Declaraţie de acceptare a succesiunii

Declaraţia de acceptare a succesiunii este actul notarial prin care succesibilul (persoana care
îndeplineşte condiţiile legale pentru a putea moşteni) îşi însuşeşte explicit titlul sau calitatea de
moştenitor, consolidând transmisiunea moştenirii realizată de plin drept la data decesului defunctului.
Succesibilul care doreşte să accepte succesiunea poate să dea această declaraţie numai în termenul
de opţiune succesorală de un an prevăzut de art. 1103 din noul Cod Civil, la orice notar public din
România sau la Consulatele României (pentru cetăţenii aflaţi în străinătate).
Declaraţia de acceptare poate să vizeze doar întreaga succesiune. Cu alte cuvinte, cel care care
doreşte să moştenească nu poate accepta doar o parte din succesiune şi să renunţe la cealaltă parte
(de ex., să accepte un bun imobil lăsat de defunct, dar nu şi creditul neachitat de către acesta din
urmă). Este de reţinut însă că moştenitorii legali şi legatarii universali sau cu titlu universal răspund
pentru datoriile şi sarcinile moştenirii numai cu bunurile din masa succesorală, proporţional cu cota
fiecăruia.
Principalele avantaje practice ale acestei declaraţii:
 declaraţia de acceptare a moştenirii se înscrie într-un registru notarial ţinut la nivel naţional pe
care notarul public îl va verifica în momentul dezbaterii succesiunii defunctului. Astfel,
succesibilul poate preveni situaţii precum cea în care un alt moştenitor încearcă să facă
dezbaterea succesiunii cu omiterea sa;
 un alt moştenitor nu va mai putea contesta calitatea de moştenitor acceptant a moştenitorului
care a dat declaraţia de acceptare (de exemplu, prin invocarea excepţiei de neacceptare a
succesiunii în instanţă).

Acte necesare
 actul de identitate al persoanei care acceptă succesiunea (original)
 certificatul de naştere al persoanei care acceptă moştenirea (original)
 certificatul de deces al defunctului (original)
Dacă certificatul de deces original se află în posesia altei persoane, puteţi solicita eliberarea unui
duplicat de la serviciul de stare civilă al primăriei. Certificatul de deces se eliberează la cerere
membrilor familiei sau altor persoane îndreptăţite.
1. MODEL DE DECLARAŢIE DE ACCEPTARE A SUCCESIUNII LEGALE
Subsemnatul [...] domiciliat în [...], CNP [...] declar că accept în mod expres, în conformitate cu
prevederile art. 1100 Cod Civil, succesiunea defunctului [...] , decedat la data de [...], CNP [...], cu
ultimul domiciliu în [...].
Declar că faţă de defunct am calitatea de1 [...].
Prezenta declaraţie se înregistrează pe cheltuiala subsemnatului în Registrul Naţional Notarial privind
Opţiunile Succesorale (RNOS).
Redactat şi autentificat la Biroul Notarului Public [...] , în [...] exemplare, din care un exemplar
pentru arhiva biroului notarial, un exemplar pentru RNOS şi [...] exemplare s-au eliberat părţii.
Declarant,
[Semnătura]
[1] Calitatea faţă de defunct este declarată de moştenitor şi nu se constată prin acte de stare civilă
cu ocazia autentificării declaraţiei de opţiune succesorală. Dacă moştenitorul şi-a calificat greşit
gradul de rudenie faţă de defunct, declaraţia îşi va produce efectele cu respectarea principiilor
succesiunea legală.
2. MODEL DE DECLARAŢIE DE ACCEPTARE A SUCCESIUNII TESTAMENTARE
Subsemnatul [...] domiciliat în [...], CNP [...], declar că accept în mod expres, în conformitate cu
prevederile art. 1100 Cod Civil coroborate cu dispoziţiile art. 1108 alin.2 Cod Civil, titlul de
legatar1 [...] conferit prin testamentul2 autentificat sub nr. [...] sau olograf din data [...], de către
defunctul [...], decedat la data de [...], CNP [...], cu ultimul domiciliu în [...].
Prezenta declaraţie se înregistrează pe cheltuiala subsemnatului în Registrul Naţional Notarial privind
Opţiunile Succesorale (RNOS).
Redactat şi autentificat la Biroul Notarului Public [...], în [...] exemplare, din care un exemplar pentru
arhiva biroului notarial, un exemplar pentru RNOS şi [...] exemplare s-au eliberat părţii.
Declarant,
[Semnătura]
[1] Legatarul poate fi: universal, cu titlu universal şi cu titlu particular(art. 1054-art. 1057 Cod Civil).
[2] Notarul public care autentifică declaraţia de acceptare a legatului nu are obligaţia de a verifica
înregistrarea sau revocarea testamentului autentic la RNOS, sau, în cazul testamentului olograf, dacă
a fost sau nu scris semnat şi datat de testator. Această obligaţie revine notarului care va instrumenta
procedura succesorală.
3. MODEL DE DECLARAŢIE DE ACCEPTARE A SUCCESIUNII LEGALE ŞI TESTAMENTARE
Subsemnatul [...] domiciliat în [...], CNP [...], declar că accept în mod expres, în conformitate cu
prevederile art. 1102 Cod Civil coroborate cu art. 1108 alin. (1) şi (2) Cod Civil, succesiunea
defunctului [...], decedat la data de [...], CNP [...], cu ultimul domiciliu în [...], în calitate de [...]ca
moştenitor legal şi în calitate de legatar [...] conferit prin testamentul autentificat sub nr. [...] sau
olograf din data de [...].
Prezenta declaraţie se înregistrează pe cheltuiala subsemnatului în Registrul Naţional Notarial privind
Opţiunile Succesorale (RNOS).
Tehnoredactat la [...], în [...] exemplare, din care un exemplar pentru arhiva biroului notarial, un
exemplar pentru RNOS şi [...] exemplare s-au eliberat părţii.
Declarant,
[Semnătura]

