Pasul 7- Contextul istorico-geografic şi social-cultural al textului

Observare

1. Motivația studiului
2. Studierea fundalului istoric
3. Studierea cadrului social
4. Studierea cadrului geografic
5. Datarea pasajului

Lector Dr Daniel Gherman

 I. Motivațiile studiului
• Ficțiune sau adevăr.
• Dacă este adevăr în relatările biblice, cum sunt prezentate datele
istorice?
• Biblia nu este un document transcultural. Dacă ar fi așa omul nu s-
ar putea relaționa la ea și n-ar putea să o înțeleagă (Longman III, 57)
• Primul pas în hermeneutică este stabilirea înțelesului pasajului
pentru contextul istoric imediat. Astfel că documentul biblic trebuie
confruntat cu contextul istoric imediat și obținut un înțeles pentru
audiența primară, ca apoi să fie urmărit înțelesul în alte contexte
istorice ulterioare. La această înțelegere primară a pasajului
contribuie și datele geografice și cele sociale care ajută astfel la
stabilirea unor relații între atunci și acum.

Lector Dr Daniel Gherman

 Motivații

• Cronicarul nu este interesat să dea o istorie, o

cronică, ci să dea un indiciu despre înțelesul și
direcția istoriei lui Israel.

• Bickerman, Elias

Lector Dr Daniel Gherman

 Motivație
• Istoria are un caracter univeral
• Nu există o cunoaștere privată (unică) la nivel
academic. O astfel de idee nu are nici un folos
ca și când n-ar exista. O idee trebuie
întodeauna scrisă ca să poată fi citită și astfel
să intre în istorie. (Ahrens, Sönke )

Lector Dr Daniel Gherman

 Motivații
• Toată literatura are caracteristici aluzive astfel: scriitorul este
nevoit să-și scrie textul diferit de texte antecedente (orale sau
scrise).
Ceea ce este evident în Tanach este abundența tradițiilor
naționale autoritative fixate în formule specifice verbale la care
scriitorii de mai târziu vor răspunde cu incorporări, elaborări,
dezbateri, sau parodii.
Acestea formule au circulat la început oral în primele veacuri
premonarhice ale istoriei Israelite. (Alter, Robert and Frank
Kermode )
• Ex Cartea Rut 2:11 ce face referire la ieșirea lui Avraam din Ur și
a inagurat patriarhatul Gen 12:1.

Lector Dr Daniel Gherman

 Motivații
• Pentru că toate aceste narațiuni din Scriptură
se poate spune că susțin adevărate relatări ce
au avut loc în timp istoric. (Alter, Robert and
Frank Kermode)

Lector Dr Daniel Gherman

 Motivația studiului
• Pe măsură ce analizăm contextul istoric al
pasajului scopul nu este să descoperim
informații despre autor, data scrierii, motivul
scrierii, sau chiar date istorice, ci este acela de
a pătrunde înțelesul pasajului, adică cum
aceste date afectează interpretarea acestuia.
• Longman ne spune că este ilegitim să
transferăm orice pentru astăzi din istoria
particulară a unui text.(Daniel, NIV)
Lector Dr Daniel Gherman
 Localizarea
• Localizarea pe hartă are mult de spus în ce
privește contextul istoric.
• -cartea Rut
• -cartea Iona

Lector Dr Daniel Gherman

 II. Studierea fundalului istoric

• Studierea fundalului istoric al pasajului nu

înseamnă doar să apreciem care parte a
acestuia este inspirată și astfel autoritativă, ci și
să determinăm care poate fi analizată din punct
de vedere istoric.
• Dacă fiecare element scriptural este de folos
într-un fel sau în altul pentru întreaga Revelație,
nu toate lucrurile sunt susceptibile a fi analizate
din punct de vedere istoric eg. Geneza 1.
Lector Dr Daniel Gherman
 II. Studierea fundalului istoric
• Textul acesta Gen. 1 nu poate fi analizat din punctul de
vedere al metodei istorice științifice pentru că se ajunge la
concordism, iar biblia nu are așa cum arată foarte bine
Barrois, scopul de a produce erudiție ci neprihănire 2 Tim
3:16.
• Astfel că, analiza istorico-geografică-socială și culturală a
textului creației se face în contrast cu alte cosmologii ale
lumii orientului, evidențiind în cadrul prezentării biblice
demitologizat de elemente mitologice care impregnează
cosmologiile păgâne, actul creației unui singur Dumnezeu.

