I. Scurt istoric al acestei metodologii: • Părintele acestei analize asupra textului biblic a fost Hermann Gunkel (1960) care a alcătuit un model de studiu asupra textului narativ din Geneza și asupra textului poetic din Psalmi. Muilenburg în 1969 propune o abordare mult mai detaliată a criticii formei prin critica retorică ce se referă la delimitarea unității și determinarea structurii unității. Gunkel a propus ca presupoziții de plecare în analiza textului biblic faptul că acesta a apărut mai întâi într-o formă orală cu ocazia sărbătorilor iudaice și apoi printr-un proces de redactare a ajuns în forma actuală. Presupozițiile lui au fost contestate de mulți cercetători dar analiza formei a rămas importantă în identificarea sensului corect al pasajelor de studiat. • David L. Petersen, ”Review,” The Forms of the Old Testament Literature în Religious Studies Review Vol. 18 (Ianuarie 1992): 30.
Lector Dr Daniel Gherman
Exemplu Daniel 5:25
Lector Dr Daniel Gherman
Exemplu Daniel 5:25 • Mina mina (60) +Takalh (1)+Parsu (1/6)x6=62 • Mina mina =total • Takalh- șekel Unitate de măsură • Uf(p)arsim = împărțire • Daniel a tradus în aramaică un număr în akkadiană și l-a interpretat teologic. • Dariu avea 62 de ani.
Lector Dr Daniel Gherman
II. Motivația studiului formei literare • Studiul trebuie făcut pentru A cunoaște înțelesul textului la nivelul primar pentru audiența inițială. • Baza de operare în anliza formei textului este o idee hermeneutică conform căreia realitatea vieții și limbajul sunt în concordanță una cu cealaltă. Viața crează limbajul iar limbajul reflectă viața și înțelesul ei. • Forma literară a textului este un indiciu în atingerea scopului de a înțelege textul așa cum a fost dat în circumstațele vieții și cu intenția specifică a autorului lui. Textul nu trebuie să fie dominat de metodologia analizei formei, ci metodologia să servească înțelegerii textului. • Cercetătorii consideră că Sitz im Leben sau circumstanțele de viață în care a apărut textul depinde și de forma literară a acestuia. Situația de viață, circumstanțele sunt principalii motivatori ai unui discurs oral. • Rolf Knierim, ”Old Testament Form Criticism Reconsidered”, Interpretation, 436.
Lector Dr Daniel Gherman
III. Metodologie: • Identificarea tipului literar specific • - La acest subpunct trebuie să se stabilească forma literară majoră specifică în care este redat pasajul-narațiune, poezie, profeție, zicere ghicitoare sau combinație.
Lector Dr Daniel Gherman
III. Metodologie: • Identificarea subcategoriilor • -La acest subpunct trebuie identificat ce tip de proză sau poem este (eg. proză istorică; poem sapiențial etc.). Este necesar să se identifice caracteristicile ce îl încadrează în acea categorie.
Lector Dr Daniel Gherman
III. Metodologie: • Sugerarea unei situaţii de viaţă – Această activitate este foarte importantă pentru finalizarea studiului sub forma unei predici. Prin această operațiune se face legătura între pasaj și situația reală pentru care a fost utilizat. De exemplu, poate fi un bocet ceea ce poate fi atribuit unei înmormântări sau unei pierderi a libertății. Această operațiune de recunoaștere a situației de viață este cunoscută în literatura de specialitate cu identificarea Sitz im Leben a pasajului. Se poate să existe mai multe situații de viață care pot fi identificate la nivelul acelui pasaj de studiat. • Knierim sugerază că există două tipuri de sitz im Leben unul adevărat și altul actual (465). De aceea sitz im Leben adevărat trebuie distins de celelalte retorice pe baza subiectului expus în paragraf.
Lector Dr Daniel Gherman
III. Metodologie • Sitz im Leben trebuie evaluat din text morfologic dar și euristic (dialog Socratic).(Burke O. Long), 45). • Metodele euristice sunt: 1. Metoda analogiei 2. Generalizarea și particularizarea 3. Analiza prin sinteză 4. Alegerea, căutarea unei situații înrudite 5. Rezolvarea unei chestiuni auxiliare 6. Revenirea la definții, utilizarea proprietăților, reformularea problemei. 7. Raționament demonstrativ (deductiv, inductiv , analogic).
Lector Dr Daniel Gherman
III. Metodologie: • Analiza integrităţii formei literare- În această fază a analizei trebuie făcută o comparație între forma literară a pasajului de studiat și alte pasaje. Diferențele între elementele formei literare ale pasajului de studiat și a altor pasaje de aceeași formă poate indica spre o direcție în interpretarea textului. Tot aici, trebuie observat dacă există mai multe forme literare în același pasaj.
Lector Dr Daniel Gherman
III. Metodologie: • Recunoaşterea formelor parţiale sau fragmentate, genuri literare mixte-Uneori autorul textului biblic folosește o combinație de elemente din forme literare diferite, pentru originalitate. Aceste genuri literare mixte reflectă realismul textului. Trebuie încercată identificarea tuturor formelor literare ale căror elemente disparate apar în noul paragraf. Totuși trebuie evitată atomizarea formei pasajului citind forme literare noi acolo unde nu există.
Lector Dr Daniel Gherman
Exemplu: • Psalmul lui Iona 2:3-10 • Întrebarea care se pune este ce funcție are psalmul? • Unii certătători îl consideră o interpolare nepotrivită. • Psalmul este unul de recunoștință. • O situație de viață: Închinarea de la Templu sau manifestarea recunoștinței pentru izbăvirea din nenorocire. Lector Dr Daniel Gherman