Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Manualul Fierarului Betonist PDF
Manualul Fierarului Betonist PDF
Tehnologia meseriei
Desen tehnic
Matematica aplicat
2 - Tehnologia meseriei
CURS DE CALIFICARE / RECALIFICARE
ÎN MESERIA DE
“FIERAR BETONIST,
MONTATOR PREFABRICATE”
Tehnologia meseriei - 3
Cap. 1. INTRODUCERE GENERALA IN MESERIA DE
FIERAR BETONIST
Tehnologia meseriei - 1
1.3. Denirea si clasicarea constructiilor
Criteriile de clasicare se refera la gruparea constructiilor pe categorii de
constructii.
Constructiile se pot clasica:
a) Din punct de vedere al destinatiilor:
- locuinte de diferite tipuri si destinatii
- cladiri social-culturale
- cladiri administrative si comerciale
- constructii industriale
- constructii agrozootehnice
- lucrari pentru industria transportului
- lucrari de arta: lucrari de mari proportii care se refera la completarea
cailor de comunicatii, pentru traversarea raurilor, zonelor denivelate,
consolidarea fundatiilor cailor de comunicatii si a zonelor aferente,
(poduri, podete, viaducte-poduri, tuneluri, ziduri de sprijin, pereuri
etc.).
- lucrari hidrotehnice si hidroameliorative
- lucrari pentru alimentari cu apa-canalizari
- constructii speciale: forticatii, lucrari militare, stâlpi de energie elec-
trica, platforme marine, lucrari subterane, cosuri de fum, fundatii de
masini, etc.
b) Din punct de vedere al materialelor si al modului de executie si
alcatuire:
- constructii cu structura de beton armat
- constructii cu pereti portanti
- constructii cu structura de lemn
- constructii metalice
- constructii mixte – acele constructii care au elemente de rezistenta si de
inchidere realizate din materiale diferite
Partile constructiilor:
a) Fundatii si subsoluri: asigura transmiterea sarcinilor constructiei la
teren, stabilitatea la rasturnare a constructiilor, protectia contra inl-
2 - Tehnologia meseriei
tratiei apelor subterane si de suprafata, etc. Fundatiile pot monolite
sau prefabricate. Se executa din beton, beton armat, piloti etc.;
b) Scheletul de rezistenta si elementele de inchidere (pereti exteriori si
interiori);
c) Planseele cladirilor;
d) Acoperisul constructiilor;
e) Scarile si mijloacele de transport;
Elemente de constructii
Termenul de element de constructie se refera la o parte a constructiei sau
la o parte componenta a partilor de constructii. Tipurile principale de elemente
de constructii sunt:
- elemente de fundatii: - pentru constructii de zidarie;
- pentru structuri de beton armat;
- elemente pentru pereti;
- elemente pentru planseu;
- elemente de acoperis;
- elemente prefabricate (stalpi, grinzi, plansee, scari, canale de fum si
ventilatie).
Instalatii pentru cladiri:
- alimentari cu apa
- canalizare
- electricitate
- incalzire
- ventilatie
- antipoluante
- crematoriu
Tehnologia meseriei - 3
1.5. Vocabular
TERMINOLOGIE CURENT FOLOSIT ÎN CONSTRUCII
NOTAII, SIMBOLURI, UNITI DE MSUR
In construcii ca i în alte ramuri ale tehnicii s-au standardizat noiunile
i notaiile folosite pentru ca toi inginerii, tehnicienii maistri i muncitorii s
foloseasc acelai limbaj.
1. Noiuni de arii i volume
Aceste noiuni sunt denite în STAS 4908/72.
Aria construciilor Ac este suprafaa seciunii transversale a cldirii
delimitat de conturul exterior, msurat deasupra soclului.
Aria catului (nivelului) Ac se msoar la nivelul ferestrelor sau la 1 m de
la pardosea cuprinzând balcoanele, logiile, porticele de circulaie, coridoarele
exterioare, scrile de acces între caturi etc.
Aria de locuit Aloc este suma suprafeelor seciunilor orizontale ale tuturor
încperilor care servesc pentru locuit sau care sunt prevzute pentru aceast
destinaie (ea nu se confund cu aria locativ), msurat între feele interioare
ale zidurilor.
Aria desfurat Ad este suma ariilor tuturor caturilor.
Volumul catului Vc este volumul obinut prin produsul dintre aria catului Ac
din care se scad balcoanele i ariile deschise msurate între feele superioare
ale pardoselii i faa interioar a tavanului.
2. Uniti de msura uzuale folosite în construcii conform standardelor
1 Uniti de msur
Hectolitru [Hl]
dm3
Metru cub Litru [1]
3 Volum V cm3
[m3] Centilitru [cl]
mm3
Mililitru [mml]
Unghi drept
4 Unghi plan Radian [rad] grad sexagezimal (...o)
grad centezimal (....c)
4 - Tehnologia meseriei
Simbolul multiplilor i Uniti tolerate
Nr. Unitatea
Mrimea submultiplilor care pot Observaii
crt. i simbolul
zecimale folosite
Metru pe se- km/s
5 Vitez v
cund [m/s]
M este fac-
Mg (megagram) tor de mul-
3
6 Masa m Kilogram [kg] g (gram) Ton [t] = 10 kg. tiplicare egal
mg (mlligram) cu
1 000 000
Ton pe metru cub
Densitate Kilogram pe Mg/m3 [t/m3]
7 (mas metru cub [kg/ kg/dm3 Kilogram pe
m3] litru [kg/l]
volumic) g/cm3 Gram pe mililitru
[g/ml]
MN (meganewton)
Newton [N] KN
(kilonewton daN
8 For F Ton fort [tf] 9 806,50N
(deca-newton)
N
2
Newton pe daN/mm2
9 Presiune p metru ptrat) daN/cm kgf/cm2; 9,80N/cm2
[N/m2] N/cm2 kgf/m2 9,80N/m2
KN/m2
Tehnologia meseriei - 5
6. Notiuni de tolerante
In planurile de executie se prevad cote precise pentru ecare element de
constructie si pentru constructia in ansamblu. Deoarece nu se poate executa o
constructie fara sa apara si abateri de la dimensiuni, aceste abateri se limiteaza
la valori inscrise in norme si se numesc toleranta. Tolerantele se inscriu pe
desenele de executie prin simboluri conform STAS-urilor in vigoare sau prin
valori numerice de la dimensiunile nominale sau de la valorile cotate.
In constructii sunt multe elemente spatiale si plane executate pe santier.
Executarea lor trebuie sa se incadreze in anumite limite, conform STAS 7009-
70. Cele mai importante tipuri de tolerante folosite in constructii sunt:
Toleranele dimensionale pe planuri i înscrierea conform indicaiilor. La
execuie se veric dimensiunea efectiv executat gsit prin msurare care
trebuie s e între limitele admisibile trecute în proiect.
Toleranele de ajustaj care sunt cele admise la asamblarea a dou elemente
destinate a îmbinate (asamblate) unul în altul. In aceast categorie intr
acoperirile cu beton ale armturii, poziionarea lor în cofraj, îmbinarea
prefabricatelor, îmbinrile elementelor metalice etc.
Toleranele de forma: tolerana de exactitate a unui prol, exactitatea unei
suprafae (grosimea i geometria), rectilinitatea, planeitatea (distana dintre
dou planuri paralele în care este cuprins suprafaa considerat), paralelism,
înclinare, perpendicularitatea etc.)
Toleranele de poziie: poziia unui punct, linie, coaxialitate, simetrie,
alinieri, poziia a dou suprafee (poziia marginilor cofrajului, rândurilor de
armturi etc).
Toleranele de asamblare care cuprind distanele dintre elemente (rosturi),
axele de poziii etc.
6 - Tehnologia meseriei
Alungirea (A = ...%) este alungirea unitilor de lungime din epruvet,
exprimat în procente supuse la întindere sau compresiune.
Rezistena la rupere (Rm = kgf/mm2) este efortul unitar ultim i se
determin atât pentru întindere, cât i pentru compresiune prin raportul dintre
fora maxim suportat de epruvet i aria seciunii Rm ^F^-.A.
Limita de curgere (Re = kgf/cm2) este efortul unitar de întindere sau
compresiune la care curge materialul (când pentru prima oar în timpul încer-
crii materialul continu sa se deformeze fr s creasc fora). Se mai noteaz
i cu R^ când materialul nu are limite de curgere vizibil la aparatele de încercat
i în consecin se msoar o anumit deformaie permanent (0,2%).
Diagrama încercrii la întindere (denumit i traciune) este reprezentarea
grac a creterii rezistenei la încercare (încrcare) în raport cu alungirea.
Variaia se reprezint printr-o curb (o linie dreapt în zona elastic).
8 - Tehnologia meseriei
3) O plasticitate sucient caracterizat printr-o mrime a alungirii la
rupere mai mare. Plasticitatea asigur de asemenea tierea uoar la lungime
prin mijloace mecanice curente (stane, foarfeci, etc.);
4) O tenacitate bun, caracterizat prin rezistena la îndoire la rece pe
dornurile standardizate care permit pe lâng o îndreptare uoar (fr a supus
la eforturi care s schimbe structura oelului) i o fasonabilitate uoar prin
tehnologiile introduse în prezent pe antiere (îndreptare manual sau îndreptare
la maini cu viteze mari de lucru care permit mecanizarea lucrrilor);
5) O bun sudabilitate care s asigure sudarea barelor de oel-beton,
atât prin sudarea prin presiune (prin puncte i cap la cap), cât i la sudarea
prin topire (obinuit cu arc electric) pentru înndirile efectuate, pe antier la
construciile monolite i prefabricate, chiar i în cazul unor temperaturi mai
sczute (t = 5°C).
Betonul de asemenea trebuie s aib caracteristici de rezisten i
plasticitate bune.
Procentul de armare se calculeaz cu formula:
10 - Tehnologia meseriei
Din punct de vedere al compoziiei chimice, oelurile-beton se clasic în:
• oteluri-carbon obinuit: OB 37;
• oteluri slab aliate: PC 52; PC 60; PC 90.
Oelurile-carbon obinuite sunt oeluri moi uor fasonabile, cu o bun
sudabilitate care au un coninut redus de carbon i nu au elemente de aliere.
Oelurile slab aliate sunt oeluri semidure, cu grad de fasonabilitate
mediu, sudabil cu anumii electrozi i in limitele anumitor parametri; sunt slab
aliate cu mangan i siliciu care le confer o rezisten mai ridicat, dar i o
plasticitate mai redus având o alungire la rupere mai mic.
Caracteristicile mecanice ale oelurilor laminate la cald, livrate conform
STAS 438/1-79 încercarea la traciune pentru determinarea caracteristicilor
mecanice, se efectueaz pe epruvete de 500 mm, tiate din bare sau din
colaci.
Aspectul diagramei rezistena R — alungirea specic sau deformaie
este artat în g.1, din care se constat c fa de oelul OB 37 care are o limit
de curgere marcat printr-un palier de curgere si o alungire la rupere mare,
oelurile tip PC au numai limita de curgere convenional Rp0,2 i alungiri la
rupere cu atât mai mici, cu cât rezistenele de rupere sunt mai ridicate. Din
analiza tabelului cu caracteristici mecanice se constat c limita de curgere i
alungirea la rupere variaz pe grupe de diametre.
Observaii:
1
) Depirea limitei maxime prescrise pentru rezistena la rupere Rm nu
constituie motiv de refuz, dac toate celelalte caracteristici zico-mecanice
prescrise sunt indeplinite.
2
) La oelurile la care limita de curgere aparent Rc nu este evideniat la
încercarea la traciune, se determin limita de curgere convenional (tehnic)
Rp0.2 conform STAS 200-75 i STAS 6605-79.
3
) La oelul OB 37 cu diametrul > de 28 mm se admite ca diametrul
dornului s e de 1 d pentru incercarea de îndoire la rece.
4
) Caracteristicile mecanice ale oelului PC 52>40d se stabilesc prin
contract.
La diametrele mici datorit întririi oelului (ecruisrii) prin trecerea
succesiv prin laminor, limita de curgere este mai ridicat, in schimb se
micoreaz alungirea la rupere.
Dup cum se vede în tabelul anterior, rezistenele sunt date atât în sistemul
internaional (SI) de uniti adic în Newton pe mm2 simbolizat în N/mm2,
cât i în kilograme for pe mm2 simbolizate în kgf/mm2. Alungirea la rupere
se msoar pe o poriune egal marcat cu de 5 ori diametrul barei care se
încearc, simbolizat cu A5, în%.
Oelul-beton-neted OB 37
Oelul beton cu prol periodic tip PC. Pentru a asigura o conlucrare
bun (aderen) cu betonul, corespunztoare forei mai ridicate pe care o
12 - Tehnologia meseriei
poate suporta, ecare bar, oelul este prevzut cu nervuri longitudinale i
transversale elicoidale. Aderena cu betonul în acest caz se realizeaz pe lâng
încleierea pastei de ciment de barele de oel-beton i prin încletarea betonului
în nervurile transversale i chiar prin frecarea suprafeei barei de beton în
ultima instan. Oelul-beton tip PC are dou nervuri longitudinale diametral
opuse i nervuri elicoidale situate la distane egale, înclinate cu 55—65° fa
de nervurile longitudinale.
Tehnologia meseriei - 13
Dimensiunile i abaterile limit ale oelului beton neted
Diametrul Abaterea
Aria seciunii Perimetrul corespunztor Masa corespunztoare
nominal
limita nominala diametrului nominal diametrului nominal
d
[mm] [cm2] [cm] [kg/m]
[mm]
6 0,283 1,88 0,222
7 ±0,3 0,385 2,20 0,302
8 0,503 2,51 0,395
10 0,785 3,14 0,617
12 1,130 3.77 0,888
14 +0,3 1.540 4,40 1,210
16 -0,5 2,010 5,05 1,580
18 2,540 5,65 1,990
20 3,140 6,28 2,470
22 3,800 6,91 2,980
25 +0,5 4,910 7,85 3,850
28 -0,8 6,160 8,80 4,840
32 8,040 10,10 6,310
36 10,200 11,30 7,990
± 0,8
40 12,600 12,60 9,860
14 - Tehnologia meseriei
Observatii
1
) Oelurile-beton cu diametrul de 6 i 7 mm pot avea nervurile intersectate
cu cele longitudinale.
2
) Oelurile-beton cu diametrul mai mare de 50 mm se vor livra la înelegere
intre productor i beneciar.
Fig. 2. Oel PC 52
Fig. 3. Oel PC 60 l PC 90
16 - Tehnologia meseriei
ecare loc se face pe dou direcii perpendiculare, valoarea cutat ind media
aritmetic a acestor 6 msurri. Nervurile periodice se msoar pe 5 nervuri
consecutive aezate pe aceeai parte i se repet pe partea opus. Distana dintre
nervuri se msoar pe o direcie perpendicular pe axa epruvetei. Nervurile se
msoar cu ublere sau micrometre cu precizia de 0,02 mm la diametrele mici
(d<30 mm) i cu precizia de 0,05 mm la restul diametrelor.
Aria seciunii iniiale - efective - a epruvetelor se determin pe baza
mediilor msurtorilor. La oelul cu prol periodic se poate determina prin
msurare adugând la aria inimii -corespunztoare diametrului msurat - aria
seciunilor msurate ale nervurilor din seciunea de rupere considerate în mod
convenional ca dreptunghiuri. De asemenea se poate determina aria seciunii
transversale prin cântrire.
Vericarea aspectului (calitatea suprafeei). Pe suprafaa barei se admite
un strat subire de oxizi (rugin), cu condiia ca reducerea dimensiunilor sec-
iunii barei, dup îndeprtarea stratului de oxizi, s nu depeasc abaterea
limit la diametru. Nu se admit nervuri rupte. Se admit urmtoarele defecte
locale ale suprafeei: denivelri, zgârieturi rotunjite, striuri sau asperiti cu
condiia ca abaterea limit prevzut pentru prolul i diametrul respectiv s
nu e depit. Proba de îndoire similar cu cea prevzut în STAS 777 - 73.
Condiia este ca diametrul dornului D pe care se face îndoirea i unghiul
de îndoire (g. 4) s corespund cu valorile prevzute în tabel. Unghiul de
îndoire de 180° se realizeaz fcând îndoirea pân când cele dou ramuri
ale barelor ajung paralele (oelurile OB 37 i PC 52), iar unghiul de 90°
când prelungirile celor dou ramuri fac un unghi de 90°. Proba de îndoire se
consider satisfctoare dac dup efectuarea ei nu apare nici o crptur sau
sur pe faa exterioar curbat.
Incercarea la traciune se face pentru determinarea rezistenei de rupere
Rm, limitei de curgere Rc sau Rp0,2 i alungirii la rupere A5. Aceast prob se face
unde nu exist ceriticat de calitate sau exist dubii asupra calitii oelului i
la livrri importate. In cazul execuiei prefabricatelor în serie încercarea la
traciune este obligatorie.
Modul de efectuare a încercrii se face conform STAS 200-75 i STAS
6605-79.
Analiza chimic. Pentru oeluri care vor sudate
cu procedee speciale, la lucrri de mare importan se
fac la laboratoare i probe de analiz a coninutului de
carbon, mangan, siliciu, sulf i fosfor.
Interpretarea rezultatelor. Necorespondentele cu
standardul formeaz obiectul declasrii oelurilor,
nefolosirii lui, schimbrii destinaiei sau înapoierii
uzinei productoare. În aceast situaie hotrârile le ia
eful de antier care va trata problema în conformitate Fig. 4. Indoirea otelului
beton pe santier
cu prevederile legale.
Tehnologia meseriei - 17
Fierarul betonist rspunde de calitatea lucrrii pe care o execut i trebuie
s refuze utilizarea de oeluri care nu corespund standardului sau nu au aceeai
calitate cu cea prevzut în proiect.
18 - Tehnologia meseriei
Din analiza caracteristicilor mecanice se constat:
1) Sârma tras are limita de curgere convenional
2) Alungirea la rupere cu toate c se msoar pe o baz mai mare de 10
ori diametru (I.l0) este mai mic decât la celelalte oeluri.
3) Caracteristicile mecanice sunt date pe grupe de diametre, ind mai
ridicate la grupele mici.
4) Diametrele mai mari (8—10 mm) sunt supuse probei de îndoiri, iar
diametrele mici probei de îndoire alternat.
Tehnologia meseriei - 19
Modul de livrare al sârmei trase
Masa colacului
Diametral interior al
Diametrul sârmei [mm] Obinuii Redui
colacului [mm]
[kg]
Cel mult 3.55 250- 650 21-100 26- 5-20
4,00 si peste 4.00 400-1 000 150 10-25
Tehnologia meseriei - 21
• manipulri în atelierele centrale de prelucrare a armturilor; • dispozitivele;
• accesoriile i mijloacele necesare; • depozitarea.
1) Formarea i compunerea lotului unitar de manipulare: Loturile unitare
de manipulare pentru oelul-beton în bare sunt de regul, de 1,00 t sau de 2,50
t (in functie de uzina producatoare) în vederea manipulrilor, loturile unitare
se grupeaz pân la 4 uniti în funcie de greutatea unitar a lotului i de
capacitatea de ridicare a mijloacelor folosite. Loturile unitare se solidarizeaz
cu cinci legturi de oel-beton Ø 5—6 mm, dintre care trei legturi de
solidarizare la capete i centru i dou legturi de manevr cu bucle de apucare
de trei re.
Loturile unitare de manipulare pentru oelul-beton în colaci cuprind colaci
a cror greutate total nu depete circa 2,80 t.
2) Descrcarea din vagoane în depozite centrale i încrcarea în mijloace
auto. Descrcarea se face de regul cu o macara de 5 tf (g.6). Ordinea
operaiilor este: • se aduce mijlocul de descrcare în dreptul vagonului; •
se aga dispozitivul de prindere în cârligul macaralei; • se aga cârligele
dispozitivului de legtur de manevr ale loturilor unitare; se prind simultan
dou loturi de 2,50 t sau patru de 1,00 tf ; se ridic loturile unitare i se aeaz
în depozit, pe tipuri i diametre, dup care se elibereaz dispozitivul; • se
preiau din depozit, pentru transport, cu ajutorul dispozitivului, pân la 4 loturi
unitare (reformate i relegate); • se aeaz loturile unitare pe peridoc.
3) Manipulrile în ateliere centrale de prelucrare a armturilor a oelului-
beton în colaci. În ateliere pentru manipulri se pot folosi macarale turn,
autocamioane cu macarale hidraulice. Ordinea operaiilor este: • se oprete
mijlocul de transport i raza macaralei turn; • se aga în cârligul macaralei
dispozitivul de prindere; • se introduce cu ajutorul cngii cablul dispozitivului
prin lotul unitar, format dintr-un numr de colaci i greutate maxim, de 2,80
tf; • se ridic lotul unitar i se aeaz în dispozitivul de rezerv pe tipuri i
diametre; • se desprinde un ochet al cablului din dispozitiv i se extrage manual
din lotul unitar dup care se ridic cârligul macaralei pentru un nou ciclu; •
se preiau pe rând din depozitul de rezerv loturile unitare, ca mai înainte i se
aaz lâng vîrtejuri; • se trece cablul scurt prin câte un colac i se transport
pe vîrtej lsându-l s se aeze orizontal cu ghidare manual; • se desprinde
un ochet al cablului din cârligul macaralei i se extrage cablul din colac cu
ajutorul macaralei.
4) Oelul-beton în colaci transcontainerizat. De regul, prin termenul
container se înelege un recipient în care se depoziteaz mrfuri, de la uzin
la depozitare sau punctele de desfacere. Containerele ind obiecte de inventar
care se folosesc continuu. Prin noiunea de transcontainerizare se înelege
transportul cu ajutorul containerelor. În cazul oelului-beton se preconizeaz
utilizarea unei palete - transcontainer care este un fel de platform pe care se
aeaz colacii formai în uniti (de circa 5 colaci).
22 - Tehnologia meseriei
La destinaie se transbordeaz transcontainerul — palet pe semiremorc
special cu care se efectueaz transportul rutier pân la depozitele de rezerv
ale atelierelor centrale.
5) Mijloace de transport, manipulare i descrcare. Pentru operaiile de
descrcare — încrcare se folosesc macarale turn cu capacitatea de ridicare
mai mare de 5 tf (50 kN) automacara de 5 tf (50 kN) i autotractor cu peridoc
de 10 tf (100 kN). În incinta depozitelor se folosesc de asemenea macarale
portal.
Operaiile succesive sunt: • se oprete vagonul portcontainer în raza
macaralei portal; • se rotete pe partea de încrcare transcontainerului; • se
preia lotul unitar din depozit i se aaz în transcontainer.
6) Dispozitive de prindere. Pentru manevrarea loturilor unitare se utilizeaz
dispozitive de prindere
7) Depozitarea oelului-beton în bare i colaci. Oelul-beton în bare i
colaci se poate depozita în depozite deschise. Depozitarea de lung durat se
face pe platforme betonate pe reazeme (de beton, eava veche, lemn, rotund din
foioase etc), în stive simple sau suprapuse. In locul platformei betonate se admit
i platforme amenajate pe un teren uscat cu panta de scurgere a apelor. Stivele
se separ prin baterea de pari la circa 1,50—2,00 m, iar reazemele se pun la
distane mici pentru ca barele prin încovoiere s nu ating pmântul. Pe înlime
se separ barele, în pachete prin intermediul dulapilor sau bilelor (g. 9).
Stivuirea se face pe diametre i caliti de oel; colacii se stivuiesc dup
aceleai reguli, dar reazemele trebuie s e numai din elemente plate (dulapi,
grinzi de beton etc). Stivuirea provizorie pe platforme betonate se poate face
i fr reazeme. Colacii constituii în loturi unitare legate se pot stivui prin
suprapunere.
Pentru depozitarea de lung durat (1 an) stivele se protejeaz contra
intemperiilor prin foi de carton asfaltat, folii de mas plastic etc., care se
xeaz cu dulapi, scânduri vechi etc.
24 - Tehnologia meseriei
Fig. 8. Dispozitiv pentru manipularea
plaselor sudate:
a) pentru incrcri-descrcri i
ridicare in poziie orizontali;
b) pentru ridicare în poziie verticala.
Fig. 10. Descrcarea in pachet a plaselor. Fig. 11. Ridicarea plaselor cu dispozitiv
Tehnologia meseriei - 25
Depozitarea se face dup aceleai reguli ca la barele de oel (g. 12); nu se
admite aruncarea plaselor în depozit (g. 13).
Fig. 12. Depozitarea corect Fig. 13. Depozitarea incorect Fig.14.Depozitarea plaselor
a plaselor. a plaselor pe orizontal. pe vertical la perei.
Fig. 15. Depozitarea Fig. 16. Depozitarea Fig. 17. Ridicarea plaselor
pe o singur parte. pe capre. cu cabluri cu cârlige.
