Proiect de lecție

Profesor: Loredana Leleşan

Şcoala Gimnazială Densuş
Clasa: a VIII-a
Disciplina: Istorie
Data: 23.03.2015
Titlul lecţiei: Învățământ, artă și literatură în sec. al XIX-lea
Unitatea de învăţare: Cultura naţională în sec. XIX
Scopul lecţiei: cunoașterea principalelor aspecte ale învățământului, artei și literaturii românești în
sec. al XIX-lea
Tipul lecţiei: dobândirea de noi cunoștințe
Timp: 50’

Competenţe specifice:
3.9. Compararea informaţiilor din surse istorice, referitoare la un aspect al civilizaţiiei româneşti
în Epoca Modernă şi în secolul al XX-lea, în vederea acceptării unor puncte de vedere diferite
4.2. Utilizarea tehnologiilor de informare şi comunicare pentru obţinerea surselor necesare
formulării unui punct de vedere

Competenţe derivate:
C1 să caracterizeze învățământul românesc în a doua jumătate a sec. al XIX-lea
C2 să enumere primele publicații în limba română
C3 să identifice reprezentanți în literatură, precum și opere ale acestora
C4 să identifice reprezentanți în artă, precum și opere ale acestora

Condiţii prealabile: elevii au cunoștințe anterioare despre învățământ și despre autori români

Metode şi procedee didactice:

observația, analiza, conversația euristică

Mijloace didactice:
manual, fişe de lucru, calculator, videoproiector

Forma de orgnizare a activităţii: frontal, pe grupe

Evaluare: (ce dovezi există că elevii au învăţat lecţia?)

a) de conţinut: răspunsurile la întrebările orale, identificarea autorilor români, reprezentanților în
pictură/sculptură precum și opere ale acestora
b) de utilizare a operaţiilor gândirii: analiza, comparația, raționamentul

Bibliografie:
1. Sorin Oane, Maria Ochescu, Istorie, manual pentru clasa a VIII-a, Ed. Humanitas Educațional,
Buc.,2003
2. Mihai Bărbulescu, Dennis Deletant, Keith Hitchins, Șerban Papacostea, Pompiliu Teodor, Istoria
României, Ed. Corint, Buc., 2007
3. Nicolae Postolache, Didactica istoriei, Ed. Fundației România de Mâine, Buc. , 2008
4. Ştefania Zlate ,Luminiţa Drăghicescu , Ioana Stăncescu, Abilitare curriculară a cadrelor didactice. III.
Strategii moderne de predare – învățare – evaluare, material editat în cadrul proiectului POSDRU
„Formarea continuă a profesorilor de Istorie şi Geografie în societatea cunoaşterii”

1
Desfășurarea lecției

Competență: pe parcursul secvenței de învățare elevii vor fi capabili să caracterizeze învățământul

românesc în a doua jumătate a sec. al XIX-lea
Expunere:la începutul sec al XIX-lea învăţământul a devinit un mijloc de modernizare a societăţii
româneşti; au apărut primele școli în limba română;
P: prezintă cu ajutorul unei prezentări ppt. informații despre dezvoltarea învățământului în limba română,
apoi cere elevilor să noteze:
- în 1813 Gheorghe Asachi introduce limba română în şcoala de la Trei
Ierarhi (Iaşi)
- în 1818 Gheorghe Lazăr ţine un curs de inginerie în limba română la
Şcoala de la Sfântul Sava
P: discută cu elevii despre legea învățământului a lui Cuza
E: precizează că legea prevedea învățământ primar obligatoriu și gratuit și că instituia învățământul
universitar
P: prezintă imagini cu Univ. din Iași și București, apoi prezintă elevilor legea Spiru Haret și le solicită să
citească principalele modificări aduse de Spiru Haret în învățământul românesc
E: citesc, identifică modificările, apoi notează:
- în 1898 este dată legea învăţământului secundar şi superior (legea Spiru Haret),
cea mai importantă lege şcolară din epoca modernă
P: prezintă elevilor situația învățământului din teritoriile românești aflate sub stăpânire străină, apoi elevii
notează:
- în teritoriile aflate sub ocupație străină existau școli confesionale (aparținând
Bisericii Greco-Catolice și Ortodoxe), în care se studia în limba română