Lector Dr Daniel Gherman

 II. Studierea fundalului istoric
• Conform lui Douglas Stuart interesant la acest pas este să
se răspundă la câteva întrebări: ”Care este cadrul istoric al
pasajului? Ce evenimente au dus la situația respectivă?
Există și alte pasaje sinoptice care să indice către acest
eveniment? Dacă da, aduc ele vreo contribuție asupra
pasajului? De la acest subpas pot să fie folosite
informațiile culese pentru interpretarea textului. Astfel,
trebuie precizat modul cum informațiile istorice ajută la
evaluarea pasajului.” Douglas Stuart, Exegeza Vechiului
Testament: un manual pentru studenți și pastori (Cluj-
Napoca, Logos, 2006), 32-33.

Lector Dr Daniel Gherman

 II. Studierea fundalului istoric
• În ajutorul istoriei trebuie folosite informațiile
arheologice pentru a se stabili cadrul istoric în care
pasajul biblic a apărut.
• Istoriografia biblică: Autorul biblic nu a fost interesat în a
prezenta evenimentele istorice după modelul de
istoriografie contemporan. Interesul teologic al autorului
face ca multe detalii istorice să fie ignorate; astfel sunt
trecute cu vederea chiar etape istorice de mărimea
secolelor. De aceea este important să se caute acele
informații arheologice care încadrează istoric pasajul.

Lector Dr Daniel Gherman

Unelte pentru studierea fundalului istoric

• Multe din informațiile istorice pot fi găsite în

Dicționare Biblice, Biblia Cornilescu - Cu
introducerea lui Daniel Brânzei, Biblia
internațională de studiu inductiv, comentarii
etc. De cele mai multe ori cercetătorii și-au
adunat datele istorice chiar din textul biblic.

Lector Dr Daniel Gherman

Unelte: Istorie, Istoricitate, Istoriografie
• Howard, David M. and Michael A. Grisanti (eds) Giving the Sense:
Understanding and Using Old Testament Historical Texts. Grand Rapids:
Kregel, 2003. (conservative)
• Long, V. Philips. The Art of Biblical History. Grand Rapids: Zondervan,
1994. (conservative)
• ———. (ed.). Israel’s Past in Present Research: Essays on Ancient
Israelite Historiography. Winona Lake, IN: Eisenbrauns, 1999.
(conservative)
• Miller, J. Maxwell. The Old Testament and the Historian. Philadelphia:
Fortress, 1976. (liberal)
• Van Seters, John. In Search of History: Historiography in the Ancient
World and the Origins of Biblical History. Winona Lake, IN: Eisenbrauns,
1997. (liberal)

Lector Dr Daniel Gherman

 Unelte: Atlase și geografii
• Bible Atlases are published by most major publishers. See
especially:
• The Holy Land Sattelite Atlas. 2 vols. Rohr Productions,
1999.
• Hoppe, Leslie J. A Guide to the Lands of the Bible.
Wilmington, DL: Michael Glazier, 1999.
• Rainey, Anson F. and R. Steven Notley. The Sacred Bridge:
Carta’s Atlas of the Biblical World. Jerusalem: Carta, 2006.
• *Note: The New Bible Atlas is bundled in the IVP Reference
Collection CD-ROM