28 - Tehnologia meseriei
Fig. 20. Tipuri de blochei din mortar de ciment
Suporii pot avea dou re din oel moale recopt sau galvanizat pentru
xarea de armtur. Pentru a se reduce suprafaa de contact cu cofrajul se
poate alege forma semisferic sau cilindric (g. 20).
Dezavantajul acestor supori este acela c rmân apareni i adesea pot
absorbi uleiurile de decofrare.
Supori din mas plastic. Se disting 3 tipuri:
1) Supori tip clre: (g. 21) pe care barele sunt prinse.
2) Supori tip scaun pe care barele stau simplu rezemat i pot folosii i
pentru bare încruciate. În general, aceste tipuri de supori pot prelua greuti
mai mari.
3) Supori tip rondel (g. 22), care sunt xai de armtur prin presiunea
axial exercitat de rondela de plastic. Aceti supori sunt în general mai puin
robuti decât suporii tip clre i se pot desface prin presare lateral. Sunt
indicai pentru armturi verticale. Au avantajul c prezint o poriune redus
de contact cu cofrajul.
Fig. 21. Suporti diferiti din masa plastica Fig. 22. Supori tip rondel din mas plastic.
Tehnologia meseriei - 29
anumite caracteristici tehnice i economice (rezisten la sarcini locale,
deformabilitate, caracteristici tehnice care se modic la tratamente termice
ale betonului sau pe timp friguros, aderena cu betonul, coroziunea armturii,
rezistena la foc, aspectul de suprafa al betonului, rapiditatea de punere în
oper, manipulare, depozitare, pre de vânzare).
Materiale de îmbinare
Pentru îmbinarea armturilor de beton armat se folosesc urmtoarele
procedee: • îmbinri prin ancorarea (aderena) armturilor în beton;
armturile ind petrecute unele peste altele; • îmbinri prin sudare; • îmbinri
pentru realizarea plaselor i carcaselor (legate i sudate); • ancorri ale
armturilor pentru beton precomprirmat.
Pentru realizarea acestor tipuri de îmbinri se folosesc materiale, agregate
i tehnologii specice. Ca materiale se folosesc: sârma de legat pentru
realizarea plaselor i carcaselor sudate, electrozi de sudare i ancoraje etc.
Sârm de legare. Legtura între barele de armtur a betonului armat,
atunci când aceast legtur nu se realizeaz prin sudare, se face cu sârm de
legat. In acest scop se folosete sârma moale neagr (recoapt) (STAS 889-
76), cu diametrul de l mm. Pentru legarea cofrajelor se folosete aceeai sârm
de 2 mm. Sârma este uor de îndoit, legarea fâcându-se manual cu un clete.
Rezistena sârmei este slab, dar lucrabilitatea ei este foarte bun. Sârma se
obine din sârm obinuit care a fost la uzin trelat de câteva ori i apoi
înclzit (recoapt) într-un cuptor.
Electrozi de sudur. Electrozii utilizai pentru sudarea manual cu
arcul electric sunt învelii; ei sunt alctuii din vergele metalice acoperii cu
o mas mai mult sau mai puin groas, de materiale, în general nemetalice
care au o compoziie ce ajut la sudarea electric manual. Electrozii folosesc
la formarea arcului electric de sudare i constituie în acelai timp i mate-
rialul de adaos, adic materialul care se depune pentru formarea sudrii. La
una din extremiti electrodul este dezvelit pe o distan de 25 mm, pentru a
prins în cletele port-electrod. La electrozii cu grosimi mici, prinderea în
cletele portelectrod, se poate face pe o poriune dezvelit plasat la mijlocul
electrodului.
Pentru a asigura amorsarea rapid a arcului, suprafaa frontal a electrodului,
la extremitatea opus celei de prindere este de asemenea dezvelit.
30 - Tehnologia meseriei
Cap. 3. TEHNOLOGIA LUCRARILOR DE ARMARE A
ELEMENTELOR DE CONSTRUCTII DIN BETON ARMAT
32 - Tehnologia meseriei
Fig. 24 . Seciuni de beton armat:
a — încovoiate;
b — comprimat
Tehnologia meseriei - 33
Realizarea elementelor de beton armat prefabricat
34 - Tehnologia meseriei
3) Operaiile de turnare a betonului i vibrare sunt mecanizate.
4) Turnarea se poate face cu utilaje mecanizate cu dozatoare automate.
5) Vibrarea se poate face cu mese vibrante, vibratoare de cofraj,
vibratoare de suprafa i de profunzime sau prin instalaii de centri-
fugare.
6) Pentru întrirea rapid a betonului se pot utiliza cimenturi cu întrire
rapid sau etuvarea, adic meninerea elementelor timp 8 —24 h. Într-
un spaiu cu abur saturat, la temperatura de +60°C.
Pentru betoane uoare se folosete procedeul de autoclavizare (temperatura
+ 175°C, presiune + 8 at, abur saturat). Elementele prefabricate pun probleme
speciale de transport, depozitare i marcare, montare, vericare, respectarea
toleranelor, precum i de realizarea îmbinrilor i continuitilor dup
montare.
Îmbinrile elementelor prefabricate. Pe erarul betonist care rspunde
de realizarea îmbinrilor umede (prin betonare) adic a îmbinrilor realizate
de mustile de armturi aezate conform proiectului de ctre erarul
betonist care apoi se betoneaz cu îngrijire pentru realizarea continuitii, îl
intereseaz i modul de montare a prefabricatelor, precum i starea acestora
deoarece el rspunde de calitatea lucrrii executate, care la rândul ei depinde
de condiiile artate. Prefabricatele se pot îmbina i prin aa-zisele îmbinri
uscate realizate prin sudarea armturilor i plcuelor metalice de legtur.
Imbinrile elemetelor prefabricate trebuie realizate cu cea mai mare atenie,
pentru a respecta prevederile din proiect, cu privire la asigurarea rezemrilor
i rezistenei la solicitri orizontale din vânt i în special din cutremure care
pot distruge cldirea.
Reguli de montaj ale elementelor prefabricate. De multe ori erarul
betonist la antierele mai mici trebuie s ajute la montaj; de aceea trebuie s
cunoasc urmtoarele reguli de montaj a prefabricatelor:
1) Prefabricatele trebuie transportate în poziie orizontal sau vertical
cu mijloace tehnice corespunztoare, având rezemri pe buci de lemn sau
alte materiale elastice aezate pe aceeai vertical pentru a evita surarea
elementelor. Elementele trebuie împnate i legate de platform. Aezarea
elementelor trebuie fcut cât mai simetric fa de axele platformei de
transportat.
Limea i înlimea transportului pe calea ferat i osele trebuie s
respecte gabaritele permise.
2) Depozitarea se face în stive cu rezemri elastice pe aceeai vertical i
cu înlimea în jur de 2,50 m în cazul în care nu se poate face montarea direct
din mijlocul de transport.
3) Toate elementele înainte de montare se veric dac nu au fost deteriorate
i surate în timpul transportului. Se admit numai suri ne din contracie. Se
veric toate dimensiunile acestora.
Tehnologia meseriei - 35
4) Inainte de montare se veric toate cotele fundaiei, axele, se cur
paharele fundaiilor i se completeaz din timp cu mortar pân la cota din
proiect.
5) Se pregtesc suprafeele de rezemare prin curiri i se veric cotele de
rezemare; suprafeele de rezemare se pot de asemenea marca.
6) Se acord cea mai mare atenie sistemelor de prindere, vericându-se
dac acestea pot prelua greutatea elementului, prinderea este astfel fcut ca
elementul s nu balanseze în timpul montrii. Se va evita montarea pe vânt
puternic.
7) Urechile de prindere i gurile de trecere a cablului sunt lsate în
elementele prefabricate înc din timpul turnrii.
8) Prinderea se face prin urechi, guri lsate sau prin înfurare de cablu.
9) Dup montare, elementele sunt xate prin pene, tirani etc. Apoi li se
veric poziia la cot a elementelor dup aezare, vericându-se dac nu sunt
depite toleranele admise.
36 - Tehnologia meseriei
6) În cazurile în care armturile sau piesele înglobate comport înndiri sau
îmbinri sudate, se vor efectua în plus vericrile prescrise în Instruciunile
tehnice pentru execuia prin sudare electric a îmbinrilor i înndirilor la
armturile din oel-beton C. 28—78. Betonarea nu va putea începe decât
numai dup ce a fost vericat i conrmat de ctre conductorul tehnic al
lucrrii i reprezentantul beneciarului printr-un proces-verbal de lucrri
ascunse i anume:
• au fost montate toate armturile i piesele înglobate conform
prevederilor din proiect privind calitatea, dimensiunile, poziiile
armtarilor i a înndirilor (existena distanierilor, clreilor i a
xatoarelor speciale), precum i faptul c abaterile la lungimi i poziie
nu depesc toleranele admise de lungimi i acoperiri cu beton.
• cofrajele care au dimensiunile prevzute în proiect sunt sucient de
robuste i ancorate pentru a prelua împingerile betonului proaspt.
• cofrajele i elementele de construcii adiacente au fost curite i corect
pregtite.
Procesele-verbale de lucrri ascunse se fac pe etape de betonare i
tronsoane; valabilitatea proceselor-verbale sunt limitate la 7 zile, dac în acest
caz nu s-au fcut betonrile se refac vericrile.
La execuia prefabricatelor se va verica vizual bucat cu bucat:
1) Calitatea oelurilor folosite pentru armarea elementelor;
2) Calitatea sudurilor la sudurile prin puncte a plaselor i caracterelor
sudate, precum i calitatea înndirilor executate prin sudur;
3) Poziionarea armturilor (existena distanierelor, clreilor i a
xatoarelor speciale);
4) Dimensiunile i forma tiparelor;
5) Existena golurilor i detaliilor (musti, urechi etc.);
Defectele vor stabilite de organele de control i ele vor recticate i
prezentate din nou la controlul acestora. La depozitarea armturilor se vor
verica dac sunt respectate condiiile specice ecrui material prevzute în
norme privind:
1) Proiecia contra intemperiilor;
2) Condiiile de rezemare;
3) Numrul maxim de elemente suprapuse;
4) Msurile speciale de protecie contra umiditii i altor ageni agresivi
(dup cum se vor specica la ecare material);
5) Vericarea oelurilor de armturi se va face pe baza standardelor de
produse ale acestor oeluri: STAS 438/1 79 pentru armturile betonului armat
i STAS 6482/1- 73 pentru armturile betonului precomprimat. Vericarea se
face pe baza certicatelor de calitate sau a declaratiei de conformitate eliberate
de productor si/sau în lipsa acestora prin încercri de control efectuate în
Tehnologia meseriei - 37
conformitate cu prevederile în vigoare (STAS 6657/1 — 76). Se recomand
pentru cazuri speciale, inând seama de importana elementului prefabricat sau
al construciei, s se prevad obligativitatea vericrii caracteristicilor zico-
mecanice ale oelulu-beton la ecare lot aprovizionat independent de existenta
declaratiei de conformitate (STAS 6657/1-76).
6) Vericarea sudurilor plaselor sudate prin puncte i a celorlante suduri se
face conform instruciunilor tehnice C. 28—78.
7) Toi executanii de lucrri (muncitori, maitri, ingineri) trebuie s
cunoasc prevederea c este cu desvârire interzis a se proceda la executarea
de lucrri care s înglobeze sau s ascund defecte sau abateri neadmise.
OPERAII PREGTITOARE
Tabel: Fia de debitare-fasonare pentru extragerea barelor din elementele de beton armat
40 - Tehnologia meseriei
O margine a ei rmâne liber pentru însemnri ale erarului betonist
(evidena numrului de bare, numrul comenzii, formaiunea de lucru etc).
În partea de jos a ei se întocmete recapitulaia, în care se trec mrcile de
oel similare (de aceeai lungime), care folosete la debitarea armturii dup
ce au fost îndreptate.
Lungimea, desfurat a unei bare se compune din suma lungimilor
ecrei poriuni.
De regul, în proiect sunt trecute atât lungimile elementului ecrui
element, cât i lungimea total a barei care se fasoneaz.
Tehnologia meseriei - 41
de bare care nu corespund la proba de îndoire se înseamn i se îndeprteaz
deoarece nu se admit a puse în oper.
Oelul-beton care corespunde din punct de vedere calitativ se transport i
se grupeaz pe diametre lâng linia de îndreptare i fasonare.
Înainte sau dup operaia de îndreptare, se cur oelul de rugin, pete de
ulei, praf etc. prin frecare cu peria de sârm sau alte procedee de decapare.
Fig. 25. Clete pentru îndreptarea prin întindere a vergelelor subiri de oel-beton.
Tehnologia meseriei - 43
troliu, pân la atingerea reperului stabilit. Dup îndreptare urmeaz operaia
de debitare la lungime, care se poate face pe platforma betonat sau lâng
standul de fasonare.
44 - Tehnologia meseriei
Fig. 29. Vartelni de antier:
Fig. 28. Vartelnia 1)cruce; 2) cerc de rulare;
dubl 3) supori din eav
3) Plci de ancorare. În g. 30 a, b se d un exemplu de plac de ancorare
care permite xarea concomitent a mai multor bare de oel care se introduc
în gurile plcii unde se xeaz prin îndoire i se înepenesc sub efortul de
traciune.
4) Fixatorul cu excentric reprezint un sistem simplu de blocare pentru
barele din oel moale i diametru mic care necesit un efort redus pentru
îndreptarea prin întindere dup descolcire. (g. 31).
5) Cârligele de întindere sunt un auxiliar de xare a plcilor de ancorare de
cablul fr de sfârit (gurile 32 i 33).
Tehnologia meseriei - 45
3) Descolcirea se realizeaz prin acionarea cablului fr sfârit de
ctre troliu, a crui motor a fost pus în funciune; derularea cablului fr
sfârit este asigurat de faptul c cellalt capt al su este legat de stâlpul de
ancorare cu scripete (v. g.27).
4) Operaia de descolcire se termin când cârligul de întindere a ajuns la
captul cursei cablului fr sfârit, când se oprete i motorul.
Operaia de întindere
Se începe cu xarea barei de captul dinspre vârtelnie prin xatorul
cu excentric (g. 31), iar cellalt capt se leag de tamburul troliului prin
intermediul cablului de întindere (g. 34) i plci de ancorare (g. 35), (de
obicei se îndreapt o singur vergea).
Îndreptarea propriu-zis începe prin acionarea troliului în aceleai
condiii ca la îndreptarea cu troliul manual, pân când se realizeaz alungirea
procentual stabilit (maximum 0,3%). Dup îndreptare se rotete tamburul
troliului înapoi, bara se aeaz prin greutatea proprie pe platform, apoi se
elibereaz din xator i din placa de ancorare. Se taie barele de pe platform
cu foarfecele la lungimile cerute conform ei de debitare. Se transport barele
în fascicule pân la bancul de lucru.
Folosirea tractoarelor sau a altor mijloace de întindere nu este recomandabil.
Tehnologia meseriei - 47
Utilizarea dispozitivelor simple de fasonat
Fig. 38. Indoirea barelor\ Fig. 39. Indoirea cu trei rânduri i o cheie
cu ajutorul a dou chei.
Folosirea plcilor din oel turnat sunt cele mai comode la îndoirea oelului-
beton (g. 40).
Barele ridicate se pot uor îndoi cu plci cu chei (pârghii xate de plac,
barele ind blocate de dornuri). Fora de îndoire se reduce dac se folosesc
cremaliere (g. 41).
b)
a)
48 - Tehnologia meseriei
Fasonarea fretelor de stâlpi cu mijloace manuale se realizeaz cu ajutorul
unui cilindru de lemn, cu diametral reglabil la dimensiunea stâlpului, aezat cu
axa format dintr-o eava pe dou capre (g. 42,a) i care se poate roti uor cu
o manivel. O asemenea fret se poate face numai din oel moale subire, care
se modeleaz uor pe cilindrul de lemn.
Pasul fretei
Fig. 42. ablon pentru execuia
fretelor a i banc de lucru
pentru fasonarea mecanic b.
Fasonarea mecanic
Pentru industrializarea lucrrilor de armturi în prezent se folosesc maini
de fasonat cu grad ridicat de automatizare care asigur o productivitate ridicat
la lucrrile de armturi. De regul mainile sunt integrate unui ux tehnologic
continuu care rezult din organizarea raional a atelierelor de armturi.
Cel mai simplu mod de organizare este amplasarea mainii de fasonat
între dou bancuri (g. 42, b) prevzute cu rulouri pentru sprijinirea barelor i
glisarea lor în timpul fasonrii.
Amplasarea mainii se face prin xarea în fundaie i calarea sa cu pene.
Maina va avea instalaia electric executat conform regulilor de securitate,
având punerea la pmânt i cablurile trecute prin canale în pardoseala
atelierului (sau prin cabluri blindate).
Tehnologia meseriei - 49
Poate fasona oel rotund OB 37 pân la Ø 40 mm i oel PC pân la Ø
32 mm; puterea mainii ind de 2,2 kW, iar greutatea mainii de 900 kg. Multe
maini de fasonat au i dispozitive de tiat (maina REMA tipul PC 40/35 i
tipul PC 32/26 Italia).
50 - Tehnologia meseriei
specializat pentru comenzile computerului de bord; pot introduse mai multe
bare pentru diametre mai mici, etc.
Mainile de fasonat sunt alctuite în principiu din: batiul sau cutia mainii
1; dispozitivele de lucru, plasate pe o plac de lucru 2; mecanismele de
antrenare 3; dispozitivele de comand 4.
Batiul mainii este o construcie metalic robust, de regula montat pe roi
pentru o deplasare uoar pe distane mici. Batiul este alctuit dintr-o structur
metalic portant, coninând în el mecanismele de antrenare, de comand
pornire, oprire, inversare etc, instalate pe un perete lateral, de regul x.
Dispozitivele de lucru xe sau detaabile sunt amplasate pe o plac de
lucru plasat pe partea de sus a batiului. Dispozitivele de lucru sunt alctuite
dintr-o plac de lucru confecionat dintr-o tabl groas în care este decupat
un disc activ rotativ cu locauri pentru xarea organelor active de fasonare
(dornuri, roi, rigle cu guri i dornuri etc.); dou sau mai multe plci
transversale cu poziie x sau reglabil, prevzute cu locauri pentru dornuri
(roi sau dispozitive), care formeaz organele pasive ale operaiei de fasonare.
La marginea mesei de lucru se gsesc montate de regul, pe dou fee
opuse, dou bare (role) pentru glisarea oelului-beton.
Multe maini au o serie de dispozitive anexe care pot asigura execuia unor
prelucrri speciale cum ar : bra cu dornuri pentru îndoirea barelor ridicate
cu alte distane între dornuri decât cele de pe discul activ, dispozitive pentru
îndoire cu raze de curbur foarte mari, dispozitive pentru fasonarea dubl
a mai multor bare de diametre mici; dispozitive pentru spirale poligonale,
capete speciale pentru executarea ciocurilor, dispozitive de adaos cu role
pentru îndreptat sârmele, limitatoare, dispozitive pentru îndoirea simultan a
mai multor bare etc.
Mecanismele de antrenare sunt în principiu alctuite dintr-un motor, care
pune în micare roata melcat pe axul cruia se gsete montat discul activ.
Dup natura construciei mecanismele dispun de roi dinate, reductoare,
pinioane, curele de transmisie, ambreiaje, frâne, rulmeni etc. Discul trebuie s
aib rotaii prestabilite, cu mai multe viteze (2-4viteze) în funcie de grosimea
barelor i dispozitive de inversare. Mainile moderne (FICEP) au urmtoarele
caracteristici: rotaia discului în dou sensuri, oprirea automat a discului la
unghiul de rotire prestabilit, reîntoarcerea automat, obinerea vitezelor de ro-
taii dorite prin reglare prealabil.
Mecanismele de comand asigur pornirea prin pedal, oprirea automat a
discului, reglarea vitezelor de la un levier, comenzi pentru viteze foarte reduse,
dirijate manual sau automat.
Tehnologia meseriei - 51
Sunt i agregate cu grad de automatizare ridicat, montate pe roi de cauciuc
care se deplaseaz uor prin împingere sau pot ridicate cu mijloacele de
ridicat.
Greutatea mainilor dup gradul de complexitate, diametrul barelor i
rezistena acestora variaz de la 300 la 1 600 kg.
52 - Tehnologia meseriei
Fasonarea propriu-zis (unghiul de îndoire se veric pe ablon):
1) Fasonarea ciocurilor se face pe o main cu disc rotitor (v. g. 44, a)
realizându-se succesiv urmtoarele operaii: se monteaz dornul central sau
un dorn cu rol de dorn central i un dorn de lucru; • se introduce bara între
aceste dornuri (v. g.44, b), lsând capul necesar formrii ciocului; • se pune
în micare discul rotitor spre dreapta pân se formeaz ciocul (la 180°),
apoi se oprete maina; • se schimb sensul de rotaie al discului, punând în
micare inversorul când dornul de sprijin a revenit în poziia iniial.
2) Fasonarea barelor ridicate prin îndoiri succesive: • dup fasonarea
ciocului bara este împins pe linia dornului central cu bucata (poriunea)
prevzut în proiect a dreapta; • dornul de sprijin se xeaz la o distan
mai mare fa de dornul iniial, pe un ax perpendicular pe bar; • un dorn
de sprijin se plaseaz pe lâng bar, pe liniile cu guri; • acionând discul
mainei se face prima îndoire la unghiul prescris (v. g. 44, c); • bara este
scoas de pe disc i pus în poziia (v. g.44, c) în care dornurile de sprijin
1 i 2 au poziiile din gur -— dup care se pune în micare discul în sens
invers fcându-se a doua îndoire; • apoi bara este împins înainte în vederea
unei noi îndoiri sau a formrii ciocului. În funcie de caracteristicile mainii
de fasonat diametrul barelor i a înlimii grinzii pentru care se face ridicarea
barelor se pregtete maina de fasonat—cum se arat în exemplele urmtoare
- pentru îndoirea dubl simultan: 1) Indoire dubl la 450 cu dou dornuri pe
discul rotativ (g.45).
Aceast operaie se face astfel:
- diametrul dornului D se alege in funcie de grosimea barelor d;
- pe discul rotativ se pun dornurile la distana B1, iar riglele cu guri la
distana A1, poziia relativ a dornurilor de pe rigle (cateta triunghiului) se
pune tot la distana A;
A1 0,75 B1
dmax[mml 20 26 34 40
Tehnologia meseriei - 53
- se introduce bara între dornuri, dup ce s-a însemnat pe ea cu creta locul
de unde se ridic (îndoaie), acest semn se marcheaz în dreptul axului dornului
de pe disc;
- se declanseaz maina care rotete discul cu 45°, dup care se oprete
dac maina nu are dispozitive automate de aducere înapoi.
3) Indoirea simpl se face simultan prin blocarea barei cu dou dornuri
alturate xate pe discul rotitor, îndoire dubl la 45° cu un singur dorn xat
pe discul rotitor (g. 46) ; îndoirea se face în mod similar, dar poziia vertical
a discului trebuie aleas astfel ca bara dreapt s poat sprijini pe cele dou
dornuri alturate de pe riglele gurite i pe dornul de pe disc.
4) In g. 47 se arat îndoirea barelor pentru grinzi foarte înalte când la
disc este necesar s se foloseasc un prelungitor.
5) Indoirea simultan a mai multor bare subiri, folosind dispozitive anexe
tip FICEP prinse pe bare subiri, folosind dispozitive anexe tip FICEP prinse
pe riglele gurite i disc este artat în g. 48.
6) Fasonarea etrierilor cu maina de fasonat obinuit este artat în
g.49.
Mainile pot face spirale rotunde, poligonale etc.
54 - Tehnologia meseriei
Mainile de fasonat i îndoit oel-beton sunt la fel de numeroase ca i
mainile de îndreptat i tiat.
Modul lor de alctuire în principiu este acelai; difer foarte mult dispo-
zitivele de lucru. Sunt maini cu organe active foarte diferite, discuri, ma-
nete, console, etc. cu mod de acionare similar (prin rotaia discului), dar cu
caracteristici tehnice i performane diferite.
Exemplicativ se arat unele caracteristici
1) Maina din Polonia G. 40 fasoneaz oel pân la 40 mm cu rezistena
pân la 45 kgf/mm2; viteza de rotaie a discului activ 3,5—11 rot/min, puterea
2,2 kW, greutatea 700 kg.
2) Maina BH-40 (Ungaria) fasoneaz oel pân la 40 mm, cu rezistena
pân la 70 kgf/mm2, cu viteza de rotaie a discului de 100— 130/h, având
puterea de 4 kW. Maina are discul plasat excentric fa de batiul mainii,
dar are o plac rabatabil care asigur prelungirea plcii de lucru astfel c în
poziia de lucru discul se a la mijlocul mesei (plcii) de lucru.