Declaraţie de renunţare la
succesiune/moştenire
Declaraţia de renunţare la succesiune este un act care se face numai în formă autentică la orice notar
public şi prin care un moştenitor are posibilitatea, în termenul de opţiune succesorală de un an de la
data decesului defunctului sau în celelalte situaţii prevăzute de Art. 1103 din noul Cod Civil, să
renunţe la succesiunea acestuia din urmă, fiind considerat, ca efect al declaraţiei de renunţare, că nu
a avut niciodată calitatea de succesibil, iar partea sa va profita moştenitorilor pe care i-ar fi înlăturat
de la moştenire sau celor a căror parte ar fi diminuat-o dacă ar fi acceptat moştenirea.
Astfel, renunţarea la moştenire nu se poate face în favoarea unui singur moştenitor, ea profită
tuturor moştenitorilor care acceptă succesiunea.
Cetăţenii români domiciliaţi în străinătate pot da declaraţia de renunţare la misiunile diplomatice şi
oficiile consulare ale României.
Renunţarea la succesiune este reglementată de Art. 1120 şi următoarele din noul Cod Civil. Pentru
mai multe informaţii juridice cu privire la renunţarea şi efectele renunţării la succesiune,
accesaţi: renunţarea la succesiune

Acte necesare
 actul de identitate al persoanei care renunţă la moştenire (original)
 certificatul de naştere al moştenitorului (original)
 certificatul de deces al defunctului (original)
Dacă certificatul de deces original se află în posesia altui moştenitor, puteţi solicita eliberarea unui alt
certificat la serviciul de stare civilă al primăriei. Certificatul de deces se eliberează la cerere
membrilor familiei sau altor persoane îndreptăţite.
MODEL DE DECLARAŢIE DE RENUNTARE LA SUCCESIUNE
Subsemnatul [...] domiciliat în [...], identificat cu CI seria [...] număr [...], eliberată de [...], cu CNP
[...], în calitate de moştenitor legal, declar* că renunţ în mod expres, în baza art. 1100 Cod
Civil** coroborat cu art. 1120 Cod Civil***, la succesiunea defunctului [...], decedat în data de [...] cu
ultimul domiciliu în [...] şi că nu am făcut niciun fel de acte sau fapte de acceptare expresă, tacită
sau forţată a acestei succesiuni.
Dau prezenta declaraţie, spre a servi la dezbaterea succesiunii defunctului.
Solicit ca prezenta declaraţie să fie înregistrată în Registrul Naţional de Opţiuni Succesorale (RNOS),
pe cheltuiala subsemnatului****.
De asemenea, declar că am citit personal cuprinsul prezentului act înainte să îl semnez, constatând
că el corespunde voinţei mele şi condiţiilor stabilite de mine.
Redactată si autentificată la Biroul Notarului Public Ioana Surdescu în patru exemplare, din care un
exemplar pentru arhiva biroului notarial, un exemplar pentru RNOS şi două exemplare s-au eliberat
părţii.
Semnătură declarant,
[...]
Note:
[*] Declaraţia de renunţare la succesiune se poate da doar în mod individual (de către un singur
succesibil) şi trebuie să se refere numai la un defunct. Cu alte cuvinte, doi sau mai mulţi moştenitori
nu pot renunţa la succesiune prin acelaşi act notarial. Tot astfel, un moştenitor nu poate renunţa
printr-un singur act la succesiunea rămasă de pe urma a doi sau mai mulţi defuncţi.
