciul patriei sale. Intervenflia energicæ, prin sancfliuni
economice asupra Belgiei, impusæ de Carol I, a rezolvat aceastæ situaflie25.
Conferinfla de la Londra a marilor puteri pentru reglementarea
problemei Dunærii dæ câøtig de cauzæ Austro-Ungariei (martie 1883). La
aceasta se adaugæ incidentul diplomatic legat de cuvântarea senatorului liberal
Petre Grædiøteanu cu ocazia dezvelirii statuii lui Øtefan cel Mare de la Iaøi
(6/18 iunie 1883)26, în urma cæreia Austro-Ungaria ameninflæ cu ruperea
relafliilor diplomatice. Din nou guvernul român îøi cere scuze (27 iunie/9 iulie
1883), dar situaflia ræmâne tensionatæ.
Atunci însæ, la invitaflia Curflii imperiale de la Berlin, Carol I se duce în
capitala Germaniei ca naø al unuia din fiii viitorului împærat Wilhelm al II-
lea (18 august 1883)27. Acolo, la Berlin, øi apoi la întoarcere, la Viena, regele
pune bazele aderærii României la Tripla Alianflæ; o alianflæ în Austro-Ungaria
la care a aderat imediat øi Germania (30 octombrie 1883) prin semnætura
lui Ion C. Brætianu øi D.A. Sturdza28.
Tratatul de alianflæ a ræmas secret la cererea lui Bismarck, iar
importanfla lui a fost covârøitoare pentru politica externæ a României. Doar
primii miniøtri (øi nu tofli) au aflat despre el. Pentru monarh a fost criteriul
de numire a unui lider în funcflia de prim ministru. În plus, a asigurat
suveranitatea naflionalæ a României în urmætorii treizeci de ani, în condifliile
în care nu au lipsit fricfliunile cu Austro-Ungaria pe tema naflionalæ. În felul
acesta hotærârile Conferinflei de la Londra vor ræmâne literæ moartæ pentru
România.
Acest succes diplomatic nu diminueazæ cu nimic spiritul critic øi
capacitatea de previziune a regelui Carol I. El scria: „Stærile de spirit ale
maselor sunt adesea mai puternice decât tratatele, mai ales în flærile cu
constituflii democratice”29. Cuvinte profetice care anticipeazæ decizia României
din vara lui 1914 în momentul izbucnirii primului ræzboi mondial.
Anul 1884 a fost marcat de revizuirea Constitufliei, mai precis a legii
electorale (6-7/18-19 iunie). Conservatorii i-au cerut regelui sæ refuze
sancfliunea acestei legi, dar monarhul, mulflumit de schimbærile minime aduse
de lege, a refuzat øi nu s-a læsat intimidat de ameninflærile cu „revoluflia” din
partea conservatorilor30.
La fel de mulflumit a fost regele de votarea legii Domeniilor Coroanei (5-
6/17-18 iunie 1884), al cæror venit anual iniflial estimat era de 700.000 franci31.
Formarea unei opoziflii antiliberale reprezentatæ de unirea disidenflilor
liberali cu conservatorii producea mai mult zgomot decât o perturbare serioasæ,
astfel încât România putea fi consideratæ o oazæ de liniøte øi stabilitate în
34 l SORIN CRISTESCU
comparaflie cu flærile vecine balcanice Serbia øi Bulgaria. Belgradul primeøte
vizita lui Carol I la 4/16 septembrie 1881 într-un moment când relafliile dintre
cele douæ state încep sæ se tensioneze32. În anul urmætor are loc ræscoala din
Rumelia, care izbucneøte la 5/6 septembrie 1885 øi va duce în scurt timp la
unirea acestei provincii cu Bulgaria. Faflæ de aceastæ situaflie, Serbia declaræ
ræzboi Bulgariei, dar ajunge repede la un dezastru, blocat doar de intervenflia
Austro-Ungariei (noiembrie 1885). Pacea s-a încheiat la Bucureøti la 19
februarie/3 martie 1886, expresie a prestigiului la care ajunsese România în
Balcani øi în Europa33.
Carol I considera cæ „Anglia este ræspunzætoare de acest ræzboi”34. În acest
context monarhul se preocupa intens de fortificafliile Bucureøtiului, o lucrare
însæ pe cât de costisitoare, pe atât de inutilæ pânæ la urmæ35.
Succesul repurtat de Alexandru Battenberg, principele Bulgariei, care
se bucura de simpatia lui Carol I, nu-i consolideazæ însæ autoritatea øi
stabilitatea domniei. La sfârøitul lunii august 1886 un complot organizat de
Rusia îl ræstoarnæ pe Alexandru. Chiar dacæ bulgarii cer øi obflin aproape
imediat restaurarea prinflului lor, opoziflia Rusiei este ameninflætoare øi, pentru
a salva pacea Europei, Alexandru abdicæ definitiv chiar atunci (septembrie
1886). Aceastæ evoluflie confirmæ cele mai negre temeri ale lui Carol I în
privinfla Rusiei, care ameninflæ în continuare autoritatea regenflei bulgare:
„corupe armata cu bani, instigæ poporul, se serveøte de cele mai josnice
elemente”36 øi regele se teme de fenomene asemænætoare în România, din cauza
manevrelor subversive ale ministrului plenipotenfliar rus Hitrowo.
An de an regele aøteaptæ izbucnirea unui conflict general european; uneori
face previziuni exprimându-øi, de exemplu, speranfla cæ 1887 va decurge totuøi
„færæ ræzboi”37. În schimb, pe plan intern „pasiunile de partid au luat un
caracter atât de agresiv cæ va trebui gæsit un mijloc de remediere...O schimbare
de guvern... dæ totul peste cap øi astfel statul e zguduit din temelii. Doar
armata, opera mea, va sta neclintitæ...Ei conduc nava statului øi o voi putea
conduce øi în momentele grele pe care le aøtept38.
În consecinflæ, monarhul nu întreprinde nimic pe plan intern, læsându-i
pe liberali sæ conducæ mai departe. El urmæreøte situaflia externæ, anticipeazæ
alianfla franco-rusæ, cere votarea creditelor militare39 øi îøi exprimæ
nemulflumirea faflæ de alegerea lui Ferdinand de Saxa Coburg ca principe al
Bulgariei la 7 iulie 1887. Îi prezice un eøec rapid40, care însæ nu se va produce.
Mai repede decât s-ar fi aøteptat se produce însæ deteriorarea situafliei
interne din cauza contestærii liberalilor. Speranfla lui Carol I, ca prin intrarea
junimiøtilor în guvern sæ se aplaneze tensiunea existentæ, se loveøte de refuzul
lor de a accepta soluflia propusæ de monarh. La Berlin i se cere regelui
menflinerea cu orice prefl a lui I.C. Brætianu ca o garanflie a tratatului secret
de alianflæ41, dar nimic nu-i mai poate salva pe liberali.
La 13/25 martie 1888 încep manifestaflii de stradæ care dureazæ trei zile,
ajungându-se la „luptele øi omorul din curtea Mitropoliei” – dupæ cum noteazæ
C. Bacalbaøa, care consemneazæ øi prezenfla legafliei ruse la fafla locului, cu
excepflia lui Hitrowo42. La 14/26 martie, „o mulflime gælægioasæ a împresurat
CORESPONDENfiA PERSONALÆ A REGELUI CAROL I l 35
palatul [regal], dar o sarjæ de cavalerie a mæturat piafla” – scria Carol I –
„...noi am ræmas liniøtifli øi când am fost væzufli la fereastræ s-a strigat:
«Træiascæ Regele!»”43.
La 19/31 martie 1888 Regele Carol I primeøte demisia lui Ion C. Brætianu.
Succesiunea guvernærii nu va fi însæ încredinflatæ Opozifliei Unite, ci
junimiøtilor „oameni devotafli mie, care au fost întotdeauna corecfli”44. Mai
precis, cei care garantau continuitatea alianflei României cu Puterile Centrale.
Din prima zi însæ noul guvern condus de Theodor Rosetti se confruntæ
cu o realitate gravæ: izbucnirea unei puternice ræscoale flæræneøti la
Urziceni, care se extinde rapid în toatæ Muntenia, ameninflând øi Bucureøtiul45.
Carol I încuviinfleazæ o sângeroasæ represiune realizatæ prin aducerea pe calea
feratæ a 16.000 soldafli din Moldova øi îøi exprimæp satisfacflia pentru
atitudinea „energicæ” a armatei, care a fost „mai presus de orice elogiu”. Deøi
înæbuøitæ rapid øi sângeros, fræmântærile flærænimii continuæ øi trupele stau
gata de represiune: „La sate fierbe într-una, dar flæranii au respect pentru
gloanflele adeværate...Armata mæ susfline ferm, pentru cæ øtie bine cæ færæ mine
nu conteazæ prea mult: acelaøi sentiment îl au cei mai mulfli oameni politici.
Aici stæ puterea mea”46.
Regele nu se preocupæ câtuøi de puflin de cauzele reale ale ræscoalei,
atribuind-o uneltirilor Rusiei øi nu situafliei flærænimii. Se mulflumeøte sæ
accepte soluflia paleativæ a junimiøtilor, a vânzærilor moøiilor statului –
parcelate – cætre flæranii care aveau posibilitæfli materiale sæ cumpere loturile
respective (aprilie 1889)47.
Aceastæ soluflie nu rezolvæ problema agraræ øi nici nu consolideazæ situaflia
junimiøtilor, care trebuie sæ se retragæ la 22 martie/3 aprilie 1889. Dupæ o
sæptæmânæ de crizæ guvernamentalæ, prelungitæ de situaflia exasperantæ,
pentru monarh, a lui P.P. Carp, regele încredinfleazæ guvernul lui Lascær
Catargiu (29 martie/10 aprilie), deøi nu mai avea deloc încredere în cel care
îi salvase domnia în martie 1871. Acum îl considera accesibil uneltirilor
Rusiei48, lucru neconfirmat ulterior. În scrisori regele nu pare întotdeauna
convins de rusofilia primului sæu ministru, cæci scrie: „Catargiu nu este mai
rusofil decât mine. În opoziflie s-a înfleles bine cu Rusia ca o contrapondere
la politica occidentalæ. Dar dacæ va sta câtva timp la cârmæ, va lua chiar
atitudine împotriva Rusiei. De altminteri, am discutat deschis cu el øi i-am
explicat necesitatea de a nu sprijini Puterile Pæcii [Tripla Alianflæ].
Programul lui este neutralitatea øi el nu va tolera nici o intrigæ aici, lucru
de care sunt ferm convins”49.
Temerea faflæ de Catargiu provenea din atitudinea ostilæ pe care o aveau
faflæ de acesta miniøtrii plenipotenfliari ai Austro-Ungariei øi Germaniei, la
rândul lor influenflafli de liberali. Carol I trebuie sæ cedeze øi se aratæ dispus
sæ-l sacrifice pe Catargiu, „dar nu înainte de toamnæ”50.
De aceleaøi temeri se loveøte regele în iunie 1889, într-o discuflie la
Sigmaringen cu tânærul împærat al Germaniei Wilhelm al II-lea; cei doi nu
se vor simpatiza niciodatæ. Iar un an întreg, dupæ aceastæ discuflie, regele se
va considera abandonat de cætre Berlin øi Viena51.
36 l SORIN CRISTESCU
Regele îøi fline promisiunea fæcutæ Puterilor Centrale. Nici un succes al
guvernului: venirea în flaræ a principelui Ferdinand, la 19 aprilie/1 mai,
afirmaflia ziarelor ruse din iulie cæ Lascær Catargiu a înøelat speranflele Rusiei,
manevrele de toamnæ din Moldova øi apoi drumul regelui prin Moldova pânæ
la Iaøi, care a decurs „într-un mod strælucitor”, nu-l pot menfline. La 5/17
noiembrie 1889 regele îl numeøte prim-ministru pe generalul George Manu
în fruntea unei formafliuni de „concentrare” conservatoare.
Una din menirile guvernului Manu era sæ opreascæ o acfliune politiceøte
greøitæ, care îl deranja profund pe rege øi îl împiedicase sæ-i dea „frâu liber”
lui Catargiu (expresia aparfline lui C. Bacalbaøa): anume darea în judecatæ
a lui I.C. Brætianu. „Aceastæ infamie patronatæ de agenflii franco-ruøi ca
Blaramberg et comp. va eøua ræsunætor”52. Aøa s-a øi întâmplat la 31
ianuarie/12 februarie 189053.
La 8/20 martie 1890 toatæ Europa este consternatæ de demisia
cancelarului german Bismarck øi Carol I îøi exprimæ îngrijorarea faflæ de o
posibilæ deteriorare a situafliei din Europa øi faflæ de lipsa de experienflæ (øi
nu numai) a tânærului împærat Wilhelm al II-lea54.
Dar vara lui 1890 aduce o reconciliere cu Viena øi Berlin, liderii de acolo
„regretæ neîncrederea pe care au manifestat-o faflæ de mine”55. Dar nu mai
doreøte o vreme sæ revadæ capitala Germaniei.
În octombrie 1890 regina Elisabeta se întâlneøte la Balmoral, Scoflia, cu
regina Victoria pentru a discuta o eventualæ cæsætorie a lui Ferdinand cu o
prinflesæ englezæ. Este doritæ fiica cea mare a ducelui de Edinburg (Coburg
din 1892), Maria, ceea ce se va øi întâmpla pânæ la urmæ. Aceasta era preferatæ
de Elisabeta pentru înrudirea ei ruseascæ56. În decembrie 1890 prinflul
Ferdinand întâlneøte pe Maria øi pe sora ei la Berlin, dar nu-øi precizeazæ
vreo opfliune57.
Începutul lui 1891 aduce o crizæ guvernamentalæ. Generalul Manu
demisioneazæ la 14/26 februarie øi o sæptæmânæ mai târziu, dupæ lungi
tratative, este numit prim-ministru generalul I. Em. Florescu la propunerea
predecesorului sæu. Noului prim-ministru îi este acordatæ de cætre rege øi
dizolvarea parlamentului øi organizarea de noi alegeri. Dar numirea lui
Florescu nu era pe placul Puterilor Centrale, care îl considerau rusofil øi
apreciau drept periclitatæ reînnoirea tratatului secret de alianflæ. Øi Carol I
scrie despre acest guvern cæ „îmi este puflin simpatic..., dar chemarea lui la
putere a fost inevitabilæ. Este uøor sæ critici, când nu cunoøti situaflia”58.
Guvernul câøtigæ alegerile, ca de obicei, øi organizeazæ øi jubileul celor
25 de ani de domnie ai regelui, unde nu lipsesc nici manifestæri øi atitudini
antidinastice.
Dar la scurt timp, dupæ 10/22 iunie se declanøeazæ cea mai gravæ crizæ
familialæ din viafla lui Carol I. Sub influenfla ocultæ a Elenei Væcærescu, regina
Elisabeta ajunge sæ creadæ în dragostea care ar exista între ea øi prinflul
Ferdinand øi acceptæ ideea unei cæsætorii a celor doi øi încearcæ sæ-l convingæ
pe rege în acest sens. Se pare cæ regele s-a læsat iniflial convins, dar aproape
imediat reacflia negativæ, de vehementæ opoziflie, a tuturor marilor familii
CORESPONDENfiA PERSONALÆ A REGELUI CAROL I l 37
boiereøti, l-a convins sæ dezaprobe categoric acest mariaj, væzând periclitatæ
însæøi stabilitatea dinastiei. Acest lucru a supærat-o nespus pe regina
Elisabeta, care s-a îmbolnævit øi a plecat în iulie la Veneflia, fiind chiar dispusæ
sæ se despartæ definitiv de rege59.
Pentru Carol I aceste evenimente au fost lovituri greu de suportat, dar
pasiunea de a conduce l-a ajutat sæ învingæ pe rând toate greutæflile. La 24
noiembrie/6 decembrie 1891 guvernul Florescu demisioneazæ øi regele –
nemulflumit de francofilia noului lider liberal D. Brætianu, care preluase
succesiunea fratelui sæu Ion – încredinfleazæ frânele puterii lui Lascær Catargiu
la 26 noiembrie/8 decembrie. Acesta se raliase deplin ideii de alianflæ cu
Puterile centrale øi era sprijinit acum de tofli conservatorii, færæ a mai avea
nevoie de vreun sprijin al liberalilor disidenfli. Tratatul de alianflæ este reînnoit
øi guvernul va conduce aproape 4 ani60. „…Un guvern excelent, care se bucuræ
de încrederea Ligii Pæcii [Puterilor Centrale]”, scrie Carol I, la sfârøitul anului
189161.
Tot atunci începe o lungæ corespondenflæ cu regina Elisabeta, încercând
sæ o convingæ de intrigile a cæror victimæ devenise, scrisori cu un ton pætimaø,
cu reflecflii asupra vieflii pline de sacrificii ale monarhilor62.
Apoi impulsioneazæ tratativele cæsætoriei lui Ferdinand cu Maria de
Coburg, care se finalizeazæ în mod fericit la Sigmaringen la 10 ianuarie 1893.
Perechea este primitæ entuziast în România în februarie. Apoi la 3/15
octombrie 1893, când se naøte viitorul Carol al II-lea, la botez, lacrimi de
bucurie curg pe obrajii regelui63.
Tot pe plan personal, publicarea unui roman de ficfliune, jignitor la adresa
familirie regale, de cætre Robert Scheffer, fostul secretar particular al reginei
Elisabeta între anii 1886-189164, o convinge pe aceasta din urmæ de justeflea
vederilor augustului ei sofl øi cei doi se vor împæca în cele din urmæ, særbætorind
la Bucureøti nunta de argint la 3/15 noiembrie 189465.
Pe plan politic guvernul Catargiu – Carp, întærit prin alegeri, a reînnoit
tratatul secret de alianflæ în 1892, iar în 1893 a încheiat noi convenflii
comerciale cu Germania (9/21 octombrie 1893) øi cu Austro-Ungaria (la 21
decembrie acelaøi an)66. Criza fusese depæøitæ pe toate planurile, doar firele
albe din barba øi pærul monarhului erau mult mai multe.
Problemele politice apar din Transilvania. Acolo miøcarea memorandisticæ
(inifliativæ a lui Carol I) fusese pedepsitæ cu ani grei de închisoare pentru liderii
românilor din partea autoritæflilor maghiare. Aøa cæ în România noul lider
liberal D.A. Sturdza porneøte campania de ræsturnare a conservatorilor tocmai
pe problema naflionalæ, acuzându-i pe aceøtia de trædare, în discursuri
fulminante în Parlament67. Regele îøi exprimæ nemulflumirea: „Asta-i cel puflin
grotesc...”68.
La începutul lui 1894 Carol I este luat prin surprindere de demisia
colectivæ a 127 de ofifleri de cavalerie, ca expresie a nemulflumirii lor faflæ de
situaflia din armatæ. Liberalii se aflau în spatele acestei manevre, care lovea
direct în prestigiul regelui de „cap al oøtirii”69. Scandalul a fost aplanat prin
38 l SORIN CRISTESCU
reprimirea, la cererea lor, a majoritæflii ofiflerilor demisionari, cu excepflia a
14. În aprilie 1894 monarhul considera aplanatæ „fatala chestiune”70.
Dar la sfârøitul lui 1894 øi începutul lui 1895 se îndreaptæ asupra legii
minelor preconizatæ de conservatori. Campania se desfæøoaræ cu o vehemenflæ
mai rar întâlnitæ. Eugeniu Stætescu este trimis la rege, care „cere sæ se renunfle
la lupta politicæ violentæ øi extralegalæ, apoi fægæduieøte cæ va aduce pe liberali
la putere spre cârmæ. Guvernul apropiat era fægæduit”71. Øi într-adevær la
4/16 octombrie 1895 D.A. Sturdza primea mandatul de prim-ministru,
consacrându-se astfel formula rotativei guvernamentale.
Debutul guvernærii liberale este marcat compromiflætor de gestul de
retractare fæcut de D.A. Sturdza faflæ de declarafliile sale acuzatoare la adresa
Austro-Ungariei (Iaøi, 13/25 octombrie 1895)72.
Carol I se preocupæ mai mult de politica externæ în aceastæ perioadæ,
urmærind cu atenflie evoluflia situafliei din Balcani, problema Macedoniei
disputatæ de Serbia, Bulgaria øi Grecia, situaflia din Turcia etc. øi criticând
pe toatæ lumea. România se bucura într-adevær de o situaflie mult mai stabilæ
decât vecinii ei øi vizita împæratului Franz Josef la 15/27 – 18/30 septembrie
189673 este un moment de mare mulflumire pentru regele Carol I, chiar dacæ
nu ne-a parvenit descrierea pe care el o face evenimentului.
Dar pe plan intern decizia monarhului – sugeratæ de D.A. Sturdza – de
destituire a patriarhului Ghenadie (17/29 mai 1896) declanøeazæ o afacere
care va determina înlocuirea liderului liberal de la guvernare cu P.S. Aurelian
(21 noiembrie/3 decembrie 1896 – 26 martie/7 aprilie 1897)74.
Guvernul P.S. Aurelian a reuøit sæ aplaneze acest scandal, care
mobilizeazæ întreaga opinie publicæ, chiar înainte de sfârøitul lui 1896. Carol
I considera aceasta ca „un mare succes personal prin soluflia elaboratæ øi
impusæ de mine... Investitura noului mitropolit, desemnat de mine, s-a
transformat într-o adeværatæ særbætoare a pæcii øi împæcærii de unde n-a lipsit
nimeni...”75. Regele exagereazæ aici, cæci rolul cel mai important l-a avut totuøi
Lascær Catargiu.
Monarhul îl readuce însæ la putere pe D.A. Sturdza, omul în care avea
cea mai mare încredere.
Anul 1897 este marcat pe plan familial de boala gravæ a lui Ferdinand
(tifos), care alungæ orice alte preocupæri de la sfârøitul lui aprilie pânæ la
sfârøitul lui mai76, când prinflul este salvat.
Eevenimentele din Balcani, ræzboiul greco-turc din primævara lui 1897,
încheiat cu înfrângerea rapidæ a Greciei (aprilie – mai 1897) sporesc încrederea
regelui în sistemul sæu de guvernare. I-o spune lui Maiorescu la 21 octombrie
1897 la Iaøi: „nu mai este astæzi adeværatæ vorba «Le roi regne mais il ne
gouverne pas». Cæ astæzi Regele trebuie constrâns (constituflional?) sæ
guverneze. Exemplul despre ræul contrar din Grecia”77.
La sfârøitul lunii octombrie apar însæ probleme de imagine øi prestigiu
a familiei regale provocate de adulterul prinflesei Maria78, muøamalizat rapid.
Dar scandalul provocat de neglijenfla lui D.A. Sturdza, care a contrasemnat
decorarea acuzatorului maghiar al memorandiøtilor (12/24 octombrie 1897)
nu mai poate fi aplanat la fel de uøor. Deschiderea Camerelor la 15/28
CORESPONDENfiA PERSONALÆ A REGELUI CAROL I l 39
noiembrie înseamnæ începutul unui øir de manifestaflii antiliberale, apoi
manifestaflii antisemite determinate de legea gen. Berindei. Lor li se adaugæ
inundaflii øi o recoltæ slabæ79.
Regele însæ priveøte destul de optimist situaflia, sentiment care provine
din felul superior cu care el media conflictele dintre liderii liberali. Aici se
împlinise o profeflie a regelui faflæ de rezultatele zdrobitoare ale victoriei în
alegerile obflinute de D.A. Sturdza în decembrie 1895: „Parlamentele færæ
opoziflie sunt absolut proaste øi slæbesc orice guvernare, deoarece apar
contradicflii între proprii ei adepfli, care formeazæ apoi o opoziflie nesænætoasæ”80.
Alegerile comunale din 1-3 noiembrie 1898, desfæøurate cu o „raræ
violenflæ”, sunt contestate de conservatorii lui Lascær Catargiu øi regele le dæ
câøtig de cauzæ, dupæ o anchetæ efectuatæ de cei pe care Bacalbaøa îi numea
„poliflia secretæ personalæ a regelui”81.
Autoritatea liberalilor este øi mai mult zdruncinatæ de ræscoala
flæræneascæ în Oltenia, care a permis însæ represiuni mai ales împotriva
socialiøtilot considerafli instigatori. Dar regele intenfliona sæ menflinæ
guvernul Sturdza pânæ în toamna lui 1899.
În martie 1899 însæ cæderea lui Sturdza este precipitatæ prin publicarea
øi dezbaterea în parlamentul de la Budapesta a unei broøuri laudative la
adresa primului ministru al Ungariei. Aceastæ broøuræ îl prezenta pe D.A.
Sturdza ca înfeudat guvernului maghair. În România are loc o izbucnire de
„adeværatæ revoltæ sufleteascæ” împotriva „trædætorului”. Chiar øi liberalii îl
înfiereazæ pe Sturdza: „A lucrat ca øi cum ar fi trædat”. Obstrucflia
parlamentaræ prin lungi discursuri ale conservatorilor øi zile în øir de
manifestaflii de protest (21-25 martie) pecetluiesc soarta guvernului D.A.
Sturdza, care abandonat de rege, demisioneazæ la 30 martie 1899.
În acea zi însæ înceteazæ din viaflæ Lascær Catargiu, tocmai când fusese
chemat de rege sæ formeze guvernul, aøa cæ dupæ 12 zile de tratative laborioase,
monarhul încredinfleazæ puterea noului lider conservator Gh. Gr.
Cantacuzino82.
Soarta este potrivnicæ noului guvern. O gravæ crizæ financiaræ øi o secetæ
nimicitoare compromit situaflia politicæ. Carol I nu are prea multæ încredere
în guvern: „nu este pe gustul meu. Singura calitate a øefului de cabinet este
averea sa: are un venit de 1,5 milioane franci”83.
Toate încercærile conservatorilor de a remedia situaflia printr-un
împrumut extern, apoi prin introducerea de noi impozite eøueazæ. Nici numirea
lui Take Ionescu la Ministerul de Finanfle la 9/22 ianuarie 1900 øi nici
preluarea guvernului de cætre P.P. Carp la 7/22 iulie 1900 nu rezolvæ nimic
din gravitatea crizei. În plus, afacerea Hallier (retragerea concesionærii
construcfliilor dfe la portul Constanfla) atrage dupæ sine mari manifestaflii de
stradæ84.
“Guvernul care, fie vorba între noi, este cu totul incapabil, a fost nepriceput
øi în aceastæ problemæ conflictualæ øi a pus în mâinile adversarilor o armæ
redutabilæ”, scrie regele85.
Doar o politicæ de economii drastice øi o recoltæ bunæ puteau redresa
situaflia. Or economiile doar liberalii le puteau impune. Aøa cæ la 14/27
40 l SORIN CRISTESCU
februarie 1901 D.A. Sturdza øi partidul liberal revin la conducerea flærii, în
pofida sprijinului pe care guvernul Carp îl avusese din partea ministrului
plenipotenfliar al Germaniei la Bucureøti86.
Din nou alegeri, din nou majoritate guvernamentalæ. Camerele legislative
se reunesc la 24 martie/6 aprilie 1901 øi în urmætoarele cinci zile s-a votat
un impresionant pachet de legi financiare, prin care se reduceau drastic
cheltuielile statului prin scæderea numærului funcflionarilor publici øi a
veniturilor salariale87. O performanflæ unicæ în istoria finanflelor româneøti,
care se bucuræ de aprobarea regelui, dar trezesc temerile sale faflæ de o
eventualæ reacflie popularæ. Monarhul subliniazæ încrederea lui în partidul
liberal: „Conservatorii nu ar fi fost în stare sæ reglementeze finanflele cu atâta
energie øi prevedere; am avut puflinæ încredere în munca øi capacitatea lor
øi sunt bucuros cæ am scæpat de ei. Liberalii, care îøi au rædæcinile în popor,
sunt singurii care pot da o guvernare puternicæ. Sturdza are o extraordinaræ
putere de muncæ”88.
O recoltæ favorabilæ sporeøte eficacitatea mæsurilor liberale, contribuind
la atenuarea crizei financiare89.
Cu toatæ evoluflia favorabilæ a guvernærii liberale, regele se aratæ plictisit
de agitafliile politice øi nu ezitæ sæ-øi exprime gândurile: „Sistemul
parlamentar s-a perimat øi ar trebui înlæturat, dacæ s-ar putea gæsi altceva
pentru control”90.
Mæsurile drastice ale liberalilor nu vor întârzia sæ provoace nemulflumiri
populare în Capitalæ la 14/26 februarie 1902. Doar øarjele cavaleriei reuøesc
sæ disperseze mulflimea øi urmeazæ numeroase arestæri, peste 15091. Pentru
monarh „chestia nu este gravæ”. Regele are motive de încredere în liberali,
care reuøiseræ încæ din 1899 sæ-i atragæ de partea lor pe liderii socialiøti
(“trædarea generoøilor”)92 øi, de aceea, „eu prefer sæ guvernez cu liberalii –
subliniazæ Carol I – cæci aceøtia dispun de cele mai multe ori de mase, pe
care le pot conduce øi subordona”93.
Prelungirea tratatului secret de alianflæ cu Puterile Centrale decurge færæ
probleme øi regele are rægaz pentru a særbætori 25 de ani de la proclamarea
independenflei, prilej cu care întreprinde o cælætorie în Bulgaria, la Plevna,
unde Ferdinand de Coburg îi organizeazæ o primire strælucitoare94 – semn
al unor mai bune relaflii cu aceastæ flaræ.
La începutul anului 1903 liberalii reuøesc conversia împrumuturilor
înainte de termen, un succes unic în istoria economiei româneøti „...finanflele
noastre sunt reglementate pe o bazæ trainicæ – scrie regele – aøa cæ nu mai
avem griji pentru viitor”95.
Însæ la 11 iunie 1903, la Belgrad, un grup de ofifleri conduøi de øeful
serviciilor secrete, Dragutin Dimitrievici-Apis, îl asasineazæ pe regele
Alexandru Obrenovici øi pe soflia acestuia, Draga Machiu, împreunæ cu încæ
15 persoane. O crimæ oribilæ care consterneazæ toatæ Europa, producând o
reacflie diplomaticæ unanimæ96. La Bucureøti øtirea a stârnit aceeaøi
consternare, dar în presæ - anume în ziarul „Acfliunea” condus de Victor
Ionescu, fratele lui Take Ionescu -, regele Carol I este avertizat cæ va avea
soarta monarhului de la Belgrad. „Øi asta ar putea sæ-l facæ pe un criminal
CORESPONDENfiA PERSONALÆ A REGELUI CAROL I l 41
sæ punæ mâna pe armæ”, spunea Carol I lui Titu Maiorescu. Era aici un semn
al nemulflumirii populare împotriva mæsurilor drastice ale liberalilor97.
Regele României a condamnat ferm odiosul asasinat, dar aceste
evenimente tragice evidenfliazæ încæ o datæ stabilitatea de care se bucura flara
noastræ: „România are acum rolul conducætor între flærile balcanice asupra
cærora influenfla noastræ este în creøtere”98. Aceastæ influenflæ va fi folositæ
de clasa politicæ româneascæ în sprijinul românilor din Macedonia, pentru
care se urmærea subvenflionarea unui învæflæmânt propriu.
La sfârøitul anului 1903 apar însæ disensiuni în interiorul partidului
liberal, unde politicienii din jurul „Ocultei”, organizate de Eugeniu Carada,
contestau autoritatea lui D.A. Sturdza øi îl susflineau pe Ionel Brætianu, fiul
lui I.C. Brætianu. În ceea ce îl priveøte pe rege, acesta l-ar fi preferat ca succesor
al lui D.A. Sturdza pe fruntaøul liberal V. Lascær, care se remarcase ca
ministru de interne99. Dar acesta a încetat din viaflæ în 1907 øi regele va
accepta, în cele din urmæ, succesiunea lui Ionel Brætianu.
La aceste disensiuni se adaugæ øi scandalul falsificærii tragerilor la sorfli
a amortizærii rentelor statului, care face vâlvæ pe tot parcursul anilor 1903
øi 1904. Însemnærile lui Titu Maiorescu vorbesc øi de implicarea secretarului
particular al regelui, Basset, în aceastæ fraudæ a liberalilor. Ameninflat cu
dezvæluirea acestui fapt, Carol I promite liderului conservator Gh. Gr.
Cantacuzino venirea la putere în anul 1904, færæ condiflii, ceea ce se va øi
întâmpla100.
Începutul anului 1904 este marcat de izbucnirea ræzboiului ruso-japonez,
a cærui evoluflie este urmæritæ atent de regele Carol I: „Ræzboiul va costa
miliarde øi va slæbi considerabil Rusia pentru ani de zile de acum înainte,
ceea ce pentru politica mondialæ nu este deloc regretabil”101. În plus, „De la
complicafliile extrem asiatice, peninsula Balcanicæ s-a liniøtit – scrie regele
– agenflii panslaviøti nu îndræznesc sæ mai instige..., iar bandele nu au bani
sæ lupte mai departe”102.
România, în schimb, este lovitæ din nou de o secetæ cumplitæ. În Bucureøti
se organizeazæ mari procesiuni religioase de invocare a ploii cu moaøtele
Sfântului Dimitrie Basarabov, la care participæ øi regele øi prinflul
moøtenitor103. O soluflie mai practicæ, dar cu sacrificii din partea guvernului,
este cumpærarea øi distribuirea de porumb din America de Sud în valoare
de vreo 20 milioane franci104.
În iarnæ „Oculta” trece la ofensivæ împotriva lui D.A. Sturdza, crizæ de
altfel anticipatæ de monarh, øi liderul liberal demisioneazæ la 20 decembrie
(st. vechi) 1904. Douæ zile mai târziu, guvernul condus de Gh. Gr.
Cantacuzino depune juræmîntul.
Alegerile dau câøtig de cauzæ guvernului, dar øi opoziflia liberalæ este bine
reprezentatæ.
SORIN CRISTESCU
42 l SORIN CRISTESCU
NOTE
1 - Titu Maiorescu, Istoria politicæ a României sub domnia lui Carol I, Editura
Humanitas, Bucureøti, 1994, p. 53.
2 – Memoriile regelui Carol I al României, Editura Machiavelli, Bucureøti, 1994,
vol. IV, p. 47.
3 – 11/23 aprilie 1878, Bucureøti, Cætre Maria de Flandra.
4 – ibidem.
5 – 6/18 iulie 1878, Bucureøti, Cætre Maria de Flandra.
6 – B.A.R. Titu Maiorescu, Însemnæri mss III, 8, p. 1029.
7 – Memoriile..., vol. IV, p. 153 øi p. 158.
8 – ibidem, p. 246.
9 – Monitorul Oficial nr. 223, p. 6378.
10 – 13/25 septembrie 1879, Cotroceni – cætre principesa Elisabeta.
11 – Ioan Scurtu, Istoria românilor în timpul celor patru regi, Editura Enciclopedicæ,
Bucureøti, 2001, vol. I, Carol I, p. 116; în continuare I. Scurtu, Carol I.
12 – Memoriile..., vol. IV, p. 367.
13 – 15/27 decembrie 1880, Bucureøti, Cætre Maria de Flandra.
14 – 26 februarie/10 martie 1881, Bucureøti, Cætre Maria de Flandra.
15 – 22 martie/10 aprilie 1881, Bucureøti, Cætre Maria de Flandra.
16 – Memoriile..., vol. IV, p. 391.
17 – pe larg în N.Gh. Cazan, Ø. Rædulescu Zoner, România øi Tripla Alianflæ, Editura
Øtiinflificæ øi Enciclopedicæ, Bucureøti, 1979, p. 75-76.
18 – 14/26 noiembrie 1881, Bucureøti, Cætre Karl Anton von Hohenzollern.
19 – 25 decembrie 1881/6 ianuarie 1882, Bucureøti, Cætre Karl Anton.
20 – Titu Maiorescu, Istoria politicæ..., p. 133-134.
21 – 20 mai/1 iunie 1882, Cotroceni, Cætre Karl Anton von Hohenzollern.
22 – 19/31 august 1882, Sinaia, Cætre Maria de Flandra.
23 – 16/28 decembrie 1882, Bucureøti, Cætre Karl Anton von Hohenzollern. Aceleaøi
aprecieri în Const. Bacalbaøa, Bucureøtii de altæ datæ, Editura Eminescu, Bucureøti,
1993, vol. II, p. 143.
24 – 19/31 august 1882, Sinaia, Cætre Maria de Flandra.
25 – 29 octombrie/10 noiembrie 1883 – Castel Peleø, Cætre Maria de Flandra.
26 – pe larg în C. Bacalbaøa, op. cit., vol. II, p. 172, øi în N.Gh. Cazan, Ø. Rædulescu
Zoner, op. cit., p. 110.
27 – pe larg în Însemnærile zilnice ale lui Titu Maiorescu, editate de C. Rædulescu
Pogoneanu, Bucureøti, 1943, vol. II, p. 207.
28 – pe larg în în N.Gh. Cazan, Ø. Rædulescu Zoner, op. cit., p. 121-122.
29 – 24 ianuarie/5 februarie 1884, Bucureøti, Cætre Karl Anton von Hohenzollern.
30 – 11/23 iunie 1884, Cotroceni, Cætre Karl Anton von Hohenzollern.
31 – ibidem, vezi øi Titu Maiorescu, Însemnæri zilnice, vol. II, p. 248.
32 – Charles øi Barbara Jelavich, Formarea statelor naflionale balcanice – 1804-1920,
Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2001, p. 228.
33 – pe larg în Nicolae Iorga, Istoria statelor balcanice în epoca modernæ, Vælenii
de Munte, 1913, p. 324-325.
34 – 2/14 decembrie 1885, Bucureøti, Cætre Maria de Flandra.
35 – Istoria militaræ a poporului român, Editura Militaræ, Bucureøti, 1985, vol. V,
p. 218.
36 – 21 octombrie/2 noiembrie 1886 – Castel Peleø, Cætre Friedrich von
Hohenzollern.
37 – 25 decembrie 1886/6 ianuarie 1887, Bucureøti, Cætre Maria de Flandra.
38 – idem.
39 – 7/19 februarie 1887, Bucureøti, Cætre Friedrich von Hohenzollern.
CORESPONDENfiA PERSONALÆ A REGELUI CAROL I l 43
40
– 1/13 noiembrie 1887 – Castel Peleø, Cætre Maria de Flandra.
41 – N. Gh. Cazan, Ø. Rædulescu Zoner, op. cit., p. 170.
42 – C. Bacalbaøa, op. cit., vol. III, p. 154.
43 – 11/23 aprilie 1888, Bucureøti, Cætre Friedrich von Hohenzollern.
44 – pe larg în Ioan Scurtu, Contribuflii privind viafla politicæ din România, Bucureøti,
Editura Øtiinflificæ øi Enciclopedicæ, Bucureøti, 1988, p. 94.
45 – pe larg în Istoria României, Editura Academiei R.P.R. Bucureøti, 1964, vol. V
(machetæ), p. 151-152.
46 – 2/14 iunie 1888, Cotroceni, Cætre Maria de Flandra.
47 – pe larg în Istoria Românilor, Editura Academiei, Bucureøti, 2002, vol. VII, tom
II, p. 92-93.
48 – Al. Candiano-Popescu, Amintiri din viafla-mi, ediflie îngrijitæ de C. Corbu,
Editura Eminescu, Bucureøti, 1998, vol. II, p. 126-127.
49 – 11/23 aprilie 1889, Bucureøti, Cætre Friedrich von Hohenzollern.
50 – ibidem.
51 – discuflie a regelui cu Titu Maiorescu la 7/20 decembrie 1901 øi la 10-23 august
1911.Vezi øi 3 martie/12 aprilie 1890, Bucureøti, Cætre Friedrich von Hohenzollern.
52 – 5/17 ianuarie 1890, Bucureøti, Cætre Friedrich von Hohenzollern.
53 – I. Mamina, I. Bulei, Guverne øi guvernanfli, Editura Silex, Bucureøti, 1994, p.
72-73.
54 – 3 martie/12 aprilie 1890, Bucureøti, Cætre Friedrich von Hohenzollern.
55 – ibidem.
56 – Robert Scheffer, Orient regal – cinci ani la curtea României, Editura Saeculum
øi Vestala, Bucureøti, 1996, p. 96-103. Ediflia princeps în 1918.
57 – ibidem, p.132.
58 – 3/15 martie 1891, Bucureøti, Cætre Maria de Flandra.
59 – pe larg în Al. Candiano-Popescu, op. cit., p. 155-156, R. Scheffer, op. cit., p.
111-126. În plus, I. Scurtu, I. Bulei, Democraflia la români, Editura Humanitas,
Bucureøti, 1990, p. 15 øi Elena Væcærescu, Din amintirile Elencuflei Væcærescu, Editura
Paideia, Bucureøti, 2000, p. 97.
60 – pe larg în Ion Bulei, Conservatori øi conservatorism în România, Editura
Encicplopedicæ, Bucureøti, 2000, p. 163-164, N. Gh. Cazan, Ø. Rædulescu Zoner, op. cit.,
p. 200.
61 – 19/31 decembrie 1891, Bucureøti, Cætre Friedrich von Hohenzollern.
62 – V 16, Cætre regina Elisabeta, datatæ „sfârøitul anului 1891”.
63 – B.A.R., Titu Maiorescu, mss 3556, p. 61.
64 – Robert Scheffer, Misère royale, A. Semerre, Paris, 1893.
65 – 10/22 noiembrie 1894, Bucureøti, Cætre Friedrich von Hohenzollern.
66 – pe larg în Ion Bulei, op. cit., p. 182-183.
67 – Titu Maiorescu, Istoria politicæ..., p. 201-205.
68 – 12/24 decembrie 1892, Bucureøti, Cætre regina Elisabeta.
69 – Titu Maiorescu, Istoria politicæ..., p. 206-207.
70 – 14/26 aprilie 1894, Bucureøti, Cætre Friedrich von Hohenzollern.
71 – C. Bacalbaøa, Bucureøtii de altæ datæ, ediflia 1928, vol. II, p. 177.
72 – vezi pe larg în Traian Lungu, Viafla politicæ din România la sfârøitul sec. XIX,
1888-1889, Bucureøti, Editura Øtiinflificæ, 1967, p. 201.
73 – C. Bacalbaøa, op. cit., vol. II, p. 214.
74 – I. Bulei, I. Mamina, op. cit., p. 95-96.
75 – 3/15 ianuarie 1897, Bucureøti, Cætre Maria de Flandra.
76 – 25 mai/6 iunie 1897, Bucureøti, Cætre Maria de Flandra.
77 – B.A.R. Titu Maiorescu, mss 3658, p. 28.
78 – ibidem, p. 35.
79 – 4/16 ianuarie 1898, Bucureøti, Cætre Friedrich von Hohenzollern.
44 l SORIN CRISTESCU
80 – 30 noiembrie/12 decembrie 1895, Bucureøti, Cætre Maria de Flandra.
81
– C. Bacalbaøa, op. cit., vol. II, p. 249.
82 – I. Mamina, I. Bulei, op. cit., p. 103.
83 – 9/21 iunie 1890, Bucureøti, Cætre Friedrich von Hohenzollern.
84 – Ion Bulei, Lumea româneascæ la 1900, Editura Eminescu, Bucureøti, 1984, p.
160-175.
85 – 6/17 martie 1900, Bucureøti, Cætre Maria de Flandra.
86 – Ion Bulei, Conservatori..., p. 259.
87 – Mircea Iosa, Traian Lungu, Viafla politicæ în România 1900-1910, Editura
Øtiinflificæ, Bucureøti, 1977, p. 84.
88 – 29 martie/11 aprilie 1901, Bucureøti, Cætre Maria de Flandra.
89 – Ion Bulei, Lumea româneascæ, p. 308.
90 – 12/25 iunie 1901, Castel Peleø, Cætre Maria de Flandra.
91 – C. Bacalbaøa, op. cit., vol. II (ediflie princeps), p. 26-28.
92 – pe larg în Ion Bulei, Lumea româneascæ, p. 184-199. Vezi øi scrisoarea regelui
din 1/14 decembrie 1901, Bucureøti, Cætre Maria de Flandra.
93 – 1/14 iunie 1902, Bucureøti, Cætre Maria de Flandra.
94 – 10/23 noiembrie 1902, Castel Peleø, Cætre Friedrich von Hohenzollern.
95 – 6/19 februarie, Bucureøti, Cætre Maria de Flandra.
96 – D.A. Loncarevic, Jugoslaviens Entstehung Amalthea Verlag, Wien, 1929, p.
37-38.
97 – B.A.R. Titu Maiorescu, mss III, 8, p. 1010 (însemnare din 31 mai/13 iunie 1903).
98 – 14/27 decembrie 1903, Bucureøti, Cætre Friedrich von Hohenzollern.
99 – Marius Th. Carada, Efimeridele. Însemnæri øi amintiri (1908-1928), Bucureøti,
1930, vol. I, p. 160.
100 – B.A.R. Titu Maiorescu, mss III, 8, p. 1082 (însemnare din 30 octombrie/12
noiembrie 1905).
101 – 2/15 martie 1904, Bucureøti, Cætre Maria de Flandra.
102 – 10/23 aprilie 1904, Bucureøti, Cætre Friedrich von Hohenzollern.
103 – B.A.R. Titu Maiorescu, mss III, 8, p. 1043 (însemnare din 5/18 iunie 1904).
104 – 2/14 decembrie 1904, Bucureøti, Cætre Maria de Flandra.
Guvernul I.C. Brætianu
Februarie 1878 – martie 1888
1. Bucureøti, 4/16 februarie 1878, cætre Maria de Flandra
VB 428
Astæzi pot doar câteva rânduri sæ°fli scriu cæci gândurile mele
sunt preocupate de vremurile grave øi grele. Cu mare îngrijorare
privim spre viitor, care este mult mai nebulos decât înainte de
izbucnirea acestui ræzboi sângeros, dar categoric nu cred în
continuarea lui, doar cæ va dura mult pânæ când valurile acestei
furtuni se vor liniøti. România va mai avea câteva lupte de dat
øi trebuie sæ mulflumim lui Dumnezeu dacæ ieøim cu fafla curatæ.
Militar øi politic ne°am cucerit poziflia noastræ øi nimeni nu ne mai
poate ræpi prestigiul câøtigat. Orice injustiflie fæcutæ acum
României va cædea asupra celui care o va face.
Alaltæieri au trecut pe aici marii duci în drum spre Sankt
Petersburg. Au luat masa la noi øi ne°au mulflumit din inimæ
pentru primirea prieteneascæ. Din nefericire timpul a fost prea
scurt, altminteri aø fi avut o discuflie serioasæ cu moøtenitorul
tronului [viitorul Alexandru al III°lea] despre problemele care ne
preocupæ azi1.
Competiflia dintre flota englezæ øi trupele ruseøti în fafla
Constantinopolului începe sæ devinæ comicæ; ruøii sunt øi ræmân
politicieni mai abili decât englezii. Ar trebui sæ se gæseascæ o altæ
mare putere care sæ înfrâneze trufia ruseascæ cæci cabinetul englez
a luat°o pe un drum greøit (fausse route) øi prin aceasta pierde
mult din autoritatea sa.
Pe tot parcursul ræzboiului m°am înfleles foarte bine cu
colonelul Wolsley care m°a vizitat adesea la cartierul meu general
øi øi°a deschis inima faflæ de mine cæci poziflia sa a fost foarte
ciudatæ (schief). I°am spus cæ Anglia, mai mult sau mai puflin are
pe conøtiinflæ acest ræzboi øi urmærile lui, fiindcæ Turcia a sperat
în sprijinul britanic. Noi am fi participat oricum la ræzboi fiindcæ
voiam cu orice prefl independenfla. Anglia a fost mereu aceea care
ne°a fæcut sæ simflim cel mai mult suveranitatea turceascæ, eram
convins cæ va fi ultima mare putere care va recunoaøte
1. Memoriile... vol. IV, p. 54.
46 l ANUL 1878
independenfla noastræ. El mi°a spus deschis: nous avons suivi une
mauvais politique en face de la Roumanie, mais j’espere qu’on la
changera completement. Hai sæ vedem.
Societé de la croix rouge (Bruxelles) mi°a oferit preøedinflia
de onoare; eu nu am ræspuns încæ deoarece aflu cæ perechea regalæ
belgianæ se aflæ în fruntea ei. Sau probabil pot fi numifli mai mulfli
preøedinfli de onoare? Elisabeta a primit aceeaøi ofertæ în vreme
ce eu mæ aflam în Bulgaria. Te rog sæ°mi dai un sfat în aceastæ
privinflæ øi sæ°mi scrii cum vine asta.
... Pentru la primævaræ sunt de temut epidemii aici, de pe
acum bântuie tifosul exantematic.
2. Bucureøti 3/15 martie 1878, cætre Fritz von Hohenzollern
VD 930
... Pacea (tratatul de pace de la San Stefano) a fost semnatæ
øi Rusia pune la grea încercare ræbdarea Europei. Ruøii nu vor
sæ ne lase øi pe noi sæ participæm la aplicarea tratatului de pace.
Dupæ ce am fost împreunæ în pericole au uitat cu totul cæ færæ noi
n°ar fi stat astæzi în fafla Constantinopolului. Dacæ eu aø fi ezitat
în august (1877) sæ ræspund la strigætul lor de ajutor (subl. C.I.)
øi sæ mærøæluiesc peste Dunære, ei ar fi fost complet nimicifli la
Plevna øi cine øtie ce întorsæturæ ar fi luat atunci ræzboiul. La acest
imens serviciu ei ræspund cu cea mai neagræ ingratitudine aøa cæ
toatæ flara este revoltatæ øi eu abia mai pot sæ stæpânesc indignarea.
Este uøor de dovedit cæ în toatæ campania ruøii au avut mai mult
noroc decât pricepere, iar conducerea superioaræ a fost deficitaræ
în toate privinflele. Astæzi cunosc foarte bine armata ruseascæ øi
am ajuns la convingerea cæ orice trupæ care nu este prea prost
condusæ øi are aceeaøi tærie numericæ îi va bate întotdeauna pe
ruøi. La ei domneøte aøa o dezordine, o lipsæ de prevedere, risipæ
de bani øi un sistem de favoritisme cum n°aø fi crezut cu putinflæ.
Curajul individual al soldaflilor este mai presus de orice elogiu øi
despre vitejia ofiflerilor de front nu se poate vorbi decât de bine,
dar generalii sunt atât de invidioøi între ei încât pot sæ ignore øi
sæ sacrifice totul din acest motiv.
Armata mea a fæcut o bunæ øcoalæ a ræzboiului øi eu sunt
mulflumit de realizærile ei. A mai avut ocazia sæ se distingæ în
luptele din jurul Vidinului øi prin luarea cu asalt a celor trei redute
ANUL 1878 l 47
de la Smârdan (unde au fost capturafli 160 de prizonieri øi trei
tunuri) a închis cercul în jurul acestei puternice fortærefle dunærene
pe care am fi cucerit°o în câteva sæptæmâni dacæ nu se încheia
armistifliul.
Deocamdatæ am dat ordin armatei sæ se concentreze în
Valahia micæ (Oltenia) unde o voi inspecta la sfârøitul sæptæmânii
viitoare.
Mæ bucur nespus cæ eøti mulflumit de regimentul tæu
(regimentul 2 de dragoni ai gærzii imperiale) cæci i°am pæstrat
mereu amintirea; din pæcate prea puflini din foøtii mei camarazi
mai sunt acolo.
Sper cæ în cursul acestui an voi putea veni la Berlin; asta
depinde în primul rând de rezultatul conferinflei sau congresului
care se va fline acolo. Pânæ acum independenfla noastræ nu a fost
recunoscutæ øi mæ tem cæ tratativele se vor prelungi destul de mult.
Alæturat îfli trimit cele mai noi fotografii ale noastre øi le
aøtept pe ale tale... Aici este deja primævaræ lucru care nu este
deloc dorit din cauza bolilor epidemice. Toate drumurile de etapæ
sunt acoperite de cadavre.
Ræmâi cu bine...
Carl
3. Bucureøti 11/23 aprilie 1878, cætre Maria de Flandra
VB 429
... în aceste momente extrem de grele nu este timp nici de
odihnæ nici de corespondenflæ regulatæ... De sæptæmâni de zile træim
într°o emoflie crescândæ øi mai mult ca niciodatæ sunt silit sæ°mi
pæstrez sângele rece ca sæ alung îngrijorarea justificatæ a flærii mele.
Momentan poziflia noastræ este extrem de criticæ øi nu avem voie
sæ ne pierdem curajul ca sæ navigæm norocoøi pe lîngæ toate
stâncile.
Anul trecut la începutul ræzboiului Elisabeta mi°a dæruit un
ceas pe care sunt gravate urmætoarele versuri scrise de ea:
Oricât s°ar clætina bordul
øi oricât s°ar ridica valurile
Fii mereu la cârmæ eroul meu
Neînfricat pânæ la capæt
48 l ANUL 1878
[Traducere în Memoriile. Vol. IV, p. 257 menflionate în
scrisoarea lui Carol I cætre tatæl sæu la 17/29 iulie 1879].
Ideea acestei mici poezii i°a dat°o deviza lui Wilhelm de
Orania: „Saevis tranquillus in undis“ pe care astæzi o am mereu
în faflæ cæci valurile care se înalflæ în fafla mea sunt atât de puternice
cæ ar putea uøor sæ ræstoarne mica navæ a statului meu. Pot sæ°mi
imaginez cu ce atenflie plinæ de îngrijorare urmæreøti tu
evenimentele din Orient. Dar de departe lucrurile par întotdeauna
mult mai grave decât atunci când træieøti în mijlocul acestui
tumult. Ruøii ne sunt astæzi oaspefli incomozi în cel mai înalt grad,
dar ziarele exagereazæ când vorbesc despre o ocupaflie a flærii.
România a ajuns sæ recunoascæ acum cæ færæ mine ar fi fost tratatæ
ca o provincie ruseascæ. Sper mereu cæ nu se va ajunge la ræzboi,
deoarece Rusia este prea slæbitæ, iar Anglia nu vrea sæ intre în
posesia moøtenirii Orientului. Pentru noi aceastæ incertitudine este
extrem de penibilæ deoarece suntem imobilizafli øi nu øtim ce ne
va aduce primævara cæci Bucureøtiul nu este foarte sigur în acest
moment. Probabil cæ ne vom duce în curând în Oltenia (Valahia
Micæ) unde îmi voi inspecta trupele. De mai multe sæptæmâni
aveam acest plan, dar din cauza aituafliei grave nu aveam voie
sæ pæræsesc Capitala nici mæcar pentru o zi.
De ziua mea [8/20 aprilie] mi°au fost aduse multe ovaflii,
Camerele au venit in corpore la mine, sute de telegrame au sosit
din toatæ flara. Seara a avut loc o retragere cu torfle. Generalii ruøi
care sunt aici mi s°au prezentat în flinute de galæ. Niciodatæ încæ
nu se înodase o legæturæ atât de strânsæ între mine øi flaræ øi fiecare
simte cæ eu sunt o adeværatæ protecflie pentru existenfla ei.
Toatæ presa europeanæ ne°a exprimat cea mai mare simpa-
tie øi Nord [deutsche Allgemeine Zeitung] nu mai øtie ce ton sæ
adopte pentru a se apæra de toate atacurile øi adeværurile brutale1.
Rusia regretæ astæzi amarnic tot ræzboiul cu urmærile sale
din care va ieøi doar slæbitæ øi cu o înfrângere moralæ. flarul
Alexandru al II°lea mi°a scris acum câteva zile2 øi m°a asigurat
de prietenia lui sinceræ. Øi de la împæratul Austriei am primit o
scrisoare foarte mægulitoare, doar Berlinul ræmâne rece: acolo au
1. Vezi Memoriile... vol. IV, p. 94.
2. Vezi Memorii... vol IV, p. 97.
ANUL 1878 l 49
uitat cu totul cæ Dunærea este un fluviu german pe care trebuie
sæ°l apere un principe german.
Alæturat îfli trimit o scrisoare a aøa°numitei societé naflionale
Belge de la croix rouge, [nu se aflæ în arhivæ] care ar fi vrut sæ
mæ pescuiascæ pe mine ca preøedinte. I°am refuzat deja o datæ dupæ
cum m°ai sfætuit. Aø vrea acum sæ øtiu dacæ øi alfli suverani au
primit oferte asemænætoare sau dacæ ei vor doar sæ ne pæcæleascæ
pe noi.
în curând se va încheia convenflia comercialæ între Belgia øi
România. Aø vrea sæ folosesc aceastæ ocazie pentru a remite regelui
(Leopold al II°lea) øi lui Filip (de Flandra, soflul Mariei) decorafliile
(ordinele) mele. Am procedat la fel faflæ de Italia øi Grecia. Te rog,
sondeazæ terenul øi scrie°mi.
Elisabeta se ocupæ acum mult cu pictura; are cu sine o tânæræ
artistæ din München care o inifliazæ în pictura în ulei. De ziua mea
mi°a dæruit primul tablouaø pictat în întregime de ea pe care l°a
fæcut cu mult talent; pofli sæ°fli închipui cât mæ bucur Deocamdatæ
se ocupæ de pictatul florilor.
De trei zile avem o vreme îngrozitoare cu ploi øi furtunæ,
termometrul a cæzut pânæ la + 2 R; la munte a nins straønic. Astæzi
s°a împlinit un an de când ruøii au intrat în România. Pe atunci
credeau cæ în trei luni vor særbætori victoria la Constantinopol.
La mica mea armatæ se uitau cu disprefl, la asigurærile mele cæ
armata turcæ este eficientæ øi a ocupat poziflii puternice, clætinau
din cap. Astæzi gândesc cu totul altfel.
Îfli trimit cele mai noi fotografii ale noastre care aici s°au
vândut cu miile... Ministrul de ræzboi belgian mi°a trimis din nou
hærfli. Am pus sæ i se mulflumeascæ. (Nota 1)
4. Bucureøti, 29 aprilie/11 mai 1878 cætre Maria de
Flandra
VB 430
Doar douæ cuvinte în grabæ pot sæ°fli scriu, cæci chiar astæzi
plec în Valahia Micæ pentru inspectarea armatei mele. Voi lipsi
vreo 14 zile din Bucureøti iar Elisabeta va locui între timp la
Cotroceni.
Alæturat îfli trimis un Pro Memoria, privind convenflia
comercialæ cu Belgia [nu se aflæ în arhivæ] cu rugæmintea sæ pledezi
50 l ANUL 1878
prin Filip la Rege, ca aceasta sæ se încheie între mine øi el, cum
a fost cazul cu convenfliile cu Italia øi Grecia. În altæ formæ nu va
fi votatæ în nici un caz de cætre Camere. Eu nu înfleleg de ce la
voi se fac greutæfli asupra acestui punct øi sper cæ acestea vor putea
fi înlæturate.
Acfliunea energicæ a Angliei va sili cu siguranflæ Rusia sæ
cedeze øi prin aceasta speræm cæ ræzboiul va fi evitat. Aceastæ
incertitudine este foarte chinuitoare. Aøteptæm evenimentele
urmætoare cu cea mai mare liniøte øi nu suntem nicidecum îngri-
jorafli deoarece dreptatea este de partea noastræ. Situaflia Rusiei
cu siguranflæ nu este deloc de invidiat cæci ea nu poate sæ câøtige
nici prin ræzboi øi nici prin pace.
Carl
5. Cotroceni 3/15 iulie 1878 cætre Fritz von Hohenzollern
VD 930
Au trecut luni de zile de când nu fli°am mai scris, dar vei
înflelege acest lucru într°un timp atât de agitat. Scumpa ta
scrisoare, pe care ai încredinflat°o lui Calenderoglu [Kalinderu],
m°a bucurat nespus øi am fost fericit sæ mai aflu câte ceva de la
tine. Miniøtrii mei mi°au spus cæ te°au væzut în repetate rânduri
øi au constatat aspectul tæu înfloritor. Cât îi invidiez pe tofli cei
care pot cælætori în stræinætate øi pot sæ adune de acolo forfle
proaspete, concepflii noi øi idei practice. Anul acesta sunt din nou
flintuit aici øi chiar la plæcerea de a revedea Sinaia trebuie sæ
renunfl uneori deoarece hotærârile Congresului (de la Berlin) îmi
dau mult de lucru.
Aøtept cu neræbdare textul Tratatului de la Berlin pentru
ca în funcflie de acesta sæ°mi elaborez deciziile. Va trebui sæ ne
împæcæm cu inevitabilul øi sæ cæutæm sæ tragem cât mai multe
foloase din situaflia creatæ pentru noi. Am ieøit din campania
diplomaticæ la fel de onorabil ca øi din cea militaræ øi toatæ opinia
publicæ este de partea noastræ.
Tot oprobiul cade asupra Rusiei care, prin câøtigarea unei
mici porfliuni de teritoriu la care flineau românii, a pierdut toate
simpatiile.
Acum demobilizæm armata dupæ ce a stat sub arme 18 luni;
în acest timp au fost mobilizafli peste o sutæ de mii de militari.
ANUL 1878 l 51
De la sfârøitul lui aprilie am ocupat excelente poziflii strate-
gice øi am stat în poziflie de luptæ faflæ de ruøi, care, drept urmare,
øi°au întærit considerabil trupele lor de aici. Trebuie mereu sæ trec
prin tabæra ruøilor pentru a ajunge la trupele mele. A fost o situaflie
foarte ciudatæ øi extrem de incomodæ ruøilor, care altminteri m°au
primit de fiecare datæ cu onorurile militare. Aceøtia se retrag acum
de aici øi vor pæstra doar drumurile de etape. Trebuie sæ recunosc
cæ mi°au arætat întotdeauna cel mai mare respect øi mi°au
recunoscut toatæ autoritatea în problemele militare.
Despre teritoriile de dincolo de Dunære pe care ni le°a atribuit
Congresul se spune cæ sunt frumoase øi fertile; avem un câøtig în
lungimea litoralului øi în câteva porturi. Despre Constanfla care
este legatæ de Dunære prin calea feratæ se spune cæ este o frumoasæ
stafliune balnearæ. În orice caz sub administraflia noastræ aceste
noi provincii vor cæpæta o cu totul altæ evoluflie decât sub turci.
Aici în flaræ mai sunt unii care se împotrivesc la acceptarea
Dobrogei de teamæ cæ ar putea sæ coste prea mult. Nu împærtæøesc
câtuøi de puflin aceastæ pærere øi cred cæ cu timpul vom avea
venituri de acolo. Retrocedarea Basarabiei øi mai ales acordarea
de drepturi politice evreilor au provocat aici o mare agitaflie iar
pe mine m°a silit ca de 14 zile sæ o las pe Elisabeta la Sinaia øi
sæ vin în grabæ la Bucureøti. Spiritele s°au mai potolit într°o
oarecare mæsuræ øi sper ca la sfârøitul acestei sæptæmâni sæ mæ
pot întoarce în aerul proaspæt al munflilor cæci aici cældura este
insuportabilæ.
Cele douæ atentate sævârøite asupra iubitului nostru
împærat aruncæ o luminæ tristæ asupra realitæflilor sociale din
Germania øi este nevoie de multæ precauflie pentru a stævili ræul.
Doar o guvernare de fier nu poate ajuta cu nimic.
Trebuie cæ l°a îndurerat profund pe særmanul împærat sæ
træiascæ aøa o cumplitæ ingratitudine. Mæ tem foarte mult cæ nu
se va mai putea urca pe cal ceea ce trebuie sæ vinæ extrem de greu.
Lipsa de miøcare este un pericol pentru dânsul. Prinflul moøtenitor
are o poziflie deosebit de grea cu atât mai mult cu cât el nu poate
acfliona conform convingerilor sale øi nu are voie sæ schimbe nici
persoanele nici sistemul.
...Când te vom mai putea primi pe la noi dragæ Fritz? Sper
cæ nu ai nici o amintire prea neplæcutæ din øederea ta în România...
Cu drag Carl
52 l ANUL 1878
P.S. Îfli trimit fotografii de ale mele, amintiri de la Plevna
øi Poradim; stau cælare în fafla cortului pe care mi l°a dæruit flarul
Alexandru.
6. Cotroceni 6/18 iulie 1878 cætre Maria de Flandra
V B 431
De trei sæptæmâni m°am despærflit de Elisabeta ca în aceastæ
perioadæ criticæ pentru flara mea sæ mæ implic imediat în chesti-
unile de stat. Dar cum ieri am închis Camerele, sper ca în douæ°trei
zile sæ mæ întorc din nou la Sinaia pentru a mæ odihni acolo câteva
sæptæmâni.
Congresul [de la Berlin] a procedat foarte sumar cu noi øi
hotærârile sale au provocat aici o considerabilæ agitaflie. Recu-
noaøterea condiflionatæ a independenflei noastre, pe care flara a
ræscumpærat°o cu sângele ei, este chiar revoltætoare. Va trebui sæ
manevræm cu cea mai mare înflelepciune pentru ca flara în indig-
narea ei sæ nu declare cæ preferæ sæ renunfle la independenflæ.
Statele mici trebuie sæ fie astæzi mai prudente ca oricând cæci
marile puteri au arætat cæ nu øovæie sæ le sancflioneze, sæ le
amputeze øi la un moment dat chiar sæ le înghitæ.
Recunoaøterea mæririi noastre dincolo de Dunære trebuie sæ
o acceptæm ° deøi aici un partid [conservator] se stræduie împotrivæ
– ca sæ avem ieøire la Mare, sigura cale pentru a impulsiona
comerflul nostru. Aceste noi judefle au un mare viitor, numai cæ
trebuie sæ le scoatem din starea jalnicæ în care le°au læsat turcii
øi trebuiesc construite imediat øosele øi øcoli. Dobrogea are o
reputaflie mai proastæ decât meritæ, flara este fertilæ øi pæmânturile
micului Balcan, pe care le cunosc, sunt foarte frumoase. Mæcinul,
unde eu am fost anul trecut dupæ ce îl ocupaseræ ruøii, este un
oraø frumos aøezat; la fel Tulcea. Fireøte cæ am fi pæstrat mai bine
Basarabia care este cu 1/3 mai micæ decât ceea ce am primit noi
astæzi, deoarece era mai uøor de administrat øi constituia un întreg
împreunæ cu flara.
Pentru noi este o mare povaræ cæ ruøii pot sæ mai treacæ pe
aici încæ un an de zile; mæ tem de numeroase conflicte, pe care
eu pânæ astæzi le°am putut evita. Populaflia este foarte pornitæ øi
se uita la foøtii aliafli ca la duømani. Cu douæ zile în urmæ ministrul
meu prezident era cât pe ce sæ°øi piardæ viafla. Întorcându°se seara
ANUL 1878 l 53
târziu de aici la Bucureøti caii au luat°o la goanæ øi el a fost azvârlit
din træsuræ, s°a lovit de o piatræ øi a cæzut leøinat la pæmânt,
rænindu°se grav la cap. 24 de ore s°a aflat în cel mai mare pericol,
iar restabilirea sa va dura câteva sæptæmâni. În aceste momente
grave îmi este foarte greu sæ mæ lipsesc de Brætianu care prin
influenfla sa poate face acceptabile nafliunii asprele condiflii ale
Congresului. El lucrase deja în acest sens øi a obflinut un rezultat
destul de favorabil; fireøte cæ opoziflia lucreazæ împotriva lui.
... Belgia, dupæ exemplul marilor puteri, va numi aici un
ministru plenipotenfliar. Pânæ atunci va fi reglementatæ øi proble-
ma convenfliei comerciale. Deocamdatæ nu aplicæm principiile de
tarif autonom.
Îfli trimit câteva fotografii ale mele fæcute în Bulgaria; cortul
mi l°a dæruit flarul Alexandru al II°lea, este exact ca acela pe care
el l°a avut în timpul campaniei.
7. Sinaia 30 iulie/11 august 1878 cætre Maria de Flandra
VB 432
Aducætorul acestor rânduri este colonelul C. Blaremberg
(aide de camp honoraire) cæruia i°am încredinflat prezentarea
felicitærilor mele perechii regale belgiene cu ocazia nunflii de argint.
Aghiotantul meu se aflæ într°un concediu de cælætorie în Belgia
ceea ce m°a determinat sæ°i încredinflez aceastæ misiune de onoare
øi sæ°i înmâneze regelui o scrisoare de felicitare din partea mea.
fii°l recomand în mod special pe Blaremberg, care îmi este foarte
devotat, a participat la ultimul ræzboi lângæ mine øi aparfline uneia
din cele mai bune familii: mama sa este sora domnitorului
Alexandru Ghica care s°a cæsætorit cu generalul rus Blaremberg
[Vladimir] ce s°a stabilit definitiv în România dupæ ræzboiul din
1829. Cumnatul sæu este generalul [Iancu] Ghica, care în aceste
vremuri grele este reprezentantul meu la Sankt Petersburg, unde,
în pofida acfliunii sale energice, este respectat øi bine væzut.
Blaremberg poate sæ°fli povesteascæ multe despre noi, a fost 14
zile de serviciu aici øi aproape toatæ ziua cu noi; amândurora ne
este foarte drag. În anii trecufli [3 octombrie 4 februarie 1873/1,
1. Anuarul presei române, 1910, p.152
54 l ANUL 1878
a fost prefect al polifliei Bucureøtiului øi astfel mereu în imediata
mea apropiere. Leopold øi Fritz [fraflii lui Carol I] îl cunosc foarte
bine. Nu øtiu dacæ îøi va lua øi soflia la Bruxelles, fireøte en cachette,
ea este o doamnæ fermecætoare næscutæ Bæleanu dintr°un vechi
neam boieresc øi cumnata fostului meu ministru de finanfle
Cantacuzino.
fii°am dat toate aceste detalii ca sæ fifli au courant cu per-
sonalitæflile pe care eu le trimit la curtea din Bruxelles.
Sæptæmâna trecutæ a fost în vizitæ aici reprezentantul vostru
Mr. De Hooricks, el este o companie foarte plæcutæ. A luat parte
la o mare serbare câmpeneascæ la cascadæ øi la un dejun la stâna
de la poalele muntelui....
Construcfliile cæii ferate prin frumoasa vale a Sinaiei se
desfæøoaræ cu cea mai mare energie øi în vara urmætoare o vom
putea folosi deja. Atunci o sæ cælætorim în 3 ore de la Bucureøti
aici.
Construcflia castelului meu îmi face multe griji. Cu câteva
zile în urmæ am pus sæ vinæ aici un arhitect francez, unul din cei
mai buni elevi ai lui Voolt, pe nume Le Duc, ca sæ mæ sfætuiesc
cu el pentru continuarea lucrærilor. El trebuie acum sæ elaboreze
noile planuri întrebuinflate la fundaflia castelului øi dependinfle.
Casa noastræ de pædure este terminatæ øi fermecætoare, este
înconjuratæ de brazi enormi øi aøezatæ într°o sælbæticie care a
fæcut°o sæ devinæ reøedinfla preferatæ a Elisabetei.
Væ hotærâfli o datæ sæ ne vizitafli? Cælætoria de la Viena la
Bucureøti se poate face în 32 de ore øi drumul de la Timiøoara la
Olt este cu totul încântætor.
8. Sinaia 22 august] 3 septembrie 1878
cætre Fritz von Hohenzollern
VD 930
...În 14 zile trebuie sæ mæ întorc la Bucureøti pentru a
dispune executarea dispozifliilor care ne privesc pe noi din Tratatul
de la Berlin. Este o muncæ aspræ øi grea dar care se va desfæøura
færæ prea mari obstacole. Am desemnat deja trupele care vor intra
în Dobrogea øi doresc sæ asist la trecerea lor peste Dunære. Am
constituit un al treilea regiment de cavalerie permanent pentru
teritoiriul ocupat care împreunæ cu regimentul 2 de Roøiori vor
ANUL 1878 l 55
forma brigada de cavalerie a zonei. În plus vor mai intra douæ
regimente infanterie de linie, un batalion de vânætori øi øase baterii
cu efective de ræzboi. Apoi se vor lua mæsuri pentru formarea
armatei teritoriale. Lipsa de ofifleri îmi face multe griji øi se simte
de pe acum: în ræzboi am pierdut 68. Din cauza criteriilor exigente
care se pun la selectare aspiranflii nu sunt prea mulfli. Mulfli tineri
vor sæ meargæ în Prusia pentru instruirea militaræ øi speræ cæ vor
fi admiøi în øcolile de cadefli. La întrebarea pusæ de consulul general
de la Bucureøti s°a ræspuns cæ mai ales pentru øcoala de cadefli
de la Potsdam trebuie sæ se adreseze o cerere direct împæratului.
Acest lucru nu mi se pare nici posibil nici corect. De aceea te rog
pe tine, dragul meu Fritz, sæ ai bunævoinfla sæ°l întrebi în numele
meu pe prinflul moøtenitor în ce mod pot fi admiøi tinerii la øcoala
militaræ din Potsdam. Spune°i cæ un colonel destoinic comandant
de regiment de°al meu, care în ræzboi a condus exemplar o brigadæ,
ar vrea sæ°l trimitæ acolo pe fiul sæu în vârstæ de 12 ani, cu plata
completæ, fireøte; øi eu intenflionez sæ suport pe cheltuiala mea
instrucflia câtorva tineri.
Mi°aø dori foarte mult sæ øtiu regulamentele, programele,
termenele de platæ, costurile etc. de la øcoala de cadefli din
Potsdam. Poate pofli sæ mi le procuri. Fii bun øi îl înøtiinfleazæ cât
mai curând pe prinflul moøtenitor ca sæ pot sæ dau dispozifliile
necesare.
La mijlocul acestei luni te vei duce în frumosul Weinberg
iar eu te voi însofli cu gândul meu de dor. Este foarte greu pentru
noi ca øi anul acesta sæ fim flintuifli aici, dar în Orient totul este
încæ în fierbere øi n°aø putea sæ cælætoresc în liniøte. La anul însæ
sper cu certitudine sæ mæ duc în stræinætate pentru mai multæ
vreme.
Am scris scumpei noastre mame ca sæ o rog sæ ne viziteze
în noiembrie; sper cæ aceastæ dorinflæ se va împlini cu atât mai
mult cu cât cælætoria nu mai este obositoare. Trebuie sæ recu-
noaøtem cæ nu suntem deloc incomodafli de vizitele celor dragi.
În curând vor fi numifli la noi miniøtrii plenipotenfliari øi
intenflionæm sæ deschidem pe urmæ øi noi legaflii în stræinætate
ceea ce va da flærii un cu totul alt prestigiu. Pânæ acum reprezen-
tanflii noøtri nu erau nici cai nici mægari, iar poziflia lor era foarte
stânjenitoare.
56 l ANUL 1878
Mæ bucur cæ îi merge aøa de bine bætrânului împærat
[Wilhelm I]. Natura lui robustæ l°a ajutat din nou sæ depæøeascæ
pericolul în care s°a aflat. Germania a fost scutitæ de ruøinea ca
cel dintâi øi mare împærat sæ moaræ ucis de o mânæ criminalæ.
Situaflia însæ nu mi se pare sæ fie deloc îmbucurætoare în vechea
patrie øi este nevoie de multæ energie øi înflelepciune pentru a
stævili ræul.
Rusia stæ prost de tot; acolo nihilismul face progrese înspæi-
mântætoare øi a cuprins toate clasele societæflii. Moartea lui
Mesensow m°a îndurerat mult, a fost un om destoinic øi viteaz cu
care m°am înfleles foarte bine în Bulgaria; îi dædusem cordonul
ordinului meu.
Acum trebuie sæ închei... al tæu frate
Carl
9. Cotroceni 18/30 octombrie 1878
cætre Fritz von Hohenzollern
VD 930
Dragul øi bunul meu Fritz
Deøi am foarte puflin timp liber pentru scris vreau sæ°fli
adresez aceste câteva rânduri din nou cu rugæmintea urgentæ de
a reveni asupra chestiunii corpului de cadefli despre care fli°am
scris acum câteva sæptæmâni. Poate vei gæsi un moment liber sæ
adresezi prinflului moøtenitor în aceastæ problemæ øi sæ°mi trimifli
ræspuns cât mai curând, de asemenea øi regulamentele øi condifliile
din aceastæ instituflie de învæflæmânt. Colonelul care vrea sæ°øi
trimitæ fiul acolo aøteaptæ doar decizia pentru a pleca apoi la
Berlin. fii°aø fi foarte recunoscætor dacæ te°ai putea ocupa de
aceastæ chestiune.
...Intrarea trupelor mele (în Bucureøti) la 8/20 octombrie a
fost mæreaflæ øi frumoasæ; numai la Øosea la ultimul rond, unde
a fost înælflat un mare arc de triumf øi unde m°a primit primarul
precum øi delegafliile din toatæ flara trebuie sæ fi fost peste 50.000
de oameni. Am primit aøa de multe cununi cæ ofiflerii din suita
mea, 60 la numær, aveau fiecare câte douæ; pe celelalte le°am
atârnat de drapelele turceøti cucerite care erau purtate înaintea
mea.
ANUL 1878 l 57
Divizia care urmeazæ sæ ocupe Dobrogea a fost deja dislo-
catæ la Bræila, dar vom intra acolo abia peste 10 zile. Totul este
atât de confuz în Orient cæ ne temem mereu de noi complicaflii.
Nu cred cæ vom avea un nou ræzboi dar în nici un caz liniøte
deplinæ. De aceea Dobrogea ne face multe griji cæci prin ocuparea
ei putem fi implicafli oricând în conflicte dincolo de Dunære. Ruøii
nu fac încæ nici o pregætire pentru retragere. Aici în flaræ sunt
puflini soldafli, dar în schimb un numær considerabil de ofifleri
cærora le place în mod special Bucureøtiul.
Din nou ai læsat sæ°fli scape o femeie minunatæ. (Emma de
Waldeck°Primont 1858°1934) care se va cæsætori acum cu regele
Olandei (Wilhelm al III°lea n. 1817° m. 1890 rege din 1849). Elisa-
beta a sperat mereu cæ ai putea sæ fii cumnatul viitorului rege al
Wurtemberg°ului.
Dacæ te mai intereseazæ mai este disponibilæ încæ o prinflesæ
fermecætoare (Luise von Thurnund Taxis). Chiar ai renunflat la
orice idee de cæsætorie? Momentan sunt atât de ocupat cæ nu øtiu
unde°mi stæ capul, de aceea te rog sæ°mi ierfli aceastæ epistolæ scrisæ
în grabæ øi urât øi pe care te rog sæ o arzi.
Germania nu vrea sæ ne recunoascæ pânæ când nu vom rezol-
va chestiunea evreiascæ. Este singura flaræ în care nu este permisæ
purtarea decorafliilor româneøti. Pentru mine este foarte neplæcut
cæ tocmai din vechea patrie se aratæ atât de puflinæ bunævoinflæ.
Asta°i ræsplata pentru simpatiile franceze, care existæ aici.
Trebuie sæ închei cæci se apropie miezul nopflii. Stau la
fereastræ øi îmi este prea cald; de mai multe sæptæmâni avem cele
mai frumoase zile øi nopfli de varæ.
Te îmbræfliøez
Carl
10. Cotroceni 2/14 noiembrie 1878 cætre Maria de Flandra
VB 433
De la românii mei care au venit la Weinburg vei fi aflat cât
de ocupat este timpul meu...
Doamna Væcærescu ne°a povestit mult despre tine...
Situaflia a fost prea gravæ anul acesta ca sæ mæ pot îndepærta
de aici fie øi pentru scurtæ vreme... din nefericire nici azi nu pot
sæ iau vreo hotærâre deoarece multe probleme grele îøi aøteaptæ
58 l ANUL 1878
rezolvarea. Amânarea recunoaøterii independenflei noastre din
partea marilor puteri [Germania, Franfla, Anglia] îmi pricinuieøte
multe neplæceri øi din cauza asta sunt tofli foarte indignafli Sper
cæ Belgia îøi va reglementa în curând reprezentanfla diplomaticæ
aici. Noi vom prevedea în bugetul nostru pe 1879 un post de
ministru plenipotenfliar la Bruxelles. Hooricks care a fost ieri la
mine speræ mereu cæ va putea sæ ræmânæ aici; el a acflionat în acest
sens øi în Belgia. Mi°ar fi foarte plæcut deoarece am multæ simpatie
pentru el. Jooris nu era bine væzut aici. În corespondenflæ oficialæ
va fi utilizat pe viitor epitetul Monsieur mon frere, cum deja am
fæcut cu regele Spaniei. Belgia îl dæ tuturor suveranilor. Faflæ de
Austria nu s°ar fi întrebuinflat aøa ceva deoarece ca urmare a
întrebærii fæcutæ la Viena mie mi°au fost recunoscute prerogativele
unui mare duce øi împæratul Austriei mi s°a adresat „mon bon
cousin“. Cu ocazia acestei întrebæri Austria mi°a recunoscut øi titlul
de Alteflæ Regalæ [luat de Carol I din 9/21 septembrie 1878].
Aceastæ empressement a avut motivul ei în speranfla cæ aøa se evitæ
evitæ titlul de rege care va veni totuøi la timpul sæu.
Aceasta a fost determinarea schimbærii titlului meu la care
pe moment nu m°am gândit deloc, deoarece motto°ul meu este:
„Totul sau nimic“. Celelalte puteri au urmat exemplul Austriei.
Aceasta se teme cæ printr°un regat al României provinciile
româneøti din Ungaria s°ar putea simfli prea mult atrase de noi,
dar în aceastæ privinflæ am putea sæ°i dæm garanflii. Cabinetul din
Viena ne aratæ o aøa de prietenoasæ atitudine de bunævoinflæ cæ
øi noi va trebui sæ ne arætæm recunoscætori faflæ de el.
Primirea care i s°a fæcut colonelului Blaremberg la Bruxelles
m°a bucurat nespus øi te rog sæ°i transmifli regelui mulflumirile
mele cele mai cælduroase øi pentru înalta distincflie pe care i°a
conferit°o.
[...] Sæptæmâna viitoare sper sæ cælætoresc la Bræila pentru
a asista acolo la trecerea Dunærii de cætre truplele mele în
Dobrogea1. Din fericire avem cea mai frumoasæ vreme, care deja
dureazæ de mai multe sæptæmâni. Din pæcate nu este prea
favorabilæ sænætæflii, din cauza cældurii nefireøti sunt multe cazuri
1. Evenimentul a avut loc la 14/26 noiembrie. Memoriile, vol. IV,
p. 185°188.
ANUL 1878 l 59
de febræ care au un caracter grav. Elisabeta a avut un puternic
acces de febræ... de câteva zile îi merge iar bine.
Ruøii trec mereu prin flaræ, dar la iarnæ trebuie sæ înceteze
cu totul aceastæ neplæcutæ ocupaflie. Nu°i consider capabili sæ mai
înceapæ un nou ræzboi, armata lor este într°o stare proastæ øi le
lipsesc armele øi banii. Ultimul ræzboi a costat sume nebuneøti,
în vreme ce noi ne°am acoperit toate cheltuielile øi nu avem nici
un deficit. Armata este iar nou echipatæ øi nou înarmatæ øi toate
acestea færæ împrumuturi. Niciodatæ nu au fost finanflele noastre
într°o situaflie atât de înfloritoare. Cæile ferate øi Dunærea au avut
în ultimele 18 luni un venit suplimentar de 38 milioane franci [...]
11. Bucureøti 12/24 decembrie 1878
cætre Fritz von Hohenzollern
VD 930
Dragæ Fritz!
Ceea ce se lasæ multæ vreme aøteptat dureazæ mult. Sæ dea
Dumnezeu ca acest proverb sæ se împlineascæ în adeværatul sens
al cuvântului øi ca alegerea inimii tale sæ°fli aducæ numai noroc
øi fericire. Pe drumul vieflii tale ai întâlnit câteva decepflii amare,
care ar fi putut sæ te descurajeze în a mai încerca încæ o datæ sæ°fli
întemeiezi fericirea conjugalæ. Viteaz øi hotærât ai îndræznit sæ°fli
iei avânt øi ai luat cu asalt o inimæ care de acum înainte va bate
mereu pentru tine cu iubirea devotatæ. Primeøte cele mai
cælduroase uræri de la mine pentru acest fericit eveniment care
mi°a adus o sinceræ bucurie øi adeværatæ mulflumire. A fost mereu
o grijæ pentru mine sæ te øtiu burlac bætrân convins cæ în anii
urmætori vei resimfli profund singurætatea øi izolarea. Acum îfli
va sta alæturi o tânæræ tovaræøæ de viaflæ care va fi cel mai frumos
punct luminos al vieflii tale, care este chematæ sæ împartæ cu tine
bucuria øi durerea øi care va putea sæ risipeascæ sau sæ°fli facæ
suportabile durerile øi grijile inevitabile pe drumul vieflii pæmân-
teøti. Bucuros øi încrezætor sæ priveøti viitorul care îfli stræluceøte
luminos. Inima ta este prinsæ øi toate gândurile îfli sunt înlænfluite
de fiinflæ drægælaøæ pe care ai ales°o ca viitoare soflie. Trebuie cæ
toate acestea fli se par un vis frumos de a cærui realitate øi tu øi
noi tofli trebuie mai întâi sæ ne obiønuim. Cu neræbdare aøtept clipa
scumpul meu Fritz când te voi putea strânge în brafle ca pe un
60 l ANUL 1878
mire fericit øi când voi putea sæ fac cunoøtinflæ cu drægælaøa ta
mireasæ. Elisabeta împærtæøeøte toate sentimentele mele øi se
bucuræ din toatæ inima pentru logodna ta. Deocamdatæ pæzim încæ
cu stræønicie secretul publicat în toate ziarele în speranfla cæ ne
va parveni cât de curând øtirea oficialæ care aici a fost primitæ cu
nu mai puflin interes decât în patrie.
Astæzi am primit o scrisoare de la scumpa noastræ mamæ în
care mi°a povestit despre prima voastræ întâlnire de la München
în toamna aceasta. Sunt foarte curios sæ aflu mai multe detalii
pe care mi le°ai promis deøi nu pot aøtepta o scrisoare mai amæ-
nunflitæ cæci logodnicii øi îndrægostiflii nu au timp sæ scrie. În orice
caz aøteptæm ca în cel mai scurt timp sæ primim o fotografie de
a miresei tale ca sæ ne facem cel puflin o idee despre aspectul ei.
Îmi amintesc foarte bine de mama ei pe care am væzut°o deseori
la Dresda, la fel de unchiul øi mætuøa ei cu care ne jucam la Pillnitz
øi Vesenstein. Ce potrivire extraordinaræ sæ te logodeøti în Dresda
de care ne leagæ atâtea amintiri din copilærie. Te°ai gândit probabil
în timpul øederii tale acolo la vremurile de odinioaræ cu poveøti
neplæcute, dar care ne°au ølefuit øi ne°au oflelit pentru viitor.
Sper cæ dupæ cæsætoria ta nu vei renunfla la cariera militaræ
cu atât mai mult cu cât ai cucerit în armata germanæ o poziflie pe
care nu ar trebui sæ o pierzi. În viaflæ este absolut necesar sæ ai
o anumitæ profesie care sæ°fli impunæ o anumitæ constrângere prin
care sæ se limiteze oarecum libertatea deplinæ. Existæ acum în
Germania garnizoane atât de frumoase în care pofli îmbina plæcutul
cu utilul; mai ales în sudul Germaniei sunt oraøe unde pofli ocupa
o poziflie de frunte.
În ultima vreme am fost extrem de ocupat. Alipirea Dobro-
gei, situaflia noastræ grea faflæ de ruøi øi Camerele mi°au dat mult
de lucru. Cele din urmæ mi°au votat adrese foarte mægulitoare în
care îmi exprimæ încæ o datæ recunoøtinfla flærii pentru victoriile
repurtate pe câmpurile de bætælie din Bulgaria.
Astæzi s°a împlinit un an de când m°am întors de pe teatrul
de ræzboi înfruntând primejdia de moarte a blocurilor de gheaflæ
de pe Dunære dupæ ce cu o zi înainte am cælætorit pe câmpul
acoperit cu cadavre de la Nicopole la un ger de -18 grade Celsius.
Acest timp mi°a læsat amintiri de neøters.
Îfli trimit cadou de Cræciun butoni de manøetæ...
Cu drag Carl
ANUL 1878 l 61
12. Bucureøti 16/28 decembrie 1878 cætre Maria de Flandra
VB 434
„... Nu am putut sæ realizæm acest plan atât de scump inimii
noastre [vizitæ la Sigmaringen la pærinflii lui Carol I] deoarece aici
situaflia este încæ prea puflin læmuritæ øi în fiecare zi sunt
numeroase greutæfli de rezolvat, în care eu trebuie sæ mæ implic
personal. Acum suntem fericifli în posesia Dobrogei, dar zilnic ne
ameninflæ conflicte acolo, cæci trupele ruse øi române se aflæ
împreunæ în aceleaøi localitæfli. Aceastæ situaflie neplæcutæ mæ
neliniøteøte permanent øi nu mæ lasæ færæ câteva griji, cæci cauzele
mici pot avea uøor urmæri mari care ar putea atrage dupæ ele
responsabilitæfli deloc neglijabile. De aceea nu pot sæ întreprind
cu inima uøoaræ o cælætorie în stræinætate, ce ar putea deveni
semnalul unor conflicte pe care unii foarte bucuros le°ar dori
întâmplætor provocate, cæci prezenfla noastræ în Dobrogea este
extrem de antipatie væzutæ1.
Am pretins acum ca ruøii sæ evacueze noua noastræ provincie
øi am consimflit doar la trecerea trupelor lor. Sper, dar nu sunt
sigur, cæ am obflinut rezultatul dorit. Din nefericire Europa ne
sprijinæ foarte puflin în campania paønicæ pe care noi o purtæm
împotriva Rusiei în interesul pæcii de la Berlin. Øi Anglia este mult
mai ocupatæ cu Afganistanul øi Ciprul decât cu organizarea internæ
a ruøilor în Bulgaria øi Rumelia. În repetate rânduri au fost date
ordine pentru retragerea câtorva corpuri de armatæ ruseøti, care
apoi au fost din nou revocate în ultima clipæ.
Sper ca în curând sæ trimit regelui [Leopold II] øi lui Filip
decorafliile româneøti, dar mai întâi vom notifica în Belgia
independenfla noastræ. Reprezentantul meu la Paris, Calimachi
Catargiu, a primit misiunea sæ se punæ de acord acolo cu ministrul
vostru plenipotenfliar asupra formei ce trebuie respectatæ. Dacæ
se înfleleg în aceastæ privinflæ atunci el va ocupa acest post la
Bruxelles øi apoi la Haga. Miniøtrii mei øi cu mine læmurim
Camerele sæ nu taie posturile pentru legafliile din Belgia øi Olanda;
în plus am prevæzut un reprezentant pentru Berna øi Atena. Dar
domnii deputafli, din cauza cheltuielilor, nu mai vor nici o legaflie
în cele douæ state mici øi vor sæ lege Bruxelles cu Paris, Berna cu
1. Vezi Memoriile... vol. IV, p. 198
62 l ANUL 1878
Viena øi Atena cu Constantinopol. Sper cæ voi putea obfline mæcar
Bruxelles°ul motivând prin numeroøii tineri români care
frecventeazæ øcolile belgiene. Calimachi Catargiu o sæ°fli placæ, are
maniere elegante øi aparfline uneia din cele mai bune familii din
Moldova; nepoata sa Lucia Ghica este domniøoaræ de onoare a
Elisabetei, iar sora lui s°a cæsætorit cu Alexandru Ghica fiul
ultimului domnitor [1849°1856] al Moldovei.
18/30 [decembrie]. Douæ zile mi°am întrerupt scrisoarea din
cauza numeroaselor audienfle øi lucræri cu miniøtrii mei dintre care
zilnic vin doi la consfætuiri. N°o sæ mæ crezi cæ nu am fost încæ în
nici o searæ la teatru. Elisabeta se duce adesea, dar eu am atunci
conferinfle politice sau militare. În fiecare miercuri vizitez cercul
militar unde se strâng tofli ofiflerii garnizoanei. Astæzi dæm un mare
dineu de galæ în onoarea legafliei turceøtiu la care au fost trimise
60 de invitaflii; vor veni douæ paøale øi prinflul de Samos1. A avut
loc o mare apropiere între România øi Poartæ øi sultanul [Abdul
Hamid al II°lea] care în ultimele patru sæptæmâni mi°a scris de
douæ ori speræ sæ poatæ conta pe prietenia mea. Ministrul meu
plenipotenfliar la Constantinopol [D. Brætianu] are acolo aproape
o poziflie de excepflie øi adesea este primit de cætre Sultan în
audienfle particulare. Dar situaflia din Turcia este de aøa naturæ
cæ relafliile noastre cu aceasta au mai mult un interes istoric decât
valoare practicæ øi realæ, spre deosebire de vremurile trecute. Abia
de câteva zile am expediat ultimii prizonieri de ræzboi care au
plecat de aici cu mare regret øi profundæ recunoøtinflæ.
Logodna lui Fritz [Friedrich von Hohenzollen 1843°1904,
fratele mai mic al lui Carol I, viitor general în armata germanæ]
îmi face mare bucurie... øi toate ziarele româneøti se ocupæ în
detaliu de aceasta. Aici intereseazæ aøa de mult problema deoarece
conform Constitufliei fraflii mei sau nepoflii Hohenzollern sunt
menifli sæ fie moøtenitori. Aceastæ problemæ îi preocupæ enorm pe
oamenii noøtri politici care ar vrea sæ vadæ asigurat tronul
României independente, cu atât mai mult cu cât ruøii ræspândesc
ideea cæ flara nu poate sæ dæinuie mai mult decât træiesc eu. La
ultima dezbatere la Mesajul Tronului în ambele Camere au vrut
sæ punæ în discuflie chestiunea øi doar la rugæmintea mea au
1. Vezi Memoriile... vol. IV, p. 199
ANUL 1879 l 63
renunflat. Ræzboiul, cu toate evenimentele lui, a dezvoltat consi-
derabil sentimentul devotamentului faflæ de noi øi marea majori-
tate a adversarilor øi duømanilor noøtri s°au lepædat [de
convingerile lor anterioare]. În Camere s°a vorbit deschis de data
aceasta cæ færæ prezenfla mea România ar fi fost pierdutæ.
[...] în România anghina este din nefericire foarte ræspânditæ
øi se numeøte „ciuma albæ“, mii de copii îi cad victimæ în fiecare
an. În general starea de sænætate este momentan foarte proastæ
din cauza iernii prea blânde. Øi printre animale bântuie tot felul
de boli, epizootia este chiar pustiitoare øi caii mor în numær mare.
Eu am pierdut deja opt exemplare, printre care doi cai frumoøi
de cælærie care fæcuseræ ræzboiul. Momentan sunt încæ cinci bolnavi
dintre care doi cu greu vor supravieflui. Fiecare doreøte ninsori
øi geruri, singurele care pot învinge miasmele.
Acum încep la noi grijile Cræciunului care nu sunt deloc
pufline din cauza marelui numær de persoane care vor primi
cadouri. Elisabeta are acum øase doamne [de onoare] dintre care
trei locuiesc la Palat, eu am nouæ aghiotanfli, apoi vine mareøalul
curflii, medicul personal, secretarul etc. aøa cæ trebuiesc prevæzute
cadouri pentru treizeci de persoane, ceea ce aici, unde posibilitatea
de alegere nu este mare, ridicæ greutæfli considerabile. În Orient
sunt foarte ræsfæflafli cu cadourile øi pun mare prefl pe valoarea
lor. Nici noi nu putem sæ scæpæm de darurile aduse din toate pærflile
øi nu cruflæm pentru aducætori nici o cheltuialæ. Elisabeta a primit
de ziua ei de naøtere obiecte într°adevær minunate øi în numær
aøa de mare cæ au umplut o cameræ întreagæ øi mai multe mese.
Acum este timpul sæ construim la Sinaia cæci spafliile din Palat
øi de la Cotroceni sunt atât de supraaglomerate cæ nimic nu mai
are loc. Un arhitect francez a schiflat un plan pentru micul nostru
castel de munte care este cu totul fermecætor øi nu va pretinde
prea mari cheltuieli de realizare. Îl vom verifica în vara aceasta
la fafla locului øi abia peste un an o datæ cu terminarea cæii ferate
cætre Transilvania vor începe lucrærile.
13. Bucureøti 13/25 februarie 1879 cætre Maria de Flandra
VB 435
... Calimachi Catargiu aøteaptæ deja de câteva sæptæmâni
la Paris ca sæ vinæ la Bruxelles pentru notificarea independenflei
64 l ANUL 1879
øi conferirea decorafliilor. El nu a plecat încæ fiindcæ ræspunsul
reprezentantului vostru pe lângæ republica francezæ nu a sunat
foarte precis... Înainte ca el sæ plece eu vreau sæ mai întreb o datæ
dacæ vine într°un moment potrivit. Te rog întreabæ°l pe regele
L[eopold] øi apoi telegrafiazæ°mi imediat „Nous attendons lettres“.
Dacæ se doreøte acolo amânare, pentru care nu ar fi nici un motiv
la îndemânæ, atunci telegrafiazæ°mi: „Nous esperons recevoir bientot
lettres... Sper ca aceastæ chestiune va fi în curând reglementatæ1.
... La sfârøitul lui martie îl aøteptæm pe prinflul moøtenitor
al Suediei [viitorul Gustav V n. 1858 rege 1907°1950].
... Ruøii ne fac viafla foarte grea øi avem de dat lupte grele
cu ei“... [problema Arab Tabia. Vezi Memoriile, p. 207 øi urm].
14. Bucureøti 9/21 martie 1879 cætre Maria de Flandra
VB 436
... Revizuirea Constitufliei este acum în plinæ dezbatere a
Camerelor øi eu am de luptat ca sæ se limiteze [formularea] la un
articol unic în care stæ soluflionarea problemei evreieøti2. În 14
zile se încheie mandatul actualelor Camere dupæ ce ele au
recunoscut necesitatea modificærii articolului 7; noile Camere vor
stabili apoi cum pot obfline evreii drepturi cetæfleneøti. Marile
Puteri ne°au pus în vedere mai demult cæ dupæ prima citire îøi
vor trimite aici miniøtrii plenipotenfliari; acum se pare cæ vor sæ
aøtepte rezultatul final. De o recunoaøtere a independenflei în
adeværatul sens al cuvântului nu poate fi vorba. Cele trei imperii
vecine øi mai ales Turcia, care s°a interesat de la început, au
recunoscut România ca stat independent, la fel Italia; suveranului
ei i°am trimis anul trecut decoraflia mea într°o misiune specialæ
øi am semnat o convenflie comercialæ. Ræmân Franfla, Anglia øi
Germania; primele douæ nu vor sæ ia inifliativa iar în Germania
domneøte B[ismarck] care este în mod special duømænos flærii mele.
1 Abia peste un an la 9/21 februarie 1880 a fost primit N. Callimachi
Catargi de cætre regele Leopold II pentru a i se notifica independenfla
României (Politicæ externæ, p. 139).
2. 11 La 20 februarie/4 martie 1879 a avut loc în Camera Deputaflilor
prima citire a legii pentru schimbarea Constitufliei iar dezbaterile au
început a doua zi, la 5/17 martie.
ANUL 1879 l 65
De aceea eu nu înfleleg greutæflile pe care Belgia dintr°odatæ le
ridicæ în fafla misiunii mele diplomatice. Aøa ceva este un act de
curtoazie, care a pornit de acolo, cæci de la Bruxelles s°a întrebat
dacæ nu am vrea sæ ne notificæm independenfla. Abia aceastæ
întrebare ne°a fæcut atenfli sæ ne împlinim aceastæ plæcutæ datorie
faflæ de statele de a doua mærime. Astfel este vorba doar de o
notificare øi nu de o recunoaøtere a independenflei noastre pe care
noi am proclamat°o øi am apærat°o øi am obflinut°o prin armele
noastre øi de aceea n°o datoræm nimænui decât vitejiei armatei
noastre. Marile puteri ar trebui sæ recunoascæ acest fait accompli
altminteri, deoarece træim în secolul în care a fost proclamatæ ca
maximæ de stat „La force prime le droit“, care ar însemna øtergerea
României ca stat de pe harta Europei, ceea ce categoric marile
puteri ar dori sæ facæ cu micile flæri. Dar un astfel de negofl cu
popoarele n°o sæ le reuøeascæ cæci din fericire fantoma revolufliei
stæ la pândæ. Suedia øi Danemarca unde l°am trimis pe prinflul
Basarab Brâncoveanu au primit misiunea mea1. Spania face
aceleaøi greutæfli ca øi Belgia. L°au întrebat pe Waddington care
le°a ræspuns: condifliile tratatului de la Berlin privesc în exclu-
sivitate pe marile puteri øi celelalte state ar putea sæ acflioneze
dupæ cum cred de cuviinflæ. Criza ministerialæ [de acolo] a întrerupt
apoi tratativele pe care le vom relua acum.
De ce au devenit dintr°odatæ la Bruxelles aøa de temætori?
Aø mai înflelege aceste rezerve dacæ nici o mare putere nu ar fi
recunoscut suveranitatea României. [Dar] din momentul în care
statele imediat învecinate cu noi au încheiat relaflii oficiale nu mai
este nici un motiv ca Belgia sæ ezite în primirea unei misiuni
diplomatice, cu atât mai mult cu cât deja de luni de zile s°a declarat
dispusæ la aøa ceva. Dacæ sunt temeri cu reprezentanfla oficialæ
se poate aøtepta pânæ când toate marile puteri îøi vor trimite [aici]
miniøtrii lor plenipotenfliari. Îmi este foarte neplæcut cæ scrisorile
mele cu decorafliile destinate regelui [Leopold II] øi lui Filip stau
de sæptæmâni la Paris øi cæ guvernul belgian se aratæ aøa de puflin
binevoitor în aceastæ privinflæ. Noi încercæm aici sæ ascundem
1. Prinflul Basarab Brâncoveanu trimis la 5/17 martie va fi primit la
Stockholm de regele Oskar al II°lea al Suediei øi Norvegiei la 29 martie/5
aprilie 1879 iar la 2/14 aprilie va fi primit în aceeaøi calitate la Copenhaga
de regele Christian al IX°lea al Danemarcei. Politicæ externæ, p. 138.
66 l ANUL 1879
tergiversarea, cæci ar face o impresie nefavorabilæ. Cu toate acestea
s°a vorbit despre ea pe coridoarele Camerelor. Senatul a scos
legaflia din Bruxelles din legea pe care Camera Deputaflilor o votase
deja1. Aceasta este o micæ ræzbunare a conservatorilor împotriva
mea, aceøtia sunt în numær mai mare în cea dintâi Cameræ øi astfel
au vrut sæ°øi arate nemulflumirea cæ nu sunt ei la putere.
Mulflumesc lui Dumnezeu cæ nu au ei guvernarea în mânæ cæci
ar fi fost la fel de incapabili sæ rezolve problema evreiascæ pe cât
au fost de incapabili sæ poarte ræzboiul. Pentru marile acte øi
reformele fundamentale trebuie sæ ai de partea ta partidul poporu-
lui. Guvernul meu a prezentat acum Camerelor o lege specialæ
pentru legaflia din Bruxelles øi sper cæ aceasta va fi acceptatæ în
mai. Problema banilor este singura greutate care se ridicæ în fafla
acestui post de ministru plenipotenfliar.
În cursul sæptæmânii viitoare aøteptæm vizita prinflului
moøtenitor al Suediei care va ræmâne trei sæptæmâni la noi. Mama
sa [Sophia de Nassau] mi l°a recomandat în mod special øi mæ
roagæ sæ°mi fac simflitæ influenfla mea asupra lui. El va sosi aici
cu veriøoara sa Pauline Waldeck [n. 1855 – m. 1925, cæsætoritæ
în 1881 cu Alexis al IV°lea prinfl de Bentheim øi Steinfurt] pe care
o cunoaøte din Suedia øi de la Arolsee. Ei sunt ca niøte frafli pentru
Elisabeta care este foarte fericitæ pentru aceastæ vizitæ. [Vizita a
avut loc la 14/26 martie 1879]. Sunt atât de ocupat toatæ ziua cæ
mæ bucur nespus sæ nu o øtiu singuræ pe Elisabeta. Serile øedem
împreunæ în camera mea unde citim ziare øi stæm de vorbæ.
Pauline [Waldeck] este foarte interesatæ de tot ceea ce se petrece
øi poate sæ povesteascæ multe cæci primeøte adesea scrisori din
Olanda, Stuttgart etc. Sora ei Emma [n. 1858 – m. 1934] cæsætoritæ
în 1879 cu Wilhelm al III°lea regele Olandei [n. 1817 – m. 1890].
Va fi între 1890°1898 regentæ a flærilor de Jos în timpul minoratului
fiicei ei Wilhelmine] pare sæ fie foarte fericitæ øi exercitæ o influenflæ
extraordinaræ asupra soflului ei regele. Tot anturajul este uimit
de schimbarea radicalæ care s°a petrecut cu acest om, cu un trecut
furtunos. De exemplu el nu mergea niciodatæ la bisericæ acum
1. La 9/21 februarie avusese lor promulgarea legii de instituire a
primelor 9 legaflii ale României în stræinætate (Atena, Belgrad, Berlin
Constantinopol, Londra, Paris, Roma, St. Petersburg. Politicæ externæ,
p. 138.
ANUL 1879 l 67
trebuie sæ o frecventeze în fiecare duminicæ împreunæ cu tânæra
reginæ. Sæ dea Dumnezeu ca aceastæ transformare sæ dureze øi
sæ nu aparæ mai târziu nici o dezamægire. Pe prinflul de Waldeck
[Georg°Victor 1831°1898] l°am væzut cu regret plecând de aici, era
foarte plæcut sæ°l ai aproape: un om færæ fasoane simplu øi
mulflumit cu toate. Românii l°au plæcut datoritæ firii sale simple
øi binevoitoare.
Cu câteva zile în urmæ am primit o carte trimisæ de
Cæp[itanul] Fisch profesor la øcoala Militaræ din Bruxelles despre
cooperarea armatei române în Bulgaria [ræzboiul 1877°1878].
Autorul îmi scrie cæ tu øtii despre lucrarea sa. Am parcurs
mica lui operæ øi m°am bucurat cæ motto°ul sæu „Adevær øi
dreptate“ a fost justificat. Chiar dacæ are câteva lacune, a prezentat
per ansamblu adeværul. Scriitorii militari germani care au tratat
campania din Bulgaria ar trebui sæ foloseascæ aceastæ carte, cæci
ceea ce a apærut pânæ acum în vechea mea patrie a fost în
întregime scris din punctul de vedere rusesc øi se vorbeøte doar
întâmplætor despre armata românæ pe care o trateazæ ca parte a
armatei ruse. În curând apare lucrarea oficialæ a ræzboiului editatæ
de marele stat major al nostru care va prezenta campania ruseascæ
într°o cu totul altæ luminæ; abia atunci va ieøi cu adeværat la ivealæ
nemærginita ingratitudine a ruøilor. Chiar la începutul ræzboiului
færæ noi ar fi ajuns la mare ananghie. Toate aceste bune servicii
sunt astæzi uitate øi ne trateazæ ca pe duømani. Doar flarul
[Alexandru al II°lea] îøi mai aminteøte din când în când cæ a avut
în mine un aliat credincios øi folositor.
Elisabeta a avut din nou un uøor atac de febræ care a flintuit°o
la pat o zi întreagæ; sper cæ o datæ cu primævara se va restabili
complet. De douæ zile vremea s°a stricat cu totul de unde pânæ
acum am avut un aer blând øi un soare strælucitor, minunat care
a dezvoltat mult vegetaflia, astæzi s°a aøternut zæpada øi bate un
vânt tæios dinspre nort°est. O clipæ am fost øi noi expuøi pericolului
unor mari inundaflii [ca în Ungaria] care, slavæ Domnului au trecut
de noi færæ sæ facæ pagube. Catastrofa de pe Tisa øi în mod special
de la Szegedin este asbsolut îngrozitoare. Nu au fost inundate øi
moøiile voastre de la Kanizsa? Legætura de cale feratæ cu Pesta
este încæ întreruptæ aøa cæ primim poøta prin Moldova, ceea ce
înseamnæ o întârziere de 12 ore. Speræm cæ în zece zile linia va
fi din nou liberæ øi cæ pânæ atunci se va putea redeschide [linia]
68 l ANUL 1879
Orøova Vârciorova deoarece a fost semnatæ convenflia respectivæ
cu Austro Ungaria.
15. Cotroceni 17/29 iunie 1879 cætre Maria de Flandra
VB 437
Decizia grea pe care trebuie sæ o adopte Camerele în pro-
blema evreiascæ mæ ocupæ aøa de mult fizic øi moral cæ mi°am
neglijat complet corespondenfla
... Contele D’Ursel mi°a adus scrisoarea ta... Numirea acestui
tânær conte umblat prin lume øi plæcut ca secretar la legaflia
[belgianæ] m°a bucurat foarte mult. Deøi nu l°am putut primi pânæ
acum decât o singuræ datæ am væzut chiar de la prima audienflæ
que c’est un homme de ressources cu care pofli avea cele mai plæcute
discuflii. L°am poftit sæ ne viziteze øi la Sinaia unde avem mai mult
timp ca sæ ne bucuræm de oamenii de spirit. Pe Hooricks l°am væzut
cu pærere de ræu plecând de aici øi mi°ar fi plæcut sæ°i dau o dovadæ
a mulflumirii mele, sæ°l decorez, dar deoarece încæ nu am putut
avea relaflii în mod oficial cu Belgia, a trebuit din nefericire sæ
renunfl momentan. Sper cæ o datæ cu numirea miniøtrilor pleni-
potenfliari englez øi italian la Bucureøti îl vefli trimite øi voi încoace
pe al vostru øi nu vefli aøtepta pânæ vor binevoi Germania øi Franfla
sæ reia relafliile diplomatice cu noi. Deoarece problema evreiascæ
nu se va rezolva în sensul øi dupæ dorinfla acestor douæ puteri,
ele îøi vor mai fline excomunicarea câtva timp asupra flærii. Nu færæ
îngrijorare privesc viitorul cæci problema evreiascæ se loveøte în
Camere de o opoziflie înverøunatæ, încât nu este de prevæzut cum
se poate ajunge la un compromis.
Europa aøteaptæ prea mult øi Camerele vor sæ dea prea puflin
sau aproape nimic. În aceastæ situaflie gravæ suntem din
nefericire silifli sæ ræmânem aici unde în curând din cauza arøiflei
insuportabile cu greu vom mai rezista... Din fericire am suficientæ
putere de rezistenflæ øi pot sæ îndur, dar Elisabeta se simte aøfla
de obositæ øi stresatæ cæ are absolutæ nevoie de aerul tare al
muntelui, dar nu vrea sæ mæ lase singur la Cotroceni în aceste
momente.
Îmi pare ræu cæ nu ai fost la Bruxelles când Sandro Batten-
berg a fæcut o vizitæ acolo. El este un om foarte agreabil øi inteligent
care fli°ar fi plæcut cu siguranflæ. Nu°mi puteam dori un vecin mai
ANUL 1879 l 69
simpatic øi sper cæ va asculta de mine în multe lucruri. Pentru
început nu poate øi nici nu are voie sæ se emancipeze de sub
influenfla ruseascæ deoarece în Bulgaria totul este croit ruseøte
øi toatæ flara este plinæ de funcflionari ruøi. În puflini ani se vor
modifica multe øi cultul pentru ruøi al bulgarilor se va transforma
în uræ contra ruøilor. Cred cæ Battenberg mæ va vizita în curând.
În zece zile va sosi în noua lui flaræ øi înainte de a se duce la
Târnovo øi Sofia va veni poate câteva ore pe aici.
Din cauza graniflei din Dobrogea avem un conflict cu Bulgaria
pe care sper sæ°l rezolv printr°o înflelegere directæ cu Sandro
Battenberg aøa încât ruøii sæ nu se mai poatæ amesteca.
... La Londra afli avut cu siguranflæ o øedere plæcutæ øi inte-
resantæ. Mr. Wight, care nu are un exterior prea plæcut, este foarte
bine intenflionat pentru români, pe care îi iubeøte cu adeværat øi
cautæ sæ creeze în Anglia un curent binevoitor pentru noi. Este
pânæ acum problematic dacæ îi va reuøi aceasta în cercurile
guvernamentale. Roggenbach mi°a scris de la Londra, unde îl va
scoate în lume pe tânærul [duce] de Baden, cæ opinia publicæ s°ar
fi dispus în favoarea noastræ øi ar fi convinsæ în sfârøit cæ nu
suntem slugile Rusiei. Englezii ar vrea sæ ne vadæ ca duømani
jurafli øi înverøunafli ai ruøilor, dar nu ne oferæ nici o alternativæ.
În ultima vreme ne°au împins mereu la rezistenflæ øi apoi ne°au
læsat baltæ în toate problemele.
Moartea tânærului Napoleon (al IV°lea 1856°1879) pe care
o regret nespus [a cæzut în ræzboiul cu zuluøii la 1 iunie s.n. 1879]
a fost o poveste funestæ pentru ei1 care aruncæ o luminæ urâtæ
asupra modului cum duc ræzboiul în Africa. Comandamentului
suprem îi revine o mare ræspundere care se va discuta cu siguranflæ
în Parlament. I°am scris nefericitei împærætese Eugenia; særmana
femeie este într°adevær de compætimit. În scrisoarea mea cætre
ea i°am spus printre altele: „Tout ce q’une femme peut eprouver
V.M. l’a senti. La vie Vous donna tout et vous prit tout! Que Dieu
Vous aide Madame2.
În aceste câteva cuvinte am desemnat trecutul, prezentul
øi viitorul.
1. Vezi Memoriile... vol. IV, p. 241.
2. Textul integral în Memoriile..., vol. IV, p. 243.
70 l ANUL 1879
16. Sinaia 26 iulie/7 august 1879,
cætre principesa Elisabeta
V 15/32
Scumpæ Elisabeta,
Tocmai am primit depeøa ta din Neu Wied care m°a bucurat
nespus øi m°a liniøtit [...]
Ieri la ora 5 dupæ°amiazæ am sosit aici. Pe drum arøifla øi
praful au fost insuportabile. Aø fi putut merge cu trenul pânæ la
Comarnic, dar deoarece eram aøteptat la dejun la familia Bibescu,
în Breaza, m°am dat jos din tren la Podu Vadului. Lunga cælætorie
cu træsura a fost ræsplætitæ prin câteva ore plæcute (am ræmas acolo
de la 12 la 3) pe care le°am petrecut cu fermecætoarea soflie a lui
G. Bibescu. S°a servit un prânz foarte elegant pregætit øi dupæ
aceea ne°am plimbat douæ ore prin grædinæ øi am stat la umbra
unor nuci minunafli iar o conversaflie însufleflitæ a atins toate
temele posibile. Cele douæ fiice ale lui Bauffremout erau øi ele acolo,
cea micæ este o frumusefle.
La Sinaia m°a primit toatæ colonia care este foarte nume-
roasæ. Niciodatæ n°au fost aøa de mulfli oameni aici, peste tot este
aglomeraflie. Seara am cinat singur deoarece eram cam obosit de
pe urma cældurii din Bucureøti øi a cælætoriei.
Vineri [27 iulie] 8 august
Ieri am fost întrerupt din scris în pofida faptului cæ voiam
sæ mæ bucur de liniøte. Treburile statului merg înainte, dar aøa
de multe depeøe cifrate care mæ plictisesc, însæ conflin probleme
atât de importante cæ nu le pot încredinfla nimænui. În afaræ de
problema evreiascæ avem acum [problema] reglementærii frontierei
[Arab Tabia] din Dobrogea øi chestiunea indemnizafliilor [pe care
ruøii trebuiau sæ ni le plæteascæ] øi a gurilor Dunærii.
Kalinderu a sosit deja øi Sturdza va veni mâine pentru a
stabili definitiv ræscumpærarea cæilor ferate, fireøte mai puflin
ratificarea [ei] de cætre Cameræ. În plus am øi numeroase audienfle.
Construcflia cæilor ferate progreseazæ rapid, gara [din Sinaia]
este aproape gata øi pun acum sæ o amenajeze pentru a°l primi
aici pe arhiducele Albrecht [Memoriile, vol. IV, p. 265].
ANUL 1879 l 71
Eforia construieøte aici o mare baie [publicæ] care are un
caracter monumental. Va fi mai mare decât al doilea Hotel, toatæ
din piatræ cu turnuri.
17. Cotroceni 13/25 septembrie [1879],
cætre principesa Elisabeta
V 15/33
Scumpæ Elisabeta!
Îmi arde capul în adeværatul sens al cuvântului de grijæ øi
supærare în pr[oblema] e[vreiascæ] care începe sæ capete un carac-
ter grav øi dezagreabil. Patimile s°au dezlænfluit în aøa mæsuræ
cæ este nevoie de calmul meu ca sæ nu se dezlænfluie o furtunæ.
Cum fli°am scris de curând1 aøa°numiflii conservatori se comportæ
nu numai ca niøte revoluflionari ci øi ca trædætori de flaræ øi prin
aceasta au rupt toate punflile în urma lor. Joacæ un joc primejdios
cæci nu am nevoie de ei la guvernare øi dacæ eu nu vreau ei nu
pot veni la putere, în vreme ce liberalii, ca partid popular, sunt
o forflæ, un sprijin de nædejde al guvernului øi un pericol în opoziflie.
Deoarece situaflia este foarte gravæ flin aproape zilnic consiliu de
miniøtri øi cu câteva zile în urmæ s°ar fi ajuns aproape la o explozie
între B[oerescu, ministrul afacerilor stræine] øi K[ogælniceanu,
ministrul de interne] dacæ nu ar fi intervenit Brætianu cu tactul
lui. Eu m°am cam enervat øi am ridicat repede øedinfla. Toate
acestea nu°mi dau prea multæ încredere cæ vom ieøi curând din
aceastæ încurcæturæ.
Mæ bucur cæ nu eøti aici în aceste momente dificile, n°am fi
putut sta împreunæ, ne°am fi væzut doar la masæ unde m°ai fi putut
crede indispus øi agitat. Sæ dea Dumnezeu ca la întoarcerea ta
lucrurile sæ stea altfel. Acum dupæ ce guvernul a prezentat Came-
rei proiectul lui se va proceda cu mare energie øi asprime, færæ
menajamente, cæci trebuie sæ se ajungæ la un rezultat. Eu însumi
nu am voie sæ mai menajez opoziflia øi voi avea explicaflii directe
cu câfliva lideri.
O datæ reglementatæ problema evreiascæ totul va fi uitat,
chiar øi lunga noastræ despærflire. Ræmâi aøadar liniøtitæ la
1. Nu existæ în arhivæ
72 l ANUL 1879
Amsterdam øi urmeazæ cu strictefle cura pe care dr. Mezger o
consideræ necesaræ øi nu scæpa din vedere nimic din ceea ce ar
putea contribui sæ°fli redea forfla øi sænætatea [...]
Pânæ atunci vor fi probabil depæøite toate greutæflile øi vom
obfline recunoaøterea øi atunci nu mai este nici o piedicæ sæ
cælætorim în stræinætate [...]
Ultimele zile a fost destul de rece øi cerul acoperit, fiecare
s°ar fi bucurat de ploaia mult aøteptatæ dar o furtunæ violentæ a
spulberat toate speranflele øi acum este din nou senin øi rece.
Pæmântul este uscat pânæ la un metru adâncime.
D.A. Sturdza a plecat la Berlin (7/19 septembrie). Sæ speræm
cæ va aduce rezolvarea problemei cæilor ferate cæci ne va ajuta øi
în cealaltæ problemæ.
Vizita lui Bismarck la Viena este un eveniment de prim ordin
care nici pe noi nu ne poate læsa indiferenfli1.
[...] Te îmbræfliøez.
Carl
18. Cotroceni 30 octombrie/11 noiembrie 1879,
cætre Maria de Flandra
VB 438
Sæptæmâna asta trebuie sæ mæ înham din nou la cærufla
Statului2, cæci avem de reglementat un øir întreg de chestiuni ca
în sfârøit sæ ne încheiem socotelile cu Europa.
Sper cæ Belgia va renunfla la ræceala ei øi va relua cât de
curând relafliile diplomatice cu noi; o amânare mai lungæ ar face
aici impresie proastæ ceea ce eu aø vrea mult sæ evitæm.
În stræinætate nu°øi pot face nici o idee ce timp extrem de
dificil am stræbætut eu în problema evreiascæ. Au fost chiar lupte
pe viaflæ øi pe moarte øi ar fi fost distrusæ puterea mea de rezistenflæ
dacæ starea de nesiguranflæ ar mai fi durat douæ sæptæmâni.
1. Vezi Memoriile, vol. IV, p. 273. Într°adevær la 7 octombrie st.n. 1879
s°a semnat tratatul de Alianflæ al Germaniei cu Austro°Ungaria [Die
GrossePolitik der Europaisches Kabinette 1871°1914 Berlin 1922, vol.
V, p. 1116].
2. Între 14/26 octombrie øi 20 octombrie/1 noiembrie Carol I a fæcut
o vizitæ în Dobrogea. Vezi Memoriile, vol. IV, (p. 281°285).
ANUL 1879 l 73
Tulcea øi Constanfla sunt oraøe cosmopolite cum cu greu mai
gæseøti. În primul loc am vizitat de exemplu 10 (zece) biserici øi
temple de diferite religii øi confesiuni øi în fermecætorul nostru
oraø portuar am fost salutat în 14 limbi diferite øi am asistat la
serviciul religios într°un templu Karait în care a fost flinutæ o
rugæciune foarte poeticæ pentru mine. Karaiflii sunt cei mai vechi
evrei pe care Talmudul nu°i recunoaøte øi din care nu mai exista
decât un mic numær care træiesc în Crimeea, Turcia, Persia øi
India.
Am fost primit într°un mod foarte cælduros de cætre turci øi
tætari, ale cæror moschei de asemenea le°am vizitat øi le°am dat
bani pentru restaurarea acestora. Am fost salutat ca Sultan Carol
ceea ce m°a mægulit mai puflin.
Ceea ce ar face foarte atrægætoare piafla din Constanfla pentru
un pictor sunt bogatele costume multicolore (bogæflia de culori a
costumelor) øi cæruflele trase de cæmile ale tætarilor.
Dacæ Elisabeta nu s°ar fi întors [21 octombrie/2 noiembrie]
aø mai fi ræmas câteva zile la mare, aøa de atrægætoare este øederea
pe mæreafla coastæ a Constanflei, care este scældatæ de apele mærii
din trei pærfli; va fi viitoarea noastræ Ostende øi deja am pus acolo
piatra de temelie pentru un mate hotel care se construieøte lângæ
un debarcader cu [o investiflie de] 2 milioane de franci. Intenflio-
neze sæ pun sæ mi se amenajeze o cabanæ pentru ca în fiecare an
mæcar o lunæ pe varæ sæ pot petrece acolo.
În acest moment au loc la Bucureøti lucrærile comisiei pentru
problema Arab Tabiei øi aøtept ca hotærârile acesteia sæ fie în
favoarea noastræ, cæci dacæ øi de data aceasta s°ar ceda tot în
favoarea Rusiei atunci se pierde în flaræ orice încredere în Occident.
Pierderea Arab Tabiei ar atrage dupæ sine cæderea guvernului
[Brætianu] prin care toate problemele în suspensie s°ar amâna ad
calendas graecas1.
[...] Cælætoria [la Sigmaringen în luna ianuarie] poate avea
loc fireøte numai dacæ obflinem recunoaøterea [independenflei] din
partea tuturor marilor puteri.
La grosse affaire în acest moment este ræscumpærarea cæilor
ferate pe care Germania pune mai mare prefl decât pe problema
1. Memoriile, vol. IV, p. 286.
74 l ANUL 1879
evreiascæ øi vrea sæ ne recunoascæ numai abia dupæ ce Camerele
vor fi votat convenflia cæilor ferate. Celelalte puteri ne preseazæ
cu convenflii comerciale pentru care mai înainte arætau puflinæ
empressement, aøa cæ se pare cæ vor mai întâi sæ°øi asigure
interesele înainte de a intra în relaflii oficiale cu noi.
[...] Dacæ am putea sæ ne revedem cu toflii la începutul lunii
ianuarie acasæ la pærinfli! Cæci la nesiguranfla care domneøte în
Orient nu putem øti dacæ vom mai putea dispune de vara øi toamna
anului viitor.
19. Bucureøti 11/23 decembrie 1879 cætre Maria de Flandra
VB 439
[...] Vizita noastræ atât de mult doritæ la pærinfli a devenit
pentru un moment din nou incertæ, din nefericire, din cauza
întorsæturii grave pe care a luat°o ræscumpærarea cæilor ferate.
Aceastæ chestiune este tratatæ la Berlin ca o problemæ politicæ de
prim rang øi de ea se leagæ cele mai mari neplæceri øi probabil cu
consecinfle pe termen lung pentru noi dacæ nu se rezolvæ în sensul
dorit de bancherii berlinezi. Toatæ lumea spune cæ dreptatea ar
fi de partea noastræ, dar deoarece Germania a dat acestei chestiuni
un caracter internaflional, atunci trebuie sæ dæm satisfacflie
dorinflelor guvernului de la Berlin.
Este foarte ræu când flærile mici au de°a face cu marile puteri,
primele ies întotdeauna în pagubæ. Acum cæutæm sæ gæsim un
mijloc pentru a aplana acest conflict grav, dar nu este aøa de uøor
pe cât pare deoarece flara øi°a fæcut o chestiune de onoare din a
avea la Bucureøti sediul societæflii de la care s°au cumpærat cæile
ferate. Aici suntem extrem de indignafli cæ recunoaøterea indepen-
denflei câøtigatæ pe câmpul de bætælie este legatæ de o afacere
bæneascæ øi de aceea trebuie sæ auzim declaraflii foarte puflin
mægulitoare la adresa Germaniei, pentru care nimeni nu are aici
vreo înclinaflie deosebitæ. Eu mæ consolez cu gândul cæ øi aceastæ
neplæcere va trece øi pânæ la urmæ stræinætatea ne va læsa în pace.
Prin nesiguranfla de acum totul aici este paralizat.
Cu câtva timp în urmæ am avut o vizitæ interesantæ: pe
arhiepiscopul armean al Constantinopolului care provine din
vechea familie Guido øi poartæ titlul de principe de Lusignan. Este
ANUL 1879 l 75
un om rafinat øi cultivat, poet øi, într°un mod surprinzætor, prieten
cu Victor Hugo, care se spune cæ este entuziasmat de el.
În timpul celor trei sæptæmâni ale øederii sale a celebrat cu
mare pompæ o liturghie solemnæ la biserica armeneascæ la care
am asistat øi eu. Cortegiul, ceremoniile øi momentele liturghiei
sunt la fel ca în biserica catolicæ. La sfârøit mi°a flinut o frumoasæ
cuvântare mai lungæ într°o francezæ fluentæ în care, în ciuda
prezenflei ministrului plenipotenfliar turc, a vobit despre ultimul
ræzboi øi despre eliberarea creøtinilor øi mi°a mulflumit în numele
Armeniei pentru viteaza participare a armatei mele. L°am invitat
la masæ împreunæ cu reprezentantul turc pe care i l°am prezen-
tat. Contele d’Ursel, care cu aceastæ ocazie a fost prezentat Elisa-
betei, a luat øi el parte la dineu ce a fost animat. Arhiepiscopul
se duce la Paris unde va petrece iarna øi probabil va vizita øi
Bruxelles°ul.
Leopold øi Antoaneta... ne°au scris din Veneflia unde s°au
întâlnit cu una din cele mai bogate familii româneøti Alex[andru]
Gr[igore] Soutzo [Suflu] care au aici un frumos palat [actualul
Muzeu de Istorie al Oraøului Bucureøti]. Madame Soutzo i°a scris
Elisabetei.
[...] Elisabeta a fost 14 zile foarte suferindæ øi a trebuit sæ
stea în pat. Au fost din nou speranfle înøelate care de data aceasta
sunt cu atât mai dureroase cæci prezenta toate semnele. Durerile
din partea inferioaræ a corpului m°au îngrijorat øi de aceea am
insistat pentru liniøte absolutæ. Astæzi a trecut totul øi au dispærut
toate semnele, doar cæ ea se simte istovitæ de atâta zæcut. Cura
de la Amsterdam i°a fæcut categoric foarte bine øi a vindecat°o de
multe suferinfle doar cæ a ræmas færæ influenflæ asupra... [lipsæ în
text] de unde ar veni acest ræu øi starea curioasæ care este un mare
chin. Trebuie sæ avem o ræbdare uriaøæ øi sæ ne încredem numai
în Dumnezeu care în înflelepciunea lui va da øi va trimite ce
consideræ El cæ este cel mai bine pentru noi. Caut sæ susflin mereu
curajul scumpei mele Elisabeta care a træit mult prea multe
dezamægiri øi dintre care ultima a afectat°o în mod special. Chiar
cu zece ani în urmæ pe vremea asta erau în perspectivæ cele mai
frumoase speranfle øi ne amintim cu aøa dor de acele momente
de neuitat.
[...] Citim în ziare despre asprimea iernii din Occident în
vreme ce aici e cea mai frumoasæ iarnæ: ziua soare de varæ øi câteva
76 l ANUL 1880
grade peste zero iar noaptea îngheaflæ øi se ajunge la maxim -5º C.
Toatæ lumea doreøte zæpadæ cæci pæmântul este uscat ca iasca øi
ne temem pentru ogoare. Din nefericire recolta a fost aøa de
proastæ cæ în câteva judefle din Valahia Micæ a izbucnit foametea,
o nouæ grijæ pe lângæ toate celelalte griji politice. Cum Elisabeta
s°a restabilit s°au organizat comitete ca sæ dea baluri øi repre-
zentaflii teatrale în folosul særmanilor flæmânzifli. Iarna va decurge
per ansamblu liniøtit ceea ce noi nu regretæm câtuøi de puflin,
deoarece [înalta] societate este în jenæ financiaræ øi nu vor fi
festivitæfli. Øi noi ne vom limita la strictul necesar ca sæ nu
îndemnæm la nici o cheltuialæ.
Corpul diplomatic începe sæ se completeze. Noul ministru
plenipotenfliar italian contele Tornielli este [un domn] foarte plæcut.
Soflia sa este o rusoaicæ elegantæ øi nepoatæ a celebrului
Rostopcin [primarul Moscovei la 1812 care s°a læudat ulterior cæ
a contribuit la declanøarea incendiului care a mistuit oraøul
împiedicând iernarea armatelor franceze acolo].
[...] Tocmai am primit de veste printr°o depeøæ oficialæ cætre
principele Bulgariei cæ starea împærætesei Rusiei [Maria
Alexandrovna] este îngrijorætoare în cel mai înalt grad. Se spune
cæ o lasæ puterile øi cæ au crescut durerile de plæmâni [avea sæ
înceteze din viaflæ la 21 mai/2 iunie 1880]1.
20. Bucureøti 22 ianuarie] 3 februarie 1880
cætre Fritz von Hohelnzollern
VD 931
Dragæ Fritz!
A trecut o veønicie de când nu fli°am mai scris øi ai toate
motivele sæ°mi reproøezi aceasta. Dar într°o vreme deosebit de
dificilæ de lupte øi greutæfli prin care am træit luni de zile am fost
prea puflin dispus sæ scriu øi mi°a lipsit øi rægazul pentru aøa ceva.
Slavæ Domnului! Acum dupæ marile furturi am ajuns cu bine în
port øi sper cæ obstacolele au fost depæøite iar Europa va læsa în
pace România. Germania trebuie sæ ne dea acum dovezi ale
bunævoinflei ei, cæci chestiunea cæilor ferate i°a adus prejudicii dar
1. Memoriile, vol. IV, p. 333.
ANUL 1880 l 77
nu numai ei øi mie în mod special, iar opoziflia o exploateazæ cu
succes împotriva mea.
Imediat ce are loc recunoaøterea îl voi trimite pe primul meu
ministru la Berlin unde acum câtva timp am solicitat pentru el
o întrevedere cu cancelarul de fier. În acelaøi timp îi voi încredinfla
lui Brætianu misiunea de a remite împæratului german øi lui
Bismarck decoraflia mea cu spade, iar prinflului moøtenitor i°o voi
trimite prin domnul Kretzulescu pe care l°am numit ministrul meu
plenipotenfliar pe lângæ regele Italiei.
Deocamdatæ din nefericire nu poate fi vorba de vreo cælætorie
a noastræ în stræinætate deoarece din cauza ultimelor evenimente
agitaflia este prea mare; dar aceasta se va potoli în curând dupæ
ce se va afla aici cæ ræscumpærarea cæilor ferate nu este o afacere
proastæ øi va aduce mari avantaje flærii. Mulflumesc lui Dumnezeu
cæ vom scæpa în curând de bancherii din Berlin cæci sunt niøte
chiflibuøari insuportabili cu care greu te pofli înflelege.
În perioada urmætoare vor veni mulfli români la Berlin pentru
a descâlci extrem de complicatele afaceri cu societatea acflionarilor.
Probabil cæ îl vom trimite din nou pe Calinderu care este foarte
potrivit pentru aceastæ problemæ.
În mod special vi°l recomand pe Brætianu trei ani de zile de
lupte mi°a stat alæturi devotat øi mi°a adus servicii extraordinare.
Øi în timpul ræzboiului calitæflile sale politice øi chiar militare s°au
confirmat în mod strælucit. El a contribuit mult la cucerirea
Rahovei, iar prin intervenflia sa energic de partea aceasta a Dunærii
la luarea Bechetului. Sper cæ øi tu øi el vefli avea timpul necesar
ca pe durata unei mese tihnite sæ væ povesteascæ despre ræzboi
øi despre tensiunile cu Rusia care i°au urmat imediat.
Acum aøteptæm cu neræbdare decizia în privinfla Arab°Tabiei,
care, aøa cum ni s°a promis nu poate fi decât în favoarea noastræ.
Aceasta va ridica o nouæ plângere împotriva noastræ la St.
Petersburg.
Zilnic aøteptæm numirea contelui Wesdehlen ca ministru
plenipotenfliar aici øi speræm cæ va sosi curând. Pe el l°am cunoscut
doar în treacæt în timp ce cu fratele lui, fostul tæu camarad de
regiment am fost prieten bun.
Am primit acum un corp diplomatic numeros ceea ce atrage
dupæ sine fireøte øi mai multe îndatoriri. Pe consuli aveai nevoie
78 l ANUL 1880
sæ°i invifli de douæ ori pe an în vreme ce miniøtrii plenipotenfliari
trebuie sæ fie chemafli la aproape toate ocaziile importante.
Nu am luat încæ nici o decizie în privinfla numirii reprezen-
tantului meu la Berlin; aud cæ acolo sunt foarte mulflumifli de
Liteanu øi cæ în acest ræstimp foarte dificil s°a comportat cu mul
tact øi abilitate. Dar pentru Berlin mi se pare mai bunæ
desemnarea unui fost ministru care sæ facæ impresie prin vârsta
øi experienfla lui. În acest caz pe Liteanu l°aø trimite la Bruxelles;
dar fireøte cæ despre toate acestea nu s°a hotærât încæ nimic.
Iarna asta s°a fæcut aici un patinoar excelent øi zilnic patinez
împreunæ cu Elisabeta. Ne amintim atunci de ultima ta øedere
aici când am petrecut împreunæ cu tine multe ceasuri frumoase
pe gheaflæ. De atunci cercul patinatorilor s°a lærgit considerabil;
doamnele mai ales se disting printr°o evoluflie elegantæ. Din când
în când pun sæ cânte fanfara øi atunci se danseazæ cadrilul. Eu
am propus sæ flinem balurile pe gheaflæ ca în felul acesta sæ scæpæm
de plicticoasele serbæri de la palat care trebuiesc flinute într°o
cælduræ insuportabilæ. În timp ce voi avefli un carnaval foarte scurt
al nostru nu se mai sfârøeøte fline pânæ la 4 martie stil nou. La
palat vom mai da un mare bal deoarece ne mai aøteaptæ multe
dineuri diplomatice dupæ sosirea diverøilor miniøtrii pleni-
potenfliari.
Citim în ziare cu mult interes despre viafla voastræ în înalta
societate din Berlin øi ne bucuræm din inimæ cæ fermecætoarea ta
Louise are aøa de mult succes. Sunt chiar foarte necæjit cæ trebuie
sæ aøtept atâta vreme ca sæ pot face cunoøtinflæ cu ea.
Sunt în permanenflæ destul de ocupat mai ales cu diferitele
reforme care trebuiesc introduse în armatæ. Numærul regimentelor
de dorobanfli va fi sporit de la 16 la 30 dacæ legislativul voteazæ
bugetul propus pentru armatæ. Aranjamentul nostru este acum
excelent, puøtile Henry Martini au fost realizate în fabrica de la
Witten (Rheim Preussen) øi sunt arme puternice. Urmeazæ ca în
fiecare an sæ se producæ un anumit numær ca sæ putem ridica
infanteria noastræ la o sutæ de mii de soldafli. În privinfla tunurilor
ne menflinem la sistemul Krupp de 9 cm. care ne°a adus mari
servicii în timpul ræzboiului. În repetate rânduri am împrumutat
ruøilor bateriile noastre deoarece tunurile lor nu bæteau suficient
de departe.
ANUL 1880 l 79
Cavaleria noastræ pe care vrem sæ o mærim la opt regimente
are deja 10.000 de carabine Henry Martini care trag pânæ la 800
de metri.
Tot cee ce fli°am scris în aceastæ scrisoare este doar pentru
tine øi te rog sæ nu vorbeøti nimic despre intenfliile mele deoarece
misiunile (diplomatice) preconizate nu au fost încæ definitiv fixate.
Cu drag aø veni la primævaræ la Berlin cæci atunci aø putea
asista la mari exerciflii militare. Dar dupæ cum fli°am spus
momentan nu pot lua nici o hotærâre fermæ deoarece trebuie sæ
aøtept desfæøurarea chestiunii cæilor ferate. Dar pot sæ°fli promit
cu certitudine cæ anul acesta îi voi vizita pe scumpii noøtri pærinfli
de care îmi este un dor nespus ca øi de voi tofli.
Cu drag... Carl
P.S. Principele Bulgariei care nu stæ deloc pe roze trece
sæptæmâna asta pe la noi în drumul sæu spre Rusia øi va sta douæ
zile.
21. Bucureøti 19/31 martie 1880 cætre Maria de Flandra
VB 440
Sunt foarte fericit pentru primirea care s°a fæcut misiunii
mele diplomatice øi Catargi nu a putut sæ°mi povesteascæ destul...
... Mæ bucur nespus de alianfla de familie care a fost încheiatæ
între Belgia øi Austria. Tânærul arhiduce nu putea sæ aleagæ mai
bine [se referæ la logodna arhiducelui Rudolf cu øtefania de Belgia,
9 martie]. Aceasta este o altæ legæturæ strælucitæ faflæ de aceea a
viitorului împærat al Germaniei care va aduce multe dezamægiri
[se referæ la logodna viitorului împærat Wilhelm al II°lea cu
Augusta°Victoria de Schleswig Holstein Sonderburg°Augusten-
burg]1. La primirea oficialæ a lui Jooris, care din cauza sæptæmânii
postului Paøtelui de abia ieri a putut avea loc, mi°am exprimat
în cuvinte cælduroase felicitærile øi bucuria pentru acest eveniment
de familie øi în acelaøi timp l°am asigurat cât de plæcut mi°ar fi
ca el sæ revinæ aici ca ministru plenipotenfliar. Este un om bun øi
plæcut avec lequel on peut tres bien causer.
1. Se vor cæsætori la 16/28 februarie 1881, vezi Memoriile, p. 376.
80 l ANUL 1880
A doua zi dupæ sosirea lui l°am primit în audienflæ particu-
laræ øi am conversat mai bine de nouæ ore. Mi°a remis scrisoarea
ta øi cea a lui Filip cu mulflumiri pentru conferirea decorafliei mele
øi mæ bucur cæ „Steaua României“ a avut succes la voi. Øi împæ-
ratului Germaniei i°a plæcut aceasta foarte mult øi i°a spus lui
Brætianu cæ regretæ cæ nu a putut sæ o accepte cu doi ani înainte.
Primirea care i s°a fæcut ministrului meu prezident la Berlin1, unde
el a fost agreat în mod deosebit a fost sinceræ øi cordialæ øi sunt
mulflumit de rezultatul ei. La Viena el [Brætianu] l°a felicitat pe
împærat în numele meu pentru logodna fiului sæu. Relafliile noastre
acolo sunt cele mai prieteneøti øi de aceea sunt geloøi cei de pe
Neva.
Principele Bulgariei a trecut pe aici la întoarcerea sa de la
Petersburg øi a ræmas patru zile la noi. Relatærile øi impresiile
sale au fost extrem de interesante øi mi°a spus cæ vizita lui
Brætianu a provocat acolo mare vâlvæ øi nemulflumire. Probabil
cæ trebuia [Brattenberg] sæ sondeze situaflia de aici. Cu toatæ
prietenia noastræ i°am spus doar atât cât permite înflelepciunea,
dar am remarcat în treacæt cæ Rusia ar fi pierdut aici toate
simpatiile prin inabilitatea ei (asta ca o expresie mai blândæ).
Situaflia din Rusia este absolut îngrozitoare øi aø putea sæ
scriu o carte despre asta dacæ aø vrea sæ°fli povestesc totul aici.
Dar se poate constata cu certitudine cæ puternicul flar este astæzi
omul cel mai nefericit de pe lume, ceea ce este cu atât mai trist
cu cât el nu a meritat aøa ceva. În pofida multelor dezamægiri pe
care le°am avut din partea Rusiei, îl iubesc pe împæratul Alexandru
øi îi pæstrez o caldæ amintire care dateazæ din Bulgaria. Destinul
îl prigoneøte pe særmanul om, în fiecare zi se aøteaptæ moartea
împærætesei [Maria Alexandrovna] ceea ce pe lângæ toate neno-
rocirile este o nouæ lovituræ cumplitæ. Sandro [Alexandru
Battenberg] mi°a spus cæ împæratul ar fi cu totul dærâmat øi a
devenit un moøneag. Indiferenfla societæflii ruseøti dupæ toate
evenimentele ar fi absolut revoltætoare øi fiecare se gândeøte doar
cum ar putea sæ°øi pæstreze viafla, averea, poziflia. Acestea sunt
rezultatele unei politici despotice. În privinfla asta flærile noastre,
cu institufliile lor liberale, sunt mult mai fericite.
1. 3/15 martie 1880
ANUL 1880 l 81
Am trimis øi o misiune diplomaticæ la Lisabona pe care am
încredinflat°o unuia din aghiotanflii mei (Al. C. Plagino/ vezi
Memoriile, p. 311).
Domnii [Plagino øi Bærcænescu] au fost primifli acolo în modul
cel mai cordial [1/13 martie 1880] øi cu o specialæ distincflie în toate
privinflele. În Vinerea Mare au vizitat cavoul1 scumpei øi neuita-
tei noastre øtefania øi au depus coroane la mormântul ei [øtefania
de Hohenzollern sora mai mare n. 1837 s°a cæsætorit în 1858 cu
regele Pedro alV°lea al Portugaliei (1853°1861) dar a încetat din
viaflæ în 1859]. Aceastæ atenflie înduioøætoare, pe care românii o
privesc la fel, m°a emoflionat profund. Cine s°ar fi gândit cu 20 de
ani în urmæ cæ o solie din Orient va sta într°o zi la mormântul
sorei noastre mult iubite ca sæ împlineascæ acest act de pietate
în numele fraflilor. Cu siguranflæ cæ acestea sunt primele flori
proaspete care au fost puse acolo dupæ multæ vreme cæci mæ tem
cæ mormântul este rareori vizitat. La primirea depeøei øi eu øi
Elisabeta am ræmas privindu°ne færæ glas câtæva vreme. Atunci
am simflit clar cæ nici mæcar trecerea îndelungatæ a timpului nu
este în stare sæ cicatrizeze complet o ranæ adâncæ a inimii. Peste
opt zile se întorc domnii mei øi sunt foarte neræbdætor sæ le ascult
raportul [7/19 aprilie 1880. Vezi Memoriile, p. 321].
[...] în sfârøit avem ploaie, dupæ ce prin lipsa de zæpadæ, de
umezealæ øi din cauza gerului pæmântul era aøa de uscat cæ pânæ
azi nu s°a væzut vreun fir de iarbæ sau vreo frunzæ. În nici un an
nu a fost vegetaflia atât de întârziatæ øi gerurile nu au durat aøa
de mult. Amândoi suferim de febræ øi Elisabeta mai ales care cu
toate dozele mari de chininæ nu poate scæpa de ea. Asta acflioneazæ
la mine asupra nervilor astfel cæ de douæ sau trei zile am un scris
cu totul tremurat, ceea ce cu siguranflæ cæ vei constata din aceastæ
scrisoare. Este un sentiment foarte neplæcut øi evit sæ scriu în
aceastæ perioadæ.
[...] Din nefericire te obiønuieøti cu aceastæ boalæ endemicæ
care este consideratæ doar o indispoziflie øi m°am dus cu febræ la
spovedanie øi împærtæøanie øi am postit patru zile.
Elisabeta a pus sæ se tipæreascæ câteva din operele ei øi fli°a
trimis „Hamerstein“ øi „Sapho“. Nu demult a scris øi o frumoasæ
1. De la mânæstirea San Vincent.
82 l ANUL 1880
comedie în francezæ „Revenant et revenu“ care trebuia sæ fie
reprezentatæ la noi.
Consiliul de miniøtri mi°a adresat propunerea de a°i conferi
motivat Elisabetei medalia pentru artæ øi øtiinflæ pe care ministrul
Cultelor i°a înmânat°o într°o audienflæ solemnæ. De atunci aceastæ
medalie este foarte mult apreciatæ. La deschiderea de astæzi a
Academiei Române, pe care eu o prezidez ca preøedinte de onoare,
øi ai cærei membri sunt øi ei decorafli ca fiind savanflii noøtri cei
dintâi, domnii aceøtia mi°a spus cæ sunt mândri sæ vadæ „Bene
merenti“ pe pieptul principesei lor1.
Aøtept cu neræbdare tabloul în ulei pictat de tine pe care vrei
sæ mi°l trimifli prin Calimachi Catargi. Cred cæ°i mai bine sæ°l
trimifli direct cæci Catargi se duce acum în Elveflia ca sæ notifice
øi acolo independenfla noastræ øi sæ negocieze pentru convenflia
comercialæ2.
22. Bucureøti 2/14 aprilie 1880 cætre Fritz von Hohenzollern
VD 931
Dragæ Fritz
Ultimele sæptæmâni au fost atât de ocupate încât n°am putut
sæ°fli scriu mai devreme... Este o mare bucurie pentru mine sæ°fli
pot conferi «Steaua României» cu spade øi aceasta cu atât mai mult
cu cât astæzi au cæzut toate piedicile care au stat pânæ acum în
calea acceptærii (decorafliilor româneøti). Germania s°a împotrivit
cel mai mult acestui lucru dar fie ca de azi sæ uitæm totul øi sper
ca pe viitor Steaua României va stræluci în toate privinflele øi în
vechea mea patrie øi cæ acolo se va aræta flærii mele mai multæ
simpatie decât pânæ acum.
Consider drept un mare noroc faptul cæ relafliile noastre cu
Berlinul s°au conturat atât de favorabil øi sunt cu adeværat miøcat
de dovezile de dragoste øi prietenie pe care le°am primit din partea
împæratului [Wilhelm I]. În ultimele trei sæptæmâni am primit,
în forma cea mai cordialæ, øi în care lasæ sæ se vadæ cât de greu
i°a fost sæ întârzie atâta vreme cu recunoaøterea [independenflei
României]. L°a bucurat decoraflia mea øi i°a fæcut o deosebitæ
1.Vezi Memoriile, vol. IV, p. 313.
2. Jooris a fost primit de fapt la 17/29 martie (v. Memoriile, p. 318).
ANUL 1880 l 83
plæcere sæ°mi confere „Vulturul Negru“. Contele Wesdehlen care
este unanim apreciat mi°a conferit într°o audienflæ solemnæ insigna
ordinului øi în ræspunsul meu la frumoasa lui cuvântare am
evidenfliat cæ prin aceastæ conferire væd o demonstraflie politicæ
ce priveøte atât flara cât øi pe mine personal. Ziarele au comen-
tat°o în acelaøi mod.
Primirea care i s°a oferit la Berlin lui Brætianu m°a bucurat
foarte mult øi am fost încântat sæ aud cæ a fæcut acolo cea mai
bunæ impresie. El a regretat nespus cæ nu a stat de vorbæ cu tine
øi mi°a spus cæ v°a væzut de departe pe tine øi pe Louise la o
festivitate în Sala Albæ. Pæcat cæ nu ai stat de vorbæ cu el acolo,
s°ar fi bucurat, iar tu te°ai fi putut convinge personal cât de devotat
îmi este acest om. În ultimul an a realizat lucruri extraordinare
øi prin aceasta a cucerit respectul tuturor cabinetelor europene,
chiar flarul Alexandru, în pofida conflictelor grave cu Rusia, i°a
pæstrat simpatie. Din cauza Camerelor Parlamentului, care din
fericire sæptæmâna aceasta se închid dupæ o sesiune legislativæ
de 11 luni, Brætianu nu a putut ræmâne mai mult la Berlin unde
prezenfla lui din cauza afacerii cæilor ferate ar fi fost foarte necesaræ
pentru o vreme. Ræscumpærarea se desfæøoaræ încet iar bancherii
cautæ sæ câøtige din aceastæ afacere cât mai mulfli bani cu putinflæ.
Dacæ îi supraveghezi prea mult atunci adreseazæ imediat plân-
geri cæ li se pun piedici øi greutæfli în drum. Noi avem doar dorinfla
sæ lichidæm aceastæ afacere cât mai repede cu putinflæ. Îi vei fi
væzut pe reprezentanflii mei deoarece sunt cunoøtinfle vechi. Pe
Calinderu îl trimit înapoi deoarece aceastæ misiune nu îi este prea
plæcutæ.
În privinfla numirii unui ministru plenipotenfliar la Berlin
nu s-a hotærât încæ nimic definitiv. Øi eu aø vrea sæ trimit acolo
o personalitate care sæ se impunæ prin nume øi avere øi printr°o
nevastæ frumoasæ, dar aceste trei calitæfli sunt greu de gæsit. La
Berlin se doreøte pæstrarea lui Liteanu care a dovedit mult tact
øi abilitate în chestiunea evreiascæ øi în cea a cæilor ferate. Lui
Brætianu i s°a dat de înfleles acest lucru. Pæcat cæ Liteanu are un
aspect atât de ingrat cæci este foarte inteligent, abil øi deosebit
de discret ceea ce eu apreciez în mod special la cei desemnafli
pentru ministerul de externe øi corpul diplomatic øi despre el am
auzit doar cuvinte de laudæ.
84 l ANUL 1880
De data aceasta Camerele au fost foarte generoase în privinfla
armatei: au votat trei milioane (de lei) pentru material de ræzboi,
puøti øi tunuri øi au dat mijloacele necesare pentru constituirea
a 15 noi regimente de infanterie (dorobanfli) øi patru regimente
de cælæraøi. De acum vom avea 84 de batalioane, 58 de escadroane
øi 32 de baterii, o forflæ respectabilæ care va asigura poziflia
României în Orient.
Bulgarii urmæresc la fel sæ°øi facæ armata mare øi tare, dar
le lipsesc toate elementele necesare øi banii pe deasupra. Cadrele
(ofiflerii øi subofiflerii) sunt toate ruse øi desigur cæ n°au trimis ei
acolo ce aveau mai bun. Aceastæ societate dæ mai mult de lucru
prinflului Bulgariei decât supuøii lui credincioøi care ar putea fi
conduøi precum o turmæ de oi dacæ nu ar fi permanent instigafli
de comitetele panslaviste. Særmanul Sandro, care s°a întors
mulflumit de øederea lui la St. Petersburg øi s°a oprit pe la noi în
drumul sæu spre Sofia, mi°a scris de acolo cæ imediat dupæ întoar-
cerea lui s°a confruntat cu noi dezamægiri. A trebuit sæ°øi demitæ
guvernul care era format din oameni decenfli într°o oarecare mæ-
suræ øi sæ numeascæ unul nou din oameni absolut inculfli. Prinflul
se gândeøte adesea la timpurile frumoase øi færæ griji pe care le°a
petrecut la Berlin øi Potsdam. Øi eu cred cæ deja regretæ cæ a primit
coroana cu spini a Bulgariei. fiara asta este în toate privinflele mult
mai înapoiatæ decât era România în urmæ cu treizeci de ani. De
aceea este o absurditate sau o intrigæ perfidæ sæ dai o constituflie
liberalæ precum a noastræ unei flæri care abia dacæ are øcoli. Prin
nerezolvarea chestiunii Arab Tabia se fline sabia lui Damokles
deasupra noastræ. Pierdem acum øi anul æsta pentru construcflia
cæii ferate øi a podului peste Dunære pe care nu le putem începe
pânæ când nu este reglementatæ frontiera din Dobrogea.
Elisabeta, care a suferit din nou de febræ, va trimite rezul-
tatul activitæflii ei literare. Apariflia acestei opere a fæcut mare vâlvæ
în cercurile literare øi am fost rugat de cætre Consiliul de Miniøtrii
sæ°i fie conferinflæ medalia mea de aur pentru artæ øi øtiinflæ. Piesa
de teatru urmeazæ sæ fie în curând reprezentatæ de cætre persoane
din înalta societate.