3) Maina MUBEA — BENDEB (Germania) fasoneaz oel pân la 32
mm, cu rezisten de 40 kgf/mm2 i pân la 26 mm pentru oel cu rezistena de
70 kgf/mm2. Maina este prevzut cu scal gradat pentru a marca unghiul
de rotaie a unui bra montat pe discul activ. Se pot realiza unghiuri de îndoire
în trepte cuprinse între 0 i 315°. Maina are un set de role de îndoiri, cu
diametrele de 50 la 480 mm, permiând s se realizeze raze de îndoire de la 2,5
d pân la 15 d, pentru gama de diametre de la 6 la 32 mm.
4) Maina PEDJDINGAUS - PEBFCT BAPID p (Germania) are
posibilitatea de a programa fasonarea la 6 diferite unghiuri de îndoire spre
stânga sau spre dreapta.
5) Maina BEMA — PG 40/35 (Italia) fasoneaz oel pân la 40 mm cu
rezitena de 45 kgf/mm2 i pân la 32 mm pentru oel cu rezistena de 85 kgf/
mm2 i taie oel pân la diametrul de 35 mm, respectiv 26 mm, având un motor
electric de 3,5 CP. Poate fasona concomitent pân la 10 bare de 14 mm, iar cu
reducerea corespunztoare a numrului de bare se mrete diametrul barei de
fasonat sau tiat (g. 50).
6) Maina FUTURA B 502 (Germania) fasoneaz oel pân la 50 mm, are
o putere de 3 kW, arc trei viteze de rotaie a discului 5-7, 5-15 rot/min cu
mers înainte i înapoi; masa mainii este de 1220 kg; are dispozitive pentru
prelucrat spirale.
7) Maina PEDDINGHAVS BIFAX — 32 K fasoneaz oel pân la diametrul
de 32 mm, având rezistena maxim de 45 kgf/ mm2; are dou viteze (20 rot/
min pentru bare la 16 mm i 10 rot/ min pentru bare mai groase); maina are
i posibilitatea de a livrat cu un programator. Multiplele dispozitive anexe
formeaz calitatea de baz a mainilor. La aceast main se pot fasona etrieri
i îndrepta oelul de diametre mici.
Tehnologia meseriei - 55
8) Maina FI CEP — mod. CAM se livreaz în 6 variante, cu puteri de la 2
la 6 CP i cu masa variind de la 360 kg la 1 600, fasoneaz o gam foarte mare
de diametre diferite de calitate, practic întreaga gam posibil are echipament
care asigur rotaia de 3,5 rot/min pân la 20 rot/min, având 2 sau 3 viteze
sau cu variator de viteze.Dispune de o gam larg de dispozitive anexe pentru
orice tip de prelucrare a armturii, inclusiv etrieri.
9) Maina STEINWEG se livreaz, în tipurile B.32 i B.40 care fasoneaz
oel pân la 32 mm, respectiv pân la 40 mm, cu rezistena de 45 kgf/mm2;
pentru rezistene mai ridicate se reduce diametrul barei. Are caracteristici
similare cu mainile prezentate.
10) Mainile UGAROLA de producie spaniol se livreaz în tipul CB40;
GB30; CM.E. etc, au dispozitive obinuite, se pot opri conform programului,
au pedale de comand stânga-dreapa (g. 50, b)
a)
Fig. 50. Maina de fasonat i tiat tip REMA (g. a), maina de fasonat
UGAROLA C-B 40 (g. b) i dispozitive improvizate de format etrieri (g. c).
b)
Dispozitive de taiat
manual
c)
Dispozitive de taiat
si indoit manual
56 - Tehnologia meseriei
Maini de confecionat etrieri
Tehnologia meseriei - 57
O main similar este maina MEP-STAF -71 (Italia) care fasoneaz
automat etrieri de diferite forme de la 4 la 10 mm.
Mainile specice plaselor sudate vor tratate la utilaje de îmbinare i
sudare.
Forma etrierilor ce se pot fasona este foarte variat i ea se obine din
plasarea convenabil a limitatoarelor i reglarea unghiului de îndoire, care se
poate programa (g. 52).
58 - Tehnologia meseriei
nevoie de îndreptare; in caz contrar aceasta se face cu maini de îndreptat cu
role, în care sunt introduse plasele. Principiul de îndreptare este acelai ca i
la îndreptarea tablelor de oel. Dispozitivul poate avea 2 sau 3 role, acionate
manual sau electric; unele maini au rolele protejate cu cauciuc. Aceste maini
se folosesc i la îndreptarea plaselor livrate în roluri care se îndreapt la sol, se
taie i se folosesc ca plase plane.
Pentru tiat plase sudate se pot folosi agregate care taie toate barele plasei
concomitent, dup sudare sau dup îndoirea plaselor; mainile B.F.M. i „6
Martie”-Timioara taie plase din panouri de 3 000 X 8 000 mm. Pe antier sunt
utile mainile electrice manuale tip mono — SKITT (g. 54); se livreaz în
dou tipuri Typ 11 H i Typ S—12 H i pot tia bare de la 4 la 12 mm, respectiv
18 mm (poate tia i dou bare). Efectueaz circa 25 pân la 30 tieturi/min.
Greutatea mainilor este de 6 respectiv 8 kg, având motoare de 430, respectiv
620 W. Tierea plaselor sudate se poate face i cu forfecarea manual (g. 55).
În ara noastr întreprinderea de Unelte i Scule-Braov livreaz cleti de tiat
oel-beton.
Pentru tierea in serie în ateliere se pot utiliza ferstraie circulare de mare
turaie, atât pentru tierea plaselor, cât i pentru tierea barelor.
Cele mai uzitate sunt agregatele AEG — Fein Munchen, Bosch (Germania)
Sunt i utilaje portabile, electrice sau pneumatice, produse i livrate de ctre
un mare numr de rme.
Barele cu grosimi mari, care nu se pot îndoi la rece, în special din lips de
maini de îndoit de capacitate mare, se pot îndoi la cald, dup înclzirea local
la forj la o temperatur care nu produce transformri periculoase în structura
Tehnologia meseriei - 59
oelului. Indoirea nu trebuie s produc modicarea seciunii barei în zona de
îndoire sau alte defecte care pot provoca achieri, suri etc.
ARISTAN 2700
Tensiune alimentare 230V/50Hz
Reglaj curent 50-270 A
50-270 A (70 V)
55-270 A
Diametru electrod folosit (MMM) 2,0-6,0 mm
Kit de sudare: cleste portland cu cablu si cupla
rapida, cleste de masa si cupla rapida
Tehnologia meseriei - 61
La sudarea barelor de oel-beton i la utilizarea lor trebuie s se
respecte urmtorele recomandri:
1) Otelurile care se sudeaz trebuie vericate strict dac îndeplinesc
condiiile de calitate cerute de STAS 438/1 - 79 i STAS 438/2- 74.
2) Calitatea sudurilor se veric prin probe.
3) Sudarea se execut de sudori care au examenul practic i teoretic pentru
grupa 3, si sunt autorizati special
4) Inndirile sudate se vor amplasa la poziionarea armturii fasonate în
poziia precizat prin proiect; în lipsa precizrilor din proiect se vor amplasa
la o distant de 50 d; în cazul în care distana este mai mic se admite în
aceeai seciune maximum 25 — 30% din aria total transversal barelor din
element s e sudate.
5) Indoirea barelor sudate este admis la o distan de 5 d de captul
sudurii (d=diametrul barelor sudate).
Condiii generale de execuie. La executarea sudrii se vor respecta
urmtoarele reguli:
1) Temperatura ambiant nu va trebui s e mai redus de -5C°.
2) La temperaturi sub -5 C° i pe vânt i ploaie se vor lua msurii de
protejare, realizând spaii acoperite i respectând condiiile de sudri pe timp
friguros pe baza dispoziiilor speciale ale responsabilului cu sudura.
3) Barele care se sudeaz cap la cap se vor tia numai cu mijloace
mecanice i se vor curai cu perii.
4) La sudare se vor alege electrozii corepunztori procedeului de sudare,
calitii oelului i a poziiei de sudare conform Instruciunilor tehnice C.28—
76. La oelurile PC sudate manual cu arcul electric prin suprapunere se vor
prefera electrozi bazici sau supertit.
5) Sudarea cu preînclzire se va face cu arztoare (STAS 4137—70/1)
respectându-se condiiile pentru rcirea lent, folosind împachetri cu vat
mineral.
6) Utilajele de sudat, transformatoarele i agregatele se vor verica,
controlându-se funcionalitatea i realizarea parametrilor de sudare (curent,
tensiune, presiune, conform normelor i prevederilor STAS 2689-71.
7) Tehnologiile de sudare trebuie s asigure o comportare tenace, adic
îmbinarea s aib capacitate de deformare, iar ruperea barelor s se produc,
dac sunt supuse la traciune la o distan de (2—3) d de captul înndirii
sudate; în cazul în care ruperea s-ar produce în sudur aceasta trebuie s e
precedat de tendina de gâtuire, având loc lent i suprafeele de rupere cu
aspect bros, cu smulgeri de material. Nu sunt admise ruperile casante, cu
aspect lucios, care se produc brusc, fr avertizare, de regul la urechile de
prinderi, când piesele sunt manipulate pe timp friguros.
62 - Tehnologia meseriei
Sudarea electric prin puncte
Principiul sudrii prin puncte. Sudarea prin puncte este procedeul de
sudare electric prin presiune, în punctele de intersecie a barelor de oel-beton
care formeaz prin asamblare plase i carcase sudate. Sudarea se bazeaz pe
înclzirea prin curentul electric a barelor pe suprafaa lor de contact pân când
sunt aduse în stare plastic (adic o stare de topire local cu tendin de curgere),
în timp ce barele sunt comprimate pentru a se suda (forja) prin presare.
Barele întretiate (nodul plasei sau al carcasei) care pot in numr de dou
sau trei i excepional chiar patru sau cinci sunt presate cu o anumit for
intre electrozii de cupru ai mainii de sudat prin care trece i curentul electric
furnizat de secundarul unui transformator.
Fig.56.Tipuri de armturi:
1),2),3) — mrci de oel-beton
Tehnologia meseriei - 63
Din punctul de vedere al rolului armturilor in elementele de beton
armat acestea se împart în: armturi de rezisten (sau armaturi principale,
longitudinale); bare ridicate (sau bare înclina armturi de repartiie (sau
armturi secundare); armturi transversale (sau etrieri, frete etc), armturi de
montaj (sau armturi ajuttoare).
Armturile betonului precomprimat se împart în armturi tensionate
formate din oeluri de înalt rezisten în care se introduc eforturi de
pretensionare (mare) i armturi nepretensionate din oel-beton obinuit
similare cu armturile din elementele de beton armat.
Armturile care nu rezult dintr-un calcul de rezisten se numesc arm-
turi constructive.
Din punctul de vedere al aderenei cu betonul armturile se împart în
armturi cu prol periodic, armturi netede etc.
Se mai întâlnesc denumirile: armturi cu ciocuri i armturi fr ciocuri,
plase legate sau plase sudate, precum i carcase legate sau carcase sudate.
Din punctul de vedere al gradului de industrializare, armturile folosite
sunt sub form de bare izolate care se asambleaz în cofraj sau sub form de
carcase legate sau plase i carcase sudate prefabricate.
Prelucrrile pe care le suport barele izolate sunt, de regul, îndoiri,
formri de ciocuri, asamblri prin legare, asamblri prin sudare, preasamblri
în atelier, prelucrri de complectare în cofraj etc.
Din punctul de vedere al elementelor la care sunt destinate, armturile
sunt denumite: armturi pentru plci plane, plci curbe, grinzi, stâlpi, arce,
console, perei, fundaii i armturi pentru construcii speciale: rezervoare,
castele de ap, turnuri de rcire, couri, elemente spaiale, stâlpi LE A etc.
Deniii:
Armturile de rezisten sunt destinate, de regul, de a prelua în primul
rând eforturile de întindere care se produc în zonele întinse în elementele
încovoiate (grinzi, plci, elemente speciale etc.) i apoi de a mri capacitatea
de rezisten la compresiune a zonelor comprimate a seciunilor de beton
armat (stâlpi, grinzi, plci etc.) sau alte solicitri.
Elementele comprimate excentric (cu eforturi de compresiune i cu eforturi
de încovoiere — stâlpii de cadru — seciunile arcelor, riglele cadrelor de beton
armat), elementele întinse sau întinse excentric (tirani, poriuni ale unor plci
de construcii speciale, etc.) folosesc armtur de rezisten pentru a prelua
eforturi de întindere sau de compresiune.
Barele înclinate (ridicate) sunt bare plasate pe direcia eforturilor, celor
mai mari de întindere din anumite seciuni ale elementelor i sunt desigur tot
bare de rezisten (v. g. 56, marca 3).
Etrieri sunt rame transversale care leag barele longitudinale din oel-
beton prevzute de regul cu ciocuri. Etrierii pot închii (sub form de ram
64 - Tehnologia meseriei
închis) sau deschii (ram, fr o latur). Etrierii închii pot legai cu sârm
neagr sau legai prin sudare (v. g. 56 marca 4).
De regul, rolul etrierilor este cel de rezisten pentru preluarea unei
pri din eforturile transversale din stâlpi, grinzi, arce, cadre, sub form de
eforturi de întindere, dar au i rolul de asigurare a conlucrrii tuturor armturii,
asamblrii lor sub form de carcas i meninerii poziiei armturilor la cotele
prevzute în proiect.
Întreaga armtur din elementele de beton armat poate socotit ca
armtur de rezisten.
Armtura folosit cu scopuri speciale, pentru preluarea eforturilor din
temperatur, din contracia betonului, pentru reducerea efectului surrii etc.
poate socotit atât ca armtur rezistent, cât i ca armtur constructiv.
Armtura, prin structura ei, este destinat a prelua eforturi de întindere,
astfel de armtur este specic elementelor care se incovoaie (grinzi, plci,
stâlpi încovoiai, etc); dar armtura poate prelua i eforturi de compresiune,
împreun cu betonul din zonele comprimate (stâlpi, zonele comprimate ale
grinzilor etc).
Eforturile transversale din elemente sunt preluate tot prin capacitatea
armturilor de a prelua eforturi de întindere.
Armtura constructiv este armtura care nu rezult în mod obinuit dintr-
un calcul de rezisten.
În categoria armturilor constructive se consider armtura de repartiie a
plcilor armate pe o singur direcie al cror rol principal este cel de a asigura
conlucrarea de ansamblu a armturii (repartizând egal barele de rezisten),
punându-se un numr de bare pe metru liniar de plac la o distan maxim
xat prin proiect i care desigur a fost justicat prin încercri multiple.
Se tie c aceast armtur are i rol de rezisten, dar întrucât proiectantul
nu trebuie s respecte decât reguli constructive pentru punerea ei în proiect
(numr de bare pe metru transversal de plac, mrimea diametrului barelor,
distanele dintre bare, etc.) se numete i armtur constructiv. Armtura
de montaj intr în categoria armturilor constructive i este format din bare
longitudinale care asigur montajul armturii în grinzi sub form de carcas,
pstrând poziia etrierilor (v. g. 56) marca 2. Tot ca armtura de montaj
trebuie socotite i agrafele care pstreaz distana dintre barele longitudinale
ale stâlpilor când acestea nu sunt legate de etrieri, sau când etrierii nu au
sucient rigiditate pentru pstrarea geometriei carcasei stâlpului.
Ancorarea armturii în beton este o condiie a asigurrii conlucrrii dintre
beton i armtur.
Barele cu prol periodic întinse se ancoreaz i prin prolul oelului care
asigur pe lâng aderena obinuit a oelului de beton prin ptrunderea laptelui
de ciment în asperitile nevizibile ale barelor de oel-beton i o aderen prin
Tehnologia meseriei - 65
încletare, care se opune tendinei de lunecare a barelor prin efectul de pan
dat de nervuri; în ultim instan exist i frecarea care se opune alunecrii
barelor dup ce a fost învins aderena prin încletare.
Ciocurile sunt mijloace de îmbuntirea i ancorarea în beton a armturilor
alctuite e sub form de ciocuri în unghiuri drepte folosite la capetele barelor
din oelurile cu prol periodic, e sub form de ciocuri cu îndoire la 180°
folosite de regul la oelurile cu prol netede.
Barele comprimate pot rmâne i fr ciocuri. Modul de confecionare a
ciocurilor se arat la fasonarea armturii.
Înclinarea armturilor (poziionarea barelor de rezisten pe o seciune
înclinat) este necesar atât pentru trecerea armturilor spre zona întins a
elementului de la faa opus, cât i pentru preluarea eforturilor transversale
din forele tietoare din combinarea lor cu cele de încovoiere sub form de
bare supuse la elementele liniare (grinzi, noduri de cadru, console etc). La
grinzi, barele înclinate se numesc i bare ridicate deoarece trecerea barelor
longitudinale la partea superioar se face prin ridicarea (îndoirea) barelor.
Forele tietoare se iau i prin etriere, care se pun îndesii în zona cu fora
tietoare mare.
Armturile pretensionate sunt armturi de înalt rezisten, care sunt
supuse unor eforturi iniiale mari de întindere, la execuia elementelor, e
prin întinderea lor pe stand la elementele la care dup transfer se asigur
precomprimarea elementelor prin ancorarea prin aderen în beton, e prin
întinderea lor prin golurile lsate în elemente i care asigur precomprimarea
elementului prin blocarea armturi in ancorajele de la captul elementelor.
Armturile folosite la pretensionare sunt armturi de înalt rezisten.
În elementele de beton precomprimat, în opoziie cu armturia pretensionate
restul armturilor se numesc armturi nepretensionate.
Reguli generale
Pentru a se uura execuia armturilor, proiectantul trebuie s in
seama de urmtoarele reguli generale:
1) Se va alege un numr cât mai mic de bare.
2) Pentru ca barele s nu e confundate, diferena dintre diametre trebuie
s e de cel puin 2—4 mm pentru a deosebite cu ochiul liber.
3) Diametrul armturilor fasonate nu se va reduce sub 5 mm (cu excepia
plaselor sudate), pentru ca acestea s-i pstreze la tunare poziia din proiect.
4) La proiectare trebuie s se in seama de toleranele de execuie.
5) Nu se vor folosi, ori de câte ori este posibil, bare prea groase, care se
fasoneaz greu i au o aderen relativ cu betonul, mai sczut decât barele
subiri i nu asigur ductilizarea betonului.
6) Nu se vor folosi bare otante care nu au asigurat ancorarea
corespunztoare în beton.
66 - Tehnologia meseriei
7) Pentru armturile de rezisten se vor folosi bare cu prol periodic,
preferabil de calitate PC 60.
8) Pentru elementele plane se vor prefera plase sudate uzinale din sârme cu
prol periodic.
9) La cotarea armturilor i stabilirea mrcilor pentru bare se va ine seam
de posibilitatea industrializrii execuiei armturilor, stabilind mrci comune
pentru bare de acelai diametru i cu acelai mod de fasonare.
10) Ori de câte ori este posibil se vor folosi carcase sudate sau preasamblate
prin legare.
11) Armturile vor prevzute cu un numr cât mai redus de îndoiri.
12) Pentru zonele seismice se va tine seama de condiii speciale de armare
specice acestor zone.
Fasonarea i montarea carcaselor de armturi i o plaselor sudate se face
pe baza prevederilor proiectului i a elor de debitare si fasonare, respectând
cu strictee dimensiunile prevzute în proiect.
Barele tiate i fasonate vor depozitate în pachete i etichetate
conform simbolurilor din e. Scopul împachetrii i etichetrii este de a se
face identicarea lor uoar i de a asigura pstrarea formei i a cureniei
pachetului de armturi.
Dac în proiect nu sunt suciente date asupra modului de fasonare se
vor respecta urmtoarele indicaii generale:
1) Barele netede solicitate la întindere vor avea, de regul, ciocuri
semicirculare.
2) Armturile legate de la partea superioar a plcilor pot prevzute cu
ciocuri la 90°.
3) La înglobarea barelor longitudinale a stâlpilor în fundaii se vor prevedea
îndoiri la 90°.
4) Barele cu prole periodice, care necesit i ciocuri terminale (bare
întinse) se vor prevedea cu ciocuri la 90°.
5) Se execut fr ciocuri: barele cu prol periodic i netede comprimate,
barele plaselor i carcaselor sudate, la care aderena se asigur prin conlucrarea
spaial a întregii armturi, barele din zonele cu solicitri reduse, care sunt
folosite pe considerente constructive.
6) Barele înclinate trebuie s aib la capt o poriune dreapt de minimum
20 d în zonele întinse i de 10 d în zonele comprimate.
7) La proiectarea armturilor se vor avea în vedere i posibilitile de
poziionare a armturii, prin distanieri (cel puin 3 la ecare metru ptrat de
plas sau perete), cel puin 1 la ecare metru liniar de grind sau stâlp) prin
capre de oel-beton dispuse la 50 cm pentru partea superioar a plcilor în
consol i la 100 cm pentru restul plcii.
8) Plcuele metalice i praznurile înglobate vor de regul xate prin
sudur de armtur sau legate de cofraj pentru corecta poziionare a lor.
Tehnologia meseriei - 67
9) Legarea armturii este obligatorie la toate încrucirile armturilor
pentru a asigura efectul spaial de plas sau carcas i pentru poziionarea
corect a armturii.
10) Plasele sudate se folosesc la elementele plane solicitate static cu
armtur de rezisten sau pentru preluarea eforturilor din contracie i
temperatur.
11) Nu se vor pune în oper plase în rulouri care nu au fost în prealabil
îndreptate sau plase care nu sunt plane sau au noduri de sudur desfcute (mai
mult decât permit condiiile de livrare).
12) Poziia înndirilor se face numai cu acordul inginerului care conduce
lucrrile de execuie care va ine seama ca seciunea aleas pentru înndire s
e slab solicitat i va respecta condiiile privind asigurarea continuitii i
aderenei armturii în beton.
13) Pentru execuia armturilor este obligatorie asigurarea stratului
de acoperire cu beton care este o condiie obligatorie privind asigurarea
conlucrrii armturii cu betonul i a proteciei armturilor contra aciunilor
corozive.
14) Inlocuirea armturilor prevzute în proiect se admite numai cu
respectarea urmtoarelor condiii:
• aria armturii înlocuite s e egal sau cel mult 5 % mai mare decât cea
prevzut în proiect;
• barele s nu difere cu mai mult de ±25%;
• înlocuirea barelor cu alt tip de armtur (alt calitate de oel) se face cu
avizul proiectantului.
15) Nu se admite la turnare îngrmdirea armturilor, deformarea acesteia
sau schimbarea dimensiunilor elementului prin lipsa de rigiditate a cofrajului.
Exemple generale de armare. Planul de armare trebuie s conin, vederi
laterale i seciuni transversale considerindu-se c betonul este transparent,
ind marcat numai conturul su (conturul elementului de beton armat).
La vederile laterale armaturile se consider proiectate pe faa din spate a
elementului. Pe aceste planuri sunt date dimensiunile elementului, conguraia
armturilor, diametrul barelor, dimensiunile formelor barelor care constituie
armtura, numrul de bare, distana dintre bare, colurile caracteristice etc.
Fiecare armtur caracteristic poart o marc i este extras din element i
desenat separat cu toate cotele.
Planurile trebuie s indeplineasc urmtoarele condiii:
1) Planurile de armare pentru obiectivul care se execut trebuie sa conin
denumirea obiectivului, nivelul (etajul) la care se refer si toate alte elemente
necesare identicrii.
2) Elementele care urmeaz a executate la un obiectiv trebuie s e
complet înseriate, purtând indicative din litere i numere, conform regulilor
68 - Tehnologia meseriei
de desen, pentru a se identica uor armtura care se fasoneaz pentru ecare
element, pentru a nu se executa armturi în plus sau a se omite execuia unor
armturi.
Astfel, toate fundaiile, stâlpii, de un anumit nivel, grinzile, nervurile,
plcile, pereii, elementele secundare etc. vor avea indice separate distincte
care s nu dea natere la confuzii. Este necesar ca înainte de a se trece la
organizarea lucrului s se fac liste complete cu seria i indicativele tuturor
elementelor si s se completeze ele de debitare i fasonare a armturilor.
Înainte de a se începe lucrul propriu-zis, meterii i ei de echip
trebuie s cunoasc toate datele necesare. În cazul neclaritilor sau lipsurilor
din proiecte, nu se va trece la debitarea i fasonarea armturii pân nu se
lmuresc în detaliu toate datele, care nu rezult cu claritate din planuri; se
trece la complectarea acestora pe baza discuiilor i lmuririlor cu inginerul
responsabil de execuia lucrrii.
eful de echip va avea mai întâi o reprezentare clar asupra modului cum
va pus armtura în oper, la întregul obiectiv, asupra ordinei de execuie
a armturii, întocmindu-se o documentaie complet asupra întregului lot de
armturi ce-l are de fasonat.
