Jocuri creative

utilizate în orele de limba şi

literatura română

Institutor Iuliana Vizan

Şcoala cu clasele I-VIII “Gheorghe Ţiţeica” Constanţa
 “Toţi oamenii să folosească
cuvintele în toate modurile!”
Gianni Rodari – “Gramatica fanteziei”
Exemple de jocuri creative:

Jocul însuşirilor neobişnuite;

Prefixul arbitrar;
Salata de poveşti;
“Ce s-ar întâmpla dacă...”.
Jocul însuşirilor neobişnuite
Se urmăreşte găsirea unui număr cât mai
mare de adjective care arată însuşiri
neobişnuite ce pot fi asociate unor
substantive.
Se insistă pe crearea unor imagini
artistice şi asupra personificărilor,
urmărindu-se sesizarea unor elemente
ascunse, dar esenţiale.
 GER
Mihai D., Melisa, Violeta, Eduard, Andreea G., Alex, Andreea V., Maria V.,
Mihai R., Andreea D., Maria B., Andra

furios, timid, poznaş, plimbăreţ, aiurit, neobrăzat,

jucăuş, neputincios, nepăsător, rătăcitor, sărac, tânăr,
turbat, fioros, vorbăreţ, mâncăcios, turmentat,
obraznic, domestic, relaxat, tensionat, bătăuş,
enervant, certăreţ, modern, supărat, plângăcios,
necioplit, harnic, potolit, nimicitor, sălbatic,
progresiv, chinuitor, corect, visător, tăcut, cuminte,
învingător, superficial, zăpăcit, lipicios, mincinos,
cicălitor, sufletist, hotărât, crud, primitor, murdar,
cântăreţ, drăguţ, copilăros, atrăgător, ciufulit,
politicos, punctual, fricos, încrezut, ambiţios,
înverşunat...
 VISCOL
Andreea I., Andra, Bogdan, Cristina, Cristian, Melisa

simpatic, furios, jucăuş, neputincios,

împrăştiat, necioplit, obraznic, distrugător,
crud, descreierat, curajos, devastator, ucigaş,
neascultător, nebunatic, nepoliticos, plimbăreţ,
constipat, pârâcios, zăpăcit, vorbăreţ,
năzdrăvan, nepăsător, răutăcios, cicălitor,
vesel, tăcut, inimos, temător, ruşinos, glumeţ,
îmbujorat, bucuros, înfometat...
 FULGI
Mihai D., Eduard, Isabel, Maria V., Vanesa

îndrăzneţi, vorbăreţi, neciopliţi, graşi, jucăuşi,

rapizi, bătăuşi, bogaţi, înfricoşători, certăreţi,
săltăreţi, puturoşi, calzi, multicolori, năzdrăvani,
plumburii, împrăştiaţi, furioşi, glumeţi, lipicioşi,
sportivi, tăcuţi, aiuriţi, distrugători, neobişnuiţi,
mâncăcioşi, poeţi, cântăreţi, îmbujoraţi,
împiedicaţi, enervanţi, silitori, drăguţi, gingaşi,
veseli, zglobii, fantastici, simpatici, poznaşi,
neastâmpăraţi...
 URS
Andreea V., Cristian V.

silitor, timid, glumeţ, visător,

pupăcios, nebun, drăgălaş, glumeţ,
misterios, jucăuş, plângăcios, elegant,
punctual, ruşinos, curios, studios,
genial, inventiv...
 SANIE
Cristian B.

năzdrăvană, jucăuşă, certăreaţă,

obraznică, timidă, hrăpăreaţă –
“mănâncă zăpadă!”, îndrăzneaţă,
furioasă...
 PINGUIN
Andreea D.