[**] Art. 1100 Cod Civil
Noţiunile de opţiune succesorală şi de succesibil
(1) Cel chemat la moştenire în temeiul legii sau al voinţei defunctului poate accepta moştenirea sau
poate renunţa la ea.
(2) Prin succesibil se înţelege persoana care îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege pentru a putea
moşteni, dar care nu şi-a exercitat încă dreptul de opţiune succesorală.
[***] Art. 1120 Cod Civil
Forma renunţării
(1) Renunţarea la moştenire nu se presupune, cu excepţia cazurilor prevăzute la Art. 1112 şi Art.
1113 alin. (2).
(2) Declaraţia de renunţare se face în formă autentică la orice notar public sau, după caz, la misiunile
diplomatice şi oficiile consulare ale României, în condiţiile şi limitele prevăzute de lege.
(3) Pentru informarea terţilor, declaraţia de renunţare se va înscrie, pe cheltuiala renunţătorului, în
registrul naţional notarial, ţinut în format electronic, potrivit legii.
Art. 1112 Cod Civil
Prezumţia de renunţare
(1) Este prezumat, până la proba contrară, că a renunţat la moştenire succesibilul care, deşi
cunoştea deschiderea moştenirii şi calitatea lui de succesibil, ca urmare a citării sale în condiţiile legii,
nu acceptă moştenirea în termenul prevăzut la Art. 1103. Citaţia trebuie să cuprindă, sub sancţiunea
nulităţii acesteia, pe lângă elementele prevăzute de Codul de procedură civilă, şi precizarea că, dacă
succesibilul nu îşi exercită dreptul de a accepta moştenirea în termenul prevăzut la Art. 1103, va fi
prezumat că renunţă la moştenire.
(2) Prezumţia de renunţare operează numai dacă citaţia i-a fost comunicată succesibilului cu cel puţin
30 de zile înainte de expirarea termenului de opţiune succesorală.
Art. 1113 Cod Civil
Reducerea termenului de opţiune
(1) Pentru motive temeinice, la cererea oricărei persoane interesate, un succesibil poate fi obligat, cu
aplicarea procedurii prevăzute de lege pentru ordonanţa preşedinţială, să îşi exercite dreptul de
opţiune succesorală înăuntrul unui termen stabilit de instanţa judecătorească, mai scurt decât cel
prevăzut la Art. 1103.
(2) Succesibilul care nu optează în termenul stabilit de instanţa judecătorească este considerat că a
renunţat la moştenire.
[****] Declaraţia de renunţare la succesiune trebuie să fie înscrisă în Registrul Naţional de Opţiuni
Succesorale (RNOS), un registru ţinut în format electronic la nivel naţional. Înscrierea se face pentru
opozabilitate. Succesibilul renunţător nu poate invoca eventuala lipsă a înscrierii drept cauză de
nulitate a renunţării. În schimb, faţă de terţul de bună-credinţă (ex: cel care a cumpărat un bun
succesoral de la succesibilul renunţător) renunţarea neînscrisă este inopozabilă. De altfel, încheierea
actului de dispoziţie de către succesibil constituie chiar un act de acceptare tacită a moştenirii. Pentru
informarea terţilor, declaraţia de renunţare se va înscrie, pe cheltuiala renunţătorului, în registrul
naţional notarial, ţinut în format electronic, potrivit legii.
Potrivit art. 1120 alin. 3 din noul Cod Civil, declaraţia de renunţare se înscrie în registrul naţional
notarial pe cheltuiala renunţătorului.