Fotografiile se vor bucura sigur de aprecierea voastræ. În
iarna asta s°au dat douæ mari baluri la teatru unde toate doamnele
au apærut în costume naflionale. A fost o priveliøte fermecætoare
care i°a încântat pe stræini.
ANUL 1880 l 85
Anexez aici o scrisoare øi crucea de ofifler al ordinului meu
cu rugæmintea de a o remite fostului nostru profesor dr Stander.
Ar trebui sæ°l invifli la tine ca sæ primeascæ „Steaua României“
din mâna ta. O sæ°fli facæ plæcere øi flie dar mai ales lui care va fi
surprins de conferirea acestei decoraflii.
Pânæ acum n°am putut sæ luæm nici o hotærâre în privinfla
momentului cælætoriei noastre în stræinætate. Dar în nici un caz
nu va trece anul færæ sæ ne vizitæm patria. Cred cæ împæratul
german va ræmâne în Berlin cu mici întreruperi pânæ la sfârøitul
lunii mai.
Dupæ închiderea sesiunii parlamentare øi votarea noilor
bugete militare vom putea sæ væ dæm de øtire când plecæm în
cælætorie. fii°aø fi recunoscætor sæ°mi trimifli planul exercifliilor
militare de primævaræ, inclusiv al marii paræzi.
La noi nu vrea sæ vinæ deloc primævara este frig øi uscæciune
øi aproape pe nicæieri nu a înverzit. Iarna a trecut færæ zæpadæ,
dar cu multæ gheaflæ, ceea ce a afectat enorm ogoarele øi vegetaflia.
Ræmâi cu bine...
Carl
23. Sinaia 12/24 iunie 1880 cætre Maria de Flandra
VB 441
[...] De 8 zile ne°am instalat aici deoarece øederea în
Bucureøti devenise insuportabilæ din cauza arøiflei îngrozitoare.
Eram foarte obosit øi încordat aøa cæ nu mai puteam lucra cum
trebuie; de aceea am propus miniøtrilor mei sæ flinem øedinflele
de Consiliu în aerul proaspæt al munflilor ceea ce le convine øi lor.
Acum se cælætoreøte 3 ore de la Bucureøti pânæ aici. Trenul soseøte
la ora 12 în Sinaia øi pleacæ din nou la ora 6 seara.
Alaltæieri au fost miniøtrii la mine øi am discutat øi cælætoria
mea în stræinætate al cærei moment depinde de reglementarea
problemei Arab Tabia øi de conflictele cu guvernul bulgar. Cea
dintâi este aproape decisæ øi ca întotdeauna on a fait bon marché
de nos interets. Nu ne ræmâne altceva decât sæ acceptæm faptul
împlinit, dar pe viitor sæ nu mai dæm nici o crezare promisiunilor
marilor puteri. Mæ bucur din toatæ inima cæ ultimul punct din
Tratatul de la Berlin care ne privea a fost rezolvat øi acum pot
86 l ANUL 1880
cælætori în Occident færæ sæ rog ceva øi færæ sæ mai primesc vreu
favor (?) de la cineva.
[...] La mijlocul lui septembrie va trebui din nefericire sæ fiu
aici iar, cæci începe perioada de inspecflii care sunt legate de
manevrele militare.
Dupæ experienfla pe care a træit°o flara se insistæ pe o puter-
nicæ dezvoltare a armatei sale pe care va trebui sæ se conteze în
viitor. Camerele au votat toate sumele pe care le°a cerut guvernul
øi au votat øi modalitæflile pentru constituirea a 16 noi regimente
de infanterie øi 4 de cavalerie. Noua noastræ puøcæ a fæcut multæ
vâlvæ la expoziflia de la Düsseldorf øi tofli cunoscætorii au admirat
sistemul ei perfecflionat.
Ea este fabricatæ la Witten.
Regret cæ la concurenfla de acum doi ani nu a fost reprezen-
tatæ nici una din casele belgiene [de armament].
În cel mai scurt timp ministrul meu plenipotenfliar de curând
numit [Mihail Mitilineu] îøi va prezenta scrisorile de acreditare
la Bruxelles. Dar deoarece el este acreditat øi pentru Olanda se
va duce mai întâi la Haga pentru ca dupæ aceea sæ fie prezent la
særbætorile naflionale în Belgia. fii°l recomand pe dl. Militineu în
mod special, este un funcflionar destoinic øi a fost mulfli ani secretar
general la Ministerul de Externe; tofli reprezentanflii stræini de aici
regretæ plecarea sa1.
Camerele au votat o lege prin care Sinaia este ridicatæ la
rangul de oraø ceea ce va da un mare avânt localitæflii. Din toate
pærflile vezi ræsærind case ca ciupercile din pæmânt, dar poezia
pierde prin asta.
Lucrærile la castelul meu progreseazæ: în øase sæptæmâni
trebuie deja sæ fie aøezat acoperiøul care va fi acoperit cu ardezie.
Din nefericire vremea este foarte nefavorabilæ ceea ce îngreuneazæ
øi scumpeøte lucrærile. Amenajærile parcului au dat locuri
frumoase øi cæderile de apæ sunt foarte reuøite øi atrag mulfli
prieteni. Duminica trecutæ au sosit aici trenuri speciale de la
Bucureøti øi Kronstadt [Braøov] øi au adus peste o mie de vizitatori
1. Mihail Militineu n. 13 decembrie 1836, secretar general la Mi-
nisterul Afacerilor stræine 1871°1879 ministru plenipotenfliar la Bruxelles
1880°1889 øi Constantinopol 1889°1896. Enciclopedia Lucian Predescu,
p. 559.
ANUL 1880 l 87
la Sinaia øi în împrejurimi. În câteva zile va fi deschis marele
stabiliment al bæilor care este prevæzut cu bæi øi duøuri dupæ cele
mai moderne instalaflii. În fafla clædirii bæilor este o fântânæ
artezianæ unde apa flâøneøte la 40 de metri înælflime, dar cu toate
acestea în mæreflia naturii aøa ceva pare mic.
24. Bucureøti 14/26 noiembrie 1880
cætre Fritz von Hohenzollern
VD 931
Scumpul meu Fritz,
În ajunul deschiderii Camerelor øi în ziua mutærii noastre
de la Cotroceni la Palatul din capitalæ nu°fli pot scrie decât douæ
vorbe ca sæ te rog sæ semnezi øi sæ aplici sigiliul tæu pe actul anexat.
Deoarece acest act a trebuit din nou sæ fie copiat la Sigmaringen
din cauza unor mici modificæri øi a trebuit sæ fie trimis færæ
întârziere aici nu s°a mai putut lua semnætura ta. Pot sæ te asigur
cæ încuviinflarea ta este doar o formalitate færæ vreo întrebuinflare
practicæ pentru tine. Pentru cæ am nevoie de acest document chiar
în cursul sæptæmânii viitoare te rog sæ mi°l trimifli imediat, dacæ
se poate chiar cu poøta urmætoare.
De la întoarcerea noastræ din stræinætate am fost permanent
în miøcare. Manevrele militare au fost interesante øi mi°au adus
deplinæ mulflumire. Vremea a fost frumoasæ, însæ prea cald.
Cælætoria în Moldova a semænat cu un marø triumfal.
La 28 noiembrie] 10 decembrie [în text 10 decembrie] ziua
capitulærii Plevnei va avea loc o mare festivitate militaræ, con-
ferirea a douæ zeci de drapele regimentelor nou create 16 de
infanterie øi 4 de cavalerie. În acelaøi timp sofliile ofiflerilor din
întreaga armatæ vor înfæfliøa Elisabetei un monument din mar-
muræ care o reprezintæ pe ea cum îngrijeøte un militar rænit. Este
o idee frumoasæ øi emoflionantæ care va fi mândria Elisabetei.
Øederea mea la Pesta a fost foarte interesantæ. Regimentul
meu austriac [6] este frumos øi consider cæ militarii au o flinutæ
bunæ. Printre ofifleri am regæsit mai mulfli camarazi de°ai mei din
campania din Schleswig (1864).
De la întoarcerea noastræ vorbim mult despre voi øi suntem
fericifli cæ am fæcut în sfârøit cunoøtinflæ cu fermecætoarea ta Luisa...
Al tæu frate devotat...
Carl
88 l ANUL 1880
25. Bucureøti 15/27 decembrie 1880 cætre Maria de Flandra
VB 442
[...] Militineu a trebuit sæ°mi raporteze pe larg despre øederea
lui, din nefericire prea scurtæ la Bruxelles øi îmi pare ræu cæ nu
pot sæ°l trimit imediat înapoi. Câtæ vreme sunt Camerele reunite
cu greu am putea sæ ne dispensæm de el, deoarece ca funcflionar
mai vechi al Ministerului de Externe este la curent cu toate
afacerile de acolo. Tocmai în aceastæ sesiune vor fi aduse în dezba-
tere numeroase convenflii cu alte state care necesitæ studii
detaliate.
Camera belgianæ a adoptat convenflia noastræ comercialæ
printr°o manifestare de simpatie. Sper cæ øi noi vom ræspunde în
cel mai scurt timp cu votul nostru.
Din nefericire atentatul nenorocit asupra lui Brætianu1 a cam
întârziat mersul afacerilor øi el a trebuit sæ se ducæ sæ se odih-
neascæ pentru câtva timp la flaræ, de unde se va întoarce sæptæ-
mâna aceasta. Deøi din fericire a fost doar uøor rænit, puternica
hemoragie l°a slæbit mult et son moral est tres bas ca urmare a
acestei fapte miøeleøti.
Nu mai este nici o îndoialæ cæ tentativa de asasinat a fost
fæcutæ din motive politice øi diferite personalitæfli sunt grav
compromise prin aceasta. Ancheta care este în desfæøurare va
scoate multe lucruri la lumina zilei.2
În toatæ flara domneøte liniøte deplinæ øi nu mai este nimic
de temut.
Problema succesiunii a fost reglementatæ3 dupæ dorinflæ øi
am primit din toate pærflile numeroase dovezi de mulflumire. Toate
partidele au consimflit la acest acord øi au dat glas mulflumirii lor.
Fireøte s°au ridicat øi câteva voci împotrivæ, dar numai în ceea
ce priveøte chestiunile de formæ, fondul nu a fost atacat de nimeni.
[...] Alaltæieri am avut un violent cutremur care a fost
neplæcut, miøcarea a fost atât de puternicæ încât în camere au cæzut
1.Vezi Memoriile, IV, p. 369 [2/14 decembrie 1880].
2. Amænuntele procesului Petraru øi a complicilor sæi profesor Pætescu
øi diaconul Crâlova în Bacalbaøa, vol. II, p. 91 øi nota 15 p. 112. Petraru
a primit 20 de ani muncæ silnicæ iar cei doi complici câte 9 ani recluziune.
3.Vezi Memoriile, p. 363-366.
ANUL 1881 l 89
obiecte. Dupæ evenimentele similare de la Agram [Zagreb] øi dupæ
acest al treilea cutremur în decurs de cinci zile suntem aici cam
îngrijorafli.
De sæptæmâni de zile avem o vreme aøa de blândæ øi
frumoasæ cæ este aproape nefireascæ. Toatæ ziua pofli sæ stai la
fereastra deschisæ.
Ogoarele aratæ ca primævara
26. Bucureøti 3/15 ianuarie 1881
cætre Fritz von Hohenzollern
VD 931
Dragæ Fritz,
Cu câteva zile în urmæ fli°am trimis o ladæ cu mici cadouri
de Cræciun... Pe serviciul de fumat este reprezentat unul din noii
meu supuøi care pe lângæ multe calitæfli deosebite are totuøi
defectul cæ pierde prea mult timp formând din ciubuc. Paginile
comemorative ale ræzboiului te vor interesa; au fost realizate dupæ
tablourile unui pictor român (N. Grigorescu). Una din pagini repre-
zintæ defilarea primilor prizonieri turci dupæ cæderea Plevnei. Cele
mai multe figuri sunt portrete øi cele douæ paøale care cælæresc
în forflæ au stat øase luni la Bucureøti. Când le°am dat drumul
le°am dæruit sæbii frumoase iar pe ale lor le°am pæstrat pentru
colecflia mea de arme.
De Anul Nou am trimis numeroase depeøe la Berlin øi flie
la Sigmaringen. Împæratul, împæræteasa øi prinflul moøtenitor au
ræspuns în modul cel mai cordial... Wilhelm de Prusia (viitorul
împærat Wilhelm al II°lea) a telegrafiat Elisabetei færæ sæ menflio-
neze depeøa mea; probabil cæ telegrama mea nu a ajuns în mâinile
acestui mare domn. Te rog sæ te interesezi...
Sincere mulflumiri pentru scrisoarea ta øi pentru volumul
omagial al Regimentului I de Dragoni ai Gærzii, pe care l°am ræsfoit
cu un viu interes. Multe lucruri îmi amintesc de timpul pe care
l°am petrecut la Berlin.
Astæzi avem o furtunæ violentæ de zæpadæ øi nu se poate
cælætori decât cu sania. Peste trei zile este marea paradæ a sfinflirii
apelor – o plæcere rece.
90 l ANUL 1881
Balul din 1/13 ianuarie a decurs strælucitor au fost de faflæ
peste 2.000 de persoane. Anexat o descriere a rochiilor pentru Luise
pe care a°fli putea sæ o trimitefli øi mamei.
Ræmâi cu bine...
Carl
27. Bucureøti 26 ianuarie/7 februarie 1881
cætre Karl Anton von Hohenzollern
VD 1952
Îndatæ ce m°am întors de la vânætoare, unde au fost uciøi
trei lupi, am gæsit øpalturile ziarelor din flaræ øi stræinætate pline
de povestea pornitæ de la Düsseldorf a alegerii princiare, în parte
însoflitæ de comentarii øi detalii extrem de neplæcute. Chestiunea
a stârnit aici o vâlvæ uriaøæ øi eu mai sper cæ totul nu este decât
puræ næscocire pornitæ din capul unui scrib ordinar de ziar øi cæ
nu va avea nimic comun cu Wilhelm. Într°adevær o depeøæ
evidenfliazæ faptul cæ aceastæ øtire alarmantæ a fost determinatæ
øi ræspânditæ de o povestire de°a lui. În orice caz la bazæ poate fi
o poznæ de tinerefle sau vreo micæ aventuræ, care în sine este cu
totul nevinovatæ, dar prin zarva pe care a provocat°o în toatæ
Europa i°a adus o tristæ celebritate øi provoacæ multe griji øi temeri.
Alaltæieri de dimineaflæ a venit la mine Brætianu, complet distrus,
øi mi°a adresat imediat întrebarea dacæ n°am primit vreo depeøæ.
I°am ræspuns cæ mi°au parvenit mai multe depeøe, dar în care n°am
gæsit nimic special. Tant mieux a fost ræspunsul sæu øi mi°a
înmânat apoi o telegramæ din Viena în care se menfliona cæ veøtile
din Düsseldorf se bazeazæ pe næscociri. „J’ai reçu cette dépeche
pendant la nuit, sur me demande que j’avais adresée a Vienne,
mais en attendant j’ai passé de terribles moments, ayant recu hier
soir de Havas la dépeche suivante“ pe care el mi°a citit°o, cu detalii
îngrozitoare, øi am sechestrat°o imediat.
Liniøtit printr°o a doua depeøæ eram convins cæ din poves-
tea asta nu°i nici un cuvânt adeværat. Cu toate acestea i°am
telegrafiat imediat lui Wilhelm: „Afli primit pachetul de Cræciun?
Sper cæ voi tofli suntefli bine øi harnici“, dar nu am primit nici un
ræspuns ceea ce este absolut nedrept. Ar fi trebuit sæ°øi spunæ cæ
veøtile træznite care au umplut Europa nu ar putea sæ mæ lase
ANUL 1881 l 91
indiferent. Sunt foarte neræbdætor sæ aflu adeværata stare de
lucruri pentru a putea riposta la toate zvonurile ræuvoitoare.
Anumite cercuri aici sunt foarte iritate cæ Wilhelm a trebuit
sæ implice România øi poziflia viitoare a fratelui sæu în aceastæ
flaræ pentru muøamalizarea unei pozne de tinerefle. [Dr.] Teodori
mi°a spus adineauri cæ ar fi auzit pærerea cæ „asta dovedeøte puflin
interes øi simpatie pentru flaræ; din fericire nu el este moøtenitorul
tronului“. În cercurile guvernamentale a fæcut o impresie penibilæ
faptul cæ Fritz ar fi spus cæ povestea a pornit de la nihilismul
românesc. Din fericire nu avem calamitatea asta aici. Prin regle-
mentarea succesiunii la tron, care a fost recunoscutæ de Rusia
printr°o declaraflie cordialæ, tofli ochii sunt aflintifli asupra mem-
brilor familiei noastre, ale cærei declaraflii øi acfliuni trebuie sæ fie
de aceea mai prudente ca niciodatæ „noblesse oblige“. Dragæ tatæ,
fli°aø fi foarte recunoscætor dacæ ai vrea sæ explici stæruitor acest
lucru nepotului meu iar d°lui von Schilgen sæ°i faci precizæri
speciale øi detaliate în aceastæ privinflæ. Viitoarea lor situaflie
trebuie sæ fie acum luatæ în consideraflie cu toatæ seriozitatea.
Iartæ°mi aceste rânduri scrise urât în grabæ... astæzi s°a
produs dezghefl ceea ce la masa mare de zæpadæ ar putea avea
drept consecinflæ inundaflii.
28. Bucureøti 2/14 februarie 1881
cætre Karl Anton von Hohenzollern
VD 1952
Azi dimineaflæ am primit scumpa ta scrisoare al cærei con-
flinut mi°a produs o grea melancolie øi mæ stæpâneøte acelaøi
sentiment cæruia tu i°ai dat expresie într°un mod atât de dureros.
Deøi am avut o presimflire cæ numai prin neadeværurile øi
falsele læudæroøenii ale nepotului meu au fost ræspândite în lume
neplæcutele articole, nu îndræznesc totuøi sæ cred cæ pânæ astæzi
nu s°a putut face luminæ în aceastæ fatalæ øi misterioasæ poveste,
care sæ speræm cæ øi dupæ ce se va confirma va ræmâne feritæ de
o discuflie publicæ. Acum trebuie sæ se facæ totul pentru a face
uitatæ aceastæ poveste penibilæ øi a o prezenta drept o „escapade
d’enfant“ cæci o reluare a ei ar putea avea cele mai urâte urmæri
pentru viitorul bæieflilor care trebuie sæ perpetueze numele noastre
pure øi glorioase øi asupra cærora, ca moøtenitori ai tronului
92 l ANUL 1881
României, sunt acum aflintifli ochii întregii Europe. Am avut deja
o tristæ dovadæ în acest sens. Oricum o fi, eu voi face totul pentru
a da problemei o aparenflæ nevinovatæ øi rog doar ca sæ nu primesc
vreo dezminflire prin neplæcutele fapte ce ar putea fi aduse la
cunoøtinflæ. A fost datæ deja „destulæ apæ inutilæ la o moaræ la fel
de inutilæ“. Din nefericire, cu inima grea trebuie sæ fiu cu totul
de acord cu aceastæ expresie a ta atât de nimeritæ. Aveam de mult
o pærere fæcutæ øi ultima mea øedere la Weinburg mi°a confirmat°o
din nou; alte træsæturi frumoase ar putea fi aduse ca circumstanfle
atenuante: trista moøtenire ereditaræ, experienfla dureroasæ care
sæ dea Dumnezeu sæ nu aibæ urmæri serioase în viitor. Dacæ mi
se permite un sfat eu aø lua copiii la Sigmaringen unde ar putea
sæ învefle la liceul de acolo la fel de bine ca la Düsseldorf unde
sunt prea mult în centrul atenfliei øi au o poziflie falsæ prin absenfla
pærinflilor care locuiesc la Jagerhof. Aici se aud deja voci care ar
vrea sæ vadæ trimis un ofifler român de stat major pentru a°i învæfla
pe nepoflii mei limba øi istoria [României]. De la afacerea Düsseldorf
aceastæ chestiune a fost pusæ chiar în discuflia consiliului de
miniøtri. Eu m°am arætat rezervat faflæ de oameni [ar fi] trebuit
sæ øtiu dinainte pærerea ta øi a lui Leopold în aceastæ problemæ.
O datæ ce a fost gæsitæ o bazæ ne putem ocupa de problemæ mai
îndeaproape.
Prin proclamarea regatului, care este determinatæ prin forfla
împrejurærilor, problema succesiunii capætæ o mare amploare øi
importanflæ øi atunci România este îndreptæflitæ sæ nu mai stea
la distanflæ de moøtenitorul coroanei sale. Asta se va înflelege øi
la Berlin.
Împæratul german continuæ sæ°mi arate cel mai cælduros
interes øi mæ copleøeøte cu dovezi ale bunævoinflei øi prieteniei sale.
Astæzi la ora 12 l°am primit pe ministrul plenipotenflial german
[contele Wesdehlen] într°o audienflæ solemnæ. Acesta a avut misi-
unea sæ°mi înmâneze colanul „Vulturului Negru“. Am conferit
acestei ceremonii toatæ strælucirea. Contele Wesdehlen a fost luat
cu o træsuræ oficialæ în mare flinutæ; la sosirea la Palat garda i°a
dat onorul øi fanfara a intonat imnul României. Toatæ curtea mea
øi ministrul de externe l°au primit într°un salon de unde mi°a fost
anunflat de cætre mareøalul Curflii [Theodor Væcærescu]. Eu am
purtat uniforma regimentului meu prusian færæ cordon. Înconjurat
de curteni ministrul mi°a înmânat colanul øi o scrisoare a împæ-
ANUL 1881 l 93
ratului øi a rostit o cuvântare. Am pus imediat decoraflia øi apoi
în ræspunsul meu am evidenfliat faptul cæ potrivit unei vechi
tradiflii remiterea colanului este o distincflie cu totul specialæ.
Contele Wesdehlen este cel mai iubit ministru plenipotenfliar de
aici; el a fost foarte mulflumit de primire øi mi°a spus cæ va raporta
exact împæratului despre acest eveniment1.
29. Bucureøti 26 februarie/10 martie 1881,
cætre Maria de Flandra
VB 443
[...] Noaptea este pentru odihnæ dar din pæcate mai mult ca
altæ datæ trebuie sæ fie sacrificatæ balurilor. Bucureøtiul nu a træit
nicicând un carnaval atât de strælucitor øi tinerii øi bætrânii au
putut sæ danseze øi sæ discute pe sæturate. Noi am dat douæ baluri
mari øi am asistat la încæ cinci în afara casei, dintre care douæ
costumate au avut lor la Teatrul Naflional pentru armatæ. Corpul
diplomatic este foarte mulflumit de Bucureøti øi consideræ [înalta]
societate de aici extrem de elegantæ øi plæcutæ Jooris [ministrul
plenipotenfliar belgian] ne°a spus la ultimul bal cæ el care a
cunoscut aproape toate curflile europene, poate afirma cæ cele mai
multe sunt inferioare Bucureøtiului în strælucire øi distincflie. Eu
i°am ræspuns cæ din nefericire ne flinem încæ de luxul oriental care
nu mai are legæturæ cu realitatea averilor øi le solicitæ îngrozitor.
Frumoasa lui soflie, cu manierele ei elegante place tuturor øi mai
atenueazæ ciudæfleniile soflului care altminteri este foarte inteli-
gent. Sper cæ Mitilineu se va întoarce la Bruxelles dupæ închiderea
sesiunii Camerelor anume pentru ca tratatele cu Belgia sæ ajungæ
la bun sfârøit.
Problema regatului trece din nou tot mai mult în prim plan
øi în pofida efortului meu sæ nu se græbeascæ în aceastæ problemæ,
nu s°a putut fixa un moment mai târziu de 10/22 mai2. Sunt de
pærere sæ se aøtepte pânæ la toamnæ ca pânæ atunci sæ ne orientæm
mai bine în complicafliile orientale, cæci Grecia nu mai poate
aøtepta. Ori trebuie sæ declare ræzboi, ceea ce mæ îndoiesc, ori sæ
se supunæ la orice soluflie în problema graniflei. Poziflia regelui
1. Memoriile, p. 376.
2. Vezi Memoriile, vol. IV, p. 377.
94 l ANUL 1881
George (1863°1913) este foarte periclitatæ în toate privinflele
[Grecia a renunflat la 1/13 mai 1881 la pretenflia de a ocupa
Ianina.]1 Nordul [Rusia] se ocupæ în ultimul timpæ surprinzætor
de mult de noi. Ræspândeøte în mod repetat veøti despre crize
ministeriale care sunt complet inventate. Probabil sæ tânjeøte dupæ
ele ca sæ le foloseascæ în planurile sale øi sæ zædærniceascæ dorinflele
noastre, dar speranflele lui nu se vor împlini.
La nunta de la Berlin [16/28 februarie] am fost reprezentat
de ministrul de ræzboi [gen. Slæniceanu] øi de mareøalul curflii [Th.
Væcærescu] care au fost tratafli cu o distincflie specialæ.
[...] Papa [Carl Anton von Hohenzollern] mi°a scris cât de
fericit s°a simflit cu voi [Maria øi Filip de Flandra]. Povestea idioatæ
a lui Wilhelm l°a impresionat foarte neplæcut; în scrisoarea sa a
spus printre altele: „este pentru prima oaræ când un membru al
casei noastre aruncæ o umbræ asupra numelui nepætat al familiei
noastre...“. Eu sunt foarte indignat de comportamentul nepotului
nostru, care de acum înainte nu poate fi tratat suficient de sever.
Nu demult am scris lui Leopold cæ ar fi înflelept sæ°l ia de la
Düsseldorf cæci poziflia lui acolo este complet compromisæ; dupæ
scandalul european tofli îl aratæ cu degetul. Adeværata stare de
lucruri nu am putut nici pânæ azi sæ o aflu. Aici am prezentat
problema ca pe o poznæ nevinovatæ de tinerefle dar trebuie sæ mæ
unesc cu românii în pærerea cæ: „Slavæ Domnului cæ nu este el
moøtenitorul tronului„. Este o judecatæ aspræ dar dreaptæ. Wilhelm
va trebui sæ se stræduiascæ enorm ca sæ øteargæ complet trista
celebritate pe care a cæpætat°o.
Din Roma mi°a telegrafiat ministrul meu plenipotenfliar [dr.
Nicolae Kretzulescu] cæ unchiul Pepoli2 [marchiz, soflul unei mætuøi
a regelui Carol] este grav bolnav; în depeøa sa a spus: il a été
question ces dernieres jours de soumettre le marquis a une
operation chirurgicale tres douleureuse, que les conditions
générales de malade n’ont pas permis. Il y a peu d’espoir d’eviter
une crise funeste...“
Se pare cæ operaflia va trebui acceptatæ ca probabil sæ poatæ
fi salvat; este o chestiune de viaflæ øi de moarte. La începutul lui
ianuarie îøi luase locul în Senat øi a flinut cuvântæri mai lungi
1. Vezi Memoriile, vol. IV, p. 391.
2. Memoriile, vol. IV, p. 382.
ANUL 1881 l 95
despre Orient în care a læudat mult România. Contele Tornielli,
ministrul plenipotenfliar italian de aici øi senator, mi°a remis textul
de la Roma øi a exprimat temerea cæ Pepoli a vorbit pentru ultima
oaræ cæci starea sa ar fi mult mai gravæ decât bænuieøte el. Nu
demult i°am remis decoraflia mea dar care nu i°a putut fi înmânatæ
„car les medecins defendent toute communication“. Ce boalæ are
nu am putut afla
[Marchizul Pepoli a încetat din viaflæ la 15/27 martie 1881].1
[...] Primævara a izbucnit aici cu toatæ puterea, marile zæpezi
s°au topit repede færæ sæ producæ inundaflii øi s°a deschis deja
navigaflia vapoarelor cu aburi pe Dunære prin care comerflul nostru
primeøte o viaflæ nouæ. Prin vânzærile de cereale, care sunt acum
mai însemnate ca niciodatæ, vin bani în flaræ, care au lipsit cu totul
iarna asta în pofida recoltei bune de anul trecut. Am avut o
evidentæ crizæ monetaræ care nu a fost gravæ în mæsura în care
schimbul øi mærfurile erau la îndemânæ. Dar nu vreau sæ te
plictisesc cu aceste lucruri care flin de un raport consular.
30. Bucureøti 22 martie/3 aprilie 1881,
cætre Maria de Flandra
VB 444
Scumpæ Maria!
Printre cele dintâi scrisori øi telegrame de felicitare au fost
depeøele regelui, cumnatul tæu øi scumpa ta scrisoare, care m°a
bucurat în mod special. Cu aceastæ ocazie Belgia a arætat un
empressement care a fost onorat øi primit cu recunoøtinflæ în toatæ
flara. Guvernul vostru a fost cel dintâi care a recunoscut tânærul
regat øi notificarea a fost salutatæ în Camere cu un „Ura!“ tunætor
pentru flara voastræ.
Te rog sæ mulflumeøti cumnatului tæu încæ o datæ în numele
meu în modul cel mai cordial.
Proclamarea a venit atât de repede încât eu însumi am fost
surprins. fii°am scris de curând, scrisoare pe care sæ speræm cæ
ai primit°o, cæ eu insistam pentru 10/22 mai, dupæ aceea m°am
læsat convins pentru ca proclamarea regatului sæ aibæ loc de ziua
mea de naøtere [8/20 aprilie] øi am cedat pânæ la urmæ ca sæ aibæ
1. ibidem
96 l ANUL 1881
loc zilele acestea [14/26 martie]. Dar Camerele n°au mai vrut sæ
audæ de nici o amânare øi au declarat miniøtrilor cæ vor rezolva
chestiunea malgre eux. S°a hotærât [pentru] o acfliune rapidæ
fiindcæ erau intrigi în joc care ar fi amânat pentru câtva timp
aceastæ importantæ hotærâre øi astfel ar fi compromis°o probabil.
Unanimitatea a încoronat opera øi entuziasmul de nedescris
al întregii flæri, al tuturor claselor øi partidelor, a consfinflit actul
naflional øi a determinat astfel o prezentare plinæ de simpatie din
partea întregii prese europene. Ovafliile dureazæ deja de o
sæptæmânæ øi s°au constituit într°o mæreaflæ manifestaflie. Toate
coloniile stræine [din România] se unesc cu nafliunea românæ în
manifestæri de bucurie. Germanii øi ungurii de aici sunt extrem
de entuziasmafli øi aceste sentimente îøi aflæ un amplu ræsunet
în toatæ Ungaria, ceea ce pentru noi este în mod deosebit preflios.
Vei gæsi probabil în ziarele maghiare cuvântarea mea adresatæ
coloniei maghiare de aici, care numæræ 20.000 de suflete. Din
Germania, ca din toate flærile vin øuvoaie de depeøe, adrese øi
scrisori. Tofli se bucuræ cu noi øi, ceea ce mæ bucuræ, tofli ne
favorizeazæ. Dupæ lupte grele am obflinut un rezultat mærefl, am
împlinit un act cu semnificaflie în istoria universalæ. Noblesse
oblige! Acum trebuie sæ lucræm cu o mai mare seriozitate øi
reînnoitæ energie cæci ochii lumii sunt aflintifli asupra noastræ, se
aøteaptæ mult de la noi. Pentru mine este o mare onoare dar
ræspunderea øi povara încæ øi mai mari.
Astæzi nu pot sæ°fli scriu decât aceste rânduri în fugæ cæci
timpul nostru este ocupat de numeroasele primiri care nu vor sæ
se mai termine øi în plus am de ræspuns la sute de depeøe care
ne vin din toate pærflile.
31. Bucureøti 11/23 aprilie 1881
cætre Fritz von Hohenzollern
VD 931
Dragæ Fritz!
Sunt atât de copleøit de treburi cæ nu am putut sæ°fli scriu
mai devreme. Împreunæ cu aceste rânduri îfli trimit øi scrisoarea
de mulflumire pentru felicitærile cordiale primite de la fostul meu
regiment care m°au bucurat nespus. De urærile tale eram convins
dinainte øi îfli mulflumesc din toatæ inima flie øi scumpei tale Luisa.
ANUL 1881 l 97
Nu m°am îndoit nici o clipæ cæ vefli saluta cu drag øi bucurie un
eveniment care contribuie la mândria øi onoarea casei noastre
[proclamarea øi încoronarea lui ca rege al României]. Øi bætrânul
øi nobilul împærat [Wilhelm I] este însufleflit de aceleaøi sentimente
care a înfleles sæ onoreze acest act de la înælflimea pozifliei sale øi
sæ°l judece cu fireascæ bunævoinflæ. Într°o telegramæ foarte cordialæ
øi în scrisoarea sa a dat cea mai cælduroasæ expresie acestor
sentimente care a înfleles sæ onoreze acest act de la înælflimea
pozifliei sale øi sæ°l judece cu fireascæ bunævoinflæ. Într°o telegramæ
foarte cordialæ øi în scrisoarea sa a dat cea mai cælduroasæ expresie
acestor sentimente (spunând despre fapta mea): digne d’être imitte.
De ziua mea am primit o telegramæ prieteneascæ de la Wilhelm
de Prusia, singurul semn de viaflæ din aceste cercuri. M°am bucurat
nespus de manifestærile de simpatie din partea armatei prusiene
din care am væzut cât de mult sunt simpatizat. Øi din Austria-
Ungaria am primit multe felicitæri.
La 10/22 mai va avea loc særbætoarea oficialæ a proclamærii
regatului la care va fi reprezentatæ toatæ flara øi întreaga armatæ.
Este o særbætoare mæreaflæ care va face epocæ în istoria României
aøa încât doresc enorm prezenfla fraflilor mei. I°am scris deja lui
Leopold ca sæ°l invit împreunæ cu cei doi fii ai sæi [Ferdinand øi
Carlo] øi îfli adresez øi flie aceeaøi rugæminte. Sunt convins cæ nu
vei regreta sæ fi de faflæ în ziua onorærii fratelui tæu, când va fi
omagiat de poporul lui recunoscætor. Va fi o amintire care va
ræmâne pentru toatæ viafla. Ca neræbdare aøtept ræspunsul tæu
care sper cæ va fi afirmativ.
Furtuna de ovaflii øi telegrame continuæ mereu, este de
nedescris bucuria întregii flæri øi care va atinge punctul culminant
la 10/22 mai. Am refuzat încoronarea doritæ de toatæ lumea de
aici. Probabil cæ îmi va fi oferitæ o coroanæ de oflel cizelat realizatæ
dintr°un tun capturat la Plevna. Ideea este nouæ øi frumoasæ (între
noi fie vorba eu am sugerat°o, dar ea trebuie sæ porneascæ din
partea flærii).
Am avut o micæ crizæ ministerialæ din cauza retragerii extra-
ordinarului Ion Brætianu care este foarte suferind øi trebuie sæ
se bucure de liniøte. Deoarece eu nu vreau nici o schimbare de
sistem [guvern] l°am numit imediat pe fratele sæu (Dimitrie) de
la postul sæu din Constantinopol. Tu îl cunoøti foarte bine. El va
conduce mai departe afacerile statului. Conservatorii de aici sunt
98 l ANUL 1881
momentan incapabili øi prea slabi ca sæ preia guvernarea øi din
punctul meu de vedere cu idei prea înguste. De când a fost
împotriva (subl. C.I.) ræzboiului au pierdut enorm în ochii mei.
Ultimele evenimente însoflite de numeroase primiri ne°au
obosit peste mæsuræ aøa încât sæptæmâna viitoare vrem sæ ne
ducem la Sinaia pentru vreo 10°12 zile ca sæ ne odihnim acolo øi
sæ adunæm forfle noi pentru særbætoarea din luna mai. Mai ales
Elisabeta este foarte obositæ øi numai aerul tare al munflilor poate
sæ o consolideze. Construcflia castelului nostru este în plinæ
desfæøurare se lucreazæ deja la interioare care deja anul acesta
urmeazæ sæ fie terminate în mare parte.
Ræmâi cu bine...
Carl
32. Sinaia 29 aprilie/11 mai 1881,
cætre Karl Anton von Hohenzollern
VD 1954
Iubite tatæ!
În ziua în care am pæræsit Bucureøtiul pentru a ne bucura
aici de puflinæ liniøte am primit scumpa ta scrisoare1 cu anexele
pe care aproape neschimbate øi cu tablouri le°am trimis regi-
mentului meu.
Astæzi îfli trimit mulflumirile mele din inimæ øi îfli exprim
profunda mea bucurie pentru frumoasa festivitate pe care tu,
scumpe tatæ, ai organizat°o de ziua mea la Sigmaringen. Sunt plin
de justificatæ mândrie cæ faflæ de stræmoøii noøtri te°ai gândit la
odrasla Hohenzollernilor de la Dunærea de Jos care astæzi ocupæ
un mic loc în istoria casei noastre. Dumnezeu sæ mæ ajute în
continuare øi sæ apere poporul meu. Am ferma încredere cæ se mai
pot face încæ multe lucruri, care vor contribui la onoarea vechiului
nostru neam.
Gândurile pe care tu le°ai scris despre încoronare øi mirun-
gere îmi erau rostite din suflet øi eu am combætut dinainte toate
aceste ceremonii. În mod surprinzætor am întâlnit aici o anume
rezistenflæ chiar în cercurile liberale. Se porneøte de la aceastæ
1. Memoriile... vol. IV, p. 390
ANUL 1881 l 99
premisæ øi se consideræ chiar necesar sæ se arate poporului
regalitatea în formæ concretæ, ceea ce ne°a condus pânæ la urmæ
la un compromis. Festivitatea de la 10/22 mai se numeøte
særbætoarea încoronærii øi coroanele figureazæ ca simboluri. Dupæ
ce au fost sfinflite de cætre mitropolifli în bisericæ în prezenfla
noastræ øi ne°am întors la Palat, acestea vor fi aduse solemn de
cætre Sinod, Camere øi aøa mai departe øi vor fi înmânate în sala
tronului unde apoi au loc omagiile. Vor sæ confere festivitæflii cea
mai mare strælucire øi nu se precupefleøte nici o cheltuialæ. Am
refuzat cadouri, dar am declarat necesaræ construirea unui palat.
Se va promulga o lege care autorizeazæ guvernul sæ construiascæ
edificiile statului cu anuitæfli;s°a constituit deja o societate de
construcflii pentru acest scop. Finanflele noastre sunt aøa de stræ-
lucitoare, cæ este un moment foarte favorabil pentru mari între-
prinderi. Pentru întærirea materialului nostru de ræzboi vor fi puse
la dispoziflie anul acesta încæ øase milioane care sunt luate din
excedente. Sturdza se poate felicita cæci intræ în posesia unei
moøteniri bune. Îl aøtept astæzi sau mâine øi mæ bucur cæ ne va
aduce veøti de la voi, scumpi pærinfli.
Pe cât de neplæcutæ a fost criza ministerialæ pe atât de repede
øi fericit a fost ea rezolvatæ1.
Direcflia ræmâne aceeaøi, dar din nefericire lui D[umitru]
Brætianu îi lipseøte energia, care este suplinitæ prin cea a lui
[Eugeniu] Stætescu, om format la øcoala lui Ion C. Brætianu.
Retragerea acestuia din urmæ a fost o lecflie pe care a vrut sæ o
dea partidului sæu ce nu°l mai asculta. Remediul a fost salutar
øi astæzi influenfla sa este mai mare ca înainte: actuala sesiune
a Camerelor o va dovedi. [...]
În Bulgaria lucrurile merg foarte prost. Am fost deja pregætit
de cætre generalul Erenroth [ministru de ræzboi venit sæ°l felicite
pe Carol I cu ocazia încoronærii] de întorsætura gravæ pe care au
1. Vezi Mamina & Bulei, p. 51
2. 32 vezi Memoriile, vol. IV, p. 391: Veøtile din Bulgaria sunt ne-
liniøtitoare: Principele Alexandru care s°a întors de 14 zile la Sofia [fusese
la funeraliile }arului Alexandru II] ameninflæ cu abdicarea. Dânsul a cerut
demisia Ministerului [Petko Karavelov demisionat la 27 aprilie/9 mai]
de pânæ acum øi a însærcinat pe generalul rus Ernroth Kazimir Gustavici
cu formarea Cabinetului. Într°o proclamaflie pe care a dat°o el, zice cæ
100 l ANUL 1881
luat°o evenimentele2. Proclamaflia principelui [Alexandru
Battenberg] este neînfleleaptæ øi neinspiratæ. Prin Leopold [care
venea cu fiii sæi de la încoronarea de la 10/22 mai] vei afla mai
multe lucruri interesante pe care nu le pot încredinfla hârtiei
precum øi despre Rusia. (Nota 2)
33. Cotroceni 29 mai/10 iunie 1881,
cætre Karl Anton von Hohenzollern
VD 1953 (sic!)
Scumpe tatæ!
Am læsat în urmæ un timp agitat care reprezintæ încheierea
unei întregi perioade de domnie. Entuziasmul festivitæflilor s°a
stins, a început din nou o muncæ îndârjitæ øi se profileazæ ceasuri
de îngrijorare. [...]
Fii lui Leopold au avut un mare succes øi øederea lor aici
le°a folosit øi lor øi mie. fiara îi priveøte ca aparflinând ei øi îøi vede
viitorul asigurat. În inimile nepoflilor mei s°a trezit acum interesul
pentru România care va trebui cultivat. Succesiunea nu a ræmas
literæ moartæ øi constituie astæzi un factor esenflial pentru dezvol-
tarea ulterioaræ a flærii cæreia categoric îi este menit un viitor
mærefl.
Norocul ne°a favorizat în ultima vreme în toate privinflele
ceea ce a fæcut probabil ca Parlamentul nostru sæ devinæ peste
mæsuræ de îndræznefl. Pânæ la festivitæfli s°a dedicat liniøtit muncii
øi a votat tot ce i s°a cerut. Acum face viafla îngrozitor de grea
miniøtrilor øi compromite bunele noastre relaflii cu Austria. Doar
intervenfliilor energice ale lui D[umitru] Brætianu se datoreazæ
faptul cæ nu s°a ajuns la un vot fatal în chestiunea Dunærii, care
este acum arzætoare1. Problema reglementærii cu Berlinul a
chestiunii cæilor ferate este din nou pe tapet øi ne constrânge din
nefericire sæ flinem Camerele din scurt deoarece acestea sunt prea
puflin dispuse sæ accepte o nouæ convenflie. Bleichroder, inventeazæ
încrederea ce øi°a pus°o în nafliune a fost amægitæ. Bulgaria e discreditatæ
în afaræ øi dezorganizatæ înæuntru. Depinde de Adunarea Naflionalæ pe
care a convocat°o dacæ trebuie sæ°øi depunæ Coroana. Ar abdica cu mare
pærere de ræu.
1 Bacalbaøa, vol. II, op. cit., nota 41, p. 118.
ANUL 1881 l 101
tot felul de dificultæfli ca sæ o facæ inacceptabilæ, ceea ce i°a øi reuøit.
Ion C. Brætianu øi°a dat demisia ca senator deoarece s°au ridicat
voci chiar din sânul partidului sæu care i°au reproøat cæ a fæcut
concesii prea mari în chestiunea Dunærii. Acum lucrurile sunt de
aøa naturæ cæ nici un guvern nu va fi aici suficient de puternic
pentru a consimfli la pretenfliile austriace. Doar un moratoriu în
chestiunea Dunærii mai poate clarifica situaflia. Noi pregætim
cabinetele [stræine] în acest sens.
Complicafliile bulgare vin într°un moment foarte nepotrivit
øi ne solicitæ toatæ atenflia; nu se poate estima cine va ieøi
învingætor acolo. Orice victorie va fi însæ o înfrângere ale cærei
urmæri se vor vedea mai târziu. Spunem cæ pe moment furtuna
va trece øi totul sæ ræmânæ în liniøte.
Festivitæflile au decurs strælucitor øi færæ probleme.
Participarea din flaræ øi din stræinætate a fost extraordinar de mare.
34. Sinaia 11/23 iulie 1881,
cætre Karl Anton von Hohenzollern
VD 1955
Scumpe tatæ!
Au trecut multe sæptæmâni de la ultima mea scrisoare pe
care cu siguranflæ ai primit°o øi în care am încercat sæ°fli schiflez
o imagine fidelæ a situafliei politice. De mult nu am mai fost atât
de aprig preocupat ca în aceste ultime douæ luni care reprezintæ
un punct de cotituræ în politica noastræ internæ. Mai puternic ca
înainte I.C. Brætianu a preluat conducerea afacerilor de stat [la
9/21 iunie 1881] øi în scurtæ vreme a adus problemele într°o direcflie
mai bunæ. Numeroase greutæfli au fost înlæturate, multe probleme
au fost rezolvate. Problema Dunærii nu poate øi nici nu trebuie
rezolvatæ de vreun om de stat român aøa cum doresc austriecii øi
nici eu nu°mi voi oferi serviciile în acest sens. Asta se øtie øi la
Viena øi la Berlin.
Afacerea cæilor ferate este pe cale sæ fie rezolvatæ definitiv
în cel mai bun mod. Bancherii [din Berlin] au acceptat acordul
propus de noi astfel încât speræm sæ aibæ loc în curând mutarea
sediului øi lichidarea prin care nefericita afacere îøi va gæsi sfârøitul
pentru totdeauna. Situaflia noastræ financiaræ este una aøa de
strælucitæ cæ astæzi fiecare este dispus sæ intre în relaflii de afaceri
102 l ANUL 1881
cu noi. Hârtiile româneøti [de valoare] sunt cæutate pe toate pieflele
europene øi din toate pærflile primim oferte pentru crearea de
societæfli financiare. De curând øi°au început activitatea Creditul
mobiliar, o bancæ agricolæ øi o societate de construcflii care va
construi Palatul [regal] øi altele. Toate acestea sunt progrese reale
care, dupæ succesele militare øi politice, vor asigura României o
poziflie însemnatæ în Orient. Existæ øi mici mizerii dar peste care
trebuie sæ trecem repede pentru a ne îndrepta neabætufli cætre flel.
Din fericire liniøtea øi pacea sunt asigurate pentru o vreme aøa
cæ ne putem ocupa de organizarea internæ a flærii.
Administraflia [localæ] a fost pânæ acum partea noastræ slabæ;
sper cæ în mâna energicæ a lui [C.A.] Rosetti [ministrul de interne]
aceasta va câøtiga considerabil. Partidul Conservator este ame-
ninflat cu dizolvarea, cele mai bune elemente s°au oferit guver-
nului, fanaticii pæræsesc flara sau se retrag bombænind la moøiile
lor renunflând la luptæ.
Nu mai târziu de anul viitor am putea sæ ne mutæm la Sinaia
[...] Brætianu a fost acum douæ zile aici øi este foarte încântat de
Castel qui ombrage à la residence, de aceea ar trebui accelerate
lucrærile la Palatul din Capitalæ.
Astæzi avem vizita contelui øi a contesei Wesdehlen [ministru
plenipotenfliar german] øi a contelui Tornielli [italian] cu colonelul
italian Lanza, care trebuie sæ studieze armata românæ. Mâine
soseøte ministrul plenipotenfliar brazilian de la Viena ca sæ mæ
felicite pentru proclamarea Regatului. (Vezi Memoriile, vol. IV,
p. 377, VD 1955.)
35. Sinaia 23 august/4 septembrie 1881,
cætre Karl Anton von Hohenzollern
VD 1956
Scrisoare de felicitare pentru Karl Anton cu ocazia împlinirii
vârstei de 70 de ani [în text 71].
[...] Sezonul de anul acesta a fost aici extrem de însufleflit
øi interesant, vizitele au nævælit din toate pærflile øi mereu ne°au
adus ceva nou.
1. 8. III 1823 – 18 II 1890 fost ministru de externe 1871°1879, fost
prim ministru maghiar 1867°1871
ANUL 1881 l 103
Prezenfla vreme de trei zile a lui Andrassy1 la Sinaia care a
alarmat presa europeanæ a fost categoric cel mai proeminent
moment al øederii noastre de varæ øi a încurcat serios calculele
scribilor de ziare maghiare amatori de scandaluri. Instigærile care
au venit de dincolo de Carpafli au iritat într°un mod îngrijorætor
opinia publicæ de aici cu atât mai mult cu cât totul se bazeazæ doar
pe pure næscociri. Øederea cu Andrassy a fost plæcutæ øi extrem
de interesantæ øi timpul a trecut mult prea repede. A avut loc un
schimb de pæreri care a mulflumit ambele pærfli. Tema principalæ
a fost tratatul de la Berlin øi situaflia din Rusia. În problema
Dunærii ne°am menflinut ferme punctele de vedere proprii. Nu este
vorba de o misiune politicæ; oaspetele nostru care este un prieten
sincer al României, øi°a exprimat imediat dupæ retragere dorinfla
de a veni aici, dorinfla pe care a repetat°o în aceastæ primævaræ1
I°am ræspuns cæ vizita sa ne°ar fi mereu binevenitæ. Andrassy
a plecat de aici la împæratul Austriei în Ungaria, ca sæ asiste la
manevre. S°a dorit mult prezenfla mea acolo, la fel øi [la manevrele]
din Prusia, ceea ce este foarte mægulitor pentru mine.
Ieri am fost la trupele mele din tabæra de la Cocoreøti unde
pot ajunge de aici cu trenul în 5/4 ore. Au avut loc mari manevre
pe care eu le°am condus øi care au decurs mulflumitor. Recolta din
nefericire este aøa de slabæ cæ la manevre mai mari trebuie sæ
renunflæm. Grâul s°a pierdut din cauza prea multor ploi, iar
porumbul de prea multæ uscæciune. Arøifla care a durat doar trei
sæptæmâni a fost aøa de îngrozitoare cæ a uscat totul, chiar øi viile
au suferit.
36. Sinaia 10/22 septembrie 1881,
cætre Karl Anton von Hohenzollern
VD 1957
[Se referæ la vizita mamei lui Carol I Josefine von
Hohenzollern n. von Baden (1813°1900) care se afla deja de 8 zile
la Sinaia.]
[...] Singura umbræ în frumoasa noastræ øedere aici este
absenfla ta øi gândul cæ tu nu pofli cunoaøte cæminul nostru este
o durere profundæ pe care flara întreagæ o resimte împreunæ cu
1. Vezi Memoriile..., vol. IV, p. 327
104 l ANUL 1881
noi. Dacæ România fli°ar putea reda sænætatea, capacitatea de a
merge! Aceastæ idee mæ preocupa serios acum øi pentru mine ar
fi cea mai strælucitoare ræsplatæ pentru toate trudele øi grijile mele.
La o jumætate de oræ distanflæ de Bræila este un lac særat
care ar putea fi botezat lacul minunilor; bæile acolo au dat rezultate
incredibile: reumatismul articular etc. au fost complet vindecate.
Consulul rus din Bræila a fost 15 ani paralizat øi nici un doctor
øi nici o curæ nu l°au putut ajuta. Doi ani a avut el nevoie de bæile
de acolo øi acuma bætrânul de 65 de ani se plimbæ sprijinit într°un
baston. Mæ voi informa exact despre apæ øi despre succesul
diferitelor cure de tratament.
Øederea mamei este favorizatæ de vreme frumoasæ øi zilnic
facem plimbæri. Dar obiectivul principal este Castelul care este
aproape terminat pe dinafaræ øi îi place foarte mult. Pentru ame-
najærile interioare au fost deja fæcute toate comenzile øi acum
discutæm cu prof. Zettler din München vitraliile în stil medieval
care vor fi instalate; sæ speræm cæ cele patru tablouri ale stræ-
moøilor le voi primi înainte de sfârøitul anului cæci ele trebuiesc
încrustate în perete.
I.C. Brætianu a fost deja de douæ ori aici de la întoarcerea
sa din stræinætate øi este fericit de vizita scumpei mele mame.
Discutæm cu el despre învæflæmântul în limba românæ pentru
nepoflii mei care trebuie sæ înceapæ în iarna aceasta. Am gæsit un
profesor care îndeplineøte toate condifliile. Am avut în vedere ca
sæ nu fie supus vreunei influenfle politice sæ stea departe de toate
intrigile øi prin educaflia, viafla øi relafliile sale sæ fie impecabil.
Este domnul [Dimitrie] Gusti de la Iaøi unde el a fost profesor øi
primar, ulterior ministrul Cultelor. El nu aparfline nici unui partid,
în problemele politice ascultæ numai de mine, este filantrop, mare
patriot; un om plæcut øi liniøtit de vreo 58 de ani [în realitate 63
de ani] simplu øi sans pretentions. Nu øtiu dacæ va accepta postul;
înainte de a°l propune aø vrea sæ øtiu condifliile care i se vor oferi
la Düsseldorf. În orice caz locuinflæ gratuitæ la Jagerhof, masæ etc.,
tratament respectuos din partea educatorilor. Aøtept cât mai
curând pærerile øi propunerile tale øi ale lui Leopold.
Peste zece zile ne gândim sæ ne ducem cu mama la Cotroceni
ca sæ cunoascæ Bucureøtiul; este aøteptatæ acolo cu mare neræbdare.
ANUL 1881 l 105
37. Cotroceni 2/14 octombrie 1881 cætre Maria de Flandra
VB 446
[...] Din nefericire ora despærflirii [a plecærii mamei] se
apropie... Luni de dimineaflæ vom pæræsi Bucureøtiul øi o vom însofli
pe mama pânæ la Vârciorova unde vom sosi la ora 7 seara.
Cælætoria spre Pesta øi Viena va avea loc imediat. Elisabeta øi cu
mine vom ræmâne peste noapte la Turnu Severin apoi o øedere
de douæ zile la Craiova øi joi ne întoarcem aici pentru ca dupæ puflin
timp sæ ne ducem în Moldova.
Vremea s°a fæcut din nou frumoasæ øi astæzi este o adeværatæ
zi de primævaræ pe care o voi folosi pentru a°i aræta mamei lucrærile
de canalizare ale Dâmboviflei1 precum øi o parte a Capitalei. Se
intereseazæ enorm pentru toate, vrea sæ vadæ totul, sæ cunoascæ
fiecare detaliu øi adesea sunt uluit cât de bine se orienteazæ øi
cât de multe lucruri îøi aminteøte.
Cotrocenii øi palatul îi plac foarte mult øi consideræ potri-
vite amenajærile noastre. Dar suferim de lipsæ de spafliu øi confort
care se simte într°adevær la vizite øi festivitæfli. Am cerut ca la
primævaræ sæ se construiascæ o aripæ nouæ la vechiul Palat,
deoarece noul Palat va fi gata abia peste cinci ani.
În fiecare zi avem un mare numær de audienfle, fiecare se
græbeøte sæ fie prezentat øi fireøte tofli sunt încântafli de mama.
La masæ invitæm însæ pufline persoane cæci ar fi prea obositor.
Duminicæ sunt cursele la care vom apærea. Este o bunæ ocazie sæ
vezi toatæ înalta societate care este numeroasæ øi strælucitoare.
38. Cotroceni 14/26 noiembrie 1881,
cætre Karl Anton von Hohenzollern
VD 1958
[...] Pe cât de paønic se aratæ orizontul politicii externe pe
atât de tulburi sunt problemele de politicæ internæ ale Imperiului
German care se îndreaptæ spre o perioadæ de lupte grele dacæ nu
se hotæræøte sæ°øi subordoneze considerentele personale unei
concepflii obiective. O stranie coincidenflæ face ca Germania øi
1. Vezi Bacalbaøa, op. cit., p. 76°79 øi nota 26, p. 84.
106 l ANUL 1881
Franfla sæ se confrunte simultan cu o crizæ care va constitui punctul
de cotituræ al dezvoltærii lor politice ulterioare. Fiecærei flæri îi
atârnæ de gât momentan probleme de cea mai gravæ naturæ. Rusia
stæ în vârf [din acest punct de vedere] situaflia ei internæ este
într°adevær ameninflætoare øi situaflia nehotærâtului ei împærat
[flarul Alexandru al III°lea – 1881°1894] este jalnicæ. Anglia este
cu totul absorbitæ de greutæflile din Irlanda øi foarte îngrijoratæ
din cauza Egiptului1. În Austria øi Italia nu lipsesc luptele de tot
felul. Cele trei state balcanice [Grecia, Serbia øi Bulgaria] nu pot
sæ°øi mai gæseascæ echilibrul øi din aceastæ cauzæ poziflia suve-
ranilor lor este ameninflatæ.
Doar România se luptæ cu greutæfli trecætoare ce nu o
împiedicæ în dezvoltarea ei liniøtitæ. Chestiunea Dunærii este mai
mult un mijloc de agitaflie internæ decât un obstacol de netrecut,
care cu puflinæ bunævoinflæ din partea celor douæ pærfli trebuie
depæøit. Mesajul tronului desemneazæ drumul pe care se poate
face concilierea, el va surprinde probabil Europa din cauza
libertæflii de limbaj, dar va deschide mulfli ochi care vor ajunge sæ
înfleleagæ faptul cæ rezistenfla României a fost mai mult decât
justificatæ. Noi acceptæm orice control la Dunærea de Jos, nu ne°a
venit niciodatæ în gând sæ punem cel mai mic obstacol în calea
navigafliei fluviale austriace, dar cerem cu insistenflæ ca sæ nu fie
restrâns sau pægubit în nici un fel comerflul nostru. La Viena am
devenit deja mai concilianfli øi existæ dorinfla de a trata direct cu
noi. În ce mæsuræ schimbarea ministerialæ de acolo [fusese schim-
bat Haymerle cu Kalnoky] va duce la o modificare de atitudine
în chestiunea Dunærii nu se poate øti încæ. În orice caz guvernul
Gambetta [14 noiembrie 1881 – 26 ianuarie 1882] ne°a devenit
favorabil, reprezentantul sæu, Barrere, în Comisia Europeanæ [a
Dunærii] este omul lui de încredere. Øedinflele acesteia vor fi
amânate pe mai târziu deoarece din diferitele propuneri nici una
nu a putut obfline unanimitatea.
Ca urmare a Mesajului Tronului credem cæ vor avea loc noi
tratative øi anume Austria ar trebui sæ renunfle la opoziflia ei
deoarece este interesul ei precum øi al nostru sæ ræmânæ în cea
mai bunæ înflelegere cu România. Din nefericire existæ deja o stare
1. Agitafliile antieuropene ale lui Arabi Paøa.
ANUL 1881 l 107
de spirit agitatæ împotriva statului vecin care i°a cuprins chiar øi
pe oamenii cei mai liniøtifli. (Nota 6)
Presa de aici a contribuit la aceasta într°un mod iresponsabil.
L’Independance roumaine, care este din plin aprovizionatæ cu banii
ruseøti, bani care sunt luafli din indemnizafliile de ræzboi ce ar
trebui sæ ni se plæteascæ nouæ øi cu care nu se vrea sæ ajungem
la nici o înflelegere, ca sæ se împiedice orice aranjament. Opoziflia
provoacæ øi acuzæ guvernul a cærui presæ, ca sæ se apere, se abate
de la drumul cel drept øi nu pæstreazæ reticenfla care se cuvine.
Ca o slabæ scuzæ se poate spune cæ presa maghiaræ, færæ sæ
o excludem pe cea guvernamentalæ, nu se lasæ cu nimic mai prejos
faflæ de a noastræ. Obræznicia ziarelor maghiare depæøeøte orice
imaginaflie, pretinde cæ ar trebui sæ se întrebuinfleze împotriva
României aceleaøi procedee ca împotriva Serbiei la vremea
respectivæ, care au avut un efect atât de salutar (?) Influenfla
Austro°Ungariei în Serbia este la fel de mare ca øi ura împotriva
acesteia. Øi acolo problema se va sfârøi ræu.
Politica austriacæ se stræduieøte sæ exercite în Peninsula
Balcanicæ aceeaøi influenflæ ca pe vremuri în Italia øi cum
vremurile s°au schimbat øi din fericire interesele poporului stau
deasupra intereselor dinastice în locul politicii de familie a apærut
politica economicæ øi comercialæ, pe baza cæreia se opereazæ pe
neobservate øi cu multæ abilitate. Dacæ Serbia vrea sæ joace rolul
ducatului de Parma sau Modena, România nu va vrea niciodatæ
sæ calce pe urmele regatului Neapolului øi dacæ ar încerca ar putea
deveni uøor un Piemont1. Pe aceastæ temæ aø mai putea sæ°fli scriu
multe, dar m°ar duce prea departe. Dar fapt este cæ astæzi lumea
se teme mai mult de Austria decât de Rusia.
Aleco Paøa2 care°øi îndreaptæ privirile mai mult spre Viena
decât spre Stambul a spus unei persoane pe care eu am trimis°o
1. Carol I se referæ la rolul jucat de Piemont în unificarea Italiei, sau
a peninsulei italiene vrând sæ spunæ cæ România ar putea sæ joace acelaøi
rol în unificarea peninsulei Balcanice, dar nu era cazul sæ doreascæ acest
lucru situaflia fiind cu totul alta.
2. Aleco Paøa principele fanariot Alexandru Vogoride primul guver-
nator al Rumeliei care la 15/27 mai 1879 intrase în Filipopol “Mare
proprietar de moøii în Moldova øi fost ambasador turc la Viena”
(Memoriile, vol. IV, p. 237).
108 l ANUL 1881
la el: „nous sommes tous condamnés a devenir autrichiens.„ øi
turcii sunt plini de cea mai mare neîncredere.
16/28 [noiembrie 1881].
Mi°am întrerupt scrisoarea. Ieri am deschis Camerele.
Mesajul Tronului pe care l°am prezentat aici a gæsit o cælduroasæ
primire. Alegerea de preøedinfli va face greutæfli de data aceasta.
Dumitru Brætianu care de la retragerea sa este profund jignit (vine
adesea la mine øi suntem cei mai buni prieteni) va fi propus drept
candidat al guvernului1 însæ majoritatea [parlamentar] îl cere pe
Rosetti; dar trebuie ca acesta sæ ræmânæ ministru de interne,
deoarece trebuiesc impuse multe mæsuri împotriva evreilor ceea
ce este mai uøor pentru el ca prieten al evreilor decât pentru
altcineva2. [Rosetti va ræmâne ministru de interne pânæ la 24/5
ianuarie 1882 când aceastæ funcflie va fi preluatæ de Ion C.
Brætianu personal]. Senatul va alege pe Dimitrie Ghica care este
mereu loial øi sprijinæ sincer guvernul deøi nu este tovaræøul lor
de idei. Øi Vasile Boerescu øi probabil Mihail Kogælniceanu, care
a devenit mai raflional în chestiunea Dunærii, vor ræmâne adepfli
ai guvernului. Aøa numiflii conservatori din pæcate nu mai existæ
ca partid. Ei încearcæ sæ se formeze øi sæ se reformeze, dar pânæ
acum færæ succes.
[...] În decembrie ne mutæm în Capitalæ pentru cæ abia atunci
vor fi terminate modificærile de construcflie ale Palatului din
Bucureøti.
1. Va fi ales la 16/28 noiembrie 1881 cu 62 voturi pentru, din 69.
2. Carol I se referæ la proiectul de condiflionare a øederii stræinilor
în România, un fel de concesie la presiunile conservatoare /Apostol Stan,
op. cit., p. 136 øi urm./. La 3/15 aprilie 1881 Ion C. Brætianu a susflinut
legea arætând cæ România ajunsese „receptacolul tuturor vagabonzilor
din Ruropa“. Situaflia se datora faptului cæ devenise un leagæn al libertæflii
unde stræinii gæseau o flaræ „mænoasæ“ putând sæ træiascæ cu „puflin“. Mulfli
din refugiaflii politici, dupæ ce obflineau ospitalitate în loc de recunoøtinflæ
„îøi bat joc de noi”. Era prin urmare nevoie de o lege asupra stræinilor
dupæ modelul Franflei øi Belgiei.
ANUL 1882 l 109
39. Bucureøti 18/30 decembrie 1881 cætre Maria de Flandra
VB 447
[...] Din ziare, care din nefericire o lunæ întreagæ s°au ocupat
peste mæsuræ de România, ai putut sæ auzi multe, probabil prea
multe veøti de la Dunærea de Jos øi îfli este greu sæ deosebeøti
adeværul de minciunæ în zæpæceala rapoartelor jurnalistice. Acum
când conflictul s°a aplanat în mod fericit se poate oricine convinge
cæ toatæ problema nu a fost atât de gravæ pe cât pærea. Într°adevær,
presa româneascæ, dar øi presa maghiaræ, care este de o neruøinare
nemaiauzitæ, poartæ cea mai mare parte a vinei în acest conflict
care ar fi putut fi aplanat încæ din primele zile. Intrigile ruseøti
au jucat øi ele un rol important.
Ne bucuræm din inimæ cæ am reuøit sæ rezolvæm aceastæ
afacere supærætoare într°un mod demn øi a putut fi restabilitæ cea
mai bunæ înflelegere cu cabinetul din Viena. Numeroasele relaflii
pe care le au cele douæ state unul cu celælalt impun sæ træim în
pace øi înflelegere. Aceastæ necesitate se simte la Viena la fel de
puternic ca øi aici, dar din nefericire nu øi la Pesta, ceea ce este
o mare greøalæ politicæ [...]
40. Bucureøti 25 decembrie 1881/6 ianuarie 1882,
cætre Karl Anton von Hohenzollern
VD 1959
Dupæ ce s°a restabilit liniøtea øi pacea îmi este mai uøor sæ°fli
trimit din nou un raport amænunflit. La 15/27 noiembrie am deschis
Camerele cu faimosul Mesaj al Tronului care la Viena a produs
o impresie mult mai profundæ decât ne°am fi aøteptat aici øi care
din nefericire a oferit presei europene un material foarte dorit ca
sæ°øi umple øpalturile. Exact la 15/27 decembrie a fost aplanat
conflictul øi incidentul a fost înlæturat spre satisfacflia generalæ.
Nici atunci nu ne°am amægit cu iluzia cæ limbajul energic al
mesajului Camerelor nu va stârni cel puflin uluirea guvernului
de la Viena øi cæ vom fi poftifli sæ dæm o explicaflie pentru care
eram pregætifli øi am fi dat°o cu cea mai mare plæcere. Aici trebuia
sæ se explice motivul øi cauza pentru care chestiunea Dunærii a
fost aøa de amænunflit tratatæ în Mesajul Tronului. Nu ne°a fost
dat prilejul pentru aøa ceva. Ziarul oficial pentru stræinætate a
110 l ANUL 1882
publicat, dupæ aducerea la cunoøtinflæ a mesajului, un articol foarte
moderat în care, într°adevær, nefericitul cuvânt „pretext“ era
subliniat. Presa vienezæ øi mai ales cea maghiaræ au pornit atunci
o campanie împotriva României care flintea mult peste flelul propus;
pretindeau cæ guvernul austriac trebuie sæ cearæ satisfacflie deplinæ
[de la România] øi aceasta trebuie obflinutæ prin orice mijloace.
Ziarele din Pesta m°au atacat personal în modul cel mai jignitor
øi au pretins demisia guvernului, o pretenflie cæreia niciodatæ nu
i°aø fi dat satisfacflie. Opinia publicæ a fost alarmatæ de flipetele
øi lætræturile jurnalelor, iar guvernul austriac a fost silit sæ ia
atitudine. Øase zile dupæ deschiderea Camerelor contele Hoyos a
primit printr°o telegramæ deschisæ înøtiinflarea de a întrefline doar
relaflii în scris cu guvernul român; oficial aceastæ decizie nu ne°a
fost comunicatæ. Între timp a sosit la Viena contele Kalnoky1
[ministrul de externe al Austro Ungariei] øi i°a declarat lui
Bælæceanu [ministru plenipotenfliar, iulie 1876 – octombrie 1882]
într°o întrevedere la 1/13 decembrie cæ mesajul Tronului românesc
este pe cât de jignitor pe atât de duømænos faflæ de Austria øi cæ
de°ar fi pornit de la o mare putere s°ar fi ræspuns prin rechemarea
ministrului plenipotenfliar. Faflæ de România cu care [Dubla]
monarhie doreøte sæ ræmânæ în cea mai bunæ înflelegere, se
mulflumeøte cu sistarea relafliilor diplomatice, dar se aøteaptæ ca
sæ se facæ cele necesare (de faire la necesaire [în text în limba
francezæ]) pentru a înlætura neîncrederea justificatæ [din partea
Austro Ungariei].
Bælæceanu a încercat sæ afle ce se înflelege prin „le necesaire“
øi ce demers se aøteaptæ de la noi, însæ ministrul [Kalnoky] a evitat
orice altæ explicaflie, dar l°a invitat pe ministrul nostru
plenipotenfliar sæ°l viziteze din nou dupæ întoarcerea sa de la
Budapesta unde se duce pentru trei zile øi øi°a exprimat speranfla
cæ guvernul român va fi luat pânæ atunci o hotærâre.
La 4/16 decembrie Bælæceanu a primit misiunea de a citi
contelui Kalnoki o notæ a Consiliului de Miniøtri în care se exprima
1. Kalnoky, Gustav Sigmund, conte, 29 decembrie 1832 – 13 februarie
1898. Diplomat din 1854 la legafliile din München, Berlin, Londra, Roma
din 1874 la Copenhaga øi din 1880 la Sankt Petersburg. Ministru de
externe 1881°1895 a contribuit la apropierea de Germania øi la reluarea
bunelor relaflii cu Rusia.
ANUL 1882 l 111
regretul pentru semnificaflia pe care cabinetul din Viena a dat°o
Mesajului Tronului, cæ guvernului de aici nimic nu îi era mai puflin
de dorit decât sæ jigneascæ în vreun fel pe puternicul imperiu vecin.
Aceastæ explicaflie nu a fost consideratæ suficientæ. Nu trebuia sæ
ne exprimæm regretul asupra semnificafliei ci asupra faptului [factum].
Bælæceanu, mare prieten al Ungariei, a constatat cæ detesta-
bila atmosferæ politicæ din capitala maghiaræ a avut deja o influ-
enflæ nefastæ asupra noului ministru care s°a arætat mai puflin
binevoitor. Brætianu s°a hotærât atunci la cunoscutul discurs care
a fost trunchiat de ziare øi în parte interpretat duømænos. Textul
oficial a ajuns douæ zile mai târziu la Viena dupæ ce ziarul stræin
[L’Independance roumaine] comentase deja nefavorabil cuvintele
lui Brætianu. Acesta îi reproøa cæ s°a implicat într°o discuflie în
fafla suveranilor, ceea ce nu era cazul. Anexez aici depeøele lui
Bælæceanu din 4/16, 8/20 øi 11/23 decembrie din care se poate vedea
cum cuvintele rostite în Cameræ au fost judecate de cætre cercurile
oficiale:
1. Votre declaration a la Chambre a produit un grand et
excellent effet. L’opinion publique en Autriche en sera pleinement
satisfaite et j’espere que le gouvernement imperial ne se montera
pas plus exigeant que l’opinion.
2. L’Empereur a été tres a l’eloge que Vous avez fait de sa
maison et je tiens de boune source qu’on se serait contente ici si
la Chambre n’avait pas rejeté l’amendament Ionesco [Nicolae
Ionescu?].
În amendamentul pe care l°a adus Opoziflia øi care nu era
neinspirat ar fi trebuit sæ se exprime în Adresa [de ræspuns la
Mesajul Tronului] regretul pentru întreruperea relafliilor diplo-
matice cu Austria care s°a produs din vina guvernului.
3. Des voix autorisées se sont elevées au sein du corps
diplomatique et ailleurs pour blaimer le gouvernement autrichien
de ne pas avoir consideré votre declaration a la Chambre comme
une satisfaction suffisante. J’ai pris moi meme la liberté de lui
dire ce que vous avez accordé spontanément a infiniment plus de
portée que la formalité diplomatique qu’il desire „mais l’Autriche
et surtout la Hongrie a aussi ses ulémas que lôngouement doit
subir“.
La 9/21 [decembrie] contele Hoyos a avut o lungæ întrevedere
cu Brætianu în care i°a fost discutat mai mult fondul decât forma
112 l ANUL 1882
Mesajului Tronului; el [Hoyos] a comunicat ministrului prezident
„je suis appelé, pas rappelé a Vienne“ pour donner des informations
verbales“. Guvernul sæu care este convins de bunele intenflii ale
cabinetului român, a dorit o declaraflie scrisæ în care expresiile
din Mesajul Tronului, jignitoare pentru Austria, sæ fie regretate.
Aceasta trebuie sæ cuprindæ actele prezentate delegafliilor. For-
ma øi conflinutul acestei declaraflii, care trebuie sæ fie publicatæ
este în întregime læsat [la latitudinea] guvernului român. Contele
Hoyos, cæruia i°a fost datæ asigurarea cæ Bælæceanu. A fost însær-
cinat cu remiterea unei note, a comunicat apoi cæ baronul von
Salzberg comme charge d’affaires îl va reprezenta aici în timpul
scurtei sale absenfle øi trebuie sæ se intre cu el în relaflii oficiale.
La 12/24 decembrie a pornit spre Viena cunoscuta notæ care
a fost obflinutæ dupæ lungi discuflii øi intervenflia mea energicæ.
La 15/27 decembrie Bælæceanu a telegrafiat ministrul pre-
zident: „Le comte Kalnoky m’a charge de vous remercier de sa part
pour la demarche que j’ai faite au nom de mon gouvernement et
de vous dire qu’il desirait sincerement retablir l’amitie et la
confiance reciproques qui doivent exister entre les deux pays. Il
a ajouté beaucoup de choses flatteuses et gracienses. Il retiendra
le comte Hoyos jusqu’a la nouvelle année (s°a întors deja) pour se
mettre au courant de certaines questions qu’il ne connait pas
encore“.
Cu aceastæ depeøæ s°a pus capæt conflictului austro°român
asupra cæruia toatæ presa europeanæ a fæcut o larmæ atât de ne-
maiauzitæ. Ziarul oficial stræin salutæ fericitul rezultat printr°un
articol extrem de simpatic în care laudæ procedeul loial øi
cavaleresc al guvernului român.
Din aceste tratative vei vedea cæ incidentul n°a avut carac-
terul grav pe care presa a vrut sæ i°l atribuie. Din ambele pærfli
aceastæ chestiune de onoare a fost condusæ direct cu multæ abilitate
øi demnitate øi færæ amestecul unei alte puteri øi nu a prejudiciat
în nici un fel buna înflelegere.
În privinfla asta chestiunea Dunærii a ræmas intactæ: ambele
pærfli îøi susflin punctul de vedere. Adaug aici o circularæ care îl
explicæ pe al nostru. În ceea ce priveøte cauza øi motivul pentru
care Mesajul Tronului a primit formularea cunoscutæ, acesta era
menit mai ales sæ smulgæ opozifliei o primejdioasæ armæ care în
flaræ produsese o puternicæ agitaflie.
ANUL 1882 l 113
Din toate oraøele dunærene am primit petiflii cu sute de
semnæturi cæ ar trebui sæ apær energic drepturile României la
Dunære. Opoziflia a ræspândit [zvonul] cæ eu pentru Coroana Regalæ
aø fi fæcut concesiuni însemnate etc. Dar rezultatul politic pe care
guvernul voia sæ°l obflinæ constæ în aceea cæ [dreptul de] supra-
veghere (fireøte al Austriei), împotriva cæruia se stræduiesc tofli,
sæ°l facæ acceptat de toatæ flara. Pentru a ajunge la propoziflia
finalæ: „... nous acceptons les reglements les plus séveres destinés
a garantir la liberté... nous acceptons la surveillance la plus
rigoureuse quant a l’application de ces reglements...“ a trebuit
intervenit energic, poate prea dur. În ceea ce priveøte epizootia,
cu nefericita traducere, care l°a costat slujba pe un bun funcflionar,
ea este o problemæ foarte gravæ pentru flaræ. De la întâi ianuarie
graniflele noastre au fost închise pentru exportul vitelor din care
a rezultat o pierdere de øapte milioane.
Pe moøia mea de la Broøteni în Moldova voi avea un deficit
anual de 11°14000 franci øi la mine creøterea vitelor este tratatæ
doar ca o anexæ, dar angrosiøtii noøtri vor fi ruinafli. Austria ne
pretinde sæ ne închidem granifla cu Rusia øi ne promite cæ vor
proceda mai indulgent. Chestiunea va fi analizatæ de ambele pærfli,
dar este de naturæ foarte delicatæ.
Din fericire Camerele sunt prorogate pânæ la 10/22 ianuarie;
de data aceasta au fost foarte agitate øi ar fi compromis rapid
restabilirea bunelor relaflii cu Austria.
Kogælniceanu cu marile sale talente este foarte incomod în
opoziflie. Va reuøi în curând sæ grupeze în jurul sæu diferitele
facfliuni øi apoi va ataca cu succes guvernul. De aceea Rosetti tre-
buie sæ se retragæ din guvern [aøa s°a øi întâmplat la 24 ianuarie/5
februarie 1882] pentru a°øi face simflitæ la adeværata valoare
influenfla sa preponderentæ în Cameræ, pe care el ca ministru [de
interne] o poate mai greu exercita. Speræm sæ°l câøtigæm pe D.A.
Sturdza care este de mare folos în Consiliul [de miniøtri].
Problema evreiascæ trece din nou în prim plan prin
mæsurile înæsprite pe care suntem silifli sæ le luæm din cauza
creøterii excesive a acestui element. Dar mæsurile noastre sunt a
l’eau de roses faflæ de cele ale ruøilor, la care Europa se uitæ cu
respect.
114 l ANUL 1882
Situaflia vecinului nostru imperial de la ræsærit este de o
naturæ foarte gravæ. Ignatiev1 se afla în legæturæ cu comitetele
nihiliste de la Geneva cærora a pus sæ li se facæ tot felul de pro-
misiuni în speranfla de a liniøti aceastæ flaræ, dar mai ales ca sæ
se flinæ de putere pentru a°øi realiza ideile sale panslaviste. Între
timp tronul imperial va deveni tot mai instabil øi situaflia tot mai
greu de susflinut. Rapoartele de la Petersburg [de la N.
Kretzulescu], unde momentan flarul nu se va întoarce, sunæ cu totul
lipsite de speranflæ.
În Bulgaria Sandro [Alexandru Battemberg] se luptæ cu cele
mai mari greutæfli øi poartæ singur toatæ ræspunderea. Mi°a scris
nu demult cæ regretæ cæ votul de la øiøtov nu a ieøit împotriva lui.
Serbia suferæ de o crizæ, dar pânæ acum focul încæ mocneøte
sub cenuøæ.
Am primit un nou ministru plenipotenfliar francez. Cred cæ
baronul von Ring este o rudæ a fostei doamne de onoare a ræposatei
mele bunici. De ani de zile îøi doreøte postul legafliei de aici.
[...] îfli mulflumesc din toatæ inima pentru scumpa ta scrisoare
pe care mi°a adus°o Kalinderu, pentru frumoasele schifle în ulei
care reprezintæ izvoarele Dunærii care la apariflia lor abia bænuiesc
ce evenimente cutremurætoare mondiale s°au petrecut de°a lungul
marelui curs. Nici o altæ viaflæ nu este aøa de strâns legatæ de acest
mândru fluviu precum a mea.
Dunærea scaldæ castelul care a adæpostit leagænul meu, pe
cursul ei am întreprins periculoasa cælætorie pentru a lua în
stæpânire flara ce m°a ales ca principe. De atunci i°am acordat cea
mai vie atenflie, am studiat punctele pentru o trecere favorabilæ;
1872°1873 m°am ocupat de Chilia pentru a o face navigabilæ øi
cu un pod ferm peste Dunære. Apoi am trecut°o cu armata mea
øi la 12/24 decembrie [1877] am traversat°o cu cel mai mare pericol
al vieflii printre uriaøele blocuri de gheaflæ. La Calafat, Giurgiu,
1. Ignatiev, Nikolai Pavlovici, conte, 29 /1832 – T 3. VII 1908 la St.
Petersburg, diplomat øi om politic rus. În 1860 a obflinut o graniflæ
avantajoasæ pentru Rusia în teritoriul A.rmeniei; 1864°1872 ministru
plenipotenfliar apoi ambasador la Constantinopol, 1872°1879 prin
ministru a încheiat Pacea de la San Stefana; 1881°1882 a fost ministru
de interne. Lider al panslavismului.
ANUL 1882 l 115
Oltenifla øi Bræila am stat în bætaia focului în repetate rânduri øi
dupæ toate acestea trebuie sæ mæ lupt acum cu extrem de dificila
chestiune a Dunærii. „Noaptea pe Dunære“ a Elisabetei øi Crucea
Dunærii [decoraflie a ræzboiului de independenflæ de fapt „Trecerea
Dunærii“] vor povesti posteritæflii ce rol a jucat Dunærea în timpul
domniei mele. Închei aceastæ digresiune cu strofa de început øi
de sfârøit a unei poezii a Elisabetei „Calafat“.
41. Bucureøti 28 decembrie 1881/9 ianuarie 1882,
cætre Fritz von Hohenzollern
VD 931 a
Scumpe Fritz,
A trecut o veønicie de când nu fli°am mai scris [...] Aici din
fericire toate merg bine din nou, categoric cel mai bine dintre toate
flærile din Europa de ræsærit. Chestiunea Dunærii, care pentru noi
este mult mai gravæ decât vor sæ înfleleagæ în Germania, ne va
mai pregæti câteva greutæfli dar care pânæ la urmæ vor fi depæøite
în mod fericit.
Ne aflæm acum în mijlocul særbætorilor ...Ieri searæ am avut
iluminaflie øi foc de artificii. Lumea bunæ îøi dæ rendez°vous øi
doamnele se plimbæ în sænii mici, priveliøtea este de basm.
La 1/13 ianuarie vom da marele bal de Anul Nou pentru care
au fost trimise 2500 de invitaflii. Palatul este mult prea îngust øi
mic pentru enorma societate bucureøteanæ care s°a dublat în zece
ani; numai ofifleri au fost convocafli 260.
La primævaræ se va construi o aripæ ca o soluflie tranzitorie
pânæ când va fi gata Palatul. Camerele [Parlamentului] sunt cu
totul dispuse sæ voteze aceasta; depinde acum numai de hotærârea
noastræ.
Avem în vedere Cotrocenii cu marele bulevard, dar a fost
pus în discuflie øi noul chei al Dâmboviflei care va fi foarte frumos.
Sandro al Bulgariei nu este încântat, s°a sæturat de poves-
tea asta øi ar fi bucuros sæ se retragæ cu fruntea sus. Noi l°am
invitat aici, dar nu are încredere sæ pæræseascæ Sofia[...] Kalinderu1
1. Kalinderu, Ioan, n. 28 decembrie 1840, la Bucureøti, m. 11 decem-
brie 1913, doctor în drept la Paris magistrat la Curtea de Casaflie
„Memoriu asupra transferærii sediului societæflii acflionarilor Cæilor Ferate
116 l ANUL 1882
se va întoarce în curând la Berlin doar pentru puflin timp. El a
descurcat strælucitor afacerea enorm de încâlcitæ øi dificilæ a cæilor
ferate, pentru care la Berlin trebuie sæ°i fie recunoscætor la fel ca
øi aici.
42. Bucureøti 28 ianuarie/9 februarie 1882,
cætre Karl Anton von Hohenzollern
VD 1960
Boala gravæ a Elisabetei øi vizita prinflului moøtenitor de
Monaco m°au împiedicat sæ scriu pânæ acum [...] øederea prinflu-
lui îmi este extrem de binevenitæ în acest timp dureros. Îmi fline
companie în timpul meselor øi la plimbæri, este foarte plæcut sæ°l
ai în preajmæ iar conversaflia lui este complexæ øi instructivæ.
Alaltæieri a plecat pentru øase zile în Moldova sæ vâneze urøi.
Sper sæ°l mai pot fline pentru câtæva vreme aici cæci este pe placul
tuturor. Poimâine soseøte prinflul Reuss XVIII [ambasadorul ger-
man la Viena] în drumul sæu spre Constantinopol.
Kalinderu, care este la Berlin, va avea în curând onoarea
sæ°fli înmâneze ordinul coroanei mele [„Coroana României“]. Un
raport motivat al Consiliului de miniøtri care a luat inifliativa
înmânærii acestei decoraflii, însofleøte decretul scris pe pergament.
Te rog, scumpe tatæ, sæ accepfli aceastæ decoraflie în amintirea
proclamærii regatului care în curând îøi va særbætori prima
aniversare.
Berlin“ f.a. Idem în limba germanæ) va deveni din 1884 administratorul
Domeniilor coroanei 1881°1882 a fost comisarul guvernului la Berlin în
momentul ræscumpærærii de cætre statul român a cæilor ferate construite
de Strovsberg; 1893 ales Membru al Academiei Române îi dæruieøte averea
transmisæ lui prin testamentul lui Oteteleøanu øi din venitul acestei averi
de 3 milioane. Academia a creat internatul de la Mægurele. În octombrie
1899 a fost la Berlin intermediarul anevoioasei contractæri a unui
împrumut de 175 milioane de bonuri de tezaur. Kalinderu Nicolae n. 1835
– m. 1902, 16 aprilie la Ciulnifla, fratele lui Ioan K. prieten cu Gambetta
(Ems 1868), dr. la Paris 1870, medic primar la Spitalul Eforie apoi la
Brâncovenesc participant la ræzboiul de independenflæ, medic al reginei
Elisabeta. Membru al Academiei, senator deputat.
ANUL 1882 l 117
Evreul Bleichröder1 a primit din partea mea crucea de mare
ofifler a Stelei României, o distincflie pe care am acordat°o unor
generali°locotenenfli ruøi care aveau „Vulturul alb“. El [Bleichröder]
a avut însæ obræznicia sæ refuze decoraflia øi a cerut cordonul
[„Stelei României“]; deoarece el are depreciatul „Stanislas“ clasa
I. Liteanu2 a avut slæbiciunea sæ intervinæ în favoarea sa, dupæ
cum pofli vedea din biletul anexat pe care te rog sæ mi°l trimifli
înapoi imediat în plic sigilat.
Miniøtrii mei au avizat favorabil o rectificare dar eu m°am
declarat categoric împotrivæ. Mi°ar place foarte mult dacæ
Bleichroder ar putea afla de la tine cæ eu nu aø fi absolut deloc
dispus sæ°i împlinesc dorinfla øi cæ gæsesc o neruøinare sæ refuze
brevetul semnat de mine. În problema mânæstirilor n°avem nevoie
de nimeni, este o problemæ internæ în care marile puteri nu au
voie sæ se amestece, deciziilor lor le voi opune un categoric non
possums.
În actuala sesiune a Camerelor se va pune în discuflie
chestiunea domeniilor Coroanei prin care lista civilæ va primi o
sporire indirectæ. Las problema în întregime pe seama miniøtrilor
mei færæ sæ exprim vreo dorinflæ.
Avem un frig uscat pânæ la –9 R cu vânt din nord°est færæ
zæpadæ, ceea ce este foarte ræu pentru ogoare.
43. Bucureøti 12/24 februarie 1882,
cætre Fritz von Hohenzollern
VD 931 b
... Elisabeta a cæpætat aceastæ boalæ gravæ [otitæ] în noap-
tea în care a ars circul. Lumina flæcærilor era aøa de intensæ cæ
dormitorul nostru era luminat ca ziua. Ne°am græbit fireøte la
fereastræ unde [ne°am expus] unui curent de aer îngheflat a cærui
urmare a fost un guturai puternic ce a provocat inflamarea.
1. Amænunte despre Gerson Bleichroder, 22 decembrie 1822 – 18
februarie 1893 în Carol Iancu, Evreii în România, Editura Hasefer,
p. 175°180.
2. Liteanu, Iorgu Vârnav, ministru plenipotenfliar al României la
Berlin, aprilie 1878 – 21 octombrie 1888. Îi va urma Grigore Ghica iar
de la 14 martie 1896 Alexandru Beldiman.
118 l ANUL 1882
Særmanul Krembser care a avut un circ extraordinar a pierdut
totul. Cei mai frumoøi cai ai sæi i°au ars. Aici s°au organizat
subscripflii, spectacole [de binefacere] øi s°au adunat 36.000 de
franci pentru societatea sa. El s°a adresat pentru ajutor marilor
circuri øi a primit cai, øei etc. Doar bogatul Renz nu l°a învrednicit
mæcar cu un ræspuns. Ai putea ocazional sæ°i treci asta pe sub nas.
De obicei nu se lasæ de izbeliøte un coleg, mai ales la nenorocire.
Declarafliile lui Skobelev a fæcut mare vâlvæ în presa euro-
peanæ. Îl cunosc foarte bine pe acest viteaz general care a luptat
sub comanda mea la Plevna øi de aceea nu dau nici o mare
însemnætate cuvântærilor sale nechibzuite. Din cauza ultimului
ræzboi a intrat prea mult în relaflii cu gazetarii care°l tæmâiazæ
într°una øi îl provoacæ mereu ca sæ°l exploateze.
Prinflul Reuss a vrut sæ vinæ încoace dar din cauza înghe-
flærii Dunærii a trebuit sæ renunfle la planul sæu. Nu øtiu dacæ
misiunea lor în drumul de întoarcere [de la Constantinopol] o sæ
treacæ pe aici. A venit primævara [...]
44. Bucureøti 15/27 februarie 1882, cætre Maria de Flandra
VB 448
[...] Regina [Victoria] a Angliei mi°a telegrafiat în repetate
rânduri pentru a avea øtiri precise [despre boala Elisabetei]. Aici
reproduc ultimul meu ræspuns care este ca un buletin medical:
„Les paroles affectueuses de V.M. ont apporté un instant de joie
a ma chére malade, qui a subi hier une opperation. Le perioste
s’étant inflammé autour de l’oreille il a fallu faire une profonde
entaille qu’elle a supportée heroiquement. La nuit a été meilleurs,
les douleurs aujourd’hui beaucoup amoindries, état géneral
satisfaisant, quoique faiblesse grande...“.
[...] în acest aspru timp al încercærilor prinflul moøtenitor de
Monaco a fost un tovaræø credincios la mese øi la plimbæri pe care
eu, datoritæ lui, le°am întreprins în mod regulat. A ræmas cinci
sæptæmâni øi în tot acest timp nu m°a deranjat niciodatæ. M°a
încântat conversaflia sa însufleflitæ øi interesantæ.
În afaræ de douæ baluri de binefacere la Teatru, sub patro-
najul Elisabetei nu m°am arætat nicæieri în iarna asta, iar la Palat,
de la balul de Anul Nou la care Elisabeta a asistat deja foarte
suferindæ, fireøte cæ n°am mai avut loc nici dineuri nici altceva.
ANUL 1882 l 119
Cu atât mai agitatæ a fost viafla politicæ ce°mi pregæteøte multe
plictiseli.
Importante probleme ale reformei interne care au fost puse
în fafla forumului Camerelor, au înfierbântat spiritele øi opoziflia
a vrut sæ mæ implice în disputele ei, ceea ce fireøte cæ nu i°a reuøit.
Fierberea din jurul nostru determinæ aici o anumitæ
indispoziflie. În flærile vecine lucrurile merg amestecat øi existæ
temerea generalæ a ræzboiului, pe care eu pentru anul acesta
categoric nu°l cred. Serbia sprijinitæ øi încurajatæ de Austria se
va proclama regat. Se speræ ca în felul acesta sæ o scoatæ de sub
propaganda [pan]slavistæ lucru de care mæ îndoiesc.
Câteva zile mai târziu 18 februarie/2 martie vestea
atentatului eøuat asupra reginei Victoria a prilejuit un schimb de
telegrame între cei doi monarhi:
45. The Queen à Windsor,
Bien douleuresement saisis par le grand danger qui a menacé
les precieux jours de Votre Majeste, nous remercions le ciel qui
a su La presérver d’un main meurtriere pour le bonheur de Son
peuple.
Que Dieu accorde a V.M. encore une longue serie d’années
heureuses et paisibles entourée de l’immense amour de Ses fideles
sujets.
Charles Elisabeth
46. Ræspunsul:
Leurs Majestes le Roi et la Reine 4/3] 1882
Bien touchée des sentiments affectueux et des voeux que
Vous avez la bonté de m’exprimer, remercie Dieu de m’avoir
preservée, ainsi que ceux qui n’entouraient.
La Reine Victoria
120 l ANUL 1882
47. Bucureøti 1/13 martie 1882,
cætre Karl Anton von Hohenzollern
VD 1961
... Însænætoøirea Elisabetei face progrese îmbucurætoare în
fiecare zi... Acum pot sæ mæ dedic cu interes neîmpærflit afacerilor
de stat, care în pofida valurilor înalte ale politicii øi ale pætimaøelor
agitaflii de partid øi°a regæsit un curs liniøtit øi mulflumitor.
Proclamarea regatului sârbesc [22 februarie/6 martie 1882]1
a fæcut aici puflinæ impresie; cu atât mai mult græbita recunoaøtere
[pe care a primit°o] din partea Austriei, care faflæ de România a
tergiversat zece zile, fapt ce a stârnit o ostilitate cu greu ascunsæ.
Ca sæ pofli sæ ai o privire asupra intrigilor îfli voi prezenta un fapt
care te va surprinde, dar te rog sæ nu faci uz de el. Curând dupæ
ridicarea României [la rangul de regat] ministrul plenipotenfliar
sârb de aici s°a exprimat faflæ de contele Hoyos [ministrul
plenipotenfliar austriac] cæ Serbia va urma într°adevær în curând
exemplul României. La care austriacul i°a ræspuns: „tant mieux,
cela discreditera la royanté ici“. În mod cu totul întâmplætor, a
doua zi dupæ proclamaflia de la Belgrad, Hoyos a avut o audienflæ
la mine ca sæ exprime compasiunea împæratului sæu faflæ de boala
Elisabetei. M°a întrebat dacæ veøtile din Serbia se confirmæ; i°am
ræspuns cæ din momentul în care poøta de searæ vienezæ tocmai
primise un rezulat telegrafic care saluta atât de bucuros
evenimentul nu mai putea exista nici o îndoialæ. Nu i°am spus cæ
îl felicitasem telegrafic în ajun pe regele Milan în speranfla cæ o
voi lua înaintea Austriei, ceea ce la aøa o grabæ tot nu mi°a fost
posibil.
Acum vreau sæ°fli comunic øi pærerea ruøilor. Cu douæ zile
în urmæ l°am væzut pe prinflul Obolensky care aparfline vechii øcoli
ruseøti øi este unchiul noii regine a Serbiei. El pare puflin încântat
de creaflia austriacæ øi mi°a spus: „Voila ma niece reine, c’est
parfaitement ridicule; je ne comprends pas qu’une maison aussi
ancienne que la maison de Habsbourg aie pu preter la main pour
faire de Milan un roi; j’ai connu encore son grand°pere, qui a gardé
des porcs; – c’est vraiment ravaler la royanté! Les Habsbourgs
1. Principele Milan N. (1868°1889) a devenit regele Milan I Obreno-
vici (pânæ în 1872 sub regenflæ).
ANUL 1882 l 121
sacrifient tous dans l’interet de la politique. Francois I°er a aussi
donné sa fille a Napoleon, mais au moins celui°la dictait la loix
au monde entier et a été un grand capitaine“. Deoarece la Belgrad
trebuia sæ se procedeze exact dupæ modelul României øi sæ aibæ
loc o aøa°numitæ încoronare, aici a fost pus în circulaflie urmætorul
bon mot: „La couronne de Roumanie a été forgé d’un canon de
Plevna, la courone de Serbie sera faite d’un rail Bontoux“. (Bontoux
este Strousberg°ul sârbesc, care prin falimentul sæu l°a ajutat
indirect pe Milan sæ obflinæ coroana regalæ). Când se va scrie
cândva istoria „Les origines de la royanté en Serbie“ vor ieøi la
ivealæ lucruri ciudate. În vreme ce în România proclamarea
regatului a fost o întærire a principiului monarhic, încoronarea
unei opere realizate prin lupte aprige øi mari greutæfli [anume]
unirea indisolubilæ a douæ principate, dintre care fiecare luat în
parte era mai mare decât Serbia, acolo ridicarea în rang a fost
folositæ ca un expedient pentru a se salva de la un faliment politic
øi financiar øi la asta øi°a oferit serviciile øi vechea monarhie
austriacæ; dar creaflia ei se va întoarce curând împotrivæ°i.
Dupæ præbuøirea lui Bontoux am primit un raport amænunflit
de la ministrul meu plenipotenfliar la Belgrad, Catargiu, unchiul
lui Milan, în care el a zugrævit situaflia nepotului sæu în culorile
cele mai sumbre – øi øi°a exprimat temerea cæ falimentul cæilor
ferate ar putea avea urmæri grave. 14 zile mai târziu ne°a tele-
grafiat [Catargiu] cæ guvernul sârbesc ar fi hotærât sæ proclame
imediat regatul pentru a°øi salva principele øi pe sine însuøi de
la o catastrofæ øi cæ aceastæ hotærâre nu s°a lovit de nici o opoziflie
la Viena, încuviinflarea marilor puteri ar fi fost imediat obflinutæ.
Austria care este ræspunzætoare pentru cæile ferate sârbeøti øi a
înlænfluit economic Serbia øi preferæ o coroanæ sudslavæ unui
ministru prezident panslavist, [Iovan Ristici] dar de care sigur nu
se va scæpa. Peste øase luni Ristici va avea frânele guvernærii în
mânæ1 øi atunci globul de aur sârbesc va fi o minge de joacæ. Însæ
ruøii îøi vor alege un alt rege. Adaug aici un articol din „Kolnische
Zeitung“ care este scris în deplinæ cunoøtinflæ de cauzæ [nu existæ
în arhivæ].
1. Iovan Ristici va redeveni într°adevær prim ministru dar mult mai
târziu la 14 iunie 1887 øi doar pentru scurtæ vreme fiind înlocuit la
1 ianuarie 1888 de Sava Grujic.
122 l ANUL 1882
Ce se spune la Berlin despre parodia de la Belgrad? Contele
Wesdehlen [ministrul german la Bucureøti] nu a crezut°o posibilæ
pânæ în ultimul moment.
Pentru mine evenimentul nu poate fi nici plæcut nici
avantajos, vor fi din nou trezite toate ambifliile înæbuøite: familiile
Ghica, Sturdza, Bibescu, Øtirbei vor spune cæ ei ar avea mai multe
pretenflii la o coroanæ regalæ decât Milan a cærui mamæ [Maria
Obrenovici, n. Catargi] era metresa oficialæ a lui Cuza øi al cærui
tatæ ca ofifler de ordonanflæ a principelui domnitor a trebuit sæ
tolereze aøa ceva. În plus tot Bucureøtiul øi Iaøiul sunt plini de
rudele perechii regale sârbeøti, rude care lasæ mult de dorit. Câfliva
membri ai boierimii decæzute din Moldova cu prinflul Grigore
Sturdza [beizadea Viflel, Muhlis Paøa] în frunte, i°au telegrafiat
lui Milan: „Nous saluons en V.M. avec enthousiasme le premier
roi ortodoxe en Orient...“ ridicat la aceastæ înælflime de Austria
catolicæ. Sunt suficient de înflelept sæ nu las sæ mi se vadæ dezapro-
barea øi afiøez o anumitæ indiferenflæ. Dar faflæ de tine, scumpe
tatæ, pot sæ spun tot ceea ce am pe inimæ. Brætianu înflelege
problema într°un mod foarte filosofic, doar intrigile din flaræ îi sunt
neplæcute.
Scrisoarea ta oficialæ [de mulflumire] am adus°o la cunoøtinfla
Consiliului de Miniøtri. Se doreøte o copie pe care cu încuviinflarea
ta o voi da eu, doar cæ aø dori sæ fac câteva modificæri stilistice.
Dragæ tatæ, ai primit la vremea respectivæ scrisoarea mea cu
intervenflia lui Liteanu [pentru Bleichröder]; nu ai menflionat nimic
despre aceasta. Biletul trebuie sæ°l dau înapoi lui Brætianu. Despre
toanele lui Bleichröder n°am mai auzit nimic. Skobelev a primit
o mustrare serioasæ de la împærat [flarul Alexandru al III°lea] în
prezenfla lui Giers [ministru de externe] [pentru declarafliile fæcute
presei vezi VD 1960] [...]
P.S.
Deoarece guvernul vrea sæ publice scrisoarea ta, ceea ce s°a
fæcut øi cu diploma ta, îmi permit sæ°fli trimit alæturat un proiect
modificat [al scrisorii lui Karl Anton] cæruia tu îi vei conferi
probabil caracterul original, în acest caz nu trebuie decât sæ°l pui
sæ fie copiat øi sæ°l semnezi. Proiectul este conceput de mine øi
nimeni nu øtie asta. Pentru agriculturæ avem o primævaræ extrem
de nefavorabilæ; este aøa de uscat cæ abia se poate ara, este o
atmosferæ uscatæ øi un vânt continuu.
ANUL 1882 l 123
[...] Miercuri soseøte misiunea prusianæ [condusæ de prinflul
Reuss al XVIII°lea] de la Constantinopol øi ræmâne joi aici. Voi
da un mare dineu. I. Brætianu este tot suferind dar ia parte la
lucrærile Camerelor. Dimitrie Ghica1 este aproape restabilit ceea
ce este o bucurie pentru noi tofli.
48. Bucureøti 6/18 aprilie 1882,
cætre Karl Anton von Hohenzollern
VD 1962
Paøtele care anul acesta a fost særbætorit simultan de ambele
biserici numai særbætoare de primævaræ nu a fost. Un vânt îngheflat
din nord°est suflæ asupra câmpiilor noastre uscate øi Carpaflii sunt
acoperifli de zæpadæ pânæ la poale. Sunt incalculabile pagubele
produse de ger semænæturilor, livezilor øi podgoriilor øi pe deasupra
mai vine o uscæciune îngrozitoare astfel încât perspectivele favo-
rabile ale recoltei sunt practic distruse. Uscæciunea este atât de
mare cæ aræturile sunt aproape imposibile øi cultura porumbului
este pusæ sub semnul întrebærii. Aceastæ perspectivæ sumbræ nu
poate sæ nu aibæ o influenflæ nefavorabilæ asupra diferitelor chesti-
uni sociale øi politice care sunt la ordinea zilei.
Camerele au fost prorogate pentru 14 zile înaintea særbæ-
torilor dupæ ce au votat un buget bine echilibrat dar care în cursul
anului prin præbuøirea celei mai bogate surse de venituri a noastræ,
agricultura, va cæpæta o breøæ adâncæ. Reunirea Camerelor va
stârni acum spiritele, care prin presupusa recoltæ proastæ, vor fi
în mod special iritate [øi vor duce] la discuflii violente øi pætimaøe
asupra chestiunii agrare øi dunærene care sunt de o mare însem-
nætate în relafliile sociale øi politice.
În aceste condiflii situaflia guvernului va deveni extrem de
grea øi privesc cu îngrijorare spre viitor. În Moldova aceste agitaflii,
unde reforma tocmelilor agricole pentru lucrærile agrare este
pretextul, nu vor fi lipsite de succes.
Nici Proclamaflia regelui de la Belgrad nu a ræmas færæ ecou
asupra familiilor boiereøti de aici care acum nutresc visuri
avântate.
1. Preøedintele Senatului, 15 noiembrie 1879 – 15 noiembrie 1888.
124 l ANUL 1882
Dar cea mai importantæ problemæ este øi ræmâne chestiunea
Dunærii care ne creeazæ o situaflie gravæ în interior øi exterior.
Se apropie acum de noi ora decisivæ ca sæ ne rostim cuvântul
hotærâtor. Marile puteri s°au înfleles aproape toate asupra unui
modus vivendi prin care votul precumpænitor al Austriei este
înlæturat. Noi consimflim la o commision de surveillance (nu mixtæ)
cu preøedinflia Austriei, dar insistæm sæ întrebuinflæm noi înøine
Regulamentul conform programului din Mesajul Tronului. Cabi-
netul vienez, pentru a câøtiga Anglia de partea concepfliei sale,
propune extinderea Comisiei Europene pânæ la Bræila, ceea ce este
împotriva Tratatului de la Berlin, øi ne invitæ sæ subscriem la
aceastæ modificare.
Noi încæ nu ne°am pronunflat în aceastæ privinflæ, dar deoa-
rece în toatæ aceastæ campanie a Dunærii ne°am sprijinit mereu
pe textul Tratatului de la Berlin, trebuie sæ analizæm aceastæ
propunere cu precauflie. Probabil cæ ne dæ posibilitatea de a ne
impune dorinflele. Dar în nici un caz nu vom permite sæ ni se im-
punæ o soluflie pe care o credem contraræ intereselor noastre. Asta
se øtia la Viena, unde acum se procedeazæ cu mai multæ precauflie,
øi la Berlin, unde suntem asigurafli cæ pe cât posibil se va face pe
plac dorinflelor noastre.
Opoziflia noastræ energicæ care este atât de ironizatæ de presa
ungureascæ øi parflial de cea germanæ mai ales de A/ugsburger]
A[llgemeine] Z[eitung], a reuøit totuøi sæ determine renunflarea
la multe elemente din proiectul iniflial øi aceasta pentru noi este
principalul. Vom susfline curajos pânæ la capæt drepturile noastre
ca stat suveran, care nu vrea în nici un caz sæ prejudicieze
interesele altora øi nici sæ punæ cel mai mic obstacol în calea liberei
navigaflii øi comerflului.
Din cauza enormei uscæciuni au izbucnit câteva incendii
importante care au distrus localitæfli întregi. Doar în Moldova au
ars pânæ în temelii peste o mie de case, mizeria este mare øi
trebuiesc acordate de urgenflæ ajutoare. Guvernul a pus imediat
la dispoziflie o mare sumæ de bani gheaflæ øi în toatæ flara s°au
constituit comitete sub patronajul Elisabetei pentru organizarea
de colecte. O petrecere monstru care s°a dat în parcul de aici
[Ciømigiu] øi care a decurs strælucitor a adus 70°80.000 franci; o
loterie organizatæ de presa bucureøteanæ poate aduce 300.000
franci astfel cæ împreunæ cu alte colecte se va putea strânge o sumæ
ANUL 1882 l 125
considerabilæ care va fi o mærturie a spiritului de binefacere
caritabilæ øi a bogæfliei naflionale a românilor.
În anii trecufli s°au adunat la ocazii asemænætoare 15°20.000
franci. Aøadar øi aici un progres foarte îmbucurætor.
[...] Deocamdatæ nu vom întemeia nici o øcoalæ de ræzboi,
deoarece ne lipsesc multe elemente pentru aøa ceva. Eu de la
început nu am fost în mod special entuziasmat. Armata, cæruia
îi dedic toatæ grija mea, face progrese foarte mulflumitoare; arma-
mentul este acum complet øi excelent.
49. Cotroceni 20 mai/1 iunie 1882,
cætre Karl Anton von Hohenzollern
VD 1963
[...] Sesiunea Camerelor în care sunt de dezbætut cele mai
importante proiecte de legi, nu poate sæ°øi atingæ scopul. Neno-
rocita chestiune a Dunærii îi abate toatæ atenflia de la lucræri iar
agitaflia care domneøte printre senatori øi deputafli se propagæ pânæ
în cele mai îndepærtate judefle.
Noul ministru plenipotenfliar austriac, [Ernst von Mayr] care
este foarte simpatic, a declarat nu demult unuia din miniøtrii mei
cæ nu ar fi crezut niciodatæ cæ aceastæ problemæ ar pasiona flara
într°o asemenea mæsuræ øi cæ toate cercurile politice, færæ deose-
bire, ar putea stærui într°o asemenea opoziflie. Acum el s°a putut
convinge de situaflia grea a guvernului.
Prin adoptarea propunerii Barere [corect: Barrere]. Franfla
a pierdut o mare parte a simpatiilor ei de aici øi ne°a fæcut un
serviciu în aceastæ privinflæ, cæci opoziflia noastræ nu se mai
îndreaptæ direct împotriva Austriei. Toate marile puteri au
acceptat în principiu proiectul francez, dar au fost ridicate diferite
obiecflii privind prelungirea Comisiei Europene a Dunærii, prin care
problema ræmâne din nou nerezolvatæ. Acest lucru este foarte
regretabil deoarece în flaræ va continua agitaflia, iar pentru mine
personal este dureros, deoarece sunt flintuit aici øi trebuie sæ renunfl
la mult dorita øi sperata revedere cu voi, scumpi pærinfli. Aceastæ
problemæ este prea serioasæ øi va avea urmæri grave, lucru care
nu vrea sæ se înfleleagæ nici la Viena øi nici la Berlin, aøa cæ nu°mi
pot permite sæ pæræsesc flara tocmai pentru a nu intra în contact
cu guvernul austriac, ceea ce la o cælætorie este inevitabil. Încæ
126 l ANUL 1882
din 1881 s°a ridicat aici toatæ opoziflia [politicæ parlamentaræ] øi
a ræspândit [zvonul] cæ eu cu ocazia vizitei mele la Ischl aø fi fæcut
promisiuni prin care miniøtrii mei ar fi fost obligafli øi de aceea
se aratæ ei aøa de concesivi. Abia ultimul Mesaj al Tronului [din
15/27 noiembrie 1881] a putut zdrobi aceastæ credinflæ care prinsese
rædæcini. De data aceasta ar putea fi øi mai grav mai ales când
toatæ Europa ne constrânge sæ renunflæm doar la câteva puncte
din concepfliile noastre. Înainte de independenflæ România avea
mai multe drepturi asupra Dunærii decât se vrea sæ i se încu-
viinfleze acum.
Problema agraræ care a provocat în toatæ flara o mare agitaflie
a fost deocamdatæ în mod fericit aplanatæ. Aceasta aproape i°a
înduømænit pe [I.C.] Brætianu cu [C.A.] Rosetti; ultimul voia sæ
acorde flæranilor mult prea multe avantaje în dauna moøierilor øi
arendaøilor.
Ziua de 10/22 mai a fost øi anul acesta særbætoritæ cu mare
entuziasm. La primirea Camerelor în Sala Tronului opoziflia s°a
prezentat in corpore. Særbætoarea naflionalæ nu a fost tulburatæ
de nici o discordanflæ øi a decurs foarte strælucitor. La conferirea
decorafliilor (Coroana României) nu s°a fæcut nici o diferenflæ de
partid: „les petits cadeaux entretiennent l’amitié“.
Kalinderu, care s°a întors ieri de la Berlin este foarte mândru
øi fericit pentru înalta distincflie pe care i°ai acordat°o tu, iubite
tatæ. O meritæ în toate privinflele øi chiar Camerele i°au exprimat
mulflumirea lor pentru strælucita descurcare a problemei cæilor
ferate. Aceasta va servi ca model pentru multe state. Acum
ræscumpæræm øi cæile ferate din Dobrogea øi începem în curând
tratativele privind linia din Moldova, Roman – Iaøi – Iflcani, aøa
cæ toatæ refleaua noastræ de cæi ferate va fi a Statului ceea ce ne
va asigura o independenflæ completæ.
[22 mai/3 iunie]. O inspecflie a trupelor la Giurgiu, unde am
petrecut o zi, m°a întrerupt în aceastæ scrisoare. Guvernul bulgar
m°a salutat acolo printr°un colonel rus, care este inspectorul
artileriei princiare, dar nu a fæcut nici o impresie specialæ asupra
mea. despre cælætoria øi întoarcerea principelui sæu nu a putut
sæ°mi dea nici o explicaflie. Am avut prilejul sæ vorbesc cu mai mulfli
bulgari influenfli care s°au arætat extrem de nemulflumifli asupra
situafliei din flara lor. Sandro consideræ Bulgaria ca pe un domeniu
øi face totul dupæ bunul lui plac. Bulgarii øi ruøii sunt foarte
ANUL 1882 l 127
indignafli din cauza asta. Lovitura de stat [când s°a proclamat prim
ministru la 1/13 iulie 1881] nu i°a folosit la nimic, dimpotrivæ
zæpæceala este astæzi mai mare ca înainte, doar cæ acum el singur
poartæ toatæ ræspunderea.
Nici în Serbia situaflia nu este favorabilæ conform rapoartelor
ministrului nostru plenipotenfliar, unchiul regelui Milan
[Catargiu]. Alegerile reclamæ o schimbare de guvern prin care
Austria va pierde scump plætita sa influenflæ1.
Despre comedia din Egipt nu mai vorbesc, dar constat prefæ-
cætoria marilor puteri. Doar Bismarck øtie ce vrea øi se va folosi
de aceastæ situaflie.
Presentimentul cæ anii urmætori vor aduce noi complicaflii
în Orient, a determinat Camerele sæ voteze în unanimitate toate
proiectele de lege pentru armatæ øi milioanele pentru materialul
de ræzboi care deja este foarte însemnat.
Dacæ vrei sæ faci politicæ trebuie sæ ai øi mijloacele necesare
øi acestea sunt o armatæ de nædejde øi trupe bine înarmate. Vom
respinge orice atac øi nu vom accepta nici o cucerire economicæ.
Finanflele sunt atât de favorabile cæ bugetul nu va fi în mod
special încærcat de cheltuielile militare. Institufliile noastre
financiare au luat un avânt însemnat: dobânda legalæ este de 5°6%.
Banca Naflionalæ mi°a împrumutat chiar cu 4% o sumæ mai mare
cu care am cumpærat o proprietate forestieræ însemnatæ la Sinaia.
[...] Vremea din nefericire este foarte nefavorabilæ: dupæ o
îngrijorætoare uscæciune acum este prea multæ umezealæ. Plouæ
aproape în fiecare zi iar nopflile sunt chiar reci.
Perspectivele recoltei sunt bune, dar cældura este absolut
necesaræ.
50. Sinaia 9/21 iulie 1882,
cætre Karl Anton von Hohenzollern
VD 1964
... Nimic nu tulburæ liniøtea dupæ munca încheiatæ care în
acest an a fost din plin; sæ speræm cæ e øi binecuvântatæ. În toate
ramurile s°au introdus îmbunætæfliri notabile øi în fiecare direcflie
1. Schimbarea nu se va produce decât mai târziu anume la 4
octombrie 1883 când Milan Pirosanac a fost înlocuit de Nikola Hristic.
128 l ANUL 1882
a fost promovatæ dezvoltarea economicæ. Recolta favorabilæ – dacæ
nu va fi distrusæ de ploaie cæci de øase zile cerul øi°a deschis porflile
– va ridica mult bogæflia naflionalæ.
Politica externæ ne atinge prea puflin øi complicafliile egip-
tene nu ne fac nici o grijæ cæci tot conflictul se va desfæøura pe
Nil øi va aduce pufline [avantaje] marilor puteri. Fie ca baia de
sânge de la Alexandria [11 iunie 1882 stil nou] sæ le serveascæ
drept învæflæturæ de minte øi sæ nu se mai amestece în afacerile
interne ale altora. Fiecare vrea astæzi sæ fie stæpân la el acasæ øi
sæ se emancipeze de orice tutelæ. Sentimentul naflional este un
noli me tangere de care trebuie sæ se flinæ seama pretutindeni.
Bamberg a cærui prezenflæ ne°a fost foarte plæcutæ îfli va fi
povestit multe de pe aici øi despre pærerile mele, care se sprijinæ
pe o cunoaøtere exactæ a flærii, la fel despre problemele øi relafliile
noastre internaflionale. Vrem sincer sæ træim într°o înflelegere
prieteneascæ deplinæ cu vecinul de la apus [Austro°Ungaria] øi
chiar sæ ne alæturæm cu totul politicii sale, dar în nici un caz nu
vom sacrifica interesele noastre economice sau vreun drept pe care
îl posedæm ca stat liber øi independent. Pe acestea vom øti sæ le
apæræm împotriva oricui. fiara nu a fæcut degeaba enormele
sacrificii pentru armatæ.
Sæptæmâna trecutæ am avut din nou inspecflia trupelor la
Buzæu øi Ploieøti pe o cælduræ tropicalæ. Nu prea îmi amintesc sæ
fi træit o cælduræ la fel de apæsætoare. Mai mulfli soldafli au cæpætat
insolaflie øi toatæ suita mea a fost terminatæ. Eu am suportat bine
toate aceste eforturi.
Vizita ducelui de Nassau care a ræmas aproape trei sæptæ-
mâni la noi precum øi a fiului sæu, ce a sosit pentru câteva zile
øi care este foarte bine crescut, a adus multæ viaflæ la Sinaia. Cel
din urmæ va reveni în curând împreunæ cu arhiducele Eugen al
Austro°Ungariei.
Din nefericire nu putem încæ sæ°i gæzduim în Castel, cæci
definitivarea merge încet. La sfârøitul toamnei vor fi mobilate
câteva camere.
Aici a fost terminat un al treilea mare hotel cu 100 de camere
øi aratæ foarte impunætor.
Pictorul Becker a sosit cu bine aici, este foarte încântat de
tot ce vede øi va aduna un bogat material ca sæ°fli arate, scumpe
tatæ, pe cât posibil minunatul flinut de aici øi creafliile noastre.
ANUL 1882 l 129
51. Sinaia 19/31 august 1882, cætre Maria de Flandra
VB 450
[...] Niciodatæ n°am avut aøa de mulfli vizitatori ca anul acesta
øi o datæ la douæ zile vine un ministru sæ lucreze cu mine. De când
vremea a devenit stabilæ întreprindem excursii mari care ne°au
permis sæ descoperim pærfli frumoase øi încæ necunoscute ale
munflilor Carpafli. Aøa am gæsit o interesantæ peøteræ lungæ de 100
metri care merge ca un labirint prin munte, o mæreaflæ cædere de
apæ de 25 metri înælflime care se præbuøeøte de pe un perete de
stâncæ øi acoperæ præpastia îngustæ cu o pulbere finæ de apæ.
Becker este foarte încântat de natura mæreaflæ øi spune cæ
aici s°ar putea face studii ani în øir. Schiflele sale le vei putea vedea
la Weinburg unde te vei duce cu siguranflæ. Fie ca ele sæ°fli facæ
mai vie dorinfla de a ne vizita la vara viitoare. Pânæ atunci castelul
va fi terminat øi mobilat øi vom putea sæ væ oferim o locuinflæ
decentæ.
La sfârøitul sæptæmânii viitoare va sosi primul transport de
mobilæ din Mainz. Aceasta a fost expusæ øi ziarele i°au fæcut o
descriere laudativæ pe care probabil ai citit°o. Vizavi de castel am
pus sæ se construiascæ o clædire destinatæ corpului de gardæ, poøtei
øi telegrafului. Pe turnul acesteia trebuie montatæ centrala elec-
tricæ pentru iluminarea væii.[...] Conform ultimei tale scrisori
generalul Brialmont se va întoarce la începutul lunii septembrie
astfel încât îfli va fi posibil sæ°mi comunici dacæ îi este posibil sæ
vinæ aici pentru puflin timp. Pe 17/29 septembrie încep marile
noastre manevre din Moldova. Diferite guverne øi°au exprimat
dorinfla sæ°øi trimitæ ofifleri la acestea. Noi nu am refuzat direct,
dar am fæcut observaflia cæ nu putem trimite invitaflii deoarece
intenflionæm ample exerciflii ca sæ probæm noua noastræ reorga-
nizare. Însæ prezenfla generalului Brialmont mi°ar fi foarte plæcutæ
cæci el nu trebuie sæ participe ca spectator ci ca un critic aspru.
În mod special aø vrea sæ°l consult asupra instalafliilor de apærare.
Pentru ca politica øi presa sæ nu atribuie cine øtie ce implicare
vizitei sale în România ar putea el sæ primeascæ din partea
ministrului belgian de ræzboi misiunea de a studia sistemul nostru
teritorial care nu ar fi færæ folos Belgiei. Guvernul italian vrea sæ
supunæ acest sistem unui studiu special. Sper cæ cumnatul tæu
130 l ANUL 1882
nu se va opune dorinflei mele øi cæ ministrul de ræzboi nu va face
nici un fel de greutæfli generalului.
Jooris øi Mitilineu nu øtiu nimic despre aceastæ chestiune
care porneøte de la mine personal.
În Egipt englezii se vor mai lovi de mari obstacole. La început
s°au pripit øi acum înainteazæ prea încet din cauza întârzierii
aprovizionærii trupelor. Nici ei øi nici turcii nu doresc o convenflie
militaræ deoarece ambele pærfli au gânduri ascunse. Eu nu sunt
cætuøi de puflin îngrijorat cæ luptele de pe Nil ar putea genera
complicaflii europene, respectiv orientale. Rusia este prea bolnavæ
øi Germania nu vrea deocamdatæ ræzboiul. Dar noi trebuie sæ ne
pregætim mereu øi sæ fim gata pentru orice.
52. Sinaia 25 august/6 septembrie 1882,
cætre Karl Anton von Hohenzollern
VD 1965
[...] Pictorul Becker care din nefericire se gândeøte la plecarea
sa a adunat aici comori [artistice] care°fli vor da o idee despre
mæreafla naturæ [...] Intenflionæm sæ ræmânem aici pânæ la sfârøitul
lui septembrie deøi din toate pærflile suntem rugafli sæ mergem la
Constanfla. Dar aceastæ excursie depinde de vreme; pentru bæi în
mare este cam târziu.
În primele zile ale lui octombrie respectiv noiembrie încep
manevrele care vor dura o sæptæmânæ øi cærora le vor fi date
proporflii mai mari. Doresc ca Elisabeta sæ poatæ fi de faflæ la ultima
zi a ambelor manevre. Toamna târziu trebuie sæ ne ducem la Iaøi
unde va avea loc dezvelirea statuii lui Øtefan cel Mare, domnitorul
erou al Moldovei [aceastæ dezvelire se va face la 5/17 iunie 1883].
Ziarele ræspândesc în continuu øtiri false de pe aici. Cea mai
rea foaie în aceastæ privinflæ este Independance roumaine“ care
se hræneøte din minciuni, poveøti de scandal øi atacuri josnice
împotriva guvernului. Presa stræinæ din nefericire îøi ia øtirile din
acest izvor necurat øi ziarele bucureøtene simpliste repetæ apoi
totul papagaliceøte. Nemærginita libertate a presei nu ne permite
sæ luæm mæsuri împotriva lor. Dar adeværul îøi va croi drum
întotdeauna astfel cæ asemenea reportaje mincinoase îøi vor pierde
pânæ la urmæ audienfla øi nu vor mai fi bægate în seamæ de nimeni.
ANUL 1882 l 131
Problemele noastre merg pe un drum sigur pe care nici mæcar
influenflele externe nu°l pot tulbura. Intrarea lui D.A. Sturdza în
guvern [la 1/13 august 1882 ca ministru de externe] a fæcut o bunæ
impresie în Occident øi numirea lui P.S. Aurelian, delegatul nostru
la expoziflia de la Moscova1 ca ministru al învæflæmântului [în
aceeaøi zi cu Sturdza] øi trimiterea unei misiuni militare la
manevrele ruseøti a impresionat plæcut pe Neva [la
Sankt°Petersburg].
53. Sinaia 7/19 septembrie 1882, cætre Maria de Flandra
VB 451
fii°am telegrafiat ieri pentru Brialmont [telegrama nu se aflæ
în arhivæ] ca sæ nu mai pierdem vremea øi ca tu înainte de plecarea
lui sæ°i pofli exprima dorinfla mea. Deoarece el s°a hotærât pentru
o cælætorie mai lungæ aici, aø regreta enorm ca sæ soseascæ abia
la douæ zile dupæ încheierea marilor noastre manevre la care
aproape toate marile puteri øi°au trimis ofifleri. El pierde astfel
un prilej favorabil de a vedea puterea noastræ militaræ reunitæ
în diferitele ei elemente, ceea ce mai târziu nu°i pot oferi, deoarece
dupæ toate marile exerciflii cu trupe trebuie sæ urmeze o perioadæ
de liniøte øi multe concedii vor avea loc.
Ca militar Br[ialmont] însuøi va regreta sæ soseascæ tocmai
la închiderea porflilor.
Îmi scrii cæ în Belgia existæ temeri în a permite generalului
sæ asiste la manevre. Tocmai de aceea nu l°am invitat de la 7
octombrie, la începutul inspecfliilor øi aplicafliilor. Ziua de 1/13
octombrie înseamnæ aproape sfârøitul concentrærii øi de°ar veni
atunci cu totul din întâmplare la Bucureøti, în drumul sæu spre
Orient, m°ar anunfla telegrafic când øi unde mi s°ar putea prezenta.
Îi voi ræspunde sæ vinæ imediat la Bârlad, în Moldova, o zi de drum
cu trenul, unde voi fi eu atunci. De acolo nu va afla nimeni ceva
despre venirea sa. La 2/14 octombrie Elisabeta va veni din Sinaia
la Bârlad. La 3/15 octombrie este marea manevræ la care vor lua
parte cinci divizii [din cele 9 ale flærii] øi în ziua urmætoare parada.
De aceea Brialmont trebuie sæ fie la 2/14 octombrie seara la Bârlad.
1. P.S. Aurelian – Expoziflia naflionalæ de arte øi industrie de la
Moscova (1883).
132 l ANUL 1882
La 4/16 seara ne vom întoarce înapoi la Sinaia unde îl vom lua
øi pe oaspetele nostru. Sper, scumpæ Maria, cæ vei putea regle-
menta chestiunea dupæ dorinfla mea.
Mitilineu va fi numit secretar general la ministerul Aface-
rilor Stræine øi Theodor Væcærescu1 fostul mareøal al Curflii mele
va fi trimis ministru plenipotenfliar la Bruxelles. Cred cæ vefli fi
mulflumifli cu aceastæ schimbare.
Tânærul Guillaume2 este într°adevær fermecætor øi prin
manierele sale elegante contrasteazæ mult cu Jooris... Sæ pui sæ
fli se trimitæ de la Bruxelles raportul lui Jooris pe care l°a fæcut
despre serbarea militaræ de la [30 august/11 septembrie] øi la care
a asistat3.
Tot corpul diplomatic este la ora actualæ la Sinaia. Pictorul
Becker ne pæræseøte sæptæmâna viitoare; nu l°am putut læsa sæ
plece mai devreme.
Vremea a fost minunatæ pânæ acum trei zile. Excursii însæ
nu am mai putut face nici una deoarece avem zilnic numeroase
vizite.
1. Væcærescu Theodor (n. 17 aprilie 1842 – octombrie 1914) studii
militare øi la Facultatea de Litere din Berlin. Sublocotenent în 1861, ofifler
de ordonanflæ a lui Cuza la 1863. Demisioneazæ 1864 intræ în politicæ
combætând lovitura de stat de la 11 februarie 1866. Prefect de Prahova
(1866) apoi reprezentant al guvernului român la Berlin în probloema cæilor
ferate (1870). Agent diplomatic în Serbia 1871, mareøal al curflii lui Carol
I 1873 – septembrie 1881 a luat parte la ræzboiul de independenflæ cu
gradul de cæpitan. Va ajunge la gradul de general. Ministru plenipotenfliar
la Bruxelles 1882 Roma 1885 øi Viena 1888. Deputat øi senator de
Prahova. Membru fondator al Ateneului Român memorialist (v. Lucian
Predescu, p. 877).
2. Guillaume baron 1856 – 22 aprilie 1918 consilier al legafliei belgiene
se va cæsætori în 1883 (19 februarie) cu Eufrosina Grædiøteanu pentru
aplanarea unui scandal de imoralitate la Castelul Peleø (vezi urm. Mi-
nistru plenipotenfliar al Belgiei la Haga, membru de onoare al Academiei
Române (16 aprilie 1907) coprieten al flærii noastre (Lucian Predescu, p.
382).
3. Carol I se referæ la tradiflia instauratæ de el de a særbætori în fiecare
an la 30 august/11 septembrie asaltul de la Grivifla din 1877. Vezi Me-
morii..., vol. IV, p. 155°156; 273; 351.
ANUL 1882 l 133
54. Sinaia 24 octombrie/5 noiembrie 1882,
cætre Maria de Flandra
VB 452
Voiam sæ°fli scriu mai demult... pentru a°fli comunica impre-
siile mele despre generalul Brialmont. Dar cælætoria noastræ la
Bucureøti pentru deschiderea Camerelor m°a împiedicat sæ fac
asta. Dupæ o absenflæ de øase zile suntem de alaltæieri din nou în
minunata Sinaia unde vremea este foarte frumoasæ øi noi suntem
plæcut ocupafli de mobilarea interioaræ a castelului.
Din nefericire în puflinele zile în care Brialmont a stat la noi
a fost o vreme cefloasæ øi rece aøa cæ nu a putut avea o impresie
favorabilæ de mæreflia munflilor. Cu atât mai mult ne°am adâncit
în conversaflii care pentru mine au fost de mare folos øi interes.
Væ sunt foarte recunoscætor, flie øi lui Filip, cæ afli aranjat
vizita acestui om destoinic øi amabil care pentru planurile øi
intenfliile mele va fi folosit din plin. Mi°a plæcut foarte mult de el
øi nouæ øi tuturor persoanelor care au venit în contact cu el øi s°au
stabilit între noi relaflii øi simpatii care sæ speræm cæ nu°i vor face
geloøi pe compatrioflii lui. Mi°a promis cæ va veni din nou la
primævaræ, când i se va permite ca sæ°mi prezinte diferite lucræri
pe care eu l°am rugat sæ le elaboreze pentru mine. Din nefericire
nu a mai putut sæ asiste la manevrele noastre cæci scrisoarea i°a
parvenit prea târziu. Vremea îngrozitoare care a fost în ultimele
trei zile nu i°ar fi permis oricum sæ vadæ mare lucru; cu toate
acestea lui i°a pærut ræu cæci ar fi putut sæ°øi facæ o idee despre
soldaflii noøtri în condiflii vitrege.
Pe cât de încântafli suntem de însemnatul vostru strateg cu
atât mai puflin suntem de reprezentantul vostru, care ni s°a pærut
mereu vulgar, dar astæzi este chiar un coømar pentru noi. Abstrac-
flie fæcând de manierele sale extrem de proaste, faptul cæ de
exemplu a înghiontit°o cu cotul pe Elisabeta øi a scos limba la mine,
ca sæ°i pot constata starea lui de suferinflæ. Dar acestea sunt
chestiuni colaterale. El este direct sau indirect motivul unui
scandal cæruia i°a cæzut victimæ secretarul sæu [baronul Guillaume]
care fæcuse o bunæ impresie asupra noastræ. Cei doi domni au avut
o øedere mai lungæ la Sinaia, – noi i°am invitat mai des la masæ,
deøi Elisabeta pe bunæ dreptate m°a rugat sæ nu se mai aøeze
Jooris lângæ ea – øi au stabilit o intimitate cu doamnele de la curte
134 l ANUL 1882
care øi°a aflat expresia în supeuri øi rendez°vous nocturne. Într°o
noapte între ora 1 øi 2 Guillaume a fost oprit de garda mânæstirii
când pæræsea camera doamnelor de onoare. Eu am aflat aceasta
øi am pus sæ mi se facæ raport de cætre ofiflerul de gardæ care mi°a
confirmat chestiunea. Am ordonat dupæ aceea o anchetæ a polifliei
castelului nostru care mi°a comunicat cæ aceste vizite nocturne
au avut loc de trei ori, dar cæ Jooris care s°a dus o datæ la doamne
cu douæ sticle de øampanie sub brafl se retrægea întotdeauna mai
devreme øi cæ secretarul sæu îl urma abia la ore târzii din noapte.
Toatæ casa era indignatæ din acest motiv, dar nimeni n°a avut
curajul sæ ne atragæ atenflia.
Întors la Bucureøti l°am convocat pe Jooris øi i°am declarat
scurt øi ræspicat cæ secretarul sæu are de ales ori sæ se cæsætoreascæ
cu domniøoara pe care a compromis°o prin vizitele sale ori sæ
pæræseascæ Bucureøtiul cæci la Curte nu va mai fi primit. Este
problema lui sæ rezolve chestiunea într°un mod inteligent øi dacæ
face greutæfli voi scrie imediat totul la Bruxelles. Foarte consternat
mi°a prezentat niøte scuze puflin verosimile øi m°a rugat sæ nu dau
amploare chestiunii cæci ar fi compromisæ cariera tânærului. I°am
ræspuns cæ øi cariera doamnelor ar fi compromisæ cæci øi°au primit
deja concedierea cæci niciodatæ n°am putea tolera la curte nici
aparenfla unei atitudini indecente. În plus am concediat øi un
aghiotant.
fii°am scris aceastæ poveste fatalæ, ca în cazul în care ar
trebui sæ se vorbeascæ despre ea sæ fii la curent. Nu este nici o
reclamaflie øi nici nu cer rechemarea lui Jooris, deøi aø fi îndreptæflit
sæ o fac. Dar lui Væcærescu i se va atrage atenflia cæ am dori din
toatæ inima o schimbare. Deocamdatæ vom evita sæ°i vedem pe
aceøti domni vulgari. Guillaume se va întoarce sub un pretext
oarecare în cazul în care nu se va hotærî sæ o ia în cæsætorie pe
foarte compromisa E[ufrosina] G[rædiøteanu].
Noi vom tace în privinfla chestiunii øi vom cæuta pe cât posibil
sæ o muøamalizæm øi te rog deocamdatæ sæ nu faci uz de cele ce
fli°am scris. Mæ tem cæ ziarele care iubesc scandalurile vor vorbi
despre aceasta, cæci Bucureøtiul este plin de aøa ceva. Elisabeta
s°a îmbolnævit de supærare øi de ieri zace în pat plângându°se de
dureri de spate øi greaflæ. Sper cæ se va recupera curând în aerul
tare de aici.
ANUL 1882 l 135
55. Sinaia 2/14 noiembrie 1882,
cætre Karl Anton von Hohenzollern
VD 1966
[...] De la manevre, care la final au fost însoflite de furtunæ
øi ploaie nu s°au mai întâmplat prea multe. Pentru deschiderea
Camerelor mæ voi duce cu Elisabeta la Bucureøti unde vom ræmâne
cinci zile øi vom avea mult de lucru. Concepflia referitoare strict
la afaceri a Mesajului Tronului nu mulflumeøte nici un partid cæci
nu oferæ nici o breøæ pentru atac, øi a fost primitæ rece de Adunare.
Cu o satisfacflie deosebitæ pot sæ evidenfliez situaflia foarte favo-
rabilæ a finanflelor care dæ putere øi viaflæ lungæ, sæ speræm,
guvernului Brætianu.
Situaflia partidelor noastre este atât de încurcatæ încât o
schimbare în guvern, doritæ cu adeværat de Brætianu, s°ar lovi de
cele mai mari greutæfli, deoarece nici unul din øefii numeroaselor
facfliuni nu dispune de majoritate.
Conservatorii sunt percepufli ca fiind în dizolvare prin
retragerea celor mai bune forfle: P. Mavrogheni [numit încæ din
primævaræ ministru plenipotenfliar la Roma în locul dr. N. Kretzu-
lescu] øi P.P. Carp. Achiziflia celui din urmæ, ca ministru pleni-
potenfliar la Viena [chiar în noiembrie acel an – 1884] este deosebit
de preflioasæ, cæci o datæ cu el intræ în partidul de guvernæmânt
o facfliune cinstitæ øi capabilæ din Moldova [junimiøtii]. Plecarea
lui Rosetti la Paris, cel care a îngrozit elementele moderate cu ideile
sale radicale, de care eu nu mæ tem, uøureazæ intrarea acestora
øi exclude extremele.
Opoziflia lui Dumitru Brætianu este pur personalæ øi îndrep-
tatæ împotriva fratelui sæu [I.C. Brætianu]. El personal a declarat
cæ nu se va separa niciodatæ de liberali. Rosetti s°a retras îmbufnat
deoarece reformele sale nu au gæsit nici un ræsunet la majoritatea
partidului sæu. Punctul de cotituræ al situafliei vor fi noile alegeri,
al cæror moment depinde de atitudinea øi puterea de muncæ a
Camerelor. Lupta va fi pe viaflæ øi pe moarte, dar este de presupus
cæ actualul cabinet va fi victorios.
Relafliile noastre cu stræinætatea sunt bune øi este de sperat
øi de dorit cæ printr°o bunæ voinflæ reciprocæ cea mai grea problemæ
internaflionalæ, care deja de doi ani ne face griji va putea fi
136 l ANUL 1882
rezolvatæ. Dar aceastæ chestiune nu are voie sæ fie pusæ în discuflie
nici înaintea, nici în timpul alegerilor.
D.A. Sturdza conduce ministerul de externe cu prudenflæ øi
abilitate øi deoarece simpatiile sale pentru occident sunt suficient
de cunoscute va dispare pânæ la urmæ bænuiala cæ se dæ ascultare
øoaptelor unei alte puteri [Rusia] øi se va impune convingerea cæ
noi ne apæræm doar propriile interese.
În privinfla apærærii intereselor proprii ungurii ne dau cel
mai bun exemplu øi de aceea vor mai fi unele conflicte în proble-
mele economice.
Momentan existæ în flaræ un puternic curent pentru crearea
unei industrii naflionale, pentru a ne emancipa tot mai mult de
stræinætate. În acest scop în toate oraøele au loc mari adunæri, se
constituie comitete øi sunt organizate expoziflii cu acordare de
premii.
Ieri a fost Brætianu aici pentru a°mi raporta despre situa-
flie. Este mulflumit de starea de spirit a Camerelor. Acestea vor
vota sæptæmâna aceasta adresele [de ræspuns la Mesajul Tronului]
øi atunci suntem silifli sæ pæræsim frumoasa Sinaia de care suntem
în mod special legafli prin vremea minunatæ øi amenajarea
Castelului. În zilele mai puflin ploioase øi reci gæsim mereu un
refugiu plæcut în spafliile egal încælzite ale castelului. Încælzirea
funcflioneazæ bine, camerele, scærile øi coridoarele au o temperaturæ
plæcutæ. Sufrageria este terminatæ øi spre completa noastræ mulflu-
mire este extraordinaræ, la fel sala de biliard øi salonul cel mare
unde lipsesc încæ tapetele øi mobila. Peste tot sunt øeminee
monumentale executate în cel mai pur stil renascentist. Sala de
intrare øi casa scærii au reuøit în mod deosebit øi seara la lumina
electricæ, pentru care deja au fost montate cablurile, vor face o
impresie mæreaflæ.
Este ultimul an în care mai locuim în intimele dar puflin
confortabilele încæperi ale mânæstirii, de care ne vom aminti mereu
cu recunoøtinflæ, cæci am primit vizite plæcute øi am petrecut multe
ceasuri frumoase.
56. Cotroceni 11/23 noiembrie 1882, cætre Maria de Flandra
VB 453
... Chestiunea fatalæ în care cei doi domni au jucat un rol
atât de trist ne°a fæcut mari neplæceri. Cele trei tinere doamne
ANUL 1882 l 137
(Grædiøteanu, Romalo, Ghica) sunt înrudite cu cele mai distinse
familii din Moldova øi cu o mare parte a înaltei societæfli
bucureøtene care este foarte indignatæ de mæsurile luate de noi.
Ziarele øi°au luat avânt øi a scris câteva articole obraznice care
sunt jignitoare la adresa Curflii noastre. Tofli oamenii decenfli øi
marea majoritate [a opiniei publice] sunt de partea noastræ øi
consideræ cæ noi am apærat demnitatea casei noastre øi a Curflii
româneøti. Acum am aflat cæ domniøoarele au avut repetate
rendez°vous°uri øi îi primeau pe domnii seara târziu dupæ ce noi
ne retrægeam. Asta nu este o scuzæ pentru bætrânul tatæ de familie
Jooris øi nici pentru tânærul øi neexperimentatul sæu secretar
[Guillaume], dar ei ar putea mereu sæ spunæ „doar am cælcat pe
urmele altora“, ceea ce probabil într°o casæ particularæ (?) se poate
îngædui, dar niciodatæ la o Curte [regalæ]. Am tæcut în privinfla
participærii tinerei fete la scandaloasele evenimente. Dar Jooris,
care este un mare palavragiu, a povestit cæ eu l°aø fi chemat øi
i°am declarat cæ Guillaume trebuie sæ se cæsætoreascæ cu una din
cele 3 doamne, dar cæ nu øtie la care dintre ele m°am referit eu.
C’est une mauvaise plaisanterie de mauvaise gout care dovedeøte
cæ el nu mai meritæ sæ fie cruflat. Ministrului meu de externe,
cæruia intenflionat eu nu i°am spus nimic despre conversaflia cu
Jooris pentru a nu da chestiunii un caracter oficial, i°a povestit
el totul. Mais Stourdza lui a donné une bonne leçon pe care a
suportat°o în tæcere. Poziflia lui este zdruncinatæ øi rechemarea
lui a devenit necesaræ. De aceea pofli sæ°i comunici regelui [Leopold
al II°lea] chestiunea, dar te rog sæ procedezi cu menajamente car
je ne voudrais pas briser la carriere d’un vieux diplomat. Probabil
poate sæ obflinæ un alt post diplomatic sau un concediu. Aø vrea
sæ evit orice larmæ, a fost el aici suficient de zgomotos øi este un
noroc cæ ziarele stræine au tæcut.
Jooris mi°a spus în ultima audienflæ cæ va primi un concediu
mai lung, tant mieux, sæ speræm cæ nu ne vom mai revedea
niciodatæ. Aø fi deosebit de recunoscætor dacæ urmaøul sæu mi°ar
putea înmâna scrisoarea de rechemare pentru el øi aø fi scutit de
o ultimæ întrevedere cu Jooris.
Contele Dubois øi mai ales soflia acestuia nu mai pot suporta
manierele josnice øi felul de a vorbi al øefului sæu øi a cerut de
aceea sæ fie mutat. Noi regretæm enorm plecarea lui cæci este un
138 l ANUL 1882
domn charmant øi sensibil. Sper cæ va fi trimis înapoi, ar fi o
satisfacflie îndreptæflitæ.
Acum destul despre aceastæ temæ neplæcutæ øi care sæ speræm
cæ va fi îngropatæ pentru vecie øi nu va altera cu nimic excelentele
relaflii cu Belgia pe care noi punem în mod deosebit o mare valoare.
Pun în mâinile voastre aceastæ chestiune delicatæ øi nu°i voi da
nici o instrucfliune specialæ lui Væcærescu în vederea schimbærii
[de aici] cæci este întotdeauna neplæcut øi adesea jignitor sæ faci
demersuri oficiale. Avefli aøadar mânæ liberæ øi putefli acfliona când
vi se pare oportun.
Væcærescu îøi aøteaptæ încæ audienfla de ræmas bun pe care
i°o voi acorda la Sinaia øi apoi va pleca la post. Urmaøul sæu nu
a fost încæ numit øi va fi greu de gæsit. Kalinderu este în obiectiv,
dar prefer sæ°l fac øeful cabinetului meu.
Curtea noastræ trebuie neapærat din nou reconstituitæ, dar
pânæ în februarie nu va fi cazul. Mai întâi trebuie reglementatæ
chestiunea Domeniilor Coroanei.
[...] Elisabeta a fost bolnavæ din cauza urâtei comportæri a
domniøoarelor. Despærflirea de Lucia Ghica a zdruncinat°o profund.
Mæ tem cæ aceasta este însærcinatæ cu unul din aghiotanflii mei
pe care l°am concediat, un ofifler frumos øi elegant, ginerele preøe-
dintelui Senatului [Dimitrie Ghica]. Dar problema este strict
secretæ.
57. Cotroceni 16/28 decembrie 1882,
cætre Karl Anton von Hohenzollern
VD 1967
[...] Problemele interne øi externe ne°au flintuit aici øi târâm
ca pe o ghiulea de fier probleme nerezolvate cætre noul an, care
dupæ toate aparenflele va fi unul foarte agitat øi nu ne va aduce
numai bucurii... Valurile vieflii noastre politice se ridicæ din nou
øi toatæ atenflia noastræ este îndreptatæ spre evitarea furtunilor.
Ca problemæ externæ se apropie tot mai mult øi mai ameninflætor
de noi rezolvarea chestiunii Dunærii din cauza încæpæflânærii
Austriei care øi de data aceasta, ca întotdeauna de altfel, sacrificæ
o înaltæ concepflie politicæ unui interes pur economic. Carp a
comunicat propunerile øi concesiile pe care noi suntem gata sæ le
facem în aceastæ problemæ delicatæ care a pasionat atât de mult
ANUL 1882 l 139
flara. Cabinetul din Viena le°a refuzat øi a declarat cæ în numele
numeroaselor sale interese comerciale la Dunærea de Jos va intra
în comisia mixtæ øi nu ca delegat al comisiei europene (cum am
propus noi pentru a reuni aceste douæ instituflii în mod insepa-
rabil). Austria se fline ferm de propunerea Barrère pe care nu vrem
øi nu putem sæ o acceptæm fiindcæ ar fi o lezare a suveranitæflii øi
a drepturilor noastre teritoriale. Conferinfla de la Londra [din
martie 1883] va tranøa acest conflict, care este cu atât mai straniu
prin faptul cæ noi reprezentæm øi apæræm interesele europene la
Dunære în timp ce Austro°Ungaria le susfline numai pe ale ei
proprii. Acum negociem cu guvernele pentru a obfline un loc øi un
vot la Conferinflæ. Sunt dispuøi sæ ni le acorde, dar vor mai întâi
o înflelegere cu Austria, care probabil cæ nu este irealizabilæ,
deoarece la Berlin ne sunt favorabili øi dau sfaturi Vienei pentru
a evita o tensionare, care la complicaflii ulterioare, ar putea avea
urmæri grave. Rusia deja exploateazæ situaflia în folosul ei øi
lucreazæ la presiune maximæ. Din nefericire gæseøte un teren fertil
la Opoziflie øi anume în Moldova. Øederea noastræ la Iaøi este din
punct de vedere al relafliilor politice foarte dezirabilæ øi va paraliza
multe intrigi. Kogælniceanu este resortul principal al Opozifliei
Unite pe care el cu mare abilitate o face utilæ Rusiei ca o contra-
pondere Austriei. La dezbaterea Adresei el a adus din nou pe tapet
problema succesiunii pentru a vorbi despre religia ortodoxæ.
Interpelarea lui nu a avut nici o amploare cæci existæ o acoperire
constituflionalæ. Fireøte ar fi de dorit ca nepoflii mei sæ aparæ din
nou aici pentru a dovedi flærii cæ a ei se menfline viu interesul
pentru România. Este foarte greu de gæsit un profesor de limba
românæ care sæ îndeplineascæ toate condifliile. Ne ocupæm conti-
nuu de problema aceasta øi avem doi în perspectivæ, dar care nu
vor sæ pæræseascæ flara; un al treilea ar fi propus, el este de dincolo
de Carpafli, dar prea pætimaø împotriva Austro°Ungariei, ca
majoritatea profesorilor noøtri.
Revizuirea câtorva articole ale Constitufliei noastre referi-
toare la colegiile electorale ne preocupæ øi stârneøte nu puflin
spiritele. Rosetti este acela care înainte de plecarea sa la Paris a
sædit buruiana sufragiului universal, care ameninflæ sæ copleøeascæ
ideile moderate. Pentru a evita acest pericol vrem sæ unificæm
colegiile I øi II deoarece numærul alegætorilor este prea limitat din
cauza censului øi favorizeazæ mituirea. Zece voturi se lasæ uøor
140 l ANUL 1882
cumpærate, în vreme ce a câøtiga sute ar fi o afacere ruinætoare.
În general sunt dispuøi pentru aceastæ reformæ dezirabilæ, se mai
discutæ numai asupra oportunitæflii. Guvernul se fline de reformæ,
dar se va exprima abia atunci când o puternicæ majoritate în cele
douæ Camere îøi va fi formulat programul. Ultima decizie va
depinde de situaflia europeanæ cæci nimeni nu vrea sæ provoace
lupte interne dacæ sunt de temut complicaflii externe.
În orice caz vor avea loc noi alegeri cæci mandatul actualelor
Camere expiræ în februarie. Partidele se pregætesc deja de
campania electoratæ care nu va læsa nimic de dorit în materie de
violenflæ, cæci starea de spirit a adversarilor este foarte iritatæ.
[...] Alaltæieri 14/28 decembrie am flinut la cercle militaire
în fafla unei mari adunæri, critica manevrelor de toamnæ sub forma
unei conferinfle, [amænunte vezi VD 931 c]. Am vorbit o oræ øi
jumætate.
58. Cotroceni 19/31 decembrie 1882, cætre Maria de Flandra
VB 454
[...] Ziua de naøtere a Elisabetei a fost særbætoritæ de data
aceasta cu o participare deosebitæ... Senatul øi Camera Deputaflilor
øi°au trimis birourile permanente pentru felicitæri øi seara a fost
retragere cu torfle. Dar sænætatea ei lasæ mult de dorit... Øi trista
experienflæ pe care a fæcut°o cu domniøoarele ei au încæ o influenflæ
dæunætoare asupra stærii ei de spirit. În ceea ce priveøte cæsæto-
ria lui Guillaume nu vrem sæ exercitæm nici o presiune directæ
sau indirectæ. Tânærul s°a purtat decent, cerând mâna fetei. Mie
personal mi°ar fi cel mai plæcut dacæ problema s°ar aplana. Dupæ
marea hærmælaie care s°a fæcut aici øi care acum s°a potolit este
greu sæ°l acceptæm pe Guillaume ca chargé d’affaire înainte de
cæsætoria lui, el este prea mult în evidenflæ prin aceastæ poziflie øi
trebuie sæ fie primit împreunæ cu øefii de misiune, ceea ce pentru
el este øi mai embarrassante. Dimpotrivæ ca secretar ar putea sæ
figureze foarte bine. Chestiunea s°ar fi rezolvat altfel dacæ nu ar
fi tergiversat øase sæptæmâni cu cererea în cæsætorie. Jooris s°a
comportat aici din nou îngrozitor et il a vite baclé l’affaire pentru
a nu ajunge la concediu øi a cæutat sæ punæ drept condiflie sæ°l
lase aici pe Guillaume ca locfliitor. De aceea s°a prezentat de zece
ori la Madame Mavrogheni, a cerut de douæ ori audienfla la mine,
ANUL 1882 l 141
pe care nu i°am acordat°o øi l°a primit ministrul [D.A. Sturdza]
cæruia el i°a comunicat într°un mod indiscret prima discuflie cu
mine. Dupæ ce presa de aici a început sæ se ocupe de problemæ,
aceasta nu a mai ræmas o chestiune particularæ cum aø fi dorit
eu øi tofli cei interesafli. Pentru a pæstra acest caracter, trebuie
acum liniøte deplinæ, dar ne temem cæ prin sosirea lui Guillaume
ca chargé d’affaires, care va trebui publicatæ în Monitor, se va porni
din nou zarva care apoi ar putea deveni extrem de neplæcutæ
pentru bunele relaflii la care flinem atât de mult. Væcærescu, care
a înaintat un lung raport ministrului sæu, a primit acum instruc-
fliuni sæ discute oficial chestiunea, ceea ce pânæ acum îi fusese
interzis.
Dupæ cum fli°am scris în precedenta epistolæ nu am vrut deloc
ca sæ fie fæcutæ o reclamaflie oficialæ în aceastæ chestiune øi i°am
ordonat lui Væcærescu, dacæ ar fi întrebat de ministrul de externe
din Bruxelles [Frére Orban] sæ declare cæ nu ar avea nici o însær-
cinare pentru a prezenta vreo plângere. Acum s°a ajuns prea
departe, el erijându°se în avocat al lui Jooris, cu care este prieten,
øi ca urmare a raportului adresat ministrului Sturdza øi în care
pleda foarte cælduros pentru Jooris, øi°a atras øi o mustrare. Dar
acum intervin øi eu pentru el [Jooris] øi aø vrea sæ væ rog sæ nu°i
fie retras vreun semn al aprecierii pentru care a fost propus
consilier al lui Leopold, rang de ministru, etc; aøa cum raporteazæ
Væcærescu, mæ voi bucura øi eu pentru el, dar aø fi foarte
recunoscætor dacæ nu s°ar mai întoarce aici. Dupæ cum se pare,
din motive politice, pe care nimeni nu le înflelege mai bine decât
mine, se vrea menajarea lui. Cu atât mai recunoscætor sunt dacæ
s°ar fline cont de dorinfla mea øi nu l°ar mai trimite înapoi aici.
[...] Becker væ va povesti multe despre castel care este aproa-
pe terminat. Sufrageria a ieøit extrem de frumoasæ. Firma Bembe
a declarat cæ este cea mai frumoasæ salæ pe care au fæcut°o ei
vreodatæ. Eu o gæsesc impecabilæ [...]
La sfârøitul sæptæmânii ne va vizita ducele Paul von
Mecklenburg; este al øaselea prinfl pe care îl primim anul acesta
în chiliile modeste ale mânæstirii. Din nefericire anotimpul este
cam înaintat ca sæ mai pofli oferi oaspeflilor o distracflie plæcutæ.
[...] Væcærescu va pleca în curând la Bruxelles sper cæ°fli va
fi simpatic.
142 l ANUL 1883
[...] Trimitem acum la Bruxelles un colonel Voinescu, nepot
al ministrului nostru plenipotenfliar la Sankt Petersburg [al dr.
Nicolae Kretzulescu] ca sæ°i inspecteze pe ofiflerii noøtri mai tineri
øi aceia care nu au o bunæ conduitæ vor fi trimiøi înapoi. Voinescu
a fost în America de Nord øi în Brazilia pentru a notifica
independenfla României øi s°a distins printr°o vitejie extraordinaræ
în ræzboiul de la ’77.
Cred cæ va fi prezentat la curte când se va ivi ocazia.
Cu pufline zile în urmæ am primit o mare lucrare de la
generalul Brialmont despre fortificarea anumitor puncte din flaræ.
