SUBIECTE EXAMEN MCS 2016

1. In cadrul conceptului de MBD, ce se intelege prin expresia “utilizarea celor mai

bune dovezi”?:
a. Utilizarea concluziilor experientei noastre medicale clinice, evaluata critic
b. Utilizarea concluziilor studiilor clinice evaluate critic
c. Utilizarea concluziilor tuturor studiilor clinice validate ulterior prin proba timpului
d. a+b+c

2. De ce este necesara aplicarea conceptului de MBD in practica noastra medicala

zilnica?
a. Suntem datori moral sa prestam servicii medicale moderne
b. Pentru a fi bine priviti de societate, pacienti si a fi competitivi in profesie
c. Suntem obligati prin lege sa prestam servicii medicale la cel mai inalt nivel posibil
d. a+b+c

3. Ierarhizarea clasica a studiilor clinice (dupa centrul MBD Oxford ) considera un

studiu caz-martor individual, ca fiind un studio de nivelul:
A. nivel 1
B. nivel 2
C. nivel3

4. Nu reprezinta un studiu clinic conform acceptiunii definitiei sale din Directiva UE

2001/20/CE (Articol 2, a.) urmatorul studiu:
a. Orice investigaţie pe subiecţi umani destinate să descopere sau să verifice efectele
clinice, farmacologie şi/sau alte efecte farmacodinamice ale unuia sau mai multor produse
medicamentoase de investigaţie
b. Orice investigaţie pe subiecţi umani destinate să identifice reacţiile adverse ale unuia sau
mai multor produse medicinale de investigaţie
c. Orice investigaţie pe subiecţi umani destinate să studieze absorbţia, distribuţia,
metabolismul şi excreţia unuia sau mai multor produse medicamentoase de investigaţie cu
scopul de a confirma siguranţa şi/sau eficacitatea acestuia/acestora
d. Toate reprezinta forme de studii clinice conform acceptiunii definitiei sale din Directiva UE
2001/20/CE (Articol 2, a.)
e. Niciunul din cele mai sus prezentate nu reprezinta forme de studii clinice conform
acceptiunii definitiei sale din Directiva UE 2001/20/CE (Articol 2, a.)

5. Gradul de recomandare practica minim al unui studiu terapeutic necesar pentru a fi

aplicabil in practica noastra medicala zilnica, dupa ierarhizarea MBD Oxford, este:
A. grad A (N1)
B. grad B (N2 si N3)
C. grad C (N4)
D. grad D (N5)

6 . O variabila gen “stadiul 4 TNM”, este o variabila de tip:

A.nominala
B.ordinala
C. cantitativa

7. Pentru comparatia statistica a doua variabile cantitative cu distributie normala,

utilizam urmatorul/urmatoarele teste statistice:
a. teste parametrice gen test Student- t
b. teste nonparametrice gen Mann Whitney- u
c. test hi patrat
d. a+b+c

8. Variabilele nominale dihotomice (bimodale) utilizeaza pentru compararea

proportiilor lor:
a. teste parametrice gen test Student- t
b. teste nonparametrice gen Mann Whitney- u
c. test hi patrat
d. a+b+c

9. Alegem un test nonparametric in urmatoarele situatii de analiza statistica:

a. Variabila cercetata este ordinala si are distributie nongaussiana
b. Variabila cercetata este cantitativa cu distributie nongaussiana
c. Variabila cercetata este cantitativa cu distributie normala, dar cu dispersie (reprezentata
de deviatia standard) mult diferita intre grupurile studiate si comparate (SD diferite >2 SD)
d. a+b+c

10. Cu cat p este mai mic (p< 0,05), gradul de certitudine al nostru este mai mare
(creste), permitandu-ne excluderea efectului intamplarii survenit in studiul nostru.
a. afirmatie corecta
b. afirmatie incorecta

11. Cunoscand CI, rezultatul obtinut (respectiv asocierea sau diferenta dintre
variabilele studiate) nu este semnificativa statistic atunci cand intervalul de incredere
(CI) calculat rezultatelor testului nostru :
A. Il cuprinde pe 1, in cazul rapoartelor RR, OR
B. Il cuprinde pe 0 (zero), in cazul diferentelor (risc atribuibil, RR, RAR)
C. Cuprinde valoarea de infinit , in calcului NNT
D. ​a+b+c

12. Cele mai valide studii clinice “in plan terapeutic” sunt considerate a fi :
a. studiile randomizate (RCT)
b. studii de cohorta
c. studii caz martor
d. studiile de supravietuire

13. Nu se iau in calculul final al rezultatelor intr-un studiu terapeutic randomizat,

(RCT) pacientii care:
a. mor
b. pacienti despre care nu mai stim nimic
c. pacienti indisciplinati
d. a+b+c

14. Conform criteriilor de valabilitate Jadad, un RCT cu “scor 3” Jadad, este un

studiu:
a. bun, cu validitate buna
b. intermediar, la limita acceptabila de validitate
c. slab ca validitate

15. Cel mai important tip de eroare de analiza clinica si care poate fi rezolvat prin
“orbire” este:
a. Eroarea de executie
b. Eroarea de selectie
c. Eroarea de migrare

16. Eroarea de analiza statistica de tip beta (sau II) produce:

a. Produce lipsa semnificatiei statistice si se datoreaza variabilitatii intamplatoare (cu toate
ca in acest caz, “aparent tratamentul a avut efect!”).
b. Poate genera un aspect de falsa semnificatie statistica, in realitate, diferenta
“semnificativa” obtinuta nefiind reala,ci datorata variabilitatii intamplatoare a valorilor
biologice prezenta in cele 2 grupuri
c. Eroarea de acest tip produce doar efecte nesemnificative, rezolvabile prin randomizare
si orbire

17. RR (riscul relativ) calculat intr-un RCT , compara probabilitatea de a suferi efectul
(efectul/outcome) a pacientilor expusi vesus neexpusi actiunii unui factor studiat . Un
rezultat de RR=1,92, obtinut intr -un studiu clinic RCT de acest gen, semnifica:
a. FR (factorul de risc) cercetat este intr adevar un factor agravant/favorizant al afectiunii
studiate
b. FR cercetat este factor de protectie, in relatie cu efectul…
c. FR cercetat nu influenteaza efectul (boala) studiat, deci este un factor indiferent..