Competență: pe parcursul secvenței de învățare elevii vor fi capabili să enumere primele publicații în
limba română
P: prezintă cu ajutorul calculatorului primele publicații și solicită elevilor să le identifice și să le
numească, apoi elevii le notează:
- Curierul românesc (Bucureşti, 1829), I.E.Rădulescu;
-Albina românească (Iaşi, 1829), Gh. Asachi;
-Gazeta de Transilvania (Braşov, 1838);

Competență: pe parcursul secvenței de învățare elevii vor fi capabili să identifice reprezentanți în

literatură, precum și opere ale acestora
Expunere: după 1878 literatura şi arta românească ajung la perioada lor clasică: se naşte limba română
literară, arta primeşte specific naţional, se produce difuzarea valorilor artistice în societate
P: cu ajutorul prezentării ppt. prezintă elevilor reprezentanți în poezie, proză, teatru. Solicită acestora să
citească fragmente din poezii și să identifice titluri de opere literare. Elevii notează apoi reprezentanți ai
literaturii:
- poezia (Vasile Cârlova, Gr. Alexandrescu, V. Alecsandri),
- proza (C. Negruzzi, N. Filimon),
- teatru (V. Alecsandri) - după 1830 teatrul începe să fie jucat şi în limba română
P: face apel la cunoștințele elevilor de la limba română și le cere să enumere reprezentanții clasicii
literaturii române și opere ale acestora.
E: enumeră clasicii literaturii române și opere ale acestora
P: prezintă cu ajutorul calculatorului imagini ale acestor reprezentanți și apoi împreună cu elevii urmăresc
câteva secvențe din opere reprezentative ale lui Creangă și Caragiale.
E: elevii îi notează în caiete
clasicii literaturii române (lansaţi de Junimea =societate literară românească, inițiată
la Iași, în 1863-1864. Și-a desfășurat activitatea prin ședințe literare săptămânale și prin
revista „Convorbiri literare”):
- Mihai Eminescu, Ion Creangă, Ioan Slavici, Ion Luca Caragiale
2
Competență: pe parcursul secvenței de învățare elevii vor fi capabili să identifice reprezentanți în artă,
precum și opere ale acestora
P: prezintă cu ajutorul calculatorului reprezentanți în arhitectură, pictură, sculptură și muzică și solicită
elevilor să identifice numele picturilor, sculpturilor. Elevii notează în caiete:
-arhitectura: stilul neoromânesc (Ion Mincu)
- pictură:
 Th. Aman,
 Nicolae Grigorescu
 Ştefan Luchian
- sculptură:
 Constantin Brâncuşi
- muzica:
 Ciprian Porumbescu (întemeietorul operetei româneşti)
 George Enescu

Realizarea feed-back-ului
Elevii organizați pe trei grupe primesc 2 fișe de lucru pe care le completează. În timp ce rezolvă
sarcinile de lucru, elevii vor asculta Rapsodia română a lui Ciprian Porumbescu și Balada pentru vioară
a lui George Enescu.

Tema pentru acasă

P: precizează că ora viitoare vor avea un studiu de caz despre M. Eminescu și Ateneul român și
cere elevilor să aducă la oră imagini cu Ateneul și cărți cu poeziile lui Eminescu.

3
 Învățământ, literatură și artă în spațiul românesc în sec. al XIX –lea
- schița lecției –

- dezvoltarea învăţământului în limba română:

- în 1813 Gheorghe Asachi introduce limba română în şcoala de la Trei
Ierarhi (Iaşi)
- în 1818 Gheorghe Lazăr ţine un curs de inginerie în limba română la
Şcoala de la Sfântul Sava
- primele universităţi: Iaşi (1860), Bucureşti (1864)
- prin legea învăţământului din 1864 învăţământul primar devenea obligatoriu şi gratuit
- în 1898 este dată legea învăţământului secundar şi superior (legea Spiru Haret), cea mai importantă
lege şcolară din epoca modernă
- în teritoriile aflate sub ocupaţie străină existau şcoli confesionale pentru români
- în 1868 maghiara devine obligatorie în toate şcolile de stat din imperiu
- 1907: legea Apponyi prin care limba maghiară era impusă şi în şcolile confesionale
- 1867: reînfiinţarea Universităţii din Cluj (cea mai veche din ţară)
- învăţământul naţionalităţilor maghiară şi germană era mai bine organizat în sec. XIX decât cel
românesc (în Transilvania)
- primele publicaţii în limba română:
 Curierul românesc (Bucureşti, 1829), I.E.Rădulescu;
 Albina românească (Iaşi, 1829), Gh. Asachi;
 Gazeta de Transilvania (Braşov, 1838);
- după 1878 literatura şi arta românească ajung la perioada lor clasică: se naşte limba română
literară, arta primeşte specific naţional, se produce difuzarea valorilor artistice în societate
- literatura română:
 poezia (Vasile Cârlova, Gr. Alexandrescu, V. Alecsandri),
 proza (C. Negruzzi, N. Filimon),
 teatru (V. Alecsandri) - după 1830 teatrul începe să fie jucat şi în limba română
- clasicii literaturii române (lansaţi de Junimea):
 Mihai Eminescu,
 Ion Creangă,
 Ioan Slavici,
 Ion Luca Caragiale
- arhitectura: stilul neoromânesc (Ion Mincu)
- pictură:
 Th. Aman,
 Nicolae Grigorescu
 Ştefan Luchian
- sculptură:
 Constantin Brâncuşi
- muzica:
 Ciprian Porumbescu (întemeietorul operetei româneşti)
 George Enescu
- primul film românesc: Independenţa României (1912)