Declarație de neacceptare a succesiunii

Prin declarația de neacceptare a succesiunii (moștenirii), persoanele care nu au acceptat şi nici
nu au renunţat la succesiune în termenul legal de un an de la decesul defunctului, pot declara în faţa
notarului că nu au realizat acte de acceptare tacită a moștenirii în acest termen, rămânând astfel
străine de moștenire.
De asemenea, declarația de neacceptare poate fi dată și în interiorul termenului de un an. De
exemplu, art. 1111 din Noul Cod Civil prevede că succesibilul care face un act cu semnificaţie de
acceptare a moştenirii și care doreşte ca prin aceasta să nu fie considerat că a acceptat-o, trebuie să
dea, înainte de realizarea actului, o declaraţie autentică notarială de neacceptare a succesiunii (a se
vedea modelul nr. 2 de mai jos).
Deși efectele declarației de neacceptare sunt asemănătoare cu cele ale declarației de renunțare la
succesiune, cele două noțiuni nu trebuie confundate. Prin declarația de neacceptare, succesibilul
rămâne străin de succesiune, în timp ce prin declarația de renunțare este considerat că nu a fost
niciodată moștenitor.
Acte necesare la notariat pentru declarație
 actul de identitate și certificatul de naștere al persoanei care declară că nu a acceptat succesiunea
(original)
 certificatul de deces al defunctului (original)

Declaraţia de neacceptare poate fi dată numai individual şi trebuie să se refere la un singur defunct.
1. Model de declaraţie de neacceptare succesiunii dată peste termenul de opţiune succesorală

DECLARAȚIE

Subsemnatul_, cetățean român, cu domiciliul în Municipiul București, Str._ nr._, bloc_, scara_,
etaj_, ap._ , sector 4, identificat cu C.I. Seria_ nr._ , eliberată de S.P.C.E.P. Sector 4, la data de _,
C.N.P._, declar că nu am făcut, în termenul de opţiune succesorală de un an prevăzut de art. 1103
Cod Civil, niciun act de acceptare expresă sau tacită a succesiunii defunctei mele mame_, decedată la
data de _, C.N.P. _, cu ultimul domiciliu în Municipiul București, Str._ nr._ , bloc_, scara_, ap._ ,
sector 4, deși am cunoscut data decesului acesteia.
Înţeleg să rămân străin de succesiunea defunctei mele mame_, să nu am calitatea de moştenitor şi
să renunţ la dreptul de a exercita acţiunea în petiţia de ereditate.
Prezenta declarație se înregistrează pe cheltuiala subsemnatului în Registrul Notarial Național privind
Evidența Opțiunilor Succesorale (RNNEOS).
Tehnoredactată şi autentificată la Biroul Notarului Public_, într-un singur exemplar original, care
rămâne în arhiva biroului notarial și 4 (patru) duplicate, din care unul va rămâne în arhiva biroului
notarial și 3(trei) exemplare au fost eliberate părții.
DECLARANT,
(semnătură)
2. Model de declaraţie de neacceptare succesiunii dată în interiorul termenului de opţiune
succesorală, conform art. 1111 din Noul Cod Civil

DECLARAŢIE
Subsemnatul_ domiciliat în Municipiul București, Str._, nr._ , bloc_, scara_, etaj_, ap._ , sector 4,
identificat cu C.I._ Seria_ nr._, eliberată de S.P.C.E.P. Sector 4, la data de _, C.N.P._, succesibil al
defunctului_, decedat la data de_, cu C.N.P._, cu ultimul domiciliu în_, în calitate de_, în condiţiile
art. 1111 din Codul civil, declar cu privire la succesiunea acestuia următoarele:
Întrucât intenţionez să îndeplinesc acte ce pot avea semnificație de acceptare tacită potrivit art. 1110
Cod Civil, declar că acestea nu constituie opţiunea mea cu privire la succesiunea defunctului.
Am luat cunoştinţă de faptul că termenul de opţiune succesorala este cel prevăzut de art. 1103 Cod
Civil, termen în care îmi voi putea exercita expres acest drept.
Prezenta declaraţie nu se însregistrează în Registrul Notarial Național privind Evidența Opțiunilor
Succesorale (RNNEOS), neavând caracterul unei declaraţii de opţiune succesorală.
Tehnoredactată şi autentificată la Biroul Notarului Public_, într-un singur exemplar original, care
rămâne în arhiva biroului notarial și 4 (patru) duplicate, din care unul va rămâne în arhiva biroului
notarial și 3(trei) exemplare au fost eliberate părții.
DECLARANT,
(semnătură)
Declaraţie acord părinte plecare minor în
străinătate
Declarația pentru ieșirea minorului din țară, cunoscută și sub numele de "procură pentru copil
minor", este un act necesar la frontieră pe care părintele ce nu îl însoțește pe minor în călătoria în
afara țării trebuie să-l facă la notariat sau, dacă se află în străinătate, la Consulatul/Ambasada
României.
Această declarație va fi necesară pentru copiii minori cu cetățenie română doar la ieșirea din
România, nu și la intrarea în țară.
Declarația poate fi dată și în fața unui notar străin, caz în care trebuie supralegalizată sau apostilată
conform Convenţiei de la Haga cu privire la suprimarea cerinţei supralegalizării actelor oficiale
străine*).

