- Filosofie –

Crestinism

“Un pic de filosofie inclina gandirea omului spre ateism, dar adancirea in filosofie
il face pe om sa se gandeasca la religie.”
Filosofia trebuie sa raspunda la problema realitatii ultime si a cunoasterii

1. Cum folosesc unii crestini Coloseni 2:8 pentru a sustine ca credinta lor nu are nevoie sa
fie aparata din punct de vedere filosofic? Ce este gresit cu aceasta interpretare?

o Aceasta interpretare este gresita deoarece concluzia este una pripita ce nu

reiasa in totalitate din intregul verset deoarece nu se tine cont de final, acolo
unde se prezinta tipul de filosofie de care trebuie sa ferim.
o Unii crestini folosesc Coloseni 2:8 ca pretext pentru faptul ca credinta nu
poate sa fie aparata, invocand totodata argumentul ca ceea ce cred este
“dincolo de ratiune”.

o Biblia nu ne cere sa ne abandonam ratiunea pentru a-i accepta adevarurile

o Domnul in Isaia 1:18, spune: “Veniti totusi sa ne judecam”

o Apostolul Petru incurajeaza pe crestini sa aduca argumente logice concludente

pentru care cred in Cristos

o Directie fideista = doar credinta

o Unii apologetic au o astfel de perspectiva

o Multe lucruri din gandirea aristotelica a patruns in crestinism in urma
lui Toma d’aquino

2. Ce l-a facut pe fostul ateu C.E.M Joad sa imbratiseze viziunea crestina a universului?

o A imbratisat viziunea crestina deoarece a realizat faptul ca conceptia crestina

despre lume si viata cuprinde cele mai multe fapte experimentale in
comparatie cu oricare alta conceptie.
Credinta si epistemologia

- Invataturile de baza ale filosofiei crestine sunt rationale deoarece ele sunt sustinute de
oameni rationali.
- Fara indoiala crestinul se confrunta cu problema epistemologiei.
- Credinta prece ratiunea
- W. J. Neidhardt: “ Credinta, corect inteleasa este acea iluminare prin care incepe
adevarata judecata rationala”
- Fiecare conceptie despre lume si viata incepe cu o presupozitie cu privire la natura
realitatii care nu poate fi dovedita prin folosirea metodei stiintifice sau a deductiei logice
- Filosofii naturalisti de asemenea accepta ca nu exista nimic suptranatural. Aceasta este o
afirmatie pe care o fac prin credinta pe baza unor emotii, nu pe baza unui esafodaz logic.
- Intr-o filosofie daca doar una dintre presupozitii se dovedeste a fi neadevarata, intraga
filosofie se va prabusi.
 Daca teoria evolutiei se prabuseste atunci marxismul si umanismul nu mai
sunt viabile din punct de vedre intelectual.
- Filosoful crestin intelept recunoaste ca metoda stiintifica este un aliat limitat, dar valoros.
- C.E.M Joad a afirmat faptul ca multe concluzii ale stiintei (epistemologice) sunt ostile
doctrinelor religiei.

 Baza crestinismului pentru revelatia speciala este pe de-o parte credinta in

credinciosia lui Dumnezeu ca nu va induce in eroare pe copiii Sai si pe de alta
parte crestinismul sustine ca NT este adevarat pentru ca adevarurile lui pot fi
testate. Crestinii nu le cer necredinciosilor sa isi puna incredea intr-o revvelatie
bazata pe basme babesti sau legende, ci sa ia in inconsiderare anumite dovezi
istorice de care chiar ratiunea insasi poate uza.

