Pasul 4 – Aspecte lexicale

Observare

I. Motivații
II. Alcătuirea listei de concepte
III. Selecția conceptelor
IV. Trăsături semantice specifice

Lector Dr. Daniel Gherman

 1. Motivații
• Acest pas se ocupă cu deslușirea înțelesului
pasajului. Înțelesul sau semantica pasajului se face
pentru a da la o parte alte înțelesuri eronate.
Această activitate pentru exegetarea textului biblic
este ca investigația unui medic pentru a da un
diagnostic organului bolnav, care analizează nu
doar anatomia corpului uman sănătos, ci și
patologia adică imaginea ce o au organele bolnave
sau organele ce nu sunt conforme cu modelul
comun, situații în afara obișnuitului.
Lector Dr. Daniel Gherman
 1. Motivații
• Un cuvânt are mai multe înțelesuri care aplicate în contexte
neadecvate pot da înțelesuri greșite sau ajunge de neînțeles:
• “tablă de scris-tablă de oțel”
• Veselă și veselă
Exemplu:
În Noul Testament există un cuvânt care crează mari
probleme teologice pentru că nu a fost tradus
corespunzător-anatema.
Apostolul Pavel a folosit de câteva ori formule care se cred
imprecatorii în 1 Corinteni 16:22, Galateni 1:8-9.

Lector Dr. Daniel Gherman

 1. Motivații
• Apostolul Pavel în primul incident 1 Cor 16:22 când
folosește acest cuvânt spune ”cine nu iubește pe
Domnul să fie anatema”; ceea ce se poate înțelege așa
cum majoritatea traducerilor engleze o fac că cine nu
iubeste pe Domnul Isus să fie blestemat. Versiunea
engleză King James nu traduce cuvântul ”anathema”, ci
îl transliterează probabil din motive teologice; nu se
poate ca apostolul să fi blestemat pe cineva când
Domnul afirmă în Matei 5:44 ”. . .binecuvântați pe cei
ce vă blesteamă. . . .”( katarwme,nouj)

Lector Dr. Daniel Gherman

 1. Motivații
• Pentru a se înțelege sensul exact ce îl dă Apostolul Pavel acestui
cuvânt anatema (grecește avnatema) trebuie pornit de la sensul
primar al verbului care stă la baza substantivului. Sensul primar
este cel după verbul anatitemi ce are sensul de ”a pune
sus”,sau “în sus pun sau așez”. Astfel, substantivul avna,tema
avea ca sens primar ”un lucru așezat sus”, poate pe altar pentru
a fi adus ca dar zeilor. Că acest sens pentru substantivul
anatema era în circulație pe vremea evangheliștilor se poate
observa din utilizarea lui în Evanghelia după Luca cap. 21:5. o[ti
li,qoij kaloi/j kai. avnaqh,masin keko,smhtai ”cu pietre
frumoase și daruri decoraționale”, când se vorbește despre
frumusețea Templului și a zidurilor sale.

Lector Dr. Daniel Gherman

 1. Motivații
• Sensul cel mai potrivit este cel prin care Apostolul Pavel cere ca cel care nu iubește
pe Domnul să fie despărțit de adunare așa cum se desparte animalul adus pentru
jertfă de turmă. Apostolul Pavel nu putea să blesteme când el însuși afirmă în Rom
12:14 (Euvlogei/te tou.j diw,kontaj u`ma/j\ euvlogei/te( kai. mh.
katara/sqeÅ)”Binecuvântați pe cei ce vă prigonesc, binecuvântați și nu blestemați!” În
acest text ca și în textul în care Domnul Isus cere ca să binecuvântăm pe cei ce ne
blesteamă (Matei 5:44), dar și atenționarea lui Iacov cap 3:8-9 se folosește un cuvânt
consacrat pentru blestem (katara,omai). Dacă Apostolul Pavel ar fi dorit să se
înțeleagă în 1 Corinteni 16:22 și în Galateni 1:8-9 că toți cei ce nu iubesc pe Domnul și
respectiv cei ce propovăduiesc o altă evanghelie că trebuie blestemați atunci ar fi
folosit cuvântul consacrat katara. Apostolul Pavel însă folosește avna,tema ca să
exprime separarea ce trebuie să o aibe credinciosul de cei ce nu iubesc pe Domnul și
se numesc creștini. Astfel, pornind de la sensul primar al cuvântului anatema ”dar
ridicat”, afirmațiile Apostolului Pavel nu mai apar în contradicție cu litera Scripturii
care arată atât prin Mântuitor cât și prin Iacov că un copil al lui Dumnezeu nu poate
blestema.