Acte necesare pentru declaraţie

 actul de identitate al părintelui sau, după caz, părinţilor1 care îşi dau acordul în sensul plecării
copilului lor minor în altă ţară, însoţit de celălalt părinte sau, respectiv, de o terţă persoană
majoră;
 datele de identificare ale persoanei însoţitoare (părinte, bunic sau terţ);
 certificatul de naştere al copilului minor;
 copia pașaportului2) sau a cărții de identitate a copilului minor.
CONTINUTUL DECLARATIEI:
Declaraţia de acord a părintelui, părinţilor, sau după caz, a reprezentantului legal, trebuie să conţină
următoarele informaţii:
 acordul acestora cu privire la efectuarea călătoriei respective de către minor;

 scopul deplasării;
 datele de identificare ale însoţitorului (părinte, terţ, reprezentant legal);
 precizarea dacă minorul va rămâne în statul de destinaţie, caz în care trebuie menţionată
persoana căreia îi va fi încredinţat, sau dacă se va reîntoarce împreună cu un însoţitor, ale
cărui date de identitate trebuie indicate, dacă acesta este o altă persoană decât cea cu care
părăseşte România.
De asemenea, opțional, declarația mai poate conține:
 statul sau statele de destinaţie;
 ruta urmată pâna în ţara de destinaţie;
 perioada în care urmează să se desfaşoare călătoria.

Declaraţie pierdere diplomă de

bacalaureat/licenţă
Dacă aţi pierdut diploma de bacalaureat, de licenţă sau o parte componentă a acestora (ex: foaia
matricolă), trebuie să procedaţi după cum urmează:
1. primul pas este să declaraţi pierderea diplomei în Monitorul Oficial al României;
2. pasul următor este să mergeți la un birou notarial cu pagina din Monitorul Oficial în care s-a
publicat anunţul de pierdere al diplomei şi să daţi o declaraţie pe propria răspundere din care să
rezulte că aţi pierdut documentul în circumstanţe necunoscute.
3. în final, trebuie să faceți o cerere către directorul instituției care a emis actul de studii la care
anexați: pagina anunțului publicat în Monitorul Oficial, declarația notarială pe proprie răspundere,
copia legalizată a certificatului de naștere, copie simplă a cărții de identitate, 2 poze format 3x4.
După depunerea cererii cu toate actele necesare, instituția emitentă va elibera duplicatul
documentului pierdut în termen de 30 de zile.

Acte necesare la notariat

pentru declaraţia de pierdere a diplomei de bacalaureat/licenţă etc.:
 actul dvs. de identitate;
 datele de identificare ale diplomei pierdute (seria, data eliberării..);
 Monitorul Oficial în care aţi publicat anunţul de pierdere al diplomei.
CONTINUT:
Declarația notarială privind pierderea unui act de studii va conține, printre altele:
 datele de identificare ale persoanei al cărei act a fost pierdut;

 împrejurările în care s-a constatat dispariția documentului (dacă sunt cunoscute, în caz
contrar, se va preciza că actul a fost pierdut în împrejurări necunoscute);

 tipul actului pierdut (diplomă de bacalaureat, licență, masterat, anexa diplomei, supliment,
foaie matricolă etc.);
 seria, numărul și emitentul documentului de studii (universitate, liceu etc.). Dacă nu
cunoașteți aceste date, contactați instituția emitentă.