Planurile de armare ale unui element trebuie s conin toate datele pentru
poziionarea armturii i fasonarea ecrei bare, astfel:
1) Vederea lateral conine dimensiunile elementelor de beton armat,
poziia lateral a armturii, având marcate barele de rezisten, numrul barelor
din aceeai seciune i acelai rând, marca armturii, diametrul armturilor,
distana dintre etrieri sau între barele de repartiie, poziia barelor înclinate i a
barelor de montaj, acoperirea cu beton.
2) Seciunile transversale conin poziia barelor longitudinale de rezisten,
barelor de montaj, etrieri etc. cu indicarea dimensiunilor seciunii transversale,
diametrul barelor, distanelor dintre bare, numrul de rânduri pe care se gsete
armtura.
3) Desenul ecrei bare caracteristice se extrage i redeseneaz separat,
paralel cu poziia barei în element: desenul conine lungimile în centimetri ale
ecrui poriuni drepte (considerate între colurile axelor barelor), lungimea
total, tipurile de ciocuri, diametrul barei, în mm, simbolul oelului (de
exemplu 30 Ø OB 37 i marca barei).
Desenele pe care nu este trecut calitatea oelului se înelege c oelul este
de calitatea OB 37.
Vederea de sus este folosit pentru indicarea poziionrii în plan a armturii
elementelor plane, indicându-se distanele dintre bare (respectiv numrul i
diametrul barelor pe metru liniar, inclusiv calitatea de oel).
Pentru a se exemplica cum se citesc planurile în continuare se dau o serie
de exemple.
Tehnologia meseriei - 69
Exemplul Cuzinetul (fundaia) unui stâlp de beton armat. În g. 57 este
reprezentat cuzinetul de belon armat cu dimensiunile în plan de 125 x 150 cm,
rezemat pe beton simplu la fundaie.
Detaliile gurii reprezint:
1) Vederea in perspectiv a cuzinetului de form prismatic din care se vd
ieind 6 musti prevzute cu ciocuri.
2) Vederea de sus a tlpii cuzinetului care este armat cu o plas de bare
legate i anume pe o direcie sunt 9 Ø 14 bare i pe cealalt direcie 11 Ø 14
ceea ce înseamn c pe latura de 125 cm sunt 11 bare aezate la intervale de 15
cm, iar pe cealalt direcie sunt 9 bare la interval de 9 cm, respect 10 cm intre
ele.
Tipul de bare de pe latura scurt a cuzinetului are marca 1, iar cele de pe
latura, lung au marca 2.
Fiecare marc de armtur este desenat având gurate ciocurile
semicirculare i trecute urmtoarele dimensiuni: lungimea dreapt a barelor
care este de 95 cm la marca 1 i de 120 cm la marca 2 ; lungimea total a
barelor care este de 115 cm la marca (1), deci mai lung cu 20 cm ce reprezint
lungimea necesar confecionarii celor dou ciocuri (aproximativ 2 x 7 d) i
numrul total de bare pentru ecare marc.
Se remarc, c ciocurile se pun in sus.
70 - Tehnologia meseriei
Pe aceeai seciune este trecut i poziia armturilor din stâlpi care se
vor pretrece cu mustile pe o lungime de 100 cm (aproximativ 45 d). În ceea
ce privete plasa de la baza cuzinetului se observ din acest desen c barele
lungi marca (2) au ciocurile in sus i sunt puse sub barele scurte marca (2) au
ciocurile în sus i sunt puse sub barele scurte (marca 1) care în seciune se vd
numai ca nite puncte.
4) Seciunea vertical fcut paralel cu latura scurt. Din acest desen
dimensiunile cuzinetului in seciune, aezarea barelor plasei din cuzinet la
care (marca 1) se vede in întregime cu poziia ciocurilor, iar marca (2) se vede
sub form de puncte.
5) Seciunea orizontal prin stâlp deasupra mustilor de unde se vede
poziionarea acestora in seciune, poziionare care se deduce i din cele dou
seciuni verticale.
Exemplul. Armarea plcilor de planseu, cu armtura pe o singur direcie
i cu armtur pentru preluarea momentelor negative de pe reazeme. Modul
de armare a fost artat la capitolele anterioare din care se vede atât armarea
i pe o direcie cu bare drepte, bare ridicate, clrei i bare de repartiie cât i
armarea incruciat a plcilor.
In gura 58 se arat dou modaliti de fasonare a armturii i anume in
desenul a barele de rezisten sunt de dou tipuri marca 1i marca 2; În câmpul
plcii este trecut numrul de bare pe metru liniar (de exemplu 6 Ø 6 mm/m),
numr realizat de cele dou mrci 1 i 2, dar pe reazeme se ridic numai barele
de marc 1; barele de marc 2 sunt continuate ca bare drepte pân pe reazem
având ciocuri semicirculare in sus.
Barele de repartiie sunt cele indicate cu marca 3.
In desenul b se arat c se poate folosi o singur marc de armtur 1 pus
alternativ [cu un capt ridicat spre stâng marca 1, apoi spre dreapta marca 1.
Stâlpii cu seciune dreptunghiular pot avea in loc de doi etrieri in aceeai
seciune un etrier i o agrata în form de S (g. 59).
În regiuni seismice nu se recomand folosirea agrafelor.
Tehnologia meseriei - 71
Condiii generale de armare (oeluri, procente de armare)
Fig. 60. Armare suplimentara pe grinzi Fig. 61. Distantele minime dintre armaturile de
principale la plansee rezistenta pentru grinzi orizontale sau inclinate
Tehnologia meseriei - 73
La grinzi se vor folosi procente de armare medii de circa 0,6 — 1,2%, cu
eventuale depiri la seciunile T cu placa în zona comprimat.
Procentele de armare mai reduse (dar superioare plcilor) se iau la grinzi
cu dimensiuni mari la care rezult armtura constructiv.
La grinzile cadrelor de beton armat pentru preluarea momentelor negative
de pe reazem se vor lua ca procente minimei 0,5% pentru armri de oel OB37
i 0,4% pentru armri de oel PC 52 sau PC 60.
Procentele maxime se stabilesc prin calcul din condiia ca partea
comprimata a sectiunii de beton sa e considerata mai redusa, conform
prescriptiilor.
Procentul de armare al armturii transversale realizat prin etrieri va cel
puin 0,2%.
Pentru oelul PC 60 utilizat la armarea elementelor supuse in zone seismice
nu se va depi urmatoarele valori maxime: 1 % pentru beton B 200; 1,2 %
pentru B 250 i 1,4 % pentru B 300.
În zonele din vecintatea reazemelor se vor prevedea etrieri închii pe
lungimea pe care sunt prevzute la partea superioar armaturi longitudinale,
dar cel puin pe o lungime egal cu dublul înlimii grinzii.
În zone seismice, distana dintre etrieri va de cel mult 1/4 din înlimea
grinzii i cel mult 20 cm.
74 - Tehnologia meseriei
Tabelul Aria seciunilor, în cm2, pentru un numr de bare
Diam. Numrul de bare
[mm] 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
6 0,2827 0,57 0,85 1,13 1,41 1,70 2,98 2,26 2,54 2,83
7 0,3848 0,77 1,15 1,54 1,92 2,31 2,69 3,08 3,46 3,85
8 0,5027 1,01 1,51 2,01 2,51 3,02 3.52 4,02 4,52 5,03
10 0,7854 1,57 2,36 3,14 3,93 4,72 5.50 6,28 7,07 7,S5
12 1,1310 2,26 3,39 4,52 5,65 6,79 7,92 9,05 10,18 11,31
14 1,5394 3,08 4,62 6,16 7,70 9,24 10,78 12,32 13,05 15,39
16 2,0106 4,02 6,03 8,04 10,05 12-06 14,07 16,08 18,10 20,11
18 2,6557 5,09 7,64 10,18 12,72 15,27 17,81 20,36 22,90 24,45
20 3,1416 6,28 9,42 12,57 15,71 18,85 21,99 25,13 28,27 31,42
22 3,8013 7,60 11,40 15,21 19,01 22,81 26,61 30,41 34,21 38,01
25 4,9087 9,82 14,73 19,63 24,54 29,45 34,36 39,27 14,18 19,09
28 6,1575 12,32 18,47 24,63 30,79 36,95 43,10 49,26 55,42 61,58
32 8,0425 16,08 24,13 32,17 40,21 48,25 56,30. 64,34 72,38 80,42
36 10,1788 20,36 30,54 40,72 50,89 61.07 81,43 81,43 91,16 101,80
40 12,5664 25,13 37,70 50,27 62,83 75,40 87,96 100,5 113,1 125,70
Grinzi:
- la planee obinuite 10
- la planee cu nervuri dese 8
Etrierii armturilor Etrieri la:
de repartiie i - stâlpi neportani 5
montaj; armaturi - stâlpi portani cu latura mic sub 50 cm 6
Tehnologia meseriei - 75
constructive - stâlpi portani cu latura mic peste 50 cm 8
- grinzi armate cu carcase legate cu sârm ¼ dmax
- grinzi cu înlimea seciunii pân la 80 cm 6
- grinzi cu înlimea seciunii peste 80 cm 8
Armturi de repartiie (plci):
- pentru plase legate cu sârm
- pentru plase sudate-pentru elemente 5
prefabricate
- armare suplimentar la plci armate pe o
singur direcie-clrei: 3/40 dmax
76 - Tehnologia meseriei
mm. Diametrul maxim se recomand s nu depeasc 28 mm (în special în
zone seismice).
La elementele prefabricate, la seciuni cu dimensiuni constructive, în care
solicitrile sunt mici sau la stâlpii de beton armat turnai în zidrie, diametrul
minim al barelor longitudinale se reduce tot la 12 mm.
Diametrul armturii transversale (etrieri) va cel puin 1/4 din
diametrul minim al armturii longitudinale i minimum:
- 5 mm la stâlpi neportani;
- 6 mm la stâlpi cu b < 500 mm;
- 8 mm la stâlpi portani cu b > 500 mm.
In zone seismice diametrul minim al etrierului va de 8 mm. Se admit etrieri
Ø 6 mm la stâlpi având latura cea mai mare a seciunii transversale b < 30 cm.
Diametrul minim al fretei elicoidal continu sau din etrieri sudai
(armturi transversale sudate) va de 6 mm.
Diametrele minime la plci
Diametrul minim pentru armtura de rezisten in cazul plaselor legate cu
sârm, la elementele din beton monolit se va lua:
1) Pentru armturile de la partea inferioar a plcii 6 mm.
2) Pentru armturile de la partea superioar a plcii (inclusiv armturi
înclinate sau clrei): 9 mm pentru otelul neted; 6 mm pentru oelul tip PC
(cu prol periodic).
Diametrul maxim al barelor de rezisten din plci nu va depi, în mm,
valoarea dat de relaia h/10+2.
Pentru elementele armate cu plase sudate din sârm tras pentru beton
armat diametrul minim al armturii de rezisten va de 4 mm la cele
prefabricate i de 5 mm la elementele executate monolit.
Armtura de repartiie pentru plci turnate monolit, se ia de 5 mm pentru
plase legate i de 4 mm pentru plase sudate. La clementele prefabricate cu
plase sudate armtura de repartiie poate avea diametiul minim de 3 mm.
Diametrele minime la diafragme. Diametrele minime ale armturilor
verticale de rezisten vor :
Ø 12 pentru armarea cu oel OB 37;
Ø 10 pentru armarea cu oel PC 52.
Etrieri din zonele de capt ale diafragmelor vor de minimum Ø 6, 100
mm între ei pe cincimea inferioar a înlimii cldirii peste subsol.
Diametrele minime la structurile speciale (invelitori, rezervoare,
planee ciuperci, planee cu nervuri dese). Diametrele minime trebuie s e
conforme cu prescripiile speciale elaborate pentru aceste elemente.
78 - Tehnologia meseriei
Tabel: Distane maxime admise între armaturi
Maxim admis
Elemente Distana între:
[mm]
1 Stâlpi Armturi longitudinale:
— pentru laturile cu numai dou bare 350
— pentru laturi cu mai mult de dou bare 250
Etrieri
— În zona curent 15 d ; b < 300
— În zona de înndire a barelor 10 d
Spirala fretei 0,2 ds; 180
Armturi de rezisten
2 Grinzi Etrieri: 150
— când nu exist armtur comprimat
Distana rezultat
rezultat din calcul
din calcul: 3/4 h;
— când exist armtur comprimat
300
rezultat din calcul 15 dc; 3/4 d ; 300
Armturile constructive dispuse pe faa lateral, la
grinzi mai înalte de 70 cm 400
3 Plci Armturi de rezisten:
— plci cu grosime de cel mult 15 cm 200
— plci cu grosime de peste 15 cm 1.5 hp
Armturi de repartiie
— pentru plci armate pe o singur direcie cu l2/l1" 2: 350
— pentru plci pe care pot aciona i 350
încrcri concentrate sau distribuite local 250
80 - Tehnologia meseriei
Este foarte important ca erarii betoniti s tie c execuia armturi
ridicate mai înalte, nu asigur acoperirea cu beton, iar execuia unei armturi
ridicate cu înlime mai mic are ca efect micorarea rezistenei elementului.
Manipularea carcaselor de armturi i a plaselor se va efectua conform
normelor pentru a nu se deforma la manipulri i transport.
Elementele prefabricate vor transportate, manipulate i montate cu
atenie pentru a nu se distruge stratul de acoperire.
Protecia armturii la betoanele uoare se face în fabrici cu respectarea
strict a tehnologiei.
La elementele din beton precomprimat armturile i piesele înglobate vor
protejate special.
Tabel. Acoperirea minima cu beton a armturii
Grosimea stratului
Nr.
minim de Observaii
crt. Tipul armturii i elementului
acoperire g [mm]
Armturi longitudinale de rezisten
1 Plci (planee, diafragme, perei cu grosimea < 100 m 10
2 Idem, plci cu grosimea > 100 mm 15
3 Plci prefabricate 10
Grinzi cu înlimi < 250 mm i armturi Ø20 grinzi cu înlime
4 15
mai mare de 250 mm:
5 - armtura 32 mm 25
6 - armtura 28 mm 20
7 - armtura " 32 mm 30
8 Grinzi prefabricate cu inlime mai mare de 250 mm 20
9 Grinzi cu înlime " 500 mm i Ø 16 cm 20
10 Grinzi cu armtura rigid (laminare); elemente din granulit: 50
11 - elemente diferite 15 Minimum
12 - plci folosite în spaii închise, fr mediu mrimea
agresiv 10 granulei
13 Armturile înclinate pentru bare cu 0< 16 (obliga-
toriu pentru elemente din granulit) 2d
14 Stâlpi 25
15 Grinzi de fundaii i fundaie aezat pe pmânt cu
strat de egalizare (acoperirea pentru faa inferioar) 35
Idem, fr strat de egalizare 50
16 Fundaii prefabricate pe strat de egalizare 30
Armturile de pe feele laterale ale elementelor (stâlpi-grinzi,
17
fundaii) în contact cu pmântul
18 Armturi transversale i montaj 45
19 Etrieri, armturi transversale, bare de montaj 15
20 Armtur de repartiie la plci 10
Distanele dintre capetele armturilor la marginea
20
elementului
22 Plci, panouri, diagrame Max. 5
23 Alte elemente Max. 10
24 Elemente din beton aparent
g + 10
25 Elemente în medii agresive (dup prescripii speciale):
- alte elemente g+ 5
- plci g = 10
Tehnologia meseriei - 81
Ancorarea armturii, forma barelor
82 - Tehnologia meseriei
Ciocurile semirotunde se folosesc, regul, pentru barele netede, ciocurile
ascutite la etrieri, iar ciocurile drepte la bare cu prol periodic sau chiar la
barele comprimate din stâlpi care se ancoreaz în cuzinei.
Lungimea parial de ancorare se socotete pân la începutul curbei de
racordare a ciocului.
Forma i dimensiunile ciocurilor sunt în funcie de forma prolului barei,
destinaia armturii, calitatea oelului, diametrul barei si modul de fasonare.
Dimensiunile obinuite se vor respecta atât la debitare, cât i la fasonarea
armturii (razele de îndoire, dimensiunea captului drept al ciocurilor etc).
În funcie de criteriile artate mai inainte se vor respecta urmtoarele
indicaii:
Barele netede longitudinale, de rezisten, se confecioneaz cu ciocuri tip
a sau b pân la Ø 20; tipul a se execut de regul prin fasonare manual, iar
tipul b prin fasonare mecanic (STAS 10107/0-76 prevede numai tipul a).
Barele cu Ø > 20 se admite a se fasona cu ciocul tip c dac nu sunt
incompatibiliti de ancorare (grosimea elementului etc).
La ciocurile tip a captul ciocului are o poriune dreapt de 3 d.
Etrierii vor avea ciocuri ascuite cu o poriune dreapt a captului, tot cu 3
d (la etrieri legai cu sârma ars (STAS 889—76).
Pentru armtura de rezisten din stâlpi, la captul ancorat în cuzinet
(fundaii) se admite fasonarea unui cioc drept tip e (v. g. 75), care are o
poriune dreapt de minimum 3 d, dup terminarea curbei de îndoire
(racordare).
Barele netede nu au ciocuri in urmtoarele cazuri:
1) Când fac parte din plase sudate.
2) Când fac parte din carcase sudate sau carcase legate corespunztor, iar
proiectul nu prevede formarea unor ciocuri.
3) Când sunt în zonele permanent comprimate ale betonului pentru
construcii care sunt executate în zone neseismice (fr cutremure de pmânt).
4) Pentru barele de montaj, dac proiectul nu prevede execuia de ciocuri.
Unele proiecte admit s nu se foloseasc ciocuri i la plase legate, pe
considerentul c armtura este ori slab solicitat ori ancorarea prin aderen
este satisfctoare. La plci se pot folosi i ciocuri ascuite.
Barele cu prol periodic, în special cele de diametru mic (Ø <14) pot
folosite fr ciocuri, ancorarea realizându-se prin aderen. La diametre mai
mari sau când proiectul prevede fasonarea de ciocuri, acestea se fac de tipul
d cu o raz de minimum 2,5 d (sau 2 d) i cu o poriune dreapt de 7 d. Nu se
fac ciocuri semirotunde deoarece aceste oeluri ind mai dure, se fasoneaz
greu i pot sura pe zona de curbare. Pentru bare cu dimensiuni foarte mari se
pot prevedea mijloace speciale de ancorare la capete (sudare de plcue, piese
metalice sau alte dispozitive prevzute în proiect).
Tehnologia meseriei - 83
Lungimea ciocurilor. În afar de lungimea obinuit a barei l0 se mai
prevede o lungime pentru ciocuri Lc care este în funcie de forma ciocului,
diametrul barei d, diametrul rolei de fasonare D = fd, unghiul de îndoire d
i mrimea poriunii drepte c = nd. În g. 65 sunt artate datele geometrice
pentru stabilirea lungimei Lc necesare fasonrii ciocurilor.
Urmrind datele din gur se stabilesc urmtoarele relaii pentru lungimile
necesare ciocurilor:
Le = 1,07 (f +1)d + nd (pentru ciocuri semicirculare);
Le = 0,67 (f+1)d + nd (pentru ciocuri ascuite);
Lc = 0,28 (f +1)d + nd (pentru ciocuri drepte).
În aceste relaii f este numrul care stabilete în raport cu diametrul barei
i raza de curbur D a rolei de fasonare f= D/d = k; d — diametrul armturii
care se fasoneaz; n — numrul de diametre care denete lungimea dreapt a
captului barei (n = cjd), (dup zona de curbare).
Fig. 65. Stabilirea lungimii necesare ciocurilor cu îndoiri la: a-1800; b-1350; c - 90°.
84 - Tehnologia meseriei
Tabel: Lungimile necesare ciocurilor
f n
Tipul ciocului Lc Tipul Observaii
(D=fd) (c=nd)
Semicircular cu
2,5 3
7,0 d a Bare netede cu diametrul mic
capt drept
5,0 3
10,0 d 12,0 d c Bare nedede cu diametrul marc
5,0 5 c
Semicircular cu 2,5 0 4,0 d b Idem, fasonare mecanic
capt drept 5,0 0 7,5 d b
Ascuit cu capt 2,0 3 5,0 d -
Etrieri pentru plase
drept 3,0 4 7,0 d -
Drept cu capt
2,0 3 4,0 d d Bare pentru stâlpi
drept 2,5 5 6,0 d d Bare cu prol periodic
2,5 7 8,0 d d
86 - Tehnologia meseriei
etc. Aceste lungimi se stabilesc prin calcul. Unele valori ale lungimilor de
ancorare sunt date direct de standardul de calcul, pentru diferite zone de
ancorare: pe reazeme, înainte de reazeme, în zonele comprimate întinse etc.
În gura 71 se arat cum se socotesc lungimile de ancorare în zonele unde
apar eforturi de întindere în aceste zone; eforturile transversale sunt preluate
e prin armturile longitudinale din partea de jos sau de sus a grinzii, e prin
etrieri. Lungimile de ancorare calculate sau lungimile de ancorare stabilite
constructiv W sunt indicate în gur. Pentru consolele stâlpilor sau consolele
transversale ale grinzilor (g. 72), armturile longitudinale i eventual cele
înclinate, vor ancorate pe o lungime de calcul prestabilit ca pentru zonele
întinse, socotit de la marginea stâlpului sau grinzii.
Armarea în zonele de frântur a elementelor liniare (bare) se face cu
respectarea datelor constructive din g. 73 din care se vede c armarea se face
printr-un sistem de bare întretiate, cu lungime de ancorare la artate pe gur,
în care se ine seam de întreaga lungime activ de ancorare la =lal + la2
Fig. 70. Distante constructive pentru Fig. 71. Lungimi de ancorare lâng reazeme in
bare ridicate. zonele întinse.
Tehnologia meseriei - 87
Fig.73. Lungimi de ancorare in zona elemen
Fig. 72. Lungimi telor frinte la stâlpi.
de ancorare
Pentru bare curbe sau cu unghiuri mai mari de 160° i bare subiri (Ø<
14), îndoirea se poate face dup conturul feei, îns se prevd etrieri sau agrafe
speciale (gurile 74 i 75).
Armtura
Pe reazeme (dincolo de
de rezisten
marginea interioar):
longitudinal cu
1 — elemente slab solicitate
ciocuri la capete 10 d
— elemente puternic STAS 10107/1-77
OB 37; PC 32; 15 d
solicitate
PC60
88 - Tehnologia meseriei
- PC 60 ; B 250 ; B300 35 d
- zona întins:
- bara nu este necesar din
calcul pentru preluarea
eforturilor W= 20 d
- la (lungime
- idem, este necesar in calculat con-
întregime pentru a prelua form STAS Vezi Fig. 76
eforturi normale 10107/1-77
- min. 250mm
Înndirea armturilor
Barele de oel-beton puse in oper, pe cât posibil în special cele întinse, vor
folosite fr înndiri. Inndirile apar necesare in primul rând din considerente
de calcul, care stabilete aria armturilor în diferite seciuni ale elementului de
beton, arie care difer foarte mult ca mrime i poziie de la o seciune la alta.
Un alt considerent, care poate conduce la necesitatea înndirii armturilor
sunt consideratele tehnologice de execuie, când trebuie folosite buci mari
de bare, care implicit trebuie înndite.
Inndirile se poziioneaz în seciuni cu eforturi mici. Dac aceste seciuni
nu sunt precizate în proiect, executantul trebuie s aib acordul inginerului
responsabil de lucrare, asupra poziionrii înndirilor.
Inndirea armturilor se poate face prin suprapunere sau prin sudare. Se
recomand ca înndirea armturilor Ø" 25 s se fac prin sudare (obligatoriu
de la Ø 32).
Nu se vor înndi cu sudur bare având Ø < 10.
Se va urmri ca într-o anumit seciune s se înndeasc numai o singur
bar. Dac trebuie s se înndeasc mai multe bare într-o seciune, se va
urmri ca aria armturilor întins înndite prin petrecere fr sudur, intr-o
singur seciune s e de maximum 25% din aria total de armtur întins
în cazul armturilor netede i maximum 50% în cazul armturilor cu prol
periodic laminat la cald.
Lungimea de suprapunere a armturilor înndite, amplasate in zona întins
a elementelor solicitate la încovoiere, compresiune excentric i întindere
excentric cu excentricitate mare, deci la stâlpi puternic încovoiai i la bare
întinse i încovoiate i la baie comprimate i
încovoiate (g. 76) va egal cu cel puin
valorile calculate la i de minimum 250
mm; pentru cazurile curente, se permite
s se foloseasc valorile din tabel în locul
formulelor de calcul a lungimilor de înndire.
Înndirea prin petrecere (suprapunere) nu
este permis: Fig. 76. Modul de suprapunere a
armturilor înndite fr sudur
1) La bare 0 >25;
Tehnologia meseriei - 89
2) La tiranii, diagonale i bare întinse ale grinzilor cu zbrele de beton
armat.
Înndirea plaselor sudate din STNB, pe direcia armturilor de rezisten,
se va face prin suprapunere pe dou ochiuri plus 5 cm; se permite ca înndirea
s se fac pe un ochi plus 5 cm, dar cel puin 40 d, dac înndirea se face într-o
zon în care eforturile unitare sunt mici în armturi.