Væd de aici cæ a luat în serios misiunea pe care i°am încredinflat°o
øi cæ a fost o inspiraflie fericitæ din partea mea sæ mæ fi adresat
acestui om destoinic. Sper cæ i se va îngædui la primævaræ sæ vinæ
din nou aici, cæci mai am încæ multe de discutat cu el.
[...] Sæptæmâna viitoare ne ducem pentru scurtæ vreme la
Iaøi unde n°am mai fost de doi ani. Dacæ vremea este øi acolo la
fel de frumoasæ ca aici atunci øederea va fi plæcutæ. Avem o
minunatæ vreme de primævaræ øi putem sæ ne bucuræm de razele
soarelui în grædina Cotrocenilor. Dar aerul nu este sænætos øi
bântuie multe boli. Toatæ lumea doreøte gheaflæ øi zæpadæ.
59. Cotroceni 23 decembrie 1882/4 ianuarie 1883,
cætre Fritz von Hohenzollern
VD 931 c
... Mæ simt vinovat øi regret nespus cæ te°am læsat aøa de
multæ vreme færæ øtiri directe. Dar când eøti înfundat în afaceri
pânæ peste urechi øi eøti încærcat cu o grea ræspundere timpul trece
uluitor de repede, lunile øi sæptæmânile zboaræ aproape ca zilele
øi orele. Cu greu pofli sæ°fli închipui, dragæ Fritz, cât de agitatæ
este viafla noastræ øi cât de nesfârøite sunt obligafliile care se succed
într°un lanfl neîntrerupt. Prea multe apasæ asupra mea øi am cerut
de la miniøtri sæ creeze pentru mine o cancelarie de cabinet cu
suficient personal iar pentru Elisabeta sæ gæseascæ un Secretaire
des commandements.
Ar trebui sæ venifli la varæ la Sinaia unde vefli avea cu
siguranflæ o øedere plæcutæ. În castelul nostru din Carpafli, într°un
cerc interesant øi stimulativ am putea sæ væ oferim în afaræ de
artæ, literaturæ øi muzicæ øi numeroase alte distracflii øi sunt
ANUL 1883 l 143
convins cæ°fli vei modifica radical pærerea aspræ despre Elisabeta.
Cine apare în fafla opiniei publice, sub orice formæ ar fi, este la
fel de expus laudelor øi reproøurilor. Critica este un ræu necesar
øi o învæflæturæ utilæ pe care ar trebui adesea sæ o acceptæm cu
recunoøtinflæ. Dacæ vine din cercuri competente atunci creøte în
valoare, dimpotrivæ pierde la fel de mult când porneøte din motive
meschine. Trebuie sæ ne amintim mereu principiul: „cine nu are
nici energie, nici talent nu are nici duømani nici adversari“. Am
træit adeseori aceastæ experienflæ, dar nu ne plângem. Faptul cæ
în anumite cercuri berlineze, despre care nu øtiu în ce ape se
scaldæ, domneøte dezaprobarea privind activitatea literaræ a
Elisabetei, nu vorbeøte în favoarea lor øi îmi pare ræu de tofli aceia
care se manifestæ în acest mod øi etaleazæ astfel un testimonium
paupertatis. Aceøti critici aspri trebuie cæ au pufline puncte de
contact cu lumea literaræ, care astæzi conteazæ ceva, altminteri
nu le°ar fi scæpat [din vedere] cæ majoritatea operelor scrise de
Carmen Sylva sunt deja traduse în unsprezece limbi. Dacæ asta
trebuie regretat atunci este greu de spus pentru ce mai pofli sæ te
bucuri. Într°un viitor nu prea îndepærtat vor apare poeziile despre
ræzboi traduse de Elisabeta øi unele chiar scrise de ea care sper
cæ vor avea aprecierea ta. Mæ gândesc cæ°fli va trimite un volumaø.
Pentru cæ tot am vorbit despre criticæ te va interesa probabil
sæ auzi cæ am flinut o conferinflæ sæptæmâna trecutæ [14/26 decem-
brie 1882] la cercul militar care a reprezentat critica manevrelor
noastre de toamnæ. În fafla unei adunæri de peste 400 de ofifleri
am dezvoltat vreme de o oræ øi jumætate diferitele momente ale
manevrelor care anul acesta s°au desfæøurat la scaræ mare. Am
atins numeroase puncte de importanflæ tacticæ øi strategicæ,
influenfla cæilor ferate asupra concentrærilor øi diferitele noastre
linii de operafliuni într°un eventual ræzboi.
Dupæ cât se pare conferinfla a fæcut o impresie bunæ, cæci
generalii care au fost criticafli au spus ministrului de ræzboi [adicæ
lui I.C. Brætianu care era øi prim ministru] cæ ar trebui sæ°mi fie
recunoscætor pentru toate observafliile, cæci au învæflat din multe
lucruri pentru viitor.1
1. Ecoul acestei conferinfle despre manevre se regæseøte în
însemnærile lui Maiorescu: „Sâmbætæ 18/30 decembrie 1882... convorbire
cu contele Monts [de la legaflia germanæ] despre armata noastræ; zice cæ
144 l ANUL 1883
De pe aici nu pot sæ°fli comunic multe noutæfli. Domnesc
liniøtea øi pacea doar chestiunea Dunærii care se va reglementa
prin conferinfla de la Londra øi legea electoralæ care face necesaræ
modificarea Constitufliei, agitæ spiritele.
Încæ mai locuim la Cotroceni din cauza renoværii palatului
din Capitalæ care va fi mærit considerabil. Ne bucuræm de grædina
destul de întinsæ [a Cotrocenilor] ceea ce este plæcut øi vesel pe o
asemenea vreme frumoasæ øi blândæ dar øi extrem de nesænætoasæ.
Bolile au început deja sæ se extindæ în oraø iar Iaøiul este bântuit
de o epidemie de tifos, care ne°a silit sæ renunflæm deocamdatæ la
cælætoria noastræ acolo.
60. Bucureøti 9/21 februarie 1883, cætre Maria de Flandra
VB 455
Scumpæ Maria!
... O indispoziflie gravæ m°a flintuit opt zile la pat øi însænæ-
toøirea completæ a trenat încæ douæ sæptæmâni. Nici pânæ azi nu
mi°am revenit puterile cu totul øi durerile mæ chinuie din când
în când. A fost o violentæ nevralgie muscularæ care mi°a zdrun-
cinat tot sistemul nervos øi mi°a fæcut nenumærate nopfli færæ somn.
Medicii doresc urgent o schimbare [o primæ manifestare a reuma-
tismului poliarticular øi gutei care îl vor face sæ sufere urmætorii
treizeci de ani] de aer øi mai ales o climæ caldæ øi liniøte absolutæ
ca sæ mæ refac complet. Aø urma bucuros sfatul lor dacæ nu m°ar
flintui aici chestiunile interne øi mai ales cele externe care stau
pe ordinea de zi...
Toatæ atenflia flærii este îndrepætatæ acum asupra Conferinflei
de la Londra øi fireøte cæ suntem foarte puflin încântafli de
procedeele færæ scrupule ale marilor puteri. Dar România se va
lupta energic pentru punctul ei de vedere.
În Belgia a apærut o broøuræ „La Roumanie devant la Confe-
rence de Londres“ scrisæ de Jooris. Modul simpatic în care a
ultimele noastre manevre au læsat cea mai proastæ impresie ofiflerilor
stræini, italianul Lanza (în Italia însæøi este proastæ cavaleria) a zis cæ
este egalæ cu zero cavaleria noastræ ø.a.m.d. Numai Slæniceanu ar fi fiind
ofifler utilizabil øi altele de acestea]“. Titu Maiorescu, Însemnæri zilnice,
vol. II, p. 144
ANUL 1883 l 145
intervenit pentru drepturile noastre i°a adus aici apreciere în toate
cercurile, øi eu vreau sæ°i exprim mulflumirile mele pentru aceasta.
Sper cæ i se va gæsi curând o întrebuinflare în serviciul diplomatic
øi cæ cele întâmplate nu°i vor afecta cariera. Aø vrea sæ pun o vorbæ
bunæ pentru el la regele [Leopold II] cæruia îi sunt nesfârøit de
recunoscætor pentru deciziile sale prompte [în sprijinul cererilor
lui Carol I].
În toate scrisorile mele cætre tine am subliniat cæ nu aø vrea
sæ°i aduc prejudicii unui vechi funcflionar øi, de asemenea, sæ evit
orice conflict. Dar se pare cæ tratativele noastre personale øi inter-
venflia directæ a regelui l°au jignit pe dl. Frére øi cæ acesta nu øi°a
ascuns a sa mauvaise humeur.
Øi Væcærescu s°a comportat lipsit de tact în toatæ aceastæ
probloemæ: a discutat prea mult cu preøedintele de cabinet belgian,
færæ sæ fi avut nici un ordin de aici ca sæ trateze sau sæ formuleze
vreo plângere (vezi VB 454).
Guillaume s°a logodit acum [cu Eufrosina Grædiøteanu] dupæ
care m°am declarat imediat de acord cu numirea lui aici ca chargé
d’affaires. Dar se pare cæ la Bruxelles nu se mai acceptæ acest lucru
care era foarte plæcut pentru mine øi Elisabeta. Fie ca acum
chestiunea sæ ræmânæ pentru totdeauna îngropatæ øi mai ales
doresc din toatæ inima sæ nu lase nici un resentiment în relafliile
noastre prieteneøti. Aici se va face totul ca sæ se cultive øi sæ se
întæreascæ bunele relaflii cu Belgia [...] Avem o iarnæ aspræ, un
frig uscat, vânt tæios øi puflinæ zæpadæ.
61. Bucureøti 2/14 martie 1883,
cætre Fritz von Hohenzollern
VD 932
Vei fi aflat cæ am fost grav bolnav vreme de opt zile øi dupæ
aceea am avut øase sæptæmâni „arest la domiciliu“ [dictat de
medici]. S°au luat mæsuri ca ziarele de aici sæ nu træncæneascæ
degeaba ca sæ°i scutim pe pærinfli de temeri øi griji øi astfel n°a
ræzbætut nimic în afaræ... dar numeroasele nopfli færæ somn m°au
slæbit. Am suferit o nevralgie atât de puternicæ încât am fost câteva
zile paralizat, chiar sæ mænânc supæ îmi provoca dureri.
Dar nu vreau sæ°fli mai descriu boala mea cu succes depæøitæ
pe care vreau s°o uit øi numai sæ°fli comunic cæ ne vom duce la
146 l ANUL 1883
Regli, lângæ Genua, via Veneflia, pentru a petrece acolo în cea mai
mare liniøte øi izolare vreo trei°patru sæptæmâni. Vom cælætori
incognito drept contele øi contesa de Vrancea øi vom læsa acasæ
toate demnitæflile øi distincfliile regale. Vom locui la Vila Spinala
cunoscutæ cu siguranflæ de principesa moøtenitoare [a Germaniei];
se spune cæ are o poziflie frumoasæ øi sænætoasæ.
Suntem din nou în iarnæ grea, o ninsoare mare a acoperit
peisajul. Nu pofli sæ te deplasezi decât cu sania øi astæzi sunt –10 R.
Alæturat îfli trimit o scrisoare pe care te rog sæ o dai înapoi
lui Wagner. Acesta vrea sæ°mi dedice un marø, ceea ce eu nu accept
cæci sunt copleøit de oferte de genul acesta.
62. Villa Spinala la Sestri 18/30 martie 1883,
cætre Karl Anton von Hohenzollern
VD 1968
Iubite tatæ!
Mulflumiri din inimæ pentru salutærile pærinteøti, singurele
raze de soare care ne°au întâmpinat la intrarea în frumoasa Villa
Spinala. Pe o ploaie torenflialæ, pe care un vânt rece o fæcea sæ
intre în træsuræ, am trecut prin parcul portocalilor øi cameliilor
în noua noastræ locuinflæ, în ale cærei spaflii mari cu greu ne°am
putut încælzi. Doar grædina verde øi pajiøtile de flori ne aminteau
cæ ne gæsim într°o climæ sudicæ. Deja regretam cæ am venit în
Italia. Pe cât de mare a fost dezamægirea în prima zi pe atât de
mare a fost bucuria øi surpriza în dimineafla urmætoare când un
soare strælucitor a apærut peste peisajul încântætor øi marea
înspumatæ, în vreme ce un aer cald øi blând a pætruns în camere.
Dar deja dupæ amiaza bætea un vânt foarte rece dinspre munflii
acoperifli de zæpadæ.
Bamberg s°a îngrijit excelent pentru tot aøa cæ locuinfla,
mâncarea etc. nu lasæ nimic de dorit. Cunoøtinflele sale în materie
de locuri øi persoane ne convin de minune øi aproape cæ nu avem
nevoie de autoritæfli care s°au pus oricum la dispoziflia noastræ în
modul cel mai amabil.
Presa italianæ se ocupæ îndeaproape cu cælætoria noastræ
cæreia ar vrea sæ°i impunæ øi o laturæ politicæ. O vizitæ la Roma
este prezentatæ ca ceva de la sine înfleles iar contele Tornielli care
a venit direct de la Roma la Milano mæ preseazæ în aøa fel încât
ANUL 1883 l 147
nu m°am putut abfline sæ°i scriu lui Bælæceanu øi apoi la Bucureøti
pentru a evita orice neînflelegere.
Am scris o lungæ scrisoare regelui Italiei chiar înainte de
plecarea mea care în orice altæ flaræ ar fi fost suficientæ sæ
descurajeze orice încercare.
Insistenfla lui Tornielli o consider extrem de nepotrivitæ.
Marea agitaflie pe care opoziflia a organizat°o înainte de
plecarea mea mæ constrânge din nefericire sæ mæ întorc la
Bucureøti la începutul alegerilor. Cu aceastæ ocazie luptele vor fi
atât de pætimaøe cæ absenfla mea ar putea avea urmæri grave.
De aceea ne vom scurta øederea de aici cu aproape o sæptæ-
mânæ pentru a væ dærui vouæ scumpi pærinfli acest timp câøtigat.
Pe 14 sau 15 aprilie (st.n.) ne gândim sæ pæræsim Sestri ca sæ ne
græbim în vechea patrie øi sæ putem gusta în liniøte puflinele zile
pe care patimile politice ni le scurteazæ, cæci pe 28 aprilie (st.n.)
va bate din nefericire ora fatalæ a despærflirii.
Sænætatea noastræ s°a îmbunætæflit deja simflitor, nervii mei
s°au liniøtit øi pot sæ dorm mæcar câteva ore pe noapte. Elisabeta
mai are mici accese de febræ.
Astæzi toarnæ ploaia din ceruri øi din România ni se anunflæ
zæpadæ înaltæ de câteva picioare øi un ger pætrunzætor. Inundafliile
par inevitabile.
63. Villa Spinala 26 martie/7 aprilie 1883,
cætre Karl Anton von Hohenzollern
VD 1969
[...] Din nefericire a trebuit sæ refuzæm o întâlnire cu Antoa-
neta [soflia lui Leopold]. Ne gândisem la Milano, dar a trebuit sæ
abandonæm acest plan din cauza insistenflelor pentru o vizitæ la
Roma unde am dat de øtire cæ de aici aø vrea sæ mæ duc direct în
Germania [...]
Bælæceanu este aici dupæ ce nu a reuøit sæ liniøteascæ guver-
nul italian asupra neaparifliei mele la Roma. I s°a spus deschis
cæ aceasta ar fi o victorie a Vaticanului øi o înfrângere a Quirina-
lului [sediul guvernului øi al monarhiei]. O astfel de semnificaflie
este chiar de neînfleles øi dovedeøte pe ce bazæ øubredæ se aflæ
guvernul, ba chiar øi monarhia [din Italia].
148 l ANUL 1883
Principele Ion Ghica a sosit ieri de la Londra pentru a°mi
raporta despre situaflia chestiunii Dunærii; dar despre aceasta prin
viu grai.
[...] Persoanele care ne vor însofli la Sigmaringen sunt:
doamna Mavrogheni, domniøoara Romalo, Dr. Theodori care a
devenit de curând general°medic øi colonelul Candiano [Popescu]
cavaler al ordinului [Sfântul] Gheorghe, unul din cei mai viteji
ofifleri ai armatei mele, trei cameriste øi patru servitori.
64. Cotroceni 22 aprilie/4 mai 1883,
cætre Karl Anton von Hohenzollern
VD 1970
... Numai rægazul în vechea patrie, în cercul familiei îmi
aratæ, la dimensiunea realæ, ce jertfe am adus flærii mele [România]
ca sæ stau mereu departe de inimile iubitoare alor mei. Dar
sentimentul cæ realizez ceva øi cæ sunt menit sæ împlinesc o mæ-
reaflæ misiune îmi dæ putere øi încredere în viitor.
Cælætoria care a fost cam obositoare a decurs dupæ program...
La 6 1/2 dimineafla m°au salutat nepoflii mei la gara din Viena øi
erau foarte încântafli de cælætoria la Bucureøti. Dupæ o scurtæ
øedere am pornit cu un tren special, am luat micul dejun la
Neuhansel øi prânzul la Szegedin unde ungurii mi°au fæcut uræri.
Ziua a trecut repede cæci erau multe de povestit øi de explicat øi
m°am bucurat de interesul viu al nepoflilor mei pentru tot ceea
ce vedeau øi auzeau. La ora 1 noaptea am trecut granifla româ-
neascæ, dar primirile au început abia la Slatina unde am sosit la
6 dimineafla. Vremea era minunatæ øi în toate gærile, bogat
împodobite, se afla un numeros public. La Piteøti mæ aøtepta I.C.
Brætianu care mi°a prezentat un raport foarte mulflumitor despre
situaflia din flaræ; doar agricultura suferæ de prea multæ ploaie,
iar în Moldova sunt inundaflii. Ultimele douæ ore, dupæ o cælætorie
obositoare de 45 de ore, au trecut repede cæci aveam multe de
discutat cu Brætianu.
Cætre ora 12 am intrat în gara Bucureøti în urale nesfârøite.
Abia dupæ o jumætate de oræ am putut urca în træsuræ pentru
cælætoria la Cotroceni, cæci fiecare aøtepta o strângere de mânæ
øi o vorbæ bunæ. Bucuria a fost sinceræ øi unanimæ la vederea
ANUL 1883 l 149
nepoflilor mei øi din toate pærflile am fost felicitat cæ m°am întors
împreunæ cu ei.
Alegerile au început în toatæ flara øi decurg liniøtit øi probabil
prea favorabil [guvernului]. Opoziflia pare cæ vrea sæ°øi concentreze
forflele la Senat pentru a face acolo imposibilæ o majoritate de 2/3
[a guvernului]. Dar mæ îndoiesc cæ va obfline un mai mare numær
de locuri, mai ales cæci guvernul va putea dispune la alegerile
pentru Camera Deputaflilor de 3/4 din voturi.
Copiii [Ferdinand øi Carlo] aduc multæ viaflæ la Cotroceni.
În afara orelor de studiu sunt la mine de la 10 la 12 øi de la 2 la
4 øi chiar în timpul audienflelor, lucru care nu mæ deranjeazæ în
nici un fel. La ora 8 fi vin la mine la micul dejun, apoi ne plimbæm
în grædinæ sau mergem la cælærie øi la 12 fi luæm prânzul à trois.
Seara la masæ mai invit câteva persoane.
Afacerile s°au îngræmædit øi am mult de lucru ca sæ rezolv
totul... Îl aøtept pe D.A. Sturdza [de la Neu Wied unde fusese
invitat la un botez în familia Elisabetei] cu neræbdare deoarece
acum trebuie luatæ decizia în Chestiunea Dunærii.
65. Cotroceni 17/29 mai 1883,
cætre Karl Anton von Hohenzollern
VD 1971
Iubite tatæ!
Deja a trecut o lunæ de la ora grea a despærflirii dar timpul
a fost aøa de bogat în evenimente øi impresii cæ a trecut cu iufleala
vântului. Alegerile, prezenfla øi plecarea nepoflilor mei, vizita la
Sinaia, særbætoarea naflionalæ, o mulflime de afaceri øi primiri, s°au
succedat iute una dupæ alta. Acum s°a fæcut ceva mai liniøte deøi
chestiunile de stat îmi ocupæ toatæ ziua øi nu°mi lasæ deloc timp
sæ mæ gândesc în singurætate.
Copiii au adus multæ viaflæ aici øi au læsat pretutindeni cea
mai bunæ impresie, dar Carlo a fost de data aceasta favoritul
tuturor, el este inteligent øi vorbeøte mai mult cu oamenii.1
Ferdinand a câøtigat øi a învæflat foarte mult în ultimii doi
ani dar din nefericire este îngrozitor de timid øi de aceea este pus
1. Karl°Anton von Hohenzollern (1868°1919) se va cæsætori în 1894
cu veriøoara sa Josephine de Belgia, fiica Mariei de Flandra.
150 l ANUL 1883
în umbræ de fratele sæu mai mic. Øederea lor a prins extrem de
bine øi lor øi mie; [din punct de vedere] politic a fost o necesitate
øi trebuie sæ se repete în fiecare an. Adversarii actualului regim
nu°øi ascund nemulflumirea de a vedea asigurat viitorul. La 10/22
mai am fost ameninflat cu un atentat øi de aceea s°a contat pe
faptul cæ drept urmare nu voi apærea, ceea ce fireøte ar fi fæcut o
proastæ impresie. Nu m°am læsat intimidat øi am trecut cælare pe
stræzile bogat împodobite, pline ochi de oameni. Entuziasmul a
fost indescriptibil, iar primirea în Parlament mæreaflæ. Øtirile de
la Iaøi au fost rapid aflate. Opoziflia joacæ un rol jalnic, ieøirea ei
din Camere este o farsæ stupidæ care are doar dezavantajul de a
mai destinde majoritatea. Kogælniceanu a declarat de curând cæ
retragerea ar fi fost un pas pripit øi cæ dacæ ar mai fi ales din nou
intenflioneazæ sæ iasæ din coaliflia [opozifliei].
Camerele nu vor ræmâne multæ vreme reunite. Ele vor alege
o comisie ce are de studiat revizuirea Constitufliei øi de elaborat
un proiect care va trebui prezentat la sfârøitul toamnei. Pânæ
atunci pasiunile se vor liniøti iar chestiunea Dunærii va lua
probabil o întorsæturæ mai bunæ. Deocamdatæ Viena nu va ceda,
iar la Berlin stau rezervafli. Ræspunsul nostru negativ a fost trimis
la Londra øi acum aøteptæm liniøtifli rezultatul.
Peste 14 zile voi cælætori în Moldova pentru a dezveli la Iaøi
la 5/17 iunie monumentul lui Øtefan [cel Mare]. De acolo îmi voi
vizita moøia de la Broøteni øi la sfârøitul lui iunie mæ voi întoarce
aici.
66. Cotroceni 20 mai/1 iunie 1883, cætre Maria de Flandra
VB 456
…în ajunul zilei de 10/22 mai a sosit vestea de la Iaøi cæ se
intenflioneazæ sæ se comitæ un atentat asupra mea la særbætoarea
naflionalæ. Aceastæ ameninflare, fie falsæ sau adeværatæ, s°a ræs-
pândit rapid în rândurile publicului. Eu am insistat ca sæ nu fie
modificat programul festivitæflilor cæci am avut imediat senti-
mentul cæ se vrea intimidarea mea, ca særbætoarea sæ se contra-
mandeze în stradæ, ceea ce ar fi fæcut o impresie penibilæ. Opoziflia,
de la care a pornit zvonul, contase cu atât mai mult pe neparticiparea
mea deoarece bænuia cæ nu i°aø expune unei primejdii pe cei doi
nepofli ai mei. Dar nu m°am stæpânit øi am participat la defilare...
ANUL 1883 l 151
Særbætoarea a decurs strælucitor øi entuziasmul a fost încæ
mai sporit prin aceastæ ameninflare josnicæ. Ancheta nu a dovedit
nimic øi eu cred cæ totul a fost „un coup d’epée dans l’eau“.
Prezenfla nepoflilor, care s°au dezvoltat frumos, a fæcut o
impresie excelentæ øi a risipit multe griji øi intrigi. Ei au plæcut
tuturor. De la plecarea lor mæ simt foarte singur deøi un øuvoi de
probleme, care adesea mæ împiedicæ sæ scriu, ocupæ timpul meu
în întregime [...]
Peste zece zile Camerele vor fi prorogate pânæ la sfârøitul
toamnei pentru a se ocupa apoi de revizuirea Constitufliei. Pânæ
atunci pasiunile care au fost puternic stârnite de alegeri se vor
domoli. Mæ voi duce la dezvelirea monumentului lui Øtefan la Iaøi
øi voi vizita nordul Moldovei, mai ales moøia mea de la Broøteni
care are 18 mile pætrate øi pe care încæ nu o cunosc.
Sper cæ generalul Brialmont va putea veni aici înainte de
plecarea mea. guvernul sæu îi pune înmari dificultæfli øi se teme
cæ prezenfla lui aici ar putea compromite (?) neutralitatea belgianæ.
Trebuie sæ dæm anticipat explicaflia cæ puternicii noøtri vecini nu
væd în aceasta nici un fel de act negativ. Aceasta este o prostie øi
în dezvoltarea noastræ militaræ nouæ nu ne pasæ de ce spun øi
consideræ alflii. Nu poate oare regele [Leopold II] sæ rosteascæ un
cuvânt decisiv? Væcærescu se aflæ încæ aici deoarece a avut de
reglementat o serie de chestiuni de avere. Bengescu care îl
reprezintæ este un tânær destoinic ce a scris o carte despre Voltaire
care i°a fæcut o faimæ bunæ la Paris.
67. Cotroceni 25 mai/6 iunie 1883,
cætre Fritz von Hohenzollern
VD 933
[...] Acum sunt cu totul singur øi mi se pare totul tæcut øi
grav dupæ ce prezenfla de trei sæptæmâni a nepoflilor noøtri a adus
aici multæ viaflæ. Ei au fost foarte fericifli øi mulflumifli la mine øi
despærflirea le°a fost extrem de grea. Amândoi s°au dezvoltat
minunat øi manifestæ mult interes pentru tot ceea ce le°am arætat.
Au fost foarte încântafli de Sinaia unde am ræmas patru zile. Am
putut sæ întreprindem câteva excursii pe înælflimile munflilor øi
sæ admiræm frumoasele cæderi de apæ. Castelul le°a plæcut în mod
deosebit dar øi eu am fost foarte mulflumit de lucrærile temeinice
152 l ANUL 1883
øi cu mult gust executate pe care le°am gæsit acolo. Stohr a fæcut
adeværate opere de artæ. Dar nu ne putem muta înainte de
septembrie cæci mai sunt încæ multe de fæcut. Acum se vede ce
mari dimensiuni are construcflia.
[...] Sæptæmâna viitoare mæ duc la Iaøi la dezvelirea statuii
ecvestre a lui Øtefan cel Mare, unul din cei mai viteji eroi naflionali
ai noøtri. Toatæ flara øi armata trimit deputæflii øi festivitæflile vor
dura trei zile. Dupæ aceea voi vizita nordul Moldovei øi moøia mea
de 18 mile pætrate de la Broøteni care se aflæ în munfli. Pe 17/29
iunie mæ întorc pentru câteva zile aici øi apoi mæ instalez pentru
toatæ vara la Sinaia unde va veni øi Elisabeta.
La toamnæ vor fi douæ manevre restrânse. Intenflionez sæ
mobilizez divizia a 4°a (Bucureøti) din Corpul II de Armatæ la
efectivul complet, øi o concentrez prin marøuri forflate într°un punct
øi apoi se vor întreprinde exerciflii combinate. Noua organizare
[legea din aprilie 1882] ne dæ mult de lucru, dar progreseazæ repede
la fel ca øi construcflia de cazærmi pentru care anul acesta au fost
alocate douæ milioane [de lei].
Avem o primævaræ cu foarte multe furtuni; aproape zilnic
are loc la flaræ o rupere de nori aøa au fost provocate multe pagube
ogoarelor, pædurilor øi drumurilor. Linia de cale feratæ cætre Sinaia
a fost întreruptæ mai multe zile, pentru cæ apa a trecut peste douæ
poduri.
68. Cotroceni 21 iunie/3 iulie 1883 cætre Maria de Flandra
VB 457
Scumpæ Maria!
Am primit scrisoarea ta la Piatra, un oræøel minunat aøezat
la poalele Carpaflilor Moldovei. Mæ gæseam pe drumul de întoar-
cere spre Bucureøti unde mæ græbeam sæ ajung din cauza
pælævrægelilor stupide ale ziarelor care au provocat o adeværatæ
zæpæcealæ øi ameninflau sæ tulbure grav relafliile prieteneøti cu
Austria. Semnificaflia infamæ care s°a dat cuvântærilor flinute la
festivitæflile de la Iaøi øi comentariile despre prezenfla lui
Brialmont aratæ cât de departe poate duce libertatea presei, fiind
în stare sæ implice flara într°un conflict primejdios cu vecinii. În
ziarele româneøti øi austro-ungare domneøte la ora actualæ o aøa
de uriaøæ iritare cæ ne°am putea teme de o explozie. Vinovatæ de
ANUL 1883 l 153
toate acestea este chestiunea Dunærii care nu°øi va gæsi atât de
curând o soluflie mulflumitoare.
Îmi este extrem de penibil (în text: fatal) faptul cæ generalul
Brialmont a fost implicat în mod cu totul nevinovat în aceastæ
polemicæ a ziarelor øi rapoarte mincinoase l°au prezentat
cælætorind la granifla româno°austriacæ, în vreme ce el a fost doar
la Galafli øi Constanfla. Astfel poziflia sa delicatæ faflæ de guvernul
sæu a devenit øi mai incomodæ. Din fericire el îøi face foarte pufline
probleme øi mi°a spus cæ se va explica cu ministrul de ræzboi.
Pærerea sa despre ministrul prezident [Frère°Orban] este puflin
mægulitoare øi cred cæ tu, Filip øi eu o împærtæøim.
Am scris cu trei sæptæmâni în urmæ [1/13 iunie] cumnatului
tæu [regele Leopold al II°lea] spre a obfline o prelungire de concediu
pentru simpaticul general. Regele mi°a ræspuns într°un mod
extrem de amabil, dar ultraconstituflional. El a observat cæ ar
dæuna lui Brialmont dacæ ar interveni în favoarea lui la miniøtri.
Scrisoarea este strict confidenflialæ (subl. C.I.). Ca urmare Brial-
mont a trebuit sæ plece ieri [20 iunie/2 iulie] øi am fost întrerupfli
în mijlocul celor mai frumoase lucræri [generalul plecase abia la
øase zile dupæ primirea scrisorii de la regele Leopold II]. Cu toate
acestea el a terminat planuri frumoase pentru fortificarea
Bucureøtiului, care au fost acceptate de cætre o comisie sub condu-
cerea mea, în prezenfla generalului belgian. Sper cæ Brialmont nu
va avea nici o neplæcere cu guvernul sæu la întoarcerea sa øi cæ
regele îl va lua sub protecflia lui. Poate a°fli putea øi voi sæ punefli
o vorbæ bunæ pentru el.
De fapt Belgia ar trebui sæ considere o onoare cæ o altæ flaræ
se sprijinæ pe unul din cei mai însemnafli ofifleri ai ei pentru a°l
consulta în chestiuni militare. Aici nu este absolut nici o încælcare
a neutralitæflii, poate doar trufia jignitæ a primului ministru cæreia
nu i s°a cerut permisiunea pentru Brialmont.
În loc sæ ne fie recunoscætori pentru aøa ceva par foarte
indignafli cei de la guvernul [belgian]. Nu cred cæ de la Viena s°au
fæcut reclamaflii la Breuxelles, un astfel de demers nu ar fi fost
oportun deoarece ofifleri de la Statul Major austriac ne°au fæcut
atenfli în repetate rânduri asupra necesitæflii fortificærii Galaflilor
øi Dobrogei. Brialmont a fost acum însærcinat sæ elaboreze planul
pentru aceste locuri.
154 l ANUL 1883
Acum destul cu aceastæ chestiune care sæ speræm cæ va fi
uitatæ curând øi nu va avea ca urmare faptul cæ Brialmont nu va
mai putea veni în România. Un guvern raflional nu poate øi nu
trebuie sæ refuze aceasta. Dupæ începerea lucrærilor prezenfla
repetatæ a generalului este absolut necesaræ cæci asemenea lucræri
importante nu ar putea fi conduse prin scrisori.
Astæzi am primit vizita lui Laveley care mi°a fost cælduros
recomandat printr°o scrisoare a cumnatului tæu regele. A fæcut o
cælætorie în Serbia, Bosnia øi Rumelia øi a venit la noi pentru
câteva zile. Am vorbit mult despre întreprinderea africanæ a regelui
[Belgiei] care costæ mulfli bani øi ar putea uøor sæ aibæ ca urmare
conflicte internaflionale.
Cælætoria mea în Moldova a decurs într°un chip strælucitor.
Primirea la Iaøi a fost frumoasæ øi foarte cordialæ iar festivitatea
mæreaflæ. Totul a decurs atât de bine cæ opoziflia, care în parte nu
apæruse, s°a simflit aøa de nefericitæ, cæ a apucat câteva cuvinte
dintr°un toast necugetat, pe care numai pe jumætate l°am putut
auzi øi le°a comentat într°un mod atât de infam, cæ a devenit chiar
jignitor pentru Austria. De aici s°a iscat toatæ larma din presæ.
De la Iaøi, unde am ræmas opt zile, m°am dus la moøia mea
de la Broøteni, care se mærgineøte cu Bucovina øi pe care am
vizitat°o pentru prima oaræ. Sunt foarte încântat de acest flinut
minunat. Am gæsit acolo pæduri øi locuri stâncoase cum n°am prea
mai væzut. Din pæcate nu am putut ræmâne decât 4 zile, dar am
întreprins în fiecare zi o excursie lungæ. Mai întâi am urcat la
Paltinu unde sunt pæøuni mærefle. Am gæsit acolo cireada mea,
patru sute de vite cu tauri. Într°o stânæ locuieøte o familie elveflianæ
care face o brânzæ deja vestitæ în toatæ flara. La poalele muntelui,
într°o vale superbæ, se gæsesc grajdurile de iarnæ. În urmætoarele
douæ zile m°am dus cælare la granifla cu Bucovina, 60 km, toatæ
lungimea moøiei øi am înoptat la o micæ mânæstire pe care eu o
sprijin.
Cea mai frumoasæ parte a cælætoriei a fost o excursie de trei
zile cu pluta pe Bistrifla pânæ la Piatra. Zburam ca o sægeatæ pe
øuvoaiele repezi umflate øi am admirat îndemânarea øi calmul
plutaøilor, care sunt udafli straønic de valuri. Eu am avut un mic
pavilion înælflat din brazi øi nu m°am udat. Elisabeta ar fi fost
încântatæ de cælætorie. Sæptæmâna viitoare se întoarce; a fost o
despærflire lungæ dar pe care am suportat°o cu plæcere pentru cæ
ANUL 1883 l 155
a fost ea fericitæ în patrie øi aerul sænætos a scæpat°o complet de
febra care a durat trei sæptæmâni.
La sfârøitul sæptæmânii mæ duc sæ mæ instalez pentru toatæ
vara la Sinaia, unde castelul se apropie de definitivare. Tot speræm
sæ ne putem muta peste douæ luni deøi lipsesc sute de lucruri
mærunte. Camerele sunt toate tapetate øi mobila instalatæ.
69. Sinaia 28 iunie/10 iulie 1883,
cætre Karl Anton von Hohenzollern
VD 1972
Dragæ tatæ!
Îøi scriu din Sinaia unde de douæ zile mi°am stabilit reøedinfla
de varæ, pentru ca în aerul tare al munflilor sæ mæ odihnesc dupæ
arøifla bucureøteanæ øi multele plictiseli. Pe Elisabeta o aøtept
miercuri sau cel târziu joi dupæ°amiazæ... În situaflia actualæ am
gæsit oportunæ o scurtæ øedere la Viena [a Elisabetei]. Împæratul
este într°adevær absent, dar Elisabeta îøi va vedea rudele øi va
primi câteva personalitæfli oficiale. Sæ speræm cæ se vor convinge
aøa cæ nu suntem în ajunul unei rupturi cu Austria, ceea ce arti-
colele instigatoare din ziare ar dori sæ se împlineascæ. Dacæ tonul
presei româneøti este extrem de regretabil, cel al ungurilor a ajuns
la limita neruøinærii, acestea cer cu o nemaiauzitæ neruøinare pur
øi simplu anexiunea [noastræ]. În Germania, din nefericire, nu
intræ ziare scrise în limba maghiaræ, care aici sunt foarte ræspân-
dite; altminteri românii ar fi tratafli cu mai multæ indulgenflæ.
Germanii iubesc banii româneøti, dar se næpustesc cu lovituri de
bâtæ asupra flærii. Øi Elisabeta mi°a scris cæ a fost cu totul øocatæ
de cât de puflinæ simpatie se manifestæ din vechea patrie. Scandalul
despre ceea ce s°a spus la festivitatea de la Iaøi, respectiv despre
ceea ce nu s°a spus, este cu totul nemaiauzit. România a trebuit
sæ ofere încæ o datæ hranæ pentru ziare, care momentan flæmân-
zeau din særæcie de materie primæ. Le jeu ne vallait pas la chan-
delle, øi aceasta ar trebui sæ fie considerat ca definitoriu pentru
situaflia generalæ, faptul cæ dintr°o discuflie necugetatæ, lipsitæ de
tact a fost fæcutæ o cause célebre.
În acest cadru intræ øi polemica despre scurta prezenflæ a
generalului Brialmont, care continua lucrærile începute toamna
trecutæ. Pe atunci nu însemna nimic faptul cæ ne ocupam de
156 l ANUL 1883
fortificarea câtorva puncte. Nu am schimbat nimic din anteproiect,
graniflele de nord øi de vest n°au intrat de loc în discuflie, nici atunci
øi nici acum. Cu guvernul belgian nu am tratat de loc pentru
Brialmont øi el a pæræsit Bucureøtiul dupæ ce øi°a încheiat
concediul.
[...] Brætianu a fost foarte suferind în ultima vreme øi medicii
sæi erau îngrijorafli pentru starea lui. Peste zece zile [8/20 iulie]
va pleca la odihnæ [la Franzensbad] øi va lipsi øase sæptæmâni.
Trebuie sæ°øi adune forflele pentru marile lupte care vor izbucni
la reunirea Camerelor.
[...] øi flie dragæ tatæ îfli va face bine øederea de varæ la
Krauchenwies. Adesea mæ gândesc cu dor la tine øi aø vrea sæ fiu
însoflitorul tæu în drumurile tale zilnice.
70. Sinaia 20 iulie/1 august 1883, cætre Maria de Flandra
VB 458
Scumpæ Maria!
Alæturat îfli trimit o scrisoare pentru Brialmont [nu existæ
în arhivæ] pe care dupæ ce o citifli tu øi Filip sæ o trimitefli sigilatæ
generalului. În aceastæ scrisoare vefli gæsi exact reflectatæ pære-
rea mea despre nemaiauzitul procedeu øi despre nedreptatea
strigætoare la cer care i s°a fæcut unui distins oøtean. Nu væ pot
spune cât sunt de profund mânhit øi jignit de nefericitul dezno-
dæmânt al întregii afaceri. Øeful cabinetului belgian a comis pe
lângæ un act de ræzbunare personalæ, o demonstraflie duømænoasæ
împotriva României, care ne°ar fi îndreptæflit la rechemarea lui
[Th.] Væcærescu. Dar sæ pæstræm tæcerea ca sæ nu atragem noi
persecuflii împotriva generalului. Însæ ministrul meu plenipoten-
fliar este însærcinat sæ exprime guvernului belgian regretul øi
consternarea pentru aceastæ mæsuræ mult prea aspræ øi sæ prezinte
rugæmintea ca sæ se punæ capæt curând disponibilizærii øi aceasta
cu cât am explicat pe deplin la Viena natura misiunii lui Brialmont.
Nu este adeværat cæ guvernul austriac a reclamat la Bruxelles.
Trebuie acum sæ ne stræduim ca generalul sæ fie cât mai
curând repus în drepturile sale anterioare. Regele s°a subordonat
voinflei ministrului sæu øi aceasta este suficient de constituflional.
Acum poate uøor sæ spunæ „nous avons donné au géneral au
avertissement sévere, nous avons prouvé a l’Europe comment nous
ANUL 1883 l 157
envisageons la neutralité (?) etc. maintenant assez rehabilitons
un géneral meritoire etc“.
Sper cæ mæ vefli ajuta ca pedeapsa decretatæ împotriva lui
Brialmont sæ fie cât mai curând suspendatæ. Din nefericire la
ultima dezbatere [din parlamentul belgian] asupra mæririi impo-
zitelor Frere Orban a scæpat de cædere cu doar trei voturi, dar nu
se va mai menfline multæ vreme. Cæderea sa va fi salutatæ cu
bucurie de mine øi de majoritatea românilor.
De pe aici pot sæ°fli povestesc numai lucruri bune: politica
doarme øi noi ne bucuræm de vremea minunatæ a øederii de aici.
71. Sinaia 25 iulie/6 august 1883,
cætre Karl Anton von Hohenzollern
VD 1973
Dragæ tatæ!
De câtva timp la noi s°au instalat din nou liniøtea øi pacea
øi în locul agitafliei pætimaøe, care a hrænit dupæ plac presa euro-
peanæ, a apærut ceva mai multæ bunævoinflæ. Chiar dacæ din când
în când îøi mai fac loc øtiri false, vina rezidæ în lipsa de discernæ-
mânt a corespondenflilor care prezintæ fiecare cuvânt din
„Românul“ drept literæ de evanghelie øi vor mereu sæ°l arunce pe
Rosetti în aceeaøi oalæ cu Brætianu. Este de prevæzut cæ pânæ în
toamnæ se va produce o rupturæ între cei doi bærbafli care au luptat
mereu pentru libertatea øi independenfla flærii lor. Din nefericire
aøa ceva este inevitabil dacæ bætrânul Rosetti nu vrea sæ fie mai
raflional.
Pe plan extern ar fi o întærire, dar în interior ar fi o mare
slæbiciune, cæci va avea drept consecinflæ constituirea unui partid
radical ce poate fi mult mai ræu decât aøa numiflii iredentiøti care
nici nu existæ ca atare. În stræinætate øi mai ales la Viena prin
acest cuvânt se dæ o însemnætate cu totul falsæ unor oameni care
sunt simpli palavragii, incapabili de vreo acfliune øi mult prea laøi.
De fapt se vædeøte o slæbiciune considerabilæ pentru o mare putere,
când din cauza unor demonstraflii necugetate, ea reclamæ øi trebuie
sæ pretindæ intervenflia aliaflilor ei. Scrisoarea din Germania
imperialæ a fost scrisæ sub presiunea Austriei øi a mulflumit desigur
mai mult acolo decât aici. În pofida tonului binevoitor se vede o
avertizare gravæ care øi°ar avea locul în ajunul unei rupturi, dar
158 l ANUL 1883
nu în mijlocul unei situaflii normale care a fost temporar pertur-
batæ. Pasajul „cu sau færæ alianflæ România trebuie sæ subscrie la
condifliile învingætorului“ este foarte caracteristic. Perspectivele
ar fi sumbre dacæ nu pofli sæ te bazezi pe forflele proprii. Aceastæ
convingere a cæpætat rædæcini adânci în flaræ øi de aceea România
este mereu dispusæ sæ facæ cele mai mari sacrificii pentru înar-
marea øi apærarea ei. Aceasta nu este îndreptatæ împotriva nimæ-
nui, dar izvoræøte din sentimentul drept al pæstrærii independenflei
cu orice prefl øi al asigurærii existenflei. Se pare cæ acest lucru nu
se potriveøte cu planurile anumitor mari puteri øi explicæ la fel
procedeul lipsit de scrupule øi nedrept al guvernului belgian
împotriva destoinicului sæu general. La Bruxelles se tremuræ în
fafla celor mari øi îøi aratæ curajul faflæ de cei mici øi slabi. I°am
scris lui Brialmont øi nu m°am sfiit sæ°mi rostesc pærerea asupra
procedeului guvernului sæu.
În chestiunea Dunærii nu s°a constatat nici o schimbare.
Tratatul va fi ratificat în cursul acestei luni øi vom fi invitafli pur
øi simplu sæ ne alæturæm. Va trebui deocamdatæ sæ ne menflinem
punctul de vedere. Dar mai târziu vor fi posibile tratative directe
cu Austria pentru a gæsi un modus vivendi.
Brætianu este pe drumul însænætoøirii, starea sa ne°a fæcut
mari griji tuturor. La întoarcerea sa peste 3 sæptæmâni are intenflia
sæ fli se înfæfliøeze. Basset îfli va da øtiri directe despre noi. (Invitaflia
la botez a sosit probabil la 29 iulie/10 august la Sinaia. Carol I
s°a græbit sæ o refuze politicos øi a scris o ciornæ)
72. Sinaia 11 Aout 1883 cætre Wilhelm de Prusia
Monsieur mon cousin,
C’est avec une vive satisfaction que j’ai recu la lettre par
laquelle V.A.R. m’invite a tenir sur les fonts du bapteme son fils
nouveau°né. Je m’empresse d’annoncer a V.A.R. que j’accepte avec
la plus grande joie ce temoignage d’affection qui m’est infiniment
precieux V.A.R. connait les sentiments de sincere amitie que je
lui ai voues depuis long temps aussi ne douterait Elle pas de tout
l’intéret sympatique que je reporterai sur Son fils bien aimé.
Je suis profondement peiné d’etre empéché de remplir en
personne un devoir cher a mon coeur et d’assister a cette belle fete
ANUL 1883 l 159
de famille a laquelle je une ferrai representé par mon frere bien
aime le Prince Frédéric de Hohenzollern.
En priant V.A.R. d’etre bien persuadée des voeux sinceres
que je ne cesse de fournir pour son bonheur personnel et pour la
prosperité de Sa famille j’ai meintenant cette occasion pour Lui
renouvels les assurance de la haute estime et de l’inalterable amitie
avec lesquelles je juis Monsieur mon cousine.
73. Sinaia 1/13 august 1883,
cætre Fritz von Hohenzollern
VD 934
Scumpul meu Fritz!
În toatæ graba muncii douæ cuvinte care trebuie sæ°fli aducæ
vestea plæcutæ cæ în pufline zile voi fi împreunæ cu tine.
Wilhelm de Prusia m°a invitat sæ accept sæ fiu naøul de botez
al fiului sæu. Gæsesc potrivit sæ ræspund acestei atenflii cu o øi mai
mare atenflie øi sæ apar în persoanæ la botez øi aceasta cu atât mai
mult cu cât scrisoarea confline o invitaflie directæ. Sper cæ nu sunt
inoportun bætrânului împærat, [Wilhelm I] mai ales într°un
moment când Europa domneøte o anumitæ neîncredere împotriva
României care prin cælætoria mea va putea fi uøor dezminflitæ.
De la Berlin mæ duc la Viena pentru a°l vizita pe împæratul
Austriei.
Din nefericire timpul este prea scurt sæ mæ duc øi la pærinfli.
Am scris deja la Krauchenwies.
Plec joi de aici [4/16 august] direct la Breslau unde înoptez.
Sâmbætæ [6/18 august] în cursul zilei sosesc la Berlin respectiv
Potsdam. Cælætoria este oficialæ. Brætianu mæ va însofli probabil;
deocamdatæ este încæ la curæ la Aix les bains. În plus mai iau unul
sau doi generali øi doi aghiotanfli Candiano [Popescu] øi maiorul
Negel de la cavalerie.
Acum trebuie sæ°fli pun diferite întrebæri la care te rog sæ°mi
ræspunzi numai porin notifle cu creionul øi sæ le trimifli la Breslau
vineri seara [5/17 august]. Scrisoarea ta mæ va gæsi precis acolo.
1. Pentru sosirea la Berlin sau Potsdam, în orice caz în uni-
formæ; ce fel de primire.
160 l ANUL 1883
2. La botez trebuie fæcute cadouri? øi cætre cine? Probabil
pofli sæ te interesezi discret cum s°au comportat alfli suverani în
ocazii asemænætoare.
3. Dacæ sunt mulflumifli [acolo] cæ eu vin la botez etc.
Sper sæ ræmân 4°5 zile øi sæ speræm cæ mæ voi putea bucura
øi de Berlin cæci cu siguranflæ va trebui sæ locuiesc la Potsdam.
Acum ræmâi cu bine dragæ Fritz...
74. Sinaia 22 august/3 septembrie 1883,
cætre Karl Anton von Hohenzollern
VD 1974
Dragæ tatæ!
De la întoarcerea mea din neaøteptata cælætorie la Berlin øi
Viena am fost aøa de ocupat cu afacerile cæ abia acum reuøesc sæ°fli
scriu. [Urmeazæ felicitærile pentru ziua de naøtere a lui Karl Anton
øi regretul cæ nu l°a putut vedea în acest timp].
De mult nu m°am mai expus unor oboseli atât de mari ca
în aceastæ cælætorie de curier care mi°a fost øi mai mult îngreu-
natæ de o arøiflæ insuportabilæ øi o puternicæ ræcealæ pe care am
cæpætat°o în drumul de noapte prin munflii Tatra. Dar totul a
decurs dupæ dorinflæ øi oricine poate fi mulflumit de rezultate cæci
succesele politice nu vor întârzia. Primirea la Potsdam øi în Silezia
ca øi în Brandenburg a fost pe cât de cordialæ pe atât de strælu-
citoare. Starea de spirit pe care am gæsit°o la Berlin a fost bine-
voitoare. Împæratul [Wilhelm I] care la început evitase o discuflie
mai lungæ cu mine, a menflionat (în ultima zi în care m°a condus
înapoi în Oranjerie øi a ræmas o oræ cu mine) – toate problemele
øi s°a exprimat pe larg øi asupra cunoscutei scrisori pe care mai
bine n°ar fi scris°o. La Viena a trebuit sæ fie spartæ gheafla. Prima
primire a fost foarte corectæ dar rece; abia dupæ o mai lungæ
discuflie cu împæratul [Franz Josef] øi Kalnoky, care mi°a plæcut
foarte mult, a dispærut neîncrederea øi la plecarea mea se resta-
biliseræ vechile relaflii cordiale, deøi eu în chestiunea Dunærii am
reprezentat punctul de vedere al guvernului meu. Am ræmas
neclintit, ceea ce ungurii nu°mi pot ierta øi guvernul de la Pesta
s°a abflinut ca în cælætoria mea la întoarcere sæ°mi manifeste vreo
atenflie oarecare. Cu atât mai strælucitoare a fost primirea militaræ,
foarte caracteristicæ pentru situaflia [subliniind deci disponibi-
ANUL 1883 l 161
litatea unei alianfle militare] øi starea de spirit ce domnea la Viena
a l’egard des chers hongrois. Ceea ce am antamat eu în cælætoria
mea, va continua acum Brætianu. El va vedea pe Bismarck øi pe
Kalnoky øi va avea o primæ convorbire care poate fi decisivæ pentru
poziflia øi viitorul României.
Aø putea sæ°fli mai comunic încæ multe lucruri interesante,
dar nu am încredere sæ le aøtern pe hârtie. Dacæ sunt iminente
evenimente importante îfli voi scrie ca sæ°mi trimifli tu o persoanæ
de încredere.
La Potsdam, Dresda øi Viena tofli suveranii au fost plini de
atenflie pentru mine. Cu prinflul moøtenitor al Prusiei [viitorul
Friedric al III°lea] øi cu arhiducele Albrecht, care au fost foarte
cordiali, am purtat discuflii mai lungi care m°au mulflumit deplin.
La sfârøitul sæptæmânii viitoare speræm sæ ne mutæm în
castel; deoarece vremea este minunatæ øi arøifla foarte mare
locuinfla primitivæ de la mânæstire este suportabilæ.
75. Sinaia 30 august/11 septembrie 1883,
cætre Maria de Flandra
VB 459
De când fli°am scris ultima oaræ am avut o viaflæ foarte
agitatæ. Cælætoria mea intempestivæ la Berlin øi Viena m°a smuls
din liniøtea plæcutæ de aici øi m°a împins din nou în vârtejul politicii
de la care bucuros m°aø fi sustras o vreme. Dar totul a decurs
perfect øi m°aø fi întors cu deplinæ bucurie aici de°aø fi putut sæ°i
vizitez pe pærinfli. Însæ detaliile cælætoriei mele au fost precizate
dinainte øi dupæ întoarcere au trebuit reglementate chestiuni
importante ca urmare a plecærii intempestive a lui Brialmont.
La Viena am adus în discuflie afacerea Brialmont øi am
prezentat în adeværata luminæ procedeul nedrept al ministrului
prezident belgian. Împæratul Austriei a primit cu mulflumire expli-
cafliile mele øi acum din aceastæ parte este ocolitæ orice
neînflelegere.
La fel de deschis am vorbit împæratului Wilhelm I øi arhi-
ducelui Albrecht despre fortificafliile noastre øi rolul jucat aici de
generalul belgian. Ei au remarcat cæ Brialmont a greøit în
problema concediului, dar au considerat foarte firesc cæ noi ne°am
adresat lui ca fiind o capacitate în domeniu. Sper cæ acum guvernul
162 l ANUL 1883
belgian dupæ ce nu mai are a se teme de complicaflii (?) inter-
naflionale va repara nedreptatea strigætoare la cer pe care a
comis°o. Brialmont mi°a scris o lungæ scrisoare pe care am primit°o
la Viena. Este optimist øi nu se îndoieøte cæ va veni mai des în
România. Austria îi va fi øi lui øi nouæ recunoscætoare într°o zi
pentru fortificafliile pe care le amplasæm la Dunærea de Jos.
[...] Pânæ acum câteva zile am avut o arøiflæ insuportabilæ
øi în toatæ flara aøa uscæciune cæ porumbul este pierdut. De
alaltæieri a venit ploaia mult doritæ, dar din nefericire prea târziu.
Astæzi dæm un mare banchet în amintirea sângeroasei bætælii
de la Grivifla [30 august 1877] cu 60 de persoane în aer liber, ceea
ce va fi o plæcere ræcoritoare øi cam umedæ cæci a plouat toatæ
noaptea. Batalionul de vânætori care constituie garnizoana din
Sinaia va fi grupat în jurul nostru, va primi mâncare øi bæuturæ
dupæ care va juca hora.
În Bulgaria lucrurile merg amestecat. Prinflesa moøtenitoare
a Germaniei [Victoria fiica reginei Victoria a Angliei øi soflia
împæratului de 100 de zile, Frederic al III°lea din 1888] care de
data aceasta m°a copleøit cu amabilitæfli, se intereseazæ în mod
special de principele Bulgariei deoarece fiica ei, Victoria, este
îndrægosticæ de el. Dar situaflia de acolo mi se pare imposibilæ.
Complicafliile, care sunt de temut în Orient, de acolo vor porni.
Castelul nostru este terminat øi trebuie acum sæ i se facæ
toaleta ca sæ ne primeascæ demn. Mutarea se face festiv...
76. Sinaia 14/26 septembrie 1883,
cætre Fritz von Hohenzollern
VD 935
[...] La Viena totul a decurs perfect øi sunt mulflumit øi de
rezultatul politic. Brætianu care a fost, de asemenea, primit de
împæratul Austriei, se întoarce mâine din stræinætate. Slavæ
Domnului norii ameninflætori de furtunæ s°au risipit øi deocamdatæ
se menfline liniøtea øi pacea.
Peste 14 zile am manevrele care se vor desfæøura între Sinaia
øi Ploieøti. Este rândul Corpului II de Armatæ [Bucureøti].
Mai întâi ne vom muta în Castelul complet terminat, care
va fi o surprizæ pentru fiecare vizitator. Alaltæieri a trecut pe aici
pentru 24 de ore prinflesa Tereza de Bavaria, în cælætoria ei de
ANUL 1883 l 163
întoarcere de la Atena. Øi ea øi suita ei au fost foarte surprinøi
sæ afle o construcflie atât de frumos terminatæ în mijlocul munflilor.
[...] Manevrele de la Hamburg au fost într°adevær cele mai
strælucite pe care împæratul [Wilhelm I] le°a organizat vreodatæ.
Sunt curios sæ aflu cum s°a descurcat regele Milan [al Serbiei] cæci
abia øtie sæ cælæreascæ. Cu câteva zile în urmæ am væzut°o pe
cumnata lui care øi°a exprimat temerea „qu’il ne fera pas bonne
mine à cheval“. Altminteri este inteligent øi plæcut în conversaflie.
La anul trebuie sæ vii øi tu cu Luisa øi sæ petrecefli o vreme
în interesanta noastræ reøedinflæ din Carpafli.
77. Sinaia 24 septembrie/6 octombrie 1883,
cætre Karl Anton von Hohenzollern
VD 1975
Dragæ tatæ!
Nicicând mai mult ca azi nu am simflit din inimæ dorinfla de
a putea sta de vorbæ cu tine. Din nefericire nu am voie sæ încre-
dinflez hârtiei decât anumite aluzii din care îfli va fi posibil sæ judeci
în linii mari situaflia nou creatæ.
Mot d’ordre este pacea øi oricine doreøte sæ contribuie la
menflinerea ei este un membru binevenit în Liga, care se grupeazæ
acum în jurul Germaniei. Aceasta urmæreøte un dublu scop: pe
cât este posibil sæ°i flinæ în frâu pe tulburætorii liniøtii øi sæ apere
principiul monarhic faflæ de agitatorii nihiliøti øi comuniøti. Ultimul
[aspect] ar trebui în mod normal sæ apropie Rusia oficialæ de statele
[Europei] centrale. Dar sistemul de guvernare al flarului îl sileøte
sæ facæ concesii tocmai acestor partide cærora pentru a°øi atinge
scopul orice mijloc li se pare corect. Autoritatea imperialæ le ser-
veøte numai drept camuflaj în exterior ca sæ facæ nepedepsifli jocul
intrigilor lor pæguboase. De aceea Rusia øi Franfla merg mânæ în
mânæ iar pacea europeanæ øi Europa monarhicæ sunt în egalæ
mæsuræ ameninflate de cætre cele douæ state. Ambele se servesc
de mijloace revoluflionare pentru a tulbura liniøtea vecinilor lor.
Ræscoala din Croaflia, alegerile din Serbia, agitafliile româneøti din
Bucovina, intrigile din Moldova, articolele instigatoare din „Inde-
pendance roumaine“ trebuie atribuite influenflelor ruseøti. La fel
procedeazæ francezii în Spania, doar cæ într°un mod mai puflin
inteligent. Sentimentele lor adeværate s°au arætat æn modul cel
164 l ANUL 1883
mai josnic la sosirea regelui Alfonso [al XII°lea 1874°1885] la Paris.
Aceastæ situaflie care se poate complica grav printr°un mic incident,
necesitæ o alipire strânsæ la alianfla austro°germanæ a tuturor
statelor care doresc o dezvoltare paønicæ.
La Viena n°au vrut multæ vreme sæ creadæ cæ România
persistæ în rezistenfla ei în chestiunea Dunærii færæ sæ fie sprijinitæ
de Rusia. Aveau convingerea cæ noi, încurajafli de la Sankt
Petersburg, cæutæm gâlceavæ pentru a provoca tulburæri în Orient.
Vizita mea la Viena øi tratativele ulterioare ale ministrului meu
prezident au deschis un nou orizont cercurilor guvernamentale
austro°ungare øi au fæcut drum convingerii cæ tânærul regat
[român] este un factor pe care trebuie sæ se conteze. De aceea
Brætianu a gæsit o primire extrem de prieteneascæ øi s°a ajuns la
acorduri care sunt la fel de favorabile pentru noi ca øi pentru
Austria. Bismarck a intervenit în modul cel mai binevoitor øi lui
trebuie sæ i se atribuie meritul cæ România va ocupa un loc în
concertul european pentru a putea supraveghea alte regate.
Discuflia de la Gastein ne°a acordat o privire de ansamblu în marea
politicæ ce va fi extrem de folositoare øi plinæ de învæflæminte pentru
noi. Brætianu l°a væzut de trei ori pe cancelarul german care a
manifestat cel mai cælduros interes øi s°a exprimat foarte laudativ
despre progresele flærii [noastre].
De la sine înfleles cæ se pæstreazæ cel mai strict secret asupra
discufliilor øi acordurilor. Ziarele, chiar øi cele oficioase ale noastre
vorbesc sans connaisance de cause.
Mâine ne mutæm în castel. La sfârøitul sæptæmânii mæ duc
pentru opt zile la manevre, apoi mæ întorc din nou aici.
78. Castel Peleø 29 octombrie/10 noiembrie 1883,
cætre Maria de Flandra
VB 460
[...] Væcærescu soseøte mâine la Bruxelles. A primit instruc-
fliuni speciale mai ales în ceea ce priveøte penibila chestiune
Brialmont. Pentru România a devenit o problemæ de onoare sæ
intervinæ pentru acest distins general øi guvernul belgian va simfli
cæ nu pofli sæ ræmâi nepedepsit dacæ pierzi din vedere orice
considerente de curtoazie internaflionalæ faflæ de un alt stat. Belgia
are aici un teren fertil pentru desfacerea produselor sale
ANUL 1883 l 165
industriale, diferite întreprinderi belgiene pentru care F[rère]
O[rban] este personal interesat se bucuræ de o dezvoltare înflo-
ritoare. Din nefericire, vom fi silifli sæ închidem Belgiei piafla
româneascæ, pânæ când Brialmont va fi repus în funcflie. Speræm
cæ acest procedeu, cam drastic, va frânge încæpæflânarea øefului
de guvern belgian, cæci toate cercurile industriale îl vor face
ræspunzætor pentru pierderi. Ocuparea postului de la legaflia
[Belgiei din Bucureøti] vine în al doilea rând. Frère Orban a fæcut
declaraflii lui Væcærescu la care ministrul meu plenipotenfliar nu
a ræspuns. La Bruxelles se doreøte ca noi sæ cerem reocuparea
postului vacant, lucru care nu se va întâmpla niciodatæ. Iar dacæ
încercarea noastræ de a face dreptate generalului Brialmont
eøueazæ atunci Væcærescu are ordin sæ°øi ia un concediu mai lung.
Dar sper cæ lucrurile nu vor ajunge atât de departe øi cæ pânæ la
urmæ cumnatul tæu [regele Leopold II] va interveni.
Prin D.A. Sturdza vei fi aflat cæ aici totul merge bine øi cæ
relafliile noastre cu stræinætatea øi mai ales cele cu Austria sunt
dintre cele mai bune. Acest rezultat îmbucurætor a fost atins numai
prin cælætoria mea øi discufliile ulterioare ale lui Brætianu la Viena
øi Gastein. Poziflia proeminentæ pe care România a ocupat°o în
concertul european este cu atât mai însemnatæ cu cât Serbia øi
Bulgaria se îndreaptæ spre cele mai grave complicaflii care îi pot
costa tronul pe ambii principi. Rusia øi°a ales aceste douæ flæri ca
arenæ de luptæ pentru intrigile ei, în vreme ce aici s°au luat mæsuri
energice pentru a tæia orice speranflæ de ræsturnare øi dezordine.
În Rusia s°ar dori ræzboiul, dar se tem de puternica Germanie cu
care mulfli au fæcut alianflæ pentru menflinerea pæcii.
Dar acum trebuie sæ ne ocupæm de cadourile pentru nunta
de aur [a pærinflilor]...
Ræmânem aici cel puflin trei sæptæmâni, acum pe o vreme
minunatæ sæ ne bucuræm de frumosul nostru castel care este
prevæzut cu tot confortul. Pot sæ spun cu mândrie cæ am ridicat
o construcflie desævârøitæ care este unanim admiratæ. În ultima
vreme am primit numeroøi prieteni din diverse flæri, inclusiv artiøti,
care au fost absolut uluifli cæ un asemenea castel a putut sæ aparæ
în Orientul îndepærtat în mijlocul sælbaticilor munfli Carpafli [...]
P.S.
Cælætoria prinflului moøtenitor german în Spania, le va face
francezilor nopfli nedormite ceea ce pentru ei este foarte sænætos.
166 l ANUL 1883
79. Castel Peleø 23 noiembrie/5 decembrie 1883,
cætre Karl Anton von Hohenzollern
VD 1976
Dragæ tatæ!
Dacæ ar fi fost ceva important de povestit, fli°aø fi scris mai
demult. Din fericire însæ ne bucuræm de cea mai mare liniøte, pe
care incidente neînsemnate nu o pot tulbura în nici un fel, chiar
dacæ s°ar dori sæ li se dea amploare. Opinia publicæ din România
se acomodeazæ încet cu noua fazæ în care a intrat politica externæ.
Opoziflia susflinutæ de nenumærate ruble („Independance
Roumaine“ primeøte acum 12.000 de ruble anual) lucreazæ fireøte
sub presiune ca sæ direcflioneze simpatiile spre Ræsærit øi nu se
dæ înapoi de la nici un mijloc. Membrii moderafli mi°au exprimat
mulflumirea lor pentru noul curs øi au læudat îmbunætæflirea
finanflelor.
Într°adevær acestea pot fi considerate ca strælucitoare.
Bugetele ultimelor doi ani au înregistrat un excedent de mai multe
milioane øi fondul de rezervæ a fost adus la încheierea anului
financiar în curs la 16 milioane. Acest rezultat favorabil permite
îmbunætæfliri însemnate în armatæ care a fost înzestratæ cu un nou
material de ræzboi. Pânæ la primævaræ vor fi echipate complet øi
gata de luptæ opt regimente de artilerie. Cred cæ øi noul an va
decurge paønic, dar s°a acumulat multæ materie explozivæ în Orient
øi francezii cu presa lor instigatoare øi°au pierdut capul în aøa
mæsuræ cæ este necesar sæ prevedem orice eventualitate. Ura
nafliunii franceze împotriva Germaniei a crescut atât de mult cæ
oricine are un pic de simpatie pentru cea din urmæ, øi mai ales
flærile care s°au alæturat Ligii Pæcii, sunt considerate ca inamici
ai Franflei. Aici în Orientul îndepærtat simflim deja acest lucru.
Din fericire însæ compromisul [propunerea] Barrere în chestiunea
Dunærii a supærat atât de tare, cæ mæcar pentru o vreme sunt
vindecafli de simpatiile franceze. Austria procedeazæ foarte
înflelept cæ dæ de°o parte Tratatul de la Londra cæci doar aøa poate
sæ câøtige pentru sine opinia publicæ de aici.
Publicarea articolelor despre [înalta] societate berlinezæ în
Nouvelle Revue este caracteristicæ pentru starea de spirit a
cercurilor franceze; dar se va øti la Berlin cæ influenfla ruseascæ
a fost aici determinantæ. Le fond est d’un Russe, la forme d’un
ANUL 1883 l 167
Francais; din nefericire la anumite personalitæfli au nimerit°o.
Adeværul este întotdeauna mai neplæcut decât poezia, de aceea
domneøte o mare agitaflie pe aceastæ temæ în cercurile Curflii
[imperiale] de la Berlin.
Chiar neruøinatæ este însæ flesætura de minciuni a presei
franceze despre cælætoria Kronprinzului [în Spania]. Nu m°am
îndoit nici o clipæ cæ spaniolii vor pregæti cea mai cælduroasæ
primire moøtenitorului tronului german, la care a contribuit mult
øi personalitatea lui simpaticæ. Aceastæ vizitæ a fost cel mai demn
ræspuns la manifestærile josnice ale plebei franceze. La Madrid
este ambasador al Franflei un om extrem de antipatic, baronul des
Michels, care trei ani a fost aici agent diplomatic øi care s°a fæcut
pur øi simplu detestat. Eu însumi am fost silit o datæ sæ°i dau un
ræspuns brutal din cauza amestecului sæu în treburile interne. Mai
târziu am insistat la Paris ca în interesul bunelor relaflii sæ se facæ
o schimbare.
Øi la Madrid se pare cæ este antipatic øi ar fi avut deja
conflicte.
De la întâlnirea lui Giers cu Bismarck agitafliile øi intrigile
ruseøti din Moldova øi Dobrogea au scæzut oarecum. [Dr. Nicolae]
Kretzulescu a fost însærcinat sæ atingæ la [Sankt] Petersburg acest
punct delicat øi sæ declare cæ prin aceasta au apærut mici neîn-
flelegeri care ar putea tulbura bunele raporturi.
Prinflul Grigore Sturdza, care a asistat la inaugurarea Caste-
lului [Peleø] s°a raliat pe deplin, merge cu partidul de guvernæmânt
[în decembrie 1880 fusese considerat ca implicat în atentatul
împotriva lui Ion C. Brætianu], dar este împotriva revizuirii
Constitufliei. De altfel ambele Camere sunt prea puflin dispuse sæ
atingæ aceastæ chestiune arzætoare deoarece Rosetti cere o schim-
bare radicalæ a legii electorale la care majoritatea nu va consimfli
niciodatæ. Agitatorul nostru, [altminteri] foarte monarhist, a
pierdut de altfel mult din influenfla lui øi doar un mic numær de
deputafli îl mai urmeazæ. Brætianu îl menajeazæ deoarece el
[Rosetti] a fost de acord cu politica externæ.
fiara a suferit o pierdere dureroasæ prin moartea lui [Vasile]
Boerescu [la 18/30 noiembrie 1883] care m°a afectat profund. El
a læsat în urmæ un gol evident, care va fi greu de înlocuit. Deøi
un spirit cam agitat avea o forflæ de muncæ eficientæ øi era foarte
bun de utilizat ca ministru. Øi în afara guvernærii era mereu gata
168 l ANUL 1883
sæ°øi punæ la dispoziflie øtiinfla øi talentul. Suferea de mult de diabet
iar boala a luat o întorsæturæ atât de gravæ cæ el s°a hotærât sæ
se ducæ de urgenflæ la Paris pentru a consulta somitæflile de acolo.
La douæ ore dupæ sosire era deja un cadavru.
Generalul Slæniceanu are din nefericire aceeaøi boalæ øi ne
temem cæ îl vom pierde pe acest destoinic militar. M°a vizitat nu
demult, l°am gæsit foarte schimbat, dar spiritual atât de proaspæt
cæ a fost o adeværatæ plæcere sæ discutæm amândoi. Îmi va fi foarte
greu sæ mæ lipsesc de el.
La fel øi generalul Carol Davila are o gravæ boalæ de inimæ,
pe care el ca medic o cunoaøte, øi de acea extrem de deprimat. Acest
om energic ar fi chiar de neînlocuit. [Avea sæ moaræ la 26 august/7
septembrie 1884].
Într°adevær forfle tinere destoinice cresc, dar cu plecarea celor
bætrâni sunt duse în mormânt scumpe amintiri.
Ca forflæ nouæ guvernul a fæcut o bunæ achiziflie în recent
numitul ministru al justifliei [Nicolae] Voinov este moldovean, de
la venirea mea la domnie a fost mereu în opoziflie, a aparflinut
facfliunii care era împotriva prinflului stræin, dar cu toate acestea
de doisprezece ani am avut relaflii bune cu el. A fost mereu corect,
orator strælucit, ales aproape în toate Camerele, nu a deflinut
niciodatæ vreo funcflie în stat. Cu doi ani în urmæ la inaugurarea
cæii ferate de la Focøani, locul sæu de naøtere, a ræspuns la toastul
meu în modul cel mai cælduros øi a declarat cæ România nu a fost
nicicând mai fericitæ decât sub domnia mea.
Facfliunea antidinasticæ a dispærut aproape cu totul øi chiar
dacæ din când în când vreun individ se mai manifestæ în acest sens,
singurul motiv este cæ a fost împiedicat de la ocuparea unui post.
Familia Bibescu din care cei doi frafli George [26 mai 1834°20
mai 1902] øi Nicolae (1830°1890) s°au subordonat complet, nu mai
joacæ nici un rol, deoarece øi°au tocat toatæ averea. În scurtæ vreme
ni se va ralia toatæ familia.
Moldovenii nemulflumifli ar vrea uneori sæ°l împingæ în faflæ
pe unul din fiii naturali ai lui Cuza mais cette marchandise n’a
plus de prix øi chiar însæøi inifliatorii acestor intrigi nu iau
problema în serios.
În Bulgaria liniøtea se va menfline atâta vreme cât în Serbia
nu va avea loc vreo ridicare ce ar constrânge Austria la intervenflie.
Rusia instigæ în ambele flæri, dar asigurarea oficialæ a lui Giers
ANUL 1883 l 169
lasæ sæ se înfleleagæ cæ focul nu se va aprinde de la sine. La
Petersburg sunt foarte indignafli împotriva regelui Milan, cæci el
a comis imprudenfla sæ°l acuze pe reprezentantul rus de la Belgrad
de agitaflii øi intrigi politice. Acest lucru este acolo la fel de adeværat
ca øi aici, dar noi nu îl vom trâmbifla.
Problema patriarhului de la Constantinopol este iar o intrigæ
abilæ a Rusiei, dar turcii sunt aøa de lovifli de orbire cæ nu înfleleg.
Nelidov lucreazæ în acest sens ca sæ fie ales de cætre Fanar patriar-
hul Ierusalimului, un instrument rusesc.
Din cauza transformærii palatului va fi imposibil sæ ne
mutæm acolo în mai puflin de 14 zile. Avem noroc sæ mai ræmânem
o vreme în frumosul nostru castel care chiar ca reøedinflæ de iarnæ
este ideal. Iar vremea este atât de superbæ cæ ai putea sæ stai afaræ
toatæ ziua. Cei mai bætrâni cælugæri din Sinaia nu°øi amintesc de
vreo toamnæ atât de însoritæ. Vreme de trei seri am avut minunate
amurguri de munte incandescente øi ai fi putut sæ crezi cæ pædurile
ard în flæcæri. Acest mærefl fenomen ceresc a fost observat în toatæ
Europa.
Sæptæmâna viitoare trebuie sæ fiu pentru câteva zile la
Bucureøti øi apoi mæ voi duce la inaugurarea noii linii de cale feratæ
de la Târgoviøte. Aceasta a fost construitæ de corpul nostru de
geniøti øi serveøte mai ales pentru scopuri militare, deoarece
numeroase stabilimente ale ministerului de ræzboi se aflæ în acest
judefl.
Vizitele pe care vrem sæ le vedem la castelul Peleø nu s°au
rærit; nu trece nici o zi færæ sæ avem numeroøi oaspefli. Sæptæmâna
trecutæ a fost aici Madame Anton cu soflul ei øi au cântat dupæ
amiaza în frumoasa salæ de muzicæ. Au fost extrem de uimifli de
amplasarea øi amenajarea castelului pe care îl consideræ de prim
rang printre construcfliile de acest gen. Regele Bavariei [Ludwig
al II°lea n. 1864 – m. 1885] pare sæ fie oarecum gelos din cauza
reøedinflei noastre din Carpafli. Mi°a transmis rugæmintea sæ°i
trimit o descriere exactæ cu planuri, desene øi fotografii din interior.
Ultimele am pus sæ fie fæcute pentru mama dar din nefericire lasæ
mult de dorit.
fiie, dragæ tatæ, îfli trimit o colecflie de frumoase reproduceri
ale moøiei mele de la Broøteni, care îfli vor da o slabæ idee despre
acest minunat domeniu. Am pus sæ se mai facæ un album...
170 l ANUL 1884
Profesorul român a sosit în sfârøit la Düsseldorf øi orele au
fost începute imediat. Sper cæ am fæcut o alegere bunæ, cæci
profesorul Pæun este un om simplu øi tæcut care a studiat mult.
Salariul sæu trebuie sæ fie adus la 1600°1800 franci lunar cæci doar
prin lecflii particulare el câøtiga peste 1000 franci pe lunæ. De aceea
guvernul îi va suplini aceastæ sumæ øi chiar mai mult.
Am oferit unicei sale fiice intrarea la un institut particular
din Düsseldorf.
80. Sinaia 25 decembrie 1883/6 ianuarie 1884,
cætre Maria de Flandra
VB 461
[...] Th. Væcærescu te va fi læmurit în privinfla afacerii
Brialmont în care se înainteazæ prudent. Frère Orban a ræspuns
scrisorii lui D.A. Sturdza øi putem spera cæ [prin ministrul belgian]
va renunfla la rezistenfla sa. Procedeul nostru nu a avut niciodatæ
caracterul unei imixtiuni în chestiunile interne; nous sommes trop
jaloux de nos droits ca sæ nu le respectæm pe ale altora. Dar
consideræm ca o datorie sæ intervenim pentru un om care a fost
sacrificat øi aspru pedepsit din cauza noastræ. Camerele noastre
parlamentare nu vor tæcea dacæ nu se schimbæ nimic în aceastæ
penibilæ chestiune. Mæ tem cæ la dezbaterea bugetului postul
legafliei de la Bruxelles va fi expus unor atacuri neplæcute. Pânæ
acum ne°am arætat foarte prevenitori faflæ de guvernul belgian.
Contele Laleing, care de altminteri este un tânær chipeø, a gæsit
aici o primire distinsæ; l°am chemat imediat la Sinaia unde a fost
invitat la dejun øi la ceai. Alte diverse mici reclamaflii pentru care
se interesa Frère Orban au fost rezolvate. La fel nu am obiectat
nimic împotriva numirii lui Hooricks deøi el în general vorbind,
nu era agreat aici.
81. Sinaia 26 decembrie 1883/7 ianuarie 1884,
cætre Fritz von Hohenzollern
VD 936
Te vei mira sæ primeøti aceste rânduri de Anul nou scrise
de mine din inima Carpaflilor. Construcflia palatului din Capitalæ,
care va fi foarte frumos, merge aøa de încet cæ pânæ acum am fost
ANUL 1884 l 171
silifli sæ ræmânem aici. În acest mod putem sæ ne bucuræm cu
adeværat de fermecætorul nostru castel care este înzestrat cu tot
confortul øi facem mereu pe vreme frumoasæ plimbæri lungi pe jos
sau cu sania. Din pæcate peste puflin timp va trebui sæ schimbæm
mæreafla naturæ pe care o iubim øi mai mult în haine de iarnæ cu
zgomotoasa viaflæ de oraø. Dar ne cheamæ datoria øi este necesar
sæ facem øi noi ceva pentru societate.
Afacerile statului sunt aøezate pe o direcflie bunæ astfel cæ
aø putea luni de zile sæ le conduc de aici. În fiecare sæptæmânæ
vin la mine la conferinflæ doi miniøtri. Camerele Parlamentului
le las sæ discute în liniøte færæ sæ mæ mai enervez asupra dis-
cursurilor reprezentanflilor flærii.
Faflæ de stræinætate România este mare øi tare cæci tofli øtiu
cæ poate conta pe prietenia Germaniei. Acesta este succesul
cælætoriei mele de vara trecutæ.
În cursul acestui an ne vom revedea cu siguranflæ øiu cred
cæ pânæ atunci vei fi general de brigadæ. [Aceastæ ultimæ speranflæ
se va împlini abia în 1891].
Nunta de aur [a pærinflilor] ne va permite, sæ speræm, sæ fim
din nou împreunæ într°o bucurie netulburatæ.
Ne ocupæm deja de cadouri. În afaræ de cele 12000 de mærci
cu care am contribuit am pus sæ se confecflioneze o mobilæ de galæ
cu portretele noastre, castelul Peleø, castelul Sigmaringen etc. Øi
în acest scop l°am trimis pe Stohr la Veneflia øi Florenfla. În acelaøi
timp este o cælætorie de odihnæ pentru el cæci realizærile sale la
construcflia castelului s°au ridicat mai presus de orice elogiu. Mæ
gândesc cæ nou numitul secretar D.I. Ghica fli°a înmânat medalia
comemorativæ a mutærii noastre în castelul Peleø; este o operæ de artæ.
Muzeului de meøteøuguri din Berlin i°am dæruit o garnituræ
cu castelul dintr°una din porflile bogat sculptate de aici. Pofli sæ
comunici aceasta anturajului prinflului moøtenitor; poate o vefli
vedea øi voi acolo.
82. Bucureøti 14/26 ianuarie 1884, cætre Maria de Flandra
VB 463
[...] Rechemarea lui Brialmont în activitate mi°a fæcut cea
mai mare bucurie. Sentimentul cæ eu am fost vinovat de pedeapsa
aspræ pe care a primit°o distinsul general îmi era extrem de
172 l ANUL 1884
neplæcut. În felul acesta au fost restabilite relafliile cordiale dintre
guvernele noastre øi sæ speræm cæ nici un incident nu le va mai
tulbura. Væcærescu a fost numit de mine ministru plenipotenfliar
øi va putea sæ°øi prezinte imediat regelui scrisorile de acreditare.
83. Bucureøti 17/29 ianuarie 1884,
cætre Fritz von Hohenzollern
VD 937
[...] Nu ne°a fost uøor sæ ne acomodæm cu modestul Palat
din Capitalæ dupæ øederea plæcutæ øi confortabilæ din castelul
nostru din munfli. Dar de când n°ai mai fost aici s°au fæcut multe
øi pentru amenajarea acestuia øi la terminarea reconstrucfliei va
fi o rezidenflæ decentæ [...]
Au început deja îndatoririle sociale. Sæptæmâna trecutæ a
fost bal cu tombolæ la Teatrul [Naflional] care a decurs strælucitor
øi a adus profit pentru asociaflia de binefacere a Elisabetei care,
ca toate doamnele, a apærut în costum popular românesc.
[...] Am citit toate scrisorile din Nouvelle Revue [care criticau
curtea imperialæ germanæ] øi înfleleg vâlva øi indignarea care
domneøte în cercurile berlineze în aceastæ privinflæ. Dar ar fi fost
mai înflelept sæ nu se interzicæ aceastæ publicaflie cæci aøa va fi
încæ øi mai mult cititæ.
P.S. Tânærul D.I. Ghica [mesagerul lui Carol I] a fost crescut
numai în Anglia øi vorbeøte engleza mai bine decât limba sa
maternæ.
84. Bucureøti 24 ianuarie/5 februarie 1884,
cætre Karl Anton von Hohenzollern
VD 1977
Dragæ tatæ!
De la instalarea noastræ în Capitalæ am fost atât de copleøit
de afaceri la care s°au adæugat toate îndatoririle sociale, cæ mi°a
ræmas doar puflin timp pentru scris. Dar consider de datoria mea
sæ folosesc puflinele momente de care pot dispune spre a°fli trimite
un scurt raport asupra situafliei de aici øi despre viafla noastræ.
[...] în privinfla relafliilor politice pot sæ°fli comunic prea pufline
lucruri noi. Camerele parlamentului sunt leneøe la muncæ øi astfel
ANUL 1884 l 173
revizuirea Constitufliei nu se urneøte din loc. Nu lipsesc propu-
nerile, dintre care unele sunt nepractice, iar altele prea radicale.
Diferitele facfliuni se ceartæ, iar guvernul priveøte deocamdatæ calm
pânæ când prin discuflii se vor contura idei sænætoase. Mærul
principal al discordiei este dacæ sæ constituim unul sau trei colegii
electorale. Pentru prima idee Rosetti se luptæ cu mare energie,
dar a doua gæseøte mai mulfli adepfli deoarece prin aceasta ræmân
protejate diversele interese. Pânæ la urmæ se va gæsi un compro-
mis astfel încât chestiunea care pasioneazæ Camerele øi presa, dar
în nici un caz flara, va dispærea de pe ordinea de zi.
Curentul social°democrat care a cuprins toatæ Europa în-
cearcæ sæ pætrundæ øi aici. Fifluici infame øi pamflete cresc ca
ciupercile din pæmânt, dar dispar la fel de repede deoarece nu
gæsesc suficient sprijin. Însæ atmosfera se îmbâcseøte øi relafliile
bolnævicios tensionate sunt mânate astfel într°o direcflie peri-
culoasæ.
Acesta este cazul tineretului mai ales. Pot sæ dau un exemplu
de aici: un student care a fost copleøit cu binefaceri din partea
mea øi a avut un adeværat fanatism pentru mine (a fæcut poezii
exaltate øi ne°a prezentat ca pe divinitæfli) a devenit dintr°o datæ
social democrat øi îøi manifestæ zelul în scrieri øi în adunæri publice
împotriva monarhiei, etc.* Dar cum poate fi stævilit un asemenea
ræu? Eu nu cunosc decât douæ sisteme: o îngrædire absolutæ a
libertæflii presei sau o deplinæ libertate a presei. O cale de mijloc
nu duce la nici un rezultat practic. Camerele nu sunt dispuse sæ
accepte anumite limitæri pentru ziarele care apar aici în limbi
stræine. Acestea ar fi de dorit mai ales din cauza ziarului „Indepen-
dance Roumaine“ care atacæ toate institufliile statului øi a cærui
neruøinare a stârnit indignarea generalæ. fiinta lui este Austro-
Ungaria, pentru care, aici, din pæcate, nu s°a putut câøtiga încæ
multe simpatii. Numai ca sæ provoace neplæceri guvernului se
instigæ mereu împotriva acestui stat vecin øi se foloseøte fiecare
ocazie pentru a face demonstraflii duømænoase. Înlæturarea deo-
camdatæ a chestiunii Dunærii uøureazæ misiunea guvernului de
a combate aceste orientæri, dar acum cabinetul de la Viena vrea
din nou sæ aducæ aceastæ problemæ pe ordinea de zi. Motivul în
* Este vorba de George Panu (1848°1910)
174 l ANUL 1884
acest sens îl dau Franfla øi Rusia care amintesc de executarea
Tratatului de la Londra. Baronul von Ring [ministrul plenipo-
tenfliar al Franflei] a fost mandatat de guvernul lui ca la întoarcerea
sa de la Paris la Bucureøti sæ facæ la Viena declaraflii în acest sens
øi la fel Giers a pus în discuflie la întâlnirea sa cu Kalnoky problema
Dunærii, lucru care ne determinæ sæ insistæm în luarea unei decizii.
Acflionæm acum în acest sens la Viena øi mai ales la Berlin ca
puterile germanice sæ ne lase în pace øi sæ încredinfleze Franflei
øi Rusiei misiunea ca la sesiunea de primævaræ a Comisiei
Europene a Dunærii de la Galafli sæ formuleze ele oficial [cererea
de] executare a Tratatului de la Londra. Vom øti atunci sæ ne
apæræm drepturile øi vom cere aliaflilor noøtri sæ°øi trimitæ aici
comisarii færæ instrucfliuni precise. În acest fel s°ar obfline un dublu
avantaj: oprobiul acestei probleme fatale ar cædea asupra Franflei
pentru care nu se mai nutresc vechile simpatii øi o asemenea
propunere din partea nafliunii soræ metterait le comble [ar pune
capac la toate]. Dimpotrivæ Austria ar câøtiga teren øi s°ar trezi
alte sentimente pentru ea în flaræ. Sper cæ vor avea înflelegere la
Viena pentru acest mod al nostru de a vedea lucrurile, sper, dar
nu sunt convins de aøa ceva. În caz contrar mæ tem de un curent
foarte ostil pentru vecinul nostru apusean [Austro°Ungaria] pe
care Rusia cu conservatorii øi Franfla cu radicalii îl vor exploata
øi îl vor valorifica. Stærile de spirit ale (maselor) sunt adesea mai
puternice decât tratatele, mai ales în flærile cu constituflii
democratice [Profetice cuvinte!]. Pænæ acum controlæm deplin
situaflia. Numai sæ nu o tulbure alflii.
În Bulgaria se petrec evenimente ciudate. Rusia l°a læsat sæ
cadæ cu totul pe principe care s°a certat cu værul sæu flarul
[Alexandru al III°lea] din cauza procedeelor lui [Alexandru
Battenberg] brutale împotriva ofiflerilor øi funcflionarilor ruøi.
Partidul naflional [bulgar] în antagonismuil sæu faflæ de Rusia încæ
îl mai susfline, dar de la lovitura de stat de la Øiøtov nu mai are
deloc încredere în el. Radicalii, al cæror numær nu este mic øi care
din nefericire în mare parte au fost crescufli aici [în România] sunt
instigafli în cel mai josnic mod de cætre reprezentantul rus Jonin
(consilier de stat øi excelenflæ) împotriva principelui lor. Conser-
vatorii, care acum s°au retras de la guvernare, nu sunt
entuziasmafli de suveranul lor care i°a amægit cu suspendarea
ANUL 1884 l 175
Constitufliei. Prin urmare nu se poate conta pe nici un element,
nici mæcar pe armatæ.
În Egipt englezii vor repurta acum succese mai mari datoritæ
numirii [în funcflia de comandant al garnizoanei egiptene din
Sudan] a energicului general [Charles] Gordon, care va conduce
expediflia la bun sfârøit. Îl cunosc bine pe acest om øi am o foarte
bunæ pærere despre el. Ca militar am învæflat sæ°l prefluiesc în
timpul celor doi ani cât a stat aici în Comisia Europeanæ a Dunærii
de la Galafli. Mi°a dat foarte multe sfaturi bune øi am fost plæcut
surprins de judecata lui sænætoasæ. Este extrem de viteaz, nu fline
seama de nimic øi nu se dæ înapoi de la asumarea nici unei
ræspunderi, dar cere sæ i se lase complet mânæ liberæ ceea ce
Gladstone i°a øi acordat.1
85. Bucureøti Palatul [regal]
cætre principele Karl Anton de Hohenzollern 6 aprilie 1884
VD 1978
Telegramæ
Incendiul s°a limitat la o singuræ aripæ. Este regretabilæ
pierderea bogatei øi foarte completei colecflii botanice øi a
bibliotecii societæflii geografice. Restul a fost salvat. Vreme rece.
Væ îmbræfliøæm
Carol
86. Bucureøti 7/19 aprilie 1884,
cætre Karl Anton von Hohenzollern
VD 1979
Incendiul de la Academie a fost un incident într°adevær fatal
øi guvernul a fost fæcut responsabil de cætre toatæ presa. Din
nefericire este adeværat faptul cæ de prea multæ politicæ admi-
1. Despre discuflia lui Carol I cu Gordon la 8/20 aprilie 1872 vezi
Memoriile... vol. II, p. 226: „Gordon vorbeøte principelui de marea însem-
nætate strategicæ a Galaflilor øi aratæ cæ n°ar fi greu de transformat acest
oraø în cetate puternicæ, pentru cæ fiind cuprins între Dunære, Prut øiu
Siret el n°are nevoie sæ fie apærat prin lucræri costisitoare decât dinspre
partea de nord“.
176 l ANUL 1884
nistraflia este mai mult decât defectuoasæ ceea ce eu am scos în
evidenflæ la fiecare øedinflæ de consiliu. Din fericire nu am avut
pierderi de opere de artæ øi dupæ trei zile cele mai multe sæli au
putut fi din nou folosite. Eu am prezidat Academia Românæ care
posedæ cea mai mare bibliotecæ; în seara dinaintea incendiului am
flinut acolo o cuvântare academicæ care a fost primitæ cu aplauze
cælduroase. Elisabeta a asistat øi ea la aceastæ øedinflæ.
Politic, dragæ tatæ, nu pot sæ°fli povestesc nimic nou de pe
aici. În ultima mea scrisoare (VD 1977) fli°am schiflat un tablou
al situafliei de la noi øi fli°am vorbit despre ruptura iminentæ dintre
I.C. Brætianu øi C.A. Rosetti, care acum s°a øi produs.
Revizuirea va fi terminatæ pânæ la sfârøitul lui mai øi cætre
toamnæ se vor reuni noile Camere. Brætianu ar vrea sæ se retragæ,
cæci adversarii sæi s°au dublat, dar eu caut deocamdatæ sæ°l pæstrez
încæ. [Urmeazæ descrierea pagubelor incendiului]. Problema
domeniilor [Coroanei] treneazæ într°un mod nedemn. De patru ori
în øase sæptæmâni mi°au spus miniøtrii cæ deputaflii vor lua iniflia-
tiva. Øi°au luat avânt dar n°au fost gata pentru særituræ.
Acum încep pregætirile pentru primirea perechii moøtenitoare
a Austriei [Rudolf øi Øtefania de Habsburg – soflia era fiica regelui
Belgiei Leopold II] care vor sosi la sfârøitul sæptæmânii viitoare.
Nu mæ îndoiesc cæ va fi o primire cordialæ din partea populafliei
iar noi vom face totul pentru ca øederea oaspeflilor noøtri aici sæ
fie cât mai plæcutæ cu putinflæ. Sosirea va avea loc la 13/25 aprilie
la ora 7 seara la gara Filaret [actuala Garæ de Nord]. Elisabeta
øi cu mine vom veni la Comana, una din viitoarele moøii ale
Coroanei.
La Garæ, garda de onoare, mitropolit, miniøtrii etc. doamne
cu flori, prezentæri, cortegiu prin Capitalæ cu escortæ de cavalerie
øi muzicæ. La Palat Garda de onoare, tot corpul ofifleresc al
Corpului II de Armatæ, defilare. La Palat prezentare reciprocæ a
celor douæ suite, retragere cu torfle cu 10 fanfare, supeu.
La 14/26 aprilie dimineafla deplasare la Mitropolie øi
Cotroceni, primirea notabilitæflilor. Dupæ°amiaza revista trupelor
øi parada Corpului II de Armatæ. La ora 6 dineu de galæ cu toasturi.
La ora 9 bal la Teatrul [Naflional], doamnele în costum naflional.
La ora 11 plecarea.
Vom aranja propriile noastre camere pentru tinerii suverani,
care astfel vor locui decent. În clædirea nouæ sunt øase pânæ la
ANUL 1884 l 177
opt camere pentru suitæ din care o parte va fi gæzduitæ la hotel.
Avem loc cu toflii. Întreaga cælætorie este o mare solicitare pentru
principesa moøtenitoare [Øtefania] care este foarte delicatæ. De
asemenea momentul pentru [a vizita] Constantinopolul nu este
favorabil ales deoarece primirile øi festivitæflile de acolo vor cædea
în sæptæmâna postului mare ceea ce va face o impresie nefavo-
rabilæ. Ruøii vor øti sæ se foloseascæ de aceastæ lipsæ de prevedere.
Recepflia corpului diplomatic a fost fixatæ pentru Vinerea mare a
ortodocøilor. Reprezentanflii flærilor orientale au de gând sæ
stræluceascæ prin absenflæ.
Ciudat este faptul cæ în fruntea acestor demonstraflii reli-
gioase stæ soflia ambasadorului german [von Radowitz] care a
încercat sæ o convingæ pe soflia lui P. Mavrogheni (ministrul
plenipotenfliar al României la Constantinopol) ca în cazul în care
ziua primirii nu este modificatæ sæ nu aparæ ceea ce nu va fi cazul.
Cei doi Mavrogheni stau în relaflii foarte bune cu Calices (?) øi au
arætat mult tact în aceste intrigi. Doamna von Radowitz care este
foarte puflin binevoitoare faflæ de legaflia mea, este extrem de
antipaticæ la Constantinopol øi este de departe mai folositoare
ruøilor decât Germaniei.
În ultimele zile am fost foarte îngrijorafli din cauza stærii de
sænætate a împæratului german, am primit veøti de la Viena dintr°o
sursæ siguræ cæ indispoziflia sa este mult mai gravæ decât afirmæ
ziarele øi cæ stomacul nu mai funcflioneazæ regulat. Fritz mi°a scris
într°o scrisoare primitæ astæzi cæ împæratul este restabilit, dar
dimpotrivæ împæræteasa se simte într°adevær ræu øi asta îngrijo-
reazæ pe toatæ lumea. La vârsta înaintatæ a celor douæ maiestæfli
trebuie sæ fim pregætifli pentru orice. Dar sæ speræm cæ primævara
care s°a îmbræcat în veømintele ei de galæ va mai amâna încæ o
datæ pentru câtva timp acest grav moment de cotituræ. [Kaiserul
Wilhelm I a murit la 90 de ani în martie 1888 iar împæræteasa
Augusta în 1890].
11/23 aprilie 1884
Am fost întrerupt în scrisoarea mea de vizita lui Fritz Anhalt
øi a principelui Bulgariei. Cel dintâi a ræmas trei zile aici, a vizitat
Sinaia øi a asistat împreunæ cu mine la særbætoarea Paøtilor la
Mitropolie, care l°a interesat, în pofida lungimii øi a unui vânt
foarte neplæcut. Fritz este un tânær øarmant care a plæcut tuturor.
178 l ANUL 1884
În noaptea de Paøti øi în acelaøi timp aniversarea zilei mele de
naøtere a avut loc la ora 3 dimineafla un dejun cu 80 de tacâmuri.
Cu aceastæ ocazie a fæcut cunoøtinflæ cu domni øi doamne, cu toate
persoanele oficiale. Intenflioneazæ sæ vinæ mai târziu la tine øi sæ°fli
prezinte un raport prin viu grai.
Alaltæieri a fost Sandro toatæ ziua la noi øi a povestit multe
lucruri interesante. Cu flarul Rusiei este definitiv certat; cu Rusia
oficialæ s°a reuøit un modus vivendi. Panslavismul ræscoleøte øi
instigæ neîncetat în Bulgaria øi Rumelia; funcflionarii oficiali ruøi
sunt agenflii acestui curent. De aceea øi garanflia pe care o are
împæratul Wilhelm [I] de la flarul Alexandru [al II°lea] este foarte
puflin eficientæ. Sandro s°a reconciliat cu poporul sæu. Pe miniøtrii
sæi, însæ nu poate sæ conteze.
Imediat dupæ primirea austriacului el se va duce la Darmstadt
unde va veni perechea prinflilor ani a moøtenitorilor germani cu
fiica lor [Victoria]. Toate rubedeniile feminine cu regina Angliei
en tête preseazæ la aceastæ uniune pe care Sandro ar vrea sæ o
mai amâne: el cunoaøte opoziflia tatælui sæu împotriva cærora s°au
coalizat cu juræmânt toate Victoriile øi vor ræmâne victorioase. Se
spune cæ împæratul [Wilhelm I] nu este împotrivæ dar împæræteasa
nu vrea sæ audæ nimic de aøa ceva. Cunosc dorinfla mamei øi
înclinaflia fetei încæ de vara trecutæ când am fost rugat la Potsdam
sæ mæ implic øi eu, dar am refuzat.
87. Bucureøti 21 aprilie/3 mai 1884,
cætre Maria de Flandra
VB 464
... Îmi rezervasem Paøtele românesc pentru corespondenflæ
dar mi°a fost ocupat de vizita lui Fritz Anhalt care a ræmas patru
zile la noi øi apoi cea a principelui Bulgariei. Dupæ aceea a sosit
perechea arhiducalæ austriacæ pentru care au fost fæcute fireøte
mari pregætiri ca aceastæ vizitæ importantæ politic sæ transforme
într°o demnæ øi strælucitoare primire. Aceasta a reuøit în toate
privinflele øi chiar vremea rece øi ploioasæ n°a putut sæ influenfleze
nefavorabil. Impresiile reciproce au fost dintre cele mai bune øi
tinerii suverani au fost foarte plæcut impresionafli de primirea
cælduroasæ pe care au aflat°o în România.
ANUL 1884 l 179
Împæratul Franz Josef øi°a exprimat mulflumirea øi
satisfacflia în douæ telegrame cordiale øi conferindu°mi ordinul
„Lânii de aur“ a vrut sæ arate public ce înaltæ apreciere acordæ
bunelor relaflii cu noi. Øi eu am stabilit o strânsæ legæturæ cu moøte-
nitorul tronului austriac care poate acfliona salutar. Perechea
princiaræ a fost extrem de amabilæ cu toatæ lumea, arhiducele este
degajat, inteligent øi se poate discuta cu el despre orice. Nepoata
ta s°a fæcut o frumusefle, este foarte graflioasæ se poartæ frumos
în societate, zâmbetul ei prietenos øi flinuta fermecætoare au fost
unanim admirate. La balul de la Teatru, în costum naflional
românesc, aræta minunat de frumoasæ øi încântætoare øi a cucerit
toate inimile.1
Elisabeta a îndrægit°o foarte mult øi amândoi sau simflit bine
la noi øi au fost deosebit de mulflumifli când au putut sæ ræmânæ
singuri cu noi. În ziua sosirii au ræmas împreunæ à quatre pânæ
la miezul nopflii øi apoi în dimineafla urmætoare eram deja la 8,45
reunifli la micul dejun øi am stat de vorbæ pânæ la 11. Am scris
mamei toate detaliile despre vizitæ, dacæ te intereseazæ cere°i sæ°fli
trimitæ scrisoarea mea. Hooricks va fi fæcut în orice caz un raport
oficial care ar trebui sæ vi se prezinte øi vouæ. Arhiducesa a comu-
nicat desigur impresiile sale pærinflilor ei øi ar fi foarte important
pentru noi sæ le aflæm. Sæ°i spui Regelui øi Reginei [Belgiei] cæ
suntem încântafli de fermecætoarea lor fiicæ. Cælætoria a fost foarte
obositoare pentru tânæra doamnæ dar nu i s°a væzut nici o urmæ
de obosealæ.
Am studiat legea belgianæ pentru armata de rezervæ, mi se
pare cæ lipsurile rezidæ în serviciul neobligatoriu în armata Belgiei.
Prin aceasta se constituie un fel de gardæ naflionalæ, dar nu o
armatæ de rezervæ sau a doua linie care trebuie sæ°øi aibæ rædæ-
cinile în armata permanentæ. Proiectul de lege ar trebui retras.
Noi dizolvæm acum cu totul garda naflionalæ ca pe o jucærie inutilæ
øi în locul ei apare un fel de Landwehr [miliflie teritorialæ], o a
doua recrutare.
1. Pentru o pærere mai puflin subiectivæ sæ dæm cuvântul lui Titu
Maiorescu, op. cit., vol. II, p. 242. „Rudolf plæcut la înfæfliøare øi arætând
vioi, Øtefania ca o micæ præjinæ cu cap, roøie ca chinovarul cu ochiøori de
purceluøæ]“.
180 l ANUL 1884
Poimâine ne ducem pentru øase zile la Sinaia pentru a ne
reface dupæ oboselile iernii apoi ræmânem pânæ la sfârøitul lui iunie
la Cotroceni øi apoi ne instalæm la Castelul Peleø.
88. Bucureøti 22 aprilie/4 mai 1884,
cætre Fritz von Hohenzollern
VD 939
Ultimul timp a fost foarte însufleflit la noi øi am avut nume-
roase vizite dintre care cea mai importantæ a fost a arhiducelui
austriac øi a sofliei sale. În pofida vremii reci øi urâte totul a decurs
excelent øi impresiile reciproce sunt cele mai bune. Tinerii suverani
au plæcut foarte mult tuturor celor cu care au intrat în contact.
Arhiducele este inteligent, amabil øi plæcut în conversaflie. Arhi-
ducesa s°a fæcut foarte frumoasæ øi se poartæ foarte distins în
societate. Am petrecut împreunæ ceasuri plæcute øi am legat o
strânsæ prietenie. Primirea a fost mæreaflæ øi atât împæratul [Franz
Josef] cât øi oaspeflii noøtri au fost foarte mulflumifli.
Primirea a avut loc noaptea, toate stræzile øi pieflele pline
de oameni erau luminate a giorno. În Piafla Palatului care a devenit
foarte frumoasæ øi mare erau adunafli tofli ofiflerii Corpului II de
Armatæ. Dupæ defilarea companiei de onoare øi prezentarea
ofiflerilor a avut loc retragerea cu torfle a zece fanfare.
În ziua urmætoare din cauza ploii torenfliale a fost amânatæ
revista trupelor. Trupele au defilat însæ în fafla palatului, fireøte,
ude pânæ la piele; noi tofli færæ mantale. L°am condus pe arhiduce
prin fafla trupelor; galopul øi voltele pe trotuar øi caldarâm au fost
cam periculoase din cauza alunecuøului. Defilarea pe coloane (14
mii de soldafli) a durat o oræ øi jumætate øi a ieøit bine. Doamnele
au privit de la ferestre.
Seara a fost dineu de galæ cu toasturi. Arhiducele a ciocnit
un pahar cu mine împreunæ cu cuvintele „pentru frumoasa ta
armatæ“. Dupæ masæ mi°a conferit ordinul „Lânii de aur“. La ora
9 ne°am dus la teatru pentru bal; toate doamnele au apærut în
costum naflional românesc. Arhiducesei îi venea minunat acest
costum. La miezul nopflii a fost plecarea dupæ ce la garæ ne°am
luat un cælduros ræmas bun.
La Berlin s°a umærit cu interes deosebit vizita austriacæ øi
s°au bucurat cæ a ieøit atât de bine.
ANUL 1884 l 181
Sæ mæ flii la curent cu starea sænætæflii împæratului [Wilhelm
I] øi sæ mæ înøtiinflezi imediat dacæ apar temeri grave.
[...] Sunt curios dacæ Bulgarul [Alexandru Battenberg] o va
primi pe V[ictoria de Hohenzollern]. Se spune cæ tatæl lui
[Alexandru de Hessa] este categoric împotrivæ cæci poziflia poate
sæ devinæ foarte periculoasæ; dar toate V[ictoriile] sunt categoric
pentru, øi vor învinge.
89. Cotroceni 10/22 iunie 1884, cætre Fritz von Hohenzollern
VD 938 (sic!)
[...] M.S. [Wilhelm I] pare, slavæ Domnului, sæ fie complet
restabilit. Nu are voie sæ le întreprindæ regulat inspecfliile de
primævaræ. Va putea oare sæ flinæ manevrele de la Rin? Asta de-
pinde de cura de la Ragatz øi mai ales de cea de la Baden.
Cred cæ primævara îfli va aduce epoleflii de general [...]
De pe aici pot sæ°fli dau veøti bune: sæptæmâna viitoare ne
instalæm reøedinfla de varæ la Sinaia unde suntefli øi voi invitafli.
Castelul øi viafla de acolo o sæ væ încânte. În acest moment este
montatæ instalaflia de iluminare electricæ pentru toate clædirile
øi camerele; la sfârøitul lui august trebuie sæ se termine lucræ-
rile. Perechea arhiducalæ ne va vizita acolo în septembrie. În
privinfla særbætoririi nunflii de aur, la care vom apærea desigur,
nu am putut afla nimic. Cine mai vine? Poate împæratul la
întoarcerea de la bæi, prinflul moøtenitor [al Germaniei], øi Albert
von Sachsen, Fritz von Baden? Dacæ ai putea sæ afli ceva fli°aø fi
recunoscætor sæ°mi dai de øtire. Nu pot sæ°fli spun dacæ vom veni
mai înainte la Weinburg, cæci am manevre. În primævara asta am
inspectat en detail 17 unitæfli militare øi m°am bucurat de progrese.
Cavaleria m°a mulflumit cel mai puflin. Vina rezidæ în parte în
organizare.
Conflictul sârbo°bulgar va fi aplanat prin intervenflia ma-
rilor puteri. Bulgarii, dar mai ales ruøii, sunt nemulflumifli cæ
Sandro; a cerut mâna V[ictoriei von Hohenzollern] la Berlin. Se
spune cæ toate doamnele îi sunt foarte favorabile dar contextul
este categoric împotrivæ; politic [vorbind] ar duce la acutizarea unei
mari probleme.
Camerele Parlamentului mi°au votat aproape în unanimitate
cele 12 domenii ale statului ca moøii ale Coroanei, care în parte
182 l ANUL 1884
sunt aøezate pe înælflimile Carpaflilor øi au pæduri mærefle.
Suprafafla celor 12 moøii este de circa 30 de mile pætrate øi aduc
un venit de 700.000 franci.
Ca în toatæ Europa øi aici este foarte rece ceea ce este
dæunætor recoltei.
Friedrich [I] de Anhalt l°a decorat pe secretarul meu Basset
cu ordinul „Ursului“ în grad de comandor ceea ce este o distincflie
cam prea mare; dimpotrivæ nu vrea sæ încuviinfleze alte decoraflii
pe care eu le doresc în mod special pentru directorul palatului regal
Steriadi, un român øi pentru intendentul meu Gordon; este vorba
de numai de o cruce de cavaler clasa I øi de o medalie de aur. Ca
amintire a vizitei fiului sæu este absolut necesar ca sæ fie decorat
un român. Ar face aici o proastæ impresie dacæ ar fi cadorisit numai
secretarul meu care este stræin. Decorafliile oricum trebuiesc date
ca sæ facæ bucurie. Dacæ el doreøte ca eu sæ°i dau douæ decoraflii
unde sæ menflioneze el persoana øi clasa sunt de acord. Te rog,
dragæ Fritz, reglementezæ aceastæ chestiune mai ales pentru
Steriadi la care flin foarte mult.
90. Cotroceni 11/23 iunie 1884,
cætre Karl Anton von Hohenzollern
VD 1980
[...] De aici, slavæ Domnului pot sæ°fli povestesc numai lucruri
plæcute deøi în ultima vreme a fost organizatæ o anumitæ agitaflie
pentru a împiedica revizuirea C/onstitufliei] øi a ræsturna guver-
nul, ambele aspiraflii perfect justificate în ochii Opozifliei. Dar la
fel de justificat este reproøul care o vizeazæ øi pe care îl meritæ
faflæ de mijloacele øi metodele la care recurge pentru a°øi atinge
scopurile. Acestea nu sunt demne de un partid care°øi spune
conservator, dar care în manifestærile sale este chiar prea radical.
Liderii øi membrii marcanfli ai Opozifliei au cerut rând pe
rând audienfle la mine pentru a mæ asigura de loialitatea lor,
pentru a se declara gata sæ preia moøtenirea partidului liberal,
deoarece sperau din toatæ inima cæ eu voi refuza sancflionarea
modificærii C[onstitufliei]. I°am primit foarte prietenos pe aceøti
domni, dar le°am declarat cæ ei ar putea veni la guvern doar pe
cæi constituflionale øi cæ eu nu am voie sæ ræstorn printr°un gest
de putere o muncæ legislativæ care a durat un an de zile. La
ANUL 1884 l 183
ameninflarea lor cæ s°ar putea ajunge la tulburæri în flaræ, le°am
ræspuns în glumæ cæ România este într°adevær singura flaræ din
Europa, unde conservatorii fac revoluflii øi am adæugat: „en ce cas
vous assumerez une grande responsabilité“. Tulburærile øi mai ales
scandalurile studenfleøti care au fost puse în scenæ în ultima vreme,
au pornit de la agenfli plætifli, pe care i°a tocmit G[eorge] Bibescu
pe banii sæi øi cu câteva contribuflii ruseøti. În noaptea de 28
aprilie/10 mai spre 29 aprilie/11 mai în care au avut loc demon-
straflii de stradæ a fost zærifli în îmbulzealæ un mic secretar de la
legaflia rusæ care a îndræznit sæ se apropie de cordonul militar,
ceea ce înseamnæ mai mult neruøinare decât curaj. Conservatorilor
le°a fost foarte neplæcut cæ eu am fost trezit în mijlocul nopflii ca
sæ primesc raportul primului ministru. Preøedintele adunærii care
s°a desfæøurat zgomotos pentru a se græmædi în piafla Teatrului,
a apærut a doua zi la Palat pentru a mæ asigura cæ demonstraflia
a fost doar o neînflelegere øi cæ nu a avut niciodatæ intenflia sæ se
apropie de Palat øi sæ ne tulbure liniøtea nopflii. Øi eu cred cæ aici
au acflionat mai mult elementele duømænoase mai sus°menflionate
iar conservatorii au fost depæøifli de situaflie.
La marea noastræ særbætoare naflionalæ [10/22 mai] care s°a
desfæøurat într°un mod demonstrativ cordial s°au înscris [la
felicitæri] tofli membrii marcanfli ai partidului conservator iar seara
casele lor erau luminate. G[eorge] Bibescu care este prea adânc
implicat în intrigile ruseøti nu a mai avut încredere sæ aparæ la
mine deøi eu am fost mereu politicos cu el.
Marea operæ a revizuirii Constitufliei s°a terminat acum cu
succes øi nu mæ îndoiesc cæ va da roade bogate.
Un an întreg s°au întins aceste dificile lucræri care s°au
concretizat în sens moderat øi færæ zguduiri pentru stat. Brætianu
a condus întreaga campanie magistral øi meritæ cea mai mare
laudæ din interior øi din stræinætate care îi va fi acordatæ din plin.
El stæ astæzi în fruntea adeværatului partid conservator a cærui
devizæ este „Libertate øi Ordine“ øi nu va dura mult øi juna dreaptæ
se va grupa în jurul sæu.
La fel de abil øi norocos a condus el øi extrem de delicat
chestiune a Domeniilor Coroanei sprijinit cu cælduræ de Sturdza
øi de ministrul de finanfle [Dimitrie] Lecca. Camerele au fæcut
propunerea care a intrat în dezbatere mai întâi într°o øedinflæ
184 l ANUL 1884
secretæ ca dupæ aceea într°o øedinflæ publicæ de trei ore sæ fie votatæ
cu 76 voturi contra 11 (4 s°au abflinut) – un rezultat frumos.
La fel de rapid øi aproape în unanimitate a trecut øi legea
prin Senat. Chiar øi duømanii proiectului au fost moderafli în
combaterea lui øi l°au atacat mai mult decât constituflional – dupæ
pærerea lor. Corpurile legiuitoare consideræ acest vot ca o mani-
festare dinasticæ øi cu aceastæ ocazie au fost flinute cuvântæri
frumoase, chiar mægulitoare pentru mine. Presa de opoziflie nu
s°a putut abfline din nefericire sæ murdæreascæ actul de demnitate
prin care flara legalæ (subl. Carol I) a vrut sæ se arate recunos-
cætoare faflæ de capul statului. Îmi pare foarte ræu cæ
„Indep[endance] Roum[aine]“ rus[eascæ] ajunge mereu în flara
voastræ [Germania] øi astfel ar putea sæ slæbeascæ buna impresie
pe care votul aproape în unanimitate al Camerelor trebuie cæ a
fæcut°o în toatæ Europa. Fiecare rând, fiecare cuvânt este o
minciunæ sau o perfidie cu aceastæ foaie murdaræ condusæ de un
trio [Al. Ciurcu, Frederic Damé, G. Secæøeanu] care în orice flaræ
ar fi la închisoare pentru procedee infame. Trebuie încæ o datæ
sæ menflionez cæ toate veøtile de la Curte sunt categoric false øi
se sprijinæ pe næscociri, la fel ca øi øtirile despre mæsurile polifliei,
demonstrafliile de aici øi din provincie. Chiar øi dezbaterile Camerei
sunt falsificate.
Gesturile urâte ale opozifliei în [problema] dotafliei Coroanei
mi°au adus ovaflii mærefle în ziua închiderii Camerelor [8/20 iunie
1884]. Pe drumul spre Mitropolie poporul stætea cap lângæ cap øi
în locul demonstrafliilor anunflate de opoziflie am fost aclamat din
toate pærflile. Brætianu mæ devansase cu o jumætate de oræ. În piafla
teatrului au strigat câfliva indivizi plætifli „jos Guvernul!“ aceøtia
au fost imediat arestafli.
În sala de øedinflæ a Camerelor la apariflia mea domnea un
adeværat entuziasm ce a atins punctul culminant la cuvintele mele
din mesajul Tronului anume la pasajul unde am vorbit despre
Domeniile Coroanei: „Palatul meu este casa nafliunii etc.“ A durat
ceva timp pânæ când am putut sæ citesc mai departe. În urale
tunætoare, ce au continuat pânæ în stradæ, am pæræsit sala în care,
dupæ declarafliile corpului diplomatic numai ministrul pleni-
potenfliar francez øi personalul legafliei ruse [conduse de prinflul
Urusov] fæcuseræ mutre lungi. Baronul von Ring [reprezentantul
Franflei] a raportat guvernului sæu „le prince Bibescu câøtigæ teren
ANUL 1884 l 185
în fiecare zi“. Camerele au votat øi douæ milioane pentru ame-
najarea Palatului care acum poate fi foarte decent. Cele 12 domenii
ale coroanei au circa 60.000 ha pæduri øi 68.000 ha câmpuri øi sunt
înscrise în bugetul statului cu un venit de 675.795 franci, o sumæ
deja acoperitæ de noua arendare a celor 19 moøii ale statului.
Bugetul din 1883 a dat un excedent de 6,5 milioane. Situaflia
financiaræ strælucitæ øi politica externæ sunt punctele forte ale
guvernului Brætianu, pe care Rusia ar vrea sæ°l ræstoarne cu orice
prefl. La Berlin øi Viena se øtie asta øi putem conta pe un sprijin
sincer de acolo.
Conflictul sârbo°bulgar va fi aplanat de cele trei mari puteri.
Germania øi Austro°[Ungaria] au læsat în seama Rusiei propunerea
unui modus vivendi. Reglementarea graniflei noastre cu Bulgaria
o vom læsa øi noi pe seama tratatului puterilor.
Lunga absenflæ a lui A[lexandru] al Bulgariei a determinat
acest conflict cæci Zankov a fæcut în acest timp politicæ pe cont
propriu. La Sankt Petersburg prietenul meu Sandro este complet
terminat aøa cum pofli vedea din prima scrisoare anexæ a lui
Kretzulescu.
Giers personal este bine intenflionat faflæ de România ar vrea
sæ°øi cæsætoreascæ fiica cu tânærul Mavrocordat care este în ser-
viciul diplomafliei noastre. Dacæ în joc este dragostea, politica sau
banii (M[avrocordat] este bogat) nu vreau sæ mai cercetez.
[Fostul] domnitor [Mihail] Sturdza se spune cæ a læsat o
moøtenire de 30 de milioane [franci]. Suma a fost împærflitæ în cinci
pærfli egale øi prinflul Gorceakov a primit øase milioane ceea ce
pentru el este o mare dezamægire. La Sankt Petersburg îl
considerau pe Sturdza pe aceeaøi treaptæ cu Rothschild. fiærii
cæreia el îi datora bogæflia, nu i s°a dæruit nimic øi în Moldova nu
s°a værsat nici o lacrimæ pentru el.
Acum ne vom pregæti pentru mutarea la Sinaia.1 Dar nume-
roase afaceri øi îndatoririu ne vor mai refline aici încæ 10°12 zile.
Vremea nici nu este de aøa naturæ încât sæ caufli aerul ræcoros
al munflilor. Un vânt rece øi un cer tulbure fac øederea de aici chiar
incomodæ. Din fericire o ploaie îndestulætoare a salvat în parte
recolta deja grav ameninflatæ. Acum tânjim dupæ arøiflæ.
1. Carol I a plecat la Sinaia 16 zile mai târziu la 27 iunie/9 iulie
1884 cf. Maiorescu (op. cit., vol. II, p. 250).
186 l ANUL 1884
Din pæcate în podgoriile noastre s°a arætat filoxera. Tofli
proprietarii sunt din aceastæ cauzæ extrem de deprimafli. În Ro-
mânia nu existæ vreun judefl în care sæ nu fie multe mii de hectare
de viflæ de vie.
Noile alegeri pentru Camere vor avea loc în primele zile ale
lui noiembrie astfel încât corpurile legiuitoare vor putea fi deschise
la 15/27 noiembrie. În acest mod vom putea veni netulburafli la
voi scumpi pærinfli...
91. Cotroceni 18/30 iunie 1884, cætre Maria de Flandra
VB 465
Scumpæ øi iubitæ Maria!
Speram ca dupæ închiderea Camerelor sæ ne îndreptæm spre
un timp mai liniøtit. Problemele, între care rezolvarea unora foarte
importante, s°au îngræmædit în aøa fel cæ mutarea noastræ la Sinaia
este deocamdatæ problematicæ [... mulflumeøte pentru 3 scrisori
primite].
[...] Urmæresc cu viu interes toate evenimentele voastre øi
ultimele evoluflii care au loc în Belgia.1
Este un semn bun când Capitala unei flæri se pronunflæ pentru
ideile conservatoare øi moderate, cæci rezidenflele sunt astæzi focare
ale radicalismului [înflelegem aici aluzia la evenimentele din ziua
precedentæ de la Bucureøti] care la noi s°a încuibat în plus øi în
oraøele industriale.
Guvernul liberal pare sæ fi fost foarte despotic [chiar øi în
problema Brialmont!] øi cele mai multe municipii s°au revoltat
împotriva lui din cauza problemei øcolare. Dar în privinfla asta øi
cabinetul actual se va confrunta cu mari dificultæfli cæci sistemul
opus are cu siguranflæ numeroøi adversari. În afaræ de Anglia,
Belgia este singura flaræ care nu are un minister al învæflæmântului.
În ceea ce priveøte pærerile politice ale partidelor de la voi,
cred cæ ele vizeazæ mai mult dorinfla de a veni la putere decât
convingerile. Acesta este cazul astæzi de altfel în toate flærile
1. øi cu satisfacflie am putea spune, cæci la 3/15 iunie Hubert°Orban
plecase de la putere øi fusese înlocuit a doua zi 4/16 iunie de Jules Malou
cæreia îi va urma la 14/26 octombrie 1884 Auguste Bernaert, conservator
care va conduce aproape zece ani.
ANUL 1884 l 187
constit[uflionale] care s°au îmbolnævit de indigestie de la prea multe
libertæfli. Situaflia nu va ræmâne aøa.
Aici am avut în ultima vreme câteva agitaflii de stradæ care
au pornit de la indivizi plætifli, de altfel lipsite de amploare; dar
este regretabil cæ aøa°numitul partid conservator vrea sæ punæ
mâna pe putere prin tulburæri ale ordinii, ameninflæri øi atacuri
josnice în presæ ca apoi sæ mæ slujeascæ pe post de miniøtri cre-
dincioøi. „La Rusie a la haute main dans ces intrigues“ øi unealta
principalæ este prinflesa Valentina Bibescu care ar fi trebuit sæ
fie întemniflatæ în Franfla pentru adulter. Din nefericire nu putem
sæ o extrædæm cæci nu avem nici o convenflie [în aceastæ privinflæ].
Cred cæ cu familia ei din Belgia a rupt complet relafliile. Arhi-
episcopul catolic de aici [Ignatius Paoli] vorbeøte foarte urât despre
ea.
Øi aici vremea este nefavorabilæ ca în toatæ Europa. În ultima
vreme a plouat prea mult øi bate un vânt rece. Dar recolta nu este
proastæ øi porumbul, hrana principalæ [a flæranilor] poate sæ iasæ
foarte bine. Din pæcate avem filoxeræ care va aduce cu sine pierderi
enorme.
92. Castel Peleø 7/19 august 1884, cætre Maria de Flandra
VB 466
Dragæ Maria!
Cu greu ne°ar putea crede cineva cât de ocupat este timpul
nostru aici la flaræ, încât cu greu putem smulge câteva ore liniøtite.
Nu trece nici o zi færæ a avea numeroøi oaspefli la masæ (în øase
sæptæmâni am avut peste cinci sute de persoane) iar vizitele sunt
tot mai numeroase pe zi ce trece. Pe deasupra conferinflele cu
miniøtri øi afacerile curente, aøa cæ zilele øi sæptæmânile trec în
zbor. Astæzi trebuie sæ°fli mulflumesc pentru mai multe scrisori pe
care le°am citit cu un interes deosebit.
O excursie în Normandia a fost cu certitudine foarte plæcutæ
[Mama îi povestise excursia ei acolo]. Toatæ Franfla este într°a-
devær o flaræ frumoasæ øi binecuvântatæ încât nici administraflia
mizerabilæ de astæzi nu o poate doborî la pæmânt. Dar ar fi de dorit
ca monarhia sæ fie restabilitæ cât mai curând cæci haosul de astæzi
îngroapæ orice moralitate. Francezii øi categoric rasele latine nu
sunt fæcute pentru republicæ.
188 l ANUL 1884
Øi la voi merge amestecat. Mi se pare cæ totuøi partidele au
mers prea departe în problema øcolaræ øi propunerea Pirmez ar
face posibil un compromis paønic. Poziflia regelui în acest conflict
nu este deloc uøoaræ. Dar este nemaipomenit ca strada øi primarul
sæ vrea sæ terorizeze majoritatea Camerelor [parlamentare].
Aceastæ încercare a fost fæcutæ øi aici odatæ, dar eu i°am dezvæflat
repede sæ mai lucreze clandestin. În ultima vreme am avut repe-
tate demonstraflii de stradæ dar care au fost înæbuøite imediat de
armatæ øi poliflie. Acum toate s°au liniøtit pânæ la alegeri la
începutul lui noiembrie când scandalul va începe din nou.
În acest timp trebuie sæ fiu din nou înapoi la Bucureøti, astfel
cæ nu voi putea ræmâne decât trei sæptæmâni cu pærinflii. La
sfârøitul lui septembrie [25°27] vin austriecii [arhiducele Rudolf
cu soflia] øi pe 6 octombrie sper sæ pot pleca la Weinburg.
Sæptæmâna viitoare mæ duc la Belgrad unde îmi va fi fæcutæ o
primire strælucitoare.
Aici vremea este destul de favorabilæ, numai în ultimele zile
a fost frig. Dar castelul este aøa de confortabil cæ nu observæm
schimbærile de temperaturæ [...] Noul palat din Bucureøti va fi
foarte frumos; o casæ parizianæ a preluat mobilierea lui. La sfârøitul
lui ianuarie ne gândim sæ dæm primul bal în clædirea nouæ.
93. Castel Peleø 4/16 septembrie 1884,
cætre Karl Anton von Hohenzollern
VD 1981
Dragæ tatæ!
Am flinut mult sæ°fli scriu dupæ întoarcerea mea de la Belgrad
dar am fost atât de copleøit de afaceri, audienfle øi conferinfle, cæ
n°am mai avut nici o clipæ liniøtitæ. Sinaia a devenit aproape ca
Bucureøtiul, numai cæ aici vedem øi mai multæ lume decât acolo:
cei mai mulfli sunt invitafli la masæ.
Vizita mea la curtea [regalæ] sârbeascæ a decurs [într°un mod]
strælucitor øi m°am întors de acolo cu cele mai bune impresii øi
mare mulflumire. Din partea Curflii øi a populafliei s°a fæcut totul
pentru a°mi pregæti o primire mæreaflæ. Entuziasmul sârbilor øi
mai ales al armatei sârbe m°a impresionat cu adeværat, Regele
[Milan] øi regina [Natalia] au avut cele mai tandre atenflii pentru
mine. Programul pe care vi l°am comunicat [nu existæ în arhivæ]
ANUL 1884 l 189
a fost exact respectat. Sosirea øi plecarea au oferit douæ momente
frumoase. Un soare mærefl scælda oraøul încântætor øi pavoazat
din beløug cu steaguri. Din fortæreaflæ øi de pe navele aflate în port
bubuiau tunurile cærora le°au ræspuns cele de pe navele mele. Mii
de oameni m°au ovaflionat de pe mal øi fanfarele au intonat imnul
românesc. Regele m°a salutat pe nava mea [„Øtefan cel Mare“].
La plecare [19/31] august Belgradul era scældat într°o mare
de lumini øi flæcæri, sorii electrici încercau sæ concureze cu luna
de pe cer. Pe fortæreafla aøezatæ la înælflime, între Dunære øi Sava
a fost declanøat un foc de artificii foarte reuøit øi bubuitul tunurilor
m°a însoflit încæ multæ vreme în cælætoria mea nocturnæ. Toate
localitæflile sârbeøti erau iluminate øi focuri uriaøe ardeau pe
maluri.
Armata sârbeascæ mi°a fæcut o impresie destul de bunæ.
Corpul ofifleresc mi s°a pærut mai bun decât trupa care are un
serviciu militar prea scurt. Armamentul ei este bun, materialul
de artilerie nu a fost încæ înnoit, tunurile Krupp sunt abia acum
comandate. Cavaleria lasæ mult de dorit. Pentru revista trupelor
s°au fæcut mari eforturi øi a decurs mulflumitor. Au fost foarte
emoflionafli asupra aprecierii mele øi foarte (subl. C.I) fericifli cæ
a fost favorabilæ.
Curtea [regalæ] este strælucitoare, sârbii o consideræ prea
luxoasæ; mesele au fost excelente øi servirea extrem de elegantæ.
Palatul este mai frumos împærflit decât la Bucureøti.
Dar cu toatæ strælucirea Regele Milan este øi se simte prea
puflin sigur în flara sa unde în aparenflæ este liniøte dar în secret
mocnesc focarele revolufliei. El este permanent înconjurat de tot
felul de mæsuri de securitate care la vizita mea au fost diminuate.
Poliflia a fost avizatæ cæ în timpul prezenflei mele nu existæ nici o
temere. La primire a fost reprezentatæ întreaga opoziflie øi la
strælucitorul cortegiu cu torfle pe care mi l°a organizat muni-
cipalitatea s°au væzut avocafli radicali în haine de galæ. La
apropiata [noastræ] revedere de care ne mai despart câteva zile
pot sæ°fli povestesc multe lucruri interesante ce nu aø vrea sæ le
încredinflez hârtiei.
La 13/25 septembrie aøteptæm vizita austriacæ [arhiducele
Rudolf cu soflia] care ne va ocupa 3°4 zile [la vânætoare de urøi]
apoi vom merge la Bucureøti pentru reglementarea diferitelor
probleme øi speræm apoi ca împreunæ cu Elisabeta sæ sosim pe 8
190 l ANUL 1884
sau 9 octombrie la Weinburg. La Viena nu ne vom opri, dar la
München voi sta o zi øi jumætate. La Sigmaringen pot sæ petrec
cu voi iubifli pærinfli pânæ la 25 octombrie/6 noiembrie. Elisabeta
se duce dupæ særbætorire la mama ei.
La 1/13 noiembrie încep aici alegerile øi sunt nevoit sæ mæ
întorc cu câteva zile înainte cæci luptele promit sæ fie foarte
violente.
Acum este cea mai mare liniøte în toatæ flara øi cælætoria mea
prin Valahia Micæ [Oltenia] a dovedit din nou cât de neputincioasæ
este opoziflia.
94. Cotroceni, 22 septembrie/4 octombrie 1884,
cætre Karl Anton von Hohenzollern
VD 1982
Dragæ tatæ!
Astæzi dau aceste câteva rânduri pentru a te anunfla cæ luni
6 octombrie [stil nou] dimineafla plecæm de aici øi sosim vineri
dupæ°amiazæ la Weinburg.
În suita noastræ sunt: domniøoara Romalo øi maiorul Casimir
plus 2 cameriste, 2 cameriøti øi doi servitori. Marfli seara sosim
la München unde ræmânem douæ zile pentru a reglementa diferite
chestiuni pentru castelul nostru.
Elisabeta se va întâlni probabil cu fratele ei la München øi
sper cæ øi Leopold va putea sæ vinæ.
De la întoarcerea mea din Sinaia am fost copleøit de afaceri.
Mâine Camerele sunt dizolvate øi noile alegeri vor începe pe 6/18
noiembrie.
95. Bucureøti 18/30 noiembrie 1884,
cætre Fritz von Hohenzollern
VD 940
Dragæ Fritz!
O mulflime de afaceri øi un timp politic agitat care mi°a
ocupat toatæ atenflia cu alegeri øi convocarea Camerelor au
întârziat ræspunsul øi mulflumirile mele pentru scrisoarea ta. Deøi
aici totul merge dupæ dorinflæ tânjesc adesea dupæ rægazul plæcut
de la Sigmaringen unde am petrecut atât de frumos øi am fost
atât de fericifli øi încântafli împreunæ. De data asta despærflirea a
ANUL 1884 l 191
fost deosebit de dureroasæ cæci cine øtie dacæ øi când vom mai træi
vreodatæ o reuniune atât de plæcutæ øi reconfortantæ.
[Niciodatæ. Karl Anton tatæl a încetat din viaflæ la 11 iunie
1885].
[...] Aici sunt mulflumit de mersul afacerilor øi amândoi
suntem bine. Cælætoria noastræ a decurs bine mai întâi
Nürenberg... apoi Viena øi Pesta unde au avut loc primiri oficiale
øi am gæsit cea mai cordialæ øi mai prieteneascæ atenflie. Sosirea
noastræ a fost salutatæ de frumoasa øi calda strælucire a soarelui.
Acum avem o iarnæ plæcutæ [...]
La 6/18 decembrie avem primul bal cu tombolæ pentru særaci
la Teatru. Construcflia palatului nostru progreseazæ încet aøa cæ
iarna asta nu vom putea da nici o mare petrecere ceea ce nu
regretæm câtuøi de puflin.
96. Bucureøti 23 noiembrie/5 decembrie 1884,
cætre Maria de Flandra
VB 467
Astæzi deja o lunæ de la greaua despærflire [...]
De la întoarcerea mea am fost chiar copleøit de treburi, dar
slavæ Domnului afacerile statului merg bine. Când Camerele sunt
reunite trebuie sæ fiu mereu pregætit pentru surprize: un singur
vot poate sæ schimbe o întreagæ situaflie sau cel puflin sæ o complice.
Tocmai fiindcæ ultimele alegeri au dat o majoritate prea mare
[guvernului], care nu mai este flinut în øah de nici o opoziflie
serioasæ ar putea apærea dificultæfli.
Un adaus fatal este criza aurului care se simte în toatæ
Europa. Nu trebuie sæ se creadæ cæ opoziflia ale cærui interese [eco-
nomice] sunt øi ele pægubite, se bucuræ pentru o asemenea
calamitate.
Øederea noastræ la Viena øi Pesta a decurs excelent am gæsit
cea mai cordialæ øi prieteneascæ primire. La Luxemburg am
petrecut o searæ plæcutæ øi de douæ ori împreunæ cu Rudolf øi
Øtefania am fost la teatru øi am avut ocazia sæ admiræm jocul
extraordinar al Agathei Bârsescu, o româncæ.
192 l ANUL 1884
97. Bucureøti 3/15 decembrie 1884,
cætre Karl Anton von Hohenzollern
VD 1983
Dragæ tatæ!
[...] Astæzi vreau sæ te flin la curent cu ultimele evenimente.
Brætianu îmi înmânase demisia lui, deoarece majoritatea [parla-
mentaræ] a læsat neluatæ în seamæ dorinfla sa de a alege un mem-
bru al tinerilor conservatori [junimiøti] într°unul din cele patru
posturi de vice preøedinte la Cameræ. Combinaflia sa de a°i lua
pe aceøtia în guvern a eøuat pentru un moment din aceastæ cauzæ.
El a vrut sæ dea prietenilor sæi politici un departament øi
mi°a propus un minister de afaceri pentru ca dupæ douæ luni sæ
formeze guvernul dorit cu P.P. Carp øi Titu Maiorescu. Am chemat
la consfætuire pe preøedinflii Camerelor [Gen. D. Lecca Camera
Deputaflilor øi prinflul Gr. Dim. Ghica, Senat]. Corifeii Partidului
Liberal au fost poftifli sæ preia portofoliul. Brætianu a declarat cæ
însæøi sænætatea lui slæbitæ îl sileøte sæ se retragæ pentru câtva
timp. Totul a fost zadarnic, færæ el nu a vrut nimeni sæ intre în
guvern øi preøedintele Camerei, gen. D. Lecca, care ar fi trebuit
sæ formeze noul cabinet, mi°a comunicat cæ un numær considerabil
de deputafli s°ar retrage din Cameræ dacæ ministrul prezident
[Brætianu], cæruia ei îi lasæ mânæ liberæ în alegerea colegilor sæi,
nu ar ræmâne la postul sæu. I°a fost acordat un vot de încredere
aproape în unanimitate aøa cæ deocamdatæ totul trebuie sæ ræmânæ
cum a fost. Tinerii conservatori se simt jignifli prin înfrângerea
pe care au suferit°o la Cameræ øi s°au declarat ca minoritate. La
prima interpelare asupra agioului ... P.P. Carp a luat cuvântul øi
a tras o linie de demarcaflie. Se poate spune cæ sistemul consti-
tuflional este un „noli me tangere“ cât ai bate din palme adepflii
devin adversari. Dar P.P. Carp i°a spus lui Brætianu „il y a encore
beaucoup de points de contact sur lesqueles nous pourous nous
entendre“. Noi tofli regretæm cæ guvernul trebuie sæ se lipseascæ
pentru o vreme de aceste forfle de nædejde, dar sper cæ prin
influenfla mea ceea ce s°a amânat nu s°a anulat. De altfel situaflia
este cu totul favorabilæ øi criza financiaræ øi comercialæ îi face pe
oameni mai economi, o calitate care este raræ pe aici.
Cu câteva zile în urmæ [28 noiembrie/10 decembrie] am
særbætorit a øaptea aniversare a [capitulærii] Plevnei. Dimineafla
ANUL 1884 l 193
a fost Te Deum dupæ care pe cea mai frumoasæ vreme am primit
defilarea trupelor garnizoanei [Bucureøti]. Capitala era pavoazatæ.
Seara am dat un dineu de galæ cu 70 de tacâmuri numai pentru
militari. Am toastat pentru armatæ. La ora 9 ne°am dus la clubul
militar unde ofiflerii aranjaseræ un bal. Doamnele purtau costume
naflionale, sala de dans era împodobitæ cu mult gust cu trofee
militare øi flori øi în vestibul stræluceau într°o mare de lumini
numele bætæliilor noastre. Særbætoarea a fost foarte reuøitæ øi
priveliøtea încântætoare: doamnele în costume bogate øi uniformele
tuturor armelor. Din Rusia am primit numeroase depeøe, ræs-
punsuri foarte cordiale de la flar øi de la marii duci.
Întâlnirea împæraflilor a dat deja aici roade bogate: intrigile
ruseøti au încetat aproape complet. Vreau sæ sper cæ nu este
liniøtea dinaintea unei noi furtuni. Este greu de crezut cæ R/usia]
a renunflat cu totul la luptæ.
În Bulgaria, care este o sferæ [de influenfla] oficial recunoscutæ
a Rusiei, situaflia nu se consolideazæ în nici un fel. La Petersburg
este la fel lucru hotærât sæ nu°l lase pe Battenberg sæ træiascæ în
liniøte. Împæratul Franz Josef mi°a spus cæ særmanul A/lexandru]
al Bulgariei este de compætimit cæci nu are nici caracter øi nici
inifliativæ.
Aici avem o adeværatæ vreme de primævaræ: zæpada care a
fost destul de înaltæ s°a topit din nefericire øi aerul este aøa de
cald cæ pofli ieøi din casæ uøor îmbræcat. Ar fi fost mai bine sæ vinæ
zæpada øi ger. Cræciunul bate la uøæ.
98. Bucureøti 11/23 decembrie 1884,
cætre Maria de Flandra
VB 468
[...] Suntem fericifli cæ am depæøit criza ministerialæ øi avem
în Camerele noastre incomparabil mai pufline dificultæfli decât în
Belgia. Dar sciziunea din tabæra liberalæ va uøura considerabil
situaflia cabinetului belgian, numai cæ se va dezvolta un partid
radical ræu, care nu va mai avea nici o limitæ. Aici el este încæ în
copilærie, dar se consolideazæ încet din deøeurile aøa°numiflilor
noøtri roøii care sub guvernarea lui Brætianu se considerau foarte
îndreptæflifli sæ meargæ la curte.
194 l ANUL 1885
Programul acestei secte ordinare este comunitatea averilor
øi bunurilor, desfiinflarea religiei øi cæsniciei øi alte tâmpenii.
[...] Probabil cæ îl vefli primi pe særbætoritul nostru poet
Alecsandri ca reprezentant al României [în Belgia]. El îøi doreøte
de mult acest post øi trebuie sæ facem noi un sacrificiu ca sæ°i dæm
øi lui o bucurie. Aici ne va lipsi enorm amândurora.
Th. Væcærescu va fi propus pentru Roma. La Viena el nu este
acceptat, este ceva în legæturæ cu panromânismul. În curând îfli
voi putea scrie mai îndeaproape despre acest lucru.
99. Bucureøti 28 decembrie 1884/9 ianuarie 1885,
cætre Fritz von Hohenzollern
VD 941
[... Cadouri de Cræciun]
Starea de spirit este øi aici apæsætoare din cauza marii crize
monetare øi a aurului, afacerile nu merg absolut deloc cu un agio
de 16%.
Pentru a mai aduce puflinæ viaflæ în oraø dæm la 1/13 ianuarie
un mare bal pentru care au fost trimise 1500 invitaflii. Speræm
cæ va fi ultima mare festivitate în vechiul palat. Noul palat se
apropie de terminare øi va fi frumos. Marea scaræ de marmuræ
are un deosebit bun gust øi bogat [împodobitæ] øi sala de bal va
fi de mare efect mai ales datoritæ luminii electrice.
Øi la Berlin se fline cu siguranflæ cunoscutul program de iarnæ.
Cum le merge majestæflilor lor? Mai poate împæratul sæ suporte
toate oboselile? în armatæ totul stæ pe loc, avansarea ta la gradul
de general mai are de aøteptat.
Noi am pierdut în ultima vreme doi generali care au murit;
mult pentru o micæ armatæ, dar care, spre bucuria mea, se dezvoltæ
bine.
100. Bucureøti 14/26 ianuarie 1885,
cætre Maria de Flandra
VB 469
[Cadouri de Cræciun]
... Vremea este foarte nefavorabilæ geruri uscate øi un vânt
din nord est færæ zæpadæ ceea ce este neprielnic ogoarelor. Eu sunt
ANUL 1885 l 195
bine în pofida muncii încordate øi pot sæ°mi reiau plimbærile zilnice.
Prin topirea zæpezii au luat naøtere adeværate lacuri.
[...] Se pare cæ regele Leopold este foarte mulflumit de mersul
afacerii Congo; acum este ræsplætit pentru sacrificiile considerabile
pe care le°a fæcut. Laveley mi°a spus încæ din anul ’83: „Cela
deviendra encore une bonne affaire“. Bulgarii macedoneni, care
træiesc la Dunære i s°au adresat din nou ca unui cælduros apærætor
ca sæ le apere drepturile în presæ. În felul acesta însæ el lucreazæ
numai pentru ruøi care ar vrea sæ punæ din nou în miøcare
problema macedoneanæ pentru a tulbura liniøtea de acum din
Orient.
În ceea ce priveøte ocuparea posturilor noastre diplomatice
se va decide în curând. Væcærescu care vrea sæ redevinæ mareøal
al Curflii, ceea ce eu nu°i voi permite, se va retrage probabil
definitiv. Alecsandri este un diplomat experimentat øi a avut de
îndeplinit mai multe misiuni foarte importante la Napoleon al
III°lea, Victor Emanuel øi în Anglia. Rapoartele sale de atunci
1857°1863 sunt excelent elaborate øi parflial au fost publicate.
[Istoria misiilor mele diplomatice, 1878].
Acum îfli spun ræmas bun...
Carl
101. Bucureøti 16/28 februarie 1885, cætre Maria
VB 470
Cu ocazia plecærii lui Væcærescu voiam sæ°fli scriu douæ vorbe,
dar în acest timp am fost atât de ocupat cæ nu am mai ajuns. A
noastræ mouvement diplomatique a fost o chestiune dificilæ care
nu a putut fi decisæ atât de repede. În mijlocul combinafliilor
noastre a survenit retragerea lui Bælæceanu care væ priveazæ de
Alecsandri ceea ce eu regret cu atât mai mult cu cât sunt convins
cæ v°ar fi fost simpatic. Încæ din fragedæ tinerefle a avut toate
relafliile cu metropola francezæ øi cu cercurile literare de acolo. De
aceea inima îl trage la Paris øi astfel nu a mai fost posibil nimic
altceva decât sæ°i acordæm postul devenit vacant.
La Bruxelles se va întoarce înapoi Militineu; el este un
funcflionar conøtiincios care øi la voi a fost binevæzut. Mai întâi
el se va duce la Paris pentru a gira Legaflia de acolo unde s°au
196 l ANUL 1885
produs dezordini. Alecsandri îøi va putea ocupa locul dupæ øedin-
flele Academiei din aprilie.
Vei fi aflat din ziare de moartea arhiepiscopului Paoli, este
o mare pierdere pe care o regret mult. Nu va fi uøor sæ°l înlocuiascæ.
102. Bucureøti 11/23 martie 1885,
cætre Karl Anton von Hohenzollern
VD 1984
Dragæ tatæ!
[...] Consilii de miniøtri, comisii militare øi øedinfle ale Acade-
miei pe care eu le prezidez, inspecflii, conferinfle zilnice ale
miniøtrilor, se îngræmædesc pe termen scurt øi zilele abia ajung
ca sæ rezolv totul.
Abia Paøtele va aduce liniøtea mult doritæ de care am cu atât
mai multæ nevoie întrucât am fost foarte obosit în ultima vreme.
În sfârøit a venit primævara øi iarna cu toate grijile ei a ræmas în
urma noastræ. Dar vremea este aøa de uscatæ øi vântoasæ iar
nopflile aøa de reci cæ nici o urmæ de verdeaflæ nu se zæreøte.
Særbætorile Paøtelui cad anul acesta împreunæ [catolic øi ortodox
24 martie/5 aprilie] øi sper cæ pânæ atunci temperatura va creøte
cæci ceremoniile religioase româneøti au loc noaptea sub cerul liber.
Sæptæmâna viitoare se închide sesiunea Camerelor [15/27
martie], dupæ ce au înghiflit multe diete1 øi n°au fæcut aproape
nimic. Cuvântæri lungi de un cot, fraze goale øi puflinæ muncæ.
Convenflia comercialæ cu Austria care expiræ peste un an a fost
arena de luptæ a opozifliei care a fæcut ca sæ nu lipseascæ invectivele
la adresa imperiului vecin. Din nefericire acestea cad pe un teren
fertil cæci prin închiderea graniflelor flara este foarte pægubitæ în
interesele ei øi astfel foarte iritatæ. Numai din cauza ungurilor
relafliilor prieteneøti între noi øi Viena sunt perturbate. Drept
urmare guvernul meu se confruntæ cu o situaflie grea în Camere
øi are de dat lupte grele; numai prin mæsuri înflelepte se poate
trece peste aceste dificultæfli færæ a tulbura buna înflelegere cu
Austria. Contele K[alnoky] a constatat asta cu satisfacflie într°o
notæ pe care a adresat°o însærcinatului cu afaceri de aici spre a
1. probabil diurne
ANUL 1885 l 197
fi comunicatæ. Dar din cauza ungurilor relafliile comerciale ræmân
foarte tensionate.
Moartea arhiepiscopului catolic [Ignatius Paoli] este aici
unanim deplânsæ, nu va fi uøor sæ°l înlocuiascæ. Deoarece
majoritatea catolicilor de aici [16.091 locuitori catolici din totalul
de 177.646 locuitori din Bucureøti, cf. Anuarului din 1885] sunt
unguri, aceøtia acflioneazæ pentru a obfline [numirea] unui com-
patriot. Dar noi am transmis la Roma cæ doar un italian ar putea
conta pe consimflæmântul nostru; [acolo] sunt dispuøi sæ respecte
dorinfla noastræ. Sæ speræm cæ urmaøul lui Paoli va avea la fel de
mult tact øi blândefle cum a avut acesta øi astfel raporturile vor
fi foarte mult facilitate. Funeraliile lui au fost o adeværatæ
omagiere.
Aniversarea împæratului [Wilhelm I n. 10/22 martie 1797]
a fost tulburatæ de indispoziflia sa. Noi i°am telegrafiat urærile
noastre øi am primit imediat urmætorul ræspuns: „Pentru felici-
tærile cordiale sincere mulflumiri øi adaug expresia cordialei mele
afecfliuni øi gânduri prieteneøti“.
În aprilie o aøteptæm vizita celor doi fii mai tineri [Carl øi
Oskar] ai regelui [Oskar] al Suediei care vor ræmâne la noi câteva
zile. Aøteptæm cu bucurie øi neræbdare sosirea în curând a lui
Ferdinand øi Carlo [fii lui Leopold] care sæ speræm cæ vor petrece
aici câtva timp.
Astæzi l°am vizitat pe bætrânul C.A. Rosetti ale cærui forfle
sunt terminate øi se apropie de sfârøit. Cu toate utopiile øi ideile
sale revoluflionare, el are merite incontestabile în renaøterea Ro-
mâniei. Moartea sa îl va reconcilia chiar øi cu cei mai mari duømani
ai lui.
Într°un scurt interval de timp a trebuit sæ consemnæm pier-
derea unui mare numær de oameni de valoare care nu vor fi uøor
de înlocuit.
Din nefericire øi Brætianu este mereu bolnav øi forfla sa
intelectualæ slæbeøte. Cu sumbræ îngrijorare aøtept clipa când va
trebui sæ se retragæ.
La 10/22 mai va fi terminat noul Palat øi va fi inaugurat
printr°o festivitate. Spafliile interioare sunt extrem de frumoase
iar mobila comandatæ de la Paris cu mult bun gust...
198 l ANUL 1885
... eu væ særut mâinile øi pentru toatæ viafla dragæ øi scumpe
tatæ, fiul tæu prea supus øi devotat din tot sufletul.
Carl
[A fost ultima scrisoare a lui Carol I cætre tatæl sæu care a
încetat din viaflæ la 23 mai/4 iunie 1885].
103. Bucureøti 21 aprilie/3 mai 1885
cætre Maria de Flandra
VB 471
[...] Vizita perechii regale suedeze a fost o mare bucurie
pentru noi, nu am crezut cæ voi face cunoøtinflæ cu ei în România.
Regele [Oskar], care este foarte vioi a plæcut aici tuturor øi poporul
a participat foarte cælduros la primirea lui.
La sfârøitul acestei sæptæmâni soseøte regina Sofia [a Suediei]
cu cei doi fii ai ei de la Constantinopol øi ne vom duce atunci cu
Nando [Ferdinand] øi Carlo la Sinaia unde vom ræmâne cu toflii
10 zile.
10/22 mai særbætoarea noastræ nafliuonalæ trebuie sæ o
serbæm aici øi în acea zi urmeazæ sæ fie inaugurat noul palat.
Suedezii vor fi atunci la Stockholm, nepoflii noøtri dimpotrivæ vor
ræmâne la noi pânæ la sfârøitul lui mai. Ei aduc multæ viaflæ în
casa noastræ tæcutæ øi suntem foarte fericifli sæ°i avem aici pentru
o vreme.
Poimâine [23 aprilie/5 mai] îl aøteptæm pe principele
Bulgariei care mai târziu vrea sæ se ducæ în Anglia la nunta
fratelui sæu [Heinrich (1858°1896 cu Beatrice de Marea Britanie
(1857°1944)]. Aceastæ cælætorie va depinde însæ de soluflionarea
conflictului ruso°englez. În cercurile diplomatice existæ temerea
cæ noile complicaflii ar putea duce la ræzboi. Eu nu cred cæ acesta
este chiar atât de iminent. Dar se spune cæ în Anglia opinia publicæ
este foarte iritatæ.
În scurt timp va sosi Mitilineu la Bruxelles care va primi
instrucfliuni pentru fabrica de pulbere. Capacitæflile performante
ale acesteia nu corespund aøteptærilor noastre.
De pe aici pot sæ°fli povestesc numai lucruri favorabile. În
pofida agitafliilor de partid avem liniøte. Respectivele recoltei sunt
strælucite øi criza financiaræ este în scædere.
ANUL 1885 l 199
104. Castel Peleø 1/13 iulie 1885, cætre Maria de Flandra
VB 472
Dragæ Maria!
Este de neiertat cæ am zæbovit atât de mult ca sæ°fli scriu.
Dar la întoarcerea mea am gæsit aøa de multe probleme care îøi
aøteptau rezolvarea cæ mi°au ræmas prea pufline momente libere.
Dupæ un scurt rægaz la Sinaia ca sæ mæ refac dupæ obositoarea
cælætorie a trebuit sæ mæ duc la Bucureøti în grabæ unde aveam
de reglementat chestiuni importante.
Cele cinci zile pe care le°am petrecut în Capitalæ au fost
istovitoare din cauza cældurii excesive; mai ales la inspecfliile
trupelor pe care a trebuit sæ le fac zilnic, arøifla soarelui era
insuportabilæ. Aici la munte aerul este plæcut øi reconfortant doar
cæ zilnic se dezlænfluie o furtunæ violentæ cu ploaie torenflialæ, dar
care nu fline mai mult de o oræ.
La Viena nu s°a arætat cea mai mare atenflie øi cea mai
cælduroasæ compasiune la profunda noastræ durere. Curând dupæ
sosirea noastræ acolo au venit la noi la hotel împæratul [Franz
Josef] øi tofli membri familiei. Arhiducele Albrecht ne°a aøteptat
la garæ; prinflul øi prinflesa Reuss, contele Kalnoky, prinflii
Hohenlohe, [Thurn] Taxis etc. ne°au vizitat dupæ amiaza. Amba-
sadorii øi diverøi demnitari s°au înscris [la prezentarea de con-
doleanfle]. La ora 5 ne°am dus la dineu de familie la Schonbrunn
(12 tacâmuri). Dupæ masæ împæratul, care a fost extrem de amabil,
ne°a arætat tot castelul.
Ziua urmætoare a venit din nou împæratul la noi øi a ræmas
mai multæ vreme øi am conversat despre toate lucrurile posibile.
Relafliile noastre cu ungurii nu sunt momentan bune; dar la Viena
nu se pot supæra pe noi din cauza asta cæci nici acolo nu sunt
mulflumifli de ei. Au pus totul în miøcare ca sæ le vizitæm expoziflia
lor. Abstracflie fæcând de doliu tot nu aø fi putut sæ le fac aceastæ
bucurie. Ne°au pægubit mult prea mult în interesele noastre.
De la Sigmaringen am primit veøti cu câteva zile în urmæ.
Draga mamæ resimte zilnic tot mai mult marele gol pe care l°a
læsat în urmæ moartea iubitului nostru tatæ. De departe, dupæ ce
am reintrat în viafla mea obiønuitæ totul mi se pare un vis urât
øi nu pot sæ mæ obiønuiesc cu ideea cæ am pierdut pe cel mai bun
dintre noi.