Procură auto
Important
1. Dacă doriți să permiteți unei alte persoane să folosească automobilul înmatriculat pe numele dvs.
va trebuie să faceți un contract de comodat auto (procura la care face referire prezentul articol nu se
mai face de la intrarea în vigoare a noului Cod Civil - 1 octombrie 2011, însă prin contractul de
comodat puteți obține același rezultat).
2. Dacă doriți să împuterniciți o altă persoană, prin procură, pentru a vă înmatricula automobilul,
vedeți detalii în acest articol: împuternicire înmatriculare auto.
Prin acest tip de procură (procură auto), mandantul poate împuternici o altă persoană (mandatar) sa
călătorească atât în ţară cât şi în străinătate cu autoturismul proprietatea mandatarului, în numele
acestuia din urmă şi pentru el.
De asemenea, mandatarul îl poate reprezenta pe mandant în faţa organelor de asigurare în legătură
cu autoturismul în cauză, la poliţie, precum şi oriunde va mai fi necesar. Mandatarul va putea efectua
reparaţii, va face cereri, va da declaraţii şi va efectua toate formalităţile legale necesare, va încasa în
numele mandantului şi pentru el orice sume de bani care i se cuvin cu orice titlu acestuia din urma,
semnând în numele lui şi pentru el oriunde va fi necesar, în limitele mandatului, semnătura sa fiindu-i
opozabilă.

Acte necesare:
 actul de identitate al persoanei care dă procura (mandantul);
 datele de identificare ale persoanei împuternicite să folosească autoturismul;
 talonul (certificatul de înmatriculare al automobilului) și cartea de identitate a mașinii.
PROCURĂ SPECIALĂ

 Subsemnatul [...] domiciliat în [...], posesor al C.I. seria [...] nr. [...] emisă de [...], CNP
[...] împuternicesc prin prezenta pe [...] domiciliat în [...], posesor al C.I. seria [...] nr. [...] emisă
de [...], CNP [...], ca în numele meu şi pentru mine sa călătorească atât în ţară cât şi în
străinătate cu autoturismul marca [...], tip [...] număr de identificare [...], număr de omologare
[...], culoare [...], an de fabricaţie [...], cu număr de înmatriculare [...], proprietatea mea.
 De asemenea, mandatarul meu mă va reprezenta în fata organelor de asigurare în legătură cu
acest autoturism, la Poliţie, precum şi oriunde va mai fi necesar, va putea efectua reparaţii, va
face cereri, va da declaraţii şi va efectua toate formalităţile legale necesare, va încasa în numele
meu şi pentru mine orice sume de bani ce mi se cuvin cu orice titlu, semnând în numele meu şi
pentru mine oriunde va fi necesar, în limitele de mai sus, semnatura sa fiindu-mi opozabila.
 Prezentul mandat este cu titlu gratuit, netransmisibil şi este valabil până la îndeplinirea
mandatului.
 De asemenea, în eventualitatea revocării acestei procuri, eu, mandantul, prin reprezentant, mă
oblig să comunic personal revocarea BNP Ioana Surdescu, spre a se face menţiunea despre
aceasta pe exemplarul din arhiva biroului, asumându-mi întreaga responsabilitate în cazul în care
voi omite acest lucru.
 Tehnoredactat la sediul Biroului Notarului Public [...], astăzi, data autentificării, în trei exemplare,
din care două s-au înmânat părţii.

MANDANT,

Procură generală de administrare imobil (teren,

apartament, casă)
Procura generală de administrare a unui imobil este un act notarial prin care proprietarul
bunului împuterniceşte o altă persoană să îndeplinească, să încheie şi să execute orice acte şi fapte
juridice de administrare şi conservare cu privire la imobilul respectiv procura se poate încheia la orice
birou notarial din România sau, în cazul cetățenilor români aflați în străinătate, la consulat.
Sunt acte de administrare: închirierea imobilului, încasarea veniturilor din chirie, efectuarea de
reparații, arendarea unui teren etc.
Sunt acte de conservare: plata taxelor şi impozitelor către stat, încheierea contractului de asigurare a
imobilului, plata primelor de asigurare, întocmirea unui inventar, înscrierea unei ipoteci ori a unui
privilegiu în registrele de publicitate, întreruperea prescripţiei etc.

