Pasul 6: Structura pasajului

I. Motivation
II. Alcătuirea schiţei pasajului
III. Identificarea tiparelor structurale
IV. Organizarea structurii în ordinea descrescătoare a unităţilor
textului
V. Analizarea unui pasaj poetic
 I. Motivations
• Pentru a putea înțelege textul la nivelul primar pentru audiența de atunci
trebuie aflat care este tema sau subiectul textului. La aflarea subiectului
textului este important alcătuirea structurii acestuia.
• Schema literară a unei cărți are scopul de a arăta scopul cărții respective.
Ex. Cărțile profetice: a) Anunțul Judecății împotriva lui Israel și Iuda; b)
anunțul judecății împotriva neamurilor; c)promisiunea restaurării lui Israel
și a națiunilor.
• Unitatea textului biblic poate fi rezolvată prin prezentarea unei structuri
literare coerente.
• Teologia biblică se deosebește de cea sistematică prin faptul că pornește
de la exegeza pasajului de studiat, iar cea sistematică de la concepte
teologice și filozofice. Așadar mai întâi trebuie descoperite subiectele ce
le tratează pasajul ca să poată fi evidențiate adevărurile teologice ce le
conțin.
• Structura literară a pasajului mă informează exegetic dar nu îmi și prescrie
cum trebuie făcut relevant textul pentru alte contexte.
 II. Alcătuirea schiţei pasajului
• Alcătuirea schiţei pasajului în 3-5 unități mari:
• Pericopa are câteva unități care rezultă din citirea
directă a pasajului. Aceste unități trebuie
enumerate și descrise după cum rezultă din pasaj
și nu din încercarea de a face relevant pasajul
pentru vremea de acum. Aceasta este o schiță a
pasajului și nu a predicii astfel încât nu trebuie să
te legi de situații de viață care rezultă din analiza
pasajului ci de subiectele pe care le dezvoltă
pericopa. Fiecare subiect reprezintă un punct
principal al pasajului.
 III. Identificarea tiparelor structurale
• Fiecare pasaj are o logică internă care îl face să fie un tot
unitar. Trebuie identificate aceste tipare căutând elemente ce
să arate limitele acestuia și structurarea lui de către autor. În
acest sens sunt necesare identificarea trăsăturilor cheie:
evoluții, reluări, forme stereotipice, cuvinte cheie,
paralelisme, chiasme, incluzio.
 IV. Organizarea structurii în ordinea
descrescătoare a unităţilor textului
• Mai întâi prezintă punctele principale ale
textului apoi punctele secundare.
• Evaluează tiparele structurale minore dacă au apărut la
întâmplare sau împlinesc tiparul structural major.
 IV. Organizarea structurii în ordinea
descrescătoare a unităţilor textului
Exemplu : Amos 5:1-17
• 1-3(jale)
4-6 (îndemn-căutare și trăire a binelui)
7( descrie nedreptatea)
8ac(puterea creatoare a Domnului)
8d ( (Am)v. hw"ïhy> )
9 (puterea distrugătoare a Domnului)
10-13 (descrie nedreptatea)
14-15 (îndemn-căutare și trăire a binelui)
16-17 (jale)
 IV. Organizarea structurii în ordinea
descrescătoare a unităţilor textului
Exemplu : Amos 5:1-17
• Aceasta este o structură retorică de tip
chiasm.
• Autorul a folosit acest tipar ca să prezinte
diferite subiecte ale discursului său.
• Va fi jale mare ca urmare a nedreptății din
Israel. Se dă și o soluție urmărirea și trăirea
binelui căci Domnul este cel ce va aduce
pedeapsa.
 Structura literară a cărții Iosua:
Mark E Biddle
• Dificultăți în elaborarea structurii literare:
• 1. Identificarea tiparelor structurale:
• - Ce constituie structura literară?
• - Ne putem bizui pe cuvintele cheie pentru a
alcătui structura cărții?
• - În ce măsură ne putem bizui pe conținutul cărții
Iosua ca o cheie pentru alcătuirea structurii ei?
• - Cum poate cineva identifica o structură a unui
text care în mod intenționat a fost neorganizat?
 Structura literară a cărții Iosua:
Mark E Biddle
Dificultăți:
• 2. Cartea Iosua arată a fi o lucrare compozită: -
arată a conține materiale literare mai vechi și
mai noi.
• 3. Datorită lungimii cărții și a caracterului
compozit al cărții Iosua ne putem aștepta la
mai multe structuri literare care să dezvolte
niveluri de înțeles.
 Structura literară a cărții Iosua:
Mark E Biddle
• Structura generală conform cu Iosua 13:1 și
Iosua 23:1-2:
• 1. Iosua 1-12 Relatarea cuceririi țării
Canaanului;
• 2. Iosua 13-22 Relatarea împărțirii țării celor
12 triburi ale lui Israel;
• 3. Iosua 23-24 Apendice- Ultima adresare a lui
Iosua către popor, legământul de la Sihem.
 Structura literară a cărții Iosua:
D.M.Gunn
• Pasajele Iosua 23-24 și Jud 1:22-36 și 2:1-10 în
structură chiastică
• A-YHWH va alunga națiunile rămase dar dacă
se aliază cu ele Domnul îl va distruge pe
Israel Iosua 23;
• B-Domnul prin Iosua reamintește povestea
patriarhilor și îi îndeamnă să se hotărască
cu Dumnezeu sau cu idolii părinților. Poporul
alege să intre în legământ (Iosua 24:1-27)
 Structura literară a cărții Iosua:
D.M.Gunn
• C-Iosua dă drumul poporului moare este
îngropat se face un sumar al activității lui
poporul servește pe Domnul pentru o
generație (Iosua 24:28-31)
• D-Oasele lui Iosif sunt îngropate; Eleazar
moare și este îngropat (Iosua 24:32-33)
• E-Iuda se războiește cu canaaniții; Darul lui
Caleb (Jud 1:1-8)
• F-Keniții se stabilesc cu Iuda în pustia Iudeii (Jud
1:16) Centrul Chiasmului
 Structura literară a cărții Iosua:
D.M.Gunn
• E1-Campania lui Iuda; Hebronul este dat lui
Caleb; Beniamiții nu au izgonit pe iebusiți
(Jud 1:17-21)
• A1-Celelalte triburi nu au reușit să alunge pe
localnici (Jud 1:22-36)
• B1-Îngerul Domnului reamintește povestea
ieșirii subliniind alianțele făcute de popor
care îi vor atrage la dumnezeii străini (Jud
2:1-5)
 Structura literară a cărții Iosua:
D.M.Gunn
• C1-Iosua dă drumul poporului; Israel îl
servește pe Domnul în timpul lui Iosua și
apoi încă o generație. Iosua moare și este
îngropat. (Jud 2:6-9)
• D1 – Textele Jud 2:10 și Exod 1:6-8 conțin date
cu privire la moartea lui Iosif.
 V. Analizarea unui pasaj poetic