Lector Dr Daniel Gherman

 Unelte: Istorii ale Israelului antic și ale
Orientului Antic
• Bright, John. A History of Israel. 3rd edn. Philadelphia: Westminster, 1981.
(moderate)
• Hallo, William W. and Simpson, William K. The Ancient Near East: A History. Fort
Worth: Harcourt Brace Yovanovich, Inc., (1971) 1997.
• Sasson, Jack. Civilizations of the Ancient Near East. 2 vols. Peabody, MA:
Hendrickson, 2000.
• Hayes, John H. and J. Maxwell Miller. A History of Ancient Israel and Judah. London:
SCM, 1986. (liberal)
• Merrill, Eugene H. A Kingdom of Priests: A History of Old Testament Israel. Grand
Rapids: Baker, 1987. (conservative)
• Provan, I. W. , V. Philips Long, and Tremper Longman. A Biblical History of Israel.
Louisville: Westminster John Knox, 2003. (conservative)
• Yamauchi, Edwin, M. Africa and the Bible. Grand Rapids: Baker, 2004. (conservative)
• ———. Persia and the Bible. Grand Rapids: Baker, 1990. (conservative)

Lector Dr Daniel Gherman

Unelte: Paralelisme între culturile antice
• Arnold, Bill T. & Brian E. Beyer (eds). Readings from the Ancient Near
East. Grand Rapids: Baker, 2001.
• *Hallo, William W. and K. L. Younger. The Context of Scripture. 3 Vols.
New York: Brill, 1997–
• Matthews, Victor H. and Don C. Benjamin. Old Testament Parallels:
Laws and Stories from the Ancient Near East. New York: Paulist, 1991.
• Pritchard, James B., ed. Ancient Near Eastern Texts Relating to the Old
Testament. 3rd ed. Princeton: Princeton University, 1969.
• Sparks, Kenton L. Ancient Texts for the Study of the Hebrew Bible: A
Guide to the Background Literature. Peabody, MA: Hendrickson, 2005.
• Walton, John H. Ancient Israelite Literature in Its Cultural Context.
Grand Rapids: Zondervan, 1989.

Lector Dr Daniel Gherman

 Unelte: Cronologii
• Hayes, John H. and Paul K. Hooker. A New
Chronology for the Kings of Israel and Judah.
Atlanta: John Knox, 1988.
• Thiele, Edwin R. The Mysterious Numbers of
the Hebrew Kings (rev. ed.). Grand Rapids:
Zondervan, 1983.

Lector Dr Daniel Gherman

 Unelte: Arheologii
• Baez-Carmago, Gonzalo. Archaeological Commentary on
the Bible. Garden City, NY: Doubleday, 1984.
• *Biblical Archaeologist (BA) (academic journal)
• *The Biblical Archaeology Review (BAR) (popular journal)
• Hoerth, Alfred J. Archaeology and the Old Testament.
Grand Rapids: Baker, 1998.
• Mazar, Amihai. Archaeology of the Land of the Bible:
10,0–586 B.C.E. New York: Doubleday, 1990.
• *Negev, Avraham & Shimon Gibson (eds.) Archaeological
Encyclopedia of the Holy Land. NY: Continuum, 2001