Acte necesare
 actul de identitate al proprietarului imobilului (mandant);
 actul de proprietate al imobilului (după caz: contract vânzare-cumpărare, contract de donaţie,
proces-verbal de predare-primire, hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă, titlu de
proprietate, certificat de moştenitor etc.);
 copie de pe actul de identitate1 al persoanei împuternicite1 să administreze imobilul (mandatar).
CONTINUT:
Procura notarială de administrare va conține, printre altele:
 datele de identificare ale persoanei care face împuternicirea - proprietarul imobilului;
 datele de identificare ale persoanei împuternicite să administreze imobilul;
 descrierea bunului imobil şi modul prin care vânzătorul l-a dobândit. Bunul administrat poate
fi, după caz, un teren, apartament, garsonieră, casă şi terenul aferent, spaţiu comercial, garaj
etc.;
 actele și faptele juridice de administrare sau conservare pe care proprietarul dorește ca
mandatarul să le îndeplinească în numele său. De exemplu: încheierea sau rezilierea
contractelor de furnizare și prestare de servicii privind utilităţile (gaze, telefonie, cablu internet
etc.), contracte de închiriere, asigurare, arendă etc.;
 limitele mandatului - se vor menționa actele pe care mandatarul nu le poate îndeplini în baza
împuternicirii;
 termenul de valabilitate al procurii. De exemplu: "prezenta procura este valabilă de astăzi,
data autentificării, până la îndeplinirea mandatului, dar nu mai mult de 3 ani conform art.
2015 din Noul Cod Civil". Procura se poate încheia și pe o perioadă mai mare de 3 ani, dar nu
și pe termen nelimitat / nedeterminat.

Procură înmatriculare auto

Prin procura de înmatriculare auto, proprietarul unui autovehicul poate împuternici o altă
persoană pentru înmatricularea mașinii, scop în care îl va reprezenta în fața autorităților competente
pentru depunerea actelor necesare emiterii certificatului de înmatriculare, ridicarea acestuia, a cărții
de identitate a vehiculului, a plăcuțelor de înmatriculare, inclusiv cele cu număr provizoriu, să
semneze de primirea acestora etc.
Împuternicirea sau procura notarială se poate realiza la orice notar public din România sau, în cazul
cetățenilor români aflați în străinătate, la consulatul României din țara în care se află.

Acte necesare pentru procură

 actul de identitate al proprietarului mașinii (mandant);
 copie de pe cartea de identitate a persoanei sau persoanelor împuternicite (mandatari);
 dacă există, talonul și cartea de identitate a vehiculului;
 factură sau contract de vânzare-cumpărare al mașinii;
 pentru persoane juridice, act constitutiv, hotărâre AGA.
CONTINUTUL PROCURII:
Procura specială de înmatriculare a unui autovehicul va conține, printre altele:
 datele de identificare ale persoanei care face împuternicirea - proprietarul automobilului;

 datele de identificare ale persoanei împuternicite să înmatriculeze automobilul;

  descrierea și identificarea mașinii - marca autovehicului, tipul, numărul de omologare, numărul
de identificare, culoarea, anul fabricației etc.
 modalitatea în care actualul proprietar a dobândit autoturismul. De exemplu: vânzare-
cumpărare, moștenire, donație etc.;
 menționarea autorităților în fața cărora mandatarul îl va putea reprezenta pe mandant. De
exemplu, după caz: R.A.R., Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere și
Înmatriculare a Vehiculelor București, Administrația Financiară, Direcția Taxe și Impozite
competentă, ANAF etc.;
 menționarea expresă a actelor și faptelor juridice pe care persoana împuternicită le poate
realiza în numele proprietarului autoturismului. De exemplu: să plătească taxele și impozitele
aferente, să depună și/sau să ridice certificatul de autenticitate, certificatul de înmatriculare,
cartea de identitate a mașinii, talonul și plăcuțele de înmatriculare, inclusiv cele cu număr
provizoriu, semnând de primirea acestora etc;
 precizarea dacă mandatul este sau nu transmisibil. Dacă mandatul este transmisibil, persoana
împuternicită poate mandata, la rândul său, o altă persoană.

Procură de reprezentare la succesiune

Moştenitorul care, din diferite motive, nu se poate prezenta la dezbaterea succesiunii prin notariat,
are posibilitatea să încheie o procură notarială în formă autentică prin care să desemneze o altă
persoană să îl reprezinte în cadrul procedurii succesorale notariale.
Această procură se poate încheia la biroul nostru atât în cazul în care succesiunea este dezbătută la
un notar public din București, cât și în cazul în care moștenirea este dezbătută la un notariat dintr-o
altă localitate.
Moștenitorul aflat în străinătate și care nu poate veni în țară are posibilitatea să încheie acest tip de
procură la consulatul României din țara în care se află.

Acte necesare
 actul de identitate al părții care face împuternicirea (mandant), în original;
 acte de stare civilă, în original;
 certificatul de deces al defunctului, în original;
 copia actului de identitate al părții împuternicite (mandatar) sau datele acestuia de identificare.