Observaie. Pentru înndirile armturilor în stâlpi comprimai excentric,
în cazurile în care unul din capetele zonei de suprapunere corespunde unei
solicitri de compresiune excentric cu excentricitate mic, se permite ca
lungimea de suprapunere s corespund valorilor din tabel, punctul 4 dac
se înndesc în aceeai seciune bare reprezentând pân la 50% din aria total
a armturilor longitudinale i lungimi sporite cu 50 % dac se înndete în
aceeai seciune o cantitate relativ mai mare.
Lungimea minim de suprapunere pentru armturile înndite în zona
comprimat va de 30 d pentru elemente executate cu betoane de clasa
mai mic ca BC 25, respectiv 20 d pentru elemente executate cu betoane de
clasa BC 25 sau mai mare. Lungimile de suprapunere pot reduse în mod
corespunztor, dac înndirea se face într-o zon de solicitare mai redus.
La elementele liniare solicitate la compresiune, pe lungimea de suprapunere
a armturilor în zona de înndire, etrierii vor îndesii, distana maxim dintre
ei ind de 10 d.
Nu se admite executarea înndirilor prin suprapunere fr sudur în
elemente liniare a cror seciune este întins în întregime (tirani). De asemenea,
se recomand s nu se execute înndiri prin suprapunere, fr sudur, la alte
elemente întinse centric sau întinse excentric cu excentricitate mic, armate cu
oeluri netede. Se admite înndirea prin suprapunere fr sudur a armturilor
din pereii rezervoarelor sau silozurilor cu urmtoarele condiii:
1) Diametrul armturilor înndite s nu depeasc 12 mm.
2) Seciunile de înndire s e mai decalate decât la celelalte elemente,
astfel încât în aceeai seciune de calcul s nu e înndite mai mult ca 25% din
bare.
3) Distana dintre dou înndiri succesive s e mai mare decât valoarea
lungimii de ancorare calculat la i anume la înndirea prin suprapunere, fr
sudur, a armturilor din pereii rezervoarelor sau silozurilor, lungimea de
suprapunere s e sporit fal de valorile prevzute la alte elemente, cu 50%
pentru armturile netede, respectiv 25 % pentru armturile din oel cu prol
periodic.
Inndirea prin manoane sau alte procedee se utilizeaz, la armturile
betonului precomprimat sau la barele întinse ale tiranilor, care pot fcui i
din bare de oel-beton. Execuia manoanelor este o problem care o rezolv
lctuii i trebuie tratat ca orice pies mecanic. Manonul trebuie s aib
let stânga-dreapta i aceeai capacitate de rezisten ca i bara.
90 - Tehnologia meseriei
Calculul lungimii barelor de armturi
Tehnologia meseriei - 93
50, 100
Distana dintre
etc. i
axele barelor [mm] 75, 50-300 50-300 50-300
150
5 longitudinale
etc.
[mm] 5075
sau
multiplu de 25 25 25
Distana între
axele barelor [mm] 50-300 50-420 50-420 50-420
6 transversale
Fr
în trepte de [mm] Fr trepte Fr trepte Fr trepte
trepte
7 Diametrul barelor
longitudinale d1 [mm] 3-10 25-12 25-12 (25-82) 25-12 (25-82)
94 - Tehnologia meseriei
Barele care se adaug plaselor prin legare sau chiar prin sudare se va cuta
s e de calitate apropiat barelor din plase. Se admite ca barele adugate s
e i de calitatea PC 52 sau PC 60.
În dreptul golurilor din plci, plasele se întrerup prin tiere, iar golul se va
borda cu bare suplimentare, având aria seciunii, echivalent barelor întrerupte.
Aceste bare se sudeaz între ele la coluri i se vor suda i de plas în cel puin
doua puncte de sudur de ecare parte a golului sau va avea lungimea necesar
de ancoraj, în funcie de calitatea oelului i marca betonului (g. 78).
Flg. 78. Barele de bordare ale golurilor în plci de beton armat cu plase sudate si întrerupte
a-cu sudur prin puncte; b- prin aderent; ds1 ds2- Ø bare suplimentare;
di1 di2= Ø bare din plase sudate
96 - Tehnologia meseriei
Fig. 80. Inndirea plaselor sudate pe
direcia barelor de repartiie:
a-Inndirea prin suprapunere cu aezarea
barelor de rezistena in acelai plan; b-
înndirea prin suprapunere cu aezarea
barelor de rezisten in planuri diferite;
c-înndirea plaselor sudate cu bare de
rezistena 0<12 mm
Tehnologia meseriei - 97
iar ancorarea se face prin prelungirea barelor longitudinale cu 100 mm (10
cm) dincolo de marginea reazemului (se admite i tierea barei transversale
pentru introducerea barelor longitudinale pe reazeme); (g.84).
98 - Tehnologia meseriei
c. Luarea în consideraie a încastrrii plcilor pe reazemele de capt.
Se prevd urmtoarele condiii (pentru plasa de sus):
1) Lungimea total a zonei de ancorare, dincolo de marginea interioar a
reazemului trebuie s e de cel puin un ochi i jumtate de plas.
2) Plasele se îndoaie în zona de ancorare, la 90° având pe aceast zon cel
puin dou bare transversale, ultima bar ind pe poriunea vertical (dincolo
de îndoitur);
La barele cu prol periodic lungimea de trecere dincolo de reazemele
continue trebuie s e cel puin 10 d1.
Fig. 86. Fundatie izolata in forma de ciuperca, pentru stâlp de beton armat
Fig. 89. Fundaie pentru stâlp Fig. 90. Fundaie pentru stâlp metalic cu
metalic cu eforturi mici. eforturi mari.
OTEL OB 37
BETON BC 7,5;
BC 15;
Fig. 95
Fig. 107. Armarea planeelor de beton armat monolit la structurile cu diafagme executate cu
cofraje glisante.
Fig. 113. Imbinri orizontale la pereii Fig. 114. Îmbinare vertical cu nod inchis
exteriori.
Stelele dintre celule se armeaz în mod special, iar pereii din dreptul
stelelor sunt îngroate având i armtur sub form de V.
Stâlpi cu destinaie special i construcii turn
a. Stâlpii LEA i de telecomunicaii. Pentru linia de transport i distribuie
a energiei electrice, pentru telecomunicaii i transport c.f., transport urban etc.
se folosesc stâlpi de beton armat i beton precomprimat prefabricai. Seciunile
stâlpilor pot similare cu cele artate anterior
Modul lor de execuie este destul de diferii: • stâlpi turnai monolit; •
prefabricai prin vibrare; • preturnai orizontal sau vertical; % centrifugai;
• precomprimai cu armtura aderent; • asamblai din tronsoane prin
postcomprimare etc.
Modul de armare a acestor stâlpi este similar cu cel al stâlpilor obinuii.
Seciunea transversal a stâlpilor este variabil, alternând seciunea dublu
T cu cea dreptunghiular. La seciunea dublu T armtura longitudinal se
gsete în colurile etrierilor; la cea dreptunghiular aceast condiie nu mai
este îndeplinit, dar poriunile dreptunghiulare sunt destul de reduse.
b. Stâlpi peron. Pentru anumite construcii industriale se execut stâlpi
cu console lungi în capul lor pe care reazem diferite elemente de construcii
(ferme luminator, grinzi, elemente de suprafee etc.).
Stâlpul prezint interes întrucât la partea de jos este un stâlp cu goluri, care
are console scurte puternic armate pentru grinzile de rulare (cu musti pentru
realizarea continuitii).
130 - Tehnologia meseriei
TEHNOLOGII DE ASAMBLARE SI MONTAJ
PENTRU ARMATURI
Tehnologiile, dispozitivele si utilajele pentru executia operatiilor de
descolacire, indreptare, taiere, fasonare, formarea fascicolelor, precum si
operatia de pretensionare au fost aratate in capitolele anterioare.
In acest capitol se vor arata unele aspecte ale organizarii lucrului si locului
de munca, modului de organizare a unor ateliere de santier, modul de transport,
manipulare si montaj a armaturilor fasonate.
Executia lucrarilor de armature din bare independente pân la punerea lor
in opera comporta o serie de operatii si faze, care in principiu sunt urmatoarele:
1 Transportul otelului beton
2 Descarcarea otelului-beton din mijloace de transport
3 Depozitarea pe calitati de otel, diametre, loturi,
4 Descolaciri si indreptari
5 Taiere si sudare cap la cap
6 Fasonarea si gruparea pe elemente, marci, etc.
7 Confectionarea carcaselor, plaselor, fascicolelor sau legaturilor de bare
fasonate
8 Controlul calitatii
9 Depozitarea armaturilor nite
10 Incarcarea armaturilor nite in mijloc de transport si transportul lor la
punctual de lucru
11 Descarcarea si manipularea pentru punerea in opera
12 Completarea lucrarilor de montaj in opera (legare, sudare, indoire,
pozarea puricilor si distantierilor etc.)
13 Vericarea operatiilor de montaj
14 Betonarea elementului
In cazul folosirii plaselor sudate, operatiile de montaj se simplica foarte
mult.
Manipularea, transportul si depozitarea otelului armaturilor
Se face conform instructiunilor furnizorului, respectând standardele in
vigoare.
a. Manipularea, transportul si depozitarea armaturilor fasonate ca
bare individuale se face pe grupe de bare, pe tipuri de oteluri, etichetindu-
se. Etichetele trebuie sa contina elementele de pe sa de debitare-fasonare
(obiectivul, indicativul elementului, marca barelor, numarul barelor pe ecare
element si eventual numarul elementelor de beton armat pentru care sunt
fasonate barele din legatura etichetata).
De regul legturile conin o singur marc pentru mai multe elemente
similare.
Etrierii se leag separat pentru grinzi i separat pentru stâlpi i se eticheteaz
dup aceleai criterii ca i barele fasonate.
Tehnologia meseriei - 131
Greutatea legturilor este în funcie de gradul de mecanizare a atelierului
i a antierului.
Pentru atelierele cu mijloace de ridicat reduse legturile nu depesc
100—120 kg, pentru a putea manipulate de ctre doi muncitori.
Pachetele de bare fasonate i etrierii se depoziteaz în ordinea în care se
vor livra la antier (fundaii, stâlpi, grinzi), într-o zon special a atelierului
sau pe platforme exterioare precizate prin schema uxului tehnologic din
proiectul de organizare a atelierului de armturi.
Manipulrile în cadrul atelierului se fac pe linia uxului tehnologic,
e manual pe rolganguri, cu mijloace de transportat la sol (vagonei,
electrostivuitoare, mese ineriale) sau cu mijloace de ridicat i transportat etc.
de care dispune atelierul.
Mijloacele de transport a produselor nite sunt de regul semiremorci
special amenajate (cu stelaje, palete, epui, obloane etc).
b. Armtura fasonat ca plase i carcase sudate. Aceasta se confec-
ioneaz pe linii tehnologice specializate cu un ux tehnologic bine precizat.
In cazul atelierelor mici se organizeaz puncte de lucru pentru sudat plase
de deschideri mici, care apoi se folosesc e ca plase plane, e la confecionarea
carcaselor. Pentru carcase se pot organiza puncte de lucru speciale în cadrul
atelierului.
Depozitarea plaselor i carcaselor se face cu respectarea regulilor artate
anterior.
La punctul de lucru al execuiei carcaselor unde se folosesc elemente
fasonate în prealabil, bare, etrieri etc. se organizeaz un anumit ux de
producie depozitându-se lâng locul de lucru de o parte elementele care se
folosesc la asamblarea carcaselor i de partea opus carcasele gata executate.
Zona de depozitare se dimensioneaz în funcie de capacitatea atelierului,
ea neputând depi producia atelierului pe 3—10 zile.
În timpul manipulrilor trebuie s se foloseasc dispozitive care s asigure
nedeformabilitatea elementelor fasonate (grinzi de ridicat multiple, cadre
plane metalice etc). Utilajele i dispozitivele din atelierele mari sunt: grinzi
rulante, autostivuitoare, electropalane, monoraiuri, electrocare, mese cu role
(rolganguri), grinzi de ridicat, scoabe, colare, ochei-lan reglabil, ghiare,
chingi, cabluri i dispozitive speciale etc.
MONTAREA ARMTURILOR
Armtura din elementele de beton armat pentru a conlucra cât mai bine
cu betonul trebuie s realizeze o carcas spaial la elementele liniare (grinzi,
stâlpi, arce) i o plas sau o serie de plase plane la elementele plane (plci,
perei).
Carcasele i plasele se realizeaz din ce în ce mai mult prin asamblarea lor
cu sudur în puncte la maini speciale de sudat care asigur o productivitate
ridicat prelucrrii armturilor.
Fig. 127. Tipuri de legaturi a incrucisarii Fig. 128. Dispozitiv cu cirlig de rasucit sirma
barelor de armatura
Desen tehnic - 1
2 - Desen tehnic
A. Reprezentarea elementelor unei construcii în desenul tehnic
A.1.Linii
Tabel 1
Tipul liniei Destinaia
Contururi de seciune sau tabele; chenare
Groas (C1i)
pentru desene;
Muchii vzute în vedere i seciuni; Curbe de
Mijlocie (C2)
nivel principal; Construcii geometrice.
Linii de cote, linii ajuttoare de cot, hauri,
axe de goluri la ui i ferestre, linii de ruptur
Continu
i întrerupere ;
Subire (C3) Linii de referin sau de indicaie pentru cote,
notri sau observaii fcute pe desen;
Curbe de nivel curente;
Contururi de seciuni rabtute.
Intrerupt (l) Mijlocie (l2) Muchii nevzute ascunse dup alte elemente;
Linie-punct Orice fel de axe, cu excepia axelor indicate
Mijlocie (P2)
(p) la C3 i P3.
Axe geometrice ale pieselor componente;
Trasee de secionare;
Subire (P3) Linii de întrerupere;
Pri situate în faa planului de
secionare.
A.2. Cotarea
Fig. 1
Fig. 6
Fig. 7
Fig. 9
Fig. 13
Fig. 15
Fig. 18 Fig. 19
Fig. 20
Fig. 24
Fig. 25
Fig. 26
Fig. 28 Fig. 29
Fig. 30
Tabel 2
Materialul Reprezentarea Materialul Reprezentarea
Beton armat monolit la
scara >1: 50
Pmânt stânc
Beton armat la scara
<1: 50
Lemn în seciune
Piatr natural
longitudinal
Lemn în seciune •
Zidrie în general
transversal
Rabi Geam
Indiferent de material,
pentru dimensiuni mici
Beton simplu
ale câmpului, haurare
uniform
Fig. 31
A.4. Rupturi;
Fig. 32 Fig. 33
A.4.1.Ui i ferestre;
Fig. 34
Fig. 35
Ui duble, cu
deschidere în ambele
sensuri, cu prag
Ui duble, cu
deschidere în acelai
sens, cu prag
Ui batante
Ui (glasvanduri) cu
pri laterale xe
Ui glisante
Ui turnante
OBSERVA#II:
Cotele înscrise pe linia axei, indic dimensiunile modulate ale golurilor în
perei astfel;
limea golului
înlimea golului
Ua armonic
Ui-ferestre, fr i cu
urechi
Ferestre duble cu
obloane exterioare
Ferestre cu obloane
rulante cu ching în
stânga sau în
dreapta
Fereastr ghieu
OBSERVA II:
Cotele înscrise sub form de fracie indic dimensiunile modulate ale
golului în perei, astfel:
limea golului
înlimea golului
Fig. 36
Fig. 37
B.1. Detaliul
Fig. 40
b)
La partea inferioara, golul pentru ferestre (Fig. 42) se termin spre exterior
cu solbanc, prevzut cu lcrimar, care permite îndeprtarea rapid a apei
Fig. 43 Seciune
prin pragul unei
ui la balcon
c)
a) b)
Fig. 47 Modaliti de grupare a courilor prefabricate
a - cu dou fumuri; b - cu trei fumuri; c - cu patru fumuri
Fig. 48
Copertina
prefabricat la
courile de fum
Fig. 50 Înlimea
coului fa de coam
a)
f)
g)
h)
a) c)
b) d)
a) b)
Fig. 56 Posibiliti de
ptrundere a cuielor în
parchetul îmbinat
a)
b) d)
c) e)
Fig. 59 Reprezentarea asamblrilor cu uruburi:
a) uruburi pentru lemn; a) reprezentarea asamblrii cu uruburi pentru lemn (vedere) pentru
forma capului; c) reprezentarea asamblrii cu uruburi pentru lemn (vedere) prin cruci; d)
reprezentarea asamblrii cu uruburi cu let metalic i piuli, în vedere; e) reprezentarea
asamblrii cu uruburi cu let metalic i piuli, în seciune;
Elementele din lemn se îmbin între ele prin diferite tieturi care, prin
alturare, suprapunere sau întreptrundere i solidarizare cu anumite elemente
ajuttoare, piesele s capete o form, o poziie i o rezisten specic pentru
a rezista la eforturi.
Dup forma i felul pe care îl au, tieturile:
- chertare (Fig. 61);
- cep i scobitur (Fig. 62);
- cu fal (Fig.63);
- cu lamb i uluc (Fig.64).
Fig. 73.a Notarea grinzilor în plan Fig. 73.b Notarea grinzilor într-un plan executat
la scar mic
H. Desenarea planurilor
I. Desenarea seciunilor
Matematic aplicat - 1
2 - Matematic aplicat
CAPITOLUL I
Întâlnim numere naturale atunci când numrm obiecte din jurul nostru, de
asemenea, le mai întâlnim în unele probleme de msurare.
Sczând pe 3 din 2, ca rezultat nu obinem un numr natural. Pentru a putea
scdea orice numr natural din orice alt numr, a trebuit s extindem ideea de
numr, introducând i numere negative; ca urmare, cu numerele întregi se
efectueaz adunri, scderi, înmuliri i împriri.
Numerele întregi se folosesc i în unele msurri, ca de exemplu în msurarea
temperaturilor (pe scara Celsius).
Amintim notaiile:
N ®0, 1, 2, 3, ... ¾, pentru mulimea numerelor naturale;
N* = ®1, 2, 3, 4... ¾, pentru mulimea numerelor naturale nenule (fr numrul
0);
Z = ®0, r 1, r 2, r 3, r 4... ¾, sau ®...-2, -1, 0, +1, + 2, + 3, ... ¾, pentru
mulimea numerelor întregi. De asemenea, Z* = Z - ®0¾.
Adunarea numerelor întregi este:
Comutativ, adic a + b = b + a, oricare ar numerele (întregi) a i b;
Asociativ, adic (a + b) + c = a + (b + c), oricare ar numerele (întregi) a,
b, i c.
Din aceste proprieti rezult c în calcule putem efectua adunrile indiferent
în ce ordine. De exemplu, putem calcula:
Numrul 0 este element neutru pentru operaia de adunare. Orice numr întreg
are un opus, notat – a, care este i el numr întreg. Din aceste proprieti
rezult c scderea numrului întreg b din numrul întreg a poate înlocuit
prin adunarea lui a cu opusul lui b:
a - b = a + (-b)
EXERCI#II
1) Scriei patru numere (naturale) care au cifra zecilor 9, cifra sutelor 3,
cifra unitilor 2 i care s e cât mai mici posibile.
2) A) Un numr este cu 288 mai mare decât 1.831. Care este numrul"
B) Alt numr este cu 4.865 mai mare decât 511. Care este numrul"
3) A) Un numr este cu 1.221 mai mic decât 592. Care este acest numr"
B) Alt numr este cu 855 mai mic decât 15.258. Aai acest numr.
4) Efectuai adunrile:
a. 5 + 206; b. 172 + 86; c. 9 001 + 910; d. 11 001 + 1 011;
e. 3 034 + 971 + 66; f. 729 + 4 + 1 456 + 72 001.
5) Efectuai scderile:
a. 742 – 122; b. 3 271 – 3 070; c. 142 – 140; d. 3 030 – 971;
e. 10 001 – 999; f. 172 431 – 72 453.
6) Aranjai în ordine cresctoare numerele:
-12, - 5, +3, +7, -2, 0, -1, +1, -16, +9
7) Efectuai calculele:
a. (-5) + (-2); b. (-9) + (+3); c. (-8) – (+4); d) (-4) – (-9); e. (+7) – (+9)
f. (-11) – (+13); g. (-8) – (-17); h) (+9) – (+15); i) (-55) + (+14);
j) (+4) + (+10) – (-12) – (+27); k) (+36) – (-12) – (+27);
l) (+14) – (-24) – (+14) – (-27) + (-36) + (+23); m) (5 – 4 – 10) – (-4 + 5 – 13);
n) (+14) – (+24) + (-48) – (+14) – (-27) + (-34);
o) (-12) – (+14) – (-9) – (+16) – (-8) – (+11).
8) Stabilii dac este adevrat sau nu:
a. (+10) + (-9) (-10) + (+9); b. (+4) + (-24) (-1) + (+21);
c. (+18) + (+5) ! (+18) + (-4); d. (-11) + (+6) (-2) + (+3);
e) (+18) – (+15) ! (+18) – (+5).
9) În dou vase sunt 312, respectiv 413 litri de ulei. Vrem s turnm uleiul
în alte dou vase, unul având volumul de 500 litri. Ce volum minim trebuie
s aib celalalt vas"
192 - Matematic aplicat
10) Urmtoarele zece adunri trebuie efectuate în cel mult 5 minute:
7+ 5+ 88+ 36+ 312+ 3 411+ 522+ 85+ 9 014+ 3 211 856+
6 9 34 13 878 1 827 1 416 2 413 12 803 1 837 011
9 6 41 75 161 2 303 38 326 45 320 4 022 485
4 7 70 42 451 6 041 817 4 041
Atunci când „lum pri dintr-un întreg” sau când msurm segmente,
suprafee, volume, numere care nu sunt neaprat întregi. De fapt, a fost
nevoie s e aduse numerele raionale, mulimea acestor numere se noteaz,
de obicei cu litera Q.
Orice numr raional poate reprezentat printr-un punct pe axa numerelor.
El poate scris ca fracie m , în care numratorul m este un numr întreg, iar
n
numitorul n un numr natural, diferit de 0.
m
Numerele raionale negative pot scrise în forma - n , unde m i n sunt
numere naturale (iar n 0). De exemplu, numrul raional 10 poate scris
m -6 m
- 10 sau - 5 . Numerele raionale pot scrise în forma + n , sau n , unde m
6 3
i n sunt numerele naturale (iar n 0). Avem 5
3
m 2m 3m 4m
n = 2n = 3n = 4n
Numerele m i n pot alese prime între ele, în care caz fracia se numete
ireductibil.
Numerele raionale pot scrise i zecimal, dac avem în vedere ca = m : n.
Exemple: în loc de se mai scrie i 0,1; în loc de se scrie 0,4, iar în loc de - se
scrie i -0,75.
Dac încercm s scriem zecimal pe , obinem 0,6666...; se mai scrie i 0, (6),
trecând perioada între paranteze. La fel, 481 = 5,34444... = 5,3(4).
90
Matematic aplicat - 195
În general, dac scriem zecimal un numr raional, atunci în dreapta virgulei
apare un numr nit de cifre 0, urmate eventual de o perioad.
S ne reamintim c numrul raional scris zecimal periodic 0,(7) se scrie
în form de fracie 7 , iar 0,(12) se scrie în form de fracie 12 sau (dup
9 99
simplicarea cu 3).
Numrul raional 3,(52) se transform în fracie în felul urmtor:
352-3 349
3,(52) = 99 = 99
Numrul raional 3,5(2) se transform în fracie în felul urmtor:
3,5(2) = 352-35 = 317
90 90
Adunarea i scderea numerelor raionale scrise zecimal se fac dup regulile
obinuite, inând îns seama de virgul. De exemplu:
11,4 + 11,4 -
3,25 3,25
14,65 8,15
EXERCIII
1) Sunt prime între ele numerele:
a) 6 i 15; b) 88 i 123; c) 99 i 123; d) 36 i 35; e) 41 i 141?
Justicai rspunsul.
2) a) Simplicai cu 3 fraciile: 6 ; 9 ;15; 23
3 6 9 21
18 27 72 45
b) Simplicai cu 9 fraciile: 27; 36 ;63; 27
a) 2 i 13; b) 7 i 2 ; c) 25 i 28; d) 72 i 88 ; e) 59 i 59
3 21 15 5 8 9 27 29 60 61
5) Scriei în form de fracie numerele raionale:
a) 4 4 ; b) 13 1 ; c) 711 ; d) 5 1 ; e) 3 1 ; f) 2 1 ; g) 4 7; h) -1 1 ; i) -6 5 ; j) -4 1 .