vorbăreţ, leneş, somnoros, zăpăcit,

bătăuş, neajutorat, îndrăzneţ,
încăpăţânat, neserios, înţelept, atlet,
extraterestru, plimbăreţ, singuratic,
paşnic...
 ZĂPADĂ
Mădălina, George

aiurită, furioasă, certăreaţă,

enervantă, jucăuşă, prietenoasă,
utilă, nedumerită, politicoasă,
curioasă...
 Prefixul arbitrar
Folosirea unui prefix arbitrar
deformează cuvintele, le face productive,
în sens fantastic.
Copiii o fac în joacă: o joacă
serioasă, pentru că îi ajută să exploreze
posibilităţile cuvintelor, să le domine...
 abriceag – obiect fantastic şi pacifist, care nu serveşte la ascuţitul
vârfului creioanelor, ci îl face să crească la loc când s-a tocit;
 acuier – contrar cuierului, nu serveşte pentru a atârna hainele, ci
pentru a le ţine atunci când ai nevoie de ele;
 atun – serveşte pentru a „desface” războiul, în loc să-l facă;
 bisţigara – pentru fumătorii înrăiţi;
 bispământul – un alt pământ. Noi trăim pe acesta şi pe acela
simultan. Aici merge drept ceea ce dincolo merge pe dos. Şi
viceversa. Fiecare din noi are dincolo dublura sa...;
 distema – o temă care nu e nevoie s-o faci acasă, ci s-o rupi în
bucăţi...;
 superchibrit – capabil să dea foc întregii Căi Lactee...;
 microhipopotam – se creşte în casă, în acvariu;
 minizgârie-nori care încape tot într-un minisertar şi e locuit numai de
minimiliardari...;
 maxicuvertură – putând să acopere iarna toată omenirea care moare
de frig...
 bisdeştept - e deştept întotdeauna;
 biscurat - loc foarte curat, fără bacterii, în care într-o secundă dispare
orice pată;

 biscomplet - o temă căreia nu-i lipseşte nicio literă, virgulă sau punct;
 bispoliticos - foarte respectuos;
 bisfricos - fricos şi de umbra lui;
 bisdulce - foarte dulce mereu;
 biszăpăcit - care nu ştie cum îl cheamă;
 bistemă - două teme la o materie;
 bisrăbdător - nu se plictiseşte niciodată;
 bisatent - atent în fiecare oră;
 bissilitor - foarte silitor;
 superfericit - cu zâmbetul până la urechi, chiar mai sus;
 superplicticos - foarte plictisitor;
 supermincinos - minte de îngheaţă apele;
 adeştept – nu-şi foloseşte mintea la teste;
 apopular - nu e iubit nici de părinţi;
 aliniştit - se agită mereu;

 adrăguţ - urât;
 azâmbăreţ - trist;
 avorbăreţ - tăcut mereu;
 arău - sufletist;
 acunoscător - n-are habar de nimic;
 acolorat - incolor;
 alung - scurt;
 aprimitor - nu primeşte oaspeţi;
 aharnic - dezordonat, leneş;
 amincinos - care spune mereu adevărul;
 aluminos - întunecat;
 aextraterestru - pământean care pretinde că e extraterestru;
 maxiînţelept - înţelege şi explică orice;
 maxiiubitor - care iubeşte toată omenirea;
 maxifurios - supărat pe toată lumea, chiar şi pe el;

 maxipretenţios - atât de pretenţios, încât ar vrea şi stelele de pe cer;

 maxiinteresant - atât de interesant încât până nu afli cum sau ce s-a
întâmplat, nu poţi să dormi;
 maxifrumos - la Soare te poţi uita, dar la el, ba;
 maxierou - salvatorul lumii;
 maxiexigent - perfecţionist;
 microdeştept - mai puţin deştept;
 microbalenă - cât un microb;
 micropalat - palat microscopic, locuit de microregi;
 microcalculator - cât un ceas şi poate fi purtat oriunde;
 miniînvăţat - care nu reuşeşte să înveţe;
 miniîndrăzneţ - fără curaj;
 minisociabil - nesociabil;
 diseducat - necioplit;
 disgreşit – corect din toate punctele;
 discorect - necinstit;
 dismonstruos - simpatic, dar prost;
 disuriaş - pitic microscopic, care trăieşte în loc
de purici pe păduchi...
 Salata de poveşti
Creaţi o poveste nouă prin amestecarea
personajelor şi evenimentelor din poveştile
cunoscute, realizând un nou fir narativ.
Realizaţi un desen în care se întâlnesc
personaje din basme/ poveşti diferite.
Exemple:
“Scufiţa Roşie îl întâlneşte în pădure pe Degeţel şi pe fraţii săi; aventurile lor
se amestecă...”
“Pinocchio nimereşte în căsuţa celor şapte pitici, devenind al optulea în jurul
Albei-ca-Zăpada…”
“Motanul Încălţat intră în slujba Leneşului…”
“Degeţica se întâlneşte cu Apolodor – pinguinul din Labrador…”
 Omul din “Prostia omenească” se-ntâlneşte şi cu Leneşul...
(Eduard);
 Degeţica ajunge în căsuţa celor 7 pitici... (Andreea G.);