200 l ANUL 1885
Aici træim liniøtifli øi retraøi øi tofli respectæ doliul nostru øi
durerea noastræ este profund resimflitæ. Aici în Sinaia se væd cei
mai mulfli oameni îmbræcafli în negru. Armata mea va purta doliu
trei luni, drapelele sunt coborâte în bernæ.
Compasiunea pe care am aflat°o aici a fæcut bine inimilor
noastre.
105. Castel Peleø 11/23 iulie 1885,
cætre Fritz von Hohenzollern
VD 942
[...] Nu demult am primit o scrisoare cordialæ de patru pagini
de la Regele Ludwig [al II°lea al Bavariei] cæruia, la dorinfla lui,
i°am trimis fotografii ale Castelului Peleø. Ar vrea cu mare plæcere,
aøa°mi scrie, sæ cunoascæ castelul cu mæreflele lui încæperi trans-
figurate de poezie. Mi°a promis øi el vederi fotografice de la
castelele sale favorite. Dar se pare cæ va trebui în curând sæ se
punæ stavilæ poftei lui de construcflii.
[...] Aici avem liniøte øi pace. Conflictul cu Franfla din cauza
tarifelor [vamale] nu ne face griji deloc. Pagubele øi dezavantajele
le vor avea francezii, care pe deasupra au pierdut multe simpatii
aici ceea ce eu nu regret câtuøi de puflin.
Militar vorbind totul merge bine. La toamnæ voi avea ma-
nevre mai mici cu o divizie pe picior de ræzboi, cu toate cæruflele, etc.
Cum este cu manevrele imperiale? Se pare cæ bætrânul împæ-
rat s°a refæcut complet øi probabil cæ se va putea sui pe cal la
paradæ. La alte exerciflii ale corpului de gardæ sigur nu va participa.
106. Castelul Peleø 9/21 octombrie 1885,
cætre Maria de Flandra
VB 474
[...] De la întoarcerea mea din stræinætate am fost atât de
copleøit de afaceri øi aøa de ocupat cu inspecflia trupelor din toatæ
flara cæ a trebuit sæ las deoparte toate chestiunile mele personale.
Cam obosit, am cæutat liniøtea în inima munflilor dar øi aici merge
ca într°o hulubærie øi circulaflia telegramelor nu a fost atât de
intensæ nici în ræzboiul de la 1877°78. Mais il y a aussi de quoi:
situaflia devine tot mai gravæ pe zi ce trece øi nu se poate prevedea
ANUL 1885 l 201
cum se vor læsa gonite spiritele malefice invocate. Bulgaria øi
Serbia øi°au asumat o mare ræspundere øi pânæ la urmæ din acest
joc periculos vor pierde mai mult decât vor câøtiga.
Noi læsæm evenimentele sæ°øi urmeze cursul øi în nici un caz
nu vom turna gaz peste foc. De aceea Europa ne este recunoscæ-
toare pentru atitudinea noastræ.
Deocamdatæ ræmânem aici spre a ne ofleli pentru lunga iarnæ
[care ne aøteaptæ]. Dacæ nu apar complicaflii pot sæ conduc foarte
bine afacerile de aici [de la Peleø] øi miniøtrii vin cu mare plæcere
la conferinfle.
Am trimis acasæ trupele care au fost în patru tabere de
exerciflii øi acum ne ocupæm cu lucrærile de fortificaflie ale Bucu-
reøtilor. Generalul Brialmont va sosi sæptæmâna aceasta øi îl voi
invita imediat la Castelul Peleø. Mæ bucur nespus sæ°l væd din nou
aici øi sæ discut cu el chestiunile noastre militare.
Turelele blindate care urmeazæ sæ fie încercate au sosit, dar
au aøa o greutate enormæ încât au trebuit sæ fie ridicate clædiri
întregi pentru a le descærca øi instala, ceea ce din pæcate ne va
lua încæ multæ vreme.
Sper cæ Brialmont va ræmâne aici în tot acest timp. Actualul
cabinet belgian este binevoitor øi lui øi nouæ, øi de aceea l°am
decorat cu mare plæcere pe ministrul prezident [Auguste Bernaert
1829°1912 lider al partidului catolic]. Øi pe prinflul Chimoy
[ministrul de externe]. Regele Leopold al II°lea a trimis decorafliile
sale ministrului meu de externe [Ion Câmpineanu] øi lui D.A.
Sturdza [pe atunci ministrul Cultelor øi Instrucfliunii Publice].
[...] Pânæ acum câteva zile vremea a fost ca vara dar acum
s°a pornit ploaia øi frigul.
Alecsandri este de câteva zile cu noi øi lucreazæ mult cu
Elisabeta; serile joc cu el biliard.
[...] Veøtile din Grecia sunæ foarte grav existæ acolo temeri
pentru o revoluflie. Grecii ar vrea sæ°øi mobilizeze armata, dar nu
au deloc bani øi nimeni nu vrea sæ le împrumute ceva. Nici miniøtri
nu gæsesc.
202 l ANUL 1885
107. Bucureøti 2/14 decembrie 1885,
cætre Maria de Flandra
VB 475
[...] Numeroase afaceri øi o indispoziflie (nevralgie a feflei)
m°au împiedicat pânæ acum sæ°fli scriu.
Noi speræm cæ se va aplana conflictul balcanic øi cæ pacea
se va putea menfline. Serbia a primit o bunæ lecflie pentru trufia
sa øi Bulgaria a trebuit sæ°øi concedieze cele mai bune forfle pentru
a pæstra mæcar uniunea personalæ. Dupæ victoria bulgaræ marile
puteri nu°i vor putea sæ°i refuze ræsplata principelui Alexandru,
de a cærui glorie militaræ eu mæ bucur din toatæ inima. Pentru
ræzboiul sârbo°bulgar doar Anglia singuræ este ræspunzætoare.
Færæ intrigile ei am fi avut demult pace øi liniøte aici. Acestor
insulari le este indiferent dacæ oamenii se omoaræ pe continent.
În aceste zile avem aici øi o luptæ pe teren industrial în
scopuri de ræzboi: se vor mæsura germanii cu francezii. Urmeazæ
sæ fie încercate cele douæ turele livrate de o casæ germanæ øi una
francezæ. 21 de ofifleri stræini vor asista la încercæri øi generalul
Brialmont apare ca arbitru. Eu sunt curios cine va câøtiga premiul
øi cum va fi tirul tunurilor de 16 cm øi al mortierelor. Din nefericire
vremea nu este deloc favorabilæ experimentelor în aer liber: zæpada
adâncæ øi –14 R. un frig foarte aspru pentru a lucra cu fier øi oflel.
Brialmont este extrem de ocupat aøa cæ prea puflin pot sæ°l
væd. La Sinaia a stat doar o singuræ zi øi intenflioneazæ sæ mai
ræmânæ aici încæ douæ sæptæmâni pentru a reglementa datele
esenfliale ale fortificafliilor Bucureøtiului. Guvernul belgian este
extrem de prevenitor în privinfla misiunii sale øi noi îi suntem
foarte recunoscætori pentru aceasta.
108. Bucureøti 15/27 decembrie 1885,
cætre Maria de Flandra
VB 476
[...] Am scris ieri mamei pe larg despre starea Elisabetei care
este cu atât mai de neînfleles øi mæ îngrijoreazæ, deøi nu poate fi
vorba de o boalæ. Aici totul este într°o aøteptare bucuroasæ, dar
certitudine nu existæ øi asta mæ face neîncrezætor.
[Mai vedea Carol I în speranfla de a obfline un moøtenitor?]
ANUL 1885 l 203
Astæzi l°am avut la masæ pe generalul Brialmont care ur-
mæreøte cu cea mai mare atenflie probele de tragere asupra cupo-
lelor blindate. Ieri [14/26 decembrie] m°am aflat eu în cupola
bombardatæ cu obuze grele. Efectul este mærefl, dar eøti în deplinæ
siguranflæ.
Timpul meu este din plin ocupat øi zilele zboaræ. Este de
sperat cæ pacea se va menfline, momentan toate Puterile o doresc
sincer (sublinieri Carol I).
109. Bucureøti 16/28 decembrie 1885,
cætre Fritz von Hohenzollern
VD 948
[...] Iarna va fi liniøtitæ deoarece ambele maiestæfli [împæratul
øi împæræteasa Germaniei] vor trebui sæ evite oboselile prea mari.
Vârsta pare totuøi sæ°øi fi intrat în drepturi la împæratul [Wilhelm
I] øi primævara poate fi periculoasæ. El este astæzi cea mai mare
garanflie a pæcii. Armistifliul [sârbo°bulgar] pânæ la 1 martie nu°mi
place. S°a adunat atâta material exploziv în peninsula Balcanicæ
încât trebuie sæ fim foarte atenfli. Privim spre viitor øi ne procuræm
material de ræzboi eficient. Foarte interesantele probe de trageri
asupra turelelor blindate în prezenfla ofiflerilor tuturor flærilor au
stârnit multæ vâlvæ în cercurile militare. Sunt cele dintâi de acest
gen asupra unor forturi complet construite. La prima încercare
m°am aflat eu însumi într°una dintre turelele asupra cæreia s°au
tras salve cu tunurile de 16 cm. Obuzele s°au spart în bucæfli øi
au smuls fragmente de fier din turelæ, dar rezistenfla este aproape
siguræ. Încercærile vor mai dura încæ zece zile øi se vor desfæøura
trageri cu mortiere de 22 de cm øi dinamitæ.
Vremea este favorabilæ, dar foarte frig ceea ce este o probæ
duræ pentru trupa de deservire. Ofiflerii stræini au numai laude
pentru artileriøtii noøtri cærora am pus sæ li se dea sæ mænânce
øi sæ bea din plin.
Succesele lui A[lexandru] al Bulgariei sunt salutate aici cu
simpatie, ca peste tot de altfel. Eu mæ bucur pentru el din toatæ
inima. Regele Milan îøi meritæ înfrângerea pentru læudæroøenia
øi mai ales pentru laøitatea sa. El a stat la distanflæ de kilometrii
de linia focului øi un ofifler francez mi°a spus cæ în timp ce [soldaflii]
204 l ANUL 1886
se luptau, el se plimba în civil. Nu se va mai menfline multæ vreme
în Serbia.
Unificarea bulgaræ va fi deplin recunoscutæ øi Sandro va
obfline apoi iertarea la Berlin øi Sankt Petersburg. Ce pærere au
despre victoria lui în anturajul prinflului moøtenitor [al Germa-
niei]? Probabil acum va cuceri mâna V[ictoriei de Hohenzollern].
Cæsætoriei engleze a fratelui sæu îi datoreazæ el [Alexandru]
succesul politic pe care l°a repurtat asupra Europei.
Eu sunt bine deoarece acum cu experimentele stau mult în
aer liber. Elisabeta este suferindæ øi starea ei este nelæmuritæ.
Indiscreflia ziarelor a ræspândit veøti pe care noi am vrea sæ le
vedem adeverindu°se.
[...] Aceastæ scrisoare væ va aduce urærile noastre din inimæ
pentru noul an care sæ speræm cæ ne va feri de noi griji. Cu pro-
funda durere ne uitæm în urmæ la 1885 în care am fost atât de
greu lovifli.
110. Bucureøti 2/14 ianuarie 1886,
cætre Maria de Flandra
VB 477
[...] Brialmont ne pæræseøte din pæcate. Astæzi a stat mai mult
timp la mine øi mâine va veni din nou la masæ. Accidentul sæu la
flinut 14 zile în casæ.
De pe aici prea pufline noutæfli sunt de comunicat. Pacea încæ
nu este siguræ cæci regele Milan are de ales între ræzboi øi abdicare.
Starea Elisabetei este încæ îndoielnicæ ceea ce aduce multe
griji øi supæræri. Særbætorile noului an le°am petrecut într°o liniøte
deplinæ. Eu am fost doar la Mitropolie øi am primit acolo felicitærile.
Aici tofli sunt plini de compasiune.
111. Bucureøti 7/19 ianuarie 1886,
cætre Fritz von Hohenzollern
VD 943
[...] De pe aici nu am nimic nou sæ°fli povestesc doar cæ sârbii
øi bulgarii urmeazæ sæ încheie pacea la Bucureøti. Numai de n°ar
fi o pace falsæ. În tot Orientul se adunæ norii furtunii.
ANUL 1886 l 205
Care este acum starea de spirit de la Berlin în ceea ce îl
priveøte pe principele Bulgariei? Corespunzætor titlului nobiliar
el este g[eneral] l[ocotenent].
Crezi tu cæ va primi acest grad? în Rusia ar fi foarte
nemulflumifli.
112. Bucureøti 7/19 martie 1886, cætre Maria de Flandra
VB 478
[...] Iarna nu vrea sæ se domoleascæ, avem încæ zæpadæ înaltæ
øi ger, ceea ce aici în martie este o raritate; pe timpul æsta copacii
aveau deja muguri verzi.
Elisabeta este mai bine, dar odatæ cu însænætoøirea a venit
øi dezamægirea la care noi trebuie sæ ne supunem ræbdætori. Eu
am fost tot timpul neîncrezætor, dar nu am vrut sæ o descurajez
pe Elisabeta. A fost un timp greu øi aspru al încercærilor pe care
a trebuit sæ°l stræbatem.
Între timp a fost încheiatæ pacea de la Bucureøti; însæ a fost
nevoie de o mare presiune, mai ales asupra Serbiei, pentru a se
ajunge la acest rezultat. Dar câtæ vreme va putea fi menflinutæ
liniøtea în Orient nu se poate prevedea cæci situaflia generalæ s°a
îmbunætæflit foarte puflin. Pentru un moment Bulgaria a câøtigat
jocul øi influenfla ruseascæ a slæbit considerabil. Însæ existæ temerea
cæ Rusia se va ræzbuna cu prima ocazie øi aici stæ primejdia.
113. Bucureøti 25 martie/6 aprilie 1886,
cætre Fritz von Hohenzollern
VD 944
[...] Elisabeta care a trebuit sæ stea în casæ luni în øir øi nu
a putut primi pe nimeni este acum mult mai bine. Dar speranflele
noastre sunt spulberate; ele fuseseræ singura noastræ consolare
în vremea acestei suferinfle.
Ferdinand trece acum din nou în prim plan dar îmi pare ræu
cæ el are atât de puflinæ energie. Cum se comportæ la serviciu øi
în societate?
[...] De Paøti probabil cæ o vefli vizita pe mama în caz cæ nu
se va duce la Baden sau poate în Belgia, ceea ce Maria doreøte
atât de mult. Dar în acest moment acolo nu este deloc plæcut; este
206 l ANUL 1886
nevoie de multæ energie pentru a pune stavilæ øi pe viitor dezlæn-
fluirilor necontrolate (subl. Carol I). Belgienii vor trebui sæ°øi
sacrifice câteva dintre libertæflile lor nelimitate ceea ce nu le poate
fi decât folositor.
De pe aici nu pot sæ°fli comunic multe noutæfli. Tratativele
pæcii de la Bucureøti au ajuns la un deznodæmânt fericit, dar a
trebuit øi noi sæ presæm straønic pentru a obfline acest rezultat.
Acum mai ræmâne Grecia care îøi zdrængæne aprig sabia, dar a
cærei armatæ nu este nicidecum organizatæ, bani nu le dæ lor
nimeni, aøa cæ vor fi silifli la liniøte. Nici Sandro al B[ulgariei] nu
va mai putea opune rezistenflæ multæ vreme voinflei unanime a
Europei øi va trebui sæ se mulflumeascæ cu cinci ani în Rumelia.
În Rusia øi mai ales în flarul Rusiei are un duøman irecon-
ciliabil care este hotærât sæ°l ræstoarne cu prima ocazie ceea ce
probabil se intenflioneazæ dupæ cinci ani. De aceea nu vrea sæ se
permitæ numirea noului guvernator al Rumeliei de Est pe nici un
fel de termen.
În curând va veni D.A. Sturdza la Berlin øi vi se va prezenta
cu siguranflæ. El are câteva probleme de reglementat în privinfla
convenfliei noastre comerciale cu Germania. Cu Austria øi mai ales
cu Ungaria vom avea dificultæfli grave în aceastæ privinflæ, cæci cea
din urmæ vrea sæ aibæ totul pentru ea øi sæ nu dea nimic.
114. Cotroceni 9/21 iunie 1886, cætre Fritz von Hohenzollern
VD 945
[...] Situaflia politicæ nu ne va permite sæ pæræsim flara anul
acesta ca sæ væ vizitæm. Opoziflia instigæ cu un oarecare succes,
chiar dacæ redus, ca sæ ræstoarne guvernul. Dinspre Bulgaria ne
ameninflæ mereu complicaflii cæci acolo au mare poftæ sæ proclame
unificarea, ceea ce ar avea drept urmare o intervenflie a Rusiei.
Cu Austro°Ungaria suntem în ræzboi vamal ceea ce este foarte
supærætor; dar relafliile noastre cu Viena sunt bune, vina între-
gului conflict revine numai ungurilor.
Toate acestea nu ne vor permite sæ cælætorim. Sandro al
Bulgariei ne°a vizitat împreunæ cu fratele sæu acum 14 zile øi ne°a
povestit lucruri foarte interesante despre evenimentele prin care
a trecut. Situaflia lui nu este de invidiat øi el priveøte viitorul cu
îngrijorare cæci pe Neva [adicæ la Sankt Petersburg] are un duøman
ANUL 1886 l 207
implacabil pe care cu greu îl va putea neutraliza. Raporturile sale
cu Germania s°au îmbunætæflit doar cæ nu se bucuræ de favoarea
împæratului [Wilhelm I]. Ræzboiul øi grijile l°au îmbætrânit øi i°au
afectat mult sænætatea. Eu l°am avertizat de orice pas necugetat
mai departe, dar el a spus cæ bulgarii din Rumelia nu vor sæ se
declare mulflumifli cu actualul acord øi sunt instigafli împotriva lui
de cætre agenflii ruøi. În aceasta constæ pericolul øi de aceea nu
putem sæ privim liniøtifli spre viitor øi ne°am îndreptat toatæ
atenflia asupra Balcanilor.
Dupæ ce aici am avut o cælduræ tropicalæ, cu o uscæciune care
ne°a pus toatæ recolta în cel mai mare pericol, a venit o perioadæ
de ploaie, însoflitæ de furtuni øi grindinæ, cum eu n°am mai væzut
nicicând ceva asemænætor. O furtunæ cu uragan a fost atât de
puternicæ încât într°un minut a træznit de cinci ori în grædina
Cotrocenilor, a dezrædæcinat copacii, a smuls acoperiøul la nume-
roase case øi a dærâmat complet marele nostru abator [fusese
construit în 1876] o pierdere de 400.000 franci pentru munici-
palitate [29 mai/10 iunie øi 31 mai/12 iunie].
Inspecfliile militare m°au ocupat foarte mult în cele douæ luni
[de când nu°i mai scrisese fratelui sæu], în acest interval am vizitat
21 de regimente de infanterie, cavalerie øi artilerie øi m°am bucurat
de marile progrese. La parada de 10/22 mai au fost de faflæ patru
ofifleri prusieni de la Strassbourg care au avut numai laude pentru
flinuta trupelor. Pentru manevrele de toamnæ nu am luat nici un
fel de hotærâri, dar intenflionez sæ concentrez opt regimente de
cavalerie într°o divizie pentru a pune practic în funcfliune regula-
mentele. Sper cæ nici o problemæ politicæ nu°mi va zædærnici
planurile.
Tragedia care s°a desfæøurat în Bavaria ne°a zguduit profund.
Nefericitul rege [Ludwig al II°lea] care øi°a cæutat moartea în
valurile lacului de munte nu va fi uitat prea curând în flara lui øi
trebuie sæ i se pæstreze o sinceræ øi caldæ compasiune. Sfârøitul
sæu are ceva mærefl ceea ce sporeøte øi mai mult impresia cople-
øitoare a acestor evenimente tragice. Actualul rege [Otto I,
1848°1918], bolnav psihic m°a vizitat aici în 1869.
Elisabeta care væ îmbræfliøeazæ cu drag pe voi amândoi este
foarte bine øi m°a însoflit în cælætoria de inspecflie din Valahia Micæ
[Oltenia].
208 l ANUL 1886
115. Castel Peleø 23 iulie/4 august 1886,
cætre Maria de Flandra
VB 479
Scumpa mea Maria!
Scrisoarea ta, pentru care îfli mulflumesc din inimæ ne°a adus
o mare dezamægire. Contam cu certitudine pe faptul cæ dupæ ce
sunt aici de douæzeci de ani, ne vefli vizita în sfârøit, în cursul
acestei veri. Din pæcate øi de data aceasta frumoasele noastre
speranfle s°au destræmat; nimeni dintre ai noøtri nu se gândeøte
sæ ne viziteze øi doar nu træim în afara Europei. Rusia este mult
mai departe, dar nici una din rudele familiei domnitoare de acolo
nu s°a temut vreodatæ de lungimea cælætoriei. Apariflia raræ a
rudelor noastre face aici în flaræ o impresie deloc favorabilæ øi lumea
se miræ cæ nu vine la noi în fiecare an unul dintre frafli. Cândva
le spuneam tuturor celor care se intereseazæ cu drag de noi øi de
familia noastræ cæ o datæ cu terminarea castelului rudele vor veni.
Acum stæm deja în noua noastræ locuinflæ de trei ani øi nici unul
dintre voi nu o cunoaøte.
Situaflia politicæ nu ne permite sæ pæræsim flara anul acesta.
În vecinætatea noastræ domneøte o liniøte aparentæ, dar în tæcere
mocneøte focul în peninsula balcanicæ øi trebuie sæ avem mereu
în vedere surprize.
Ministrul plenipotenfliar rus de aici [Pr. Urusov] a fost mutat
la Berlin pentru a læsa postul sæu unui diplomat mai capabil
[Hitrowo] Prinflul U[rusov] s°a exprimat faflæ de miniøtri mei cæ
îi vine greu sæ fie rechemat tocmai acum când situaflia din Orient
va deveni interesantæ øi complicatæ.
Øi pe plan intern opoziflia, în fruntea cæreia se aflæ câteva
capete înfierbântate, face zile grele guvernului; dar, slavæ Dom-
nului, agitafliile de aici nu sunt atât de grave precum cele din
Belgia. Sper cæ manifestaflia monstru anunflatæ la Bruxelles pentru
15 luna aceasta va decurge færæ urmæri grave. Dacæ prin mæsuri
energice care îi vor convinge pe agitatori cæ guvernul va interveni
eficient vor fi evitate tulburærile, atunci nu existæ deloc temeri.
Dar jumætæflile de mæsuræ sunt o capitulare.
Luptele de stradæ de la Amsterdam îi vor fi trezit la realitate
pe cei øovæielnici øi pe acele elemente care urmæresc sæ obflinæ o
popularitate ieftinæ øi i°a fæcut sæ meargæ mânæ în mânæ cu
ANUL 1886 l 209
guvernul. Primarul din Bruxelles nu°øi poate dori sæ fie înælflate
baricade în mijlocul capitalei. În momente atât de grave, parti-
dele trebuie sæ°øi dea mâna øi sæ garanteze pentru autoritatea øi
prestigiul statului. Dar pasiunile politice îi orbesc adesea pe
bærbaflii de stat.
Ne°am instalat deja de øase sæptæmâni la Sinaia øi ne
bucuræm de aerul tare ce atrage numeroøi vizitatori mai apropiafli
sau mai îndepærtafli. La ambele mese ale zilei avem oaspefli øi
auzim vorbindu°se 4°5 limbi. O datæ pe sæptæmânæ avem o seratæ
cu reprezentaflie teatralæ. Sinaia a devenit acum unul din cele mai
vizitate locuri din Orient øi trenurile aduc duminica pânæ la 2000
de persoane în paønica noastræ vale.
116. Castel Peleø 6/18 august 1886,
cætre Fritz von Hohenzollern
VD 946
[...] De curând a venit un consilier regal pe problemæ de
arhitecturæ de la Berlin, Schmieden, øi a declarat cæ Peleøul este
cel mai frumos castel de munte pe care l°a væzut vreodatæ. Dupæ
læsarea întunericului, la marile serate, când toate spafliile curflii
interioare øi toatæ valea este iluminatæ electric impresia este
feericæ – aøa s°au exprimat tofli invitaflii. Au loc reprezentaflii în
micul teatru Renaissance pentru 80 de persoane. Speræm din toatæ
inima cæ la anul vefli veni aici; a fost foarte greu pentru noi cæ
nimeni dintre ai noøtri nu ne°a vizitat în vara aceasta.
La toamnæ am mari manevre de cavalerie la care au fost
concentrate opt regimente la Buzæu. Pentru a°øi însuøi aplicaflia
practicæ l°am trimis la Berlin pe colonelul Chiriflescu, comandantul
celei de°a doua brigæzi de cavalerie. El este un bun ofifler de
cavalerie care a flinut iarna trecutæ un øir de conferinfle foarte
instructive despre noua organizare a cavaleriei ruse. fii°l recomand
cu deosebitæ cælduræ øi sper cæ va avea permisiunea sæ asiste la
exerciflii. Dacæ va putea sæ participe øi la manevrele gærzii
imperiale depinde de timp. Noi avem concentrarea cætre sfârøitul
lui septembrie aøa cæ ar putea în orice caz sæ vadæ exercifliile
brigæzii la care i se va oferi desigur un cal.
Luis I al Portugaliei [n. 1838 rege 1861°1889] va fi deja la
marea paradæ de la Berlin; el nu este deloc un cælærefl strælucit.
210 l ANUL 1886
Bætrânul împærat a întinerit cu totul dupæ cum se pare, are
puteri noi øi va asista cu certitudine la toate manevrele. De pe
aici nimic nou, liniøtea øi aerul tare al muntelui ne prind de
minune [...]
Încredinflez aceastæ scrisoare colonelului Chiriflescu care
tocmai s°a prezentat la mine. Te rog, dragæ Fritz, sæ°l primeøti
prieteneøte pe aducætorul acestor rânduri, sæ°l ajufli în împlinirea
misiunii sale, sæ°i spui ce are de fæcut, unde trebuie sæ se înscrie,
etc. dar mai ales sæ poatæ asista la exerciflii øi de asemenea, sæ°l
viziteze pe împærat. Cu 17 ani în urmæ a fost ofifler în regimentul
husarilor gærzii. I°am ordonat sæ se prezinte prinflului Wilhelm
[viitorul Wilhelm al II°lea] pe care a°i putea sæ°l previi ca sæ°l
primeascæ prieteneøte.
117. Castel Peleø 21 octombrie/2 noiembrie 1886,
cætre Fritz von Hohenzollern
VD 947
Dragæ Fritz
Aveam intenflia sæ°fli scriu dupæ încheierea manevrelor cava-
leriei noastre øi sæ°fli comunic impresiile mele proaspete. Dar în
ultimele sæptæmâni am fost atât de ocupat cæ nu am mai avut
liniøte. Afaceri importante m°au chemat la Bucureøti unde vreme
de patru zile fiecare oræ a fost ocupatæ. Dupæ aceea a venit sfinflirea
frumoasei biserici de la Curtea de Argeø [11/23°13/25 octombrie]
la care am asistat împreunæ cu Elisabeta; în plus am mai avut
inspecflii militare care încæ nu s°au încheiat.
Mai ales trebuie sæ°fli mulflumesc pentru primirea afectuoasæ
pe care tu øi camarazii tæi a°fli oferit°o colonelului Chiriflescu; el
s°a întors foarte încântat de la Berlin unde a urmærit cu mare
atenflie exercifliile. Mi°a comunicat verbal dorinfla ta pentru con-
ferire de decoraflii øi chestiunea este deja rezolvatæ: Liteanu le va
aduce. Generalului von Winterfeldt care s°a ocupat în mod special
de colonel va primi marea cruce a Coroanei [României], coman-
dantului regimentului al doilea de dragoni ai gærzii îi voi trimite
marea cruce a aceluiaøi ordin iar adjunctului de la regiment crucea
de cavaleri ai Stelei [României]. Chiriflescu mai insistæ pentru
câteva ordine; eu i°am ræspuns cæ aø vrea sæ øtiu pærerea ta. Te
rog sæ°mi scrii dacæ mai sunt necesare øi alte decoraflii.
ANUL 1886 l 211
Manevrele cavaleriei mele m°au mulflumit. Pentru aceastæ
primæ concentrare mai mare nu pot sæ pretind mai mult. Ofiflerii
stræini care au cerut permisiunea sæ vinæ au fost surprinøi de ceea
ce au væzut. În prima zi a fost un exercifliu tactic al celor opt
regimente øi al celor trei baterii hipotractate în trei confruntæri.
A mers destul de bine, doar ritmul nu a fost corespunzætor. În
ultimele douæ zile regimentul 6 de Cælæraøi a manevrat împotriva
brigæzii de roøiori în care fiecare din cele douæ escadroane
reprezentau un regiment. Mai ales atacurile au fost bune. Defilarea
la trap m°a mulflumit. Nu pofli avea pretenflii mai mari de la trupele
teritoriale øi aceste trei sæptæmâni de concentrare vor da cele mai
bune roade pentru cavaleria noastræ.
[...] Ferdinand urmeazæ sæ intre acum în armata românæ;
intenflionez sæ°l încadrez a la suite într°un regiment de infanterie.
Lui Leopold vreau sæ°i confer un regiment, øi flie la fel dacæ vei
veni pe aici, dar el nu mi°a ræspuns dacæ bætrânul împærat øi°a
dat consimflæmântul.
Când vei deveni oare general? Dureazæ de o veønicie, armata
va îmbætrâni atât de mult încât capacitatea ei de miøcare poate
sæ sufere.
Nu demult am primit o scrisoare detaliatæ de la Sandro
[Alexandru Battenberg] care este mulflumit cæ s°a putut retrage
cu toate onorurile dintr°o situaflie imposibilæ øi periculoasæ. El nu
se mai gândeøte sæ se întoarcæ în Bulgaria, deøi ruøii afirmæ
contrariul ca sæ°i poatæ øi mai mult chinui øi abuza pe bulgari.
Atitudinea lui Kaulbars este de°a dreptul revoltætoare: el corupe
armata cu bani, instigæ poporul, se serveøte de cele mai josnice
elemente pentru a ameninfla regenfla øi nu se dæ înapoi de la
metodele revoluflionare. Dar ruøii au cunoscut doar înfrângeri øi
din fericire prestigiul lor în Orient este considerabil slæbit. Împæ-
ratul de acum [Alexandru al III°lea] joacæ un rol trist în toate aces-
tea. Prin generalul Werder pofli sæ afli multe despre caracterul
sæu; se spune cæ este încæpæflânat øi irascibil øi nu este iubit.
Acum trebuie sæ°mi închei scrisoarea, cæci ziua de azi este
foarte încærcatæ, vor veni tofli miniøtri de la Bucureøti la o øedinflæ
de Consiliu.
212 l ANUL 1886
118. Castel Peleø 25 octombrie/6 noiembrie 1886,
cætre Maria de Flandra
VB 480
[...] Ultimele sæptæmâni au fost atât de încærcate øi eu am
fost aøa de mult pe drumuri cæ mi°a ræmas foarte puflin timp.
Toamna, care este cel mai frumos anotimp în România, se con-
centreazæ inspecfliile, manevrele, excursiile mele în judefle etc. Øi
drept urmare sunt enorm de multe locuri de fæcut. Acum ne vom
odihni aici pânæ la 8/20 noiembrie øi apoi mergem la munca de
iarnæ care nu se mai terminæ. Sesiunea parlamentaræ este o oroare
pentru mine cæci de cele mai multe ori aduce cu sine doar griji,
greutæfli øi intrigi.
În aceastæ iarnæ avem numeroase probleme grave care cu
bunæ voinflæ ar fi uøor de rezolvat. Dar opoziflia cautæ mereu sæ
blocheze cele mai bune legi sau tratate; în toate flærile [opoziflia]
are în vedere doar interesul de partid øi sacrificæ chiar øi binele
statului. Aceastæ experienflæ afli fæcut°o øi voi suficient.
În trecerea noastræ în Capitalæ ne va fi de data aceasta mult
mai plæcutæ prin prezenfla lui Leopold øi Nando. Aøteptæm cu
neræbdare sosirea lor øi regretæm cæ nu au putut veni câteva zile
mai devreme cæci vremea a fost nemaipomenit de frumoasæ øi
munflii s°au înfæfliøat în cea mai multicoloræ strælucire. Acum încep
dimineflile cu ceaflæ iar nopflile sunt foarte reci. Nu trebuie sæ uitæm
cæ ne aflæm aici la peste 1000 de metri faflæ de nivelul mærii øi
totuøi sæptæmâna trecutæ încæ mai erau trandafiri înflorifli.
Noaptea trecutæ erau –4 R.
Nu de mult am sfinflit biserica nou restauratæ de la Curtea
de Argeø care astæzi poate fi consideratæ printre cele mai frumoase
monumente arhitectonice ale Europei. Særbætoarei, la care a
participat øi o parte a corpului diplomatic, i s°a conferit cea mai
mare strælucire. Ar trebui sæ ceri de la ministerul de externe sau
de la rege raportul pe care Hooriks l°a fæcut færæ îndoialæ
ministrului sæu, cæci el confline cu siguranflæ detalii interesante
pe care probabil le°ai citi cu mare plæcere. Mitilineu poate sæ°fli
dea øi [ziarul] Etoile Roumaine în care vei gæsi o descriere amæ-
nunflitæ a înælflætoarei festivitæfli. Ruøii au væzut aceasta cu cea
mai mare dezaprobare øi nici un membru al legafliei ruse nu øi°a
fæcut apariflia. L°am invitat personal pe prinflul Urusov înaintea
ANUL 1886 l 213
plecærii sale sæ vadæ interesanta construcflie. El a spus cæ nu°i
ajunge timpul, dar a pæræsit Bucureøtiul abia la patru zile dupæ
sfinflire færæ sæ fi fæcut miniøtrilor vreo vizitæ de bun ræmas. La
Bruxelles nu va mai putea sæ intrige øi sæ demonstreze. Altminteri
este un om plæcut cu maniere distinse øi m°am înfleles foarte bine
cu el. Dar agenflii ruøi trebuie sæ acflioneze dupæ ordinele de la
Sankt Petersburg, care sub flarul de acum sunt mai mult decât
nebuneøti.
Særmanii bulgari sunt într°o anumitæ formæ sancflionafli, fapt
revoltætor, dar ei se opun cu mult curaj siluirii ruseøti. Aceste
continue tulburæri øi intrigi la granifla noastræ sunt pentru noi
foarte deranjante øi suntem flinufli mereu într°o stare de incerti-
tudine. Dar pentru un moment nu sunt de temut complicaflii grave.
[...] Elisabeta încæ mai picteazæ de zor la Evanghelianul
pentru Curtea de Argeø.
119. Bucureøti 7/19 decembrie 1886,
cætre Maria de Flandra
VB 481
Dragæ Maria
Sunt deja douæ luni de când fli°am scris ultima oaræ. Între
timp am avut bucuria revederii iubitului frate øi durerosul ræmas
bun de la el. Preflios a fost timpul pe care l°am petrecut împreunæ
aici øi la Sinaia øi Leopold a plecat de aici cu cele mai bune impresii.
Pentru mine este o mare mulflumire øi, de asemenea, o liniøtire
sæ°l væd pe øeful Casei noastre din Suabia øi pe moøtenitorul
prezumtiv al Tronului în rândul tinerei armate create de mine.
Amândurora le stæ de minune în uniformæ româneascæ øi aici au
fost foarte mândri sæ°i vadæ pe prinflii de Hohenzollern purtând°o.
În toate flærile conferirea de uniforme sau regimente este o
curtoazie cæreia i se atribuie o amploare mai mare sau mai micæ,
dar aici este un act politic de mare însemnætate øi în acelaøi timp
o garanflie pentru viitor. Presa ruseascæ a înfleles exact intenflia
øi øi°a exprimat supærarea într°un ziar moscovit [Moskauer
Zeitung]. Acolo se aflæ un articol de o violenflæ øi o neruøinare færæ
margini. Vârful este îndreptat împotriva Germaniei ale cærei
interese la Dunærea de Jos le reprezint eu. Se poate recunoaøte
din acest limbaj deøænflat cât de profundæ este în Rusia ura faflæ
214 l ANUL 1887
de tot ceea ce este german, dar øi cât de mare trebuie sæ fie teama
de un eventual ræzboi. Colosul nordic nu este atât de fioros precum
pare din depærtare, mai ales cu un împærat atât de slab, care se
lasæ condus numai de sentimentele sale personale, dar nu are
curajul sæ tragæ sabia atunci când nu°øi poate impune voinfla. Un
mai mare fiasco precum în Bulgaria n°a træit nicicând vreun su-
veran. Prin aceasta prestigiul rusesc a avut de suferit în tot Orien-
tul øi popoarele nu°l vor mai aøtepta pe mântuitorul de pe Neva.
Noi nu putem decât sæ ne bucuræm de mersul chestiunii bulgare,
cæci vecinii noøtri se constituie într°un popor capabil de viaflæ.
Nu am aflat încæ în ce mæsuræ candidatura coburgicæ [Fer-
dinand de Saxa Coburg°Kohary] este de luat în serios; mæ îndoiesc
cæ Rusia va accepta un prinfl catolic øi german.
Aici toate merg bine, øedinflele Camerelor se desfæøoaræ în
liniøte øi în curând vor veni særbætorile Cræciunului care vor dura
aproape trei sæptæmâni øi ne vor aduce liniøte.
Cu douæ zile în urmæ au sosit frumoasele voastre cadouri
de Cræciun care fac onoare industriei belgiene...
În Belgia problema serviciului militar obligatoriu va întâlni
mereu cea mai mare rezistenflæ, cred cæ nu poate fi rezolvatæ decât
printr°un acord între cele douæ partide [liberal øi clerical]. Atâta
vreme cât Belgia va putea sæ se prevaleze de neutralitatea ei øi
nu se va confinge cæ aceasta nu este infailibilæ, nici un partid nu
va avea sæ°øi sacrifice popularitatea ca sæ impunæ un tribut de
sânge. Aici eu am noroc în toate problemele øi cheltuielile militare
cæci am Camerele de partea mea. Noi am pretins deja mult de la
ele øi suntem acum constrânøi ca urmare a [achiziflionærii] puøtilor
cu repetiflie sæ cerem votarea de noi credite.
120. Bucureøti 25 decembrie 1886/6 ianuarie 1887,
cætre Maria de Flandra
VB 482
[...] Eu nu împærtæøesc îngrijorarea ta faflæ de [eventuale]
complicaflii ræzboinice. Am toatæ speranfla cæ 1887 va decurge færæ
ræzboi cæci toate statele sunt interesate sæ apere pacea pentru a°øi
realiza reorganizarea lor militaræ øi înarmarea.
Chestiunea bulgaræ øi°a pierdut caracterul ei acut øi pânæ
la urmæ marile puteri vor ajunge la un compromis.
ANUL 1887 l 215
Cu mai puflinæ încredere intru în Noul An în ceea ce priveøte
situaflia internæ a României. Pasiunile de partid au luat un caracter
atât de agresiv cæ va trebuit gæsit un mijloc de remediere. Dupæ
11 ani de guvernare ministerul Brætianu øi°a pierdut din forflæ iar
opoziflia unitæ creøte ca o lavinæ. Dupæ zilele noastre de særbætoare
la 9/21 ianuarie este termenul reunirii Camerelor; trebuie sæ ne
gândim øi sæ ne consultæm pe ce drum sæ pornim. Dar problema
nu este deloc uøor de rezolvat øi nu væd în nici un fel o situaflie
rozæ.
O schimbare de guvern adicæ chemarea unui alt partid la
guvernare este aici mult mai gravæ decât în Belgia unde existæ
tradiflia personalului funcflionæresc øi de aceea nu se antreneazæ
o schimbare generalæ. Aici totul se dæ peste cap øi astfel statul
este zguduit din temelie.
Doar armata, opera mea, va sta neclintitæ. Acum las sæ se
apropie în liniøte evenimentele øi sper sæ gæsesc o situaflie supor-
tabilæ care sæ poatæ domoli oarecum spiritele.
Îfli scriu aceasta doar pentru tine, scumpæ Maria, ca sæ nu
te alarmezi din cauza ziarelor øi dupæ cum vezi nu mæ voi læsa
eu surprins de evenimente. Eu conduc nava statului øi o voi putea
conduce øi în momentele grele pe care le aøtept hotærât.
Cu Rusia stæm momentan bine; dupæ tristele experienfle din
Bulgaria nu vor sæ°øi mai ardæ øi aici degetele. În plus am încheiat
o convenflie comercialæ care va mulflumi Sankt Petersburgul.
Rapoartele despre starea sufleteascæ a lui Alexandru al III°lea sunt
toate minciuni, el nu este în nici un caz imprevizibil, doar cam
încæpæflânat øi necontrolat. Viafla lui de familie este impecabilæ
øi îøi divinizeazæ fermecætoarea soflie [Maria Feodorovna (Dagmar)
de Danemarca n. 1847 m. 1928 erau cæsætorifli din 1866 øi au avut
cinci copii].
Aici iarna încæ nu øi°a intrat în drepturi, este o vreme caldæ
øi umedæ, ceea ce este destul de nesænætos mai ales cæ la graniflele
noastre au fost constatate cazuri suspecte de holeræ. Noi suntem
bine, slavæ Domnului, deøi cam obosifli de ultimele sæptæmâni când
au fost multe de fæcut. La 1/13 luna aceasta vom da primul mare
bal pentru care au fost trimise 1800 de invitaflii.
216 l ANUL 1887
121. Bucureøti 7/19 ianuarie 1887,
cætre Fritz von Hohenzollern
VD 949
[...] Veøtile de la tine øi de la Berlin îmi sunt mereu binevenite
øi sper cæ tu din când în când mai pofli sæ°mi povesteøti lucruri
interesante, cæci eøti chiar la sursa de unde se direcflioneazæ marile
curente europene.
Importanta cuvântare a lui B[ismarck] a fæcut o impresie
profundæ în toatæ lumea øi temerile unui ræzboi, pe care eu nu
le°am împærtæøit, au fost împinse pentru câtva timp pe planul al
doilea. Sunt convins cæ Reichstagul nou ales va accepta proiectele
militare deoarece naflional liberalii înfleleg acum cæ imperiul
trebuie sæ fie puternic în afaræ øi înarmat ca sæ rosteascæ un cuvânt
hotærâtor fie pentru ræzboi, fie pentru pace. Statele care nu au
armate de nædejde nu mai conteazæ astæzi. Asta nu se vede nicæieri
mai bine decât aici øi de aceea toate Camerele øi partidele au votat
multele milioane de care avem nevoie pentru înarmarea øi
apærarea noastræ. Drept urmare toate marile puteri conteazæ pe
România care este doritæ ca aliat.
Pe Leopold cu greu îl vei fi væzut de la întoarcerea din
România, cæci în vreme ce voi væ gæseafli la Sigmaringen, el era
la Berlin. El se afla încæ la Baden unde draga mama a sosit øi
împreunæ cu Alexandru von Battenberg øi locuiesc la mætuøa
Maria [Hamilton, sora lui Karl Anton de Hohenzollern, tatæl lor].
Acest om [Alexandru] temut øi detestat de ruøi træieøte paønic
împreunæ cu ai noøtri dupæ cum mi°a scris de curând, departe de
Orient øi mulflumeøte lui Dumnezeu cæ a scæpat de bulgari øi de
flara lor øi mai ales de ruøi. La Berlin el este privit mereu cu
neîncredere øi nu trezeøte acolo nici cea mai micæ simpatie. Louis
von Hessen [fratele lui Alexandru 1854°1921 îøi va lua numele
de Mountbatten dupæ 1917] mi°a telegrafiat de curând: „chiar øi
în patrie este jignit de cei de sus særmanul Sandro“. Nu mi°a fost
posibil sæ aflu în ce constæ jignirea poate îmi vei putea explica tu
despre ce este vorba.
Situaflia din Bulgaria ræmâne mereu un punct negru la
orizontul politic. Pânæ acum regenfla [Stambulov, Mutkurov øi
Karavelov] s°a flinut viteazæ, dar Rusia instigæ cu agenfli øi bani
pentru a provoca o revoluflie ceea ce pânæ la urmæ îi poate reuøi.
ANUL 1887 l 217
Pentru noi aceastæ nesiguranflæ este foarte penibilæ din cauza
situafliei noastre interne care din cauza violenflelor presiuni parti-
nice este destul de neplæcutæ.
Cu opt zile în urmæ am dat un mare bal care a decurs stræ-
lucitor: 1500 de persoane au umplut sælile luminate electric care
ar putea concura cu orice palat regal. Sfinflirea apelor de ieri
[Boboteaza de 6/18 ianuarie] s°a desfæøurat pe o superbæ vreme
rece; 5000 de militari au participat la parada de pe frumosul chei
al Dâmboviflei.
Decorafliile promise au fost primite în sfârøit de domenii
respectivi øi generalul von Winterfeld øi colonelul von Stosch au
mulflumit deja în scris. Mai existæ doar neplæcuta condiflie cæ
trebuie mai întâi sæ fie întrebat la ministerul de externe din Berlin,
cu motivul conferirii, ræspunsul dureazæ adesea multæ vreme, cum
s°a întâmplat de data aceasta.
În speranfla ca data viitoare te voi putea felicita pentru gradul
de general te îmbræfliøez... fratele tæu devotat.
122. Bucureøti 7/19 februarie 1887,
cætre Fritz von Hohenzollern
VD 950
[...] Scrisoarea ta detaliatæ am citit°o cu un interes deosebit
øi fli°aø fi recunoscætor dacæ în aceste vremuri grave ai vrea sæ°mi
scrii mai des mæcar câteva rânduri despre starea de spirit a
cercurilor berlineze, despre starea de sænætate a împæratului,
despre pærerile armatei, etc. Toatæ lumea are sentimentul cæ ne
aflæm în ajunul unor mari evenimente øi este nevoie de abilitatea
încercatæ a cancelarului de fier ca sæ le conduci în aøa fel ca Europa
sæ fie eliberatæ de coømarul care planeazæ asupra ei în aceste clipe.
Înarmarea tuturor armatelor à outrance care înghite mili-
arde, nu mai poate fi continuatæ multæ vreme, va trebui sæ ducæ
la o decizie fie ræzboi, fie dezarmare pe toatæ linia. Prima [opfliune]
mi se pare mai probabilæ, dar este vorba dacæ va avea loc acum
sau în anul urmætor.
Sænætatea împæratului este un factor care cântæreøte greu
øi care trebuie luat în calcul în aceastæ situaflie ameninflætoare.
El nu va mai avea puterea sæ mai supraviefluiascæ unui ræzboi la
care va putea doar sæ priveascæ din depærtare. Dacæ Franfla intræ
218 l ANUL 1887
în luptæ atunci øi Rusia va lua armele pentru a°øi realiza
programul în Orient. [anticiparea lui 1914!/
În acest caz noi vom avea o situaflie dificilæ cæci eventuala
neutralitate a României poate fi apæratæ doar cu armele.
Camerele noastre sunt mai generoase decât Reichstagul
[Parlamentul] german. Nu demult ele au votat cinci milioane franci
pentru armatæ øi ieri, aproape în unanimitate, au pus la dispoziflia
guvernului 30 de milioane pentru apærarea flærii, o hotærâre care
va face vâlvæ în Europa. Suntem pe cale sæ procuræm øi puøti cu
repetiflie deøi eu nu mæ entuziasmez pentru acesta, deoarece mæ
tem de o prea mare risipæ de muniflie.
În Bulgaria situaflia este øi ræmâne oscilantæ, regenfla rezistæ
cu mare tenacitate la neruøinatele pretenflii ale ruøilor. Dar în [caz
de] complicaflie gravæ Rusia va cæuta sæ°øi ræzbune jalnica ei
înfrângere [din 1885] øi de aici poate izbucni scânteia ræzboiului.
Dorinfla pe care o nutream mai demult, a unei vizite la Berlin,
la 22 martie, [jubileul celor 90 de ani de viaflæ ai împæratului
Wilhelm I] cu greu se poate împlini în condifliile actuale. Ar trebuie
sæ survinæ cazuri cu totul speciale care sæ facæ necesaræ prezenfla
mea acolo.
Privirile Europei sunt acum aflintite asupra alegerilor pentru
Reichstag, nu mæ îndoiesc de succes, dar vor clarifica ele imediat
situaflia? Totul depinde de moderaflia francezilor.
Sunt foarte mulflumit cæ Leopold s°a hotærât sæ ia parte la
viafla politicæ; astfel se va smulge apæsætorului destin determinat
de boala nesfârøitæ a Antoanetei øi va apare la Berlin mai mult
în prim plan. Sunt foarte bucuros cæ alegerea sa este la
concurenflæ cu aceea a unui candidat al Centrului. Numai de ar
avea noroc; o înfrângere ar fi fatalæ în cel mai înalt grad.
În sfârøit iarna s°a instaurat aici cu toatæ asprimea ei: un
metru zæpadæ øi –12 R. Cu câteva zile în urmæ ne plimbam în
pardesiu øi era un praf insuportabil.
Peste 14 zile se terminæ Carnavalul care de mult nu a mai
fost aøa de animat. Vom fi avut nouæ baluri ceea ce pentru mine
este prea mult. Joi vom da ultima noastræ petrecere pentru care
au fost trimise 1.000 de invitaflii.
Ce este cu Maghier (?) spune°i din partea mea cæ ar trebui
sæ°øi reglementeze chestiunea cu dansatoarea cu care are un copil;
aceasta este o chestiune de onoare. Împæratul se intereseazæ despre
ANUL 1887 l 219
aceastæ problemæ. Eu nu cunosc detaliile dar tu pofli sæ le afli de
la Consilierul de curte Borke; eu abia acum aflu de afacerea asta.
123. Bucureøti 16/28 februarie 1887,
cætre Fritz von Hohenzollern
VD 951
[...] Dupæ ce am rezolvat partea de afaceri a scrisorii mele
[împærflirea moøtenirii de la Umkirch] vreau sæ mai adaug câteva
cuvinte despre situaflia politicæ generalæ. Rezultatul alegerilor din
Germania nu m°a surprins, era de prevæzut cæ majoritatea va fi
câøtigaræ pentru ideea septenatului. Dar pentru celelalte reforme
øi mai ales pentru impozitele imperiului majoritatea nu pare sæ
fie dispusæ. Regret foarte mult cæ Leopold nu a fost ales, nu au
avut dreptate sæ punæ candidatura lui dacæ nu erau siguri cæ o
pot impune. 6000 de voturi contra 15000 sunt factori în care n°ai
voie sæ te înøeli. Bunii cetæfleni din Düsseldorf au fost destul de
inabili øi pe de asupra l°au avut øi pe Papæ ca aliat.
Situaflia politicæ [externæ] nu numai cæ nu s°a clarificat dar
se contureazæ încæ øi mai gravæ. Franfla poate conta categoric pe
simpatiile cælduroase ale întregii Rusii øi doar o micæ parte a
guvernului rusesc lasæ o slabæ speranflæ cæ nu s°ar ajunge la alianflæ
fermæ. Italia stæ de o parte, neputincioasæ din cauza crizei interne.
Sub aceste auspicii un ræzboi ar fi pentru Germania o chestiune
periculoasæ [La fel în 1914!]
Între timp Rusia instigæ în Bulgaria, øi cu bani a revoltat
garnizoana din Silistra. Eu sper cæ Regenfla bulgaræ va înæbuøi
revolta, noi îi vom ajuta pe sub mânæ.
Împæratul Wilhelm I nu mi se pare totuøi sæ fi fost suferind
în ultima vreme. Sæ dea Dumnezeu sæ mai ræmânæ în viaflæ câtva
timp. Niciodatæ nu a fost aceastæ dorinflæ mai vie ca în aceastæ
clipæ.
Fraflii noøtri [Leopold von Hohenzollern øi Maria de Flandra]
nu se lasæ deranjafli de cutremurul de la Marea Mediteranæ øi se
gândesc sæ mai ræmânæ încæ 14 zile la Cannes. Planurile lor
ulterioare nu le cunosc.
De pe aici nimic nou. Am avut o vânætoare foarte plæcutæ
la care se vedeau lupii din depærtare øi am împuøcat câteva vulpi
øi iepuri.
220 l ANUL 1887
124. Bucureøti 23 februarie/7 martie 1887,
cætre Fritz von Hohenzollern
VD 953
Dragul meu Fritz!
În grabæ [îfli scriu] doar douæ rânduri ca sæ°fli comunic cæ noi
ne°am hotærât sæ remitem personal împæratului felicitærile noastre
de ziua lui. Faflæ de situaflia europeanæ care pentru un moment
s°a liniøtit pot sæ pæræseascæ flara puflin timp deøi la graniflele
noastre se produc mereu încurcæturi. Revolta, înæbuøitæ din
fericire, din Bulgaria ne°a dat mult de lucru øi sunt temeri cæ încæ
nu s°a terminat „dansul“, cæci ruøii nu pot sæ înghitæ aceastæ
înfrângere. Dacæ pânæ atunci nu va surveni ceva grav intenflionæm
sæ pæræsim Bucureøtiul la 18 martie øi færæ a mai ne opri la Viena
sæ ne îndreptæm spre Dresda unde vom sosi sâmbætæ 20 martie
ora 8 dimineafla. Am scris deja Carolei dacæ vizita noastræ nu
deranjeazæ pe ea øi pe Albert care se va duce øi el la Berlin. Vrem
sæ ræmânem pânæ luni dimineafla în Dresda øi [pe 22 martie, ziua
de naøtere a împæratului Wilhelm I] la ora 1 dupæ amiazæ sæ sosim
la Berlin. Dacæ nu deranjeazæ aø vrea sæ ræmân acolo 4°5 zile
pentru a lega noi relaflii cu cercurile militare øi politice. De la Berlin
vom cælætori la Nürnberg unde i°am propus mamei o øedere
împreunæ pentru douæ zile apoi la Viena ca sæ°l væd pe împæratul
[Franz Josef]. Absenfla noastræ de aici nu are voie sæ depæøeascæ
12 zile cæci avem încæ sesiune a Camerelor. Te rog sæ°mi spui pe
larg ce impresie va face apariflia noastræ la Berlin øi tot ceea ce
pofli sæ afli despre [pregætirile pentru] sosirea noastræ: primirea,
garda de onoare etc. Împæræteasa [Augusta] se va bucura de
venirea Elisabetei, poate øi principesa moøtenitoare.
Cât timp vor ræmâne oaspeflii zilei de naøtere? Se va face
un mic cadou împæratului, flori etc.? Când øi la ce oræ va sosi Albert
la Berlin? Nu pot sæ o întreb aøa ceva pe Carola. Te rog sæ°mi
ræspunzi la toate aceste întrebæri øi în plus tot ce mai pofli sæ afli.
Pe curând... al tæu frate iubitor.
Carl
ANUL 1887 l 221
125. Bucureøti 25 martie/6 aprilie,
cætre Fritz von Hohenzollern
VD 954
Dragæ Fritz
Cælætoria øi øederea la Berlin au ræmas în urmæ ca un vis
frumos øi regretæm doar faptul cæ revederea a fost atât de scurtæ.
A 90°a aniversare a împæratului [Wilhelm I] ne va ræmâne
neøtearsæ amintire pentru tot restul vieflii øi suntem fericifli cæ am
dat bætrânului domn aceastæ dovadæ a credinflei øi devotamentului
nostru. Speræm cæ am læsat o impresie frumoasæ la Berlin.
Revederea cu scumpa mamæ a fost o bucurie a inimii, din
nefericire la Nürnberg vremea era aøa de urâtæ cæ nu puteai sæ
ieøi pe uøæ...
La Viena ne°au pregætit o primire extraordinaræ, împæratul
Franz Josef a fost foarte cordial øi familiar; a sosit dis°de°dimineaflæ
la noi ca sæ vorbim în tihnæ. Dineul de galæ din sala de marmuræ
a fost strælucitor øi am putut sæ discut cu toate personalitæflile
politice øi cu generalii.
La întoarcerea în România am fost salutafli cu entuziasm în
toatæ flara, iar la Bucureøti, care era în întregime pavoazat, a avut
loc o primire mæreaflæ. Aceasta ar trebui sæ dovedeascæ faptul cæ
au fost cu totul de acord cu cælætoria noastræ la Berlin øi Viena.
Ruøii sunt mai puflin mulflumifli de acest lucru øi uneltesc
aici pe faflæ contra bulgarilor øi în secret împotriva mea.
Aici am gæsit cea mai frumoasæ primævaræ; este deja foarte
cald øi au apærut mugurii aøa ca toatæ natura este împodobitæ.
Ne dorim deja ploaie.
126. Bucureøti 6/18 aprilie 1887,
cætre Fritz von Hohenzollern
VD 955
[...] Am primit veøti bune de la scumpa mama i°a væzut pe
marii duci de Baden care i°au spus cât de mult s°au bucurat
împæratul [Wilhelm I] øi împæræteasa [Augusta] de vizita noastræ,
ceea ce este o mare satisfacflie pentru mine. Împæratul a ordonat
sæ fie expus cadoul nostru øi am citit o notæ despre el în ziare. Ce
222 l ANUL 1887
noroc cæ bætrânul domn este din nou proaspæt øi vioi, sæ dea Dum-
nezeu sæ mai træiascæ ani mulfli.
De aici nu pot sæ°fli povestesc nimic nou. Camerele sunt
închise, lucru prin care liniøtea este pentru o vreme asiguratæ cæci
ultimele øedinfle au fost extrem de furtunoase.
În Bulgaria se menfline starea de nesiguranflæ øi Rusia instigæ
mai departe, dar între timp øi ea este grav subminatæ.
Acum încep inspecfliile mele militare care vor dura pânæ în
iunie apoi speræm sæ ne odihnim la Sinaia øi væ primim acolo. Mæ
bucur mult cæ vei purta în continuare uniforma vechiului meu
regiment [al II°lea al dragonilor de gardæ] pe care atâta vreme
l°ai comandat.
Særbætoarea învierii din noaptea Paøtelui pe stil vechi a fost
salutatæ de pe cer cu fulgere øi tunete. În timpul ceremoniei
bisericeøti din fafla Mitropoliei, în aer liber s°a pornit o furtunæ
îngrozitoare care a acoperit cântecul corurilor, muzica militaræ øi
bubuitul tunurilor, dar a conferit ceva mærefl særbætorii.
Astæzi este frig øi fulgii de zæpadæ se fugæresc prin væzduh.
În aceeaøi zi Carol I a scris sorei sale
127. Bucureøti 6/18 aprilie 1887, cætre Maria de Flandra
VB 483
Dupæ întoarcerea noastræ de la Berlin am fost aøa de copleøit
de treburi cæ abia astæzi în zilele liniøtite ale Paøtelui pe stil vechi
pot sæ ræspund scrisorii tale.
Øederea de la Berlin oricât de mult ne°a plæcut a fost din
nefericire prea scurtæ øi pe fugæ dar cu greu vom mai træi o
særbætoare atât de frumoasæ øi interesantæ într°o adunare atât
de impozantæ; a fost o razæ de soare. Ne°am bucurat mult sæ°l
revedem pe Baudoin [fiul cel mare al Mariei] atât de frumos
crescut; øi pentru el vor ræmâne zilele de la Berlin o amintire
nepieritoare toatæ viafla.
[...] øederea noastræ la Viena a decurs mulflumitor în toate
privinflele, împæratul a fost fæcute amabil øi familiar cu noi øi în
toate cercurile am întâlnit o deplinæ înflelegere.
Situaflia din Bulgaria neliniøteøte øi acolo la fel ca la noi øi
se aøteaptæ evoluflii mai grave. R[usia] continuæ jocul ei criminal
ANUL 1887 l 223
øi trebuie sæ fim pregætifli în fiecare zi pentru o surprizæ neplæcutæ.
La Viena l°am primit øi pe Kaulbasch [corect Kaulbars] de la care
am aflat multe lucruri interesante øi la fel pe Hitrovo, cu care am
avut o lungæ discuflie înainte de plecarea lui la Sankt Petersburg.
Domnii aceøtia afirmæ cæ nu vor putea înfrânge rezistenfla bulga-
rilor færæ ocupaflie [militaræ] dar aceasta nu este uøor de realizat,
mai ales pentru cæ noi deflinem cheia de la poarta de intrare. O
situaflie fatalæ pentru puternicul imperiu moscovit care trebuie
sæ lucreze precum o cârtiflæ pe sub Dunære. Pe instigatorii tulbu-
rærilor i°am expulzat în parte, ceea ce înseamnæ pentru noi o notæ
a proastæ pe Neva. Camerele Parlamentului, în care opoziflia a
fost extrem de zgomotoasæ øi de obraznicæ în ultimele zile, sunt
acum închise; pânæ la toamnæ vom avea liniøte. La sfârøitul sæptæ-
mânii viitoare o voi vizita, împreunæ cu Elisabeta, pe împæræteasa
Austriei la Mehadia øi câteva zile mai târziu ne vom duce la Iaøi
pentru sfinflirea bisericii mitropolitane, care este o construcflie
monumentalæ. Dupæ o excursie la mânæstirile din munfli ne vom
întoarce aici pentru særbætoarea noastræ naflionalæ de la 10/22 mai.
Særbætoarea Paøtelui care a început la miezul nopflii am
petrecut°o cu fulgere øi tunete a fost ceva înælflætor când noi tofli
eram adunafli sub cerul liber în fafla Mitropoliei, corul intona, cânta
muzica militaræ se ridicau rachete artificii, fulgere strælucitoare
bræzdau væzduhul øi puternice bubuituri de tunete ræsunau. O
ploaie torenflialæ a scurtat frumoasa ceremonie.
Astæzi este frig øi ninge foarte fin sæ speræm cæ sunt ultimele
zvârcoliri care vor naøte mult aøteptata primævaræ.
128. Castel Peleø 25 mai/6 iunie 1887,
cætre Fritz von Hohenzollern
VD 956
Dragul meu Fritz
Vestea despre apropiata ta vizitæ ne bucuræ nespus.
Bucuria noastræ ar fi fost completæ dacæ øi Luisa te°ar fi putut
însofli în cælætoria ta prin România øi amândoi afli fi venit pentru
o øedere mai lungæ la Sinaia. Dar øi aøa te salutæm din toatæ inima
øi vrem sæ te bucuri deplin de scurt mæsuratul timp pe care ni°l
dæruieøti. Speræm cæ vei fi la noi de ziua ta ca sæ o særbætorim
224 l ANUL 1887
împreunæ, inspecfliile regimentelor nu vor dura mai mult de 5°6
zile.
Conform dorinflei tale vor fi înlæturate toate formalitæflile de
primire; dacæ se va putea te iau eu de la staflia de frontieræ Predeal.
În orice caz îfli voi trimite pe cineva înainte la Braøov [în text:
Kronstadt] unde nu este necesar mai mult decât o scurtæ øedere.
La Viena trebuie sæ foloseøti trenul cæilor ferate maghiare peste
Bruk øi Komorn altminteri pierzi legætura de la Pesta spre Oradea
[în text: Grosswardein].
De douæ zile ne°am mutat aici dupæ ce la Bucureøti øi la
începutul lui mai la Iaøi am specfliile trupelor pe o arøiflæ insupor-
tabilæ. Din cauza marilor cælduri øi a aerului înæbuøitor din Capi-
talæ am plecat cu trei sæptæmâni mai devreme la munte unde
putem sæ respiræm din nou.
Veøtile despre sænætatea prinflului moøtenitor [al Germaniei]
m°au alarmat pentru o clipæ. Liteanu m°a flinut la curent øi mi°a
trimis informaflii precise de aceea nu i°am scris personal prinflului.
Te rog sæ°i transmifli aceasta ca sæ nu interpreteze tæcerea mea
drept o lipsæ de interes.
Draga mama are intenflia sæ ne viziteze la începutul lui
august; dar poate se hotæræøte øi ea sæ vinæ mai devreme øi atunci
ai putea øi tu sæ ræmâi aici împreunæ cu dânsa mai multæ vreme
ceea ce ar fi o mare bucurie pentru noi. Dacæ ne va vizita øi Maria,
nu øtiu încæ, dar dupæ 21 de ani ar cam fi timpul.
129. Castel Peleø 6/18 iunie 1887,
cætre Fritz von Hohenzollern
VD 957
Dragæ Fritz
[...] Ministrul D.A. Sturdza vrea sæ°fli iasæ în întâmpinare
la Braøov ca sæ°fli arate acest oraø interesant øi frumos aøezat
(fireøte în cel mai strict incognito). Vei sosi la 10,45 dimineafla øi
ai timp pânæ la ora douæ sæ vizitezi locurile care meritæ sæ fie
væzute Sturdza este un ghid plæcut øi amabil care îfli va fi folositor.
La ora 3 jumætate vei fi la Predeal unde noi te vom aøtepta øi apoi
cu un tren special vom merge în 20 de minute la Sinaia. Sæ speræm
cæ va fi vreme frumoasæ în ziua sosirii tale cæci drumul pe Valea
Prahovei de°a lungul munflilor are o frumusefle unicæ.
ANUL 1887 l 225
[...] Ieri am primit scrisoarea ta øi mæ græbesc sæ°fli scriu
câteva rânduri la Franzesbad în speranfla cæ te vor angaja acolo.
De la Pesta aøtept o telegramæ ca sæ aflu exact plecarea ta
de acolo. Dar contæm cu certitudine pe sâmbætæ [13/25 iunie
dupæ°amiazæ.
Ce pæcat cæ Luise nu te poate însofli. Elisabeta øi cu mine
regretæm nespus acest lucru. La Franzesbad væ vefli întâlni cu
arhiducesa Stephanie [a Austro°Ungariei, soflia arhiducelui
Rudolf].
130. Castel Peleø 14/26 iulie 1887, cætre Maria de Flandra
VB 484
[...] Aøteptæm cu neræbdare øi bucurie sosirea mamei care
sunt convins cæ se va simfli foarte bine în aerul tare al munflilor
øi în camerele confortabile ale castelului nostru [...]
La toamnæ am mari manevre la care vor fi concentrate douæ
corpuri de armatæ øi vor dura 12 zile. Urmæresc cu viu interes
discufliile problemelor militare din Belgia øi mi se pare cæ problema
serviciului militar obligatoriu este suficient de coaptæ, cæ are nevoie
doar de voinfla energeticæ a regelui pentru a fi impusæ. Partidele
ar fi silite sæ se plece în fafla unei hotærâri dictatæ de interesele
statului. Poporul øi armata ar sta de partea regelui care ar smulge
partidelor aceastæ minge din jocul politic. Din fericire s°a liniøtit
miøcarea muncitoreascæ provocatæ de agitafliile socialiøtilor, dar
actualul cabinet nu trebuie sæ uite cæ acest lucru îl datoreazæ
armatei.
Alegerea lui F[erdinand] C[oburg în Bulgaria] a fost o
comedie ciudatæ în care el nu a jucat rolul cel mai fericit. Dacæ
prin aceasta a vrut sæ devinæ celebru, atunci a nimerit prost;
comportarea lui va fi condamnatæ în unanimitate øi numele sæu
nu va fi binecuvântat de bulgari. Alegerea sa de cætre Sobrania
a avut loc cu consimflæmântul sæu prealabil, ceea ce bulgarii vor
face cu siguranflæ cunoscut pentru justificarea lor.
Cum judecæ Filip aceastæ chestiune? Familia øi rudele nu
pot fi mulflumite de modul de acfliune al tânærului prinfl care nu
a avut sfætuitori buni.
Certurile de familie din Serbia pot avea mari consecinfle
politice. Regina N[atalia] a fost exilatæ în interiorul Serbiei øi va
226 l ANUL 1887
trebui mai târziu sæ pæræseascæ flara; probabil se va stabili la
Stuttgart. La o conciliere nu se mai poate gândi nimeni. Simpa-
tiile noastre sunt cu totul de partea ei, ceea ce am spus chiar ieri
sorei ei care este cæsætoritæ cu directorul general al ministerului
afacerilor stræine [Emil Ghika].
În sfârøit dupæ o îndelungatæ arøiflæ tropicalæ a venit ceva
ploaie, dar din pæcate prea târziu øi insuficientæ pentru a mai salva
porumbul, hrana principalæ a flæranilor; ræcirea este doar
nesemnificativæ, dar aici la munte s°a ræcorit straønic.
131. Castel Peleø 19/31 iulie 1887,
cætre Fritz von Hohenzollern
VD 958
Dragæ Fritz!
Timpul frumos dar din pæcate prea scurt pe care l°am
petrecut aici împreunæ ne va ræmâne mereu în amintire øi speræm
cæ øi tu te mai gândeøti uneori la noi. Regret faptul cæ în cælætoria
ta prin flaræ nu ai fost scutit de primiri, dar aici oamenii nu se
pot obiønui sæ respecte un incognito, consideræ ca o impolitefle sæ
se abflinæ de la o salutare, acest obicei existæ încæ în tot Orientul.
Aøteptæm în curând sosirea mamei... aici este un aer minunat
iar la Bucureøti nopflile sunt ceva mai ræcoroase. Acum Sinaia este
supraaglomeratæ, tot corpul diplomatic s°a înfiinflat aici øi toate
camerele de la hoteluri øi vile sunt ocupate. Ministrul pleni-
potenfliar rus [Hitrowo] împreunæ cu familia au închiriat un întreg
pavilion la Hotelul Caraiman et menant un grand train.
Avem zilnic oaspefli øi adesea suntem 30 de persoane [la
masæ] o datæ s°a fæcut øi o reprezentaflie teatralæ. Sæptæmâna
viitoare sosesc generalii øi câfliva colonei din Transilvania ca sæ
se prezinte. Îi vom invita la lunch.
Øtirile din ziare cum cæ eu aø asista la manevrele austriace
sunt næscociri. Dacæ îl voi vedea în toamnæ pe împæratul Austriei,
nu pot sæ øtiu sigur de pe acum.
Presa se preocupæ foarte mult de marile noastre comenzi
pentru fortificaflii la firma Gruson din Magdeburg, chiar marele
stat major prusian se intereseazæ de aceastæ problemæ.
În ceea ce priveøte alegerea lui C[oburg, Ferdinand] lucru-
rile nu sunt încæ læmurite. În orice caz el are mare poftæ sæ vinæ
ANUL 1887 l 227
în Bulgaria, færæ sæ°øi ardæ degetele. Deja øi°a comandat unifor-
ma de general bulgar øi s°a adresat telegrafic pentru aceasta la
Sofia. Tu mi l°ai descris excelent, tot modul sæu de acfliune
corespunde caracterului sæu. Bulgarii ræspândesc zvonul cæ el va
sosi peste zece zile la Târnovo. Eu mæ îndoiesc cæ o sæ°øi ia inima
în dinfli pentru o hotærâre temeraræ øi nu cred cæ are curajul sæ
îndræzneascæ sæ joace împotriva Rusiei.
În Serbia merge tot mai ræu øi o împæcare nu mai este de
conceput. Regina [Natalia] va pæræsi flara peste o lunæ.
Aceastæ scrisoare îøi va parveni la Berlin unde tu te întorci
astæzi, tocmai în sezonul mort când tofli lipsesc øi nu pofli afla nimic.
Sper cæ dupæ întoarcerea împæratului îmi vei putea scrie din nou
øi°mi vei da øtiri precise despre starea de sænætate a prinflului
moøtenitor. Vindecarea mi se pare cæ progreseazæ foarte încet. La
toamnæ se spune cæ perechea princiaræ se va duce din nou pe
Riviera, dar Bamberg n°are nici o øtire despre aøa ceva.
Elisabeta care væ îmbræfliøeazæ pe amândoi este bine dar din
pæcate nu mai face de loc plimbæri. Eu mi°am început cura cu apæ
rece øi alerg zilnic o oræ prin pædure înainte de micul dejun. Dupæ
amiaza fac o plimbare lungæ unde tu îmi lipseøti mult.
132. Castelul Peleø 19/31 octombrie 1887,
cætre Fritz von Hohenzollern
VD 959
[...] Manevrele de pe Olt øi din Moldova care au durat 14 zile
au decurs mulflumitor. Între Craiova øi Slatina a fost concentrat
Corpul I de Armatæ cu 21000 de militari fiecare batalion avea 1100
de militari. Terenul de manevræ era favorabil øi frumos ca peisaj.
În ultima zi în împrejurimile Slatinei øi în nord se puteau vedea
de pe o înælflime atacurile simultane de front øi am observat toate
trupele în acfliune. A fost un frumos tablou de bætælie care a fæcut
o bunæ impresie asupra ofiflerilor stræini, la fel ca øi flinuta trupelor.
La Focøani au fost concentrate doar trupele permanente: o divizie
de infanterie, 11 batalioane a câte 1000 de militari, patru
regimente de cavalerie øi opt baterii [de artilerie]. Aici am fost
mai puflin mulflumit; marile efective concentrate (pe timp de pace
batalioanele au numai 380 de militari) i°au cam zæpæcit pe
comandanfli. Dar ultima zi de manevre a decurs bine iar parada
228 l ANUL 1887
a fost excelentæ în pofida ploii øi a unor rafale de zæpadæ care ne°au
udat straønic. Altminteri vremea a fost favorabilæ, doar un numær
mic de bolnavi, îngrijirea bunæ øi n°a fost dezordine cu nici un
prilej.
Dupæ obositoarele zile de manevræ care erau pline de nume-
roase primiri, dineuri, vizitarea diferitelor stabilimente, dupæ ce
am cælærit câte øase ore zilnic am fost fericit sæ mæ întorc la Sinaia
øi sæ mæ bucur de o relativæ liniøte. Aici este ca într°o hulubærie:
la amiazæ øi seara oaspefli adesea pânæ la 30 de persoane. Cu câteva
zile în urmæ ne°a vizitat contele Czapsky care este foarte plæcut
øi umblat prin lume. A nimerit tocmai la un dineu elegant cu
Alecsandri, Bamberg, contele de Noaille, sora reginei Serbiei, d°na
E. Ghica, d°na Slæniceanu etc. Øi a trebuit sæ facæ dupæ masæ jeux
d’esprit, ceea ce nu l°a zæpæcit deloc, el vorbeøte excelent
franfluzeøte.
Intenflionæm sæ ræmânem aici pânæ la 10/22 noiembrie.
Vremea este superbæ, noaptea ger, ziua cældura soarelui aøa cæ
fac zilnic cu Elisabeta plimbæri lungi.
Cerul politic este øi el destul de senin, pacea este deocamdatæ
asiguratæ øi de Bulgaria nu°i mai pasæ nimænui. Coburgul încæ
se menfline dar nimeni nu are încredere în steaua lui, nici chiar
bulgarii. Ei spun cæ „avem un principe færæ sabie“ adicæ o „zuzæ“.
La Berlin este încæ liniøte øi iarna va fi foarte puflin animatæ
cæci împæræteasa cu greu mai poate face ceva. Dumnezeu sæ°l flinæ
pe scumpul împærat; el este cea mai mare garanflie a pæcii øi
impune atât încæpæflânatului flar cât øi francezilor.
133. Castel Peleø 1/13 noiembrie 1887,
cætre Maria de Flandra
VB 485
[...] Din nou iarna bate la uøæ øi intræm în ea mereu cu
neîncredere. Peste 10 zile va trebui sæ pæræsim Sinaia noastræ
dragæ ca sæ ne aruncæm în agitata viaflæ politicæ øi socialæ a Capi-
talei, care nu este nicidecum pasiunea noastræ. În privinfla politicii
noastre interne prevæd mari greutæfli. Într°un timp nu prea înde-
pærtat vom avea alegeri pentru Cameræ cu care ocazie pasiunile
de partid se vor dezlænflui în mocul cel mai violent. De pe acum
starea de spirit este atât de iritatæ cæ nu presimt nimic bun.
ANUL 1887 l 229
În exterior stæm pe o bazæ siguræ øi fermæ øi nu ne temem
de nici o complicaflie gravæ. Situaflia din Bulgaria ne atinge prea
puflin øi putem sæ aøteptæm în liniøte evenimentele iminente de
acolo care nu vor întârzia.
Poziflia lui F[erdinand] C[oburg] este slabæ pentru cæ elemen-
tul militar cu care el nu øtie sæ se poarte nu°i este favorabil. Lunga
întârziere a recunoaøterii sale, care deocamdatæ nu va avea loc,
îi îngreuneazæ øi mai mult situaflia care în nici un caz nu este de
invidiat. Rusia continuæ sæ conspire.
Veøtile despre starea de sænætate a prinflului moøtenitor
german sunt færæ speranflæ øi din cauza lor suntem zguduifli pro-
fund. La vârsta înaintatæ [a împæratului Wilhelm] care poate aduce
oricând o schimbare de tron aceastæ tristæ perspectivæ care se
deschide este o adeværatæ calamitate. Wilhelm [al II°lea] nu are
suficientæ experienflæ pentru a intra în posesia unei moøteniri atât
de grele. Dumnezeu sæ ne pæzeascæ de aøa o nenorocire. Starea
de spirit de la Berlin este foarte sumbræ øi acolo privesc spre
viitorul apropiat cu cele mai mari griji øi temeri, cu atât mai mult
cu cât puterile perechii imperiale nu mai sunt capabile de vreo
rezistenflæ. Noi slavæ Domnului suntem bine øi ne bucuræm de
vremea blândæ øi frumoasæ a øederii la munte pe care speræm cæ
o vei cunoaøte øi tu la anul. Filip datoreazæ aceasta øi flie øi nouæ...
În ziare se spune cæ mama lui F[erdinand] C[oburg] se va
duce la Sofia.
134. Castelul Peleø 8/20 noiembrie 1887,
cætre Fritz von Hohenzollern
VD 960
Dragul meu Fritz!
Suntem profund zguduifli de veøtile disperate care sosesc de
la San Remo iar pericolul de moarte care planeazæ asupra prinflului
moøtenitor, atât de aproape inimilor noastre, ne preocupæ neîn-
cetat. Din nefericire cu fiecare zi dispare orice razæ de speranflæ
øi trebuie sæ ne pregætim sufleteøte pentru tot ce°i mai ræu.
Germania va pierde un regent cu o bogatæ experienflæ, Europa un
principe iubitor de pace, iar noi un prieten credincios øi încercat
care ne°a manifestat mereu cea mai sinceræ dragoste. Pe mine mæ
afecteazæ personal durerosul eveniment care poate surveni în orice
230 l ANUL 1887
clipæ øi prin moartea prinflului moøtenitor voi pierde multe scumpe
amintiri de tinerefle øi se desface o legæturæ sufleteascæ pe care
eu am pus mare prefl. Te rog sæ°i spui împæratului [Wilhelm I] øi
lui Wilhelm [al II°lea] cu ce compasiune, pe care cuvintele nu o
pot descrie, luæm parte la durerea familiei. Împreunæ cu toatæ
Germania blestemæm øi noi cârpæceala medicului englez Mac
Kenzie. Liteanu îmi trimite regulat veøti despre ceea ce poate afla
el de la Berlin, dar eu fli°aø fi foarte recunoscætor flie, dragæ Fritz,
dacæ ai vrea sæ°mi comunici impresiile øi convorbirile din cercul
restrâns al familiei [imperiale] øi, de asemenea, sæ°mi scrii pe larg
despre vizita perechii imperiale ruse la Berlin [din noiembrie]; este
semnul îmbucurætor al unei orientæri paønice, mai ales dupæ eve-
nimentele de la Paris [agitafliile din jurul generalului Boulanger]
care zilnic puteau aduce surprize neaøteptate.
Cum a fost flarul?
Chestiunile bulgæreøti au fost aduse cu siguranflæ în discuflie
de el. Rusia a pierdut orice influenflæ asupra vecinului nostru; cu
toate acestea eu nu cred cæ F[erdinand] C[oburg] se va mai putea
menfline multæ vreme.
Poimâine [10/22 noiembrie] vom pæræsi frumoasa noastræ
Sinaia unde în ultimul timp pe o vreme superbæ ne°am simflit
foarte bine. La Bucureøti nu vor lipsi munca øi grijile.
Acum ræmâi cu bine dragæ Fritz... Al tæu frate iubitor.
Carl
Am telegrafiat acum 8 zile prinflesei moøtenitoare dar n°am
primit nici un ræspuns. Elisabeta i°a scris acum; ieri am expri-
mat telegrafic compasiunea noastræ lui Wilhelm [al II°lea]. Sper
cæ tu vei putea sæ°mi scrii despre misiunea mea împæratului øi
lui Wilhelm; poate cæ îfli va fi posibil sæ le citeøti introducerea din
scrisoarea mea, în orice caz aø vrea sæ øtie cât de mult øi de profund
particip la durerea lor. Aø fi vrut sæ°i scriu direct împæratului, dar
am renunflat ca sæ nu°l oblig la vreun ræspuns.
135. Bucureøti 18/30 noiembrie 1887,
cætre Maria de Flandra
VB 486
[...] De opt zile am pæræsit scumpa noastræ Sinaia øi suntem
acum în mijlocul afacerilor øi al agitafliilor de partid dezlænfluite
ANUL 1887 l 231
care gæsesc un teren prielnic în Camerele deschise øi într°o presæ
infamæ.
Prinflul George Bibescu øi intriganta lui soflie næscutæ
Caraman Chymay øi°au instalat din nou aici cartierul lor general
ca sæ°øi continue intrigile øi sæ fleasæ mai departe iflele franco°ruse.
Asta nu°i nimic nou, dar marea risipæ de bani este bætætoare la
ochi.
România este un barometru european øi prin informafliile
precise pe care le primim din toate pærflile putem judeca corect
situaflia generalæ. În curând vom putea simfli dacæ vizita ruseascæ
la Berlin a avut succes; dacæ a avut loc o apropiere de Germania
atunci intrigile ruseøti de aici vor slæbi, în caz contrar ele se vor
desfæøura sub presiune, Le mot d’ordre nu a fost încæ dat.
Discuflia lui Bismarck cu flarul [Alexandru al III°lea] øi docu-
mentele prezentate cu aceastæ ocazie fac mare vâlvæ în presa
europeanæ øi nu contribuie cu nimic la uøurarea pozifliei lui
F[erdinand] C[oburg].
Nu fli°a adresat el douæ scrisori quasi oficiale în limba ger-
manæ, datate 27 august respectiv 16 septembrie cu rugæmintea
sæ întreprinzi demersuri faflæ de mine ca eu sæ intervin în favoarea
lui la Sankt Petersburg øi ca tu sæ°l câøtigi de partea lui pe
cumnatul tæu regele [Belgiei]. O astfel de rugæminte aø considera°o
foarte fireascæ.
I°ai ræspuns tu prin [intermediul lui] Hooricks la vreuna din
aceste scrisori? Iartæ°mi aceste întrebæri indiscrete dar este foarte
important pentru mine sæ øtiu ca sæ destram o întreagæ reflea de
intrigi care s°ar putea flese în dezavantajul meu.
Bulgaria poate deveni punctul de pornire al unor complicaflii
grave øi pr[inflesa] Cl[ementine] [mama lui Ferdinand de Coburg
næscutæ Orleans], care ar întreprinde curajoasæ o cælætorie
într°acolo, se joacæ inconøtient cu focul. F[erdinand] C[oburg] nu
se poate menfline acolo øi nici o mare putere nu°l va ajuta. Îl
consider o fire cinstitæ øi însufleflitæ de cele mai bune intenflii, dar
are un anturaj prost øi este încæ øi mai prost sfætuit. L°au asigurat
cæ Germania ar fi favorabilæ alegerii sale, ceea ce l°a încurajat la
acceptarea coroanei cu spini a Bulgariei. Se vorbeøte øi de o notæ
verbalæ pe care Reuss i°ar fi remis°o la Viena în care era la fel
asigurat cæ B[ismarck] nu l°ar vedea cu ochi ræi în Bulgaria. Toate
232 l ANUL 1888
acestea sunt doar minciuni øi næscociri care nu mai au nevoie de
nici o verificare.
Nu fli°a fost trimisæ o copie a acestei note verbale din
Bulgaria? Evenimentele din Franfla neliniøtesc toate guvernele øi
vor fi la fel de îngrijorafli øi în Belgia. Retragerea lui [Jules] Grevy
este unanim regretatæ el era categoric o garanflie øi a jucat un rol
moderator în toate problemele. Vremea casei d’Orleans mai are
mult de aøteptat øi urcarea lor pe tronul Franflei nici nu este doritæ
cæci atunci Franfla ar fi capabilæ sæ încheie alianfle, ceea ce ar fi
un pericol european.
Suntem mereu sub tristeflea apæsætoare a veøtilor færæ spe-
ranflæ de la San Remo: cu toatæ ameliorarea de moment nu putem
spera la nici o vindecare. Boala îngrozitoare cu toate durerile øi
chinurile ei îøi va urma cursul øi doar moartea va fi mântuirea.
Pentru noi, øi nu numai pentru noi, moartea acestui om iubit øi
respectat va fi o nenorocire naflionalæ care va fi profund resimflitæ
în toatæ Europa. Leopold mi°a scris cæ ar vrea sæ°l viziteze pe
iubitul nostru suferind; ce mult aø vrea øi eu sæ°l mai væd încæ o
datæ pe el, cel mai credincios prieten (subl. Carol I).
În acest moment citesc cu un interes deosebit memoriile lui
H.E. von Coburg, care flie cu siguranflæ îfli sunt cunoscute. Astæzi
am primit o scrisoare de la scumpa mama care din fericire s°a
hotærât ca în decembrie sæ vinæ la Baden. J. Murat, socrul contelui
Goluchowsky, este aici; îl voi vedea mâine.
Acum ræmâi cu bine scumpæ Maria; te rog sæ°mi ræspunzi
imediat øi precis la întrebærile mele; este în interesul tæu øi al meu.
Dupæ îfli voi scrie mai mult despre aceastæ chestiune care trebuie
abordatæ foarte discret.
Vefli trimite øi voi un cadou Papei [Leon XIII, 1878°1903]
pentru aniversarea jubileului sæu? Elisabeta picteazæ o frumoasæ
paginæ comemorativæ pentru el iar eu o sæ pun sæ o monteze într°o
ramæ preflioasæ øi i°o voi trimite împreunæ cu o scrisoare. Relafliile
noastre cu Vaticanul sunt cele mai prieteneøti lucru care astæzi
are mare valoare.
Vor fi baluri la Curte øi la voi în iarna aceasta sau se amânæ
din cauza bolii prinflului moøtenitor?
ANUL 1888 l 233
136. Bucureøti [27 decembrie 1887//8 ianuarie 1888,
cætre Maria de Flandra
VB 487
[...] Numeroase afaceri, discuflii øi audienfle mi°au ocupat tot
timpul øi abia mi°au læsat un pic de liniøte. Am parcurs un timp
grav care a reclamat cea mai mare atenflie, înflelepciune øi
prevedere øi cu toate cæ momentan situaflia pare mai paønicæ tre-
buie sæ fim mereu atenfli cæci stæm la cel mai primejdios avanpost
care ar putea fi luat prin surprindere.
R[usia] lucreazæ aici la presiune înaltæ øi cheltuie sume im-
portante pentru a câøtiga adepfli. la Iaøi, unde mai træiesc câtevas
familii boiereøti særæcite, s°a constituit un mic partid rusesc care°i
plætit în întregime de R[usia] øi presteazæ serviciu de slugærealæ.
Pentru aceasta øi pentru apropiatele alegeri au fost numai la Iaøi
trimiøi 350.000 franci (sumæ pe care am putut sæ o constatæm
autentic). Aici [la Bucureøti] ministrul plenipotenfliar rus [Hitrovo]
dispune de peste un milion de ruble pentru a instiga în România
øi Bulgaria. Din pæcate în zilele noastre banii sunt o pârghie
importantæ pentru a°i face pe oameni sæ slujeascæ oricærui scop.
Peste trei sæptæmâni avem alegerile pentru Camere care vor
dezlænflui violent patimile, se poate uøor ajunge la confruntæri
sângeroase, dar abia dacæ existæ vreo umbræ de îndoialæ asupra
faptului cæ guvernul va învinge.
O victorie a opozifliei ar fi în aceeaøi mæsuræ o victorie ru-
seascæ deoarece opoziflia aceasta s°a aruncat în braflele puterii
nordice ca sæ fie sprijinitæ de ea pentru a veni la putere. Chiar
dacæ reuøeøte atunci ea ar urma tot politica mea, de asta sunt
convins.
R[usia] cautæ sæ câøtige influenflæ numai prin mijloace perfide
øi intrigi josnice, este mereu trasæ pe sfoaræ, dovada cea mai
græitoare este Bulgaria care cu sau færæ F[erdinand] C[oburg] nu
va mai fi niciodatæ câøtigatæ. Særmanul bæiat care este atacat
într°un mod josnic de K[olner] Z[eitung], va fi probabil sacrificat
pentru menflinerea pæcii. Dar Rusia nu°øi poate impune planurile
øi dorinflele ei acolo færæ ocuparea Bulgariei, însæ Europa øi noi
nu o vom læsa sæ treacæ peste Dunære nepedepsitæ. fiarul a ajuns
într°o fundæturæ din care nu poate ieøi decât prin mijloace energice;
234 l ANUL 1888
aici stæ pericolul situafliei øi partidul ræzboinic [pan]slavist dispune
de o armæ periculoasæ.
Episodul documentelor falsificate care prezintæ capacitæflile
politice ale flarului într°o luminæ tristæ a fost închis prin publi-
care. Cred cæ te atinge prea puflin faptul cæ s°au folosit de numele
tæu. Bruxelles°ul øi Parisul sunt locurile de origine øi se poate ca
legafliile de acolo sæ nu fie stræine de acest joc criminal.
[...] Avem o iarnæ foarte aspræ zæpadæ înaltæ øi pânæ la –25
R. Pentru oamenii særaci este o mare calamitate. Øi noi am pus
sæ se împartæ de Cræciun multe lemne øi bani. În Italia se pare
cæ iarna domneøte la fel de aspru. Slavæ Domnului cæ veøtile despre
starea prinflului moøtenitor sunt ceva mai favorabile.
[...] Ieri l°am primit pe Rollin Jacquemyns care vrea sæ ridice
fabrici aici. Îl cunosc de multæ vreme øi m°am întreflinut cu plæcere
cu el.
Hooricks a devenit acum decanul corpului diplomatic øi va
funcfliona în aceastæ calitate la recepflia din 1/13 ianuarie. Seara
va fi un bal pentru care au fost trimise 2000 de invitaflii.
137. Bucureøti [14//26 ianuarie 1888,
cætre Fritz von Hohenzollern
VD 961
Træim într°un timp agitat care°mi solicitæ toatæ atenflia øi
cu greu mai mæ lasæ sæ scriu. România, care este un avanpost în
adeværatul sens al cuvântului, este un barometru politic care aratæ
mereu exact situaflia din Europa. Aici este cartierul general al
problemei bulgæreøti care din pæcate ameninflæ continuu pacea
Europei, aici se fles toate iflele intrigilor ruseøti øi franceze care
ne îndeamnæ la cea mai mare vigilenflæ.
Serviciile pe care noi le putem aduce Puterilor Centrale sunt
mari, dar øi mai mari sunt grijile øi ræspunderea. R[usia] cheltuie
aici sume considerabile pentru ca la apropiatele alegeri, unde uøor
se pot produce dezordini, sæ obflinæ un succes care într°un eventual
ræzboi sæ poatæ aduce România de partea ei. Simpatiile franceze
[ale electoratului] îi vin de minune. Din fericire guvernul este
suficient de puternic pentru a fline în frâu toate maøinafliile, dar
trebuie sæ se manevreze cu abilitate øi energie.
ANUL 1888 l 235
Vei înflelege, dragæ Fritz, cât de mult mæ preocupæ toate
acestea øi de aceea trebuie sæ fii îngæduitor cæ abia astæzi pot sæ°fli
mulflumesc pentru interesanta scrisoare øi frumosul cadou de
Cræciun. Scaunul îmi face o mare bucurie øi este o podoabæ în
camera mea unde privirile°mi cad adesea pe blazonul Hohen-
zollernilor, care este steaua mea luminoasæ în toate întreprinderile
mele, mai ales în marile evenimente spre care probabil (subl. Carol
I) ne vom îndrepta.
[...] F[erdinand] C[oburg] se menfline deocamdatæ øi aratæ o
tenacitate neaøteptatæ. Ameninflærile ruseøti îl zæpæcesc la fel de
puflin ca øi atacurile nejustificate ale presei germane øi în special
din „Kolner Zeitung“. În Bulgaria a câøtigat simpatii øi flara nu°l
va læsa sæ cadæ înainte ca sæ°i fie oferit ceva mai bun. În chestiunea
documentelor falsificate el este cu totul nevinovat, dar este ciudat
faptul cæ împæratul rus s°a læsat astfel tras pe sfoaræ; aceasta
dovedeøte puflinæ cunoaøtere a afacerilor de stat. Eu am declarat
deja cu sæptæmâni în urmæ documentele drept absolut false.
Suntem nespus de fericifli de veøtile mai bune de la San
Remo. Prinflul moøtenitor este plin de încredere øi îøi aøteaptæ
vindecarea. Sæ dea Dumnezeu ca sæ ræmânæ în viaflæ pentru
imperiul german øi pentru noi.
Se pare cæ Wilhelm [al II°lea] are o anumitæ orientare pietistæ
care aminteøte de timpurile lui Gerlach. Numele lui [Adolf] Stocker
apare în prim plan într°un mod neplæcut. Cât este adevær în asta
nu pot sæ judec de aici, dar presa se discutæ aprins aceastæ
chestiune.
Aici avem iarnæ grea pânæ la –28 R cu zæpadæ înaltæ øi cer
senin. Mæ plimb zilnic, dar îmi îngheaflæ barba iar urechile øi
degetele mæ dor straønic; nu°mi amintesc sæ fi træit aici asemenea
geruri. Ce contrast faflæ de varæ! Este o diferenflæ de vreo 90 R. Øi
în Italia au fost –9 R ceea ce trebuie sæ fi fæcut destul de neplæcutæ
øederea la San Remo øi Cannes unde sunt aøa de pufline instalaflii
de încælzire.
La Berlin iarna va decurge cu adeværat în liniøte. Din pæcate
noi trebuie sæ dæm baluri øi sæ asistæm la ele. Mâine este mare
bal la teatru øi sæptæmâna viitoare la noi pentru care am trimis
2000 de invitaflii.
236 l ANUL 1888
Primul guvern Th. Rossetti
23 martie 1888 – 12/24 noiembrie 1888
138. Bucureøti 11/23 aprilie 1888,
cætre Fritz von Hohenzollern
VD 962
De la întoarcerea mea de la Berlin [participase la înmor-
mântarea Kaiserului Wilhelm I] am traversat un timp furtunos
care mi°a pricinuit multe griji øi mi°a îngæduit prea puflinæ liniøte.
Guvernul Brætianu care a fost 12 ani la cârmæ nu s°a mai putut
menfline deoarece tofli bærbaflii importanfli ai flærii erau împotriva
lui øi se øi perimase. Nemulflumirea s°a manifestat prin demon-
straflii de stradæ care øi°au gæsit ecoul în Camere øi s°au væzut
silifli sæ punæ mâna pe arme. Au fost capete însângerate øi câfliva
au fost doborâfli. Armata øi°a dovedit credinfla øi a restabilit ordinea
mai ales la 14/26 martie, când o mulflime gælægioasæ a împresurat
palatul, o øarjæ de cavalerie a mæturat piafla. La toate aceste mani-
festæri noi am ræmas liniøtifli øi când am fost væzufli la fereastræ
s°a strigat: „Træiascæ Regele!“
La øase zile dupæ manifestaflii [Ion C.] Brætianu øi°a dat
demisia pentru a evita noi manifestaflii. Dar eu nu am chemat
Opoziflia [Unitæ] care era ræspunzætoare de dezordini ci pe oamenii
devotafli mie care au fost întotdeauna corecfli, ca [Theodor] Rosetti
(fratele prinflesei Cuza) [adicæ fratele Elenei Cuza, soflia lui Al.I.
Cuza], P.P. Carp, prinflul Øtirbei etc. [junimiøtii]. Abia preluaseræ
aceøtia afacerile cæ a izbucnit ræscoala flæræneascæ; sute de sate
din jurul Bucureøtilor s°au ridicat øi au pornit cu ciomege, cu coase
øi au distrus casele øi hambarele arendaøilor etc. øi ameninflau
capitala. Øase escadroane øi trei batalioane de aici au fost trimise
împotriva ræsculaflilor øi s°a ajuns la confruntæri sângeroase cu
rænifli øi morfli de ambele pærfli; primul asalt a fost respins. Dar
ræscoala lua proporflii tot mai mari sute de moøieri øi arendaøii
au fugit în oraø unde era mare panicæ. Am dat ordin ca întreg
Corpul 2 de Armatæ sæ fie mobilizat øi am pus sæ vinæ trupele din
Moldova; în cinci zile 16000 de soldafli se aflau în judeflele revoltate
øi a fost restabilitæ ordinea cu o asprime færæ menajamente øi mii
de flærani arestafli. Revolta s°a întins ca focul purtat de vânt din
sat în sat øi jumætate din flaræ ar fi putut fi în flæcæri, dacæ nu
ANUL 1888 l 237
s°ar fi fæcut atât de repede concentrarea trupelor mulflumitæ cæilor
ferate. Armata a fost mai presus de orice elogiu iar dorobanflii øi
cælæraøii s°au avântat færæ øovæialæ în luptele uneori foarte
sângeroase. Zece zile a durat ræscoala øi încæ nu a fost peste tot
înæbuøitæ; existæ încæ temeri cæ va izbucni în alte judefle, deoarece
existæ o miøcare nihilistæ în interesul R[usiei]. Aceastæ situaflie
ne°a dat prilejul sæ verificæm armata. O asemenea revoltæ în caz
de ræzboi ar fi fost un eveniment fatal. Trupele, care sunt foarte
obosite øi agitate, vor ræmâne pânæ la Paøtele românesc în judeflele
revoltate deoarece ne temem de instigæri: din nefericire asta ne
costæ mulfli bani pe care va trebui sæ°i economisim la manevre.
Aici avem doar artilerie øi douæ batalioane care sunt sufi-
ciente, deøi în oraø sunt mulfli oameni temætori. Toate satele øi
stræzile principale din jurul Bucureøtilor sunt ocupate de militari.
139. Bucureøti 14/26 aprilie 1888, cætre Maria de Flandra
VB 487 bis
... A fost o mare consolare pentru mine sæ°l væd încæ o datæ
øi din nefericire pentru ultima oaræ în viaflæ pe scumpul împærat
Friedrich: despærflirea de acest prieten drag mi°a fost extrem de
grea, lunga sa agonie este într°adevær sfâøietoare el îøi suportæ
suferinflele ca un erou.
De la întoarcerea mea de la Viena øi Berlin unde am gæsit
cea mai caldæ primire am avut de susflinut lupte grele pe care eu
de mult le prevæzusem. Guvernarea de 12 ani a lui [Ion C.]
Br[ætianu] se perimase øi se afla confruntatæ cu o opoziflie
formidabilæ care a dezlænfluit toate pasiunile aøa cæ ræmânerea
lui la guvernare devenise un pericol pentru flaræ øi pentru mine.
S°a ajuns la repetate demonstraflii de stradæ care au fost omagiate
la Cameræ de cætre minoritatea [parlamentaræ] øi trupele au fost
silite sæ restabileascæ ordinea în fafla Palatului øi a Parlamentului
unde s°a ajuns la confruntæri sângeroase. Cabinetul øi°a dat
demisia pentru a evita noi dezordini øi eu am numit un guvern
de oameni devotafli mie, cæruia Camera Deputaflilor, unde
Brætianu avea majoritatea, i°a votat bugetul, aøa cæ momentan
am trecut peste o crizæ periculoasæ.
Între timp însæ a venit o nouæ încurcæturæ foarte gravæ, care
a apærut ca urmare a pasiunilor contestatoare øi a influenflelor
238 l ANUL 1888
ruseøti, adicæ o ræscoalæ flæræneascæ pe scaræ mare. Sute de sate
s°au ræsculat în jurul Bucureøtilor øi au vrut sæ se îndrepte în
bande asupra Capitalei unde s°a produs o panicæ imensæ. Cavaleria
a fost trimisæ ca primæ mæsuræ de apærare øi am ordonat mobili-
zarea Corpului 2 de Armatæ; în cinci zile erau 14.000 de soldafli;
în judeflele revoltate s°a ajuns la confruntæri sângeroase øi dupæ
14 zile ordinea a fost restabilitæ. A fost o ridicare extrem de
periculoasæ care a adus acum nesiguranfla în flaræ, care a distrus
øi a ars multe arendaøilor øi moøierilor. Mæsurile militare trebuiesc
menflinute øi satele din jurul Bucureøtilor ræmân ocupate
deoarece existæ temerea unor noi dezordini de Paøtele românesc.
Armata s°a ridicat la înælflimea aøteptærilor iar guvernul s°a arætat
foarte energic. [Theodor] Rosetti, fratele principesei [Elena] Cuza,
[P.P.] Carp øi [Titu] Maiorescu sunt forfle de nædejde care au
studiat în Germania. Principele [Al.] Øtirbei, værul nebunului
Bibescu Baufremont, este un mare senior care are multæ influ-
enflæ în Valachia Micæ; generalul meu adjutant [Constantin
Barozzi] este ministrul de ræzboi. Alegerile care nu au fost încæ
fixate vor decide dacæ eu pot sæ pæstrez actualul guvern.
... Viitorul pare sumbru øi nu ne permite sæ facem planuri
pentru anul viitor. Deocamdatæ este speranfla cæ pacea va fi
menflinutæ.
La Berlin am avut o conversaflie mai lungæ cu regele [Leopold
al II°lea] al Belgiei care a fost foarte cordial øi cu sentimente de
adeværatæ rudæ. Mi°a vorbit mult despre Baudoin [fiul cel mare
al lui Filip øi al Mariei de Flandra 1869°1891] pe care îl iubeøte
foarte. Mi°a spus cæ°l va iniflia în afacerile de stat øi vrea sæ°i
permitæ sæ ia parte la øedinflele Consiliului, ar fi dispus sæ
îndeplineascæ toate dorinflele voastre în aceastæ privinflæ. Din toatæ
discuflia se putea vedea interesul sincer pe care°l nutreøte pentru
viitorul moøtenitor al tronului. Øi eu consider util ca fiul vostru
sæ fie inifliat devreme în afacerile de stat cæci studiul acestora nu°i
suficient; este nevoie de rutinæ, nici o teorie færæ practicæ; asta
am învæflat eu însumi øi sunt adesea superior celor mai versafli
juriøti øi oratori deoarece am 22 de ani de experienflæ de partea
mea (subl. ns.). Ce se învaflæ de tânær ræmâne pentru toatæ viafla.
ANUL 1888 l 239
140. Cotroceni 26 mai/7 iunie 1888,
cætre Fritz von Hohenzollern
VD 963
... Ai dreptate sæ spui cæ o datæ cu moartea [împæratului
Wilhelm I] s°a încheiat un timp mærefl øi strælucitor pentru noi,
care nu se va mai întoarce. Împæræteasa Augusta nu mai este øi
nu va mai fi din pæcate pentru multæ vreme prietena noastræ. Cu
câteva zile în urmæ mi°a trimis un lanfl de aur cu lapis[lazuli] din
moøtenirea scumpului împærat. Am fost într°adevær profund miøcat
de aceastæ atenflie plinæ de iubire. Starea împæratului1 este acum
mai bunæ [va muri peste câteva zile la 15 iunie 1888], ceea ce ne
face sæ speræm cæ nu°l vom vedea plecând prea curând de pe
aceastæ lume. Când el nu va mai fi printre noi atunci se va simfli
ceea ce pierdem prin el.
Deøi se strâng tot felul de nori de furtunæ la orizontul politic
nu sunt de temut anul acesta deloc complicaflii grave, dar aceasta
nu diminueazæ greutæflile cu care mæ confrunt aici. Revolta
flæranilor nu a fost încæ cu totul înæbuøitæ, cæci când într°un judefl
când într°altul se produc dezordini, care se liniøtesc la apariflia
trupelor. Dar aceastæ stare de nesiguranflæ paralizeazæ admi-
nistraflia civilæ øi militaræ. Concentrarea trupelor pentru menfli-
nerea øi restabilirea ordinii a costat atât de mult încât anul acesta
suntem nevoifli sæ limitæm mult manevrele. Se va disloca numai
o singuræ divizie, aceasta însæ pe picior de ræzboi cu toate vehiculele
øi cu utilizarea cæilor ferate. Terenul de manevre a fost ales între
Ploieøti øi Sinaia în zona salinelor øi cu aceastæ ocazie va fi
întrebuinflatæ artileria de munte, patru batalioane trase de catâri.
Cursele de anul acesta au dat bune rezultate øi datoritæ
vremii favorabile au fost foarte vizitate. Agricultorii doresc acum
pentru ogoare temperaturi mai mari; pânæ acum am avut între
15°20 C. Ceea ce a fost foarte plæcut pentru inspecfliile mele.
... Care sunt planurile tale de varæ? Vefli ræmâne la Berlin?
manevre mari speciale pentru corpul de gardæ nu par cæ se vor
fline anul acesta, dimpotrivæ are loc aøa ceva în Rusia øi anume
la granifla cu Basarabia. Am intenflia sæ trimit ofifleri acolo ca sæ
se orienteze asupra Corpului 4 de Armatæ din sudul Rusiei.
1. Friedrich al III-lea
240 l ANUL 1888
Sæptæmâna trecutæ am inspectat linia de fortificaflii a Bucureøtilor
øi am utilizat centura de fortificaflii lungæ de 70 km. Forturile,
dintre care 7 vor fi terminate anul acesta sunt eficiente cu
instalafliile lor øi mærefle øi au fæcut impresie asupra ofiflerilor
stræini care m°au însoflit. Cæpitanul Müller, care a plecat la Berlin,
îfli poate spune cât de surprins a fost de progresele lucrærilor.
Elisabeta este cu totul absorbitæ de pregætirile pentru o ser-
bare pentru copii care se va fline duminica în grædina Cotrocenilor.
Au fost invitafli peste 800 de persoane øi 300 de copii.
... Maria [de Flandra] pe care am invitat°o stæruitor pare sæ
nu se poatæ hotærî nici anul acesta. La Berlin i°a spus regelui
Leopold [al II°lea] cæ în România a fæcut o proastæ impresie faptul
cæ în decurs de 22 de ani nu am avut o vizitæ a lui Filip øi a Mariei.
141. Cotroceni 2/14 iunie 1888, cætre Maria de Flandra
VB 488
... În câteva zile ne instalæm reøedinfla noastræ de varæ la
Sinaia unde aøteptæm vizita ducelui de Nassau. Sunt bucuros când
pot sæ întorc spatele pentru câtva timp Bucureøtiului cæci aici am
fost solicitat aproape peste puterile mele øi am nevoie de liniøte
øi de aer tare. Pasiunile politice sunt încæ foarte agitate øi partidele
se înarmeazæ pentru alegerile parlamentare al cæror termen eu
nu l°am fixat încæ spre supærarea tuturor.
La sate fierbe într°una, dar flæranii cu respect pentru gloan-
flele adeværate. Aici trebuie sæ aræfli energie øi curaj, numai atunci
ræmâi stæpân pe situaflie. Armata mæ susfline ferm pentru cæ øtie
bine cæ færæ mine nu conteazæ prea mult; acelaøi sentiment îl au
cei mai mulfli oameni politici. Aici stæ puterea mea.
Veøtile de la Potsdam sunt triste mæ tem cæ sfârøitul nu mai
este departe [împæratul Friedrich al III°lea a murit la 15 iunie
1888]. O mare øi ireparabilæ pierdere pentru noi.
Anul acesta va decurge paønic dar avem motivele sæ privim
cu îngrijorare viitorul. Din fericire avem perspective favorabile de
recoltæ deøi vremea este predominant rece øi ploioasæ.
ANUL 1888 l 241
142. Grafenberg 4 august 1888, cætre Maria de Flandra
VB 489
... Cælætoria tânærului împærat [Wilhelm al II°lea] în Rusia
am salutat°o cu bucurie cæci asiguræ pacea pentru câtva timp;
trebuie fæcute toate sacrificiile pentru a evita îngrozitorul ræzboi
mondial sau mæcar sæ°l împiedicæm aici.
Cu câteva zile în urmæ am primit o scrisoare de la Victoria
[væduva împæratului Friedrich al III°lea]; særmana femeie este
distrusæ i°am scris imediat øi i°am spus cæ toatæ viafla mea îl voi
plânge pe scumpul meu prieten.
143. Castel Peleø 6/18 noiembrie 1888,
cætre Maria de Flandra
VB 490
... Vei fi citit în ziare cæ [Elisabeta] a fost încoronatæ cu
premiul Academiei franceze, o distincflie de care Germania poate
fi mândræ.
... Deøi momentan situaflia nu este nicidecum uøoaræ øi sunt
multe intrigi de combætut sunt convins cæ le voi domina øi prin
aceasta voi aræta Europei cæ eu sunt totuøi mai puternic decât tofli
potrivnicii mei împreunæ, care întrebuinfleazæ mijloace permise
øi nepermise pentru a°mi zdruncina poziflia.
Este un mare noroc cæ perspectivele de pace sunt atât de
favorabile. În Bulgaria F[erdinand] v[on] C[oburg] vegeteazæ
liniøtit mai departe, doar Serbia dæ prilej de complicaflii R[egele]
M[ilan al IV°lea Obrenovici 1868°1889] este politic vorbind un
dansator pe sârmæ cæruia orice mijloc îi este bine venit ca sæ°øi
atingæ scopurile personale. Dar acolo situaflia financiaræ este atât
de mizerabilæ cæ pot apare greutæfli serioase. Austro°Ungaria are
nevoie de liniøte în Serbia, de aceea trebuie sæ intervinæ în
dezordinile de acolo, ceea ce Rusia nu va tolera øi aici stæ pericolul
dacæ Milan face prostii. Divorflul sæu nu mai intereseazæ pe nimeni
øi nefericitei Natalia nu i°a ræmas decât mila drept consolare. Noi
suntem foarte prietenoøi cu ea, ceea ce îi face bine; ea va pæræsi
în curând Bucureøtiul deoarece au l°am numit pe cumnatul ei, la
care locuieøte, ca ministru plenipotenfliar la Berlin [este vorba de
Grigore Ghica numit în funcflie la 21 octombrie 1888].
242 l ANUL 1888
144. Castel Peleø 8/20 noiembrie 1888,
cætre Fritz von Hohenzollern
VD 964
... Sinaia a fost anul acesta ca o hulubærie... În septembrie
øi octombrie am avut zilnic câte 30 persoane la masæ. Din nefericire
øederea noastræ aici se apropie de sfârøit cæci afaceri importante
mæ cheamæ înapoi în Capitalæ; Camerele sunt reunite øi deja ne
confruntæm cu mari greutæfli care trebuiesc depæøite cu prudenflæ
øi tact.
Liteanu a renunflat acum la postul sæu de la Berlin, oricum
spre regretul meu, era un adept sincer al politicii lui Bismarck
de care nu voia sæ fie cu totul convins. Urmaøul sæu Grigore Ghica
este un om fin, foarte inteligent, dar rezervat; soflia sa, sora reginei
Serbiei [Natalia Obrenovici næscutæ Keøco], va plæcea cu siguranflæ
societæflii berlineze øi sper cæ o sæ fie primitæ prieteneøte deøi în
problema divorflului sârbesc cercurile oficiale au luat partea lui
Milan pe care eu îl consider politic un dansator pe sârmæ.
Simpatiile noastre sunt pentru frumoasa øi nefericita Natalia care
se mai aflæ încæ la Bucureøti. În Serbia lucrurile nu merg bine
ceea ce este neplæcut în mæsura în care ar putea sæ aparæ com-
plicaflii care trebuiesc evitate cu orice prefl, de dragul pæcii øi al
liniøtii.
Ferdinand Coburg a ieøit surprinzætor de bine din afacere
øi toatæ lumea, cu excepflia Rusiei, are interesul momentan sæ°l
pæstreze.
Manevrele de anul acesta au decurs foarte bine; la ele a
asistat øi cumnatul meu Wilhelm von Wied care intenflioneazæ sæ°øi
comunice impresiile sale favorabile la Berlin. Acolo este urmæritæ
cu cel mai viu interes dezvoltarea noastræ militaræ, a cærei însem-
nætate este prefluitæ; din nefericire pacea înarmatæ costæ îngrozitor
de mulfli bani. Tânærul împærat [Wilhelm al II°lea] a adus un suflu
nou în armatæ ceea ce a fæcut o impresie puternicæ în Franfla øi
Rusia; o nouæ întærire a armatei este plæcerea corpului ofifleresc.
Drept urmare nu va mai dura mult pânæ la numirea ta ca
øef de divizie, poziflie în care vei aduce încæ mulfli ani, sæ speræm,
servicii patriei øi armatei. Astæzi este chiar un sentiment de
mândrie øi înælflætor øi preiei o funcflie superioaræ în cea dintâi øi
cea mai frumoasæ armatæ. Chiar dacæ acum raporturile s°au
ANUL 1889 l 243
schimbat la Berlin pot sæ te asigure totuøi cæ tânærul împærat care
este mai întâi de toate soldat, fline mult la Hohenzollernii suabi
øi îi priveøte cu simpatie. Leopold [fratele lor] a primit din nou o
dovadæ prin invitarea la vânætoare la Breslau.
Al doilea guvern Th. Rosetti
12/24 noiembrie 1888 – 22 martie/3 aprilie 1889
145. Bucureøti 3/15 ianuarie 1889,
cætre Fritz von Hohenzollern
VD 965
Peste opt zile se vor reuni din nou Camerele ceea ce va
dezlænflui pasiunile politice. Guvernul este excelent în compoziflia
sa, dar din nefericire dispune doar de o slabæ majoritate în parla-
ment care nu este suficientæ pentru impunerea unor reforme mai
ample. Mæ tem cæ nu se vor putea obfline uøor creditele militare
care într°adevær sunt importante [pentru construcflia „Cetæflii“
Bucureøtiului]. Pentru acest an avem nevoie de 18 milioane franci
care se împart la fortificaflii, material de cale feratæ cai øi
echipament (îmbræcæminte). În plus trebuie sæ fie ridicat bugetul
ministerului de ræzboi cu 1 1/2 milion pentru a începe a porni
formarea a øase regimente de cavalerie permanente (cu 120 de
cai pentru fiecare escadron). Pregætirile de ræzboi costæ toate flærile
îngrozitor de mulfli bani øi înfleleg de ce parlamentele sunt întot-
deauna ascultætoare. Din fericire øi anul æsta perspectivele sunt
paønice, cu toate acestea trebuie sæ fii pregætit pentru orice even-
tualitate. O pace înarmatæ este întotdeauna mai ieftinæ decât cel
mai norocos ræzboi pentru care inamicul ar trebui sæ plæteascæ.
La vecinii noøtri afacerile au fost conduse pe un curs liniøtit,
deøi în Serbia regele Milan nu a obflinut prea mult prin noua sa
constituflie.
În Moldova agenflii panslaviøti øi nihiliøti tot mai instigæ
printre flærani øi trebuie sæ veghem mereu ca la primævaræ sæ nu
se producæ dezordini acolo. Este foarte greu sæ°i prinzi pe aceøti
instigatori deoarece se strecoaræ cu cele mai nevinovate pretexte
printre populaflia flæræneascæ.
244 l ANUL 1889
Alaltæieri [1/13 ianuarie] am dat un mare bal care a decurs
strælucitor; în pofida unei puternice furtuni de zæpadæ care a
întrerupt mai multe linii ferate au apærut peste 1500 de persoane.
Am ræmas pânæ la 4 dimineafla ca sæ privim sprinflarul øi elegantul
cotilion.
Filipescu este din nou cu soflia lui la Berlin; tu l°ai væzut
desigur øi poate sæ°fli povesteascæ multe de pe aici øi de la Sinaia.
Cum îfli place perechea Grigore Ghica? Cred cæ se potrivesc mai
curând timpurilor vechi când lumea era mai sensibilæ la graflie
øi maniere elegante.
... Prinflesele se logodesc repede, una dupæ alta øi pentru
Ferdinand alegerea este mult diminuatæ øi îngreunatæ. Ar fi de
dorit ca el sæ se cæsætoreascæ curând øi apoi sæ se stabileascæ în
România cu tânæra lui soflie. Aceeaøi dorinflæ porneøte aici de la
toate partidele politice.
146. Bucureøti 3/15 ianuarie 1889, cætre Maria de Flandra
VB 491
... Problemele politice øi mai ales cele sociale au acumulat
atâta materie explozivæ cæ doar cu îngrijorare pofli privi viitorul.
Agitafliile, intrigile nihiliste împreunæ cu cele panslaviste câøtigæ
la noi tot mai mult teren iar ideile socialiste sunt ræspândite
sistematic în rândurile populafliei rurale, ceea ce cu timpul poate
deveni un pericol grav.
La primævaræ am putea avea din nou o miøcare flæræneascæ
care loveøte mult mai adânc interesele decât o grevæ muncitoreascæ
în Belgia cæci la noi atinge imediat încasærile statului øi ale
moøierilor. Speræm cæ parlamentul va vota diferite legi în favoarea
flæranilor, prin care o propagandæ fatalæ sæ poatæ fi parflial
combætutæ.
La 10/22 ianuarie parlamentul se reuneøte din nou øi prin
aceasta încep øi greutæflile deoarece între guvern øi preøedintele
Camerei [Lascær Catargiu] lipseøte înflelegerea. Aceasta ca øef al
vechilor conservatori ar vrea sæ stea în fruntea cabinetului ceea
ce având în vedere curentul liberal din flaræ nu este de dorit.
Alaltæieri am dat primul bal... toate partidele au fost repre-
zentate prin personalitæflile lor marcante...
ANUL 1889 l 245
La 6/18 ianuarie la sfinflirea apelor va avea loc o mare paradæ
care cu zæpada foarte mare va decurge cu oarecare greutate.
Spre bucuria mea væd cæ regele [Leopold] cumnatul tæu nu
pierde nici o ocazie pentru a atrage atenflia asupra necesitæflii
absolute a serviciului militar obligatoriu. Dacæ Belgia nu se poate
apæra nu va fi cruflatæ. Garanflia de neutralitate este astæzi o teorie
depæøitæ cu care adeværaflii politicieni (Real°politiker) nu se mai
încurcæ øi pe bunæ dreptate.
147. Bucureøti 24 februarie/8 martie 1889,
cætre Maria de Flandra
VB 492
... situaflia internæ este extrem de dificilæ, pasiunile sunt
foarte violente øi intrigile din afaræ în continuæ creøtere; ultimele
ar fi inofensive dacæ Parlamentul ar fi format doar din patriofli,
dar din pæcate se gæsesc acolo elemente care servesc interesele
R[usiei] øi Fr[anflei].
Orientul este puternic agitat dinspre nord [Rusia] pentru ca
în eventualitatea unui ræzboi flærile respective sæ fie paralizate øi
este nevoie de mare precauflie øi energie ca sæ ræmâi stæpân pe
situaflie. Aceasta luptæ nu mæ sperie câtuøi de puflin, dar munca
este încordatæ øi solicitantæ øi aceasta cu atât mai mult cu cât în
guvern nu existæ o deplinæ armonie, øi nu poate conta în Camera
pe o majoritate puternicæ.
În afaræ de aceasta este instigatæ populaflia flæræneascæ øi
se cautæ liniøtirea ei prin împærflirea de pæmânt. Legea privitoare
la aceasta se aflæ în dezbatere øi va fi în curând votatæ.
Vechii conservatori cu adepflii lor vor sæ°l aducæ pe [Ion C.]
Brætianu în fafla justifliei, ceea ce nu vor reuøi; pânæ acum a fost
numit doar un comitet de informare care nu va gæsi nimic, dar
va næscoci multe. Scopul acestui procedeu infam este paralizarea
acfliunilor lui Brætianu îndreptate împotriva intrigilor panslaviste.
Dar în flaræ este o puternicæ trezire [reveille] øi cel care mi°a fost
12 ani sfetnic câøtigæ simpatie øi teren. Legafliile rusæ øi francezæ
au instigat pe mulfli deputafli ca Parlamentul sæ se pronunfle
împotriva lui Brætianu.
246 l ANUL 1889
Vezi, dragæ Maria, cæ situaflia este dificilæ øi deloc încu-
rajatoare; dar mie nu°mi scade curajul øi am energia ca la mo-
mentul potrivit sæ tai nodul gordian.
Am avut un carnaval foarte însufleflit, balurile s°au succedat
repede unul dupæ altul, pentru cæ noi am cerut ca sæ fie flinut un
doliu de trei sæptæmâni. Ne gæsim încæ sub impresia îngrozitoarei
catastrofe [sinuciderea lui Rudolf øi a Mariei Vetsera la Mayerling
la 18/30 ianuarie 1889] care s°a abætut asupra casei austriece øi
a voastre øi avem cea mai mare compasiune pentru særmanul
împærat care a avut o viaflæ plinæ de încercæri øi în cele din urmæ
a mai primit încæ o lovituræ îngrozitoare. El este extrem de receptiv
øi recunoscætor pentru sincera compasiune la nenorocirea sa øi
este emoflionant cât de bærbæteøte îøi poartæ suferinfla. Særmana
Øtefania [de Belgia 1864°1945 fiica lui Leopold al II°lea care se
cæsætorise în 1881 cu Rudolf de Habsburg] este cu totul distrusæ.
Elisabeta i°a scris imediat, ræspunsul ei al Øtefaniei este minunat
ea spune printre altele: „îfli sunt profund recunoscætoare cæ mi°ai
prezentat nenorocirea mea de nedescris într°o luminæ atât de
idealæ“.
Am fost bun prieten cu Rudolf øi ne°am înfleles foarte bine.
De aceea sfârøitul sæu jalnic m°a afectat profund.
Nu°l cunosc pe fiul mai mare al lui Carl Ludwig1. Pærerile
despre caracterul sæu sunt foarte diferite; ataøatul militar austriac
de aici i°a fost camarad de regiment øi mi°a spus cæ este un domn
blând øi poveøtile care se spun despre el ar fi exageræri ræutæcioase.
O legæturæ maritalæ cu una din fiicele voastre aø saluta°o cu
bucurie.
Strânsele relaflii care existæ astæzi cu casa austriacæ aø vrea
sæ fie menflinute øi în viitor.
Evenimentul din Serbia [abdicarea lui Milan Obrenovici la
22 februarie/6 martie 1889 în favoarea fiului sæu Alexandru] este
un incident dar nu o nenorocire [malheur]; îi cunosc pe domnii
din regenflæ care vor conduce afacerile cu înflelepciune.
1. fratele lui Franz Josef (1833°1896). Fiul sæu, Franz Ferdinand
(1863°1914) a devenit în 1889 moøtenitor prezumtiv al tronului austro-
ungar presupunându°se cæ tatæl va renunfla la coroanæ în favoarea lui.
ANUL 1889 l 247
În Orient opoziflia este întotdeauna ruseascæ dar când ajunge
sæ aibæ guvernarea øi ræspunderea atunci lucreazæ în interesul
flærii. De altminteri totul aratæ paønic iar convulsiile øi falimentele
bursiere din Franfla sunt chiar favorabile perspectivelor pæcii.
Dorinfla de a°l avea aici pe moøtenitorul prezumtiv al tronului
devine tot mai vie øi Ferdinand ar trebui sæ vinæ în mai. Absenfla
lui Leopold este chiar deranjantæ øi îngreuneazæ corespondenfla
cæci nu°mi place sæ expediez scrisori cu conflinut politic în Franfla.
Guvernul Lascær Catargiu
29/martie] 10 aprilie – 3/12 noiembrie 1889
148. Bucureøti 11/23 aprilie 1889,
cætre Fritz von Hohenzollern
VD 966
... De la retragerea lui Ion C. Brætianu domneøte aøa o
zæpæcealæ în partide care foloseøte doar intrigilor panslaviste, încât
este extrem de greu de format øi de menflinut un guvern viabil øi
puternic în interior. Prin încælcarea Constitufliei øi nerespectarea
Camerelor ar fi poate posibil sæ formezi pentru scurtæ vreme un
guvern ascultætor, dar acesta ar fi doar un succes de moment cæci
îi cunosc foarte bine pe români de 23 de ani øi ei n°ar încuviinfla
un astfel de procedeu; aø avea forfla brutalæ de partea mea, dar
flara împotriva mea, ceea ce în aceastæ clipæ ar fi un mare pericol.
Tofli adepflii mei cei mai fideli m°au avertizat faflæ de situaflia
internæ øi cæ inaintea votærii legii agrare sæ dizolv Camerele. Doar
P.P. Carp singur vrea sæ joace va banque ceea ce eu nu am voie
sæ risc, cu atât mai mult cu cât o datæ cu dizolvarea ar izbucni øi
o crizæ guvernamentalæ ministerialæ. Carp, care este foarte bine
væzut în Occident, nu este iubit aici øi nu poate juca vreun rol decât
dacæ aliazæ cu conservatorii, din rândul cærora face parte, sau cu
liberalii. Îi place sæ procedeze tæios, dar adesea necugetat. Aøa a
stârnit el în ultima guvernare o crizæ din cauza numirilor, o crizæ
care ar fi trebuit categoric evitatæ. Confuzia de acum a apærut din
acest motiv øi din cauza lui. Opt zile nu a putut fi format un nou
guvern øi pasiunile erau în creøtere.
248 l ANUL 1889
Pânæ la urmæ am fost constrâns øi nu am putut sæ°l dau la
o parte pe L[ascær] C[atargiu]. Legea agraræ, bugetul øi creditele
pentru fortificaflii nu erau votate øi pe acestea trebuie sæ le am
neapærat. Am cerut aceste lucruri de la Catargiu la formarea
guvernului sæu, ceea ce am øi obflinut de la Cameræ, cu excepflia
bugetului. Dar chemarea øefului conservatorilor în fruntea afa-
cerilor statului a neliniøtit enorm Occidentul øi cabinetele din
Viena øiu Berlin ne trateazæ acum foarte rece, deoarece ele con-
sideræ cæ acum navigæm în trena ruøilor. Catargiu nu este mai
rus[ofil] decât mine. În opoziflie s°a înfleles bine cu Rusia ca o
contrapondere la politica occidentalæ, dar dacæ va sta câtva timp
la cârmæ, va lua chiar atitudine împotriva Rusiei. De altminteri
am discutat deschis cu el øi i°am explicat necesitatea de a ne
sprijini pe Puterile Pæcii (Tripla Alianflæ).
Programul sæu este neutralitatea øi el nu va tolera nici o
intrigæ aici, lucru de care sunt ferm convins. În plus îl am pe
generalul Manu pe care pot conta cu ochii închiøi øi acesta va
veghea. Pregætirile militare vor continua neabætut øi Bulgaria va
fi apæratæ împotriva bandelor panslaviste ceea ce pentru un
moment este elementul principal.
Influenfla lui Brætianu în flaræ este în creøtere astfel încât
existæ speranfla sæ°l vedem în curând din nou la putere.
Hitrovo [min. plenipotenfliar rus] intrigæ enorm øi eu îl
consider capabil de orice. El øi cu tovaræøii lui panslaviøti turbeazæ
din cauza venirii lui Ferdinand [prinflul moøtenitor] pe care va
trebui sæ°l pæzesc foarte atent. El va sosi la Berlin zilele acestea
ca sæ°øi ia ræmas bun de la ai lui. Din pæcate va veni aici într°un
moment foarte dificil, ceea ce poate sæ°l descurajeze.
Domnesc de 23 de ani, dar niciodatæ n°am stræbætut o crizæ
mai gravæ decât cea de acum. Dumnezeu mæ va ajuta sæ o depæøesc
victorios. Peste 14 zile Camerele se vor reuni din nou øi atunci
începe dansul. Carp vrea din ræsputeri sæ°l ræstoarne pe Catargiu,
ceea ce pentru un moment este greu; la toamnæ se va desfæøura
o campanie victorioasæ [înlæturarea lui Catargiu].
Cu greu îmi va permite situaflia internæ sæ pæræsesc flara în
aceastæ varæ... va trebui sæ ne mulflumim cu Cotrocenii.
... Este chiar neplæcut faptul cæ Leopold din cauza Antoanetei
este mereu plecat øi pierde orice legæturæ øi contact. Øederea lui
în Franfla mæ împiedicæ sæ°i fac comunicæri importante anume în
ANUL 1889 l 249
ceea ce îl priveøte pe Ferdinand, cæci francezii sunt la fel de ostili
stabilirii lui aici precum ruøii, care au declarat drept ilegalæ
succesiunea la tron. Sunt curios ce va ræspunde flarul Alexandru
[al III°lea] la scrisoarea mea de notificare privind titlul de
moøtenitor [al lui Ferdinand].
Am avut o sæptæmânæ ploioasæ ceea ce a fost foarte neplæcut
pentru ceremoniile religioase care în parte s°au desfæøurat în aer
liber. Am asistat la tot serviciul religios la biserica ortodoxæ øi
catolicæ care a fost cam obositor.
Dacæ se iveøte vreo ocazie pofli sæ comunici conflinutul scrisorii
mele Kaiserului Wilhelm [al II°lea] øi contelui [corect: prinflului]
Bismarck ca sæ se poatæ convinge øi ei de enormele greutæfli, dar
te rog sæ nu dai scrisoarea din mânæ... Sæ°mi telegrafiezi la
primirea acestei scrisori.
149. Bucureøti 24 mai/5 iunie 1889,
cætre Maria de Flandra
VB 493
Scumpæ Maria
Cele mai recente øtiri de la noi le vei fi aflat de la ministrul
meu plenipotenfliar Ioan Væcærescu, care a træit toate evenimentele
care s°au petrecut aici în ultimele douæ luni. Sosirea øi instalarea
lui Ferdinand sunt cele mai importante øi cabinetele europene
chiar au putut sæ°øi revinæ din uluirea pe care a stârnit°o primirea
cordialæ ce i°a fost pregætitæ cæci se credea peste tot cæ ne°am afla
în ajunul unei catastrofe fiindcæ a venit la putere un guvern ostil
(?) mie. Mai mulfli miniøtri plenipotenfliari s°au îndrægostit de
aøa°numitul guvern junimist [Th. Rosetti] øi credeau cæ doar acesta
ar putea fi izbævitor pentru România øi cæ adversarul acestuia
[Lascær Catargiu] ar livra influenflei ruseøti øi flara øi pe mine.
Reprezentantul austriac [contele Goluchowski] mi°a spus cæ el
crede cæ mæ aflu în pericol, nu am putut sæ ræspund temerilor sale
decât cu un zâmbet compætimitor. Sunt la fel de sigur de guvernul
de acum [Lascær Catargiu] cum am fost de toate guvernele pe care
le°am avut de 23 de ani.
De asemenea, sper, dacæ nu se vor ivi greutæfli în Parlament
sæ vin la cæsætoria lui Wilhelm [fratele mai mare al lui Ferdinand,
care s°a cæsætorit cu Maria Theresa de Burbon a celor douæ Sicilii
250 l ANUL 1889
1867°1909] dupæ care am nevoie imediat de o curæ cæci lunga iarnæ
cu multæ muncæ øi lupte m°a istovit øi mæ simt slæbit øi stresat...
Acum murim de cælduræ dar truda øi munca de peste iarnæ
îøi urmeazæ vechiul curs în Parlament; sesiunea va dura pânæ la
1/13 iunie.
Ferdinand s°a acomodat deja întru totul la noi øi este foarte
bine sæ°l avem. Se intereseazæ despre tot ce atinge România øi
este bine væzut în toate cercurile. Îøi face serviciul militar cu
pasiune øi temeinic øi în curând va trebui sæ°mi prezinte o
companie. A asistat øi la câteva øedinfle ale Senatului øi prima sa
apariflie în Parlament a decurs cu aceeaøi solemnitate ca a ducelui
de Brabant la vremea sa (1883). Detaliile le vei fi citit în ziare.
Aproape tofli suveranii au ræspuns într°un mod cordial la
notificærile mele privind reglementarea succesiunii la tron. Numai
scrisoarea flarului [Alexandru al III°lea] nu a læsat nimic de dorit
în ceea ce priveøte ræceala glacialæ. Cel mai bine ar fi fost cæ nu°mi
ræspundæ deloc, aøa cum a cerut presa ruseascæ. Europa øtie astæzi
cæ puternicul (?) autocrat are un singur prieten: pe amabilul, dar
neputinciosul prinfl [Nikola, din 1860, principe din 1910°1918] al
Muntenegrului, ceea ce pentru tofli ceilalfli principi este foarte
mægulitor.
Sæ speræm cæ noul meu ministru plenipotenfliar la Bruxelles
[Ioan Væcærescu (1839) – væ va fi simpatic. El are maniere ele-
gante este foarte citit øi a dat fiicelor sale o educaflie excelentæ.
Fiica sa Helene este o fatæ talentatæ în cel mai înalt grad; de øase
luni este în serviciul Elisabetei øi o adeværatæ ressource pentru
ea. Tu vei avea ocazia sæ o vezi la Sigmaringen. Pregætirile pentru
nuntæ de acolo øi adæpostirea nenumæraflilor oaspefli vor avea
anumite greutæfli.
150. Castel Peleø 25 august/6 septembrie 1889,
cætre Maria de Flandra
VB 490
... Ai væzut°o între timp pe Elisabeta a cærei stare mæ
îngrijoreazæ. Deja de la Neu Wied am væzut cæ aræta ræu øi m°am
temut imediat de o suferinflæ ascunsæ; din pæcate nu m°am înøelat.
Este o liniøte pentru mine sæ o øtiu în mâinile încercate ale
Dr. Metzger care o trateazæ cu precauflie; dar cura este lungæ øi
ANUL 1889 l 251
foarte dureroasæ. Mai devreme de øase sæptæmâni nu se poate
întoarce pentru cæ dupæ Dornburg [stafliune balnearæ în Olanda]
mai trebuie sæ se ducæ la Wiesbaden ceea ce este foarte neplæcut
din cauza doamnei Nicola de Nassau. Despærflirea noastræ este
foarte lungæ, mai lungæ decât puteam noi doi sæ ne închipuim. Prin
prezenfla lui Nando, care este foarte drægufl nu mæ simt atât de
singur. Zilnic facem plimbæri lungi în frumoasele împrejurimi ale
Sinaiei. Dar timpul nu mi se pare prea lung, prin absenfla mea
afcerile s°au adunat aøa de multe cæ am enorm de mult de lucru.
Lascær Catargiu a condus foarte bine afacerile statului øi la
întoarcerea mea am gæsit totul în ordine. Øtirile din ziarele ger-
mane despre situaflia internæ a flærii [noastre] sunt tendenflioase
øi pornesc de la actuala opoziflie. Deocamdatæ la Sinaia, unde se
aflæ cei mai mulfli miniøtri øi corpul diplomatic, vedem multæ lume
øi avem zilnic mulfli oaspefli la masæ.
Peste 3 sæptæmâni avem manevrele în Moldova la care au
fost concentrafli 20.000 de militari, sæ speræm cæ vom avea vreme
bunæ.
Nando îøi face sârguincios serviciul la regimentul care este
aici, øi care va pleca în curând la manevre. El însæ va ræmâne cu
mine øi mæ va însofli în Moldova unde îøi va regæsi regimentul pe
câmpul de manevre.
Guvernul general George Manu
5/17 noiembrie 1889 – 15/27 februarie 1891
151. Bucureøti 14/26 noiembrie 1889,
cætre Maria de Flandra
VB 496
Scumpæ Maria!
O datæ cu începutul iernii vin mereu øi greutæflile øi se adunæ
afacerile... Pe Elisabeta o gæsesc foarte slæbitæ, poate sæ mænânce
doar foarte puflin cæci apar imediat dureri de stomac øi orice obo-
sealæ o aduce într°o stare de torpoare care mæ îngrijoreazæ foarte
mult... O nouæ curæ la primævaræ este absolut necesaræ.
Am, de asemenea, multe griji cu guvernul. În ajunul deschi-
derii Parlamentului a trebuit sæ°mi schimb cabinetul, ceea ce a
252 l ANUL 1889
apærut drept o încælcare a Constitufliei. Catargiu a vrut sæ dizolve
Camerele înaintea reunirii lor, færæ sæ fi fost vreun conflict, ceea
ce eu am refuzat ca fiind un act de forflæ; urmarea a fost demisia
cabinetului; de data asta am reprezentat drepturile Camerei
Deputaflilor care ar trebui sæ°mi fie recunoscætoare pentru aceasta,
dar mæ îndoiesc, pentru cæ este formatæ din elemente rele
(schlechten). Cabinetul actual [gen. G. Manu] care este format din
cele mai bune elemente, va avea o poziflie dificilæ øi de aceea trebuie
avutæ în vedere dizolvarea Camerei. Aøa nu mai ieøim din luptele
de partid care lezeazæ prestigiul flærii øi îi paralizeazæ forflele.
Din fericire am cu totul de partea mea armata care stæ în
afara intrigilor politice; de asemenea influenfla mea în flaræ este
aøa de mare cæ nici agitafliile politice ale partidelor øi facfliunilor
lor nu pot sæ o diminueze.
Perspectivele pæcii s°au conturat pe cât de favorabil posibil.
Tânærul Kaiser [Wilhelm al II°lea] a fost foarte mulflumit de
întrevederea cu flarul Rusiei [Alexandru al III°lea] øi pretutindeni
se trâmbifleazæ pacea, ceea ce este un mare noroc.
În Bulgaria se va menfline statu quo øi Rusia trebuie pânæ
la urmæ sæ facæ bonne mine au mauvais jeu. Pot sæ fie mulflumifli
de F[erdinand] de C[oburg] cæci el stæpâneøte situaflia cu înflelep-
ciune, doar cæ trebuie sæ°l pæstreze pe Stambolov cu orice prefl.
Certurile de familie din Serbia nu mai preocupæ pe nimeni,
chiar øi sârbii s°au sæturat. Dar pretutindeni se simt intrigile
panslaviste care cautæ sæ acflioneze chipurile în numele ortodoxiei.
Prin intermediul doamnei Væcærescu care sæ speræm cæ°fli
place, cæci este o femeie de nædejde, pofli sæ ai mai des øtiri de la
noi, deoarece fiica ei [Elena Væcærescu] scrie foarte des. Ministrul
meu [Ioan Væcærescu al cærui post era de fapt la Haga] este un
om plæcut øi inteligent care îøi va face în curând o bunæ poziflie
la Bruxelles.
Logodna moøtenitorului tronului rus [Nicolae al II°lea] cu
M[arguerite] de P[rusia 1872°1954] apare în mod repetat în ziare.
Poate va deveni realitate, ceea ce ar fi o mare garanflie pentru pace,
mæcar câfliva ani. [Nu s°a întâmplat aøa prinflesa prusianæ s°a
cæsætorit în 1893 cu Friedrich Karl landgaf de Hessen, iar Nicolae
al II°lea s°a cæsætorit în 1894 cu Alix de Hessen]. Cu toflii trebuie
sæ ne gândim la logodnæ [pt. Ferdinand]. Alegerea este extrem de
grea, o avem din nou în vedere pe A[lix] von H[essen?].
ANUL 1890 l 253
152. Bucureøti 18/30 decembrie 1889,
cætre Maria de Flandra
VB 497
... Sænætatea Elisabetei este foarte zdruncinatæ øi starea ei
de slæbiciune mæ neliniøteøte. În ultimele zile a fost chinuitæ de
gripæ care a istovit°o foarte mult. Din fericire poate sæ mænânce
în pofida deselor dureri de stomac ce apar...
... De aici pot dau pufline lucruri sæ°fli povestesc. Træim în
liniøte, dar valurile politice se înalflæ foarte sus øi eu trebuie sæ
intervin uneori ca pasiunile de partid sæ nu debordeze. România
este probabil flara cea mai greu de guvernat deoarece, în pofida
Constitufliei, mie îmi revine toatæ ræspunderea. Sunt foarte
mulflumit de guvernul meu, doar cæ nu este suficient de puternic
faflæ de Camere în care se desfæøoaræ cele mai pætimaøe discuflii.
153. Bucureøti 5/17 ianuarie 1890,
cætre Fritz von Hohenzollern
VD 968
... Noul an a început cu griji øi supæræri. Prin moartea bunei
împærætese Augusta [væduva Kaiserului Wilhelm I 1811°1890]
familia noastræ a pierdut mult øi se încheie astfel vremurile de
odinioaræ, de neuitat pentru noi. Ultimul fir s°a rupt øi ræmâne
doar frumoasæ amintire. Din nefericire nu am fost absolut deloc
informat despre înmormântare altfel l°aø fi trimis pe Nando...
... Elisabeta se reface încet dupæ un puternic atac de gripæ
care a slæbit°o îngrozitor. Nando øi cu mine suntem încæ pe picioare
mulflumitæ lungilor plimbæri zilnice pe orice vreme.
De pe aici pot sæ°fli povestesc doar pufline lucruri; din cauza
gripei øi a doliului træim foarte retraøi. Camerele s°au închis de
14 zile øi se vor reuni din nou abia sæptæmâna viitoare pentru a
începe imediat anul cu o dezbatere pætimaøæ. Trebuie sæ se voteze
actul de acuzare împotriva guvernului Brætianu. Dar existæ toate
speranflele cæ aceastæ infamie patronatæ de agenflii franco°ruøi ca
Blaremberg øi compania va eøua ræsunætor.
La recepflia de Anul Nou, într°o cuvântare am arætat nece-
sitatea de a se înfrâna pasiunile deoarece România are nevoie de
forflele tuturor pentru a se apæra de pericole.
254 l ANUL 1890
Intrigile ruse øi franceze cresc aici, dar sunt supravegheate
de guvern, de care sunt foarte mulflumit.
În februarie primim vizita prinflului moøtenitor al Italiei.
Din pæcate în acest anotimp putem sæ°i oferim prea puflin.
Sper cæ eøti mulflumit la comanda diviziei tale...
Mâine avem tradiflionala paradæ de sfinflirea apelor la care
pofli sæ ræceøti uøor pentru cæ se stæ multæ vreme cu capul
descoperit...
154. Bucureøti 12/24 martie 1890, cætre Maria de Flandra
VB 498
... sæ speræm cæ acum se va îmbunætæfli sænætatea Elisabetei
care a læsat aøa de mult de dorit.
H[elene] Væcærescu care a plecat ieri îfli va aduce veøti de
la noi øi îfli va putea povesti despre vizita prinflului Neapolului.
Tânærul ne°a plæcut foarte mult, aøa cæ eu aø vrea sæ°l væd
intrând în familia noastræ. Este inteligent, vioi øi a învæflat mult;
înælflimea lui micæ, frapeazæ aici mai puflin deoarece românii nu
sunt înalfli. El este puflin mai înalt decât ministrul meu prezident,
generalul Manu, care a servit în regimentul de artilerie al gærzii
prusiene. Ca dificultate semnificativæ pentru o eventualæ (în orice
caz dezirabilæ) alianflæ ar trebui luate în considerare numai relafliile
[tensionate] dintre Quirinal øi Vatican pentru care s°ar putea gæsi
probabil un modus vivendi.
Retragerea lui Bismarck este un eveniment cu uriaøe con-
secinfle care în orice caz pune o armæ în mânæ duømanilor Reichului
german. El a fost gardianul pæcii europene, pe care a putut sæ o
menflinæ prin marele sæu prestigiu. Ceilalfli au aceeaøi dorinflæ. Sæ
dea Dumnezeu sæ aibæ øi puterea øi savoir faire pentru aøa ceva.
Mæ îndoiesc cæ în problema socialæ se va ajunge la un consens,
ca în Anglia care a proclamat mereu libertatea muncii. Dacæ nu
se vor produce îmbunætæfliri atunci problema socialæ se va complica
øi mai mult.
Aici toate merg bine avem liniøte în pofida intrigilor ruseøti;
dar situaflia din Bulgaria mæ neliniøteøte. Serbia a devenit focarul
intrigilor panslaviste care acum pot fi mult mai periculoase pentru
flara învecinatæ. F[erdinand] C[oburg] nu va fi deocamdatæ recu-
ANUL 1890 l 255
noscut, aceasta este o concesie care se face Rusiei în interesul
menflinerii pæcii.
155. Bucureøti 31 martie/12 aprilie 1890,
cætre Fritz von Hohenzollern
VD 969
... Dupæ mari greutæfli øi lupte a fost votat bugetul; cel pentru
armatæ de 36,5 milioane a obflinut o mare majoritate øi în acesta
a fost prevæzut un credit special de 1,5 milioane pentru concen-
trarea tuturor rezervelor timp de øase sæptæmâni. La sfârøitul lui
aprilie Camerele se reunesc din nou pentru a vota diverse credite
militare. Din pæcate, din cauza nesiguranflei situafliei din Europa,
suntem silifli sæ facem sacrificii enorme, pentru ca armata sæ fie
gata de luptæ în momentul pericolului. Din fericire situaflia noastræ
financiaræ este foarte favorabilæ øi flara dispune încæ de multe
resurse de ajutor. S°a împlinit un an de când am fost abandonat
de Berlin; i°am spus pe atunci lui Bülow cæ o asemenea neîncre-
dere øi nerecunoaøtere a vederilor mele politice nu ar fi avut
niciodatæ faflæ de mine bætrânul împærat [Wilhelm I] øi prietenul
meu credincios împæratul Friedrich [III] øi consimt ca o jignire
cæ tânærul împærat [Wilhelm al II°lea] judecæ situaflia mea atât
de disprefluitor.
La ultimul dineu diplomatic i°am amintit lui Bülow de
convorbirea mea cu el øi i°am spus cæ acum, ca urmare a retragerii
lui Bismarck consider situaflia de la Berlin drept gravæ. El [Bülow]
a trebuit sæ admitæ cæ eu am manevrat cu mare îndemânare acum
un an øi cæ cei de la Berlin s°au înøelat categoric. Øi el deplânge
cæderea marelui cancelar el la fel de mult ca øi mine.
Retragerea lui Bismarck nu schimbæ nimic în politica
externæ; Tripla Alianflæ este mai tare ca niciodatæ, doar cæ exista
temeri cæ micile conflicte internaflionale ar putea mai uøor acum
sæ aibæ drept urmare complicaflii grave, faflæ de vremea când
cancelarul de fier intervenea cu marele sæu prestigiu øi înlætura
orice pericol. Aceste sentimente le împærtæøesc chiar adversarii
øi duømanii puternicului om de stat acum præbuøit. Nu°l cunosc
pe [Leo von] Caprivi dar sper cæ va avea suficientæ forflæ øi tærie
a voinflei ca sæ reziste tânærului împærat [Wilhelm al II°lea] øi sæ°l
reflinæ de la un pas pripit.
256 l ANUL 1890
Situaflia la Berlin s°a schimbat complet în toate privinflele,
cred cæ astæzi inclusiv adversarii lui Bismarck ar fi preferat
regimul împæratului Fr[iedrich]. Niciodatæ acesta nu l°ar fi læsat
sæ cadæ pe sfetnicul tatælui sæu. Chiar dacæ brutalitatea primului
cancelar german era adesea insuportabilæ øi înæbuøea în interior
orice autonomie øi libertate, mâna lui siguræ øi acfliunile conøtient
subordonate flelului erau o mare garanflie faflæ de complicafliile
grave. Acum sunt de temut acfliuni prea rapide øi anumite expe-
rimente în care se vor impune anumite influenfle. Se asociazæ un
militarism rigid cu un umanism liberal; ambele extreme trebuiesc
evitate.
Mi se pare cæ împæræteasa væduvæ [mama lui Wilhelm II]
câøtigæ din nou teren ceea ce nu ar fi favorabil.
Acum nu mai am chiar nici o legæturæ la Berlin øi aflu de
acolo numai ceea ce are legæturæ cu politica externæ øi cu Tripla
Alianflæ. Caprivi a trimis o notæ lui Bülow despre aceasta pe care
el mi°a comunicat°o: se pune mare greutate pe bunele relaflii cu
România.
Poziflia mea aici este mai tare ca niciodatæ øi sunt mulflumit
de situaflia internæ. Partidul lui Brætianu se întæreøte pe zi ce trece,
aøa cæ în curând va fi din nou capabil de guvernare.
Deocamdatæ guvernul Manu merge foarte bine øi contribuie
mult la aplanarea pasiunilor.
Hitrowo a pierdut mult din influenflæ dar intrigæ în Serbia
øi Bulgaria unde domneøte o situaflie nesiguræ.
Nando este foarte bine; în raporturile dificile de aici trebuie
cæ se simte uneori singur. Fraflii lui abia îi scriu.
Acum la Viena øiu Berlin sunt uluifli dar øi foarte mulflumifli
de cum mi°am condus barca prin furtuni în anii trecufli øi regretæ
neîncrederea pe care au manifestat°o faflæ de mine. În vecinætate
fierbe încontinuu, dar pentru un moment nu este nimic de temut.
156. Castel Peleø 25 iulie/6 august 1890,
cætre Fritz von Hohenzollern
VD 971
... Elisabeta, foarte bolnavæ, m°a pæræsit acum zece zile øi
este acum la Neuwied unde ræmâne pânæ la sfârøitul lui august
pentru a se duce apoi într°o stafliune balnearæ englezeascæ. Speræm
ANUL 1890 l 257
sæ plecæm pe 1/13 august øi ne ducem mai întâi la Ischl unde vreau
sæ°l vizitez pe împæratul Fr. Josef care doreøte mult sæ mæ vadæ...
Pe 8/20 septembrie trebuie sæ fiu înapoi pentru manevrele de aici.
Nando doreøte mult sæ°øi viziteze fraflii la Potsdam dar se va
întoarce cu mine. Eu nu mæ duc în nord [la Berlin] cæci n°am ce
cæuta acolo.
Aici e liniøte øi pace øi la Berlin sunt tofli mirafli cât de bine
merg toate aici, dar eu sunt foarte obosit øi am nevoie de odihnæ
øi distracflie cæci munca de aici nu este deloc uøoaræ.
F/erdinand] C/oburg] se întoarce în curând la Sofia, dar
misiunea sa va fi tot mai grea øi Hitrovo va pune în miøcare toate
pârghiile pentru a°l ræsturna. Noi îl supraveghem fireøte pe acest
conspirator oficial, dar din cauza pozifliei sale nu putem sæ luæm
nici o mæsuræ severæ.
157. Castel Peleø 2/14 noiembrie 1890,
cætre Maria de Flandra
VB 501
Atâta vreme cât te øtiu la mama pofli sæ discufli cu ea veøtile
pe care i le°am trimis despre cele ce am træit...
... Elisabeta se reface zilnic tot mai mult în aerul blând al
Sinaiei dupæ marile oboseli ale cælætoriei pe care le°a simflit destul
de puternic dupæ sosirea ei. Din pæcate trebuie sæ ne întoarcem
peste 10 zile la Bucureøti deoarece se apropie sesiunea Camerelor
cu toate inconvenientele øi tracasærile ei. Pasiunile fierb din nou
foarte violent øiu trebuie manevrat cu îndemânare pentru a evita
conflictele grave.
În Orient se adunæ încet multæ materie explozivæ. Armenia
este ræscolitæ în continuu øi comitetele revoluflionare de acolo sunt
sprijinite deschis de Rusia. La Constantinopol patriarhul este
încurajat sæ nu cedeze în problema bisericii bulgare øi sæ flinæ
bisericile închise ceea ce provoacæ o mare fierbere în rândurile
populafliei. Dar complicaflii ræzboinice nu sunt de temut, cæci Rusia
are nevoie de pace. De aceea este acum liniøte în Bulgaria, unde
situaflia s°a îmbunætæflit simflitor øi F[erdinand] C[oburg] domneøte
cu tact.
Dezvæluirile lui Kaulbars sunt extraordinare el mi°a spus
încæ din [18/87 la Viena cæ raportase la Sankt Petersburg cæ
258 l ANUL 1891
Bulgaria nu ar putea fi guvernatæ øi câøtigatæ de partea Rusiei
cum i se pretinde lui de acolo.
Regele Leopold [al Belgiei] a fost foarte særbætorit la Berlin,
ceea ce în Bulgaria cu siguranflæ cæ a fæcut cea mai bunæ impresie.
Francezii sunt cu atât mai nemulflumifli de asta.
Întreaga familie Væcærescu este încæ aici îi invitæm des la
masæ øi vorbim mult despre Bruxelles, unde ei se vor întoarce
curând.
Anexæ:
Repondant lettre Kaulbars organe palais „La Bulgarie“ se
felicite voir que Kaulbars idee logique sensée sur affaires
Bulgares. Journal releve point pour lequel general reconnait que
Bulgarie pas aimer Russie plus que Bulgaria, que Russie doit se
resigner occuper seconde place dans coeur Bulgare et que
demander au Bulgare aimer Russie plus que patrie est folie. Cette
verité reconue este pierre angulaire future entente entre Russes
et Bulgares.
158. Bucureøti 27 decembrie 1890/8 ianuarie 1891,
cætre Maria de Flandra
VB 502
... Træim aici o iarnæ grea, care are o influenflæ nefastæ asupra
oamenilor øi vitelor –18 R adesea cu un vânt tæios, puflinæ zæpadæ
øi în multe locuri inundaflii, astfel încât ogoarele sunt acoperite
pe kilometri cu o pæturæ de gheaflæ, ceea ce ruineazæ semænæturile.
Turme întregi au pierit în furtunile de zæpadæ. Rolin Jaquenys a
putut sæ se convingæ de asprimea climei noastre. Mæ întreflin
adesea cu el cu mare plæcere cæci este un om multilateral cultivat.