5 2 14 3 6 7 9 3 9 4
196 - Matematic aplicat
4. ÎNMULIREA I ÎMPRIREA NUMERELOR NATURALE
1
a:b=axb
Dac numerele sunt scrise în form de fracie, împrirea se face
înmulind deîmpritul cu inversul împritorului sau, altfel spus, „înmulind
cu fracia rsturnat”. Dac numerele sunt scrise zecimal, împrirea se face
dup regulile obinuite.
EXERCIII
1) Efectuai înmulirile:
În general, vom spune c numrul raional p este ptrat perfect, dac exist un
numr raional a astfel încât p = a2.
Regula semnelor ne arat c ptratele perfecte nu pot s e numere negative.
Dac p este un numr raional ptrat perfect, atunci putem scrie p = a2
cu a numr pozitiv. Acest numr pozitiv a (i numai acesta) va numit
rdcin ptrat a lui p i va notat astfel: .
Aadar, 8 este rdcina ptrat a lui 64, dar -8 nu este rdcin ptrat a lui
64; = 8. Numrul 3 este rdcina ptrat a lui 9 , dar - 3 nu este rdcina
4 16 4
ptrat a lui .
EXERCIII
1) Completai tabelele:
a)
b)
c)
Calculai:
RAPORT, PROCENT
Exemplu:
De câte ori este mai mic limea unui dreptunghi fa de lungimea
acestuia dac L = 12 cm i l = 6 cm.
Avem , deci limea este de dou ori mai mic decât
lungimea.
Exemplu:
Trenul accelerat 1651 a parcurs distana de 238 km in 2 ore. Care a fost viteza
trenului?
p
Raportul de forma 100 (p Q, p "0) se numete raport procentual.
p se citete „p la sut” sau „p procente” i înseamn p .
100
Exerciii:
3. tiind c
76
4. Pentru 4 kg de mere se pltesc 76 lei. Ce reprezint raportul 4 ?
5. Numrul a este de 5 ori mai mic decât numrul b i 1 din numrul c.
7
Calculai:
a. Raportul dintre a i b;
b. Raportul dintre a i c;
c. Raportul dintre 5 i 1 ;
7
d. Raportul dintre c i b;
e. De câte ori este mai mare c decât b;
f. Cât la sut din b este c.
UNITI DE MSUR
Alte uniti de masur pentru suprafee sunt hectarul (ha) i arul (ar):
1 ha = 1002 m2; 1 ar = 102 m2;
1 ha = 1 hm2; 1 ar = 1 dam2.
Pentru a transforma o unitate de msur în alta, utilizm urmtoarea schem:
km2 hm2 dam2 m2 dm2 cm2 mm2
Exerciii:
1. Transformai in kilometri:
a. 200 dam; 80 000 cm; 120 000 mm; 11,2 m; 1200 hm; 534 000 dm;
b. 90 000 cm; 936 000 mm; 125 hm; 14,5 dam; 739 000 m; 1 249 000 dm;
c. 12 500 000 mm; 14,5 hm; 537 000 cm; 729 dam; 1350 dm; 9345, 5 m.
5. Transformai în m3: 18 km3; 0,000415 dam3; 1 476 000 mm3; 0,005 km3;
3250 dm3; 4500 cm3.
GEOMETRIE PLAN
UNGHIURI
Deniie: Se numete unghi gura geometric format din dou semidrepte
care au aceeai origine.
O = vârful unghiului
>OA i >OB = laturile unghiului
drept ascuit
m ( O) = 90o m ( A) 90o
obtuz ascuit
m ( B) > 90o m ( C) = 180o
A a
AB A a
>AB@ = d (A, a) este distana de la punctul A la dreapta a.
TRIUNGHIUL
Clasicare:
1) dup laturi
a. echilateral, are toate laturile congruente
b. isoscel, are dou laturi congruente
c. scalar sau oarecare
Matematic aplicat - 209
2) dup unghiuri
a. ascuitunghic, are toate unghiurile ascuite
b. dreptunghic, are un unghi drept
c. obtuzunghic, are un unghi obtuz
Perimetrul unui triunghi este suma lungimilor laturilor sale, deci a+b+c sau
AB+BC+CA.
Cazurile de congruen:
Cazul 1. Dou triunghiuri sunt congruente dac au câte dou laturi i
unghiul cuprins între ele respectiv congruente.
Cazul 2. Dou triunghiuri sunt congruente dac au câte o latur
i unghiurile alturate ei respectiv congruente.
Cazul 3. Dou triunghiuri sunt congruente dac au laturile respectiv
congruente.
DREPTE PARALELE
4 i 6 unghiuri alterne
3 i 5 interne congruente
Consecine:
1. Într-un triunghi echilateral msura ecrui unghi este de 60o.
2. Într-un triunghi dreptunghic unghiurile ascuite sunt complementare.
În triunghiul dreptunghic isoscel, unghiurile ascuite au msura de 45o.
3. Un triunghi isoscel cu msura unui unghi de 60o este triunghi echilateral
4. Într-un triunghi dreptunghic cu msura unui unghi de 30o, cateta ce
se opune acestui unghi are lungimea egal cu jumtate din lungimea
ipotenuzei.
Proprietate: Linia mijlocie a unui triunghi este paralela cu cea de-a treia
latur i are ca lungime jumtate din lungimea acesteia.
PATRULATERUL
Proprieti:
1. Laturile opuse sunt congruente: >AB@ &>DC@; >BC@ & >AD@
2. Unghiurile opuse sunt congruente: A & C; B & D
3. Diagonalele se intersecteaz una pe alta în prti congruente:
4. Trapezul este un patrulater care are dou laturi paralele i celelalte dou
laturi neparalele.
AD // BC; AD BC; AD = baza mic
BC = baza mare
Înlimea este distana dintre cele dou
baze:
AE A BC; AE A AD
>AE@ = înlime deci este perpendiculara
comun celor dou baze.
Unghiuri în cerc
2. Triunghiul echilateral
3. Hexagonul regulat
1. Triunghiul
2. Patrulater oarecare
3. Paralelogramul
4. Dreptunghiul
b
5. Ptratul
7. Trapezul
8. Cercul
9. Sectorul circular
GEOMETRIE ÎN SPAIU
CORPURI GEOMETRICE
1. Poliedre
2. Corpuri rotunde
1. Poliedre
Arii i volume
Notaii:
V = volumul
Al = aria lateral
Ab = aria bazei
At = aria total
h = înlimea
BIO A (ABC)
Al = suma ariilor feelor laterale
At = Al + 2* Ab
V = Ab * h
Prisma dreapt
Al = perimetrul bazei înmulit cu înlimea (Al = P * h)
Ab = aria poligonului de baz
At = Al + 2* Ab
V = Ab * h
Paralelipipedul dreptunghic
Notm: a, b i c muchiile care se întâlnesc în acelai vârf, d = diagonala.
Piramida
Piramida regulat este piramida care are baza un poligon regulat, iar
înlimea trece prin centrul bazei; feele laterale sunt triunghiuri isoscele.
Într-o piramid regulat, înlimea unei feei laterale se numete apotema
piramidei.
Trunchiul de piramid
2. Corpuri rotunde
Cilindrul
Sfera
Calota sferic
1. Prisma oblic
2. Prisma dreapt
3. Paralelipiped dreptunghic
4. Piramida (oarecare)
8. Cilindrul
Noiunea de pia.
Potrivit tratatelor de economie i prerilor unanime ale specialitilor, piaa
desemneaz sfera economic în care producia de mrfuri apare sub form de
ofert, iar nevoile de consum sub form de cerere. Într-o asemenea accepiune,
sfera confruntrii ofertei cu cererea de mrfuri i realizarea lor sub forma
actelor de vânzare-cumprare are în vedere, pe de o parte, producia total de
mrfuri, iar pe de alt parte, întregul consum, atât productiv, cât i neproductiv.
Totodat, respectivul concept are în vedere, atât relaiile care au ca obiect
un bun oarecare, cât i relaiile care se refer la sfera serviciilor, e c este
vorba de utilizri industriale i asimilate acestora, e c se refer la destinaii
privind consumul individual.
În plus, trebuie subliniat c, datorit diviziunii sociale a muncii, orice
produs ce face obiectul relaiilor de pia trece, înainte de a intra în consum,
prin mai multe procese tranzacionale i prin diferite forme de circulaie,
generând o multitudine de relaii care fac ca structura pieei s aib un caracter
foarte complex. Un asemenea fenomen a determinat specialitii s susin
ideea potrivit creia diversitatea proceselor ce formeaz obiectul actelor de
schimb, natura diferit a subiecilor care apar în relaiile de pia, localizarea
pieei, precum i alte elemente, dau acesteia imaginea unui imens conglomerat
de subdiviziuni, prezentând în consecin o structur deosebit de complex.
Urmare a unor asemenea concepte, trebuie subliniat faptul c, într-
adevr, piaa reprezint un mare ansamblu, un mecanism complet, dar care
trebuie tratat pe componente, difereniat, inându-se seama de structura sa
secvenial.
Una din pieele importante este piaa construciilor care îi pune amprenta
asupra celorlalte componente ale economiei de pia.
1. Structura funcional
Funciile organizaiei
Termenul de organizare îl folosim atât de frecvent, încât viaa noastr de
ecare zi ar deveni mult mai srac dac ar s renunm la el. Ne organizm
timpul de lucru, timpul liber, activitile dintr-o sptmân, întâlnirile de
afaceri, întâlnirile cu prietenii, crile din bibliotec, ierele de lucru din
memoria calculatorului, etc.
Prin aceast activitate, noi punem ordine i reducem entropia asociat
structurii pe care o organizm. Organizarea s-a dezvoltat ca o necesitate,
pentru a crete eciena i calitatea muncii.
Prin procesul de organizare se genereaz ordine structural i funcional.
Într-o întreprindere, organizarea se refer, în mod deosebit, la dou
aspecte, organizarea structurii administrative i organizarea structurii
funcionale. Cele dou structuri organizatorice se condiioneaz reciproc,
dar nu într-un mod determinist. Aceasta înseamn c pentru aceeai structur
administrativ putem avea mai multe structuri funcionale i invers, pentru
realizarea aceleeai structuri funcionale pot concepute mai multe variante
de structuri administrative. Acest aspect este foarte important, deoarece el
permite ca pentru orice întreprindere s existe mai multe variante de structuri
administrative i structuri funcionale posibile, care pot optimizate astfel ca
s se realizeze o organizare structural i funcional cât mai ecient. Acest
rezultat este important i pentru instituiile publice, deoarece el permite s se
acioneze asupra organigramelor iniiale date prin actul de constituire i s se
realizeze structuri organizatorice mai performante.
Organizarea este un proces dinamic. Odat realizate structura administrativ
i structura funcional a unei organizaii, ele nu trebuie considerate rigide
i imuabile. Ele trebuie considerate într-un proces dinamic, în sensul c se
pot modica oricând este nevoie pentru a permite organizaiei o adaptare
permanent la cerinele mediului extern competitive sau la cerinele câmpului
de fore politice care stabilesc misiunea i obiectivele organizaiei. Organizarea
se refer la modul în care se descompun progresiv procesele de munc dintr-o
organizaie în componente funcionale din ce în ce mai mici, se realizeaz de
ctre anagajai prin procesarea resurselor disponibile i apoi se integreaz sub
forma produselor i serviciilor destinate consumatorilor.
Organizarea rmei const în stabilirea i delimitarea proceselor de munc
zic i intelectual, a componentelor acestora (micri, timpi, operaii,
Noiuni de organizare i legislaia muncii - 241
lucrri, sarcini, etc.), precum i gruparea lor pe posturi, formaii de munc,
compartimente, etc., corespunztor anumitor criterii manageriale, economice,
tehnice i sociale, în vederea realizrii în cele mai bune condiii a obiectivelor
previzionate.
Organizarea poate avea ca anvergur întreaga rm sau numai o parte
component a ei. Ea este o funcie generic a managementului. Atunci
când se organizeaz un proces sau o activitate component a lui, se trece
de la mediul continuu i comportamentul haotic, la un mediu structurat i
un comportament reglementat printr-o serie de proceduri. Prin organizare
se creeaz condiiile necesare pentru implementarea deciziilor i realizarea
obiectivelor organizaionale. Totodat, desfurarea proceselor se face în mod
programat i controlabil.
Organizarea este o funcie managerial care poate genera un numr innit
de soluii teoretice. În practic, se încearc obinerea unei soluii optime, dar
de cele mai multe ori se accept o soluie sucient de bun, care s satisfac
cerinele de contingen ale mediului intern cu cele ale mediului extern.
Organizarea are ca nalitate realizarea a dou structuri fundamentale, una
funcional i una organizatoric. Cele dou structuri se coreleaz, dar nu se
condiioneaz în mod univoc. Cu alte cuvinte, pentru o structur funcional
pot exista mai multe structuri organizatorice, iar o structur organizatoric
poate genera mai multe structuri funcionale.
Managementul ca tiin, încearc s gseasc cea mai bun corelare dintre
cele dou structuri i integrarea lor în funcionalitatea organizaiei. Structura
funcional i structura organizatoric nu sunt rigide i nici intransformabile
Exist o anumit dinamic a lor în timp, ca o reacie necesar de adaptare
la schimbrile produse în mediul extern organizaiei. Orice organizaie are
o structur funcional generic, în sensul c întreg spectrul de activiti se
poate descompune pe baza criteriului de omogenitate în urmtoarele categorii:
activiti de cerectare-dezvoltare, activiti de producie, activiti comerciale,
activiti nanciar-contabile i activiti de personal. Realizarea ecrei
categorii de activiti constituie o funcie a organizaiei. Structura funcional
a organizaiei se refer la urmtoarele funcii sau funciuni:
a) cercetare-dezvoltare,
b) producie,
c) comercial,
d) nanciar-contabil,
e) de personal.
Fiecare dintre funciile mai sus menionate se poate descompune în mai
multe activiti. La rândul ei o activitate se poate descompune în mai multe
atribuii. Continuând aceast descompunere de sus în jos, unii autori consider
atribuia ca un agregat de sarcini:„Sarcina reprezint o component de baz a
242 - Noiuni de organizare i legislaia muncii
unui proces de munc complex sau un proces de munc simplu ce contribuie
la realizarea unui obiectiv individual, care, de regul, se atribuie spre realizare
unei singure persoane”.
La descompunerea atribuiilor în sarcini se au în vedere calicarea,
cunotinele, deprinderile i aptitudinile angajailor. Deoarece sarcinile se
raporteaz la persoane, ele au o anumit autonomie funcional. Important
este s subliniem faptul c aceast descompunere nu este standardizat, ea
depinzând de contextul operaional al rmei. Într-o rm mic, procesul de
descompunere este foarte redus, ecare angajat ind încrcat cu cât mai multe
sarcini i activiti, indiferent dac acestea sunt omogene sau neomogene.
Organizaia
Într-o rm mare, procesul de munc se descompune în componente
cât mai mici, care se distribuie apoi celor angajai. Totodat, într-o rm
dinamic, apt de a se adapta continuu cerinelor impuse de mediul extern,
descompunerea proceselor de munc în componente tot mai mici se modic
în timp. De aceea, este important de reinut procesul generic de descompunere
al muncii în entiti omogene cât mai mici i nu denirea rigid i cantitativ
a acestor entiti. De multe ori, inovarea i dezvoltarea tehnologic fac ca
multe dintre activitile i sarcinile denite într-un anumit context de munc
s dispar. De exemplu, în urm cu dou decenii, introducerea datelor în
calculator se fcea cu ajutorul cartelelor perforate. Într-o rm care dispunea
de un centru de calcul, perforarea cartelelor constituia o sarcin sau chiar o
activitate foarte important. Perfecionarea echipamentelor de calcul a permis
ca introducerea datelor s se fac folosind tastatura. Perforatoarele au disprut
i o dat cu ele au disprut i activitile de perforare a cartelelor.
Funcia de cercetare-dezvoltare
Aceast funcie integreaz activitile care au ca scop generarea de noi
cunotine i idei privind procesul de producie i implementarea lor. Inovarea
constituie una dintre cele mai puternice strategii competitive pentru rme.
Funcia de producie
Funcia de producie se poate descompune într-o serie de activiti, care
depind prin natura lor de specicul proceselor de execuie din rm. În sens
generic, se pot considera urmtoarele activiti mai importante: programarea,
lansarea i urmrirea produciei; fabricaia sau exploatarea; controlul proceselor
i a rezultatelor acestora; întreinerea i repararea utilajelor; realizarea unor
procese secundare de tip suport, de natur energetic sau informaional.
Funcia comercial
Aceast funcie cuprinde activitile care contribuie la realizarea
conexiunilor i a uxurilor operaionale dintre organizaie i mediul ambiant.
Ea se realizeaz în dou sensuri: dinspre mediu spre organizaie i invers,
dinspre organizaie spre mediul extern.
Noiuni de organizare i legislaia muncii - 243
Funcia nanciar-contabil
În condiiile trecerii la economia de pia, importana funciei nanciar-
contabile a crescut tot mai mult, atât pentru rme cât i pentru instituiile
publice. În realizarea acestei funcii se deosebesc trei activiti importante:
nanciar, contabil i controlul nanciar de gestiune.
Funcia de personal
Funcia de personal integreaz activitile prin care se realizeaz recrutarea,
angajarea, pregtirea i perfecionarea continu a personalului din organizaie.
Organizarea antierului
antierul este spaiul în care se execut o construcie prevzut cu toate
dotrile necesare (corp administrativ, magazii, instalaii, grup sanitar, utilaje,
ci de comunicaii, etc.).
Proiectele de organizare a antierului cuprind msurile pentru aducerea la
timp a materialelor, a utilajelor i a forei de munc, precum i ordinea reasc
de desfurare a procesului tehnologic.
Proiectul de organizare stabilete urmtoarele:
- construcii provizorii i instalaiile necesare,
- ordinea de aprovizionare cu materiale,
- ordinea în care se vor aduce utilajele (manuale i mecanizate),
- ordinea i termenele în care se vor executa lucrrile,
- ordinea i termenele în care se vor aduce pe antier echipele de muncitori
de alte specialiti.
Conductorul punctului de lucru are sarcina de a pregti toate operaiile ce
urmeaz a se desfura în antier:
- vericarea mijloacelor de munc (maini, utilaje, instalaii, dispozitive,
scule, unelte, etc.),
- vericarea materialelor i a elementelor auxiliare,
- instruirea echipelor de lucru în activitatea specic,
- curarea, nivelarea i compactarea terenului,
- conduce efectiv executarea lucrrii.
Planurile calendaristice
Planurile calendaristice stabilesc ordinea i termenele în care trebuie
realizate lucrrile precum i termenul de punere în funciune a obiectivului.
Abaterile de la ordinea lucrrilor cuprinse în planul de organizare atrage
dup sine stânjenirea muncii echipelor. Pentru ca o lucrare s e de bun
calitate fazele, operaiile i procesele tehnologice de lucru trebuie executate în
mod corect.
Formaiile de munc
Lucrrile se execut de ctre muncitori organizai în formaii de munc.
Formaia de munc cu cel mai redus numr de muncitori se numete
formaie minim i uneori poate compus dintr-un sigur muncitor.
Formaia de munc format din mai muli muncitori i condus de ctre
un ef se numete echip, respectiv ef de echip. În cadrul echipei intr
muncitori de diferite calicri corespunztoare operaiilor i fazelor de lucru
pe care trebuie s le execute. Muncitorii cu o calicare superioar vor executa
2. Normele de munca
Norma de munca exprima cantitatea de munca necesara pentru efectuarea
unei operatii sau lucrari de calitate prescrisa, de catre una sau mai multe
persoane cu calicare corespunzatoare, care lucreaza cu intensitate normala in
conditiile unor procese tehnologice si de organizare precizate.
Norma de munca cuprinde timpul productiv (TP), timpul pentru intreruperile
reglementate de desfasurare a procesului tehnologic stabilit si de organizare
rationala a muncii (t10), timpul pentru odihna si necesitati ziologice in cadrul
programului de munca (ton), precum si descrierea procesului tehnologic,
organizarea locului de munca, sarcinile si metodele de lucru, categoria de
incadrare a lucrarii si normele de tehnica securitatii muncii.
Atunci cand lucrarile sunt variate si cu durate de executie relativ mici sau
atunci cand ordinea in care apar lucrarile si ponderea ecareia dintre ele se
contureaza abia in timpul desfasurarii lor, fara a putea precizate anticipat,
cum este cazul lucrarilor de intretinere sau reparatii curente a utilajelor, inde
neeconomica stabilirea si exprimarea normei de munca sub forma de norma
de timp sau de productie, aceasta se exprima sub forma sarcinilor de serviciu
sau a sferei de atributii, cu precizarea normei (zonei) de deservire si gradului
de ocupare in munca a personalului.
Sfera de atributii (SA) reprezinta ansamblul de taributii si sarcini de munca
stabilite unui executant – care are calicarea corespunzatoare si lucreaza cu
intensitate normala – pentru a le indeplini in cadrul procesului de productie
la care participa sau al activitatii pe care o desfasoara, in conditii tehnice sau
organizatorice precizate.
Aceasta se stabileste e pe baza determinarii directe a cantitatii de munca
necesara pentru lucrarile cu volum cunoscut, e pe baza examinarii volumului
total de munca necesar realizarii lucrarilor intr-o perioada mai lunga de timp.
Exprimarea normei de munca sub forma sferei de atributii se utilizeaza
si acolo unde prescriptiile tehnologice sau tehnica securitatii de muncii
prevad anumite posturi xe, obligatorii, cum ar de exemplu: la controlul
personalului, la intrarea si iesirea din sectii sau unitate; macaragii, electricienii
de la camerele de comanda ale centralelor sau sectiilor electrice; vanzatorii din
unitatile de desfacere cu un singur lucrator; personalul TESA etc. In astfel de
cazuri, norma de munca cuprinde descrierea detaliata a tuturor atributiilor si
sarcinilor de munca ce trebuie indeplinite de catre executant la postul respectiv.
Norma (zona) de deservire (ND) reprezinta locul de munca, delimitat prin
suprafata sau inzestrarea sa ori prin numarul de obiecte ale muncii, in care
exercita atributiile sau sarcinile de munca.
Astfel, norma de deservire pentru un ungator de masini reprezinta numarul
de masini ce s-a stabilit pentru a unse de catre el intr-o anumita perioada de
timp; pentru muncitorii de la ingrijirea incaperilor de productie – numarul de
Noiuni de organizare i legislaia muncii - 273
metri patrati de incapere; pentru lacatusii de revizie la calea ferata – numarul
de executanti din subordine etc.
Norma de deservire trebuie sa e stabilita si in cazul in care normele de
munca exprimate sub forma normelor de timp sau de productie pe unele locuri
de munca (utilaje) nu asigura ocuparea completa a executantului in decursul
regimului normal (schimbului) de lucru. In astfel de cazuri, determinate in
special de mecanizarea proceselor de munca, stabilirea normei de deservire
are ca scop folosirea completa a timpului de munca al executantilor, precizand
numarul utilajelor (locurilor de munca) ce pot deservite simultan de catre
ecare executant. De exemplu, in industria textila, tesatorul are stabilita atat
norma de productie (metri de tesatura sau numar de batai pe schimb), cat si
numarul de razboaie pe care trebuie sa le deserveasca simultan.
3. Normativele de munca
1. SCOP
Instructiunea are ca scop stabilirea masurilor pentru diminuarea si
eliminarea riscului de accidentare si / sau de imbolnavire profesionala in
desfasurarea operatiunilor de fasonarea si confectionarea armaturilor din
otel-beton necesare executarii elementelor de constructii din beton armat de
orice tip.
2. DOMENIU
3. DEFINITII SI PRESCURTARI
4. DOCUMENTE DE REFERINTA
4.1 Legea Securitatii si Sanatatii in Munca - L 319 /2006
4.2 Procedura tehnica de executie PTE III – 9 – 06
4.3 Caietele de sarcini pentru executarea lucrarilor de beton armat cu
armatura din otel-beton O.B.si P.C.
4.4 Cartile tehnice pentru echipamentele de munca utilizate.
4.5 H.G. 300/2006 –Cerinte minime de securitate si sanatate pentru
santiere temporare sau mobile
4.6. H.G. 971 /2006- Cerinte minime pentru semnalizarea de securitate
si/ sau sanatate la locul de munca
4.7. H.G. 1048/200-Cerintele minime de securitate si sanatate pentru
utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale de
protectie la locuri de munca
4.8. H.G. 1051/2006 - Cerintele minime de securitate si sanatate
pentru manipularea manuala a maselor care prezinta riscuri pentru
lucratori in special de afectiuni dorsolombare
5. RESPONSABILITATI
5.1. Seful de lot / seful punctului de lucru
5.1.1. Raspunde de intreaga activitate de la punctele de lucru din
subordine, luand toate masurile de securitatea si sanatatea muncii
pentru evitarea accidentelor si pericolelor ce pot aparea in procesul
de productie.