 Colţ Alb este angajat de Capră să-i păzească iezii... (Alex);

 Scufiţa Roşie devine bună prietenă cu D-l Goe, amândoi se
potrivesc... (Cristina S.);
 Albă – ca – Zăpada se-mprieteneşte cu Degeţica... (Vanesa);
 Tom face năzdrăvănii cu Bubico... (Mădălina);
 Scufiţa Roşie se-mprieteneşte cu Zdreanţă, care o apără de
lup... (Drimuş);
 Tatăl lui Hansel şi al lui Gretel se căsătoreşte cu mama
Scufiţei Roşii... (Andreea V.);
 Scufiţa Roşie se-ntâlneşte cu Bubico, care face o faptă bună,
îl sperie pe lup... (Andreea I.);
 Scufiţa Roşie e apărată de Colţ Alb... (Violeta);
 Ursul ameninţă capra că-i mănâncă iezii, iar capra îl trimite la
baltă... (Ioana);
 Scufiţa Roşie o întâlneşte în pădure pe Albă-ca-Zăpada... (Mihai D.);
 În pădure se-ntâlnesc mai multe personaje: ursul, vulpea, capra cu
cei trei iezi, lupul, Albă-ca-Zăpada şi cei 7 pitici, fata moşului,
cocoşul moşului, Fram, Patrocle şi Lizuca... (Radu);
 Alice călătoreşte prin pădure cu Bambi... (Melisa);
 Heidi şi Colţ Alb se-ntâlnesc... (Andra);
 Albă-ca-Zăpada are trei copii, care sunt ameninţaţi de pitici; mama
vitregă se oferă să aibă grijă de nepoţi... (Marius);
 Fram, ursul polar, se-ntâlneşte cu crocodilul care... (Cristian B.);
 Albă-ca-Zăpada şi piticii erau în vizită la bunica Scufiţei Roşii când...
(Isabel);
 Fram bate la uşa caprei cu trei iezi... (George);
 Cenuşăreasa se ceartă cu Albă-ca-Zăpada... (Andreea D.);
 Fetiţa cu chibriturile prinde un peştişor de aur... (Maria B.).
 Ce s-ar întâmpla dacă...
Tehnica “ipotezelor false” e foarte simplă. Forma ei este tocmai cea a
întrebării: “Ce s-ar întâmpla dacă...”.
Pentru a formula întrebarea se aleg la întâmplare un subiect şi un predicat.
Unirea lor va furniza ipoteza de lucru...
Fie subiectul “Constanţa” şi predicatul “zboară”...
„Ce s-ar întâmpla dacă oraşul Constanţa ar începe să zboare?”

 „Ce s-ar întâmpla dacă, pe neaşteptate,

Constanţa s-ar pomeni înconjurată de mare?”
 „Ce s-ar întâmpla dacă un crocodil/ Fram/
Apollodor ar bate la uşa voastră, cerându-vă un
ceai cald?”
Bibliografie:
 Beşliu, Daniela – “Antrenamentul creativ în
spaţiul ludic al şcolarului mic”, “Didactica”, nr.
3, Editura D.P.H., Bucureşti, 2009;

 Rodari, Gianni – “Gramatica fanteziei”, Editura

Sport-Turism, Bucureşti, 1981.