Lector Dr. Daniel Gherman

 1. Motivații
• O altă motivație (apologetică) este că analiza
lingvistică va ajuta respingerea curentului
existențialist și astfel vor putea să fie respinse
obiecțiile existențialiștilor la problema ineranței
textului biblic.
• Descifrarea corectă a sensului cuvintelor ajută la
descifrarea înțelesului și a principiilor pe care le
dezvoltă pasajul. Cunoașterea principiilor de bază
ale paragrafului ajută la stabilirea aplicațiilor practice
ale pasajului.
Lector Dr. Daniel Gherman
 1. Motivații
• Relația dintre semn și semnificație este
observată prin acest demers al analizei
semanticii textului biblic. Semnul este analiza
textului din punct de vedere morfologic și
sintactic, iar semantica este înțelesul pe care
acest text îl are.

Lector Dr. Daniel Gherman

 Studiul cuvintelor cheie
• Studierea cuvintelor importante și expresiilor
(conceptelor) și conectarea lor cu restul
Scripturii.
• Cum să găsim conceptele?
• - Partea teologică a comentariilor și a
teologiilor biblice
• -Familiaritatea: citirea cărții din biblie de
multiple ori

Lector Dr. Daniel Gherman

 Studiul cuvintelor
• Ne ajută să înțelegem concepte biblice
specifice
• Ne ajută să înțelegem mesajul biblic

Lector Dr. Daniel Gherman

 Deficiențele ce apar din studiul în limba
modernă
• Un cuvânt ebraic poate fi tradus prin cuvinte
diferite într-o limbă modernă
• Același cuvânt în limba modernă poate fi tradus în
cuvinte multiple ebraice.
• Aceasta este adevărat și pentru limba Greacă a
Noului Testament.
• Aplicație:
• Este important să identificăm cuvântul ebraic și să-l
căutăm cum apare folosit în pericopa mare ebraică
Lector Dr. Daniel Gherman
 II. Alcătuirea listei de concepte
• Semantica se materializează în concepte teologice care
exprimă unul sau mai multe semne(cuvinte) ale textului.
Dumnezeu este transcendent textului dar textul indică
către El și aceasta este semnificația sau semantica
textului. Nominalismul lui Ockham a fost curentul filozofic
prin care această viziune despre textul biblic s-a conturat.
• Peter Horsfield și Kwabena Asamoah-Gyadu, ”What it Is
About the Book? Semantic and Material Dimensions in
the Meditation of the Word of God,” Studies in World
Christianity Vol. 17 (2011): 190.

Lector Dr. Daniel Gherman

 II. Alcătuirea listei de concepte
• Genul literar al psajului forțează interpretul către un anumit înțeles
al textului. Existența unui câmp cultural în care a lucrat autorul
forțează de asemenea pasajul către universul semantic specific
culturii din care face parte autorul textului. Un univers semantic
iudeu nu se suprapune cu un univers semantic persan sau grec.
•  Genul literar este caracterizat de elemente semantice constând în
motifene culturale și constrângeri adânci textuale.
• Genul literar este un subpas al acestui studiu pentru că are o
influență mare în stabilirea unui înțeles corespunzător. Un text cu
o tentă ironică dă un înțeles contrar unuia cu o direcție normală.
• Daniel Patte, ”Universal Narrative Structures and Semantic
Frameworks,” Semeia : 128.

Lector Dr. Daniel Gherman

 II. Alcătuirea listei de concepte
• Un text are o structură semantică adâncă care este observată în conceptele pe care
le evidențiază.
• Daniel Patte evidențiază faptul că un text este format din structura narativă sintactică
(regulile universale care guvernează suprafața sintagmatică a textului) și structura
paradigmatică (regulile universale care guvernează organizarea paradigmatică,
simbolică, semantică, sau organizarea de adâncime a textului).
• Un text este o actualizare a posibilităților, afirmă Patte, oferite de rețeaua structurii
universale de structura semantică și de sistemul simbolic-intenția autorului, relația
cititor- autor, circumstanțele istorice.
• Daniel Patte, 131.
• Patte, 134.
• T.S. Eliot spunea că proza este limbajul idealismelor pentru că este conclusiv pe când
poezia are ca obiect realitatea pe care încearcă să o surprindă în versuri.
• J. Neville Ward, The Following Plough (Cambridge, MA: Cowley Publications, 1984), p.
111.