18. OR reprezinta o aproximare a RR si se utilizeaza in aprecierea clinica a tipului de

studii:
a. RCT
b. caz martor
c. de analiza a prognosticului si supravietuirii
d. de evaluare a testelor diagnostice

19. Pentru ca doua tratamente comparate intr un studiu terapeutic sa fie cu adevarat
“diferite “(adica cu rezultate semnificative clinic valabile si nedatorate intamplarii),
dpdv al existentei semnificatiei statistice, in afara de conditia cunoscuta ca p<0,05 ,
mai trebuie,sa existe, cumulativ:
A. Valorile intervalului CI ale RR (sau OR) calculate sa nu cuprinda pe cifra 1(unu)
B. CI ale RRR si RAR calculate in studiu sa nu cuprinda pe 0 (zero)
C. NNT calculat in studiu sa nu tinda catre infinit
D. Toate variantele de mai sus (a+b+c)

20. Acordul interobservator corectat (adica excluzand contributia intamplarii) cu

valoarea de 0.4-0.6 indica o concordanta de diagnostic:
A. Mica.
B. Substantiala
C.​ Moderata

21.Cand in rezultatele unui studiu asupra unui nou test diagnostic, obtinem o
valoare pentru LR+ (Raportul de probabilitate pt un rezultat “+” al testului) de 12,
concluzionam ca:
a. Datele obtinute genereaza modificari mari ale rezultatelor pre si post test, deci testul
analizat poate confirma prezenta bolii pt care a fost propus
b. Datele genereaza modificari neimportante ale rezultatelor pre si post test, deci testul
analizat nu poate confirma prezenta bolii pt care a fost propus
c. Datele genereaza modificari moderate ale rezultatelor pre si post test, deci testul analizat
poate nu poate nici confirma nici infirma prezenta bolii pt care a fost propus

22. Valoarea predictiva “-”(negativa), sau VPN, este un parametru calculat in analiza
clinica a unui nou test diagnostic si el semnifica:
a. probabilitatea ca la un pacient cu test dg. pozitiv sa existe boala suspicionata
b. probabilitatea ca la un pacient cu test dg. pozitiv sa nu existe boala suspicionata
c. probabilitatea ca la un pacient cu test dg. negativ sa nu existe boala suspicionata

23. Daca avem in analiza curba ROC a unui test dg (cu rezultate tip variabila continua)
si aceasta tinde puternic catre valoarea de 0.5, interpretarea valorilor testului analizat
este urmatoarea:
a. valorile pe care le ofera testul analizat sunt foarte exacte si pot fi utilizate fara retinere in
dg. bolii respective
b. valorile testului dg. sunt doar rezultatul intamplarii
c. valorile testului dg sunt neinterpretabile, deci nu pot fi folosite in procesul de dg.

24. Intr-un studiu prognostic, pacientii trebuie inclusi intr-un moment similar evolutiei
bolii, moment zero 0. Care ar fi momentul zero “ideal” in acest tip de studii?
a. momentul diagnosticului
b. momentul aparitiei simptomelor
c. inceputul tratamentului pentru toti
d. momentul debutului bolii​.

25. Grafic, curbele de supravietuire raporteaza procentul de supravietuire in functie de

:
​A. Timp
B. Nr de supravietuitori
C. numar de decedati

26. In grafica curbelor de spravietuire Kaplan Mayer Grafic, Timpul “0” este momentul
in care :
a. toti pacientii sa u imbolnavit cu afectiunea cercetata
b. toti pacientii au decedat
c. pacientul este inrolat in studiu

27. Pentru evaluarea statistica comparativa a rezultatelor (asocierilor) generate de

doua curbe de supravietuire obtinute prin metoda Kaplan Maier, se utilizeaza :
a. test Hi patrat in table de contingenta
b. teste parametrice gen Student t
c. regresia logistica

28. In “Piramida lui Hayes” (piramida imaginara a valorii surselor de informatie

medicala), cea mai mica valoare (“baza”) este reprezentata de :
a. RCT
b. Studii primare pe afectiune
c. Ghiduri de diagnostic

29. Surse “filtrate” de informaţie medicală care se referă numai la studiile cu efecte
importante pentru pacient (deces, calitatea vieţii etc) sunt reprezentate de:
a. DOE
b. POEMS
c. UP TO DATE
d. a+b+c

30. Situatia in care autorul , intr un articol propriu, preia integral sau masiv dintr-o
lucrare proprie, anterioară, publicată în format carte sau articol (format clasic sau
digital), ne citandu-se, se incadreaza in :
a. Plagiat
b. Autocopiere acceptabila legal
c. Nu este plagiat, dar nu se accepta dpdv academic si etic

31. Reproducerea servilă, fara a cere permisiunea Editurii, a unei “opere

derivata”(dintr o alta lucrare), intr un articol propriu al unui autor, fara citare, este
considerata:
a. plagiat
b. nu este plagiat dar este o reproducere fără drept (infracțiune)
c. este permisa, fiind vorba de o “ opera derivata’, adica o reproducere legala dupa lucrarea
originala