5.1.2. Coordoneaza activitatea lucrarilor si urmareste modul de respectare
a proiectelor de executie, tehnologiei de lucru si a prescriptiilor
tehnice
5.1.3. La solicitarea sefului ierarhic superior, elaboreaza ISSSM – urile
specice activitatilor pe care le desfasoara, pe faze de executie.
5.1.4. Verica modul de efectuare a instructajelor si modul cum au fost
aprofundate si insusite normele SSM si SU de catre lucratorii din
subordine, luand masuri in consecinta.
5.1.5. Va refuza primirea la lucru a lucratorilor fara instructajul general
si specic locului de munca, efectuat la zi si fara echipamentele de
protectie corespunzatoare.
5.1.6. Interzice intrarea in lucru a lucratorilor aati in stare de oboseala
sau sub inuenta bauturilor alcoolice.
5.1.7. In cazul in care se produce un accident la punctele de lucru din
subordine va acorda primul ajutor (prin intermediul salvatorului
instruit ),va anunta conducerea santierului.
5.1.8. Va respecta prevederile prezentei intructiuni si a programului de
lucru stabilit de conducerea santierului.
5.7.Soferul
5.7.1. Trebuie sa cunoasca si sa respecte normele SSM – SC – SU in
vigoare, privind transportul intern si pe drumurile publice si sa
posede permis de conducere auto pentru categoria mijloacelor de
transport respective.
5.7.2. Sa verice zilnic (inainte de inceperea activitatii), existenta
si functionalitatea dispozitivelor de securitate si sanatate ale
autovehicolului.
5.7.3. Sa verice, zilnic (inaintea inceperii si dupa terminarea activitatii),
starea tehnica generala a masinii, inclusiv efectuarea probelor
tehnologice ale principalelor sisteme (de franare, semnalizare, de
directie, etc.).
5.7.4. Sa respecte cu strictete termenele scadente de efectuare a reviziilor
tehnice, a reparatiilor si a schimburilor de ulei precum si controlul
medical obligatoriu.
5.7.5. Sa respecte conditiile necesare pentru efectuarea in deplina
siguranta a penelor de cauciuc.
5.7.6. Sa respecte conditiile necesare si impuse de norme in cazul
remorcarii autovehicolului, sau cand remorcheaza un autovehicol
sau o remorca.
5.7.7. Nu are voie sa plece in cursa fara sa aiba in dotarea autovehicolului
trusa de prim ajutor, stingatoare de incendiu, triunghiuri, vesta,
lanturi antiderapante, lada de nisip si lopeti.
5.7.8. La lucru, soferul se va prezenta odihnit si fara sa e sub inuenta
bauturilor alcoolice.
5.7.9. Sa respecte prevederile prezentei instructiuni, in spiritul normelor
in vigoare si programul de lucru stabilit de seful de lot / punctului
de lucru sau ingineerul / maistrul de schimb, respectiv seful de
coloana sau garaj.
5.8.Sudorul
5.8.1. Trebuie sa cunoasca si sa respecte normele SSM – SU in vigoare,
privind executia sudurilor de orice tip (electrica, autogena, etc.) si
6. INSTRUCTIUNEA / PROCEDURA
6.1. Efectuarea instructajului periodic la locul de munca a intregului
personal participant la executarea lucrarilor de fasonare si
confectionare a armaturilor din otel-beton la toate tipurile de
constructii.
6.2. Vericarea starii tehnice a echipamentelor si dispozitivelor folosite
la fasonare si confectionare, respectiv sudarea carcaselor din otel-
beton, inainte de utilizarea lor in procesul de lucru.
6.3. Manipularea si transportul barelor sau colacilor de otel-beton,
respectiv a carcaselor de armaturi gata confectionate, se va face
manual sau cu macarale si dispozitive, respectiv mijloace de
transport adecvate, dupa caz, functie de forma, dimensiunile si
greutatea acestora, in conformitate cu normele SSM in vigoare.
7. RAPOARTE SI INREGISTRARI
7.1. Fisele individuale de instructaj SSM – cod formular SSM 13 / 2000
/ 0.
7.2. Fisele individuale de instructaj PSI – cod formular SSM 13 / 2000
/ 0.
7.3. Fisele de examinare - netipizate.
7.4. Fisele de testare cod formular SSM 76 / 2000 / 0.
Fig. 3. Vârtelnia
dubl
Fig. 2. Stâlp de
ancorare i dispozitive
de întindere Fig. 4. Vârtelni de
antier:
1 - crace
2 - cete de rulare;
3 - supori din eava
Operaia de întindere
Se începe cu xarea barei de captul dinspre vârtelnie prin xatorul
cu excentric (g. 6), iar cellalt capt se leag de tamburul troliului prin
Generalitati
Pentru mecanizarea operaiilor legate de confecionarea armturilor în
prezent se dispune de maini de îndreptat i tiat oel-beton: maini de fasonat
bare pân la 0<4O mm; maini combinate de îndreptat, tiat i fasonat bare,
direct din colaci; maini de fasonat bare subiri (etrieri); maini de tiat oel-
beton acionate hidraulic sau mecanic; maini pentru sudat cap la cap bare de
oel-beton; maini de sudat prin puncte cu o pereche de electrozi; maini de
3 KOCH
BE 4 120-150 180 1,80 medie 0,90
6—10 mm rotund 15 3 950
Germania îndreptare
WAFIOS
25-40 80
4 R.4 3—10 mm rotund 15 2,00 medie 1,00 2 200
îndreptare
Germania
5 Nosenko Rom. 3—12 mm rotund 10 40 0,40 medie 0,20 1200
În ara noastr s-a utilizat, începând din anul 1966 maina de îndreptat tip
Nosenco N0-338, main care îndreapt oelul-beton neted, cu dimensiunile
de Ø 3-12 mm, folosind pentru îndreptare o tob rotitoare cu bacuri. Barele
sunt trase direct din colacii aezai pe vârtelni.
O main similar este maina IL -Precizia care îndreapt i taie oel neted
cu dimensiunile Ø 3-14 mm, cu viteza de deplasare a vergelei mai mare decât
la maina tip Nosenco No-338.
În ultimul timp s-a asimilat Maina URB care îndreapt i taie oel rotund
cu dimensiunile Ø 6—12 mm, oel PC 52 i PC 60 cu dimensiunile 6 si
8 mm, precum si prelucrarea (îndreptarea) sârmelor STNB i STPB cu Ø
5—10 mm ce se livreaz în colaci. Maina URB este o main de îndreptare
cu role având role pentru preîndreptare, role de tragere, role de îndreptare în
plan vertical i role de îndreptare în plan orizontal, acionate prin roi dinate
cilindrice, astfel încât toate rolele acionate au aceeai turaie.
Grupul de role de preîndreptare se compune din trei role cu prol i o rol
de ghidaj lis care sunt reglabile dup diametrul barei care se îndreapt.
Fig.16. Schema
dispozitivului de
indreptat cu cap rotitor
Fasonarea mecanic
Pentru industrializarea lucrrilor de armturi în prezent se folosesc maini
de fasonat cu grad ridicat de automatizare care asigur o productivitate
ridicat la lucrrile de armturi. De regul mainile sunt integrate unui ux
tehnologic continuu care rezult din organizarea raional a atelierelor de
armturi.
Cel mai simplu mod de organizare este amplasarea mainii de fasonat
între dou bancuri (g. 21, b) prevzute cu rulouri pentru sprijinirea barelor
i glisarea lor în timpul fasonrii.
Fig. 23. Masina de fasonat tip FICEP (a) Fig. 23. (b), fasonarea la masina a ciocurilor
si a barelor ridicate (c)
c)
Fig. 29. Maina de fasonat i tiat tip REMA (g. a), maina de fasonat
UGAROLA C-B 40 (g. b) i dispozitive improvizate de format etrieri (g. c).
Pentru tiat plase sudate se pot folosi agregate care taie toate barele plasei
concomitent, dup sudare sau dup îndoirea plaselor; mainile B.F.M. i „6
Martie”-Timioara taie plase din panouri de 3 000 X 8 000 mm. Pe antier
sunt utile mainile electrice manuale tip mono — SKITT (g.33); se livreaz
în dou tipuri Typ 11 H i Typ S—12 H i pot tia bare de la 4 la 12 mm,
respectiv 18 mm (poate tia i dou bare). Efectueaz circa 25 pân la 30
tieturi/min. Greutatea mainilor este de 6 respectiv 8 kg, având motoare de
430, respectiv 620 W. Tierea plaselor sudate se poate face i cu forfecarea
manual (g. 34). În ara noastr întreprinderea de Unelte i Scule-Braov
livreaz cleti de tiat oel-beton.
Fig. 33. Clete electric de tiat plase Fig. 34. Clete manual de tiat plase.
tip SKITT.
I. Introducere
Organizare Caracteristici
Poate autorizat s desfoare o activitate independent în baza
Legii 507/2002, cu înregistrare ulterioar la Ociul registrului
Persoana zic
comerului din cadrul Camerei de Comer i Industrie prin Biroul
PF
Unic.
Nu are personalitate juridic.
Se constituie între membrii unei familii cu gospodrie
Asociaia familiala,
comun, în baza aceluiai normativ i proceduri ca i
AF
persoan zic. Nu are personalitate juridic.
numai cu capitalul
nelimitat nelimitat i solidar,
Rspunderea subscris, cu numai cu capitalul
(cu averea cu excepia asociailor
întreprinztorului excepia asociailor subscris
personal) comanditari
comanditari
Autorizarea primriei x - - -
Rezervare rm x x x x
Dovada sediu x x x x
Constituire dosar x x x x
Înregistrare în Registrul
x x x x
Comerului
Se obine personal
Se obine prin
Autorizarea funcionrii de la autoritile Biroul Unic Biroul Unic
Biroul Unic
competente
La ce instituii trebuie s
Primrie i CCI CCI CCI CCI
mearg întreprinztorul
Contabilitate în Contabilitate în
Contabilitate în Contabilitate în
Evidena nanciar contabil partid partid
comandit dubl partid dubl
simpl dubl
Impozit pe venitul
Sistemul de impozitare Impozit pe prot Impozit pe prot Impozit pe prot
anual
2. Înregistrarea comerciantului
11 Certicatul constatator al sarcinilor de care sunt Pentru bunurile imobile aduse ca aport
grevate imobilele x x x în natur la capitalul social subscris
12. Dovada intabulrii bunurilor imobile Pentru bunurile mobile aduse ca aport
la capitalul social subscris
15. Declaraie cu privire la averea deinut (original, x x Obligatoriu pentru asociaii care rspund
sub semntura privata) nelimitat i solidar pentru obligaiile
sociale
16. Acte privind activitatea comercial anterioar În lipsa acestora se depune actul
(copii) privind nivelul studiilor absolvite
24. Mandatul persoanei care a semnat actul - x x x În copie tradus i legalizat pentru
constitutiv în numele i pe seama fondatorului, nerezideni
persoan juridic (original)
CAPITOLUL 2
Planul de afaceri
1. Prima întrebare:
Ce este un plan de afaceri?
O afacere trebuie aadar bine pregtit, din timp, exact aa ca atunci când
îi construieti o cas; trebuie ca înainte de a te apuca de construcia efectiv,
s pui pe hârtie sub forma unui proiect concepia i calculele tale.
Acest proiect este planul de afaceri: proiectul afacerii tale. i, evident o
afacere bun necesit un plan de afaceri bine conceput.
2. A doua întrebare:
DE CE este nevoie de un plan de afaceri?
Înainte ca zidurile halei de fabricaie sau oricare alte spaii ale rmei tale
s e construite, conceptul rmei se nate în mintea oricrui întreprinztor
parcurgând câteva etape:
3. A treia întrebare
CARE este coninutul unui plan de afaceri ?
c. Analiza pieei
e. Investiii necesare
f. Proiecii nanciare
g. Anexe
a. Viziune, strategie
„Vreau - iat o viziune. Aceast viziune e de fapt obiectivul nal ctre care
vrei s te îndrepi prin afacerea ta. Calea pe care ai hotrât s porneti
pentru a atinge i împlini viziunea este strategia rmei tale.
Istoricul unei afaceri este foarte important pentru a înelege afacerea în sine,
afacerea din prezent. Iar afacerile nu se nasc din neant. Ele se nasc în
jurul voinei unui/unor oameni, apoi se dezvolt i funcioneaz, conduse
de acei oameni. Parafrazând zicala popular “omul snete locul” putem
fr îndoial arma c “managerul snete afacerea”. Managerul sau viitorul
manager ar trebuie s-i pun întrebri de genul:
c. Analiza pieei
Clienii notri
• Cine sunt clienii ti ?
• Firme sau persoane zice ?
• Cum se poate segmenta piaa ta ?
• Cum este piaa potenial împrit din punct de vedere geograc ?
• tii cât de mare este volumul pieei poteniale ?
• Ai un plan de aciune pentru atragerea clienilor ?
Concurena
• Ce tii despre concuren ?
• Câi angajai au ? Ce for de vânzare ?
• Ce cote de pia au ?
• Ce avantaje competitive au comparativ cu tine ?
• Ce strategii de pre are concurena ?
• Dar strategii de comunicare/reclam ?
Piaa
• Cum apreciezi c vor evolua vânzrile ?
• Care este prognoza cererii ?
Politici de marketing
• Ai o strategie de produs ?
• Ai stabilit o politic de distribuie ?
• Ai o politic de pre i condiii de plat ?
• Te-ai gândit la o politic de imagine, de comunicare cu piaa ?
Costuri curente:
• Materii prime
• Materiale consumabile, materiale auxiliare,
• Costuri de personal (salarii, costuri sociale), salarii personal de
conducere, prime i bonusuri
• Costuri de training i formare personal
• Impozite i taxe locale
• Servicii externe
- Contabilitate
- Consultan scal
- Consultan juridic
- Consultan în management
- Consultan IT
- Consultant PR
Costuri de spaiu
- Spaiu de birouri
- Spaiu de producie
- Spaiu de vânzri
- Spaiu de depozitare
e. Investiii necesare
De foarte multe ori planul de afaceri este necesar la începutul unei noi
activiti. i, de cele mai multe ori, o nou activitate presupune o investiie
nou. Din acest motiv, în acest capitol trebuie s fundamentm în mod
pragmatic, onest i realist investiia. A diminua sau a ignora aspecte conexe
investiiei (de. ex. infrastructura de utiliti) sau de a o supradimensiona
nejusticat (introducerea unor echipamente foarte scumpe, de lux) sunt
greeli frecvente care ridic imediat semne de întrebare (justicate) în
mintea acionarilor, partenerilor, nanatorilor.
Costuri de investiii: Costuri conexe investiiei: Alte costuri
• cldiri • infrastructura • Cheltuieli de proiect/
• echipamente • ap investment management
• maini • gaz • Cheltuieli pentru
• alte bunuri de capital • curent iniializare în
• canalizare • scopul utilizrii noilor
• drum de acces echipamente
• Reabilitri amenajri • Cheltuieli pentru probe
• asigurarea normelor de tehnologice
protecia muncii, de
protecia mediului
f. Proiecii nanciare
Proieciile nanciare nu sunt altceva decât anticipri/planicri pe viitor
ale situaiilor nanciare ale afacerii. Proieciile nanciare sunt modelri
matematice viitoare ale bilanului, contului de prot i pierdere i a
calculului de lichiditi (cash-ow) pe baza crora se calculeaz eventual i
anumite rate de protabilitate a afacerii.
Proieciile sunt indisolubil legate de punctele c, d i e de mai sus. Aceste
puncte furnizeaz datele de intrare în modelul matematic i dac aceste
date sunt eronate, rezultatele modelului matematic al proieciilor nanciare
nu poate decât tot eronat i deci complet inutil.
328 - Modul de desfurare a activitii de liber întreprinztor
g. Anexe
DATE DE IDENTIFICARE
1. Numele rmei:
2. Codul unic de înregistrare:
3. Forma juridic de constituire:
4. Activitatea principal a societii i codul CAEN al activitii principale:
5. Natura capitalului social:
6. Valoarea capitalului:
7. Adresa, telefon/fax, e-mail :
8. Persoan de contact:
9. Conturi bancare deschise la:
10. Asociai, acionari principali:
Pondere în
Numele Adresa (sediul) Capital social
%
• Care sunt „punctele tari” care te determin s crezi c vei avea succes ?
• Cunotine tehnologice
B1. ISTORIC
MANAGEMENT
Nume i prenume Funcia Studii/Specializri
PERSONAL
Detaliere pe activiti
1. Produsele/serviciile actuale:
(putei descrie tipul de produse/servicii, caracteristicile acestora, procentul
din cifra de afaceri, nivelurile de preuri)
Materie prim/
serviciu
Materie prim/
serviciu
Materie prim/
serviciu
Proprietate Închiriate
Denumire Destinaie
Valoare Ipoteci Val. chirie Perioada de închiriere
Prezentai locul unde rma îi desfoar activitatea i cum sunt asigurate
utilitile necesare (energie electric, ap, canal).
C. Analiza pieei
1. Principalii clieni:
2
Clieni 3
interni
Total piaa intern
2
Clieni 3
externi
Total export
Firm concurent
Produs/serviciu oferit pieei Denumirea rmei/ rmelor Ponderea pe pia( %)
1. Clieni poteniali:
(Descriei ce strategie de marketing ai gândit s aplicai, cum ai identicat
clienii poteniali, cum vei extinde piaa sau identica noi piee, etc.)
2
Clieni 3
interni
Total piaa intern
2
Clieni 3
externi
Total export
2. Concureni poteniali:
Alte avantaje:
Pondere în
Produse/grupe de produse cifra de afaceri Forme de desfacer e(%)
(%)
Total cheltuieli
Materie prim/
serviciu
Materie prim/
serviciu
Materie prim/
serviciu
(Descriei cum v-ai propus s facei aprovizionarea, cine va asigura transportul, etc.)
Materii prime
Materiale auxiliare
Subansamble
Administraie / Management
Cheltuieli de Transport
Cheltuieli de Paz
TOTAL
(Detaliai volumul vânzrilor anuale pentru ecare categorie de produs/servicii oferite prin
implementarea proiectului la capacitatea maxim a echipamentelor)
Produsul 1
Produsul 2
Produsul 3
TOTAL
TOTAL :
(Se pot anexa oferte de la principalii furnizori, precum i proiectul, autorizaiile i avizele
necesare, dup caz.)
F. Proiecii nanciare
Anul
N-2 N-1 N
Rata curent a lichiditii
Rata rapid a lichiditii
Rata de recuperare a creanelor
Rata protului
Rata solvabilitii
(Bilanurile contabile pe ultimii trei ani i pe ultimul semestru pot ataate. Situaiile nanciare
pe ultimul trimestru pot ataate).
Credite bancare
Capital propriu
Alte surse
TOTAL 100
Interne 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Export 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Total Vânzri 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Costuri i Cheltuieli 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Costul Bunurilor Vândute Materii
prime i materiale Combustibili 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
i energie Servicii subcontractate
Altele 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Salarii, prime i contribuii
Costul Total al Bunurilor Vândute 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Costuri Administrative i de
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Desfacere
Amortizare
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Amortizare total
Venituri / Costuri nete din 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
dobânzi
Total venituri / costuri nete din 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
dobânzi
Total Costuri de Exploatare 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Prot / Pierdere din Activitatea
Extraordinar
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Total Prot / Pierdere
Extraordinar
VENIT NET ÎNAINTE DE
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
IMPOZITARE
IMPOZITUL PE PROFIT 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
PROFIT NET 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Dividende Pltite 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
PROFIT REPARTIZAT 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Proturi repartizate 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Amortizare 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Numerar din Activitatea de
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Exploatare
Numerar din Activitatea
Financiar
Prot din Activitatea Financiar 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Numerar din Vanzarea de Active 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Injectii de capital 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
TOTAL SURSE 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
UTILIZARI
Activitati de Investitii
Investitii totale 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Cresteri ale capitalului de lucru 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
TOTAL UTILIZARI 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
SURPLUSUL/DEFICITUL
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
ANUAL DE NUMERAR
SURPLUS /DEFICIT CUMULAT 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
CAPITOLUL 3
2. Bilanul
În ce scop De unde
s-au cheltuit banii rmei tale? provin banii rmei tale?
ACTIV PASIV
Active imobilizate Capital propriu
@ Imobilizri necorporale @ Capital social
@ Imobilizri corporale @ Rezultatul exerciiului
@ Imobilizri nanciare @ Rezerve
Active circulante
@ Stocuri Provizioane pentru riscuri i
@ Creane cheltuieli
@ Disponibiliti
Datorii totale
Conturi de regularizare - activ @ Datorii pe termen lung
@ Datorii pe termen scurt
ACTIVUL reprezint acea parte a bilanului care arat cum au fost consumate
resursele atrase de rm. Active imobilizate
@ Imobilizri necorporale
@ Imobilizri corporale
@ Imobilizri nanciare
= sunt reectate toate investiiile pe termen lung pe care le-a fcut rma:
de la cldiri, utilaje, mijloace de transport, pân la licenele i brevetele pe
care le deine.
Active circulante
@ Stocuri
@ Creane
@ Disponibiliti
REZULTATUL BRUT
= REZULTATUL DIN EXPLOATARE + REZULTATUL FINANCIAR
+ REZULTATUL EXCEP#IONAL
REZULTATUL NET
a) Metoda direct
5. Exemplu
ACTIV PASIV
Active imobilizate
Capital propriu
@ licen fabricaie 1.000.000
@ Capital social 5.000.000
@ utilaj 2.500.000
Active circulante
@ Stocuri materii prime 1.000.000 Provizioane pentru riscuri i cheltuieli
@ Disponibiliti 1.500.000
Datorii totale 1.000.000
Conturi de regularizare - activ
@ Credit pe termen scurt
Not:
Dac societatea comercial ABC IMPEX SRL era microîntreprindere, atunci
impozitul pe prot era: (1.200.000 + 8.000) X 1,5% = 18.120 lei
Fluxul de numerar:
SOLD INIIAL 0
Încasri din vânzarea produselor 1.200.000
Încasri din dobânzi bancare 8.000
TOTAL ÎNCASRI 1.208.000
Pli materiale 500.000
Pli salarii 350.000
Pli dobânzi 10.000
Pli impozit pe prot 54.880
TOTAL PLI 914.880
SOLD LUN 293.120
SOLD FINAL (Sold iniial + Încasri – Pli) 293.120
2. PROPRIETATEA
3. LIBERA INITIATIVA
PROBLEME DE DISCUTAT
TEXT DE COMENTAT
Este bine stiut ca pentru ocuparea unui loc de munca, trebuie sa dovedim
ca ceea ce am invatat si cunoastem sunt principalele noastre atu-uri fata de
concurentii nostri potentiali la ocuparea respectivului post in vederea angajarii.
Dar, pentru a dovedi ca stim foarte bine ceea ce am invatat, trebuie sa
cunoastem, printre multe lucruri, si cum sa ne redactam propriul curriculum
vitae (CV).
Cuvintele curriculum vitae provin din limba latina si inseamna, intr-o
forma literara, “cursul vietii” sau o scurta istorie a carierei autorului”. Asa
cum este unoscut, adeseori se apeleaza si este uzitata abrevierea CV.
Daca veti auzi pe cineva ca va spune: “ Daca stii cum sa iti redactezi propriul
CV, vei putea sa castigi o slujba fara un efort prea mare!...”; “Redacteaza-ti
CV-ul apeland la un specialist! Plateste-l bine si vei vedea ca succesul iti este
garantat!...”; “ Un CV bine aranjat iti permite sa ascunzi defectele pe care le
ai si, in plus, iti confera certitudinea reusitei!...” etc, sa ti foarte circumspecti
si, intotdeauna, rezervati! Pentru ca, ti convinsi, la randul sau, echipa de
selectie (recrutorul) stie mult mai bine ca dumneavoastra ce trebuie si ce nu
trebuie sa apara in cadrul unui dosar de candidatura si, implicit, in cel al unui
CV. Dupa cum stie sa “citeasca”, foarte repede, “ansamblul” ecaruia dintre
candidati...Iata de ce ne permitem sa apreciem ca enumerarea catorva dintre
Iniiere în cutarea unui loc de munc - 359
cele mai evidente si importante adevaruri referitoare la continutul unui CV
va poate facilita pregatirea demersului ecaruia dintre dumneavoastra catre
reusita:
1. Cel mai bun CV nu este nimic altceva decat cel mai bun rezumat al
carierei ecaruia dintre noi;
2. Niciodata un CV nu ne poate asigura obtinerea postului (mult) dorit, ci
numai acceptarea prezentarii noastre la interviul (interviurile) pentru
angajare;
3. Inscrierea unor neadevaruri in cadrul CV-ului este echivalenta cu
amorsarea si detonarea unei grenade care ne va exploda, in plina fata,
chiar in ziua interviului;
4. Nu exist reete-miracol pentru un CV. A gsi o slujb bun este
rezultanta a 70% investiie personal (i) de energie i a numai 30%
transpunere în practic a unor metode de cercetare i cunotine de
specialitate …;
5. … i, totui, exist dou reete-miracol: cantitatea de munc investit
i cadrul mental al reuitei de care dispune ecare dintre noi.