Lector Dr. Daniel Gherman

 II. Alcătuirea listei de concepte
• Analiza datelor lexicale se face prin explicarea
cuvintelor care exprimă concepte.
• Astfel se alcătuiește o listă cu acele cuvinte
cheie care exprimă anumite concepte pe care
le scoate în evidență pasajul de analizat.
Deosebirea între un concept și un cuvânt este
că un concept poate fi exprimat printr-un
cuvânt sau mai multe dar care converg spre
același înțeles.
Lector Dr. Daniel Gherman
 II Alcătuirea listei de concepte
Exemplu: 2 Cron 13
• V.3,17 mie
• V.3,17 războinic puternic
• V.4 muntele Țemaraim
• V.4 tot Israelul
• V.5 domnie
• V.5 legământ de sare
• V.6 slujitorul lui Solomon
• V.7 nelegiuiți
• V.7 de nimic
• V.7 șovăielnic
• V.8 ca zei
• V.9 să se consacre
• V.9 nu dumnezei
• V.10 în slujbă
• V.11 masa cea curată
• V.15 și au scos un strigăt
• V15,20 a lovit
• V.18 Dumnezeul părinților lor
• V.19 Betelul și satele din jur
• V.22 comentariul profetului Ido

Lector Dr. Daniel Gherman

 III. Selecția conceptelor

• -Se pun pe listă si acele concepte care le evidențiază

pasajul, dar și cele ce nu sunt descrise în mod direct de
cuvinte sau grupuri de cuvinte, adică care se subînțeleg.
• -Se alcătuiește o listă de 6-12 concepte în ordinea de la cele
mai importante la cele mai puțin importante.
• O analiză semantică corespunzătoare are nevoie să ia în
considerare contextul larg în care cuvântul funcționează și
nu doar versetul cum face un studiu lexical.
Ellen van Wolde, ”Does inna Denote Rape? A Semantic
Analisis of a Controversial Word,” Vetus Testamentum vol.
52 (2002): 531.
Lector Dr. Daniel Gherman
 III. Selecția conceptelor
Exemplul 2 Cronici 13
• Mie – unitate militară, și 1000.
• Legământ de sare- dreptul de monopol-dreptul de domnie
al descendenței davidice. Legământ perpetu pentru că
sarea conservă.**
• Nu sunt dumnezei- politeismul în regatul lui Iuda
• A lovit-în v15 este tradus într-un fel iar în vers 20 în altul-
Înțelegerea modului în care este folosit ajută la identificarea
rolului lui Dumnezeu în evenimente
• Comentariul profetului Ido-modul cum cronicarul a compilat
istoria, deschizând și o perspectivă asupra audienței.

Lector Dr. Daniel Gherman

 IV. Trăsături semantice specifice

• Printre aceste trăsături specifice ce trebuiesc evidențiate pentru a întări

înțelesul paragrafului se numără:
• -ironia categorie estetică și filozofică, desemnând expresii sau imagini
cu semnificații opuse sensului obișnuit, în scopul ridiculizării disimulate.
Figură de stil prin care se enunță ceva pentru a se înțelege contrariul.
• -anafora -repetarea unui cuvânt sau grup de cuvinte la începutul
Propoziției, vesurilor, frazei (eg. Adevărat, adevărat. . .)
• -epifora – repetarea unui cuvânt sau grup de cuvinte la sfârsitul
Propoziției, vesurilor, frazei(eg. . . . .în vecii vecilor.).
• -paronomasia – folosirea unui cuvânt care sună asemănător cu alte
cuvinte dar înseamnă altceva (eg. nea (zăpadă), Nea (formulă de
adresare)

Lector Dr. Daniel Gherman

 IV. Trăsături semantice specifice
• -metonimia - figură de stil înrudită cu metafora, care constă în
înlocuirea cauzei prin efect, a efectului prin cauză, a operei cu numele
autorului, a părții prin întreg, a întregului prin parte, ale posesorului prin lucrul
posedat, a unui produs cu originea lui, a concretului cu abstractul etc., pe baza
unei relații logice (eg. Dumnezeule tu nu dispreŃuiesti o inimă mâhită si
zdrobită . Inima înlocuieste întregul, adică persoana).

• -hendiada- Când un substantiv si un atribut este înlocuit de două

substantive sau un atribut adjectival cu unul substantival„Casa tatălui meu si
patria mea” este o asemenea hendiadă care desemnează „căminul meu din
patrie”.
• -formule

• -cuvinte împrumutate

• -limbaj arhaizat Care aparține sau este caracteristic unor vremuri extrem de îndepărtate din trecut. ♦
(Despre cuvinte, expresii, con­strucții etc.) Foarte vechi, ieșite de mult din uz.

Lector Dr. Daniel Gherman

 Trecerea de la principii și noțiuni la aplicații
practice
• Schema trecerii de la pasajul biblic la acțiune:
• 1.Pasaj-2.Principiu-3.Personalizează-4.Convingere-
5.Acționează
Schema acțiunilor predicatorului:
• 1’.Explică –2’.Dezvoltă-3’.Sentiment-4’.Îndeamnă-
5’.Evaluează
Schema de trecere de la rațiune la inimă:
• 1”.Conținut-2”.Convingere-3”.Constrânge-
4”.Hotărâre-5”.Schimbare
Lector Dr. Daniel Gherman