Camerele au fost prorogate pentru trei sæptæmâni, aøa cæ
am ceva mai multæ liniøte. Dezbaterile pe marginea Adresei au
fost lungi øi au adus în prim plan pasiunile politice într°un mod
supærætor. Guvernul are majoritatea, dar este combætut în modul
cel mai violent de ambele partide tradiflionale øi nu este suficient
de puternic.
În rest în Europa este liniøte øi pace, pentru anul acesta nu
este de temut nici o complicaflie. Øi în Bulgaria situaflia s°a
consolidat iar în Serbia gâlceava regalæ a doi parvenifli nu mai
face nici o impresie.
ANUL 1891 l 259
Elisabeta este mult mai bine în iarna aceasta, dar trebuia
sæ se menajeze foarte mult. Pe 1/13 ianuarie avem balul nostru
cel mare (2000 persoane) cu seratele premergætoare o poveste
foarte obositoare.
159. Bucureøti 2/14 ianuarie 1891,
cætre Fritz von Hohenzollern
VD 972
... Asupra relafliilor pe care le întreflin acum cu Berlinul nu
pot sæ mæ plâng, se aratæ mai multæ amabilitate (empressement).
Planul de a asista la manevrele voastre intenflionez sæ°l iau
în considerare cu toatæ seriozitatea mai ales cæ tu, dragæ Fritz,
ai o parte importantæ la ele; dupæ aceea ca sæ mæ conving personal
de pr/inflesele] propuse pentru Nando. Amândouæ i°au plæcut la
Berlin øi mama a arætat o bunævoinflæ prietenoasæ, l°a invitat sæ
le facæ o vizitæ. Poate cæ va fi posibil sæ o facem la toamnæ. fii°aø
fi foarte recunoscætor dacæ ai putea sæ ne procuri fotografii, dacæ
nu obflii nici una trimite°le pe ale tale care îfli vor fi urgent
înapoiate.
Aici merge destul de bine, deøi pasiunile politice sunt foarte
violente øi se vor exprima cu siguranflæ la festivitatea jubileului
celor 25 de ani de domnie ai mei. Dar pot sæ spun cæ popularitatea
mea a prins rædæcini aøa de adânci în flaræ încât intrigile de partid
nu mai pot exercita o influenflæ nefastæ. Cu simpatiile, øi aøa
pufline, pentru ruøi s°a terminat categoric øi Hitrowo a devenit
obiect al dispreflului general.
Ungurii sunt însæ ræu væzufli la noi din cauza prigonirii
românilor din Transilvania. Cu siguranflæ ai citit articolul extra-
ordinar despre aceastæ chestiune din „Kreuzzeitung“ care nu are
nici o legæturæ cu cercurile de aici. Iarna este aici mai puflin aspræ
decât la voi, doar câteva zile am avut –18 R cu prea puflinæ zæpadæ,
ceea ce este grav pentru ogoare øi nu am putut face nici o vânætoare
de lupi.
260 l ANUL 1891
160. Bucureøti 13/25 ianuarie 1891, cætre Maria de Flandra
VB 504
Deoarece... fiin foarte mult sæ fiu reprezentat la dureroasa
ceremonie îl trimit pe fostul meu ministru prezident Theodor
Rosetti un om extraordinar, foarte devotat mie, care acum este
guvernator al Bæncii Naflionale øi pe colonelul Lahovary, unul din
cei mai buni ofifleri ai mei la care eu øi Elisabeta flinem foarte mult.
Noi chiar mergem în casa lui øi la toate manevrele el stæ mereu
lângæ mine. fii°i recomand foarte cælduros pe cei doi domni øi dacæ
ai puterea sæ°i primeøti o clipæ fli°aø fi foarte recunoscætor cæci
atunci ei ar putea sæ°fli transmitæ veøti de la tine.
... Aici participarea este foarte mare tot oraøul s°a înscris øi
în societate seratele au fost anulate. Împæratul [Wilhelm II] øi
împæræteasa mi°au trimis o înduioøætoare depeøæ din Berlin...
Furtuna øi zæpada au stat de douæ zile øi ziua este dezghefl...
161. Bucureøti 27 ianuarie/8 februarie 1891,
cætre Maria de Flandra
VB 505
Trimiøii meu au trebuit sæ ne raporteze pânæ în cele mai mici
detalii despre misiunea lor øi îfli mulflumesc din inimæ cæ i°ai primit
øi le°ai dat o scrisoare pentru mine
... Nando s°a restabilit dupæ pojar, dar nu are voie sæ iasæ
14 zile... Elisabeta resimte enorm frigul øi are dureri în toate
membrele. Eu sunt sænætos, dar sufær de pe urma unor situaflii
încâlcite care domnesc aici. Pofli sæ fii oricât de drept øi imparflial,
sæ°fli faci datoria øi sæ faci binele, eøti totuøi atacat în modul cel
mai josnic øi suspicionat. Momentan pasiunile sunt atât de
dezlænfluite cæ oamenii par lovifli de orbire. De aceea situaflia nu
este deloc rozæ øi ar putea surveni uøor o crizæ de guvern. Din
fericire pacea europeanæ este asiguratæ pentru câtæva vreme.
ANUL 1891 l 261
Guvernul conservator al generalului
Ioan Emanuel Florescu
21 februarie/5 martie – 26 noiembrie/8 decembrie 1891
162. Bucureøti 3/15 martie 1891,
cætre Maria de Flandra
VB 506
[...] Lunga øi trista iarnæ mi°a adus multe greutæfli øi griji
øi nicidecum nu væd un vesel viitor apropiat. Momentan România
parcurge una din cele mai grele crize care este însoflitæ de pasiunile
dezlænfluite ale partidelor. Constrâns de împrejuræri, un guvern
care îmi este puflin simpatic a trebuit sæ dizolve Camerele Parla-
mentului unde nimeni nu avea majoritatea. Alegerile au fost fixate
în ajunul jubileului celor 25 de ani de guvernare ai mei øi îi vor
umple pe oameni de uræ øi discordie aøa cæ særbætoarea de la 10/22
mai nu va fi în nici un caz o særbætoare a pæcii. Toate acestea
trebuiesc combætute curajos øi se poate spera cæ se vor termina
mai bine decât par lucrurile acum.
Actualul guvern trezeøte neîncrederea cabinetelor occiden-
tale, dar chemarea lui a fost inevitabilæ. Este uøor sæ critici când
nu cunoøti situaflia.
La Bruxelles am numit un alt reprezentant, Bengescu [care
este] cumnatul primei doamne de onoare a Elisabetei iar soflia lui
a fost în 1870 în serviciul nostru. Sper cæ noul ministru pleni-
potenfliar, care este scriitor, va face o bunæ impresie øi cæ vor fi
mulflumifli de el. Væcærescu se duce bucuros la Roma, dar pæræseøte
cu regret Bruxelles°ul.
163. Bucureøti 11/23 aprilie 1891,
cætre Fritz von Hohenzollern
VD 973
[...] Hotærârea voastræ de a væ stabili la München nu m°a
surprins øi nu puteafli alege un loc mai favorabil pentru viitorul
vostru home. Dar sper cæ nu vei pæræsi prea repede serviciul militar
activ cæci sunt convins cæ într°un viitor nu prea îndepærtat vei
primi comanda unui corp de armatæ. Construcflia casei voastre...
va dura cel puflin doi ani øi cred cæ vei aøtepta acest ræstimp înainte
262 l ANUL 1891
de a te retrage în viafla privatæ. Dar pânæ atunci pot surveni
evenimente care sæ facæ retragerea imposibilæ.
Sunt mereu ocupat øi am de luptat cu multe greutæfli. Din
cauza alegerilor øi a apropiatei sesiuni a Camerelor vom fi flintuifli
aici pânæ la sfârøitul lui iunie øi de aceea nu pot sæ°mi fac planuri
de varæ care ar depinde în întregime de politicæ.
Logodna lui Nando mæ preocupæ cel mai mult øi aø dori de
aceea o a doua întâlnire cu mica E[dinburgh] care lui nu°i displace.
Mæ voi gândi dacæ manevrele ar putea oferiu o ocazie potrivitæ.
Sper cæ°mi vei putea trimite în curând fotografii øi alte informaflii.
Se fac mari pregætiri pentru jubileul domniei mele deøi eu
am rugat sæ nu se facæ nici o cheltuialæ øi særbætoarea sæ decurgæ
simplu. Festivitæflile vor dura trei zile. Primævara nu vrea sæ vinæ;
avem aici ploaie øi frig iar la Sinaia zæpadæ. Cu toate acestea
speræm ca la sfârøitul sæptæmânii viitoare (Paøtele românesc) vom
putea merge opt zile la Peleø ca sæ ne mai odihnim un pic [...]
Nando se dezvoltæ excelent în toate privinflele øi este foarte
iubit aici, doar cæ viafla lui este foarte sobræ cæci noi îi putem oferi
pufline distracflii.
Acum ræmâi cu bine dragæ Fritz...
164. Bucureøti 10/22 iunie 1891,
cætre Fritz von Hohenzollern
VD 974
[...] Din cauza disensiunilor partidelor situaflia politicæ in-
ternæ este destul de grea øi de aceea mai mult ca niciodatæ este
nevoie de prezenfla mea ca sæ pot interveni în orice clipæ. În
continuare suntem flintuifli aici deoarece Camerele sunt în plinæ
activitate. Ele au încuviinflat cu cea mai mare generozitate toate
proiectele militare.
Peste 14 zile speræm sæ ajungem în sfârøit la Sinaia ca sæ
ne odihnim dupæ tensiunile considerabile ale ultimelor luni.
Særbætorile jubileului au decurs excelent øi toatæ flara mi°a
arætat cea mai cælduroasæ recunoøtinflæ. Dovezile de devotament
au fost emoflionante.
Øi stræinætatea a luat parte din toatæ inima la jubileul
domniei mele. La Viena 10/22 mai a fost extraordinar særbætorit
ANUL 1891 l 263
øi toatæ presa germanæ a salutat evenimentul cu foarte multæ
simpatie.
[...] Aici suferim deja din pæcate de pe urma arøiflei care este
greu de suportat la desele mele inspecflii ale trupelor. Nando
conduce acum o companie în batalionul 1 de vânætori care va fi
peste varæ la Sinaia. Manevrele de toamnæ se vor fline probabil
în pætratul de fortificaflii ale Moldovei dar cæutæm sæ evitæm orice
caracter demonstrativ.
Ræmâi cu bine...
165. Castel Peleø 26 iulie/7 august 1891,
cætre Maria de Flandra
VB 507
Dragæ Maria!
Plin de mâhnire øi teamæ øi cu inima apæsatæ de griji îfli scriu
aceste rânduri cæci demult nu fli°am mai dat un semn de viaflæ.
La evenimentele dureroase care au distrus frumoasa øi paønica
noastræ viaflæ de familie nu am nevoie sæ mai revin, îfli sunt
suficient cunoscute din scrisorile mele cætre mama øi cætre Leopold.
Astæzi mæ intereseazæ doar sænætatea scumpei mele Elisabeta care
este profund zdruncinatæ. Starea ei justificæ cea mai mare îngri-
jorare øi vreau sæ mæ duc imediat dupæ ea la Veneflia. Cu câteva
zile în urmæ am fæcut demersurile premergætoare pentru a o
îndepærta de ea pe H[elene] V[æcærescu], încercare ce a eøuat iniflial
din cauza sistemului nervos zdruncinat al Elisabetei; urmarea a
fost înræutæflirea stærii ei de sænætate.
Ieri am primit urmætoarea depeøæ: Etat sensiblement empiré,
plus de sommeil plus un instant sans douleurs. Theodory defendu
sortie; crains etre obligé prendre bientot lit. O datæ ce a ajuns sæ
zacæ în pat mæ tem cæ nu se va mai ridica. Øtii bine cæ braflele øi
picioarele sunt paralizate. H[elene] V[æcærescu a devenit cælæul
ei øi eu nu øtiu ce mijloc sæ mai întrebuinflez pentru îndepærtarea
acestei fete infame. Tofli tremuræm în aøteptarea acestui moment
care trebuie sæ se producæ.
Aici în flaræ ura împotriva E[lenei] V[æcærescu] este atât de
mare cæ dacæ ar da ochii cu ea, ar fi spânzuratæ.
Acum mai mult ca niciodatæ am nevoie de liniøte cæci anul
acesta am îndurat prea multe øi mæ simt foarte obosit. În loc de
264 l ANUL 1891
asta fiecare zi aduce noi agitaflii care°mi fac multe nopfli
nedormite.
Mie greu sæ împoværez inima ta greu încercatæ cu problemele
mele dureroase dar øtiu cæ ea bate pentru mine cu compasiune.
Sper cæ sænætatea ta øi a copiilor tæi nu lasæ de dorit.
Aici suferim de mare arøiflæ, care va face aproape insupor-
tabilæ cælætoria mea de mâine din Moldova. Acum ræmâi cu bine...
fratele tæu devotat.
Carl
166. Castelul Peleø 18/30 august 1891,
cætre Fritz von Hohenzollern
VD 975
... Dupæ îngrozitoarele øi tristele evenimente care au venit
ca niøte fulgere pe cer senin øi s°au abætut ca o fatalitate asupra
mea Elisabeta s°a îmbolnævit de o afecfliune a inimii care începe
sæ ia un caracter ameninflætor prin slæbirea forflelor ei. Plecarea
[Elisabetei] de aici, din aerul tare al munflilor, era urgent necesaræ
øi a fost aleasæ Veneflia ca loc de øedere pentru posibilitatea unor
bæi calde în mare. Acolo urmeazæ sæ aibæ loc despærflirea de favorita
ei [Elena Væcærescu] pe care din pæcate trebuie sæ o compar cu o
gravæ amputare. Încercæri repetate au eøuat, în parte fiindcæ
Elisabeta nu se putea hotærî, în parte din cauza accentuatei ei stæri
de slæbiciune care a paralizat orice demers energic. Acum acest
rezultat este aproape de atins, fata urmeazæ sæ plece imediat ce
mæ duc eu la Veneflia, dar între timp starea iubitei noastre
Elisabeta a devenit atât de gravæ încât tremur pentru viafla ei;
de o sæptæmânæ stæ în pat cu dureri violente de cap øi de ceafæ,
braflele øi picioarele sunt ca paralizate, somnul øi mesele lipsesc,
øi astfel slæbiciunea ei se accentueazæ considerabil iar cu inima
este grav. Mor de teamæ øi de grija unei întorsæturi ameninflætoare
pe care poate sæ o ia nefericitul roman de dragoste care a fost flinut
ascuns ochilor mei pânæ în ultima clipæ. I°am spus imediat lui
Nando cæ prin uøurinfla lui ar putea produce o catastrofæ cæci
despærflirea de V[æcærescu Elena] ar fi o operafliune periculoasæ
pentru mætuøa [Elisabeta]. Un proverb spune „A øti totul înseamnæ
a ierta totul“ abia mai târziu se va înflelege cæ nu slæbiciunea a
fost cea care m°a determinat sæ acflioneze aøa. Numai cu cea mai
ANUL 1891 l 265
mare precauflie se poate proceda øi chiar medicii mæ imploræ sæ
nu intervin prea repede øi energic. Nimeni nu suferæ mai mult
decât mine de pe urma acestei situaflii îngrozitoare, cu atât mai
mult cu cât aici domneøte o mare iritare pe motiv cæ de ce nu s°a
impus mai repede despærflirea [Elisabetei de Elena Væcærescu].
La bolile sufletului øi la afecfliunile inimii trebuie sæ se procedeze
cu cea mai mare prudenflæ, ceea ce mi°a scris øi soacra mea care
varsæ lacrimi fierbinfli în aceastæ situaflie a cærei urmare poate fi
o paralizie a inimii.
Te miri cæ nu am øtiut nimic de problema Elenei Væcærescu.
Jubileul celor 25 de ani de domnie, schimbarea de guvern øi ale-
gerile m°au ocupat atât de mult sæptæmâni în øir cæ doar la masæ
îi vedeam pe Elisabeta øi pe Nando. Pânæ noaptea târziu aveam
de lucru øi deseori øi consiliu de miniøtri.
Tânærul împærat [Wilhelm al II°lea] are cea mai mare dorinflæ
sæ mæ vadæ la manevrele de la Kassel øiu mi°a trimis o scrisoare
de invitaflie foarte cordialæ. Eu i°am scris imediat cæ din cauza
stærii de sænætate precare a Elisabetei nu aø putea sæ prevæd de
pe acum dacæ mi°ar fi cu putinflæ sæ dau curs prietenoasei sale
invitaflii. Fireøte aø veni cu mare plæcere mai ales pentru cæ tu,
dragul meu Fritz, ai primit un comandament mai mare acolo, nu-
mai cæ starea mea de spirit nu este favorabilæ participærii la festi-
vitæfli zgomotoase care sunt inevitabile. Vei fi aflat [acestea] de
la John care a stat trei sæptæmâni la mine øi cu care zilnic am
fæcut împreunæ lungi plimbæri. În singurætatea mea vizita lui a
fost o relaxare binevenitæ øi am vorbit mult despre vremurile bune
de odinioaræ. De aici el se va duce în Crimeea øi vrea sæ se întoarcæ
prin Moscova.
În pofida verii sunt foarte ocupat cu reorganizarea
infanteriei. Am format 99 de regimente de dorobanfli din care 33
sunt permanente øi au fiecare 500 de soldafli. Sper cæ în acest mod
vom avea o infanterie puternicæ øi aceasta cu atât mai mult cu
cât încet, încet øi celelalte batalioane urmeazæ sæ devinæ
permanente. Materialul pentru lucrærile de fortificaflie a fost øi
el comandat øi reprezintæ o cheltuialæ de 45 de milioane. La Krupp
au fost comandate 60 de tunuri. Anul acesta nu au loc mari
manevre. Acum ræmâi cu bine.
266 l ANUL 1891
167. V 41 øi 41 bis [octombrie 1891/
Original øi copie a ciornei scrisorii reginei Victoria a Marii
Britanii cætre regina Elisabeta a României
Scumpæ Elisabeta!
Dupæ ce fli°a fost posibil sæ întreprinzi cælætoria la Pallanza
de unde pot sæ trag concluzia cæ a survenit o îmbunætæflire în starea
ta, nu vreau sæ mai aøtept sæ°mi exprim în scris compasiunea
pentru suferinfla ta atât de grea.
Nespus de mult trebuie sæ fi suferit tu dragæ Elisabeta øi
fizic øi psihic!
Inima mea sângereazæ pentru tine când mæ gândesc la asta
øi deoarece însænætoøirea ta face doar progrese lente chiar aceasta
devine o vreme a încercærilor care pretinde multæ ræbdare.
Fie ca aerul sænætos al Pallanzei sæ te întæreascæ iar fru-
moasa regiune pe care o cunosc sæ facæ bine sufletului tæu, ceea
ce eu sper cu atât mai mult cu cât regele [Carol I] este la tine øi
cu siguranflæ te susfline cu compasiune iubitoare. Suferinfla ta este
øi pentru el extrem de tristæ øi apæsætoare.
Evenimentele lunilor trecute care au marcat atât de puter-
nic viafla ta ne°au privit îndeaproape datoritæ flie.
Când am auzit mai întâi de planul de cæsætorie pentru nepo-
tul tæu am fost foarte miratæ øi trebuie sæ adaug complet conster-
natæ, deoarece aveam convingerea cæ este imposibil sæ gæseascæ
aprobare în flaræ, trebuie cæ a provocat cu siguranflæ nemulflumire
øi discordie care ar putea deveni extrem de periculoasæ pentru
poziflia ta øi a regelui, ba chiar ar putea atrage dupæ sine grave
complicaflii europene.
De aceea este o mare liniøtire pentru mine faptul cæ s°a
renunflat la acest proiect, chiar dacæ a fost un greu sacrificiu pentru
inima ta. Dar sper cæ însæøi conøtiinfla faptului de a fi fæcut aceasta
pentru flaræ, ca o adeværatæ mamæ a flærii, îfli va servi drept
consolare øi îfli va da putere. Din toatæ inima doresc ca nepotul
tæu sæ poatæ face cândva o alianflæ potrivitæ în toate privinflele øi
doritæ care va aduce din nou fericire øi pace inimii tale dupæ
durerea øi suferinfla de acum.
Scumpæ Elisabeta îfli voi ræmâne mereu mætuøa øi sora ta
credincioasæ.
Victoria Regina
ANUL 1891 l 267
Poimâine se face un an de când am avut fericirea de a te
saluta aici.
Balmoral Castle oct[ombrie] 1891. (fondul Regina Elisabeta)
168. Bucureøti 2/14 noiembrie 1891, cætre Maria de Flandra
VB 508
... Scrisorile pe care le primesc de la Elisabeta lasæ mereu
sæ se înfleleagæ o mare iritare øi uneori descurajare, care nu permite
sæ speræm, chiar dupæ declarafliile medicilor, aøa de curând o
însænætoøire. Continui sæ°i scriu pe un ton plin de iubire øi încerc
sæ o conving cæ doar renunflarea la ideile nefericite de odinioaræ
pot sæ°i asigure poziflia øi viitorul. Aici din pæcate constat o mare
iritare împotriva eiu care ar creøte imediat dacæ s°ar observa cæ
ea îmi pregæteøte griji øi greutæfli. Consiliul medical mi°a rapor-
tat cæ ea o consideræ pe H[elene] V[æcærescu] drept o fiinflæ idealæ
øi un miel sacrificat, în vreme ce eu dimpotrivæ pe zi ce trece mæ
pot convinge tot mai mult de contrariu, anume ce fiinflæ versatæ
øi mincinoasæ este. Ar fi foarte mult pentru mine dacæ s°ar putea
obfline câteva rânduri de la Contele Mortemar care sæ confirme
ca el niciodatæ nu s°a gândit sæ se cæsætoreascæ cu ea øi cæ el nu
a fæcut în aceastæ primævaræ nici o cælætorie în Austria ca sæ se
afle în apropierea ei, aøa cum aceasta afirma în modul cel mai
categoric.
L°am væzut pe V[æcærescu] tatæl cæruia i°am declarat energic,
sæ se comporte liniøtit cæci am în mânæ dovezile din care se vede
cæ fiica lui nu este atât de nevinovatæ pe cât crede el.
Alaltæieri ne°am întors aici. Capitala mi°a pregætit o primire
cælduroasæ øi cordialæ iar primarul [Emanuel Protopopescu°Pake]
a exprimat în cuvântarea sa bucuria øi satisfacflia pentru vizita
mea la Potsdam. Øi acolo øi la Berlin. Øederea a decurs excelent
iar tânærul împærat [Wilhelm al II°lea] a fost plin de atenflii faflæ
de mine. Discufliile pe care le°am purtat cu el m°au mulflumit pe
deplin de data aceasta. De la Sigmaringen1 el a câøtigat enorm
este mai serios øi foarte prietenos.
Acum ræmâi cu bine...
1. de la întâlnirea lor din iunie 1889 la Sigmaringen la nunta lui
Wilhelm von Hohenzollern, fratele lui Ferdinand
268 l ANUL 1891
Guvernul Lascær Catargiu
27 noiembrie/9 decembrie 1891 – 3/15 octombrie 1895
169. Bucureøti 1/13 decembrie 1891,
cætre Maria de Flandra
VB 509
... Situaflia politicæ este una dintre cele mai dificile øi nu
întrevæd cum se va rezolva pânæ la urmæ spre binele flærii. La
aceasta se adaugæ veøtile puflin favorabile pentru mine de la
Palanzza pe care doar eu le pot judeca. Cumnatul meu Wilhelm
îmi scrie cæ a gæsit°o mai bine pe Elisabeta øi chiar într°o stare
de spirit mai blândæ; la fel spune øi doctorul. Judecând dupæ
scrisorile pe care le primesc øi care adesea îmi sfâøie inima eu væd
doar un progres foarte limitat. I°am scris acum câteva zile: „Starea
ta sufleteascæ øi dispoziflia ta îmi fac cele mai mari griji“. Iatæ aici
câteva fraze din scrisoarea ei: „Dacæ mæ voi întoarce în R[omânia]
atunci poeta a murit iar principesa va fi o alta... Eu sunt un elefant
al ræbdærii dar øi ranchiunos chiar precum acele animale ciudate
øi dacæ mi°am pierdut o datæ încrederea atunci nici o putere din
lume nu o va mai aduce înapoi... Situaflia mi°a pecetluit buzele
pentru totdeauna... etc.“. De altfel apar de cele mai multe ori
lucruri confuze în scrisorile ei øi rareori vreun cuvânt de dragoste
øi compasiune. Doctorul îmi scrie: „Drumul spre vindecare va fi
foarte lung“ øi mi°a spus cæ: „Nebunia H[elenei] V[æcærescu] care
ar fi cea mai nobilæ fiinflæ, s°ar fi instalat ferm în creierul ei“ [al
Elisabetei].
Îfli sunt foarte recunoscætor pentru informafliile foarte prefli-
oase deocamdatæ despre fictivul H. Pr. Mortemart. Ar fi impor-
tante câteva rânduri de la acest unic posibil pretendent la cæsætorie
M[ortemart] în care el sæ declare cæ el nu a pæræsit Franfla în
timpul iernii. Mincinoasa fatæ susflinea, mai ales în martie, cæ el
i°a scris de la Viena øi a cerut permisiunea sæ vinæ la Bucureøti
ca sæ°i cearæ mâna. Din scrisoare sæ fi reieøit cæ el se aflæ în drum
spre Dalmaflia. Nando era de faflæ când H[elene] V[æcærescu] ne°a
povestit træznaia asta.
Fac totul pentru a demonstra Elisabetei cu dovezi cât de mult
a fost înøelatæ øi minflitæ. Sæ dea Dumnezeu ca asta sæ contribuie
la vindecarea ei, dar din pæcate eu nu sunt convins de acest efect.
ANUL 1891 l 269
L°am întrebat telegrafic pe Leopold la Coburg dacæ Nando
ar putea sæ vinæ acolo cæci logodna sa cât mai curând a devenit
o necesitate politicæ. Aici cresc tot mai mult certurile de partid øi
este foarte greu sæ pui pe picioare un guvern puternic care este
de imperios necesar. Forflele øi ræbdarea mea ameninflæ sæ mæ
pæræseascæ cæci grijile øi supærærile cresc pe zi ce trece. Nu sunt
mulflumit de Nando øi el nu îndræzneøte sæ facæ nici un pas færæ
sæ mæ consulte. El i°a scris Elisabetei, fireøte cæ nu a primit nici
un ræspuns. Ea nici mæcar nu°i menflioneazæ numele deøi eu îi
povestesc despre el.
Te îmbræfliøez...
Carl
170. Bucureøti 19/31 decembrie 1891,
cætre Fritz von Hohenzollern
VD 976
[...] în ultima vreme am fost chinuit cu multe dificultæfli øi
griji. Politic vorbind am stræbætut o campanie serioasæ care s°a
încheiat cu formarea unui guvern excelent care se bucuræ deplin
de încrederea Ligii Pæcii [Puterile Centrale]. Dar din nefericire
prin anunflarea noilor alegeri [fixate pentru februarie 1892] pasiu-
nile politice sunt atât de violente în flaræ cæ ne îndreptæm spre
lupte grele pe care trebuie sæ le înfruntæm cu curaj.
Veøtile despre Elisabeta mæ liniøtesc prea puflin. Starea ei
sufleteascæ este mereu gravæ; este cuprinsæ de o durere adâncæ
øi de o mare descurajare øi se teme de orice. Am de gând ca peste
puflinæ vreme, dacæ îmi vor permite numeroasele mele afaceri sæ
mæ duc la Palanzza ca sæ°i stau alæturi øi sæ o consolez. Dar trebuie
sæ mærturisesc cæ privesc îngrijorat spre viitor.
Chestiunea cæsætoriei lui Nando va fi acum impulsionatæ
energic øi aceasta mulflumitæ scrisorilor Luizei [soflia lui Fritz von
Hohenzollern næscutæ prinflesæ von Thurn und Taxis] pe baza
cærora eu am acflionat imediat. L°am rugat øi pe tânærul împærat
[Wilhelm al II°lea] sæ ne ajute. El s°a declarat imediat dispus.
Leopold va face o vizitæ la Coburg pentru rest trebuie sæ aøteptæm
[la Maria de Coburg mama viitoarei principese Maria].
De la ultima mea vizitæ la Berlin care a decurs atât de
strælucitor s°a dezvoltat între mine øi împæratul [Wilhelm al II°lea]
270 l ANUL 1891
o relaflie cordialæ care øi din punct de vedere politic va da cele mai
bune roade. Eu nu m°am aøteptat ca el sæ mæ primeascæ atât de
iubitor øi plin de încredere øi sæ mæ distingæ într°un mod atât de
deosebit. Primirea mea strælucitoare øi cordialæ de la Potsdam øi
Berlin a fæcut o profundæ impresie øi aici øi în toatæ Europa.
[...] Pânæ acum iarna este foarte suportabilæ avem puflinæ
zæpadæ øi ziua –1 R. Sper cæ te vei duce la ziua de naøtere a
împæratului [27 ianuarie] la Berlin. Faflæ de mine s°a exprimat
foarte laudativ la adresa ta.
Acum ræmâi cu bine...
Carl
171. V 16 la sfârøitul anului 1891: cætre Elisabeta
[Dupæ ce face un larg expozeu asupra spiritismului bazân-
du°se în acest scop pe lucrærile tatælui Elisabetei, Hermann von
Wied, øi demonstreazæ atât pericolul unor astfel de experienfle cât
øi intrigile Elenei Væcærescu, Carol I afirmæ]:
... Când i°am fæcut lui Scheffer1 reproøuri serioase asupra
participærii sale la øedinflele de spiritism øi i°am declarat cæ aøa
ceva este nemaiauzit din partea lui, el mi°a ræspuns: „J’ai vu que
cela amusér la Reine, je n’en croyais rien et voyais bien que
Mademoiselle V[æcærescu] poussait la table“. Øi când i°am repro-
øat de ce nu fli°a spus el a afirmat: „je ne voulais pas gâter le
plaisir“. Frumoasæ plæcere; în felul perfid în care a fost fæcutæ fli°a
zguduit profund sistemul nervos, ne°a dus în fafla unor grave øi
triste consecinfle, fli°a tulburat discernæmântul øi judecata raflionalæ.
Aø putea încæ multe sæ°fli mai scriu despre minciunile, pe
care le consemneazæ o foaie specialæ de aici, despre vicleniile øi
tirania H[elenei] V[æcærescu] care fli°a fæcut în repetate rânduri
scene necuviincioase øi violente øi te°a ameninflat cæ pleacæ, fiind
absolut siguræ cæ tu nu o vei læsa. Dar scrisoarea mea e deja prea
lungæ øi sper cæ am reuøit sæ te conving cât de amægitæ øi înøelatæ
ai fost.
Orientalii sunt cei mai abili în flesutul intrigilor perfide øi
niciodatæ nu ai voie sæ le dæruieøti deplina încredere. În aceøti 25
de ani am avut de°a face cu o societate impregnatæ de obiceiuri
1. secretarul particular al reginei
ANUL 1891 l 271
øi moravuri bizantine øi am cæpætat astfel multæ cunoaøtere a
oamenilor. Câtæ minciunæ øi înøelætorie n°am træit eu! Dar nu
m°am læsat pæcælit øi am mers pe drumul drept, dæruind puflinæ
încredere la tot ce se spuneaîn spatele meu, cæci se pare cæ aici
este chiar un sistem de educaflie sau le stæ în sânge sæ nu spunæ
adeværul. Toatæ familia Væcærescu este de ani de zile cunoscutæ
øi aici øi la Paris cæ povesteøte cele mai neruøinate neadeværuri.
Sunt convins, dragæ Elisabeta, cæ faflæ de tot ceea ce fli°am
comunicat aici îmi vei dærui mie mai multæ încredere decât unui
român oarecare mai ales cæ cele mai multe date se sprijinæ pe fapte
constatate de mine. Nici patima øi nici ræzbunarea nu m°au împins
sæ°fli prezint aceastæ lungæ argumentaflie. Øtii cæ nu port ranchiunæ
niciodatæ øi dacæ o chestiune penibilæ a trecut o uit. El[ena]
V[æcærescu] va afla øi ea acest lucru mai târziu. Dar acum îmi stæ
pe inimæ abuzul pe care ea øi l°a permis prin dragostea øi încre-
derea ta. Aøa o mincinoasæ neruøinata nu poate fi o fiinflæ puræ
øi nevinovatæ øi nu meritæ prietenia ta, mai ales dupæ îngrozi-
toarele consecinfle pe care le°a provocat.
Nando este acum pe deplin læmurit øi cred cæ°l vei judeca
cu mai multæ îngæduinflæ cæci øi el a fost prins prin minciuni øi
næscociri. În ceea ce priveøte cuvântul sæu dat nu poate øi nu are
voie sæ îl flinæ deoarece îi este interzis pe toatæ linia. Cine ar
consimfli la o astfel de cæsætorie nemaipomenitæ? Nu°i mai ræmæ-
sese nimic altceva decât sæ se supunæ sau sæ°øi ia ræmas bun de
la viaflæ ceea ce pentru o astfel de fatæ ar fi fost o nebunie.
În ceea ce mæ priveøte pe mine aø fi cel mai fericit om dacæ
tu, dragæ Elisabeta, ai vrea sæ te convingi cæ în toatæ aceastæ vreme
întunecatæ nu am avut în vedere decât binele tæu, viitorul tæu øi
când te°am smuls din braflele acelei persoane periculoase øi am
sfærâmat cercul magic care te înconjura, nu numai cæ mi°am fæcut
datoria mea sfântæ dar am împlinit un act salvator pentru tine.
Nu mai era timp de pierdut ca sæ sfærâmæm legæturile ce printr°un
îndelungat abuz psihic (expresia celor doi medici în certificatele
lor) apæsau asupra ta. Mi°a fost suficient de greu atunci sæ procedez
astfel øi sæ te fac sæ te doaræ. Dar era spre binele tæu øi am riscat
sæ cad în dizgraflia ta øi sæ osândeøti aspru demersul meu. Atât
eu cât øi tofli cei care m°au ajutat în acea grea întreprindere au
fost conduøi de dragoste øi devotament pentru tine øi am ferma
convingere cæ va veni o vreme când îmi vei fi recunoscætoare. La
272 l ANUL 1891
fel ca øi înainte pofli sæ te bazezi pe mine; neîncetat mæ voi strædui,
aøa cum te°am asigurat la începutul scrisorii, sæ°fli recuceresc inima
øi încrederea øi sæ te ajut în toate felurile sæ treci peste greutæflile
de acum.
În ultima ta scrisoare spui: „Cum vom ieøi din acest îngrozitor
timp al suferinflei?“ Eu îfli ræspund: „ca niøte eroi“. Cu cât mai mari
luptele cu atât mai hotærât trebuie sæ le ieøi înainte, cu cât mai
greu destinul cu atât mai curajos trebuie sæ°l porfli; n°ai voie sæ
te eschivezi. Cerul nu ne dæ mai mult decât putem noi duce [...]
la primævaræ te vei putea întoarce aici unde vei fi primitæ cu
bucurie øi cu braflele deschise. Aceasta este cea mai arzætoare
dorinflæ a inimii mele la sfârøitul acestui an atât de greu [...]
Neadeværurile Elenei Væcærescu demonstrate cu dovezi.
Când [Pierre] Loti a venit la Sinaia, Elena Væcærescu vorbise
înainte despre el ca despre o veche cunoøtinflæ. Dupæ sosirea lui
s°a constatat cæ nu°l cunoscuse (declaraflia lui Loti însuøi care
n°avea o impresie bunæ despre ea). Acelaøi lucru l°a afirmat despre
George Ohnet care i°a declarat lui Scheffer: „je ne connais pas cette
demoiselle“. Acelaøi lucru despre Ernest Lavisse despre care ne°a
spus cæ a luat lecflii de istorie de la el, ceea ce este absolut fels.
Nici Taine, cu care pretinde cæ a avut de°a face, nu°øi poate aminti
de ea. Paul Bourget a cunoscut°o la Paris, dar l°a inoportunat aøa
de tare cæ a poreclit°o Mademoiselle Crampon (declaraflie a unei
veriøoare de°a lui). Nemaipomenita minciunæ despre cântæreflul
von Dyck îfli este cunoscutæ øi a fost multæ vreme aici subiect de
discuflie în Capitalæ.
Anturajul øi poziflia ei în Paris nu au fost atât de distinse
cum ne°a fæcut ea sæ credem. Am detalii precise care îfli stau la
dispoziflie. Salonul pe care îl frecventa era cel al contesei Diana
de Beausac unde venea Lecomte de Lisle.
Dorinfla pe care øi°ar fi exprimat°o Ion C. Brætianu de a°i
vorbi înainte de moartea lui [mai 1891] nu a existat. Væduva lui
m°a asigurat ca el în timpul bolii sale nu a pomenit vreodatæ
numele ei dar cæ mai înainte ar fi afirmat: „cette fille fera encore
beaucoup de tort a nos souverains“.
Afirmaflia ca diadema oraøului Bucureøti pe care tu i°ai
læsat°o prin testament ar confline pietre preflioase de ale bunicii
ei este falsæ. Am væzut contractul pe care l°a încheiat Ion Strat,
ANUL 1892 l 273
este aici la Primærie; pietrele preflioase provin în cea mai mare
parte de la niøte bijuterii spaniole care au fost duse la Paris.
Basmul despre tânærul împærat [Wilhelm al II°lea] la
Sigmaringen fli°l aminteøti. Ne°a povestit cæ îl privea prin lorgnon
øi când el a întrebat°o de ce îl fixeazæ aøa, ea i°ar fi ræspuns: je
regarde Attila II.
Împæratul mi°a spus cæ nici un cuvânt nu°i adeværat.
[…]
Acum altæ minciunæ neruøinatæ. Teama øi grija pe care fli
le°a insuflat permanent privind sænætatea mea (øi ceva despre
pretinse atentate) este chiar revoltætoare. Cum a putut ea sæ
îndræzneascæ sæ°fli spunæ cæ eu i°aø fi spus ei confidenflial cæ de
multæ vreme am un sentiment de gol în cap, cæ aø fi cuprins de
o mare panicæ øi cæ aø sta ca în fafla unei præpæstii. Niciodatæ nu
i°am încredinflat ei cel mai mic lucru øi mai ales nimic care sæ nu°fli
spus flie imediat. Toate gândurile øi sentimentele fli le°am comu-
nicat întotdeauna øi n°am avut vreodatæ un secret faflæ de tine.
[…]
Scopul ei în tot pæienjeniøul de minciuni se vede clar: voia
sæ te flinæ în stæpânirea ei øi a încercat de aceea prin næscociri øi
minciuni josnice sæ te îndepærteze de mine, de ai tæi, de Germania
øi de aici de tofli cei care îfli erau aproape.
172. Pallanzza 9/21 ianuarie 1892, cætre Maria de Flandra
VB 510
[...] Doar încrederea în Dumnezeu te poate ajuta sæ treci peste
durere øi amæræciune, ceea ce îi explic mereu Elisabetei. Dar la
ora actualæ ea este în aøa mæsuræ descurajatæ øi obositæ de viaflæ
cæ este nevoie de multæ ræbdare øi înflelegere ca sæ nu se îndoiascæ
de ea øi sæ nu ajungæ la disperare. Închipuirile ei bolnævicioase
se menflin cu o încæpæflânare care nu permit sæ se prevadæ când
øi cum îøi va gæsi vindecarea.
Întâlnirea [Elisabetei] cu Nando a decurs destul de bine în
pofida marilor lupte anterioare, dar imediat dupæ revederea lui
i s°au næzærit iar gândurile negre: ea ar fi vrut sæ moaræ cu el, el
ar fi trebuit sæ se cæsætoreascæ cu H[elene] V[æcærescu] cæci ea ar
fi cea mai curatæ øi mai nobilæ fiinflæ øi alte asemenea prostii care
274 l ANUL 1892
se învecineazæ cu nebunia. Aceastæ stare este chiar lipsitæ de
speranflæ øi pânæ acum ea nu se poate smulge din aceastæ nebunie.
Înainte de sosirea mea i°am scris o scrisoare de 40 de pagini
în care i°am explicat clar toatæ situaflia, poziflia noastræ øi perspec-
tivele viitoare etc. Am demascat°o pe H[elene] V[æcærescu] ca o
mincinoasæ ordinaræ øi escroacæ cu prezentare detaliatæ a dove-
zilor øi am implorat°o sæ°mi dea ascultare. Toate acestea au fost
zadarnice cæci ideile proaste sunt ferm fixate în creierul. Medicul
spune cæ aceastæ stare se va menfline încæ multæ vreme cæci
întregul ei sistem nervos este prea profund zdruncinat. Cu inima
grea øi plinæ de griji trebuie sæ mæ întorc mâine øi nu prevæd când
va putea Elisabeta sæ pæræseascæ Pallanza cæci nu se poate lipsi
de îngrijirile excelente ale Dr. Scharrenbroich în care ea are o
încredere oarbæ [...]
173. Bucureøti 24 ianuarie/5 februarie 1892,
cætre Maria de Flandra
VB 511
[...] Din pæcate toate dovezile pe care le°am adunat împotriva
H.V. spre a le oferi Elisabetei nu folosesc la nimic. Ca øi mai înainte
ræmâne la ideile înflepenite în creierul ei cæ H[elene] V[æcærescu]
este o fiinflæ idealæ øi cæ Nando tot cu ea se va cæsætori. Imediat
dupæ plecarea mea de la P[allanza] a spus medicului, faflæ de care
nu are chiar nici un secret, cæ ar fi væzut øi ar fi simflit cæ Nando
a ræmas credincios [Elenei Væcærescu] øi îøi va fline promisiunea.
Nimic nu°i putea întæri aceastæ închipuire bolnavæ cæci de°abia
dacæ a stat de vorbæ cu el. De fapt eu am plecat de acolo cu mai
multæ îngrijorare decât ultima datæ pentru cæ nu am gæsit nici
cel mai mic progres spre îmbunætæflire. La Zürich am vorbit despre
asta cu Dr. Forell care mi°a spus cæ starea ei ar mai putea dura
cel puflin un an cu condiflia sæ nu mai survinæ nici un incident
supærætor. Din pæcate aøa ceva nu este exclus Prinflesa de Wales
[soflia viitorului Eduard al VII°lea, Alexandra de Danemarca
1844°1925]. În aceste vremuri grele a telegrafiat de curând
Elisabetei: „gândurile mele nu au pæræsit nici o clipæ nici pe tine,
nici pe scumpa ta prietenæ“ [Elena Væcærescu]. Asemenea mær-
ginire mæ scoate din fire, dar Elisabeta i°a spus triumfætoare dr.
[Scharrenbroich] cæ „asta va deschide ochii regelui“ [Carol I].
ANUL 1892 l 275
Færæ minunatul Scharrenbroich aø fi lipsit de veøti de la
P[allanza] cæci Elisabeta doar îmi telegrafiazæ; mai bine decâr
scrisorile care°mi sfâøie inima. Soacra mea care îmi scrie des este
copleøitæ de durere øi are doar slabæ speranflæ pentru vindecare.
La întoarcerea mea am gæsit un munte de afaceri øiu foarte
multe griji ale guvernærii dar în singurætatea mea mæ relaxeazæ
munca, greutæflile øi luptele care se vor declanøa cu multæ violenflæ
în alegerile ce bat la uøæ, cæci pasiunile øi ura dintre partide au
atins un grad înalt.
Sunt mulflumit de Nando cæruia îi pot oferi însæ prea pufline
distracflii. Leopold øi cu mine manevræm acum cu energie pentru
logodna lui øi existæ speranfla cæ ne vom atinge scopul cu M[aria]
a A[ngliei]. Anumite obstacole trebuiesc însæ înlæturate. Atingerea
dorinflelor noastre va contribui probabil sæ dea Elisabetei o direcflie
raflionalæ.
Aici avem vreme de primævaræ ceea ce a intensificat gripa.
Amândoi suntem bine doar cæ mæ simt cam obosit cæci apasæ prea
multe asupra mea.
174. Bucureøti 30 ianuarie/11 februarie 1892,
cætre regina Elisabeta
V 17
Scumpæ Elisabeta!
Concedierea [doamnei] Z[oe] Miclescu a stârnit aici mare
vâlvæ iar în Moldova amæræciune, care pentru mine este ceva fatal
mai ales în aceste momente. Acest demers pripit este cu atât mai
regretabil cu cât eu intervenisem personal faflæ de [dna] Miclescu
ca ea sæ°øi ofere de bunæ voie demisia, în primul rând pentru a
respecta dorinfla ta øi apoi pentru a evita urmæri neplæcute. Ea a
urmat sfatul meu øi prin scrisoarea din 3/15 ianuarie øi°a prezentat
demisia ei în cea mai corectæ formæ. Astfel totul ar fi mers de
minune. Dar acum au trecut în prim plan toate intrigile øi min-
ciunile V[æcæreøtilor] øi Zoe Miclescu este îndreptæflitæ ca sæ°øi
dovedeascæ nevinovæflia sæ explice multe lucruri care i°au fost
atribuite (în primul rând filtrul, elixirul, ca sæ°øi arate nevinovæflia),
cu atât mai mult cu cât nici mæcar nu i s°a mulflumit pentru
serviciile ei. La toate se adaugæ acum øi prezenfla lui Væ[cærescu]
tatæl care în mærginirea lui trufaøæ povesteøte cæ familia sa este
276 l ANUL 1892
în relaflie permanentæ cu tine øi cæ tu i°ai fi dæruit fiicei sale o
frumoasæ bræflaræ pe care fli°a dat°o prinflul de Wales [Eduard al
VII°lea].
Aceste povestiri stârnesc aici opinia publicæ. Fireøte sunt
minciuni ordinare pe care eu nu le cred deoarece în privinfla cores-
pondenflei am luat mæsurile cele mai stricte la care sunt obligat
ca rege øi în interesul statului cu atât mai mult cu cât am dat de
urma unor intrigi politice îndreptate împotriva pozifliei mele.
Nu demult la o întrunire electoralæ liberalæ s°a spus cæ
singurul act patriotic pe care conservatorii l°au realizat în timpul
guvernærii lor ar fi fost destituirea lui I[ancu] V[æcærescu] care
s°a fæcut deja în octombrie. Este o adeværatæ nenorocire cæ fli°ai
închis faflæ de mine øi inima øi urechile øi cæ ai aøa de puflinæ
încredere în mine cæ nu mai vrei sæ stæm de vorbæ, dar iei decizii
øi faci planuri a cæror întreagæ ræspundere îmi revine în întregime
mie. În istorie s°a arætat în repetate rânduri cæ micile cauze au
adesea mari urmæri. Prin demersul pripit din ajunul alegerilor,
care øi aøa au dezlænfluit toate patimile, m°ai pus într°o situaflie
cu adeværat incomodæ, cæci tocmai moldovenii sunt greu de
manevrat, iar familia Miclescu are multe rude øi mare prestigiu
în toate judeflele de dincolo de Milcov. Øi de data aceasta voi lua
toatæ ræspunderea asupra mea pentru a diminua impresia [nega-
tivæ]. Dar pe viitor trebuie sæ°mi rezerv toate numirile øi conce-
dierile personalului Curflii, aøa cum este cazul în toate statele. În
aceastæ privinflæ mi se fac reproøuri îndreptæflite de a fi fost mereu
prea slab øi indulgent. Totul se va publica întotdeauna în Monitor.
Materialul øi dovezile despre jocul infam al intrigilor familiei
Væcærescu care îmi soseøte permanent este considerabil øi se
constituie într°un dosar voluminos, care mai târziu, când noi nu
vom mai fi în viaflæ, va stârni o mare consternare. Am consemnat
doar o micæ parte în lunga mea scrisoare pe care într°adevær am
scris°o cu sângele meu, dar am constatat cu profundæ durere cæ
aceasta a ræmas færæ efect asupra ta. Adusesem cu mine la
Pallanza alte acte øi multe articole din revistele franfluzeøti, dar
nu am vrut sæ tulbur øederea noastræ împreunæ prin invocarea
unui trecut nenorocit. Øi acum aø fi tæcut dacæ incidentul fatal cu
familia Miclescu nu m°ar fi obligat sæ°fli deschid ochii încæ o datæ.
Mereu a fost o mare nenorocire pentru regi øi regine când aceøtia
n°au vrut sæ audæ adeværul, de cele mai multe ori s°au præbuøit
ANUL 1892 l 277
în nenorocire. De aceea nu este numai o datorie sfântæ pentru
mine, dar øi dragostea mea ce fli°o port mæ obligæ sæ°fli spun ceea
ce alflii n°ar îndræzni. Astæzi stai cu totul singuræ acolo cu pærerile
tale øi în ce priveøte aprecierea familiei Væcærescu, ei sunt
condamnafli în unanimitate [de opinia publicæ] lucru care s°a væzut
la înmormântarea bætrânei Væcærescu (bunica) unde n°a fost
aproape nimeni, chiar øi rudele apropiate au lipsit. La Paris sunt
caracterizafli drept o association de mensonges øi asta în cele mai
bune cercuri, unde numai despre ei se aude vorbindu°se.
Aici sunt în mod special indignafli cæ H[elene] V[æcærescu]
însæøi nu s°a dat înapoi de la infamia de a te monta pe tine
împotriva mea øi de a semæna neîncredere. Despre asta din dovezi
surse de martori øi persoane faflæ de care ea a fost atât de
imprudentæ încât sæ se declare deschis; în plus prietenii ei apropiafli
mi°au comunicat cæ ea a zis despre tine: je faits de la Reine tout
ce que je veux, ceea ce din nefericire este adeværat.
Despre îndoielnica ei valoare literaræ au de asemenea, multe
dovezi, mai întâi cæ scrie prost franfluzeøte: scrisori øi douæ poezii
ale ei pe care mi le°a trimis cineva øi sunt submediocre, îfli stau
oricând la dispoziflie. Cæci chiar declaraflia preflioasæ a lui Sully
Prudhomme: „La jeune fille avait fait son volume de vers, il etait
de si mediocre (subl. C.I.) valeur, les vers si pauvre qualite que
Sally Prudhomme, avec sa bonté d’âme habituelle les a retouché
et a fait de rien quelque [chose]. Or voila que par la suite sans le
consulter la jeune poetesse presente son livre a l’Academie et se
demene si bien qu’elle la fait courouner. Sully Prudhomme, blessé
du procédé et aussi de l’aplomb de M°elle V[æcærescu] a refusé son
vote, sans dire toute faits en galant homme qu’il est le motif de
ce refus. Sully Prudhomme a ajouté: je considere ce prix comme
volé puis qu’au lieu de le donner a quelqu’un de vraiment lettré
en le donnant a une personne incapable de faire des vers comme
cette la. Et puis je ne pouvais pas en conscience voter pour moi
(subliniat de el în limba francezæ în text) ni dire a mes conferes
les dessous qui auraient été teriblement mortifiants pour cette
jeune intrigante. Aceastæ înøelætorie sau furt de care Sully
Prudhomme s°a îngrijit este deja cunoscutæ de mai multæ vreme
în cercuri largi. Lecomte de Lisle scrie: je n’ai eu avec M°elle
V[æcærescu] dont je n’ai plus entendu parler d’ailleurs que des
relations mondaines assez rares et des relations literaires
accidentalles. Le prix que l’Academie a decerné a son livre etait
278 l ANUL 1892
un act de deference à la Reine qui la protegeait. Il n’y avait la ni
merveille ni enthousiasme... Je ne puis demander a Taine une
attestation du talent ou du mon talent de cette demoiselle; il ne
la connait meme pas, le mieux serait de ne plus parles d’elle...
Quant a M°elle V[æcærescu] si comme ou me l’affirme elle a aséz
ecrire des menaces a une personne tierce qui devait rester
absolument en dehors de cette triste aventure (eu nu øtiu despre
cine este vorba aici – scrie Carol I) elle a gravement manqué de
tacte et de dignité. La retraite et la silence convienent seuls dans
sa situation. En agissemt antrement elle ne peut que perdre
l’estime deceux qui l’ont connue.“
Originalul scrisorii este în mâinile mele; acesta este protestul
francezilor, doi dintre cei mai însemnafli scriitori, împotriva acestei
mincinoase cum eu o a doua n°am mai întâlnit în viafla mea øi
care urma sæ devinæ soflia unui Hohenzollern øi sæ urce pe tronul
României într°o zi øi sæ continue opera mea; ce ruøine! Cerul a
vegheat asupra noastræ ca sæ ne pæzeascæ de o aøa nenorocire, de
o aøa înjosire. fiara, în care în multe cercuri sunt deja cunoscute
de ceva vreme valoarea familiei V[æcærescu] øi minciunile obraz-
nice ale H[elenei] V[æcærescu] øi°a înælflat protestul împotriva unei
astfel de legæturi care ar fi fost o patæ de ruøine în istoria României.
Noi am fost pe punctul sæ jignim România øi nu tu ai fost
jignitæ, cæci toate partidele au respins o astfel de legæturæ printr°o
liniøte respectuoasæ. De aceea eu mæ pot considera jignit dacæ tu
nu recunoøti adeværata situaflie øi încæ mai pofli avea iluzii despre
fata care în repetate rânduri a fost obraznicæ øi neruøinatæ faflæ
de tine (despre asta sunt declaraflii ale martorilor). Dar a greøi
este omeneøte mai ales când ai fost amægit prin minciuni øi
înøelætorii atât de abile øi lucræturi perfide. Sper însæ cæ cu timpul
øi tu te vei convinge de infamul joc al intrigilor.
Lui Nando i°am deschis eu ochii (despre ce a spus „masa“
nu i°am pomenit nimic), a fost foarte øocat de nenorocirea øi ruøinea
pe care aproape cæ le°a adus asupra casei noastre øi el este complet
vindecat. Fie ca viitorul sæ te lumineze øi pe tine øi sæ te elibereze
de ideile nefericite care nu pot aduce decât nenorocire øi flie øi nouæ.
Sper cæ vei reciti mai des lunga scrisoare pe care fli°am scris°o
la sfârøitul anului. A fost conceputæ cu cea mai bunæ intenflie
pentru binele øi viitorul tæu. Te îmbræfliøez din adâncul inimii,
iubitæ Elisabeta.
Carl
ANUL 1892 l 279
Tocmai îmi încheiasem scrisoarea când a sosit un almanah
pe care tu i l°ai trimis lui Nando unde am observat o poezie
însemnatæ cu mâna proprie „Ines de Castro“. Din pæcate nu am
voie sæ trec cu vederea acest fapt pe care nu°l pot caracteriza altfel
decât jignitor cæci apare aproape ca o instigare a nepotului meu
împotriva mea pe care eu cu inima însângeratæ o constat în
urmætoarele strofe:
Într°o parte stæ pe tron cel prea înalt
Un rege, întunecatæ øi aspræ îi este fafla
Priveøte la nobilii sæi ca la niøte broaøte
Din ochii lui stræluceøte o luminæ îngrozitoare
øi crud, disprefluitor îi zvâcneøte gura°i palidæ
Ce porunceøte – cavalerii nu îndræznesc sæ°i refuze
Restul este la adresa lui Nando. Mæ întreb ce a putut sæ te
determine sæ trimifli aceastæ poezie îngrozitoare, unde vrei sæ
împingi tu lucrurile? Ce folos poate avea cramponarea de o idee
unanim condamnatæ? Nimeni nu poate înota contra curentului.
Te afli pe un drum greøit care nu poate duce decât în beznæ. Te
conjur: vino°fli în fire cât timp se mai poate, cæci te faci øi pe tine
øi pe alflii nefericifli. Øi toate acestea pentru o fatæ josnicæ, ce astæzi
este stigmatizatæ ca mincinoasæ în fafla întregii flæri. Dupæ
numeroasele øi incontestabilele dovezi pe care fli le°am prezentat
nu°fli ræmâne altceva decât sæ mæ învinuieøti pe mine de neade-
væruri sau tu sæ nu te mai refuzi convingerii cæ fli°ai dæruit
încrederea unui om nedemn, lucru care se întâmplæ în viaflæ oricui,
mai mult sau mai puflin.
Indignarea împotriva H[elenei] V[æcærescu] creøte din nou
în cercurile politice cæci de câteva zile circulæ aici o „depeøæ“ pe
care chipurile i°ar fi trimis°o ei prinflesa de Wales, ca ræspuns la
condoleanfle øi pe care destinatara s°a græbit sæ o comunice aici.
Prinflesa [Alexandra de Danemarca] ar asigura°o de participare
„a vos souffrances“. [Era realæ vezi scrisoarea lui Carol I cætre
Maria de Flandra VB 511 din 24 ianuarie/5 februarie 1892]. Aici
se spune în toate cercurile cæ aceastæ depeøæ, fie adeværatæ, fie
falsæ ar avea drept scop sæ împiedice logodna lui Nando cu o
prinflesæ englezæ øi din cauza asta sunt indignafli de aceastæ intrigæ,
280 l ANUL 1892
cu atât mai mult cu cât niøte ziare engleze susflin cæ nu s°ar fi
renunflat la proiectul Elenei din varæ.
Cunoaøtem sursa acestor notifle perfide pe care ziarele
franceze le refuzæ. Ce crede øi ce spune prinflesa de Wales despre
aceastæ chestiune ne este cu totul indiferent cæci eu øtiu pærerea
reginei Victoria care øi flie fli°a scris la Pallanza, în octombrie, cæ
a fost uluitæ øi consternatæ de planul de cæsætorie care nu ar putea
gæsi aprobare în flara [noastræ] øi cæ ea doreøte din toatæ inima
ca Nando sæ încheie cât mai curând o alianflæ matrimonialæ
potrivitæ sub toate aspectele.
Sæ speræm cæ cerul ne va dærui în curând acest lucru øi pe
tine iubitæ Elisabeta te va elibera de ideile bolnævicioase pentru
care nu vei mai afla nici un sprijin de la nimeni.
175. B[ucureøti] 16/28 februarie 1892,
cætre regina Elisabeta
V 18
Scumpæ Elisabeta
Pentru mine a trecut mult prea multæ vreme de când nu
fli°am mai scris, dar gândurile mele te înconjoaræ cu dragoste øi
grijæ. Zi øi noapte port dorul meu fierbinte cætre tine. Dar øi multe
gânduri melancolice trec prin capul meu care acum a obosit un
pic de luptæ øi viaflæ trudnicæ. Adesea îmi scrutez conøtiinfla øi mæ
întreb dacæ în grija mea tandræ pentru tine aø putea apærea aspru
øi nedrept. Însæ suport mai curând lovituri de bâtæ de la tine decât
sæ te rænesc prin împunsæturi de ac. Nimeni nu øtie mai bine decât
mine cât de delicatæ eøti øi cât de uøor un cuvânt aspru ræneøte
pentru totdeauna inima ta nobilæ. Dar sunt mari îndatoririle pe
care le am de împlinit øi mai mare este ræspunderea pe care o port
faflæ de flara mea øi de întreaga Europæ, cæci eu singur sunt
ræspunzætor în fafla lui Dumnezeu øi a lumii pentru tot ce se
întâmplæ în familia mea øi cu poporul meu. De aceea tu trebuie
sæ mæ judeci cu îngæduinflæ øi nu cu mæsura unei viefli obiønuite.
Privirile noastre trebuie sæ fie mereu aflintite asupra viitorului
cæci suntem menifli sæ împlinim o mare misiune øi sæ consolidæm
ceea ce am creat øi am realizat.
Mari, grele, pline de ræspundere au fost luptele pe care le°am
purtat în ultimele sæptæmâni øi toate mijloacele permise øi
ANUL 1892 l 281
nepermise au fost folosite în aceastæ campanie pentru a obfline
un rezultat negativ [împotriva conservatorilor] Guvernul a
repurtat o mare victorie, dar eu stau pe metereze expus sægeflilor
otrævite ale învinøilor øi foøtii prieteni [liberalii] mæ învinuiesc cæ
urmæresc scopuri personale. Nu este uøor sæ°fli pæstrezi liniøtea
sufleteascæ øi indulgenfla într°o situaflie atât de incomodæ, dar eu
las sæ treacæ totul pe lângæ mine cæci conøtiinfla mea îmi spune
cæ mi°am fæcut datoria øi pentru împlinirea acesteia mæ voi expune
mereu gloanflelor.
Campania electoralæ a fost incendiaræ øi extenuantæ øi
mulflumesc lui Dumnezeu cæ am læsat°o în urmæ. Dar acum începe
munca øi lupta øi atacurile se vor înmulfli cæci liberalii îmi aruncæ
mie în spinare înfrângerea lor. În flaræ, unde mai este încæ bun
simfl øi moralitate politicæ, nu pot fi de acord ca în 24 de ore sæ
te aliezi cu acele elemente care au proferat cele mai mari insulte
øi cele mai josnice atacuri împotriva unui partid [al liberalilor].
Blaramberg, care voia sæ°l bage la închisoare pe [Ion C.]
Brætianu a devenit aliatul lui Sturdza, Stætescu øi alflii; asta a
indignat alegætorii øi mulfli liberali au votat cu guvernul.
Fie ca marea victorie sæ fie folositæ cu moderaflie, cæci numai
atunci poate aduce beneficii øi mulflumire în flaræ. Dar ochiul meu
ager va trebui sæ vegheze mai mult ca niciodatæ ca pasiunile
dezlænfluite sæ nu devinæ un pericol.
[nesemnat, dicteu sau copie cæci grafia nu°i aparfline lui Carol I].
176. Bucureøti 15/27 martie 1892, cætre Maria de Flandra
VB 512
... am fost în ultima vreme aøa de copleøit de treburi cæ adesea
am stat la masa de scris pânæ la ora 1 noaptea. Pot sæ fiu mulflumit
de evoluflia pe care au luat°o chestiunile interne: am un guvern
puternic sprijinit de o majoritate considerabilæ în ambele Camere
astfel cæ este asiguratæ stabilitatea pentru câfliva ani spre folosul
øi prestigiul flærii. Din toatæ Europa ni se aratæ mare încredere
care sporeøte datoritæ bunei øi precis reglementatei situaflii
financiare. De aceea pot fi mulflumit øi liniøtit în aceastæ privinflæ,
dar asta nu mæ lipseøte de grijile mari pentru Elisabeta. Însænæ-
toøirea abia dacæ face progrese øi starea ei de spirit este profund
282 l ANUL 1892
melancolicæ, este certatæ cu sine însæøi øi cu lumea. Cea mai mare
parte a zilei øi°o petrece în pat, de o întoarcere nici nu vrea sæ
audæ øi îmi este recunoscætoare cæ nu°i fac nici o propunere în acest
sens; dar nu vrea nici sæ se ducæ la mama ei cum pretind eu. Deja
am cerut sæ se publice în Monitor cæ ea se va duce la Neu Wied
la sfârøitul lunii aprilie; dacæ o vom aduce acolo este încæ proble-
matic. În actuala stare de spirit nu este de conceput sæ revinæ în
România, cæci ar compromite grav poziflia ei.
Din pæcate aici nu domneøte un curent favorabil ei, on lui
veut de m’avoir fait tout de chagrin; din nefericire nu pot sæ dau
oamenilor nici o explicaflie despre adeværata ei situaflie. Categoric
este vorba de o tulburare psihicæ pentru a cærei vindecare va fi
nevoie de multæ vreme. Rapoartele Dr. Scharrenbroich îmi sfâøie
inima øi°mi fac multe nopfli nedormite. În curând se va duce la
Pallanza Dr. Pellmann, un psihiatru de mare renume, dupæ ce la
dorinfla mea se va fi consultat la Zürich cu dr. Forell (cu care am
stat mult de vorbæ la începutul lui ianuarie) [...] Rareori primesc
veøti de la Elisabeta. De când am læsat°o la Pallanza mi°a scris
abia de douæ ori. Eu continui sæ°i trimit regulat scrisori afectu-
oase. Dar spre profunda mea durere, am aflat de la medic cæ le
arde, cu explicaflia cæ nu vrea sæ mai aibæ nimic care sæ°i amin-
teascæ de aceste vremuri triste. Din fericire mai am multe copii
care sunt în mâinile soacrei mele. Cine øtie dacæ mai târziu nu
ne vor fi necesare, fie øi pentru justificarea mea [...] Soacra mea
este cu totul disperatæ øi nu mai are decât slabe speranfle; suntem
permanent în corespondenflæ...
Urmæresc cu viu interes luptele øi dificultæflile din Belgia.
Este regretabil cæ al tæu cumnat a pus problema referendumului
øi s°a angajat atât de mult.
Eu væd în aceasta:
1. o limitare voluntaræ a [dreptului de] veto absolut care mai
ales într°o constituflie prea liberalæ trebuie pæstrat integral øi
2. o lipsæ de curaj a cabinetului care se aflæ la guvernare
cæruia i se refuzæ sancflionarea unei legi.
Într°un sistem bicameral rareori apare un astfel de caz, cæci
un suveran trebuie sæ aibæ atâta influenflæ asupra miniøtrilor sæi
ca o lege votatæ de o Cameræ sæ poatæ sæ fie modificatæ în sensul
dorit de el de cætre cealaltæ. Este proastæ însæ evoluflia de acum
a chestiunii [ca legea serviciului militar obligatoriu din Belgia]
ANUL 1892 l 283
care prejudiciazæ grav autoritatea regelui. Aparent el îøi impune
voinfla [organizarea unui referendum] dar færæ sæ fi obflinut ceva.
În loc sæ cearæ referendum ar fi trebuit sæ punæ [problema accep-
tærii] serviciului militar obligatoriu ca o condiflie sine qua non la
revizuirea Constitufliei. Se pare cæ în Belgia ca de altfel aproape
peste tot acum (inclusiv aici) se împart în douæ mari grupe ceea
ce face foarte dificilæ guvernarea constituflionalæ. Pe viitor va trebui
sæ conteze mai mult voinflæ suveranului cæci nu putem permite
sæ fim conduøi de vreo clicæ. Acesta este motivul pentru care eu
într°un øi acelaøi an am dizolvat de douæ ori Camerele øi am evitat
facfliunile partidelor. De aceea am fost straønic atacat ceea ce îmi
este cu totul indiferent cæci am convingerea cæ am fæcut un bun
serviciu flærii mele.
Nu sunt mulflumit de evoluflia lucrurilor în Germania, se vede
cæ lipseøte o mânæ fermæ øi consecventæ. Tânærul împærat [Wilhelm
al II°lea] se amestecæ prea mult în chestiuni de detaliu øi îøi
angajeazæ propria°i persoanæ tocmai acolo unde at trebui sæ
ræmânæ absolut rezervat øi neutru. El a introdus guvernarea
personalæ øi fiecare palmæ pe care un ministru de°al lui o încaseazæ
în Parlament îl vizeazæ direct [pe împærat]. Din fericire nu este
încæpæflânat øi cedeazæ când se împotmoleøte, dar prestigiul sæu
suferæ din aceastæ cauzæ. Din pæcate slæbeøte considerabil încre-
derea în el, mai ales în stræinætate ceea ce eu deplâng din tot sufle-
tul. Sper cæ generalul Caprivi [cancelarul care a preluat funcflia
lui Bismarck] care nu a fost abil în dezbaterile privind proiectul
legii øcolare, va pune condiflii pentru ræmânerea sa în continuare
[la guvernare] printre care o anumitæ limitare a libertæflii cuvân-
tærilor î[mpæratului] în care se aflæ un mare pericol. Ultima lui
cuvântare o consider absolut inadmisibilæ. Sæ speræm cæ ultimele
experienfle, puflin plæcute, i°am folosit øi cæ acum va fi mai prudent
øi mai liniøtit.
În sfârøit vine primævara, astæzi este deja prea cald. Te
îmbræfliøez.
Carl
284 l ANUL 1892
177. Bucureøti 28 martie/9 aprilie 1892,
cætre regina Elisabeta
V 19
Scumpæ Elisabeta!
Sæptæmâna Mare se apropie øi ne îndreptæm spre emoflio-
nanta înviere øi frumoasele særbætori ale Paøtilor, aceastæ peri-
oadæ înælflætoare a anului dedicatæ Bisericii øi pe care fiecare bun
creøtin o consideræ ca pe o blândæ mângâiere mai ales în momen-
tele încercærilor aspre øi al nenorocirilor dureroase. Cu inima
cernitæ privesc la anul din urmæ, cu adeværat cel mai greu an al
vieflii mele, cu toate cæ în acel an mi°a fost dat sæ særbætoresc
jubileul celor 25 de ani de domnie, ca ræsplatæ pentru luptele dure,
munca tenace øi marile jertfe øi sacrificii.
Mai mult ca niciodatæ simt de data aceasta nevoia profundæ,
chiar dorinflæ arzætoare, sæ°mi scrutez conøtiinfla øi sæ fiu mai
aproape de Dumnezeu. Fie ca spovedania øi împærtæøania de anul
acesta sæ°mi dea aceastæ mângâiere, sæ°mi dea putere øi
tenacitate ca sæ port cu devotament bærbætesc greaua suferinflæ
pe care Providenfla a adus°o asupra noastræ. Pentru împlinirea
acestei îndatoriri creøtineøti simt, dragæ Elisabeta cæ trebuie sæ
te rog sæ mæ ierfli pentru orice lucru cu care am rænit inima ta
gingaøæ, pentru anumite asprimi care în suferinfla ta sufleteascæ
fli s°au pærut mult mai aspre, pentru toatæ supærarea pe care fli°am
fæcut°o. Dar martor mi°e Cerul cæ în toate acfliunile øi faptele mele
am avut în vedere doar binele tæu, cæ în vremuri de profundæ
supærare øi în clipele primejdioase am vrut sæ°fli fiu sprijin øi
pavæzæ, aøa cum îmi era øi datoria. Nimic nu am fæcut dintr°o
pornire egoistæ cu care poate cæ nu aø fi putut fi mulflumit, privind
în tæcere øi cu indiferenflæ. Dragostea adeværatæ pentru tine øi
sentimentul unei grave ræspunderi m°au condus într°o situaflie,
cea mai penibilæ în care s°a aflat vreodatæ un om, un rege. De aceea
în fafla Atotputernicului nu am simflit conøtiinfla încærcatæ øi am
voie sæ mæ apropii de Masa Domnului færæ îndoieli øi resentimente.
Dar cu atât mai mare este povara ce apasæ pe inima mea dacæ
am rænit°o pe a ta, sufær chinurile care nu vor putea trece decât
prin vindecarea ta completæ øi reunirea noastræ fericitæ. Fie ca o
datæ cu apropiata Înviere sæ aparæ pe cer øi zorile promiflætoare
øi sæ ne apropiem de zile mai vesele øi timpuri mai bune care sæ
ANUL 1892 l 285
ne ia grijile øi temerile øi sæ ne aducæ multe mulflumiri. Chiar dacæ
viafla este o luptæ continuæ însoflitæ de dezamægiri, nu ai voie sæ°fli
pierzi curajul, trebuie sæ stæm vitejeøte pentru împlinirea dato-
riei øi chiar în vremurile cele mai grele în care eøti încercat, sæ
judeci cu blândefle øi îngæduinflæ.
Astæzi este 9 aprilie. Au trecut 18 ani de la cea mai cumplitæ
zi a cæsniciei noastre, de la cea mai grea încercare care ne putea
lovi [moartea unicului lor copil Maria, în 1874]. Ne°am luptat
vitejeøte cu destinul vitreg øi cu ræbdare am suportat marea
suferinflæ øi ne°am susflinut reciproc în momentele de durere
nesfârøitæ øi de speranfle înøelate. Durerea profundæ ne°a unit
strâns aøa cum ne unise cândva cea mai mare fericire. Ambele
sunt øi ræmân în viaflæ o legæturæ pe care numai moartea o poate
desface. Mai mult decât crezi tu, mai mult decât simfli tu, îfli
împærtæøesc luptele læuntrice, chinurile sufleteøti, care adesea mæ
umplu de adâncæ îngrijorare. Tocmai aceste griji nesfârøite faflæ
de tine, scumpæ Elisabeta, supærarea pentru speranflele noastre
inutile øi neîmplinite, mæ fac sæ privesc cu teamæ în viitor.
Sentimentele mele sunt mult mai blânde decât lasæ sæ se vadæ
firea mea prea puflin expansivæ øi cât de des fli°am pærut eu
indiferent, aspru øi færæ inimæ, pentru cæ a trebuit sæ°mi înæbuø
pornirea læuntricæ. Nimeni nu este mai puflin liber øi independent
în gândurile øi sentimentele lui decât aceia cærora Dumnezeu le°a
încredinflat o misiune øi care sunt chemafli sæ conducæ destinele
popoarelor. Faptele øi comportamentul nostru sunt continuu
supuse celei mai severe judecæfli, care abia când nu mai eøti printre
cei vii devine mai blândæ øi mai îngæduitoare. De aceea nu este
uøor sæ stai într°o poziflie de ræspundere øi doar sentimentul
datoriei împlinite te poate consola øi°fli poate aduce o anumitæ
mângâiere.
Iartæ°mæ, scumpæ Elisabeta, cæ te chinui cu aceste confesiuni
care flie fli se par prea teoretice. Dar este o imperioasæ dorinflæ ca
în ajunul Sæptæmânii Mari, în care privirea asupra trecutului øi
o întoarcere în tine însufli este o datorie creøtineascæ, sæ°fli exprim
gândurile øi sentimentele care mæ animæ, în speranfla fermæ cæ
le vei primi cu dragoste øi îngæduinflæ.
În curând se apropie ziua mea de naøtere. Cu inima
îndureratæ pæøesc în cel de°al 53°lea an al vieflii mele, implorând
286 l ANUL 1892
Cerul sæ°mi dæruiascæ o nouæ fericire øi sæ ia de la mine apæsæ-
toarele griji care mæ împoværeazæ.
Dæruieøte°mi din nou dragostea ta, încrederea neclintitæ în
mine, nu închide nimic în inima ta caldæ, care doar de mine ascultæ
øi lasæ°mæ sæ iau parte la gândurile tale øi la supærærile tale, la
grijile tale. Prin asta împlineøti cea mai arzætoare dorinflæ a mea
øi nu voi mai privi mâhnit viitorul.
Te îmbræfliøez øi°fli ræmân din suflet credincios.
Carl
178. Bucureøti 4/16 aprilie 1892, cætre regina Elisabeta;
sæ nu se predea, ci sæ ræmânæ confidenflialæ
V 20
Dragæ Elisabeta!
Deja de câteva sæptæmâni bærbaflii marcanfli ai tuturor
partidelor mæ conjuræ sæ nu mai amân øi sæ fac un demers decisiv
în ceea ce priveøte cæsætoria lui Nando. Nu este doar voinfla întregii
flæri, ci øi o necesitate politicæ resimflitæ la fel de cabinetele
europene. De aceea m°am ocupat în ultima vreme cu mare energie
de aceastæ chestiune øi sper acum sæ fi ajuns la flelul dorit. Vestea
decisivæ încæ nu mi°a parvenit, dar o aøtept în orice zi.
Anume este vorba de un rendez°vous la München cu d[ucesa]
de E[dinburgh] øi copiii ei. Aceastæ eventualæ cælætorie pe care o
am în perspectivæ este cu atât mai îmbucurætoare pentru mine
cu cât îmi oferæ fericirea mult doritæ de a te revedea dupæ aceea
la Pallanza.
Færæ o problemæ legatæ de interesele statului nu aø fi putut
sæ pæræsesc flara la ora actualæ, deoarece camerele se reunesc la
13/25 aprilie din nou øi chestiuni importante se aflæ pe ordinea
de zi, printre care relafliile noastre comerciale cu Germania. De
aceea absenfla mea din nefericire nu poate fi decât de scurtæ duratæ.
Sæ dea Dumnezeu ca totul sæ iasæ cel mai bine øi ca evenimentul
særbætoresc ce ne aøteaptæ sæ°fli aducæ cu timpul o mulflumire a
inimii.
Din câte am putut sæ aflu M[aria] de E[dinburg] este o fiinflæ
încântætoare øi drægælaøæ a cærei strædanie va fi sæ°fli facæ bucurii.
Judecând dupæ scrisori mama ei este o fiinflæ energicæ øi destoi-
nicæ ce le°a dat o educaflie bunæ copiilor ei.
ANUL 1892 l 287
Câte zile voi ræmâne la München, unde va veni øi Leopold
de la Florenfla nu pot øti de pe acum. Cred cæ voi ræmâne trei zile
la München, dar în trei zile se pot aranja multe; apoi trec prin
pasul Brenner, pe care nu°l cunosc, spre Milano øi mæ græbesc sæ
vin la tine.
Mi°e dor nespus sæ te revæd dupæ o aøa de lungæ despærflire
øi sæ pot discuta cu tine unele lucruri despre viitorul apropiat. În
primul rând mæ preocupæ sænætatea ta care, dacæ o vrea Dumne-
zeu, se va îmbunætæfli în curând. În aceste momente ea este grija
mea permanentæ care°mi face multe nopfli nedormite. Prin câte
am trecut øi câte am træit în iarna asta nu doresc nici la cel mai
mare duøman. Acum a trecut totul øi privesc cu speranfle viitorul
care cu siguranflæ ne va aduce multe ceasuri de fericire.
Sæptæmâna Mare øi Paøtele de anul acesta m°au obosit mult,
mai ales cæ în ultimele zile am avut puflinæ febræ. Aici este o
uscæciune îngrozitoare.
Cu îngrijorare, dar øi cu speranfle noi în inimæ te îmbræfliøez,
scumpæ Elisabeta.
Al tæu credincios.
Carl
179. Bucureøti 9/21 aprilie 1892, cætre Maria de Flandra
VB 513
Scumpa mea Elisabeta!
[Este vorba de o confuzie a lui Carol I, cæci scrisoarea este
adresatæ Mariei de Flandra pentru a°i transmite felicitæri cu ocazia
aniversærii nunflii de argint – 25 de ani de la cæsætoria ei cu Filip
de Flandra].
... Øi eu suport cu greu încercærile aspre pe care Cerul mi
le°a trimis. Adesea mi se pare ca inima blândæ a Elisabetei s°a
fæcut de gheaflæ øi doar în grava ei stare sufleteascæ mai pot gæsi
explicaflia pentru atâtea lucruri care mæ îndurereazæ profund.
Actualmente starea ei este foarte puflin mulflumitoare øi îmi este
foarte neplæcut cæ trebuie sæ°mi amân cælætoria la Pallanza.
Întâlnirea stabilitæ la München cu H.E. [ducesa de Edinburg]
trebuie momentan abandonatæ deoarece ea vrea doar pe mine sæ
mæ vadæ acolo. Dar eu nu pot sæ°mi justific cælætoria în ajunul des-
chiderii Camerelor decât prin obflinerea unui rezultat satisfæcætor
288 l ANUL 1892
[de care se vede cæ nu era sigur]. Sper cæ nu mai suntem departe
de flel decât doar cæ problema trebuie amânatæ cu o lunæ. Pe 14
mai [st. nou] primesc vizita lui Bernhard øi a Charlottei
Meininger [sora împæratului Wilhelm al II°lea] iar pe 10/22 este
særbætoarea noastræ naflionalæ; dupæ aceea sunt liber.
Absenfla lui Leopold încetineøte din pæcate multe øi îngreu-
neazæ corespondenfla.
Ziua mea de naøtere [împlinise 53 de ani] a fost særbætoritæ
cu mare participare din toate pærflile øi am primit multe sute de
telegrame. Printre ele una deosebit de cordialæ de la tânærul
împærat [Wilhelm al II°lea] care nutreøte pentru mine o prietenie
cu totul specialæ.
În sfârøit avem ploaia pe care am aøteptat°o patru sæptæ-
mâni. Agricultorii erau deja pradæ disperærii.
Carl
180. Bucureøti 11/23 aprilie 1892,
cætre Fritz von Hohenzollern
VD 977
... despre evenimentele din Berlin aud doar prin [intermediul]
lui John care cu câteva zile în urmæ mi°a scris o lungæ scrisoare.
Ministrul meu plenipotenfliar Gr[igore] Ghica este prudent øi
rezervat în rapoartele sale øi nu°mi comunicæ decât problemele
de afaceri, dar spre bucuria mea aflu cæ are o poziflie excelentæ.
Mi se pare cæ [la Berlin] lipseøte o mânæ fermæ øi un sistem astfel
cæ relafliile externe devin nesigure, ceea ce determinæ mai ales în
acest moment o influenflæ deloc favorabilæ. Mæ tem cæ vom avea
un mic conflict cu Germania din cauza taxelor vamale la grâu.
Americii i°au fost fixate 3,5 mærci la 200 kg. [Doppelzenteler în
lb. Germanæ] în vreme ce cerealele româneøti trebuie sæ plæteascæ
5 mærci, deøi la importul lor aici mærfurile germane au fost mai
bine tratate decât ale Americii. Din aceastæ cauzæ la noi
domneøte o anumitæ iritare øi mæ tem cæ Parlamentul nostru va
pretinde sæ impunem Germaniei taxe vamale mai mari, ceea ce
fireøte va avea o influenflæ nefavorabilæ asupra relafliilor noastre
politice. Sper mereu cæ vom ajunge la o înflelegere, cæ guvernul
de la Berlin va recunoaøte el însuøi cæ nu este suficient de puternic
ANUL 1892 l 289
faflæ de Reichstag. Acolo s°au certat din pæcate cu toate partidele
pe rând.
Din fericire am acum un guvern puternic care se poate
sprijini pe o majoritate la fel de puternicæ, astfel încât pesimiøtii
din anii trecufli trebuie sæ admitæ cæ s°au înøelat complet în
profefliile lor. Sunt mulflumit de mersul treburilor øi dacæ poate
fi evitat conflictul cu Germania atunci toate vor fi aici pe drumul
cel bun.
Din punct de vedere militar au fost din nou realizate multe
lucruri importante. Înarmæm întreaga infanterie, a cærei orga-
nizare pe 33 de regimente a fost încheiatæ, cu noua puøcæ
[Mannlicher] 6,5 mm. Am organizat douæ noi brigæzi de cavalerie
prin regimente permanente de cælæraøi la granifla ruseascæ øi am
pretins Camerelor 10 milioane pentru noile cazærmi, dintre care
patru pentru cavalerie.
Fortificafliile sunt aproape terminate øi marile turele blin-
date cu tunurile lor sosesc în curând. Cele opt regimente de
artilerie au fost ridicate la 12 øi au fost create douæ batalioane
de artilerie de fortificaflie. Bugetul nostru de ræzboi pretinde acum
aproape 40 de milioane, færæ a socoti creditele extraordinare.
De aceea pot sæ privesc cu satisfacflie la acest rezultat favo-
rabil øi aø putea sæ mæ bucur dacæ sænætatea Elisabetei nu ne°ar
copleøi cu cele mai mari griji. Însænætoøirea nu face progrese,
mersul ei este foarte anevoios, are palpitaflii multe, iar starea
sufleteascæ este foarte tulbure, este mereu chinuitæ de gândul cæ
a præbuøit în nenorocire o familie [Væcærescu] când de fapt aceastæ
bandæ V[æcærescu] ne°a fæcut pe noi nefericifli.
M°aø fi dus bucuros acum la Pallanza, dacæ s°ar fi putut lega
cælætoria mea de logodna lui Nando. Dar se pare cæ mai sunt încæ
dificultæfli în aceastæ privinflæ care atât în formæ cât øi în fond sunt
de cæutat.
Absenfla lui Leopold nu a uøurat tratativele, dar sper cæ ne
vom atinge flelul în curând, ceea ce ar putea avea øi o influenflæ
vindecætoare asupra Elisabetei. Deocamdatæ ea nu se poate
întoarce mai întâi pentru cæ i°ar fi imposibil sæ suporte o cælætorie
lungæ øi în al doilea rând este de dorit ca sæ revinæ aici într°o
situaflie cu totul nouæ care o va face sæ uite trecutul.
Træncæneala idioatæ a ziarelor, care de data aceasta nu a
pornit de aici, a dæunat enorm planurilor noastre pe care eu le
290 l ANUL 1892
urmæream energic. Presa a devenit insuportabilæ în toate flærile
øi face foarte mult ræu.
Aud cæ urmeazæ sæ primeøti [comanda] corpului de armatæ
din Hanovra... corpul de gardæ este rezervat lui B[ernhard]
Meiningen [cumnatul lui Wilhelm al II°lea] care împreunæ cu
fermecætoarea sa soflie vor veni aici la 15 mai pentru câteva zile
øi vor locui la mine.1
Dupæ o lungæ uscæciune avem acum o perioadæ de ploi care
dæ viaflæ naturii.
Ræmâi cu bine...
Carl
181. B[ucureøti] 12/24 aprilie [18/92],
cætre regina Elisabeta
V 21
Scumpæ Elisabeta
De la ultima mea scrisoare în care se reflectau cele mai
intime sentimente øi sensibilitæfli ale mele a trecut multæ vreme.
Dorul meu dupæ tine mæ îndeamnæ sæ iau din nou pana în mânæ
ca sæ°fli spun cât de mult sufær de lunga despærflire øi de griji grele
pentru tine.
Frumoasa ta scrisoare, bogatæ în cuvinte de laudæ pentru
opera øi munca mea la care tu ai contribuit atât de mult, a fost
foarte særacæ în asiguræri de dragoste, compasiune øi devotament
pentru mine. Te plasezi într°un punct de vedere propriu, ca øi cum
mie în viitor mi°ar putea fi deajuns succesele repurtate øi n°aø avea
nevoie nici de fericire, nici de intimitatea cæminului sau de
dragoste. Oare inima ta a devenit de gheaflæ øi tu crezi cæ eu nu
am nimic, nici un sentiment, nici o sensibilitate? Poate o femeie
sæ°i spunæ ceva mai dur soflului ei decât acele douæ fraze: „Dacæ
fericirea n°ar mai vrea sæ se întoarcæ la noi aø putea sæ mæ
mulflumesc privind în urmæ la o viaflæ de griji øi plinæ de sacrificii
øi mi°ar fi de ajuns“. Ce reproø jignitor este aici! øi apoi „Viitorul
1. Charlotte (1860°1919) sora lui Wilhelm al II°lea se cæsætorise în
1878 cu Bernhard al III°lea de Saxa Meiningen (1851°1928) øi vor fi o
prezenflæ constantæ în România la curtea lui Carol I unde sfaturile lor
vor fi întotdeauna ascultate – vezi Regina Maria „Povestea vieflii mele“.
ANUL 1892 l 291
tæu va fi mereu mai uøor, mai liber øi mai frumos“. Asta sunæ ca
o ironie amaræ øi acflioneazæ ca un spin în sufletul meu.
Depinde numai de tine ca viitorul meu sæ se contureze mai
uøor øi mai frumos, dar cum pot eu sæ sper asta dacæ trebuie sæ
mæ lipsesc de tovaræøa mea de viaflæ credincioasæ, dacæ ea îmi
refuzæ inima ei, dacæ°mi retrage încrederea, øi în soflul ei nu vede
mai mult decât o interesantæ personalitate politicæ, care a realizat
ceva pentru cæ øi°a fæcut datoria øi a mers pe drumul cel drept.
Te implor, iubitæ Elisabeta, nu mai stærui în aceastæ indi-
ferenflæ lipsitæ de dragoste, va fi o nenorocire pentru tine øi pentru
alflii. Astæzi stau încæ ferm de partea ta øi voi face totul ca sæ te
recuceresc, dar dacæ pânæ la urmæ mæ va læsa curajul, atunci ne
îndreptæm amândoi spre vremuri profund dureroase.
Særbætorile Paøtelui cu dusul de douæ ori la bisericæ m°au
obosit, dispoziflia mea a fost tristæ øi gravæ, în plus mai am øi febræ.
Am stræbætut øi am suferit prea multe în aceastæ iarnæ; fie ca acum
sæ fi ræmas în urmæ ce a fost mai ræu.
Încrederea mea în Dumnezeu øi în tine este atât de mare
cæ aøtept cu seninætate øi ræbdare tot ce va veni.
Cerul a binecuvântat în mod special ziua mea de naøtere cæ
dupæ mai multe sæptæmâni de uscæciune care ne°a fæcut griji
tuturor, a læsat o ploaie binefæcætoare asupra întregii flæri.
Te strâng cu drag la inima mea øi sunt mereu al tæu credincios.
Carl
182. Bucureøti 29 aprilie/11 mai 1892,
cætre regina Elisabeta
V 22
Scumpæ Elisabeta
În ultima vreme sænætatea mea a læsat mult de dorit, sufær
mult de dureri de cap care mæ supæræ la muncæ încordatæ øi la
griji mari. La asta se mai adaugæ o arøiflæ neobiønuitæ, care te
streseazæ. Cu toate acestea mi°am folosit toatæ energia ca sæ°mi
urmez datoria øi sæ depæøesc toate greutæflile care apar zilnic. La
ora actualæ sunt expus celor mai josnicie atacuri din partea dnei
Adam1, cæruia Scheffer i°a livrat materialul. Las sæ treacæ øi asta
peste mine deøi sunt îndemnat sæ°i ræspund.
1. Juliette Lambert, scriitoare francezæ (1836-1936)
292 l ANUL 1892
Duminica viitoare sosesc aici Bemhard øi Charlotte von
Meiningen øi ræmân cinci zile. Deøi în aceste clipe sunt prea puflin
dispus sæ primesc vizite mæ voi strædui pe cât posibil sæ fie o bunæ
gazdæ pentru oaspeflii mei. În orice caz ne vom duce la Sinaia ceea
ce îmi prinde bine øi mie cæci aici aerul nu este prea sænætos.
Leopold îmi scrie cæ de la Lugano va veni la tine ceea ce mæ
bucuræ mult. A fost la Sigmaringen, la mama, care øi°a scrântit
piciorul øi trebuie sæ stea în pat câtva timp.
Eu voi fi nevoit sæ mæ supun probabil unei operaflii la gât
cæci am deja o ranæ acolo. Dar toate astea sunt chestiuni colaterale,
cæci am ræni mult mai mari în inimæ øi dacæ se vor vindeca prea
curând, nu øtiu.
Sunt prea obosit sæ mai pot scrie mai departe øi acum gân-
durile îmi vin cu greutate. Te îmbræfliøez øi sunt al tæu credincios.
Carl
183. VA 51 cætre regina Victoria
Telegramme von Sigmaringen
4/16 Juni 1892
A sa Majeste la Reine
Balmoral
L’heurese evenement de famillle qui ressera encore plus les
lieus d’amitie qui m’unissent a Votre Majeste me fait eprouver le
vif desir de Lui presenter en personne mes hommages respectueux.
C’est depuis bien long temps que je nourris cet espoir et je serais
infiniment heures de la voir enfin se realiser.
J’ose donc demander a Votre Majeste si Elle est disposée a
me recevoir a la fin de ce mois en La suppliant de considerer ma
visite comunne privée et qu’elle cause le moindre derangement a
Votre Majeste.
Charles
(grafie certæ a lui Carol I)
ANUL 1892 l 293
184. Castel Peleø 22 iulie/3 august 1892,
cætre Maria de Flandra
VB 514
La întoarcerea mea am gæsit atât de multe afaceri iar în
timpul absenflei mele atâtea probleme au ræmas în suspensie cæ
sunt foarte ocupat ca sæ rezolv cele mai importante chestiuni...
Sunt deja 4 sæptæmâni de la vizita mea la Bruxelles øi deøi de
atunci s°au întâmplat atâtea lucruri, frumoasele zile petrecute
împreunæ îmi sunt proaspete în memorie... În 23 de ani [de când
o vizitase ultima oaræ pe sora sa vezi Memorii... vol. II, p. 34
însemnarea din 16/29 septembrie 1869] dispar multe lucruri øi
sunt bucuros cæ amintirile mele de atunci s°au împrospætat øi cæ
am putut sæ cunosc locuinfla voastræ terminatæ.
Din pæcate de atunci s°au întâmplat multe lucruri dureroase
øi întunecate øi viafla pentru noi nu mai este atât de paønicæ [o
vizitase pe Elisabeta la Segenhaus øi la Neu Wied].
Starea Elisabetei, deøi din punct de vedere al moralului s°a
îmbunætæflit îmi face încæ griji mari. Suferinfla nervoasæ, la care
s°a adæugat o paralizie momentanæ, este foarte profundæ øi are
nevoie de ani de zile ca sæ fie vindecatæ pe deplin. În scrisorile ei
exprimæ adesea un sentiment de amæræciune care nu exclude chiar
de tot dorul ei dupæ mine. Spune cæ flara øi ceilalfli nu vor ca ea
sæ se întoarcæ la mine; în realitate fiecare speræ øi doreøte asta,
dar sæ fie vindecatæ øi nu bolnavæ.
Sunt foarte fericit cæ mama se va duce la ea øi se bucuræ mult
de revedere cæci o iubeøte mai presus de orice pe mama noastræ.
De asemenea, aøteaptæ cu mare bucurie øi vizita Mariei de
Edinburg [Maria de Coburg] cu fiicele ei [printre care Maria
viitoarea soflie a lui Ferdinand] în ziua de 15 august [...]
Pânæ acum vremea nu a fost favorabilæ, multe ploi øi seara
era sensibil rece. De câteva zile avem cælduræ øi un cer senin øi
frumos.
Nando este conøtiincios în serviciu comandæ o companie a
batalionului de vânætori de aici care este o trupæ de elitæ. Fireøte
este mare dorul sæu dupæ drægælaøa lui logodnicæ øi ceea ce ne
preocupæ în continuu pe amândoi este nunta, al cærei moment,
din pæcate, nu a fost încæ stabilit. Cu câteva zile în urmæ am scris
despre aceastæ problemæ lui Alfred [tatæl Mariei], scrisoarea era
294 l ANUL 1892
destinatæ øi reginei [Victoria] øi am propus noiembrie sau începutul
lui ianuarie, dar în nici un caz mai târziu. Se trateazæ cu Roma
[mai precis cu Vaticanul] dar mæ tem cæ acolo se cautæ sæ se evite
un ræspuns precis. Nouæ ne ajunge dispensa pentru o cæsætorie
mixtæ, restul se va rezolva.
În problema [arhi]episcopului Roma a cedat deja øi nu mai
insistæ pe numirea actualului Vicar.
185. Castelul Peleø 21 august/2 septembrie 1892,
cætre Fritz von Hohenzollern
VD 978
... De la plecarea lui Nando sunt cu totul singur în acest castel
mare... dar munca øi vizitele continui øi invitafliile mai aduc o
schimbare. Pe logodnici n°ai voie sæ°i flii prea multæ vreme des-
pærflifli øi de aceea am fost fericit sæ facilitez revederea cu drægælaøa
lui mireasæ, cu atât mai mult cu cât nunta nu va fi în nici un caz
înainte de ianuarie. Mai întâi însæ sunt încæ multe greutæfli øi
obstacole de învins. În primul rând problema confesionalæ, apoi
precizarea locului cununiei; aceasta depinde de regina Victoria.
Dar pânæ acum ea nu a vrut sæ se exprime, lucru care o face
neræbdætoare în special pe Maria de E[dinburgh]. Ar trebui sæ se
înfleleagæ pentru Coburg ceea ce mie personal mi°ar fi cel mai
comod deoarece în Anglia se cere dinainte confirmarea protestantæ.
Vezi, dragæ Fritz, cæ în pofida unei logodne atât de fericite
øi rapid reuøitæ mai ræmân de rezolvat încæ anumite probleme
serioase. De aceea la mijlocul lui octombrie, dupæ manevrele mele,
voi veni la Sigmaringen unde va putea sæ aibæ loc o discuflie
amænunflitæ cu [familia] Edinburg. Sæ speræm cæ în acest timp pânæ
la mijlocul lui noiembrie vei putea fi liber ca sæ am bucuria sæ te
revæd. Pânæ atunci se va decide ce corp de armatæ vei primi. Eu
aø vrea sæ te væd la Coblenz.
Când am fost la München cu douæ luni în urmæ aø fi vrut
sæ vizitez casa voastræ în construcflie dar din pæcate nu am ajuns
1. Leopold von Wittelsbach (1821°1912) regent al Bavariei
1886°1912 în numele lui Othon I 1848°1916 – bolnav psihic
ANUL 1892 l 295
deoarece vizita la prinflul regent1 øi apoi expoziflia internaflionalæ,
pe urmæ lunch la Alfred de E[dinburgh] au ocupat toatæ ziua.
Ultima mea cælætorie a fost aøa improvizatæ cæ nu am putut
sæ væ propun vreo întâlnire. Din cauza suferinflelor Elisabetei care
se însænætoøeøte foarte încet (nici azi nu poate face nici un pas)
a trebuit sæ mæ duc de douæ ori la Neu Wied øi nu øtiam dinainte
pentru cât timp. Este foarte greu pentru mine sæ fiu despærflit de
ea aøa de multæ vreme. Fie ca aceastæ despærflire sæ vindece toate
rænile. Aici mai ales starea de spirit nu°i este favorabilæ deøi se
øtie cu câtæ dragoste øi tandrefle a întâmpinat°o pe logodnicæ.
Pânæ acum am fost cruflafli de holeræ care sæ speræm cæ nici
în Germania nu va mai face victime în continuare. Aici este o
atmosferæ sænætoasæ øi nu am prins nimic din marea arøiflæ care
a fost la Bucureøti.
Nando va ræmâne 14 zile la Coburg; poate îl vezi acolo. Acum
ræmâi cu bine...
Carl
186. Castel Peleø 25 august/6 septembrie 1892,
cætre principele Ferdinand
V 48
Scumpul meu Nando!
Trimisesem deja scrisoarea mea cætre unchiul Alfred [tatæl
Mariei, logodnica lui Ferdinand] când mi°a fost remisæ scrisoarea
ta. Din cauza carantinei transportul regulat al poøtei a fost pertur-
bat øi sosesc cu întârziere diferitele expediflii... O lungæ scrisoare
a mætuøii [mama Mariei] care a sosit în ziua plecærii tale m°a
determinat sæ trimit o altæ scrisoare cætre unchiul, a cærei copie
fli°o anexez. În telegrama cifratæ formularea „necessité mariage
Cobourg“, lucru la care i°am fæcut deja aluzie.
Abstracflie fæcând de dorinfla mea sinceræ de a obfline nunta
în ianuarie øi pentru a se ajunge la o hotærâre, am vrut sæ flin
seamæ de dorinfla mætuøii care în ultima scrisoare a subliniat în
mod special Coburg ca loc al cununiei. Strædania mea nu are alt
scop decât acela de a væ vedea unifli øi fericifli cât mai curând cu
putinflæ øi pentru a realiza acest flel mæ voi supune bucuros la orice
luptæ, la orice trudæ øi muncæ. Dacæ cumva scrisorile mele nu au
mulflumit°o pe deplin pe mætuøa, totuøi pe cât posibil de plaider
296 l ANUL 1892
notre cause commune în sensul dorit de ea. Dar nu am voie sæ
pierd din vedere niciodatæ considerafliile øi respectul pe care le
datorez reginei Victoria.
Scrisoarea mea de ieri cætre unchiul Albert este acum
stræbætutæ de o nouæ idee care cu siguranflæ nu se va læsa prea
uøor transpusæ în viaflæ. Fireøte cæ nu aø fi avut nimic de obiectat
øi aø privi cu o deosebitæ satisfacflie împlinirea acestei [idei,
probabil Sigmaringen ca loc al cununiei] deøi Coburg ca viitor loc
de reøedinflæ al unchiului ar fi fost motivatæ. Decizia însæ sta numai
în mâinile Reginei øi a împæratului [Wilhelm II]. Aø dori sæ
comunici imediat tatælui tæu aceastæ nouæ fazæ în care ar putea
intra problema cæsætoriei øi cæ o voi discuta øi eu pe larg cæci în
acest caz este mai mult o chestiune a Hohenzollernilor decât una
româneascæ.
Pofli sæ°fli mai prelungeøti øederea câteva zile, dar aøtept
întoarcerea ta într°o joi, deci de pe 8 septembrie, în 14 zile. Tocmai
m°a rugat telegrafic primul meu ministru [Lascær Catargiu] sæ
flin o øedinflæ de consiliu pentru a decide flinerea manevrelor. Din
cauza apropierii holerei de graniflele noastre toatæ lumea este
îngrijoratæ. Probabil cæ voi reduce mult concentrarea [trupelor dar
în orice caz nu le voi duce în Moldova.
În continuu sunt copleøit de treburi aøa cæ ajung rar sæ mæ
plimb.
Te îmbræfliøeazæ unchiul tæu devotat.
Carl
Fond Regele Ferdinand
187. Castel Peleø 25 august/6 septembrie 1892,
cætre regina Elisabeta
V 23
Scumpæ Elisabeta
Faptul cæ tu îmi scrii acum atât de des øi îmi împærtæøeøti
toate impresiile tale mæ bucuræ nespus de mult øi îmi aratæ cæ ai
cæpætat din nou încredere în mine øi pot astfel sæ privesc cu
încredere spre viitor. Sper cæ îmi spui totul øi îmi oferi o perspectivæ
completæ în viafla ta sufleteascæ. Dacæ între sofli nu existæ nici un
secret... Înlocuit cu: dacæ soflul øi soflia îøi spun totul øi spun mereu
ANUL 1892 l 297
ceea ce gândesc, ceea ce îøi doresc øi speræ, atunci frumoasa viaflæ
împreunæ nu va fi nicicând tulburatæ.
În ultimul timp am citit toate rapoartele Dr. Sch[arenbroich]
øi am fost de°a dreptul îngrozit sæ væd cât de multe lucruri nu am
øtiut øi câte sentimente øi impresii te°au stæpânit færæ ca eu sæ fi
avut habar. Însæ am ferma convingere cæ o datæ cu îmbunætæflirea
øi consolidarea sænætæflii tale, atât de preflioasæ pentru mine, multe
închipuiri false vor dispærea cu totul øi anumite lucruri din trecut
fli se vor pærea ca un vis urât.
O bucurie cu totul deosebitæ mi°a fæcut faptul cæ din scri-
soarea ta am væzut cæ vechea ta dragoste pentru fosta ta patrie
s°a trezit din nou pe deplin øi cæ eøti fericitæ sæ vezi din nou toate
locurile de care te leagæ atâtea amintiri. Devotamentul faflæ de
locul naøterii nu poate sæ fie distrus de nimeni øi de nimic (el a
fost sædit în München) øi cu cât mai mult înaintezi în vârstæ cu
atât mai mult simfli nevoia de a te întoarce acolo din când în când.
[nesemnat, grafie certæ a lui Carol I/
188. Castel Peleø 4/16 septembrie 1892,
cætre Maria de Flandra
VB 515
... Este mare pæcat cæ nu ne°am putut întâlni cu toflii anul
acesta în tihnitul Weinburgh, cæci cine øtie când se va mai oferi
o ocazie atât de favorabilæ, deoarece toate manevrele au fost
suspendate. Din pæcate øi eu aici, din prudenflæ, le°am contra-
mandat dar tocmai de aceea mæ voi duce în Moldova pentru a
asista la mari trageri [cu artileria] de fortificaflii la Focøani øi îmi
voi inspecta navele la Galafli. Pânæ atunci vor veni înapoi øi
corvetele de la Genua unde au fost primite într°un mod strælu-
citor. Echipajul lor constæ din 30 de ofifleri øi 570 matrozi care fac
onoare micii flote româneøti. Pe Nando îl aøtept sæ se întoarcæ
sæptæmâna viitoare øi sper ca apoi în jurul datei de 2/14 octombrie
sæ plec cu el la Sigmaringen unde ne vom întâlni.
În starea Elisabetei a survenit o îmbunætæflire îmi scrie odatæ
la douæ zile. Tonul scrisorilor ei s°a mai îndulcit, dar este adesea
confuzæ øi se repetæ. Uitæ ce mi°a scris cu puflin înainte øi spune
exact contrariul. De curând a spus cæ mama ei i°ar fi zis cæ ea
298 l ANUL 1892
Elisabeta m°a fæcut pe mine profund nefericit, ceea ce este o
aberaflie.
Te vei mai duce pe la ea?
Teama de holeræ este cam exageratæ. Aici am fost scutifli în
pofida apropierii de Rusia.
[...] Aici este o vreme caldæ superbæ. Deøi sunt acum cu totul
singur, este multæ animaflie, zilnic am numeroøi oaspefli la masæ.
Profesorul Pernat din München a stat cinci sæptæmâni la mine øi
mi°a fæcut mai multe portrete. Este un om plæcut, rafinat, pe care
sæ speræm cæ°l vefli vedea la Sigmaringen. Trebuie sæ se ducæ acolo
în octombrie ca sæ termine un tablou al meu.
Ræmâi cu bine...
Carl
189. Castel Peleø 6/18 septembrie 1892,
cætre regina Elisabeta
V 24
Dragæ Elisabeta!
Mi°ai scris în ultima scrisoare cæ mama ta fli°ar fi spus cæ
tu m°ai fæcut pe mine profund nefericit. Totuøi mæ îndoiesc cæ ea
fli°ar fi spus aøa ceva, ceea ce eu nu i°aø fi putut spune, deoarece
un gând atât de urât nu a trecut niciodatæ, nici mæcar o clipæ prin
mintea mea. Aceasta este o închipuire bolnævicioasæ pe care eu
nu am voie s°o las treacæ neobservatæ øi trebuie sæ o resping în
modul cel mai energic. Aproape 22 de ani am træit în pace øi
înflelegere, am împærflit toate bucuriile øi durerile, grijile øi neca-
zurile øi nimeni nu s°a putut amesteca între noi øi niciodatæ n°ar
fi îndræznit cineva sæ°mi vorbeascæ de divorfl. Cine te°a amægit pe
tine, nu øtiu. Mæ simfleam fericit øi mulflumit, doar mereu îngrijorat
de sænætatea ta. Fiecare despærflire mi°a fost foarte grea øi abia
de puteam aøtepta clipa revederii. Dar în ultimul an øi jumætate
o bandæ infamæ a lucrat în aøa fel încât sæ te înstræineze de mine
øi de ai tæi øi sæ te izoleze cu totul ca sæ te aibæ în mâinile lor
criminale pentru scopurile lor.
Încrederea mea oarbæ în tine øi faptul cæ eram mereu pre-
ocupat sæ nu°fli stric vreo bucurie, m°au fæcut sæ trec færæ habar
pe lângæ pericolul în care te aflai tu, deøi eu am observat o schim-
bare în felul tæu de a fi øi faptul cæ evitai mereu sæ ræmâi singuræ
ANUL 1892 l 299
cu mine. Seara când mæ duceam la culcare nu erai încæ acolo,
dimineafla la sculare nu veneai fiindcæ cea mai josnicæ intrigantæ
care a pætruns vreodatæ în casa noastræ ca sæ distrugæ viafla
noastræ de familie te flinea strâns în ghearele ei; peste zi nu puteam
nicicând sæ te gæsesc singuræ øi aøa a trecut ultima iarnæ a
conviefluirii noastre pânæ în primævaræ, care a adus jubileul celor
25 de ani de domnie ai mei øi apoi a venit catastrofa asupra noastræ
care a acflionat nimicitor asupra mea. În aceste momente îngro-
zitoare fli°am dat cele mai clare dovezi ale dragostei mele, am
sacrificat prestigiul øi autoritatea mea øi în loc sæ intervin cu o
mânæ energicæ, cum ar fi cerut°o datoria prea sacræ, am trecut de
partea ta øi am læsat flara sæ ia decizia, cu care ocazie s°a dovedit
strælucitor simflul ei politic [refuzul clasei politice de a consimfli
la cæsætoria prinflului moøtenitor Ferdinand cu Elena Væcærescu].
Toleranfla mea a mers atât de departe încât fli°am îngæduit cælæ-
toria la Veneflia în compania bandei care øi°a continuat jocul ei
diabolic cu tine. Din acest moment a început cumplitul martiragiu
al meu, pentru cæ am arætat faflæ de flaræ o slæbiciune ce°øi merita
pedeapsa, atacat violent de presæ, decæzut în opinia publicæ a
Europei [monarhice] øi pe de altæ parte zi øi noapte chinuit de
continuæ fricæ øi grijæ pentru sænætatea ta atât de preflioasæ pentru
mine øi øtiind bine cæ te°ai dat pe mâna celei mai periculoase
persoane pe care eu nu o puteam îndepærta de tine. Toate scrisorile
mele, rugæminflile, demersurile au ræmas pe atunci neauzite cu
sæptæmânile øi li s°a ræspuns în modul cel mai dureros øi mai
jignitor pentru mine øi au fost respinse. Au fost lovituri de mæciucæ
øi nu credeam cæ le voi supravieflui. Ca o slabæ consolare am avut
mila tuturor celor cu care am intrat atunci în contact øi care erau
chiar îngrozifli de cum arætam øi în ce stare de spirit mæ aflam.
În sfârøit, mi°a fost îngæduit sæ vin la tine la Veneflia ca øi cum
ar fi bætut ceasul mântuirii pentru mine. Toate scrisorile øi
depeøele tale (pe care eu le pæstrez împreunæ cu copiile scrisorilor
mele) mæ îndreptæfleau la cele mai anergice demersuri pe care pe
atunci toatæ flara le pretindea de la mine. Eu m°am limitat la a
chema doi doctori, al cæror sfat pe atunci, din nou din dragoste øi
îngæduinflæ pentru tine, nu l°am urmat cu totul. Ei cereau o
schimbare completæ a anturajului tæu. Trufia færæ margini a [dr.]
Theodori care s°a comportat foarte simplist la Veneflia, øi care a
venit cu pretenflia ca fiica lui sæ ræmânæ la tine, lucru pe care eu
300 l ANUL 1892
ulterior l°am regretat amarnic. Primul lucru pe care l°ai fæcut când
ai sosit la Veneflia a fost sæ°i scrii H[elenei] V[æcærescu] prin
intermediul lui Theodori, ca sæ te plângi de mine. Din fericire
pentru tine øi pentru mine scrisoarea a putut fi interceptatæ. Din
acel moment am fost îndreptæflit, øi mai mult chiar, obligat, pentru
propria ta protecflie sæ introduc cel mai strict control al scrisorilor
øi depeøelor pe care øi astæzi îl menflin, de când ræspunsul tæu
pentru abatele francez catolic este în mâinile mele. Trebuie sæ°mi
fii foarte de recunoscætoare pentru acest lucru, cæci altfel ar fi fost
publicat, ceea ce fli°ar fi fæcut nespus de mult ræu. Numai ca sæ
te apær am un ochi vigilent. Din acest motiv eøti indignatæ
împotriva mea, ceea ce væd din rapoartele lui Sch[arenbroich] care
are controlul scrisorilor la Pallariza. Corespondenfla noastræ i°ai
comunicat°o tu din propria ta inifliativæ. Acest lucru pune din nou
în luminæ cât de puternicæ este dragostea mea pentru tine. Din
pæcate tu ai ars toate scrisorile mele care în parte copiate de mine
se aflæ în mâinile mamei mele. Ele vor aræta posteritæflii cæ
sentimentele mele pentru tine au ræmas neschimbate øi la ce intrigi
infame aproape cæ le°am cæzut noi victime, pentru cæ pot sæ
dovedesc øi sæ demasc cu documentele în mânæ toate maøinafliile
unei bande criminale.
Dar scrisorile tale din Pallanza ræmân lovituri de mæciucæ,
care o vreme au fost întrerupte de tæcere. Cum adesea spunea
Sch[arenbroich] „ea nu putea sæ trimitæ regelui o astfel de
scrisoare“.
Pânæ la Paøti a flinut ræbdarea mea; înaintea Sæptæmânii
Mari fli°am scris din nou o scrisoare înduioøætoare (nu øtiu dacæ
nu ai ars°o) care te°a bucurat într°adevær dar nu a fæcut vreo
impresie deosebitæ asupra ta. Mamele noastre au plâns când au
citit°o øi eu am scris°o cu sângele inimii mele. Dupæ primirea
ræspunsului tæu la acea scrisoare am notat în jurnalul meu la 7/19
aprilie [1892]: „multe cuvinte de laudæ, nici unul de iubire; inima
Elisabetei s°a împietrit, situaflia disperatæ“. Curajul a început sæ
mæ lase øi am ajuns sæ cred cæ fli°am devenit indiferent deøi
recunoøteam ceva bolnævicios în mintea ta.
Am telegrafiat cifrat: „je suis completement découragé. Vous
avez trop tendu la corde“. Øi atunci nu fli°am mai scris cæci mi°am
spus cæ totul este în zadar.
ANUL 1892 l 301
Conversafliile tale pe care le°ai avut cu Sch[arenbroich],
Pellman øi Pinkler øi care erau puflin mægulitoare la adresa mea
øi mai conflineau multe acuzaflii împotriva alor tæi øi a copilæriei
øi tinereflii tale, mi°au arætat cæ ai mai multæ încredere în stræini
decât în noi care te°am înconjurat cu toatæ dragostea. Spui „tac
mereu“ dar, din pæcate, Dumnezeu este de faflæ, te plângi faflæ de
ei, le povesteøti totul, iar bandei infame care te°a acaparat în
penultima iarnæ i°ai comunicat chiar secrete de stat, care se întorc
împotriva mea în „Nouvelle revue“. Cele mai intime chestiuni,
probleme de familie le°ai încredinflat altora, øi mi°au fost
povestite de aceøtia øi din pæcate aveau dreptate. Dar eu judec
toate acestea cu îngæduinfla iubirii øi resping cu toatæ energia
deviza ta: „nu iert nimic, nu uit niciodatæ“ care este necreøtinæ øi
nedemnæ øi îi opun pe a mea: „iert mereu, uit mereu“.
Iartæ°mæ, scumpæ Elisabeta, cæ trebuie sæ mæ întorc la
vremurile nefericite care au ræmas în urma noastræ øi sunt date
uitærii, øi cæ trebuie sæ°fli vorbesc atât de franc, dar trebuie sæ øtii
adeværul. Trebuie sæ øtii cât de îngrozitor am suferit øi sæ afli cæ
dragostea mea pentru tine a trecut prin cea mai grea probæ a
focului.
Acum doar printr°o încredere neflærmuritæ în mine, cæ îmi
vei comunica întotdeauna toate sentimentele, impresiile, durerile
øi dorinflele øi cæ vei aræta din nou deplinæ încredere în ai tæi, numai
aøa este posibilæ o conviefluire netulburatæ. Închizându°te faflæ de
ai tæi te præbuøeøti în nenorocire. De data aceasta doar ochiul meu
vigilent, într°adevær cam târziu, te°a salvat. Ai povestit adesea,
øi la mulfli alflii, cât de mult ai suferit øi prin câte ai trecut, dar
ræmâi indiferentæ când îfli scriu cât de grea a fost viafla mea în
ultimul an. Într°o scrisoare îmi spui: „dacæ eøti nefericit eu nu te
pot ajuta“. Aøa îi scrie o soflie soflului ei, cæruia i°a fæcut cea mai
amaræ supærare!
Aøa cum am mai spus nu pot sæ°mi explic toate acestea decât
ca închipuiri bolnævicioase care într°o atmosferæ sænætoasæ
raflionalæ, înconjuratæ de grijæ iubitoare øi atenflie vor dispærea
cu siguranflæ. Acesta este motivul pentru care insist sæ te duci la
mama ta dragæ øi sæ ræmâi acolo færæ români, cæci acestora te°ai
plâns mult prea mult. Mie øi alor tæi pofli øi trebuie sæ le spui tot
ce ai pe inimæ, cæci mereu vei afla o primire iubitoare. Noi te putem
ajuta în vreme ce alflii abuzeazæ.
302 l ANUL 1892
Nu°fli cer altceva decât sæ°mi aræfli aceeaøi dragoste øi aceeaøi
încredere pe care o am øi eu pentru tine øi atunci sunt mulflumit,
atunci pot sæ te apær øi sæ te protejez.
Cu aceastæ dorinflæ te îmbræfliøez la inima mea îndureratæ
øi îfli strig: „în mine pofli avea mereu încredere!“
Al tæu credincios Carl
190. Castel Peleø 7/19 septembrie 1892,
cætre principele Ferdinand
V 47
Dragul meu Nando
Am fost aøa de ocupat în ultima vreme cæ nu am ajuns sæ°fli
scriu. Ieri am primit scrisoarea de la tatæl tæu din Coburg în care
îmi comunicæ dorinfla viitorilor tæi socrii de a celebra cununia
voastræ la Sigmaringen øi mæ întreabæ dacæ sunt de acord cu acest
lucru. Dupæ ce atât în Anglia cât øi la Coburg s°au ridicat mari
greutæfli pentru nuntæ, iar de Berlin nu mai poate fi vorba, atunci
nu ne ræmâne altceva decât vechea noastræ patrie drept loc potrivit.
Fireøte cæ nu am obiectat nimic împotriva acestei ultime
propuneri øi sper cæ regina Victoria ne va acorda încuviinflarea
ei. Dacæ însæ vom întâlni greutæfli din aceastæ parte atunci mai
am o soluflie øi asta ar fi o cununie catolicæ la Sigmaringen øi o
festivitate oficialæ flinutæ în Anglia pentru care am propus Londra
sau Windsor. Nici temerile care au fost ridicate la vremea respec-
tivæ nu sunt întemeiate øi trebuie sæ trecem peste ele. Eu personal
nu flin neapærat la aceastæ idee øi aø vedea cu cea mai mare plæcere
o festivitate în cercul restrâns al familiei în vechiul meu oraø natal.
Cu flara [România] mæ voi explica eu în problema asta.
Însærcinatul cu afaceri englez, care la fel ca øi soflii Hardinge
este fermecætor øi distins, mi°a comunicat cæ Lordul Rosebery i°a
spus cæ Hardinge ar vrea sæ discute pactul marital. În acest punct
nu m°am læsat antrenat mai departe în discuflie deoarece mie nu
mi s°a comunicat nimic øi înfleleg cæ la întâlnirea noastræ de la
Sigmaringen din octombrie vom discuta în amænunt.
I°am menflionat însæ problemele prioritare ce ar îngreuna
cununia în Anglia. El a afirmat ca sub Salisbury [care cedase
puterea lui Gladstone la 13 august 1892] piedicile ar fi putut fi
mai uøor depæøite decât sub Gladstone. Eu am combætut aceastæ
ANUL 1892 l 303
concepflie øi i°am declarat cæ dupæ experienfla mea politicæ opoziflia
din ajun poate fi mereu mai flexibilæ øi doreøte sæ fie aøa decât o
guvernare mai veche care s°a luptat îndelung cu adversarii ei. Mi°a
dat dreptate.
În locul manevrelor vom fline la Focøani mari trageri [cu
artilerie] de fortificaflii øiu apoi pe 14 sau 16 octombrie vom pleca
în Germania. Aøtept întoarcerea ta cæci avem în faflæ o nouæ
cælætorie.
Te îmbræfliøeazæ unchiul tæu devotat.
Carl
Fond Regele Ferdinand
191. Castel Peleø 18/30 septembrie 1892,
cætre Leopold von Hohenzollern
[singura adresatæ lui Leopold]
VD 2342
Scumpul meu Leopold!
Veriøoara [Maria de Edinburg] a scris lui Nando o scrisoare
puflin mægulitoare la adresa mea. Expresiile: „la maladresse de
ton oncle, il est entêté, c’est a lui de nous tirer maintenant
d’embaras, j’ai a faire a deux personnes (regina) entetés, je lui
ecrirai une lettre dans laquelle je lui dirai ma maniere de penser“,
toate subliniate, ce se repetæ pe diferite tonuri øi aratæ în ce mod
a fost enervatæ øi indignatæ de ultimele tratative. Susfline cæ tatæl
ei (ce diferenflæ!) ar fi înfleles sæ procedeze energic faflæ de R[egina]
V[ictoria]. Apoi se plânge cæ eu n°aø avea nici un fel de cunoaøtere
a oamenilor, cæ scrisorile mele nu conflin nimic, nu spun nimic øi
mæ acuzæ de a fi fost slab øi inabil în timpul tratativelor.
Dragæ Leopold tu eøti în posesia întregii mele corespondenfle
cu Alfred øi Maria E[dinburgh] øi sunt convins cæ tu o consideri
corectæ în toate privinflele. De ce toate aceste expresii profund
jignitoare? doar pentru cæ R[egina] V[ictoria] dupæ ce a acceptat
Sigmaringen ca loc al cununiei øi°a exprimat dorinfla de a vedea
tânæra pereche la Windsor. Este adeværat cæ eu am avut acest gând
(vezi scrisoarea mea) øi într°adevær pentru a obfline Coburg°ul [ca
loc al cununiei] øi apoi pentru a o îndemna pe Queen cu toatæ
precauflia spre o decizie øi în fine deoarece se ræspândise în flaræ
[ideea] cæ Anglia ar fi împotriva cæsætoriei øi ca sæ se arate cæ nu
304 l ANUL 1892
existæ nici un dezacord. N°am pretins nimic, ci doar am propus
øi toate scrisorile mele cætre Alfred [de Edinburgh] au fost scrise
la îndemnul veriøoarei øi astfel concepute încât cu tact øi curtoazie
sæ ajungem la rezultatele pe care le°am obflinut astæzi. Dar pe
lumea asta ai parte de cele mai multe ori de ingratitudine.
Aø fi tæcut despre izbucnirile veriøoarei dacæ acestea nu ar
fi fost adresate lui Nando. Mi se pune chiar cæ el îi dæ dreptate
cæci øi el este montat împotriva lui Queen. Povestea asta idioatæ
îmi distruge prestigiul øi influenfla faflæ de cei tineri øi Missy va
cæpæta o impresie cu totul falsæ despre mine. Toate chestiunile
se discutæ deschis în fafla copiilor.
Charlotte [Meiningen] mi°a scris øi ea despre aceste lucruri
øi mi°a cerut sæ procedez energic împotriva R[eginei] V[ictoria].
Am vrut, dragæ Leopold, sæ°fli dau de øtire (în secret) despre aceastæ
poveste penibilæ ca tu sæ°i scrii proprio motu lui Nando cæ eu am
condus cu abilitate tratativele øi cæ am obflinut ca nunta sæ aibæ
loc imediat. Færæ scrisorile mele nu am fi ajuns aici încæ multæ
vreme. Aceasta pentru restabilirea prestigiului meu. Vom mai
vorbi noi multe prin viu grai. Pe veriøoaræ o iert pentru atacurile
la adresa mea; îøi va da seama cæ nu are dreptate.
[probabil ciornæ; grafia certæ a lui Carol I] [nesemnat]
192. Segenhaus 10 noiembrie 1892, cætre Maria de Flandra
VB 516
... Nu am gæsit°o pe Elisabeta într°o stare de spirit nefavo-
rabilæ; este tandræ, dar închisæ în sine øi când atinge vreo problemæ
neplæcutæ se enerveazæ imediat. Dr. Gluck nu a constatat vreo
suferinflæ internæ, toate organele funcflioneazæ normal, dar existæ
o considerabilæ surescitare nervoasæ pe care doar timpul øi liniøtea
ar putea sæ o vindece. Ea se plânge de dureri continui care sunt
într°adevær, dar nu aøa de puternice cum zice ea. Acum vorbeøte
cu plæcere despre România øi îi este dor sæ se întoarcæ. I°am spus
cæ atunci când va putea din nou sæ meargæ are voie sæ vinæ acasæ,
dar mai înainte, nu. În plus i°am pus condiflia [cæ trebuie] sæ aibæ
deplinæ încredere în mine øi sæ°mi spunæ mereu totul. Ea mi°a
spus cæ aøa a fost întotdeauna cazul.
Despre H[elene] V[æcærescu] nu a mai vorbit; ce gândeøte
despre ea, nu øtiu. În trei zile frumoase am fæcut excursii care au
ANUL 1892 l 305
revigorat°o øi au înveselit°o pe Elisabeta. Într°o zi am luat prânzul
la Audernach pe care a vrut ea sæ mi°l arate...
Mâine dimineaflæ soseøte Leopold spre marea bucurie a
Elisabetei. Sâmbætæ seara vom pleca împreunæ la München unde
Nando a sosit deja deoarece familia Edinburgh pleacæ în Anglia.
Nando a fost invitat de regina [Victoria] la Windsor între 11 øi
13 decembrie [1892].
Marfli dimineaflæ mæ duc la Viena øi ajung acolo în mijlocul
crizei ministeriale ungare care este foarte interesantæ pentru mine.
Împæratul Franz Josef s°a exprimat din nou cæ ar dori foarte mult
sæ mæ vadæ.
Situaflia din Belgia øi dezordinile întâmplate acolo sunt foarte
neplæcute. Problema sufragiului universal este într°o anumitæ
mæsuræ gravæ deoarece pasioneazæ masele. În orice caz n°o sæ væ
lipseascæ greutæflile.
193. Bucureøti 6/18 decembrie 1892,
cætre Maria de Flandra
VB 517
... cu greu mai ajung sæ scriu nici mæcar Elisabetei, ale cærei
scrisori poartæ pecetea unei stæri de spirit bolnævicioase øi de aceea
îmi produc mai multæ mâhnire decât bucurie... De 14 zile cumnatul
meu este grav bolnav aøa cæ deocamdatæ nu poate cælætori în sud.
Øi asta o indispune pe Elisabeta care vede peste tot doar pericole
øi nenorocire. Nu demult mi°a scris: „Noi doi (ea øi fratele ei) ne°am
næscut spre a fi nefericifli“. Faptul cæ tu îi admiri picturile o face
foarte fericitæ øi este recunoscætoare pentru orice semn de iubire
øi mulflumire. Dupæ Cræciun Maria de E[dinburgh] împreunæ cu
tânæra pereche [Ferdinand øi Maria] vor veni la ea øi vor ræmâne
aproape 24 de ore. Elisabeta se bucuræ pentru aceastæ vizitæ, dar
în acelaøi timp îi este øi fricæ. De ce anume nu øtie nici ea. Starea
ei este totuøi de aøa naturæ cæ nu va putea sæ se întoarcæ pentru
multæ vreme de acum înainte.
Sunt cu totul singur dar zilele mele, chiar fiecare oræ, sunt
aøa de pline cæ abia simt aceastæ singurætate. Pe 4 ianuarie [stil
nou] mæ gândesc sæ plec cu o suitæ de 10 persoane: douæ doamne
øi Robescu pentru Missy, doi miniøtri, cei doi preøedinfli ai
Camerelor [Gh.Gr. Cantacuzino preøedintele Senatului øi gen.
306 l ANUL 1892
George Manu preøedintele Camerei Deputaflilor – numifli în aceste
funcflii din 24 februarie/8 martie 1892] Kalinderu øi aghiotanflii.
Am limitat suita mea la un minimum øi a trebuit sæ resping energic
numeroase cereri ale reprezentanflei naflionale, care a votat cu
mare însufleflire [empressement] dotaflia, dar trebuie sæ°i fac
onoarea de a fi reprezentatæ la nuntæ.1
Aici toate merg excelent øi sunt foarte mulflumit de evoluflia
lucrærilor. Doar rusia nous cherche querelle prin note ostile (mereu
din cauza navei asupra cæreia s°a tras).
Aceastæ atitudine poate foarte bine sæ motiveze cæ nici un
mare duce [al Rusiei] nu va veni la Sigmaringen, tant mieux pour
nous, tant pis pour eux. Mæ bucur cæ Albert [n. 1875, viitorul rege
al Belgiei 1909°1934] a devenit ofifler; va putea veni cu voi.
[...] Peste vreo 14 zile øi ceva vom fi din nou împreunæ – lucru
pentru care mæ bucur nespus.
194. V 25 [nedatat, probabil decembrie 1892]
cætre regina Elisabeta
Dragæ Elisabeta
În ultima vreme gândurile mele au fost aproape tot timpul
ocupate de tine øi adesea mi°a fost foarte greu. Scrisorile tale mi°au
îngæduit o privire în viafla ta sufleteascæ pentru care îfli sunt foarte
recunoscætor deøi la citirea lor m°am înfiorat în repetate rânduri.
Øi faflæ de mine øi faflæ de ai tæi ai stat departe toatæ viafla
ta øi ai ascuns adeværatele tale sentimente øi impresii, în vreme
ce stræinii aveau voie sæ le cunoascæ. Aceasta este un lucru atât de
nefiresc, de neobiønuit, cæ suntem îndreptæflifli sæ°l consideræm drept
ceva bolnævicios, færæ a mai vorbi cât de dureros este pentru noi.
Unicul tæu om de încredere în toate situafliile vieflii puteam
øi aveam voie sæ fiu doar eu cæci eu singur eram în stare sæ te
dirijez sæ te conduc printre pericolele vieflii øi sæ te ajut. Cât de
adesea te°aø fi protejat øi te°aø fi apærat de demersuri nechibzuite
care au avut urmærile cele mai grave. Frumoasa noastræ relaflie
n°ar fi fost nicicând tulburatæ. Dar acum se ridicæ indivizi stræini
între noi øi prin publicaflii în „Nouvelle revue“ øi fac extrem de
1. Cununia s°a oficiat la Sigmaringen la 29 decembrie 1892/10
ianuarie 1893.
ANUL 1892 l 307
grea øi poziflia mea øi a ta øi eu sunt neputincios faflæ de toate
acestea.
Atâta vreme cât nu ai o încredere deplinæ øi necondiflionatæ
în mine øi nu°mi comunici deschis toate gândurile øi acfliunile tale
øi nu le discufli cu mine nu am voie sæ te pierd din ochi nici o clipæ
cæci fiecare nou pas necugetat poate atârna greu în balanflæ. De
aceea doar cei pe care îi aleg eu au voie sæ te înconjoare øi cine
nu mæ ascultæ întru totul trebuie sæ fie îndepærtat. Aceste hotærâri
îfli vor pærea fireøte foarte aspre, dar ele îmi sunt insuflate de cea
mai tandræ dragoste pentru tine øi cândva îmi vei fi încæ o datæ
recunoscætoare când îmi vei simfli mâna fermæ.
Øtiu, îmi scrii cæ înainte de încoronare ai trecut prin toate
stærile fiindcæ nepoflii mei trebuiau sæ vinæ la aceastæ memorabilæ
festivitate. Unui stræin i°ai fi spus asta, dar eu nu aveam voie sæ
øtiu nimic despre aceste sentimente care te stæpâneau. Ce ciudat
cæ I. Brætianu mi°a destæinuit asta, dar eu am respins cu indignare
o asemenea pærere.
În repetate rânduri a trebuit sæ fac experienfla amaræ de a
afla de la stræini lucruri pe care le încredinflai lor, dar le ascundeai
faflæ de mine.
Spui „tac mereu“; da øi nu. Faflæ de noi din pæcate da, în
vreme ce nechemaflii au aflat multe lucruri ce nu aveau voie sæ
le øtie øi au abuzat în chip ruøinos. Îmi scrii „Wilhelm [fratele
Elisabetei] a fost atât de mânios fiindcæ i°am spus cæ nu øtie nimic
despre mine. Dar acesta este adeværul. El nu øtie aproape nimic
despre mine. A træit alæturi de mine øi nu i°am povestit nimic
niciodatæ“. Asta este într°adevær trist øi foarte nedrept din partea
ta cæ nu ai povestit niciodatæ nimic, este chiar nefiresc, cæci cu ai
tæi, când îi iubeøti, trebuie sæ discufli mereu totul; dacæ nu eøti
certat cu ei. Eu am împærflit totul cu ai mei întotdeauna. Din
nefericire este foarte adeværat un pasaj din scrisoarea ta: „bâjbâi
în întuneric (aøa e!) øi nu înfleleg nimic“. Acesta este motivul pentru
care nu vrei sæ°i crezi niciodatæ pe ai tæi, care sunt bine intenflionafli
cu tine, øi consideri cæ dacæ fli se spune adeværul despre anumite
lucruri, vor doar sæ te jigneascæ øi sæ te ofenseze.
Linguøelile produc ræni mult mai periculoase decât adeværul
care acflioneazæ binefæcætor øi vindecætor. Eu sunt mereu
recunoscætor când cineva îmi spune deschis pærerea sa; tu
dimpotrivæ eøti ofensatæ øi porfli ranchiunæ.
308 l ANUL 1892
Un alt pasaj din scrisoarea ta m°a consolat øi mæ face sæ
privesc cu încredere în viitor; spui „Omul este totuøi ciudat øi
iraflional; trebuie sæ se încredinfleze necondiflionat conducerii Celui
Prea Înalt, atunci va fi el ajutat. Pânæ acum rugæciunea mea nu
a fost auzitæ, dar am fost mereu ajutatæ“.
Da! Doar încrederea neclintitæ în Dumnezeu ajutæ sæ trecem
peste ce°i mai greu. Dumnezeu ajutæ întotdeauna când ai deplinæ
încredere în El...
Te implor iubitæ Elisabeta nu°i mai înspæimânta pe ai tæi...
[probabil ciornæ] nesemnat.
195. [Bucureøti] 12/24 decembrie 1892
cætre regina Elisabeta
V 26
Scumpæ Elisabeta
Din nou trebuie sæ petrec aniversarea naøterii tale departe
de tine. An de an am întâmpinat aceastæ zi scumpæ inimii mele
în cea mai mare bucurie øi am mulflumit Cerului cæ mi°a dæruit
atâta fericire. Acum inima mi°e grea øi îl implor pe Dumnezeu sæ
aducæ înapoi vremurile de odinioaræ. Pânæ acum însæ a venit prea
puflin balsam pe rænile mele adânci øi grijile øi necazurile mele
nu vor sæ scadæ.
Nu mæ plâng, cæci Cerul nu dæ niciodatæ unui om mai mult
decât poate el duce, dar e greu, foarte greu de dus.
Fie ca noul an în care intri sæ°fli aducæ øi sæ°fli redea forflæ
øi sænætate øi sæ acflioneze liniøtitor asupra dispozifliei tale sufle-
teøti. Fie ca noul an care începe sæ°fli trezeascæ iar vechea dragoste
øi încrederea fermæ în mine øi vremurile triste pe care le°am
stræbætut sæ ræmânæ atât de în urmæ încât sæ disparæ cu totul din
amintirea noastræ.
Un prieten mai de nædejde øi un sfætuitor, un sprijin ca mine
nu vei mai afla tu în viafla asta. Øtiu – øtiu totul – cæ în inima ta
au sædit neîncredere în mine, cæ tu øi alflii mæ prezentafli ca un
tiran øi ca totul a fost pus în miøcare ca sæ te îndepærteze de mine
øi sæ distrugæ frumoasa noastræ relaflie. Chiar dacæ au reuøit sæ
facæ o cræpæturæ micæ în viafla noastræ de familie flie îfli va fi uøor
øi depinde numai de tine sæ repar acestea. Dar trebuie sæ te rupi
de toate închipuirile bolnævicioase øi de ideile nefericite pe care
ANUL 1893 l 309
le°ai avut în trecut øi sæ priveøti cu încredere viitorul. Eu øi familia
ta øi prietenii tæi cei vechi, cei care te iubim, trebuie sæ avem toatæ
încrederea ta øi atunci vei recunoaøte repede cât ai fost de
exploatatæ øi cât s°a abuzat de tine. Fie ca speranflele øi dorinflele
mele sæ se împlineascæ în noul an; ne vor face fericifli pe amândoi
øi°mi vei fi veønic recunoscætoare.
Mæ bucur din inimæ cæ dupæ un an de zile eøti din nou în
casa pærinflilor tæi înconjuratæ de dragostea mamei tale øi vei putea
petrece acolo Cræciunul. Chiar dacæ inima fli°a fost grea ai totuøi
frumoasa consolare cæ ai dæruit bucurie. Numai pentru cæ ai fæcut°o
fericitæ pe mama ta a fost pentru tine o mulflumire a inimii...
[nesemnat/
196. Bucureøti 31 decembrie 1892
cætre regina Victoria a Marii Britanii
VA 52
Telegramæ M. S. Reginei la Osborne
Privesc cu recunoøtinflæ spre unul care a trecut øi în care am
avut un succes atât de mare øi vreau sæ te asigur personal de
respectul øi consideraflia mea pe care fli le depun la picioare. S°a
împlinit dorinfla mea cea mai arzætoare ca una din nepoatele tale
sæ le væd strâns legate de flara øi de familia mea. Din adâncul inimii
îfli sunt recunoscætor pentru acest lucru; la fel øi pentru nenu-
mæratele dovezi ale bunævoinflei tale. Implor cerul sæ te binecu-
vânteze mereu pe tine øi dinastia ta sæ domneascæ de°a pururi.
Acum îfli urez un an nou øi færæ griji aøa cum øi pentru noi a început
atât de fericit. Cu aceste uræri îfli særut mâinile cu respect øi te
rog sæ°mi acorzi øi mai departe gândurile tale prieteneøti.
(grafia certæ a lui Carol I)
197. Bucureøti 3/15 februarie 1893, cætre Maria de Flandra
VB 518
Pofli sæ°fli închipui cât am fost de ocupat în ultima vreme,
cæci totul a apæsat pe umerii mei. Din fericire a survenit un pic
de liniøte dupæ ce s°au terminat festivitæflile de primire, care au
decurs mulflumitor în toate privinflele.
310 l ANUL 1893
Aici toatæ lumea este fermecatæ de Missy care la toate
festivitæflile a arætat minunat. din pæcate ea este încæ foarte timidæ
øi fireøte cæ nu este în stare sæ flinæ o reuniune, lucru la care nici
Nando nu o poate ajuta. Aøa cum îmi cerea datoria i°am pilotat
pe amândoi dar acum trebuie sæ învefle sæ navigheze de sine
stætætori. Când nu au loc recepflii øi prezentæri la tânæra pereche
ei sunt toatæ ziua singuri, doar prânzul øi cina le luæm împreunæ.
Pânæ acum întotdeauna s°a întâmplat câte ceva øi îndatoririle
sociale vor dura pânæ la sfârøitul acestei sæptæmâni, în care vor
avea loc trei baluri apoi urmeazæ o sæptæmânæ de liniøte ce va
trebui riguros respectatæ. Mai târziu voi da dineuri mai mici øi
serate mai mari unde Missy va cunoaøte îndeaproape [înalta]
societate. Tinerii au adus totuøi ceva viaflæ în palatul meu tæcut
în care destinul îmi apare adesea foarte melancolic de când sunt
færæ Elisabeta.
Doar activitatea mea intensæ øi multiplele ocupaflii mæ ajutæ
sæ trec peste o serie de lucruri.
Neruøinatele articole din „Nouvelle revue“ al cæror efect este
slæbit prin josnicia lor fac foarte mult ræu E[lisabetei] a cærei
întoarcerea va fi astfel în continuare amânatæ cæci trebuie sæ treacæ
cu totul proasta impresie produsæ. Starea ei este în continuare
prea puflin mulflumitoare. Evitæ sæ°mi scrie deoarece prin
îndepærtarea lui Bramkamp este indignatæ împotriva mea; eu îi
trimit mereu veøti de aici.
[...] în sfârøit iarna este pe sfârøite dupæ ce s°a manifestat
aici cu o asprime nemaipomenitæ. Acum ne temem de inundaflii
øi apoi de holeræ...
... Al tæu frate
Carl
198. Bucureøti 10/22 martie 1893, cætre Maria de Flandra
VB 519
... De pe aici, slavæ Domnului, pot sæ°fli povestesc doar lucruri
bune. Tânæra pereche træieøte liniøtitæ øi mulflumitæ øi se bucuræ
de fericirea ei, pe care eu o observ cu o adeværatæ bucurie a inimii.
Deja sunt perspective îmbucurætoare care o constrâng pe Missy
sæ evite orice obosealæ mai serioasæ. Eu veghez cu mare atenflie
cæci nu avem voie sæ uitæm cæ este foarte tânæræ øi delicatæ. Aici
ANUL 1893 l 311
a cucerit inimile din toate cercurile øi raporturile ei cu mine sunt
cele mai afectuoase. Bucuria mea ar fi deplinæ dacæ situaflia
særmanei mele Elisabetei nu ar fi tristæ øi parflial compromisæ.
Prea puflini mai doresc reîntoarcerea ei care în orice caz, din cauza
infamei cærfli a lui [Robert] Schaffer [Misère royale] este amænatæ
pentru multæ vreme. Aceasta i°a fæcut enorm de mult ræu, este
cititæ cu o adeværatæ indignare; este deja tradusæ în româneøte
øi apare acum øi în germanæ. Doar faptul cæ Elisabeta a dæruit
toatæ încrederea ei unui individ atât de josnic îi scoate din fire pe
oameni. Dar toate acele flesæturi de minciuni sunt crezute de puflini.
Soacra mea, care a receptat publicaflia cu un calm ciudat, este de
pærere cæ dupæ un oarecare timp sæ°i trimit cartea Elisabetei în
speranfla de a°i deschide în sfârøit ochii øi sæ o conving în ce mâini
criminale cæzuse. Dacæ prin acest roman de senzaflie, la care
Madam Adam a colaborat din plin, ea va fi vindecatæ atunci nu
voi regreta publicarea, cæci timpul øi faptele cu totul contrarii [celor
afirmate în carte] o vor anihila în curând.
Vei fi aflat cu siguranflæ cæ ducele d’Aumale a cinat în
societatea lui Scheffer øi a sofliei sale [næscutæ Aksakov] la J. Adam,
femme galante. Frumoasæ societate pentru un prince de sang!
Când ducelui i s°a atras atenflia asupra acfliunilor infame ale lui
Schaffer, care era pe punctul de a fi expulzat de guvernul francez,
el a afirmat: „je me suis interessé a cet homme qui a eu le courage
de defendre une femme outragée“. Aceasta dupæ rapoartele care
ne°au parvenit din cercurile republicane. Câteva zile mai târziu
se spune cæ ducele ar fi citit cartea øi øi°ar fi exprimat apoi
indignarea „relato refero“. Oricum este regretabil cæ Monseigneur
s°a aflat într°o societate atât de ræu famatæ.
Situaflia jalnicæ din Franfla, care este pusæ într°o luminæ atât
de evidentæ prin scandalul Panama, a sucit, se pare, minflile
tuturor francezilor; dimpotrivæ li s°a deschis ochii celor mai bune
cercuri din Rusia. Relafliile noastre cu aceastæ putere s°au îmbu-
nætæflit considerabil din acel moment, lucru la care a contribuit
øi cæsætoria [lui Ferdinand cu Maria]. Din contræ, ura împotriva
Bulgariei øi a principelui ei a ajuns la apogeu øi aici este un pericol
pentru viitor (subl. Carol I) pe care cæsætoria lui F[erdinand] al
Bulgariei îl va atenua prea puflin ba chiar îi va stârni øi mai mult
pe panslaviøti [cæsætoria lui din acel an cu Luisa de Burbon Parma
n. 1870 – m. 1899].
312 l ANUL 1893
Noi continuæm sæ veghem aici ca sæ zædærnicim toate intrigile
criminale de aceea trebuie sæ ræmânem rezervafli øi faflæ de
principele de acum [Ferdinand] ceea ce el nu vrea sæ înfleleagæ.
S°a plâns în aceastæ privinflæ la împæratul F[ranz] J[osef].
În timp ce la ora actualæ în toate flærile sunt chestiuni grave
sau dificile la ordinea zilei, noi ne bucuræm de cea mai mare liniøte
în interior øi în afaræ øi de o stare financiaræ excelentæ, care este
cea mai mare forflæ pentru orice guvernare.
Fireøte cæ opoziflia [liberalæ] se agitæ din nou tot mai mult
øi îøi face curaj prin izbucniri violente, cæci vrea din nou sæ vinæ
la putere ca apoi sæ mi se ofere la picioare. Lozinca lor este: „De
ce îi fline regele aøa de mult pe conservatori [la guvernare]? Este
vina lui cæ noi am fost înlæturafli de la putere...“ etc.
În Germania nu merge bine; lipseøte o mânæ fermæ øi con-
secvenfla. Numai sæ nu se ajungæ la un conflict de pe urma cæruia
doar potrivnicii øi duømanii [Germaniei] ar avea de câøtigat. Øi
la voi sunt greutæfli serioase care doar printr°un compromis ar
putea fi înlæturate.
De câteva zile s°a instalat din nou iarna.
199. Bucureøti 12/24 aprilie 1893,
cætre Fritz von Hohenzollern
VD 979
... În pofida razei de soare pe care fermecætoarea Missy a
adus°o în casa mea pustie aniversarea celor 55 [corect 54/] de ani
de viaflæ ai mei a fost sobræ øi tristæ. Mai întâi nenorocirea incen-
diului de la Sigmaringen a întunecat acea zi. sunt profund mâhnit
de pierderea atâtor scumpe amintiri øi cæ o øtiu pe draga mama
færæ casæ. Nu este un lucru uøor la o vârstæ aøa de înaintatæ sæ
fi smuls din locurile dragi...
Aceastæ tristæ stare de spirit este încæ sporitæ de absenfla
Elisabetei øi prin necontenitele demonstraflii de stradæ care au silit
guvernul chiar pe 20 aprilie [8 aprilie stil vechi] sæ ia energice
mæsuri militare øi sæ închidæ stræzile care duceau spre Palat.
Ca urmare a noilor taxe municipale care au fost supuse
dezbaterii Camerelor s°a produs în rândurile populafliei o anumitæ
nemulflumire pe care opoziflia a exploatat°o pentru agitaflii. Came-
rele au fost ameninflate øi s°a aruncat cu pietre în miniøtri. Dar
ANUL 1893 l 313
ordinea a fost restabilitæ rapid øi s°au operat câteva arestæri. De
ziua mea au vrut sæ°mi pretindæ mie eliberarea capilor instigatori,
ceea ce s°a refuzat prin adoptarea unor mæsuri energice.
Acum este liniøte øi taxele sunt votate în ciuda protestærilor.
În rest merge bine. Camerele au încuviinflat creditele [în text:
mijloacele] pentru constituirea unei divizii de cavalerie, astfel încât
pânæ la toamnæ opt regimente (cu escadroane de câte 136 de cai
fiecare) vor fi instalate la granifla cu Rusia, ceea ce este de cea
mai mare însemnætate.
[...] Aici nu a venit încæ primævara ceea ce o predispune pe
Missy la melancolie; altminteri ea este foarte fericitæ øi fline mult
la mine. Øi Nando face impresie bunæ, doar cæ îi lipseøte inifliativa.
Elisabeta este încæ paralizatæ ceea ce mæ mâhneøte profund;
întoarcerea ei nu va fi posibilæ prea curând nu ne vom duce la
Sinaia înainte de iunie deoarece am numeroase inspecflii.
... al tæu frate devotat
Carl
200. Bucureøti 17/29 aprilie 1893, cætre regina Elisabeta
V 27
Scumpæ Elisabeta!
De doi ani mæ stræduiesc sæ°fli deschid ochii asupra bandei
trædætoare cæreia din pæcate i te°ai dat pe mâna pied et poings
liés øi parflial øi pe mine. Prin spiritism ai ajuns sæ faci lucruri
incredibile øi fli°ai uitat datoriile sacre faflæ de mine.
În multe scrisori fli°am vorbit despre dragostea mea pentru
tine, dar tu din nefericire le°ai ars. Ca sæ te conving în ce mod
infam ai fost minflitæ øi înøelatæ am adunat dovezi irecuzabile. Ele
puteau øi trebuiau sæ nu°fli mai lase nici o îndoialæ. Rugæminflile
mele, toatæ munca øi strædania mea au ræmas zadarnice øi nu
mi°au adus decât ræspunsuri jignitoare pe care le°am adæugat la
copiile scrisorilor mele ca justificare pentru mai târziu cæci nimeni
nu°øi poate imagina ce am træit øi ce am suferit eu de doi ani de
zile øi cât de puflin ecou au gæsit cuvintele mele în inima ta. În
vreme ce tu ai dæruit stræinilor o încredere necondiflionatæ le°ai
permis sæ priveascæ în sufletul tæu; eu am ræmas exclus øi când
te°am fæcut atentæ de ce nu mi°ai spus una øi alta primeam mereu
ræspunsul stereotip „tac mereu“. Aceasta exprimare a fost cea mai
314 l ANUL 1893
mare autoamægire cæci faflæ de alflii n°ai putut sæ taci niciodatæ
øi pentru asta am nenumærate dovezi care sunt consemnate în mod
deosebit în rapoartele lui Scharenbroich. Când fli°am vorbit despre
ele la Segenhaus mi°ai ræspuns scurt: „deoarece voiau sæ mæ
declare nebunæ am fost silitæ sæ spun totul“ – ciudatæ scuzæ!
Dar anii trecufli n°ai avut nici un motiv sæ încredinflezi cele
mai sfinte secrete unei terfle persoane. O dovadæ nimicitoare pentru
indiscreflia ta nemærginitæ stæ acum la dispoziflie este zdrobitoare
pentru tine øi pentru mine øi a provocat aici o adeværatæ groazæ
øi mare consternare în toatæ Europa. Acesta este infamul roman
al lui Robert Scheffer care a început sæ aparæ de la 15 ianuarie
anul acesta în Nouvelle Revue øi acum a ieøit în volum pe care
consider necesar sæ fli°l trimit cæci tu trebuie sæ te convingi la ce
om josnic øi nedemn ai dæruit toatæ încrederea ta, care mie mi°ai
refuzat°o øi care doar mie mi s°ar fi cuvenit. Cu adeværatæ oroare
øi jale de nedescris privesc spre un trecut care pânæ acum mi°a
fost ascuns. De la cele mai intime relaflii care sunt sacre în orice
cæsnicie pânæ la cele mai mari secrete de stat, toate au fost
dezvæluite întregii lumi de un puøtan nemernic. Am fost prezen-
tat într°o aøa posturæ cæ tu chiar ar trebui sæ te ruøinezi cæ ai un
astfel de sofl øi mæ cuprinde groaza când mæ gândesc cæ tu ai
furnizat materialul.
M°am stræduit sæ°fli demonstrez cât de josnici erau oamenii
æøtia, cærora tu te°ai devotat orbeøte. N°ai vrut sæ mæ crezi pânæ
acum aøa cæ eu a trebuit sæ te consider bolnavæ, cæci cine nu vrea
sæ creadæ sute de dovezi limpezi ca lumina soarelui acela nu este
normal. fii se vor deschide în sfârøit ochii? Abia îndræznesc sæ sper!
Dar din pæcate mie multe lucruri mi°au devenit clare prin aceste
publicaflii. Scheffer øi H[elene] Væcærescu, cu øtiinfla cærora a fost
scris acest roman au avut de gând sæ smulgæ rædæcinile dinastiei
noastre de aici. Propria carte de versuri, pe care tu le°ai trimis°o
din Pallanza øi pe care eu din fericire am interceptat°o, furnizeazæ
exact dovada cum øi cu ce mijloace te°au fæcut ei sæ le încredinflezi
tot ceea ce ai gândit în viaflæ ca sæ fii o unealtæ færæ voinflæ în
mâinile lor. Asta ai fost. Ai sacrificat ceea ce ar fi trebuit sæ°fli fie
sfânt celor care prin linguøealæ incalificabilæ voiau sæ te aibæ în
paza lor siguræ. Lumea asta nu mai ajungea ambifliei tale de poetæ.
Te°au ameflit cu vræji øi cu stafii – væd asta din cartea ta de poezii
cæ aøa voiai sæ ai de°a face cu veønicia.
ANUL 1893 l 315
Foarte înflelept Sch[effer] nu atinge acest punct în pamfletul
sæu cæci ar fi putut træda maøinafliile sale criminale. Dar ar fi fost
mai bine decât glorificarea pe care fli°a acordat°o parflial pe lângæ
mizeria cu care te°a împroøcat, cæci o glorificare dintr°o astfel de
panæ este pentru oamenii cumsecade cea mai urâtæ insultæ. Am
învinuit°o pe særmana Anna Burin, care nu a avut pentru tine
decât devotament færæ margini, cæ te°ar fi trædat. Ce cuvânt mai
ræmâne atunci pentru fostul tæu secretar care a dezvæluit mulflimii
avide de scandal cele mai intime resorturi ale inimii tale cu pana
lui murdaræ? Nu poate fi atâta întuneric în mintea øi în sufletul
tæu ca sæ nu mai pofli deosebi binele de ræu, ca sæ nu°fli mai dai
seama cine are pentru tine o dragoste curatæ øi dezinteresatæ. În
cartea ta de versuri scrie cæ ai fi îngenuncheat în fafla Elenei
Væcærescu. Nu pofli sæ te pleci înaintea lui Dumnezeu øi sæ°i
mærturiseøti cæ trebuie sæ te schimbi?
Încæ nu este prea târziu, încæ træiesc, încæ mai pofli sæ repari
ce ai greøit.
Vorbeøti în toate poeziile doar de suferinflele tale, de „destinul
vitreg“ al vieflii tale. Dar la suferinflele mele nu te°ai gândit?
Nenorocirea, unica adeværata nenorocire care te°a lovit pe tine nu
m°a lovit øi pe mine la fel? Spui într°una din poeziile tale cæ ai
vrea sæ arunci coroana de la tine. Dar tu uzezi cel mai mult de
prerogativele pe care ea fli le oferæ, doar îndatoririle nu vrei sæ fli
le asumi. Coroanei îi datorezi astæzi faptul cæ eøti apæratæ
împotriva celor mai violente atacuri.
Øtiu cæ dacæ vei citi „Misère royale“ o sæ te ia øi cu cald øi
cu frig, dar din pæcate nu pot sæ te scutesc de aceastæ emoflie uriaøæ
cæci tu însæfli trebuie sæ mæ sfætuieøti cum sæ pofli sæ repari ceea
ce ai pæcætuit prin încrederea ta dæruitæ unei mizerabile.