• Poezia ebraică față de poezia românească se

deosebește prin faptul că aceasta nu poate
avea rimă. În schimb ceea ce este caracteristic
poeziei ebraice este paralelismul semantic
(înțeles) al versurilor. Folosind acest
paralelism al versurilor trebuie scris pasajul în
forma versurilor paralele.
 V. Analizarea unui pasaj poetic
Exemplu
• Ps 114:1-2
• V.1 Când a ieșit Israel din Egipt
• Când a plecat casa lui Iacov de la un
popor străin
• V.2 Iuda a ajuns locașul Lui cel sfânt
și Israel stăpânirea Lui.
• Un paralelism din două linii. Tot acest psalm este alcătuit din paralelisme din
cuplete.
• Care este efectul urmărit?
• Prezentarea unei realități în dinamismul ei și nu a uneia statice descriptive.
• Dacă se dă la o parte cea de-a doua linie a celor două cuplete atunci imaginea
ce o determină cele două propoziții este una unidimensională istorică.
• Adăugând și a doua linie se poate observa dinamismul imaginii că nu doar
Israel (cel ce luptă cu Dumnezeu) a fost scos dar Iacov (înșelătorul) subliniind
nu sfințenia israeliților ci măreția lui Dumnezeu.
 V. Analizarea unui pasaj poetic
Clasificare paralelism
• A) După numărul de linii paralele
– 1. monostih Ps 2:12
– 2. bistih Gen 4:23
– 3. tristih Ps 1:1; Ps 4:1
– 4. Quatro stih Ps 14:3
– 5. Pentastih Is 55:8-9; Ps 104:3-4.
• B) După cantitate de text
-Paralelism intern între 2 sau mai multe colone
-Paralelism extern între 2 strofe.
 V. Analizarea unui pasaj poetic
Clasificare paralelism
• C) Paralelism de conținut
-Sinonimic-a doua linie conține aproape
aceeași idee Ps 24:1-2a; Prov 6:2
- Antithetic (opus) Prov. 14:34
 V. Analizarea unui pasaj poetic
Clasificare paralelism
• Paralelism sintetic-Al doilea stih compensează idea din primul stih.
1. Angambament- a doua linie este absolut necesară pentru
înțelegerea ideii lansate în prim linie Ps 98:3.
2. Scară –Ideea este completată prin linia a doua Ps 98:4; Ps 96:1-2.
3. Terasă – Ultimul cuvânt din prima linie este preluat la începutul
liniei următoare Ps 96:10-13.
4. Pivotal – un fragment al primei linii se subînțelege în următoarele.
Ps 98:9.
5. Emblematic (simbolic) –comparativ Ps 103:13.
6. Înlănțuit: În prima linie un număr mai mic iar în a doua linie un
număr mai mare 3/ 4; 1zi/1000zile; mii/zeci de mii (Prov 30:18-19;
Prov 30:21.
7. Acrostic (Aliterare)- fiecare literă din alfabet Ps 119.