EXPERIENA PROFESIONAL.
Aceasta sectiune este poate cea mai importanta sectiune a CV-ului.
Sectiunea va oferi o imagine concisa asupra calicarilor si experientei tale
tinand seama de obiectivele declarate de tine. Aici vrea orice angajator sa
ajunga cand citeste un CV. In aceasta sectiune angajatorul va regasi in tine
persoana ideala pentru postul pe care il ofera, va regasi avantajele competitive
pe care le pui la dispozitie.
În majoritatea cazurilor, acest “capitol” al CV-ului îi “înspimânt” i îi
face s “tremure” pe tineri, îndeosebi pe recenii absolveni ai studiilor liceale/
profesionale/universitare. Într-un asemenea context, printre cel mai frecvent
întâlnitele întrebri pe care tinerii (i) le pun atunci când trebuie s completeze
datele referitoare la experiena lor profesional, menionm: “Ce pot s scriu
eu aici, dac abia acum am terminat scoala profesionala/liceul/facultatea?!
…”; “Cum trebuie s procedez pentru a-i arta interlocutorului c, dei nu
am o (bogat) experien profesional, tiu s fac multe lucruri?! …“; “Nu
Iniiere în cutarea unui loc de munc - 369
este mai bine s … srim peste aceast rubric de foc a CV-ului nostru?! …“;
“Dar dac am s scriu altceva ? Ce, chiar tie cineva tot ce am fcut eu pân
acum ?! …“; etc.
În consecin, apreciem ca ind extrem de util prezentarea unor detalii
referitoare la modul de completare a elementelor caracteristice acestei
“rubrici” a CV-ului. Experiena dumneavoastr profesional urmeaz a
înscris în funcie de tipul CV-ului elaborat (cronologic, funcional, crono-
funcional, etc.). CV-ul cronologic este cea mai acceptata forma pentru
sublinierea experientei profesionale. Astfel, dac apelai la CV-ul cronologic,
este preferabil s înscriei rmele i posturile în care ai lucrat în ordinea
invers a perioadelor aferente; dac apelai la un CV funcional, începei
cu funciile cele mai importante pe care le-ai deinut pân în prezent; etc.
În nici un caz s nu descriei i/sau s nu comentai cauzele eventualelor
dumneavoastr eecuri sau motivele pentru care ai schimbat locurile de
munc anterioare. Acestea sunt probleme care v privesc strict personal i
pot , eventual, lmurite (la nivel informativ) cu prilejul interviului. Este
recomandabil s înscriei i principalele sarcini i/sau atribuii de serviciu
pe care le-ai avut în decursul carierei dumneavoastr profesionale i, în
cazuri relevante, rezultatele obinute (evident, fr a agasa interlocutorul prin
performanele “excepionale” pe care le avei ! … ). Nu înscriei i activitile
dumneavoastr sezoniere decât în situaiile în care suntei în cutarea unui
prim loc de munca. De asemenea, nu omitei s înscriei perioadele în care
ai lucrat i evitai (pân la nivel de … interdicie !) s menionai cazurile
(înc destul de frecvente) de genul “… omer între … i … 2005” sau “… dat
afar pentru motive disciplinare la … 2008… “. Dei unii autori recomand
înscrierea salariilor avute la precedentele locuri de munc, apreciem c aceast
(delicat) “problem” nu poate “soluionat” decât în cadrul interviului. În
ne, nu emitei pretenii (exigene) în cadrul CV-ului, cu excepia situaiilor în
care anunul rmei (v) solicit acest lucru. Ne permitem s (v) recomandm
“omiterea” total a oricror “aniti” i/sau “realizri” politice. Acestea nu
pot constitui decât apanajul celor “slabi”, respectiv al celor care “alearg”
dup funcii i/sau poziii importante prin intermediul elementului politic. Iar
dac vi se condiioneaz ocuparea unui post de apartenena la un anumit partid
sau grupare politic, decizia v aparine !
Nu este nimic infricosator in redactarea unui CV. Nu exista reguli, doar niste
puncte de reper. Speram ca aceste sugestii vor ori s-au dovedit folositoare.
Aminteste-ti sa i concis si la obiect si sa te concentrezi intotdeauna asupra
372 - Iniiere în cutarea unui loc de munc
scopului pentru care redactezi CV-ul. Si in general scopul este sa convingi
angajatorul ca esti persoana potrivita si ca trebuie sa te invite la interviu.
Bd. Unirii nr. 123, bl. A1, sc. 1. ap. 3, loc. Buzau, jud.Buzau
Tel./Fax: 0238/123456.
50 ani; cstorit; stagiul militar: efectuat
Experien profesional:
SC HIDROCONSTRUCTIA SA– Sucursala Siriu (1981-prezent) :
Muncitor necalicat subteran (ian. 1981 – nov. 1981)
Am participat la investitia Acumulare Siriu
Am executat sub supravegherea unui muncitor calicat a operatiilor legate de
procesul de productie dispuse de seful de schimb
Formare profesional:
Calicari:
a ) IT ISCIR INSPECT – BUCURESTI - Autorizatie de sudor PE – HD – specic
proced. de sudare (WPS) 01/2007 – WPAR 103012/2007 – Domeniul SD;
b) IT ISCIR INSPECT – BUCURESTI - Autorizatie de sudor PE – HD – specic
proced. de sudare (WPS) 02/2007 – WPAR 103013/2007 – Domeniul SRM;
c) IT ISCIR INSPECT – BUCURESTI - Autorizatie de sudor PE – HD – specic
proced. de sudare (WPS) 03/2007 – WPAR 103014/2007 – Domeniul SRS.
Abiliti:
Limbi strine: Engleza - debutant
Cunotine operare PC: WORD,
Principale trsturi de caracter: dinamism; delitate; înalt capacitate de
efort; comunicativitate
374 - Iniiere în cutarea unui loc de munc
Pasiuni extraprofesionale:
Fotbalul, rugby-ul, literatura i lmele SF, excursiile în grup
Referine :
Ion CONSTANTINESCU – Sef santier S.C. Hidroconstructia S.A. Sucursala
Siriu
Ion POPESCU – Sef punct de lucru S.C. Hidroconstructia S.A. Sucursala Siriu
De retinut:
- Scrisoarea de intentie trebuie adresata ecarei companii in parte (evita
sa trimiti aceeasi scrisoare de intentie tuturor companiilor la care aplici).
In primul rand, adreseaza-te cuiva. Daca stii numele angajatorului sau
directorului de Resurse Umane e bine. Daca nu, aa-l! Un telefon la
rma poate sa rezolve acesta problema. In acest fel, vei demonstra atat
respect fata de persoana si compania respectiva, dar si faptul ca esti
interesat in mod deosebit de acel post;
– Scrisoarea de intentie nu trebuie sa contina informatiile din CV
– Asemeni CV-ului, redacteaz-o intr-un stil clar si concis;
– Prin continutul acesteia trebuie scoasa in evidenta relevanta aplicatiei.
Incearca sa faci inevitabila invitatia la interviu. Evidentiaza nivelul de
pregatire, calitatile si experienta care face din tine candidatul potrivit.
– Termina intr-o nota pozitiva, mentionand ca iti doresti sa primesti un
raspuns din partea companiei sau a organizatiei.
– Foloseste un format A4, pe o singura pagina care sa contina un text de
3 sau 4 paragrafe.
In general, structura paragrafelor este cam aceeasi. Acest lucru nu inseamna
ca toate scrisorile trebuie sa e la fel. Prin urmare, incearca sa respecti si tu
aceasta structura:
Iniiere în cutarea unui loc de munc - 375
Primul paragraf – mentioneaza pentru ce post aplici si de ce crezi tu ca esti cel
mai bun candidat pentru acel post. Nu face o introducere pompoasa sau prea
lunga pentru ca va plictisi. Tinteste concizia in acest prim paragraf.
Al doilea paragraf – ofera detalii despre cum poti sa contribui in cadrul
companiei. Explica de ce esti interesat de un astfel de post si ca stii deja despre
ce e vorba. Arata ca stii destul de multe despre companie si ca le porti un mare
respect.
Al treilea paragraf – scrie despre telurile tale legandu-le de domeniul
companiei si de postul pentru care vrei sa aplici. Totusi, nu incerca o formulare
gen “caut o poziie unde abilitile mele s e folosite i recunoscute la
adevarata valoare”, pentru ca risti sa pari infatuat si ca angajatorul sa treaca
peste aplicatia ta, in ciuda faptului ca esti un om valoros.
Ultimul paragraf ar trebui sa contina actualul tau loc de munca ( daca este
cazul ), un numar de telefon, orele intre care poti gasit cu usurinta. La nal,
pastreaza tonul ocial al scrisorii si foloseste drept formula de incheiere: “Cu
sinceritate,” sau “Al/A dumneavoastra cu stima,.........”
– Nu este greu sa realizezi o scrisoare de intentie, asa ca investeste putin timp
in scrierea ei si poti avea benecii enorme.
D-lui/D-nei:.................................
Adresa:......................................
Data:...................................
Stimate(a) Domn/(Doamna),
Al Dvs.
376 - Iniiere în cutarea unui loc de munc
FII ATENT!
– Trimite scrisoarea in original si nu copii cu aspect de reproducere in
masa.
– Pastreaza o copie a scrisorii.
– Contacteaza telefonic, in cel mai scurt timp, persoana careia i-ai adresat
scrisoarea. Asta in cazul in care nu te-a contactat din proprie initiativa.
– Poti sa concepi si sa folosesti scrisori cu antet si carti de vizita
personalizate. Daca nu poti sa le realizezi singur, apeleaza la un
profesionist. Efectul obtinut asupra angajatorului va cel de seriozitate
si profesionalism.
– Tiparirea scrisorii trebuie sa e de calitate. Va avea aceeasi forma ca
si CV-ul (aceeasi hartie si graca!!). Dispozitia in pagina, marginile,
forma graca nala sunt foarte importante. Verica claritatea, tonul
abordat, acuratetea. Verica scrierea cuvintelor, punctuatia, gramatica.
– Trimite scrisoarea si CV-ul intr-un plic mare, care sa nu indoaie hartia.
O data stabilite si aceste (doar aparent) ultime detalii, iata-ne, in sfarsit gata
sa „infruntam” orice obstacol, pentru ca a sosit... „ziua cea mare”, respectiv
ziua in care trebuie sa ne prezentam la interviu...
Zambetul, tonusul vioi, „pofta” permanenta de viata, optimismul, privirea
„limpede” si deschisa, postura dreapta (chiar „semeata”, dar nu cu ... „nasul
pe sus!”...si/sau rigida) a corpului, cu alte cuvinte „aerul” proaspat si sanatos,
datator de sperante si denotand incredere in sine (si, nicidecum, acel tip de
„increzut” atat de „familiar” si... dezagreabil!...), constituie tot atatea cerinte
de baza ale „prezentei” noastre „scenice” atunci cand va trebui sa „atacam”
momentele interviului ... in acelasi context, va imperativ necesar sa stim sa:
• m „curtenitori” (dar nu... lingusitori), amabili si mereu la dispozitia
interlocutorului, lasandu-ne, uneori, mai ales atunci cand simtim ca
situatia o impune, chiar putin... (aparent) exploatati!... ;
378 - Iniiere în cutarea unui loc de munc
• apelam si utilizam, ecient, atat tehnicile de comunicare (intrebarile,
ascultarea activa, reformularile si relansarile etc.), cat si cele 10
elemente de baza ale mecanicii exprimarii (volumul; debitul; articularea;
inexiunea; intonatia; accentul; ritmul; mimica si gesturile; privirea;
pauzele);
• vorbim cu maximum de seriozitate, nelasand loc nici unor neclaritati,
confuzii, si/sau „interpretari”;
• spunem, intotdeauna, adevarul si sa m cat se poate de sinceri, fara
teama de a risca si/sau de a pierde ceva!...;
• ne controlam stresul, emotiile etc.;
• comunicam non-verbal (mare atentie la mimica faciala, la postura
corpului si, in mod deosebit, la cea a bratelor si a picioarelor, la sensul
si semnicatia deplasarii privirii – etc.);
• acceptam ca decizia nala apartine, in exclusivitate, intervievatorului si
nu noua!... Decizia noastra poate incepe sa aiba caracter de valabilitate
numai dupa ce ne-a fost comunicat punctul de vedere al intervievatorului
si am primit oferta de angajare. Subliniem acest lucru deoarece, nu in
putine situatii, candidatii respinsi recurg la cele mai „neortodoxe”,
„necatolice”, dubioase etc. „metode” pentru a reinuenta decidentii si/
sau (chiar) pentru a se razbuna pe cei care au facut parte din comisie;
Indiferent de faptul ca este vorba despre una sau mai multe runde ale
interviului, durata ecarei intrevederi se incadreaza, de regula, in maximum
30 – 40 de minute.
In fata noastra se vor putea aa, (tot) de regula, trei persoane, care vor avea
ca sarcina interpretarea urmatoarelor trei roluri (atitudini) esentiale:
• rolul amabilului;
• rolul agresivului;
• rolul indiferentului;
De asemenea, din motive strict subiective, este recomandabil ca din comisia
de intervievatori sa faca parte atat femei, cat si barbati, pentru a se elimina
eventualele (si, pe alocuri, normalele) suspiciuni legate de alegerea unei
candidate mai „oachese” si/sau a unui candidat mai „chipes”!... in acest context,
este recomandabil ca, prioritar, intrebarile mai „delicate” sa e formulate in
binom „femeie-femeie” si „barbat-barbat”, mai ales in situatii-limita impuse
candidatilor si/sau in „momente-cheie” ale interviului.
Amabilul din comisia de intervievatori va , intotdeauna, surazator, binevoitor
si intru-totul de acord cu tot ceea ce vom spune... Nu ne va contrazice sub nici
un motiv si ne va incuraja, intotdeauna, aprobator, denotand un pozitivism
adeseori alarmant!... Reactiile sale verbale vor , de regula, exemplicate
prin exprimari de genul: „Aveti perfecta dreptate!...”; „Asa este, sunt total
de acord cu punctul dumneavoastra de vedere!...”; „Constat, cu maxima
Iniiere în cutarea unui loc de munc - 379
satisfactie, ca avem puncte de vedere comune si, adeseori, identice! Este
chiar impresionant sa mai poti intalni si astfel de oameni!...”. Acesta ne va
intrerupe foarte rar, eventual pentru a sublinia ca...nici el, ca si noi, nu este de
acord cu cutare sau cutare punct de vedere, etc!... Nu vom putea observa nici
cea mai mica si/sau semnicativa „umbra” de dezacord pe chipul sau in si prin
vorbele si atitudinile sale. In fata acestui „personaj” va trebui sa dam dovada,
constant, de maximum de „stapanire de sine”, dovedind, mai presus de orice,
ca stim „lectia” si nimic, dar absolut nimic nu ne va putea abate de la drumul
nostru „triumfal” vizand indeplinirea scopurilor si/sau a obiectivelor propuse.
La amabilitate vom raspunde, in mod obligatoriu, cu amabilitate (atentie, insa,
la excesele de amabilitate!... ).
Agresivul este, cu siguranta, cel mai interesant, dar si cel mai... contestat si
„nesuferit” rol (cel putin pentru intervievat). Agresivul ne va putea pune cele
mai indiscrete intrebari, dupa cum va putea aborda cele mai „ofensive” atitudini
comportamentale... Spre exemplu, ne poate pune intrebari de genul: „Ce
credeti ca va diferentiaza de ceilalti candidati?” (raspunsul recomandabil a
utilizat are forma: „Poate doar mai puternica dorinta de a reusi si increderea
in mine! Dar, deoarece nu ii cunosc, nu pot formula un raspuns exact la ceasta
intrebare! Ramane ca diferentierile sa e facute de dumneavoastra, urmare a
testarii ecaruia dintre noi!...”); „Nu credeti ca sunteti prea tanara pentru a
ocupa un post de o asemenea importanta?!!... Mai mult, daca sunt mai atent
(sic!!!... - n.a.), constat ca sunteti si fata si necasatorita!... Poate peste un
an sau doi va veti casatori, veti face unul sau doi copii si... adio!... Cred,
mai degraba, ca doriti sa va jucati cu noi si sa va gasiti, prin intermediul
rmei noastre, o rampa de lansare pentru viitoarele activitati! ...” (intr-o
astfel de situatie, este recomandabila adoptarea urmatorului comportament:
calm, stapanire de sine si perfecta utilizare a tehnicilor de comunicare. Sa nu
uitam ca la o agresiune nu se rapunde, niciodata, cu o agresiune!... Drept
urmare, putem raspunde, spre exemplu, in maniera urmatoare: „Cred ca am
gresit venind la interviu!... Sunt, realmente, surprinsa ca abia acum realizati
faptul ca sunt fata si absolut sincer, nu imi amintesc impunerea, prin anuntul
dumneavoastra, a vreunei restrictii referitoare la sexul candidatilor. Mai mult,
casatoria si copii constituie probleme extra-profesionale si strict private,
asa ca nu vad de ce si, mai ales, cum asemenea situatii pot impieta asupra
rezultatelor mele profesionale!... Dar, pentru a reveni la subiectul deschis de
dumneavoastra referitor la ... - ...si se continua cu problematica supusa initial
discutiei profesionale ... - ); „Cam ce salariu ati astepta de la noi?!...” (la o
asemenea intrebare, multi candidati comit eroarea fundamentala de a preciza
o anumita suma, e in valuta, e – cam rar – in lei!... Un raspuns de genul:
„400$/luna” sau „1600 lei/luna!” dublat de motivatia „ ... Da, cred ca mi-
ar sucient pentru a duce un trai decent! ...” nu poate decat sa genereze
... „avalansa” de intrebari care urmeaza: „De ce atat si nu mai mult sau mai
380 - Iniiere în cutarea unui loc de munc
putin?!”; „Nu credeti ca va subapreciati cerand doar atat?!?...”; etc. Prin
asemenea genuri de raspunsuri, candidatii vor releva accentul prioritar pe care
il acorda satisfacerii doleantelor personale, in detrimentul intereselor rmei
solocitoare. Iar interpretarile care vor urma sunt facil previzibile!... In schimb,
daca vom formula un raspuns in forma: „Pentru inceput, sunt convins ca veti
de acord cu suma de ... - se precizeaza nivelul orientativ existent pe piata fortei
de munca in momentul respectiv - , suma care sa poata corespunde indeplinirii
sarcinilor mele de serviciu si care, ulterior, sa se transforme sintr-un cost intr-o
investitie pentru rma dumneavoastra! Evident ca, dupa o perioada de proba
a carei durata o apreciati oportuna, in functie de aportul meu la realizarea
obiectivelor echipei din care voi face parte, vom putea renegocia termenii
salariali!... Mai ales ca, sunt convins, din acel moment, transformarea costului
salarial in investitie se va produs de mult!...”, sansele noastre de reusita vor
indubitabil si substantial majorate...). In concluzie, agresivul trebuie „tratat”
cu calm, chiar cu foarte mult calm si stapanire de sine, raspunsurile noastre
respectandu-ne, del, personalitatea si ind formulate in functie de elementele
certe pe care le cunoastem aferent conditiilor de desfasurare a concursului
pentru ocuparea postului. Siguranta denotata prin raspunsurile noastre va
de natura sa modice, foarte curand, atitudinea agresiva a interlocutorului
nostru... Evident, totul va , nalmente, in avantajul noastru!...
Indiferentul este, uneori, rolul cel mai... ingrat!... Acest „personaj” va avea,
permanent, cu totul alte preocupari... isi va sterge lentilele ochelarilor, va rasfoi
o agenda sau chiar un ziar (revista), isi va „studia” unghiile, va privi spre (sau
pe) fereastra, va sta de vorba cu unul dintre colegi, va mazgali ceva pe hartiile
aate in fata si, mai ales, nu... va deloc atent la ceea ce spunem!... „Rolul”
Indiferentului va impecabil interpretat de un membru al comisiei si va avea,
in exclusivitate, rolul de a ne demotiva... Dar, in nalul interviului, nu va trebui
sa m deloc mirati daca Indiferentul va persoana care... ne va pune cele mai
multe intrebari, reamintindu-ne, cu maxima delitate, exprimari pe care le-am
formulat pe parcursul derularii intrevederii. Reactiile sale, (aparent) absolut
spontane, vor , in marea lor majoritate, de genul relansarilor, mai ales al
celor urmate de tacere: „ ... Ce spuneati despre...?!...” ; „ ... Sa intelegem
ca sunteti unica persoana capabila sa demonstreze ca ... ?! ...” ; etc. Fata
de un asemenea comportament, va trebui sa dam, din nou, dovada de tact si,
mai ales, de ... „nervi de otel” si stapanire de sine... Raspunsurile noastre vor
trebui strict orientate catre „substanta” elementelor solicitate de intervievator,
neocolind, sub nici o forma, scuza si/sau pretext, miezul problemei.
Toate aceste „roluri” sunt interpretate, adeseori pana la... perfectiune de
catre membrii comisiei, din cel putin trei considerente:
^ in viata cotidiana, ne intalnim cu aceste trei tipuri de oameni: amabili
(pentru ca, nu-i asa, ecare are un scop de urmarit si vrea sa „se puna bine cu
seful”!...); agresivi (chiar foarte, pentru ca, in general, mai toti semenii nostri
Iniiere în cutarea unui loc de munc - 381
au cate ceva de revendicat, iar eventualul succes al unor colegi, subalterni
si/sau se il face sa „explodeze” de invidie, gelozie etc.... Mai ales daca am
repurtat un succes, va trebui sa m foarte atenti, pentru ca primele reactii,
interiorizare si/sau exteriorizare vor de tipul: „Ia uite-l pe Popescu, iar
pleaca in strainatate! ...”; „Sigur, iar s-a pus bine cu seful, i-a dat spaga
si-acu’, uite-l: se da mare!... Mai mult, am auzit ca e omul lu’...! Ba chiar,
daca stau sa imi amintesc bine, e sau a fost securist si nomenclaturist!...”;
„Iar Popescu, dom’le?!!... Las’ sa mai plece si altii, sa vada si ei Vestul!...
si ce daca nu stiu deloc limbi straine? Daca pe vremea lor se facea numa’
romana!” etc.); indiferenti (mai ales daca nu au nimic de pierdut!...). In general,
indiferentii sunt din ce in ce mai des intalniti, mai ales din motive... politice
(si nu numai!...).Si cum avem de-a face, in cotidian, cu astfel de „personaje”,
comisia doreste sa verice daca si cum stim sa reactionam pentru ecare tip de
„rol” intalni, „aplicandu-i”, ecaruia, cel mai oportun si ecace „tratament”;
^ in fata celor trei tipuri comportamentale mentionate, „orientarea” noastra
va trebui sa e maxima!... Elementele studiate, prioritar, de catre membrii
comisiei, vor disponibilitatea si dinamismul nostru comportamental,
spontaneitatea si capacitatea de a iesi, rapid, ecient, din „situatii-limita” si,
mai ales, modul general de a ne „replia” si „contraataca” decisiv...;
^ indepartarea de la subiect, divagatiile (adeseori, interminabile si
inoportune), „pierderea” in amanunte nesemnicative, „talentul” de a ne
complica (chiar cat mai mult, ca, deh, lucrurile banale si simple sunt la
indemana oricui!...) etc. Sunt tot atattea cauze care pot genera insuccesul in
afaceri (si nu numai). Iata de ce intervievatorii doresc sa ne „simta” si sa ne
vada „in actiune”, „pe teren”, fara nici un „sprijin din afara”, astfel incat sa ne
poata aprecia, cat mai putin subiectiv, adaptabilitatea la un mediu din ce in ce
mai concurential!...
O data interviul terminat, nu va deloc nici oportun si nici „politicos” sa ii
intrebam pe membrii comisiei daca ne pot spune ceva („...A fost bine?!!... Cum
m-am prezentat?!...” ) sau daca, in maximum doua-trei zile vom stii rezultatul
(„ Va rog frumos sa imi dati macar un raspuns in principiu, pentru ca mai
am si alte oferte!!!”...???...). Va , in schimb, politicos si util sa propunem o
intrebare alternativa (spre exemplu: „Mi-ati permite, fara nici cea mai mica
intentie de a va deranja, sa va sun spre sfarsitul saptamanii viitoare, eventual
vineri, intre orele 11,45 si 12,30, pentru a stabili problemele pe care urmeaza
sa le solutionam, in continuare?...”). De asemenea, este util sa multumim
intervievatorilor pentru timpul acordat.
In concluzie, este absolut recomandabil sa m si sa ramanem noi insine,
bineinteles, insa, facand dovada unei adaptibilitati maxime, la orice gen de
situatie... Aceasta, cu atat mai mult cu cat, o data angajati, intreaga noastra
viitoar activitate va desfasurata pentru unul si acelasi interlocutor:
CLIENTUL.
382 - Iniiere în cutarea unui loc de munc