Nu te întreb cum ai putut sæ°fli dezvælui gândurile øi
sentimentele unui astfel de om, nu a fost nimic în tine care sæ te
avertizeze? El a târât totul în noroi, fiecare sentiment al tæu! Te°a
pus la stâlpul infamiei ca reginæ trædætoare, ca soflie nedemnæ,
fiicæ færæ inimæ, soræ færæ dragoste øi prietenæ necredincioasæ!
Dar Dumnezeu îfli va da puterea ca sæ dovedeøti prin fapte
cæ nu eøti aøa cum te°a prezentat puøtanul æla obraznic. Cerul îfli
va da înflelegerea sæ gæseøti cæile prin care sæ pofli repara totul.
Sæ øtii, eu pot sæ iert øi te°am iertat, deøi am citit printre rânduri
mai mult decât bænuieøti tu. Dar îfli pretind sæ°mi ræspunzi cu
316 l ANUL 1893
încredere necondiflionatæ, ca pe viitor sæ°mi comunici toate senti-
mentele, impresiile øi dorinflele, adicæ sæ rupi tæcerea ta sfidætoare
faflæ de mine, cæci într°o cæsnicie trebuie sæ træieøti împreunæ øi
nu unul lângæ altul øi ca sæ dai uitærii tot ceea ce a adus atâta
ruøine øi nefericire asupra noastræ øi sæ primeøti din nou cu braflele
deschise tot ceea ce este insultat în acest pamflet. Dacæ nu eøti
în stare sæ faci asta atunci lumea va fi îndreptæflitæ sæ spunæ cæ
murdara carte confline reflectarea exactæ a sentimentelor tale.
Am ajuns la un grav punct de cotituræ, ne aflæm în fafla unor
fapte triste care nu mai pot fi tratate dialatoriu, nu mai pofli
ræspunde cu tæcere acestei scrisori importante aøa cum ai fæcut
cu cele dinainte, nu°fli mai pofli ascunde cæ este vorba de viitorul
tæu, de reputaflia ta pe care eu singur pot, vreau øi trebuie sæ o
apær. Dragostea mea pentru tine este încæ neclintitæ deøi inima
îmi este greu rænitæ. Tu singuræ ai mijloacele sæ o vindeci, acflio-
neazæ cu toatæ voinfla øi putinfla ca sæ îndepærtezi pericolul.
În încheiere trebuie sæ°fli vorbesc pe larg de aceastæ carte
scârboasæ care face o vâlvæ enormæ, este cititæ de toatæ lumea.
Mama ta o cunoaøte øi este de datoria ta sæ vorbeøti deschis cu
ea despre acest lucru ca sæ nimiceøti complet refleaua de
minciuni. În situaflii critice trebuie sæ iei taurul de coarne øi sæ
acflionezi cu hotærâre. A fost de datoria mea sæ o înøtiinflez cæ fli°am
trimis pamfletul øi cæ fli°am atras atenflia asupra gravitæflii
situafliei. Din partea ei vei întâlni doar dragoste tandræ øi multæ
bunætate. Din cauza dezvæluirii secretelor de stat, despre care
forurile competente au fost întrebate (fraza: „dont autre fois elle
avait transcrit le Double de sa propre main“) nu m°am læsat
intimidat øi am dat ca explicaflie cæ nu fli se poate imputa nici o
vinæ deoarece o bandæ infamæ te°a fæcut sæ spui øi recunoøti totul
prin spiritism øi te°a ademenit astfel sæ afirmi lucruri despre care
n°ai fi vorbit niciodatæ. Mai departe însæ îfli spun cæ publicarea a
avut loc cu øtirea Elenei Væcærescu; încæ din decembrie [1892]
familia a anunflat asta aici øi foaia lor „Românul“ (prin Rosetti)
a preluat traducerea (8 suplimente); deøi presa de aici a prezen-
tat°o ca pe o complice nu a urmat nici o dezminflire. Dimpotrivæ
ea spune peste tot cæ romanul ar fi fost conceput cu øtirea ta (?)
øi confline purul adevær. Aceasta din urmæ este la fel de puflin crezut
ca øi afirmaflia Elenei Væcærescu: „le roi est assez naif de croire
ANUL 1893 l 317
que la reine lui a été toujours fidele“. Din fericire ea este cunoscutæ
ca o prea mare mincinoasæ.
Aceste intrigi øi josnicii au stârnit însæ din nou ura øi
dispreflul asupra familiei Væcærescu øi compania øi sunt întrebat
din toate pærflile dacæ tu ai rupt definitiv cu aceastæ societate
„curatæ“ care a fæcut aøa de mult ræu øi nouæ øi flærii. Fireøte cæ
am dat cele mai ferme asiguræri pentru aceasta cæci cea mai micæ
îndoialæ ar fi zdruncinat în cel mai grav mod poziflia ta în România.
Ea a suferit deja foarte mult din cauza romanului lui Scheffer øi
a trebuit sæ vadæ totul pentru a se øterge penibila impresie cæci
altminteri reîntoarcerea ta este cu neputinflæ. Diferite ziare tipæresc
în foiletoanele lor fragmente ale pamfletului ca publicaflia sæ se
întindæ pe termen lung øi la colflurile stræzilor se anunflæ apariflia
traducerii româneøti. Traducerea germanæ, care nu a putut fi
împiedicatæ în pofida intervenfliei mele, apare în curând
(suplimentul nr. 9).
Întoarcerea ta însæ, spre marea mea supærare, va suferi o
amânare, cæci ea nu poate avea loc înainte ca tu sæ fii complet
restabilitæ. Nu pofli face lumea altfel decât este øi aici sunt aproape
unanimi de pærere cæ nu pofli sæ te întorci decât sænætoasæ, cæci
pentru starea ta actualæ banda criminalæ mæ face ræspunzætor pe
mine. (Aceasta denumire este peste tot folositæ aici.) Indignarea
împotriva mizerabilului Scheffer este atât de mare cæ guvernul
meu s°a væzut silit de opinia publicæ, dar contrar dorinflei mele,
sæ se adreseze guvernului francez pentru a cere eventuala expul-
zare a acestui criminal øi trædætor. În anexæ pofli sæ vezi ræspunsul.
Coutouly a fost însærcinat de preøedintele Carnot sæ°mi transmitæ:
„le president a declaré qu’il ne signerait jamais la naturalisation
d’un individ aussi misèrable“. Øi împotriva doamnei Adam sunt
indignafli în cel mai înalt grad øi colonia francezæ de aici øi în
cercurile oficiale pariziene. Din toate pærflile privesc scrisori care
reflectæ impresia fatalæ pe care a provocat°o acest pamflet. Ræs-
pund oricui cæ nu confline decât minciuni øi næscociri øi provine
din partea unui om suferind de mare nebunie øi isterie.
Mariei de Edinburg [mama viitoarei prinflese moøtenitoare
a României] i°am scris: Je suis encore sous la penible impression
de cet norrible livre qui vient d’etre publié a Paris. Malgré les
mensonges effrontés dont ce pamphlet est rempli il produit un
certain effet, que seule le temps pourra effacer. Malheureusement
318 l ANUL 1893
le monde est toujours disposé a croire tout ce qu’il y a de plus
fantastique surtout quand il s’agit des personnes en évidence.
Închei acum, cu inima grea, aceastæ scrisoare øi o predau
poøtei. Fie ca cerul sæ te lumineze øi sæ°fli dea putere în luptele
grele care vor decide viitorul nostru. Încæ nu este prea târziu. Te
îmbræfliøez la inima mea adânc mâhnitæ, scumpæ Elisabeta.
Al tæu credincios
Carl
Copie du Telegramme envoyé en mars [1893] par les
ministre de Roumanie a Paris au Ministere des affaires
étrangeres:
„Je viens de communiquer à Mr. Devalle les renseignement
du gouvernement; il approuve Votre idée et ayant appris que
Scheffer a d’autres articles sous presse lui a signifié qu’il sera
expulsé dans les 24 heures si les articles paraissent; le ministre
des affaires étrangeres a ajouté que les difficultes s’etant
presentées aux ministres des finances ou les taxes out été déja
payés et de la justice ou l’enregistrement a été fait, il a pris sur
lui d’annuler les formalité faites en vue de la naturalisation. Le
gouvernement a pris à coeur cette affaire. Scheffer est devenu
furieux lors qu’il a appris que sa naturalisation a été refusée.
No. 235
N[icolae] Kretzulesco
201. Bucureøti 21 aprilie/3 mai 1893,
cætre Maria de Flandra
VB 520
Scumpæ Maria!
Nu este cu putinflæ ca durerea pe care fli°a pricinuit°o nenoro-
cirea incendiului care a mistuit scumpa noastræ casæ pærinteascæ
sæ fie mai mare decât a mea. Sunt profund mâhnit de aceastæ
dureroasæ pierdere... Ceea ce am pierdut noi tofli prin dispariflia
acestor încæperi pline de amintiri este de neînlocuit cæci un
material preflios pentru istoria casei øi familiei noastre a cæzut
pradæ flæcærilor [...]
Cu inima grea m°am hotærât de curând sæ°i trimit Elisabetei
pamfletul [Misére royale] cu o scrisoare explicativæ. Aceasta ar
ANUL 1893 l 319
trebui sæ°i deschidæ ochii sæ acflioneze salutar øi atunci n°aø mai
regreta publicarea ei.
Guvernul francez a refuzat naturalizarea josnicului autor
[Robert Scheffer] ceea ce se øi cuvenea.
Sunt foarte bucuros cæ în Belgia s°a finalizat revizuirea
Constitufliei, trenarea ei ar fi devenit un mare pericol pentru
instituflia monarhicæ. Agirafliile de pe stræzile Bxuxelles°ului au
molipsit populaflia de aici care s°a folosit øi ea de pietre pentru a
demonstra. Deoarece dezordinile de la Bucureøti au fost provocate
de impozite ar fi putut uøor sæ ia proporflii grave care însæ au fost
evitate prin prudenflæ øi mæsuri energice. Deøi mai existæ o anumitæ
fierbere, acum este liniøte øi Camerele au votat legea impozitelor.
Dimpotrivæ eu am refuzat acceptarea petifliilor.
Aici nu vrea sæ vinæ primævara, vremea este mereu rece øi
mohorâtæ ceea ce o face melancolicæ pe Missy care iubeøte natura
mai mult de orice... În øase sæptæmâni ne mutæm la Sinaia. Pentru
camerele de acolo, la a cæror mobilare ai fost atât de amabilæ sæ
mæ ajufli, te rog sæ trimifli paturi cu garnituræ. Vara aceasta voi
primi numeroase vizite aøa cæ fiecare încæpere trebuie sæ fie
amenajatæ ca dormitor.
202. Bucureøti 6/18 mai 1893, cætre regina Elisabeta
V 28
Scumpæ Elisabeta!
Ca urmare a inundafliilor care au întrerupt comunicafliile
feroviare øi au provocat întârzieri ale trenurilor am primit mai
multe scrisori de ale tale øi am citit dintr°o datæ tot ce ai scris în
decurs de trei zile. Nu pot sæ spun cæ am fost pe deplin mulflumit.
Mæ mira mai ales reacflia pe care a produs°o scrisoarea mea în
starea ta de spirit. Spui mereu cæ eu n°aø fi avut habar de marea
ta pasiune øi cæ nu am înfleles natura ta vulcanicæ, aproape cæ ar
trebui sæ°mi schimb complet pærerea. Dar tu m°ai înfleles cu
adeværat pe mine?
Dupæ lectura cærflii [Misère royale a lui Robert Scheffer] te°ai
lansat în cele mai amare expresii, în comparaflii atât de urâte cæ
nu le pot repeta. Dar tu resimfli doar nedreptatea comisæ împotriva
ta (subl. C.I.) øi spui cæ oamenii nu te°au înfleles. Despre
320 l ANUL 1893
recunoaøterea propriei tale vinovæflii nu existæ vreun cuvânt în
scrisoare.
Pamfletul lui Scheffer n°ar avea în sine nici o importanflæ
dacæ nu ar fi alcætuit din confidenflele tale øi aceste confidenfle le°ai
fæcut øi altora. Zeci de doamne din societatea de aici au povestit
„Regina mi°a spus øi mie la fel mot à mot“. Fireøte cæ este øi multæ
exagerare aici.
Te consideri un animal hæituit; cred cæ aø putea sæ folosesc
øi eu aceastæ imagine în ceea ce mæ priveøte dacæ m°au putut
atinge toate calomniile. Doi ani am scris cu sângele inimii mele
ca sæ te conving de iubirea mea øi tu te plângi cæ „o vorbæ bunæ
ar fi fæcut mai mult“. Sute de mii de cuvinte de dragoste øi blândefle
fli°am trimis øi fli°am scris, iar tu spui în cartea ta de versuri: „M°afli
pierdut, voi nebunilor!“ Acum mi se pare cæ trebuie sæ ai grijæ ca
sæ nu mæ pierzi tu pe mine.
„Je demande grace“ scrie cæ særmana ta inimæ nu mai poate
îndura! Oare ce fli°am fæcut eu? Tu ai pretins inimii mele mai mult
decât era îngæduit, ai uneltit în spatele meu, ai trædat secretele
mele øi ce°ai fæcut nepotului meu? Despre asta mai bine a°i tæcea
decât sæ pretinzi cæ doar de dragul lui l°ai azvârlit în durere, fricæ
øi necaz. Lui nu i°ar fi venit nicicând ideea stupidæ sæ se uite mæcar
la o persoanæ ca Elena Væcærescu. I°ai înfæfliøat°o înaintea ochilor
în cele mai frumoase culori, i°ai adus mereu împreunæ, fiindcæ
perfida intrigantæ te°a convins prin spiritism cæ el o iubeøte. Øi
astfel Nando s°a fæcut de râs, cæci în România se înflelege cel mai
puflin cæ un prinfl ar putea lua în serios o fatæ care i se aruncæ de
gât. Din afacerea asta nenorocitæ pe care tu ai provocat°o øi din
care s°a îngræøat o bandæ infamæ (cæci de altfel trebuia concediatæ
imediat fata øi expusæ dispreflului general pe care°l merita) toatæ
viafla o sæ se facæ arme împotriva nepotului meu. Când s°a dus
la logodnica lui s°au vândut caricaturi cu el øi aøa numita lui iubitæ.
Øi toate acestea sunt nedreptæfli împotriva ta pe care, judecând
dupæ scrisoarea ta, trebuie sæ mæ græbesc sæ le îndrept. Eu n°am
nevoie sæ îndrept nimic cæci nu am greøit decât din prea multæ
bunætate faflæ de tine, dar aøtept ca tu sæ caufli sæ îndrepfli odatæ
ceva. Începe cu mama ta.
Te plângi cæ fli°a zævorât inima øi „ar da orice ca sæ fli°o
deschidæ“. Consider cæ tu ar trebui sæ dai orice sæ°i deschizi ei
inima, cæci tu ai greøit faflæ de ea. Tot ce a scris Scheffer în cartea
ANUL 1893 l 321
lui despre Segenhaus øi despre copilæria ta provine din povestirile
tale exagerate. Cu toate acestea ea te înconjoaræ cu o dragoste
înduioøætoare. Øi tu vorbeøti de prizonieratul care°fli macinæ
ultimele puteri în confruntæri zilnice. Împotriva cui ai avut de
luptat? împotriva unei mame care te°a ræsfæflat cu iubirea, împo-
triva unui sofl care fli°a trecut cu vederea peste puterile omeneøti
øi care te iartæ? øi nu ne°am îngrijit øi nu ne°am preocupat decât
sæ te ferim sæ nu mai cazi în mrejele elementelor josnice. De doi
ani nu am fost ræsplætifli decât cu ingratitudinea ta øi acum îmi
spui cæ ar trebui sæ mæ „rog“ ca sæ nu te lase puterile? îmi reproøezi
cæ nu m°am gândit la „særmana ta inimæ“ øi nici la „înlænfluirea
de împrejuræri, intrigi øi obscuritate“ în care ai bâjbâit. Am crezut
cæ am o nevastæ a cærei inimæ bate alæturi de a mea øi care este
de partea mea øi n°are nevoie sæ bâjbâie în întuneric pentru cæ
are un drum luminos înainte. Prima ta datorie este sæ nu ai secrete
faflæ de mine. Acum vei înflelege tu însufli cæ nici o cæsnicie nu
dureazæ dacæ nu se întemeiazæ pe sinceritate reciprocæ. Spui cæ
deteøti discufliile tête à tête. Asta°i altæ autoamægire. Cu Scheffer
øi cu Elena Væcærescu (aø vrea sæ nu mai trebuiascæ sæ rostesc
nicicând numele astea blestemate) ai avut veønice tête à tête care
mi°au ræpit timpul ce mi se cuvenea mie. Îmi scrii cæ nu ar trebui
sæ citez împotrivæ°fli poeziile tale, cæ ar fi fost scrisæ în iarna
disperærii. Nu! cele citate sunt din iarna 1890°91 în care tu, dupæ
propriile tale cuvinte, ai fost mai fericitæ ca oricând.
Un om cinstit are voie sæ se înøele dacæ are gânduri înalte
øi curate. Ce numeøti tu gânduri înalte øi curate? Cæ Nando trebuia
sæ se cæsætoreascæ cu Væcæreasca? Cæ tu prin spiritism te°ai
præbuøit într°o mocirlæ de mizerie øi creaturile alea josnice te°au
dus de nas? Cæci Væcæreøtii se laudæ peste tot – am veøti direct
de la Roma unde aceastæ familie træieøte foarte mulflumitæ øi
îndestulatæ – acum cæ te°ar avea în mânæ. (Le°ai fi mærturisit totul.
La ce se referæ mærturisirile pot sæ°mi închipui cu aproximaflie;
fiica a fæcut aluzii în repetate rânduri. Dar eu pot sæ te liniøtesc
cæ nu m°am îndoit de tine øi nici nu mæ voi îndoi). Ce spun sau
ce publicæ Væcæreøtii sunt minciuni øi în ochii altora øi pentru mine
la fel. (Øtiu cæ ai mers pânæ la limita admisæ, dar nu peste ea,
cæci acesta este singurul lucru pe care nu l°aø putea îndura øi ar
crea între noi o præpastie de netrecut). La fel privesc cu disprefl
aluziile pe care le fac în aceastæ privinflæ Elena Væcærescu øi
322 l ANUL 1893
Scheffer. Dar este nespus de trist cæ te°ai læsat aøa de ameflitæ de
doi intriganfli. Din fericire complotul a fost descoperit înainte de
a fi prea târziu. Dar ai refuzat pe atunci sæ pricepi cæ ai fost
înøelatæ în modul cel mai grosolan øi îmi scrii cæ mai curând ai
renunfla la mine øi la tron decât la acea „sfântæ fecioaræ“.
Nu ai vrut sæ te sustragi complet controlului meu øi sæ te
duci cu banda infamæ la Napoli? Acolo le°ai fi cæzut cu totul victimæ.
În acel moment mi s°au deschis ochii cu adeværat øi am trecut la
mæsuri, care erau de datoria mea sfântæ, dar care din pæcate fli°au
amærât inima împotriva mea [se referæ la îndepærtarea Elenei
Væcærescu]. În genunchi ar trebui sæ°mi mulflumeøti pentru toatæ
grija øi dragostea mea ce fli°am purtat°o în acea vreme, pentru mine
profund dureroasæ. Asta a fost salvarea ta.
[Salvarea a fost cæ regina Elisabeta nu a avut bani suficienfli
pentru aøa ceva].
Într°una din ultimele tale scrisori ai afirmat „eu nu am
devenit ceea ce sunt prin mine însumi“. Nu, din nefericire nu, dar
ar fi trebuit sæ devii aøa ceva. Crezi cæ eu nu a trebuit sæ clædesc
cu trudæ grea ceea ce sunt? (Vrei sæ spui cæ eu nu aø fi din fire
un om pasional øi cæ nu am simflit niciodatæ ce puflin te°ai dæruit
în cæsnicie fiindcæ fli s°a pærut cæ sunt prea terre à terre. Faptul
cæ m°am interiorizat, cæ m°am luptat cu mine însumi nu fli°a fost
pe plac. Era de datoria mea, dar nu întotdeauna mi°a fost uøor.
La urma urmei sunt bærbat nu o creaturæ de ceaflæ).
Vorbeøti acum aøa de des din Biblie, dar spiritul ei nu l°am
putut vedea în nici una din scrisorile tale cæci creøtinismul afirmæ
în cea mai înaltæ dintre porunci: „iubeøte°fli aproapele ca pe tine
însufli“. Dar tu n°ai trecut niciodatæ de tine însufli. „Eu“ aøa încep
fiecare din frazele tale. Iar bucuria ta pentru ultima mea scrisoare,
care mi°a fæcut într°adevær bine, deoarece am zærit acolo un punct
luminos, îmi aratæ cæ te°ai gândit mai puflin la cunoaøterea ta
interioaræ, la transformarea ta sufleteascæ øi mai mult la rapor-
turile exterioare cu mine. Dacæ acestea nu îøi au temeiul într°o
încredere necondiflionatæ ele ræmân doar aparenfle.
Tot mæ tem cæ nu ai citit în întregime cartea lui Scheffer
(din pæcate aceasta este absolut necesar pentru tine cæci trebuie
sæ vezi clar, sæ înflelegi pânæ la urmæ) altminteri n°ai fi subliniat
doar lucrurile cele mai puflin importante, cuvântærile mele pe care
ANUL 1893 l 323
tu le°ai fæcut ca sæ te aperi împotriva lor! A înflelege, a te
transforma øi apoi a ierta este mai bine decât sæ te aperi.
Citeøte øi reciteøte ultima mea scrisoare; acolo vei gæsi ade-
værata, nobila øi mæreafla concepflie cæreia trebuie sæ ne subordo-
næm dacæ am greøit, iar tu ai greøit. Cerul te va ajuta øi te va
îndruma sæ gæseøti drumul drept spre inima mea care pentru tine
este mereu deschis.
Mi°ai trimis un bilet pentru nefericita mamæ a lui Scheffer
(nefericitæ°i cea care a dat naøtere unui fiu atât de ratat). Eu nu°l
pot expedia, nu pot face absolut nici un demers împotriva bandei
dacæ nu øtiu dinainte ce au ei la mânæ împotriva ta. Am auzit
despre manuscrise de ale tale øi de scrisori: Gândeøte°te bine ce
este cel mai important. Nu mæ îndoiesc cæ te vei supune tuturor
condifliilor øi mæsurilor pe care eu le am în vedere în scopul de a
te degaja, de a te smulge din toate nelegiuirile øi calomniile bandei
infame.
Mai puteam evidenflia øi alte lucruri din scrisorile tale dar
vreau sæ le trec cu vederea øi acum te îmbræfliøez cu toatæ dragostea
la inima mea øi privesc încrezætor spre viitor.
Mereu al tæu credincios.
Carl
203. Bucureøti 7/19 mai 1893, cætre Maria de Flandra
VB 521
... momentan sunt chiar copleøit de treburi. Ne apropiem de
încheierea unei sesiuni parlamentare foarte agitate øi sunt deosebit
de multe lucruri de fæcut øi pe deasupra mai am øi inspecfliile
militare øi nenumæratele audienfle; cu greu ne vom putea duce la
Sinaia înainte de mijlocul lui iunie ceea ce regret mai ales pentru
Missy care iubeøte natura mai presus de orice. Slavæ Domnului,
ea este veselæ øi vioaie.
Trimiterea cærflii [Misère royale] øi scrisoarea mea au fæcut
o profundæ impresie asupra Elisabetei øi noi tofli speræm cæ
zguduirea sufleteascæ pe care a provocat°o pamfletul, dar care a
fost atenuatæ printr°o scrisoare de°a mea plinæ de dragoste, va
contribui încet la vindecare. Elisabeta este indignatæ de ingra-
titudinea lui Sch[effer] øi chiar a [Elenei] Væcærescu øi se aflæ acum
într°o stare de spirit mult mai blândæ faflæ de noi. Încet, încet, i
324 l ANUL 1893
se deschid ochii asupra faptului ca noi o înconjuræm cu dragoste,
în vreme ce ea a fost ruøinos înøelatæ de cei la care a flinut pânæ
acum. Timpul øi liniøtea vor împlini restul øi vor aduce lucrurile
pe fægaøul normal. Deocamdatæ Elisabeta ræmâne la Segenhaus,
aøa cum i°am scris, cæci starea de spirit [de aici] nu este încæ
suficient de favorabilæ pentru întoarcerea ei øi mai întâi trebuie
sæ fie capabilæ sæ meargæ.
Draga mama participæ cu mult interes la ultimele eveni-
mente øi mi°a telegrafiat astæz: „Fericitæ de veøtile bune de la
Segenhaus care ne permit sæ speræm tot ce°i mai bun“.
Am fost afectafli de mari inundaflii care au provocat pagube
însemnate. Toate cæile noastre ferate au fost întrerupte øi cea de
la Sinaia nu va putea fi folositæ mai devreme de 14 zile. Abia de
pufline zile avem vreme caldæ.
Aici merg toate bine deøi opoziflia [liberalæ] este foarte agitatæ
øi demonstreazæ adesea. Odatæ cu închiderea Camerelor totul se
va liniøti.
Alæturat îfli trimit planul [camerelor] cu toate dimensiunile...
Ræmâi cu bine...
Carl
Copie
204. Sinaia 15/27 iunie 1893, cætre regina Elisabeta
V 28/1
Scumpæ Elisabeta!
Ultimele tale scrisori m°au mulflumit prea puflin øi m°au
întristat profund; ele îmi aratæ din pæcate cât de departe suntem
de flelul nostru øi cæ nu eøti în stare sæ pricepi situaflia creatæ de
tine.
Nu trebuie pânæ la urmæ sæ cred cæ este o boalæ psihicæ la
tine care te împiedicæ sæ mai deosebeøti binele de ræu? Vorbeøti
din nou de V[æcærescu] øi de S/cheffer] ca despre oameni pe care
tu i°ai nenorocit, nu vrei sæ øtii nimic øi te lauzi din nou cu intenfliile
tale curate øi nobile.
Spui cæ fli°ai sacrificat pentru mine cariera ta poeticæ. Dar
cine te împiedicæ sæ scrii, sæ faci poezii? O faci oare numai de dragul
lumii, al publicitæflii? Publicitatea fli°o voi împiedica fireøte. Dupæ
ce am citit „Deficit“ øi „Meereslieder“ [Cântecele mærii] cred cæ
ANUL 1893 l 325
am fæcut prin aceasta un serviciu nu numai flie, dar øi publicului.
Chiar dacæ nu sunt critic, am totuøi atâta judecatæ ca sæ pot consi-
dera aceste opere drept næscociri ale unei fantezii bolnævicioase.
Afirmi cæ prin simpla ta apariflie vei convinge pe toatæ lumea
de nevinovæflia ta? De aici væd cæ toatæ situaflia îfli este neclaræ øi
cæ tot mai crezi cæ°fli este permis orice.
Starea de spirit nu°fli este favorabilæ iar în anumite cercuri
politice chiar duømænoasæ. Acestea sunt indignate cæ ai trædat
secrete de stat øi cu asta nu se glumeøte.
Dar credinfla mea este nezdruncinatæ øi mæ stræduiesc sæ
culeg una dupæ alta pietrele pe care tu însæfli le°ai aruncat pe
drumul care te duce înapoi aici. Am intenflia fermæ sæ°fli asigur
din nou vechea ta poziflie øi sæ te înconjur cu tot prestigiul. Dar
tu trebuie sæ°mi uøurezi [misiunea] øi nu sæ o faci îngrozitor de
grea ca pânæ acum.
Nu mai existæ nici un drum oare care sæ te conducæ la
înflelegerea de sine? Ani de zile am încercat cu binele, acum încerc
cu adeværul pe care tu°l numeøti asprime, tocmai fiindcæ n°ai
cunoscut niciodatæ asprimea cæci, scumpæ Elisabeta, tot martiriul
tæu existæ doar în închipuirea ta. Este o aroganflæ din partea ta
sæ vorbeøti mereu de „prizonierat“ cæci unica lovituræ a libertæflii
tale este faptul cæ°fli port de grijæ ca sæ nu te compromifli øi mai
mult øi iau mæsuri ca sæ întrerup legæturile tale cu banda
criminalæ.
În loc sæ°mi fii veønic recunoscætoare pentru acest lucru,
tu°mi porfli ranchiunæ. Scrii mereu cu amæræciune øi autocom-
pætimire. Dumnezeu m°a ferit sæ mæ supær pe tine, deøi eu aø putea
fi îndreptæflit la asta dupæ ce nu numai fericirea mea intimæ, dar
chiar øi poziflia mea externæ a fost zdruncinatæ, cæci textul tæu
despre politica externæ a consternat øi pe bærbaflii de stat stræini
øi a diminuat încrederea [lor] în mine.
Impresia pe care a stârnit°o aceastæ carte scârboasæ nu a
dispærut, ba chiar în fiecare clipæ apar în presæ articole noi prin
care se pun în luminæ amintiri penibile. Anexat îfli trimit unul
dintre articolele apærute acum câteva zile în „Kreuzzeitung“ øi care
este scris binevoitor. Ziarele româneøti de opoziflie inspirate de
V[æcæreøti], care s°au întors în flaræ, încearcæ sæ dovedeascæ cum
cæ pamfletul confline tot adeværul.
326 l ANUL 1893
Sper cæ acest scandal se va fi terminat în curând cæci
întrefline o atmosferæ periculoasæ pentru noi tofli. Mais pour effacer
toutes les traces trebuie sæ primeøti din nou cu braflele deschise
toate persoanele care în carte sunt insultate øi calomniate. Øtiu
ce fac, pretinzându°fli aceasta øi nici un argument nu mæ va abate
din drum. Aceasta este una din condifliile pe care le pun pentru
întoarcerea ta. Nu pot sæ accept ca prin minciuni øi calomnii sæ
fie îndepærtafli tocmai aceia care fli°au dovedit credinfla lor.
În momentul întoarcerii tale toate acestea se vor aranja de
la sine øi°fli va fi mult mai uøor decât îfli închipui tu astæzi. Scumpæ
Elisabeta, fie ca tu sæ învingi în lupta interioaræ pe care o duci
pentru a gæsi drumul cel drept spre inima mea. Pe indicatorul de
drum stæ scris: Adeværul øi încrederea neflærmuritæ...
[ultimele douæ rânduri tæiate, nesemnat].
205. Castel Peleø 9/21 iunie 1893,
cætre Fritz von Hohenzollern
VD 980
... De ieri ne°am mutat în reøedinfla noastræ de varæ [...] Missy
este încântatæ de Sinaia øi se bucuræ în mod deosebit sæ fie în
sfârøit la flaræ unde are mai multæ liniøte. În starea ei, pe care o
suportæ bine, aceasta este absolut necesaræ.
Afacerile mele, dar mai mult vremea rece øi ploioasæ m°au
reflinut în Capitalæ. În sfârøit s°a fæcut frumos, din pæcate cam
târziu, cæci inundafliile au produs pagube uriaøe. În mai multe
judefle ale Moldovei recolta a fost complet distrusæ. În Germania
dimpotrivæ totul pare prea uscat. Elisabeta, cæreia îi merge ceva
mai bine, mi°a scris cæ pe valea Rinului recolta este pierdutæ, dar
cu toate acestea se aøteaptæ un an foarte bun pentru vinuri. S°a
indignat de pamfletul lui Scheff[er] care îi este foarte defavorabil.
Nu øtiu încæ dacæ voi pæræsi România în vara aceasta. În
august ar vrea familia de Edinburgh sæ vinæ aici. Eu aø avea nevoie
de o curæ, dar timpul nu ajunge cæci la toamnæ avem mari
manevre.
ANUL 1893 l 327
Aici toate merg bine øi domneøte liniøtea deplinæ. Aø vrea
sæ pot spune la fel øi despre Germania unde multe lucruri sunt
însæ încurcate.
Ræmâi cu bine...
Carl
206. Castel Peleø 30 iunie/12 iulie 1893,
cætre Maria de Flandra
VB 522
Scumpæ Maria!
fii°aø fi scris mai demult dar o uøoaræ inflamaflie a ochilor mi°a
îngreunat scrisul. La fel mæ chinuie durerile reumatice pe care le°ar
putea înlætura doar o curæ la care sunt îndemnat din toate pærflile.
Mi se propune Gastein sau Ragatz; eu nu am nici un chef, dar aø
prefera eventual ultima variantæ ca fiind mai aproape de patrie
[Germania] øi de libera Elveflie. Este greu de luat o hotærâre deoarece
nu a fost fixat momentul vizitei familiei de Edinburgh. Probabil cæ
va avea loc la începutul lunii septembrie øi mama [Maria de Coburg]
va ræmâne pânæ dupæ ce Missy va naøte. Astfel mi°ar ræmâne liberæ
luna august pe care aø folosi°o pentru vizita la Elisabeta øi la mama
øi probabil pentru o scurtæ curæ. La Segenhaus trebuie sæ mæ duc
în orice caz în timpul verii. Acolo starea de spirit s°a mai îmbunætæflit,
dar mersul [Elisabetei] progreseazæ foarte încet, ceea ce fireøte cæ
amânæ din nou întoarcerea ei aici.
I°am scris Elisabetei cæ doar vindecatæ poate sæ revinæ, cæci
în starea ei nu poate face faflæ la ceea ce se pretinde de la ea ca reginæ.
În vreme ce Occidentul este uscat øi suferæ de arøiflæ, noi
aproape sæ suntem mæturafli de øuvoaie. Plouæ cam în fiecare zi
øi uneori în averse. Dar aici [la Sinaia] din fericire ne descurcæm
întotdeauna cæci se usucæ repede øi vremea este mai bunæ decât
la câmpie.
Missy este încântatæ de øederea de aici; iubeøte viafla la flaræ,
frumuseflea naturii øi mai presus de orice florile. Starea ei, pe care
o suportæ foarte bine necesitæ liniøte øi prudenflæ aøa cæ facem doar
scurte plimbæri [...] Aici domneøte liniøtea øi totul merge bine. În
Germania se vor vota proiectele militare care sunt absolut necesare
cæci Franfla este mai tare numeric vorbind [în privinfla trupelor].
... al tæu frate credincios.
Carl
328 l ANUL 1893
207. Sinaia 9/21 octombrie 1893 cætre regina Victoria
VA 54
Stimatæ Veriøoaræ!
Naøterea celei dintâi odrasle româneøti care va fi chemat
cândva sæ continue opera începutæ de mine îmi umple inima de
nespusæ mulflumire øi profundæ recunoøtinflæ cæci væd cu ce caldæ
simpatie ai salutat fericitul eveniment. Nu putem mulflumi
suficient Cerului pentru cæ totul a decurs atât de bine øi cu scumpa
noastræ Missy se bucuræ de cea mai bunæ dispoziflie. Fermecætorul
ei copil este robust øi eu øi flara mea îl putem privi plini de spe-
ranflæ, dorind din toatæ inima sæ creascæ spre bucuria pærinflilor
lui øi spre mândria României.
Dr Blayfair, a cærui sosire a provocat nemulflumire printre
autoritæflile medicale de aici øi a fost exploatatæ de opoziflie
împotriva mea, mi°a fæcut cea mai bunæ impresie; prin tactul sæu
fin a câøtigat repede respectul øi încrederea celor cu care a venit
în contact. Pentru cæ este un reputat medic de boli nervoase am
purtat cu el în repetate rânduri discuflii despre Elisabeta øi i°am
descris exact boala ei astfel încât a avut posibilitatea unui
diagnostic deloc nefavorabil. Vindecarea ei înainteazæ încet, starea
de spirit este mai veselæ øi binevoitoare a salutat ea naøterea celui
dintâi moøtenitor român.
Telegrama ta a înduioøat°o profund. Mi°am permis sæ°i acord
ca suvenir dr Blayfair crucea de mare ofifler a ordinului Coroanei
øi mæ mægulesc cu speranfla ca vei avea bunævoinfla sæ accepfli
aceastæ decorare...
Îfli særut mâinile cu respect
Carol
208. Castel Peleø 15/27 octombrie 1893,
cætre Maria de Flandra
VB 523
Cu greu pofli sæ°fli imaginezi în ce mæsuræ am fost de ocupat
mereu øi cum de la întoarcerea mea din Elveflia atât de multe
lucruri depind de mine. De atunci abia dacæ am avut o clipæ liberæ
pentru problemele mele personale. Casa plinæ de oaspefli, treburile
statului, manevre, cælætorii øi acum la sfârøit fericitul eveniment
ANUL 1893 l 329
al naøterii [la 3/15 octombrie] primului moøtenitor român [Carol
al II°lea]. Toate acestea s°au succedat atât de repede cæ nu am
mai ajuns sæ°mi trag ræsuflarea. Totul se bazeazæ numai pe mine,
trebuie sæ mæ îngrijesc de fiecare lucru, sæ mæ gândesc la toate.
Dar nu pot sæ mulflumesc îndeajuns lui Dumnezeu cæ a ræsplætit
toatæ munca øi truda mea øi a încoronat°o cu succes. În pofida
grijilor øi greutæflilor, care s°au înmulflit în aøteptarea botezului,
apariflia micului cetæflean român este un eveniment politic de
anverguræ, recunoscut la adeværata dimensiune atât în flaræ cât
øi în stræinætate. Viitorul României este asigurat øi aceasta este
garanflia pentru liniøtea Orientului cæruia îi prinde bine pacea pe
care o doreøte toatæ Europa. Øi ruøii, dar mai ales francezii, cu
demonstrafliile lor zgomotoase în care a fost implicatæ chiar øi
biserica catolicæ, au trebuit sæ proclame necesitatea pæcii prin care
se realizeazæ echilibrul paønic (subl. Carol I).
Sper cæ Roma [Vaticanul] care s°a arætat favorabilæ ruøilor
la Paris nu va face aici notæ discordantæ din cauza botezului
ortodox care este inevitabil (subl. Carol I). Dacæ am proceda altfel
s°ar ajunge la un scandal îngrozitor, care ar determina cæderea
guvernului, precum øi alte consecinfle grave, în primul rând un
conflict constituflional. Tu øtii ce înseamnæ asta.
Aceastæ chestiune îmi face multe griji, dar acflionez cu
conøtiinfla împæcatæ cæci øtiu cæ în acest mod evit ceva mult mai
ræu care cu siguranflæ nu ar fi în folosul bisericii catolice de aici.
Elisabeta a primit cu multæ cælduræ vestea naøterii micului
Carol. Se bucuræ cæ el poartæ numele meu aøa cum a cerut toatæ
România øi cæ ea este naøa. A trimis un frumos leagæn, adevæ-
ratæ operæ de artæ; în ziua botezului îl voi prezenta lui Missy care
se simte complet restabilitæ. Deja de trei zile este în picioare øi
øade pe balcon la soare. Copilul este bine proporflionat øi puternic.
[...] Mæ gândesc sæ ræmân aici pânæ în a doua jumætate a
lui noiembrie. Atunci mæ cheamæ înapoi în Capitalæ treburile øi
apropiata deschidere a Camerelor. Copiii pot sæ°øi prelungeascæ
øederea lor aici pe cât de mult posibil cæci iarna øi aerul nesænætos
al oraøului trebuie evitate.
Cælætoria mea în Moldova pentru organizarea micilor ma-
nevre øi vizitarea marilor noastre porturi dunærene m°a mulflumit
330 l ANUL 1893
pe deplin cæci am fost primit pretutindeni cu entuziasm in-
descriptibil.
Acum ræmâi cu bine... fratele tæu iubitor.
Carl
209. Castel Peleø 12/24 noiembrie1893,
cætre Fritz von Hohenzollern
VD 981
Dragul meu Fritz!
De mult voiam sæ°fli scriu øi sæ°mi exprim bucuria cæ ai primit
comanda unui corp de armatæ cu sediul la Berlin.
Nu mæ îndoiesc cæ eøti mulflumit cu noul tæu cerc de relaflii
øi cæ societatea de acolo v°a primit cu braflele deschise pe voi
amândoi ca vechi berlinezi. Sigur cæ vefli gæsi totul schimbat øi
nu mai stafli direct la sursæ ca în vremurile de glorioasæ aducere
aminte ale marelui împærat [Wilhelm I]. Cu toate acestea este
foarte interesat sæ te afli în centrul în jurul cæreia graviteazæ toatæ
Europa. Tânærul împærat mi°a telegrafiat imediat despre
avansarea ta øi a spus cæ se bucuræ cæ i°a încredinflat unui Hohen-
zollern pe credincioøii sæi brandenburghezi. El are totuøi o inimæ
caldæ pentru noi tofli.
Aici am avut o viaflæ plinæ de evenimente, dar cam stresantæ
iar în timpul numeroaselor vizite øi recepflii mi°a lipsit enorm
Elisabeta. Ei îi merge ceva mai bine, dar din pæcate nu este
restabilitæ în aøa mæsuræ încât sæ se poatæ reîntoarce la iarnæ.
De Cræciun vor fi singur deoarece tânæra familie urmeazæ
sæ se ducæ la Coburg. În ceea ce priveøte cælætoria nou næscutului,
care este un copilaø adorabil, am ridicat obiecflii serioase, dar nu
øtiu dacæ voi putea învinge natura despoticæ a tinerei bunici.
Tânæra pereche va trebui sæ se stræduiascæ mult pentru a
câøtiga dragostea øi încrederea flærii; din pæcate amândoi au ceva
din træsætura egoistæ a Coburgilor.
Missy s°a fæcut øi mai frumoasæ dupæ naøtere, este o mamæ
afectuoasæ, iar Nando este absolut strælucitor. Se poate spune cæ
i°a cæzut norocul în brafle.
Mâine ne întoarcem înapoi la Bucureøti regretând sincer cæ
pæræsim frumoasa Sinaia.
ANUL 1893 l 331
Luni voi deschide [sesiunea] Camerelor øi în Mesajul
Tronului voi putea evidenflia starea strælucitoare a finanflelor
noastre. Aici absolut totul merge bine øi multe flæri ar putea privi
cu invidie la însemnatele noastre progrese.
[...] Ræmâi cu bine.
Carl
210. Bucureøti, 12/24 decembrie 1893,
cætre regina Elisabeta
V 28/2
Scumpæ Elisabeta!
Din adâncul sufletului îfli trimit calde uræri pentru scumpa
særbætoare a aniversærii zilei tale de naøtere. Greu, extrem de greu,
îmi vine ca în aceastæ zi în care tu împlineøti 50 de ani sæ nu te
pot strânge la inima mea. Resimt profund dureros lunga despær-
flire care mi°a impus atâtea privafliuni øi plin de dor aøtept ziua
în care cu forfle noi vei reveni la mine sæ°mi stai alæturi øi sæ mæ
sprijini în greaua mea muncæ øi în luptele grele pânæ în amurgul
vieflii noastre.
Mæ preocupæ mereu, dar sper cæ mæ înøel, faptul cæ tu nici-
odatæ nu ai înfleles pe deplin cât de nespus de mult te iubesc eu.
Faflæ de firea mea puflin expansivæ tu ai fost probabil îndreptæflitæ
sæ nutreøti o uøoaræ îndoialæ; dar adesea sub un înveliø aspru este
mai multæ cælduræ øi sentiment decât se bænuieøte. Fie ca noul
an de viaflæ în care ai intrat sæ ne aducæ bucurie neumbritæ iar
flie sæ°fli redea prospeflimea øi veselia tinereascæ, fie ca dupæ anii
grei de încercæri care s°au încrustat atât de adânc în viafla mea
øi în destinul casei noastre sæ vinæ un timp mai vesel care sæ
øteargæ din amintirea noastræ tot ræul prin care am trecut øi sæ
ne facæ sæ privim cu încredere în viitor.
Astæzi în noaptea de Cræciun, pe care eu o petrec singur øi
în tæcere, departe de tofli cei care°mi sunt dragi, deøi în Cameræ
se desfæøoaræ o luptæ ale cærei urmæri ar putea fi într°o zi mai grave
decât ale unei bætælii pierdute, mæ dedic considerafliilor retrospec-
tive. Mæ întreb cum ar fi fost configuraflia Europei dacæ eu n°aø
fi venit în România. Aceastæ aserfliune sunæ ca o trufie, dar eu
sunt convins cæ destinele popoarelor depind adesea doar de un om,
care este în acest caz unealta lui Dumnezeu. România a devenit
332 l ANUL 1893
o putere de care volens nolens trebuie sæ se flinæ seama øi de aceea
astæzi øi în viitor în istoria universalæ va acfliona decisiv. Încæ de
la începutul domniei mele a fost aici centrul de greutate al
chestiunii orientale.
Poate øi altcineva ar fi putut sæ preia aceastæ misiune øi ar
fi putut sæ o ducæ la capæt cu mai mult succes, dar mæ întreb dacæ
ar fi avut ræbdare øi tenacitatea sæ ia asupra lui toatæ osteneala
øi munca øi sæ suporte toate luptele øi adversitæflile. O întreprindere
atât de grea depinde adesea mai mult de temperament decât de
capacitate. De aceea dupæ 27 de ani de domnie în care am avut
o viaflæ aspræ, presæratæ cu lovituri dure ale destinului pot sæ
privesc în urmæ cu o anumitæ mulflumire øi sæ mæ despart de acest
destin cu conøtiinfla cæ mi°am împlinit cu cinste datoria øi cæ nu
am nevoie sæ mæ tem cæ activitatea øi rezultatele mele vor fi supuse
unei critice prea aspre. Fie doar ca opera sæ dæinuiascæ øi sæ treacæ
într°o zi în mâna unei conduceri prudente, fie ca odrasla casei
noastre sæ fie înzestratæ mæcar cu acele calitæfli ale unui monarh
pe care le pretinde o misiune atât de grea øi încærcatæ de
responsabilitate.
Dar acum vreau sæ cobor din sferele gândurilor înalte øi sæ°fli
povestesc câte ceva din viafla de zi cu zi.
De o sæptæmânæ, în Camera Deputaflilor, cu ocazia dezbaterii
Adresei (la Mesajul Tronului) s°a pornit o luptæ într°adevær
nesângeroasæ, dar cu atât mai înverøunatæ asupra problemei
Transilvaniei care ne pune într°o situaflie extrem de dificilæ.
Conservatorii øi liberalii au încælecat pe caii de luptæ øi îi atacæ
færæ cruflare pe unguri, pe care îi prezintæ ca pe niøte barbari din
cauza prigoanei lor asupra românilor. Unii cer intervenflie din
partea guvernului, alflii aprind pasiunile, mulfli vorbesc despre
crearea unui imperiu daco°roman øi se gândesc sæ realizeze cu
discursuri frumoase o astfel de næzuinflæ. Asta°i cel puflin grotesc,
dar ceea ce mi se pare foarte grav este asmuflirea celor douæ
naflionalitæfli care nu va fi atât de uøor de înlæturat. Cuvintele
înaripate ale unui deputat: „un dorobanfl nu se va bate nicicând
alæturi de un honved“ pot avea consecinfle grave.
Sæptæmâna aceasta îmi va fi înmânatæ adresa [la Mesajul
Tronului] care altminteri este bine conceputæ. Aici a avut loc o
schimbare la reprezentanfla Germaniei. Dl. von Bülow a fost mutat
ca ambasador la Roma øi în locul sau a fost numit contele Leyden
ANUL 1894 l 333
pe care probabil fli°l mai aminteøtiu ca secretar pe vremea contelui
Wesdehlen; el este necæsætorit. Regret plecarea lui Bülow care ne°a
fæcut mari servicii în timpul tratativelor convenfliei noastre
comerciale cu Germania; a durat mai mult de un an pânæ când
ne°am putut înflelege. Din pæcate convenflia nu va mai fi votatæ
înainte de særbætori cæci Camerele sunt prea agitate din cauza
românilor transilvæneni.
Aici bântuie gripa, dar nu øi printre deputaflii înfierbântafli:
øi eu am fost ræcit, dar Dr. Kremnitz, a cærei nevestæ vrea sæ°fli
scrie de ziua ta, m°a pus repede pe picioare. Generalul Cernat a
murit la Nisa [8/20 decembrie 1893] øi Ion Ghica zace færæ speranflæ
[dar va muri mai târziu la 22 aprilie/4 mai 1897]; aøa se duce
vechea mea gardæ cu care am muncit øi am luptat împreunæ.
Îi invidiez pe Nando øi pe Missy care îfli pot transmite
personal urærile lor.
Acum trebuie sæ închei... numai al tæu.
Carl
211. Bucureøti 25 decembrie 1893/6 ianuarie 1894,
cætre Fritz von Hohenzollern
VD 982
[...] Dupæ ce convenflia noastræ comercialæ cu Germania a
trecut prin Reichstag cu mari sforflæri am ajuns sæ o vedem øi aici
dupæ lupte grele. S°a protestat împotriva ei în adunæri populare
øi dupæ mai multe øedinfle de zi øi de noapte a fost pânæ la urmæ
acceptatæ de Camere. Aici Germania face o afacere mai bunæ decât
România. Din scrisorile pe care le primesc de la Berlin væd cu
regret cæ nemulflumirea este mare øi starea de spirit nefavorabilæ,
pærerile despre K[aiserul Wilhelm al II°lea] sunt tot mai aspre.
Sæ dea Dumnezeu sæ nu aparæ nici o consecinflæ gravæ mai târziu
øi ca totul sæ se îmbunætæfleascæ.
Aici plecarea tinerei familii nu a fæcut o impresie bunæ, mai
ales cæ tocmai în primul an ei petrec særbætorile în stræinætate.
Øi eu sunt criticat pentru cæ am îngæduit, dar printr°un refuz m°aø
fi certat cu Maria de C[oburg] care deja mi°a scris o scrisoare
neplæcutæ fiindcæ am întârziat cu permisiunea ce îmi fusese cerutæ.
Întoarcerea se amânæ încæ deoarece logodna Victoriei cu Ernest
334 l ANUL 1894
de Hessen urmeazæ sæ aibæ loc sæptæmâna viitoare øi se doreøte
ca Missy sæ fie de faflæ.1
Mæ tem cæ Nando ajunge tot mai mult sub papucul nevestei
sale øi ceea ce°i øi mai ræu øi sub papucul despoticei sale soacre.
El n°are deloc voinflæ øi îi lipseøte inifliativa, lucru care mæ
îngrijoreazæ mult pentru viitor. Eu îl zgâlflâi adesea dar, din pæcate,
degeaba.
În Carlo [fratele lui Ferdinand] este cu totul altæ viaflæ øi
energie.
Aici avem iarnæ grea øi multe boli. Eu, slavæ Domnului sunt
bine. Væ îmbræfliøez
Carl
P.S. Vei fi primit decoraflia doritæ. Cavaler Comandor al
Coroanei României. Cartea despre Sans Souci [cadou de Cræciun
de la Fritz] îmi este foarte binevenitæ øi gæsesc cæ reproducerile
sunt artistic executate. Multe pot sæ le folosesc pentru Cotroceni
care va fi complet reconstruit, Camerele au votat un milion pentru
aceasta.
212. Bucureøti 5/17 ianuarie 1894, cætre Maria de Flandra
VB 525
[...] Nando se lasæ tot mai mult influenflat de mamele lui
[Antonia von Hohenzollern øi Maria de Coburg°soacra] ceea ce mæ
îngrijoreazæ mult pentru viitor. Acum este plecat cu Missy øi cel
mic deja de øase sæptæmâni øi astfel zilnic pierde tot mai mult
teren. Entuziasmul din toamnæ, când au cucerit toate inimile, s°a
ræcit considerabil. Am putut sæ constat acest lucru la balurile de
Anul Nou unde s°au rostit multe remarci amare [la adresa perechii
moøtenitoare].
În astfel de chestiuni nu ai absolut nimic ce sæ discufli cu
Maria de C[oburg]; ea nu cunoaøte decât punctul de vedere rusesc
øi este complet indiferentæ faflæ de ce spune lumea.
1. Este vorba de sora principesei Maria, victoria Melita 1876°1936
care s°a cæsætorit în 1894 cu Ernest Ludwig Mare Duce de Hessen øi Rin
(1868°1937); au divorflat în 1903 øi Victoria se va cæsætori în 1905 cu
marele duce Kiril Vladimirovici.
ANUL 1894 l 335
În sfârøit, copiii sunt la Sigmaringen dupæ ce au stat cinci
sæptæmâni în Germania.
Vizita lor la Elisabeta a decurs bine øi a fæcut impresie
favorabilæ în flaræ unde oamenilor începe sæ le fie dor de ea.
Vindecarea ei progreseazæ încet øi a început sæ meargæ; sæ speræm
cæ întoarcerea va avea loc în mai [în realitate în septembrie], dar
mai întâi trebuie ca ea sæ se poatæ deplasa singuræ, ceea ce depinde
numai de voinfla ei.
Aici sunt ocupat continuu cu multiple probleme aøa cæ simt
prea puflin singurætatea. Peste øase zile se reunesc Camerele øi
vor avea loc mai multe øedinfle furtunoase. În rest merge bine øi
în jurul nostru este liniøte deplinæ.
Iarna este suportabilæ, cele mai mari geruri au fost de –12
R, dar din pæcate prea puflinæ zæpadæ.
Acum ræmâi cu bine... fratele tæu devotat.
Carl
213. Bucureøti 28 ianuarie/9 februarie 1894,
cætre Maria de Flandra
VB 526
„... din pæcate am fost incapabil de orice muncæ øi activitate
din cauza unui violent acces de gripæ. Acum îmi merge mult mai
bine doar cæ mæ simt încæ slæbit øi tuøesc mult. Cu toate acestea
am asistat alaltæieri la serata dansantæ dupæ care au mai urmat
trei øi în plus un mare bal.
Fiicele M[ariei] de C[oburg] sunt atât de ahtiate dupæ plæceri
cæ eu trebuie sæ ocup de distracfliile lor altminteri Missy se simte
foarte nefericitæ aici (subl. Carol I). Cât de diferit au fost crescufli
cei doi copii ai tæi care se mulflumesc cu atât de puflin øi se simt
cel mai bine în cercul familiei aøa cum eram noi odinioaræ în
timpurile fericite de la Düsseldorf.
[...] Aici este o adeværatæ vreme de primævaræ ceea ce este
nefavorabil pentru sænætate øi agriculturæ. Altminteri aici dom-
neøte liniøtea øi pacea øi nu ne termen de complicaflii din nici o
parte.
Acum ræmâi cu bine...
Carl
336 l ANUL 1894
214. Bucureøti 26 februarie/10 martie 1894,
cætre Maria de Flandra
VB 527
... momentan sunt aøa de copleøit de treburi øi de greutæfli
cæ°mi ræmâne prea puflin timp liber. În fiecare primævaræ aici se
stârnesc pasiunile [politice] într°un mod deosebit de violent øi ajung
adesea pânæ la paroxism deoarece se apropie închiderea Camerelor
øi cu aceasta dispare terenul legal pentru combaterea cabinetului,
la fel ca øi posibilitatea ræsturnærii lui. De data aceasta din cauza
neglijenflei ministrului de ræzboi1 opoziflia [liberalæ] a primit în
mânæ o armæ periculoasæ pe care o foloseøte în modul cel mai
nepatriotic [cu putinflæ]. Este vorba de demisia în masæ a ofiflerilor
de cavalerie care din cauza tratamentului aspru al inspectorului
[de armæ].
Generalul Lahovary ar fi putut evita uøor aceastæ nenorocire
– cæci eu aøa o consider pentru armata [noastræ] dacæ ar fi ascultat
reclamafliile øi mi le°ar fi prezentat mie. Inspectorul cavaleriei
[Cantili], care deja fusese ræu notat la mine, ar fi fost imediat
destituit øi nu s°ar fi produs tot scandalul cæruia i°au cæzut victime
mulfli tineri ofifleri, ce au trebuit sæ fie aspru sancflionafli pentru
acfliunea lor nemilitaræ. Dupæ aceste evenimente poziflia ministru-
lui de ræzboi, pe care eu l°am fæcut ræspunzætor, a devenit de
nesusflinut. Dar retragerea sa a fæcut o breøæ în guvern ceea ce
aici de obicei poate fi considerat ca un semn prevestitor al unei
schimbæri a partidului de guvernæmânt. Opoziflia începe sæ devinæ
neræbdætoare øi cautæ sæ°mi facæ viafla grea prin tot felul de
demonstraflii øi cuvântæri agresive. Dar eu mæ uit de sus øi cu
disprefl la aceste agitaflii. Însæ situaflia actualæ nu°mi permite sæ°mi
fac planuri pentru viitorul apropiat. În orice caz pânæ la sfârøitul
lui mai sunt flintuit aici; în plus avem la 10/22 mai marea noastræ
særbætoare naflionalæ, de la care eu n°am lipsit niciodatæ øi care
færæ mine categoric nici n°ar putea fi flinutæ.
[...] Am avut o iarnæ foarte animatæ am dat douæ baluri mari
øi trei mai mici ca sæ°i dau lui Missy prilejul sæ danseze mai mult
1. generalul Iacob Lahovary 27 noiembrie/9 decembrie 1891 – 21
februarie/5 martie 1894 urmat ca ministru ad interim de Lascær Catargiu
22 februarie/6 martie – 17/29 iunie 1894
ANUL 1894 l 337
øi sæ cunoascæ societatea. Balul cu trei cadriluri costumate, øi
trecând prin multe probe, a fost foarte reuøit øi declarat în
unanimitate cea mai frumoasæ festivitate care s°a flinut vreodatæ
aici. Sper cæ Maria de [Coburg] care consideræ cæ eu îi flin prea
din scurt pe copii ei îøi va modifica acum atitudinea. Dacæ îmi este
recunoscætoare nu am putut afla încæ.
[...] Publicaflia lui Sch[effer] este pe cât de stupidæ pe atât
de josnicæ. I°am trimis°o Elisabetei øi i°a dovedit din nou cât de
mult a fost înøelatæ de o bandæ infamæ cæruia i°a dæruit toatæ
încrederea. În sinea ei o simte, dar este prea mândræ sæ°øi recu-
noascæ greøala. Mi°a scris cæ este de neconceput de ce Scheffer,
cæruia i°a fæcut aøa de mult bine, o persecutæ în aøa mod øi o
calomniazæ. Cred cæ îi este fatal cæ el a demascat°o în fafla întregii
lumi pe H[elene] V[æcærescu] øi toate intrigile ei. De altfel nimeni
nu pricepe acest pamflet øi doar prea puflini înfleleg personajele
prezentate în el cu excepflia lui Nando øi a primei sale iubiri
imaginare de tinerefle. Aici nu vorbeøte nimeni de aceastæ nouæ
øi prost scrisæ cârpæcealæ.
Aproape cæ nu am avut iarnæ øi deja se apropie primævara
cu toatæ puterea. Este cald øi încep sæ înverzeascæ tufiøurile.
215. Bucureøti 21 martie/2 aprilie 1894,
cætre Maria de Flandra
VB 528
... vreau sæ°fli spun cæ pot veni la nunta de la Bruxelles [a
lui Carl Anton von Hohenzollern, fratele lui Ferdinand, cu
Josephine de Flandra, fiica Mariei, deci o nuntæ între veri primari]
dacæ este posibil ca aceasta sæ nu se flinæ înainte de 27 mai. Îmi
scrii cæ urmeazæ sæ aibæ loc între 22 øi 26 mai, cæ totuøi ziua nu
a fost încæ fixatæ. Din pæcate îmi este imposibil sæ plec de aici
înainte de 11/23 mai cæci în afaræ de særbætoarea naflionalæ pe care
este imposibil sæ o amânæm (mai ales în actuala stare de spirit
agitatæ politic), am foarte multe de fæcut pânæ atunci. Sper cæ vefli
putea obfline o amânare cu câteva zile øi prin aceasta sæ împlinifli
dorinfla inimii mele de a fi prezent la særbætoarea familiei.
Evenimente foarte fatale din armatæ îmi produc serioasæ
îngrijorare. Mai întâi demisiile en masse ale ofiflerilor de cava-
lerie, care nu au fost încæ mulflumitor rezolvate deøi majoritatea
338 l ANUL 1894
øi°au reluat serviciul; apoi a trebuit sæ°i iau unui general comanda
corpului sæu de armatæ øi sæ inifliez o anchetæ øi în sfârøit
chestiunea livrærilor de armanent care este extrem de complicatæ.
În plus nu gæsesc nici un ministru de ræzboi în locul celui pe care
l°am îndepærtat; s°au încurcat atâtea lucruri sub administraflia
acestuia încât nimeni nu vrea sæ fie succesorul lui. Nici situaflia
politicæ nu este deloc favorabilæ cæci partidele sunt chiar duø-
mænoase unul faflæ de celælalt.
Copiii [Ferdinand øi Maria] se duc sæptæmâna asta la Iaøi
ca sæ se arate acolo înainte de plecarea lor ce va avea loc la 12
ale lunii acesteia. Absenfla lor va dura din nou 6°7 sæptæmâni
deoarece vor dori fireøte sæ ia parte øi la nunta de la Bruxelles.
Eu dorisem ca mai înainte sæ se întoarcæ aici.
Mæ bucur cæ contele d’Ursel vine aici ca ministru pleni-
potenfliar [al Belgiei] a fost foarte bine væzut la noi.
[...] Ræmâi cu bine.
Carl
216. Bucureøti 14/26 aprilie 1894,
cætre Fritz von Hohenzollern
VB 983
Scumpul meu Fritz!
... Ziua mea de naøtere, pentru care am primit nenumærate
dovezi de dragoste øi recunoaøtere din flaræ øi stræinætate, am
petrecut°o foarte singur. Dis°de°dimineaflæ mi°a adus flori micuflul
[Carol al II°lea în vârstæ de 6 luni] care se dezvoltæ excelent. Mæ
miræ faptul cæ pærinflii lui se pot despærfli atâta vreme de aceastæ
fiinflæ încântætoare. Fireøte cæ trebuiau sæ se ducæ la nunta de la
Coburg [a Victoriei Melita, sora Mariei, cu Ernest Ludwig von
Hessen] dupæ care eu le propusesem sæ se întoarcæ aici øi apoi sæ
meargæ împreunæ cu mine la Bruxelles [la nunta lui Carlo von
Hohenzollern cu Josefina de Flandra]. Dar Missy încæ nu se poate
obiønui aici cum trebuie øi de aceea este foarte bucuroasæ dacæ
poate sæ ræmânæ mai multæ vreme cu ai ei. Øase sæptæmâni sunt
prea mult dupæ ce iarna au mai avut o øedere în stræinætate.
Pentru Nando categoric nu este bine deloc. Nunta de la Bruxelles
a fost fixatæ pentru 16/28 mai aøa cæ precis voi putea fi acolo. Sper
ANUL 1894 l 339
nespus de mult cæ øi voi vefli veni øi cæ anumite obligaflii de serviciu
pot fi amânate.
Mæ gândesc sæ plec de aici la 11/23 mai øi la 14/26 mai seara
sæ sosesc la Bruxelles unde mulfli oaspefli sunt aøteptafli.
Pe 5/17 mai am o mare festivitate la Sulina unde toate marile
puteri øi°au trimmis nave. Este inaugurarea marelui canal de la
værsarea Dunærii. Dupæ aceea vine særbætoarea noastræ naflionalæ
øi pe urmæ sunt liber. Am nevoie absolut de liniøte cæci sunt
suprasolicitat øi am multe griji. Aici patimile de partid sunt
nemæsurate øi orice mijloc li se pare potrivit pentru a ræsturna
guvernul. În ultima vreme opoziflia [liberalæ] a instigat în armatæ
øi s°a folosit de o anumitæ stare de nemulflumire din rândurile
cavaleriei din cauza unor nedreptæfli øi a procedeelor brutale ale
inspectorului cavaleriei. Am putut sæ aplaneze fatala chestiune
øi cu patru zile în urmæ dupæ inspectarea regimentelor de cavalerie,
am flinut o cuvântare energicæ în fafla ofiflerilor care a fæcut mare
impresie; din fericire am putut sæ°mi exprim øi mulflumirea cæci
totul a decurs ca la carte.
Slavæ Domnului cæ Elisabeta este mult mai bine øi la varæ
se va putea întoarce la Sinaia. Aceastæ lungæ despærflire a fost o
grea încercare pentru mine.
Tânærul împærat cælætoreøte totuøi prea mult ceea ce nu poate
face impresie bunæ nici în stræinætate.
Ræmâi cu bine...
Carl
217. Bucureøti 16/28 aprilie 1894 cætre Maria de Flandra
VB 529
Scumpæ Maria
Sunt foarte fericit cæ afli fixat momentul nunflii pentru
sfârøitul lui mai [stil nou] cæci astfel pot øi eu sæ iau parte la
frumoasa særbætoare de familie; m°ar fi durut sæ lipsesc. Prin
amânarea de pe 26 pe 28 mai am câøtigat un scurt ræstimp de
liniøte cæci eram decis ca pe 10/22 mai seara, în ziua særbætorii
noastre naflionale, sæ plec la Bruxelles færæ nici o amânare pentru
ca sæ pot sosi acolo pe 25. Acum voi pæræsi Bucureøtiul pe 23 seara.
Intenflionez sæ trec prin Albery øi Strasbourg. Din pæcate nu voi
putea ræmâne la voi mai mult de câteva zile cæci trebuie sæ mæ
340 l ANUL 1894
duc la Neu Wied [la Elisabeta] øi apoi sæ mæ întorc aici imediat
unde mai multe probleme importante ræmân de rezolvat. În august
voi face o curæ mai lungæ øi temeinicæ de care în nici un an n°am
avut mai multæ nevoie ca acum, dupæ gripa de pe urma cæreia nu
mi°am putut reveni. Pe deasupra mari greutæfli øi griji serioase
apasæ asupra mea; sper sæ mæ duc la Elisabeta la Ragaz øi dupæ
o øedere de patru sæptæmâni acolo sæ mæ întorc cu ea la Sinaia
la mijlocul lui septembrie. Sæ dea Dumnezeu ca pânæ atunci sæ
se însænætoøeascæ pe deplin sufleteøte øi trupeøte; pânæ acum s°a
mers destul de bine. Acum este ocupatæ cu cadourile pentru
Josefina øi Carlo. Mæ bucur cæ planul meu a reuøit atât de bine.
Missy øi Nando sunt iar absenfli pentru multæ vreme. Îi
sfætuisem sæ se mai întoarcæ o datæ øi sæ meargæ cu mine la
Bruxelles, dar ei sunt foarte fericifli când pot sæ plece de aici. Nu
înfleleg cum poate o mamæ sæ suporte o aøa de lungæ despærflire
de încântætorul ei copil, faflæ de care eu îndeplinesc acum întru
totul funcflia de tatæ. Aceastæ indiferenflæ øi lungæ absenflæ fac o
impresie nefavorabilæ în flaræ. Oricine consideræ firesc øi de la sine
înfleles ca ei sæ se ducæ la cele douæ nunfli, dar nu pentru douæ
luni de absenflæ.
Din fericire sunt extrem de ocupat øi de aceea nu resimt
singurætatea, dimpotrivæ adesea tânjesc dupæ liniøte absolutæ. În
cercurile politice de aici fierbe mereu øi acum se produc mai des
demonstraflii neplæcute. În viitorul apropiat mæ tem øi de alte
lucruri.
Acum ræmâi cu bine...
Carl
218. Bucureøti 23 aprilie/5 mai 1894,
cætre principele Ferdinand
V 49
Dragul meu Nando!
Înainte de særbætorile Paøtelui am fost atât de ocupat de
dimineafla pânæ seara cu treburi, inspecflii øi primiri cæ abia mi°a
mai ræmas timp liber. Pe deasupra am suferit øi de nevralgii care
încæ nu au trecut øi care nu mæ îndeamnæ la scris.
Îfli mulflumesc pentru cele douæ scrisori ale tale øi mæ bucur
cæ la Coburg merg toate aøa de bine, numai dacæ oboselile n°ar
ANUL 1894 l 341
solicita°o prea mult pe Missy. Micul [Carol al II°lea] este aøa de
vioi ca un peøte în apæ. El îmi este adus de trei ori pe zi, cæci sunt
flintuit în cameræ øi pare sæ fie foarte încântat de aceste [vizite].
Deoarece în ultima vreme a bætut un vânt rece, a ieøit mai puflin
pe afaræ, mai ales din cauza dinflilor. Acum este din nou mai cald
(dar din nefericire îngrozitor de uscat) aøa cæ aproape toatæ
dupæ°amiaza stæ la aer.
Mæ bucur cæ i°afli vizitat pe pærinfli la Lugano øi apoi væ ducefli
la Sigmaringen. Dupæ aceea nu va ræmâne prea mult timp pentru
cælætoria în Anglia, împotriva cæreia eu nu am nimic de obiectat
deoarece este dorinfla Reginei Victoria. Doar sper cæ Missy nu va
fi prea obositæ. Însæ nu væ putefli duce în vizitæ în Anglia færæ suitæ
øi trebuie sæ væ însofleascæ doamna Greceanu øi Coandæ; mai ales
aici se va comenta negativ faptul cæ acum nu væ însofleøte cineva.
Ar fi regretabil dacæ Missy n°ar putea participa la cununia
de la Bruxelles [a lui Carlo von Hohenzollern cu Josephine de
Flandra]. Acolo s°ar întrista pe toatæ lumea iar lunga absenflæ øi
despærflirea de copil nu øi°ar mai gæsi aøa de uøor vreun motiv.
Dupæ 28 mai [cununia de la Bruxelles] va trebui sæ væ græbifli
întoarcerea ca micul [Carol al II°lea] sæ nu ræmânæ singur prea
multæ vreme. Acum veghez eu permanent asupra lui cu grijæ
pærinteascæ.
Momentan este o mare agitaflie în toatæ flara din cauza
procesului românilor de la Cluj [în text: Klausenburg]. Din toate
oraøele primesc telegrame øi adrese cu rugæmintea sæ mæ adresez
împæratului Franz Josef în favoarea supuøilor sæi români.
Dupæ inspecflia mea la cavalerie, care a durat trei ore, am
flinut ofiflerilor o cuvântare energicæ care a fæcut o profundæ
impresie.
Te îmbræfliøez øi pe tine øi pe scumpa Missy... unchiul tæu
iubitor.
Carl
219. Bucureøti 2/14 mai 1894, cætre Maria de Flandra
VB 530
... Poimâine [miercuri] plec la Sulina pentru a prezida
festivitæflile de acolo øi sâmbætæ mæ întorc aici apoi îmi ræmân trei
zile pentru a rezolva nenumærate probleme mai ales chestiuni
342 l ANUL 1894
militare øi sæ asist la særbætoarea naflionalæ. Miercuri, 11/23, seara
pornesc la drum spre voi. Înnoptez la Basel apoi voi vedea corpul
ofifleresc al fostului meu regiment de dragoni în gara de la Metz
øi seara la 7,53 sosesc la Bruxelles.
Am acceptat primirea oficialæ øi deja toate detaliile i s°a adus
la cunoøtinflæ lui Bengescu, cel care a fost însærcinat sæ raporteze
despre acestea, v[ezi] telegrama alæturatæ.
În suita mea se aflæ generalul Vlædescu øi doi aghiotanfli ai
mei lt. col. Priboianu øi maiorul Istrati; pe ultimul îl cunoøti de
la Sigmaringen la fel ca øi pe generalul meu aghiotant. În plus 1
camerist øi 3 servitori.
Despre Nando øi Missy øi planurile lor viitoare nu øtiu nimic.
Sper cæ îfli vor face la timp comunicærile necesare. Timp de 14 zile
am fost foarte suferind øi chinuit de dureri faciale. A trebuit sæ
mi se facæ o incizie la obrazul stâng care va fi cu siguranflæ vizibilæ
pentru multæ vreme.
Problema românilor din Transilvania îmi face mari griji øi
mæ tem de continuarea demonstrafliilor de aici.
Acum ræmâi cu bine...
Carl
P.S. Telegrame de Bengesco adressé au Ministre des
affaires etrangeres.
Le Roi m’a exprime toute sa satisfaction qui lui cause
l’annonce de la prochaine visite de notre auguste Souverain a
Bruxelles. Le Grand Maréchal de la Cour apres avoir pris les ordres
de S.M. m’a prie de lui faire savoir, aussitôt que possible, le jour
et l’heure exacte de l’arrivée du Roi a Bruxelles avec les norms
et le nombre des personnes composant la suite, en vue de la
reception officielle que le Roi Leopold désire faire à notre auguste
Souverain.
220. Bucureøti 3/15 iunie 1894, cætre Maria de Flandra
VB 531
De mai mult de opt zile sunt din nou în mijlocul problemelor
mele care sunt însoflite de multe griji øi greutæfli øi ca un vis frumos
se aflæ în urmæ timpul petrecut la Bruxelles.
ANUL 1894 l 343
[...] Sunt foarte mulflumit de vizita mea la Segenhaus [la
Elisabeta]. Venirea mamei a coincis cu a mea. Sæ dea Dumnezeu
ca timpul lung øi greu al bolii sæ fie depæøit øi mai ales sæ nu mai
revinæ.
Voi mai întâlni cu toate aceste câteva greutæfli care cu
dragoste øi ræbdare vor putea fi aplanate; unele închipuiri bolnave
mai persistæ încæ. Abia atunci va fi pe deplin sænætoasæ Elisabeta,
când va înflelege cæ vreme de trei ani ea a fost bolnavæ psihic.
[...] în jurul nostru sunt mereu continue semne de furtunæ,
dar în vara asta nu se va acutiza nici o problemæ deøi în Ungaria,
Bulgaria øi Serbia situaflia este gravæ øi complicatæ.
La Pesta împæratul [Franz Josef] s°a conformat la toate
pretenfliile obraznice [ale ungurilor]. La Sofia domneøte
entuziasmul pentru ræsturnarea lui Stambuloff. F[erdinand] de
C[oburg] øi°a fæcut din el un inamic periculos. La Belgrad se joacæ
cu focul.
Mâine se întorc în sfârøit copiii [Ferdinand øi Maria] øi peste
8 zile ne mutæm la Sinaia [...] fratele tæu iubitor,
Carl
221. Ragatz 3/15 august 1894, cætre Maria de Flandra
VB 532
[...] Reuniunea cu draga mea Elisabeta este un eveniment
fericit care a fost salutat cu bucurie din toate pærflile. Ea este mult
mai bine; starea ei de spirit este bunæ øi merge din nou færæ
probleme. Momentan se simte cam slæbitæ cæci cælætoria øi multele
emoflii au solicitat°o. La Umkirch s°a simflit foarte fericitæ øi ne°am
plimbat ore în øir în parc împreunæ cu scumpa mama [lui Carol
I]. Prezenfla lui Leopold a fæcut øederea noastræ øi mai plæcutæ.
[...] speræm cu toflii cæ probabil ne vei putea vizita aici; noi
ræmânem pânæ la 10 septembrie øi apoi prin Weinburg øi München
ne întoarcem în România unde Elisabetei i se pregæteøte o primire
cælduroasæ. Trebuie sæ mæ întorc pentru marile manevre la 12/24
septembrie.
De la Sinaia nu am veøti deloc. Se pare cæ la copiii de acolo
este adeværat proverbul „Ochii care nu se væd se uitæ“. Sper cæ
faflæ de tine Carlo se poartæ altfel. Spre marea mea bucurie aflu
cæ pe Josefina o aøteaptæ bucuria maternitæflii...
344 l ANUL 1894
Scrisoarea despre cultul lui Napoleon spune cæ dacæ în
Franfla se restaureazæ monarhia atunci un Napoleon va trece în
fruntea ei. Dar pentru noi republica este mai bunæ øi mai curând
o garanflie a pæcii. Cred cæ ne mai putem bucura încæ mulfli ani
de liniøte, nimeni nu doreøte ræzboiul.
222. Ragatz 10/22 august 1894,
cætre Fritz von Hohenzollern
VD 984
[...] Mai ales am bucuria ca dupæ o lungæ øi grea despærflire
sæ fiu din nou împreunæ cu scumpa mea Elisabeta øi sæ ne putem
întoarce în România. Sper cæ amândurora ne va prinde bine cura
de aici øi vom strânge forfle noi pentru serioasa noastræ vocaflie
øi numeroasele greutæfli care ne aøteaptæ. Pe 10/22 septembrie
trebuie sæ fim înapoi cæci înainte de începutul marilor manevre
mai am de rezolvat probleme importante.
[...] De la Sinaia am prea pufline veøti. Este foarte bine cæ
Nando øi Missy sunt oarecum singuri ca sæ se simtæ øi sæ acflioneze
de sine stætætori cæci mai ales nepotului nostru îi lipseøte orice
inifliativæ. La manevre el îøi va conduce batalionul øi eu mæ voi
îngriji ca el sæ primeascæ øi o misiune specialæ cu participarea øi
altor arme. Corpurile 3 øi 4 de armatæ vor opera la Vaslui unul
împotriva celuilalt.
... fratele tæu devotat
Carl
223. Castel Peleø 22 septembrie/4 octombrie 1894,
cætre Maria de Flandra
VB 533
În ajunul plecærii mele la manevre care dupæ cât se pare se
vor desfæøura pe vreme urâtæ, cæci de patru zile plouæ în averse,
trebuie sæ°fli scriu câteva rânduri...
Timpul meu este mai mult decât ocupat øi casa plinæ de
oaspefli. Charlotte [sora Kaiserului Wilhelm al II°lea] øi soflul ei
Bernhard [von Moeningen] sunt foarte binevenifli, Alfred [fratele
principesei Maria] soseøte astæ searæ cu doi domni; Maria de
Coburg urmeazæ sæ vinæ la 10 ale acestei luni [octombrie stil nou]
ANUL 1894 l 345
dar încæ nu mi°a trimis nici un cuvânt despre sosirea ei. Nando
este deja în marø cu batalionul lui. Noi ne ducem mâine searæ
(vineri) la manevre øi ne vom întoarce joi.
Îmi pare ræu sæ o las singuræ tocmai acum pe Elisabeta, dar
din fericire totul merge bine øi ea s°a obiønuit repede cu schimbærile
survenite.
Missy va naøte peste 14 sau 20 de zile; dar de data aceasta
ea este foarte tare øi se simte bine.
Ræmâi cu bine... Carl
224. Castel Peleø 31 octombrie/12 noiembrie 1894,
cætre Maria de Flandra
VB 534
[...] A trecut deja o lunæ de zile de la naøterea micii Elisabeta,
care se dezvoltæ favorabil deøi mama a trebuit sæ renunfle la
alæptare deoarece a cæpætat o aprindere a pieptului. Acest incident
fatal s°ar fi putut evita foarte uøor dacæ Maria de C/oburg] nu ar
fi expediat medicii. Câtæ vreme a stat ea aici nici un doctor n°a
avut voie sæ o vadæ pe Missy care la rândul ei n°a spus nimic cæ
deja de 14 zile o doare pieptul. Este un noroc cæ eu am preluat
din nou comanda øi cæ l°am putut chema imediat pe Dr. Canta-
cuzino, care a asistat°o la naøtere. Problema este trenantæ,
chinuitoare dar nu periculoasæ. Este o coincidenflæ nefericitæ cæ
Nando pe care eu l°am trimis la Sankt Petersburg la funeraliile
[flarului Alexandru al III°lea care murise la 20 octombrie/1 noiem-
brie 1894] va trebui sæ°øi pæræseascæ tocmai acum nevasta bolnavæ,
care nu aratæ bine. Maria de C[oburg] care pânæ la botez nu s°a
putut hotærî sæ plece, øi°a mai gæsit fratele în viaflæ numai datoritæ
mie. Eu am insistat pânæ la urmæ ca sæ porneascæ øi am organizat
un tren special pentru ea pânæ la granifla ruseascæ; aøa a sosit ea
cu øase ore înainte de moartea flarului Alexandru.
Nu cred cæ schimbarea de domnie din Rusia va avea drept
consecinflæ o altæ orientare în politicæ [externæ]. Aceasta va ræmâne
deocamdatæ paønicæ.
Poimâine ne ducem pentru trei zile la Bucureøti deoarece
flara doreøte categoric sæ serbeze nunta noastræ de argint [...]
Nando va pleca pe [5/17 noiembrie] tocmai de ziua ta, la
Sankt Petersburg øi se va întoarce dupæ zece zile. Aici este mereu
346 l ANUL 1894
cea mai frumoasæ vreme, Elisabeta este bine øi se plimbæ mult
cu mine.
[...] Maria de Coburg pretinde deja ca Missy sæ vinæ cât mai
curând la ea, adicæ sæ°øi lase copiii singuri. Mi se pare ca femeia
asta are puflinæ înflelegere øi inimæ deloc øi se gândeøte doar la
ea. Anturajul ei s°a exprimat aici puflin mægulitor despre ea.
225. Castel Peleø 10/22 noiembrie 1894,
cætre Fritz von Hohenzollern
VD 985
... Felicitærile voastre pentru nunta noastræ de argint ne°au
fæcut bine inimilor noastre øi væ mulflumim [...] La început am
refuzat orice festivitate dar pânæ la urmæ nu am putut rezista
cererilor unanime øi am venit la Bucureøti la 3/15 noiembrie. Acum
sigur cæ nu mai regret, în pofida solicitærilor considerabile pentru
Elisabeta, cæci aniversarea noastræ s°a transformat într°o
mæreaflæ særbætoare naflionalæ la care a domnit un entuziasm
unanim øi de nedescris. Øi din stræinætate ne°a sosit un øuvoi de
felicitæri, nimeni nu a uitat aceastæ zi. La fel am fost copleøifli de
cadouri: tânærul împærat [Wilhelm al II°lea] a fost plin de atenflie
faflæ de noi øi împreunæ cu împæræteasa ne°au trimis un mare
serviciu de ceai din aur. De asemenea, regimentul meu prusian
mi°a trimis suveniruri frumoase. Festivitæflile au durat trei zile
pe o vreme splendidæ. Foarte obosifli dar cu inimile pline de
recunoøtinflæ ne°am întors aici pentru a ræspunde la multele sute
de scrisori, depeøe, telegrame, pentru care vom avea nevoie de cel
puflin o sæptæmânæ. Dar pe 15/27 [noiembrie] trebuie sæ vin pentru
douæ zile la Bucureøti la deschiderea Camerelor [parlamentului].
Nando care pe timpul nunflii [jubileul cæsætoriei lui Carol I
øi al Elisabetei] a ræmas la Sankt Petersburg, se întoarce abia la
sfârøitul sæptæmânii viitoare; apoi ne mutæm în Capitalæ deoarece
Missy este acum prea suferindæ ca sæ poatæ pæræsi Sinaia. Ultima
naøtere a slæbit°o mult, a urmat prea repede dupæ cea dintâi øi
acum trebuie sæ se menajeze serios. Are cea mai mare dorinflæ,
tânjeøte sæ se ducæ la mama ei, care pretinde din nou acest lucru,
aøa cæ trebuie sæ mæ pregætesc sufleteøte pentru o plecare în
curând [a Mariei]. Probabil cæ aøa îi revin ei forflele.
ANUL 1894 l 347
Manevrele au decurs strælucit øi Bernarhd [Meiningen]
precum øi numeroøii ofifleri stræini au fost foarte surprinøi de
numærul [mare al] trupelor øi de prestaflia lor. În pofida nume-
roaselor greøeli care s°au produs øi eu am fost foarte mulflumit øi
totul s°a derulat excelent.
Aici este o vreme minunatæ cu zile calde.
Ræmâi cu bine...
Carl
226. Castel Peleø 20 noiembrie/2 decembrie 1894,
cætre Maria de Flandra
VB 535
În ultima vreme am fost foarte ocupat cu ræspunsul la
numeroasele depeøe, scrisori etc. primite cu ocazia nunflii noastre
de argint...
Aniversarea noastræ intimæ de familie s°a transformat cu
totul pe neaøteptate într°o særbætoare naflionalæ cu manifestaflii
pe cât de mærefle pe atât de emoflionante. Din flaræ øi din stræinætate
ne°au fost transmise cele mai cælduroase manifestæri de simpatie
øi din toate pærflile ne°au venit cadouri.
La început eu am vrut sæ flinem særbætoarea aici însæ miniøtri
øi mulfli alflii m°au rugat stæruitor ca în acea zi sæ venim la
Bucureøtu, deoarece flara vrea sæ ne arate dragostea øi
devotamentul ei. Dupæ festivitæfli, care au fost frumoase, dar foarte
obositoare, am putut sæ ne odihnim aici încæ 14 zile, dar mâine
trebuie, din pæcate, sæ ne mutæm definitiv în Capitalæ cæci
Camerele aduc cu sine aøa o creøtere a activitæflii încât aceasta
nu mai poate fi rezolvatæ de aici.
Missy, care este slæbitæ øi foarte nervoasæ, pleacæ direct de
aici la Coburg împreunæ cu sora ei Sandra. Nando care s°a întors
ieri de la Sankt Petersburg unde i s°a fæcut o primire deosebit de
afectuoasæ trebuie sæ vinæ cu noi la Bucureøti.
Din pæcate ne îndreptæm spre o iarnæ foarte dificilæ din cauza
unei grave crize comerciale care va atinge fireøte øi politica internæ.
Opoziflia va fi în stare sæ poarte cu un oarecare succes o campanie
înverøunatæ [de ræsturnare a guvernului conservator]. Preflurile
cerealelor sunt aøa de scæzute iar cele ale recoltei de anul acesta
348 l ANUL 1895
au fost atât de proaste încât moøierii, dar mai ales arendaøii, au
avut pagube importante, ceea ce va spori numærul nemulflumiflilor.
Am citit în ziare cæ ai fost cu Henriette [fiica ei] la Potsdam...
Împæratul øi împæræteasa au fost desigur foarte cordiali øi
afectuoøi. Ei îøi manifestæ mereu faflæ de noi tofli øi cu fiecare prilej
cea mai cælduroasæ simpatie [...]
Elisabeta suferæ de pe urma gerului uscat cu tot soarele care
stræluceøte. Este øi multæ închipuire care trebuie mereu
combætutæ.
Ræmâi cu bine...
Carl
227. Bucureøti 23 decembrie 1894/4 ianuarie 1895,
cætre Fritz von Hohenzollern
VD 986
[...] De pe aici nu am sæ°fli comunic prea multe noutæfli. Toate
merg foarte bine în ciuda crizei agrare øi comerciale øi a inevita-
bilelor greutæfli politice pe care eu le pot stæpâni.
Bulgarii sunt chiar nebuni: vor sæ°l întemnifleze pe Stam-
buloff tocmai pentru energica activitate pe care a desfæøurat°o.
Marile Puteri, øi noi, de asemenea, i°am prevenit de [pericolul unui]
astfel de pas. Øi acolo lucrurile se pot sfârøi prost. Nu se poate
guverna cu lovituri de teatru.
Aici avem o vreme blândæ, dar ogoarele au nevoie de zæpadæ
cæci toatæ toamna a fost uscatæ øi este lipsæ de umiditate.
Elisabeta este vioaie øi îi merge bine øi fline mult la copii,
care se dezvoltæ bine. Mæ tem cæ ei sunt mai ataøafli de noi decât
de pærinfli, lucru de care flara nu este nemulflumitæ cæci tinerii
[Ferdinand øi Maria] au pierdut mult teren.
[...] fratele tæu iubitor
Carl
228. Bucureøti 30 decembrie 1894/1895,
cætre Maria de Flandra
VB 536
Pe aici e liniøte deoarece Camerele sunt prerogate, dar peste
10 zile se va redeschide sesiunea parlamentaræ øi prevæd lupte
ANUL 1895 l 349
înverøunate care ar putea uøor duce cætre o crizæ. Actualul cabinet
[conservator condus de Lascær Catargiu] stæ de mult la cârmæ øi
opoziflia începe sæ devinæ personalæ, deoarece ræbdarea ei a ajuns
la capæt; dar nu°i ræu deloc dacæ liberalii vor veni din nou la putere.
229. Bucureøti 12/24 februarie 1895,
cætre Maria de Flandra
VB 537
Din nefericire sunt flintuit aici øi nu pot fi folositor [nimænui
din familie]. Dezbaterile furtunoase din Camere, [legea minelor].
Care influenfleazæ profund viafla politicæ, solicitæ toatæ atenflia mea,
cæci o crizæ poate apærea oricând. Deoarece mandatul Camerelor
se apropie de sfârøit, opoziflia [liberalæ] luptæ cu cele mai pericu-
loase arme pentru ræsturnarea guvernului [conservator]; pe
deasupra presa mæ atacæ în modul cel mai neruøinat. Eu îmi
pæstrez calmul øi privesc de sus cu disprefl la aceastæ agitaflie, cæci
am sentimentul puterii mele øi øtiu prea bine cæ românii færæ mine
nu pot face nimic. Treizeci de ani de guvernare atârnæ greu øi
justificæ aceastæ convingere care suna ca o înfumurare, dar dupæ
atâta timp devii obosit øi încordat øi priveøti lucrurile cu mai multæ
indiferenflæ.
230. Bucureøti 22 martie/30 aprilie 1895,
cætre Maria de Flandra
VB 538
Camerele noastre parlamentare care au lucrat cu calm øi spor
în iarna asta øi deja au votat bugetul se mai întrunesc încæ o datæ
pentru scurtæ vreme dupæ Paøti, ca sæ voteze legea minelor, ceea
ce va provoca discuflii înverøunate. Dupæ aceea se va instaura
acalmia politicæ pe care eu o doresc øi Belgiei. Greutæflile de acolo
mi se par a fi de o naturæ mai gravæ. Afacerea congolezæ a trecut
pe un plan secundar faflæ de legea alegerilor comunale øi grevele
[muncitorilor]. Marile demonstraflii øi agitaflii se produc numai în
flærile unde existæ motive de nemulflumire; în astfel de cazuri un
øef de stat constituflional trebuie sæ intervinæ energic personal ceea
ce eu aici am fæcut°o de douæ ori în situaflii grave.
350 l ANUL 1895
231. Bucureøti 16/28 aprilie 1895,
cætre Fritz von Hohenzollern
VD 987
Cu câteva zile în urmæ am inspectat fortificafliile acum
terminate de aici øi am ordonat trageri din 3 forturi øi 4 baterii
[intermediare]. Rezultatul m°a mulflumit foarte mult, toate insta-
lafliile corespund întru totul standardelor impuse unor astfel de
fortificaflii moderne. Bucureøtiul poate fi socotit în aceastæ privinflæ
ca un model de fortificaflie, ce meritæ væzut.
Manevrele de toamnæ se vor desfæøura în aceastæ linie forti-
ficatæ cu corpul 2 de armatæ øi Bernhard Meiningen a promis sæ
vinæ la ele acestea fiind interesante pentru împæratul Wilhelm
al II°lea.
Mæ îndoiesc ca eu sæ pot veni la manevrele voastre cæci anul
acesta trebuie sæ fac din nou o curæ la Ragaz øi timpul este foarte
strict mæsurat.
La varæ voi avea øi inaugurarea marelui pod peste Dunære
care a fæcut sæ°mi amân cælætoria în stræinætate. Nando a primit
comanda unui regiment de cavalerie [4 Roøiori]; sunt curios sæ
væd cum o sæ°l conducæ, aø vrea de la el mai multæ energie øi
înflæcærare.
Pe aici toate merg bine în vreme ce în Bulgaria øi Serbia
multe lucruri lasæ de dorit. Prigonirea lui Stambulof este inexpli-
cabilæ øi este o greøalæ grosolanæ ce poate avea urmæri grave.
În Rusia au ræmas toate cele vechi øi ruøii trebuie cæ sunt
dezamægifli în aøteptærile lor [privind noua domnie a lui Nicolae
al II°lea].
Mæ îngrijoreazæ nemulflumirile din Germania cæci sunt o
dovadæ de slæbiciune politicæ. De s°ar termina mai curând.
De ziua mea (8/20 aprilie 1895) a avut loc marele bal cu cadril
costumat care din cauza bolii micuflului [Carol al II°lea] øi al
doliului [Alexandru al III°lea?] fusese amânat. Missy s°a amuzat
grozav în timpul numeroaselor probe la care au luat parte 60 de
perechi øi executarea dansului în bogatele costume a fost foarte
reuøitæ; a fost una din cele mai strælucitoare serbæri pe care a
væzut°o vreodatæ Bucureøtiul.
ANUL 1895 l 351
232. Bucureøti 2/14 iunie 1895, cætre principele Ferdinand
V 50 fond Ferdinand
Scrisoarea este grav deterioratæ
... De la plecarea voastræ Palatul este pustiu øi tæcut øi ne
lipsifli enorm. Sæptæmâna viitoare ne putem instala la Sinaia, lucru
de care avem nevoie amândoi, cæci în ultima vreme atmosfera a
fost foarte tensionatæ øi afacerile øi îndatoririle s°au îngræmædit
într°atâta cæ tânjesc dupæ ceva liniøte.
Cu câteva zile în urmæ am fost cu mætuøa [regina Elisabeta]
la Mægurele, pe drum ne°a surprins o furtunæ îngrozitoare din care
slavæ Domnului am scæpat în mod fericit... a fost vorba de o
adeværatæ rupere de nori însoflitæ de un uragan øi fulgerele cædeau
în jurul nostru. Societatea care ne aøtepta la Mægurele a fost foarte
îngrijoratæ din cauza noastræ.
Întoarcerea în ræcoarea serii a fost o adeværatæ înviorare.
În toatæ flara au fost ruperi de nori øi cæderi de grindinæ cu pagube
considerabile, altminteri recolta este bunæ.
Inaugurarea podului peste Dunære nu poate avea loc în
septembrie. Missy o sæ se bucure. Podul este practic terminal. Dar
construcfliile de pe insulæ au suferit perturbæri regretabile.
Mi°am terminat inspecfliile militare dar nu toate trupele m°au
mulflumit.
233. Castel Peleø 10/22 iunie 1895,
cætre Fritz von Hohenzollern
VD 988
În timp ce toate statele se confruntæ cu mari greutæfli în
România domneøte liniøtea iar importantele ei progrese øi situaflia
financiaræ favorabilæ sunt recunoscute de întreaga Europæ; ea este
astæzi cel dintâi stat din Orient.
În Bulgaria situaflia se complicæ tot mai mult øi eu consider
cæ poziflia lui Ferdinand von Coburg nu este deloc siguræ, toate
încercærile sale de apropiere de Rusia sunt brutal respinse.
Nando øi Missy sunt în Anglia foarte mulflumifli, distracfliile
nu le lipsesc, copii sunt pe insula Osborne; întoarcerea încæ nu
este hotærâtæ, dar Nando va trebui sæ se ocupa de regimentul sæu
înainte de manevre.
352 l ANUL 1895
Trebuie cæ ai participat la inaugurarea canalului Kaiser
Wilhelm între Marea Nordului øi Marea Balticæ [canalul Kiel]
trebuie sæ fi fost cea mai mæreaflæ ceremonie pe care a træit°o cineva
vreodatæ, mæ bucur cæ douæ din navele mele au fost acolo.1
234. Castel Peleø 20 iulie/1 august 1895,
cætre prinflesa Maria a României
V 454 fond regina Maria
Podul de peste Dunære care se apropie de terminare, va fi
inaugurat festiv în a doua jumætate a lunii septembrie (a fost
inaugurat la 14/26 septembrie 1895) øi mæ bucur cæ vei putea asista
la aceastæ frumoasæ ceremonie.
În ultima vreme am fost foarte îngrijorafli de gravele øi
tristele evenimente din Bulgaria [asasinarea lui Stambulov 6/18
iulie 1895].
Ferdinand de Coburg s°a compromis cu sistemul sæu de
guvernare øi în Sofia miniøtrii au dovedit o completæ incapacitate.
Suntem foarte nemulflumifli cu situaflia de acolo, care poate fi o
primejdie pentru pace øi eu mi°am rostit deschis pærerea cætre
reprezentantul bulgar de aici despre atitudinea echivocæ a condu-
cerii bulgare øi absenfla principelui sæu.
235. Ragaz 24 august 1895, cætre principele Ferdinand
V 51 fond regele Ferdinand
Dragul meu Nando!
Aceste rânduri îfli aduc urærile mele cele mai cælduroase la
aniversarea celor treizeci de ani ai tæi. Fie ca atunci când vei ajunge
la dublul lor sæ ai aceeaøi prospeflime tinereascæ øi toatæ puterea
øi sæ træieøti doar noroc øi fericire cu copii tæi crescufli [...]
Ragaz este plin de români, dar cu care eu vorbesc doar la
promenadæ. Ieri a fost aici regele Würtembergului øi a ræmas o
oræ la noi; la masæ cumnatul meu Wilhelm [von Wied] care acum
este la Zürich.
1. Cruciøætorul „Elisabeta“ øi bricul „Mircea“
ANUL 1895 l 353
Din România aud multe lucruri care îmi sunt foarte neplæ-
cute. Generalul Iacob Lahovary a avut douæ dueluri, la ultimul
a fost grav rænit aøa cæ pentru manevre el este scos din luptæ.
În Bulgaria s°a produs deocamdatæ o liniøte relativæ, dar
situaflia ræmâne gravæ, reprezentantul englez de la Sofia1, care
este un sprijin pentru Ferdinand von Coburg raporteazæ: „que la
mission bulgare envoyée en Russie a completement échové et que
le prince Ferdinand est absolument incapable de denover la
situation.
La Ischl am discutat [cu împæratul Franz] sæ°l sprijinim în
toate privinflele, cæci o schimbare în peninsula Balcanicæ ar putea
fi însoflitæ de cele mai grave urmæri, iar dacæ reuøeøte este
problematic.
Guvernarea D.A. Sturdza
4/16 oct. 1895°21 nov./3 dec. 1896
236. Castel Peleø 12/24 octombrie 1895,
cætre Maria de Flandra
VB 540
Prin schimbarea ministerialæ sunt din nou foarte ocupat,
aproape în fiecare zi am conferinfle.
Cartierul nostru de iarnæ [adicæ Bucureøtiul] o sæ°l vizitæm
cât mai târziu cu putinflæ deoarece Camerele ca urmare a dizolværii
lor, se reunesc abia în decembrie (la 7/19 decembrie) aøa cæ speræm
cæ mai putem ræmâne aici vreo cinci sæptæmâni.
În ultima vreme au bântuit pe Marea Neagræ furtuni atât
de violente cæ navele noastre au fost avariate øi acum nu pot
circula, dar imediat va fi pus în funcflie un vapor cu aburi englezesc.
1. Sir Arthur Nicolson (1849-1928)
354 l ANUL 1895
237. Castel Peleø 2/14 noiembrie 1895,
cætre Maria de Flandra
VB 541
Cu greu pot sæ mæ obiønuiesc cu gândul cæ ai deja 50 de ani
un timp lung bogat în care nu ai fost scutitæ de durere.
Aici ne bucuræm încæ de liniøtea øi pacea care ne înconjoaræ
øi adunæm puteri pentru vremurile aspre spre care ne îndreptæm
cæci nori întunecafli se adunæ asupra putredului imperiu turcesc,
care pare ameninflat din toate pærflile.
Grija mea cea mai mare este Bulgaria unde principele Ferdi-
nand de Coburg cautæ sæ facæ faflæ dificultæflilor interne sprijinind
agitafliile macedonene; miøcarea armeanæ stæ în strânsæ legæturæ
cu aceasta øi de aceea existæ temerea unei ridicæri în Turcia
asiaticæ øi europeanæ.
În trei sæptæmâni vor începe bætæliile electorale pentru noile
Camere, care vor decurge aprig; de pe acum pasiunile au atins
punctul de fierbere øi tonul ziarelor celor douæ partide este chiar
scârbos.
Dimitrie Sturdza, cæruia i°a cæzut puterea în poalæ este un
extraordinar cocoø de luptæ, în toate cuvântærile sale în diferitele
întruniri nu lasæ el nici un fir de pær nescærmænat adversarilor
sæi; adesea i°am fæcut reproøuri pentru aceasta.
Astæzi soseøte primul tren din Ostende la Bucureøti, mâine
mi se vor prezenta directorii cæilor ferate din diferitele flæri prin
care trece acest tren, øi vineri el se duce la Constanfla de unde
navele noastre îi vor transporta pe pasageri de acum înainte spre
Constantinopol. Avem acum douæ trenuri orientale directe, ceea
ce a fost flelul voinflei mele.
Noi ræmânem încæ trei sæptæmâni aici sæ ne bucuræm de
vremea blândæ øi frumoasæ de aerul sænætos de munte; aproape
în fiecare zi avem oaspefli.
238. Castel Peleø 30 noiembrie/12 decembrie 1895,
cætre Maria de Flandra
VB 542
De pufline zile m°am întors aici de la Bucureøti unde am fost
în timpul alegerilor. Sæptæmâna viitoare ne mutæm definitiv în
ANUL 1895 l 355
Capitalæ deoarece joi se întrunesc noile Camere. Acestea au o
majoritate [guvernamentalæ] atât de covârøitoare cæ guvernul va
suferi din cauza aceasta; parlamentele færæ opoziflie sunt absolut
proaste øi slæbesc orice guvernare deoarece apar contradicflii între
proprii ei adepfli care formeazæ apoi o opoziflie nesænætoasæ.1
În Turcia lucrurile merg ræu øi pot lua o gravæ întorsæturæ
dacæ marile puteri nu se înfleleg mæcar pentru un moment. La
Constantinopol domneøte de mult neprevæzutul, astæzi mai mult
ca oricând, deoarece sultanul este iresponsabil. Nu se poate
prevedea ce ne va aduce primævara, chestiunea bulgæreascæ joacæ
aici un mare rol, la Sofia partidul panslavist câøtigæ tot mai mult
teren øi Ferdinand de Coburg priveøte îngrijorat viitorul.
Aici este o zæpadæ înaltæ care s°a întins peste toatæ flara, dar
vremea este frumoasæ øi aerul plæcut aøa c zilnic putem face
plimbæri mai lungi.
Fratele domnului Leonte de Nouy ne°a fæcut amândurora
portrete foarte frumoase au pied pe care le vei putea vedea probabil
la primævaræ la Paris.
239. Bucureøti 15/27 decembrie 1895,
cætre Fritz von Hohenzollern
VD 989
Abia de douæ sæptæmâni ne°am întors de la Sinaia, aceastæ
øedere prelungitæ la munte în mijlocul unui minunat peisaj
înzæpezit a fost o mare bucurie øi are avantajul de a scurta prima
parte a iernii; acest arrangement i°a încætuøat aici pe Nando øi
Missy øi pentru prima datæ vom særbætori împreunæ Cræciunul
pe stil vechi, ceea ce se doreøte øi în flaræ.
De la ultima schimbare guvernamentalæ pasiunile s°au
potolit simflitor øi la noi domneøte liniøtea øi pacea. Din nefericire
nu este cazul la vecinii noøtri. În Turcia sultanul øi°a pierdut capul
øi este terorizat de englezi din cauza Armeniei pentru care nu se
intereseazæ nimeni. În Bulgaria, slabæ øi incapabilæ guvernare de
acolo agitæ tot felul de prostii øi Ferdinand von Coburg nu vede
de unde vine pericolul din cauza trufiei øi a formelor exterioare;
1. Extraordinaræ anticipare a guvernærii P.S. Aurelian un an mai
târziu!
356 l ANUL 1896
unica sa strædanie este acum sæ capete mila Rusiei ceea ce nu va
obfline el nici mæcar cu o nouæ botezare.
Noi nu cerem altceva de la el, decât sæ nu mai încurajeze
miøcarea macedoneanæ ca pânæ acum, altminteri primævara ne
va aduce complicaflii, dar ræzboi nu cred.
Noi cu Rusia stæm bine, Nando øi Missy se vor duce în mai
la încoronarea [lui Nicolae al II°lea] de la Moscova.
Alte lucruri noi de pe aici nu am ce sæ°fli mai povestesc, eu
sunt enorm de ocupat, Nando se îngrijeøte de regimentul sæu 4
de Roøiori. Elisabeta øi Missy picteazæ de zor.
240. Bucureøti 24 decembrie 1895/5 ianuarie 1896,
cætre Maria de Flandra
VB 543
De pe aici nu pot sæ°fli povestesc prea multe noutæfli, de la
întoarcerea noastræ din Sinaia am fost atât de ocupat cæ deabia
am putut sæ ies la aer, dar vremea a fost atât de aspræ cæ mai
bine fæceai sæ ræmâi în casæ. Camerele mi°au votat adrese loiale
øi la dezbatere tofli vorbitorii øi°au exprimat satisfacflia pentru
politica noastræ externæ care este împreunæ cu Tripla Alianflæ.
Relafliile noastre cu Bulgaria unde o guvernare slabæ øi
incapabilæ conduce afacerile, lasæ mult de dorit; deoarece noi com-
batem energic miøcarea macedoneanæ øi am pus capæt agitafliilor
bulgare din Dobrogea, cei din Sofia îøi permit sæ ne prezinte ca
duømani ai sentimentului naflional bulgar, ceea ce este chiar
caraghios. La primævaræ se poate ajunge la tulburæri, dar cum nici
o mare putere nu vrea momentan ræzboiul, diferitele probleme se
vor muøamaliza pentru a fi reluate mai târziu.
Øi în Bulgaria situaflia pare a fi destul de grea.
Elisabeta este foarte bine øi picteazæ zilnic în noul øi fer-
mecætorul ei atelier cu Missy care are un talent deosebit pentru
flori. Astæ searæ avem împodobirea marelui pom de iarnæ instalat
în casa scærii øi care dupæ 22 de ani va stræluci pentru prima oaræ
în luminæ.
La 1/13 ianuarie dæm un mare bal care sunt invitate aproape
2000 de persoane. Totul a luat asemenea proporflii cæ pânæ la urmæ
cele mai mari încæperi au devenit prea mici.
ANUL 1896 l 357
241. Bucureøti 4/16 ianuarie 1896,
cætre Fritz von Hohenzollern
VD 990
Prin depeøa împæratului cætre preøedintele Transvaalului
s°au stricat din temelii relafliile cu Anglia, ceea ce în nici un caz
nu contribuie la întærirea Triplei Alianfle; fie ca aceastæ minusculæ
cauzæ sæ nu aibæ urmæri grave mai târziu. Trebuie cæ nu°i uøor
sæ fii astæzi ministru în Imperiul german øi sæ porfli ræspunderea
unor lucruri pe care mai bine le°ai fi muøamalizat.
Ieri l°am primit pe generalul von Goltz øi seara l°am invitat
la masæ; el este în drum spre Constantinopol prin Constanfla øi
i°am remis un mesaj cætre Sultanul [Abdul Hamid al II°lea] care
se referæ în special la Macedonia unde noi indirect, prin influenfla
noastræ în Bulgaria, vom preveni orice miøcare. Mæ bucur cæ ai
un general atât de destoinic în corpul tæu de armatæ.
Aici toate merg bine øi am fi færæ griji dacæ Ferdinand de
Coburg ar duce o politicæ mai raflionalæ, dar mi se pare cæ i s°a
înfundat definitiv [...]
De anul nou al nostru am avut un bal strælucitor la care au
venit 1500 de persoane, toate partidele au fost reprezentate au
grand complet øi Nando øi Missy au dansat pânæ la ora 5; pânæ
la vremea postului vom da în fiecare sæptæmânæ baluri mai mici.
242. Bucureøti 27 ianuarie/8 februarie 1896,
cætre Maria de Flandra
VB 544
Fritz [fratele lor] vine acum la voi ca civil, dar eu regret
nespus cæ el a pæræsit serviciul militar unde s°a distins. Împæratul
[Wilhelm al II°lea] este prea pripit în toate acfliunile øi deciziile
sale ceea ce l°a pægubit în multe privinfle. Acum va fi øi mai aspru
judecat cæci este trecut de prima tinerefle.
Aici sunt extrem de ocupat øi pe lângæ îndeplinirea îndato-
ririlor oficiale, care sunt foarte obositoare, dæm în fiecare sæptæ-
mânæ câte un bal øi trebuie sæ frecventæm serbærile publice.
Din fericire cea mai mare parte a iernii a ræmas în urmæ øi
judecând dupæ vreme te crezi deja în primævaræ, un soare cald,
praf øi o asemenea uscæciune cæ agricultorii sunt foarte îngrijorafli.
358 l ANUL 1896
243. Bucureøti 14/26 februarie 1896,
cætre Fritz von Hohenzollern
VD 991
Aici am avut un carnaval foarte animat am dat baluri mari
øi în afaræ de acestea au fost numeroase reuniuni mondene în
Capitalæ unde Missy øi Nando au putut dansa dupæ pofta inimii
ceea ce i°a mulflumit pe amândoi. În ultima vreme tofli am suferit
de mai mult sau mai puflin de gripæ care este epidemicæ. Eveni-
mentele din Bulgaria nu deschid în nici un caz un viitor strælucitor
lui Ferdinand de Coburg.
În cercurile politice din Occident øi de pe aici acfliunile sale
sunt sever condamnate iar Rusia se bucuræ pentru scæderea
prestigiului sæu; acolo se joacæ cu el precum pisica cu øoarecele
pânæ când vine momentul potrivit ca sæ fie dat de o parte. Ruøii
au repurtat o victorie strælucitoare øi sunt astæzi stæpânii Bulgariei
în timp ce principele recunoscut (!?) a suferit o înfrângere moralæ
øi materialæ. Un mare partid din Bulgaria este extrem de
nemulflumit de politica sa øi de aceea îl duømæneøte.
Aici e liniøte øi pace, dar vedem cu îngrijorare cum zilnic
slæbeøte Tripla Alianflæ.
244. Bucureøti 9/21 martie 1896, cætre Maria de Flandra
VB 545
Scumpa mea Maria!
În nici un an nu am stræbætut o vreme mai nefavorabilæ decât
acum, fiecare clipæ am fost ræcit øi o gripæ urma alteia, în ultima
vreme în special m°am simflit foarte ræu øi a trebuit sæ zac în pat
în repetate rânduri. Aceastæ stare i°a îngrijorat pe tofli miniøtri
øi oamenii de stat atât de mult cæ tofli mæ roagæ stæruitor sæ mæ
gândesc la o schimbare de aer. De aceea Elisabeta øi cu mine ne
vom duce încæ înainte de Paøti la Abbazia unde cu siguranflæ mæ
voi întrema rapid [...]
Suflæ acum pe Spree [la Berlin] un vânt nefavorabil øi
niciodatæ nu eøti sigur dacæ se va transforma într°o furtunæ care
sæ mæture ceva sau sæ dea o altæ direcflie navei. Din fericire relafliile
cu Anglia s°au îmbunætæflit din nou, dar pentru câtæ vreme?
ANUL 1896 l 359
Deocamdatæ în Europa a fost înlæturatæ orice materie explozibilæ,
astfel încât vom pæstra pacea pentru câfliva ani [...]
Afacerile mele de stat iau un curs mulflumitor øi am avut
în aceastæ privinflæ o iarnæ liniøtitæ, doar multæ muncæ, pe care
o aduce cu sine orice schimbare de cabinet.
Primævara noastræ începe cu o uscæciune enormæ øi un vânt
dinspre ræsærit...
245. Bucureøti 2/14 mai 1896, cætre Maria de Flandra
VB 546
... Dupæ întoarcerea din cælætoria noastræ de odihnæ mæ
aøtepta un aøa øuvoi de probleme cæ abia de°am avut o clipæ liberæ
pentru mine [...]
Vara sau toamna asta speræm cæ ne vom revedea în orice
caz în Elveflia; din nefericire trebuie sæ venim înapoi la mijlocul
lui septembrie cæci împæratul Franz Josef ne va bucura cu vizita sa.
Ungurii au un mare succes politic cu særbætoarea mileniului
lor, prin care separarea lor de monarhia austriacæ iese tot mai
mult în evidenflæ, chiar stræinætatea vorbeøte de regele ungurilor.
Aici ca øi în multe alte locuri au loc demonstraflii din cauza trufiei
maghiare, cu toate acestea eu am vizitat expoziflia din Pesta, lucru
pe care ungurii au pus mare prefl øi presa lor a comentat°o.
Ieri Nando a plecat la Moscova [la încoronarea lui Nicolae
al II°lea] Missy nu s°a mai întors aici ca sæ ne aducæ pe copii, ceea
ce a produs o impresie defavorabilæ. Copiii vor veni poimâine din
Viena cu colonelul Coandæ.
Ai dreptate sæ te exprimi mustrætor asupra luxului exagerat
al încoronærii ruseøti, din nefericire cele mai multe prinflese tinere
se duc în toalete øi podoabe. Fiicele tale [Henriette øi Josephine]
fac o læudabilæ excepflie.
Mæ bucur cæ Albert [fiul Mariei de Flandra, rege al Belgiei
între 1909 øi 1934] øi Nando se vor duce împreunæ la Moscova,
cred cæ amândoi vor trage foloase din aceastæ cælætorie.
360 l ANUL 1896
246. Castel Peleø 7/19 iulie 1896, cætre Maria de Flandra
VB 547
Din nefericire nu vom putea ræmâne [la Ragaz øi Weinburg]
decât pânæ la 2 septembrie din cauza aøteptatei vizite a împæra-
tului austriac pentru care se fac multe pregætiri militare, deoarece
eu vreau sæ°i prezint un întreg corp de armatæ cu efectivul de
ræzboi.
Vizita sa este salutatæ aici de toate partidele cu o sinceræ
bucurie øi este subliniatæ întru totul semnificaflia ei politicæ.
Articolele presei austriece øi germane sunt toate simpatice
øi foarte mægulitoare pentru mine [...]
Aici avem o vreme foarte rece cu toate acestea Sinaia este
straønic vizitatæ øi zilnic avem numeroøi oaspefli la masæ; ieri au
fost contesa øi contele Lalaing [reprezentant diplomatic belgian]
amândoi sunt øarmanfli.
247. Castel Peleø 14/26 octombrie 1896,
cætre Maria de Flandra
VB 548
Mæ bucur cæ ai citit descrierea completæ pe care eu am fæcut°o
despre vizita împæratului [Austro°Ungariei], pe care mama a
recitit°o cu siguranflæ de multe ori. Vizita sârbeascæ, care mi°a venit
foarte incomodæ ne°a obosit peste mæsuræ, dimpotrivæ cea a lui
Leopold øi a Giselei de Bavaria a fost foarte plæcutæ øi favorizatæ
de o adeværatæ vreme de varæ care încæ mai dureazæ. Aceøtia din
urmæ au povestit cæ împæratul Franz Josef øi°a exprimat în
repetate rânduri cea mai deplinæ satisfacflie privind øederea lui
aici øi cæ pe mine mæ simpatizeazæ în mod special pentru cæ se
poate baza pe mine.
Cu câteva zile în urmæ am avut mari exerciflii cu trupe la
Bucureøti øi peste pufline zile vom merge la Constanfla pentru a
pune piatra de temelie a noului pod. În suita noastræ va fi øi marele
duce Boris care este foarte drægufl. Sper sæ plece cât mai curând,
cæci mi se pare cæ Missy s°a îndrægostit de el. Ea nu este de loc
bine dispusæ øi a fost prost crescutæ faflæ de mine, astfel cæ a trebuit
sæ°i dau câteva peste degete în prezenfla lui Nando, a fratelui øi
a værului ei, ceea ce din fericire a avut un efect salutar. Ea este
ANUL 1896 l 361
peste mæsuræ de ahtiatæ dupæ plæceri øi egoistæ øi vrea ca totul
sæ meargæ dupæ cæpøorul ei... ca tofli Coburgii care se gândesc
numai la ei.
Bunul meu Stohr [arhitectul] îmi lipseøte nespus de mult.
248. Castel Peleø 2/14 noiembrie 1896,
cætre Maria de Flandra
VB 549
Din nefericire ne îndreptæm acum spre iarnæ cu toate
influenflele ei defavorabile care sunt øi de naturæ moralæ, mæ
îndrept spre o vreme furtunoasæ din cauza afacerii mitropolitului
care cu mai mult tact øi bunævoinflæ din partea guvernului putea
fi înlæturatæ; eu nu pot sæ fac momentan din ea o problemæ de
cabinet øi chiar am încercat sæ°l conving pe mitropolitul decæzut
[din funcflie] sæ°øi dea demisia, el a refuzat asta apoi a fost ales
de cætre Sinod øi Camere, în mijlocul unui mare scandal, un nou
mitropolit. Din fericire lucrurile s°au liniøtit la Constantinopol,
datoritæ înflelegerii øi presiunilor marilor puteri, care cautæ sæ evite
orice ræzboi. Situaflia de acolo însæ este total compromisæ øi coaptæ
pentru præbuøire în ziua în care Rusia va încuviinfla; acesta este
motivul pentru care Anglia preseazæ pentru o decizie. Franfla este
øi ræmâne servitoarea Rusiei øi îøi sacrificæ toate tradifliile în
Orient. Guvernul francez a fost foarte puflin încântat de nunta de
la Viena [Henriette de Flandra fiica Mariei øi a lui Filip se
cæsætorise cu Emanuel de Orleans duce de Vendômé] cu tot
caracterul ei privat nu a fost lipsitæ de semnificaflie politicæ.
Împæratul Franz Josef a fost foarte mulflumit de cum au decurs
evenimentele. Nando øi Missy l°au væzut pe împærat în repetate
rânduri la Viena.
Noi mai ræmânem aici 14 zile cu copiii; aerul este minunat
øi vremea bunæ. Mæ bucur cæ la Potsdam merge totul strunæ. Cum
era împæratul? în Germania ar putea sæ meargæ øi mai bine.
362 l ANUL 1897
Guvernul P.S. Aurelian:
21 nov./3 dec. 1896°26 martie/7 aprilie 1897
249. Bucureøti 3/15 ianuarie 1897, cætre Maria de Flandra
VB 550
Urmæresc cu atenflie øi interes problemele de la voi øi mi se
pare cæ guvernul este foarte slab øi curentul republican în creøtere,
pe amândouæ ar putea sæ le zægæzuiascæ Coroana, doar trebuie
ca autoritatea sæ se impunæ la momentul øi locul potrivit. Este
regretabil cæ în Belgia nu mai este un partid liberal compact, din
cauza aceasta s°au întâlnit extremiøtii.
Înainte de sfârøitul anului am mai avut un mare succes
personal prin soluflia elaboratæ øi impusæ de mine în dificila
problemæ a mitropolitului, în care am solicitat implicarea ambe-
lor partide. Investitura la 8/20 decembrie 1896 a noului mitropolit
desemnat de mine, Iosif Gheorghian, s°a transformat într°o
adeværatæ særbætoare a pæcii øi împæcærii de unde n°a lipsit nimeni
diun cei care joacæ vreun rol politic. Rar mi°a fost dat sæ træiesc
o særbætoare mai frumoasæ øi mai înælflætoare în sala tronului.
Toatæ flara mi°a exprimat prin nenumærate telegrame øi adrese
cea mai caldæ mulflumire pentru cæ am restabilit pacea în sânul
bisericii.
Alaltæieri am avut un mare bal la care am trimis 1500
invitaflii, a venit cine a putut, s°a dansat pânæ la ora 5, Missy øi
Nando au participat din plin. Vom mai da trei baluri iar copiii
câteva serate dansante la Cotroceni, astfel încât [înalta] societate
øi comerflul vor putea fi foarte mulflumite...
Contele Muraviev a devenit girant al ministerului de externe
[rus]... numirea sa nu va schimba nimic în politica ruseascæ; tandra
relaflie cu Franfla este, din cauza tânærului împærat [Wilhelm al
II°lea] atât de consolidatæ cæ mai ræu nu poate fi [pentru Puterile
Centrale], chiar vizitele împæraflilor austriac øi rus în mai [la
Berlin] n°o mai pot slæbi cu nimic. Dar acum tofli sunt cu gânduri
paønice, doar situaflia din Turcia ar putea în anii urmætori sæ
producæ griji majore...
Îfli trimit o carte a unui anume Bohl din Amsterdam care a
flinut la academia belgianæ conferinfle despre mine. Am primit un
ANUL 1897 l 363
mare numær de exemplare cu dedicafliile respective. O scurtæ
scrisoare de mulflumire ca ræspuns este de ajuns.
250. Bucureøti 26 martie/7 aprilie 1897,
cætre Maria de Flandra
VB 551
Scumpa mea Maria
Stau aici aøa de înfundat în probleme øi greutæfli cæ mi°a fost
imposibil sæ°fli scriu, chiar sunt silit sæ amân într°una o micæ
excursie de odihnæ pe care am vrea sæ o facem la Abazzia, poate
vom putea dupæ paøtele catolic.
Sunt foarte nemulflumit de mersul chestiunilor interne;
conflictele au izbucnit de douæ luni în partidul liberal, care de la
moartea lui [I.C.] Brætianu nu a mai avut nici un conducætor,
paralizeazæ toate afacerile.
Doar prin influenfla mea personalæ øi ræbdarea mea am putut
ajunge în camere la votarea bugetului (26 martie/8 aprilie) øi a
creditelor pentru armatæ øi cæi ferate; acum cer partidului sæ se
uneascæ øi sæ°mi dea un guvern puternic, altminteri îi chem pe
conservatori. Zilele astea se va decide cum stæ treaba øi apoi trebuie
sæ mæ odihnesc cumva cæci toate luptele øi atâta muncæ m°au
stresat foarte mult.
În ceea ce priveøte tulburærile turco°greceøti nu cred cæ vor
tulbura pacea europeanæ, deoarece Rusia în mod special nu vrea
sæ aibæ nici un ræzboi.
Situaflia din Turcia este aøa de jalnicæ øi sultanul atât de
incapabil cæ acolo trebuie sæ fii întotdeauna pregætit pentru
evenimente neaøteptate. Dacæ grecii vor comite nebunia sæ declare
ræzboi turcilor, atunci îi vom læsa sæ se snopeascæ în bætaie øi apoi
vom interveni.
Aici a venit o primævaræ mæreaflæ øi avem speranfla unui an
rodnic. Cotroceniul este acum foarte frumos...
Din nefericire Nando n°are nici o autoritate asupra nevestei
sale. Amândoi se duc la jubileul lui Queen [Victoria] în Anglia,
Missy este întotdeauna bucuroasæ când pleacæ departe de aici cu
toate cæ eu i°am fæcut un fermecætor home la Cotroceni øi la Sinaia.
364 l ANUL 1897
Guvernul D.A. Sturdza
31 martie/12 aprilie 1897°30 martie/11 aprilie 1897
251. Abazzia Villa Angiolina 3 mai 1897,
cætre Fritz von Hohenzollern
VD 994
... ieri m°a vizitat micul rege al Serbiei [Alexandru] în drum
spre Muntenegru; am conferit mai mult de o oræ cu el øi cei doi
miniøtri ai sæi øi avem aceeaøi pærere privitoare la Grecia; dacæ
aceasta ar fi avut succes militar atunci s°ar fi pornit øi Serbia.
Fusesem de la început convins de fiasco°ul militar al grecilor øi
lucrurile s°au desfæøurat pânæ acum aøa cum am scris eu mamei
în douæ scrisori. Roag°o sæ fli le arate dacæ te duci la Sigmaringen
cæci acum sunt interesante [nu existæ în arhiva noastræ].
În toatæ comedia greceascæ, pe care eu niciodatæ nu am luat°o
în serios îmi pare ræu de regele George øi de fii sæi, a cæror prestigiu
a suferit enorm. Situaflia de la Atena este mai zæpæcitæ decât într°o
republicæ øi va fi øi mai ræu dacæ nu se ajunge la pace. Europa se
poate uita liniøtitæ la drama greceascæ pentru cæ incendiul nu o
sæ se întindæ øi pacea europeanæ se va mai putea pæstra vreo câfliva
ani. Turcii au câøtigat mult, moral vorbind, din aceste complicaflii
øi au arætat cæ încæ mai au o armatæ bunæ de care trebuie sæ se
flinæ seama.
Bulgarul a simflit aceeaøi necesitate ca sæ se vorbeascæ despre
el, dar mai întâi sæ facæ lumea sæ°l creadæ.
România l°ar ameninfla øi de aceea a povestit el la Berlin cæ
abia a putut sæ°øi flinæ flara în frâu sæ nu se repeadæ asupra
Macedoniei: nimeni nu l°a crezut mai ales cæ se cunoøteau instruc-
fliunile ce i se dæduseræ de la Sankt Petersburg.
În 8°10 zile ne întoarcem la Bucureøti ca sæ serbæm ziua
noastræ naflionalæ apoi Nando øi Missy se vor duce la jubileul
reginei Victoria în Anglia. Pentru mine începe inspecflia trupelor
care va dura pânæ la sfârøitul lui iunie dupæ care putem merge
la Sinaia.
Sub juræmânt de tæcere pot sæ°fli comunic ca în iunie voi
cælætori poate la Sankt Petersburg ca sæ°mi fac vizita. Sper ca
greutæflile interne pe care le°aø putea avea cu guvernul meu, ce
ANUL 1897 l 365
are mulfli duømani, sæ nu se interpunæ intenfliilor mele. [va avea
loc în anul urmætor].
252. Bucureøti 25 mai/6 iunie 1897,
cætre Maria de Flandra
VB 552
Scumpa mea Maria!
În urma noastræ se aflæ un timp greu øi chinuitor, pe care
noi l°am putut depæøi numai prin enorma compasiune de care am
fost înconjurafli din toate pærflile. Detaliile bolii lui Nando îfli vor
fi fost cunoscute, de trei ori a oscilat el între viaflæ øi moarte øi o
datæ când eu am pus sæ se cheme preotul [cu sfântul maslu]; noi
ne pierduseræm orice speranflæ, doar precauflia øi energia celor trei
medici extraordinari l°au salvat. La dorinfla generalæ øi la rugæ-
minflile stæruitoare l°am chemat eu øi pe Profesorul Leyden din
Berlin, dar la sosirea sa ceea ce era mai ræu trecuse. Însænætoøirea
va progresa foarte lent; deøi puterile øi activitatea inimii sunt
mulflumitoare perturbærile nu sunt totuøi excluse. Prima condiflie
este liniøtea absolutæ øi abia se mai intræ în camera bolnavului.
Missy o are din fericire pe sora ei [Ducky] astfel încât eu pot
obfline mai uøor aceastæ [liniøte] în afaræ de aceasta ea habar nu
are cum trebuie sæ fie tratat un bolnav; când Nando vorbea cu ea
lucruri anapoda [delira] ea gæsea asta comic. În ora celui mai mare
pericol ea a fost foarte dræguflæ øi cu totul neconsolatæ, eu m°am
întors spre ea øi am încurajat°o „Dumnezeu nu ne va læsa“. A fost
foarte dur pentru bunul nostru Leopold [von Hohenzollern fratele
mai mare, tatæl lui Ferdinand] el însuøi bolnav, sæ træiascæ de
departe toatæ teama øi grija; dar eu sunt bucuros cæ l°am împiedi-
cat sæ vinæ aici, aceasta ar fi putut avea urmæri grave pentru el.
A fost o enormæ responsabilitate ce a apæsat asupra mea în
aceste sæptæmâni dramatice, din toate pærflile am fost asaltat sæ
chem øi mai mulfli medici, sæ scriu sæ vinæ rudele, sæ fac una sau
alta, etc. am refuzat totul øi am dat un ræspuns stereotip „Dieu
nous aidera“.
O altæ grijæ ce mæ apasæ acum sunt marile inundaflii øi ploaia
neîncetatæ care poate distruge toatæ recolta noastræ, agricultorii
øi flæranii sunt de°a dreptul disperafli...
366 l ANUL 1897
Øarlatania greceascæ se va termina în curând, dar elenii sunt
dupæ fiasco°ul lor la fel de neruøinafli ca mai înainte.
253. Bucureøti 10/22 iunie 1897,
cætre Fritz von Hohenzollern
VD 995
... Chiar øi astæzi încæ, nu putem privi încrezætori în viitor.
Detaliile gravei boli a lui Nando væ vor fi fost cunoscute, la fel cæ
viafla sa în repetate rânduri a atârnat de un fir de pær, de aceea
nu mai vreau sæ vorbesc despre ceea ce am læsat în urmæ, am intrat
de 3 sæptæmâni în aøa°numita reconvalescenflæ dupæ tifos, dar de
atunci nu s°a putut înregistra nici cel mai mic progres, el are
aproape zilnic febræ, este extrem de istovit øi doar cu greutate este
flinut în viaflæ. Din fericire plæmânii øi inima stau bine dar cea mai
micæ alterare a acestora ar putea fi un pericol de moarte; eu nu°l
væd în fiecare zi øi îl vizitez doar foarte puflin timp deoarece el
trebuie sæ ræmânæ absolut iniøtit, dar vorbesc zilnic cu medicii la
Cotroceni, care l°au tratat minunat. Profesorul von Leyden din
Berlin a stat aici 3 sæptæmâni øi a plecat de câteva zile cu speranfla
cæ nici un incident nu va mai tulbura însænætoøirea, care însæ se
va læsa foarte multæ vreme aøteptatæ...
Cælætoria noastræ la Ragaz se va amâna probabil pânæ la
mijlocul lui august, dar mai înainte vreau sæ°l vizitez pe împæ-
ratul austriac la Ischl. La vizita mea la Sankt Petersburg despre
care fli°am vorbit absolut confidenflial în scrisoarea mea din Abazzia
trebuie sæ renunfl anul acesta...
În afaræ de grija bolii grave care ne°a intrat în casæ mai am
øi altele din cauza uriaøelor inundaflii care au pustiit mari
suprafefle din România øi au pægubit enorm recolta noastræ. Un
mare numær de sate stau sub ape øi locuitorii lor au pierdut totul;
eu am inifliat colecte în toatæ flara øi m°am înscris în frunte cu o
sumæ de 200.000 de franci, dar avem nevoie de milioane pentru
a putea veni în ajutorul nefericiflilor oameni.
Aici, în flara care ne înconjoaræ cu dragoste sinceræ øi com-
pasiune, domneøte liniøtea øi pacea øi stæm indiferenfli faflæ de
tratativele de la Constantinopol care trebuie sæ punæ capæt
conflictului turco°grec. Simpatiile [românilor] sunt pentru turci
øi ne bucuræm cæ grecii au primit o lecflie straønicæ, dar vor scæpa
ANUL 1897 l 367
mult prea uøor, deoarece Anglia se opune oricærei cedæri
teritoriale mai importante.
Împæratul german are ca øi mine o foarte proastæ pærere
despre Grecia, care în cincizeci de ani n°a fæcut nimic; demersul
sæu energic înainte de izbucnirea ræzboiului øi înainte de înche-
ierea armistifliului a fost foarte oportun øi nimerit; mai puflin
nimeritæ este politica sa internæ care din pæcate produce oscilaflii
regretabile în imperiul german; zilele lui von Hohenlohe [prim
ministru demis la 15 octombrie 1900] øi Marshall par sæ fie numæ-
rate øi acum este în încurcæturæ sæ gæseascæ oameni de schimb.
254. Bucureøti 16/28 iunie 1897, cætre Maria de Flandra
VB 553
Am ordonat generalului Pencovici sæ se prezinte la voi øi sæ
væ remitæ veøti despre noi øi despre Nando mai ales. L°am însær-
cinat sæ°fli spunæ cæ sunt foarte puflin liniøtit în privinfla bolii; din
nefericire øtiam de atunci situaflia aøa°numita însænætoøire nu face
nici un progres, în fiecare clipæ se instaleazæ febra cu frecvenfle
semnificative ale pulsului, acum câteva zile temperatura era 40
C øi pulsul 150 în 24 de ore cea dintâi a ajuns la 36,7 C iar pulsul
la 112. Medicii cu greu îøi pot explica aceste oscilaflii øi sunt foarte
îngrijorafli din cauza inimii, care pe mine de mult mæ neliniøteøte.
Consider de datoria mea sæ°i comunic lui Leopold temerile mele
øi sper cæ Dumnezeu nu va face sæ mæ înøel.
În pofida slæbiciunii sale Nando este curajos, se hræneøte øi
doarme bine, plæmânii sunt un pic infectafli øi trupul balonat; sunt
deja douæ luni de când zace în pat øi o adeværatæ îmbunætæflire
nu se observæ deloc. Noi øi medicii, care sunt minunafli, îngrijitorii
øi îngrijitoarele sunt complet epuizafli.
La mine se mai adaugæ øi grijile îngrozitoarelor inundaflii
care au adus multæ mizerie øi pierderi incalculabile. Au început
deja bolile în câteva locuri bântuie tifosul exantematic øi febra
recurentæ capætæ proporflii, în jurul Bucureøtilor bæltesc apele. La
noi deliberæm cu medicii ca sæ°l ducem pe Nando cât mai curând
cu putinflæ la Sinaia; deocamdatæ slæbiciunea sa este atât de mare
cæ nu ne putem gândi la aøa ceva, dar vom trimite copiii acolo.
368 l ANUL 1897
Politic nu°i nimic nou, vara øi cældura reduc toate problemele
la tæcere, încheierea pæcii de la Constantinopol putem s°o aøteptæm
liniøtifli, mie îmi este indiferent.
A fost foarte bætætor la ochi cæ Albert nu a fost trimis la
serbærile jubileului din Anglia.
255. Castel Peleø 29 octombrie/11 noiembrie 1897,
cætre Maria de Flandra
VB 554
Scumpæ Maria!
Prea mult am întârziat sæ°fli mulflumesc pentru toate scri-
sorile pe care le primesc cu cea mai mare bucurie, dar nu°fli pofli
închipui cât de ocupate sunt zilele mele, în special în ultima vreme
am fost copleøit cu probleme øi îndatoriri. Øederea noastræ în Iaøi
cu serbærile ei strælucitoare a fost foarte interesantæ øi bogatæ în
întâmplæri øi satisfacflii, dar foarte stresantæ øi obositoare.
Elisabeta a suportat bine oboselile øi a fæcut cea mai bunæ
impresie cu cuvântarea pe care a rostit°o la primirea profesorilor
Universitæflii care i°au oferit o placæ comemorativæ.
Entuziasmul cu care ne°a primit Iaøiul este unul din cele
mai mari pe care l°am træit în lunga mea domnie øi era justificat
cæci a doua capitalæ a României prin numeroase clædiri impozante
øi stabilimente mærefle a luat un avânt care nimeni din masæ nu
s°ar fi aøteptat.
În timpul celor patru zile de øedere acolo abia ne°a fost posibil
sæ vizitæm totul. Eu am vizitat øi nou înælflatele abatoare care sunt
destinate exportului de carne, instalafliile sunt mærefle 4.600 de
boi, nenunærate oi, porci etc. au fost mânafli acolo; deoarece ungurii
ne°au fæcut aproape imposibil exportul de vite, noi aprovizionæm
piafla europeanæ cu carne, dar øi aici ne øicaneazæ ei. Vizita mea
la Pesta, în pofida primirii strælucitoare, nu a îmbunætæflit relafliile
noastre; dimpotrivæ de atunci domneøte aici o anumitæ iritare
deoarece maghiarii au exploatat în folosul lor vizita mea la
împæratul Franz Josef. Toastul meu la dineul de galæ a avut la
ei puflin succes faflæ de cel al împæratului german; dimpotrivæ în
Austria, øi aici acesta a fost considerat pe deplin corespunzætor
situafliei, iar împæratul mi°a mulflumit în mod special pentru el.
ANUL 1897 l 369
Acum intru într°o scurtæ perioadæ de liniøte pânæ la 15/27
noiembrie [deschiderea Parlamentului] cæci de la venirea mea din
stræinætate a fost aici o agitaflie care ne°a fæcut zilele mai mult
decât pline; nici grijile n°au lipsit. Pentru la iarnæ voi fi scutit de
unele prin absenfla celor tineri. La întoarcerea noastræ am gæsit°o
pe Missy într°o dispoziflie fatalæ øi pe aici spiritele sunt cam pornite
împotriva ei. În plus prin propria°i vinæ a fost foarte suferindæ;
în timpul absenflei noastre a dus o viaflæ ce nu se cuvine nici unei
prinflese, nici unei tinere doamne øi eu am sentimentul cæ Nando
a suferit mult din cauza asta. Cælærie færæ nici o limitæ, adesea
pe cea mai nepotrivitæ vreme, dansuri cu tinerii ofifleri (pe unul
a vrut morfliø sæ°l ia cu ea în cælætorie)1 a læsat sæ i se facæ curte,
ahtiatæ de toalete, s°a uzat într°atâta în privinfla sænætæflii, øi din
nefericire øi a opiniei publice, cæ este bine sæ lipseascæ în iarna
aceasta. Ea øi mama ei sunt pornite împotriva mea pentru cæ eu
nu încuviinflez aceastæ purtare, mai interzic câte unele øi
lucrurile neraflionale care mi se pretind le°am respins pe ocolite.
256. Castel Peleø 10/22 noiembrie 1897,
cætre principele Ferdinand
V 52 – fondul regele Ferdinand
Dupæ deschiderea Camerelor voi avea câteva greutæfli deoare-
ce guvernul este slab. Altminteri pe aici e liniøte øi nu mæ tem de
agitafliile în problema transilvæneanæ.
La Iaøi totul a decurs strælucitor øi înælflætor, trimiterea
generalului guvernator al Basarabiei este aici foarte apreciatæ øi
în Europa foarte respectatæ.
Øederea noastræ aici se apropie de sfârøit, din nefericire, în
pofida vremii minunate, deloc rece, trebuie ca vineri sæ ne mutæm
definitiv la Bucureøti unde bântuie o puternicæ epidemie de tifos;
Cerul ne va apæra.
1. Generalul de mai târziu Zizi Cantacuzino-Grænicerul (1869-1937)
370 l ANUL 1897
257. Bucureøti 2/14 decembrie 1897,
cætre principele Ferdinand
V 53 fond regele Ferdinand
Dragul meu Nando
Deøi momentan sunt copleøit de probleme, îmi stæ pe inimæ
sæ°fli mulflumesc din inimæ pentru veøtile bune pe care mi le°ai
dat despre scumpa ta sænætate.
De la deschiderea Parlamentului valurile politicii se ridicæ
nævalnic øi trebuie sæ intervin adesea ca sæ menflin echilibrul.
D.A. Sturdza dispune de o majoritate zdrobitoare în Camere
dar îi lipseøte forfla moralæ øi prestigiul, cæci multi liberali de vazæ
sunt împotriva lui øi pot sæ împiedice o activitate serioasæ. Dacæ
aici guvernul nu este puternic apar adesea incidente neaøteptate
ca de exemplu agitaflia evreiascæ care a dus la dezordini regre-
tabile, poliflia s°a comportat jalnicæ øi incapabilæ øi guvernul nu
a avut curaj sæ dea ordin armatei sæ intervinæ fiindcæ era vorba...
doar de evrei. Acum aratæ mai multæ energie dupæ ce eu mi°am
exprimat deschis pærerea numai cæ acum e cam târziu, acum
trebuie sæ plætim pagubele øi sæ ne ruøinæm în fafla Europei.
Evenimentele de la Praga [de aceeaøi naturæ] etc. nu sunt
o scuzæ pentru noi, evenimentele de aici pot avea urmæri grave
în vreme ce acelea de acolo sunt foarte regretabile. Privesc situaflia
din Austria cu mare îngrijorare, færæ federalism abia de va fi posibil
sæ iasæ din dificultate. Deocamdatæ câøtigæ ungurii. Relafliile
noastre cu ei se înræutæflesc, din nefericire, pe zi ce trece; cu atât
mai mult se apropie de noi Rusia.
Aici a avut loc un foarte nefericit duel.
Nicolae Filipescu l°a provocat øi la înjunghiat brutal pe Emil
Lahovary din cauza unui articol în „Independance Roumaine“ în
care cel dintâi a spus câteva adeværuri. Cu aceastæ ocazie secun-
danflii nu øi°au fæcut deloc datoria. Agitaflia este din cauza aceasta
foarte mare øi eu sper cæ acum conservatorii îl vor læsa sæ cadæ
pe Nicu Filipescu, le°a fæcut mai mult decât pagubæ.
ANUL 1897 l 371
258. Bucureøti 8/20 decembrie 1897,
cætre prinflesa Maria a României
V 454°2 fond Regina Maria
Aici este o vreme blândæ. Dimpotrivæ barometrul politicii este
foarte furtunos, am avut demonstraflii zgomotoase în stradæ împo-
triva evreilor, care au avut drept urmare distrugeri vandalice, au
fost sparte mii de geamuri øi jefuite magazine, pagubele se ridicæ
la peste 300.000 franci pe care parflial noi o sæ°i restituim.
Cavaleria a restabilit ordinea øi au fost luate primele mæsuri
serioase ca asemenea izbucniri josnice sæ nu se mai repete.
În Camere domneøte o anumitæ agitaflie, care ca urmare a
duelului dintre George Lahovary øi Nicu Filipescu a urcat foarte
mult, ultimul l°a stræpuns brutal pe nefericitul Lahovary din cauza
unui articol de ziar în care nu se poate gæsi nici o jignire; opinia
publicæ este pornitæ în special asupra martorilor care nu øi°au fæcut
datoria.
În Cameræ mi se cere acum interzicerea duelurilor. Eu nu
pot fi de acord cu aøa ceva cæci existæ situaflii pentru care trebuie
sæ te bafli.
Împotriva ungurilor domneøte aici o mare nemulflumire care
se exprimæ în adunæri populare.
259. Bucureøti 10/22 decembrie 1897,
cætre principele Ferdinand
V 55 – fond regele Ferdinand
Momentan sunt copleøit de probleme øi nu duc lipsæ de griji.
L°ai væzut cu siguranflæ pe Alexandru Lahovary øi fli°a povestit
detaliile duelului cæruia i°a cæzut victimæ fratele sæu. Tribunalul
încæ nu s°a pronunflat asupra acestui tragic incident, în orice caz
martorii sunt cei care poartæ o mare ræspundere.
Senatul a votat adresa sa, pe cea a Camerei [Deputaflilor] o
aøtept la sfârøitul sæptæmânii. Din text pofli vedea cu ce caldæ
compasiune se gândesc oamenii la boala ta.
Aici e zæpadæ øi –4 C.
372 l ANUL 1898
260. Bucureøti 17/29 decembrie 1897,
cætre principele Ferdinand
V 54 – fond regele Ferdinand
Sper cæ aici cu începutul særbætorilor se va instala liniøtea:
momentan fierbe continuu, disensiuni violente în Camere øi
demonstraflii pe stræzi care protesteazæ împotriva ungurilor dar
în fond sunt îndreptate împotriva guvernului pentru a°l sili sæ se
implice energic; duminica viitoare trebuie cæ o se repete comedia.
Væduva scumpului nostru doctor Kremnitz ca tutore al
copiilor are de luat banii exigibili ai ræposatului ei sofl; sunt mulfli
aceia care însæ nu au plætit tratamentele sale medicale. În carnetul
sæu de vizite sunt trecufli cei de la Cotroceni care au apelat la el
înainte de boala ta de ex.: pentru Alfred, domniøoara Rotzmann,
oamenii de°ai tæi etc. Eu sunt de pærere sæ°i dai 2000 de franci
ca dovadæ a recunoøtinflei tale pentru toate serviciile prestate øi
în afaræ de aceasta sæ destinezi lunar în urmætorii 5 ani câte
250°300 franci pentru creøterea copiilor (eu dau 12.000 franci
anual). Pentru noul an te sfætuiesc sæ elaborezi un buget exact
în care sæ figureze cheltuielile tale øi ale lui Missy.
261. Bucureøti 27 decembrie 1897/8 ianuarie 1898,
cætre Maria de Flandra
VB 555
Sæ dea Dumnezeu ca noul an sæ decurgæ cu mai multæ liniøte
øi mai pufline patimi øi ca sæ træim cât mai mult cu putinflæ în pace.
Aceasta în ceea ce priveøte marile puteri între ele este absolut
sigur, iar de peninsula Balcanicæ nu se va atinge nimeni [...]
De pe aici pot sæ°fli povestesc pufline lucruri interesante.
Camerele mi°au trimis adrese foarte loiale, altminteri activitatea
stagneazæ deoarece guvernul în pofida unei majoritæfli covârøitoare
este moral vorbind slab; asta dæ curaj opozifliei sæ facæ demonstraflii
de stradæ împotriva evreilor øi a ungurilor, dar acestea nu au nici
o intenflie serioasæ ascunsæ.
Expediflia flotei germane în China, pornitæ cu mare emfazæ,
la care s°a mobilizat øi Heinrich de Prusia, s°a terminat cu o pace
încheiatæ înainte de sosirea navelor germane; de la Chiao°Ceau
ANUL 1898 l 373
germanii pot privi în liniøte pe ruøii din Port Arthur øi sæ speræm
cæ nu vor ajunge mai târziu la conflict.
Tânærul împærat poate acum sæ°øi noteze un succes, poate
cæ aceasta sæ faciliteze realizarea planurilor sale navale [...]
În Belgia nu mi se pare cæ situaflia parlamentului este prea
favorabilæ, extremiøtii devin tot mai obraznici.
262. Bucureøti 4/16 ianuarie 1898,
cætre Fritz von Hohenzollern
VD 996
De aici pot sæ°fli dau veøti bune, suntem bine cu toate ten-
siunile pe care iarna, cu numeroasele ei probleme øi îndatoriri
sociale le aduce cu sine. Camerele mi°au votat de data aceasta
adrese foarte loiale, domneøte o dispoziflie excelentæ în toatæ flara,
care are încredere oarbæ în mine. Partidele se ræzboiesc între ele,
fireøte, dar nimeni nu îndræzneøte sæ mai îndrepte atacuri asupra
mea cum s°a întâmplat de atâtea ori în anii trecufli, ceea ce la o
nafliune cu un sânge atât de fierbinte este un mare progres.
Guvernul se confruntæ cu mari dificultæfli: din cauza inun-
dafliilor øi a recoltei slabe a apærut un deficit evident în buget care
va trebui acoperit prin noi impozite ceea ce constituie întotdeauna
o mæsuræ impopularæ care în anii proøti apare ca un lucru dur øi
nedrept. România este atât de bogatæ øi finanflele sale atât de bine
puse la punct cæ sper ca printr°o majorare a impozitelor indirecte
sæ restabilim din nou echilibrul, numai cæ trebuie sæ avem anul
acesta o recoltæ bunæ. Din nefericire pânæ acum iarna nu a fost
favorabilæ, avem mare uscæciune, zæpadæ deloc øi ziua o cælduræ
cu totul nepotrivitæ cæ putem sta cu ferestrele deschise, în grædinæ
mugurii tufiøurilor au încolflit verde.
Poimâine am særbætoarea sfinflirii apelor [Boboteaza] care
de obicei o flineam pe un ger de – 10 – 15 C, de data asta le va fi
mult prea cald trupelor care vin în mantale.
De la Nisa, unde plouæ mult, am veøti bune, Nando s°a resta-
bilit complet, trebuie cæ acum e mult mai tare, viafla lui a fost
condusæ pânæ acum cu ceasul în mânæ øi a fost foarte liniøtitæ.
Missy este cu el împreunæ acum, sper cæ nu se vor produce cine
øtie ce extravaganfle cæci nici ea nu este pe deplin restabilitæ de
374 l ANUL 1898
pe urma bolii ei øi medicul i°a interzis strict orice obosealæ. Copiii
sunt foarte bine øi petrec aproape toatæ ziua în grædinæ cu pærinflii.
Dupæ succesele pe care politica germanæ le°a repurtat în
China, succese de altminteri previzibile, deoarece Rusia a luat o
atitudine binevoitoare, este de aøteptat cæ proiectul legii de creøtere
a flotei va trece prin Reichstag [parlamentul german] Centrul
trebuie sæ fie gata sæ voteze aceastæ lege cu preflul unor concesii
pentru sine øi a unor modificæri în proiect. Eu sunt convins cæ dacæ
împæratul nu se amestecæ direct în tratative øi dacæ miniøtrii aratæ
un pic de bunævoinflæ faflæ de deputaflii Reichului votul este
asigurat, cæci opinia publicæ din Germania simte øi înflelege acum
cæ pentru poziflia ei mondialæ o flotæ puternicæ este absolut
necesaræ.
Situaflia dificilæ a Austriei mæ îngrijoreazæ, atâta vreme cât
træieøte împæratul Franz Josef nu este nimic de temut, dar o
schimbare de tron poate produce o mare ræsturnare care poate
schimba constelaflia europeanæ de aceea Germania trebuie sæ fie
foarte tare øi puternicæ øi pe apæ øi pe uscat.
263. Bucureøti 7/19 ianuarie 1898,
cætre principele Ferdinand
V 56 – fond regele Ferdinand
... nu putem mulflumi destul Providenflei care ne°a apærat
în timpuri atât de grele. Ca un semn care sæ ræmânæ al grijilor
øi încercærilor pe care le°am îndurat øi la care întreaga flaræ a
participat într°un mod atât de miøcætor am hotærât sæ fac o Fun-
daflie care sæ mærturiseascæ recunoøtinfla noastræ faflæ de
Dumnezeu øi poporul meu, fundaflie cæreia i°am dat numele tæu.
Înalfl la Zorleni Slobozia un orfelinat pentru fii de flærani øi de
soldafli care sæ fie instruifli acolo pentru agriculturæ. Aceasta
hotærâre pe care am fæcut°o cunoscutæ printr°o scrisoare cætre
primul ministru [D.A. Sturdza] a fost salutatæ din toate pærflile
cu o unanimitate cum rar se întâlneøte øi cu mare cælduræ.
Zilele de særbætoare au trecut destul de liniøtite pe aici,
urmærile anului nefavorabil se fac deja peste tot simflite øi fiecare
este silit sæ se restrângæ. Balul nostru cel mare „était une
manifestation de devouement“ toate persoanele de vazæ s°au græbit
sæ aparæ pentru a°øi aduce urærile cælduroase pentru un an mai
ANUL 1898 l 375
bun, a fost un regret general cæ voi nu afli putut fi de faflæ. O sæ
mai dæm vreo trei baluri ca sæ venim mai des în contact cu înalta
societate [...]
Sæptæmâna viitoare se reunesc din nou Camerele care
dinainte de særbætori n°au mai lucrat nimic; sesiunea va decurge
extrem de greu deoarece în pofida unei puternice majoritæfli
guvernul este slab øi mæ îndoiesc cæ în componenfla sa actualæ va
putea sæ impunæ impozitele care sunt absolut necesare pentru a
acoperi deficitul de 11 milioane din buget, D.A. Sturdza trateazæ
cu P.S. Aurelian ca sæ întæreascæ guvernul, dar fiecare tabæræ cautæ
sæ pæstreze pentru sine partea leului. Am fæcut cunoscut
partidului liberal cæ aøtept de la el ca pânæ la 1 aprilie sæ dea mie
øi flærii un buget echilibrat. Dacæ ei, din cauza discordiei, nu sunt
în stare sæ facæ asta, atunci trebuie ca opoziflia conservatoare sæ
împlineascæ aceastæ datorie. Cred cæ aceastæ perspectivæ tulbure
pentru cei care stau acum la masæ øi se pot ghiftui în voie,
acflioneazæ favorabil øi va pune capæt scandalului. D.A. Sturdza
este excelent pentru politica externæ øi pentru finanfle, dar nu are
mâna uøoaræ øi tactul necesar pentru a°øi conduce partidul.
Sper cæ scumpa Missy se va reface repede în clima blândæ
øi în aerul tare al mærii; la natura bolii ei se cere pentru o vreme
cea mai mare precauflie øi evitarea miøcærilor violente øi a oboselii
cæci se pot produce recidive care sæ fie de naturæ gravæ. Øtiu cæ
este plicticos sæ°fli aminteascæ mereu cineva de menajarea
sænætæflii øi sæ°fli predice prudenfla, dar aøa ceva se face numai cu
cei pe care îi iubeøti în mod deosebit. Sfaturile mele le putefli
asculta întotdeauna øi sæ avefli în mine o încredere oarbæ cæci în
tot ce mæ priveøte am un singur flel în fafla ochilor: sæ mæ îngrijesc
de binele vostru, sæ væ væd fericifli, sæ væ consolidez poziflia din
toate pærflile, sæ væ fac iubifli în toatæ flara øi cu acest capital, care
este cel mai mare, sæ putefli într°o zi sæ continuafli opera mea
începutæ spre fericirea României.
264. Bucureøti 6/18 februarie 1898,
cætre Ferdinand
V 57 – fond regele Ferdinand
De când s°au întrunit din nou Camerele nu lipsesc munca
øi greutæflile care nu pot fi învinse decât prin conlucrarea tuturor
376 l ANUL 1898
fracfliunilor liberale. Lui D.A. Sturdza îi lipseøte forfla moralæ care
sæ impunæ singur reformele privind impozitele øi învæflæmântul.
Am primit în repetate rânduri pe P.S. Aurelian øi pe adepflii sæi,
ca øi pe Fleva pentru a stabili o conciliere; fiecare susfline cæ el
are toatæ bunævoinfla apoi se ceartæ cui trebuie sæ°i revinæ cea mai
mare influenflæ. Mæcar am obflinut ca Sturdza øi Fleva sæ stea pe
picior de pace øi sæ°øi vorbeascæ.
Lascær Catargi a fost øi el la mine, mi°a declarat cæ partidul
conservator poate privi calm la conflictele liberalilor.
Citesc în ziare cæ afli fost în repetate rânduri la Monaco; l°afli
vizitat pe principe cu care sunt prieten øi care în 1882 vreme de
o lunæ a fost aici oaspetele meu? Nevasta lui næscutæ Heine øi
væduvæ a ducelui de Richelieu este o doamnæ spiritualæ care, din
câte îmi amintesc, a fost de faflæ la vizita împæratului austriac.
Aici nu vrea deloc sæ vinæ iarna, lipsa de zæpadæ se face
simflitæ mai ales pe câmpuri iar la munte nu se mai poate aduce
lemnul de la pædure.
265. Bucureøti 18 februarie/2 martie 1898,
cætre Maria de Flandra
VB 556
Tu nu°fli pofli închipui, dragæ Maria, cât de ocupat sunt eu.