4
I.Completați spațiile de mai jos cu răspunsurile corecte:

1. În 1813 _______________ a introdus limba română în Școala Trei Ierarhi, din Iași.
2. Legea învățământului din 1864 a fost adoptată de ___________________ și prevedea învățământ
______________ gratuit și _______________.
3. Legea învățămâmîntului secundar și superior adoptată în 1898 de către _________________ este
considerată cea mai importantă lege a învățământului din epoca modernă.
4. În teritoriile românești aflate sub stăpânire străină școlile în limba română aparțineau
_______________
5. O publicație în limba română apărută în Moldova era ___________________, iar în Transilvania era
_____________________.
6. Clasicii literaturii române sunt ___________________, _____________________,
___________________.

7. Recunoașeți autorul și titlul poeziei:

La un semn deschisă-i calea şi s-apropie de cort
Un bătrân atât de simplu, după vorbă, după port.
- Tu eşti Mircea?
- Da-mpărate!
- Am venit să mi te-nchini,
De nu, schimb a ta coroană într-o ramură de spini.
- Orice gând ai, împărate, şi oricum vei fi sosit,
Cât suntem încă pe pace, eu îţi zic: Bine-ai venit!
Despre partea închinării însă, Doamne, să ne ierţi;
Dar acu vei vrea cu oaste şi război ca să ne cerţi,
Ori vei vrea să faci întoarsă de pe-acuma a ta cale,
Să ne dai un semn şi nouă de mila Măriei tale...
De-o fi una, de-o fi alta... Ce e scris şi pentru noi,
Bucuroşi le-om duce toate, de e pace, de-i război

8. Recunoașeți autorul și titlul cărții:

Ş-apoi Humuleştii, şi pe vremea aceea, nu erau numai aşa, un sat de oameni fără căpătâi, ci sat
vechi răzăşesc, întemeiat în toată puterea cuvântului: cu gospodari tot unul şi unul, cu flăcăi voinici şi
fete mândre, care ştiau a învârti şi hora, dar şi suveica, de vuia satul de vatale în toate părţile; cu
biserică frumoasă şi nişte preoţi şi dascăli şi poporeni ca aceia, de făceau mare cinste satului lor. Şi
părintele Ioan de sub deal, Doamne, ce om vrednic şi cu bunătate mai era!

9. Recunoașeți autorul și titlul schiței:

Tânărul Goe poartă un frumos costum de marinar, pălărie de paie, cu inscripţia pe pamblică: le
Formidable, şi sub pamblică biletul de călătorie înfipt de tanti Miţa, că "aşa ţin bărbaţii biletul".
- Vezi ce bine-i şade lui - zice mam'mare - cu costumul de marinel?
- Mamiţo, nu ţi-am spus că nu se zice marinel?
- Da cum?
- Marinal...
- Ei! ziceţi voi cum ştiţi; eu zic cum am apucat. Aşa se zicea pe vremea mea, când a ieşit întâi moda asta
la copii - marinel.
- Vezi că sunteţi proaste amândouă? întrerupe tânărul Goe. Nu se zice marinal, nici marinel...
- Da cum, procopsitule? întreabă tanti Miţa cu un zâmbet simpatic.
- Mariner..
- Apoi de! n-a învăţat toată lumea carte ca d-ta! zice mam'mare, şi iar sărută pe nepoţel şi iar îi
potriveşte pălăria de mariner.
5
II. Recunoașteți pictura/sculptura și autorul ei:

a. b.

c. d.