Lector Dr Daniel Gherman

 Unelte: Cultură
• *Achtemeier, P. J. (ed.) Harper’s Bible Dictionary. 1st edn. San Francisco: Harper & Row, 1985.
• *Arnold, Bill T. and H. G. M. Williamson. Dictionary of the Old Testament: Historical Books. Downers Grove, IL:
InterVarsity, 2005.
• Davies, P. R. & J. Rogerson. The Old Testament World. 2nd edn. Philadelphia: Westminster/John Knox, 2006.
• *Elwell, Walter A. (ed.). Baker Encyclopedia of the Bible. Grand Rapids: Baker, 1988.
• *Bromiley, G. W. (ed.) The International Standard Bible Encyclopedia. Revised edn. Grand Rapids: Eerdmans, 1988,
2002.
• *Freedman, D. N. (ed.) The Anchor Bible Dictionary. 5 vols. New York: Doubleday, 1992, 1996.
• *Freedman, D. N., A. C. Myers, and A. B. Beck (eds) Eerdmans Dictionary of the Bible. Grand Rapids: Eerdmans, 2000.
• *Gower, R., and F. Wright, The New Manners and Customs of Bible Times. Chicago: Moody: 1987, 1997.
• Hoerth, Alfred J., et al. (eds.) Peoples of the Old Testament World. Grand Rapids: Baker Book House, 1998.
• Matthews, Victor H. and Don C. Benjamin. Social World of Ancient Israel: 0–587 BCE. Peabody, MA: Hendrickson
Publishers, 1993.
• Miller, Patrick. The Religion of Ancient Israel. Louisville: Westminster John Knox, 2000.
• *Neusner, Jacob et al. (eds) The Encyclopedia of Judaism. New York: Continuum, 1999.
• *Ryken, Leland et al. Dictionary of Biblical Imagery. Downers Grove, IL: Intervarsity, 1998.
• Snell, Daniel C. Life in the Ancient Near East: 0–332 B.C.E. New Haven, CT: Yale University, 1998.
• Walton, John H. Ancient Near Eastern Thought and the Old Testament. Grand Rapids: Baker, 2006.
• *Walton, John H. et al. The IVP Bible Background Commentary: Old Testament. Downers Grove, IL: Intervarsity, 2000.

Lector Dr Daniel Gherman

 Unelte: Media
• *The Biblical World in Pictures, Washington, DC: Biblical
Archaeology Society. (1300 images of archaeological objects and
sites with descriptions)
• * Images of the Holy Land. Logos Research Systems, 1997. (200
images of sites)
• The Net Bible maps at http://dev.bible.org/drupal/index_map
Pictorial Library of Bible Lands CD collections (thousands of high
resolution images of sites from biblical lands: Israel, Egypt,
Turkey, Greece, and Rome; ppt format with notes)
http://www.bibleplaces.com/details.htm
• Preserving Bible Times DVD collection (narrated helicopter tours
of biblical regions) http://www.preservingbibletimes.org

Lector Dr Daniel Gherman

 II. Studierea fundalului istoric
• În cazul în care există pasaje mai ales cele
poetice care nu au un cadru istoric clar stabilit
trebuie specificat aceasta printr-un
comentariu.

Lector Dr Daniel Gherman

 II. Studierea fundalului istoric
• Unelte: Pentru a putea depista la acest pas
informații istorice despre pericopa biblică de
analizat trebuie folosite și surse secundare
care sunt specializate pe istorie antică așa cum
sunt: dicționare biblice, comentarii, isagogii
(istorii ale Vechiului Testament); surse ce
trebuie apoi citate corespunzător pentru a nu
fi învinuiți de plagiat.

Lector Dr Daniel Gherman

 II. Studierea fundalului istoric
• Studiul contextului istoric conține și așezarea
pericopei în istoria VT. Găsirea acelor
implicații legate de această poziționare, la
început, mijloc sau sfârșitul perioadei din era
vechi testamentară corespunzătoare.

Lector Dr Daniel Gherman

 Factori cheie urmăriți în studierea
contextului istoric
• -Patru sfere care trebuiesc urmărite când se asigură contextul istoric:
• 1.Semnalele lingvistice -o cunoaștere a limbilor ebraică, aramaică,
greacă și chiar ugaritică pentru psalmi.
• 2.O înțelegere corespunzătoare a persoanelor, instituțiilor și
evenimentelor din scriptură 2 Tim 2:7 7Înţelege ce-ţi spun; Domnul
îţi va da pricepere în toate lucrurile. [ Cornilescu, D. (n.d.). BDC (2 Ti
2:7).]
• 3.O înțelegere corespunzătoare a vieții în lumea creată de
Dumnezeu 6Du-te* la furnică, leneşule;
• uită-te cu băgare de seamă la căile ei şi înţelepţeşte-te![ Cornilescu,
D. (n.d.). BDC (Pr 6:6).]
• 4.O înțelegere asupra modului cum să folosești pasaje extrabiblice.