De la ieøirea din scenæ a încercaflilor mei bærbafli de stat [vechii
liberali] toate problemele øi deciziile sunt direct în mâna mea, în
pofida sistemului constituflional care øi°a gæsit expresia în for-
mularea lui Guizot „le roi régne mais ne gouverne pas“. Zilnic se
ridicæ dificultæfli în fafla mea, dar cum guvernul are majoritatea
în Camere acestea sunt uøor de depæøit.
Niciodatæ n°a trecut iarna atât de repede ca acum. În curând
salutæm primævara; aici s°a instaurat deja. În grædina palatului
care este mare au început deja sæ înverzeascæ tufiøurile [...]
Atentatul asupra regelui grec a fost pentru el un incident
fericit care i°a mai adus ceva din popularitatea pe care o pierduse
complet. Situaflia de la Atena aøa cum mi°a relatat°o un martor
ocular este înspæimântætoare, familia regalæ este atacatæ de presæ
în modul cel mai violent øi unde apare public este ignoratæ; tenta-
tiva de crimæ va îmbunætæfli, din fericire, aceasta penibilæ situaflie,
dar grecii sunt ei singuri întru totul vinovafli de nefericirea lor.
ANUL 1898 l 377
În Constantinopol situaflia este la fel de proastæ, sultanul
se menfline prin rezistenflæ pasivæ øi conteazæ pe faptul cæ nimeni
nu°l va putea constrânge la ceva prin forfla armelor. Într°adevær,
nu meritæ sæ faci ræzboi pentru Turcia øi nici pentru Creta nu se
va înfierbânta nimeni.
266. Bucureøti 11/23 martie 1898,
cætre Fritz von Hohenzollern
VD 997
[Discutæ cu fratele sæu achiziflionarea a 28 de cai de rasæ de
la herghelia maghiaræ Savar pentru grajdurile regale. Apoi se
ocupæ de problemele politice].
Rar am væzut o iarnæ care sæ treacæ aøa de repede færæ gheaflæ
øi zæpadæ ca aceasta în care am fost copleøit de probleme. Aici
guvernarea este tot mai grea øi mai stresantæ cæci prin ieøirea din
scenæ a vechilor øi experimentaflilor mei bærbafli de stat chestiunile
mici øi mari sunt concentrate în mâna mea ca sæ le studiez øi sæ
decid.
Ar fi vremea ca Nando sæ preia câte unele, dar din nefericire
îi lipseøte orice inifliativæ øi energie. În timpul îndelungatei sale
absenfle am primit foarte rar veøti øi absolut insuficiente; deocam-
datæ sunt încæ la Nisa unde duce o viaflæ uøoaræ; momentul
întoarcerii nu este încæ precizat.
De ziua mea de naøtere [8/20 aprilie] îl voi numi pe nepotul
meu general øi îi voi da comanda unei brigæzi de infanterie. Din
nefericire a comandat prea puflin frumosul sæu regiment de
cavalerie [4 de Roøiori] care acum mærøæluieøte la granifla ruseascæ.
Speræm ca imediat dupæ Paøti sæ ne ducem 14 zile la Abazzia; din
cauza reunirii Camerelor nu pot sæ fiu absent mai multæ vreme.
La sfârøitul lui mai mæ voi duce la Sankt Petersburg, unde
vizita mea este foarte doritæ øi în special în armata ruseascæ este
salutatæ cu bucurie. La Varøovia, Moscova øi Kiev pe unde voi trece
staflioneazæ trupe care au fost sub comanda mea la Plevna [...]
În politica [externæ] s°au înfundat toate problemele, nici una
nu va fi abordatæ energic de frica ræzboiului. Din fericire acesta
este amânat pe ani de zile. Cælætoria lui Heinrich de Prusia în
Orientul îndepærtat este mai mult o excursie de plæcere care n°avea
nevoie de nici o cuvântare atât de bombasticæ.
378 l ANUL 1898
În Serbia lucrurile merg prost, særmana flaræ n°are bani øi
[regele] Milan o costæ mult. Înfleleptul Ferdinand [al Bulgariei]
manevreazæ acum ceva mai bine; dar nu este bine væzut de bulgari,
aceøtia nu vor sæ devinæ ruøi...
267. Bucureøti 28 martie/9 aprilie 1898,
cætre Maria de Flandra
VB 557
Miercurea viitoare plecæm la Abazzia unde vom sosi la 3/15
aprilie dimineafla øi ne gândim sæ ræmânem pânæ la 3 sau 4 mai
[stil nou] øi apoi sæ ne întoarcem direct aici, cæci pânæ atunci se
vor reuni din nou Camerele, care în ultima vreme au avut øedinfle
extrem de furtunoase care au durat de la 8 dimineafla pânæ seara
târziu. Opoziflia [conservatoare] a vrut sæ zædærniceascæ prin orice
mijloc votarea bugetului de stat, pe care guvernul l°a dat în sfârøit
dupæ lupte aprige. Cu toate acestea poziflia cabinetului este foarte
øubredæ, dar eu dacæ intervin energic îl voi putea fline pânæ toamna
viitoare [...]
Din Nisa am cât mai pufline veøti (directe) cu putinflæ, asta
fline de educaflie øi de lipsa sentimentului datoriei la noua
generaflie, în mod special în cercurile noastre. Copiii tæi fac o
læudabilæ excepflie [...]
Nu sunt de temut complicaflii øi pacea europeanæ nu va fi
ameninflatæ prin brutalul procedeu al [Statelor Unite ale]
Americii împotriva Spaniei, dar economic ar avea serios de suferit
bætrâna Europa printr°un ræzboi din cauza Cubei.
268. Bucureøti 5/17 octombrie 1898, cætre Maria de Flandra
VB 559
Leopold a primit un raport detaliat de la mine din care tu
pofli vedea viafla øi activitatea noastræ aici [nu existæ în arhivæ].
Acum suntem mulflumifli de prezenfla lui Bernhard øi a Charlottei
[Meiningen] care nu ne deranjeazæ în nici un fel øi împærtæøesc
totul cu interes la fel ca noi. Øi ei regretæ, ca toate cercurile din
Germania, vizita în Orient a perechii imperiale al cærei rezultat
vor fi doar neplæceri øi cheltuieli uriaøe færæ nici un folos. Se
întreabæ ce au de cæutat tofli pæstorii în flara læudatæ.
ANUL 1898 l 379
Cred, la fel ca øi tine, cæ Bülow, [ministru de externe al
Germaniei] cu toatæ marea sa înflelegere, nu are o voinflæ fermæ
în fafla stæpânului sæu, cæ Honenlohe [cancelarul Germaniei] este
singurul care încæ mai impune, el a mai scurtat cælætoria de plæcere
(cæci asta este de fapt) între timp ea a început cu o furtunæ pe
mare [...]
Cei doi Lecomte sunt aici øi sunt indignafli de situaflia din
Franfla [provocatæ de incidentul de la Faschoda].
269. Castel Peleø 17/29 octombrie 1898,
cætre Maria de Flandra
VB 560
Pe 15/27 noiembrie trebuie sæ deschid Camerele, reuniunea
lor este începutul luptelor øi al marilor dificultæfli cæci guvernul
stæ pe picioare slabe øi situaflia financiaræ este defavorabilæ.
Evenimentele din Paris au stârnit o aøa mare neîncredere
în cercurile financiare încât conversiunea noastræ s°a blocat øi orice
împrumut este imposibil. Existæ temerea unor complicaflii
serioase, dacæ unul dintre pretendenfli ar avea acum energie ar
putea în 24 de ore sæ dea peste cap putreda economie.
Ultimul ministru de ræzboi francez împreunæ cu marele stat
major a dat o grea lovituræ armatei. Onoarea øi disciplina sunt
îngropate iar minciuna øi înøelætoria sunt ridicate la rang de
principiu. Cum se vor sfârøi acestea?
270. Castel Peleø 2/14 noiembrie 1898,
cætre principele Ferdinand
V 58 fond regele Ferdinand
Dragæ Nando!
Dragæ Missy!
Spre consternarea mea am aflat azi dimineaflæ de la aghio-
tantul de serviciu cæ voi amândoi afli plecat la Bucureøti. La raport
m°a anunflat cæ A[lteflele] l[or] R[egale] au plecat la 8,1/2 ore. Eu
am ræspuns „da, principele“ dar el a subliniat „øi principesa“ [textul
între ghilimele în lb. românæ în text]. Eu am tæcut ca sæ nu par
ridicol. Aceastæ lipsæ de consideraflie øi aceastæ neîncredere faflæ
de mine mæ ræneøte profund øi nu cred sæ fi meritat sæ fiu tratat
380 l ANUL 1899
cu desconsiderare a manierelor elementare faflæ de toatæ dragostea
sinceræ pe care v°am arætat°o în orice ocazie.
Era aøa de simplu sæ°mi spunefli: mergem amândoi la
Bucureøti, aø fi gæsit asta foarte firesc øi nu aø fi ridicat nici o
obiecflie. Chiar asearæ când ne°am despærflit øi eu am mai pus
câteva întrebæri voi doi m°afli flinut în ignoranflæ parcæ intenflionat,
în privinfla planurilor voastre unde totuøi nu era nimic de ascuns.
Care este motivul øi scopul de a mæ ocoli complet (nu vreau sæ
spun a manevra prin spate) øi de a mæ jigni astfel? Nu pot sæ væd
vreun folos, din asta dar paguba care poate rezulta pentru voi pot
din pæcate sæ o prevæd. Dacæ în flaræ s°ar øti cæ voi încercafli sæ
mæ surprindefli prin fait accomplis ar fi tofli foarte indignafli.
Incidentul de ieri este pentru mine un simptom pe care nu pot
sæ°l prezint în toatæ gravitatea lui cæci dacæ voi mæ dafli de°o parte
într°o astfel de chestie mæruntæ, ce s°ar putea întâmpla care la
lucruri serioase pentru care probabil eu aø fi fæcut ræspunzætor.
Nu am voie sæ accept ca sæ devinæ un sistem flinerea mea
în ignoranflæ în privinfla lucrurilor care ulterior devin publice, cu
atât mai mult cu cât nu este prima oaræ când aflu de la terfle
persoane despre decizii luate færæ ca ele sæ°mi fie direct
comunicate.
Nu mæ îndoiesc nici o clipæ cæ voi împærtæøifli la fel concepflia
prezentatæ de mine øi væ vefli convinge cæ este inspiratæ de interesul
deosebit pe care îl port faflæ de poziflia voastræ prezentæ øi viitoare
în stat.
Væ îmbræfliøez din suflet øi cu toatæ încrederea, poate mai
multæ decât avefli voi în mine øi ræmân unchiul vostru profund
mâhnit.
C[arl]
271. Bucureøti 25 decembrie 1898/6 ianuarie 1899,
cætre Fritz von Hohenzollern
VD 998
De la întoarcerea noastræ din Sinaia n°am mai avut vreo zi
de liniøte afaceri, primiri prezentæri, dineuri etc. s°au îngræmædit
aøa de repede una dupæ alta cæ abia dacæ îmi mai viu în fire. Acum
au început særbætorile, de care nu mæ pot bucura prea mult
deoarece mi°e foarte ræu øi mai trebuie sæ stau câteva zile în casæ.
ANUL 1899 l 381
Am avut un atac puternic de gripæ, cu dureri reumatice øi febræ
de la surmenaj øi vremea datæ peste cap. În toatæ flara lipseøte
umezeala într°o mæsuræ atât de mare cæ suntem cu toflii foarte
îngrijorafli; sunt 6 judefle în care din august nici n°a plouat, nici
n°a nins. În pædurile de la munte, unde s°au întâmplat dese
incendii, lemnul nu mai poate fi transportat cu pluta; simflim deja
straønic pierderile produse prin aceasta.
De curând am avut ca oaspefli vreme de 8 zile o delegaflie a
regimentului meu rusesc care a primit ordin sæ°mi înmâneze
epoleflii cu cifra mea pe care împæratul Nicolae al II°lea i°a conferit
regimentului Vologda. Într°un mare dineu de galæ, în toastul meu,
am mulflumit pentru aceastæ distincflie, rar conferitæ în Rusia, care
a fost primitæ cu bucurie generalæ în armata rusæ.
Îl vei vedea cu siguranflæ pe împæratul [Wilhelm al II°lea]
care trebuie sæ fie mândru de succesele costisitoarei sale cælætorii
în Orient. Aici ele nu sunt vizibile. Noi avem cu Germania øi Turcia
un acord privind o linie telegraficæ proprie øi directæ de la Berlin
la Pera, dar de luni de zile nu putem primi confirmarea în pofida
demersului ferm al [ministrului] Marschall. La 1 ianuarie noi am
deschis linia noastræ prin telegrama de anul nou pe care mi°a
trimis°o împæratul [Wilhelm al II°lea].
În Franfla lucrurile stau foarte prost, din fericire francezii
au mare teamæ de Anglia øi cautæ o apropiere de Germania.
Deoarece în Paris guverneazæ strada nu s°a ajuns la nimic, dar
se va ajunge.
272. Bucureøti 26 decembrie 1898/7 ianuarie 1899,
cætre Maria de Flandra
VB 561
Politic nu pot sæ°fli povestesc nimic nou, vom avea liniøte pânæ
la 12/24 ianuarie, deoarece Camerele au vacanflæ pânæ atunci, dar
dupæ aceea prevæd lupte aprige cæci conservatorii sunt neræbdætori
sæ vinæ la cârmæ.
În toate statele domneøte un anume disconfort, dar tocmai
greutæflile interne sunt garanflia pæcii mondiale. Dezolantæ este
situaflia din Austro°Ungaria, din nefericire acolo lipseøte o mânæ
care sæ intervinæ energic.
382 l ANUL 1899
Revista „Das neue Jahrhundert“ (noul secol) care apare în
Koln publicæ o discuflie a lui Bismarck cu Lothar Bucher despre
Austria care din nefericire este extrem de potrivitæ. Nu acelaøi
lucru se poate spune despre „Gânduri øi amintiri“ [memoriile lui
Bismarck] care oscileazæ între douæ extreme: concepflia de om de
stat øi autoelogierea cu foarte puflin cavalereøti aluzii ræutæcioase.
Capitolul „depeøa de la Ems“ este o impertinentæ falsificare a
adeværului. În Franfla revista „Debats“ acordæ mai multæ încre-
dere „însemnærilor“... mele. Leopold trebuie sæ aibæ grijæ ca pânæ
la urmæ legenda bismarckianæ sæ fie definitiv desfiinflatæ.
273. Bucureøti la 4/16 ianuarie 1899,
cætre principesa Maria a României
V 455 – fond regina Maria
Scumpa mea Missy!
Scrisoarea ta m°a bucurat nespus øi îfli mulflumesc din suflet
pentru toate cuvintele calde pe care le cuprinde; ele sunt pentru
mine o comoaræ øi cad pe un teren fertil cæci am o inimæ mai moale
decât pare în aparenflæ øi de aceea foarte sensibilæ la fiecare dovadæ
de iubire.
Prin greaua misiune care apasæ asupra mea øi nenumæratele
greutæfli în care am continuu de luptat, m°am obiønuit cu interven-
fliile energice ceea ce uøor poate fi considerat drept duritate øi prea
mare asprime. Dar în toate acfliunile mele eu nu am înaintea
ochilor decât împælinirea datoriei cætre flaræ, care aøteaptæ totul
de la mine øi mæ face ræspunzætor pentru toate.
Cu toatæ încrederea pot sæ°fli spun cæ Miss Winter este aptæ
sæ plece în concediu la câteva zile dupæ sosirea voastræ la Gotha
[...]
Sæ te distrezi bine în seara asta draga Missy, îmi pare foarte
ræu cæ nu te pot vedea dansând. Te îmbræfliøez cu drag. Al tæu unchi
credincios.
Carl
ANUL 1899 l 383
274. Bucureøti 29 ianuarie/10 februarie 1899,
cætre Maria de Flandra
VB 562
Moartea subitæ a fermecætoarei Maria Luisa a Bulgariei
pentru care aveam o simpatie deosebitæ este foarte regretabilæ,
nemai vorbind de nenorocirea lui Ferdinand øi a copiilor, este un
gol cu semnificaflie politicæ; tânæra principesæ era elementul
conciliator øi influenfla ei plinæ de tact a reparat multe duritæfli
øi decizii pripite øi chiar greøeli. Era extrem de popularæ ceea ce
Ferdinand nu este deloc.
Decesul, pentru noi nu neaøteptat, al lui Alfred [fratele
principesei Maria] este tragic pentru familie øi pentru ducat: se
poate spune cæ tânærul a alergat orbeøte spre moarte øi cæ doar
proasta creøtere poartæ toatæ vina. De doi ani era bolnav de s. [...]
øi se zbenguia mai departe, fæcea lungi cælætorii øi nimeni nu lua
în serios starea lui foarte gravæ. În repetate rânduri am vorbit
cu Nando despre asta dar el mi°a spus cæ Alfred nu se lasæ strunit
øi cæ pærinflii lui nu bænuiesc nici un pericol. Fie ca acest tragic
eveniment sæ fie de învæflæturæ mai ales pentru tinerii prinfli.
Særmanii pærinfli sunt distruøi øi Missy îl plânge pe nefericitul ei
frate. I°am scris øi ei øi lui Nando sæ ræmânæ cât mai mult posibil
la Gotha, pentru tofli este o consolare.
La Berlin au fost copleøifli cu atenflii øi nepotul meu a fost
distins în mod deosebit, mi°a scris imediat cæ aceasta s°a întâmplat
numai datoritæ mie øi României. Josephine [fiica Mariei de Flandra
cæsætoritæ cu Carl Anton fratele lui Ferdinand] este încântatæ de
frumoasa ei cumnatæ [principesa Maria] care mi°a fæcut puflinæ
bucurie în iarna aceasta. A trebuit din nefericire sæ intervin cam
aspru de câteva ori ceea ce a provocat lacrimi. Maria de Coburg
[mama principesei Maria] øi°a ræsfæflat copii, nu le°a refuzat nimic
øi spunea mereu „la jeunesse doit s’amuser“. Astæzi când se
gândeøte la asta trebuie cæ varsæ lacrimi amare.
Ziarele fabuleazæ despre ræscoale flæræneøti care au luat
proporflii grave; în trei sate fuseseræ mici tulburæri care au fost
repede înæbuøite færæ intervenflia armatei.
Aici avem o uscæciune îngrozitoare de luni de zile nici o
precipitaflie chiar la munte nici un pic de zæpadæ. Politic pufline
noutæfli, Camerele noastre lucreazæ paønic, în Orient domneøte
384 l ANUL 1899
liniøtea, de aceea mergem mânæ în mânæ cu Rusia cu care avem
cele mai bune relaflii.
275. Bucureøti 17 februarie/1 martie 1899,
cætre Fritz von Hohenzollern
VD 999
În relafliile politice [din Germania] pare sæ lipseascæ o mânæ
fermæ cæci cancelarul [Choldwig von Hohenlohe Schillingsfurst]
este foarte bætrân totuøi [80 de ani] iar energia sa este paralizatæ.
Împæratul a câøtigat Centrul în întregime prin pelerinajul sæu la
Ierusalim øi a obflinut prin aceasta susflinerea unor proiecte mili-
tare nu færæ însemnætate care sunt o adeværatæ sfidare (derision)
în momentul în care se întruneøte conferinfla de pace de la Haga.
Din fericire toate flærile øi guvernele lor sunt presate de
necesitatea menflinerii pæcii astfel încât pentru câfliva ani nu este
de temut nici un ræzboi în Europa.
De pe aici nu pot sæ°fli povestesc prea multe iarna a trecut
destul de liniøtit din cauza doliului repetat, care au împiedicat
balurile noastre. Mâine dæm o petrecere dansantæ (la noi carna-
valul se terminæ abia peste 10 zile) de care înalta societate øi
comerflul sunt foarte bucuroase cæci astfel vine din nou mai multæ
viaflæ øi miøcare în Capitalæ.
Moartea tânærului Alfred este tragicæ; el este din nefericire
victima vieflii sale desfrânate...
Împæratul [Wilhelm al II°lea] l°a distins în mod cu totul
deosebit [pe Ferdinand] prin conferirea unui regiment. Telegrafic
øi printr°un mægulitor ordin de cabinet, împæratul mi°a comunicat
acest lucru. Noi am încheiat un tratat cu Germania prin care zilnic
un tren rapid circulæ între Bucureøti øi Berlin în 36 de ore, øi avem
o linie telegraficæ directæ øi un cablu cu Constantinopolul. Navele
noastre vor circula de acum înainte pânæ la Atena øi mai târziu
pânæ la Alexandria în Egipt.
Aici avem liniøte în politicæ øi Camerele lucreazæ færæ agita-
flie. Aøa°numita ræscoalæ flæræneascæ a fost o furtunæ într°un pahar
cu apæ, dar împotriva socialiøtilor am luat mæsuri aspre.
ANUL 1899 l 385
276. Bucureøti 12/24 martie 1899,
cætre prinflesa Maria a României
454/12 – fond regina Maria
Nando care se ocupæ în amænunt de brigada sa træieøte cu
totul retras, vine uneoriu la mesele noastre. Ieri am avut un dineu
drægufl la care au fost invitafli colonelul von Heinze din vechiul
meu regiment prusac de artilerie de garda care se înapoiazæ de
la Constantinopol, generalul Manu, D.A. Sturdza øi P.P. Carp cu
sofliile lor. Din nefericire Lascær Catargiu este grav bolnav øi nu
va mai fi în stare sæ mai fie încæ o datæ prim ministru, ceea ce eu
regret nespus.
Guvernarea G. Gr. Cantacuzino
11/23 aprilie 1899°7/19 iulie 1900
277. Bucureøti 18/30 aprilie 1899, cætre Maria de Flandra
VB 563
Evenimentele grave care s°au desfæøurat aici în ultimele
sæptæmâni m°au împiedicat sæ°fli ræspund la scrisorile tale care
îmi fac mereu cea mai mare bucurie... Am læsat în urmæ un timp
agitat øi neplæcut. Guvernul D.A. Sturdza ce era sprijinit doar de
o fracfliune de a liberalilor, dar care în Camere dispunea de o
însemnatæ majoritate, nu mai putea face nimic, deoarece toatæ
opinia publicæ era pornitæ împotriva lui. Abstracflie fæcând de
greøelile impardonabile pe care D.A. Sturdza le°a comis ca mi-
nistru, el a asmuflit, pe când era în opoziflie, pe românii transil-
væneni împotriva ungurilor øi dupæ aceea ajuns la guvernare, nu
numai cæ i°a læsat de izbeliøte, ci le°a mai oprit øi subvenfliile pe
care noi le plæteam pentru øcoli. Nu demult [10/22 martie] a apærut
la Pesta o broøuræ inspiratæ de Banffy în care politica guvernului
Sturdza era læudatæ, mai ales era subliniatæ atitudinea sa corectæ
(pentru unguri fireøte) faflæ de românii din Ungaria. Aceastæ
publicaflie a provocat aici în toate cercurile politice o furtunæ de
indignare. Au urmat scene zgomotoase în Camere, în adunæri
populare, pe stræzi; presa a întreprins o campanie pætimaøæ øi
lozinca a fost „Trædare“ – la cauze naflionale est trahie, ea a fost
386 l ANUL 1899
cælcatæ în picioare. Faflæ de aceastæ agitaflie, care a fost un delir,
guvernul nu a mai putut opune nici o rezistenflæ øi a trebuit, øi
la dorinfla mea, sæ se retragæ, în pofida majoritæflii însemnate din
ambele Camere, dar al cæror mandat expira în 4 luni.
L°am chemat pe Lascær Catargiu pentru formarea guver-
nului, dar scrisoarea nu i°a mai putut fi remisæ, cæci în aceeaøi
clipæ a murit de atac de cord, o adeværatæ fatalitate. În aceastæ
situaflie gravæ øi dificilæ, cum eu n°am mai træit vreodatæ. 14 zile
a ræmas flara færæ guvern cæci nici conservatorii nici liberalii nu
puteau sæ°mi dea un guvern puternic: la unii liderul era moral
mort, iar la ceilalfli mort de°a binelea.
Pânæ la urmæ m°am hotærât la un guvern conservator în care
a trebuit sæ fie acceptat tribunul popular Fleva cu care eu personal,
nu politic, am stat întotdeauna foarte bine, deoarece tinerii
conservatori [junimiøtii] Carp etc. nu au vrut sæ°l recunoascæ pe
nou proclamatul øef G.Gr. Cantacuzino care are un venit de un
milion øi jumætate de franci.
Camerele sunt dizolvate sæptæmâna asta øi se vor reuni din
nou în iunie, astfel încât sunt silit sæ fiu aici o parte a verii. Aceasta
este o perspectivæ puflin îmbucurætoare. Nu numai cæ planurile
mele de primævaræ au fost date peste cap, dar acum sunt flintuit
aici pentru mai multæ vreme øi pe timpul arøiflei.
... De curând s°a întrunit Conferinfla de la Haga, cred cæ vor
fi discutate mai mult probleme umanitare în ducerea ræzboiului
øi probabil se va ajunge la o hotærâre.
Tribunalul de arbitraj nu va fi acceptat de nimeni. Dar însæøi
în conferinflæ existæ o garanflie a pæcii la care flin astæzi toate statele.
278. Bucureøti 9/21 iunie 1899,
cætre Fritz von Hohenzollern
VD 1000
... Am avut o primævaræ foarte agitatæ care a fost bogatæ în
griji øi greutæfli; probleme politice grave nu mi°au îngæduit, nici
mæcar pentru scurtæ vreme, sæ pæræsesc Bucureøtiul; øi în prezent
sunt flintuit aici deoarece peste câteva zile trebuie sæ deschid
Camerele nou alese.
Alegerile au decurs relativ în liniøte deøi pasiunile, ca urmare
a cæderii fostului guvern [D.A. Sturdza], au fost extrem de aprige.
ANUL 1899 l 387
Din cauza problemei naflionale (aceasta îi priveøte pe românii din
afara regatului pentru ale cæror øcoli noi le plætim subvenflii) au
izbucnit luptele dintre partide øi au provocat contradicflii atât de
puternice încât adversitatea s°a transformat în uræ. Sturdza a fost
acuzat de trædare, fiindcæ el, la cererea ungurilor, a oprit sub-
venfliile øi a cæzut [pradæ] mâniei øi indignærii populare care s°a
manifestat în demonstraflii de stradæ, soldate cu rænifli. Cu toate
acestea dupæ retragerea sa eu i°am adresat o scrisoare de
mulflumire, ceea ce a indispus teribil opoziflia, dar pe mine ma læsat
indiferent cæci ea a ajuns pânæ la urmæ la putere.
Guvernul de acum [G.Gr. Cantacuzino] nu este pe gustul
meu. Singura calitate a øefului de cabinet este averea sa: are un
venit anual de 1 milion øi jumætate de franci.
Cea mai mare grijæ øi greutate pe care o am eu øi guvernul
meu este recolta complet dezastruoasæ de care suntem ameninflafli.
De luni de zile nu a mai cæzut o picæturæ de ploaie în judeflele de
câmpie; grâul øi semænæturile de primævaræ sunt pierdute, vitele
nu mai au nimic de mâncare øi porumbul, singura hranæ a
populafliei, este în cel mai mare pericol. În cei 33 de ani ai guver-
nærii mele este prima oaræ când se abate o asemenea calamitate
asupra flærii, ne îndreptæm spre un an de foamete în care øeptelul
va fi redus cel puflin la jumætate; starea noastræ financiaræ
favorabilæ va fi serios zgâflâitæ deoarece pierdem aproape 300
milioane lei la export.
La munte plouæ aproape zilnic øi cu toate acestea toate
râurile øi pâraiele de munte cu un debit scæzut. La Sinaia nu mai
poate fi luminat electric tot castelul.
Momentan domneøte acolo o epidemie de pojar care ne va
împiedica ceva timp sæ mai cæutæm mult dorita liniøte în aerul
proaspæt de munte. Nando øi Missy, care este însærcinatæ, se duc
pentru o sæptæmânæ la Constanfla unde ajunge acum øi trenul de
la Berlin øi marea distanflæ este parcursæ în 36 de ore.
... Acum domneøte liniøtea în politica internæ, dar din cauza
recoltei slabe, manevrele noastre nu vor mai avea loc. În politica
externæ toate privirile sunt aflintite asupra conferinflei de pace de
la Haga al cærei rezultat vor fi multe dorinfle cucernice. Ca factor
important iese în evidenflæ cæ Franfla se aflæ într°o absolutæ
contradicflie cu Rusia øi asta°i cea mai mare garanflie a pæcii.
388 l ANUL 1899
Din fericire revizuirea procesului Dreyfuss va provoca noi
complicaflii dacæ este sæ aibæ loc bine meritata urmærire penalæ
a generalilor; aceøtia vor pune totul în miøcare (vor conspira pânæ
øi cu regaliøtii) ca sæ scape.
279. Castel Peleø 9/21 iulie 1899, cætre Maria de Flandra
VB 564
... Din cauza recoltei distruse ne îndreptæm spre un mare
pericol social øi economic care va izbucni înainte de începutul iernii
øi va crea o situaflie care cere un ochi treaz øi încordæri deosebite
pentru a combate toate greutæflile. Revoltele flæræneøti øi penuria
financiaræ vor trece în prim°plan. Vom exporta pentru 180 milioane
franci1.
La grijile statului se adaugæ grijile casnice pe care mi le fac
Nando øi Missy; primul prin indolenflæ øi slæbiciune de caracter
a doua prin purtarea ei, sub nasul soflului ei; este straønic
comentatæ. Deocamdatæ o voi expedia de aici pentru câteva luni
ca sæ se mai uite oarecum purtarea ei uøuraticæ. Nando o va însofli
mai întâi la Coburg apoi la Sigmaringen.
280. Castel Peleø 2/14 noiembrie 1899,
cætre Maria de Flandra
VB 565
... Din fericire Carol [al II°lea] este pe drumul însænætoøirii
dar încæ slæbit øi ræmas în urmæ în dezvoltarea sa spiritualæ, cu
greu se înflelege ce vorbeøte, doar cu cele mai mari eforturi poate
sæ stea în picioare sau sæ meargæ. La fel øi în cazul micii Elisabeta
care a slæbit mult iar îmbunætæflirea de când a venit de la München
este cu totul nesemnificativæ.
Criza noastræ economicæ øi financiaræ este foarte îngrijo-
rætoare, ne îndreptæm spre o iarnæ grea, care ne va face multe
surprize neplæcute øi ne va aduce multe lupte. Peste 14 zile deschid
Camerele øi atunci va începe dansul; pânæ atunci ræmânem aici
øi ne bucuræm de o liniøte relativæ...
1. în realitate 149 mil. Istoria Românilor, p. 130
ANUL 1899 l 389
281. Castel Peleø 16/28 noiembrie 1899,
cætre Fritz von Hohenzollern
VD 1001
Intræm acum în iarnæ øi nu øtim ce ne va aduce. Pentru mine
în nici un caz nu va fi uøor, cæci situaflia economicæ øi financiaræ
a flærii este foarte gravæ øi se cere multæ prudenflæ øi îndemânare
pentru a ieøi din necaz.
Suntem pe punctul sæ încheiem un mare împrumut în con-
diflii destul de dure, ca sæ acoperim pierderile însemnate ca urmare
a recoltei slabe. În Moldova sunt judefle în care populaflia nu øtie
cum va ieøi din iarnæ. Guvernul va trebui sæ cumpere porumb
pentru ei.
282. VB 566 15/27 noiembrie 1899, cætre Maria de Flandra
Carte poøtalæ vedere generalæ a Bucureøtilor
Nando øi Missy au plecat din nou ceea ce aici a provocat o
mare nemulflumire. A trebuit sæ cedez în fafla mamei [Maria de
Coburg] care în repetate rânduri m°a ameninflat telegrafic cæ va
veni sæ°øi ia fiica dacæ eu nu o las sæ plece. Amândouæ se tem de
naøterea la Cotroceni øi mama [Maria] avea imaginaflia înfier-
bântatæ (et la mere avait l’imagination frappée) ca øi°ar putea
pierde copilul ca prinflesa [Maria Luisa] a Bulgariei. În plus este
lovitæ de orbire øi nu vede cæ îi face ræu lui Missy în toate privinflele.
Dupæ 12 ianuarie [1900] naøterea poate avea loc oricând la
Coburg. Este în orice caz o grijæ mai puflin pentru mine.
283. VB 568 16/28 decembrie 1899, cætre Maria de Flandra
Carte poøtalæ: fligancæ cu copii în sælaø fligænesc (coloratæ)
Dragæ Maria!... Sunt copleøit de muncæ dar mai ales de griji
avem o îngrozitoare crizæ financiaræ øi tot comerflul este paralizat;
pe deasupra øi særæcia este foarte mare. Cu toate acestea Camerele
trebuie sæ voteze impozitele, ceea ce va face sæ creascæ nemulflu-
mirile. Iarna este rece, dar cu prea puflinæ zæpadæ.
390 l ANUL 1900
284. Bucureøti 12/24 ianuarie 1900,
cætre Fritz von Hohenzollern
VD 1002
... Aici avem o iarnæ aspræ de ani de zile nu a fost o zæpadæ
aøa de mare ca acum; este bine pentru ogoare, dar ræu pentru cei
særaci pentru flærani øi în special pentru vite, care stau sub cerul
liber. Pe Dunære este o nævalnicæ pornire a gheflurilor øi blocurile
s°au îngræmædit de aøa naturæ cæ s°au produs inundaflii enorme,
sute de mii de hectare sub ape øi sunt locuri unde Dunærea a ajuns
la 18 km. læflime. În mijlocul crizei noastre financiare øi econo-
mice aceste inundaflii, care ne vor costa milioane, sunt o mare
calamitate øi îmi fac nu pufline griji. În pofida deficitului însemnat
din bugetul meu (domeniile coroanei au produs doar un sfert) va
trebui sæ dau 300.000 franci pentru satele inundate øi vitele
pierdute.
Cu câteva zile în urmæ l°am primit pe noul ministru pleni-
potenfliar al Germaniei von Kiderlen Wächter pe care tu îl cunoøti
personal. Este un om plæcut, inteligent øi cu totul altfel înzestrat
decât Contele Bray. Soflia lui este o doamnæ încântætoare se va
bucura sæ fie prezentatæ.
Englezilor le merge destul de prost în Africa de Sud. Este o
pedeapsæ bine meritatæ pentru ræzboiul nedrept øi trufia lor.
Cuvântarea lui von Bülow a fost excelentæ.
285. Bucureøti 25 ianuarie/6 februarie 1900,
cætre Maria de Flandra
VB 569
Situaflia politicæ de la noi lasæ mult de dorit: Un guvern slab
[Cantacuzino G.Gr.] øi o mare penurie financiaræ care acflioneazæ
paralizant. Primul meu ministru care este grav bolnav s°a dus
pentru tratament medical la Viena øi din cauza aceasta afacerile
øi tratativele în Camere suferæ mult. În plus este un conflict în
partidul conservator, care se afla la putere, øi care de la moartea
destoinicului Lascær Catargiu [30 martie/11 aprilie 1899] n°a mai
avut nici un øef capabil.
Ca urmare a barajelor de gheaflæ Dunærea a inundat sute
de mii de hectare, numeroase sate øi a ucis cirezi întregi de vite.
ANUL 1900 l 391
Aceastæ calamitate a survenit o datæ cu lipsa de hranæ a populafliei
rurale aøa cæ nu pofli sæ scapi de griji.
Englezilor le merge ræu în Africa de Sud; este o pedeapsæ
dreaptæ pentru trufia lor. Înzestrarea lor militaræ øi conducerea
lor sunt aøa de jalnice cæ acest ræzboi nedrept mai poate dura luni
de zile. O deplâng pe særmana Reginæ øi pe nenumæraflii viteji
ofifleri care au cæzut la datorie.
Iarna este pentru oricine un timp greu cæci în afaræ de mai
multæ muncæ øi griji eøti în continuu expus la ræceli. Micul Carol
[al II°lea] care aduce soarele în casa noastræ øi cu mine am avut
un atac de gripæ care øi aici este foarte ræspânditæ. Nando este
de zece zile la noi øi tofli avem sentimentul, aøa cred eu, cæ viafla
de familie færæ Missy merge mult mai bine øi este mai tihnitæ.
Cel mic se simte fericit la noi øi când i se vorbeøte de întoarcerea
sa la Cotroceni el declaræ cæ vrea sæ ræmânæ la palat. Peste 14
zile va pleca cu Nando în sud, probabil la Nervi cæci dupæ boala
sa gravæ are nevoie de o climæ mai blândæ øi de soare mai ales.
286. Bucureøti 6/19 martie 1900, cætre Maria de Flandra
VB 570
... Aici lucrurile merg foarte furtunos, aproape zilnic avem
demonstraflii de stradæ, din cauza unui tribunal de arbitraj care
trebuie sæ se pronunfle într°un litigiu cu un întreprinzætor francez,
Hallier, constructor al portului Constanfla. Doi stræini øi numai
un român sunt în acest tribunal øi se dezbate în franfluzeøte, aøa
cæ opoziflia [liberalæ] i°a instigat în aøa mæsuræ pe oamenii de aici,
cæ vor sæ împiedice pronunflarea sentinflei. Adunæri, procesiuni cu
steaguri negre øi pancarte tulburæ liniøtea øi deoarece este vorba
de jignirea sentimentului naflional dupæ cum susfline opoziflia,
demonstrafliile ar putea lua proporflii øi mai mari. Guvernul care,
fie vorba între noi, este cu totul incapabil, a fost nepriceput øi în
aceastæ problemæ conflictualæ øi a pus în mâinile adversarilor o
armæ redutabilæ.
Blocajul financiar contribuie de asemenea ca sæ domneascæ
nemulflumirea, la fel noile impozite øi peste tot reduceri. România
nu a cunoscut nicicând o crizæ ca aceasta de acum. Deficitulnostru
bugetar este de 33 milioane øi a fost provocat de recolta dezastru-
oasæ. Din fericire recolta de anul acesta oferæ perspective favora-
392 l ANUL 1900
bile, dar rezultatul se va simfli abia peste 4 luni. Deocamdatæ
comerflul øi toate tranzacfliile stagneazæ.
Primul meu ministru Cantacuzino [G.Gr.] care a fost grav
bolnav în decembrie s°a întors aproape vindecat de la Meran
[proprietate a lui Leopold von Hohenzollern]. El este cel mai bogat
om din România (venituri de un milion) dar cu siguranflæ nu øi
cel mai priceput; dar partidul sæu fline la el øi dispune de o mare
majoritate în Camere.
287. Bucureøti 4 aprilie 1900, cætre Maria de Flandra
VB 571
Aici nu am ieøit din iarnæ; la munte este zæpadæ înaltæ (40 cm
la Sinaia) care face anul foarte rece iar la câmpie avem prea multæ
ploaie care face imposibilæ orice lucrare agricolæ. Asta ne sporeøte
grijile din cauza situafliei financiare.
Peste douæ zile se va pronunfla sentinfla în procesul Hallier,
care agitæ aici foarte mult masele. Vom avea de plætit probabil
între 5 øi 6 milioane, dupæ pærerea mea se cuveneau 4,5–5
milioane. Prin acest proces Franfla a pierdut aici multe simpatii
ceea ce eu cu siguranflæ nu regret. Primul meu ministru este mai
bine, poate din nou sæ meargæ, capacitatea lui de muncæ este însæ
redusæ.
Camerele mai lucreazæ încæ 14 zile; dupæ aceea sper sæ mæ
pot odihni.
Guvernul P.P. Carp
7/19 iulie 1900°13/26 februarie 1901
288. Castel Peleø 19 iulie/1 august 1900,
cætre Maria de Flandra
VB 579
... Acum dupæ toate veøtile proaste a mai venit øi îngrozitoa-
rea veste a morflii regelui Umberto1 a cærei pierdere o deplâng
profund.
1. al Italiei, asasinat la 29 iulie la Monza când asista la o întrecere
atleticæ de anarhistul Bresci
ANUL 1900 l 393
... În România, ca aproape în toatæ Europa, domneøte o
cælduræ anormalæ, mai suportabilæ aici datoritæ nopflilor ræcoroase
(15°16 R). Recolta noastræ nu a mai ieøit aøa de bine cum ne
aøteptasem, ceea ce pentru finanflele noastre este fatal. Regle-
mentarea acestora va fi dificilæ øi pentru noul guvern [tot
conservator dar condus de P.P. Carp] care este mult mai capabil
decât cel precedent; în orice caz acesta are încrederea mea ceea
ce nu puteam spune despre cabinetul [G.Gr.] Cantacuzino.
Tulburærile chineze afecteazæ piafla monetaræ øi vor îngreuna
lucrurile pe termen lung; ar fi fost de dorit ca împæratul [Wilhelm
al II°lea] sæ flinæ mai pufline cuvântæri øi sæ°øi cântæreascæ mai
mult cuvintele.
289. Castel Peleø 1/14 august 1900, cætre Maria de Flandra
VB 580
... Miniøtrilor mei øi multor români nu le convine cæ mæ duc
în Elveflia, se tem cæ acolo nu voi fi pæzit cum trebuie; am promis
sæ fiu prudent.
De la asasinarea regelui Italiei mi°au parvenit mai multe
scrisori de ameninflare øi avertismente anonime, dar trebuie sæ
ai încredere în Dumnezeu care pæzeøte pe cineva atâta timp cât
îl consideræ necesar.
Leopold mi°a promis sæ vinæ øi el la Ragaz unde voi sosi pe
1 sau 2 septembrie; gen. Warthiadi, col. Mavrocordat øi maiorul
Baranga [tatæl vitreg al lui Ion Antonescu] mæ vor însofli. Basset
pe care l°am trimis la Umkirch vine øi el. Pe 29 [august] sosesc
la Ischl, împæratul Franz Josef se bucuræ sæ mæ vadæ...
290. VL 6 Carol I cætre regele Alexandru I al Serbiei
12/24 august 1900
Monsieur mon Frere
J’ai recu la lettre par laquelle V.M. M’annouce Son mariage
avec Madame Draga [Maøin] fille du feu Panta Lougnevitza, et
petite fille du voivode Nicolas Longuevitza.
V.M. doutera pas de la part que je prends a cet evenement,
qui Lui cause une si vive satisfaction, je La prie donc de recevoir,
en meme temps avec mes felicitations les voeux sinceres que je
394 l ANUL 1900
forme pour cette union puisse contribuer a assurer la felicité
personnelle de V.M. C’est dans ces sentiments que je saisis cette
occasion pour lui renouveller l’expression de la haute estime et
de l’inalterable amitié avec lesquelles je suis, Monsieur mon Frere.
De V.M. le bon frere
C[arol]
291. Castel Peleø 14 octombrie 1900, cætre Maria de Flandra
VB 582
... Zilele petrecute la München care ne°au mulflumit pe tofli
ræmân o amintire frumoasæ. Sunt foarte bucuros cæ am putut sæ
asist la cæsætoria iubitului nostru Albert. Cu mult interes am
urmærit sosirea lui øi a tinerei øi încântætoarei lui soflii [Elisabeta
ducesa de Bavaria, fiica regelui Bavariei cu care s°a cæsætorit la
München la 2 octombrie 1900.]
Belgia øi capitala ei au dat o nouæ dovadæ cât de mult flin
la dinastia lor naflionalæ øi cæ ideile socialiste øi agitafliile
republicane nu pot sæ prindæ rædæcini. Strigætele de amnistie øi
vot universal sunt doar demonstraflii politice øi nicidecum
antidinastice.
292. Castel Peleø 1/14 noiembrie 1900,
cætre Maria de Flandra
VB 585
... La 15/28 noiembrie se întrunesc Camerele øi cu aceasta
începe viafla politicæ cu toate pasiunile ei deoarece un øir de legi
impopulare øi reduceri importante în buget aøteaptæ sæ fie votate.
Ne temem ca opoziflia va face o atmosferæ foarte tensionatæ, care
va îngreuna enorm orice lucrare serioasæ; deja i°a instigat pe
flærani.
Bernhard øi Charlotte [von Meiningen] sunt de 3 sæptæmâni
la noi, a fost foarte plæcut sæ°i avem øi au adus multæ viaflæ la
Castel.
ANUL 1901 l 395
Guvernul D.A. Sturdza
14/26 februarie 1901 – 20 decembrie 1904
293. Bucureøti 15/28 februarie 1901,
cætre Maria de Flandra
VB 586
... De luni de zile am determinat o crizæ ministerialæ latentæ
în partidul conservator, s°a scindat în douæ grupæri care se luptau
pentru putere øi influenflæ [P.P.] Carp care este cel mai capabil
cap dintre conservatori, a fost pânæ la urmæ învins în Cameræ øi
a trebuit sæ se retragæ. Deoarece el a fost doborât printr°o intrigæ
a tovaræøilor sæi de partid i°am chemat pe liberali øi am dizolvat
Camerele. Jocul fals al vechilor conservatori m°a determinat la
acest demers energic cæci deja de 14 zile aceøtia fæceau miniøtrilor
asemenea greutæfli cæ ei mi°au înmânat demisia lor. Pe atunci se
ajunsese la un compromis cu majoritatea Camerelor care
promisese sæ sprijine guvernul. În loc sæ se întâmple aøa cabinetul
a fost ræsturnat.
Noile alegeri pot sæ înceapæ abia peste 4 sæptæmâni, astfel
încât voi avea Parlament tocmai de Paøte øi voi fi flintuit aici. Anul
nostru financiar începe la 1 aprilie stil vechi øi bugetul trebuia
sæ fie votat pânæ atunci. Prin dizolvarea [Camerelor] el poate sæ
intre abia (peste) 14 zile mai târziu, ceea ce în greutæflile noastre
financiare este o chestie urâtæ. Din nou flara øi eu suntem cei care
suferim de pe urma certurilor partidelor. Sunt obiønuit cu luptele
øi furtunile politice øi de cele mai multe ori ies victorios din ele,
dar pe termen lung devii obosit foarte øi stresat. Sentimentul æsta
îl am acum øi am nevoie de liniøte.
Relafliile noastre cu Bulgaria sunt din nou normale. Ferdi-
nand al Bulgariei este profund impresionat de simpatia pe care
noi am manifestat°o în timpul bolii grave a fiului sæu (n. 1894 pe
nume Boris)
Moartea regelui Milan [n. 10/22 august 1854 Mæræøeøti, m.
29 ianuarie/11 februarie 1901 Wiena], este un incident dramatic
care doar în Austria va fi profund resimflit; dispariflia sa de pe scena
politicæ este ca o pedeapsæ pentru el øi fiul sæu pe care nu°l apreciez
de fel.
396 l ANUL 1901
Maria Coburg insistæ din nou ca Missy øi copii sæ se ducæ
la Nissa.
294. Bucureøti 29 martie/12 aprilie 1901
cætre Maria de Flandra
VB 587
Scumpæ Maria!
De la ultima mea scrisoare au trecut mai multe luni care
au fost atât de pline încât cu greu m°am putut bucura de o clipæ
de rægaz. Dificultæflile politice dar mai ales cele financiare mi°au
ocupat tot timpul, mi°au solicitat toatæ atenflia øi au pretins o
muncæ uriaøæ încât acum am nevoie absolutæ de liniøte øi odihnæ.
Sunt îndemnat din toate pærflile sæ plec într°o micæ excursie de
odihnæ care însæ din cauza timpului limitat nu poate fi mai departe
de Abbazia. Nu intenflionez sæ pæræsesc Bucureøtiul înainte de ziua
mea de naøtere deoarece aø avea mai întâi sæ mæ asigur în ce fel
va primi flara marile reduceri din bugetul de stat øi mai ales
reducerile din salariile funcflionarilor. Nu trebuie sæ ne ascundem
faptul cæ aceste mæsuri vor provoca nemulflumire. Situaflia criticæ
în care a ajuns România prin cheltuieli atât de mari reclamæ însæ
o intervenflie energicæ în toate ramurile administrafliei pentru a
restabili echilibrul.
Noile Camere øi°au înfleles misiunea øi datoria øi lucreazæ
cu un zel cum n°am mai væzut în lunga mea domnie. În cinci zile
au rezolvat bugetul cu o economie de 21 de milioane, noi impozite
de øase milioane øi un øir întreg de legi financiare øi reglementæri.
Aceastæ enormæ activitate va stârni admiraflia Europei øi va ridica
mult creditul nostru. Conservatorii n°ar fi fost nicicând în stare
sæ reglementeze finanflele cu atâta energie øi prevedere; am avut
foarte puflinæ încredere în munca øi capacitæflile lor øi sunt bucuros
cæ am scæpat de ei. Liberalii care îøi au rædæcinile în popor sunt
singurii care pot da o guvernare puternicæ. D. A. Sturdza are o
forflæ de muncæ extraordinaræ øi este un om pe care se poate conta.
El are cea mai mare aderenflæ în flaræ în vreme ce Carp are doar
un grup restrâns dæ oamenilor peste nas øi în timpul scurtei sale
guvernæri a fæcut nenumærate greøeli.
Sæptæmâna trecutæ am primit misiunea englezæ care mi°a
notificat urcarea pe tron a lui Berti [Edward al VII°lea]. A fost
ANUL 1901 l 397
foarte interesant sæ fac cunoøtinflæ cu feldmareøalul lord Wolsley
care este un om fin øi foarte cultivat; el øi suita sa (4 domni
fermecætori) au locuit în palat øi au fost foarte mulflumifli de pri-
mirea pe care le°am pregætit°o.
Am pus sæ°i fie arætate feldmareøalului stabilimentele noastre
militare øi câteva detaøamente de trupe au executat exerciflii în
fafla lui; a fost plin de laude øi a judecat cele væzute cu o privire
de militar cunoscætor. Cu el am discutat în amænunt despre
ræzboiul sudafrican despre care mi°a povestit multe lucruri
interesante. Faflæ de enorma extindere a teatrului de ræzboi øi a
greutæflilor însemnate el se teme cæ nu se va ajunge aøa de curând
la sfârøit.
În China lucrurile pot trena încæ multæ vreme. De la von
Waldersee am øtiri indirecte: el tânjeøte cu atât mai mult sæ se
întoarcæ deoarece pofli culege acolo doar multe supæræri øi nici un
fel de lauri. Germania prin împæratul ei a fost împinsæ în aceastæ
aventuræ costisitoare. Demersurile sale pripite øi cuvântærile
nechibzuite am fæcut multe nopfli albe consilierilor sæi øi adesea
nu°i deloc uøor sæ repari pagubele provocate. La Berlin domneøte
la ora actualæ o stare de spirit defavorabilæ din cauza cuvintelor
împæratului care a fæcut aluzie la anul 1848; aceste reminiscenfle
sunt destul de inutile øi imprudente în sine.
Cu câteva zile în urmæ am primit pe ministrul vostru
plenipotenfliar von Beyens care pleacæ în concediu în Belgia. El
poate sæ°fli povesteascæ multe lucruri interesante de pe aici; a
urmærit cu atenflie situaflia politicæ øi s°a convins de toate greutæflile
pe care a trebuit sæ le înfrunt iarna asta. Este un om simpatic ca
øi soflia lui, care cu puflin timp în urmæ a vorbit la marele nostru
dejun diplomatic, este frumoasæ øi plæcutæ; trebuie sæ°fli fie acum
prezentatæ.
Pe Mavrodi le°am primit ieri, mi°a adus scrisorile øi tele-
gramele pe care tu le°ai gæsit printre actele scumpei øi neuitatei
noastre mame. Mii de mulflumiri; este înduioøætor cum ea a pæstrat
cu grijæ fiecare act ce ne privea pe noi; peste tot se vædeøte inima
ei caldæ de mamæ.
... Copiii sunt încæ la Nissa; mæ gândesc cæ se vor întoarce
la sfârøitul sæptæmânii viitoare cæci lipsesc de cinci sæptæmâni.
Nando a primit de ziua mea [7/20 aprilie] comanda unei
divizii (a treia din Bucureøti) prin aceasta se extinde cercul
398 l ANUL 1901
activitæflii sale øi sper cæ se va ocupa mai mult de ea. Mæ miræ cæ
a fost mutat Carlo la Marele Stat Major [German]. Sub fostul
împærat nu era aøa obiceiul, era doar ataøat acestui corp fiindcæ
nu fæceai academia de ræzboi.
À propos de Academie: am flinut acolo în trei sæptæmâni în
urmæ o conferinflæ despre relafliile lui Frederic cel Mare cu Moldova
în vremea ultimei alegeri regale din Polonia. Un public numeros
a urmærit cu atenflie încordatæ comunicærile mele.
... În Bulgaria, cu care stæm din nou bine, situaflia este puflin
îmbucurætoare. Comitetele macedonene ræscolesc flara øi guvernul
nu are curajul sæ intervinæ direct împotriva acestor bande.
Ferdinand se teme de aceastæ societate; el este acum la Mentone.
Din fericire îi merge mult mai bine fiului sæu; am avut chiar ieri
veøti de la el.
295. Bucureøti 16/29 aprilie 1901, cætre Maria de Flandra
VB 588
La 10/23 Mai særbætorim a 25°a (?) aniversare a indepen-
denflei øi a ræzboiului; din cauza doliului ceremoniile vor avea un
pronunflat caracter militar. Voi înmâna 33 de noi drapele regi-
mentelor care au fost în ræzboi øi armata intenflioneazæ sæ mi se
arate recunoscætoare prin cadouri; sunt impresionat, dar mi°ar
place mai mult sæ fiu scutit de asemenea atenflii.
Urmæresc atent evenimentele din Belgia øi am væzut imediat
cæ demonstrafliile de acolo au fost mai mult politice decât sociale.
În toate flærile opozifliile sunt mizerabile øi de rea credinflæ
(mauvaise foi), exploateazæ cele mai sfinte lucruri pentru
interesele øi scopurile lor de partid øi când prin aceasta se creeazæ
situaflii primejdioase atunci fac ræspunzætor de ele guvernul. Este
regretabil cæ în Belgia nu existæ un partid liberal puternic care
ar putea uøor când ar fi la conducere sæ flinæ în øah elementele
extremiste. Într°un stat constituflional este întotdeauna îngrijorætor
când un partid are prea multæ vreme puterea în mânæ.
Aici lucrurile merg mulflumitor deøi conservatorii s°au de-
mascat aproape ca revoluflionari; din fericire au puflinæ influenflæ
øi sunt puflin iubifli în flaræ. Sturdza s°a dovedit un destoinic om
de stat øi a adus finanflele în cea mai bunæ stare, a pus finanflele
pe fægaøuri bune.
ANUL 1901 l 399
Evreii instigæ în presæ øi se servesc ca pretext de noua lege
a meseriilor, afirmând cæ îi exclude pe evreii de aici, ceea ce este
cu totul fals, ca sæ speculeze cu hârtiile noastre de valoare. Acestea
se præbuøiseræ ca urmare a infamelor articole øi apoi fuseseræ
cumpærate de bancherii evrei. La æøtia este vorba numai de
interese bæneøti, problemele umanitare nu joacæ nici un rol.
Nando, Missy øi copiii sunt foarte bine øi vin des pe la noi.
Primii vor cælætori la Londra pentru særbætoare care se va fline
în pofida ræzboiului, aøa ceva doar în Anglia este posibil.
În Orient nu°i lucru curat în ultima vreme, dar ajunge un
jet de apæ rece de pe Neva pentru a°i liniøti pe înfierbântaflii
macedoneni instigafli de bulgari. Ferdinand [al Bulgariei], care se
aflæ într°o mare încurcæturæ financiaræ, se duce la sfârøitul lui mai
la St. Petersburg ca sæ ia noi instrucfliuni pentru politica sa
ruseascæ. Francezii sunt dispuøi sæ dea bani Bulgariei dacæ li se
oferæ o garanflie siguræ øi dacæ promite sæ navigheze în apele
ruøilor. Ei se intereseazæ øi de împrumuturile noastre, dar pun
asemenea condiflii cæ noi le respingem cu hotærâre.
296. Bucureøti 28 mai/10 iunie 1901,
cætre Maria de Flandra
VB 589
... Vei fi citit mult despre øederea noastræ la Abbazia în ziare
care vor sæ vadæ în întâlnirea mea cu regele George [al Greciei]
importante combinaflii politice.
Mi°am dorit foarte mult sæ fac pânæ la urmæ cunoøtinflæ cu
el deoarece noi avem în Orient multiple interese comune øi am
legat o strænsæ prietenie în cele opt zile cât am fost împreunæ. Cu
acest prilej am fost întærit în convingerea mea cæ grecii sunt un
popor aproape neguvernabil, plini de øovinisme øi contradicflii;
cunosc aceastæ rasæ de aici unde sunt colonii întregi care ne fac
multe greutæfli. Întâlnirea (rendez°vous) pentru care se intereseazæ
împæratul Franz Josef în mod special, va aduce însæ bune rezultate
pentru ambele flæri ale noastre. Vrem sæ ne ducem la Sinaia la
începutul sæptæmânii viitoare, dar eu trebuie sæ mai ræmân câteva
zile aici cæci pe 19 sau 20 luna aceasta ar veni încoace Feld-
mareøalul von Beck øi va fi oaspetele nostru. Mai târziu va mai
trebui sæ vin pe aici deoarece avem o scurtæ sesiune a Camerei.
400 l ANUL 1901
Sæptæmâna aceasta este plinæ de inspecflii ale trupelor, joia
viitoare trebuie ca Nando, care a primit Divizia de aici sæ°mi
prezinte un exercifliu de manevræ cu trei arme øi dupæ aceea am
o vizitare detaliatæ a corpului geniøtilor cu toate secfliunile,
aerostat, porumbei voiajori etc.
Pânæ acum am avut o vreme caldæ øi uscatæ, fiecare tânjeøte
dupæ ploaie; aceasta a venit, dar peste mæsuræ, aøa cæ suntem
foarte îngrijorafli pentru recoltæ. Zilnic au loc adeværate ruperi de
nori care deja au produs inundaflii øi au distrus cerealele, ne temem
de întreruperi ale traficului pe cæile ferate, mai ales pe linia Sinaia.
România este flara contrastelor, este greu sæ flii echilibrul din
nefericire øi în bugetul nostru are în aceasta primævaræ a fost
considerabil redus.
Din ziare væd cæ nici în Belgia lucrurile nu stau mai bine øi
cæ regele [Leopold II] este adesea la Paris unde se amuzæ bine –
aøa scrie „Figaro“. Nu pot sæ°mi imaginez ce probleme importante
pot fi reglate prin absenflele sale îndelungate. Eu am fost doar puflin
la Abbazia øi cu toate acestea s°au îngræmædit numeroase probleme
care abia dupæ ce mi°au fost prezentate au putut fi rezolvate...
Missy este foarte bucuroasæ de strælucitul rezultat dat de
særbætoarea de binefacere organizatæ de ea, s°au strâns 40.000
franci...
În Orient este momentan liniøte, bulgarii s°au mai liniøtit
deoarece Rusia i°a temperat. China este o garanflie cæ nu vom avea
aici complicaflii.
297. Castel Peleø 8/21 iunie 1901,
cætre Fritz von Hohenzollern
VD 1006
... Am avut aici doar o singuræ zi frumoasæ care din fericire
a coincis cu vizita feldmareøalului von Beck. A venit la mine însoflit
de 35 de ofifleri între care 3 generali øi 12 colonei, tofli de la Marele
Stat Major. Prilej de vizitæ a fost o cælætorie de inspecflie în
Transilvania dupæ a cærei încheiere împæratul Franz Josef a
ordonat ca tofli domnii aceøtia sæ mi se prezinte. Le°am dat un
dejun cu 54 de tacâmuri la care eu am toastat în sænætatea
împæratului Franz Josef. Nando, care va asista la marile manevre
austriace, øi Missy au venit special de la Bucureøti ca sæ asiste
ANUL 1901 l 401
la aceastæ primire. Dupæ amiazæ am fæcut cu toflii o plimbare prin
pædure øi Missy a oferit un ceai în cæsufla ei dintre copaci unde
toatæ societatea a avut loc. Feldmareøalul von Beck øi numeroasa
sa suitæ ne°au pæræsit la 6 1/2 seara foarte mulflumifli de primire.
Împæratul mi°a mulflumit telegrafic în cuvinte cælduroase pentru
modul în care i°am întâmpinat pe ofiflerii sæi precum øi pentru
toastul meu. Ziarele oficioase se vor ocupa câtva timp de aceastæ
manifestare øi°i vor cæuta semnificaflii speciale, la fel ca øi cu
întrevederea de la Abbazia. Regele George (al Greciei) care este
fermecætor s°a interesat de tine øi a vorbit de vizita ta la Atena
de care el îøi aminteøte cu plæcere.
Înainte de a pæræsi Bucureøtiul au avut aproape zilnic
inspecflii ale trupelor: Nando a trebuit sæ°mi prezinte un exercifliu
de luptæ cu trei arme care a mers destul de bine. La toamnæ am
manevre la Focøani øi de aceea cel mai târziu pe 4 octombrie stil
nou trebuie sæ fiu înapoi...
Capriciile vremii ne îngrijoreazæ în privinfla recoltei care pânæ
acum a fost promiflætoare. Avem nevoie de un an foarte bun pentru
a ne pune în ordine finanflele.
Deocamdatæ domneøte liniøtea în Orient øi bulgarii au fost
silifli sæ se tempereze deoarece nimeni nu mai vrea sæ le dea bani;
încrederea în modul de guvernare a lui Ferdinand al Bulgariei
este pretutindeni zdruncinatæ...
298. Castel Peleø 12/25 iunie 1901, cætre Maria de Flandra
VB 590
... Suntem aici de 6 sæptæmâni care au fost pline de multe
evenimente, dar aproape fiecare zi a adus ploaie care s°a întins
peste toatæ flara, astfel încât frumoasele perspective ale recoltei
s°au redus la o treime. Având în vedere situaflia grea a finanflelor
noastre aceasta este o grijæ în plus, dar speræm ca porumbul, care
pânæ acum este splendid, sæ acopere o parte a pagubelor...
... Afacerile îøi urmeazæ cursul. Primul meu ministru [D.A.
Sturdza] este momentan în concediu øi se întoarce peste o lunæ...
Eu trebuie sæ mæ întorc la începutul lui septembrie stil nou,
deoarece încep manevrele mele la care vrea sæ asiste øi Bernhard
von Meiningen.
402 l ANUL 1901
Dupæ vizita statului major austriac a urmat cea a Marelui
Duce la Constanfla unde Nando a avut misiunea sæ mæ reprezinte.
Festivitæflile de primire de acolo au decurs foarte bine øi flarul
precum øi marele duce (a doua oaræ) mi°au mulflumit telegrafic
pentru toate atenfliile. Urmeazæ sæ vinæ o escadræ ruseascæ în
portul nostru pe care vrem sæ o onoræm în mod special pentru a
atenua semnificaflia politicæ pe care vor sæ i°o atribuie bulgarii
[duømænoasa faflæ de România].
Momentan suntem în cele mai bune relaflii cu Rusia øi
aceasta insistæ la Sofia ca acolo sæ fie adoptatæ o atitudine mai
calmæ faflæ de noi.
Din ziare væd cæ în Camerele belgiene nu domneøte un spirit
bun, atacurile împotriva regelui sunt nemaipomenite øi consider
cæ în astfel de cazuri majoritatea pe care o are guvernul trebuie
sæ intervinæ energic. Aici ar fi imposibile asemenea manifestæri
în pofida proastei noastre reglementæri care permite deputaflilor
cea mai largæ libertate de exprimare. Sistemul parlamentar s°a
perimat øi ar trebui înlæturat dacæ s°ar putea gæsi altceva pentru
control.
... Pe Ferdinand îl trimit la marile manevre austriace din
Croaflia, împæratul Franz Josef l°a invitat prieteneøte; va pleca
într°acolo la 10 septembrie...
299. Castel Peleø 15/28 august 1901,
cætre Maria de Flandra
VB 591
... Deocamdatæ tânjesc dupæ liniøte cæci am avut o varæ foarte
agitatæ în care afacerile s°au flinut lanfl. Primul meu ministru care
era suprasolicitat a avut nevoie de un concediu de øase sæptæmâni;
în timpul absenflei sale fiecare afacere, chiar øi cea mai mæruntæ
a trebuit sæ°mi fie adusæ la cunoøtinflæ.
... Bernhard øi Charlotte vin øi în acest an la noi øi vor petrece
o vreme liniøtitæ. ... contæm pe porumb dupæ o slabæ recoltæ de
grâu.
Nando øi Missy sunt absenfli de 8 zile. Sunt în Moldova unde
viziteazæ marile mele domenii; între timp copiii sunt la noi, vin
deja la micul dejun, ceea ce le face o bucurie deosebitæ. Se dezvoltæ
ANUL 1901 l 403
foarte bine, Carol învaflæ de zor øi profesorii sæi sunt mulflumifli,
el este favoritul întregii flæri.
[Dar existæ o scrisoare a micului Carol al II°lea care îi solicita
regelui sæ nu mai asiste la lecfliile sale].
300. Castel Peleø 24 octombrie/6 noiembrie 1901,
cætre Maria de Flandra
VB 592
O felicitæ pentru naøterea fiului lui Albert
viitorul Leopold al III°lea (n. 3 noiembrie 1901).
Familia Meiningen a fost 3 sæptæmâni aici, e bine sæ°i avem
din pæcate am putut sæ le ofer prea puflin cæci vremea a fost complet
nefavorabilæ øi la manevre am avut ploaie øi furtunæ. Cu toate
acestea ele au decurs acum foarte bine øi Bernhard Meiningen ca
øi ofiflerii stræini au admirat prestaflia trupei. La marea paradæ
finalæ Missy øi°a condus regimentul de defilare într°un mod foarte
elegant. Acum este cu Nando la Coburg se vor duce apoi la
Sigmaringen øi vor trebui sæ fie înapoi la 27 noiembrie (st. nou)
la deschiderea Camerelor.
Ieri am fost la Constanfla ca sæ inspectez marile lucræri
portuare de acolo. Acestea au progresat atât de mult cæ toatæ iarna
marile nave oceanice vor putea fi încærcate acolo. Am avut vreme
bunæ dar a bætut un vânt îngheflat din nord°est øi marea a fost
destul de agitatæ. Cu toate acestea am ieøit în larg cu un mic vapor
cu aburi pe care ne°am legænat o vreme deoarece s°a rupt lanflul
de la cârmæ.
Împæratul german l°a distins în mod special pe Leopold cu
ocazia aniversærii a 50 de ani de serviciu militar: numirea ca
general°colonel este o distincflie raræ. La Berlin a fost særbætoritæ
numirea mea ca øef al Regimentului 1 de artilerie de garda, de
la care s°au împlinit 10 ani, într°un mod strælucitor øi am primit
o pozæ a corpului ofifleresc cu împæratul în frunte. Aceastæ atenflie
dovedeøte cæ Hohenzollernii svabi au totuøi o poziflie înaltæ în
armatæ øi în statul prusac, tânærul împærat uitase pentru un
moment acest lucru øi acum a remediat totul.
În Orient este relativ liniøte, ocuparea unei insule de cætre
francezi nu va avea alte urmæri øi îi va convinge pe turci sæ cedeze
încæ o datæ dupæ ce ei cu acest prilej, ca øi în toate celelalte
404 l ANUL 1901
reclamaflii opun mereu o rezistenflæ pasivæ. De la sultan nu pofli
sæ obflii ceva decât dacæ îl sperii.
Mai grav mi se pare sæ fie ræzboiul din Transvaal; englezii
sfideazæ opinia publicæ din Europa aøa cæ existæ temerea cæ
guvernele vor fi silite sæ intervinæ prieteneøte, ceea ce ar fi o
înfrângere moralæ pentru regatul insular.
301. Bucureøti 1/14 decembrie 1901,
cætre Maria de Flandra
VB 593
Ne îndreptæm spre iarnæ lungæ, care la noi cel puflin aduce
numai greutæfli øi griji øi este destul de obositoare prin multele
obligaflii sociale. Camerele lucreazæ deja din plin øi pasiunile
politice înfloresc. Miniøtrii dispun din fericire de o aøa de puternicæ
majoritate cæ vom trece peste iarnæ færæ crizæ; la aceasta contribuie
în primul rând mai buna situaflie financiaræ care a ridicat
considerabil încrederea de care ne bucuræm în flaræ øi stræinætate.
Situaflia generalæ politicæ este momentan la fel de favorabilæ
din nici o parte nu sunt de temut complicaflii. Fiecare Stat se simte
asigurat în aceastæ privinflæ øi liniøtea dæ prilej ca pretutindeni
sæ fie ridicate øi inventate probleme øi greutæfli interne pentru a
irita øi provoca respectivele guverne. În nici o flaræ nu este de
invidiat aøa ceva cæci fiecare are de luptat cu situaflii care nu sunt
deloc lipsite de îngrijorare: când sunt probleme social economice,
când greutæfli religioase øi naflionale care dezlænfluie toate
patimile. Nici în Belgia nu aratæ mai vesel øi este regretabil ca
acolo nu existæ un partid liberal puternic care ar putea probabil
sæ flinæ mai mult în øah elementele subversive. La noi socialiøtii
au fost silifli sæ se contopeascæ cu liberalii øi astfel au fost fæcufli
inofensivi [„trædarea generoøilor“].
Tristul divorfl din Hessa este din pæcate apæ la moara
socialiøtilor care sunt fericifli când pot sæ atace dinastiile. Ar fi
trebuit sæ se facæ totul pentru a se evita acest scandal. Maria
Coburg va fi aspru pedepsitæ pentru uøurinfla în educaflia copiilor
ei, mie nu°mi este clar încæ cine poartæ vina principalæ a divorflului;
în orice caz cu o femeie bine strunitæ, plinæ de sentimentul datoriei,
nu s°ar fi ajuns pânæ aici. Pe Missy o priveøte, foarte îndeaproape
drama aceasta, desigur, øi sper cæ îi va face o impresie durabilæ
ANUL 1902 l 405
ca sæ°øi ia mai în serios poziflia cu toate îndatoririle. I°am dat acum
o doamnæ de onoare de încredere, care îi este simpaticæ øi care
împlineøte condifliile impuse de mine. Aici existæ temerea
generalæ cæ surorile vor veni la noi; ultima lor øedere cu Erni
împreunæ, nu a læsat o impresie favorabilæ. Se spune cæ divorflul
nu ar fi fost posibil dacæ ar mai fi træit regina [Victoria] øi
împæræteasa Friederich.1
302. Bucureøti 15/28 decembrie 1901,
cætre Fritz von Hohenzollern
VD 1007
... Anii trec prea repede din nefericire øi odatæ cu ei
îmbætrânim mereu, aøa cæ privirile noastre sunt mai mult
îndreptate spre trecut decât spre viitor care pentru scurtæ vreme
încæ îl mai aveam înainte. Doar încrederea în Cel care ne traseazæ
drumul ne dæ puterea sæ pæøim curajoøi înainte, sæ ne înplinim
datoria øi sæ ne facem utili.
... Afacerile merg destul de bine din fericire, finanflele se
îmbunætæflesc vizibil øi Camerele sprijinæ guvernul meu în aproape
toate problemele. În Bulgaria dimpotrivæ lucrurile nu stau bine;
de acolo trebuia sæ te aøtepfli oricând la cine øtie ce complicaflie
care ar putea sæ tulbure situaflia acum paønicæ din Orient.
303. Bucureøti 26 decembrie 1901/8 ianuarie 1902,
cætre Maria de Flandra
VB 595
... Cu câteva sæptæmâni în urmæ am særbætorit a 25°a
aniversare a societæflii geografice întemeiatæ de mine. S°a flinut o
øedinflæ solemnæ pe care am deschis°o eu printr°o cuvântare dupæ
care Emil Racoviflæ a flinut o conferinflæ foarte interesantæ despre
expediflia de la Polul sud a lui Gerlach la care el a participat la
1. Este vorba de divorflul dintre sora Mariei Victoria Melita øi Ernest
Ludwig mare duce de Hesa. Victoria Melita se va cæsætori în 1905 cu
marele duce Kiril Vladimirovici al Rusiei.
406 l ANUL 1902
îndemnul tæu; detaliile acesteia sunt extraordinare øi pline de
învæflæminte. Cunoøti desigur conferinflele pe care societatea regalæ
belgianæ de geografie le°a tipærit într°o carte „Expediflia antarcticæ
belgiana“. Conferinfla lui Racoviflæ a avut un mare succes øi
publicul, care a umplut sala pânæ la refuz, a ovaflionat pe curajosul
explorator.
304. Bucureøti 20 februarie/5 martie 1902,
cætre Maria de Flandra
VB 596
În ultimele sæptæmâni am fost extrem de ocupat, n°am avut
o clipæ liberæ øi acum sunt încærcat cu numeroase afaceri øi în-
datoriri...
Camerele noastre discutæ momentan legi care conflin mult
material exploziv øi Bucureøtiul (cæci din Capitalæ pornesc cele
mai multe demonstraflii) este de câteva sæptæmâni într°o aøa stare
de agitaflie care deja a dus la violenfle. Chestia nu este gravæ. Legile
care produc iritare se referæ la fixarea pensiilor funcflionarilor de
stat, la corporaflii (sindicate) øi reglementarea muncii meseriaøilor
etc. Øi în Belgia aceste legi au provocat greutæfli enorme. Sper cæ
vom putea închide Camerele peste câteva zile ca pânæ la toamnæ
sæ nu le mai vedem.
305. Bucureøti 25 aprilie/8 mai 1902,
cætre Fritz von Hohenzollern
VD 1008
... væd cæ afli pæstrat o amintire plæcutæ de la øederea voastræ
aici... Øi cæ v°afli convins de progresele României sub conducerea
mea.
... afacerile s°au cam îngræmædit, îmi ocupa timpul; dimineflile
am cele mai multe inspecflii. Filipescu s°a dus cu soflia sa la Viena
øi Heidelberg pentru consult medical, sper ca medicii nu°i vor gæsi
ceva grav. El este foarte preocupat de starea ei ceea ce eu gæsesc
cæ este cu totul de înfleles. I°am scris lui Leopold pentru o eventualæ
decorare.
... În presa germanæ se continuæ agitaflia evreiascæ împotriva
României; asta a acflionat deja defavorabil asupra acfliunilor
ANUL 1902 l 407
noastre bancare aøa cæ trebuie sæ amânæm orice operafliune finan-
ciaræ. Pânæ la urmæ se va înflelege ca evreilor de aici nu le merge
mai ræu decât în alte flæri, cu excepflia Ungariei.
306. Bucureøti 1/14 iunie 1902, cætre Maria de Flandra
VB597
... Micul Carol a fost înscris deja, formal, la øcoala de cadefli
din Iaøi øi este mândru sæ°øi poarte uniforma care°i vine excelent.
La toamnæ va primi un preceptor, care nu°i uøor de gæsit, am trei
propuneri, tineri din Elveflia francezæ care îndeplinesc condifliile
impuse, dar decizia definitivæ în problema persoanei este mereu
dificilæ...
... La sfârøitul lui septembrie va trebui sæ mæ întorc pentru
manevrele la care Nando va primi o comandæ mai înaltæ. Toatæ
primævara am fost ocupat; pe deasupra au mai venit øi særbætorile
jubileului [25 de ani de la proclamarea independenflei] care au
decurs strælucitor, dar pentru mine au fost foarte obositoare. Cu
acest prilej armata mi°a arætat într°un mod impresionant
ataøamentul ei; a fost o nouæ dovadæ pentru mine cât de sigur mæ
pot baza pe ea. Anexez un articol bun care descrie prima zi a
festivitæflilor noastre. Ofiflerii de artilerie mi°au organizat un mare
banchet cu 600 de persoane în amintirea duelului de artilerie de
la Calafat unde trei obuze au cæzut lângæ mine.
... din fericire liniøtea a fost din nou restabilitæ în Belgia øi
sæ speræm cæ va fline o vreme.
Un guvern, respectiv partid, care stæ prea mult la cârmæ îøi
scoate uøor adversarii din fire øi pe urmæ acestea nu se mai dau
înapoi de la nici un mijloc pentru a°øi netezi drumul spre putere.
Este regretabil cæ la voi nu existæ momentan un partid liberal
capabil sæ guverneze. Eu prefer sæ guvernez cu liberalii cæci aceøtia
dispun de cele mai multe ori de mase pe care le pot conduce øi
subordona. Sunt mulflumit cu situaflia de acum, finanflele s°au
îmbunætæflit simflitor øi josnica campanie evreiascæ împotriva
României nu mai poate exercita nici o influenflæ dæunætoare. Evreii
vedeau cæ avem nevoie de bani øi foloseau aceastæ situaflie pentru
a smulge avantaje pentru ei. Excedentele noastre sunt aøa de mari
cæ ne putem alege dupæ poftæ momentul pentru operafliunile
[noastre] financiare, toate acfliunile noastre sunt bine cotate. În
408 l ANUL 1902
Bulgaria øi Serbia dimpotrivæ situaflia financiaræ este foarte gravæ
ne întrebæm cine va plæti marile cheltuieli ale cælætoriei lui
Ferdinand al Bulgariei (împreunæ cu 25 de persoane) la St.
Petersburg. Primirea care i s°a fæcut acolo aratæ cæ el a ajuns într°o
completæ dependenflæ de Rusia.
307. Peleø 9/22 iunie 1902, cætre Fritz von Hohenzollern
VD 1012
... Doliul [dupæ mama reginei Elisabeta] a fost læsat patru
zile de o parte ca sæ fie serbat jubileul celor 25 de ani de la
proclamarea independenflei. Din nefericire parada a fost tulburatæ
de o ploaie torenflialæ, am fost udafli pânæ la piele, la fel øi
doamnele. Cu toate acestea totul a mers dupæ program, partici-
parea a fost uriaøæ øi entuziasmul câtuøi de puflin ræcit. Dovezile
de simpatie care mi°au venit din toate pærflile øi din stræinætate,
mai ales din cercurile militare, au fost foarte numeroase øi am
avut nevoie de o sæptæmânæ ca sæ ræspund la toate scrisorile øi
telegramele.
... Un ciclon a provocat pagube enorme în toatæ flara øi aici
în pædure, sute de copaci au fost dezrædæcinafli din nefericire øi
exemplare superbe în apropiere de diverse clædiri; este nevoie de
o lunæ ca sæ se îndepærteze tot lemnul. De când cunosc Sinaia n°am
væzut o astfel de devastare.
... Am multe de fæcut pânæ în toamnæ ca sæ pregætesc mane-
vrele care vor trebui sæ fie mai ample decât cele de anul trecut.
Am desemnat pentru aceasta Corpul 2 de Armatæ în plus o brigadæ
de infanterie øi o divizie de cavalerie, în total 15 mii de soldafli.
Bernhard von Meiningen va asista din nou la aceste
manevre.
Perspectivele recoltei nu sunt nefavorabile, se speræ la o
recoltæ medie ceea ce corespunde cu prognoza noastræ asupra
veniturilor.
308. Telegramæ descifratæ, 13 iulie 1902, Londres,
Prince de Roumanie
V 59 bis
Il est difficile de prolonger plus qu’un mois sejour en
Angleterre en l’exposé a l’incertitude surtout comme Vous n’etre
ANUL 1902 l 409
plus les hotes de la Cour royale. Cette situation ne reponds pas
a la position d’un heritier representant d’un royaume. Apres mes
information sacré se reduire a simple acte politique interieur,
auquel le plus grand nombre d’Etats ne sera pas répresenté pour
epargner au Roi les fatigues.
309. Castel Peleø 1/14 iulie 1902, cætre Maria de Flandra
VB 598
Mæ bucur cæ te°ai întâlnit cu împæratul Franz Josef el mani-
festa o caldæ prietenie faflæ de mine øi este plin de atenflie, vizitele
mele îi sunt mereu binevenite. Pe 3 august sosesc la Ischl el m°a
poftit sæ zæbovesc mai mult acolo dar din cauza curei mele de la
Gastein nu°i pot acorda decât douæ zile din nefericire...
Doamna Mitte Kremitz ne°a vizitat nu de mult øi a stat o
sæptæmânæ la noi. Elisabeta a fost amabilæ øi foarte prietenoasæ,
exact ca în vremurile bune de odinioaræ. Infama afacere
Væcærescu a despærflit°o [pe Elisabeta] de aceastæ femeie simpaticæ
øi inteligentæ care a vrut sæ previnæ nenorocirea; poate cæ ea o sæ
vinæ øi la Ragaz.
Este incredibil cum Regina Alexandra [a Angliei] o protejeazæ
pe Væcærescu, a invitat°o la încoronare øi i s°a rezervat un loc la
Westminster Abbey. Regina a fæcut cunoøtinflæ cu ea când a
însoflit°o pe Elisabeta în Scoflia [în oct 1890] øi au ræmas în
corespondenflæ chiar øi dupæ îndepærtarea ei de la curtea noastræ
øi i°a vorbit cu cel mai profund regret despre nedreptul tratament
la care a fost supusæ (?). La vremea respectivæ am fæcut°o atentæ
pe regina Victoria într°o scrisoare foarte respectuoasæ øi mai târziu
i°am vorbit pe aceastæ temæ în Anglia la Windsor. Aici ziarele se
ocupæ momentan cu acest semn de favoare pe care nu øi°o pot
explica.
Nando øi Missy sunt încæ în Anglia øi vor sæ participe la
problematica încoronare care, dacæ are loc în August trebuie sæ
fie scurtæ øi færæ fast. I°am telegrafiat lui Nando cæ nu poate sæ°øi
prelungeascæ øederea acolo cu atât mai mult cu cât nu existæ nici
o siguranflæ pentru momentul acestei særbætori.
Micul Carol este extrem de vioi øi inteligent pentru vârsta
lui...
410 l ANUL 1902
310. Castel Peleø 5/17 iulie 1902,
cætre principele Ferdinand
V 59 fondul regele Ferdinand
Dragul meu Nando!
Øederea voastræ în Anglia, prelungitæ în incertitudine, este
cu atât mai neplæcutæ cu cât voi stafli în aer, nu suntefli nici oaspefli
ai regelui Eduard al VII°lea øi nici nu avefli un home la vreo rudæ.
Telegrama prin care eu væ atrag atenflia asupra acestei
situaflii nepotrivite corespunde aøa de mult sentimentului flærii cæ
mi°au fost puse întrebæri atât din cercuri politice øi private precum
øi din stræinætate pentru ce øi cât timp vefli mai ræmâne voi la
Londra, cum va fi reglementatæ situaflia voastræ øi dacæ la o
eventualæ încoronare suveranii vor fi reprezentafli. Am vrut sæ mæ
asigur asupra ultimului punct øi am pus sæ fie întrebate cabinetele.
De la Berlin, unde sunt cele mai intime relaflii de rudenie, a sosit
urmætorul ræspuns (de la Bülow) Ambasadorul imperial a
anunflat cæ încoronarea este programatæ în jurul lui 9 august.
Telegrama voastræ nr. 44 mi°a dat din nou prilejul sæ întreb curtea
imperialæ. Conform ræspunsul telegrafic al acesteia se øtie acolo
cæ exclusiv cele mai apropiate rude vor fi invitate la încoronare
în aceastæ calitate øi nu ca reprezentanfli ai suveranilor lor. Din
acest motiv misiunea ta s°a încheiat cæci reprezentanflii regilor
nu pot fi prezenfli în timpul de aøteptare.
Invitaflia reginei Alexandra [soflia lui Eduard al VII°lea] care
la insistenflele lui Missy mi°a telegrafiat direct m°a pus într°o
situaflie forflatæ care mæ abate de pe drumul datoriei øi al
sentimentelor corecte care m°au caracterizat dintotdeauna. Ar fi
trebuit sæ fiu scutit de aceastæ situaflie. Curtoazia nu permite sæ
dau alt ræspuns decât acesta: Je ne puis m’opposer a Votre desir
de retenir encore Missy et Nando, comme vos hôtes, pour assister
a cette grande solemnité, quoi°que leur retour, avant mon départ
a été generalement atendu ici. Fireøte cæ au fost legate de acesta
uræri cælduroase pentru însænætoøirea regelui. Intenflionat am
adæugat – comme Vos hôtes – în speranfla cæ vor reglementa
situaflia voastræ dubioasæ cæci sæ aøtepfli sæptæmâni de zile pentru
a asista la o încoronare care are mai mult caracterul unei ceremonii
interne øi sæ te mufli în acest scop prin tot felul de gazde
[încartiruiri] este nedemn pentru poziflia voastræ øi aici jigneøte
ANUL 1902 l 411
sentimentul naflional. Dacæ ar surveni o fatalitate prin care sæ
trebuiascæ sæ fie din nou amânatæ încoronarea situaflia voastræ
ar fi extrem de neplæcutæ, cæci afli aøteptat degeaba lucru care a
înræutæflit øi mai mult impresia de acum, iar o prelungire a øederii
voastre n°ar mai fi cu putinflæ.
Nu°mi este clar cum vefli fi voi gæzduifli patru sæptæmâni; eu
nu am nimic de obiectat cæ dupæ încoronarea ce a fost din pæcate
amânatæ într°un mod atât de neaøteptat afli mai petrecut 14 zile
la Londra øi afli acceptat diverse invitaflii la reøedinfla de flaræ. Dar
pânæ la urmæ øi asta are un sfârøit.
În plus o øedere în Anglia în aceste condiflii este foarte
costisitoare, lucru la care voi nu prea v°afli gândit. Am cheltuit
20.000 franci pentru reprezentarea voastræ care pentru programul
fixat ar fi ajuns cu prisosinflæ. Cum o sæ ieøifli din afacerea asta
acum nu°mi pot imagina. Eu sunt dispus, ca sæ nu fifli puøi în
încurcæturæ sæ mai deschid un credit de 10.000 franci, dar mai
mult nu pot face cæci mai ales pentru voi (cu noua casæ) am avut
cheltuieli importante anul acesta.
Este de dorit ca tu sæ te întorci aici înainte de începerea
manevrelor din Germania cæci vor fi de reglementat diferite
probleme øi pentru manevrele noastre unde vei comanda tu. De°aø
fi bænuit cæ întoarcerea voastræ treneazæ atât de mult s°ar fi refuzat
invitaflia împæratului german. În suita ta vor fi doi ofifleri,
Antonescu1 ca aghiotant al tæu øi încæ un colonel pe care îl voi
numi dupæ întoarcerea lui Sturdza.
Copiii care din pæcate vor ræmâne singuri pentru multæ
vreme pot sæ se mute dupæ plecarea noastræ în cabana de vânæ-
toare, tu trebuie sæ dai doar ordinele necesare oamenilor tæi.
Plecarea noastræ este fixatæ pentru 1 august stil nou; pe 3 august
sunt anunflat la împæratul Franz Josef la Ischl, voiam sæ ræmân
doar o zi acolo dar am acceptat o a doua zi la dorinfla lui aøa cæ
abia pe 6 august dupæ amiaza voi sosi la Gastein. Cura de acolo
este foarte necesaræ cæci în ultima vreme am avut dureri dese,
ceea ce era în legæturæ øi cu vremea. Dimineflile sunt friguroase,
alaltæieri au fost 4 grade. Aerul este însæ revigorant øi le prinde
copiilor de minune, aratæ înfloritor. Aproape zilnic fac lungi
plimbæri cu mine. Când sunt amândoi împreunæ nu pofli sæ°i
1. unchiul viitorului mareøal
412 l ANUL 1902
urneøti chiar întotdeauna, altminteri sunt foarte cuminfli. Cea micæ
este foarte drægælaøæ, mereu prietenoasæ øi recunoscætoare
pentru tot.
Cu câteva zile în urmæ am primit o scrisoare de la tatæl tæu
în care se plânge ca nu are deloc veøti de la tine øi cæ fli°a telegrafiat
o datæ pentru a se interesa de sænætatea regelui E[duard VII] [...]
Sæptæmâna viitoare se va întoarce Sturdza din concediu øi
atunci va fi mult de lucru înainte de plecarea mea cæci va surveni
probabil o micæ schimbare în guvern, mai mult ca sæ întærim
cabinetul; în plus sunt mai multe chestiuni importante de
reglementat.
Am elaborat øi am fixat planul manevrelor într°o øedinflæ de
trei ore cu generalul Arion. Sper cæ vor fi interesante. Bernhard
[von Meiningen] va veni la ele.
Ziarele se ocupæ de zor de invitaflia pe care Elena Væcærescu
a obflinut°o la încoronare. Nu îmi este clar cum a ajuns regina
A[lexandra] sæ o distingæ în aøa fel. Anexat unul din nenumæratele
articole, altele ræscolesc din nou tot romanul.
Cu cele mai bune uræri pentru binele vostru væ îmbræfliøez
øi eu øi mætuøa pe amândoi øi ræmân al vostru unchi iubitor.
Carl
P.S.
Doamnei Romniceanu øi domnilor tæi salutæri cordiale. Øi
acestora li se va pærea nesfârøitæ øederea în Anglia.
În vreme ce mæ pregæteam sæ expediez scrisoarea am primit
depeøa ta cifratæ în care îmi comunici cæ vi s°a aranjat un loc de
øedere øi astfel situaflia voastræ dubioasæ a fost adusæ pe un fægaø
drept. Aceasta atenflie a fost determinatæ fireøte de telegrama mea.
Nu mi°a fost chiar plæcut sæ introduc propoziflia – comme vos hôtes
dar am considerat absolut necesar sæ væ scot din aceastæ situaflie
mai mult decât delicatæ. Ar fi trebuit sæ se gândeascæ la voi decât
sæ væ cearæ sæ ræmânefli. Afli putea sæ°mi fifli foarte recunoscætori
pentru aceasta grijæ cæci færæ ea ræmânerea voastræ în Anglia ar
fi fost o imposibilitate. Regina A[lexandra] mi°a telegrafiat øi azi
ca sæ°mi mulflumeascæ.
Tot astæzi mi°a fost trimis spre avizare un raport din Viena
conform cæreia se preocupæ în cercurile diplomatice la Londra de
øederea voastræ acolo færæ un home precizat. Acesta spune øi cæ
ANUL 1902 l 413
toate personalitæflile princiare au plecat. Se vede de aici cæ nimic
nu ræmâne neobservat.
311. Castel Peleø 10/23 noiembrie 1902,
cætre Fritz von Hohenzollern
VD 1010
... ultimele douæ luni au fost atât de pline de evenimente cæ
mi se par ca un vis. Mai întâi am avut manevre care au fost
deosebit de interesante øi la care Nando s°a purtat foarte bine.
Bernhard Meiningen, care este foarte critic în problemele mili-
tare øi are o judecatæ severæ, s°a exprimat laudativ asupra
instalafliilor øi executærile diverselor deplasæri care s°au desfæøurat
într°un flinut pitoresc la poalele Carpaflilor. Marea paradæ a 14.000
de soldafli la care Missy øi°a condus mulflumitor regimentul a atras
enorm de mulfli oameni. Vremea a fost favorabilæ.
... Dar cele mai interesant evenimente al acestei toamne a
fost vizita mea în Bulgaria care a fost pentru toatæ Europa cu totul
neaøteptatæ. De aici a fost dimpotrivæ bine pregætitæ øi încæ øi mai
bine executatæ øi va aduce cele mai bune roade. Ferdinand al
Bulgariei mi°a pregætit o primire extrem de cælduroasæ pentru care
Filip [fratele lui Ferdinand] vechiul meu prieten de Universitate,
a venit special de la Viena; bulgarii mi°au exprimat un entuziasm
la care niciodatæ nu m°am aøteptat.
Intrarea mea în Plevna a fost însoflitæ de cea mai cælduroasæ
demonstraflie am fost acoperit de flori øi cununi, mi°au fost în-
mânate adrese, poeme etc. peste tot se ridicau arcuri de triumf,
strada mare a primit numele meu. Plevna m°a særbætorit ca
învingætor øi eliberator. A fost o zi frumoasæ, înælflætoare; vizitarea
câmpului de bætælie (a durat trei ore) a fost dimpotrivæ cutre-
murætoare: este un mare cimitir cu nenumærate monumente
funerare. Avem o frumoasæ capelæ în care mitropolitul de Vrafla
a flinut slujba religioasæ øi mi°a adresat o emoflionantæ cuvântare.
În fafla capelei, care poate fi numitæ bisericæ aproape, stætea o
gardæ de onoare care s°a prezentat foarte bine; categoric armata
este demnæ de respect, mi°a fæcut o impresie foarte favorabilæ.
Ofiflerii au flinutæ militaræ, materialul este excelent, caii buni.
Ferdinand al Bulgariei s°a purtat natural de data asta, a avut
cea mai tandræ atenflie pentru mine, am discutat deschis proble-
414 l ANUL 1902
mele politice øi a apreciat foarte mult vizita mea, la fel miniøtri
sæi cu care am avut discuflii lungi øi mulflumitoare.
Cabinetele europene îmi sunt recunoscætoare pentru vizita
mea, flara mea se bucuræ cæ am pecetluit jubileul celor 25 de ani
pe câmpul de bætælie; prin aceasta cælætoria mea a devenit un
eveniment istoric.
312. Bucureøti 15/28 noiembrie 1902,
cætre Maria de Flandra
VB 599
... Presa este în aceastæ privinflæ o calamitate care face mai
mult ræu decât bine. Cazul Krupp este o dovadæ græitoare.
Astæzi am deschis Camerele care mi°au pregætit o cælduroasæ
primire. Pasajul din mesajul tronului referitor la vizita mea în
Bulgaria a fost primit cu multæ simpatie øi stræinætatea s°a bucurat
de aceasta, ca o garanflie a pæcii. Ferdinand al Bulgariei m°a primit
într°adevær plin de iubire øi a împlinit bucuros toate dorinflele mele.
Bulgarii m°au aclamat peste tot cu un entuziasm sincer... Ei
datoreazæ mult României, chiar dinainte de ræzboi i°am ajutat în
aspirafliile lor øi i°am apærat împotriva turcilor.
... Am coborât în criptæ ca sæ depun o coroanæ de bronz øi
încæ una la mormintele ruøilor... Ferdinand mi°a fæcut plæcerea
sæ°l invite la Rusciuk pe fratele lui, Philip, vechiul meu prieten
de la Universitatea din Bonn .
313. Bucureøti 8/21 decembrie 1902,
cætre Fritz von Hohenzollern
VD 1011:
Særbætoarea a 25 de ani de la cæderea Plevnei ce a durat
aproape o sæptæmânæ
Din toate pærflile primesc miøcætoarea dovezi de recunoøtinflæ,
de la armatæ însæ øi de la comitetele panslaviste sosesc numeroase
telegrame øi scrisori øi flarul Nicolae al II°lea øi°a exprimat cælduros
simpatia pentru participarea armatei mele la victorie.
Camerele au votat în unanimitate o lege pentru un mare
monument.
ANUL 1902 l 415
Ca un eveniment remarcabil este considerat declaraflia
guvernului rusesc privind tulburærile din Macedonia øi legat de
ea cælætoria contelui Lamsdorf la Belgrad, Sofia øi Viena. În
primele douæ locuri s°a dus ca sæ predice liniøtea, la Viena s°a dus
ca sæ discute eventualele tulburæri. Scopul este menflinerea pæcii
în peninsula Balcanicæ ceea ce se reuøeøte. România este consi-
deratæ ca singurul punct ferm spre care toate cabinetele privesc
cu încredere.
Moartea doamnei Cantacuzino ne priveøte îndeaproape, a
læsat moøtenire 300.000 franci societæflii „Elisabeta“. Acum este
aproape toatæ înalta societate în doliu, dar cu toate acestea vom
da marele bal de la 1/14 ianuarie deoarece aduce bani la oameni.
...Nando inspecteazæ regimente de cavalerie. Missy este
însærcinatæ. Carol va primi peste trei sæptæmâni un guvernator
din Elveflia francezæ [Möhrlen].
314. Bucureøti 11/24 decembrie 1902,
cætre Maria de Flandra
VB 600
... Sunt mulflumit de mersul afacerilor de stat, cabinetul este
capabil øi puternic, opoziflia/conservatoare] neputincioasæ øi
Camerele lucreazæ în liniøte.
Campania evreiascæ (care) a întrecut în josnicie øi calomnii
tot ce am auzit pânæ acum o læsæm sæ treacæ pe deasupra noastræ.
De bani n°avem nevoie øi lumea se va potoli.
Situaflia din Macedonia este îngrijorætoare øi complicafliile
se vor evita în orice caz. Contele Landsdorf care este un om liniøtit,
se duce la Belgrad øi Sofia sæ predice moderaflia øi sæ facæ guvernele
de acolo ræspunzætoare pentru menflinerea liniøtii. La Viena cautæ
înflelegere în caz de tulburæri. Rusia este hotærâtæ sæ ocoleascæ
orice pericol de ræzboi. Relafliile noastre cu ea sunt foarte bune
(vezi 35 terfl).
Særbætorirea Plevnei a decurs frumos øi demn øi am primit
de la flarul Nicolae al II°lea, de la armata rusæ øi comitetele slave
declaraflii cordiale.
416 l ANUL 1903
315. Bucureøti 6/19 februarie 1903,
cætre Maria de Flandra
VB 601
... speræm cæ micul Carol va primi în iulie un fræflior. Acum
el are un preceptor din Elveflia francezæ care place tuturor are toate
calitæflile ca sæ introducæ un bæiat în viaflæ, copiilor le place deja
mult; micuflei Elisabetei îi predæ ore de francezæ.
Suntem în mijlocul unei activitæfli parlamentare care decurge
în general liniøtitæ, dar îmi dæ mult de lucru.
Prin conversia ultimelor împrumuturi finanflele noastre sunt
reglementate pe o bazæ trainicæ astfel cæ nu mai avem griji pentru
viitor, rentele noastre sunt la paritate, un succes strælucitor dupæ
enormele greutæfli pe care le°am avut cu doi ani în urmæ, când se
credea peste tot cæ statul va da faliment. Presa evreiascæ ne atacæ
cu patimæ deoarece voia sæ foloseascæ încurcæturile noastre bæneøti
ca sæ obflinæ emanciparea evreilor de aici, sunt scoøi din fire cæ
le°a scæpat aceastæ ocazie favorabilæ.
Situaflia din Orient este mult mai puflin ameninflætoare decât
pare din depærtare. Guvernul bulgar s°a hotærât în sfârøit sæ
procedeze energic împotriva dezordinilor øi exceselor comitetelor
macedonene. Ferdinand al Bulgariei dorea de mult sæ ia mæsuri
aspre împotriva acestora, dar se temea de ræzbunarea lor. La
ultima mea vizitæ mi°a spus cæ ar fi în stare sæ°l omoare. Acum
Rusia a ameninflat Comitetele cæ vor fi executafli de turci færæ nici
un fel de formalitæfli dacæ îndræznesc sæ întreprindæ ceva în
Macedonia. Rusia vrea øi are nevoie de pace øi îi va sili [sæ se
liniøteascæ]. Poarta aratæ bunævoinflæ în realizarea reformelor
pretinse øi sultanul m°a înøtiinflat de curând cæ va lua în consi-
deraflie în mod special pe românii din Macedonia la numirea
funcflionarilor creøtini.
Aici avem un ger aspru Dunærea este parflial acoperitæ de
gheaflæ astfel cæ navigaflia nu va putea fi deschisæ înainte de trei
sæptæmâni ceea ce produce pagube mari comerflului.
ANUL 1903 l 417
316. Castel Peleø 9/22 iunie 1903,
cætre Fritz von Hohenzollern
VD 1012
... Am început sæ simt cei 64 de ani ai mei care apasæ cu atât
mai greu asupra mea cu cât grijile øi greutæflile cresc mereu øi
sænætatea mea nu mai are vechea forflæ de rezistenflæ
... În Peninsula Balcanicæ este în prezent liniøte øi înfioræ-
toarea crimæ (asasinare) a perechii regale sârbeøti [2/15 iunie 1903]
nu va produce complicaflii; noul rege [Petru] va fi recunoscut de
toate statele færæ øovæire øi este prevæzut cæ el îi va læsa nepedepsifli
pe criminali care vor arunca pentru totdeauna o patæ de ruøine
pe armata sârbeascæ. M°am græbit sæ refuz proprietatea asupra
regimentului meu sârbesc, ceea ce a provocat consternare la
Belgrad; dimpotrivæ la St. Petersburg øi Viena a fæcut cea mai bunæ
impresie. În armata germanæ erau convinøi dinainte de acest pas.
... A apærut acum o nouæ biografie a mea semnatæ de Doamna
Mitte Kremnitz care°i scurtæ øi cuprinzætoare. Este scoasæ din cele
patru volume øi întregitæ cu ultimii ani.
Perspectivele recoltei sunt foarte mulflumitoare nu au lipsit
ploile bogate; acum se cere uscæciune øi cælduræ ca sæ se coacæ grâul
øi sæ se poatæ dezvolta porumbul.
317. Bucureøti 14/27 decembrie 1903,
cætre Fritz von Hohenzollern
VD 1013
... Camerele sunt în plinæ activitate ceea ce implicæ pentru
mine o muncæ încordatæ cu miniøtri. Sæptæmâna viitoare încep
særbætorile noastre øi pentru parlament 3 sæptæmâni vacanflæ.
Pe 1/14 ianuarie dæm balul cel mare la care vor trebui invitafli
de data aceasta 3000 de persoane, an de an cresc pretenfliile.
Nando are acum un splendid domeniu de activitate, în afaræ
de inspectarea cavaleriei el comandæ Corpul 2 de Armatæ în locul
excelentului general Arion care din nefericire a încetat din viaflæ.
Toamna asta a fost terminatæ tabæra de la Comana (între
Bucureøti øi Giurgiu) unde se vor reuni la primævaræ garnizoana
de aici øi alte trupe din Corpul 3 de armatæ. Se lucreazæ straønic
acum în armatæ ca sæ fim pregætifli în caz de complicaflii serioase.
418 l ANUL 1903
În Orient trebie sæ fii mereu pregætit pentru surprize, dar
nu cred cæ se va ajunge în primævaræ la complicaflii mai grave.
Puterile sunt unanime în a menfline pacea øi sæ constrângæ Turcia
sæ înfæptuiascæ reformele; aceasta va contribui mult la menflinerea
liniøtii în Macedonia øi Bulgariei i se va lua pretextul pentru a
se interesa de bandele de acolo.
România are acum rolul conducætor între flærile balcanice
asupra cærora influenfla noastræ este în creøtere. Cu Grecia øi
Bulgaria stæm foarte bine øi cu Serbia nu mai stæm ræu; o parte
a armatei de acolo a priceput foarte bine cæ eu am avut toate
motivele când am depus funcflia de proprietar al unui regiment
sârbesc.
Mai gravæ pare sæ fie situaflia miilor de refugiafli care se
gæsesc în principatul Bulgariei øi care træiesc pe cheltuiala
guvernului de acolo; gravæ este situaflia din Serbia unde un rege
lipsit de energie [Petru] Karagheorghevici (1844°1921) rege
(1903°1921)] adæposteøte o bandæ de asasini øi încuviinfleazæ ca
sæ se formeze acolo bande pentru a neliniøti graniflele turceøti.
318. Bucureøti 17/30 decembrie 1903,
cætre Maria de Flandra
VB 603
... Suntem în plinæ activitate parlamentaræ care va mai dura
14 zile abia sæptæmâna viitoare îmi vor putea fi înmânate adresele
care sunt foarte cælduros concepute. În Camere, în care guvernul
are o majoritate copleøitoare, lucrurile stau bine, dimpotrivæ în
flaræ creøte nemulflumirea din cauza marilor reduceri de salarii
pensii øi în diferite ramuri ale administrafliei. Oamenii sunt de
pærere cæ dupæ ce finanflele stau atât de strælucitor øi existæ exce-
dente însemnate poate sæ înceapæ din nou vechea risipæ; deoarece
aceasta nu poate fi nicidecum acceptat øi opoziflia [conservatoare]
promite tot ceea ce nu poate øi nu vrea sæ flinæ, încep sæ fie sætui
de guvern øi sunt puse în miøcare toate pârghiile ca sæ°l ræstoarne
øi prin aceasta situaflia este enorm îngreunatæ øi mæ umple de
îngrijorare.
La vecinii noøtri este øi ræmâne liniøte; cu Ferdinand al
Bulgariei stau foarte bine øi relafliile dintre flærile noastre sunt
foarte mulflumitoare.
ANUL 1904 l 419
Nefericitul rege al Serbiei [Petru I Karagheorghevici] cautæ
sæ se elibereze din îmbræfliøarea de fier a bandei de asasini, dar
îi lipseøte energia øi curajul pentru aøa ceva. Deocamdatæ
diplomaflii se abflin sæ aparæ la curte, respectiv se duc în concediu.
Izolarea în care se afla îl va sili la acfliune pânæ la urmæ.
În Ungaria s°a constituit în cele din urmæ un guvern în
detrimentul coroanei.
... Nando are acum Corpul de armatæ de aici (2) care îi dæ
suficientæ bætaie de cap. Carol [II] este încæ la Sinaia (din cauza
scarlatinei de aici care bântuie) øi învaflæ silitor. Vorbeøte fluent
patru limbi.
Elisabeta este bine øi træieøte în întregime în muzicæ, din
nefericire mai scrie unele prostii... (urmeazæ referiri defavorabile
la biografia reginei) care confline multe lucruri pe care aø fi vrut
sæ le væd mai bine trecute sub tæcere, chiar øi scrisorile intime
ale Elisabetei îmi sunt în mare parte inoportune. [Biografie
elaboratæ de Mitte Kremnitz].
319. Bucureøti 2/15 martie 1904, cætre Maria de Flandra
VB 606
... Momentan ne preocupæ pregætirile pentru convenfliile
comerciale cæreia li se acordæ cea mai mare atenflie în toate flærile;
aici ele joacæ un rol cu atât mai important cu cât de ele depinde
dezvoltarea muncii noastre industrii pe care eu am ridicat°o øi am
sprijinit°o foarte mult, în special pe valea Prahovei (Sinaia).
Camerele ræmân reunite pânæ la paøtele pe stil vechi [ortodox] øi
se vor deschide din nou în mai pentru a discuta eventualele
proiecte de lege care privesc politica noastræ comercialæ.
În Peninsula Balcanicæ, în care România nu poate fi în nici
un fel consideratæ, liniøtea se va menfline în mæsura în care se va
ajunge la o înflelegere; agitatorii îøi vor continua într°adevær
tulburærile, dar pânæ la urmæ faute de combattants et d’argent
se vor risipi.
Relafliile mele cu Ferdinand al Bulgariei sunt dintre cele mai
bune, el a afirmat în mod repetat cætre reprezentantul meu la Sofia
cât de preflioase îi sunt sfaturile mele.
Ræzboiul din Asia este o mare calamitate pentru Rusia, care
acolo faflæ de japonezi, este slabæ. În patru luni nu pot avea o
420 l ANUL 1904
armatæ de 400.000 de soldafli gata de luptæ în Manciuria. Prietenul
meu Kuropatkin, care a stat sub ordinele mele la Plevna, a preluat
comanda supremæ în Asia de ræsærit cu puflin entuziasm, deoa-
rece cunoaøte bine enormele greutæfli pe care le vor înfrunta trupele
ruseøti. La început japonezii vor avea inifliativa øi abia mai târziu
vor trebui sæ cedeze în fafla unei superputeri. Ræzboiul va costa
miliarde øi va slæbi considerabil Rusia pentru ani de zile de acum
înainte, ceea ce nu este deloc regretabil pentru pacea mondialæ.
Din nefericire împæratul Franz Josef are mereu griji øi greu-
tæfli; în Austria naflionalitæflile se lupta una cu alta øi în Ungaria
mecanismul guvernærii aproape s°a oprit. Din fericire guvernul
a impus pânæ la urmæ legea recrutærii, care a dat motive de
insubordonare în armatæ ce începuseræ sæ devinæ îngrijorætoare.
Aici este relativ liniøte; opoziflia instigæ în toate cercurile øi
cautæ sæ ræstoarne guvernul prin toate mijloacele permise øi
nepermise. Dar guvernul care în grava crizæ financiaræ a fæcut
atât de mult nu øi°a înstræinat încæ simpatiile. Dar în prezent are
o situaflie grea.
Am avut un carnaval foarte dinamic la Palat au fost trei
baluri øi alte petreceri øi særbætori frumoase în oraø. Sæptæmâna
viitoare este o reprezentaflie teatralæ la noi; o bunæ distracflie
pentru Elisabeta care asistæ zilnic mai multe ore la repetiflii. Este
foarte bine, scrie prea mult øi face muzicæ. De biografia Mittei
Kremnitz nu se preocupæ deloc, cu atât mai bine. La Cotroceni
merge bine copiii cresc, Missy e mai liniøtitæ, Nando îøi vede de
îndatoririle militare.
320. Bucureøti 10/23 aprilie 1904,
cætre Fritz von Hohenzollern
VD 1014
... O sæptæmânæ mi°a fost foarte ræu aøa cæ nu am putut asista
la ceremoniile Paøtelui românesc, iarna a fost prea lungæ øi
obositoare, de odihnæ nu a putut fi vorba.
La sfârøitul sæptæmânii viitoare vrem sæ facem cu toflii o
excursie pe Dunærea de la Porflile de Fier pânæ la Sulina (900 km.)
care va dura 8 zile. Vreau sæ væd din nou toate locurile istorice
ale ræzboiului de la 1877. Nu demult am flinut o conferinflæ la
Academie despre ræzboiul la Dunære, în special despre Nicopole
ANUL 1904 l 421
care va apare curând în traducere în ziarele germane. Øederea la
Abbazia seamænæ cæci Camerele lucreazæ încæ pentru a vota tariful
[vamal] ca bazæ pentru convenfliile comerciale.
Ræzboiul din Asia de ræsærit este o adeværatæ calamitate
pentru Rusia care va ieøi din el slæbitæ moral, dar mai ales
financiar. Marina, care este lovitæ de ghinioane, este într°o stare
puflin mulflumitoare; în plus la Petersburg au fost surprinøi de
ostilitæfli cu totul nepregætifli. fiarul Nicolae al II°lea øi guvernul
sæu au lucrat sincer pentru pace, în vreme ce guvernatorul de la
Port Arthur a fæcut totul pentru a declanøa ræzboiul al cærui sfârøit
nu se poate prevedea astæzi.
De la complicafliile extrem asiatice peninsula Balcanicæ s°a
liniøtit, agenflii panslaviøti nu îndræznesc sæ mai instige în acest
moment øi bandele nu mai au bani ca sæ lupte mai departe. Din
fericire Turcia s°a putut înflelege cu Bulgaria ceea ce pentru o
vreme este o garanflie a pæcii. Acum turcii au timp øi liniøte ca sæ
aplice reformele care de fapt sunt foarte antipatice sultanului.
Situaflia din Ungaria este îngrijorætoare: izbucnirea grevelor
feroviarilor prin care guvernul a fost luat prin surprindere putea
fi provocatæ numai din cauza situafliei interne care era aproape
de revoluflie; sunt manifestæri scandaloase în Camere, care ar fi
trebuit de mult dizolvate, ele poartæ toatæ vina.
În prezent noi avem doar o legæturæ poøtalæ prin Galiflia cu
întârziere de 24 ore.
În Berlin a fost særbætoritæ a 40°a aniversare a bætæliei de
la Düppel. La dineu s°a toastat în sænætatea mea ca „singurul
comandant de oøti încæ în viaflæ care a câøtigat bætælia“. Am fost
foarte mægulit de aceastæ atenflie. Carol a fost azvârlit de pe ponei
acum 8 zile øi a trebuit sæ stea 3 zile în pat din cauza unei puternice
contuzii.
321. Bucureøti 17/30 aprilie 1904, cætre Maria de Flandra
VB 607
... Ziua mea de naøtere a fost særbætoritæ cu solemnitæfli
speciale în toatæ flara cæci pe mæsuræ ce îmbætrânesc cu atât mai
mult supuøii mei mæ înconjoaræ cu dragoste øi grijæ øi se roagæ
Cerului sæ mæ flinæ încæ multæ vreme. Aceste sentimente sunt
422 l ANUL 1904
foarte sincere deoarece tofli sunt convinøi cæ eu menflin pacea øi
liniøtea României øi i°am impulsionat dezvoltarea.
Toatæ iarna pânæ acum am fost extrem de ocupat øi copleøit
de muncæ ce nu a fost în zadar, au fost votate numeroase reforme
care vor aduce cele mai bune roade. Camerele se închid zilele
acestea dupæ ce au votat tariful vamal care va servi drept bazæ
pentru apropiatele convenflii comerciale.
Sæptæmâna viitoare voi întreprinde o cælætorie pe Dunære
de la Vârciorova la Sulina, 800 km. Elisabeta, Nando, Missy øi
cei doi copii mai mari mæ vor însofli, de asemenea, mai mulfli
miniøtrii øi o mare suitæ. Nutresc dorinfla sæ revæd toate localitæflile
de°a lungul fluviului care au jucat un rol în ræzboiul de la 1877.
Micul Carol va cunoaøte cu aceastæ ocazie istoria ræzboiului
patriotic la fafla locului.
În peninsula Balcanicæ este din nou liniøtea asiguratæ pentru
câtva timp; buna înflelegere dintre Bulgaria øi Turcia este cea mai
bunæ garanflie pentru viitor. Rusia vrea sincer sæ evite orice
complicaflie în vecinætatea noastræ deoarece ræzboiul din Extremul
Orient îi face griji enorme øi înghite sute de milioane. fiarul Nicolae
al II°lea este foarte abætut ca urmare a pierderilor însemnate ale
flotei sale care astæzi nu mai poate juca nici un rol în fafla japone-
zilor. Vor mai trece încæ luni de zile pânæ când se va ajunge la o
mare bætælie în Manciuria, pânæ atunci ruøii pot sæ°øi aducæ
armata la acelaøi nivel cu cea a japonezilor, care este într°o
excelentæ condiflie.
Øi eu am trimis doi ofifleri pe teatrul de operafliuni, le°am
spus cæ acolo bolile sunt mai periculoase decât gloanflele. Lacul
Baikal este un focar de ciumæ care pricinuieøte vara mari pustiiri.
Împæratul Wilhelm al II°lea a navigat foarte mult în
Mediterana, vizita sa anunflatæ la Corfu a fost contramandatæ la
cererea Sultanului; la Atena sunt cu atât mai indignafli cu cât se
fæcuseræ toate pregætirile pentru primirea sa solemnæ øi contra-
mandarea a venit în ultimul moment. Deoarece noi stæm ræu cu
grecii din cauza Macedoniei øi mai ales cæ ei fac o politicæ stupidæ,
afrontul fæcut lor îmi este indiferent. Dar vizita nu ar fi trebuit
sæ fie contramandatæ înainte de a se informa despre amploarea
acesteia.
Særmanul împærat Franz Josef are într°adevær greutæfli prea
mari, situaflia din Ungaria a ajuns pânæ în pragul revolufliei, ultima
ANUL 1904 l 423
grevæ feroviaræ, care din fericire a fost energic anihilatæ, a paralizat
øi relafliile comunicafliilor noastre; am ræmas trei zile færæ poøtæ.
... Aici e totul bine am fost doar câtva timp foarte ræcit.
Elisabeta se agitæ într°una cu multe idei nepractice care doar costæ
bani øi sunt færæ rezultat. La Cotroceni copii cresc, Missy este în
continuu în miøcare, cu greu îøi poate gæsi liniøtea. În vara asta
vrea sæ se ducæ din nou în Anglia unde va fi øi mama ei, asta e
chinuitæ de aceeaøi neliniøte.
Aici avem o uscæciune serioasæ care ne ameninflæ recolta cæci
iarna de abia a avut zæpadæ øi din martie n°a mai cæzut nici o
picæturæ de ploaie.
322. Bucureøti 4/17 iunie 1904,
cætre Fritz von Hohenzollern
VD 1015
... La sfârøitul lui septembrie mæ cheamæ înapoi manevrele
din Moldova, la acestea se adaugæ câteva særbætori la Iaøi ambele
foarte obositoare.
Într°o convorbire cu ministrul meu plenipotenfliar [Al. Beldi-
man] împæratul Wilhelm al II°lea øi°a exprimat intenflia de a mæ
invita la manevre la Berlin. Dar Bülow a fost informat cæ eu am
dispus deja asupra timpului meu.
La 1 iulie va veni la Sinaia o delegaflie a regimentului II de
dragoni ai gærzii compusæ din comandant un cæpitan øi un
locotenent pentru a°mi înmâna un album la care vei fi contribuit
øi tu. Generalul von John va sosi în acelaøi timp.
În câteva zile ne instalæm la Castelul Peleø, dupæ ce am
petrecut aici o primævaræ foarte bogatæ, dar care din nefericire a
fost tulburatæ de o uscæciune înspæimântætoare care ne°a umplut
de griji mari. De luni de zile nu a mai plouat de ajuns astfel cæ
recolta este parflial pierdutæ øi porumbul grav ameninflat. Vitele
nu mai au nimic de pæscut, flæranii sunt foarte disperafli sæ°øi vadæ
boii slæbifli øi oile pierdute. Toate râurile noastre sunt aøa de
scæzute cæ lemnul nu mai poate fi adus cu pluta øi ne temem de
lipsa apei. În Sinaia cu greu se va mai putea lumina electric
castelul; poate va trebui sæ fie instalatæ o maøinæ cu aburi care
are mari dezavantaje øi este foarte scumpæ. Nu demult a fost aici
Loew de la Sigmaringen øi a vizitat domeniile mele, peste tot a
424 l ANUL 1904
avut cele mai bune impresii øi regretæ cæ administraflia curflii nu
este condusæ ca a mea; în orice caz consilierii curflii ar putea sæ
învefle multe lucruri bune de la noi.
În ultimele douæ luni am inspectat multe pærfli ale trupelor
øi m°am bucurat pentru progresele vizibile. Nando îøi împlineøte
bine funcflia militaræ, aratæ zel øi interes pentru instrucflia cava-
leriei al cærei inspector a ræmas.
Timpul merge cu paøi de uriaø øi vârsta ne aminteøte cæ avem
în urma noastræ mai mult de o jumætate de secol, în care s°au
petrecut considerabile schimbæri statale øi am fost martorii unor
evenimente mærefle, dar în acelaøi timp øi moartea a avut o recoltæ
bogatæ... au ræmas puflini cu care putem vorbi de timpurile bune
de odinioaræ.
[Ultima scrisoare cætre Fritz von Hohenzollern/
323. Castel Peleø 22 iunie/5 iulie 1904,
cætre Maria de Flandra
VB 608
... Azi ne°a pæræsit delegaflia regimentului 2 de dragoni de
gardæ cu colonelul în frunte dupæ o øedere de trei zile...
Sinaia este acum foarte mult vizitatæ de stræini care trec pe
aici cu un tren mare spre Constantinopol. Din cauza atentatelor
cu bombe se preferæ ruta prin România decât cea prin Serbia øi
Bulgaria. Deøi acolo pare momentan sæ fie liniøte trebuia sæ fii
mereu pregætit pentru ceva neaøteptat. Relafliile noastre cu
Bulgaria sunt în prezent dintre cele mai prieteneøti øi Ferdinand
al Bulgariei are bune relaflii cu turcii, dar existæ multe capete
înfierbântate în flara lui øi în special în Macedonia astfel cæ situaflia
nu poate fi consideratæ absolut siguræ. Manevrele øi marile
særbætori de la Iaøi mæ cheamæ înapoi la sfârøitul lui septembrie.
Aici avem o secetæ îngrozitoare astfel cæ o mare parte a
recoltei noastre este distrusæ øi vitele nu mai au furaj. Este o
adeværatæ calamitate care nu va fi lipsitæ de influenflæ asupra
politicii noastre interne; în câteva luni vom avea alegeri generale
parlamentare.
ANUL 1904 l 425
324. Castel Peleø 18/31 octombrie 1904,
cætre Maria de Flandra
VB 609
... La Viena am discutat pe îndelete cu împæratul Franz Josef
øi cu miniøtrii sæi; am putut sæ aflu multe øi sæ væd diverse
personalitæfli interesante, o øedere de douæ zile a fost prea scurtæ
pentru a rezolva toate problemele... L°am væzut într°o lungæ
audienflæ pe nunfliul apostolic de Belmonte, care mi°a transmis
salutæri pentru tine; am putut sæ reglez cu el diverse chestiuni
privind episcopii de aici.
Pe atunci era pe rol procesul împotriva [øcolii] Les soeurs
de Notre Dame de Sion care au fost condamnate la închiderea
temporaræ a øcolii lor. Cu mare trudæ am evitat furtuna care le
ameninfla øi i°am determinat pe ministrul [Cultelor øi învæflæ-
mântului Spiru Haret] la o pedeapsæ mai uøoaræ care constæ în
schimbarea personalului øi a regulamentului [vezi decupajul de
ziar].
Cælætoria noastræ la Iaøi øi øederea acolo a fost însoflitæ de
cele mai entuziaste manifestæri øi festivitæflile au decurs strælucitor.
Acestea au cæpætat un aspect special prin prezenfla miniøtrilor
plenipotenfliari ai celor douæ imperii vecine care au fost martori
ai credinflei poporului meu øi au pæræsit Iaøiul cu cele mai bune
impresii. Noile biserici care au fost sfinflite sunt adeværate
capodopere ale arhitecturii bizantine...
Wilhelm a fost încântat de ceea ce a væzut. Au fost mai multe
anul trecut, când a fost Carlo. Acesta se afla acum într°un post
foarte expus øi va ræmâne luni de zile dacæ nu va fi chemat mai
devreme.
Citesc acum cartea lui Lieman despre K[aiserul] W[ilhelm
al II°lea], îl contureazæ excelent prin discursurile sale care sunt
parflial uitate, dar adesea incredibile.
325. Bucureøti 2/15 decembrie 1904,
cætre Maria de Flandra
VB 610
... Miercuri 30 noiembrie [stil nou] mi°a telegrafiat Schilgen
cæ a survenit o înræutæflire gravæ vineri dimineafla [2 decembrie
426 l ANUL 1904
stil nou] am fost înøtiinflat cæ starea lui este færæ speranflæ øi seara
la ora 6 a sosit vestea morflii [lui Fritz von Hohenzollern].
... De la Carlo avem din fericire veøti liniøtitoare el este foarte
entuziasmat de japonezi care sunt un popor cu totul extraordinar.
Acest ræzboi nenorocit poate sæ mai dureze încæ multæ vreme iarna,
când sunt geruri prea mari eøti obligat sæ opreøti operafliunile (la
– 30 gr. R nu se mai poate lupta). Pe lângæ aceastæ nenorocire
am acum øi multe griji: în partidul liberal a survenit o scindare
care se face simflitæ øi în guvern, øi prin care lucrærile Camerelor
sunt enorm îngreunate. Deocamdatæ încæ mai pot menfline situaflia
prin autoritatea mea personalæ, dar mæ tem cæ mai devreme sau
mai tærziu se va ajunge la o crizæ gravæ. Pe de altæ parte în flaræ
este foamete ca urmare a recoltei mizerabile øi guvernul a fost
silit sæ cumpere porumb pentru vreo 20 milioane de fr. Vitele au
de asemenea mare lipsæ de furaje. Vezi, dragæ Maria, cæ nici eu
nu stau pe roze øi am multe greutæfli.
Guvernul G.Gr. Cantacuzino
22 decembrie 1904°12 martie 1907
326. Bucureøti 4/17 ianuarie 1905 cætre Maria de Flandra
VB 612
Criza de cabinet øi schimbarea de guvern pe care le°am
prevæzut de mult m°au ocupat în aøa mæsuræ cæ øi de særbætori
am avut puflin timp liber.
... pe Filip îl rog sæ primeascæ o carte bine scrisæ despre
România øi câteva plachete care au fost emise în amintirea
mæreflelor biserici sfinflite la Iaøi.
Cræciunul l°am særbætorit în liniøte cu copiii la Cotroceni;
la fel øi de Anul Nou a fost doar serviciu religios øi dupæ aceea
primirea autoritæflilor la Mitropolie. Privesc îndurerat în urmæ la
anul ce a trecut care ne°a adus ræni atât de grele; øi pentru flara
mea a fost cel mai ræu an din lunga mea domnie. Acum resimflim
profund urmærile recoltei proaste, 2/3 din populaflie trebuie sæ fie
hrænite de Stat, altminteri mor oamenii de foame. Mari trans-
porturi navale de porumb pe care l°am adus din America de Sud
sunt împærflite flæranilor.
ANUL 1905 l 427
Politic situaflia este la fel de grea cæci o schimbare de guvern
ræscoleøte patimile øi loveøte profund în toate interesele. Guvernul
actual are în faflæ deja o opoziflie violentæ care va acfliona energic
la alegeri. Acestea au fost fixate pentru mijlocul lui februarie øi
sæ speræm cæ vor decurge în liniøte. Camerele se reunesc în martie
øi vor vota imediat bugetul pe care partidul liberal l°a dezbætut
în Camera dizolvatæ øi vor ratifica convenflia comercialæ cu
Germania. Politica noului cabinet va ræmâne exact aceeaøi care
era sub Sturdza, care, hotærât lucru, este unul din cei mai
însemnafli bærbaflii ai noøtri de stat.
Nu de mult am primit o scrisoare de la Carlo din Takou; este
foarte încrezætor în japonezi, despre care este convins cæ vor
ræmâne victorioøi pânæ la capæt. Parflial sunt de aceeaøi pærere,
dar cred cæ Rusia va pune totul în miøcare pentru a obfline mæcar
o victorie pentru a avea o bazæ pentru [negocierea] pæcii care este
doritæ de toate cercurile din Rusia cu excepflia armatei. Situaflia
de acolo este foarte îngrijorætoare øi dacæ nu este remediatæ se
poate ajunge la o explozie.
Ferdinand al Bulgariei se va duce la Berlin de ziua
împæratului Wilhelm al II°lea [27 ianuarie], cei doi s°au împrie-
tenit în mod special la Coburg øi cel dintâi este acum „persoana
grata“ deøi mai înainte nu era deloc în graflii.
Îfli trimit broøura „Nicopolis“ ea confline traducerea germanæ
a unei Conferinfle pe care eu am flinut°o la Academia Românæ anul
trecut. A fost tradusæ øi în francezæ øi este cititæ cu interes.
327. Bucureøti 8/21 februarie 1905, cætre Maria de Flandra
VB 613
... O perioadæ agitatæ în care s°au dezlænfluit toate patimile
se aflæ în urma mea. Opoziflia [liberalæ] m°a atacat în timpul
alegerilor cu telegrame care acuzau guvernul cæ a exercitat o
presiune nepermisæ asupra acestora. Îl fæcusem ræspunzætor pe
ministrul de interne [adicæ pe primul ministru G.Gr. Cantacuzino]
pentru menflinerea ordinii øi apærarea libertæflii alegerilor; cu toate
acestea câfliva prefecfli øi°au permis sæ abuzeze de puterea lor, ceea
ce a dat prilej în Cameræ pentru atacuri vehemente. Dar opoziflia
[liberalæ] nu se poate plânge cæci a reuøit sæ obflinæ 32 de locuri
în Senat øi Camera Deputaflilor ceea ce în anii trecufli cu greu se
428 l ANUL 1905
putea realiza. De aceea guvernul nu va avea o situaflie comodæ în
Parlament pe care°l voi deschide la 20 februarie/5 martie. Bugetul
øi convenflia comercialæ vor trebui sæ fie votate încæ înainte de Paøti
ceea ce minoritatea va încerca sæ împiedice.
Suntem încæ sub impresia tragicelor evenimente din Rusia,
unde situaflia este tot mai ameninflætoare. Am telegrafiat imediat
dupæ groaznica asasinare a marelui duce Serghei (1857°1905)
flarului Nicolae øi særmanei Ella (Elisabeta de Hessen Darmstadt
asasinatæ øi ea în 1918) care mi°a trimis urmætorul ræspuns: „Din
adâncul unui suflet cernit væ mulflumesc la amândoi. Dumnezeu
dæ putere în rugæciuni mângâietoare“.
Maria de Coburg a plecat imediat de la Nissa la Moscova
pentru a asista la înmormântarea fratelui ei favorit; aceasta are
loc în mod provizoriu cæci nu au încredere sæ°i ducæ ræmæøiflele
pæmânteøti la Petersburg unde întreaga familie imperialæ se
aflaîntr°o continuæ ameninflare a vieflii. Este momentul sæ se
intervinæ cæci altminteri se poate ajunge la o catastrofæ. fiarul este
constrâns sæ facæ pace cu poporul sæu sau cu japonezii, nu poate
duce ambele ræzboaie pânæ la capæt. Situaflia [din tabæra] ruøilor
în Manciuria este jalnicæ, acolo domneøte dezordinea øi lipsa de
disciplinæ deoarece generalii nu se înfleleg între ei. De pufline zile
s°a întors unul din ofiflerii mei care a stat aproape un an în Extre-
mul Orient øi mi°a raportat în detaliu despre mersul ræzboiului
pe care mi l°a zugrævit în culori sumbre.
Dorinfla generalæ în Rusia este ca sæ i se punæ capæt acestei
campanii impopulare, dar la Petersburg nu vrea sæ se audæ aceastæ
voce ameninflætoare. De aceea Carlo poate sæ mai ræmânæ încæ
multæ vreme în Extremul Orient...
... Ferdinand al Bulgariei este foarte mulflumit de vizita sa
la Berlin, unde Kaiserul Wilhelm al II°lea l°a distins în mod special.
El l°a primit pe ministrul meu plenipotenfliar într°o audienflæ mai
lungæ øi i°a spus cæ ar fi acflionat la Berlin pentru pace, ceea ce
pentru peninsula Balcanicæ este foarte important. Dar între timp
Bulgaria se înarmeazæ pânæ în dinfli pentru a se næpusti asupra
Turciei la momentul potrivit. Bülow l°a prevenit stæruitor pe
Ferdinand sæ nu cumva sæ facæ vreun pas necugetat, ceea ce eu
pentru un moment nu mæ tem, deoarece Bulgaria abia în doi ani
îøi va primi tunurile franfluzeøti. Eu sunt foarte bucuros cæ tunurile
ANUL 1905 l 429
pentru armata mea sunt comandate la Krupp cæci nu am nici o
încredere în livrærile francezilor.
... aici suntem încæ în iarnæ, avem zæpadæ mare øi – 14 C
frig, aøteptæm primævara cu neræbdare, cæci vitele nu mai au furaje
øi oile mor cu sutele. Statul trebuie sæ cumpere mari cantitæfli de
porumb pentru flærani øi pentru semænæturi.
328. Bucureøti 12/25 aprilie 1905, cætre Maria de Flandra
VB 614
... Camerele se reunesc din nou peste douæ sæptæmâni pentru
a rezolva câteva proiecte de legi importante, ceea ce necesitæ
prezenfla mea...
... Am avut o primævaræ destul de rece; vegetaflia este întâr-
ziatæ, dar semænæturile au primit o umiditate suficientæ aøa cæ
putem spera într°o recoltæ bunæ. fiæranii, dar mai ales vitele, au
suferit în iarna aceasta mari privafliuni. Guvernul a cheltuit 35
de milioane ca sæ cumpere porumb (din America) øi furaj ca sæ
poatæ fi evitate parflial însemnatele lipsuri. Cu o recoltæ bunæ pot
fi acoperite aceste cheltuieli enorme pe jumætate.
Pe lângæ numeroasele afaceri de stat am avut în ultimele
sæptæmâni un øir de inspecflii militare care durau câte 3°4 ore øi
o øedinflæ solemnæ la Academia Românæ unde am flinut o mare
cuvântare despre limba românæ veche, care a fost primitæ cu
entuziasm.
Situaflia politicæ pare sumbræ în jurul nostru. În Ungaria
corabia statului s°a împotmolit øi împæratul Franz Josef nu poate
ieøi færæ concesii, care ar fi foarte regretabile, nici un guvern n°ar
putea sæ lucreze cu Camerele actuale. În Viena se consoleazæ cu
proverbul „a câøtiga timp înseamnæ a câøtiga mult“ dar tocmai
aceastæ aøteptare a pricinuit multe pagube, cæci lipseøte întot-
deauna hotærârea de a acfliona la momentul oportun. Neîncetatele,
nesfârøitele concesii fæcute Ungariei au creat situaflia de astæzi
din care nu se va ieøi decât printr°o acfliune energicæ.
În Rusia situaflia ar pærea de la distanflæ foarte periculoasæ
ceea ce nu este cazul, dar este extrem de tristæ; nu se va ajunge
la revoluflie, dar acfliunea statului este paralizatæ øi ræzboiul nu
va mai putea fi continuat multæ vreme fiindcæ nu mai poate fi pusæ
pe picioare o nouæ armatæ. La Petersburg toate cercurile tânjesc
430 l ANUL 1905
dupæ pace, numai cæ ar vrea sæ obflinæ de la japonezi condiflii mai
favorabile pentru aceasta. Rusia renunflæ la tot ceea ce nu posedau
mai înainte, dar refuza sæ plæteascæ despægubiri de ræzboi, aceasta
nu atât din cauza banilor cât din cauza prestigiului în fafla
popoarelor pægâne.
Sunt foarte bucuros cæ se întoarce Carlo, a adunat o bogatæ
experienflæ care°i va asigura o strælucitoare carieræ militaræ. Acum
trebuie sæ°i fim recunoscætori Kaiserului Wilhelm al II°lea cæ l°a
trimis pe teatrul de ræzboi. În Bulgaria este relativ liniøte, Ferdi-
nand ar vrea sæ proclame regatul, dar supuøii sæi vor sæ aøtepte
pânæ când pun mâna pe Macedonia, ceea ce într°adevær doar
printr°un ræzboi victorios s°ar putea realiza.
Evenimentele din Creta sunt grave în mæsura în care pot
acfliona molipsitor asupra altor flæri din Turcia. Puterile n°au luat
nici o decizie în problema unirii [Cretei] cu Grecia.
Cu câtva timp în urmæ am cumpærat corespondenfla Hortensei
Conu cu pærinflii øi cu noi de la Madame Tardieu, fiica fratelui
ei... sunt bucuros cæ le am pe ale mele cæci în ele sunt tratate multe
probleme delicate.
Slavæ Domnului, sunt bine, dar foarte obosit øi ca urmare
simt un gol în cap; adesea mi°e greu sæ°mi amintesc nume.
Împæratul Wilhelm al II°lea cælætoreøte prea mult, vizita lui
în Maroc ar fi fost mai bine anulatæ, deoarece el a încurajat
populaflia de acolo la rezistenflæ øi a provocat la Paris o agitaflie
inutilæ care era aproape sæ°l ræstoarne pe Delcassé. Dar acesta
nu are dreptate în politica lui marocanæ faflæ de Germania.
Reglementarea acestei chestiuni a fost misiunea lui Bülow.
329. Castel Peleø 29 iunie/12 iulie 1905
cætre Maria de Flandra
VB 615
... La Viena am gæsit foarte multæ compasiune... [pentru
moartea lui Leopold von Hohenzollern].
... Împæratul era foarte sobru øi indispus cæci chiar în ziua
sosirii noastre ministerul ungar fusese primit într°un mod
neruøinat de cætre parlament. Am avut o lungæ discuflie amândoi
în care am atins situaflia internæ din Rusia øi Ungaria; ambele
ANUL 1905 l 431
sunt foarte grave øi din cauza lor este îngreunatæ øi situaflia
noastræ.
Episodul cu puternicul cruciøætor „Potemkin“ aratæ cât de
uøor poate fi atinsæ România de anarhia din imperiul vecin. Timp
de 8 zile (iunie) populaflia de aici a fost în cea mai mare agitaflie
øi am avut destule griji. Zi øi noapte telegraful dintre Constanfla
øi Sinaia a fost în acfliune øi fiecare pas øi fiecare mæsuræ trebuia
matur chibzuitæ pentru a ieøi dintr°o situaflie extrem de dificilæ
pe care a creat°o o navæ revoltatæ. Au fost momente foarte critice
deoarece Rusia a pretins cæ noi trebuie sæ refuzæm sæ ni se predea
„Potemkin“. La prima sa apariflie se aøteptau la Petersburg ca el
sæ ni se predea, acolo øi°au pierdut absolut cumpætul cæ nu mai
øtiau ce trebuie sæ facæ sau sæ nu facæ. Noi am dat înapoi nava
intactæ amiralului rus care færæ sæ ne avizeze a apærut în fafla
Constanflei cu cinci cruciøætoare øi torpiloare. Noi am reclamat øi
amiralitatea (marina) ruseascæ s°a scuzat prin aceea cæ amiralul
rus fusese trimis în urmærirea lui Potemkin øi în grabæ uitase sæ
înøtiinfleze autoritæflile noastre portuare. Guvernul rusesc este
foarte indispus pentru cæ nu i°am predat pe marinarii ruøi, la
diferitele reclamaflii pe care ni le°au fæcut noi le°am ræspuns pânæ
la urmæ cæ trebuie sæ ne fie recunoscætori cæ øi°au salvat o navæ
de 40 de milioane. Pânæ acum nu ne°a mulflumit decât amiralul.
De la Petersburg nu avem încæ nici un semn de recunoøtinflæ, în
vreme ce pentru primele tratative cu nava ræsculatæ am fost
felicitafli de guvernul rusesc.
Nu se poate prevedea cum se va termina revoluflia care a
izbucnit în toate colflurile imperiului flarist; în orice caz Europa
øi noi în primul rând trebuie sæ fim foarte îngrijorafli. Rusia este
acum constrânsæ sæ încheie pacea, deøi existæ un mare partid care
se pronunflæ pentru continuarea ræzboiului. Prinflul Urusov pe care
l°am væzut la Viena a spus cæ s°a ratat momentul favorabil pentru
propunerile de pace. Acesta a fost dupæ sosirea flotei baltice, care
la început i°ar fi intimidat pe japonezi. Cu acea impozantæ forflæ
navalæ în spate japonezii ar fi fost bucuroøi sæ treacæ la tratative.
Acum – afirmæ Urusov ar fi prea târziu sæ se trateze.
În Ungaria maøinæria statului s°a blocat; pânæ la mijlocul
lui septembrie acolo nu se va lua nici o decizie.
432 l ANUL 1905
Bulgarii se plâng cæ principele lor de luni de zile este absent;
nu este înflelept din partea lui sæ fie într°una departe de flara sa
care pânæ la urmæ s°ar putea obiønui sæ se guverneze færæ el.
Nando, Missy øi copiii au fost primifli cordial în Anglia de
familia regalæ...
Niciodatæ ca anul acesta nu a fost Sinaia atât de plinæ; mulfli
stræini au venit pentru a admira frumosul flinut. Din cauza doliului
mare invitæm pufline persoane la masæ. Dar cu atât mai multe
audienfle trebuie sæ acord.
330. Castel Peleø 22 iulie/4 august 1905,
cætre Maria de Flandra
VB 616
... De opt zile avem o arøiflæ neobiønuitæ care dæuneazæ
câmpurilor noastre de porumb aøa cæ ne temem de o recoltæ parflial
compromisæ. Chiar øi aici la munte tânjim dupæ ploaie. Mâine
soseøte o delegaflie a regimentului meu austriac sæ mæ felicite
pentru jubileul de 25 de ani. Regimentul meu de dragoni prusieni
mæ særbætoreøte la fel la 30 august. Ambelor regimente le°am
trimis tacâmuri de argint.
Anul viitor se vor împlini 50 de ani de când am intrat în
regimentul de artilerie de gardæ; acesta va primi portretul meu
cælare.
Se fac deja mari pregætiri pentru a serba în 1906 jubileul
celor patruzeci de ani de domnie ai mei. În pofida tuturor rugæ-
minflilor mele de a se aøtepta 50 de ani nu pot sili flara acum sæ
contramandeze aniversarea øi probabil cæ are dreptate, cæci este
problematic dacæ voi mai apuca jumætatea de secol a domniei mele.
Despre afacerile politice pot doar pufline noutæfli sæ°fli
comunic. Întâlnirea celor doi împærafli [Wilhelm II øi Nicolae II]
a fost doritæ de Kaiserul Wilhelm øi avea drept scop ca el sæ joace
un rol în tratativele de pace; acestea sunt încæ departe. Rusia are
asigurarea din partea guvernului german cæ°øi poate întrebuinfla
færæ grijæ trupele în Extremul Orient. Au fost din nou trimise cinci
corpuri de armatæ în Manciuria øi regimentul meu [Vologda]
mærøæluieøte într°acolo øi mi°a trimis toatæ ruta de marø: la 15/28
august va fi la Harbin.
ANUL 1905 l 433
Toatæ problema marocanæ a fost mai mult o maøinafliune
englezæ decât ceva care sæ porneascæ direct de la Franfla. Anglia
voia sæ°i împingæ pe francezi în ræzboi împotriva Germaniei øi le
promisese în acest caz intervenflia puternicei lor flote, pe care flota
germanæ unitæ cu cea francezæ ar bate°o categoric; pe uscat armata
francezæ ar fi complet zdrobitæ. Ura Angliei împotriva Germaniei
este determinatæ de creøterea rapidæ a marinei germane øi a
comerflului germane care deja face peste tot concurenflæ celui
britanic. În prezent existæ o anumitæ gelozie între unchi [Eduard
al VII°lea] øi nepot [Wilhelm al II°lea] care dintotdeauna au avut
o antipatie reciprocæ. Aceasta s°a exacerbat pânæ la uræ, imediat
dupæ moartea minunatului Friedrich Wilhelm [al III°lea în 1888].
Vizita la Copenhaga a corespuns dorinflei de a începe o îmbunæ-
tæflire a relafliilor.
... Anul acesta s°a suferit în toatæ Europa de a arøiflæ
îngrozitoare, doar la Sinaia a fost temperatura idealæ, serile erau
chiar ræcoroase. La flaræ øi în special la Dunære oamenii øi vitele
suferæ sub soarele arzætor care usucæ pæmântul. Avem nevoie de
multæ ploaie pentru a ne salva recolta de porumb.
331. Bad Gastein 5 septembrie (stil nou) 1905
cætre Maria de Flandra
VB 617
... Doamna Mitte Kremnitz m°a rugat foarte mult sæ°i indic
un loc unde ar putea sæ mæ vadæ øi ar fi fericitæ sæ ne poatæ revedea
din nou dupæ toatæ nenorocirea noastræ pe care a împærtæøit°o în
modul cel mai sincer. Cred cæ øi flie îfli va face plæcere sæ o întâlneøti
la Zell. Am invitat°o acolo øi cred cæ va veni; mi°a scris încæ de la
Brand øi mi°a spus cæ avea sæ se întoarcæ repede la Berlin. În anii
trecufli eram noi fraflii aøa de mulflumifli la ea; mi°a scris imediat
dupæ moartea scumpului nostru Leopold o scrisoare într°adevær
emoflionantæ. Este un suflet credincios øi regret nespus cæ Elisabeta
i°a întors spatele. La Berlin ea îmi este extrem de utilæ pentru cæ
se afla în relaflii intime cu Bülow. De aceea am toatæ consideraflia
pentru ea.
434 l ANUL 1905
332. Castel Peleø 5/18 octombrie 1905,
cætre Maria de Flandra
VB 619
... Solicitærile manevrelor øi oboseala primirilor, recepfliilor,
dineurilor le°am suportat cu bine pânæ când am cæpætat un guturai.
Dar øi acesta abia dacæ a tulburat programul stabilit øi trupele
au evoluat excelent pe un teren desfundat de ploaie. Ofiflerii stræini
au fost plini de laude øi au cæpætat cele mai bune impresii. Anglia
se intereseazæ în mod special de armata mea øi a trimis 3 colonei
øi în plus un foarte de încredere corespondent de la Times, pe care
eu îl cunosc de mult. Ar vrea ca la Londra sæ fie orientafli în pri-
vinfla capacitæflii de ræzboi a românilor faflæ de armata bulgaræ;
ultima nu este de subestimat, dar noi le suntem încæ superiori.
Delegaflia regimentului meu de dragoni a asistat la manevre
øi la paradæ am avut øi un reprezentant al Negusului Abissiniei
care prin costumul sæu bogat a atras asupra sa atenflia generalæ.
Acesta este un om cultivat, inteligent care vorbeøte curent
franfluzeøte; la dineul de dupæ paradæ a stat lângæ mitropolitul
Moldovei cu care s°a întreflinut cu vioiciune.
Dupæ manevre am vizitat cele mai nordice judefle ale Moldo-
vei unde n°am mai fost din 1867. Primirea acolo a fost emoflio-
nantæ øi foarte pitoreascæ deoarece 6000 de flærani øi flærænci în
frumoasele øi bogatele lor costume populare au format un øir
neîntrerupt øi dupæ aceea au defilat în fafla mea.
La marele dineu de la Prefecturæ, care a fost opulent, am
putut sæ spun în toastul meu cæ în urmæ cu 38 de ani am gæsit
aici un sat în condiflii primitive; astæzi sunt salutat cu entuziasm
de un oraø cu clædiri frumoase aflat în plinæ dezvoltare. Deoarece
Dorohoi se aflæ la granifla cu Austria împæratul Franz Josef a trimis
un feldmareøal locotenent din Galiflia sæ mæ salute; acesta era
însoflit de un ofifler de la statul major. Împæratul foloseøte fiecare
ocazie pentru a°mi aræta atenflia sa. Duminica viitoare urmeazæ
sæ mi se prezinte tofli generalii din Transilvania.
La Viena l°am gæsit pe împærat foarte proaspæt, fizic vorbind,
dar moral era abætut ceea ce este mai mult decât firesc; mi°a spus
din nou cæ nu va ceda în ceea ce priveøte limba de comandæ [în
armatæ]. Eu am pledat pentru votul universal în Ungaria deoarece
acesta va gæsi un corectiv în naflionalitate; în ceea ce priveøte un
ANUL 1905 l 435
stat unitar nu l°aø fi sfætuit. Împæratul nu s°a opus argumentelor
mele. Aud acum cæ se elaboreazæ o lege a dreptului de vot limitat.
S°ar fi putut accepta dinainte la Viena programul lui Fehervary
øi opozifliei, care într°adevær este neruøinatæ, øi sæ nu i se fi dat
peste guræ cæci prin asta a crescut øi mai mult înverøunarea. Din
nefericire în monarhia habsburgicæ nu se acflioneazæ niciodatæ la
momentul potrivit; acum situaflia este foarte gravæ øi luptele vor
fi disperate.
... Ieri l°am avut la masæ pe fostul prim ministru [olandez]
Ruyper cu care am avut o interesantæ conversaflie despre politicæ.
I°am spus cæ Olanda ar trebui sæ încheie un tratat ori cu Japonia
ori cu America de Nord, altminteri coloniile olandeze din Africa
sunt în pericol. Mi°a dat dreptate.
Dupæ prea multæ uscæciune avem acum prea multæ ploaie,
aøa cæ nu poate fi bine niciodatæ, cæci România este flara extre-
melor.
Sora lui Missy [Victoria Melita] este acum cæsætoritæ cu Kiril
[Vladimirovici] al Rusiei împotriva voinflei flarului care l°a scos din
toate funcfliile. Maria de Coburg øi°a pierdut complet poziflia în
Rusia, este prea slabæ faflæ de copiii ei.
333. Castel Peleø 29 octombrie/11 noiembrie 1905,
cætre Maria de Flandra
VB 620
... Sper ca anul viitor sæ pofli sæ°mi vezi toate creafliile, la fel
øi Expoziflia la care se lucreazæ de zor, dar mæ îndoiesc cæ va fi
gata în mai.
România reprezintæ mai mult decât niciodatæ o zonæ, un
punct sigur în mijlocul statelor în care au loc fræmântæri îngrijo-
rætoare. Dar din nefericire pericolul unei reacflii privind miøcærile
agrare øi votul universal nu este exclus. În Rusia øi Ungaria
amândouæ problemele au fost ridicate øi este de la sine înfleles cæ
acflioneazæ molipsitor. La noi persistæ de ani de zile strædania
flæranilor de a°øi însuøi pæmânturile øi aceøtia pretind ca moøiile
sæ fie împærflite între ei. În fiecare an mii de flærani devin pro-
prietari prin vânzarea de parcele (loturi) dar sunt peste o sutæ de
mii care deocamdatæ se descurcæ færæ nimic øi sunt instigafli de
436 l ANUL 1905
socialiøti. Ultima ræscoalæ am avut°o în 1888; pe atunci a trebuit
sæ se tragæ øi a curs mult sânge pânæ când ordinea a fost resorbitæ.
În Rusia dupæ ce au fost smulse enorme concesii se va
instaura în curând liniøtea, dar trecerea bruscæ de la despotism
la cele mai mari libertæfli poate deveni un pericol pentru viitor.
fiarul a abdicat moralmente, dar nu mai poate sæ acflioneze altfel
cæci a fost aproape sæ°øi piardæ tronul. Marii duci, spre norocul
Rusiei, au ræmas indiferenfli, în primul rând cumnatul flarului
[Alexandru Mihailovici] care a avut o influenflæ nefastæ. Viitorul
acestui uriaø imperiu este un mare semn de întrebare; acum se
bucuræ de toate libertæflile unui stat constituflional færæ sæ fie
pregætit pentru aøa ceva.
Situaflia din Ungaria în care mari reforme sociale sunt
prezentate ca programe este enorm de încâlcitæ, naflionalitæflile
se pregætesc acum de luptæ. Între acestea se remarcæ în mod
deosebit românii care sunt ferm hotærâfli sæ°øi impunæ autonomia.
Alegerile vor descætuøa toate pasiunile øi vor lua un curs sângeros.
Acum împæratul Franz Josef sta în fafla unor mari dificultæfli. De
ziua numelui meu mi°a trimis o telegramæ extrem de cordialæ; el
nutreøte într°adevær o foarte cælduroasæ prietenie faflæ de mine
care ar fi fost mai natural sæ mi°o arate împæratul german
[Wilhelm al II°lea] în primul rând ca Hohenzollern øi în al doilea
rând pentru cel mai bun prieten al tatælui sæu. Din nefericire acum
la Berlin conteazæ prea puflin vechile tradiflii. fiara mea resimte
mai mult decât mine faptul cæ el nu a venit niciodatæ aici.
În februarie este nunta lui Eitel Fritz1 [cu Sofia de Olden-
burg]. Ca naø [de botez] ar trebui sæ asist, dar prefer sæ mæ las
reprezentat. Momentan Berlinul are o afluenflæ de regi. Cel din
Grecia [George I] s°a plâns de noi acolo, dar a fæcut puflinæ impresie.
Grecii sunt peste tot ræu notafli øi atitudinea lor faflæ de noi este
dezaprobatæ. Este de aøteptat ca o schimbare ministerialæ la Atena
sæ aducæ o oarecare îmbunætæflire a relafliilor noastre. Dar noi
pretindem sæ se înceteze persecufliile împotriva cuflovlahilor,
aceøtia sunt intimidafli prin jaf øi crimæ ca sæ renunfle la limba
lor în Bisericæ sultanul nr promite mereu multe øi abia respectæ
jumætate. Slæbiciunea Rusiei îi dæ curaj sæ opunæ rezistenflæ
1. cel de-al doilea fiu al Kaiserului Wilhelm al II-lea botezat de Carl
I în iulie 1883
ANUL 1905 l 437
Europei, care pânæ la urmæ doar printr°o demonstraflie navalæ
poate fi înfrântæ. Doar frica poate sæ°l sileascæ sæ cedeze.
Cu Bulgaria stæm bine acolo situaflia s°a îmbunætæflit consi-
derabil øi se consolideazæ tot mai mult în pofida lungilor øi
repetatelor absenfle ale principelui [Ferdinand] de care se plâng
bulgarii.
Am citit cu interes broøura despre Anvers. Linia de apærare
a oraøului øi a portului mi se pare exageratæ; aceasta ar face din
Anvers o tabæræ întæritæ de primul rang care necesitæ 200.000 de
oameni pentru apærare. Cine se gândeøte sæ°l atace? øi de unde
ar trebui sæ se producæ atacul? Cu siguranflæ cæ nu de pe mare.
Un oraø comercial prea întærit este într°o situaflie mai dificilæ decât
un port deschis, cæci poate sæ fie blocat luni de zile øi sæ fie paralizat
tot comerflul. Un astfel de port aproape la ocean are nevoie mai
ales de nave de luptæ øi torpile. Noi am fortificat Bucureøtiul pentru
cæ este capitala, cæci într°o flaræ micæ eøti dator sæ aperi în primul
rând sediul guvernului. Dacæ Bruxelles ar fi ocupat de inamic
atunci întregul aparat de stat ar trebui sæ se refugieze la Anvers
care este într°adevær inima comerflului belgian dar nu øi a statului.
La voi ar trebui sæ se øtie mai bine decât pot eu sæ apreciez de ce
are nevoie regatul.
334. Castel Peleø 7/20 noiembrie 1905 [în text: 1901]
cætre Maria de Flandra
VB 621
Deplânge moartea lui Filip de Flandra
Un lumbago violent cu dureri aproape insuportabile îmi
ræpeøte orice putinflæ de miøcare, pânæ acum durerile pe fond
reumatic au slæbit foarte puflin; astæzi pot cel puflin sæ scriu, ceea
ce ieri era cu totul imposibil. Nopflile sunt un mare chin deoarece
le petrec færæ somn în dureri. Øi acum pe deasupra mare supærare
øi grija pentru tine scumpæ Maria aøa cæ moral øi fizic sunt
dærâmat. Trebuie sæ mæ refac repede cæci peste opt zile deschid
Camerele øi cu asta încep grijile øi greutæflile.
... Numele lui Filip de Flandra este înscris în istoria României
drept cel dintâi prinfl stræin ales la 1866. Presa de aici i°a dedicat
articole ample în parte bine scrise.