Model
Vă prezentăm mai jos câteva exemple de procuri speciale pentru reprezentarea la procedura
succesorală notarială.
Exemplu
PROCURĂ SPECIALĂ
Subsemnata_, cetățean român, cu domiciliul în_, identificată cu C.I. seria_ nr._, eliberată de_, la
data de_, C.N.P._ prin prezenta împuternicesc pe mama mea_, cetățean român, domiciliat în_,
posesoare a C.I. seria_ nr._, eliberată de_, la data de_, C.N.P._, să mă reprezinte cu puteri depline
la Biroul Notarului Public ales, în vederea dezbaterii succesiunii defunctei mele bunici_, decedată la
data de_, fostă cu ultimul domiciliu în_.
Pentru aducerea la îndeplinire a prezentului mandat, mandatara mea va solicita și va obține actele
necesare dezbaterii procedurii succesorale, va face orice orice declarații sau cereri, va solicita
deschiderea procedurii succesorale, va participa la dezbaterea succesiunii, va stabili masa
succesorală, va propune martori, va primi orice act de procedură, va administra probele necesare, va
achita taxele succesorale, va ridica certificatele de moștenitor, va solicita rectificarea rolurilor fiscale
în baza certificatelor de moștenitor și va semna în numele meu și pentru mine oriunde este necesar
în limitele prezentului mandat, semnătura sa fiindu-mi opozabilă.
Prezenta procura va fi comunicată spre înscriere la (C.N.A.R.N.N.) - INFONOT, (Registrul Naţional de
Evidenţă a Revocării Procurilor - RNNEPR).
Tehnoredactată și autentificată de B.N.P.,,IOANA SURDESCU”, în Municipiul București, Bld.Gheorghe
Șincai, nr.8, bl.30, sc.1, parter, ap.4, sectorul 4, în 3(trei) exemplare, din care 2(două) exemplare s-
au eliberat părții.
MANDANTĂ,
(semnătură)

Divortul fara copii minori

Notarul public este abilitat, în baza art. 375 din Noul Cod Civil, să constate divorțul prin acordul
soţilor şi să elibereze certificatul de divorţ, inclusiv dacă există copii minori născuţi din căsătorie, din
afara ei sau adoptaţi.
Desfacerea căsătoriei pe cale notarială se finalizează într-un timp mai scurt decât în instanță (30 de
zile), costurile totale sunt reduse și asigură o mai bună protecție a vieții private față de ședința
publică din sala de judecată.
Notă: articolul conţine detalii despre divorţul notarial, fără copil minor - pentru amănunte privind
actele necesare, costurile şi procedura divorţului cu copil minor la notariat, accesaţi: divorţul cu copii
minori la notar.

Acte necesare divorţ prin acord

 actele de identitate ale celor doi soţi;
 certificatele de naştere (în original sau copie legalizată);
 certificatul de căsătorie (în original).

Divortul cu copii minori la notar

Notarul public este abilitat, în baza art. 375 din noul Cod civil, să constate divorțul prin acordul
soţilor şi să elibereze certificatul de divorţ, inclusiv dacă există copii minori născuţi din căsătorie, din
afara ei sau adoptaţi.
Desfacerea căsătoriei pe cale notarială se finalizează într-un timp mai scurt decât în instanță (30 de
zile), costurile totale sunt reduse și asigură o mai bună protecție a vieții private față de ședința
publică din sala de judecată.
Notă: articolul conţine detalii despre divorţul cu copil minor la notar - pentru informaţii despre
divorțul fără copii minori.

Acte necesare divorţ cu copil minor

 actele de identitate ale celor doi soţi;
 certificatele de naştere (în original sau copie legalizată);
 certificatul de căsătorie (în original);
 certificatul de naştere al copilului minor rezultat din căsătorie (în original sau copie legalizată).
CONDITII:
Pentru ca soţii să poată divorţa la notariat atunci când au copii minori, ei trebuie să convină asupra
următoarelor aspecte:
 numele de familie pe care să îl poarte fiecare după divorţ;

 exercitarea autorităţii părinteşti de către ambii părinţi;

 stabilirea locuinţei copiiului minor după divorţ (potrivit art. 400 Cod civil, copilul poate locui
doar la unul dintre părinţi);

 modalitatea de păstrare a legăturilor personale dintre părintele separat şi fiecare dintre copiii
minori;
 stabilirea contribuţiei părinţilor la cheltuielile de creştere, educare, învăţătură şi pregătire
profesională a copiilor.