Lector Dr Daniel Gherman

 III. Studierea cadrului social

• La acest moment al studiului trebuie observate

instituțiile israelite care apar în pericopa
studiată-acele instituții civile și religioase-
templu, școala prorocilor, instituția monarhică.
• La acest nivel nu este importantă acumularea
unor informații enciclopedice despre aceste
instituții, ci modul teologic cum aceste instituții
sunt tratate în paragraful de studiat (nu erudiție
ci devenire în neprihănire).
Lector Dr Daniel Gherman
 III. Studierea cadrului social
• Informațiile de la această analiză fiind
folositoare în ultimul pas când problemele de
viață prezentate în pasaj vor fi listate pentru a
face legătura între mesaje; mesajul inițial și
mesajul contemporan.
• Douglas Stuart atrage atenția că aceste
evenimente sociale sau culturale trebuie
verificate dacă sunt eminamente israelite sau
provin dintr-o altă cultură.
Lector Dr Daniel Gherman
 Cadrul cultural se adresează
• Obiceiuri
• Tradiții
• Economie
• Politică

Lector Dr Daniel Gherman

 Cele două căi de accesare al contextului
cultural al pasajului
• Folosind
• -Sursele primare
– Sunt texte scrise în același timp cu timpurile studiate de noi:
• Deuterocanonice
• Apocrife
• Pseudoepigrafa
• -Surse secundare
• Lucrări contemporane
• Înțelepciunea compilate despre lumea antică
• Surse primare și arheologie
• Descrie cultura lumii biblice

Lector Dr Daniel Gherman

 IV. Studierea geografică a pasajului

• La acest moment pasajul trebuie identificat ca

locație, locul de proveniență, ex. țara, regatul
de Nord sau de Sud, teritoriul tribal.
• Dacă nu poate fi identificat un context
geografic pentru pasajul studiat trebuie
acceptată această realitate și nu forțată
găsirea unui astfel de context.

Lector Dr Daniel Gherman

 V. Datarea pasajului

• Dacă pasajul este o narațiune istorică se poate stabili

data pentru evenimentele descrise? Dacă este o
profeție când poate fi încadrată cronologic? De
asemenea, dacă este un poem se poate identifica
data compunerii lui?
• Stuart arată că dacă nu se poate sugera o dată
anume cel puțin se sugerează o dată în care pasajul
nu ar fi putut să apară sau data până la care pasajul
trebuie să fi fost compus.
• Stuart, 34-35.
Lector Dr Daniel Gherman
Exemplu de înțeles adus de contextul istoric:

• Osea 5:8-10 ” Sunaţi din trîmbiţă la Ghibea, sunaţi din

trîmbiţă la Rama! Strigaţi la Bet-Aven! Iată -i pe urma
ta, Beniamine! Efraim va fi pustiit în ziua pedepsei: ce
vestesc Eu împotriva seminţiilor lui Israel, va veni
negreşit! Căpeteniile lui Iuda sînt ca cei ce mută semnul
dela hotare; ca apa Îmi voi vărsa mînia peste ei!”
• Nedumerirea: trâmbițe rp'Av și hr"Þc.cox] alarmă
‘W[yrI’h'
piatră de hotar lWb+G> mânia Domnului yti(r"b.[,
E
Lector Dr Daniel Gherman
 Exemplu context istoric Osea 5
- Contraatacul lui Iuda împotriva Israelului de
nord în războiul siro-efraimit 734-733 î.Hr.
- Atacul inițial al Israelului și al Aram-
Damascului asupra lui Iuda a fost vinovat 743
î.Hr. , și condamnat în Isaia 7:1-9.
- -Contraatacul de răzbunare a lui Iuda a fost de
asemenea condamnat în această profeție din
Osea 5.

Lector Dr Daniel Gherman