438 l ANUL 1906
335. Bucureøti 2/15 decembrie [în text: 2/14 decembrie]
1905 cætre Maria de Flandra
VB 622
... Aici au fost tofli foarte alarmafli de starea mea øi s°a cerut
o consultaflie care a liniøtit pe toatæ lumea. Acum sunt aproape
restabilit doar cæ mæ simt slæbit dupæ nenumærate nopfli nedor-
mite øi lipsæ de poftæ de mâncare. Munca, primirile øi audienflele
au fost reduse la strictul necesar.
... De aici pot sæ°fli povestesc doar pufline lucruri. Situaflia
anarhicæ din Rusia are ecou (contre°coup) în localitæflile noastre
de graniflæ spre care se refugiazæ mii [de oameni]. Dupæ infor-
mafliile noastre ordinea liniøtea nu vor fi prea curând restabilite.
fiarul este slab øi la Petersburg domnesc trei orientæri diferite care
lucreazæ în sensuri opuse.
Pânæ acum avem încæ vreme de toamnæ care permite sæ se
lucreze la locul marii expoziflii.
336. Bucureøti 24 ianuarie/6 februarie 1906,
cætre Maria de Flandra
VB 623
... Deoarece de luni de zile mæ simt suferind øi în repetate
rânduri a trebuit sæ contramandez conferinflele cu miniøtrii, aceøtia
s°au alarmat în aøa mæsuræ cæ færæ øtiinfla mea l°am chemat pe
Dr. Ortner, un excelent diagnostician din Viena, ca sæ mæ consulte.
Opinia publicæ de aici a fost foarte agitatæ øi plinæ de compasiune
øi a cerut sæ afle ce probleme am. De când a apærut în Monitor
buletinul semnat de doctorul de mai sus øi de medicii mei, oamenii
s°au liniøtit (Anexez un decupaj din „Neue Freie Presse“ care
prezintæ corect chestiunea). Slavæ Domnului momentan îmi merge
mult mai bine, doar cæ mæ simt încæ obosit øi încordat. Atâta vreme
cât pulsul ræmâne neregulat nu pot fi complet vindecat. Ca sæ
ajung aici mi°a fost prescris un tratament pe care trebuia sæ°l
urmez exact.
... A apærut o carte ciudatæ „Der Seestern“ (Steaua mærii)
care descrie un ræzboi european care în parte se desfæøoaræ øi în
Belgia ce va fi anexatæ la pace. Te sfætuiesc sæ o citeøti øi tu; este
un avertisment pentru tofli belgienii øi trebuie sæ°i determine sæ
ANUL 1906 l 439
facæ cele mai mari sacrificii pentru armatæ. Regele [Leopold II]
are absolutæ dreptate sæ susflinæ cu atâta energie pentru înarmare
øi apærare. Cartea este øi un avertisment sæ nu se provoace în mod
necugetat un ræzboi, pare sæ fie scrisæ sub impresia politicii
neruøinate a lui Delcassé.
Conferinfla pentru Maroc va decurge favorabil øi este de
sperat cæ aceastæ problemæ ce a stârnit mult prea mult praf sæ
fie scoasæ de pe ordinea de zi.
În Rusia se restabileøte încet liniøtea, dar este silitæ sæ acorde
o autonomie extinsæ Poloniei øi Provinciilor Baltice.
Cu Bulgaria ne aflæm în cele mai bune relaflii; dimpotrivæ
relafliile cu Turcia sunt foarte încordate, ceea ce este foarte
îngrijorætor ca urmare a marilor agitaflii din Macedonia.
Aici avem liniøte, tofli cautæ sæ mæ fereascæ de supæræri øi
greutæfli øi se pregæteøte særbætorirea celor 40 de ani de domnie
ai mei. Este de la sine înfleles cæ aø fi fost recunoscætor ca aceasta
sæ se fi limitat la minimum.
Expoziflia promite sæ devinæ în toate privinflele frumoasæ øi
interesantæ.
337. Bucureøti 15/28 februarie 1906, cætre Maria
VB 624
... Deøi partidele de aici se încaieræ øi se pæruiesc straønic
pe mine cæ cruflæ de tot ceea ce ar putea sæ°mi fie neplæcut sau
tulburætor. Oamenii sunt aøa de scoøi din fire sæ mæ øtie suferind
cæ se gândesc numai la sænætatea mea øi privesc cu dorinflæ
arzætoare spre jubileul celor 40 de ani de domnie ai mei pe care
aø vrea sæ°i pot serba complet restabilit... Mæ face foarte nefericit
sæ fiu bolnav mai ales cæ mæ împiedicæ sæ muncesc, cu toate acestea
lucrez zilnic cu câte un ministru. Noutæfli politice n°am a°fli povesti.
Chestiunea marocanæ se poate termina oricum, nu existæ absolut
nici un pericol [pentru pace] în ea. Franfla este în prezent aøa de
slabæ cæ nu poate face nimic.
440 l ANUL 1906
338. Bucureøti 2/15 martie 1906, cætre Maria
VB 625
... Conversafliile mai lungi sau miøcærile bruøte îmi provoacæ
palpitaflii. Ultima sæptæmânæ am avut douæ atacuri dureroase care
aproape cæ mi°au tæiat respiraflia.
339. Bucureøti 24 mai/5 iunie 1906, cætre Maria
VB 626
... Nando îfli va povesti pe larg despre aniversarea pe care
am aøteptat°o cu inima strânsæ. Festivitæflile au decurs strælucitor
øi au fost însoflite de un entuziasm emoflionant care m°a ajutat sæ
trec peste orice solicitare øi obosealæ. Am fost fericit cæ am putut
sæ mæ urc pe cal øi sæ cælæresc de°a lungul frontului trupelor. Abia
am simflit vreo obosealæ deøi parada a durat mai mult de douæ
ore. În aceeaøi zi am primit øi corpul diplomatic øi am fæcut o mare
reuniune. Fiecare øef de misiune mi°a înmânat scrisori de la øeful
de stat. Aceøtia øi toate flærile au salutat cu cea mai caldæ simpatie
cei 40 de ani de domnie ai mei øi au arætat o sinceræ bucurie pentru
cæ sænætatea mea s°a îmbunætæflit aøa de mult... Pentru asta este
nevoie de liniøte pe care o voi afla la Peleø, deøi ca urmare a
expozifliei trebuie sæ aibæ loc multe primiri øi acolo. Expoziflia se
va putea deschide abia pe 14/28 iunie [corect 15/28 iunie] deoarece
toate pavilioanele sunt în întârziere. Pânæ atunci Nando trebuie
sæ fie înapoi dupæ ce va trebui sæ zæboveascæ o zi la Viena pentru
a remite împæratului Franz Josef noul meu ordin [Ordinul Carol].
În prezent marea politicæ mæ preocupæ cu atât mai mult cu
cât situaflia din cele douæ imperii vecine este gravæ øi extrem de
grea. Ungurii au avut din nou un succes remarcabil care le
netezeøte drumul spre o øi mai mare independenflæ øi Austria
trebuie sæ suporte cheltuielile. Iritarea împotriva maghiarilor este
în creøtere acolo øi îøi croieøte drum peste tot dorinfla de separare
de Ungaria care mai devreme sau mai târziu va avea loc cu
siguranflæ.
În Rusia situaflia internæ devine tot mai îngrijorætoare, Duma
pretinde lucruri pe care nici un guvern nu le poate acorda iar flarul
nu poate øi nu are voie sæ mai retragæ concesiile acordate.
ANUL 1906 l 441
În Bulgaria este liniøte în vreme ce în Serbia este o zæpæcealæ
generalæ.
Aici se închid mâine Camerele ceea ce va contribui la
calmarea elementelor nemulflumite. Carp øi ai lui vor absolut sæ
devinæ miniøtrii øi de aceea organizeazæ întruniri cu cuvântæri
incendiare øi cautæ sæ provoace dezordini pe stræzi. Dar influenfla
lor este atât de restrânsæ cæ nu vor ajunge nicæieri cu aøa ceva.
340. Castel Peleø 27 iunie/10 iulie 1906, cætre Maria
VB 627
... Cu sænætatea o duc mult mai bine, doar neregularitatea
pulsului mæ chinuie încæ adesea la care cu siguranflæ cæ poate
contribui øi altitudinea Sinaiei. Dr. Buzzi soseøte mâine pentru
a continua cura de masaje întreruptæ, sper cæ acestea vor contribui
mult la însænætoøirea mea completæ.
Sæ speræm cæ vom avea o toamnæ lungæ øi frumoasæ care ne
va aduce mult dorita ta vizitæ. Pânæ atunci Expoziflia noastræ va
fi desævârøitæ în toate detaliile øi îfli va da o imagine realæ a
enormelor progrese ale flærii sub conducerea mea. Sunt foarte
mulflumit de toate dispozifliile acesteia øi impresia generalæ prin
aøezarea ei pitoreascæ este uluitoare. Ceremonia deschiderii a fost
minunatæ øi am fost foarte emoflionat de ea. În cuvântarea mea
ca øi în gândurile mele am aruncat o privire asupra trecutului
îndepærtat când am pus piciorul pe pæmântul românesc øi am væzut
flara înaintea mea aøa cum am gæsit°o øi ce a devenit astæzi. Dupæ
deschidere Elisabeta øi cu mine am vizitat zilnic Expoziflia mai
multe ore øi am pæræsit°o mereu cu regret, dar cu mare mulflu-
mire. Indescriptibil este entuziasmul pe care îl trezeøte apariflia
noastræ, poliflia abia poate sæ flinæ drumul liber. fiara întreagæ este
cuprinsæ de un sentiment de sinceræ recunoøtinflæ øi mândræ
satisfacflie pentru cele realizate.
Azi am primit o delegaflie a regimentului meu rusesc, care
încæ se mai afla pe drumul de întoarcere din Manciuria. Mi°au
adus o frumoasæ sabie de onoare øi Elisabetei o superbæ broderie.
A avut loc un dejun de galæ øi am toastat în sænætatea flarului
Nicolae. Dupæ masæ am stat mult de vorbæ cu Giers care tocmai
se întorsese de la St. Petersburg. El consideræ gravæ situaflia de
acolo dar presa stræinæ exagereazæ enorm agitaflia care se
442 l ANUL 1906
manifestæ în toate clasele. Eu sunt oarecum îngrijorat de miøcarea
agraræ care se face simflitæ pânæ la graniflele noastre cæci øi la noi
flæranii pretind într°una pæmânt. Din fericire avem o recoltæ aøa
de bunæ cæ peste tot în flaræ domneøte liniøtea øi mulflumirea.
341. Castel Peleø 22 august/4 septembrie 1906, cætre Maria
V 628
... De o lunæ de zile sænætatea mea lasæ mult de dorit, aceste
frecvente dureri de stomac m°au slæbit mult øi m°au împiedicat
de la o muncæ mai serioasæ. Dr. Buzzi øi°a prelungit øederea aici
pentru a le înlætura. El nu este deloc îngrijorat, dar insistæ pe un
regim sever. Acum mæ hrænesc exclusiv cu lapte, zilnic muls
proaspæt adus de pe pæøunile noastre øi durerile apar mult mai
rar øi pânæ la urmæ vor dispærea cu totul Dr. Buzzi care a plecat
ieri a fost øi el douæ sæptæmâni foarte bolnav, o paralizie la piciorul
drept l°a flintuit la pat. Cauza ræului a fost suprasolicitarea la
masaj, a tratat aici nenumærate persoane øi a avut succese
strælucitoare.
Perspectiva de a te putea vedea aici peste pufline sæptæmâni
ne bucuræ nespus... Vei avea dorinfla de a vedea expoziflia noastræ
care are multe de oferit. De pe 8 octombrie am manevre care se
vor desfæøura la 70 de km. de aici, 2 ore cu trenul øi vor dura doar
4 zile. Dacæ te intereseazæ vei putea asista împreunæ cu Elisa-
beta la paradæ.
... În Rusia sunt în continuare agitaflii færæ a se ajunge la o
revoluflie adeværatæ.
La atentatul împotriva ministrului Stolâpin a fost ucis øi
fratele doamnei Giers, al treilea deces în familia ministrului
plenipotenfliar rus de la noi care în ræzboi a pierdut un fiu.
342. Castel Peleø 2/15 septembrie 1906, cætre Maria
VB 629
... Peste 8 zile plecæm la Bucureøti pentru a asista la
festivitæflile expozifliei care este enorm vizitatæ.
... Sænætatea mea este ceva mai bunæ Dacæ beau numai lapte
nu mai am dureri de stomac, la orice altæ mâncare, cât de puflinæ
apar durerile.
ANUL 1906 l 443
343. Bucureøti 27 noiembrie/10 decembrie 1906
cætre Maria de Flandra
VB 630
... Cura prescrisæ de profesorul Noorden, øi pe care o urmez
cu cea mai mare punctualitate, a dat cele mai bune rezultate. Am
scæpat în sfârøit de chinuitoarele dureri care au durat luni de zile.
De 8 zile de când m°am întremat este în bunæ stare numai cæ
trebuie sæ fiu foarte precaut cu mâncarea.
Pe lângæ lapte mai am voie legume, terci, ouæ øi carne fin
tocatæ, dar toate acestea în cantitæfli mici. Digestia merge bine,
numai cæ simt în intestine cæ se schimbæ mâncarea. Puterile sunt
mulflumitoare, am câøtigat un pic în greutate øi la fel în circum-
ferinfla taliei. La sfârøitul acestei sæptæmâni vine Dr. V. Noorden
din nou aici ca sæ se convingæ personal de succesul prescripfliilor
sale. Sper cæ va fi mulflumit øi mæ va putea asigura cæ sunt complet
vindecat.
Elisabeta mi°a fæcut suportabile cele 4 sæptæmâni pe care
trebuit sæ le petrec zæcând. Mi°a citit ore în øir, în plus am expediat
toate actele pentru diferite ministere øi când erau afaceri impor-
tante de rezolvat venea primul ministru [G.Gr. Cantacuzino]... Dar
când ai dureri cel mai bine°i sæ fii singur, te°ai convins øi tu de
asta [Maria de Flandra avusese zona zoster] .
În perioada când am fost atât de bolnav am pierdut toatæ
energia øi nu mai aveam poftæ sæ întreprind ceva sau sæ væd lumea.
Îfli aminteøti când am cælætorit la Lugano nu voiam sæ întâlnesc
pe nimeni.
... La 1 ianuarie særbætoresc 50 de ani de la intrarea mea în
armata prusianæ. Împæratul german va trimite cu acest prilej o
delegaflie a regimentului meu sæ mæ felicite. Bülow în marele sæu
discurs în Parlament [Reichstag] s°a exprimat mægulitor la adresa
mea. Ziarele berlineze afirmæ cæ aceste declaraflii nu convin în
sferele înalte. El [Bülow] a spus cæ eu sunt monarhul cel mai
credincios angajamentelor etc.; nu øtiu dacæ ai citit acest pasaj.
Dispoziflia faflæ de împæratul [Wilhelm II] devine din ce în
ce mai puflin binevoitoare; a apærut din nou o carte „împæratul
nostru øi poporul sæu. Îngrijorærile germane ale unui pesimist“
(Ediflia 3°a Freiburg im Breisgau øi Leipzig) este criticæ færæ a fi
duømænoasæ.
444 l ANUL 1907
Tabloul tæu de Grigorescu a plecat astæzi.
Frumoasa noastræ Expoziflie s°a închis [23 noiembrie/6
decembrie]; acum, mi°a fost foarte greu sæ nu pot sæ o închid eu
personal. M°a reprezentat Elisabeta øi Lahovary a flinut o frumoasæ
cuvântare. Ceremonia a avut loc la Arene [Romane] în care s°au
adunat mii de oameni; vremea a fost frumoasæ. Nando a fost în
cælætorie de inspecflie, Missy a însoflit°o pe Elisabeta în pofida unei
ræceli care o flintuise la pat. Câtæ vreme am zæcut ea a venit zilnic
øi a fost foarte dræguflæ.
344. VD 108
Schonbrunn 2 aprilie 1907
Telegrama împæratului Franz Josef al Austriei
cætre Majestatea Sa Regele României
Cu sentimente de prietenie credincioasæ øi de vecin îngri-
jorat m°am gândit la tine cu cea mai mare afecfliune în aceste zile
agitate. Mæsurile energice øi precis direcflionate ale guvernului tæu
au reuøit acum sæ gæzduiascæ periculoasa miøcare øi sæ liniøteascæ
spiritele. Exprimându°mi bucuria mea pentru aceasta, te felicit
mai ales pentru exemplara atitudine pe care au manifestat°o
trupele tale.
345. VD 146 21 martie/3 aprilie
Telegrama Regelui Carol I cætre
Maiestatea Sa Imperialæ øi Regalæ
Participarea ta sinceræ la gravele griji de care am fost încer-
cafli face nesfârøit de mult bine inimii mele tulburate øi din adâncul
sufletului îfli mulflumesc pentru aceastæ inestimabilæ dovadæ a
caldei tale prietenii care este pentru mine o mare consolare.
Elogiile pe care le°ai adus armatei mele mæ umplu de
mândrie øi mæ îndatoreazæ la o sinceræ mulflumire. Mobilizarea
executatæ rapid øi dislocarea trupelor în mijlocul unei fræmântæri
critiuce este o preflioasæ chezæøie care ne dæ încredere øi pentru
viitor.
Din momentul în care s°a ordonat o intervenflie energicæ
armata øi°a fæcut pe deplin datoria øi mulflumitæ ripostei ei
ANUL 1908 l 445
prompte s°a putut anihila în scurt timp aceasta primejdioasæ
revoltæ anarhicæ. Acum se instaureazæ treptat liniøtea øi cæinfla
populafliei rurale pentru necugetatele violenfle care au provocat
atât de însemnate pagube morale øi materiale.
Privesc cu încredere spre viitorul care va vindeca în curând
rænile øi va asigura României poziflia cæøtigatæ prin lupte øi muncæ.
Încæ odatæ cele mai calde mulflumiri pentru participarea ta
afectuoasæ øi cuvintele tale de inaugurare.
Carl
346. Bucureøti 3/17 (sic!) ianuarie 1908
cætre Maria de Flandra
VB 631
Scumpæ Maria
În sfârøit ajung sæ°fli scriu dupæ ce am zæcut patru sæptæ-
mâni. Cura a durat mai mult de data aceasta, deoarece durerile
au fost intense øi au durat adesea ore în øir; a fost un mare chin
de care am fost lovit tocmai în cea mai grea situaflie politicæ;
aceasta l°a øi determinat de fapt. Am cæzut la pat în aceeaøi zi în
care am primit adresa Camerei øi cu acest prilej, într°o caldæ
cuvântare, am îndemnat, am cerut împæcarea, concilierea între
partidele care voiau sæ reînceapæ lupta a outrance.
fii°am scris în ultima epistolæ [nu existæ în arhivæ] despre
contradicfliile violente ale partidelor în problema agraræ. Apelul
meu øi discufliile pe care le°am avut înainte cu opoziflia [con-
servatoare] nu au ræmas færæ succes øi s°a ajuns la o înflelegere
asupra acelei reforme care era aproape un atac asupra dreptului
de proprietate. Dar dupæ aceastæ luptæ am fost complet terminat
øi Noorden care a sosit dimineaflæ a constatat epuizarea mea; am
cæzut la pat øi a durat 8°10 zile pânæ când s°au liniøtit durerile.
Nu manevrele øi nici cælætoriile sau vizitele au înræutæflit starea
mea, ci doar încordarea mentalæ øi emoflia. Sæ speræm cæ acum
vom avea aici o relativæ liniøte, deøi mai sunt încæ multe probleme
grave la ordinea zilei. Dar tofli cer sæ mæ menajez, ceea ce se va
øi întâmpla, dar nu pot sæ stau færæ sæ lucrez.
446 l ANUL 1908
347. Bucureøti 5/18 februarie 1908 cætre Maria de Flandra
VB 632
... Slavæ Domnului sunt complet restabilit, de o lunæ n°am
mai avut dureri øi pot sæ mænânc mai mult, doar cæ mâncærurile
trebuie alese cu grijæ. Douæ ore pe zi trebuie sæ stau întins. Apoi
Elisabeta îmi citeøte; avem lecturi bogate.
Munca mea zilnicæ încordatæ este din nou în desfæøurare
atâta vreme cât Camerele sunt reunite øi este enorm de lucru. În
prezent avem un øir de legi importante care ating multe interese
personale, peste care trebuie sæ trecem; bine înfleles acestea vor
stârni nemulflumire øi agitaflie exprimate în numeroase adunæri
publice.
Tragicul eveniment din Portugalia1 este din nou o dovadæ
a progresului ideilor anarhiste care de data aceasta se întâlnesc
cu cele republicane. Din nefericire Carlos dæduse motiv pentru
mari nemulflumiri. Foarte trist este cæ a fost ucis fermecætorul prinfl
moøtenitor. Regina Amelie care a fost împotriva sistemului de
guvernare al soflului ei øi°a asigurat un loc durabil în toate inimile...
Wilhelm [fratele lui Ferdinand] este la Sigmaringen øi mi°a scris
pe larg despre cælætoria sa la Lisabona. El consideræ situaflia din
Portugalia drept foarte criticæ øi cæ poate duce la proclamarea
republicii.
Afacerea Congo se va reglementa, dar poziflia regelui [Leopold
II] mi se pare serios zdruncinatæ, în stræinætate este judecat cu
puflinæ indulgenflæ.
Presa francezæ s°a ambalat straønic încæ o datæ în privinfla
cæilor ferate din Macedonia pe care Austria este îndreptæflitæ sæ
le construiascæ. Rusia oficialæ judecæ cu bunæ voinflæ aceastæ
problemæ øi buna înflelegere nu este tulburatæ.
1. Asasinarea regelui Carlos I øi a prinflului moøtenitor Luis Filip
ANUL 1908 l 447
348. Bucureøti 23 februarie/7 martie 1908,
cætre Maria de Flandra
VB 633
În Camere cele mai grele legi au fost rezolvate øi partidele
s°au putut înflelege asupra multor puncte ceea ce pentru mine este
o liniøtire.
Cæsætoria lui Ferdinand al Bulgariei cu Eleonora de Reuss
Kostriz (1860°1917) a decurs færæ probleme, este posibil ca la
întoarcere el sæ ne viziteze dar doreøte sæ nu se vorbeascæ despre
asta.
Afacerea Congo se va reglementa acum. Aud cæ regele
Leopold II a cedat din cauza Angliei. De altfel se spune cæ este
sænætos øi bine dispus ceea ce mi°a povestit ataøatul meu militar
la Paris care a asistat la ultimul bal al Curflii la Bruxelles øi anume
cæ a avut o lungæ discuflie cu cumnatul tæu regele care i°a zis
printre alte cæ eu aø putea fi mândru de armata mea; el regele
nu a putut sæ obflinæ nimic în Belgia în aceastæ privinflæ.
Anglia a fæcut noi propuneri de reformæ pentru Macedonia
care l°au indispus enorm pe Sultan. Nici noi nu putem sæ ne
declaræm de acord cu aceastæ propunere a eventualei numiri a unui
guvernator general Rumelia a avut la vremea ei aøa ceva øi bulgarii
l°au ræsturnat pur øi simplu øi au ocupat provincia [1885] øi n°au
mai dat°o înapoi.
349. Bucureøti 15/28 martie 1908, cætre Maria de Flandra
VB 634
Care este de fapt starea sænætæflii cumnatului tæu regele?
se spune cæ este foarte bolnav. [Va muri anul urmætor]. Principele
Bulgariei m°a întrebat de curând dacæ øtiu ceva precis despre asta.
El øi soflia sa, care este prea puflin dræguflæ dar foarte distinsæ, au
stat douæ zile la noi. Am dat un mare dineu unde am toastat în
sænætatea perechii proaspæt cæsætorite. Principesa Eleonore este
o doamna cultivatæ øi cælætoritæ prin lume cu care conversaflia este
plæcutæ øi vioaie; sunt convins cæ va avea o bunæ influenflæ asupra
soflului ei øi va fi repede iubitæ în Bulgaria. Deocamdatæ zæbovesc
la Varna, la mare, deoarece Ferdinand suferæ de dureri cumplite
de gutæ. Intrarea în Sofia va avea loc abia sæptæmâna viitoare.
448 l ANUL 1908
Despre politicæ am discutat puflin deoarece am altæ pærere despre
problema macedoneanæ decât el. Am aflat de la Sofia cæ acolo se
bucuræ enorm de propunerea englezæ în privinfla Macedoniei. Cele
mai multe mari puteri o consideræ însæ absurdæ. Anglia cautæ sæ
producæ pretutindeni nemulflumire ca sæ°øi facæ propriile afaceri
færæ sæ°i pese de situaflia generalæ europeanæ. Propunerea sa de
a numi un guvernator în Macedonia este mai mult decât mioapæ
øi va fi combætutæ din toate pærflile. Macedonia trebuie sæ ræmânæ
complet sub autoritatea sultanului øi sub supravegherea marilor
puteri øi în acelaøi timp sæ aibæ acolo un puternic contingent de
trupe turceøti, altminteri se ajunge la ræzboi cu Bulgaria.
Nu ne putem hotærî sæ facem vreo cælætorie în primævara
asta, øi în plus Camerele ræmân în activitate pânæ la sfârøitul lui
aprilie deoarece o græmadæ de lucræri trebuiesc rezolvate, lucræri
care în absenfla mea ar stagna. Intervenflia mea directæ în afaceri
este mult mai necesaræ aici decât în orice alt stat constituflional.
Am citit o carte captivantæ scrisæ de frumoasa Marta Bibescu,
ea este fiica lui Jean Lahovary, pe care tu l°ai væzut la Sinaia øi
la Expoziflie ca ministru al Agriculturii øi soflia lui Valentin Bibescu
(cel care mæ duce la manevre cu automobilul sæu). Cartea se
numeøte „Les huit Paradis“ descrie cælætoria ei în Persia, Asia Micæ
øi Constantinopol, este foarte poeticæ øi conceputæ într°un stil
propriu.
350. Bucureøti 24 aprilie/7 mai 1908,
cætre Maria de Flandra
VB 635
La noi este aøa o uscæciune cæ deja putem fi îngrijorafli pentru
recoltæ. [Relateazæ pe larg proiectul unei cælætorii de opt zile pe
Dunære pe care o vom face sæptæmâna viitoare.] Cælætorim pe noul
nostru Yacht [„Øtefan cel Mare“] care este dotat cu tot confortul
øi amenajat pentru un mare numær de persoane. Ca sæ o scutesc
pe Elisabeta de orice obosealæ ne ducem cu automobilul pânæ la
Giurgiu de acolo 24 de ore la Turnu Severin, unde sosirea va fi
la amiazæ. De acolo vizitæm defileul Dunærii de la Cazane øi
navigæm apoi încet în josul fluviului pânæ la Sulina la Marea
Neagræ. Cælætoria este o mare plæcere în acest anotimp øi primirile
în localitæflile mari foarte pitoreascæ. Cu siguranflæ cæ ai citit
ANUL 1908 l 449
cælætoria pe Dunære scrisæ de Elisabeta [din 1902] cu ilustraflii.
Îi luæm pe Carol øi Elisabeta; pærinflii lor ræmân pânæ la mijlocul
lui mai în Petersburg unde le°a fost pregætitæ o primire
cælduroasæ. Nando a fost numit à la suite în regimentul meu
rusesc; flarul a fost extrem de amabil øi mi°a exprimat bucuria lui
pentru aceastæ vizitæ. Tânæra flarinæ [Alexandra Feodorovna°Alix]
a fost reflinutæ øi jenatæ ceea ce stæ în firea ei.
La Viena se desfæøoaræ un act istoric în aceastæ clipæ prin
omagiul principilor germani cu împæratul Wilhelm [al II°lea] în
frunte. Împæratul Franz Josef se va bucura de aceasta atenflie øi
nostalgic impresionat se va gândi la vremurile trecute cînd el ca
tânær suveran stætea în fruntea confederafliei germane øiu prezida
congresul principilor de la Frankfurt. Eu îl voi felicita la sfârøitul
toamnei cu ocazia cælætoriei mele în stræinætate...
Afacerea Congo treneazæ foarte mult deoarece cumnatul tæu
a cedat în aproape toate punctele – constrâns de bunæ seamæ ceea
ce este regretabil – aøa cæ rezolvarea definitivæ nu va mai ridica
dificultæfli.
351. Bucureøti 25 mai/7 iunie 1908, cætre Maria de Flandra
VB 636
Cele 8 zile au decurs bine doar numeroasele primiri øi dineuri
au fost cam obositoare. Regele Serbiei [Petru I Karagheorghevici]
øi Ferdinand al Bulgariei au trimis misiuni ca sæ ne salute øi în
ambele flæri ni s°au pregætit primiri cælduroase; pretutindeni
trupele erau aliniate pe flærm, ceea ce era foarte pitoresc. Sosirea
în porturile noastre, însoflifli de 10 de vapoare cu aburi øi cu muzicæ,
a fost mæreaflæ. Toatæ flotila noastræ de pe Dunære (18 nave) era
dispusæ în ordine de bætaie øi tunurile ne°au salutat. Acestea ne°au
însoflit apoi pânæ la Sulina unde flarul Nicolae al II°lea trimisese
un amiral cu douæ mari nave de luptæ. Comisia europeanæ a
Dunærii ne°a primit in corpore øi sutele de nave ale tuturor
nafliunilor care se aflau în Marea Neagræ erau pavoazate, iar seara
au fost strælucitor luminate øi a fost organizat un mare foc de
artificii. Pe yachtul meu care este frumos øi comod amenajat am
dat un dineu cu 80 de persoane øi deoarece era ziua de naøtere a
flarului Rusiei [era næscut la 6/18 mai 1868] am bæut în sænætatea
lui øi fanfara a intonat imnul [rusesc]. Nando øi Missy au plecat
în aceeaøi zi din fiarskoe Selo, dupæ ce øi°au prezentat felicitærile.
450 l ANUL 1908
Au fost copleøifli cu atenflii, Nando a fost numit à la suite în
regimentul meu. Au fost înapoi la særbætoarea noastræ naflionalæ
øi Missy a avut bucuria sæ°øi conducæ regimentul la paradæ care
la toamnæ se va muta aici. Prinflul Napoleon [Victor°Napoleon VI
1862°1926] nu a putut veni în acea zi deoarece a fost primit de
cætre împæratul Franz Josef mai târziu decât se anunflase. A venit
în ziua urmætoare seara, a fost primit de mine la garæ øi adus la
palat unde am avut dineu în familie. A ræmas la noi 4 zile øi a
fost un oaspete bine venit la fel ca øi cei doi domni care îl însofleau
colonelul Nikot øi prinflul Lucigne. Am vorbit mult despre tine øi
am purtat o lungæ øi interesantæ discuflie. I°am oferit un dineu
cu miniøtri øi alte persoane la care el a purtat cordonul ordinului
meu øi eu Legiunea de Onoare pe care mi°a dat°o împæratul
Napoleon al III°lea [în 1869]. Am mers cu el øi cu alfli oaspefli la
Sinaia care i°a încântat pe tofli. O excursie la mânæstire l°a
interesat foarte mult la fel ca øi pe domnii din suita lui care sunt
fermecætori. Prinflul Napoleon [care se va cæsætori doi ani mai
târziu cu Clémentine de Belgia fiica lui Leopold II] mi°a scris din
Constantinopol cæ va pæstra mereu în amintire øederea lui aici.
Cu câteva zile în urmæ societæflile de binefacere au
særbætorit°o pe Elisabeta într°un mod încântætor. Membri (numai
doamnele) au luat°o de la Palat într°un cortegiu de 60 de træsuri
ca sæ o însofleascæ la o mare festivitate de binefacere în parcul
Expozifliei. Impozantul cortegiu s°a format în aøa fel încât sæ aibæ
în mijloc træsura de flori a Elisabetei trasæ de 8 poney galbeni,
împodobifli. Era împreunæ cu Missy, cu mica Elisabeta øi multe
alte fetifle cu alte træsuri împodobite cu flori; la fel øi doamnele.
Øcolile erau aliniate pe stradæ, în parc era o mulflime imensæ, peste
30.000 de oameni, erau organizate cortegii alegorice pedestre, în
træsuri øi cælare, în plus s°au desfæøurat jocuri în arene. Seara totul
a fost feeric luminat øi amintea de frumoasa noastræ expoziflie.
Sæptæmâna asta mai este o særbætoare popularæ, târgul moøilor,
apoi ne græbim sæ ne ducem la Sinaia cæci cældura este insu-
portabilæ. O cælduræ tropicalæ care a pârjolit câmpiile noastre færæ
ca o ploaie binefæcætoare sæ ræcoreascæ frumoasele noastre
semænæturi; øi recolta este grav ameninflatæ øi vitele numai au nici
un pai de mâncare. Este o calamitate care ne face cele mai mari
griji. fiæranii încep sæ se agite øi se tem cæ nu vor avea nici mæcar
porumb pentru hranæ; sæ speræm cæ va veni mult dorita ploaie.
ANUL 1908 l 451
352. Sinaia 27 iulie/14 iunie 1908 (sic!)
cætre Maria de Flandra
VB 637
Din nefericire avem o vreme foarte nefavorabilæ aici plouæ
zilnic iar la câmpie uscæciune. Pentru recoltæ este un an foarte
prost; eu de exemplu pentru toate moøiile mele am un deficit de
o jumætate de milion.
Am stræbætut din nou vremuri grele cu numeroase griji øi
greutæfli. Ultimele au contribuit la reapariflia vechilor mele dureri
øi a trebuit sæ zac 3 sæptæmâni. Acum mæ îndrept spre vindecare,
dar trebuie sæ fiu foarte liniøtit ceea ce aici este foarte greu de
realizat. Înainte de a cædea la pat am avut o crizæ ministerialæ
care a durat sæptæmâni de zile øi a fost determinat de o problemæ
din afara politicii. Fiul primului ministru [D.A.] Sturdza [anume
Alexandru Sturdza – colonelul care va trece la nemfli în 1916] a
discutat într°o revistæ1 niøte chestiuni care în cercurile militare
au fost receptate ca o criticæ jignitoare. Deoarece el însuøi este
ofifler, nu era îndreptæflit la aøa ceva øi de aceea eu am cerut o
pedeapsæ care din nefericire nu a fost aplicatæ deoarece tatæl s°a
identificat cu fiul øi øi°a oferit demisia ca preøedinte al cabinetului.
Trei ofifleri l°au provocat la duel pe tânærul Sturdza care nu a vrut
sæ accepte confruntarea, dar superiorii sæi l°au constrâns la
aceasta. Prima întâlnire cu sabia a luat aproape o întorsæturæ
tragicæ [duelul cu cæpitanul Cætuneanu]; a fost rænit grav la gât
aøa cæ o clipæ am fost îngrijorafli pentru viafla lui. Pofli sæ°fli închipui
emoflia særmanului tatæ, care a cerut pedepsirea adversarului fiului
sæu cu care eu nu puteam fi de acord øi de aici din nou supærare
øi ameninflare cu demisia. Din fericire a survenit curând o
ameliorare øi pânæ la urmæ vindecarea rænii ce a dat o întorsæturæ
bunæ fatalului conflict; celelalte douæ dueluri au fost interzise.
Sæptæmâni în øir a trebuit sæ ne certæm pentru asta øi toate
afacerile statului au fost læsate baltæ; m°am enervat foarte mult
øi m°am îmbolnævit. O crizæ de guvern pentru o chestiune
particularæ în mijlocul verii øi færæ Camere ar fi fost foarte gravæ,
de aceea am discutat cu ministrul meu prezident foarte hotærât,
dar conciliant deøi el nu avea dreptate. Dar guvernul a primit o
1. „Ramuri“ din Craiova
452 l ANUL 1908
lovituræ ale cæror urmæri se vor resimfli la sfârøitul toamnei. Pe
toatæ durata conflictului am avut numeroase vizite: mai întâi øeful
statului major austriac cu øase generali øi cinci colonei etc., dupæ
aceea a venit arhiducele Leopold Salvator, inspector general de
artilerie; a ræmas douæ zile øi a fost un oaspete fermecætor cu care
s°a putut discuta despre toate problemele. Mai târziu ne va vizitat
moøtenitorul tronului austriac cu soflia sa invitafli de mine special.
353. Castel Peleø 10/23 august 1908,
cætre Maria de Flandra
VB 638
Mæ tem cæ de data asta vindecarea va dura mai mult decât
în celelalte douæ cazuri... Din multiple motive regret cæ sunt flintuit
aici cæci aø fi putut sæ mæ întâlnesc cu Kaiserul Wilhelm al II°lea
cu regele Eduard al VII°lea al Angliei øi, fireøte, cu împæratul Franz
Josef ceea ce acum când în Turcia se pregætesc evenimente
importante ar fi fost util pentru flara mea; deja am scris Kaiserului
german cæ aø fi venit de la Umkirch la marea paradæ de la Metz
ca sæ conduc personal regimentul meu de dragoni.
În sfârøit afacerea congolezæ s°a reglementat ceea ce este
important pentru viitor. Îl felicit pe Albert pentru acest rezultat
îmbucurætor. Cumnatul tæu va fi doar parflial mulflumit deoarece
nu øi°a putut impune pretenfliile imposibile. Ziarele povestesc
despre el tot felul de lucruri îngrijorætoare, dar cum eu cunosc
genul æsta de rapoarte nu cred nici jumætate.
354. Castel Peleø 5/18 octombrie 1908,
cætre Maria de Flandra
VB 639
... Toatæ vara øi pânæ de curând am fost chinuit de dureri
care dupæ consultul cu raze Röntgen au crescut simflitor øi mi°au
luat somnul. Lumea de aici a fost scoasæ din fire øi au cerut
zgomotos chemarea celor mai mari medici din stræinætate; sær-
manul Theodori care m°a tratat excelent a fost vehement atacat
în ziare; s°a spus cæ el nu are voie sæ°øi asume singur toatæ res-
ponsabilitatea. Pânæ la urmæ am consimflit sæ vinæ dr. Noorden,
dar deja înaintea sosirii sale s°a produs o ameliorare evidentæ.
ANUL 1908 l 453
Presa øi°a fæcut o plæcere în a ræspândi veøti proaste despre mine,
iar ziarele evreieøti se folosesc de ele pentru a organiza speculaflii
de bursæ. Este extraordinar cæ odatæ cu apariflia complicafliilor
politice [externe] ameliorarea mea a fæcut progrese rapide øi mi°am
recâøtigat vechea mea energie. Toatæ lumea a fost frapatæ de asta
øi în flaræ se spune cæ în vremuri grele regele nostru este mereu
la datorie ca sæ vegheze asupra noastræ.
Situaflia este gravæ deøi un ræzboi este exclus. Existæ mai
multæ indignare faflæ de Austria decât faflæ de Bulgaria, ceea ce
regret foarte mult pentru prietenul meu Aeranthal care este un
cap politic; din toate pærflile el este fæcut responsabil de provocarea
dificultæflilor care cu greu pot fi depæøite; îi este fatal faptul cæ
evenimentele bulgæreøti [proclamarea independenflei] au coincis
cu anexarea Bosniei [øi Herflegovinei]; asta a venit cu totul
neaøteptat la Viena. Ceea ce s°a întâmplat nu mai poate fi revocat
øi Turcia se va gæsi în fafla unui fapt împlinit. Avem simpatie
pentru proclamarea independenflei Bulgariei, dar nu putem sæ
recunoaøtem aceasta faflæ de marile puteri ceea ce am pus sæ i se
spunæ lui Ferdinand.
... Tocmai s°a petrecut o mare nenorocire care m°a bulversat
complet øi mi°a provocat imediat noi dureri. Bætrânul øi cre-
dinciosul meu Theodori a ræmas cu piciorul atârnat în lift øi a cæzut
atât de ræu cæ recuperarea sa este problematicæ. Patru medici pe
care i°am chemat îl trateazæ, dar se tem cæ infecflia în piciorul
zdrobit se întinde; pericolul stæ în vârsta sa înaintatæ, unui om
mai tânær i l°ar fi amputat. Sunt deprimat de o aøa nenorocire,
særmanul om suferæ eroic îfli voi telegrafia dacæ va fi sæ°l pierdem.
Acum am nevoie permanent de doctor øi nu va fi uøor sæ gæsesc
unul nou. Dr. Mamulea care îl trateazæ în prezent ar putea sæ°i
fie succesor, Theodori însuøi øi Noorden îl prefluiesc.
355. Castel Peleø 2/14 (sic!) noiembrie [1908],
cætre Maria de Flandra
VB 640
... La vârsta noastræ sænætatea este bunul cel mai preflios
care din nefericire se topeøte o datæ cu trecerea anilor. Din nou
am fost câteva zile foarte suferind ca urmare a unei violente dureri
de ficat cu icter. Dr. Mamulea, care cu siguranflæ îl va înlocui pe
454 l ANUL 1908
credinciosul Theodori, m°a tratat excelent, astfel încât în afara
unei diete severe sunt aproape restabilit. Este groaznic cæ nu mæ
mai pot baza pe sænætatea mea, sunt paralizat în tot felul de
probleme. Voiam sæ mæ duc la Viena sæ°l felicit personal pe împæ-
ratul Franz Josef cu ocazia jubileului celor 60 de ani de domnie;
acum i°am încredinflat lui Nando aceastæ misiune...
... Copiii tæi sunt acum cu prinflii prusieni la Kreuth unde
se discutæ cu siguranflæ despre cælætorii cu dirijabilul care acum
øi°a gæsit o întrebuinflare practicæ. Rezultatul este într°adevær
strælucitor øi contele Zeppelin a meritat „Vulturul Negru“ în toate
privinflele. Este bine cæ împæratul [Wilhelm] aøa cum intenflionase,
nu a întreprins nici o ascensiune, cæci lui îi place oricum sæ se
avânte prea sus.
Ultimele dezvæluiri ale discufliilor cu englezii sunt tot ceea
ce se putea întâmpla mai ræu: acestea îl demascæ în totalitate øi
provoacæ cele mai jignitoare critici. Sæ dea Dumnezeu ca dreapta
indignare de care este cuprinsæ toatæ Germania øi consternarea
întregii lumi sæ îl facæ în mod special mai rezervat. Este regretabil
cæ în anturajul sæu apropiat nu este nimeni care sæ aaibæ curajul
sæ°i spunæ adeværul; el are mereu dreptate în toate problemele øi
nu°i place sæ fie consiliat. În Europa s°a acumulat deja multæ
materie explozivæ aøa încât guvernele trebuie sæ fie extrem de
prudente ca sæ nu se ajungæ la o catastrofæ.
Bulgarii vor discuta cu turcii øi se vor înflelege pânæ la urmæ;
ultimii sunt însæ indignafli în mod special împotriva Austriei øi
lasæ sæ se simtæ acest lucru printr°o ruøinoasæ campanie împo-
triva comerflului ei. Øi aici începe o agitaflie împotriva imperiului
vecin [Austro°Ungaria] care este cu totul neîntemeiatæ, dar ei se
cred cæ au voie (?) sæ protesteze pentru încælcarea tratatelor ceea
ce este ridicol.
Ræmânem aici pânæ la sfârøitul lunii; imediat dupæ întoar-
cerea noastræ deschid Camerele øi atunci încep greutæflile øi
intrigile. Primul meu ministru care este foarte suferind nu°øi mai
poate fline din cauza aceasta partidul în mânæ øi mersul
afacerilor are de suferit.
Theodori zace de 4 sæptæmâni, 6 medici nu i°au mai dat
speranfle, dar firea lui este atât de puternicæ cæ va mai putea
rezista ceva timp; doar o minune l°ar mai putea salva. Rana nu
ANUL 1908 l 455
vrea sæ se închidæ øi hrænirea lasæ mult de dorit. Îl vizitez zilnic
øi observ slæbirea forflelor deøi este perfect conøtient.
356. Bucureøti 8/21 decembrie 1908, cætre Maria
VB 641
... pofli sæ°fli închipui cât de ocupat este timpul meu cu pro-
bleme politice. De ar fi doar acestea de rezolvat aø trece uøor peste
multele greutæfli, dar din nefericire ministrul meu prezident [D.A.
Sturdza] este bolnav øi aproape incapabil sæ conducæ afacerile, ceea
ce mæ sileøte sæ lucrez cu fiecare ministru în parte; conducerea
unitaræ a Camerelor lipseøte momentan.
Este extrem de regretabil cæ domneøte în flaræ un curent
extrem de ostil împotriva Austro°Ungariei øi îøi gæseøte ecoul în
Parlament. Cauzele sunt multiple: mai întâi încorporarea
Bosniei, deøi pe noi nu ne priveøte deloc, dar se consideræ aici o
brutalæ încælcare a tratatului [de la Berlin] apoi declaraflia baro-
nului Aerenthal cætre delegafli cæ Serbia ar putea fi despægubitæ
printr°un loc în comisia dunæreanæ, unde doar noi singuri øi marile
puteri sunt reprezentate øi în final nemaiauzita lege electoralæ a
Ungariei prin care, dacæ se voteazæ, cu greu de mai poate ajunge
vreun român în Camere. Ungurii ca vecini sunt absolut
insuportabili øi nu au nici o consideraflie faflæ de nimeni. Jubileul
de 60 de ani de domnie al împæratului Franz Josef a fost særbætorit
aici mai mult decât la unguri; în oraøele lor dacæ a fost arborat
vreun drapel. Actuala situaflie politicæ pe care a creat°o baronul
Aerenthal, cu care mæ aflu în relaflii de prietenie, îngreuneazæ
enorm relafliile noastre cu imperiul vecin, ceea ce eu regret cu atât
mai mult cu cât împæratul [Fr. J.] mai ales în ultima vreme, a
fost foarte atent cu mine: mai întâi primirea deosebitæ a lui Nando
la Viena, apoi numirea mea ca general austriac, o onoare pe care
în afaræ de împæratul german mi°au fæcut°o doar flarul Alexandru
al II°lea øi [regele] Albert al Saxoniei. Situaflia nu se va clarifica
prea curând deoarece sunt prea multe interese în joc øi la Viena
sunt încæpæflânafli, cercurile de acolo øi mai ales din Ungaria sunt
puflin încântate de politica austriacæ ceea ce eu înfleleg prea bine.
... Theodori are o putere de rezistenflæ incredibilæ cælætoria
la Sinaia pânæ aici a suportat°o bine, dar vindecarea este absolut
exclusæ piciorul este încæ deschis øi durerile sunt insuportabile
456 l ANUL 1908
færæ morfinæ. Cu toflii suntem convinøi cæ nu va mai apuca
primævara1.
357. Bucureøti 2/15 ianuarie 1908, cætre Maria de Flandra
VB 643
... Prin starea færæ speranflæ a credinciosului meu ministru
prezident care astæzi este cu totul alterat spiritual, greutæflile
provocate de situaflia internæ øi externæ au crescut øi mi°au
îngreunat mersul afacerilor, care astæzi necesitæ o muncæ dublæ.
Sunt mâhnit sæ pierd un consilier atât de încercat øi un distins
om de stat, mai ales în grelele vremuri pe care le stræbatem în
Orient. Situaflia s°a mai læmurit; actualmente la Viena au înfleles
cæ nu pofli pæstra douæ provincii frumoase færæ sæ faci un sacrificiu,
care oricum nu este mare, ar fi trebuit oferit acum o lunæ pentru
a evita marea agitaflie care a cuprins toatæ Europa. Pacea este
acum asiguratæ, dar liniøtea încæ nu. Serbia este în continuare
în fierbere, în Bulgaria situaflia ræmâne încâlcitæ øi ceea ce este
mai grav profunda antipatie a Rusiei faflæ de Austria care este mult
sporitæ prin antipatia pe care prietenul meu Izvolski o are faflæ
Aerenthal, despre care afirmæ cæ l°a lucrat pe la spate. Aceastæ
tensiune provoacæ øi încurajeazæ miøcæri revoluflionare printre slavi
care iau proporflii îngrijorætoare în Boemia øi în sudul monarhiei
austriece, de aici noi griji pentru împæratul Fr. Josef care cu fiecare
prilej mi°a manifestat cea mai cælduroasæ simpatie.
Nu pot sæ spun acelaøi lucru despre miniøtrii sæi de la Viena
øi Pesta care cu ocazia reînnoirii Convenfliei comerciale ne°au
ridicat cele mai mari obstacole în drum.
Aerenthal m°a felicitat ieri de Anul Nou i°am mulflumit øi
am exprimat speranfla cæ greutæflile vor fi înlæturate cæci ar putea
umbri asupra bunelor noastre relaflii. Aici sunt sincer indignafli
împotriva monarhiei vecine mai ales din cauza prigonirilor
românilor din Ungaria care sunt pægubifli în toate interesele lor:
biserica, øcoala, dreptul de întrunire, presa alegerile etc.
Nu a fost uøor sæ°l înlocuiesc pe Sturdza; l°am desemnat pe
[Ion I.C.] Brætianu ca ministru prezident. El este încæ tânær, dar
1. [a murit abia în mai 1919 la 85 de ani. (Cf. Enciclopedia Lucian
Predescu, p. 847)
ANUL 1909 l 457
foarte capabil øi poartæ cel mai popular nume din România. În
Camere, care se reunesc peste 10 zile, va avea o situaflie grea, øi
opoziflia intenflioneazæ sæ°l atace aprig; dar deoarece va fi
sprijinit de mine urmærile atacului nu vor fi periculoase.
358. Bucureøti 10/23 februarie 1909,
cætre Maria de Flandra
VB 644
... În afaræ de afacerile statului am mai avut numeroase
obligaflii sociale de îndeplinit. Mai întâi a fost jubileul de 50 ani
al unirii celor douæ Principate care a fost aniversat festiv serviciu
religios, paradæ, primirea delegafliilor øi un mare dineu de galæ
la Palat, la care au fost invitafli tofli foøtii øi actualii miniøtri; eu
am flinut un toast mai lung în care am reliefat fericitele urmæri
ale unirii. În noaptea care a precedat særbætoarea au murit
mitropolitul primat [Iosif Gheorghian], un prieten adeværat al
familiei noastre øi preøedintele Senatului [P.S.] Aurelian
[1833°1909], un om care mi°a fost foarte devotat, ambii de 80 de
ani. Aceste decese au umbrit festivitæflile. La Mitropolie era Te
Deum iar la Palat alæturi zæcea întins ræposatul mitropolit care
dupæ aceea a fost înmormântat øezând cu odæjdii strælucitoare.
Jilflul sæu stætea într°o træsuræ mare, patru arhimandrifli stæteau
alæturi în odæjdii; toatæ populaflia oraøului a venit sæ participe la
mæreflele funeralii ceea ce a fæcut o puternicæ impresie asupra
copiilor care°l iubeau øi°l vizitau în fiecare duminicæ. Mica
Elisabeta a plâns.
Alaltæieri 8/21 februarie am participat la investitura solem-
næ a noilor mitropolifli (cel de la Iaøi°Partenie Clinceni demisionat)
pe care i°a desemnat marele colegiu electoral. Ca primat a fost
ales un episcop tânær, care este doctor în teologie de la Cernæufli,
unde se gæseøte o excelentæ universitate, vorbeøte øi ceva
germanæ øi este energic.
Putem ca înainte de închiderea sezonului sæ mai dæm un
mare bal la care Elisabeta nu poate participa dar Missy dimpotrivæ
îøi poate face ieøirea în lume. Dupæ naøtere Ileana la 23 decembrie
1908/5 ianuarie 1909 ea aratæ superb øi tofli se bucuræ cæ aratæ
aøa de înfloritoare. Acum ea este în mare doliu pentru unchiul ei
458 l ANUL 1909
Vladimir1 a cærui moarte eu o regret personal foarte mult cæci am
avut relaflii prieteneøti cu el. Ferdinand al Bulgariei a folosit acest
trist prilej ca sæ se ducæ repede la Sankt Petersburg øi sæ cearæ
sæ fie primit ca rege, ceea ce s°a øi întâmplat dar guvernul rus a
fost foarte nemulflumit de aceastæ vizitæ neaøteptatæ øi a declarat
cæ primirea regalæ nu include în sine recunoaøterea ca flar (?) El
ar trece pe aici øi mæ pregætesc sufleteøte pentru væicærelile sale
pe motiv cæ poziflia lui de atâta vreme nu este reglementatæ; la
turci trebuie sæ ai o ræbdare nesfârøitæ cæci ei amânæ mereu toate
problemele. Bulgarii sunt hotærâfli cæ dacæ recunoaøterea nu se
produce în douæ sæptæmâni sæ declare ræzboi. Din nou situaflia din
peninsula Balcanicæ a devenit foarte nesiguræ. Sârbii continuæ sæ°i
provoace Austria, care a declarat cæ nu mai poate tolera multæ
vreme aceastæ situaflie. Dacæ se va trece la o ocupaflie sunt temeri
pentru complicaflii grave. Øi noi avem greutæfli cu monarhia vecinæ
din cauza reînoirii convenfliei comerciale. Noi ar trebui sæ
consimflim la tot øi sæ primim puflin pentru asta. Aici se cere în
unanimitate revocarea relafliilor comerciale existente, ceea ce nu
ar atinge pe cele politice.
359. Castel Peleø 4/17 mai 1909, cætre Maria de Flandra
VB 645
... În timpul când mi°am særbætorit cea de a øaptezecea
aniversare starea sænætæflii mele a fost puflin mulflumitoare øi am
fost silit sæ mæ abflin de la multe lucruri care erau prevæzute în
program. Vizita de 6 zile a tânærului prinfl moøtenitor [al Ger-
maniei] a avut loc cu toate acestea spre deplina sa mulflumire øi
numeroasa lui suitæ a fost frapatæ de ceea ce a væzut øi a træit
aici. Prin impresionanta atenflie a împæratului german [care i°a
conferit bastonul de feldmareøal] aniversarea celor 70 de ani ai
mei a devenit un eveniment istoric, ce a fost salutat cu bucurie
de toatæ flara care mi°a dat miøcætoare dovezi de iubire øi
devotament. Prinflul moøtenitor are în el ceva extrem de cuceritor
øi a câøtigat aici toate inimile, s°a simflit la noi ca în familia sa.
Deoarece eu din cauza prea marilor solicitæri a trebuit sæ zac douæ
1. 1847°1909, istoric, fratele flarului Alexandru al III-lea øi fiul
flarului Alexandru al II-lea
ANUL 1909 l 459
zile în pat el a stat ore în øir cu mine øi a renunflat la excursia la
Constanfla doar ca sæ nu mæ lase singur o zi întreagæ; nu l°am putut
convinge nici mæcar sæ vadæ podul de peste Dunære. A spus cæ a
venit ca sæ învefle de la mine sæ se orienteze în problemele politice.
Carlo øi Nando øi suita s°au dus la Marea Neagræ.
Remiterea bastonului de feldmareøal a realizat°o în modul
cel mai graflios cu putinflæ, înconjurat de strælucitul sæu stat major
printre care comandanflii fostului meu regiment (regimentul în care
Carol I nu a putut sæ obflinæ gradul de cæpitan!] Ceremonia, despre
care am scris øi tatælui sæu a fost într°adevær emoflionantæ øi foarte
solemnæ toatæ familia mea era de faflæ. Prinflul moøtenitor a dat
citire mai întâi frumoasei scrisori a împæratului øi mi°a înmânat
apoi bastonul învelit în catifea albastræ øi bætut în argint. Am
mulflumit pentru aceastæ raræ distincflie øi am aruncat o privire
asupra vremurilor de odinioaræ øi a strânselor mele relaflii cu
armata prusianæ a cærei dezvoltare am træit°o sub trei împærafli.
Cuvintele mele trebuie cæ au fæcut o impresie profundæ asupra
auditoriului care nu øi°a ascuns emoflia øi tofli cu Kronprinflul în
frunte mi°au særutat mâna iar eu i°am îmbræfliøat pe domni. Dupæ
aceastæ solemnitate ne°am dus la Mitropolie unde s°a oficiat Te
Deum øi dupæ aceea în sala cea mare am primit felicitærile.
Încheierea a constituit°o parada care a plæcut enorm ofiflerilor
prusieni. Seara a fost dineul de galæ cu toasturi. Kronprinflul øi°a
citit frumoasa øi mægulitoarea cuvântare, vocea sa suna foarte
simpatic. Dupæ aceea a fost reprezentaflie teatralæ, dar eu am
ræmas acasæ cæci abia de mai mæ puteam fline pe picioare øi eram
færæ grai.
... Am regretat nespus cæ nu l°am putut însofli pe Kronprinz
la Sinaia, de unde el a plecat spre casæ. Øi°a luat ræmas bun de
la mine la cæpætâiul meu øi a promis sæ revinæ împreunæ cu soflia
lui, pentru cæ s°a simflit aøa de fericit în mijlocul nostru; acelaøi
lucru l°a scris øi împæræteasæ Elisabetei.
... Deoarece abia mæ puteam odihni la Bucureøti Dr. Mamu-
lea a insistat sæ mæ duc la munte, cu atât mai mult cu cât în urma
unei arøifle nemaipomenite la câmpie aerul era complet infectat;
gripa era epidemicæ. Aici mi°a mers imediat mult mai bine, dar
din nefericire a venit o mare schimbare de vreme care ne°a aruncat
în iarnæ douæ zile viscol øi –30 ger; la Bucureøti au fost –20 de la
+26º. Nici o sænætate nu poate rezista unei astfel de schimbæri de
460 l ANUL 1909
temperaturæ De câteva zile vremea s°a îmbunætæflit øi a venit chiar
arøifla ceea ce la munte în acest anotimp este nefiresc. Zæpada se
topeøte aøa de repede pe munfli cæ ne temem de inundaflii. Mæ duc
acum sæ mæ plimb mult în pædure øi mæ refac în sfârøit dupæ
plicticoasa gripæ, dar tusea nu vrea sæ mæ lase. La sfârøitul acestei
sæptæmâni ne întoarcem pentru scurtæ vreme la Bucureøti ca sæ
asistæm la særbætoarea noastræ naflionalæ øi sæ reglementez nume-
roasele chestiuni care au ræmas baltæ ca urmare a indispozifliei
mele.
Aici am folosit liniøtea ca sæ scriu ambilor împærafli ai
Austriei øi Germaniei. Cel dintâi mi°a adresat o emoflionantæ
scrisoare care începea cu „Scumpul meu prieten“ øi evidenflia
prietenia mea devotatæ pe care el se poate baza ferm de ani de
zile. I°am mulflumit pentru toatæ dragostea øi atenflia øi pentru
intervenflia energicæ în timpul tratativelor convenfliei noastre
comerciale care øi pe mine m°a costat multæ trudæ øi muncæ. Era
cât pe ce sæ eøueze. Cel târziu pe 10 sau 12 mai îl primesc pe
ministrul plenipotenfliar austriac, prinflul de Schonburg, pentru
a ajunge la flelul dorit. Ambele pærfli sunt acum mulflumite cæ
aceastæ convenflie s°a realizat.
La sfârøitul lui iunie îl aøteptæm pe arhiducele Franz Ferdi-
nand cu soflia sa [Sofia Choteck] pe care eu i°am invitat special
în vizitæ aici. El este un mare prieten al naturii øi cunoscætor de
artæ, astfel încât cu siguranflæ va avea o bunæ impresie despre
castel øi împrejurimi.
Poate ar veni mai târziu øi perechea regalæ bulgaræ. El este
fericit sæ fie în sfârøit recunoscut. Cum a fost în iarna asta pe la
mine m°am adresat cu titlul „Sire øi Majestate“ ceea ce l°a
impresionat plæcut. Am avut øi vizita unor prinfli japonez øi siamez.
Ambii erau cultivafli øi bine crescufli; se interesau în primul rând
de armatæ øi aveau misiunea sæ o studieze în detaliu.
Evenimentele de la Constantinopol (ræsturnarea sultanului
Abdul Hamid al II°lea] m°au læsat foarte rece chiar când era
Kronprinflul aici, a fæcut Abdul Hamid revoluflia de palat: tofli
domnii prusieni m°au întrebat dacæ nu ar fi de temut mari
complicaflii. Le°am spus cæ trebuie sæ fie doar sultanul Hamid
ræsturnat øi liniøtea se va instaura. Aceastæ declaraflie a mea i°a
uluit, dar când le°am povestit ce om fals øi nesigur era care
promitea totul øi nu respectæ nimic, au înfleles pærerea mea. nu
ANUL 1909 l 461
puteam sæ obflinem nimic de la el; o singuræ datæ am impus o
problemæ la el [românii macedoneni] când am ameninflat cu
ruperea legæturilor diplomatice. Lucrurile nu vor merge bine în
Turcia, dar în orice caz mai bine decât sub ultimul Sultan; cel de
acum [Mehmed V. Reøad] este un instrument în mâinile comite-
tului junilor turci. Este øi un conflict cu Grecia de temut din cauza
Cretei, deoarece nici o parte nu vrea sæ cedeze.
Îfli trimit o rectificare inspiratæ de mine privind problema
spaniolæ [succesiunea din 1869]; ar trebui sæ se consemneze cæ
noi nici o datæ nu am urmærit candidatura øi am fost foarte bucuros
cæ a eøuat. Emile Olivier era dispus sæ discute anumite puncte,
dar eu am evitat sæ mæ las antrenat în aøa ceva.
360. Castel Peleø 19 iunie/2 iulie 1909,
cætre Maria de Flandra
VB 646
... Apropierea ta de Carlsbad unde vine toatæ Europa îfli va
aduce ceva vizite. Aud cæ Ferdinand al Bulgariei vine pe acolo:
la el nu se øtie ce au de gând cæci planurile øi intenfliile sale sunt
învæluite mereu în cel mai mare întuneric. Lunga sa absenflæ,
într°un moment în care în Orient au loc neîncetat fræmântæri, va
fi resimflitæ în flara lui.
Pe 10 luna aceasta ne va vizita arhiducele Franz Ferdinand
cu soflia sa. I se pregæteøte o primire entuziastæ deoarece el este
cunoscut ca prieten al românilor; mai ales aceia din Ungaria îøi
pun mari speranfle în el. Acolo situaflia este foarte gravæ, øi îl
îngrijoreazæ mult pe împæratul [Fr. Josef]. Pânæ la urmæ el va
trebui sæ se sprijine pe naflionalitæfli, singurele care se pot opune
øovinismului maghiar.
Noul meu ministru plenipotenfliar, Djuvara, care deja a avut
posturi diplomatice mai mari sau mai mici, a plecat la Bruxelles
pentru a°øi înmmâna acolo scrisorile de acreditare; dupæ aceea se
va duce în concediu. Este un om versat øi relaflia cu el este uøoaræ.
Mavrodin poate cæ era iubit la voi, dar este prea puflin capabil,
abia fæcea rapoarte; de exemplu în afacerea congolezæ nu era deloc
orientat.
Missy s°a instalat aici de 8 zile cu copiii. Carol [al II°lea] s°a
dezvoltat extraordinar, în octombrie va deveni ofifler. Nando are
462 l ANUL 1909
încæ inspecflii de fæcut, dar va veni aici în curând; el este foarte
mult ocupat de problemele militare.
Urmæresc cu mare interes evenimentele din Germania øi
sunt profund mâhnit cæ prietenul meu von Bulow s°a hotærât sæ
demisioneze. Nu va fi uøor sæ fie gæsit un urmaø capabil care sæ
aibæ cunoøtinflele øi abilitatea cancelarului. Toate guvernele îl vor
vedea plecând cu un sincer regret. Kaiserul nu mai este momen-
tan pornit împotriva lui, dar zæboveøte øi ezitæ sæ°i acorde
dizolvarea Reichstagului ceea ce ar fi cea mai bunæ lecflie pentru
conservatori øi Centru.
361. Castel Peleø 18/31 iulie 1909, cætre Maria de Flandra
VB 648
... Prezenfla arhiducelui Franz Ferdinand øi a fermecætoarei
sale soflii a fost foarte binevenitæ øi totul a decurs spre mulflumirea
generalæ, pe care a exprimat°o øi împæratul Fr. Josef: el mi°a
mulflumit în modul cel mai cælduros pentru primirea cordialæ a
nepotului sæu. Acesta a fæcut cea mai bunæ impresie asupra tuturor
celor de faflæ øi în flaræ vizita sa a fost foarte popularæ, deoarece
se cunosc simpatiile sale pentru românii din Ungaria. De acolo
au venit cu sutele sæ°l aclame aici ceea ce a trezit nemulflumirea
øi gelozia ungurilor. Presa lor a fost pur øi simplu infamæ, a ræs-
pândit vestea cæ un drapel maghiar ar fi fost sfâøiat de studenfli,
iar alte ziare dimpotrivæ au afirmat cæ s°ar fi evitat arborarea
steagurilor ungureøti, una mai neadeværatæ ca alta. Guvernul
maghiar a fost atât de prost inspirat sæ cearæ de la Viena satisfacflie
pentru insultarea (?) emblemelor maghiare øi dupæ aceea a trebuit
sæ recunoascæ faptul cæ fusese greøit informat. La cererea noastræ
a trebuit sæ fie rectificatæ chestiunea într°un comunicat oficial.
Presa austriacæ dimpotrivæ a salutat în modul cel mai cælduros
întâlnirea de la Sinaia care, dupæ cum s°a exprimat, a fost pe cât
de strælucitoare pe atât de cordialæ. Oaspeflii noøtri dragi au plecat
de aici cu cele mai bune impresii pe care le°au arætat apoi printr°o
scrisoare cordialæ. Prinflesa von Hohenberg [Sofia Choteck] este
absolut încântætoare øi se comportæ cu mare tact în dificila ei
poziflie, a fost prima datæ când øi°a însoflit soflul într°o vizitæ oficialæ;
øi el øi ea au fost impresionafli øi recunoscætori cæ eu am determinat
aceasta. Ea a vorbit mult øi despre tine øi despre fiicele tale øi
ANUL 1909 l 463
øederea ei la Bruxelles i°a ræmas un mod special plæcutæ în
amintire. Cu arhiducele am atins multe chestiuni politice øi m°am
bucurat sæ aud judecata lui sænætoasæ, el este bine orientat în toate
chestiunile øi nu este de acord cu continuele concesii pe care sunt
silifli sæ le facæ ungurilor øi care amæræsc zilele særmanului împærat.
Am prevæzut un program bogat pentru øederea arhiducelui.
Ziua sosirii a fost în întregime oficialæ: primire solemnæ, gardæ
de onoare, dineu de galæ cu toasturi; din nefericire a plouat straønic
în timpul cælætoriei spre castel. Tot drumul, frumos împodobit, era
plin de oameni øi au fost aøezate coruri care intonau imnul
imperial. Dejunul pentru øaptezeci de persoane s°a desfæøurat în
sala mauræ iar masa era acoperitæ cu bujori de munte øi flori de
colfl. A doua zi duminicæ am mers împreunæ la capela catolicæ øi
peste munte înapoi la castel. Dupæ amiaza am fæcut o excursie la
Timiø (Tomosch) în 12 automobile øi am luat ceaiul la Buøteni.
Seara, dupæ cina în familie, a fost datæ o reprezentaflie teatralæ,
o micæ operetæ jucatæ de domni øi doamne din înalta societate,
minunat interpretatæ, apoi un mare supeu. A treia zi excursie la
stânca lui Franz Josef, numai tineretul, øi dupæ amiaza o mare
særbætoare popularæ cu costume naflionale, cu jocuri øi dansuri
populare, pe care am privit°o dintr°un cort împodobit cu covoare
øi broderii. Seara cinæ øi dupæ aceea concert.
În ultima zi au fost aplicaflii de tragere ale batalionului de
vânætori; dupæ amiazæ s°a luat ceaiul în Foiøor unde încap 60 de
persoane øi apoi excursie cu automobilele la Comarnic. La ora 10
seara oaspeflii noøtri ne°au pæræsit; castelul øi parcul erau luminate
de focuri de artificii bengale. La garæ a fost un cælduros ræmas
bun. Frumoasele zile care au læsat tuturor cele mai plæcute
amintiri au fost favorizate de cea mai frumoasæ vreme.
Am suportat foarte bine oboselile øi abia acum s°au instalat
mici dureri din când în când. Aceste fenomene fac ca proiectele
noastre de cælætorie sæ fie încæ incerte; Dr. Mamulea nu permite
cælætorii prea lungi cu trenul...
Dar în octombrie va trebui sæ mæ duc la Constanfla unde vor
fi mari festivitæfli prilejuite de inaugurarea marilor instalaflii
portuare, silozuri etc.
... Am avut aici în flaræ cea mai mare arøiflæ înregistratæ în
ultima jumætate de secol, din pæcate aceasta a afectat enorm
porumbul nostru; înainte contam pe o recoltæ bunæ. Acum în
464 l ANUL 1909
schimb preflul grâului a urcat aøa de sus cæ se poate conta pe
venituri mari. Aici la munte nu suferæ nimeni de cælduræ, nopflile
sunt mereu reci øi în pædure este o temperaturæ plæcutæ. Fac zilnic
plimbæri mai lungi care îmi prind bine. Miniøtrii sunt în concediu,
în afaræ de trei, aøa încât am într°adevær o perioadæ de liniøte øi
politica externæ este calmæ în pofida problemei cretane, care
deocamdatæ nu lasæ sæ se întrevadæ nici o complicaflie.
Mi°a pærut ræu de retragerea prinflului Bülow, [10 iulie 1909]
relafliile strânse care le aveam cu el au uøurat rezolvarea multor
probleme. Ni s°a comunicat cæ succesorul sæu1 va fi la fel de
simpatic României ca fostul cancelar.
362. Castel Peleø 6/19 septembrie 1909,
cætre Maria de Flandra
VB 649
... Am primit misiuni turceøti, persane, americane, bulgare,
ofifleri din marina germanæ, delegaflii militare austriace øi ruseøti,
în plus numeroase persoane interesante din toate flærile... o
societate de cælætorii francezæ formatæ din 200 de persoane:
învæflafli, profesori, clerici, funcflionari superiori etc. Pentru cæ sunt
atât de numeroøi nu voi invita decât vreo douæzeci la masæ.
... Cu câtva timp în urmæ am fæcut cu Elisabeta o excursie
în regiunea petroliferæ care a fost extrem de interesantæ. Acolo
au fost investite deja peste 300 de milioane øi zonele în care au
fost instalate sondele fac impresia unor aøezæri americane cu o
populaflie de mai multe mii de locuitori. Vizitarea marii rafinærii
petrolifere (cea mai mare construitæ pânæ acum) a fost minunatæ,
cæci aceasta era luminatæ cu 2000 de læmpi electrice øi crea o
impresie feericæ. Am stræbætut întinsul complex de clædiri la
læsarea nopflii în automobile øi ne°am urcat pe o terasæ de unde
se putea vedea întregul stabiliment care a costat cinci milioane.
Deøi în jurul nostru sunt agitaflii de temut nu sunt com-
plicaflii. Evenimentele din Grecia sunt foarte regretabile, în special
pentru familia regalæ, la fel în Serbia. Dar în Europa sunt
indiferenfli faflæ de acestea.
1. Theobald von Bethmann Hollweg
ANUL 1909 l 465
Aici este liniøte absolutæ, doar ura împotriva ungurilor creøte
îngrijorætor. Este nemaipomenit cum îi prigonesc pe românii de
la ei; pretind acum ca øi învæflæmântul religios sæ fie flinut în limba
maghiaræ. Mitropoliflii øi episcopii atât cei unifli cât øi cei ortodocøi
sunt hotærâfli sæ se opunæ acestei mæsuri cea mai fermæ rezistenflæ
ceea ce va duce la conflicte grave.
363. Castel Peleø 30 octombrie/12 noiembrie 1909,
cætre Maria de Flandra
VB 650
... Mai ræmânem aici pânæ la 14/27 noiembrie pentru a savura
aerul înviorætor pânæ la deschiderea Camerelor, apoi încep muncæ
grea øi luptele de partid care vor fi violente de data aceasta
deoarece opoziflia [conservatoare] este neræbdætoare sæ vinæ la
putere. Situaflia externæ ne va face griji mai pufline, deoarece nu
sunt de temut complicaflii deøi Grecia ræmâne un punct negru.
Niciodatæ nu am avut simpatii pentru greci, astæzi nu pot
sæ°i privesc decât cu milæ øi disprefl. De ani de zile le spun bærba-
flilor mei politici cæ sângele grecesc care s°a infiltrat în poporul
român a avut consecinfle rele øi cæ eu trebuie sæ veghez neîncetat
ca obiceiurile urâte ale parlamentului grecesc sæ nu se înrædæcineze
la noi. Din acest motiv nu am fost niciodatæ de acord ca miniøtrii
numifli sæ fie confirmafli de Camerele noastre.
Astæzi tofli politicienii de aici spun: „regele nostru a avut
dreptate sæ°øi impunæ mereu pærerile øi voinfla sa, altminteri am
fi în aceeaøi situaflie ca øi Grecia“. Regele George I s°a læsat mereu
intimidat de cætre aøa numita opinie publicæ øi opinia stræzii øi
astæzi este pedepsit pentru indiferenfla sa, ceea ce regret profund,
deoarece el îmi este drag.
Procedeul grecilor este o adeværatæ ruøine øi pierd prosteøte
toatæ simpatia Europei care mai are interes doar în ce priveøte
dinastia, dar care astæzi este înmormântatæ, ar trebui sæ întoar-
cæ spatele flærii. A fost pentru mine o mare satisfacflie ca prinflul
Carol [al II°lea] sæ fie primit în armatæ tocmai în momentul când
la Atena prinflii erau excluøi din oøtire. Numirea sa ca locotenent
a fost un moment istoric pe care flara întreagæ l°a salutat cu un
sincer entuziasm. Îfli trimit poze de la frumoasa solemnitate care
va ræmâne în amintirea tuturor øi s°a flinut pe o vreme minunatæ.
466 l ANUL 1909
Am regretat cæ ofiflerii ruøi au fost silifli sæ plece cu douæ zile
mai devreme deoarece flarul Nicolae II a venit la Odessa. A fost
o delegaflie de 30 de ofifleri cu 7 generali în frunte; printre ei vechiul
meu prieten, Kaulbars, care a fost însærcinat de suveranul sæu
sæ°mi comunice cât de mult regretæ sæ nu mæ întâlneascæ la
Constanfla, dar speræ cæ ne vom putea întâlni anul viitor. I°am
primit mai întâi pe ofifleri acolo øi i°am invitat apoi la Sinaia la
un mare dineu oficial cu toasturi.
Inaugurarea portului Constanfla cu mæreflele instalaflii pentru
încærcarea cerealelor øi petrolului a decurs pe un soare strælucitor
spre mulflumirea generalæ. Banchetul cu 300 de invitafli într°o salæ
bogat decoratæ a cærei iluminare era doar în culori roøu, galben
øi albastru producea un efect feeric; dupæ aceea am asistat de pe
nava noastræ la un impresionant foc de artificii, portul øi navele
toate (erau reunite acolo navele mele militare) au fost luminate,
o adeværatæ mare de foc...
Regina Bulgariei, care duminicæ a fost la noi øi astæzi se
întoarce la Sofia, a fost o vizitæ binevenitæ; am petrecut împreunæ
zile plæcute øi interesante øi în fiecare zi am fæcut plimbæri lungi
pe care le°am folosit pentru discuflii amænunflite. Ea este foarte
iubitæ øi cu rafliunea ei ar putea sæ joace un rol important în
Bulgaria. Dar soflul ei este gelos øi o fline departe de lume; særmana
femeie nu este fericitæ dar îøi suportæ situaflia cu multæ
demnitate.
Alaltæieri l°am invitat pe [baronul] Guillaume, ministrul
vostru la Haga [cæsætorit cu Eufrosina Grædiøteanu în urma unui
scandal de imoralitate la Sinaia în 1883 la curtea lui Carol I]. A
îmbætrânit mult. Am vorbit despre Grecia øi pærerile noastre se
potrivesc perfect.
Comnatul tæu are dreptate sæ fie indignat împotriva Angliei
a cærei politicæ perfidæ nu vrea sæ permitæ altor state nici un succes.
Prietenia cu Rusia este de aceea perceputæ ca fiind în scædere.
... Astæzi am numit trei noi miniøtri care au depus juræ-
mântul; fratele ministrului meu la Bruxelles a preluat Externele.1
1. Este vorba de Alexandru Djuvara (1858°1913). Ceilalfli doi sunt
gral Gr. Cræiniceanu la ræzboi øi Al. Constantinescu „Porcu“ la
Agriculturæ în plus Mihailæ G. Orleanu la Industrie øi Comerfl.
ANUL 1910 l 467
364. Bucureøti Palatul Regal 24 decembrie 1909,
cætre Maria de Flandra
VB 647
Telegramæ în lb. francezæ în care mulflumeøte sorei sale
pentru atenflia exprimatæ faflæ de atentatul asupra lui Ion I.C.
Brætianu [8 decembrie 1909].
„Sænætatea mea este bunæ în pofida emofliei. Starea preøe-
dintelui meu de Consiliu este satisfæcætoare; douæ gloanfle au fost
extrase.
365. Bucureøti 2/14/15] ianuarie 1910,
cætre Maria de Flandra
VB 651
... Moartea cumnatului tæu poate sæ fie consideratæ ca
mântuirea de o situaflie bolnævicioasæ care a fost cât pe ce sæ
producæ complicaflii serioase. Leopold al II°lea va ræmâne însæ în
istorie ca un rege însemnat care a creat lucruri mærefle øi sæ speræm
de duratæ. Din nefericire evenimentele ultimilor ani øi relafliile
jalnice din viafla sa personalæ øi de familie au umbrit acfliunea øiu
creaflia sa; dar meritæ recunoøtinfla pe care poporul belgian o
datoreazæ domnitorului sæu pentru uriaøul elan øi mæreflele
realizæri ale unei flæri deja foarte bogate.
Aproape færæ excepflie este læudatæ prima apariflie a lui Albert
[noul rege, fiul Mariei] a cærui cuvântare bine gânditæ a produs
un puternic ræsunet. Toate acfliunile sale au fost pânæ acum
înflelepte øi au contribuit la sporirea popularitæflii sale. Înflepæturile
partidelor extremiste nu pot schimba de aceea nimic, ba mai
curând vor fi de folos. Dupæ pærerea mea ar fi de dorit ca liberalii
sæ câøtige în urmætoarele alegeri ca sæ aducæ un sânge proaspæt
în arterele vieflii publice. Este întotdeauna dæunætor când într°un
stat constituflional un partid dispune de putere prea multæ vreme.
Unirea liberalilor cu socialiøtii, dacæ aceøtia nu sunt prea radicali,
este mai curând un corectiv pentru cei din urmæ care o datæ cu
asumarea ræspunderii renunflæ la utopiile lor. Vorbesc din
experienflæ, ministrul meu de la lucræri publice øi cæi ferate era
468 l ANUL 1910
un socialist convins1 øi în legæturæ cu radicalii francezi øi belgieni,
care cu puflin timp în urmæ øi°au exprimat indignarea pentru
asprele mæsuri împotriva sindicatelor pe care el le°a executat
energic. Dupæ atentatul asupra ministrului meu prezident [Ion
I.C. Brætianu la 8 decembrie 1909] Camerele au adoptat câteva
legi pentru care au votat øi deputaflii socialiøti care pun în mâna
guvernului mijloacele de acfliune împotriva manifestærilor
extremiste.
În ultimele sæptæmâni am avut multe griji, greutæfli øi am
decis în probleme grave, ceea ce pentru sænætatea mea a fost mai
puflin folositor. Întors în Capitalæ de la Sinaia am constatat o
furtunæ politicæ øi o agitaflie îngrijorætoare care læsau sæ se
întrevadæ complicaflii. Aproape zilnic aveau loc întruniri cu
cuvântæri instigatoare ce provocau dezordini pe stræzi; guvernul
nu se simflea destul de puternic pentru a interveni energic
împotriva lor, deoarece opoziflia unitæ atacæ færæ scrupule pe
miniøtri. La încheierea unor dezbateri furtunoase pe marginea
adresei parlamentului s°a produs, seara, [8/21 decembrie 1909]
atentatul asupra lui Ion I.C. Brætianu care a scæpat de moarte
printr°o minune cu douæ gloanfle în corp. Moartea lui ar fi creat
o situaflie ce cu greu ar fi putut fi descâlcitæ: liberalii færæ øef, iar
opoziflia nu era în stare sæ formeze în aceastæ clipæ un guvern.
Din fericire am fost scutit de aceastæ încercare øi lovitura criminalæ
a întærit în aøa mæsuræ guvernul cæ eu deocamdatæ pot fi liniøtit.
Brætianu a primit concediu pentru refacerea sa pe care îl petrece
în Italia øi eu l°am numit pe preøedintele Camerei [Deputaflilor]
ca ministru de Interne øji provizoriu ca øef al guvernului [Mihal
Pherekyde]. El este un bærbat foarte energic care cu øase ani în
urmæ ca ministru de interne a dizolvat cluburile socialiste din
oraøele de provincie în pofida unor proteste violente.
Altæ grijæ care m°a chinuit câtva timp a fost „Vatra
luminoasæ“ care în pofida numeroaselor mele avertismente s°a
præbuøit pânæ la urmæ. Deoarece era o fundaflie a Elisabetei, pe
care ea a transpus°o în viaflæ cu planuri fantastice øi utopii am
vrut sæ evit un scandal øi am luat în mânæ toatæ afacerea: am
1. Virgil G. Morflun (1860°1919) ministrul lucrærilor publice de la
12 martie 1907 la 28 decembrie 1910 øi de interne 4 ianuarie 1914 – 11
decembrie 1916 a fæcut studii superioare la Bruxelles
ANUL 1910 l 469
reglementat datoriile însemnate øi am trecut instituflia în admi-
nistraflia Statului cu un capital, inclusiv datoriile, de o jumætate
de milion; în acelaøi timp am avut de acoperit un deficit al curflii
de la Cotroceni care s°a ridicat la peste 200.000 franci. Aceste
cheltuieli neaøteptate sunt o grea povaræ în bugetul meu care s°a
încheiat cu un deficit considerabil.
... Dr. Mamulea mæ îngrijeøte excelent Dr. Theodori s°a
ridicat din nou, ceea ce pentru tofli doctorii este o adeværatæ
minune. Mai vine uneori pe la mine în cârje.
366. Bucureøti 8/21 februarie 1910, cætre Maria de Flandra
VB 652
... Membrii misiunii belgiene au fost foarte bine aleøi de cætre
Albert [regele Belgiei] domnii aceøtia ne°au fæcut cea mai bunæ
impresie øi sper cæ se întorc mulflumifli cæci au fost primifli în modul
cel mai cælduros. Contele [Limburg] este un om fin øi cultivat care
øi°a îndeplinit misiunea cu mult tact. Lt. col. van Straten øi cu
tânærul Terlinden [fiul unui general belgian cu funcflii înalte în
armata belgianæ] care este fermecætor, au avut ocazia sæ vadæ
instituflii øi trupe.
... Din toate pærflile aud, spre marea mea bucurie cæ Albert
øtie sæ iasæ cu mult tact øi abilitate din cele mai grele situaflii øi
îøi îndeplineøte cu zel al datoriei dificila misiune. Cu siguranflæ
cæ va da relafliilor externe o direcflie precisæ øi mai multæ sin-
ceritate. Ultima este o necesitate în politicæ pentru a insufla încre-
dere. Aceasta a pierdut°o regele Bulgariei, nu mai este crezut pe
nicæieri øi cei trei împærafli judecæ cu asprime maøinafliile øi
intrigile sale. Vizita sa la St. Petersburg cu primire regalæ a
obflinut°o dupæ ce a întâmpinat ceva rezistenflæ cæci a intervenit
marea ducesæ Maria Pavlovna ca sæ°l însofleascæ regina Eleonora
[adicæ soflia lui Ferdinand]; prin aceasta a vrut sæ ridice din nou
prestigiul veriøoarei ei în Bulgaria, care a fost atât de urât tratatæ
de soflul ei.
În Grecia situaflia este jalnicæ, demnitatea regalæ a fost în
aøa mæsuræ cælcatæ în picioare cæ o ræmânere în continuare pe
tronul grecesc cu greu mai poate fi consideratæ decentæ. Dar
puterile sunt decise sæ evite ræzboiul, ceea ce categoric putem sæ
speræm. Înflelegerea dintre Austria øi Rusia, care este pe drumul
470 l ANUL 1910
cel bun, va contribui mult la aceasta. În Ungaria, unde situaflia
un an de zile a fost foarte complicatæ, pot fi considerate acum
greutæflile ca depæøite; cabinetul demisionar a ruinat în aøa hal
administraflia, finanflele, cæile ferate cæ este nevoie de un an pentru
a face din nou ordine. Prigonirea naflionalitæflilor, în primul rând
a românilor, din partea conflilor Andrassy øi Appony va fi în sfârøit
opritæ. Contele Khuen pe care îl cunosc îndeaproape este un om
calm, raflional, drept care va urma dorinflele împæratului, ceea ce
foøtii miniøtri nu au fæcut. Totul depinde acum de alegeri, la care
se vor dezlænflui toate pasiunile; sper cæ guvernul va învinge.
... Nando øi Missy au fost primifli ca rude la Berlin se doreøte
acolo ca mica Elisabeta sæ se cæsætoreascæ cu unul din fii
împæratului.
367. Bucureøti 17/30 mai 1910, cætre Maria de Flandra
VB 653
Wilhelm [fratele lui Ferdinand] fli°a trimis o scrisoare în care
fli°a povestit cu siguranflæ despre Gustav al Suediei. Prezenfla lui
ne°a fost binevenitæ, din nefericire el nu se simte bine øi prin
intermediul Charlotei [Meiningen] se trateazæ la Scheweninger.
Are ca øi mine dureri de stomac ce apar zilnic, dar din nefericire
mai grave ca ale mele. Cele 8 zile petrecute la noi i°au picat de
minune deoarece a urmat regimul meu cu excepflia fumatului care
pentru el este otravæ. Acum mai stæ douæ sæptæmâni la München
øi apoi se întoarce la Stockholm.
... La toamnæ prevæd grave dificultæfli politice pe plan intern;
acestea au început deja sæ se manifeste prin întruniri zgomotoase,
au avut loc øi demonstraflii de stradæ. Vara va ræmâne liniøtitæ
deoarece majoritatea se duc la flaræ. Este o facfliune a conser-
vatorilor care vrea sæ ræstoarne guvernul cu orice prefl øi prin
aceasta s°o ia înaintea aøa°numiflilor conservatori democrafli
[conduøi de Take Ionescu care sperau sæ vinæ la putere printr°o
înflelegere cu liberalii]. Djuvara poate sæ°fli explice mai îndeaproape
situaflia politicæ a partidelor noastre care din nefericire este foarte
încâlcitæ. În acest moment cei slabi [conservatorii conduøi de P.P.
Carp] luptæ împotriva guvernului øi a takiøtilor, care odinioaræ
erau cu totul împreunæ cu vechii conservatori. Cum se va sfârøi
aceastæ luptæ pætimaøæ nu se poate prevedea acum, dar în nici
ANUL 1910 l 471
un caz nu væd viitorul în roz cu atât mai mult cu cât noi alegeri
bat la uøæ. Albert se va convinge curând cæ guvernarea înseamnæ
griji øi greutæfli. Nando consideræ cæ el a devenit tæcut øi închis
în sine, cu siguranflæ cæ ar fi dorit sæ°øi mai pæstreze o vreme
libertatea. Vizita sa la Berlin este foarte oportunæ, mai ales cæ el
o face înaintea celei de la Paris. În problema congolezæ Belgia va
gæsi mai multæ înflelegere de la Germania decât de la francezii
aliafli cu Anglia. Decesul regelui Eduard [al VII°lea] îl regret sincer
cæci era un prieten credincios pe care se putea conta personal, chiar
când politica englezæ era potrivnicæ. Tânærul rege George [al V°lea]
este un semn de întrebare, a cærui influenflæ în relafliile externe
va fi puflin evidentæ.
Am avut vizita lui Ferdinand al Bulgariei care nu este un
oaspete comod. Nu pofli sæ°fli închipui cât de neiubit este el în flara
sa; presa bulgaræ îl atacæ færæ menajamente øi mulfli oameni de
stat de acolo discutæ înlæturarea sa. Relaflia cu fermecætoarea sa
soflie este mai rea ca niciodatæ, ceea ce îi aduce ei calda simpatie
a bulgarilor.
368. Peleø 2/14/15] iulie 1910, cætre Maria de Flandra
VB 654
... Conflictul cu Grecia este însfârøit aplanat dupæ insistenflele
noastre, mai trebuiesc tratative încæ vreo patru sæptæmâni pentru
a ajunge la un rezultat mulflumitor. Italia øi Rusia au luat în
mâinile lor interesele noastre øi au dat de înfleles grecilor cæ au
de împlinit satisfacfliile cerute. Særmana flaræ este în aøa mæsuræ
dezorganizatæ cæ nici un guvern nu este destul de puternic pentru
a menfline autoritatea. Existæ temeri cæ la toamnæ din cauza Cretei
vor apare complicaflii grave.
Numirea lui Kiderlen [Wachter] ca ministru de externe la
Berlin o væd cu sentimente împærflite cæci regret sincer plecarea
sa el este un om extrem de priceput øi ne°a adus mari servicii. El
nu se duce cu inima uøoaræ la Berlin øi øtie din experienflæ cæ nu
este uøor de lucrat cu Kaiserul. Speræ ca dupæ scurt timp sæ vinæ
la Constantinopol cæci Marschall începe sæ îmbætrâneascæ.
Radolin, care era potrivit la Paris, nu mai are energia pentru a
face faflæ unui post atât de strælucit. Noul ambasador, mulflumitæ
sofliei sale pe care cu siguranflæ o cunoøti ca fæcând parte din suitæ,
472 l ANUL 1910
va câøtiga curând influenfla. Cercurile republicane o vor vedea mai
bine pe aceasta decât pe prinflesa Radolin.
Noi vom primi ca ministru plenipotenfliar pe Dr. Rosen, un
orientalist remarcabil care s°a distins în Maroc.
Din Berlin mi s°a raportat cæ Albert a læsat cea mai bunæ
impresie; acolo i se laudæ simplitatea øi amabilitatea. Pæcat cæ
împæratul tocmai atunci a fost suferind. Vizita lui Albert la Paris
a decurs spre mulflumirea ambelor pærfli; dorinfla a fost sæ°i prezinte
o paradæ a trupelor deoarece øi în Berlin a fost una, din nefericire
aceasta a coincis cu 14 iulie. În orice caz s°a purtat cu mai multæ
demnitate øi tact decât Ferdinand al Bulgariei care se distinge
prin lipsæ de punctualitate.
... La începutul lui octombrie am o mare særbætoare la Iaøi
[50 de ni de la întemeierea Universitæflii] la care am promis sæ
mæ duc, bineînfleles dacæ sænætatea îmi va permite. Manevrele sunt
un semn de întrebare pentru mine ceea ce îmi vine foarte greu.
Avem multæ ploaie pentru o recoltæ bunæ.
...Nando, Missy øi copiii sunt bine; cu cei din urmæ fac adesea
cælætorii cu automobilul deøi dr. Mamulea nu este de acord cu
aceasta, el este categoric de pærere cæ multele øi rapidele cælætorii
sunt dæunætoare.
369. Telegramæ cætre Maria de Flandra
16 august 1910
VB 655
Am aflat cu mare tristefle despre incendiul din expoziflia de
la Bruxelles øi particip din toatæ inima la durerea provocatæ de
aceastæ nenorocire.
Poimâine soseøte regina Bulgariei øi va ræmâne pânæ
duminicæ, apoi [va sosi] misiunea englezæ.
370. Castel Peleø 29 august/11 septembrie 1910, cætre Maria
de Flandra
VB 656
... Nu de mult m°a vizitat regina Bulgariei cæreia am vrut
sæ°i aræt cascada de la Peleø. La înapoiere am avut dureri aøa de
mari cæ am fost bucuros când am ajuns la castel. În ziua urmætoare
ANUL 1910 l 473
a plecat înapoi la Sofia øi am însoflit°o la garæ, dar a trebuit sæ
zac dupæ aceea øi câteva zile am fost incapabil sæ mai fac ceva.
Mæ bucuram cæ în acest an voi asista din nou la manevre,
cæci vara n°am avut dureri, acum însæ nu mai poate fi vorba de
aøa ceva ceea ce îmi este cu atât mai penibil deoarece oamenii cred
judecând dupæ aspectul meu cæ am voie sæ particip la toate ca
înainte. Nando s°a întors øi preia pentru mine conducerea
manevrelor; se va duce mai întâi în Moldova apoi în Dobrogea unde
o divizie nou constituitæ este concentratæ øi dupæ a doua
întoarcere a sa de la Sigmaringen va fline manevrele regale.
La Iaøi trebuia særbætorit jubileul de 50 de ani al Univer-
sitæflii de acolo, am promis sæ fiu de faflæ, dar din cauza holerei
care se apropie de graniflele noastre festivitatea trebuie amânatæ.
Aici lumea are o teamæ copilæreascæ de aceastæ boalæ de care astæzi
te pofli pæzi foarte bine.
... cu prilejul vizitei împæratului german la Sigmaringen
[dezvelirea statuii ecvestre a lui Leopold von Hohenzollern] vei
fi de faflæ cu siguranflæ. Lunga øedere a flarului bulgar a fost foarte
strânjenitoare mai ales cæ are mari pretenflii øi este greu de
mulflumit. Regina Eleonora... meritæ în nenorocirea ei [cæsætoria
cu Ferdinand al Bulgariei] toatæ simpatia cæci soflul îi face viafla
extrem de grea, tu nu pofli sæ°fli închipui cum o trateazæ øi cât de
mult este expusæ toanelor lui. Nando poate sæ°fli povesteascæ multe
lucruri pe care eu nu doresc sæ le încredinflez hârtiei. Domnia sa
va avea într°o zi un jalnic sfârøit: este detestat în flara lui øi prost
notat la toate curflile.
Misiunea englezæ care avea de notificat urcarea pe tron a
regelui George al V°lea trebuia sæ se ducæ øi la Sofia; dar pentru
cæ lui [Ferdinand] nu i°a convenit momentul i°a refuzat øi acum
e jignit cæ aceasta nu mai apare. Lordul Roberts care este un om
distins øi serios, ne°a spus cæ este foarte bucuros cæ este scutit de
cælætoria în Bulgaria. L°am primit împreunæ cu strælucitoarea sa
suitæ, în modul cel mai cordial øi tofli aceøti domni ne°au pæræsit
cu sincere regrete øi plini de recunoøtinflæ pentru primirea
organizatæ. Amiralul flotei, Sir Noel, este extrem de amabil øi mare
prieten al naturii a comparat Sinaia cu Himalaia Generalul sir
Jan Hamilton, care comandæ toate trupele din Mediterana, este
soldat din cap pânæ°n picioare, s°a distins în multe campanii øi a
participat la ræzboiul japonezilor despre care a scris o carte
474 l ANUL 1910
interesantæ. Earl of March viitorul duce de Richmond, øi Gordon
[descendent al lui Carol al II°lea Stuart] øi un maestru de
ceremonii, Syng, mai însofleau misiunea. Deoarece nu era permis
sæ se acorde vreo decoraflie domnii au primit portretul meu în
miniaturæ în rame bogate pe tabachere sau inele.
O vizitæ binevenitæ a fost cea a marelui vizir Hakki Paøa,
un om scund, foarte vioi øi inteligent, care øtie ce vrea øi este
hotærât sæ°i flinæ pe bulgari în graniflele lor øi nu se sperie nici chiar
de ræzboi. Ne°am înfleles bine øi mi°a declarat cæ România este
cel mai important factor în politica orientalæ, armata ei cântæreøte
greu în balanflæ.
Carol [al II°lea] este acum la Bruxelles mi°a cerut telegrafic
permisiunea de a zbura, ceea ce eu nu puteam încuviinfla. Îl vei
vedea la Sigmaringen øi vei fi uimitæ cât de mult s°a dezvoltat,
la fel øi mica Elisabeta pentru care trebuie sæ cæutæm în curând
un sofl.
Într°un timp nu prea îndepærtat væd apropiindu°se mari
greutæfli politice; la noi partidele se iau de pær øi se luptæ pentru
putere, deoarece guvernul actual se va retrage în curând, øi trebuie
fæcute noi alegeri.
Tânærul Brætianu s°a dovedit un politician destoinic øi eu
aø fi vrut sæ°l mai pæstrez dar el consideræ cæ este mai înflelept
sæ se întæreascæ în opoziflie. Acum am de ales între [P.P.] Carp øi
Take Ionescu, ambii foarte capabili, dar mari adversari, ceea ce
îngreuneazæ enorm situaflia, cæci se vor lupta la sânge, aøa cæ vom
avea alegeri furtunoase.
371. Castel Peleø 30 octombrie/12 noiembrie 1910,
cætre Maria de Flandra
VB 657
... cunoscutele dureri mæ chinuie neîncetat øi sunt comdam-
nat la liniøte absolutæ øi trebuie sæ°mi refuz tot ce îmi este drag
în primul rând cælæria, manevrele, inspecfliile militare, cælætoriile
în automobil etc. În aceastæ situaflie, care nu este în nici un caz
gravæ, mæ îndrept spre o iarnæ grea plinæ de pætimaøe lupte
politice. Mæ aflu în fafla unei schimbæri de guvern øi a noilor alegeri.
Deja se luptæ cele douæ facfliuni ale conservatorilor [P.P. Carp
versus Take Ionescu] pentru succesiunea liberalilor; eu trecuie sæ
ANUL 1910 l 475
decid cine o va primi. Înainte de sfârøitul lunii ne întoarcem în
Capitalæ, pe 23 [noiembrie] deschid Camerele øi prin aceasta arena
luptelor aprige pe care eu le pot domina fireøte.
Situaflia externæ este din fericire favorabilæ, deøi bulgarii ne
cautæ ceartæ din cauza tratatului nostru cu Turcia (?) care în ciuda
tuturor dezminflirilor s°a fixat în creierul lor; atacæ România în
modul cel mai neruøinat în presa lor. Ferdinand al Bulgariei, deøi
este convins cæ nu existæ nici un tratat, este un vecin incomod øi
absolut nesigur. În prezent are relaflii încordate cu toate statele.
Retragerea lui Izvolski, de care mæ simfleam apropiat, este
un câøtig pentru el, cæci acesta avea chiar antipatie pentru con-
ducætorul bulgarilor.
Cu viu interes urmæresc vizita Kaiserului la Bruxelles øi mæ
bucur cæ aceasta decurge atât de bine. Prietenia Germaniei este
un mare avantaj pentru Belgia, deoarece este dezinteresatæ øi va
tempera pretenfliile Angliei privitoare la Congo.
De curând l°am primit pe noul plenipotenfliar german Dr.
Rosen, un distins orientalist, pe care l°a ales Kinderlen [Wachter]
deoarece de ani de zile se intereseazæ despre mine øi este persona
gratissima la Berlin, prin cei doi domni voi fi mereu inifliat în
politica mondialæ care la ora actualæ urmæreøte doar pacea.
Grecia øi Portugalia nu joacæ nici un rol în aceastæ relaflie,
ultima îøi meritæ republica care va guverna øi mai prost decât
monarhia care nu se mai putea fline cu o armatæ atât de mizerabilæ
[revolta marinei din 5 octombrie 1910].
Vizita fiilor lui Wilhelm [von Hohenzollern, fratele lui
Ferdinand] ne°a bucurat mult. Ei sunt bine crescufli, doar prea
scunzi, cel mare este aproape un pitic.1 Carol [al II°lea] îi cople-
øeøte complet Mi se pare cæ nu se înfleleg întru totul interesele
lor sunt foarte deosebite. Micii Hohenzollerni sunt soldafli deose-
bit de pasionafli, ceea ce din nefericire Carol este prea puflin.
... Sinaia este acum cæutatæ din toate pærflile, mai ales de
americani, care au poziflii înalte în flara lor. Industria noastræ
1. Este vorba de cei doi fii gemeni ai lui Wilhelm: Friedric 1891°1965
prinfl moøtenitor, øi Franz Josef, 1891°1964; acesta din urmæ a fæcut parte
din echipajul cruciøætorului „Emden“ care s°a distins în primul ræzboi
mondial øi a primit în 1933 dreptul de a°ø adæuga acest nume la cel
nobiliar.
476 l ANUL 1910
petroliferæ, ce a luat un având uriaø (exportæ în valoare de 60 de
milioane) are o forflæ specialæ de atracflie øi zilnic sunt fæcute
încercæri de a constitui noi societæfli, ceea ce este mai puflin
dezirabil, pentru cæ se fac speculaflii cu pierderi. Belgienii au øi
ei exploatæri, dar mai puflin rentabile. Datoritæ recoltei bune din
acest an au intrat mulfli bani în flaræ ceea ce a contribuit la
mulflumirea generalæ. fiæranii, care încæ mai erau agitafli anul
trecut, sunt momentan complet liniøtifli, lucru la care au contri-
buit esenflial øi noile legi agrare. Instigatorii au fost împiedicafli
sæ mai acflioneze.
Djuvara a fost foarte fericit de primirea ta distinsæ. Este un
omulefl inteligent cu care lucrez cu plæcere. Din nefericire se va
retrage o datæ cu întregul guvern.
... Cele douæ întâlniri pe care le°au avut cu împæratul german
vor aduce bune rezultate øi cæ vor însuflefli din nou fidelitatea
tatælui sæu ca veche tradiflie. De la Sigmaringen el mi°a telegrafiat
de douæ ori, exprimându°øi regretul profund pentru absenfla mea;
acelaøi lucru l°a repetat øi Dr. Rosen cu care a vorbit o oræ numai
despre mine øi activitatea mea øi øi°a exprimat admiraflia. Ar veni
bucuros încoace øi o aøteaptæ doar o invitaflie îi ese penibil cæ a
ratat momentul favorabil [aniversarea celor 70 de ani ai lui Carol
I din 1909]. Partea a doua a scrisorii 1/14 noiembrie 1910.
Nu am atins în scrisoarea mea nemaiauzitul scandal al
socialiøtilor cu prilejul deschiderii Camerelor belgiene, deoarece
veøtile puflin binevoitoare pe care le aduce de obicei „Neue Freie
Presse“ despre guvernul de acum [Frans Schollaert] nu sunt de
încredere. Din alte ziare væd acum cæ demonstrafliile au fost
neruøinate în gradul cel mai înalt, vizau într°adevær doar guvernul,
dar au fost un avertisment øi pentru coroanæ. Dacæ s°ar fi
întâmplat asemenea lucruri sub Leopold al II°lea, care rareori a
deschis personal Parlamentul nu s°ar fi putut tægædui caracterul
antidinastic øi populaflia ar fi fost uøor atrasæ spre o miøcare
revoluflionaræ de stradæ; astæzi aøa ceva este categoric exclus. Dar
mi se pare cæ manifestaflia socialistæ nu ar trebui sæ ræmânæ
neobservatæ, cæci îndelungata guvernare a partidului clerical øi
despotismul lui trebuie sæ fi provocat nemulflumirea tuturor
adversarilor øi chiar ura, care faciliteazæ activitatea instigatoare
a socialiøtilor la masele populare. Ar fi de dorit ca liberalii sæ se
înfleleagæ cu aceøtia asupra unui program care sæ cuprindæ în
ANUL 1910 l 477
primul rând dreptul de vot extins, færæ votul majoritæflii, mai bine
o împærflire pe colegii electorale, pe urmæ øcoli libere øi obligaflia
generalæ a øcolarizærii. Asupra celorlalte puncte s°ar ajunge mai
uøor la o înflelegere de ex. Îmbunætæflirea legilor sociale ca asigu-
rarea de muncæ, ziua de odihnæ, tribunalele de arbitraj privind
grevele, participarea muncitorilor la profit în mici procente (este
de aøteptat ca tofli industriaøii sæ pæstreze) øi bænci populare. Pe
acestea din urmæ noi le°am introdus cu câfliva ani în urmæ, au deja
un capital de 54 de milioane øi funcflioneazæ spre mulflumirea
generalæ a populafliei. Proiectul iniflial de lege l°am îmbunætæflit
eu împreunæ cu un socialist, el a fost raportor în Cameræ. fii l°am
prezentat la Sinaia, este Stere cel care a fost deportat 12 ani în
Siberia. Astæzi socialiøtii sunt aproape cu totul absorbifli de cætre
liberali, dupæ ce multæ vreme s°au pæruit; unul dintre ei este
ministrul meu la lucrærile publice [V. Morflun] øi foarte destoinic,
a fæcut chiar øi o lege împotriva sindicatelor [dec. 1909]. Mai avem
extremiøti, dar care nu mai au conducætor. Liberalii au promis
socialiøtilor dreptul de vot extins pentru care øi eu am fost câøtigat
cæci alegerile limitate dau prilej mituirilor øi promisiunilor care
nu se flin niciodatæ. În toate flærile este un curent pentru votul
universal. Împæratul Franz Josef øi moøtenitorul sunt pentru aøa
ceva în Ungaria, am vorbit în repetate rânduri cu amândoi øi le°am
explicat cæ acolo asta este o necesitate pentru a proteja drepturile
politice ale naflionalitæflii lor.
Ca în toate flærile conservatorii sunt øi aici împotrivæ øi îmi
reproøeazæ cæ sunt prea liberal, dar eu guvernez mai bine cu
liberalii decât cu ceilalfli. Conservatorii vin acum la guvernare,
dar vor avea vremuri grele dacæ nu renunflæ la prejudecæfli. Faflæ
de ei vor ræmâne credincios convingerilor mele, mai ales în ceea
ce priveøte legile agrare. În timpul ræscoalei flæræneøti am dat un
manifest în care am promis flæranilor sæ le îmbunætæflesc soarta
øi sæ°i protejez de atacurile proprietarilor. Liberalii au împlinit
promisiunile mele, iar conservatorii trebuie sæ le respecte. Vor
trebui sæ se împace pânæ la urmæ øi cu o extindere a legii electorale.
Albert va avea de luptat cu mari greutæfli în cursul acestei
ierni, cæci socialiøtii vor acfliona foarte dur în Camere øi vor agita
în flaræ. Eu nu voi obosi sæ°l sfætuiesc din inimæ sæ se ocupe în-
deaproape de armatæ, sæ viziteze cazærmile øi sæ pæstreze un
contact strâns cu ofiflerii.
478 l ANUL 1910
Cu câteva zile în urmæ l°am primit pe noul ataøat militar
prusian, maiorul Bronsart von Schellendorf, care a fost în aceeaøi
calitate la Madrid øi Lisabona. El s°a dus în Portugalia imediat
dupæ revoluflie1 unde a vorbit cu aøa numiflii ofifleri credincioøi
regelui, care i°au spus cæ armata nu a fost, din nefericire, la
dispoziflia curflii. Tânærul rege nu a fost niciodatæ într°o cazarmæ,
nu a vizitat nici o øcoalæ militaræ øi a privit trupele doar din
depærtare. Regele Spaniei i°a spus lui Bronsart cæ l°ar fi rugat pe
Don Emmanuel [Manuel al II°lea] sæ se ocupe de armatæ øi sæ°i
adune pe ofifleri în jurul sæu. Din nefericire acest sfat bun nu a
fost ascultat, regele Spaniei s°ar mai fi exprimat øi despre influenfla
negativæ a reginei Amelie, care se lasæ condusæ de clerici. Aceøtia
se aflæ în Portugalia pe o treaptæ foarte joasæ. Eu, acum 50 de ani
am fost øocat de situaflia lor jalnicæ. Clerul superior este fanatic
øi de aceea lovit de orbire, cel mærunt este færæ influenflæ øi
condamnat la cerøetorie.
Interesele noastre pentru aceastæ nefericitæ flaræ se limiteazæ
doar la relaflii de familie øi aparfline unui trecut îndepærtat. [Cu
toate acestea în 1913 regele exilat s°a cæsætorit cu Victoria Augusta
fiica lui Wilhelm de Hohenzollern].
372. Bucureøti Cræciun 1910, cætre Maria de Flandra
VB 658
... În prezent sunt foarte ocupat prin faptul cæ parlamentul
trebuie sæ fie dizolvat. În curând un alt partid [conservator] va
face alegerile øi se vor provoca mari lupte.
... Momentan mæ chinuie mai puflin durerile, dar nopflile îmi
sunt foarte agitate øi sute de gânduri îmi trec atunci prin minte,
cæci din nefericire grijile guvernærii sunt mai curând în creøtere
decât în scædere. fiara este tot mai greu de guvernat, cæci sunt
prea multe interese în joc øi prea multe facfliuni... [lipseøte pagina
care ar fi conflinut probabil continuarea acestei explicaflii].
1. este vorba de revolta marinei din 5 octombrie 1910 care l°a
determinat pe tânærul rege Manuel al II°lea sæ pæræseascæ flara øi sæ se
stabileascæ în Anglia unde va muri færæ urmaøi în 1932 iar în Portugalia
s°a proclamat republica
ANUL 1911 l 479
Guvernarea conservatoare P.P. Carp
29 decembrie 1910 – 27 martie 1912
373. Bucureøti 24 ianuarie/6 februarie 1911,
cætre Maria
VB 659
De mult voiam sæ°fli scriu, dar am fost atât de ocupat de schim-
barea de guvern cæ mi°a ræmas puflin timp liber la dispoziflie.
... Mæ îndrept acum spre o perioadæ foarte agitatæ prin ale-
gerile parlamentare care bat la uøæ; acestea se vor desfæøura cu
o înverøunare færæ precedent, deoarece pasiunile politice øi ura
partidelor au atins punctul de fierbere. Væd apropiindu°se chiar
øi agitaflii de stradæ care vor domina. În adunærile electorale sunt
adesea atacat øi se face afirmaflia cæ guvernul nu ar fi parlamentar
ceea ce este o prostie, cæci un guvern trebuie sæ fie constituflional
øi acesta este. Dupæ retragerea liberalilor i°am chemat pe
conservatori [P.P. Carp] øi nu facfliunea [conservator] democratæ
[Take Ionescu] din care motiv aceøtia sunt acum furioøi; pânæ la
urmæ vor trebui sæ se liniøteascæ. La sfârøitul lui februarie încep
alegerile øi vor dura 10 zile. Camerele se reunesc la 17 martie stil
nou [4 martie stil vechi]. Guvernul va avea majoritatea, dar
opoziflia va avea øi ea un mare numær de voturi ceea ce va îngreuna
lucrærile Parlamentului.
374. Bucureøti 9/22 martie 1911, cætre Maria de Flandra
VB 660
... Øi eu sunt mereu ræcit øi mai ales foarte obosit øi încordat
cæci campania electoralæ øi la urmæ alegerile care au durat 14 zile
încheiate au fost un adeværat iad pentru mine. Opoziflia, care de
data aceasta a fost foarte puternicæ, m°a copleøit cu reclamaflii
telegrafice, care erau incredibil exagerate; acuza guvernul de
influenflare directæ a alegerilor øi se plângeau cæ eu nu o protejez
etc. ca urmare a atacurilor ei personale la adresa mea. Pânæ la
urmæ rezultatul a fost extrem de favorabil guvernului, dar opoziflia
a cucerit în Cameræ øi Senat 50 de locuri, un rezultat care nu a
mai fost vreodatæ atins. Unde am putut am ajutat øi eu la asta.
Alaltæieri am deschis Parlamentul øi apariflia mea a fost primitæ
480 l ANUL 1911
foarte cælduros; øi opoziflia a apærut, deoarece eu spun în acesta
cæ alegerile ar fi adus un „acord“ între Tron øi flaræ. Este de
prevæzut cæ øedinflele vor decurge foarte furtunos... afacerile øi
munca îmi vor ocupa tot timpul pânæ la Paøti.
Vei fi aflat cu siguranflæ cæ prinflul Carl von Fürstenberg a
fost numit aici ministru plenipotenfliar austriac. Împæratul [Fr.
Josef] s°a interesat mai înainte dacæ eu nu ridic vreo obiecflie din
cauza rudeniei. Eu am ræspuns cæ acest lucru nu va putea fi
subliniat la recepfliile oficiale, altminteri alegerea mi°ar fi
agreabilæ. Sper doar ca el sæ fie suficient de inteligent ca sæ folo-
seascæ cu succes postul sæu foarte greu de aici, trebuie mult tact
øi stæpânire pentru aceasta.
... Intenflionæm sæ întreprindem o excursie pe Dunære øi sæ
petrecem câteva zile la Constanfla. La mijlocul lui mai trebuie sæ
mæ duc la Iaøi unde se serbeazæ jubileul de 50 de ani al Univer-
sitæflii de acolo [care fusese amânat din octombrie 1910] Nando
øi Missy trebuie dupæ aceea sæ se ducæ în Anglia la încoronarea
[lui George al V°lea] (la începutul lui iunie încep festivitæflile).
... Nimic nou în politica mondialæ; pacea nu este ameninflatæ
din nici o parte; doar problemele sociale agitæ masele populare în
toate flærile. În Franfla s°a ajuns la ultima graniflæ a radicalismului.
375. Bucureøti 16/29 aprilie 1911, cætre Maria
VB 661
Am vrut sæ°fli sæ°fli scriu înainte de plecarea copiilor [Carlo
von Hohenzollern øi soflia sa Josephine, fiica Mariei de Flandra].
Josephine este consideratæ încântætoare, amabilæ øi foarte politi-
coasæ, ceea ce din nefericire lui Missy îi lipseøte în întregime.
... Fireøte cæ am discutat mult despre tine, despre vremurile
de odinioaræ øi despre tofli cei dragi care astæzi nu mai sunt printre
noi; am atins øi situaflia din Belgia øi greaua misiune a lui Albert.
El are absolutæ nevoie sæ aibæ pe cineva alæturi care sæ°l facæ atent
asupra anumitor îndatoriri pe care cei aflafli în cele mai înalte
poziflii trebuie sæ le respecte; spun asta în interesul lui, deoarece
multe lucruri pe care le neglijezi sau le uifli sunt luate în nume
de ræu. De exemplu de ziua mea [7/20 aprilie] mi°au telegrafiat
tofli suveranii, unul n°a lipsit, nici mæcar nefericitul rege Manuel
[fostul rege al Portugaliei], doar felicitærile sale [ale lui Albert al
ANUL 1911 l 481
Belgiei] lipseau. I°am spus Josephinei, cæ aøa ceva ar fi indiferent
pentru persoana mea, dar alflii ar fi foarte jignifli, la fel eøti obligat
sæ ræspunzi cât de repede posibil la telegrame. De Anul Nou i°am
luat°o înainte lui Albert, dar am primit abia dupæ 3 sæptæmâni
uræri øi mulflumiri. La Viena, cu ocazia ultimei sale vizite nu a
purtat tot timpul pe uniformæ ordinul „Lânii de Aur“ care, conform
statutului trebuie sæ fie purtat permanent, mai ales la curtea
austriacæ.
... Situaflia în Belgia se contureazæ tot mai dificilæ, nu pot
sæ înfleleg de ce guvernul a prezentat Camerelor legea øcolaræ, deøi
dispune de o slabæ majoritate, încât chiar în cercurile oficiale nu
va mai gæsi sprijin øi nici putere pentru a stævili indignarea øi
agitaflia crescândæ. Albert se aflæ în fafla unei dileme, a cærei
rezolvare constæ ori într°o schimbare de guvern ori în retragerea
proiectului, ceea ce ar însemna o înfrângere moralæ pentru
miniøtri. Mæ tem cæ demonstrafliile nu vor înceta înainte a reuøi
sæ ræstoarne actualul partid. O ræsturnare produsæ prin dezordini
aduce Coroana într°o poziflie de constrângere, în vreme ce prin
asumarea rolului de mediere ea îøi pæstreazæ mâinile libere. Sigur
cæ eu judec situaflia dupæ condifliile de la noi øi øtiu prea bine cæ
regele trebuie sæ fie foarte prudent în manifestærile sale de voinflæ
faflæ de belgieni. Øi eu am avut de luptat cu multe greutæfli în ultima
vreme; Camerele mai lucreazæ încæ o sæptæmânæ øi dupæ aceea
sper sæ am liniøte pânæ la toamnæ, asta în ceea ce priveøte relafliile
politice, cæci suveranii rareori se pot odihni.
Nando, Missy øi copiii se duc în Anglia la începutul lui iunie,
cei dintâi la încoronarea [lui George al V°lea] ceilalfli au nevoie
de o curæ la Marea Nordului, mai ales Carol care a crescut repede
øi trebuie sæ se fortifice. El a primit acum øi un perceptor militar
pe lângæ cel de acum [Moehrlen]; pentru asta l°am recomandat
pe cel care mi°a fost ani mulfli aghiotant, generalul Perticari; el
m°a însoflit la nunta lui Wilhelm øi a lui Nando la Sigmaringen
[10 ianuarie 1893]. Sunt convins cæ el corespunde tuturor cerinflelor
deoarece este serios, energic øi cultivat. Therlinden [general
belgian] îl cunoaøte foarte bine. Elisabeta [fiica Mariei øi a lui
Ferdinand] este deja în atenflia diferitelor personalitæfli princiare,
dar noi mai avem doi ani la dispoziflie. Kronprinflul Germaniei ar
dori°o pentru unul din fraflii sæi: Missy înclinæ spre Rusia, flara
øi noi privim aceastæ legæturæ cu mai puflinæ simpatie.
482 l ANUL 1911
Împæratul Franz Josef este simit sæ se menajeze enorm.
Deoarece este adesea ræcit medicii sunt temætori. În ultima vreme
el a fost deosebit de tensionat în timpul nesfârøitelor tratative
dintre cele douæ jumætæfli ale imperiului sæu privitor la intro-
ducerea limbii ungare în tribunalele militare, mæsura împotriva
cæreia se pronunflæ toatæ armata, ca sæ nu se compromitæ coeziunea
ei; împæratul a pus mult la inimæ aceastæ afacere. Pentru a°l
menaja au fost amânate vizitele celor doi regi balcanici. Ferdinand
al Bulgariei ardea de dorinfla de a fi primit oficial la Viena dupæ
ce reuøise sæ obflinæ ordinul „Lânii de aur“. Særmana sa soflie este
o adeværatæ martiræ, træieøte la Euxinograd, la Marea Neagræ,
despærflitæ de sofl øi de copii; nici mæcar Paøtile nu a avut voie sæ
le petreacæ cu familia. În Orient aceasta este o særbætoare a
împæcærii, în cercurile bulgæreøti tofli sunt indignafli. Domnia sa
ar putea uøor sæ aibæ o datæ un sfârøit urât.
376. Castel Peleø 15/28 iunie 1911, cætre Maria de Flandra
VB 663
... Publicul a fost foarte îngrijorat deoarece m°a væzut la
inaugurarea palatului Camerei de Comerfl øi Bursæ [actuala
Bibliotecæ Naflionalæ] øi a considerat cæ arat suferind. Festivitatea
a avut loc pe o caniculæ îngrozitoare øi a trebuit sæ flin un discurs
care m°a tensionat, în plus mi°au fost prezentate sute de persoane
aøa cæ am ajuns acasæ complet epuizat. Dr. Mamulea a insistat
ca îndatæ ce îmi merge mai bine sæ vin aici [la Sinaia] pentru a
scæpa de aerul ræu al Capitalei...
Afacerile statului continuæ aici øi miniøtri vin pe rând la
conferinfle. Cu câteva zile în urmæ l°am primit într°o audienflæ mai
lungæ pe prinflul Carl von Fürstenberg, care este foarte plæcut øi
inteligent. Am vorbit despre tine, despre vremurile de odinioaræ,
de relafliile de rudenie øi fireøte despre politicæ, mai ales despre
situaflia internæ din Austria... Tot corpul diplomatic s°a instalat
aici. Ministrul italian [Beccaria] care a fost acreditat 14 ani aici
a fost rechemat.
... Cu greu ne vom hotærî la o excursie în stræinætate, lungile
cælætorii pe cæile ferate, mai ales pe liniile maghiare îmi fac ræu;
aø dori sæ mæ menajez pentru la toamnæ ca sæ flin manevrele din
Moldova øi sæ mæ duc la Iaøi unde vor avea loc mari festivitæfli.
ANUL 1911 l 483
Este o necesitate politicæ sæ vizitez din nou vechea capitalæ
moldavæ.
... Cu ocazia cælætoriei pe Dunære [din mai] m°am putut
convinge ce avânt enorm a luat flara mea; domneøte o viaflæ øi o
activitate în porturile noastre care se dezvoltæ øi se integreazæ în
comerflul mondial. Toate oraøele øi porturile pe care le°am vizitat
s°au întrecut în a organiza primiri cælduroase. La Sulina, ultimul
nostru port dunærean la Marea Neagræ, unde ne°au salutat multe
sute de nave pavoazate, am dat un dineu la bordul yachtului nostru
cu aproape o sutæ de persoane la care am invitat øi ofifleri de pe
navele de ræzboi stræine venite sæ ne salute. Seara a fost luminaflie
øi foc de artificii care væzute de pe apæ sunt mereu pline de efect.
... În ultima vreme Albert a avut griji øi greutæfli la guvernare
care pentru un moment au fost înlæturate. Mai târziu acestea vor
fi mult mai grave, dar sper cæ el le va domina; doar schimbarea
de partid poate asigura liniøtea.
377. Castel Peleø 7/20 septembrie 1911,
cætre Maria de Flandra
VB 665
... Printre numeroøii oaspefli pe care i°am avut cel mai
interesant a fost moøtenitorul tronului turcesc [Iusuf Izedin] cel
care cu prilejul vizitei mele de la Constantinopol din 1866, ca bæiat
de 9 ani a condus în fafla mea exercifliile unui batalion de vânætori;
el este fiul sultanului de atunci [Abdul Aziz 1861°1876]. I°am
pregætit o primire frumoasæ øi cælduroasæ ce l°a miøcat profund.
La dineul de galæ la care au luat parte 70 de persoane am
rostit un toast în sænætatea sultanului [Mehmed al V°lea Reøad
1909°1918] øi a lui øi am evidenfliat excelentele noastre relaflii cu
Turcia care s°au încheiat în interesul pæcii europene. Dupæ masæ
a avut loc un concert... Din nefericire prinflul Iusuf Izedin vorbeøte
prea puflin franfluzeøte, dar a avut o suitæ aleasæ cu care te puteai
întrefline cu uøurinflæ. La despærflire, la garæ, el a vrut sæ°mi særute
mâna, la care eu l°am særutat pe frunte; acest gest l°a emoflionat
aøa de tare cæ m°a luat de gât øi nu mai voia sæ°mi dea drumul.
Dupæ vizita sa la Berlin m°a înøtiinflat cæ nicæieri nu a fost atât
de cordial primit ca la noi. S°a comportat cu tact øi a fost plæcut
dupæ ce øi°a biruit timiditatea.
484 l ANUL 1911
... Din cauza automobilelor din Bucureøti am pus sæ se trimitæ
o notæ prefecturii polifliei. Cel mai periculos concurent al
belgienilor, un anume Leonida a fost înlæturat. Særmanul om a
fost victima imprudenflei sale, rulând cu o vitezæ de 110 km pe
oræ ca urmare a unei manevre greøite s°a ræsturnat øi a murit
imediat; nenorocirea s°a petrecut pe drumul spre Kronstadt
[Braøov] nu departe de acel loc. Cei care erau cu el au suferit doar
ræniri ce s°au vindecat repede. Într°un al doilea automobil urmau
fiicele lui Zoe Bengescu, dar care abia dupæ un sfert de oræ au sosit
la locul accidentului; le°am væzut seara încæ palide de groazæ;
cadavrul era de nerecunoscut.
Nando s°a întors de la Sigmaringen øi a fost aici doar douæ
zile ca sæ plece apoi la manevre. Særbætoarea din vechiul nostru
oraø de baøtinæ [centenarul naøterii lui Karl Anton von
Hohenzollern°Sigmaringen, tatæl lui Carol I øi al Mariei næscut
la 11 septembrie 1811, m. 8 iunie 1885) trebuie sæ fi fost foarte
mæreaflæ; tofli au resimflit absenfla noastræ dar pentru noi doi ar
fi fost foarte dureros sæ stæm aproape însingurafli în fafla monu-
mentului scumpului nostru tatæ...
Biografia [lui Karl Anton von Hohenzollern tatæl] a fost
inteligent conceputæ. Câteva lucruri ar fi putut fi eliminate, în
vreme ce problema [succesiunii] spaniole este insuficient tratatæ,
ea este prea mult prezentatæ ca o chestiune de familie; intervenflia
politicæ a lui Bismarck dimpotrivæ este trecutæ sub tæcere. S°a fæcut
la Berlin aceastæ concesie, deoarece cancelarul Reichului a rugat
ca sæ nu se trateze în detaliu aceasta; de asemenea s°a dorit ca
lupta pentru culturæ [Kultur Kampf] în care tata s°a exprimat
profetic, ceea ce s°a øi întâmplat pânæ la urmæ, sæ fie doar în treacæt
atinsæ.
Teama privind chestiunea spaniolæ stæ în conexiune cu
problema marocanæ, care deja de ani de zile neliniøteøte Europa;
voiau sæ°i menajeze pe francezi, care momentan øi cu Spania au
conflicte. Va mai dura câtva timp pânæ când cele douæ mari puteri
vor gæsi o soluflie mulflumitoare; teama de ræzboi pe care o stârnesc
tratativele este copilæreascæ. Pretenfliile jusficate (îndreptæflite) ale
Germaniei vor fi pânæ la urmæ admise; dar garanfliile, care se cer
pentru întreprinderile øi lucrærile publice din Maroc, vor ræmâne
cu timpul iluzorii cæci Franfla îøi va exercita acolo puterea sa
exclusivæ, pe care o datoreazæ în primul rând Angliei, care este
ANUL 1911 l 485
plinæ numai de uræ faflæ de Germania øi s°ar bucura dacæ s°ar
ajunge la ræzboi între cele douæ state civilizate. Din nefericire
situaflia din Germania este puflin îmbucurætoare, recolta
compromisæ poate sæ aibæ ca urmare grave probleme interne care
sæ dea apa la moara socialiøtilor.
Carol este încæ în Anglia unde cælætoreøte împreunæ cu gen.
Perticari; acesta a devenit acum însoflitorul sæu militar øi se
comportæ excelent în aceastæ calitate. Cu fostul sæu preceptor
[Mohrlen] am avut mari neplæceri øi a trebuit sæ°l concediem; la
început nu a vrut sæ°øi înmâneze demisia pe care eu i°am cerut°o
øi a ameninflat cu tot felul de dezvæluiri dacæ nu este læsat cu micul
Nicolae. Pânæ la urmæ a trebuit sæ intervin eu energic øi sæ rezolv
problema. Nando n°are deloc voinflæ øi Missy voia sæ°l pæstreze
pentru cæ el îi era comod; amândoi se preocupæ mult prea puflin
de educaflia copiilor øi când eu vreau sæ intervin sunt nemulflumifli.
Carol are mai multæ încredere în mine decât în pærinflii sæi. El se
întoarce la începutul lui octombrie împreunæ cu mama sa øi apoi
vrem sæ ne ducem împreunæ la marile manevre din Moldova în
cazul în care sænætatea mea îmi permite...
În orice caz mæ voi duce la cea de°a 50°a aniversare a Univer-
sitæflii din Iaøi unde sunt aøteptat cu mare neræbdare...
378. Castel Peleø, cætre Maria de Flandra,
datare internæ începutul lui octombrie 1911
VB 584 (sic!)
... În seara asta plecæm la Iaøi, mâine dimineaflæ voi asista
la încheierea manevrelor din nordul Moldovei. Seara voi sosi la
Iaøi mare primire, serviciu religios la Mitropolie, dineu de galæ
la care sunt invitafli emisarii împæraflilor Austr[o°Ungariei] øi cu
Rus[iei] cu numeroøii lor însoflitori. Marfli festivitate la Teatru cu
prilejul jubileului de 50 de ani ai Universitæflii [manifestaflie care
trebuia sæ se flinæ în 1910 dar fusese amânatæ din cauza pericolului
holerei, vezi VB 656] 11 universitæfli stræine sunt reprezentate prin
cei mai distinøi profesori. Noi vom ræmâne pânæ vineri la Iaøi; vom
da un øir de dineuri, o seratæ muzicalæ, un bal al municipalitæflii.
Toate acestea sunt foarte obositoare; din fericire îmi merge bine,
deøi adesea apar scurte dureri.
486 l ANUL 1911
Vremea este minunatæ. Evenimentele politice s°au precipitat:
Italia a fæcut o campanie prædalnicæ asupra Tripolisului contrat
tuturor uzanflelor dreptului internaflional.
Existæ speranfla cæ acest conflict ræzboinic se va aplana, toate
marile puteri lucreazæ pentru asta. Pentru noi nu existæ nici un
motiv de teamæ; am trimis acum douæ zile ordinul meu [Carol I
decoraflia] sultanului. Bulgaria are un prim ministru raflional [Ivan
Gheøov 16 III 1911 – 1 VI 1913] care va evita orice atac. Ferdinand
al Bulgariei este paønic, grecii sunt într°o situaflie atât de
mizerabilæ cæ nu se pot miøca. De aceea sunt perspective pentru
pace.
379. Castel Peleø 31 octombrie/13 noiembrie 1911,
cætre Maria de Flandra
VB 666
... Træim în prezent într°un timp foarte agitat care îndrep-
tæfleøte grijile; viitorul poate aduce surprize neaøteptate øi poate
sæ punæ guvernele tuturor flærilor într°o situaflie extrem de grea,
dacæ nu se iau mæsuri pentru a evita eventualele pericole. Pro-
blemele sociale devin tot mai acute øi scumpirea mai ales la
alimente, este în creøtere, ceea ce agitæ masele populare într°un
mod îngrijorætor. La noi, unde pânæ acum te puteai hræni cel mai
ieftin, s°a fæcut la fel de scump ca în cele mai vechi state. Acest
fenomen este inexplicabil în condifliile unei bune recolte, dar pentru
cæ se petrece sub ochii noøtri suntem obligafli sæ°i cercetæm cauzele
øi sæ gæsim mijloacele pentru a°l combate. La noi de exemplu se
accentueazæ scumpetea deoarece în restul Europei au fost recolte
compromise øi de aici se exportæ masiv cereale, carne, legume, ouæ
etc. ceea ce este un câøtig doar pentru cei bogafli øi pentru infamele
trusturi, acestea împiedicæ vânzarea cu amænuntul øi mono-
polizeazæ preflurile; de aici o speculæ a celor avufli pe seama claselor
mai særace. În asta stæ un mare pericol care va mai creøte în
Occident din cauza lipsei de hranæ suficientæ øi ieftinæ pentru
populaflie. Responsabili pentru asta vor fi fæcufli în primul rând
agrarienii, care se gândesc doar la propriile lor venituri øi nu vor
sæ înfleleagæ cæ ceea ce câøtigæ prin tarifuri vamale protecflioniste
trebuie sæ cheltuiascæ din nou pe salarii mai mari; cei care
flæmânzesc nu conteazæ în aceste calcule, dar în inimile lor se
ANUL 1911 l 487
hræneøte ura øi revolta împotriva claselor conducætoare øi câøtigæ
ideile de ræsturnare; ca urmare nu te pofli niciodatæ ocupa destul
cu problemele sociale øi nu pofli sæ laøi doar legislativul sæ
administreze în acest domeniu. Mai ales trusturilor alimentare
trebuie sæ le fie aplicate pedepse legislative în toate flærile øi
trebuiesc diminuate impozitele. Noi vrem sæ purtæm de grijæ
ambelor aspecte øi aø vrea sæ ating aceste probleme încæ de la
Mesajul Tronului. Dar scæderea impozitelor depinde de scæderea
cheltuielilor militare; acestea au cæpætat asemenea proporflii cæ
binele poporului este cu totul trecut cu vederea. De aceea trebuie
sæ salutæm cu mare bucurie încheierea problemei marocane, cæci
prin aceasta s°a fæcut un pas decisiv în menflinerea pæcii, asta
cântæreøte mai mult decât chestiunile de detaliu øi o mie de km2
mai mult sau mai puflin în Africa. Eu nu înfleleg nemulflumirea
øi opoziflia demonstrativæ din Germania pe care a provocat°o
acordul germano°francez, aici existæ o lipsæ de înflelegere pentru
o politicæ raflionalæ care cautæ în primul rând sæ realizeze o bunæ
înflelegere cu Franfla øi Anglia. Dacæ s°ar sacrifica bunæstarea
statului intereselor particulare s°ar ajunge la complicaflii pentru
care singuræ Germania ar avea de purtat ræspunderea. Într°un
mod fericit dorinfla de pace a Kaiserului Wilhelm al II°lea a pæstrat
ascendenfla asupra dorinflelor contrare ale Kronprinflului øi
pericolul iminent al unui ræzboi între douæ state civilizate a fost
înlæturat. Pentru asta ar trebui sæ fie mulflumifli în Germania;
restul lumii va acorda o deplinæ recunoaøtere cabinetului berli-
nez. Îl felicit pe vechiul meu prieten Kiderlen Wachter, ministrul
de externe, pentru rezultatul favorabil pe care l°a obflinut dupæ
o îndelungatæ muncæ øi multe lupte. Momentan este atacat din
toate pærflile øi acfliunile sale sunt ræsplætite cu ingratitudine; mai
târziu se va înflelege cæ el a fæcut o operæ bunæ.
Încheierea rapidæ a tratatului marocan a fost cu atât mai
importantæ øi o necesitate în sine, deoarece prin ræzboiul turco°ita-
lian situaflia generalæ s°a complicat mult. La Constantinopol este
în creøtere indignarea împotriva Italiei øi fanatismul turcilor nu
are voie sæ fie subestimat. La Roma acesta nu s°a luat în calcul
cu atât mai puflin o astfel de rezistenflæ. Italienii ar vrea acum sæ
încheie pace; am fost rugafli sæ sondæm Poarta, cu care avem relaflii
excelente, dacæ asta ar fi posibil acum. Însæ de acolo s°a declarat
categoric cæ færæ recunoaøterea suveranitæflii turceøti nu se va
488 l ANUL 1911
putea trata. Dar Italia a refuzat aceastæ condiflie astfel încât
situaflia tensionatæ va mai dura încæ multæ vreme, ceea ce este
un mare pericol pentru viitor. Dacæ Italia ameninflæ cu flota sa
peninsula Balcanicæ existæ temerea unei conflagraflii generale în
care România poate fi uøor atrasæ.
În prezent marile puteri discutæ gæsirea unui modus
[vivendi] ca sæ aplaneze pericolul øi sæ acflioneze asupra celor douæ
flæri aflate în conflict, dar existæ temerea cæ ambele se vor crampona
de punctul lor de vedere. De aceea viitorul nu poate fi privit decât
cu îngrijorare, care este gravæ în toate privinflele; în toate flærile
sunt cele mai mari greutæfli.
Peste 14 zile ne ducem la Bucureøti pentru a deschide Ca-
merele. Guvernul de acum [P.P. Carp] nu a înfleles sæ se concilieze
cu opoziflia, dimpotrivæ a fæcut totul ca sæ ascutæ contradicfliile [vezi
afacerea tramvaielor] ceea ce a provocat chiar ura adversarilor;
de aceea lupta nu va fi purtatæ cu menajamente.
Cælætoria mea la manevre øi la Iaøi mi°a adus o mulflumire
specialæ. Primirea care mi s°a fæcut în Moldova a fost pe cât de
mæreaflæ pe atât de miøcætoare øi festivitæflile din a doua mea
capitalæ au reuøit într°un mod extraordinar. La særbætoarea
Universitæflii au venit mari profesori din Berlin, Viena, Roma,
Breslau etc. Øi au flinut cuvântæri elogioase despre dezvoltarea øi
progresul României, care au fost salutate ca manifestæri entuziaste
de cætre tofli cei prezenfli. Amândoi am suportat foarte bine
oboselile, care n°au fost pufline (în fiecare zi dineu de 60 de persoane
øi serate, un bal). Categoric sænætatea noastræ nu a mai fost demult
aøa de bunæ ca acum.
... În Belgia vefli avea øi voi o iarnæ agitatæ deoarece partidele
sunt foarte veninoase între ele; nu apare însæ nici o perspectivæ
ca opoziflia [liberalæ] sæ vinæ la putere.
380. Bucureøti 2/15 decembrie 1911,
cætre Maria de Flandra
VB 667
Scumpæ Maria!
Îfli trimit drept cadou de Cræciun o operæ despre vestita
noastræ bisericæ de la Curtea de Argeø pe care tu ai vizitat°o
împreunæ cu Elisabeta [în 1906]. Cartea te va interesa deoarece
ANUL 1912 l 489
cunoøti construcflia øi pe arhitect [Lecomte de Nouy] care din
nefericire este grav bolnav.
La sfârøitul cærflii este un tablou genealogic dupæ care noi
am fi înrudifli cu Basarabii...
[Carte poøtalæ reproducere dupæ tabloul lui Theodor Aman
„Constituanta din 10 mai 1866“ Carol I a scris pe ea: „Prima mea
apariflie în Cameræ în Bucureøti ‘66“].
381. Bucureøti 24 februarie 1912, cætre Maria de Flandra
VB 668
Îfli mulflumesc pentru vizita ta la legaflia româneascæ [din
Bruxelles] suntem foarte mulflumifli cæ ai avut ocazia sæ°l asculfli
pe artistul nostru Enescu...
Primul guvern Titu Maiorescu
28 martie – 12 octombrie 1912
382. Bucureøti 28 martie/10 aprilie 1912,
cætre Maria
VB 669
... Jalnicele stæri de lucruri din România mæ indigneazæ în
aøa mæsuræ cæ nu am mai gæsit nici timp øi nici liniøte ca sæ concep
o scrisoare raflionalæ. Luptele de partid au atins un aøa grad cæ
nu putem sæ speræm prea curând la o liniøtire. Deoarece guvernul
P.P. Carp prin brutalitatea sa i°a iritat pe adversarii sæi [liberali
øi takiøti – afacerea tramvaielor] într°un mod nemaiauzit m°am
hotærât sæ chem un guvern de tranziflie pour détendre la situation;
dar mæ tem cæ opoziflia unitæ (liberalii øi conservatorii democrafli)
nu vor dezarma astfel încât liniøtea nu se va instaura atât de
curând. Agitaflia neîntreruptæ care deja dureazæ de sæptæmâni mi°a
zdruncinat nervii în aøa hal cæ a trebuit sæ zac în pat aproape 14
zile, ca sæ adun forfle proaspete pentru lupte noi. Din nefericire
nu am mai putut sæ°l primesc pe baronul Gaiffier [ministrul
plenipotenfliar belgian] a cærei plecare o regret sincer, pentru
înmânarea scrisorii de rechemare; aflu cæ el va fi raportat pe larg
lui Albert despre situaflia de aici, care a stârnit consternarea
490 l ANUL 1912
corpului diplomatic. Când am vorbit cu el la ultimul bal l°am
însærcinat sæ scrie la Bruxelles cæ eu consider situaflia general
europeanæ atât de favorabilæ cæ ar fi excluse conflicte grave øi
Belgia nu are a se teme de nimic, dimpotrivæ acum eu nu aø putea
afirma cu siguranflæ aceasta în ceea ce priveøte Orientul din cauza
nefericitului ræzboi pe care Italia l°a provocat pe nepregætite øi
al cærui sfârøit nu se poate prevedea. Din cauza nesiguranflei din
flærile balcanice am predicat toatæ iarna cæ ar trebui sæ se renunfle
la conflictele interne øi sæ ajungæ la un compromis; dar P.P. Carp,
care vrea sæ øtie totul mai bine, nu a urmat sfaturile mele, a ofensat
într°una opoziflia. Este de necrezut faptul cæ toate conflictele øi
contradicfliile au izbucnit ca urmare a concesionærii tramvaielor
Capitalei pe care au primit°o liberalii. Aceastæ concesiune care a
lezat dreptul de monopol al societæflii belgiene, a dat societæflii nou
create, prin statute, mai multe privilegii decât prevæzuse legea;
guvernul le°a anulat pe cele dintâi øi a modificat legea în Cameræ,
ceea ce a fost considerat drept anticonstituflional; pentru a se lua
o decizie în aceastæ controversæ s°a ajuns în fafla justifliei care s°a
pronunflat în defavoarea guvernului. Pentru toate acestea guver-
nul a dat vina pe liberali care ar fi vrut sæ°øi asigure pe seama
liniilor de tramvai câøtiguri ilicite øi Carp a declarat în Cameræ
cæ el ar proceda færæ menajamente împotriva unui partid politic
care vrea sæ°øi asigure prin afaceri o prea mare influenflæ politicæ;
în afaræ de asta el a declarat cæ aceastæ concesiune ar fi o spoliere
a municipalitæflii – o învinuire doar parflial îndreptæflitæ. Fireøte
cæ aceste acuzaflii au indignat opoziflia în cel mai înalt grad øi
dintr°o afacere s°a ridicat o însemnatæ problemæ politicæ care va
învræjbi pe termen lung partidele.
Noul guvern [condus de Titu Maiorescu] trebuie acum sæ
încerce sæ acflioneze conciliant; mæ tem însæ cæ pacea nu va fi aøa
de uøor de obflinut.
Duminicæ va fi o mare întrunire a opozifliei cu demonstraflie
pe stræzi care poate uøor sæ provoace conflicte. Luni se reunesc
din nou Camerele, se va ajunge probabil la confruntæri dure; dar
eu m°am hotærât sæ mæ duc la Sinaia pentru a mæ odihni dupæ
neîncetatele osteneli øi sæ°mi særbætoresc acolo ziua de naøtere.
ANUL 1912 l 491
383. 19 mai/1 iunie 1912, Sf. Gheorghe
carte poøtalæ cu yachtul „Øtefan cel Mare“,
cætre Maria de Flandra
VB 670
Îfli trimit o salutare din inimæ de la værsarea Dunærii în
Marea Neagræ unde am sosit în seara aceasta pe o vreme furtu-
noasæ; cu toate acestea locuitorii fermecætoarei localitæfli Sfântu
Gheorghe ne°au fæcut o primire emoflionantæ. Valurile Dunærii se
unesc cu cele ale mærii øi oferæ o priveliøte mæreaflæ. Mâine
dimineaflæ ne ducem înapoi la Cernavodæ øi de acolo cu trenul la
Constanfla. Cælætoria cu tofli copiii øi o numeroasæ societate (la
masæ suntem 34 de persoane) este extrem de plæcutæ øi însoflitæ
de o vreme favorabilæ.
Elisabeta ræmâne 14 zile la mare ca sæ se refacæ (din fericire
a renunflat la cælætoria la Rin). Eu mæ întorc la bucureøti øi dupæ
câteva zile mæ voi duce la Iaøi unde va fi dezvelit un moment
pentru principele Cuza Pe 1/15 iunie (!) ne instalæm la Sinaia unde
de data aceasta va fi multæ însufleflire deoarece noile mari hoteluri,
Cazinoul, Teatrul vor atrage mulfli stræini.
384. Castel Peleø 15/28 iulie 1912, cætre Maria de Flandra
VB 671
Ultima scrisoare
... Deoarece sænætatea mea este, slavæ Domnului mulflu-
mitoare pot sæ fac mult mai mult decât în ultimii ani. Dupæ rela-
xanta noastræ cælætorie pe Dunære øi scurta øedere la Constanfla,
unde Elisabeta a ræmas mai mult de o lunæ m°am dus la Iaøi la
dezvelirea monumentului pentru principele Cuza, am stræbætut
o mare parte a Moldovei øi am inspectat trupele de acolo. Cu
aceastæ ocazie mi°au fost pregætite pretutindeni primiri atât de
entuziaste încât m°am întors în Capitalæ într°adevær întærit øi cu
forfle proaspete.
Iarna trecutæ din cauza luptelor înverøunate dintre partide
m°am confruntat cu asemenea greutæfli øi am avut atâtea supæræri
cæ primævara am fost complet epuizat øi am zæcut o sæptæmânæ
în pat.
În prezent în luptele dintre partide s°a produs o oarecare
acalmie, dar care în septembrie va fi tulburatæ prin noi divergenfle
492 l ANUL 1912
deoarece conservatorii se ceartæ între ei cine sæ pæstreze
conducerea. La ora actualæ am un guvern paønic [Titu Maiorescu]
care deocamdatæ conduce doar afacerile, dar este prea slab ca sæ
reziste furtunilor iminente ce le datoræm guvernului Carp care
toatæ iarna a provocat opoziflia.
De un an de zile situaflia europeanæ s°a îmbunætæflit mult
øi raporturile anglo°germane sunt mulflumitoare în pofida votærii
însemnatelor credite ale flotei [în Germania, împrumuturi votate
de Reichstag pentru înarmarea øi extinderea flotei militare]. Este
dorinfla sinceræ a marilor puteri de a menfline pacea, cæci proble-
mele interne absorb toate forflele statelor.
Mai puflin îmbucurætor aratæ imperiul turcesc unde situaflia
este îngrijorætoare din cauza armatei; nenorocitul ræzboi cu Italia
confline mai pufline pericole decât certurile de partid din Constan-
tinopol, care ajung pânæ la cercurile ofiflereøti. Cu toate acestea
existæ speranfla cæ actuala crizæ va trece færæ complicaflii grave.
[Aøa a øi fost: ræzboiul turco°italian s°a încheiat la începutul lunii
octombrie 1912, dar...] Atâta vreme cât Rusia øi Bulgaria nu se
vor folosi de slæbiciunea Turciei nu este nimic de temut. Relafliile
noastre cu Viena sunt tot mai strânse ceea ce numeroasele dovezi
de prietenie o aratæ Europei.
Nu demult am primit vizita tuturor generalilor øi coman-
danflilor de regimente din corpul XII de armatæ (din Transilvania)
øi imediat dupæ aceea a venit øi nou numitul øef al Marelui stat
Major1 din ordinul împæratului Franz Josef ca sæ mi se prezinte.
La mijlocul lui august îl aøtept pe contele Berchtold [ministru
de externe austro°ungar pe care mi l°a anunflat Fürstenberg.
Pentru a aræta celui dintâi o dovadæ specialæ de prietenie l°am
rugat sæ vinæ cu soflia pe ai cærei pærinfli – Karoly – îi cunosc
îndeaproape de la Berlin. Pe contele Berchtold încæ nu°l cunosc;
este dorinfla împæratului [Fr. Josef] sæ fac cunoøtinflæ cu el, o atenflie
care mæ impresioneazæ mult.
În toamna asta marile manevre au loc în Dobrogea unde sunt
invitafli numeroøi ofifleri stræini. Un întreg corp de armatæ øi o
divizie de cavalerie vor trece dunærea pe un pod de pontoane lung
de 1200 metri; cu prilejul cælætoriei pe Dunære din mai am stabilit
locul trecerii împreunæ cu Marele Stat Major. Vor fi concentrafli
1. Conrad von Hotzendorf 1852°1925 care fusese øef M.St.M.
1906°1911 øi apoi a fost numit din nou în aceastæ funcflie 1912°1917.
ANUL 1912 l 493
35.000 de soldafli; Corpul VI de armatæ care este Dobrogea este
menit sæ respingæ atacul.1
La sfârøitul manevrelor parada se va desfæøura la Constanfla
de unde mæ voi duce zilnic pe câmpul de manevre. Trecerea Dunæ-
rii o voi supraveghea de pe yachtul meu unde va fi øi Elisabeta.
Missy care este însærcinatæ trebuie sæ se menajeze, medicii
i°au impus sæ stea liniøtitæ 14 zile, pentru a a avut dureri. Ea
aøteaptæ naøterea în decembrie [va naøte în ianuarie pe prinflul
Mircea m. noiembrie 1916]. În august ar vrea sæ se ducæ la
Tegernsee, la mama ei, dar cælætoria depinde de starea ei de sænæ-
tate. Nando îl va vizita pe Wilhelm [fratele sæu] la Sigmaringen
iar Carol [al II°lea], care a reuøit excelent la examene, va face o
cælætorie de instrucflie în Germania de Nord. Mica Elisabeta, care
se face tot mai frumoasæ, este râvnitæ din diferite pærfli. Dorinfla
mea este ca prin ea sæ se lege mai strâns cele douæ ramuri ale
Hohenzollernilor. Aceeaøi dorinflæ o are øi împæratul Wilhelm [al
II°lea]; discutæm acum pentru o întâlnire. O alianflæ matrimonialæ
cu Bulgaria, de care presa se ocupæ neîncetat, nu ne este simpaticæ.
Este de prevæzut cæ Albert va avea greutæfli interne la iarnæ
cæci opoziflia pare foarte agitatæ. Situaflia ar fi fost cu siguranflæ
uøuratæ dacæ la alegeri ar fi câøtigat opoziflia. Eu nu înfleleg de
ce la voi este o aøa fricæ faflæ de socialiøti; sunt convins cæ aceøtia,
dacæ vin la putere cu liberalii, vor fi mult mai temperafli. Cine are
o ræspundere devine prudent øi adesea temætor.
Astæzi este în Franfla Millerand ministru de ræzboi øi a
introdus marøul de paradæ øi rezervele [de trupe] pentru a stârni
devotamentul maselor pentru militærie.
Deschanel care m°a vizitat de curând, m°a asigurat cæ
Millerand va restabili ordinea øi disciplina în armatæ. Am vorbit
cu el despre Maroc øi i°am spus cæ a fost un noroc pentru Europa
ca aceastæ afacere sæ fie în sfârøit reglementatæ øi nu în defavoarea
Franflei; dar el a spus cæ aceasta a læsat urme øi resentimente pe
care abia timpul le va øterge.
Poziflia lui Kiderlen [Wachter ministrul de externe german]
s°a întærit din nou, deøi împæratul Wilhelm [al II°lea] nu°l iubeøte
în mod special Cancelarul imperial [Betmann Holweg] a declarat
însæ cæ el nu se poate lipsi de un diplomat atât de experimentat.
1. Manevrele au fost contramandate din cauza izbucnirii în
octombrie a primului ræzboi balcanic
494 l ANUL 1912 ANUL 1912 l 495

Eu sunt puflin contrariat de el deoarece l°a mutat la Lisabona pe Peste câteva zile Nicolae va pleca în Anglia invitat de regele
reprezentantul german de aici Dr. Rosen, pe care°l preferam în [George al V°lea] øi reginæ [Mary] sæ stea la mare cu copiii lor.
mod deosebit øi pe care el [cancelarul] mi l°a recomandat cælduros Pentru cæ este plæpând el trebuie sæ petreacæ mult timp la
cu doi ani în urmæ. [A fost înlocuit cu Waldthausen]. mare; toatæ primævara a stat la Constanfla cu Elisabeta a cærei
Categoric se produc aici mult prea dese schimbæri în corpul sænætate este mulflumitoare.
diplomatic ceea ce noi am semnalat la Berlin øi Viena. Ministrul
belgian care trebuie sæ fie øi el un întors [Gekehrter] soseøte peste Aceasta este practic ultima scrisoare.
14 zile. Fürstenberg este în concediu, dar vine înapoi pentru vizita Cotele VB 672 øi VB 673 sunt nedatate øi neimportante.
contelui Berchtold.
Soflia sa [a lui Fürstenberg] ar veni abia în octombrie, aøteap-
tæ atunci sæ nascæ.
Cu câteva sæptæmâni în urmæ a fost Dna Kremnitz aici;
Elisabeta a primit°o foarte prietenos. Ea te va vizita probabil la
toamnæ la Haslihorn.
Din nefericire nu voi întreprinde nici în anul acesta vreo
cælætorie în stræinætate pe care aø fi dorit°o doar ca sæ te væd în
sfârøit. [Nu s°au mai întâlnit niciodatæ: Maria a încetat din viaflæ
la Bruxelles la 13/26 noiembrie 1912 în vârstæ de 67 de ani].
Sinaia este atât de frumoasæ øi plinæ de viaflæ... s°a construit
un nou hotel uriaø øi un cazinou unde din pæcate se joacæ mult
prea mult; cu 8 zile în urmæ am asistat la deschiderea acestuia
din urmæ care are øi o frumoasæ salæ de teatru unde se joacæ în
româneøte øi franfluzeøte.
Avem din nou un an bun de recoltæ, ceea ce prinde foarte
bine finanflelor noastre; acestea sunt aøa de favorabile cæ bugetul
s°a încheiat cu un excedent de aproape o sutæ de milioane;
bunæstarea a crescut aøa de mult încât anual se constatæ o sporire
considerabilæ a populafliei. România are acum øapte milioane cinci
sute de mii de suflete; la începutul domniei mele abia dacæ erau
cinci milioane.1

1. Titu Maiorescu consemneazæ în Jurnalul sæu datele recensæ-

mântului din 19 decembrie 1912:
România are 7.248.000 locuitori
5.918.600 în comune rurale
1.329.400 în comune urbane
Bucureøti 338.000 locuitori
Peste recensæmântul din 1899 România are 1.291.000
Bucureøtii un plus de 61.000
Mai sunt 5 oraøe cu peste 50.000 locuitori
Iaøi, Galafli, Ploieøti.
 CARTEA PRIN POØTÆ
Pentru cærflile comandate, editura suportæ costurile de transport prin poøtæ. În plus:
– pentru 2 cærfli se acordæ o reducere de 10 %
– de la 3 cærfli în sus se acordæ o reducere de 15%.
Pentru a obfline oricare dintre aceste cærfli, trimitefli comanda dumneavoastræ pe
adresa: Editura TRITONIC, C.P. 3-12 BUCUREØTI, prin fax: 021.242.73.77,
la tel.: 0788.360.391 sau prin e-mail la: editura@tritonic.ro.