- A doua lege a termodinamicii:

 afirma ca energia disponibila din univers este in scadere si de aceea
universul nu poate fi infinit de batran. Universul fiind un sistem inchis
(asa cum cred naturalistii) la un moment dat universul si tot ce se
intampla in el va ramane fara energie, intregul univers ajungand la o stare
de echilibru. Aceasta este cunoscuta ca moartea termina a universului.
- Imposibilitatea generarii spontane a vietii din material ne-vii
 fapt demonstrat de catre Pasteur in urma cu mai bine de 150 de ani
- Teoria informatiei genetice
 Care postuleaza ca orice complexitate specifica, cum ar fi AND-ul,
provine de la un agent intelligent, si nu apare niciodata din intamplare)
- Principiul antropic
 Universul cat si planeta Pamant sunt foarte “bine ajustate” pentru a
mentine viata
- C.S Lewis spune: “Stiinta ne pune la dispozitie numai notele de pe portative;
crestinismul ne da versurile cantecului.”
- Stiinta moderna are la baza credinta intr-un Creator
 Deoarece exista o credinta ca in univers exista ordine (legiile
natural, legiile fizicii). Astfel asa cum afirma si Lewis oamenii au
acceptat stiinta deoarece au presupus ca exista legi ale naturii si
“au presupus ca exista legi ale naturii pentru ca au crezut intr-un
Legiuitor.”
- C.S Lewis apreciaza conceptia crestina despre metafizia ca fiind o
component a “Esenta crestinismului”
- Creatia este inteligibila pentru ca Dumnezeu este inteligibil, iar noi putem sa intelegem
creatia si Creatorul pentru ca El ne-a creat dupa chipul Sau cu capacitatea de a-L intelege
pe El si ordinea Sa
- Conceptia metafizia crestina este enuntata foarte clar in Scriptura: Ioan 1:1-4
- Ideile exprimate in acest pasaj fixeaza parametrii filosofiei crestine
 Gandirea inainte de materie
 Dumnezeu inainte oamenilor
 Planul si proiectul inaintea creatiei
 Viata provine din viata
 Iluminarea provine din Lumina
 Universul caracterizat de ordine a fost mai intai planuit in gandirea
rationala si ordonata a lui Dumnezeu
- Mintea noastra este o reflexive a Mintii Universale si percepem mintea ca o dovada in
plus pentru existent supranaturalului
- Problema minte/trup: reprezinta studiul relatiei dintre gandire si trupul fizic
 Dualismul minte/trup
o Trupul este alcatuit din substanta materiala, in vreme ce
mintea este imateriala
 Monismul minte/trup
o Trupul si mintea sunt amandoua substante pur material
- Crestinii realisti sunt dualisti conditionali (contigenti), nu dualisti eterni.
- Materia nu o sa existe in viata eterna
- Unii filosofi folosesc termenul de realism crestin
- Pentru a accentua existent a ceva dincolo de ceea ce este material, folosim termenul
suptranatural
- Lewis afirma ca naturalistii s-au axat sa cugete si sa reflecte asupra naturii fara a da
atentie faptului ca gandeau. Cand se da atentie acestui lucru devine evident ca gandirea
 cuiva nu poate fi doar un simplu process natural. Ca urmare trebuie sa existe si altceva in
afara de natura. Supranaturalul nu este distant si de neinteles: este o experienta de zi cu
zi, clipa de clipa, la fel de personala ca respiratia.”
- Crestinii sustin ca exista materia care nu este spiritul si ca exista spiritul care nu este
material. Sunt doua lucruri diferite care sunt in unitate. Suntem fiinte dihotomatice dar
unitare.

Concluzii

- Supranaturalismul este mai mult decat o filosofie.

- Filosofia crestina reptrezinta intreaga conceptie desre lume si viata, o conceptie care in
deplina armonie cu biblia.
- In final trebuie alegi intr-o conceptie materialista/naturalista desre lume si viata si una
supranaturalista – iar alegerea ta va avea repercursiuni asupra fiecarui aspect al vietii tale
- Filosofia crestina imbratiseaza conceptia ca viata are un scop semnificativ
- Liderul crestin trebuie sa cunoasca si celelalte filosofii pentru a fi capabil sa raspunde
provocarilor acestora.
- De aceea, acest lucru cere o vigilenta continua, nu pentru ca conceptia crestina se
schimba ci pentru ca lumea in ca traim este intr-o continua schimbare.